Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.......... 39 7........... Ceapa comun\ ....... 80 8........................................... 39 7.......5..................3........... N....... 42 7........................... 60 8. 91 8.............. 87 8.....6......6..3................................... 87 8......................................................4......... 83 8...............................................6.................1.3.3.................... Tehnologia de cultivare............................ Cultura prin sem\nat direct......... 46 8......2......................................................................... 88 8...........5.. 93 4 .....3......... 48 8.... 54 8... 47 8........................ Cultura cepei prin arpagic ....6............ Importan]a culturii....... Tehnologia de cultivare..5.... 80 8................. Tehnologia de cultivare....................3.......... 81 8.6................... 73 8..............6. Soiuri...2..1..................6........1................................... Soiuri...................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.. 33 7.......5...........3..................................... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ........ Importan]a culturii...................... 76 8...............5...............1.............................4...................... 54 8......................................... 82 8.................6...1.1............2............. 41 7..................6................................................. Soiuri..........................3..... MUNTEANU 7.......... 33 7................ STAN...... 48 8............1... 84 8............... 54 8.....1...............................5........ Sfecla ro[ie .2..........................2.....1...6................6..........6... 47 8.....1................................................................................................ 37 7..................6... 32 7................ Importan]a culturii.............. Rela]iile cu factorii de mediu .......................... 40 7....2....... Particularit\]i botanice [i biologice.......................... Particularit\]i botanice [i biologice.........1.......................6....6......6......4................... Soiuri...... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ................ 39 7................. 89 8....2....3.........2......... Cultura prin r\sad.. 84 8.......... 90 8....6.. 90 8...........6.............................................1.............. Particularit\]i botanice [i biologice................................ Tehnologia de cultivare...............2...........................3............................1................. Rela]iile cu factorii de mediu ....... Tehnologia de cultivare. Cultura cepei verzi (stufat).2........3................................................ Usturoiul comun ............. 52 8........ Originea [i aria de r\spândire....... Originea [i aria de r\spândire...3.....2......1.............5.......2... Originea [i aria de r\spândire.... Originea [i aria de r\spândire..N..............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.........3................................ 33 7.......... 88 8...........5............. Rela]iile cu factorii de mediu ....4...............................1..........3..............6.................................................. Importan]a culturii.....................5.. Soiuri ..........5.......1............ Rela]iile cu factorii de mediu ...........1..1......................4...... Rela]iile cu factorii de mediu .................................... Cultura cepei prin r\sad ..... Prazul ..4.................2..Cultura ridichilor de lun\ ........................6...................................2.............

..... 105 9......1......3...............................3...... Usturoiul de Egipt ....2.......................1..... Particularit\]i botanice [i biologice........................... Tehnologia de cultivare.. Ceapa de iarn\ sau de tuns ....................... 146 5 ...............................1............1.................................. 105 9.........................5..........................1... 137 10. Soiuri.................6. Soiuri....................................................2................................1.....5.....1... 117 10................1.......... Importan]a culturii...... Particularit\]i botanice [i biologice..........2.............1......... Rela]iile cu factorii de mediu . 115 10..............2........... Originea [i aria de r\spândire............................................ Ceapa m\rg\ritar... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.........2...4.....1............................................................................................1...... Tehnologia de cultivare.................6......6......................... Cultura timpurie în teren neprotejat .......4. 115 10......................1..2.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..............1................6. 105 9.................................... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ......... Ceapa e[alota....... 110 9.. 132 10.. 118 10............................... Cultura în teren neprotejat................................4.....LEGUMICULTUR| II 8....... 115 10..............................4.....................1........ 120 10.......2.6..................5.........................1................................... 98 9.............................2... 95 8...................................................3.. Originea [i aria de r\spândire.1............ 138 10. Rela]iile cu factorii de mediu .................5...1..... Originea [i aria de r\spândire............. 135 10.....2.................................................2.................................................4..... 116 10. 145 10................ 98 9............................................ 146 10................... Alte plante legumicole din grupa cepei.........................1......................3. 99 9.. 100 9................................. Cartoful timpuriu.............. 122 10........................... Batatul ........6..........................1.................. Tehnologia de cultivare.2...................................... Cultura de var\.... Particularit\]i botanice [i biologice......................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ....................................... 145 10.........1...1.................6..... Importan]a culturii........ Rela]iile cu factorii de mediu .....1.1.................................... 95 8..... 98 9.......................... Cultura prin sem\nat direct în câmp ......6..... 146 10..... 94 8......4.................................. 96 8....... 145 10.......6..2.4......2...... 145 10..........4..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...............4......... Ceapa de Egipt ........ Soiuri.............5.......1.......1............................. 102 9... 96 8.....4..................2.................. 122 10........1............6...............4......1.3.... Cultura târzie (de toamn\) .. Importan]a culturii.................... Varza ro[ie ......

..............7.3.....7. Soiuri....................................4....................1........ 153 10.7......................4...........4...6.................. Cultura în ser\ ......................6............................ 148 10......................................... 156 10.4..................... Tehnologia de cultivare................................5.3......... Importanta culturii.............1............................ 167 10...........6...............6.... Varza crea]\..................... Originea [i aria de r\spândire.3..... Originea [i aria de r\spândire.6.. Varza de Bruxelles ..... STAN................. Cultura târzie...6........................... 153 10.....................6.....6............ 157 10............. Originea [i aria de r\spândire...........4........1. 155 10.................6.................. 151 10...6...........................................................5.........4. Tehnologia de cultivare....................... Tehnologia de cultivare........1............. Originea [i aria de r\spândire..... Tehnologia de cultivare... 152 10.....6..5.....4...................... 178 10.. 150 10.................................1.. 149 10................ 176 10...... 175 10.................. 174 10....7...................... 163 10...........6......................................6..............3..7.................................................................... 174 10..........................................6............7..... Particularit\]i botanice [i biologice....................7........... 151 10.......6........5................2.. 159 10... 177 10.. 155 10................................................4......................................6.......... 158 10... 174 10............4................................... Conopida ...................... Tehnologia de cultivare.............3....8....... 148 10... Originea [i aria de r\spândire.1.................. 161 10........... Particularit\]i botanice [i biologice......... 178 10............ Cultura timpurie .............. Varza pentru frunze................................. Soiuri...........................................8. Particularit\]i botanice [i biologice..................................... Cultura timpurie în teren neprotejat ...... Particularit\]i botanice [i biologice.....................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... Rela]iile cu factorii de mediu ....................4....................... 169 10.......... 151 10............. 159 10....5.............3.............5..1.....................3............1......... Originea [i aria de r\spândire..... Broccoli..............3.2...................7................2........ N. Gulia ...........N.................................... Particularit\]i botanice [i biologice.........2............ Cultura târzie............... 148 10. 157 10............................2................ Importan]a culturii.4..............5..6......................... 178 6 ............... MUNTEANU 10...................................... 163 10............... Importan]a culturii..........8..... 163 10................. Importan]a culturii..... 153 10. 151 10..........5......................4.............. Soiuri.......2....................................................................6....... 149 10......... Importan]a culturii............... Rela]iile cu factorii de mediu .2.................. Soiuri.......5.......................................4.......................3..... 158 10...........6......... Importan]a culturii............6....5.3..................................... 174 10........5....................................................5.......6........................... 157 10................. 172 10................... 148 10.........6. Rela]iile cu factorii de mediu ..........3..... Rela]iile cu factorii de mediu .....................................................7....................2................ 176 10... 176 10................ Soiuri......................... Rela]iile cu factorii de mediu ........3.....................

...........2. 188 10.3......9.......... Cultura în sere ..... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .... 179 10..2.....2................................................ Cultura în r\sadni]e...2. 191 10....................3................6............. Particularit\]i botanice [i biologice..............4.......9..8......................2......6.................5......... Rela]iile cu factorii de mediu ............................................. Rela]iile cu factorii de mediu ... 202 11................2... 180 10..9......1.. 221 11...........2.............. Cultura timpurie ......... 184 10. Importan]a culturii... Castravetele ..... Tehnologia de cultivare. Cultura în câmp............................ Cultura târzie (de toamn\) .............. Originea [i aria de r\spândire...4..............8.... Pepenele galben ......1.............2.... 221 11....... Particularit\]i botanice [i biologice......... 228 7 ... Particularit\]i botanice [i biologice..... 227 11............8................. 200 11........................... Soiuri.....................4.........................................1.......6.........................................6......................................................2.....................................4..................... 188 10. 194 11.... 196 11.. 189 10..... 186 10...........6.......2..........................................................9.......6....... Cultura în sere ................ 225 11..................... 180 10...1.... Rela]iile cu factorii de mediu .....1. Tehnologia de cultivare.................... 180 10.................. 200 11... 194 11...........6.......................1.... 221 11..........6...................................9............. 180 10.... 221 11.................6.................8.............................1........... 208 11.1........ Importan]a culturii...4.............................6........................... Cultura în sere .1.....................9... 198 11........... 219 11......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..... 183 10.............6................................................ Soiuri... Cultura în teren protejat cu materiale plastice........2............................................. Originea [i aria de r\spândire..... Soiuri........................ Tehnologia de cultivare........................................... Cultura târzie..... Cultura timpurie ........... Tehnologia de cultivare........ 226 11................... Originea [i aria de r\spândire.......... Cultura în r\sadni]e................................1..... Importan]a culturii. Soiuri ..............1.....................9........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....................2...........5.. Rela]iile cu factorii de mediu ......5........1........................3.....3..4............................ 190 10.......................1..........3..............6.........8................................... 188 10................................................2.. 190 10.LEGUMICULTUR| II 10.. Varza chinezeasc\ ......9..........4.............1...............6..6.........3.............3................................................... 194 11... 195 11.6..........2...........2...........8............................5...6............ 222 11............. 220 11....... Particularit\]i botanice [i biologice................8....1.....1......................6.....2....1......9... 225 11................1......2..6...........2. 223 11..............................................................................................8. Cultura în teren neprotejat.. 191 10....................................

.....3.........................1............................................... MUNTEANU 11........ Particularit\]i botanice [i biologice......................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................2........5...6..................... 233 11........................6..5.............5....... 228 11.. Tehnologia de cultivare.................. 237 11................ 238 11......... 237 11................. 238 11...... Importan]a culturii....4............. 234 11..............4..............5......3................. 236 11............ Tehnologia de cultivare.........3....... Importan]a culturii........................................................................... Importan]a culturii ..... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............5.......... Originea [i aria de r\spândire. 234 11......................... N............... Particularit\]i botanice [i biologice..5...1......3..............2.................................5........ 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ... Pepenele verde ................................1................... Originea [i aria de r\spândire..................4.. STAN..5..................4..............6........ 239 11...........................................................................4........4........... 237 11............. 230 11........ Soiuri. Dovlecelul comun......... 236 11.......... Cultura în câmp.......... Soiuri................6..........3 Particularit\]i botanice [i biologice..... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................3.... 233 11....................................... 229 11.....2............. 230 11. 237 11....... Originea [i aria de r\spândire............................... 233 11. Dovlecelul patison.............4.................................4.............. 229 11.... Tehnologia de cultivare..........5..3.................. Rela]iile cu factorii de mediu .... 230 11.........4..... 234 11.......3.... Soiuri ... 228 11..5..................2....3..1... 240 8 ............................................................................................3......N...........6..4.....................................4.....................................4.............................

în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. 1993).. faţă de umiditatea solului şi de lumină. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. afânat. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. lemnos şi liberian. pretenţioase. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). În general.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. În România. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. solul trebuie să fie uşor. Transilvania. 1993). are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. 9 . constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. în special glucide. deoarece. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. precum şi în Moldova. a substanţelor de rezervă. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. cu excepţia ţelinei. mai ales în primele faze de creştere. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. şi colab. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. pătrunjelul pentru rădăcini. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. care sunt anuale (Butnariu H. păstârnacul. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive.

14%. japonicus. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.52 %. 1984). MORCOVUL Daucus carota L. MUNTEANU 7. China. K. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. 1985).. celuloză 1. STAN. carotenoide 8. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.39 %..4. zaharuri 6. sativus (Alef. supe. Anglia. 7.9 mg /100 g substanţă proaspătă.1. X d. P-0.a. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. 1985).. al XVIII-lea. în Iran (Banga. carota s-au format subspeciile syriacus. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Prin încrucişarea ssp.1). H.2. ciorbe.)..8 mg/100 g substanţă proaspătă. bienală.N. subsp. Ca – 0.89%. Mari cultivatoare sunt: SUA. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. În prezent. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. pe soluri uşoare sau mijlocii.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. sativus (Hoffm) Arc. sub formă deshidratată. Pe lângă cele menţionate. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. de conserve şi sucuri. predominând formele de culoare violacee. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. în stare crudă (salată). Italia şi Grecia. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.1. syriacus.35%. ghiveciuri etc. albă şi galbenă.1. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. acestea mai conţin vitaminele B1. Morcovul a fost luat în cultură în sec. 10 .3%.3.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.1. în special Daucus carota L. Japonia ş.79%. 7.1. în acest mod. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Franţa. mediterraneus şi japonicus). cv. proteine 1. La noi în ţară. cilicicus. B2 şi substanţele minerale: Na-1. iar în anul al doilea tulpini florifere. morcovul se cultivă în toate judeţele. acid ascorbic 3.44%. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. flori şi fructe (fig. prin Spania. N. Mg – 0. 7. citat de Zanoschi. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.

albe. schimbându-şi treptat forma. cu cilindrul central redus Fig. 7. 1973) sterile). d . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.2 – 1. fistuloasă şi înaltă de 1. costate şi cu ţepi. Fructul. Atât tulpina principală.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. pentamere.frunză. 1985). hermafrodite. c . 11 . cu flori mici. de plantă sălbatică.rădăcină soi valoros. striată.5 m.Morcovul: a . până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. La circa 35– 40 zile de la răsărire.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. este ramificată. penat-fidate. care se formează în al doilea an. de lungime mijlocie..fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. iar unele rădăcini până la 2 m. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. aspru păroasă. entomofilă. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. cilindrică. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. mărimea şi culoarea.cele bazale şi sesile . 7. peţiolate . cu polenizare alogamă.2 . b . uneori cu nuanţe rozacee. Tulpina floriferă.2. zigomorfe. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.cele superioare.1 . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. impropriu numit sămânţă. este o pseudoachenă. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. de calitate superioară. de culoare roşieportocalie. rar Fig.

N. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Faţă de lumină. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Faţă de umiditate. În timpul îngroşării rădăcinilor. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. 7. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Presto F1. STAN.1. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. 12 . Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. cu pH-ul 6. producţie mare – până la 70 t/ha etc.5–7. Pe solurile grele. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. bine afânate. în funcţie de soi. se poate produce o vernalizare prematură. mai ales pe solurile uşoare. semitimpurii (110–130 zile). când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Dacă primăvara este rece. mai ales în primele faze de creştere. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. iar cea optimă de 20-250C. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. profunde. sărace sau cu exces de azot. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).4. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. morcovul are cerinţe ridicate. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.1. Insuficienţa luminii. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.1) .5.N.5. durează 36–70 zile. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. tasate. se formează rădăcini diforme sau ramificate. permeabile. bogate în humus (4-5%). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Hytop F1. Primo F1. MUNTEANU 7. Nanco F1 etc. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. timpurii (80110 zile).

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. recoltate în iunie – iulie.5 kg 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.7). se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.N. N. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. producţia fiind destinată consumului de toamnă. spanac. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 kg 1. imediat ce se poate intra pe teren. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Toamna. castraveţi.2). ceapă verde. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Tabelul 7.5 l 1. borceag). cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. cucurbitaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l 6l 6l 1.5 l 1. Primăvara. pré – preemergent. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. post – postemergent 14 .5 kg 1. bulboasele şi varza.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. iar culturile timpurii de morcov. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.5 l 6l 6l 1. leguminoasele. 7. fără încorporare.1. STAN. conopidă. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.6. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l 1. Lucrările de pregătire a terenului. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. La pregătirea terenului. culturi furajere pentru masă verde (secară. industrializării sau păstrării peste iarnă.. Locul în asolament. MUNTEANU 7.5 Fusilade S 12.2. fasole etc. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.

Dacă solul este prea uscat.3 . 7. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . 7. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Dacă solul este prea afânat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Fig.pe teren modelat. în benzi.pe teren modelat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Adâncimea de semănat este de circa 2. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. la care s-au îndepărtat ţepii.LEGUMICULTURĂ II Vara. se tăvălugeşte înainte de semănat.pe teren nemodelat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. b . în rânduri echidistante. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.3. c . în benzi de câte patru rânduri 15 .). şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. pentru culturile succesive de morcov. În cazul terenului modelat.Scheme de semănat la morcov: a . folosind 4–5 kg seminţe la ha. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).5 cm. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în funcţie de starea arăturii. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Epoca de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.

Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în legături. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot.3). în cazul culturilor timpurii. se fasonează şi se sortează pe calităţi. în doză de 1. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. se face prin smulgere sau dislocare.N. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. La hibrizii F1.5 l/ha. ceea ce permite reducerea costurilor. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. N. STAN. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. morcovul se recoltează în luna octombrie. eşalonat. după căderea primelor brume. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. se erbicidează cu Afalon 1. Recoltarea. Când rădăcinile ating 2–2. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). de erbicidare. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Lucrările de întreţinere.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.5 kg/ha. 16 . aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. când rădăcinile au cel puţin 1–1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. CSSL-9 sau A-761. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar dacă este necesar.2–1. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. MASTER – PLATT). cu 600 l apă. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Pentru păstrarea peste iarnă. la nevoie se udă prin aspersiune. începând cu luna iunie. pir) se adaugă Fusilade. După răsărirea culturii. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

sylvestre).6 – 36. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).6 . ca materie primă în industria conservelor.2 1. la 56 mg/100 g s.7 .2.).2. Compoziţia chimică a rădăcinilor. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).25). organ de sinteză (tabelul 7. Tabelul 7.7 20 – 35 0.7 – 3.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.p. 7.s.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. g Acid ascorbic.2. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. g Zaharuri. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.1. 1984). 7. Ulei eteric. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Hill cv. N. crispum (pătrunjelul pentru frunze).4 0.30 Rădăcini 11. iar cel în Fe. (Bodea şi colab.p.4.10.N.4. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. P.3. radicosum (Alef.W.3. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2.4.7 . % substanţă uscată Frunze 12..02 – 0..1 1. STAN. Ca.016 – 0.5 – 3.1 2. Primul 18 .4 .5 – 25. A fost cultivat de greci şi romani. radicosum (Alef.2. g Cenuşă.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.9 58 .) A. g Proteină (N x 6.5 1. În cantităţi mai mici conţin K.290 0.2 0.p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. mg /g. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.) Substanţă uscată. MUNTEANU 7.1. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.

Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. formează. cu miros caracteristic. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. reavene. putând ierna în câmp. c . lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Florile sunt actinomorfe.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. ramificată. ramificate. în al doilea an. mici.floarea. florile şi seminţele (figura 7. lung pedunculate. tulpinile florifere. adânci. hermafrodite. cu frunze trifidate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . suculente. grupate în umbele compuse. cu ramuri aproape erecte. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.fructul mediul exterior. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. d . de culoare albverzuie.5) 19 . 7. 7.4. Faţă de sol. glabre. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. înaltă de 80– 150 cm. lucioase. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.2. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. pentamere. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. dar rădăcinile sunt mai aromate. de culoare verde-închis. fiind o plantă bienală. creţe. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. netede sau gofrate. este cilindrică sau uşor muchiată. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. terminate cu umbele compuse.4) Tulpina floriferă. 7.2.5. numite mericarpe.frunza. 1973). Al doilea formează rădăcini subţiri. care la maturitate se desface în două semifructe. Polenizarea este entomorfilă. Pătrunjelul. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. scade producţia. uneori fistuloasă. Fructul este o pseudodiachenă.

MUNTEANU 20 .N. N. STAN.

8 – 15.5 kg/ha. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. spanac. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. reprezentată.2). se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.2).2. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. în legături. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.11). combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. fertilizarea suplimentară. curăţarea de pământ şi frunze. alături de morcov.5 % s. sortarea şi ambalarea manuală.8 – 10 % s.. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Rădăcinile au gust dulce. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. astfel. hortensis Ehrh.10 – 15. ridichi de lună. Până la introducerea în cultură a cartofului. în special.LEGUMICULTURĂ II 7. locul în asolament. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.6.3). o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). culturi furajere pentru masă verde). de glucide (4. se aplică 4–5 udări. Astfel. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. dar nu să germineze). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Pentru culturile de toamnă.u. seminţele să se umecteze. Udarea culturii se face diferenţiat. recoltarea se face după primele brume (15. convar. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. astfel.1) şi peptide (11. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.p.3.3. În culturi succesive.1. pentru consum în timpul verii. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. salată. 7. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Recoltarea se face diferenţiat. în funcţie de scopul urmărit. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. în funcţie de regimul de precipitaţii.

8 – 28. dar excesul îi dăunează mult. Se cultivă în Europa.9 mg vitamina C. se găsesc: 469 mg K. 0. STAN. America şi Australia. săruri minerale (la 100 g s. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. uşor pubescente. Fructele sunt pseudodiachene.p. iar cele mature până la minus 8–100 C.p. slab ramificate.3. 7.). Fig. 0. uşor gălbuie. 23 mg Mg. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. penatsectate. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. 7. de culoare cafenie. oval – turtite. dulce şi cu miros caracteristic. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. unde creşte spontan.10 mg vitamina B1. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. Asia. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Seminţele germinează la minus 2–30C.3. 3 mg Na. la 100 g s. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 139 mg S. Se păstrează foarte bine peste iarnă. înalte de 100–150 cm. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. puternic striate.5). pe terenuri umede şi umbroase.N. Păstârnacul preferă umiditatea. cu rizoderma de culoare albă. care le imprimă aroma caracteristică. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. plantele tinere rezistă până la – 50C. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 7. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 73 mg P. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. florifere. 7. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 22 . 51 mg Ca. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.3. suculentă. N.7 mg vitamina PP.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 7. MUNTEANU (24. cu pulpa albă sau gălbuie. pubescente. 0.2. aripate. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.3.4.

4.2 % s. 29. citric. Recoltarea se face toamna târziu..1.6) . în special.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 17. cu rădăcinile conic–alungite. nu este indicat să se semene din toamnă. . folosind 5–6 kg sămânţă/ha. oxalic. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. 3. cu rădăcini conice. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. 5. frunzele verzi. se găsesc 59.LEGUMICULTURĂ II 7. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.4. a salatelor şi pentru murături. 1975). Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.2 mg Ca. La 1 g s. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.8 mg SiO3. 7. Acestea mai conţin zaharuri 1.p.9 mg K. 7.15 mg Mn etc. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.5. acizi organici (malic.p.): 0.p.. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.8 % s. 1. 0.9 mg Na. rapaceum (Mill. proteine 0. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.p.31 mg Zn. 0.7 – 1.p.6.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.se menţine. în benzi de câte trei rânduri. 2. o umiditate constantă. etc). de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.u. prin udarea culturilor..) Graud. 23 . de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. convar.6 – 1. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.3.5 mg Fe. În cultură.7. vitaminele B1.). sporadic.3 % s. lipide 0. B6.).u.3.se seamănă în teren modelat. într-o măsură mai mică. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.5 mg B. dar cu unele particularităţi: . iar gustul şi. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).6 mg P.6). B2.

N. N. MUNTEANU 24 . STAN.

pe lângă ţelina pentru rădăcini. b .p. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.) şi cea cultivată 25 .pe teren modelat. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.. 7.4. graveolens L. 7. 1973). Este cultivată din antichitate.4.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. convar.Scheme ale culturii de păstârnac: a . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. fiind considerată plantă medicinală.6 .3. 7.LEGUMICULTURĂ II Fig.2. unde creşte spontan. secalinum Alef.

graveolens L. a – r\d\cin\ îngro[at\. 7. N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.4. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. de culoare brunie. datorită conţinutului lor mare în apă. lucioase şi de culoare verde – închis. Rozeta de frunze este înaltă. 7. 7. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. convar. iar cele mature la minus 7–90 C. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. este striată şi ramificată. pentamere. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. sunt glabre.) care. amară şi necomestibilă. Polenizarea este entomofilă. pivotantă. nu poate ierna în câmp. formează o rădăcină subţire. în primul an. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. sunt simplu penat sectate. înfloreşte şi fructifică (fig. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. STAN. Pers. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. b – frunz\. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală.4. dulce) (Mill. c – plant\ semincer\ hermafrodite. de culoare albă. chiar din primul an. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.7 .N.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).7). Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. 26 . MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. ce se desface uşor în două mericarpe. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. ramificată.

se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.6. suficient de umede. folosind 0. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Spre deosebire de morcov. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. toamna.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.5. deoarece rădăcinile se ramifică mult.6 – 1 g sămânţă la m2.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ardeii. care se încorporează imediat în sol. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. Locul în asolament. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. profunde. cerealele. iar în solarii. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. În cadrul culturilor succesive. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. ţelina poate fi cultivată după spanac. conopida etc. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. pentru cultura târzie. la cultura de ţelină. Este o plantă de zi lungă. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale.5–7. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. cât şi în cazul culturilor succesive. germinează greu. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. atât pentru cultura în ogor propriu. 3 g/1 kg sămânţă. 7. salată sau ridichi de lună.0. bogate în humus. varza. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. tomatele. 7. iar pulpa devine grosieră. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. ca şi în cazul culturii morcovului. sunt prezentate în tabelul 7. fiind indicată pentru culturi asociate. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. castraveţii. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. la 20 martie – 10 aprilie. cu pH-ul 6. Înainte de semănat. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. 27 .4. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Producerea răsadurilor.4.

N. MUNTEANU 28 . N. STAN.

Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. 29 .Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). se fasonează. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.8 . iar rădăcinile se morcilesc. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. b .1 %. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. la 30 de cm între plante pe rând (fig. de exemplu Revital 0. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8). răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. răsadul se sortează. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.pe teren modelat în straturi late. Fig. 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. 7. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .

). Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).p. mai ales. plantele se smulg. (glucoză. Na. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. PP şi 30 .p. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.5–1 kg/ha. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). valorificarea făcându-se cu frunze. RIDICHILE Raphanus sativus L. Ca.) şi proteine (0. La culturile timpurii. B1. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. P. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Recoltarea se face diferenţiat. La cultura târzie. prin glucide.N.p. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. care variază între 1. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. S.5. la 3–4 săptămâni. Fe etc. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).1. combaterea buruienilor. în cantitate foarte mică (0. săruri minerale de K.1 % s.64 şi 8.. fertilizarea fazială.convar.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). N.6-1. 7. reprezentată.p. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). B6. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).5. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. fertilizarea suplimentară se repetă. convar.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. fructoză şi zaharoză).). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. în legături. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). în funcţie de scopul urmărit. acestea se curăţă de pământ. Pentru culturile târzii.9% s. B2. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).3). STAN. Mg. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.

În cazul ridichilor de lună. cenuşie sau neagră.5. 7. cu un rostru ascuţit. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. de 80–100 cm înălţime. ovală sau alungită. ovale. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Egipt. în cadrul culturilor succesive. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. alogam-entomofilă. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. raphanistrum L. maritimus L. Homutescu . se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Frunzele din rozetă sunt mari. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. cu frunzele bazale scurt peţiolate. albă. caracteristic aromei ridichilor. lirat penat-sectate. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. 7. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). 1975). Tulpinile florale sunt ramificate. Grecia. devin spongioase. se găseşte un ţesut care conţine antocian. de formă alungită. iar cele superioare lanceolate şi sesile. tetramere. 7. acoperite cu perişori rigizi. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. 31 . uşor pubescente. Asia şi America. unde s-a selectat din specia R. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase.2. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale.5. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Fructul este o silicvă indehiscentă. putând fi sferică. 1965). cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. prin hidroliză enzimatică. şi centrul mediteranean. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Italia. cu polenizare. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. sub rizodermă. La multe soiuri de ridichi. violacee. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China.9). cu marginea dinţată. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Japonia. unde a rezultat din specia R..3. etc. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. autoincompatibile. înglobate într-un ţesut spongios. albe. bactericidă şi vermifugă. care. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. violete sau roze. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. (Zeven şi Jukovschi. lung peţiolate.

4. MUNTEANU Fig. creşterea încetează. însoţite de secetă. b .rădăcină îngroşată. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.N.structura rădăcinii. 7. 1956. La o temperatură mai mică de 6–80 C. c . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.5. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. d .Ridichea: a . Gherghi şi colab.9 . STAN. Temperaturile mai ridicate. 32 . 1973) 7.plantă în faza floriferă. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C..

5. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). prin semănat direct. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. cu greutatea de cca. ridichea este destul de pretenţioasă. cu rădăcinile tuberizate cilindro . aconthiformis Mark. în luna martie. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale.8). atât pentru culturile înfiinţate primăvara. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. devin spongioase şi cu gust iute.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. care urmează sau precede cultura ridichilor. ardei. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). 1 kg bucata. profund. de aceea. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. vara. atât în câmp.6. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. castraveţi etc. fără a mai forma rădăcina tuberizată. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. care se folosesc în stare crudă ca salată. Din această cauză. ridichea de lună formează tulpini florale. Tehnologia de cultivare 7. ce pot atinge 1 m lungime. 7. 1995). cât şi pentru cele înfiinţate vara.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. şi în perioada 20 august–10 septembrie. reavăn. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. bogat în substanţă organică (3. având o perioadă scurtă de vegetaţie. 33 . când zilele sunt mai scurte. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. 7. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 2. la interval de 10–15 zile. castraveţii de vară etc. în special în Japonia şi China. înaintea culturilor de tomate. Înfiinţarea culturii se face în câmp. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Consum specific: 5-6 kg N.. pentru cultura timpurie. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). De regulă. eşalonat în mai multe etape. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. de vară (60 – 80 zile).5 %).5.6.conice.). de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. În Asia. vinete.5. Faţă de umiditate. 5 kg K2O.1. cât şi în teren protejat. 2 kg P2O5.).5. mazărea şi fasolea de grădină. 1994).2 kg Ca şi 0. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. pentru cultura de toamnă. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. var. se lignifică. sau vara. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.

MUNTEANU 34 .N. N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. (fig. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. La culturile de toamnă.pe teren modelat. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. folosind 300–350 m3 apă/ha.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. 7. 36 . după formula 62. se vor face 1-2 udări.02 %. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.N.5 + 12. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. b . care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. dacă este nevoie.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. aplicat premergent). 7.5 cm adâncime. la 2–2.5 cm x 7.10 . Fig. STAN. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.05% sau Fastac 10 EC 0. N.10). folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).

la 2-3 zile de la semănat sau. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. atât în culturi pure. se vor menţine temperaturi scăzute. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. spanac.7. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. folosind 5–6 g sămânţă la m2. în 2–3 reprize. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. 7.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). timp de 5–7 zile după răsărire. cât şi asociate cu alte culturii. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 37 . Producţia este de 8–10 t/ha.5 cm. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Lucrările de întreţinere. Ridichea de lună se cultivă în sere. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Se seamănă la adâncimea de 2–2. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.).03 – 15.2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.07) la ridichea de iarnă. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Se seamănă des. În vederea evitării alungirii plantelor.6.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Atunci când se realizează cultura asociată. ceapă verde. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. 1995). Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. iar pe suprafeţe mari.5.06–15. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.11. răsadniţe şi solarii. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. în perioada 20.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.

STAN.11 . N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . MUNTEANU Fig. 7.N.

2 – 1. piureuri etc. în mod semnificativ. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş. săruri minerale. Dintre vitamine. cu excepţia răritului. ssp. 7.. ciorbe. cea mai importantă este vitamina A (20 U. 7. f. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). deşi nu este o bună premergătoare etc. 39 . când sunt tinere. Mării Negre şi Mării Caspice. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici.6. se folosesc la salate. în Italia şi Franţa. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.6%). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.H.a. denumită şi sfecla de masă. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.6. recolta apare destul de devreme. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). cultura se înfiinţează prin semănat. din care se remarcă. apoi vitaminele B1. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. ciorbă şi supe de legume etc. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. în legături.2. soteuri. Importanţa culturii Importanţa alimentară. var.1. salate coapte sau fierte. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. esculenta L../100 g). substanţe proteice (1. Frunzele.6%). 1998). De asemenea. Ca plantă legumicolă. 1998). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. canditiva Alef.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. sin. dar folosită ca plantă medicinală. (Dumitrescu şi colab.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. rubra Familia Chenopodiaceae 7. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).I.

c .7. d . rădăcinile pot căpăta.6. deşi nu ocupă suprafeţe mari. cum ar fi zonele premontane sau montane.12). e . 7. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.Sfecla roşie de salată: a . Pe plan mondial. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . b . La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.3. După îngroşare. fructe şi seminţe (fig. este pivotantă cărnoasă.tulpină floriferă.frunză. uneori şi frunzele tinere.12 . în general. STAN. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. iar în cel de-al doilea. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. MUNTEANU În }ările Române. tulpina floriferă cu flori. 7. în primele faze de vegetaţie.rădăcină. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. sfecla roşie. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.N.floare Rădăcina.secţiune transversală prin rădăcină. N. Fig.

7. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul.13 . În anul al II-lea. 7. au culoarea roşie. cu limbul ovat. considerate impropriu fructe sau seminţe. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. cordat. peţiolul este de culoare roşie.4.. rădăcina prezintă zone concentrice. grupate pe un ax mic. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. este roşie-închisă. 1998). la planta complet dezvoltată. prin apariţia. Totuşi. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. concrescute. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. De asemenea. atât la exterior. în anul I. Frunzele tinere. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. lung peţiolate. Florile sunt mici. pentru realizarea unor recolte performante. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Frunzele. atunci aceasta va fi globuloasă.6. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.).13. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.LEGUMICULTURĂ II conică). 7. Florile sunt hermafrodite. sesile. mai multe glomerule formează un panicul lung. din zona centrală a rozetei. sunt mari. ţesutul Fig. cât şi în interior. În secţiune transversală. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). cu suprafaţa ondulată. 1992). organizate pe tipul cinci. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). formând un glomerul. uşor neregulată. de culoare roşie– verzuie. Polenizarea este alogamă. mult mai intensă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. anemofilă. Culoarea rădăcinii. a mai multor zone de ţesut cambial. constituind aşa-numitele glomerule. uneori şi entomofilă. Nervurile sunt evidente. sfecla roşie necesită un climat “dulce”.. în mod succesiv. lanceolate. de culoare roşie. 41 . cu marginea întreagă. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos.. 1973).

şi unele populaţii locale. În primele faze de creştere. 42 . determină formarea unor rădăcini mici. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Lipsa de umiditate. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. În faza de frunze cotiledonale. formând tulpini florifere în primul an. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. 7. profund. plantele solicită condiţii de zi lungă. dar plantele nu suportă umbrirea. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.9. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. În condiţii optime. mai ales în grădinile familiale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. În România se cultivă un număr redus de soiuri. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari.6. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. N. mai rar. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C.5. iar cea optimă de 18-200C. tardive). a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. lipsite de suculenţă.N. în funcţie de forma.6. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. STAN. de asemenea. în perioadele de secetă. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. plantele se pot vernaliza. de perioada de vegetaţie (timpurii. prin răsad. mărimea şi culoarea rădăcinilor. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. întâlnite. în gospodăriile familiale. plantele răsar după 10-12 zile. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. După formarea primelor frunze adevărate.6. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. 7. timp de 2–3 săptămâni. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). bune pentru consum.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

cât de curând posibil. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.14). după grăparea cu grapa cu discuri.N. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. la culturile succesive. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. N. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Pregătirea terenului începe toamna. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. după cum s-a anticipat. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. imediat după aplicare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. prin semănat direct.14 .7.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). 7. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. STAN. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. primăvara. Fig. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. după recoltarea acestora). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. ca fertilizator starter. Modelarea terenului se execută. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Înfiinţarea culturii se realizează. Modelarea este obligatorie.

care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. în condiţii de secetă). se realizează aproximativ ca la morcov. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. în timpul toamnei. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. prin smulgere. 45 . La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. 1992).. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în continuare. În timpul verii. dispuse echidistant la 37–40 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). cazmalelor. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. în acest mod. de regulă. cronologic. un tăvălugit al terenului. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se efectuează printr-o singură trecere.. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. purici etc. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. când. altfel. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. 1998). După zvântarea terenului. recoltarea se execută în mai multe reprize. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. dacă îngheţul a surprins cultura. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. Lucrările de îngrijire sunt. se efectuează o praşilă manuală pe rând. toamna târziu. În cazul culturilor timpurii. pentru situaţia prezentată. În prima rundă de lucrări prezentate. recoltarea se efectuează manual. Întreţinerea culturii.). răritul plantelor la 1020 cm. cultura având o densitate mai mare. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. semănătoarea Saxonia. mai ales pentru culturile timpurii. Cel mai târziu. obligatoriu. se asigură. Recoltarea sfeclei pentru consum.

N. usturoiul comun (A.N. iar la altele numai frunzele verzi. în inflorescen]e apar Alium sativum var. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. 46 . bulbul. STAN.). în general. (dup\ Bala[a. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. împreun\ cu cele men]ionate anterior. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. ssp. 1973). porrum L. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Allium sativum ssp. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. dup\ tomate [i varz\. Alte specii din aceast\ grup\. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. sativum L. vulgare) [i prazul (A. Tabelul 8. sunt prezentate în tabelul 8. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.). Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. bulbi[ori aerieni.1. iar sin.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

N. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. în defavoarea bulbului. `n mod special. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. de care depinde succesul culturii. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. mai ales peste 20-22 mm. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. O umiditate ridicat\ în sol. dup\ cum s-a specificat. solul. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în perioada de iarn\.4. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. induc]ia floral\. În aceast\ faz\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). determinate. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. lipsa apei întârzie cultura. se cere. N. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Apa este considerat\ ca un factor major. Astfel. Plantele nu formeaz\ bulbi. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. dac\ se întârzie cu sem\natul. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. iar dac\ se formeaz\ crust\. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. prin aspersie fin\.1. De aceea. implicit. În acest caz. astfel. STAN. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Temperatura. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. astfel. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. aplicarea unor ud\ri u[oare. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. se produce vernalizarea [i. în mod evident. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . MUNTEANU 8. în faza de germina]ie [i r\s\rire. înfiin]ate prin sem\nat direct. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii.

Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. 4. În Olanda.). chiar dup\ recoltare. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. în primul rând datorit\ texturii. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.4 kg N. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. deoarece. 1998). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. de regul\ în treimea lor inferioar\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). ceapa se cultiv\. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. fertile [i bine structurate (aerisite). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.1 kg P2O5. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Botrytis [. De aceea. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în zona polderelor. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. nisipoase. adesea. 1. dar bine structurate. poate reprezenta un element de succes al culturii. Aerul.a. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. aluviunile con]in mult\ argil\. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. se recomand\ solurile mijlocii. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. în unele lunci. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. care este egal repartizat\ pe profilul solului. refacerea rapid\ a sistemului radicular. În acest caz. eventual. Sclerotium. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. de exemplu. care atac\ în mod special bulbul.6 kg K2O [i 1. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. De[i. pu]in dezvoltat.. la cultura premerg\toare. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. pe soluri aluvionare. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în principal. în timpul depozit\rii (Erwinia. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. se pot instala agen]ii patogeni.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Consumul specific (kg/t produs). nematozi). dar [i de sistemul radicular. Aceste cerin]e se bazeaz\. 53 . amplasat în stratul superficial al solului.

. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\.1. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. cultura poate fi complet mecanizat\.1. STAN. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. prin arpagic. dotarea cu sem\n\tori de precizie.F. Vidra. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. 1998) 8. Culoarea poate fi galben\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. prin arpagic sau sem\nat direct. care se seam\n\ bob cu bob.L. pentru stufat (ceapa verde). 8. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.C. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. sistem de irigare prin aspersie. Kaba). Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.6. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. form\ [i m\rime. MUNTEANU 8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). La noi în ]ar\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.5.6. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. ro[ie sau alb\. Alegerea terenului. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.N. În condi]ii tehnice moderne. la I. de c\tre Popandron. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. N.1. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.1. pentru deshidratare. prin r\saduri (ceapa de ap\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. 1994). în special. 54 . iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.

LEGUMICULTUR| II 55 .

deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. în vederea sem\natului. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. pentru epoca de toamn\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. care nu au fost administrate în toamn\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. la 25–30 cm. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Dual 2-3 l/ha). Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.D. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. 1973). nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. în prim\var\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. toamna. verde]urile. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. pentru epoca de prim\var\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. de toamn\ sau de prim\var\. ~n ambele situa]ii. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. În acest sens. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive.N. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. În acest caz. De asemenea. N. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. urmând a fi încorporate. solanaceele [i legumele din grupa verzei. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 .2). STAN.-3. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care este obligatorie. Speciile leguminoase nu se recomand\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN.N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . N. STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 . N. STAN.

se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. chiar la noi în ]ar\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. la adâncimea de 1012 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. prin realizarea sa. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Astfel. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Prim\vara devreme. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). cu încorporare. exclusiv. 6-8 l/ha. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. mai ales. 6-8 l/ha sau Pivot. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. a. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Satecid 65 WP. în medie. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Imediat 67 . De asemenea. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). de exemplu.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. în toamn\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. executate perpendicular una pe cealalt\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii.

cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Altfel. În acest sens. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. MUNTEANU dup\ erbicidare. STAN. 68 . r\s\ririi [i ob]inerea. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. prin competi]ie reciproc\. de regul\. se face încorporarea produselor administrate.5-15 cm. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. În acest fel. cu norme de circa 100 m3/ha. ori plantele nu vor fi uniforme. În aceste condi]ii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. în general. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. în caz de secet\ sau de formare a crustei. 1998). acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. mai ales pentru producerea cepei uscate. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. echidistante la 12. pân\ la 5-10 aprilie. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Dup\ începerea r\s\ririi. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. cu rândurile încheiate. în mod practic. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. pentru suprafe]e mari. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Distan]a între semin]e pe rând va fi. sub 7-8 mm. înfiin]at\ prim\vara. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Pe teren nemodelat. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. multe plante vor pieri. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. în medie. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. N. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e.N. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. iar la densit\]i prea mari. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. a unei culturi uniforme. de 2-3 cm.. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. de la care se elimin\ r\ritul. 1998). necorespunz\tor calitativ.. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Culturii de arpagic i se aplic\. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. prin cea de-a doua gr\pare. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. în final. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\.

La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Fiziologic.3. Cu toate acestea. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei.începutul lunii august. Lucrarea se realizeaz\. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. printr-un plivit manual.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. în mod deosebit. plantele vor fi infestate [i . se opre[te irigarea. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. inhibitori sau chiar desican]i. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. iar buruienile sunt în faza de rozet\. 69 . De aceea. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Dac\ se scap\ momentul de zbor. În acest scop. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. la sfâr[itul lunii iulie . Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. mu[tele depun ou\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. 2-3 ud\ri. combaterea buruienilor. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. practic. nu se mai poate realiza. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. mai ales pentru distrugerea crustei. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. de obicei. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. ca [i la ceapa ceaclama. în final. controlul acestor d\un\tori. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\.2 [i 8. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. de regul\.5% în care s-a ad\ugat aracet. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. de exemplu cu Afalon. În aceast\ situa]ie. frunzele s\ se îng\lbeneasc\.

plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. STAN. N. dislocarea se poate face [i mecanizat. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Dup\ aceast\ opera]ie. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). În felul acesta. A[adar. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4) Tabelul 8. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.N. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. La suprafe]e mai mari. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. 70 . urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.

de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. dup\ unii speciali[ti. unde este prev\zut\ mecanizarea. Brewster. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). În aceast\ situa]ie. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). în mod mecanizat 71 . Epoca de înfiin]are. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie.3). astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. în func]ie de condi]iile meteorologice. chiar par]ial\. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. între 1 [i 15 aprilie. 1973. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). semimecanizat sau mecanizat. densitatea recomandat\. obligatoriu. u[or argilos. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. dar s\ se asigure. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct.LEGUMICULTUR| II b. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. echidistante la 15-20 cm. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Plantarea se efectueaz\ manual. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. înfiin]at\ prim\vara. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. O epoc\ ra]ional\ ar fi. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. în func]ie de zon\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. a lucr\rilor de îngrijire. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Uneori. 1994). Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime.

îndeosebi pe solurile u[oare. 72 . dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8).. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. 1992). pentru realizarea unor produc]ii ridicate. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Pe teren nemodelat.5 cm. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\.0-3. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. cel pu]in o singur\ dat\. pe de o parte. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. la aceea[i distan]\ între ele. precum [i distrugerea crustei. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Uneori. de 28 cm. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. dar adaptate corespunz\tor. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic.N. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Din aceast\ cauz\. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Dup\ r\s\rire. Manual. în momentul de mare necesitate a plantelor. inclusiv cele de sem\nat. Densit\]ile sunt. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. de asemenea. asem\n\toare. STAN. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. mai ales în condi]ii de secet\. au un caracter general. aceast\ opera]iune se face cu sapa. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Lucr\rile de îngrijire. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. N. De asemenea. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. pe de alt\ parte). Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini.

73 . Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. de exemplu. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Indiferent de acestea.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\.a. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. în func]ie de zona de cultur\. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama.. brânzeturi. în condi]ii normale meteorologice. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. fiind unanim apreciat\ de consumatori. În afar\ de acestea. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. cultura este totu[i rentabil\. De asemenea. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. tocan\ pentru iarn\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. teren perfect nivelat. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Mai mult. aspectuo[i. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. 1992). sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Bulbul are un gust iute dulceag. pân\ la 30-35 t/ha.3. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). pentru anumite zone sau microzone legumicole. În multe ]\ri.6. ori de câte ori este nevoie. De obicei. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\.1. 8. care este primul element de succes.

sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. gradul de intensivizare a culturii. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. de aceea. turb\. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\.5-2. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. în mod special. tradi]ie. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. de asemenea. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. îngr\[\minte minerale [. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.N. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.a. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Dup\ cum se va vedea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). STAN. 1998) [i. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. În figura 8. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.5-4. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.. un sistem radicular bine dezvoltat. a. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. 74 . Dumitrescu [i colab. în func]ie de densitatea culturii.0 kg/ha [i 3. De asemenea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. nisip. De asemenea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. mobilizat.0 kg/ha. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. insectofungicide [i. 1992. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. b. condi]iile tehnice. eventual. N. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. plivirea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. aerisirea. substan]e bioactive).

densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. pe rândurile marcate pe strat. Dumitrescu [i colab. 75 . În acela[i timp. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu diametrul de cel mult 4-5 cm.. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. odat\ cu modelarea terenului. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. prin aspersie. 1992. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Uneori. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. cu plantatorul.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . b . 1998) Pentru o mai bun\ prindere. cu circa 300 m3 ap\/ha.. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. de circa 200-250 grame.6 . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Fig. în final. 8.

1. face parte din culturile succesive în câmp. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. omlete [. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. De asemenea. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). în mod tradi]ional. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. din punct de vedere calendaristic. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor.a. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. N. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Cultura în câmp se aseam\n\. cât [i ulterioar\. solarii sau sere. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Cultura pentru stufat. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. de obicei. numai prin brazd\. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. se aplic\ între 5-7 ud\ri. par]ial. [i o afânare permanent\ a solului. uneori. destinat\ consumului în stare proasp\t\. mai ales c\ dimensiunea acestora este. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. pe brazde. din punct de vedere agrotehnic. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.4. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. exclusiv. inclusiv 76 . [i sub form\ de funii. Momentul recolt\rii. pentru diferite salate. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. STAN. atât ca anterioar\. datorit\ irig\rii. irigarea. 8. în dou\ reprize. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Pra[ilele asigur\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol.). în vederea valorific\rii [i p\str\rii. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). în luna septembrie. sufleuri. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Produc]ia este de 25-30 t/ha. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. la 10-15 zile dup\ plantare. se pot condi]iona. peste 21 mm). fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. a. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite.6. Irigarea se face din abunden]\.N. supe.

dac\ nu se mai dispune de stufat. În unele situa]ii. astfel. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). sau cu azotat de amoniu. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. [i de 2-3 cm prim\vara. Dac\ terenul este nemodelat. cu patru rânduri echidistante pe strat. pân\ la venirea iernii. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). pentru a nu r\ci prea mult solul. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pe care nu b\lte[te apa. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. se asigur\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. în special toamna. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. 77 . ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. la 15-20 cm între acestea. În ordine. ca s\ nu se taseze). Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. uniform ca nivel [i grad de tasare. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. Dac\ solul este bine preg\tit. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. iar arpagicul este bine calibrat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. astfel ca. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. prin aplicarea unei ud\ri. în caz de secet\ prelungit\.

pe alese. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Prin alegere. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. De asemenea. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Când plantele sunt mai mari. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. a plantelor cu simptome de atac. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). produc]ia este în jur de 20 t/ha.N. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. în vederea livr\rii. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. b. în func]ie de epoca de înfiin]are. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Cultura este relativ simpl\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. musc\. dac\ este nevoie. pe de o parte. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. culturile prea dese se vor r\ri. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. 78 . recoltarea se face în totalitate. STAN. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. De exemplu. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. În acest caz. N. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. pe de alt\ parte. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M.

deoarece. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. alegând cele mai dezvoltate plante. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. sunt posibile [i alte variante.5-2. tomate. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. chiar în ferestrele iernii. pr\[itul sau plivitul. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. imediat ce acest lucru este posibil. Cel mai adesea. consumul de energie ar fi foarte mare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. În acest moment. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. prin r\rire. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. dup\ plantare. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. În mod obi[nuit. în func]ie de condi]iile meteorologice. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. de 40-50 cm. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. înainte de venirea înghe]urilor. 1998). Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. 79 . fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. dac\ s-ar cultiva. În mod practic. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar).. Consumul de material de plantat este de 2. Recoltarea se face e[alonat. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. de exemplu. c. Temperatura din solar. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.0-2. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. La solarul tunel. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.

6% lipide.44% cenu[\.N. mai ales în medicina modern\ naturist\. Acest strat are grosimea de circa 1-1.1. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. 2000). 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.2. fripturi. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. de asemenea. STAN. În func]ie de temperatura din ser\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. recunoscut\ [i inconfundabil\. Se folose[te la prepararea. Materialul de plantare îl constituie. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . vulgare Familia Liliaceae 8. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. în primul rând arpagicul stufat. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. N. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Aroma sa. 8. 1. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. ssp. în 2-3 reprize. condimentar\ [i aromatic\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. este deosebit de apetisant\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 0. mrani]\ [i nisip. 0. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). supe. cel mai târziu.2. cârna]i. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 6-7% protide. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Valoarea sa terapeutic\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Gustul s\u picant. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. se folose[te în industria conservelor. De asemenea.5 cm. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. mai ales în reglarea presiuni sanguine.7% celuloz\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. salamuri. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. de neînlocuit.

a. nematozii [i musca usturoiului. difteriei.2. iar în România. 17 t/ha în Sudan. În rest. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. R\chiteniT\m\[eni (Roman). lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Na. cu 240 mii tone. S. 22 t/ha în Liban. 2000). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha).). K) [i microelemente (Mn. Importan]a agrofitotehnic\. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. ~n ce prive[te vitaminele. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. 1999. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Cel mai mare produc\tor european este Spania. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. longiscuspis. 13. Importan]a economic\. probabil din specia A. în general. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. R`mnicu S\rat-Buz\u. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). cum sunt cei ai febrei tifoide.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. dar cerin]ele mari ale pie]ei. în solarii. vitaminele C [i E.a. La noi în ]ar\. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. în ambele emisfere. Cu. eventual. (Butnariu [i colab. pe tot parcursul anului. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. citat de Popescu [i Atanasiu. 81 .. D\r\[ti-Ilfov. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. 1992). 1994). Ca.000 ha.2. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. În SUA se ob]in 12 t/ha. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Fe [. care confer\ aroma specific\. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. I[alni]a-Amaradia. holerei [. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. 8.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO.

denumi]i popular [i „c\]ei”. sub form\ de jgheab. alc\tuind. Discul. c\rnoas\). iar de pe cea superioar\ apar frunzele. iar s\mân]a este alungit\. În sol. [i poate varia de la 4 la 60. aceasta nu con]ine flori. R\d\cina. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. iar dup\ formarea bulbului. reunite în umbele false. Din ace[ti bulbili. La noi în ]ar\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. de m\rimea unui bob de porumb. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. iar limbul. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. 1985). Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. 82 . care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. alternativ (la dreapta sau stânga). trimuchiat\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Frunzele sunt liniare. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. cu înmul]ire vegetativ\. în anul viitor. MUNTEANU 8. gâtul plantei sau tulpina fals\.3. cilindrice. ca [i la ceap\.N. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. din care. acestea sunt grupate în cime unipare. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. de culoare alb\ sau violacee. usturoiul este o plant\ anual\. ci bulbili aerieni. Tulpina. cu vârful ascu]it. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. N. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. formând a[a-numi]ii bulbili. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. STAN. 1985). lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. dup\ care devine circular\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. este dirijat. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. într-un singur plan. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. ajungând s\ prezinte muchii. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. de r\d\cinile adventive. cel mult egal cu num\rul de frunze. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc.2. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. netede [i lucioase. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. În alte zone de cultur\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). în anul urm\tor. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. prin suprapunere.

pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Dup\ Butnariu [i colab. f\r\ a forma bulb (Bala[a. este rezistent\ la secet\. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. pu]in rezistent\ la usc\ciune. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. cu un nivel mai redus al apei. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Apa. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Grupa continental\ (Caucaz. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. temperaturi sc\zute [i p\strare. S\rat). bulbii sunt mijlocii-mari. De I[alni]a). nu formeaz\ l\stari floriferi. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. în general. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est.4. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. 83 . Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Chaux [i Foury. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer.2. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali.LEGUMICULTUR| II 8. ~n general. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. 1994. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Brewster. Dup\ aceea. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. formeaz\ un bulb mic. reprezint\ forma de toamn\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Asia Mic\). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Ecologic. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. rezistente la temperaturi sc\zute. De Rm. În timpul vegeta]iei. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. 1973. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. De D\r\[ti. temperatura optim\ este de 18-200C. Astfel. de asemenea. 1994). Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu.

8. N. pe cât posibil. 1998).N. P2O5=1. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.0 kg. pulverizeaz\ solul. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.5 kg [i S= 5 kg. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. culoarea frunzelor acoperitoare [. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. unele insecticide (tabelul 8. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. P2O5=3-4. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. suplimentar. consumul specific este: N=11 kg.5. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\.6.D. MgO=0. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. care îngreuneaz\ recoltarea.2.5 kg. K2O=5. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.5 kg (dup\ Butnariu. 8. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.. ba mai mult. K2O=8-10 kg.0 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.2. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.2. STAN.a. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. În acest caz. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. care. Totu[i.3). 84 . dar mai energic\. preventiv.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. dar bine structurat. culoarea tunicilor. Preg\tirea terenului începe din toamn\. 1994). Lucrarea cu freza este prea scump\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Dac\ solul nu este corespunz\tor. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. se mai execut\. precocitate.-3.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. bulbii o petrec în câmp. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. N. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. adesea. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Plantarea mecanizat\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. de[i posibil\. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Înfiin]area culturii. pentru c\ sunt prea mici [i. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. dar nici din centrul bulbului. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. care este obligatoriu. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. 1994). finalizându-se cu ar\tura de baz\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ recoltare. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. afecta]i de atacul nematozilor. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. STAN. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). în cea mai mare m\sur\. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii.N. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Lucr\rile de îngrijire sunt. 1994). ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. se poate face toamna sau prim\vara. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Pentru realizarea acestei densit\]i. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 .

3. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Prazul este o plant\ legumicol\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. vitamine [i fitoncide. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). 0.3.1. În principiu. provoac\ arsuri gastrice. care este mai scump\ [i.5% celuloz\ brut\). mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). dar poten]ialul soiurilor atinge. adesea.7% hidrocarbona]i (din care 2.4% dizaharide [i 1. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. e[alonat. cultura în câmp se practic\ mai rar. dac\ nu au survenit precipita]ii. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.3-0. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. în condi]iile de la noi din ]ar\. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. 6. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. înlocuie[te ceapa. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. 2-3% proteine. Produc]ia este de 5-6 t/ha.5% cenu[\ (s\ruri minerale). pân\ la 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II bulbililor. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Calendaristic. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.3% monozaharide. 4.4% gr\simi. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. 0. în cazul apari]iei unor ploi.8-1. PRAZUL Allium porrum L. Familia Liliaceae 8. De regul\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. 8. în teren deschis sau în solar. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. În foarte multe din preparatele culinare. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale.

de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. cât [i în timpul p\str\rii. R\d\cinile adventive. dou\ tipuri de r\d\cini. îns\. 1992). Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. În orice caz. cum ar fi Oltenia [i Banat. care se g\sesc în compozi]ia sa. 1994). prin rusticitatea sa. Plantele de praz produc. este cunoscut în cultur\ din antichitate.25 m (Maier. Peninsula Balcanic\. Asia de Sud-Est. fructe [i semin]e. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. p\trunzând în sol pân\ la 1. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii.3. astfel. cum ar fi Europa occidental\. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Prazul. 1969). La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. Africa de Nord. H. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. pentru a asigura o bun\ comercializare.2. STAN. Importan]a agrotehnic\. MUNTEANU sau a usturoiului. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În primul an din ciclul ontogenetic. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a.. are o tehnologie u[or de realizat. R\d\cina. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. mult mai puternic dezvoltate. cu înmul]ire sexuat\. bienal\.3. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Tulpina. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. 2000). suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. În prezent. 8. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. 8. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. prazul este cunoscut în întreaga lume. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. de aceea. N.N. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . de câteva mii de ani î. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. atât la transport [i la comercializare. cu un redus grad de perisabilitate. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le.3. Cultivat de egipteni [i greci. C [i PP). Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.

florifer\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\.4-0. Pe restul por]iunii lor. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. au ap\rut mai multe forme ecologice.3. ca la toate speciile alliacee. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. groas\ de 1-1.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). cu o rusticitate evident\.7). 8. tecile se suprapun unele peste altele. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. denumit\ tulpin\ fals\. sunt albeg\lbui. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. cu rezisten]\ mai slab\. fiind liniar. în condi]ii de mediu diferite. Pe por]iunea limbului.4. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. îngro[at\ [i suculent\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. dac\ sunt din exterior. Butnariu [i colab. 8. globuloas\ cu circa 800-3000 flori.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). într-un singur plan vertical. Frunzele. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. 8. Fructul [i semin]ele sunt Fig. alc\tuind o forma]iune cilindric\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Perigonul. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. este de culoare alb\.2 cm la baz\ [i 0. sunt formate numai din teac\ [i limb. pe partea sa superioar\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. La baza lor. glauc\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. plin\ în interior. Aceasta este erect\. înalt\ de 80-120 cm. roz sau violacee. 1985). Pe acest disc. Frunzele. sub form\ de jgheab. În anul urm\tor. ca [i la usturoi (fig. neted\. mu[te). în mod alternativ. cilindric\. format din cele [ase tepale. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 .7 . frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.

MUNTEANU pe timpul iernii.5 kg [i S=0. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. de tradi]ie. plantele r\mân mici. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Fa]\ de ap\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.6. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. de toamn\ [i de iarn\.. Picior de elefant.N. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. 1992. A[adar. 90 . plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. N.2-0. 1998) 8. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. 8. de asemenea. STAN. dar nu ca regim. 1994).6 kg. în func]ie de zona de evolu]ie. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. K2O=4 kg.3. 1994): N=2-3 kg. când plantele sunt mature pentru primul an. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Mg=0.3.5. de var\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Brewster. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. În Fran]a. P2O5=1 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Dup\ plantare sau r\s\rire. de Carentan. Apa. 1994). ]ar\ cu tradi]ie veche. În condi]iile de secet\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. vegetarea înceteaz\.. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. În acest stadiu. iar dac\ este mai sc\zut\. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.

trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. 91 . Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie.LEGUMICULTUR| II 8. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. În principiu. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. s\ fie profund [i fertil. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. în func]ie de zon\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama.3. Sem\natul se execut\ mecanizat. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm.. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. 1998). Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Preg\tirea terenului începe din toamn\. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). la adâncimea de 1. pân\ la sem\nat. Chiar înainte de r\s\rire. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. în aceea[i zi. terenul se t\v\luge[te. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. ca plant\ indicatoare.6. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. dup\ modelare. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha.5-2 cm. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa.1. la 28-30 cm adâncime. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. dac\ este necesar.8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat.

b . c. MUNTEANU Fig. 8. d . prin r\sad 92 .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin sem\nat direct sau prin r\sad.8 .pe teren nemodelat.N. STAN.pe teren modelat. N.

prin aspersie. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). sau semimecanizat. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. prin aspersie. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.2 [i 8. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Cu prilejul acestei pra[ile. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). care se completeaz\ cu una mecanic\. În [an]uri. de regul\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Recoltarea începe toamna târziu. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Dup\ dislocare. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Dac\ sunt goluri. absolut necesar\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Pentru p\strare peste iarn\.2.6. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Pentru consum imediat. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. plantele se smulg. sporind calitatea recoltei. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. care se repet\ dup\ r\rire. 93 . Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. dup\ o cultur\ anticipat\. O lucrare special\. cultura se poate realiza în ogor propriu. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. 8.3). altfel. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Recoltarea se face manual. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.3. cu ajutorul sapei sau cazmalei. este mu[uroirea plantelor. În atare circumstan]e.

variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. 94 . N. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. 8. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). cu pân\ la 50-60%. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. ceapa e[alot\. Plantarea se face manual. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Prim\vara. În condi]iile de la noi din ]ar\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic.N. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. subspecii. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii.4. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. executate cu grapa cu col]i reglabili. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. în cazul culturii prin r\sad. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). dar poate ajunge la valori mai mari. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. de regul\. STAN. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. dar la noi în ]ar\. dup\ ce au ap\rut buruienile. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ceapa de iarn\ sau de tuns. în afara celor prezentate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. usturoiului comun [i prazului.

nu formeaz\ semin]e. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. pe bulbii din inflorescen]\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. central\ [i de nord a Moldovei. iar tulpinile florifere. nu formeaz\ flori. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.4. dar [i din zona central\ a Asiei. prin discul propriu. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. ca [i cea colinar\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\.Ceapa de Egipt (rocambole). Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. mai multe [i mai mici. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.9 . f. dar de dimensiuni mai mici. dar în cultur\ se comport\ ca anual\.10). Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe.2. aspr\. bulbiferum [i Allium cepa L f. Este o specie peren\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.4. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. de culoare cenu[iu-g\lbuie. 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. fiecare în parte.9).1. 8. cu o tunic\ de protec]ie groas\. 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.LEGUMICULTUR| II 8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Fig. de un disc comun (fig. La forma proliferum. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 95 . dar care. fructe [i semin]e. de obicei.

Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. Formeaz\ un bulb pu]in evident.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. 8. 8. în anul urm\tor. care se folosesc în industria conservelor. 8.4. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.11). asem\n\toare cu prazul. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. cel mai Fig. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Fig.N.4. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. STAN. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. de asemenea.10 . 8.. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. De regul\. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. N.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.11 . 8. Când se înmul]e[te prin semin]e. prim\vara. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Este o specie peren\. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.3. Plantarea se face toamna sau. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. La noi în ]ar\.

Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. iar `n anul urm\tor. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. ~n primul. 97 . din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 1973). Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.5. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Este bine cunoscut în întreaga lume. 8. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. De Bucovina. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.12). cu mai mul]i bulbili. îndeosebi formele mediteraneene. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. 8. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Uneori. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. var. 8.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.4. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.12 . ophioscorodon Dom.

dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.8-1. B1 [i B2=0. sunt diferite. m\rime. N. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. comparativ cu alte legume. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. 9. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. protein\ brut\ 2%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.5 mg/100 g. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. glucide simple 0. C=20-25 mg/100 g [.2 mg/100g. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. din punct de vedere botanic.a. celuloz\ 0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .4%. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. `n terenul destinat culturilor legumicole. precum [i unele vitamine: A=0. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Importan]a agrofitotehnic\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. culoare [i chiar gust. astfel c\ este folosit\ aproape integral. cenu[\ 1%.N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. cop]i sau pr\ji]i. de[i.1. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.08 mg/100g. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.1. Familia Solanaceae 9.2%. De asemenea. care se consum\ fier]i. STAN.

De regul\. cultura [i recolta sunt mult întârziate. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. pre]urile avantajoase de valorificare. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. mai întâi în Transilvania. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. S. Cultura cartofilor timpurii. Bineîn]eles c\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Mai mult. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. în mod surprinz\tor. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în acest caz. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice.1. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie).. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. Totu[i.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud.2. curat de buruieni. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Importan]a economic\. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Columbiei. Cerin]a mare a pie]ei [i. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. în unele ]\ri din vestul Europei. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. cel târziu pân\ la 1 iulie. în cazul culturii timpurii.a. 1974). demissum (rezistent\ la frig). În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. cum ar fi S. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în cea mai mare parte. 99 . Factorii de risc. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). În prezent. S. de[i las\ terenul. dar numai S. ca urmare. S. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. 9. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.

N. 1958. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. R\d\cina. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Din ace[ti ochi se formeaz\. care con]in trei muguri. tipice fiec\rui soi (fig. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. care se mai nume[te col]. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. când este foarte tân\r. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani.1. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.5-2. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. formând a[a-numi]ii ochi. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.. Tulpina.1). ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. în al doilea an. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. În cazul în care l\starul este distrus. spre profunzimea solului. subterane. în condi]ii corespunz\toare. tulpinile aeriene. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Ace[tia sunt cilindrici. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.0 cm. 9. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. 1969). denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Ace[tia pot avea forme diferite. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. MUNTEANU 9. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. din care. [i o parte apical\ sau vârful. m\rimi [i culori diferite. de 1. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului.2).3. citat de Zanoschi [i Toma.N. se orienteaz\ pe vertical\. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. 9. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. În condi]ii de întuneric. iar în plus. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. În primul an. STAN. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. 100 . ai tulpinii aeriene. În condi]ii de lumin\. prin care se insereaz\ pe stolon. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Tuberculul are o parte bazal\. 1985). dup\ care cade. De asemenea.

1 . 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. în ciclul lor de via]\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.LEGUMICULTUR| II Fig. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. muchiat\. 9. 101 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9. 1974). Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig. fistuloas\. erect\.1).2 .

cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. De[i cartoful nu 102 . dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. S\mân]a este mic\. Uneori. prinse pe baza corolei. grupate într-o cim\ terminal\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Florile sunt actinomorfe. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. 1985).N. 1974) Floarea. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. ovoidal\. ovat-lanceola]i ori circulari. pentamere. hermafrodite. STAN. 9.5-2 mm în diametru. 9. violet-închis\ etc.9. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Fig.3). cu diferite tipuri de peri[ori. cu aspect rotat. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Caliciul este format din cinci sepale unite. ro[iatic\. de culoare alb\. cu 5-10 flori. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig.4. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. Gineceul este bicarpelar. De asemenea. prin autogamie. cu umiditate ridicat\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. iar corola este format\ din cinci petale unite. Polenizarea este direct\. MUNTEANU Frunza. alb\ sau cenu[ie. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. sunt dens p\ro[i.3 . albastr\. eliptici. cu dou\ loje.1. cu vârful ascu]it. turtit\. N. Fructul este o bac\ sferic\ de 1.

Astfel. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. are valori de 17-200 C (tabelul 9. în asemenea cazuri. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Minus 1-2 Minus 0. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.1). 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. în Ceau[escu [i colab. iar perioada de lumin\ este maxim\. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. r\d\cinile pot cre[te.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. 1984). O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. în mod clar. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i.. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Tufa cre[te în condi]ii optime. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. De asemenea. apa având. în acest caz. 103 . în Ceau[escu [i colab.. Riscul temperaturilor de înghe]. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. cartoful fiind o plant\ de zi lung\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Totu[i. Rezult\ de aici. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.2 (dup\ Bala[a. cât [i p\r]ile aeriene. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. [i rolul de regulator termic. Tabelul 9. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C.

umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. Totu[i. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 14 kg K2O. De aceea.U.A. 3 kg P2O5. solul. de care depinde succesul culturii. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). este favorabil\ udarea. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. MUNTEANU Tabelul 9.5 kg MgO [i 2 kg S. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.N.U. dar [i de intens\ activitate metabolic\. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. STAN. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. care are loc la nivelul stolonilor. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 2 kg P2O5. La o ton\ de cartof. Din aceast\ cauz\. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). acest regim. în special prin aspersiune.. De aceea. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. tuberculilor [i r\d\cinilor. N. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. 1-1. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. în Ceau[escu [i colab. ca urmare. 104 . la nevoie. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. s\ fie fertil. Solul este un factor de mediu important. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. 8. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.A. prin caracteristicile sale.5 kg K2O. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. bine structurat.

LEGUMICULTUR| II 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. cerealele p\ioase. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.1. Nu se recomand\ solanaceele [i. cartoful decât dup\ 3-4 ani. cu pant\ uniform\. legumele verde]uri. Tabelul 9. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.6. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.. bineîn]eles. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.0 16.1. 9. legumele din grupa cepei sau a verzei. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.3. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. s\ fie bine structurat.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.1.1. biloane [i rigole de udare. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .6.5. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.0 16.5 9. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.

Fig. În mod aproape generalizat. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. distan]ate la 70 cm (fig. 1997). Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). eventual. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. încol]i]i. deshidrata]i. dezinfec]ia [i încol]irea. N. se pot folosi atât tuberculii mici.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). 9.4 . Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.. În unele situa]ii. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. cât [i cei prea mari. calibrarea. manual. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime.N. 106 . realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. 1992). Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. STAN. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. În situa]ii normale. de exemplu. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. cu diferite v\t\m\ri. 9. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici.

tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2.5-2. de culoare alb\ (col]i). umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Dup\ imersie. cu prec\dere.. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Dup\ aceast\ etap\. [i alte substan]e în amestec. formeaz\ l\stari de 1. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. În timpul aerisirii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii.0 mm. în func]ie de spa]iul de încol]ire. În timpul acestei perioade. la nevoie. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. solariile etc. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. 107 . În acest timp. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. mai ales. ce se afl\ într-un vas adecvat. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. în spa]ii corespunz\toare. Dac\ umiditatea scade prea mult. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Dup\ suda]ie. serele. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. când tuberculii sunt zvânta]i. înainte de plantare. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. eliminându-se.5%. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. În condi]ii de umiditate sc\zut\. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Imersia dureaz\ circa cinci minute. în spa]iul din jurul ochilor. 1973). pentru a[a-numita suda]ie. dar se pot folosi. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. 1997). luminii. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. pe pardoseala magaziei. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. tuberculii. timp de 2-4 ore. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate.

Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.5-3 cm. În vederea plant\rii. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. În felul acesta. special echipat\ (MPR-5). Densitatea [i. pe rigolele deja trasate (fig. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. cu lungimea de pân\ la 1.a. un nou strat de amestec. în anii normali. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.9. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. simpli sau ramifica]i. Atât plantarea manual\. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. îngro[a]i. folosind ma[ina de plantat r\saduri. 9. În unele cazuri. sau complet mecanizat. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Calendaristic. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.2). Plantarea se poate efectua manual. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.m.N. dup\ care se adaug\. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. turb\. N. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Plantarea tuberculilor. respectiv. acesta se ud\ bine. acest moment coincide.4). pe teren modelat (fig. STAN. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. În principiu. cu 20-30 martie.5).d. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.9. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). 108 . rumegu[ [i nisip.

odat\ cu plantarea.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Excesul de umiditate. Lucr\rile de îngrijire. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie.3-0.LEGUMICULTUR| II Fig. Imediat dup\ plantare. de asemenea. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. se asigur\ circa 1.4 kg/ha. Lipsa de umiditate. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. de aceea. Mancozeb. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. de regul\. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. importan]\ redus\ pentru cultur\. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. postemergent.5 . De regul\.A. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. 9. se efectueaz\ o erbicidare.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Mana cartofului are.U. întârzie procesul de formare a tuberculilor. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.

Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).7). semimecanizat sau mecanizat. De regul\. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.3 l/ha. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Lucrarea se face manual. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. N. 1992).6.a. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.1. 9.6).1 l/ha sau Karate. în sistem cuvertur\ [. în rigole deschise mecanizat sau manual. manual.2. În cazul e[alon\rii recolt\rii.3 l/ha. cuibul se desface cu sapa.9. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor.. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.9. STAN. se culeg tuberculii cei mai mari. Calendaristic. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Fastac-0. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.N. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în tunele joase. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). fiind încadrat\ între 5 martie . dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.5 aprilie. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. iar 110 . În ambele cazuri.

LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. 9.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.6 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând. 9.

8). Într-o alt\ variant\. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. STAN. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. 112 .tunelul pe rigol\. b . N.8 . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.9. cuprinzând sub el dou\ rânduri.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Fig. 9.

au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Înainte de plasarea foliei. din loc în loc.9. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. asem\n\toare cartofului. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. iar în sol un sistem radicular puternic.9).9 . 1969) 113 . Fig. 9. în medie. R\d\cinile. sin.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. erbacee. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Fig. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.2. sub form\ pr\jit\ etc). Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Acestea. Batatul este o specie anual\. Convolvulus batatas L. De la batat. BATATUL Ipomoea batatas Poir. 9.10 . se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. supe. creme. dar f\r\ succesul scontat. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. denumit [i cartof dulce.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. terenul trebuie s\ fie bilonat.

care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. STAN. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. N.a. fertiliz\ri faziale. 114 . 9. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. rezulta]i din l\stari. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. MUNTEANU înr\d\cina]i.N. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. ud\ri.10).

campestris ssp. [i varza asiatic\. oleracea [i 2n=20 . De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. 10. rapifera Metzg (2n=38)..1. practic. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Familia Cruciferae 10. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. cu sau f\r\ carne etc.2-1. simpl\ sau asortat\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 ..pentru B. încadrat\ sistematic în specia B.. oleracea L. capitata L.B. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). mugurii floriferi [. în tot cursul anului. familia Cruciferae sin.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.1. printre altele. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.1. Dup\ locul lor de origine. f. diferite preparate culinare. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .5% 115 . ]esutul preinflorescen]ial. Importan]a alimentar\. De la aceste specii se consum\ frunzele.B. alba DC. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. varza se consum\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . 5-6% glucide. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. var. 1. reprezentat\ de specia B.pentru B. campestris L. Brassicaceae.a. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. pedunculii. tulpinile îngro[ate. napus ssp. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.

Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. din prim\var\ pân\ în toamn\.1-1. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. ca varza timpurie. de potasiu . în culturi succesive. de la înfiin]are pân\ la recoltare. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.50 mg/100g. cu fosfor – 31mg/100g [. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone.. de var\ sau de toamn\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.20 mg/100g. Dup\ datele statistice FAO. s\ruri minerale: de calciu .24 mg/100g potasiu. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). duble. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. p\str\rii temporare [i valorific\rii. mai ales la m\n\stiri. 0. în ultimii 10 ani. 1995). Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. vitamine: C . Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. practic între cele dou\ cercuri polare. În secolul al XIX-lea.2. var. STAN. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.. de sodiu . din varza s\lbatic\ (B. era pu]in cultivat\. unde g\se[te condi]ii prielnice. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. 10. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. cultura acestei legume. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). În ]ara noastr\. pe linie filogenetic\. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. MUNTEANU proteine.46mg/100g.1. de regul\. în medie.2 % gr\simi. 31 mg/100g fosfor. asociate [. În ]ara noastr\. împreun\ cu altele. silvestris L). cur]ile domne[ti [i boiere[ti. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV.N. În prezent.a.a. unele lucr\ri.2 mg/100g [. unele toponine sau nume de persoane. 1998). 2000).. o suprafa]\ de circa 30. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. o. prin r\sad.1. practic. a fost cultivat\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. înc\ din antichitate. începând cu secolul al XIIlea. complexul B . 116 . Importan]a agrofitotehnic\. asigurând venituri. N. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. putând fi complet mecanizate.000 ha/an.a. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. în câmp [i în spa]ii protejate.

amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. groas\. Primele frunze normale Fig. de form\ conic\ sau cilindric\. 2 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. 4 . sulfurii sau alburii. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. în interior c\rnoas\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. par]ial. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. alterne. eliptic\. Pe tulpina florifer\.).1 .Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. conic\ etc. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.5 m adâncime.1. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. Florile sunt actinomorfe. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. iar cele interioare sunt albe. cu limbul oval. scurt pe]iolate. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. glauc\. frunzele bazale sunt pe]iolate. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). 117 . ovat\. ierboas\.1). hermafrodite. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). eliptic sau aproape circular.aspectul general. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. tulpina lemnificate (fig. ce poate ajunge pân\ la 1. laxe. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. puternic ramificat\. glabr\. 10. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. tetramere. 10.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. cu r\d\cina [i. 3 . Frunzele exterioare sunt verzi.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 1 . plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. bogat ramificat\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.c\p\]âna. este scurt\ (15-20 cm). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 10. grupate în raceme lungi.3. Tulpina. În faza de r\sad. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. la exterior lemnoas\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.

mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. rostrat\. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Temperatura. [i anume 2-30C. 2 . datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. De[i are flori hermafrodite. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. dehiscent\ (fig. Totu[i. Polenizarea. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. 10. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. procesul de germinare 118 Fig. Pe o plant\ se pot forma 3. STAN. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. iar ultimele cele de la vârful racemului. 1985).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. cele patru carpele sunt concrescute între ele.2). din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Oricum. La temperaturi mai ridicate. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. netede ori fin striate. N. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile.sec]iune prin semin]e .2 . Semin]ele sunt aproape sferice. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10.4.sec]iune longitudinal\ prin fruct.1. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. albinele.N. cele de la baz\ au format deja silicve. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Deoarece inflorescen]a este un racem. produc]ii mari. uneori reticulate.000-4. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. 3 . 10.000 de flori. cu diametrul de 2-3 mm. brune sau cafeniu negre.

Insuficien]a cantit\]ii de ap\. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Astfel. o faz\. 1982). cu cerin]e mari. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. cât [i în atmosfer\. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. iar la 18-200C. 1969). Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. 1998). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. cre[terea înceteaz\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Dup\ germinare. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Vara. uneori. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. este necesar ca. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. În cazul solului. în 3-4 zile. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. 1956. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. de asemenea. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. cât [i sub aspect cantitativ. Peste limita de 20-250C.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. c\p\]ânile r\mân mici. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). La temperaturi mai ridicate. în faza de r\sad. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. La varza timpurie. În acela[i timp.. Astfel. atât în sol. dac\ lumina este de intensitate slab\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Dup\ majoritatea autorilor. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. datorit\ vernaliz\rii. atât din punct de vedere calitativ. în faza de r\sad. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dar cantitativ mai reduse. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. afânate sau. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Lumina. pe terenuri umbrite. De aceea. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Beker-Dillingen. iar în faze mai avansate. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. În faza de cre[tere vegetativ\. respectiv. în toat\ perioada ciclului vital. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. În schimb. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. 1989). Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. 1956).

bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.târziu. în general. STAN. la niveluri optime de 75-80%.1. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. cât [i hibrizii F1. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.5. 10. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. favorizând b\ltirea. 0. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.20 kg P2O5. 03 semitârziu. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Irigarea prin brazde. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. provenind din str\in\tate. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. În compara]ie cu alte plante legumicole. prim\vara. în ]ara noastr\. al\turi de ap\. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. N. profunde. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Astfel. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. hibrid F1 etc. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în limite medii. Reac]ia solului poate varia. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. aplicat toamna sau. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 1. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii.5.40 kg K2O. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. De regul\. 01 . 02. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. de[i are unele avantaje.3 kg MgO. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 2000).).N. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.1. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. 4. De asemenea. De asemenea.de var\. 04 . Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.3 kg azot. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.extratimpuriu. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. anterior preg\tirii terenului.timpuriu. la nevoie. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Solul. 120 .7 kg CaO [i 0. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.

LEGUMICULTUR| II 121 .

pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. de tipul solurilor aluviale. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. STAN. toamna.6. N. ]elin\. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. 210 kg K2O. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.6.8. s\ se realizeze produc]ii maxime. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.N. Mobilizarea solului. castrave]i. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae.) [i din grupa cepei. expuse la soare. bame.a. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. dovleceii. etc. este necesar ca.2. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. prin fertilizarea de baz\. tomatele. imediat dup\ nivelare. lobod\ de gr\din\ [. cu diferite grade de evolu]ie. ferite de curen]i reci. Toamna. 122 . ardeii. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. p\tl\gelele vinete etc. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. 45 kg P2O5.). Fertilizarea de baz\. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. care au boli [i d\un\tori comuni. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Locul în rota]ia culturilor. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. la 8-10 cm adâncime. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. fasolea de gr\din\ [i cartofii. p\trunjel. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. MUNTEANU 10. plantele extrag din sol: 115 kg N. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. În leg\tur\ cu aceasta. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. La rândul ei. Preg\tirea solului.2. prin dou\ treceri. cum sunt: castrave]ii. situate pe terasa a doua a râurilor. sfecl\ ro[ie.1. Tehnologia de cultivare 10. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.1. p\stârnac.1.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. 60 g superfosfat [i 12. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). dup\ care se face modelarea.8 sau 123 .2 în agregat cu tractorul U-650M. Astfel. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).5 g sare potasic\ la m2. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. În cazul verzei timpurii. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. cu suprafe]e mici. prim\vara devreme.2%). ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se folosesc doze orientative. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. inclusiv modelarea solului pentru ca. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.

efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa.2. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.N. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. respectiv 15 g/m2. [i de aceast\ dat\. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. . împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. STAN. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. înainte de sem\nat. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. solul. acest erbicid fiind foarte volatil. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . astfel modelat. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. MUNTEANU MMS-4. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. N. deoarece. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare.8. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Terenul fiind modelat. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. acestea se vor executa dup\ plantare. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. pr\fuirea cu 124 . pe rigole. Erbicidarea. prim\vara. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. în acela[i mod ca [i Treflanul.8.tratamentul chimic. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. Preg\tirea semin]elor. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. la adâncimea de 5-8 cm. modelarea se execut\ tot din toamn\. în cantitate de 3-4 litri/ha. în cazul gospod\riilor popula]iei. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. echipat cu rari]e.5).

R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. în vederea gr\birii germina]iei.stimularea semin]elor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. în vârst\ de 40-45 zile. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. se taseaz\.5% timp de 10-12 ore. Tabelul 10. 1986). repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. se ud\ cu 125 . prin împr\[tiere. folosind rama de sem\nat. Producerea r\sadurilor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. .3.

0 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.03 01.04-10.03-15.05-15.06-25.4 1.3 0.0-2.07 01.03-30.3 0.3 0.06-10.07 10.06 01.04 01.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04 01.07 10.06-10. N.05 15.06-15.05-15.05 15.5-0.05-05.04 20. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05 15.05-05.05-25.4).02 15.06 - 25.05-05.06-30.05 15.3 0.07 - 20.03 10.06 05.5 0.05 20.02 15.5 0.03-30.3 0.06 30.02 plant\rii 5.05-15.03 01.8-1 0.05 20.05-20.06 20.06-20.N.06 01.3 0.05 25.06-20.3 0.01-15.07-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 10.5-2.05 15.02-05.06-10.05-20.06 15.06-10.06-25.06 05.04-10.6 0.3 0.04-05.4-0.4-0.02-10.04-20.05-25.3 0.06-15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.07 15.06 20.4-0.05-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.4 1.0 0.05 - 01.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20. STAN.3 0.07 05.05 25. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07 01.01-10.05-05.05-10. Tabelul 10.07-30.05 01.06-15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06 01.01-5.03 25.3 0.05 01.06-10.06-15.04-15.03-5.3 0.3 0.3 0.05 20.

Tabelul 10. Turdacupral 50 PU 0. În momentul plant\rii. Divipan 100 EC 0. Sandofan C WP 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.4%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. . pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Actelic 50 EC 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.05%. la 8-10 zile de la repicat. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. . de culoare verde-închis.2%.dirijarea temperaturii. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. 1987). . 200 g superfosfat. la semnalarea stacului. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. Perozin B 75 WP 0.4%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . pentru combaterea afidelor. Dithane M-45 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).3%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. în cuburi nutritive.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.2%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\..05%. 127 .5. [i colab. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Onevos 33 EC 0. 500 g sulfat de potasiu.1% (Costache M. conform datelor din tabelul 10.25%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. folosind 300 g azotat de amoniu. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.

soi [i calitate. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. umidit\]ii [i aerisirii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. revenind 6. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Dac\ este necesar. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. STAN. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. 200250 m3/ha.5-1 litru ap\ la plant\. revin 5. N. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Tot din acest motiv.67 plante la m2. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. la 5-6 zile de la plantare. cele alungite. Lucr\rile de îngrijire. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 128 .55 plante pe m2. Fig. 10. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. distribuindu-se circa 0. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate.3). cu r\sad de aceea[i vârst\. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.3 . Pe fiecare strat în\l]at. Completarea golurilor se face manual.N. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. odat\ cu executarea plant\rii. În timpul perioadei de vegeta]ie. aplicând 4-5 ud\ri. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.

administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. prin t\iere cu cu]itul. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. e[alonat în 3-4 reprize. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. dar peste 350-500 grame. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Dac\ este nevoie. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. în func]ie de zon\. sub primele 3-4 frunze exterioare.15%. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. bine învelite. în faza de formare a c\p\]ânii. Calendaristic. În cazul culturilor pentru consum. Produc]ia este de 15-20 t/ha. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. pe rând. [i de 1-2 ori manual. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Tabelul 10. soi [i epoca de înfiin]are. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.7). În gospod\riile popula]iei. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. igien\ cultural\.5%)** 129 . cu fermitate evident\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. eliminarea plantelor atacate). În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. pe o adâncime de 50-60 cm. Oxiclorur\ de cupru 0. ca adeziv.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus.6 [i 10. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.

dezinfec]ia termic\ a semin]elor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.3%. N. tratamente. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.2% sau Perozin 0. STAN. Nemispor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). folosirea de soiuri rezistente. ca adeziv 130 .05-0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.1%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. folosirea de soiuri rezistente.2%.2%.25%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.2%.10. Dithane M-45 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.1%.4%. Rovral 0. Miltox 0.1%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.15-0. combaterea insectelor vectoare. evitarea terenurilor ude [i acide.1% sau Sumilex 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.15%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. igien\ cultural\.N. Curzate plus T 0.3% sau Dithane M-45 0.2%.1%) Rota]ia culturilor.25%) Igien\ cultural\. Topsin M 0. Brave 500 0.6 . distrugerea resturilor vegetale.2%.2%.5%. Benagro 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%.15%. Merpan 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Tiuram 0. Benlate 0.. Mycodifol 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratarea culturilor (Benlate 0.4-0.2%.25%. Manzate 0. Fundazol 0. igien\ cultural\. igien\ cultural\. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.1% sau Fundazol 0. ar\tura adânc\ de toamn\. tratarea culturilor (Perozin 0. în special la culturile semincere (Daconil 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Nemispor 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.15%) Rota]ia culturilor. igiena cultural\. Captadin 0. ar\tura adânc\ de toamn\. igien\ cultural\. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. ar\tura adânc\ din toamn\. sin P.1%. 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.5%) Rota]ia culturilor. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.5%. Benagro 0. Ronilan 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.

Carbetox 37 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.04%.15%.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Clorofos 75 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.4%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.1%.2%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. Actel[lic 25 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. Dipterex 80 PS 0.15%.4%.2%. Metathion 50 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. igien\ cultural\. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%.15%. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. tratamente (Carbetox 37 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%** Idem Igien\ sanitar\. Carbaril 50 WP 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Sumithion 50 EC 0.05% etc.2%.15%. Diazinon 60 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%).15%. folosirea de (Phyllotreta atra). Thuringin 0.4%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.15% etc.2% etc. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.1%.4%.2% etc.05%. plantarea în câmp cât mai devreme.15%) Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Decis 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ambuch 25 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.05%.04%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Decis 25 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0.15%. combatere biologic\ 131 .2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%.05%. Fernos 50 WP 0.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.). Zolone 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Basudin 60 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.1%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sumithion 50 EC 0.4%.2%.

Ripcord 40 EC 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. De aceea se alege un teren plan. în cele mai bune condi]ii.6. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.01% etc. Carbetox 37 EC 0. bine nivelat. care pierd repede apa. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. imediat dup\ nivelarea de exploatare. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.2%. Metation 50 EC 0.15% . Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Fertilizarea de baz\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. MUNTEANU Tabelul 10. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 20 kg P2O5. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). ]elin\ etc. ridichi.1%. plantele extrag din sol: 84 kg N. ca adeziv 10. Zolone 30 WP 0.) [i cele din grupa cepei. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.. profund [i bogat în humus.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.4%.4%. Ca urmare. N. tratamente (Sumithion 50 EC 0. cât [i în atmosfer\. 75 kg K2O.1%.1% etc. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. igien\ cultural\.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. STAN.2. p\trunjel.1.7 .N.05%. Cultura de var\ Alegerea terenului. tratamente (Birlane 10 G 0. Zolone 35 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.15%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Decis 25 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. p\stârnac. Folithion 50 EC 0. deosebit de periculo[i. 1985).05%. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Sinoratox 35 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Sumithion 50 EC 0. la nivelul în\l]imii plantelor. Preg\tirea solului. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. Decis 25 EC 0. toamna. fasolea de gr\din\ [i bobul. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Se evit\ solurile prea u[oare. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .04%. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.2%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.

acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.2. irigându-se de mai multe ori. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. în 2-3 reprize (15-20 martie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. la 5x5 cm. Erbicidarea. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.3. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. în solarii neînc\lzite. urmând ca. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Varza de var\. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Dup\ sem\nat. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. se folosesc doze orientative. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. sau cu DR-5. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie.2. Modelarea solului. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul.2). utilizând rama de sem\nat. rigolele s\ fie adâncite. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Producerea r\sadurilor. înainte de plantare cu 10-14 zile. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. echipat cu corpuri de rari]e. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Astfel. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. se ud\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.

4). 134 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. STAN.4 . Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.5 plante la m2. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. distribuindu-se circa 0. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. dup\ care se mocirlesc.4). la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. La r\sadurile nerepicate. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.5-1 litru ap\ la plant\. cu specificarea c\. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în func]ie de umiditatea solului. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în 2-3 etape. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. N. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.N. revenind o desime de circa 5. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. 4 g/m2. înl\turarea vârfului pivotului. 10. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. iar în gospod\riile popula]iei manual. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.

Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. în general. [i manual. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. astfel ca. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate.1. de 1-2 ori între plante pe rând. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. În acest scop. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. adic\. apa s\ se infiltreze în adâncime. la nevoie. Datorit\ d\un\torilor. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. dar. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Recoltarea se execut\. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. orz de toamn\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\.3. pân\ la cre[terea temperaturii. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. manual. spanac. 135 . Locul în rota]ia culturilor. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. peste 1 kg/bucat\.6. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 10. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. În schimb. seara. ceap\ [i usturoi pentru stufat. de 3-4 ori între rânduri. în cazul cultivarelor hibride.. în condi]ii optime de tehnologie. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. destul de periculo[i. c\p\]ânile sunt mult mai mari. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. care sunt mult mai uniforme. borceag. a[a cum s-a ar\tat. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. secar\ mas\ verde etc. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. se efectueaz\ ca la varza timpurie. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. de regul\. a unor epoci intermediare. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Celelalte lucr\ri de între]inere.

efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. se dezinfecteaz\. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\.50. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Producerea r\sadurilor. STAN. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. se afâneaz\. 1973). gr\pându-se concomitent. Pentru gospod\riile popula]iei. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. la varza timpurie. realizându-se o densitate de aproximativ 45. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 136 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. deoarece r\sadul nu se repic\. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 4 g/m2. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. f\r\ gre[uri [i coame. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Se seam\n\ rar. MUNTEANU Vara. 1969. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. utilizând rama de sem\nat. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. permeabil. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. 50 kg P2O5. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Bala[a. N. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.5). Dup\ sem\nat se ud\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în vârst\ de 40 zile. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. dac\ este nevoie. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.000 . fertil. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.000 plante la ha (fig.N.

pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). . Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.6. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. în general. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial.4. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. 10. revenind o densitate de 4 plante/m2. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.1.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. recoltarea se poate realiza mecanizat. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). 137 . aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.5 . concomitent.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.nu se mai face modelarea. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).LEGUMICULTUR| II Fig. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. 10. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .

Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. având un sistem radicular mai profund. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. în func]ie de zona de cultur\. .5. . l\sându-le pe cele mai viguroase. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. N. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. SUP-21 sau Saxonia-270. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.1. l\sându-se între plante 10 cm. cu unele deosebiri. Producerea r\sadurilor. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Culturile premerg\toare. folosindu-se 0. Astfel. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. R\sadul se produce. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Dat fiind specificul intensiv.N. printr-o greblare u[oar\. castrave]ii. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. dup\ s\pat. în general. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. 1969). produc]iile fiind acelea[i. iau apa din adâncime. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. ata[at la sem\n\toare. salata.Se face r\ritul plantelor. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. 10.8-1 kg s\mân]\ la hectar. o bun\ premerg\toare (Maier. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. în luna ianuarie). urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. ardeii. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . de preferin]\. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. STAN. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. în agregat cu tractorul L-445. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).6.

gr\parea terenului. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.8). R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. I.L. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. 16-180C pân\ la repicare. 6-80C. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. în ghivece sau cuburi nutritive.L. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. înc\ din toamn\.C. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.-S. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Prim\vara. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Vâlceanu [i colab. Dirijarea factorilor de mediu. imediat ce terenul permite. Di]u [i colab. repicat la cuburi nutritive. 60 zile. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.F. se execut\ dezinfec]ia solului. cu 10-12 zile înainte de plantare. (1980). Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. conform schemei de înfiin]are a culturii.8) modificat\ ([asiu de 2. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. echipat cu rari]e. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.C. Preg\tirea terenului. În acest scop. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Instalarea ad\postului. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.4). se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).F.P. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. În cazul tunelelor joase de polietilen\. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. 10-120C dup\ repicare noaptea.6 m).C. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. Buz\u (1984) . În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. 139 . Dup\ 35-45 zile.L.65-70 zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.4 sau FPP-1.3).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. iar I.

a.P.C.000 plante la hectar.000 plante la hectar.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. 140 . Cobâla[ [i colab. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). realizând o densitate de 85. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Buz\u. în solariile bloc. Tehnologia cadru. la distan]a 30x30 cm.F.7). Ceau[escu [i colab. 25 a III-a.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.000 plante la hectar.P. N. 10.000-110.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.L. la plantare. (cu l\]imea de 5.-S.000 [i respectiv 60. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Tot pentru tunele joase. L. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.L. irigarea prin brazd\ a culturii [. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.000 plante în solariile tunel (fig.40 m).a. În condi]iile din sudul ]\rii. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. Maier [i colab.N. dar în zona de nord-est.C. STAN. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. 1984).S. Vidra [i S. (1969. asigurând circa 53. 10.L.000).L. 1981. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. de condi]iile meteorologice. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.000 plante la hectar (I. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. pe brazde u[or ridicate. asigurând o densitate de 57. realizând o densitate de 50. implicit. MUNTEANU Înfiin]area culturii. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. atât în solariile bloc.F.C. C. Maier(1969) recomand\. realizând densit\]i de 57. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. M\nescu (1972) recomand\. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. folosirea intensiv\ a terenului. densit\]i de înfiin]are a culturii. F. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.P.6) În ad\posturile joase.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.L.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 plante la hectar. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Buz\u. De regul\.F. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. 10. elaborat\ de I.L. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. de tipul de ad\post.C. 1984). Densitatea poate fi mai mare (90. pentru solariile tip I. 10. 1981). folosind schema 57+46+94+57 cm.. densit\]ile recomandate sunt de 57.C. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. Buz\u (1981). 1978.

F. Înainte de plantare. în cuiburi sau în rigole.L. Udarea în 141 .LEGUMICULTUR| II a b Fig. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. 10.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.6 .C. tasând bine solul. r\sadurile vor fi bine udate. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.

datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. lipsa agentului termic. 10-7 . pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.N. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. comparativ cu serele din sticl\. Din aceste considerente. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. N. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. de exemplu. 142 . a b Fig. acoperirea cu folie de polietilen\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. Pentru cultura de varz\. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). În acela[i timp. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Dac\ totu[i este nevoie. STAN. În acela[i timp.

-S. Buz\u. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. În cazul temperaturilor prea mari.F.L.L.8 .LEGUMICULTUR| II a b Fig. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. 10.C.P.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .C.

6-9 ud\ri. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.L. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. 144 . 10. N. molia verzei (Plutella brassicae). Buz\u. ori folosind motocultorul.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.9 . În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. uneori. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. de regul\ prin brazde. folosind ma[ini [i aparate specifice. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). în func]ie de dotarea tehnic\.C. Lucr\rile de îngrijire.L.L. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. cu norme de 200-300 m3/ha. la ambele tipuri constructive. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.U. La nevoie. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. De asemenea. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). STAN. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. spre sfâr[itul perioadei. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Se aplic\.A. (I.C. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Buz\u.N.P. La tunelele joase.-S. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. – S.F. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. în func]ie de condi]iile de mediu. 1984).P.C. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. buha verzei (Mamestra brassicae). cu care ocazie se refac rigolele de udare.F.C. melcii f\r\ cochilie (Lymax). reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.L. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Fig.

2. în toate zonele legumicole. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. simple sau asortate. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 1969. 145 . corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. aceea[i ca la varza alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. Familia Cruciferae 10. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. de asemenea. capitata L.1. Radu. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. în teren neprotejat. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1978. de gustul mai apetisant. f. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. practic. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. rubra L. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Importan]a culturii Varza ro[ie.2. 10. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 10. 1969. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. De obicei.10). 1986). Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. 1965. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 10. eventual.3.2. din mai pân\ în iunie. Maier.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1973).2.

10.10 . cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. al plantei. de exemplu. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. de obicei. 10. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.2. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Plantele sunt foarte viguroase.2. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.aspectul general antocianului în celule.2. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. STAN. dar în ultimul timp nu este de neglijat. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. conform cerin]elor pie]ei. datorit\ prezen]ei Fig. necesit\ soluri mijlocii. Acest soi este tardiv. 146 . Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. 10. MUNTEANU 10. N.5. În România s-au cultivat câteva soiuri. lumina joac\ un rol relativ redus. reavene [i fertile. de culoare violet\ [i foarte îndesate.Varza ro[ie: 1 .4. cu c\p\]âni globulos-alungite.6. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. înc\ din perioada 1950-1960. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. ca varz\ târzie (de toamn\). profunde. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Temperatura. dar în Europa. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.N. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. de origine german\. practic. 2 .

În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. se planteaz\ dou\ rânduri. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Fig. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11).000 plante la ha (fig.2). Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\.11 . Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000-60. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Înfiin]area culturii. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Locul în rota]ia culturilor. cultura târzie.000 plante/ha. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. 10. Pe fiecare strat în\l]at. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. realizându-se o densitate de 55. 10. cu l\]imea la coronament de 104 cm. orientativ. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare.

var. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.3. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.3.2. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia).1. sin. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. În România. La noi în ]ar\. STAN. 10. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Datorit\ fine]ii. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.C. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Familia Cruciferae 10. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. în secolele XVIII-XIX. atât în anul întâi. 10.3. în vederea consumului în stare proasp\t\. cultura este practic necunoscut\. în secolul al XVI-lea.12). MUNTEANU sare potasic\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.3. 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. bullata D.N. 10. sabauda L. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. dar pe suprafe]e relativ mici. 148 . Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. N. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. cât [i în anul al doilea (fig. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.

la cultivarele mai noi. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. cu ridic\turi convexe. se vor asigura. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. chiar ro[ie-violacee. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.C. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. cu prioritate. 1985). 10. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. 10.12 .3. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. 149 .frunza din partea superioar\ a rozetei.3. la circa 15 ani.aspect general. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. crocan]\ [i gust pl\cut. fr\gezime. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. soiul românesc Marilena. 2 . cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.LEGUMICULTUR| II Fig.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu foliajul verde închis. 10. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.c\p\]âna.5. se cer asigurate. De aceea. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.L. la nivel optim. cu polenizare entomofil\. 3 . condi]iile de sol. Vidra.4. fiind moi. la care s-a ad\ugat. Acesta a fost creat la I.Varza crea]\: 1 . 4 .F. este semitardiv. Aceast\ varietate este alogam\.

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. 10. realizându-se o densitate de 55.000-55.000 plante la ha (fig. MUNTEANU 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. N. în func]ie de zon\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.000 plante la ha. în variantele de cultur\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Alegerea terenului. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Locul în rota]ia culturilor. având în vedere [i soiurile folosite. 150 . soi [i epoca de recoltat. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.6. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. acolo unde se cultiv\ [i.13 . Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. La noi în ]ar\. STAN.13).N. de var\ sau de toamn\.3. 10. realizându-se o densitate de 50. Fig. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. se practic\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. cel mai mult.

se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. s\ruri minerale. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. 3. verzi[oare în unt.3. 10. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. fiind de 20-40 t/ha. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. 10. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.2-3. vitamine [. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. formate în axila frunzelor. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Calendaristic. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. 151 . Valoare alimentar\. dar mai ales în vestul Europei. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.4. verzi[oare pane [. 10. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. în principiu. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. gemmifera D. ierboas\ în faza tân\r\. var. dup\ ce se ridic\ roua. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.1. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 6-7% glucide. Familia Cruciferae 10.4. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. care reprezint\ partea comestibil\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.a.4.2.14).C. Eventual.5% substan]e proteice.a. pân\ toamna târziu.4. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. 10. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. are niveluri mult mai ridicate. cu 2-3 zile înainte de recoltare. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.

Frunzele sunt pe]iolate. Atât din verzi[oare. 1969). 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. În zona apical\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. N. pu]in mai rotunjit. Florile. asem\n\tori celorlalte variet\]i. mai ales în 152 . de care depind num\rul. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. MUNTEANU Fig. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. 10.Varza de Bruxelles: 1 . dar mai ales.14 .4. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. 10. u[or oblic\ în jos. cu masa variind între 10-30 g. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. grosimea tulpinii. STAN. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. 2 . înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.plant\ cu tulpin\ joas\. din aceast\ cauz\.N. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. cât [i din mugurele terminal. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Tulpina este erect\.4. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.

se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. 10. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. care este tardiv (180-200 zile). hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare.4. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. 10. nivelarea de exploatare. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. verzi[oarele sunt mari. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari.. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. datorit\ masei vegetative. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. tulpina de 70-80 cm. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. pe cât posibil. mai ales.6. De asemenea. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). în caz de vânturi puternice. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.4. Preg\tirea solului. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Marinescu N. Prim\vara. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 1971). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. solul trebuie s\ fie bine structurat. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm.. cu vigoare medie spre mare. Astfel.5. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. fertil [i semiargilos. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la sfâr[itul lunii mai. deschiderea rigolelor pentru 153 . Toamna. profund. În caz de secet\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Vernalizarea. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .15 .fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. MUNTEANU modelat solul. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. 10. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.15). . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Fig 10.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. STAN. R\sadurile nu se repic\. realizându-se o densitate de circa 40. Producerea r\sadurilor. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.N. r\sadurile sunt bune de plantat. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.000 plante la ha (fig. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. N.

Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. 10. silvestris). Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. o bun\ comercializare pe pia]\. supe. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. 10. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. în acest sens. în func]ie de cerin]ele pie]ei. când verzi[oarele sunt bine formate. e[alonat. citat de Savi]chi [i colab. 1977. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. pân\ spre vârful tulpinilor. acephala D. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . pân\ la 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. 1992). ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Familia Cruciferae 10.2. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. soteuri sau piureuri. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.1992). La prima exist\ câteva variante tehnice.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Celelalte lucr\ri de între]inere. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.5. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. citat de Savi]chi [i colab. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. 1967. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. var.C. pe baza unui larg studiu bibliografic. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. fiind. în a doua jum\tate a lunii septembrie.. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. . Beceanu (1995).1. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.5. prin ruperea cu mâna. salate fierte – folosite ca garnitur\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori.o.5. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate.

Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. brun-violet. dar superficial. violaceu. Limbul frunzelor poate fi lirat. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Tulpina este cilindric\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.N. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. din mugurii axilari. în func]ie de soi. Florile. Formele pentru furaj au frunzele netede. MUNTEANU [i cultivat\. mari.3. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 10.16 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Este o plant\ bienal\.16). STAN. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. cuprinse între 120-150 cm. 156 .5. 10. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. cu în\l]imi variabile. penat lobat. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.plant\ cu tulpina `nalt\. Frunzele sunt simple. frunzele pot fi colorate în verde. iar uneori pestri]. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Pe axul principal. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. dispuse altern [i distan]at între ele. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Astfel. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. cu polenizare entomofil\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. N. se pot forma ramuri scurte. pe]iolate.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. 2 . Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici.

4. ca [i varza de Bruxelles. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.LEGUMICULTUR| II 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. suprafa]a foliar\ mare.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. care au frunza aproximativ neted\. Esen]ial. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Portul s\u înalt. [i în cazul verzei pentru frunze. oleracea. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Apa este. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). de culoare verde. 10. mai ales în gospod\riile familiale. dar [i ro[ieviolacee. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.6. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. 157 . 10. pentru temperatur\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.5.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.5. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând.5. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). se situeaz\ în limitele a 16-180C. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.

cauliflora (Alef).6%. [i C 60 mg/100 g. MUNTEANU Fig 10. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.1. (1984).9% (din care celuloz\ 1%). 158 . STAN. var. proteine 2. N. elastice [i turgescente. sin. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.N. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.a. vitaminele A. glucide 3. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. K 420 mg/100 g. [. denumit\ impropriu inflorescen]\. CONOPIDA Brussica oleracea L. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. ciorbe.a. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Brassica oleracea L.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. botrytis Familia Cruciferae 10. citat de Ceau[escu [i colab. var. În ambele cazuri. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.6. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. B2. salate cu unt.17 . Ca 25 mg/100 g. care sunt mai tinere. PP. Aceasta se consum\ marinat\. mai mult murat\. botrytis subvar.3%. B1.8%. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. (1975).. 10. Dup\ Mincu [i colab.6. sufleuri [. pane. lipide 0.

[i ast\zi se cunosc denumiri. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. în mare m\sur\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. c\rnoase. în culturi timpurii sau tardive. din care. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 10.18). iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Tulpina principal\ este cilindric\. 159 . iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt.6. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. în Fran]a. 2000). tare ca [i la varza alb\. 42 mii ha.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. la compromiterea recoltei. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta.3. scurt\. Germania [i alte ]\ri. denumit\ Brassica cretica Sam. mai ales în jurul ora[elor. B. 1986).10. foarte îndesit ramificat\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. care are ca origini varza s\lbatic\.6.2. 10. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. în mod evident. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. În }\rile Române. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. apoi Italia. conopida de Cornwall [. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. De altfel. scurt\. alb\. groase. În prezent. bogat ramificat\. incomplet evoluat\. fraged\ [i dulce. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. cum ar fi: conopida italiana. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. ierboas\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. conopida nem]easc\. R\d\cina este pivotant\. Anglia. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. g\lbuie. de unde s-a r\spândit în Olanda. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte.a. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane.

hermafrodite. nervura principal\ este sub]ire. De[i florile sunt hermafrodite. dar sunt mai mici. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. cu ramuri groase (la soiurile târzii). Nerva]iunea frunzelor poate constitui. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Florile actinomorfe. albastre sau violete. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. MUNTEANU rareori pu]in violet\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.N.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii).18 . iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Culoarea poate fi verde-deschis. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. la unele soiuri. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Conopida este. sesile sau scurt pe]iolate. În faza de r\sad. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). practic. verde-închis. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. 10. cu marginea întreag\. Polenizarea este entomofil\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. 160 . Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. tetramere. La înflorire. de 1. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. conopida fiind o plant\ alogam\. STAN. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. iar în stadiul de c\p\]ân\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Frunzele sunt simple. Astfel. cu marginea fin din]at\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500.oleracea. N. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. de asemenea. La un moment dat. un criteriu de identificare a soiurilor. erect\ sau oblic\. polenizarea este indirect\. nervura principal\ este foarte lat\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. cu nuan]e cenu[ii. groas\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. la altele. frunzele au limbul oval – alungit. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. fin din]at\ ori u[or sinuat\.

de multe ori. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. care se reface foarte greu. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care î[i pierd turgescen]a. temperaturile sc\zute de 4-80C. 1969). de[i. Un exces de ap\ provoac\ 161 . dac\ sunt bine c\lite. cantitativ. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. identice cu cele ale verzei. de velur sau bob m\runt de orez. În aceast\ direc]ie. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Tot în faza de c\p\]ân\.LEGUMICULTUR| II 10. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. în cea mai mare parte. În perioada de formare a c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Conopida de toamn\. astfel afectat. care. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. care. unde cap\t\ culoarea verde. care diminueaz\ valoarea comercial\. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste.4. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. factorii major implica]i sunt temperatura. devin laxe. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Temperaturile ridicate. nici nu mai formeaz\ flori. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\.6. cumulate cu seceta prelungit\. cu c\p\]ânile formate. Pe acest ]esut. apa [i elementele nutritive. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. determin\ spargerea celulelor. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Apa. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. o lung\ perioada de timp.

are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. întârzierea recoltei. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. În termeni gr\din\re[ti. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). a[a cum se întâmpl\ la varz\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. un exces (moderat) de ap\. de[i nu au dreptate în totalitate. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în general. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. altfel. În faza de r\sad. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Din aceast\ cauz\. N. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. Alungirea r\sadului. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. plantele se alungesc. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. Lumina. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. 1978). corespunz\toare terenurilor bine însorite. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. În privin]a elementelor minerale. num\rul de frunze este mai redus. de o cantitate mare de lumin\. în mod special. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În acela[i timp. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. De asemenea. În ceea ce prive[te azotul. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. r\sfirate. de asemenea. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. în mod evident. chiar u[or violacee. Le Bouhec.N. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. 1969. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. 1979). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În timpul vegeta]iei. determin\. Excesul de ap\ este. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. de asemenea. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). STAN. d\un\tor pentru c\. În câmp sau spa]ii protejate. cultura are nevoie. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. A[a cum s-a mai ar\tat. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. este important de reamintit c\ 162 . Gr\dinarii cu experien]\ sus]in.

provenit\ din grupa Erfurt). Sunt contraindicate solurile grele. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. 10. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. 163 .6. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. grupa Giant (din Italia). Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). pe terenuri ad\postite. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.2–7.5. din care multe sunt hibride. pân\ la minus 100C. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.6. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. bobul etc. Alpha (pentru câmp. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. spanac etc. Tipul ecologic de iarn\. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. reci [i umede. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). salat\. maz\rea de gr\din\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. De asemenea.8). b. castrave]i. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.LEGUMICULTUR| II acesta.6.1. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Locul în rota]ia culturilor. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. La noi în ]ar\. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp.6. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. 10. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. sortimentul. în cantit\]i prea mari. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10.8). care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. La rândul ei.6. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. De exemplu. uneori pentru ser\). de toamn\ [i de iarn\. de[i nu este prea bogat. cernoziomuri levigate. cu diferite grade de evolu]ie. Tehnologia de cultivare 10. c. mai ales în prim\verile secetoase.

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

445. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Completarea golurilor se face manual. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. la 4–5 zile dup\ plantare. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. astfel. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.19). O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. cultura de conopid\ 165 .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. ca [i la varza timpurie. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. revin aproximativ 66. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.600 plante /ha. în vârst\ de 40-45 zile.600 plante/ha). cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. revenind o densitate de 66. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.000 – 75. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. cu udare individual\ a acestuia.000 plante la hectar (fig. În ferme. Producerea r\sadurilor.19 . r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. 10. Fig 10. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.

Calendaristic. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. cu circa dou\ zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. N. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. De regul\. STAN. se execut\ o udare u[oar\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. cu cantit\]i moderate de ap\. în func]ie de regimul de precipita]ii. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Înainte de recoltare. pân\ la 15 – 20 iulie. fiind între 15 [i 25 t/ha. fragede [i pl\cute la gust. Produc]ia variaz\. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. 166 . Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. norma de udare se m\re[te. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Dac\ este nevoie. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. în func]ie de starea de umiditate a solului. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. aplicându-se. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. albe. f\r\ a-l r\ci prea mult. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. În gospod\riile popula]iei. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice.N. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. pân\ la 5-6 ud\ri. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. în circa 2 – 4 etape. Recoltarea se efectueaz\ manual. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni.

Celelalte lucr\ri aplicate. în vârst\ de 45 – 55 zile. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în nici un caz acid\. ceap\ pentru stufat etc).2. cartofi timpuri etc. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Pe fiecare strat în\l]at. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae.6. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 167 . Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. spanac. prin ata[area unei grape stelate. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. cu l\]imea la coronament de 104 cm. De asemenea. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. asigurând o densitate de 45. din punct de vedere al structurii. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd..000 plante la hectar (fig 10. la adâncimea de 20–22 cm. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.6. secar\ mas\ verde etc. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. spanac. dup\ urm\toarele culturi: salat\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Producerea r\sadurilor. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. dac\ este nevoie.000 – 50. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Vara. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.LEGUMICULTUR| II 10. în perioadele secetoase din timpul verii.20). Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în func]ie de zon\. Locul `n rota]ia culturilor. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. În cazul în care solul este u[or acid. în func]ie de gradul de aciditate. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag.

20 . c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. În timpul perioadei de vegeta]ie. în perioadele secetoase din timpul verii. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 10. În gospod\riile popula]iei. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. când plantele [i-au revenit. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Lucr\rile de îngrijire. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. În timpul vegeta]iei. În faza form\rii c\p\]ânilor. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. N. seara. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. pân\ 168 . noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. realizând o densitate de circa 55. în func]ie de regimul de precipita]ii.N.000 plante la ha. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. Dac\ este nevoie. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. MUNTEANU Fig. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. ac]ionat\ de tractorul L-445. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. STAN. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la cultura de conopid\ de toamn\.

6.6. variind intre 18 [i 30 t/ha. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.L. O bun\ fertilizare se poate realiza. 1977). asem\n\tor culturii de câmp. pân\ la plantare. Infiin]area culturii. Dup\ r\s\rire.C. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. De aceea. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. în faza de cotiledoane. 1974). Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Löbl [i colab. 1972). culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. atât în ciclul de prim\var\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Sem\natul nu se va face prea des. alungindu-se foarte repede.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. În faza de r\sad.000 plante la hectar. reduce faza de c\p\]ân\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Pentru Câmpia Dun\rii.a. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. de asemenea. Salter. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Cu 7–8 zile înainte de plantare. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. astfel ca. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. plantele se vor c\li foarte bine. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). (1962. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 1974. respectiv cu 40. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Producerea r\sadurilor. – S. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Pentru ciclul al II-lea. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).F. epocii [i ciclului de cultur\. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. pericolul vernaliz\rii [. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).000 [i 30. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.C. 10.5 kg b\legar [i 10 l ap\). 1981).L.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 169 .).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii.P. Buz\u.

– S. în rânduri. de 33. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. determinând încetarea în cre[tere. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\.000 plante la hectar (I. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.22). asem\n\tor culturii de varz\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizându-se o densitate de circa 33. Buz\u.L.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. La aceea[i schem\. 10.. De asemenea. 10. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.L. în general.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.23). asigurând o densitate. Reglarea regimului factorilor de mediu. 1980). 1981). În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. MUNTEANU În solariile bloc. realizându-se o densitate de 40.N. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. este deosebit de sensibil\ la secet\.000 plante/ha. Principalii factori de mediu se regleaz\. În plus. conopida.P. 10.21).21 . prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.F. Fig.000 plante/ha (fig. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.24. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. 170 . în faza de c\p\]ân\. STAN.C. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. conform schemei din figura 10.C. realizând o densitate de 28. Fa]\ de varz\. în faza de c\p\]ân\.10. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. N. de asemenea.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.23 .LEGUMICULTUR| II Fig.22 .

În continuare. 1973). Lucr\rile de îngrijire.C. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Buz\u. folosind temperaturi sc\zute. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.N. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. modificat) Ca [i la varz\. citat de Ceu[escu [i colab. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.L.6. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. 10. Se planific\ între 50. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 1980). în func]ie de soi. 1981. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.C. 10. reglarea factorilor temperatur\. Mamestra brassicae). sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.6. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. specific\ soiului. MUNTEANU Fig.-S.4. N. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. de exemplu.000 de fire la hectar. Producerea r\sadurilor.F.000 [i 80. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.P. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.. 1970.L. STAN. 1973) 172 . Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.

din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. la densitatea de circa 50. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. uniformitatea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. corespunz\tor epocilor de plantare. vor avea o densitate mai mare [i invers. aerisirea va fi aproape permanent\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. recoltarea se face e[alonat. Astfel. irigarea. care s\ asigure densit\]i variind între 50. prin cretizarea geamurilor. În general.000 plante la hectar (fig. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Recoltarea. a[a cum s-a mai ar\tat. 173 .5). Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. frunzele se leag\ deasupra acestora. În acest scop. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.000 plante la hectar. 10. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Sera. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. 10. dac\ s-au format c\p\]ânile.000 [i 80. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. afânarea solului prin pra[ile. Înfiin]area culturii. cu excep]ia zilelor reci de iarn\.25) Fig. În plus. în perioada de insola]ie. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Lucr\rile de îngrijire. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. soiurile mai pu]in viguroase. Lucrarea este e[alonat\. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. 1973).LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. prin caracteristicile sale constructive.

Broccoli este o varietate ierboas\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. în secolul al XX-lea (1930).7. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se recunoa[te c\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. italica Plenk Familia Cruciferae 10. o legum\ de lux. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. subvar. 10.2.N. N. var. B. 1994). cunoscut\ mai ales în Italia. ca [i aceasta. “oficial”. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. 174 . cymosa Lam sin.26). care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. În lume. BROCCOLI Brassica oleracea var. 10. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. broccoli este aproape necunoscut\. La noi în ]ar\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury.7. anual\. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. constând din l\starii floriferi. botrytis L. dar prezint\ suficiente caractere botanice. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. în mod exclusiv. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. fiind considerat\.7.7. MUNTEANU 10. dar denume[te.3. Acest termen exist\ [i ast\zi. chiar dup\ 1950. în mare parte asem\n\toare cu conopida. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.1.o. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 10. STAN.

Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ în mod corect inflorescen]\.4.7. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. ameliorate ini]ial în America de Nord. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Partea comestibil\.26 – Broccoli: 1 . la multe soiuri. Limbul este. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.). Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. formând noi buchete [. botrytis L. Soiurile mai noi. g\lbuie sau violacee. La soiurile mai vechi.o. dispuse pe l\starii principali. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). asparagoides Lam.a.m. 10. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. 1953). prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. subvar. var. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 10. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).d. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. lirat-penat-partit.

L. Fig. exigen]ele ecologice sunt maxime.5. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.27. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.27 .N. În câmpurile experimentale de la I.F. în cultur\. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. în mod întâmpl\tor.6. Vidra.a.6. 10. ~n aceast\ faz\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. diferite soiuri. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). 10. N.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. provenite din ]\rile cu tradi]ie.7. 10. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Soiuri La nivel mondial. În România se cultiv\. Cu alte cuvinte.7. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). au fost studiate adev\rate colec]ii. Tehnologia de cultivare 10. cu o vârst\ de 40-45 de zile.C. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. SCL Bac\u [. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. STAN.7.1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.

în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Dac\ l\starii sunt prea lungi. în mod e[alonat.28).28 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Fig. a[a cum s-a anticipat deja. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.7. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. prin r\saduri de 3045 de zile. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. 10. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. La cultura de broccoli asparagus. dar f\r\ frunzele protectoare. 10. dar poate fi [i mai redus\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .6. 10. de regul\. Înfiin]area culturii are loc.2. în cultur\. eventual. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5 iulie). De asemenea.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Recoltarea se efectueaz\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).

dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. de exemplu. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . sylvestris. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. în perioada de secet\. Familia Cruciferae 10. r\sadni]e [i solarii. ghiveciuri. De asemenea. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.8. frig\nele. Una din aceste variet\]i. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. mânc\ruri cu carne.1. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii.2. N. comparativ. [i bolile.a. soteuri. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. 10. Oleracea. circa o lun\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). GULIA Brassica oleracea var.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . ou\ sau umplute cu carne [i orez. din timpul toamnei). H. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. respectiv B. 10. De asemenea. Din punct de vedere agrofitotehnic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. care este fraged\. în perioada cu umiditate ridicat\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. denumit\ “varza de Pompei”. sin. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . mai ales atmosferic\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. var. suculent\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.8. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. STAN. gongyloides Lam. La noi în ]ar\ sunt 178 . Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. ]elin\ [. simpl\ sau asortat\ cu morcov. ridichi. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.în cel al guliilor. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . adic\ 15-25 t/ha. oleracea var. gongylodes L. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.N. oleracea.8. cu conopida. cu gust pl\cut. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate).).

în func]ie de soi. 1985). tuberizat\ în partea inferioar\. ovat sau lanceolat. acestea pot evolua. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în al doilea an). Canada [i Asia.8. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. l\sând cicatrici mari. Tulpina (în primul an) este Fig. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. cultivate prim\vara devreme. în faz\ de r\sad. dar în prezent suprafa]a este mult redus\.29 . se comport\ ca anuale. Limbul are m\rimea [i forma variabile. dublu sau neregulat din]a]i. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. r\d\cini. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Frunzele sunt simple.29). gulia. în faza reproductiv\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. de culoare verde-deschis. atât timpurie cât [i cea tardiv\. În România. respectiv 610 ori mai mici. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.U. limbul este eliptic. 10. Lobii limbului sunt simplu. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. alterne. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Unele soiuri . Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. în S. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.3. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. 10. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. bienal\ (fig. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. sferic-turtit\ sau ovat\. comparativ cu varza. cele de la baz\ cad mai devreme.. 10. În lume este larg r\spândit\.Gulia. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Aspectul general al plantei: scurt\. La soiurile timpurii.A. Astfel. în acest din urm\ caz.

factorii de mediu . Asolamentul. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.5. pentru gulioare. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).mai ales nutri]ionali . tardive.1. N. pe un fond de fertilizare organic. dar echilibrate. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.8. de baz\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.8.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. mai ales fa]\ de sol.9).8. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. 10. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. 10. datorit\ faptului c\ plantele. STAN. elementele nutritive [i ap\. Elementele nutritive se prefer\. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. Solul trebuie s\ fie mijlociu.6. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. Producerea r\sadurilor. În mod deosebit.6. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. bine structurat [i fertil. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. MUNTEANU 10.N. inclusiv la gulia de toamn\. 180 . iar pe de alt\ parte.8. cerin]ele sunt mai mari. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. În toate cazurile. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). în cultur\ protejat\ [. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. dar suficient de reav\n. a fi în cantit\]i mari.4. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.a. de regul\. 10. pe de o parte. Aceste cerin]e sunt justificate. În acela[i timp.

LEGUMICULTUR| II 181 .

temperatura de 70C). Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.30). la distan]a de 25 cm între plante. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Murtazov [i colab.4). N.02) (tabelul 10.N. Lucr\rile de îngrijire. cel pu]in trei zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. 10. prin împr\[tiere sau în rânduri. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. la interval de 8-10 zile.30 . Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Lucrarea se execut\ manual. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. STAN. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. 182 .

deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.000 plante la ha (fig. 1973). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.2. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. produc]ia va suferi (Bala[a. R\sadurile îmb\trânite. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.31). Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. în func]ie de condi]iile meteorologice. 183 . agrotehnice [i de soi. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha.6. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. La plantare. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. o singur\ dat\. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. în acest caz. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.8.000-70. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). revenind o densitate de 65. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.

Producerea r\sadului. R\sadul se produce în sera înmul]itor. f\r\ suculen]\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.3. de calitate inferioar\. la adâncimea de 30-40 cm.N. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.6. la cuburi sau ghivece nutritive. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha.31 . Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. În cursul vegeta]iei. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. cu o p\trundere superficial\ în sol. STAN. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.8. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. 184 . Recoltarea se face ca la gulia timpurie. 10. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Guliile. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. în func]ie de regimul de precipita]ii. N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. MUNTEANU Fig 10. dar pot face recoltarea mai dificil\.

34. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 1972).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. În perioada de r\sad.32 . Înfiin]area culturii. Fig 10. mai ales în perioada iernii. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.33 . În solariile tunel. în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar. 185 . iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.33). între 15 martie .32). care în general va fi moderat\ (16-170C).Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. dispuse conform schemei din figura 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 10.10 aprilie.000 plante.

N. Lucr\rile de îngrijire. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.34 .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. 1972). Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. În cultura pur\. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. produc]ia este 2025 tone la hectar.8.6.4. irigarea. Recoltarea. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).N. 186 . Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. MUNTEANU Fig 10. STAN. 10. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Plantarea se face manual. 1973).

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Producerea r\sadurilor. Tehnologia de cultivare 10. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). alegerea plantei premerg\toare. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.1. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. 1973). Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.6. la 4-5 zile de la plantare. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Se seam\n\ mai rar. revenind o densitate de circa 33.8-2.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 1974).3 kg. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. cu r\saduri de aceea[i vârst\. ori de câte ori este nevoie.9. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1973). Murtazov. 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie.36 . deoarece r\sadurile nu se repic\. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.000 plante la hectar. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Cultura timpurie Alegere terenului. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. soi [i calitate. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .6.LEGUMICULTUR| II 10.9.000-166.000 plante la hectar (Bala[a.36). 2-3 kg. Fig 10. Pân\ la plantare. Completarea golurilor se face manual. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.

a. 10. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.37). Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. [i în a doua parte a acestei luni. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.9.N. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. 10. manual. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.) câte dou\ rânduri pe strat. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. De asemenea.6. la începutul lunii iulie. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . dup\ r\rit. Stanhay [. Calendaristic. Produc]ia este de 20-25 t/ha. distan]ate la 80 cm (fig. Fig 10.37 . Adâncimea de sem\nat este de circa 2. MUNTEANU Spectrum). dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape. N. STAN. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice.5 cm.2. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.

dar cu unele deosebiri [i anume: .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000 plante la hectar (fig. . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. în 2-3 etape. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.000-50.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. l\sându-le pe cele mai viguroase. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. manual. 1998). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.se face r\ritul plantelor. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 193 . 10.37).

Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. vulgaris suprafa]\. 1979 11. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Familia Cucurbitaceae 11.1) Tabelul 11. STAN. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.1. oblonga Ser. 194 . Dovlecelul entomofil\. prezint\ flori unisexuate. (=var.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.1. sunt plante erbacee anuale. N. ad\posturi. plantele Cucurbita pepo L. sere. cu polenizare Giromontina Alef.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. (peponid\). Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. fiind monoice. var. Pepenele galben Cucumis melo L. alogame. convar. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. târâtoare. cu tulpina fistuloas\.1.N. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.

adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.2.7% MgO. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). citat de Ghenkov [i colab.2 milioane ha.6% CaO. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.3% K2O. 1. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Polonia. Anglia [i alte ]\ri nordice.95% substan]e proteice. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Italia etc. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 11.14% zaharuri totale. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Olanda. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.. 4.52% celuloz\. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). suprafa]a cultivat\ este de 90. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 1995). Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. De la greci. din punct de vedere alimentar. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 3.H. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.57% cenu[\.O.39-0. 0.04 mg% vitamina B2).4 milioane tone. 195 ..39-0. 1. 0. Spania. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.. 10.07-2. 0.. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. 7. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.04 mg% vitamina B1.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Ungaria. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. În func]ie de ]ar\. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.A.H. 0. 6. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.83% Cl. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.1. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). produc]iile medii sunt foarte diferite. tocan\ etc. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.26% P2O5.. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.39% SiO2. Collumela [i al]ii. pân\ la latitudinea de 61-62°. Varo. Germania. Pe plan mondial.4 milioane tone (Anuarul F. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. iar cea total\ de circa 2.A. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.000 ha. 1974).8% SO3. 0.U. murate sau marinate). originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 11.58% Na2O. De[i. În Europa.35-0.

ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. târâtoare.3. de la 0. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. astfel. ocupând suprafe]e diferite. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. cu p\mânt. 11. ramificat\. sunt mari. STAN.1). Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.Sistemul radicular la castrave]i. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.N. tulpina emite r\d\cini adventive [i.1. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. 196 . din loc în loc. hr\nirea plantei devine mai activ\. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.7 la 2. 1980) Tulpina este erbacee. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. 11.. acoperite cu peri[ori aspri. ca urmare. Fig 11. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. sunt necesare 56-70 zile. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.5 m. De la r\s\rire pân\ la recoltare. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. N. fistuloas\. MUNTEANU În ]ara noastr\. urmate de zonele colinare. trilobate sau pentalobate. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ.1 . pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.

În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.cârcel.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. deoarece polenul este greu [i lipicios. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. în func]ie de soi. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 11. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. are dimensiuni [i culori diferite (fig. La hibrizii ginoici. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.3). Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.flori femeie[ti. Dac\ polenizarea se face incomplet. 1973) (Ethrel 500 ppm).buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. 2 . 11.3 . de form\ alungit\. Astfel. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. temperatur\ [i umiditate. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.frunz\.2). Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. de form\ alungit\. o hran\ mai bogat\ în azot. duc la cre[terea num\rului de flori femele. fructele cresc deformate.flori b\rb\te[ti. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. În cazul acestor hibrizi. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 3 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. dac\ polenizarea are loc.2 . iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). turtite. favorizând apari]ia 1 . numit\ melonid\. 5 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). 197 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . care.

opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. în culturile de câmp. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. este de circa 15-20 mii luc[i. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). MUNTEANU 11. Din aceast\ cauz\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Sub 15°C. Astfel.4. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. În func]ie de fenofaz\. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. STAN. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.1. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. 1957). Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. 198 .. plantele mor. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.2) Tabelul 11. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. frunzele devin galben-verzui. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). N. Intensitatea optim\ a luminii. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.N. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor.

1. 199 .5 kg P2O5. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). care trebuie men]inute constant. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.0 kg CaO [i 0. încetarea fructific\rii. în special SO2. f\r\ exces de umiditate. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la o ton\ de produs. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale.0 kg K2O. 2. avându-se în vedere c\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. afânate. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.0 kg N. De asemenea. castrave]ii se cultiv\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. este d\un\toare castrave]ilor. pân\ la 0. în special la cultura de ser\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Nu sunt indicate solurile grele.5). poluarea atmosferic\ în zonele industriale. se extrag din sol circa 2. u[oare. `n privin]a calit\]ii luminii. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. de aceea. De aceea. fructele se deformeaz\ [i.5 kg MgO. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. fosfor [i potasiu. argiloase [i cele prea nisipoase. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. De asemenea. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Pe de alt\ parte. Elementele nutritive. 4. de obicei. cap\t\ un gust amar. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. bine drenate. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.5-7. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. pe cât este posibil.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. bogate în humus. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). în unele cazuri. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald.

Corni[on.3). Florida. Record. pe timpul iernii etc. Levina. Levina etc. Astrea F1. Obelisk. N. etc. Corni[a. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Levina F1. Renato F1. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Cornibac Renato. pe [an] cu gunoi. Select.6. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.5. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. 11. (cu fructul lung) [i Renato. Parker. se planteaz\ în solul serei. pe pale de paie. Levina. 200 . Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.N. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. pe balo]i. Cornibac. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Favorit etc. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. planta pe sol înc\lzit. STAN. MUNTEANU 11.1. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz.4). plantele nu se sus]in.1. Magic. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Farbio. Tabelul 11. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Corni[a F1. Royal F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.4. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Anka. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. a. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. permeabil.N. fasolea. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.5 l/ha. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. cartoful.1. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.4. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . bogat în materie organic\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. astfel ca. ceapa etc. Pentru cultura de toamn\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier.6. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. cu expozi]ie sudic\. bobul). care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. 100 kg/ha P2O5. MUNTEANU 11. în momentul plant\rii. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. varza. Producerea r\sadurilor. În cadrul rota]iei. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime.5). N. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. conform schemei din figura 11. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.1. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. STAN. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Indiferent de modul de cultur\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.000 plante/ha. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. în 400-500 l ap\. 202 . u[or înclinat.

20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. În a doua jum\tate a lunii martie. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 30% mrani]\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 203 . 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). în brazde de ]elin\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.a. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 40% turb\. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. mai rar.3%).4 . Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.03%.15% plus Fernos 0. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. Wuchsal 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. La pra[ila a doua. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.05% sau Ultracid-40 0. cât mai superficial (7-8 cm adâncime).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. 30% mrani]\.

0.05%.6). Mikal M 0. Mancozeb 0.15% + Dithane M 45 .2%. Quadris 0. Dithane M-45 0. Folpan 0.05% Turdacupral 0. N. Shavit f.05%.025%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. 72 ore. Topsin M.3%. STAN. Dithane M 45 0. Tabelul 11. Topsin M.05% plus Mycodifol 0. a .2%. Curzate Man 0.2%. Previcur 607 SL 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. cubensis) Curzate Manox 0. Bavistin sau Derosal. Aliette 0.1%.N.cucurbitae) 0. Bavistin sau Derosal 0.25%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).15% l/plant\.25%.2%. când l\starii au 6-7 frunze. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Polyram DF 0.0. Sulf muiabil 0. Baycor 0.3%.25.015%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. cichoracearum f. Shavit F 0.2%.2% Mana Ripost M 0.2%.2%.2%.2%.25%.5% Captan 50 WP 0. Topas 0. Vondozeb 0.Dazomet 500 kg/ha. Tilt 0. Systhane MZ 0. Rubifan 0.5%. Vondozeb 0.3%. Bravo 500 . F\inarea (Erysiphe Karathane 0.4%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.35%.05%. Alfonat 0. Bayleton 5-0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . 7-10 Turdacupral 0.25% 8-10 Morestan 0.075.Benlate. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Vapam 12001500 l/ha. Odat\ cu începerea înfloririi. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Sancozeb 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .1%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.03%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.2%. Kumulus DF 0.Benlate.

1%.1%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.2%.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 205 .20.15%. Shavit F 0. Zineb 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. b. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.05%.Dezinfec]ia solului b .1%. Polyram DF 0. Mospilan 20 SP 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%. Omite 57 EC 0.5-1. În cazul culturii pe spalier.08%. Mirage F 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.2% Captan 50 WP 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.1%. Supersect 10 EC 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Fernos 50 WO 0. Bavistin 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Metoben 0.3%. Fastac 0. Ripcord 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Calidan 0.02%.2%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.2%.5 EC 0.04%. 8-10 Actellic 50 EC 0.2%.15%.0.3% Captan 50 WP 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Dithane M-45 0.1%.2%. dup\ pichetare.03%. Sinoratox 35 0. Unden 40 0. Polacritox 0.25%. Nogos 50 0.1%.1%.2%.1% Fundazol 0. Pirimor 50 WP 0.05%.25%.2%.05%.6 . Folpan 0. cu lungimea de 1. Maneb 50 WP 0. Vondozeb 0. apoi se sorteaz\. 4-5 Decis 0.15%.20. Zineb 58 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Nisorun 10 WP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Talstar 10 EC 0.05% Neoron 500 EC 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.03 %.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Diazol 60 EC 0.25%.sp. Sumi7-8 Alpha 2. Maneb 50 WP 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Bravo 500 .04%.05-0. Divipan 100 0.15%. Actellic 50 EC 0.08%.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Sumilex 0.

Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .începutul lunii mai.6 . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.5 . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. la o adâncime de 3-4 cm. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Fig. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.6). 11.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11.N. 206 . MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11.5 [i fig. STAN. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. N.

având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea.pentru industrializare [i 9-12 cm . Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . E[alonat. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. deci se recolteaz\ diminea]a. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. în func]ie de soi. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. bolnave etc. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. în medie este de 2-4 zile. Tabelul 11. La culturile pe spalier. trebuie s\ fie de 6-9 cm . în special lungimea fructelor care. În nici un caz.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. dar dup\ ce s-a luat roua. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor.7). care sunt foarte fragile. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. la soiurile de tip Cornichon. În momentul recolt\rii. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. când temperatura este mai sc\zut\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Pentru conserve.

~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. secar\ pentru mas\ verde. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. N. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). Dintre lucr\rile de între]inere. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S.1. La culturile sus]inute pe spalier. borceaguri. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice.6. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. De aceea. STAN.2. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. 1978). iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. recoltarea se face manual sau mecanizat. 69 cm [i 9-12 cm. Cultura în sere Dup\ tomate. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. maz\re de gr\din\. 11. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.la cultura pe sol. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. varz\ timpurie. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. orz de toamn\. MUNTEANU La culturile pe sol. 208 . recoltarea se face zilnic. legume verde]uri. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face numai manual. c.N. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. irigarea este cea mai important\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. la început s\pt\mânal.

cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. îngropa]i sau la suprafa]\. Între]inerea culturii: .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. cu fructe partenocarpice. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. de circa 30 cm. în exclusivitate. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. dezinfectarea serei [i solului. . sem\nat în ghivece. .cultura pe strat de gunoi de grajd. afânarea profund\.cultura direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . se folosesc în ser\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. cât [i pe cea extern\. de 40-50 cm lungime. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. a. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.cultur\ pe balo]i. . . în ultima vreme. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . atât pe pia]a intern\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . hibrizi ginoici (F1). preg\tirea substratului pentru plantare. În cazul culturii direct în solul serei. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.

care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în trei reprize.5). În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). care se bat în p\mânt. sulfat de fier 30 g. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. administrarea îngr\[\mintelor chimice. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. îngropa]i [i la suprafa]a solului.000 balo]i (100-120 t paie). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.N. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i.4). STAN. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. azotat de amoniu 200 g. var stins 100 g.000-7. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. sulfat de potasiu 200 g. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. pe linia viitoarelor rânduri. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. N. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. Se administreaz\ succesiv. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. în strat gros de 12-15 cm. Dup\ a[ezarea balo]ilor. 210 . sulfat de magneziu 50 g.

rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.50-19. care se bat în p\mânt. 211 .stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.50-5.1973) 0.21-8. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.70 0.IX. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. ace[tia se a[az\ direct pe sol.9).50-13. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.70 8.0-90.049-0.00-3.461 4.30-4. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.099 2.I.6 43.8). desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.10 2.00 20. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.32-1.160-0. Tabelul 11.1972) (16. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.90-8.65-9. care trebuie manevrat. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.42-3. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.03 1.54 1. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.6-23.0-37.267-0. ciclul I balo]i ciclul II (15.00-16.20 Specificare N . În acest caz. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.0 0.259 4.0 12.00 8.70 8.50 1. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.5 10.8 0.9-3.00 23.5-36.6-18. evitarea contamin\rii cu nematozi.10 0.

Derosal 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .06% sau Unden 0.N. 5-8 III .2% sau Sumilex 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.0 kg sulfat de potasiu. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. 15-10 VII . pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Morestan 0.1%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Sumi-Alpha 2. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Astfel. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.3-0. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. MUNTEANU Tabelul 11. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Foliar-feed 0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Actellic E. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.3%. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. timp de 72 ore. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. temperatura va fi de 22-24°C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.C.2%. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.ciclul II).05%. STAN. 1. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. evitându-se excesul de umiditate.1%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).03%). Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Tratamentul termic uscat de 76°C. N. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.5 kg superfosfat.2% plus Ultracid 0.ciclul scurt în sere înmul]itor.15%.5 EC 0.5%. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. la câteva zile de la r\s\rire. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. cu asigurarea ventila]iei. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 0. 30% mrani]\.03%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.

pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 213 .zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la sem\nat la plantat. Pentru ciclul I. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Tabelul 11.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 7-9 mm diametrul la colet.40 m. cu sistem radicular bogat. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. unele cu caracter general. desimea este mai redus\ (1. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).11). liber de boli [i d\un\tori. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. de culoare verde normal. desimea culturii este de 2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. **.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.12). 4-6 frunze normal dezvoltate.2 plante/m2). La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.5-3 plante/m2.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.10). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 20-25 cm în\l]ime. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.

4% Distribuirea r\sadului pe travee. STAN.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). • II – aprilie. prin aspersiune. februarie.ianuarie. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. MUNTEANU Tabelul 11. deformate. • Reglarea umidit\]ii: .umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.c. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N. N.martie. 40% turb\.. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).umiditatea solului 85-90% din c. • Defolierea ascendent\. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. decada 2. temperatura de zi: 22°C . • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 24°C . nivelarea solului. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.5. • I – februarie. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.a.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. decada 3. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.

urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. pe de alt\ parte.7 . fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. la nivelul sârmei. B . care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În acest scop. 11. în prima etap\. [i colab. pe de o parte.7). Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. în prima etap\. se las\ câte un fruct la fiecare nod.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. De la dolie. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. [i fructificarea acestora. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. tulpina se 215 . În continuare. 11. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. Fig. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii..`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. La acest sistem. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. l\starii îndep\rtându-se. 1980). În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.`n "V". de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.

atunci acestea se epuizeaz\.6 34 30 26 22 5. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.4 5. iar `n al doilea rând. f\r\ oscila]ii. Un fruct. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. atât în sol. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în sensul c\. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.9 5. câte patru fructe. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11.14). Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.N. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.2 7. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. STAN. cât [i a fructelor. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.5 216 . cât [i în aerul serei. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Tabelul 11.13).3 3. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. o plant\ poate produce 40-45 fructe. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.1 4. în serii. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. are nevoie de 18-21 zile. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.

P2O5-852/192 kg/ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. pe baza analizelor de laborator. 1978). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. K2O-1010/412 kg/ha. atât în interiorul balotului. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor./ha. la începutul vegeta]iei. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 1974).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. de asemenea. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. MgO-86/16 kg/ha. astfel încât s\ asigure 30 mg N. imediat dup\ începerea fructific\rii. prelunge[te perioada de fructificare. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.15).. Este bine ca. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978).. 217 . Fertilizarea se face. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.a. Ca urmare. CaO-1564/-kg/ha. 120 mg P2O5. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978).14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). [i a celor din zonele învecinate. 150 mg K2O.

Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. tot pe calit\]i. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. cu urme de îmboln\viri.8-7. într-un sol care. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. 218 . Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. în prealabil. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5 6. strâmbate.0 6. direct pe solul serei. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. N.0-6.9).5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.2-3.5-7. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. cultura se face obi[nuit.0 2. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. La aducerea în alee.5 6.6). MUNTEANU Tabelul 11. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Pentru m\rirea produc]iei.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6.8-7.5 6. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. În cazul când se practic\ acest ciclu. b. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. deformate. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. a fost dezinfectat pe cale termic\. folosind r\sad de 30-35 zile. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5-3. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. conform solicit\rilor beneficiarului. r\niri mecanice etc. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. STAN. strâmbe. spongios.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.N.

Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. r\sadul se va produce tot în aceste sere. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. odat\ cu desfiin]area culturii. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. bilonatul plantelor.1. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. 1981).3% plus Captadin 0. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. c. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. [i colab. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. conopid\ (tabelul 11.9).3). care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.3. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. concomitent. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. mobilizarea solului [i. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. 11. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. se încorporeaz\ în sol. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. în concentra]ie de 10%). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.K.. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N.P. conducerea plantelor vertical prin palisare.6. varz\. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Produc]ia este de 60-70t/ha.

tip tunel.85 m între benzi [i 0.000 plante/ha. mulcirea cu mrani]\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.4. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.6.40 m în solariile tunel [i 0.000 plante la ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). când se desfiin]eaz\ cultura. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În solariile tunel. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.7 plante/m2. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. pe un singur rând. în strat de 4-5 cm grosime. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.80 m între rândurile din band\.96 m în cele bloc. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie.1. plantarea se face în rânduri simple.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. vertical. STAN. sem\natul de devanseaz\. revenind 22. revenind 24.N. N. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la început. În solariile bloc. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. iar pe rând la 35 cm. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. moderat. 220 . MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. 11. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. mai des [i cu norme mai mari. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. udatul. 1:10). realizându-se 50-60 t/ha. apoi. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. iar plantarea la 1-10 martie. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 0. pra[ile. La culturile din ad\posturile joase.

dar unele diferen]e sunt notabile (fig. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. acoperit\ cu peri fini [i de[i. 1974). vitaminele B1 [i B2).2. sucuri. fiind mai s\rac decât la castravete.2. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. În prezent. mai sub]ire ca la castrave]i. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. China. Tulpina este erbacee.500-3. salate de fructe etc. Se ramific\ puternic. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Asia Central\ [i China (Jukovski. Este mult cultivat în India.LEGUMICULTUR| II 11. marmelad\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.2.000 ha. La noi se cultiv\ pe circa 2. 221 . Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. dulce]uri. ajungând pân\ la 12-14%. atingând paralela 470. ]\rile mediteraneene. 11. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Iran.2.1. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Iordania. aproape cilindric\. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. formând tulpini de ordinul I. târâtoare. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. în culturi ad\postite. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). 11. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. 11. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. ]\rile balcanice [i în America.3. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\.. când au gust.8). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 1950). Rusia.

11. Polenizarea este alogam\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. 11.2 N. legarea acestora [i îngro[area fructelor. uneori longitudinal costat. STAN. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. elipsoidal\. acoperite cu peri[ori fini. Fructele costate se numesc cantalupi. Fructul este o melonid\ (peponid\). Între înflorirea primelor flori femele. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.Pepenele galben: plant\ cu l\star. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i.2. În perioada de fructificare. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.5 Mg (tabelul 11. cre[te consumul de potasiu. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.17). Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. galben\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). florile [i cârceii. portocalie sau verde.1 P. lung pe]iolate.8 K. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78.8 . MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.4. de form\ ovoid\. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. de culoare alb\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. pân\ la începutul recolt\rilor. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. la cultura de ser\. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. palmate sau reniforme. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 222 . 10. Deci. cu o produc]ie de 22 t/ha.16)..N. 13. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. crocant\ sau fondant\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. mai mult sau mai pu]in parfumat\. N. Astfel. entomofil\. 1979). frunze. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. 81.

30 2. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.20 P 0.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Suport\ mai u[or seceta.10 K 2.58 12. În solurile pe care se cultiv\. în compara]ie cu castravetele. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. cât [i târzii (peste 100 zile). u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.18). Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. semitârzii (85-100 zile). nisipo-lutoase). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . semitimpurii (75-85 zile).40 10.60 26.7. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.80 Mg 0.34 4.2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.80 27.5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.90 8.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).34 10. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.30 60.00 78. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.25 2. profunde [i ferite de vânturi. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. 223 .53 S.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.14 5.00 61. Apa Lumina Tabelul 11..40 81. 11. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.60 13.60 13.

STAN.N. MUNTEANU 224 . N.

Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. Fig. 11.6.6.000-24. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). rezultând în final o densitate de 20.2. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.000 plante la ha (fig. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. timp de câteva zile. mulcirea solului. 225 .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.1. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. 11. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. apoi la 5-8 frunze (l\starii). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.18 ore). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. calitativ superioare. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.6 ore). în sere.2.3x35 kg/ha [i K2O . Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual. cu poten]ial productiv mai ridicat.9).2x35 kg/ha. 11.9 . Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.

în zilele însorite. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. N. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apoi cre[te pân\ la 90%. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. apoi (în perioada de fructificare). Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. intensificarea aromei specifice etc. în mod obligatoriu. aceasta va fi de 20-220C. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. trebuie s\ fie de 24260C. 226 .19). pe fiecare m2 substrat de cultur\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. în func]ie de luminozitate. utilizând r\sad de 4550 zile. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. temperatura se va men]ine la 18-190C. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. În general. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. înmuierea zonei pistilare. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct.2. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. va fi de 23-250C. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Noaptea (în perioada de cre[tere). Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. STAN. utilizându-se 2l/plant\). Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. cultura. rezultând o densitate de 20.6. în primele 10 zile de la plantare. cultura nu se ud\. 11.000 plante la ha. La soiurile târzii. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. apoi. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. în mod normal. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Pe timp noros.2. Temperatura din aer. temperatura se va ridica la 28-300C. Este necesar ca permanent. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Se recomand\ ca. în prima lun\ de la plantare.N.

Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. 227 . Ogen etc. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze.2. 11. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Astfel. dar fructele sunt mici.. În plin proces de maturare a fructelor. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. direct în ghivece. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Produc]ia este de 20-30 t/ha. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.. ciupindu-se dup\ o frunz\. Galia F1. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.6. H-25. 1980). dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. sub form\ de “V”. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\.a. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. se ob]in fructe mari. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.3. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Turkestan. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). produc]ia fiind timpurie. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. 3-4 fructe pe bolt\. de calitate superioar\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.

fiind indicat în tratarea litiazei renale. fin [i pl\cut. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. vitaminele A. se folosesc la prepararea mur\turilor.5%). Dintre lucr\rile de îngrijire. iar în cel tip bloc. B6. de regul\. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.1. acizi organici (0. PP.2 %). proteine (0. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. C.2.6% glucoz\. în func]ie de vigoarea plantei. s\ruri minerale de: potasiu – 2.000 plante/ha). în solariile de tip tunel (5. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.6 % fructoz\ [i 0. 3. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. din care: 1.p.N. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. B1. carotenoide (0. 228 . Fructele con]in: 89-90% ap\. distan]a dintre rânduri este de 1.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.2 %). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. fier – 0. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. la 100 g substan]\ proasp\t\. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.3 mg/100 g).1. Astfel. calciu – 7 mg.2 mg.9 % zaharoz\. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. zaharuri (6-8%).).5 – 4.4. 11.3.40 m l\]ime). 1984. dar desimea poate fi sporit\ la 20. lipide (0.5 mg/100 g s. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. STAN.6. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). 11. Butnariu [i colab.3. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Înainte de maturizare.8-5. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. C(4. 1978).80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. 1992). N. fosfor – 12 mg. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.000 plante la ha. B2. B5.9.500 plante/ha). câte un fruct. 1-2% celuloz\.5 mg.. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.5 – 1. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. se las\ pe fiecare l\star. În continuare.) sin.6 – 2.

Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. într-o lucrare publicat\ la Neapole.000 ha. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. În prezent.LEGUMICULTUR| II 11. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. de unde a trecut la arabi. profund divizate sau pu]in lobate. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Pepenele galben este o plant\ monoic\.409. pubescent\. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.000 kg/ha. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. 11. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.11. erbacee. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 11. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Fig..2. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Cipru –50. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. 1950). Grecia – 40. Italia – 32778 kg/ha. Spania – 37.H. mai 229 .Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. indieni [i chinezi. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).3. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. 1999).000 kg/ha.10).3. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.3.773 kg/ha. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.000 kg/ha. Florile mascule apar. Frunzele sunt mari. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. per[i. Florile sunt unisexuate.10 .

Timpuriu de Canada). diferit colorate. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). STAN. 11. pentru produc]ii foarte timpurii. Dr. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. matur\rii [i calit\]ii fructelor. mai rar. În anii foarte seceto[i. MUNTEANU ales. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. cu tegumentul tare. 11. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. galben\. bine drenate [i structurate.4. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Mauch) [i târzii (Lovrin 532.6. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Semin]ele sunt mari. pe tulpina principal\. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Fa]\ de lumin\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.20) 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. ovale. 230 . Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. De[i este o plant\ de zi scurt\.3. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Charleston Gray) (tabelul 11. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. N. de form\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. aproape plate. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.N. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.3. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. în func]ie de soi. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.5.3.2). culoare [i calitate diferite. Miezul este de culoare alb\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. turtite. semitârzii (De Mini[. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. cre[terea este încetinit\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. De D\buleni. semitimpurii (Dochi]a).

LEGUMICULTUR| II 231 .

STAN.000 plante/ha. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. mu[uroitul. Prim\vara pân\ la sem\nat. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.000-14.N. în sistemul gospod\resc. cu cultivatorul. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. nivelarea de între]inere. r\ritul. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.11) cu SPC-6. Acestea sunt: pra[ilele repetate. pe suprafe]e mai mici.11 . se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. Toamna se efectueaz\: discuirea. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pe intervalele 232 . când în sol se realizeaz\ 14-150C. Dac\ terenul nu s-a modelat. asigurând o densitate de 12. 11. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. fertilizarea fazial\. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).5 m. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Fig. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. N. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. la adâncimea de 3–4 cm. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.

Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. f\r\ a deranja vrejul.3%. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. mânc\ruri de dovlecei.4. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. cupru 0. budinci etc. zinc 0. Ungaria. 233 . oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.03-0. gr\simi 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. iar dup\ al]ii din Africa. singure sau în amestec cu alte legume. din loc în loc. B1 0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Odat\ cu pr\[itul manual. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.) [i în industria conservelor. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.4.10. C 8-30). dovlecei umplu]i.2. sufleuri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Produc]ia este de 30-40 t/ha. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.08. hidra]i de carbon 6.5-7. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. 11. e[alonat în perioada iulie-septembrie. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. 11. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Recoltarea se face diminea]a. dovlecei pane. Peru) [i Asia Mic\. pân\ când plantele acoper\ solul.06. pe timp r\coros. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.7%. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. B2 0.05-0. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. pe nodurile tulpinilor. fier 0. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).1.4. din America Central\ (Mexic.2. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. dup\ unii autori. var. fosfor 60. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. de unde s-a r\spândit în Europa. pân\ la m\rimea maxim\. cu 350–400 m3 ap\/ha.1.

anual\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.3.4.4. 11. mari. rezist\ bine la secet\.N. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 234 .12 .4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. de culoare galben\. în anumite condi]ii.21). suculent\. 11. R\d\cina este pivotant\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. 11. 11.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). acoperite cu peri aspri.4. de peste un metru lungime. apoi devine a]oas\ [i tare. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).12). culoarea variind în func]ie de soi. N. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. bine afânate. Soiuri În ]ara noastr\. Frunzele sunt mari.5. lung pe]iolate. 11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. care formeaz\ tufe compacte (fig. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. palmat lobate. cu pH neutru. iar coaja se îngroa[\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. STAN. Pulpa fructului este fraged\. deoarece are un sistem radicular mai profund. în cultur\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).a. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11. [i K2O 25 kg/ha s.N. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.4.6.a. STAN. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11.13).13 . care sunt [i mai productive.1. Fig. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. cu N 25 kg/ha s. N. pentru 236 . tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). 11. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.6. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4.

din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. De asemenea. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. salat\ de p\tl\gele vinete etc. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 11. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.2.7-0. iar dup\ al]ii. din Africa (Ceau[escu [i colab. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.5. 11. Italia [i Rusia. Fructele..A.). Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.4–5% hidra]i de carbon. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. 237 . se umplu cu zacusc\.a.5. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 1. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. polenizarea se face artificial. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. proaspete [i conservate. 11. 1980). Institutul pentru Resurse Genetice.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 0. În perioada când nu zboar\ insectele. 20–35 mg/100 g vitamina C. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. (Bajurianu [i }urcanu. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.1. 3. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.2. Fran]a. atunci când este nevoie. 1980). La noi în ]ar\. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.U. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.4.35 mg/100 g provitamina A [. fiind foarte perisabile..6. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 1980). dup\ unii autori.5.

care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. când fructele sunt tinere. la maturitate fiziologic\. cu marginile u[or marcate. STAN. 11. irigarea culturii este obligatorie. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.N. N. 238 . Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. cu marginile canelate [i rotunjite. Ca [i dovlecelul comun.14). Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.Dovlecelul patison: 1 . De aceea. în partea superioar\ a fructului.3. flori [i fructe. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.detaliu fruct 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.plant\ cu frunze. MUNTEANU 11. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. în aceast\ perioad\. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. peste care se suprapune.14 . Acesta are o form\ discoidal\.sau pentalobate.4.5. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 2 . dup\ care devine alb-cenu[ie. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).5. Culoarea fructelor este albverzuie. frunzele sunt tri. Fig.

la 3-4 cm adâncime.. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiul Comun este timpuriu. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Fructul este tipic. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. Produc]ia este de 10–15 t/ha.LEGUMICULTUR| II 11. În afara soiului aflat oficial în cultur\. 11. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. cu 8–10 muchii proeminente. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. de culoare verde–albicioas\. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. în form\ de turban. 1998). Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.5.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu o vârst\ de 25–30 zile. denumit Comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.6. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. cu un diametru de 8–10 cm. 239 .

COBÂLA{. BODEA. M. COBÂLA{. (1974) – Fitotehnie... BERINDEI. STAN. (1992) – Legumicultur\. Univ.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Agron. CEAU{ESCU. The Avi Publishing Company Inc. N.R. V. 33. U. FOURY. GR. Editura Academiei R. CHICHEA. Bucure[ti. I. vol. CL. STAN. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. RADU. C. I. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Lucr. J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1991) – Varza pentru frunze – origine.. BECKER-DILLINGEN.S. COBÂLA{. Connecticut. 3.. M. D. CHILOM. GR. Analele I. A. Editura Ceres. D. (1994) – Production légumières tome 2. Bucure[ti. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. nr. Gr\dina. Agron. B. SAVI}CHI. CIOFU.. I. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Ia[i. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. Berlin. 30. Bucure[ti. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Londres.. (1973) – Legumicultura. C. Tec Doc – Lavoisier.. B. New York. 240 . promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. CHAUX. M. RADU. BECEANU. B|LA{A. vol. PELAGHIA.N. N. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. I. POPESCU. IV.S.. 12.. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. CEAU{ESCU. GH. Bucure[ti.C. CL. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. R.. Bucure[ti. RUXANDRA. VOICAN. S. N. [t. INDREA. B. N. Bucure[ti. BECEANU.3. Inst. BÎLTEANU. Via [i Livada nr. BUTNARIU. P.. I. Ia[i. Chi[in\u.... G. BAJURIANU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Seria Horticultur\.L. BASSET. vol. SAVI}CHI. PETRESCU. FLORESCU. Bucure[ti. Paris. V. H. [t. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. J.F. Lucr. M. D.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. }URCANU. P. Editura Grand.A. Seria Horticultur\. STAN. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.

GH. Patronatul Horticultorilor din România. Redac]ia revistelor agricole. I.A. Editura Ceres.. M. [t. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. M.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.. Z|GREAN.P.L. 2. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. A. LÖBL. D. prezent [i viitor. Patronatul Horticultorilor din România. VIDRA – S. I.C. STOIAN. vol. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. N.. DUMITRESCU.V. GHENKOV. RUXANDRA. (1972) – Culturi for]ate de legume. E. IV. [i colab. IORD|CHESCU.B. În: Gl\man [i colab. Ia[i. Artprint. GH.A. DI}U. Bucure[ti. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. vol. Bucure[ti. DUMITRESCU.. J. vol. MURTAZOV.C.. (1997) – Cultura cartofului. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. MANOLACHE.L. Lucr.C. Bucure[ti. 241 .V..L. DI}U. I. I. Editura Agro-silvic\. MAIER. Paris.F. PL|M|DEAL|. M. TR. MINKOV.F. VASILESCU. MAIER. CTIFL – Invuflec. MUNTEANU. Bucure[ti.. Bucure[ti. G.H. vol. [t. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. – Memorator horti-viticol. I.. M. GL|MAN. M. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. V.Tehnologia culturii legumelor în solarii. D. Sofia. T.. Bucure[ti. JILCU. Bucure[ti. Bucure[ti.. Editura Agro-silvic\. L.C. I.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.. MARIA. D. L|C|TU{. Bucure[ti. DR|GU}. 2.C.. – S. Bucure[ti. Trecut.I. SCURTU. D. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. (1997) – Memorator Horti-Viticol. OLGA.C. M|NESCU. – S. IANO{I. COSTACHE. Bucure[ti.. IORD|CHESCU. Artprint. ROMAN. Cerc. R|DOI.. M. I. Artprint. BAICU.L. GH.C.N.P. M. BERINDEI. (1998) – Producerea legumelor. C... A. Editura Agro-silvic\. LÖBL. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.. V.. VLAD. GL|MAN.L. Bucure[ti.. MAIER. PER{UNARU. L|C|TU{. GHERGHI.. POPESCU. S.H.. BUZ|U (1978) . în Moldova.A. Lucr\ri [tiin]ifice I.A. B.. BUZ|U (1980) . VII. Bucure[ti.L. V. – COORD.I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. [i colab.A.F. [i colab. E.C. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. B.. (1961) – Cultura legumelor. Lucr. D. BOSE{AN. I. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. I... (1969) – Cultura legumelor. Zemisdat. 3.P. V.C. I.F.L. LE BOUHEC. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. nr. agron. T. I. I. IANO{I. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. RO{U.

Chi[in\u. (1992) – Legumicultura. Leonard Hill. T. vol. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Ia[i. (2000) – Legumicultura.. P. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. AVRDC.. PANAIT. vol. în Moldova.) D. SAVI}CHI. J. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. {I STOENESCU. Agr. vol.. COSTACHE. Bucure[ti. forma alb\ (lam. Analele I. 2. R. P.. Bucure[ti. MUNTEANU. POPLÃCINEL. 4.C. Bucure[ti. 3. Cercet. Editura Universitas. MIHU. nr. Bucure[ti.. Technical Bull. vol. în jude]ul Ia[i. PATRON. Ia[i. Centrul de multiplicare Inst. (1968) – Castrave]ii. vol. N. Bucure[ti. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Bucure[ti. STOIAN. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\.. Agron. Tez\ de doctorat. I. I. 4. Cercet. 1. 2. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Cerc. 2. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MIHALACHE. Editura Ceres. N. (1986) – Bolile plantelor legumicole. V. M. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var.. MUNTEANU. Centrul de multiplicare Inst. SAVI}CHI. G. STAN.. POPESCU. Bucure[ti. N.F. GR.. capitata. SAVI}CHI. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. N. I. A. Tez\ de doctorat. C. Cercet. GH. M.. N. KUO. MUNTEANU. Editura Ceres. Tez\ de doctorat. SAVI}CHI. Buletin informativ nr. SINGUREANU.C. N. P. Agron. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. ICLF Vidra.. P. I. GR. Editura Agro-silvic\.. No. N. agron. OPENA. SINGUREANU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. În Moldova. II. STAN. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.N. MUNTEANU MARINESCU. 17.. Taiwan. Ia[i.. L. Ia[i. MUNTEANU. agron. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. nr. Ia[i. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. ATANASIU. G. Ia[i. STAN. P. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. YOON. 242 . N. Editura Ceres. I. Bucure[ti. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. T|TARU. Agron. STAN. agron.L. în Moldova. ANDRIESCU. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. N. în Moldova. Inst. SAVI}CHI. 1. London. NIEUWHOF. SINGUREANU. RADU. vol. [i colab. M. I. (1969) – Cole Crops.

M. PERCIALI. ANDRONICESCU. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VI. Editura Ceres. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. D. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. M. Editura Ceres. Bucure[ti.F..LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.C. VOICAN. TOMA. Bucure[ti. Bucure[ti. P. Bucure[ti. G.. V. V. 3.. (1975) – Cultura legumelor de var\.. JUCOVSKY. 243 . Editura Ceres. L|C|TU{. A. M. M. ZANOSCHI. V. Analele I. ZEVEN. Bucure[ti. VOINEA. VOICAN. GIREAD|.L. vol.. Editura Ceres. C.. nr. C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VÂLCEANU. Wageningen. Editura Ceres. GH. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. D. V.

3 PRINTED IN ROMANIA . 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.2001 2001. Aleea M. Sadoveanu nr.05.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.: 032-218300. 3 Tel. Sadoveanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful