Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

..3...... 52 8.. Importan]a culturii............................................. 80 8........5................................................. Cultura cepei prin r\sad ..........6.2..............6.......................................................................6... Soiuri...................1......................1..........4.............3.....2.......3........ 42 7................2............ 90 8..3........5... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .... 87 8.................4.1. 82 8..............................1........ Tehnologia de cultivare.......................................................... 81 8................ 87 8.2........2...2.................6..................................................5.........6.............3.3.................... Tehnologia de cultivare.......1.....3. 90 8........... Cultura prin r\sad....6. 88 8.1............ STAN.........Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\... 41 7.................4............................ 80 8................2..3............. 76 8....................... Rela]iile cu factorii de mediu ......................5..... Cultura prin sem\nat direct........ Soiuri ........................................ MUNTEANU 7......2... Prazul ............ Tehnologia de cultivare......................................6..... 39 7...... 48 8...................................................................4................................................ 83 8..................1......................... N. 47 8........................................ 84 8...6......................................................4............. Soiuri.................. Soiuri......6................... Tehnologia de cultivare..... Ceapa comun\ ............................. 88 8...................1...................................... 33 7.. Importan]a culturii............ Particularit\]i botanice [i biologice........... 33 7....6..... 33 7................. Cultura cepei verzi (stufat)......1.........5...... Rela]iile cu factorii de mediu ....................... 37 7..Cultura ridichilor de lun\ ....1................................6......................................... 60 8.1........... 48 8......................................................5................3.......................... Originea [i aria de r\spândire............. Originea [i aria de r\spândire..2..... 84 8...... Cultura cepei prin arpagic ...................... Rela]iile cu factorii de mediu ................3................................. 54 8.........2..................... 39 7.............. 91 8.. 73 8......................................6............... Originea [i aria de r\spândire........................ 39 7........ 47 8...... 54 8.... Particularit\]i botanice [i biologice.3......2.....2....4. Soiuri.6..6..2..... 54 8..1................. Tehnologia de cultivare............. Importan]a culturii. Originea [i aria de r\spândire......1..........6.........2.1......1..5........ 32 7......................................... 93 4 ....... 40 7........ Rela]iile cu factorii de mediu .........6.............. Usturoiul comun ........ Particularit\]i botanice [i biologice......3...5............................. Sfecla ro[ie ............... Particularit\]i botanice [i biologice......3...........3........ 89 8.6...............................................N....................... Rela]iile cu factorii de mediu .... Importan]a culturii......................... 46 8.....1.....1..........1.... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .....5..................6...................................................5...6.............6.....................................................................................................

........................5..................... 115 10........................................................................................................1. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.......4...........1....................................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ................................. Rela]iile cu factorii de mediu ..6.....................1.......6.... 98 9. 120 10............................. Cultura prin sem\nat direct în câmp .... Originea [i aria de r\spândire.....................................1..2...... 118 10.................1...... Tehnologia de cultivare........... 145 10............. Soiuri.......... 117 10... Importan]a culturii........... 100 9...1.....3.... 98 9.......... Particularit\]i botanice [i biologice.. Ceapa de Egipt ..... Varza ro[ie ........... 105 9.................... Cultura timpurie în teren neprotejat ............ 145 10........1.. 99 9.............................4...... 98 9......1.LEGUMICULTUR| II 8.....1....... Ceapa e[alota................... 146 10.. 145 10..........4................... 95 8..1.............1..5....................................2.................................................. 137 10..2...................................5. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .. 135 10....................................... 145 10..........1.. Importan]a culturii. Originea [i aria de r\spândire..1...................5.. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ............... Particularit\]i botanice [i biologice...... 96 8...........1.... Cultura în teren neprotejat................1.................1..4... Cartoful timpuriu............ 146 10............................................2................ 95 8....................................................... Originea [i aria de r\spândire............................1.......3. Ceapa de iarn\ sau de tuns .... Batatul ...........6.......6.4.........6....................2............................................................... Usturoiul de Egipt ................. 102 9..........2............ 94 8.... 132 10............6............................... Importan]a culturii........2.....2........4...1..................... 115 10..... Rela]iile cu factorii de mediu .....5............1..........................................2.. 115 10.....4.. Alte plante legumicole din grupa cepei.................3........... 122 10................ Cultura târzie (de toamn\) .... Tehnologia de cultivare.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............4..................2........................6.................. Particularit\]i botanice [i biologice.......... 146 5 ..........................1...................................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .............................................. 96 8...................................1....... Soiuri...................1.... Cultura de var\...........................................2......4....................3................. 116 10.. 105 9......3........1. 138 10.............6.........4.......................... 122 10.....1........... Tehnologia de cultivare....1...........2.........6.. Ceapa m\rg\ritar................1. Soiuri.1.................4...................................2...... 105 9....... 110 9.....2.....................6........................

....2........................... 156 10..............6......... Originea [i aria de r\spândire........... Soiuri.............. 178 10.... Particularit\]i botanice [i biologice....... 148 10....1.6. 174 10....6... Broccoli........... 159 10. Rela]iile cu factorii de mediu ............................N.................... Importan]a culturii........................7................. 161 10............4.4.... Cultura timpurie .......... 157 10....7...........6............. 175 10......................... 153 10................... Varza crea]\.......... 177 10.......... Particularit\]i botanice [i biologice...................................................... Cultura în ser\ .............. Conopida .......... Tehnologia de cultivare................... 148 10.. Importan]a culturii................4............6...................................................8............3.........7................2.......................................4....4............. 163 10..6.... Rela]iile cu factorii de mediu .........3....................................... Importan]a culturii.. 163 10................. Gulia .......... Originea [i aria de r\spândire.4................................. Soiuri............... 174 10..........................................2.............7..................... 176 10.....................6..6........... Varza pentru frunze......................1.. 176 10.....................6...............7..3....3....3...........................1.............. 158 10....................7...... 148 10................................. Particularit\]i botanice [i biologice... Soiuri.................... 149 10................6.............6................... Cultura târzie..5.......................1.......................5........... Originea [i aria de r\spândire. Soiuri...................... 153 10.................1.......... 159 10.................................................................... Cultura târzie................... N........6....6.................................5............ Rela]iile cu factorii de mediu .... Soiuri......................................1........ Rela]iile cu factorii de mediu ..5............................. 169 10........................ Tehnologia de cultivare..................5............6.. 157 10............ Tehnologia de cultivare................................ Particularit\]i botanice [i biologice.............1. 176 10.................... MUNTEANU 10..3............................8.................. STAN........5.......6.......3.. 163 10........... 151 10.... 172 10......2................2.....4.4..................... 150 10....... Originea [i aria de r\spândire.............................. Tehnologia de cultivare.... 167 10........... Cultura timpurie în teren neprotejat ...................................................... Originea [i aria de r\spândire...................................................4..... Importanta culturii................................... 178 6 ..... 157 10. Tehnologia de cultivare...........................6..... Importan]a culturii.......5.... Varza de Bruxelles ..... 149 10...........8..........5.........................................................6...............2.............5.. Rela]iile cu factorii de mediu ..................6.4............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................6.3... 151 10.... 174 10..............3... 174 10............ 151 10.................................................4.............................. 151 10..................2...................4............ 148 10...............1...........................................7.5.............. 158 10....... 153 10.........2..........................7.3......6......6.............................. Originea [i aria de r\spândire........... 155 10........... 152 10............ 155 10.. 178 10.3.............................4........5.6............................................................................ Importan]a culturii...........7......................5......3.. Particularit\]i botanice [i biologice.........

.......1....8.1...6........6........................ 184 10......... 200 11.................................9.....1..... 189 10...9.2...............1........ 221 11......1..3..........6.............. 188 10.............................. 195 11.....................6....8............ Castravetele ..... 228 7 ....................... Particularit\]i botanice [i biologice..............1...........9............................ Tehnologia de cultivare................ Importan]a culturii..2..... Tehnologia de cultivare..............1......................9............ 194 11.......... Cultura în câmp... 190 10.5.......4........................... 225 11...... 222 11....... Cultura timpurie ..................... 225 11..................2............ Particularit\]i botanice [i biologice..........................6...........2.. 219 11.... 180 10....................6.....8......2......................6.............. Soiuri...4...........8...... Rela]iile cu factorii de mediu ..........1........ Rela]iile cu factorii de mediu ....6........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....4................2...........2................1...........................................................................................6...... Cultura timpurie .....2......................8.............9... 221 11.................5............... Soiuri..........3.............. 226 11........9.................... Importan]a culturii.......... 188 10....... Cultura târzie..... Cultura târzie (de toamn\) ...........3.........1......... 191 10....... 191 10............. 227 11......... Particularit\]i botanice [i biologice....................4.... 188 10..........5...... 180 10.....8...............2..........................6.......6..................................................................1......................9....... Cultura în sere .... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....8.. Cultura în r\sadni]e...4........1................1.... Rela]iile cu factorii de mediu .....5.... 208 11....................2.........3................. 202 11....... Originea [i aria de r\spândire...8......................... Cultura în r\sadni]e................... Soiuri..........6.......................................... 180 10...............6..4..........6...2.......... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .................3..... 223 11......... 220 11.........2.2.....1..1.................................. Cultura în teren neprotejat...................... Cultura în sere ... 198 11................................ 179 10.......6............................ Particularit\]i botanice [i biologice...... 196 11...3......... 221 11.........4....... Pepenele galben ...................... Tehnologia de cultivare........................................................9............................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice..........................6....... Soiuri ................LEGUMICULTUR| II 10..6..2.................... Tehnologia de cultivare..................................................................... 200 11..............2... 221 11........... 190 10...9.................................. Originea [i aria de r\spândire...........2. 194 11....2.................. 186 10....................1..... 180 10........................................ Rela]iile cu factorii de mediu ....2........ Cultura în sere ......................................... 194 11..................................... Varza chinezeasc\ ..1.......3...1...... Importan]a culturii.............. Originea [i aria de r\spândire.................................. 183 10...........6........................

.......... Particularit\]i botanice [i biologice......6.. Dovlecelul patison.................................4........ Originea [i aria de r\spândire..................................................1............................................. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ...... 237 11....... 228 11.....4.. 237 11........1.... Cultura în câmp.................. 238 11. 233 11..........................................4.................1......................4...........................................3................ 233 11.N.....4...........5........................ N................... Originea [i aria de r\spândire...................... MUNTEANU 11.............6................................. 228 11..........................................3.3..........................................4......................................... 239 11..... 230 11....................... Rela]iile cu factorii de mediu ..........3...... Importan]a culturii.............. 236 11...................... Importan]a culturii ............... Tehnologia de cultivare...................4....3.....3...................................2.................5......... 237 11.... 230 11..... 230 11.... STAN................ 229 11........................5.............. 229 11..... Rela]iile cu factorii de mediu ...3..... Soiuri......5... 233 11......... Originea [i aria de r\spândire.................................4..3 Particularit\]i botanice [i biologice............................. 234 11... Tehnologia de cultivare........4.2............... 234 11.......... 234 11.............................................................4. Importan]a culturii...............2...4.5.. Tehnologia de cultivare... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........................................................3.............................................. 237 11..3........ Soiuri...........5.....4........... Dovlecelul comun........5......5............6..... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................1............... 240 8 ..6............ Pepenele verde . 236 11............. Particularit\]i botanice [i biologice................5........5............................... Soiuri ......... 238 11..6.2...

Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. afânat.. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. precum şi în Moldova. În general. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Transilvania. pretenţioase. păstârnacul. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. solul trebuie să fie uşor. În România. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. cu excepţia ţelinei. în special glucide. 1993). 9 . creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. şi colab.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. pătrunjelul pentru rădăcini. faţă de umiditatea solului şi de lumină. 1993). deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. deoarece. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. mai ales în primele faze de creştere. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. care sunt anuale (Butnariu H. lemnos şi liberian. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. a substanţelor de rezervă. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului.

Anglia. 1984). Prin încrucişarea ssp. sativus (Hoffm) Arc. 7. în special Daucus carota L. celuloză 1. La noi în ţară. carota s-au format subspeciile syriacus. prin Spania. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. ciorbe. H. japonicus.89%. Pe lângă cele menţionate. iar în anul al doilea tulpini florifere. mediterraneus şi japonicus). X d. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. în Iran (Banga. Mg – 0.1. 1985). K.1..9 mg /100 g substanţă proaspătă.a. P-0. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. STAN. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.N. B2 şi substanţele minerale: Na-1.8 mg/100 g substanţă proaspătă. MUNTEANU 7.4. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Mari cultivatoare sunt: SUA.35%. carotenoide 8.1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. pe soluri uşoare sau mijlocii.. morcovul se cultivă în toate judeţele. Franţa. proteine 1. albă şi galbenă. Morcovul a fost luat în cultură în sec. MORCOVUL Daucus carota L. Ca – 0. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. În prezent. Italia şi Grecia.1. supe. 7.. în stare crudă (salată).1). acid ascorbic 3.79%.3. N. 7.44%.3%. zaharuri 6. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. ghiveciuri etc.. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.39 %. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.52 %. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.). morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. sativus (Alef. flori şi fructe (fig. Japonia ş. cv. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. cilicicus. în acest mod. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. citat de Zanoschi. bienală.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. subsp.1.2. 10 . acestea mai conţin vitaminele B1. China. al XVIII-lea. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.14%. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. predominând formele de culoare violacee. syriacus. 1985). de conserve şi sucuri. sub formă deshidratată. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.

schimbându-şi treptat forma. care se formează în al doilea an.Morcovul: a .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. pentamere. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. 11 . Atât tulpina principală.frunză. penat-fidate.2 – 1. 1985). mărimea şi culoarea.cele bazale şi sesile .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. striată. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. este o pseudoachenă.5 m. Fructul.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. de lungime mijlocie. Tulpina floriferă. fistuloasă şi înaltă de 1. zigomorfe.. de culoare roşieportocalie.1 . albe. rar Fig. 7.rădăcină soi valoros. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. La circa 35– 40 zile de la răsărire. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). hermafrodite.cele superioare. cu cilindrul central redus Fig. impropriu numit sămânţă.2. cu flori mici. de plantă sălbatică.2 . d . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. cu polenizare alogamă. aspru păroasă. costate şi cu ţepi. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. este ramificată. de calitate superioară. cilindrică. uneori cu nuanţe rozacee. peţiolate .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. entomofilă. 1973) sterile). b . 7. c . iar unele rădăcini până la 2 m.

Insuficienţa luminii. durează 36–70 zile. se poate produce o vernalizare prematură. morcovul are cerinţe ridicate. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. MUNTEANU 7. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Faţă de lumină. Presto F1. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. bine afânate. sărace sau cu exces de azot. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. În timpul îngroşării rădăcinilor. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.5. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).1.4. semitimpurii (110–130 zile). 12 . mai ales în primele faze de creştere. Pe solurile grele.5–7. STAN. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). bogate în humus (4-5%). timpurii (80110 zile). precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Nanco F1 etc. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Primo F1. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. N. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. mai ales pe solurile uşoare. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. 7. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.1) . în funcţie de soi. Hytop F1. permeabile. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Faţă de umiditate. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. producţie mare – până la 70 t/ha etc.N.1.5. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. tasate. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. iar cea optimă de 20-250C. profunde. Dacă primăvara este rece. cu pH-ul 6. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

imediat ce se poate intra pe teren. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. La pregătirea terenului. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.6. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 l 1. leguminoasele.7). pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). cucurbitaceele. borceag). post – postemergent 14 .5 l 1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. producţia fiind destinată consumului de toamnă. iar culturile timpurii de morcov.5 kg 1.5 kg 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 Fusilade S 12. N. Locul în asolament.2). fără încorporare. bulboasele şi varza. ceapă verde. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 l 1.2. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Primăvara.1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.5 l 6l 6l 1. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l 6l 6l 1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 kg 1. Lucrările de pregătire a terenului. STAN. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. industrializării sau păstrării peste iarnă. Toamna. spanac. culturi furajere pentru masă verde (secară. fasole etc. recoltate în iunie – iulie. pré – preemergent.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. 7. Tabelul 7.N.. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. castraveţi. conopidă. MUNTEANU 7.

pentru culturile succesive de morcov. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Epoca de semănat.). iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. Fig.5 cm. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. b . în benzi. în funcţie de starea arăturii. la care s-au îndepărtat ţepii. În cazul terenului modelat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. c . se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.pe teren nemodelat. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.LEGUMICULTURĂ II Vara. 7.3 . Dacă solul este prea uscat.pe teren modelat. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. se tăvălugeşte înainte de semănat. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Adâncimea de semănat este de circa 2. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Dacă solul este prea afânat.3. în rânduri echidistante. 7.Scheme de semănat la morcov: a . se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. în benzi de câte patru rânduri 15 .pe teren modelat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).

Pentru păstrarea peste iarnă. După răsărirea culturii. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. 16 . MASTER – PLATT). Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. se fasonează şi se sortează pe calităţi. Când rădăcinile ating 2–2. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21.5 l/ha. N. începând cu luna iunie. şi mecanic prin prăşit şi plivit. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. la nevoie se udă prin aspersiune. ceea ce permite reducerea costurilor. eşalonat.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac.N. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. de erbicidare.3). Recoltarea. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în cazul culturilor timpurii. când rădăcinile au cel puţin 1–1. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. în doză de 1. Lucrările de întreţinere. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. CSSL-9 sau A-761. se erbicidează cu Afalon 1. după căderea primelor brume. pir) se adaugă Fusilade. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă.2–1. STAN.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. în legături. iar dacă este necesar. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). morcovul se recoltează în luna octombrie.5 kg/ha. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. La hibrizii F1. cu 600 l apă. se face prin smulgere sau dislocare. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

A fost cultivat de greci şi romani.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. STAN.p. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.6 – 36.016 – 0.3.02 – 0.9 58 . Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. MUNTEANU 7.) Substanţă uscată.5 – 3. Compoziţia chimică a rădăcinilor. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.7 . Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.7 20 – 35 0. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).1. g Proteină (N x 6.2.) A. g Cenuşă. la 56 mg/100 g s.5 – 25.3. Primul 18 . Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. g Acid ascorbic..5 1.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Tabelul 7.2.1 1. radicosum (Alef.7 .290 0. 7. (Bodea şi colab. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.1.4 0.10. mg /g. g Zaharuri.4 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.4.2.2. Ulei eteric. crispum (pătrunjelul pentru frunze). În cantităţi mai mici conţin K.6 .7 – 3. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.25). % substanţă uscată Frunze 12.). Hill cv. 7.p. N.30 Rădăcini 11.2 0.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2. sylvestre). 1984).4.2 1. P.s.4. organ de sinteză (tabelul 7.N.1 2. iar cel în Fe.W.. Ca. radicosum (Alef. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.p.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). ca materie primă în industria conservelor. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.

Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. lucioase. Faţă de sol. glabre. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. netede sau gofrate. scade producţia. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. uneori fistuloasă.4. cu miros caracteristic. este cilindrică sau uşor muchiată. Al doilea formează rădăcini subţiri.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. lung pedunculate. numite mericarpe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Fructul este o pseudodiachenă. adânci. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. tulpinile florifere. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. dar rădăcinile sunt mai aromate. ramificate. 1973). Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).5) 19 . dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. suculente. de culoare verde-închis. creţe. ramificată. c . hermafrodite. Polenizarea este entomorfilă. cu frunze trifidate.floarea. d .frunza. terminate cu umbele compuse. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.2. grupate în umbele compuse. formează. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. fiind o plantă bienală. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Florile sunt actinomorfe. în al doilea an. înaltă de 80– 150 cm. pentamere. 7. 7. cu ramuri aproape erecte.4) Tulpina floriferă. 7. de culoare albverzuie. florile şi seminţele (figura 7. reavene. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.5.2. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.fructul mediul exterior. putând ierna în câmp. care la maturitate se desface în două semifructe. mici. Pătrunjelul.

MUNTEANU 20 . N. STAN.N.

prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. dar nu să germineze). fertilizarea suplimentară. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. În culturi succesive.5 kg/ha. astfel. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. pentru consum în timpul verii. recoltarea se face după primele brume (15. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. culturi furajere pentru masă verde).8 – 15. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. convar. se aplică 4–5 udări.10 – 15. Rădăcinile au gust dulce. spanac. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. 7. astfel. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Pentru culturile de toamnă. în special.2). în funcţie de scopul urmărit.3). curăţarea de pământ şi frunze. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . alături de morcov. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. sortarea şi ambalarea manuală.6.. de glucide (4.2. Până la introducerea în cultură a cartofului.5 % s. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.3.3. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.8 – 10 % s. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Udarea culturii se face diferenţiat. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. hortensis Ehrh. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.u.LEGUMICULTURĂ II 7. salată.p. Astfel. seminţele să se umecteze. locul în asolament. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. în legături. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.11). reprezentată. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. în funcţie de regimul de precipitaţii. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.1) şi peptide (11.1. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Recoltarea se face diferenţiat.2). ridichi de lună.

Se cultivă în Europa. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.p. Seminţele germinează la minus 2–30C. 7.4. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. iar cele mature până la minus 8–100 C. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. suculentă. America şi Australia. unde creşte spontan. 7. 3 mg Na.3. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. Fructele sunt pseudodiachene. MUNTEANU (24. penatsectate. 7. florifere. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. puternic striate. dar excesul îi dăunează mult.8 – 28.3. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. înalte de 100–150 cm.2. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 0.p. N. se găsesc: 469 mg K. 51 mg Ca. Asia. de culoare cafenie.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen).3. 0. 139 mg S. cu rizoderma de culoare albă. 23 mg Mg. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. STAN. 0. pe terenuri umede şi umbroase. Păstârnacul preferă umiditatea. la 100 g s. cu pulpa albă sau gălbuie. 22 . plantele tinere rezistă până la – 50C. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 7.9 mg vitamina C. uşor gălbuie. uşor pubescente. 7.N.3. Fig. slab ramificate. care le imprimă aroma caracteristică. pubescente. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.7 mg vitamina PP. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.5). aripate. săruri minerale (la 100 g s. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 73 mg P.10 mg vitamina B1. oval – turtite. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. dulce şi cu miros caracteristic. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.

3. 3. etc). convar. B2. Acestea mai conţin zaharuri 1. 17.1. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. se găsesc 59.6 – 1. o umiditate constantă. 0.6). Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. 7.. lipide 0. 0.3.15 mg Mn etc.6 mg P. La 1 g s. vitaminele B1. cu rădăcinile conic–alungite.p.u. citric.7 – 1. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. frunzele verzi.. 7.5 mg B.u. într-o măsură mai mică. Recoltarea se face toamna târziu.5 mg Fe. prin udarea culturilor. În cultură. 2. cu rădăcini conice.): 0.6.LEGUMICULTURĂ II 7. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. proteine 0. 1975). acizi organici (malic. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).se menţine.4. nu este indicat să se semene din toamnă. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.9 mg K. 1.2 mg Ca. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. în special. B6.p. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. rapaceum (Mill. în benzi de câte trei rânduri.5. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.). Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.) Graud.. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.).4..9 mg Na.2 % s.p.7. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. .31 mg Zn. 23 . de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. dar cu unele particularităţi: . deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 5. sporadic. iar gustul şi.8 % s. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. a salatelor şi pentru murături.8 mg SiO3.3 % s. oxalic.se seamănă în teren modelat.p.p.6) . Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 29. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.

N. STAN. N. MUNTEANU 24 .

3. 7.2.pe teren modelat. unde creşte spontan. 1973). iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. fiind considerată plantă medicinală.LEGUMICULTURĂ II Fig. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.Scheme ale culturii de păstârnac: a .4. Este cultivată din antichitate. 7..6 . b . Particularităţi botanice şi biologice În cultură. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. secalinum Alef. pe lângă ţelina pentru rădăcini.p. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.4. graveolens L.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. convar. 7. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.) şi cea cultivată 25 .

înfloreşte şi fructifică (fig. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.4. 7. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. ramificată. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Polenizarea este entomofilă. în primul an. b – frunz\. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. pivotantă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. de culoare albă. Rozeta de frunze este înaltă. datorită conţinutului lor mare în apă. nu poate ierna în câmp. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. ce se desface uşor în două mericarpe. chiar din primul an. 7. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. dulce) (Mill. sunt glabre. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. 7. graveolens L. N. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). amară şi necomestibilă. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. STAN. este striată şi ramificată. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. de culoare brunie. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani.4. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. c – plant\ semincer\ hermafrodite. Pers. convar. iar cele mature la minus 7–90 C. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. formează o rădăcină subţire.7). Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. lucioase şi de culoare verde – închis.) care. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. pentamere. sunt simplu penat sectate. a – r\d\cin\ îngro[at\. 26 . Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată.N.7 .

Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. conopida etc. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. 7. Locul în asolament. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Spre deosebire de morcov. Înainte de semănat. deoarece rădăcinile se ramifică mult. 3 g/1 kg sămânţă. salată sau ridichi de lună. 27 . ţelina poate fi cultivată după spanac. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. folosind 0. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. tomatele. toamna. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. profunde. În cadrul culturilor succesive. Este o plantă de zi lungă. la 20 martie – 10 aprilie. suficient de umede. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. germinează greu.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. care se încorporează imediat în sol. fiind indicată pentru culturi asociate. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.4. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. sunt prezentate în tabelul 7. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. bogate în humus. cu pH-ul 6. la cultura de ţelină. ardeii. pentru cultura târzie. iar pulpa devine grosieră. ca şi în cazul culturii morcovului.0. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. cât şi în cazul culturilor succesive.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. atât pentru cultura în ogor propriu. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.6. Producerea răsadurilor.4.5–7. castraveţii.6 – 1 g sămânţă la m2. varza. 7. iar în solarii.5. cerealele. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.

MUNTEANU 28 . N.N. STAN.

Fig. răsadul se sortează. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. 7. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.pe teren modelat în straturi late. de exemplu Revital 0. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. se fasonează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.8 .1 %. b . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). iar rădăcinile se morcilesc.8). la 30 de cm între plante pe rând (fig. 29 . 7. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.

Na.1.). reprezentată. Mg.p. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. S. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. N.1 % s. în legături. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. care variază între 1. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. Fe etc. prin glucide. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Recoltarea se face diferenţiat. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).p. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. valorificarea făcându-se cu frunze. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).5. (glucoză.N. săruri minerale de K. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. B2. mai ales. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.6-1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. acestea se curăţă de pământ. B1. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). RIDICHILE Raphanus sativus L. B6. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. fructoză şi zaharoză). Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha..40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.3). convar. combaterea buruienilor. la 3–4 săptămâni. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. PP şi 30 . P. STAN.convar. în funcţie de scopul urmărit. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.9% s.) şi proteine (0.p.5. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.). fertilizarea suplimentară se repetă. La culturile timpurii. plantele se smulg.64 şi 8. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.5–1 kg/ha. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Ca.p. La cultura târzie. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. 7. în cantitate foarte mică (0. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. fertilizarea fazială. Pentru culturile târzii.

cu un rostru ascuţit. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Egipt. în cadrul culturilor succesive.. albe. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Grecia. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Fructul este o silicvă indehiscentă. lirat penat-sectate. raphanistrum L. de formă alungită. caracteristic aromei ridichilor. se găseşte un ţesut care conţine antocian. tetramere. alogam-entomofilă. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. unde a rezultat din specia R. Japonia. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică.5. unde s-a selectat din specia R.2. ovală sau alungită. care. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. (Zeven şi Jukovschi.3. devin spongioase. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Tulpinile florale sunt ramificate. etc. bactericidă şi vermifugă. acoperite cu perişori rigizi. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. cu polenizare. Frunzele din rozetă sunt mari. putând fi sferică. prin hidroliză enzimatică. 1975). cu marginea dinţată. violacee. La multe soiuri de ridichi. lung peţiolate. uşor pubescente. ovale. sub rizodermă. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. şi centrul mediteranean. 31 . Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. 7. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Italia. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. autoincompatibile. înglobate într-un ţesut spongios. de 80–100 cm înălţime. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Asia şi America. 7. 1965). cenuşie sau neagră. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. maritimus L. violete sau roze. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite.9). 7. albă. În cazul ridichilor de lună. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).5. Homutescu .

Gherghi şi colab.9 . creşterea încetează.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. 1973) 7. 32 . La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperaturile mai ridicate. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.5. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.. d .4. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).rădăcină îngroşată.Ridichea: a . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. N. însoţite de secetă. 7.N. b . STAN. 1956. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. MUNTEANU Fig.plantă în faza floriferă. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.structura rădăcinii. c .

1. se lignifică.6.). profund. 7. 2 kg P2O5.5 %). 5 kg K2O. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. de aceea. 33 . reavăn. castraveţi etc.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. În Asia. vara.5. vinete. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. cât şi pentru cele înfiinţate vara.). 1995).5. ce pot atinge 1 m lungime. şi în perioada 20 august–10 septembrie. sau vara. la interval de 10–15 zile. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. în special în Japonia şi China. ridichea este destul de pretenţioasă. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). bogat în substanţă organică (3.8).5. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare.5. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. care se folosesc în stare crudă ca salată. în luna martie. aconthiformis Mark. devin spongioase şi cu gust iute.conice. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Din această cauză. pentru cultura timpurie. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. înaintea culturilor de tomate. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).6. atât în câmp. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. De regulă. fără a mai forma rădăcina tuberizată. mazărea şi fasolea de grădină. de vară (60 – 80 zile). care urmează sau precede cultura ridichilor.2 kg Ca şi 0. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. când zilele sunt mai scurte. ardei.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. cât şi în teren protejat. Tehnologia de cultivare 7. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Consum specific: 5-6 kg N. ridichea de lună formează tulpini florale. 2. 7. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. cu greutatea de cca. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). 1 kg bucata. pentru cultura de toamnă. castraveţii de vară etc.. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. eşalonat în mai multe etape. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. var. Înfiinţarea culturii se face în câmp. prin semănat direct. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 1994). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. având o perioadă scurtă de vegetaţie. Faţă de umiditate.

MUNTEANU 34 .N. STAN. N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

5 cm x 7. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. folosind 300–350 m3 apă/ha.10). se vor face 1-2 udări. 7. b . (fig. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. aplicat premergent). 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. La culturile de toamnă. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.5 cm adâncime. la 2–2. N. 36 . Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.pe teren modelat.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. STAN.10 .02 %. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.05% sau Fastac 10 EC 0. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7. Fig.N. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).5 + 12. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. după formula 62. dacă este nevoie.

se vor menţine temperaturi scăzute.07) la ridichea de iarnă. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. în perioada 20.7. Producţia este de 8–10 t/ha. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.03 – 15. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. ceapă verde. atât în culturi pure. 1995). cât şi asociate cu alte culturii. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.2. prevăzute cu role de tasarea pe rând. la 2-3 zile de la semănat sau. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Ridichea de lună se cultivă în sere. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Se seamănă des. 37 . folosind 5–6 g sămânţă la m2. în 2–3 reprize. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.5 cm.11. iar pe suprafeţe mari.). Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.6. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.06–15. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. timp de 5–7 zile după răsărire. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. răsadniţe şi solarii. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Lucrările de întreţinere. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. spanac.5. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Atunci când se realizează cultura asociată. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. 7. Se seamănă la adâncimea de 2–2. În vederea evitării alungirii plantelor. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).

Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN.11 . N. 7. MUNTEANU Fig.N.

Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). când sunt tinere. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Frunzele. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Dintre vitamine. cea mai importantă este vitamina A (20 U. cultura se înfiinţează prin semănat. apoi vitaminele B1. săruri minerale. esculenta L.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. De asemenea. soteuri.. Ca plantă legumicolă. Mării Negre şi Mării Caspice. 7. avitaminoze ş. ciorbă şi supe de legume etc. dar folosită ca plantă medicinală.2. ciorbe. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. substanţe proteice (1. salate coapte sau fierte.6%). (Dumitrescu şi colab.2 – 1.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. piureuri etc. ssp. în Italia şi Franţa. în mod semnificativ. 39 . 1998)./100 g). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). recolta apare destul de devreme.1. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general.6.6. în legături. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane.. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.6%). deşi nu este o bună premergătoare etc.a. se folosesc la salate.I. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. canditiva Alef. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. Importanţa culturii Importanţa alimentară. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). f. din care se remarcă. sin. var. denumită şi sfecla de masă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. cu excepţia răritului.H. rubra Familia Chenopodiaceae 7. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). 1998). 7.

după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.secţiune transversală prin rădăcină. 7.3. e . La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. MUNTEANU În }ările Române. b .12 . deşi nu ocupă suprafeţe mari. N.frunză. fructe şi seminţe (fig. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.tulpină floriferă.6. uneori şi frunzele tinere. c . în general.floare Rădăcina. sfecla roşie. După îngroşare. STAN. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.7. rădăcinile pot căpăta. iar în cel de-al doilea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . d . Pe plan mondial.Sfecla roşie de salată: a . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.rădăcină. 7. Fig. cum ar fi zonele premontane sau montane. este pivotantă cărnoasă. în primele faze de vegetaţie.N. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. tulpina floriferă cu flori. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.12).

în mod succesiv.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. a mai multor zone de ţesut cambial. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. În anul al II-lea. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. de culoare roşie. cu marginea întreagă. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cordat. sfecla roşie necesită un climat “dulce”.). organizate pe tipul cinci. la planta complet dezvoltată. Florile sunt mici. în anul I. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Florile sunt hermafrodite. au culoarea roşie. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. mult mai intensă. peţiolul este de culoare roşie. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. pentru realizarea unor recolte performante.LEGUMICULTURĂ II conică).4.13. sunt mari. cu suprafaţa ondulată. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. considerate impropriu fructe sau seminţe. 7. cât şi în interior. Polenizarea este alogamă. atunci aceasta va fi globuloasă. În secţiune transversală. 7. uşor neregulată. atât la exterior. 1992). atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. cu limbul ovat. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). 41 . sesile. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior.. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. 1998). lanceolate. formând un glomerul. 7. Frunzele tinere. constituind aşa-numitele glomerule. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. De asemenea. de culoare roşie– verzuie.. Nervurile sunt evidente. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.6. uneori şi entomofilă. este roşie-închisă. ţesutul Fig.13 . Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. mai multe glomerule formează un panicul lung. prin apariţia.. Frunzele. din zona centrală a rozetei. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 1973). Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. concrescute. grupate pe un ax mic. lung peţiolate. Culoarea rădăcinii. rădăcina prezintă zone concentrice. Totuşi. anemofilă.

Excesul de apă din sol dăunează plantelor.N. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. determină formarea unor rădăcini mici. de perioada de vegetaţie (timpurii. 7. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. dar plantele nu suportă umbrirea. În România se cultivă un număr redus de soiuri. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. mărimea şi culoarea rădăcinilor. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C.9. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. plantele se pot vernaliza. În primele faze de creştere. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). lipsite de suculenţă. În condiţii optime.6. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). iar cea optimă de 18-200C. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. tardive). N. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). prin răsad. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. După formarea primelor frunze adevărate. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. şi unele populaţii locale. 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. timp de 2–3 săptămâni. STAN. profund. formând tulpini florifere în primul an. în perioadele de secetă.5. mai rar. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. întâlnite. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.6. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Lipsa de umiditate. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. bune pentru consum. de asemenea. plantele solicită condiţii de zi lungă. În faza de frunze cotiledonale. 42 . în funcţie de forma. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. mai ales în grădinile familiale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. plantele răsar după 10-12 zile. în gospodăriile familiale.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

la culturile succesive. Modelarea este obligatorie. ca fertilizator starter. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). după grăparea cu grapa cu discuri. STAN. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Înfiinţarea culturii se realizează. primăvara.14 . Pregătirea terenului începe toamna. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după recoltarea acestora). N. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.14). Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. cât de curând posibil. după cum s-a anticipat. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.7. imediat după aplicare. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Modelarea terenului se execută. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. prin semănat direct. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Fig. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). 7. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară.N. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili.

Cel mai târziu. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. cultura având o densitate mai mare. Recoltarea sfeclei pentru consum. 45 . Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. când. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. 1998). Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. În cazul culturilor timpurii. de regulă. cronologic. obligatoriu. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. cazmalelor. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. Întreţinerea culturii. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. răritul plantelor la 1020 cm. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în condiţii de secetă). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. Lucrările de îngrijire sunt. se asigură. pentru situaţia prezentată. în acest mod. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. În prima rundă de lucrări prezentate. semănătoarea Saxonia. toamna târziu. în continuare. După zvântarea terenului. recoltarea se efectuează manual. se produce rănirea puternică a rădăcinilor.. un tăvălugit al terenului. în timpul toamnei.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. se efectuează printr-o singură trecere. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). În timpul verii. mai ales pentru culturile timpurii. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. se efectuează o praşilă manuală pe rând. se realizează aproximativ ca la morcov. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize.). din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. altfel.. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. 1992). poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. dacă îngheţul a surprins cultura. purici etc. prin smulgere. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. dispuse echidistant la 37–40 cm.

bulbi[ori aerieni.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. N. sativum L. STAN. Allium sativum ssp. în inflorescen]e apar Alium sativum var. tulpina fals\ [i frunzele verzi. usturoiul comun (A. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.N. ssp. iar la altele numai frunzele verzi. iar sin. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.). vulgare) [i prazul (A. în general. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Tabelul 8. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. (dup\ Bala[a. Alte specii din aceast\ grup\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. împreun\ cu cele men]ionate anterior. 1973). ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. porrum L. bulbul. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\.).1. dup\ tomate [i varz\. sunt prezentate în tabelul 8. 46 . sagittatum Formeaz\ tulpini florale. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

se cere. induc]ia floral\. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. De aceea. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Apa este considerat\ ca un factor major. Plantele nu formeaz\ bulbi. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari.1. `n mod special. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. în defavoarea bulbului. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. lipsa apei întârzie cultura. astfel. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. înfiin]ate prin sem\nat direct. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. prin aspersie fin\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. astfel.4. În acest caz.N. N. dup\ cum s-a specificat. mai ales peste 20-22 mm. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. iar dac\ se formeaz\ crust\. implicit. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . solul. STAN. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. dac\ se întârzie cu sem\natul. O umiditate ridicat\ în sol. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. MUNTEANU 8. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. plantele formeaz\ tulpini florale. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. în mod evident. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. determinate. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. se produce vernalizarea [i. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Temperatura. în perioada de iarn\. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. de care depinde succesul culturii. În aceast\ faz\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Astfel. aplicarea unor ud\ri u[oare.

se recomand\ solurile mijlocii. la cultura premerg\toare. 1.LEGUMICULTUR| II bulbilor. De aceea. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. pe soluri aluvionare. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.6 kg K2O [i 1. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. în unele lunci. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. dar [i de sistemul radicular. de exemplu. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. ceapa se cultiv\. în timpul depozit\rii (Erwinia. Botrytis [. 53 . O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad..4 kg N. în zona polderelor. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în primul rând datorit\ texturii. eventual. În Olanda. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. pu]in dezvoltat. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).1 kg P2O5. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. deoarece. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. care atac\ în mod special bulbul. Aerul. în principal. 1998). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. refacerea rapid\ a sistemului radicular. 4. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). de regul\ în treimea lor inferioar\. chiar dup\ recoltare. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. Sclerotium. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. poate reprezenta un element de succes al culturii. aluviunile con]in mult\ argil\. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). adesea.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab.a. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. se pot instala agen]ii patogeni. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. amplasat în stratul superficial al solului. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Aceste cerin]e se bazeaz\. fertile [i bine structurate (aerisite). În acest caz.). care este egal repartizat\ pe profilul solului. Consumul specific (kg/t produs). Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i. nematozi). dar bine structurate. nisipoase. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare.

În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.1. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). 54 . de c\tre Popandron. prin arpagic sau sem\nat direct.6. În condi]ii tehnice moderne. 8. 1998) 8. Culoarea poate fi galben\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Vidra. STAN. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.1. La noi în ]ar\. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. form\ [i m\rime. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.6. pentru deshidratare. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Alegerea terenului. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. pentru stufat (ceapa verde).N. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. sistem de irigare prin aspersie. MUNTEANU 8. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.1.5.. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. ro[ie sau alb\. N. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.C. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. 1994). primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. prin arpagic. la I. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.1.F. care se seam\n\ bob cu bob. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.L. Kaba). Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. prin r\saduri (ceapa de ap\. în special. cultura poate fi complet mecanizat\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. cum ar fi: legume le cucurbitacee. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. STAN. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.-3. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. De asemenea. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. În acest sens. în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. N. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Speciile leguminoase nu se recomand\. verde]urile. urmând a fi încorporate. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. solanaceele [i legumele din grupa verzei. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. 1973). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. ~n ambele situa]ii. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. în vederea sem\natului.D. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. În acest caz.N. de toamn\ sau de prim\var\. pentru epoca de prim\var\.2). c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. la 25–30 cm. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. toamna. pentru epoca de toamn\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. care nu au fost administrate în toamn\. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . care este obligatorie. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Dual 2-3 l/ha). Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. N. STAN. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . N. STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. N. MUNTEANU 66 .

în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Astfel. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Satecid 65 WP. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. mai ales. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. a. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Prim\vara devreme. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. de exemplu. cu încorporare. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Imediat 67 . Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. în toamn\. 6-8 l/ha. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. 6-8 l/ha sau Pivot. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. prin realizarea sa. De asemenea. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. exclusiv. în medie. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. chiar la noi în ]ar\. executate perpendicular una pe cealalt\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. la adâncimea de 1012 cm. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm).

STAN. Culturii de arpagic i se aplic\. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. pân\ la 5-10 aprilie. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. N. multe plante vor pieri. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. înfiin]at\ prim\vara. echidistante la 12. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. de 2-3 cm. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. 68 . ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. În aceste condi]ii. iar la densit\]i prea mari. Pe teren nemodelat. de regul\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha.. 1998). Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. în final. se face încorporarea produselor administrate. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. prin competi]ie reciproc\. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. ori plantele nu vor fi uniforme. în general. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu rândurile încheiate. de la care se elimin\ r\ritul. pentru suprafe]e mari. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. 1998). pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Dup\ începerea r\s\ririi. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. în medie. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. r\s\ririi [i ob]inerea. prin cea de-a doua gr\pare. necorespunz\tor calitativ. a unei culturi uniforme. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. cu norme de circa 100 m3/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.5-15 cm. Lucr\rile de îngrijire. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm.. În acest fel. în mod practic. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate.N. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. În acest sens. sub 7-8 mm. Altfel. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. MUNTEANU dup\ erbicidare. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. inhibitori sau chiar desican]i. În acest scop. în mod deosebit. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari.3. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. 2-3 ud\ri. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. la sfâr[itul lunii iulie . de regul\.5% în care s-a ad\ugat aracet. în final. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. În aceast\ situa]ie. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.începutul lunii august. mu[tele depun ou\. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Lucrarea se realizeaz\. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. nu se mai poate realiza. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. plantele vor fi infestate [i . dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. se opre[te irigarea. printr-un plivit manual. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. 69 . udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). de obicei. Cu toate acestea. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. iar buruienile sunt în faza de rozet\. combaterea buruienilor.2 [i 8. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Fiziologic. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. ca [i la ceapa ceaclama. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. De aceea. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. de exemplu cu Afalon. controlul acestor d\un\tori. mai ales pentru distrugerea crustei. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. practic. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.

Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. dislocarea se poate face [i mecanizat. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Dup\ aceast\ opera]ie. 70 . pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. A[adar. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor.N. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. N. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. La suprafe]e mai mari. STAN. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).4) Tabelul 8. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Dup\ acest stadiu de maturare.

Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. echidistante la 15-20 cm. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Epoca de înfiin]are. obligatoriu. densitatea recomandat\. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Uneori. Plantarea se efectueaz\ manual. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. 1994). atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). 1973. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie.3). dup\ unii speciali[ti. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. unde este prev\zut\ mecanizarea. în func]ie de zon\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. semimecanizat sau mecanizat. în func]ie de condi]iile meteorologice. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. între 1 [i 15 aprilie. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. chiar par]ial\. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. u[or argilos. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. O epoc\ ra]ional\ ar fi. În aceast\ situa]ie. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. dar s\ se asigure.LEGUMICULTUR| II b. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). înfiin]at\ prim\vara. a lucr\rilor de îngrijire. în mod mecanizat 71 . Brewster. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu.

de 28 cm. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic.. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. în momentul de mare necesitate a plantelor. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. mai ales în condi]ii de secet\. De asemenea. aceast\ opera]iune se face cu sapa. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Pe teren nemodelat. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. inclusiv cele de sem\nat. 72 . 1992). pe de alt\ parte). Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\.0-3. au un caracter general. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. dar adaptate corespunz\tor. cel pu]in o singur\ dat\. N. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. asem\n\toare. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. STAN. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. precum [i distrugerea crustei. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini.N. Lucr\rile de îngrijire. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. de asemenea. Manual.5 cm. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. îndeosebi pe solurile u[oare. Densit\]ile sunt. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. pe de o parte. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Uneori. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Din aceast\ cauz\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Dup\ r\s\rire. la aceea[i distan]\ între ele. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. când bulbul s-a format [i cre[te intens.

Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. pentru anumite zone sau microzone legumicole. cultura este totu[i rentabil\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. În multe ]\ri. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. 1992). recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. ori de câte ori este nevoie. de exemplu. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. De asemenea. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Indiferent de acestea. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. De obicei. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. tocan\ pentru iarn\. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. fiind unanim apreciat\ de consumatori. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. 73 . ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Mai mult. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. care este primul element de succes.6. pân\ la 30-35 t/ha. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. aspectuo[i. În afar\ de acestea. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. Bulbul are un gust iute dulceag. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. brânzeturi.. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.3. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.a. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. teren perfect nivelat.1. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. 8. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. în func]ie de zona de cultur\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. în condi]ii normale meteorologice.

gradul de intensivizare a culturii. Dup\ cum se va vedea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. de aceea.. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. un sistem radicular bine dezvoltat. insectofungicide [i. plivirea. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. mobilizat. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.N. b. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. în func]ie de densitatea culturii. De asemenea. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. turb\. îngr\[\minte minerale [. substan]e bioactive). afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.5-4.0 kg/ha [i 3. nisip. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. a. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. 74 . N. în mod special. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. tradi]ie. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.5-2.a. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.. În figura 8. STAN. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. De asemenea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. de asemenea. eventual. aerisirea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. 1992. 1998) [i.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Dumitrescu [i colab.0 kg/ha. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. condi]iile tehnice. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i.

se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.6 . Dumitrescu [i colab.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Fig. de circa 200-250 grame. odat\ cu modelarea terenului. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final. Uneori.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 1992. prin aspersie. cu plantatorul. 75 . 8. cu circa 300 m3 ap\/ha.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. b . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. În acela[i timp. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. pe rândurile marcate pe strat.

mai ales în faza de cre[tere a bulbului. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. [i o afânare permanent\ a solului. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. se pot condi]iona. datorit\ irig\rii. de obicei.4. din punct de vedere agrotehnic. STAN. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. cât [i ulterioar\. pe brazde. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. a. solarii sau sere. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. peste 21 mm). din punct de vedere calendaristic. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. uneori. De asemenea.N. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.6. Bulbii de ceap\ prin r\sad. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Cultura în câmp se aseam\n\. la 10-15 zile dup\ plantare. atât ca anterioar\. exclusiv.a. Irigarea se face din abunden]\. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. irigarea. în mod tradi]ional. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). [i sub form\ de funii. face parte din culturile succesive în câmp. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. sufleuri. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Momentul recolt\rii. pentru diferite salate. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. destinat\ consumului în stare proasp\t\.1. în luna septembrie. mai ales c\ dimensiunea acestora este. N.). în dou\ reprize. numai prin brazd\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. inclusiv 76 . Produc]ia este de 25-30 t/ha. supe. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. 8. omlete [. par]ial. Pra[ilele asigur\. Cultura pentru stufat. cultura se practic\ în spa]ii protejate. se aplic\ între 5-7 ud\ri. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama.

iar arpagicul este bine calibrat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. sau cu azotat de amoniu. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. pe care nu b\lte[te apa. astfel. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. în special toamna. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. prin aplicarea unei ud\ri. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. pân\ la venirea iernii. `n zonele mai reci pe timpul iernii. astfel ca. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. se asigur\. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. pentru a nu r\ci prea mult solul. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. la 15-20 cm între acestea. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. dac\ nu se mai dispune de stufat. În ordine. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. cu patru rânduri echidistante pe strat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. ca s\ nu se taseze). [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. [i de 2-3 cm prim\vara. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. În unele situa]ii. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ solul este bine preg\tit. uniform ca nivel [i grad de tasare. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. Dac\ terenul este nemodelat. în caz de secet\ prelungit\. 77 .

Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pe alese. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). culturile prea dese se vor r\ri. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. în func]ie de epoca de înfiin]are. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. pe de o parte. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Prin alegere. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Cultura este relativ simpl\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. în vederea livr\rii. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. N. 78 . b.N. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Când plantele sunt mai mari. În acest caz. recoltarea se face în totalitate. dac\ este nevoie. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). STAN. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. pe de alt\ parte. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. musc\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. a plantelor cu simptome de atac. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. produc]ia este în jur de 20 t/ha. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. De exemplu. De asemenea.

Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm.0-2. Recoltarea se face e[alonat. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Temperatura din solar. dac\ s-ar cultiva. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. prin r\rire. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. În mod practic.5-2. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. 79 . influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. consumul de energie ar fi foarte mare. tomate. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. c. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. alegând cele mai dezvoltate plante. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. chiar în ferestrele iernii. imediat ce acest lucru este posibil. de exemplu. În mod obi[nuit. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. înainte de venirea înghe]urilor. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. 1998). În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. La solarul tunel. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. sunt posibile [i alte variante. Cel mai adesea. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul de material de plantat este de 2. dup\ plantare. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. pr\[itul sau plivitul. atunci acoperirea lor se poate face toamna. în func]ie de condi]iile meteorologice. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. deoarece. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). de 40-50 cm.. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. În acest moment. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru.

mrani]\ [i nisip. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.2. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.1. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. De asemenea. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. în func]ie de cerin]ele pie]ei.2. în 2-3 reprize. vulgare Familia Liliaceae 8.44% cenu[\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Se folose[te la prepararea. 6-7% protide. salamuri. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare.5 cm. cel mai târziu. 0. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. se folose[te în industria conservelor. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. N. 2000). Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. În func]ie de temperatura din ser\. cârna]i. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Aroma sa. Materialul de plantare îl constituie. Gustul s\u picant. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. supe. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 1.6% lipide. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. mai ales în medicina modern\ naturist\. condimentar\ [i aromatic\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\.N.7% celuloz\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 8. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Acest strat are grosimea de circa 1-1. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. recunoscut\ [i inconfundabil\. fripturi. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 0. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). de neînlocuit. este deosebit de apetisant\. Valoarea sa terapeutic\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . ssp. în primul rând arpagicul stufat. de asemenea. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. STAN.

Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. 17 t/ha în Sudan. în general. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.2. La noi în ]ar\. 2000). ~n ce prive[te vitaminele.a. holerei [. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 22 t/ha în Liban. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Fe [. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. cum sunt cei ai febrei tifoide. 1992). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.2. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. în solarii. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în ambele emisfere. În rest. D\r\[ti-Ilfov. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele.a. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. difteriei. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 81 . 8.000 ha. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. S. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. eventual. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). [i pre]urile deosebit de avantajoase. În SUA se ob]in 12 t/ha. iar în România. K) [i microelemente (Mn. dar cerin]ele mari ale pie]ei. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. vitaminele C [i E. 13. (Butnariu [i colab. citat de Popescu [i Atanasiu. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. R`mnicu S\rat-Buz\u. Ca. Importan]a economic\. I[alni]a-Amaradia. probabil din specia A. pe tot parcursul anului. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. cu 240 mii tone. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Importan]a agrofitotehnic\. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. nematozii [i musca usturoiului.. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Cel mai mare produc\tor european este Spania. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. 1999. care confer\ aroma specific\. Na. 1994).). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. longiscuspis. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Cu. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are.

gâtul plantei sau tulpina fals\. ajungând s\ prezinte muchii. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. netede [i lucioase. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. N. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. într-un singur plan. iar dup\ formarea bulbului. Tulpina. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\.3. de r\d\cinile adventive. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. R\d\cina. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. cu înmul]ire vegetativ\. aceasta nu con]ine flori. în anul viitor. reunite în umbele false. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). este dirijat. alternativ (la dreapta sau stânga). de m\rimea unui bob de porumb. trimuchiat\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. ca [i la ceap\. 1985). R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Discul. MUNTEANU 8. sub form\ de jgheab. ci bulbili aerieni. dup\ care devine circular\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. formând a[a-numi]ii bulbili. mai sub]iri ca cele de la ceap\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. prin suprapunere. STAN. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. La noi în ]ar\. în anul urm\tor. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive.N. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. cel mult egal cu num\rul de frunze. denumi]i popular [i „c\]ei”. Din ace[ti bulbili. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. c\rnoas\). Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii.2. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. acestea sunt grupate în cime unipare. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. [i poate varia de la 4 la 60. În alte zone de cultur\. 1985). denumit\ [i disc datorit\ formei sale. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. usturoiul este o plant\ anual\. de culoare alb\ sau violacee. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Frunzele sunt liniare. cu vârful ascu]it. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. iar limbul. În sol. 82 . din care. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. cilindrice. Mugurii axilari se tuberizeaz\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. alc\tuind. iar s\mân]a este alungit\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\.

ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. ~n general. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Ecologic. în general. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. De D\r\[ti. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. S\rat). De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. 1994. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Apa. este rezistent\ la secet\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. cu un nivel mai redus al apei. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. 83 . Astfel. rezistente la temperaturi sc\zute.LEGUMICULTUR| II 8. De I[alni]a). temperatura optim\ este de 18-200C. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. temperaturi sc\zute [i p\strare. Chaux [i Foury. reprezint\ forma de toamn\. 1994). Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. De Rm. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Grupa continental\ (Caucaz. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Brewster. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. formeaz\ un bulb mic. 1973. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Dup\ Butnariu [i colab. bulbii sunt mijlocii-mari. Asia Mic\). pu]in rezistent\ la usc\ciune. În timpul vegeta]iei. nu formeaz\ l\stari floriferi. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. de asemenea.2. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Dup\ aceea.4.

preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.N. 8. unele insecticide (tabelul 8.D.3). 8.. N. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. MgO=0. Totu[i. În acest caz. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Lucrarea cu freza este prea scump\. 1998). Preg\tirea terenului începe din toamn\. K2O=5. ba mai mult. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. pe cât posibil.2. 84 . MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. P2O5=1. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.2.0 kg. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. dar mai energic\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. precocitate. pulverizeaz\ solul.0 kg. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. dar bine structurat.6. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. STAN. care.5 kg [i S= 5 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.2. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. culoarea tunicilor. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor..5. K2O=8-10 kg. consumul specific este: N=11 kg.5 kg (dup\ Butnariu. 1994).a. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Dac\ solul nu este corespunz\tor. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. preventiv. suplimentar. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. P2O5=3-4. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.-3. se mai execut\.5 kg. care îngreuneaz\ recoltarea.

LEGUMICULTUR| II 85 .

se poate face toamna sau prim\vara. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. STAN. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. de[i posibil\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. în cea mai mare m\sur\. Înfiin]area culturii. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Pentru realizarea acestei densit\]i. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . bulbii o petrec în câmp. care este obligatoriu. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. adesea. dup\ recoltare. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Lucr\rile de îngrijire sunt. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. dar nici din centrul bulbului. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Plantarea mecanizat\. N. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. afecta]i de atacul nematozilor. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). finalizându-se cu ar\tura de baz\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\.N. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. pentru c\ sunt prea mici [i. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. 1994). 1994). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha.

acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.8-1. Familia Liliaceae 8.1.4% gr\simi. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. înlocuie[te ceapa. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). 0. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. dar poten]ialul soiurilor atinge.3-0. 4. dac\ nu au survenit precipita]ii. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.LEGUMICULTUR| II bulbililor. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. adesea. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. În principiu. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Produc]ia este de 5-6 t/ha. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. PRAZUL Allium porrum L. Calendaristic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.3. 2-3% proteine.7% hidrocarbona]i (din care 2.3% monozaharide. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). în cazul apari]iei unor ploi.5% cenu[\ (s\ruri minerale).3. De regul\. În foarte multe din preparatele culinare. provoac\ arsuri gastrice. cultura în câmp se practic\ mai rar. în condi]iile de la noi din ]ar\. Prazul este o plant\ legumicol\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . 0. 8.4% dizaharide [i 1. vitamine [i fitoncide. 6. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. e[alonat. pân\ la 10-12 t/ha. care este mai scump\ [i.5% celuloz\ brut\). în teren deschis sau în solar. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.

este cunoscut în cultur\ din antichitate. N. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. prin rusticitatea sa. STAN. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. are o tehnologie u[or de realizat. În orice caz. prazul este cunoscut în întreaga lume. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. de câteva mii de ani î. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. pentru a asigura o bun\ comercializare. astfel. Plantele de praz produc. Importan]a agrotehnic\. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. cât [i în timpul p\str\rii. Peninsula Balcanic\. atât la transport [i la comercializare. îns\. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. În primul an din ciclul ontogenetic. cu înmul]ire sexuat\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. cum ar fi Europa occidental\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Cultivat de egipteni [i greci. mult mai puternic dezvoltate. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. de aceea. care se g\sesc în compozi]ia sa. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . 8. 1994). Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. bienal\. R\d\cina. R\d\cinile adventive.25 m (Maier. Tulpina.2.. cum ar fi Oltenia [i Banat.N. 2000). În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. MUNTEANU sau a usturoiului. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. dou\ tipuri de r\d\cini. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Africa de Nord. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. 1992).3. p\trunzând în sol pân\ la 1.3. 1969). de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi.3. H. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Asia de Sud-Est. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. fructe [i semin]e. Prazul. 8. C [i PP). În prezent. cu un redus grad de perisabilitate. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\.

Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). denumit\ tulpin\ fals\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. glauc\. înalt\ de 80-120 cm. Frunzele. 8. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. La baza lor. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Frunzele. neted\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. 8. roz sau violacee. sub form\ de jgheab.4-0. Aceasta este erect\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Pe restul por]iunii lor. 1985). cilindric\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.2 cm la baz\ [i 0. tecile se suprapun unele peste altele. Butnariu [i colab. într-un singur plan vertical. ca [i la usturoi (fig. îngro[at\ [i suculent\. format din cele [ase tepale.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . În anul urm\tor. 8. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. mu[te). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. fiind liniar. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Perigonul. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident.3. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. în mod alternativ. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Pe por]iunea limbului. ca la toate speciile alliacee. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. Pe acest disc. florifer\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros.7 .4. pe partea sa superioar\. dac\ sunt din exterior. groas\ de 1-1. cu o rusticitate evident\.7). este de culoare alb\. sunt formate numai din teac\ [i limb. sunt albeg\lbui.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. în condi]ii de mediu diferite. plin\ în interior. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Fructul [i semin]ele sunt Fig. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). cu rezisten]\ mai slab\. au ap\rut mai multe forme ecologice.

N. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. când plantele sunt mature pentru primul an. de tradi]ie. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. plantele r\mân mici. 1994): N=2-3 kg. STAN. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Picior de elefant. 90 . ci mai ales din punct de vedere cantitativ. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. P2O5=1 kg. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Dup\ plantare sau r\s\rire. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. iar dac\ este mai sc\zut\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.2-0. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. de asemenea. Apa. în func]ie de zona de evolu]ie.5. K2O=4 kg. de Carentan. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari.N. A[adar. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. În condi]iile de secet\. dar nu ca regim. Mg=0. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\.3. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. În Fran]a. Brewster. de var\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.. 1998) 8. 1994).. Fa]\ de ap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[.6. 8. MUNTEANU pe timpul iernii.6 kg. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. În acest stadiu.5 kg [i S=0. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. ]ar\ cu tradi]ie veche. de toamn\ [i de iarn\. 1994). vegetarea înceteaz\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C.3. 1992.

91 . la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.1. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. dac\ este necesar. ca plant\ indicatoare. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului..3. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Preg\tirea terenului începe din toamn\. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. în func]ie de zon\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. în aceea[i zi. s\ fie profund [i fertil. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\.5-2 cm. pân\ la sem\nat. În principiu. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.8. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. dup\ modelare. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.6. Sem\natul se execut\ mecanizat. la adâncimea de 1. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Chiar înainte de r\s\rire. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. terenul se t\v\luge[te. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea.LEGUMICULTUR| II 8. la 28-30 cm adâncime. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. 1998). Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama.

N. c. d . MUNTEANU Fig. 8. prin sem\nat direct sau prin r\sad. prin r\sad 92 . b .N.8 . STAN.pe teren modelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat.

3). altfel. de regul\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Pentru p\strare peste iarn\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm).6. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. În atare circumstan]e. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.3. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Dup\ dislocare. care se repet\ dup\ r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Pentru consum imediat. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. cu ajutorul sapei sau cazmalei. sau semimecanizat. Cu prilejul acestei pra[ile.2. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. prin aspersie. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Recoltarea începe toamna târziu. sporind calitatea recoltei.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. dup\ o cultur\ anticipat\. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. este mu[uroirea plantelor. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). În [an]uri. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Dac\ sunt goluri. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. care se completeaz\ cu una mecanic\. 8. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. plantele se smulg. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. O lucrare special\. absolut necesar\. cultura se poate realiza în ogor propriu. prin aspersie. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.2 [i 8. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Recoltarea se face manual. 93 .

94 . ca [i la cultura prin sem\nat direct. executate cu grapa cu col]i reglabili. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Prim\vara. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. usturoiului comun [i prazului. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. dup\ ce au ap\rut buruienile. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. În condi]iile de la noi din ]ar\. 8. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. STAN. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. dar la noi în ]ar\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. în cazul culturii prin r\sad. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. în afara celor prezentate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa e[alot\. dar poate ajunge la valori mai mari. Plantarea se face manual. cu pân\ la 50-60%. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. subspecii. de regul\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare.N. N. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. ceapa de iarn\ sau de tuns.4.

Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. aspr\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. 8. 8. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. bulbiferum [i Allium cepa L f. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. f. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. fructe [i semin]e. ca [i cea colinar\. 95 . prin discul propriu. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. de un disc comun (fig. pe bulbii din inflorescen]\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\.LEGUMICULTUR| II 8. mai multe [i mai mici. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L.4. Fig.Ceapa de Egipt (rocambole).4.9). proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.9 . au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. de obicei. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. La forma proliferum. central\ [i de nord a Moldovei. Este o specie peren\. fiecare în parte.10). de culoare cenu[iu-g\lbuie. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. dar de dimensiuni mai mici.2. iar tulpinile florifere. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.1. cu o tunic\ de protec]ie groas\. dar care. nu formeaz\ flori. nu formeaz\ semin]e. dar [i din zona central\ a Asiei. 8.

dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Plantarea se face toamna sau. 8. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. Când se înmul]e[te prin semin]e. care se folosesc în industria conservelor. 8. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Fig. STAN.4. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.3. Formeaz\ un bulb pu]in evident. N. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. prim\vara. cel mai Fig.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. de asemenea.10 . în anul urm\tor. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\..4. La noi în ]ar\. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . De regul\.11 .Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Este o specie peren\.4. 8. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.11).N. 8. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. asem\n\toare cu prazul. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. 8. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.

Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. De Bucovina. 8. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. var. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.12 .Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. 97 . îndeosebi formele mediteraneene.5. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ~n primul. dar foarte mari. ophioscorodon Dom. iar `n anul urm\tor. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. 8. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.12). Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 8. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. 1973). cu mai mul]i bulbili.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Uneori. Este bine cunoscut în întreaga lume. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig.4.

B1 [i B2=0. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. din punct de vedere botanic.2%. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.a. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Importan]a agrofitotehnic\. C=20-25 mg/100 g [.1.8-1. cenu[\ 1%.08 mg/100g. STAN. de[i. culoare [i chiar gust. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. glucide simple 0. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. comparativ cu alte legume. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. se practic\ pe suprafe]e mai mici. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. protein\ brut\ 2%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. inclusiv în sistemul culturilor protejate.5 mg/100 g.4%.1. sunt diferite. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .2 mg/100g. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. 9. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. cop]i sau pr\ji]i. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. De asemenea. N.1. care se consum\ fier]i. astfel c\ este folosit\ aproape integral. m\rime. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Familia Solanaceae 9. celuloz\ 0. `n terenul destinat culturilor legumicole. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.N. precum [i unele vitamine: A=0.

Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. în unele ]\ri din vestul Europei. Factorii de risc. cultura [i recolta sunt mult întârziate. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.1. De regul\. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Totu[i. mai întâi în Transilvania. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii.. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. curat de buruieni. în cea mai mare parte.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie.2. cum ar fi S. Mai mult. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. ca urmare. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. în mod surprinz\tor. 1974). neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). cel târziu pân\ la 1 iulie. de[i las\ terenul. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. dar numai S. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Cerin]a mare a pie]ei [i. Cultura cartofilor timpurii. 9. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Importan]a economic\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. demissum (rezistent\ la frig). S. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. S. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. 99 . pre]urile avantajoase de valorificare. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. în acest caz. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Columbiei. S. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în cazul culturii timpurii. În prezent. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat.a. Bineîn]eles c\. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente.

de 1. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani.1). formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. se orienteaz\ pe vertical\. [i o parte apical\ sau vârful. prin care se insereaz\ pe stolon. 9. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. N. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.. 1985). în condi]ii corespunz\toare. Tuberculul are o parte bazal\. Ace[tia pot avea forme diferite. când este foarte tân\r. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. în al doilea an. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. ai tulpinii aeriene. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. R\d\cina. Ace[tia sunt cilindrici. În cazul în care l\starul este distrus. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. În condi]ii de întuneric. formând a[a-numi]ii ochi. iar în plus. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.5-2. Tulpina. subterane. STAN. De asemenea. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. care se mai nume[te col]. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. 1969). În primul an. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. 9. tipice fiec\rui soi (fig. citat de Zanoschi [i Toma. Din ace[ti ochi se formeaz\. m\rimi [i culori diferite. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.2). care con]in trei muguri. MUNTEANU 9. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.0 cm. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. dup\ care cade. spre profunzimea solului. În condi]ii de lumin\.3.1. 100 . iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. 1958.N. din care. tulpinile aeriene.

în ciclul lor de via]\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.2 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.1 . 101 . în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. La o plant\ Fig. 1974).LEGUMICULTUR| II Fig. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. muchiat\.1). 9. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. erect\. denumit\ faz\ dormind\. fistuloas\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9.

Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. violet-închis\ etc. turtit\. 1985). Uneori. ovat-lanceola]i ori circulari. Florile sunt actinomorfe. 9. ovoidal\. cu dou\ loje. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Polenizarea este direct\. N. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. cu diferite tipuri de peri[ori. de culoare alb\. albastr\. alb\ sau cenu[ie.N. cu aspect rotat. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. iar corola este format\ din cinci petale unite. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu vârful ascu]it. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. prinse pe baza corolei. pentamere. hermafrodite. eliptici. Gineceul este bicarpelar. Fructul este o bac\ sferic\ de 1.3). ro[iatic\. Fig. STAN.3 . prin autogamie. 1974) Floarea. sunt dens p\ro[i. cu 5-10 flori.9. Caliciul este format din cinci sepale unite.4. grupate într-o cim\ terminal\. 9. De asemenea. MUNTEANU Frunza.5-2 mm în diametru. S\mân]a este mic\. De[i cartoful nu 102 . cu umiditate ridicat\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.1. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.

Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. apa având. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. iar perioada de lumin\ este maxim\. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. în mod clar. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Riscul temperaturilor de înghe].5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. r\d\cinile pot cre[te.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. De asemenea. Tufa cre[te în condi]ii optime. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. 1984).. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. în Ceau[escu [i colab. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.2 (dup\ Bala[a. Tabelul 9. are valori de 17-200 C (tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Totu[i. în asemenea cazuri. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. [i rolul de regulator termic. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în acest caz. Astfel. Minus 1-2 Minus 0. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.1). cât [i p\r]ile aeriene. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. 103 . în Ceau[escu [i colab. Rezult\ de aici..

La o ton\ de cartof.5 kg K2O. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. De aceea. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 8. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.N. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 104 . cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. acest regim. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). la nevoie. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.5 kg MgO [i 2 kg S. în special prin aspersiune. 2 kg P2O5.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. tuberculilor [i r\d\cinilor. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). STAN.A. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. MUNTEANU Tabelul 9. bine structurat. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. 1-1. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. ca urmare. Din aceast\ cauz\. în Ceau[escu [i colab. De aceea.U. de care depinde succesul culturii. prin caracteristicile sale. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol..U. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. este favorabil\ udarea. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. s\ fie fertil. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. 3 kg P2O5. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Solul este un factor de mediu important. care are loc la nivelul stolonilor. solul. Totu[i.A. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. 14 kg K2O. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit.

s\ fie bine structurat. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.0 16. Nu se recomand\ solanaceele [i. bineîn]eles. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.5. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. cu pant\ uniform\. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. biloane [i rigole de udare. legumele din grupa cepei sau a verzei.5 9.LEGUMICULTUR| II 9. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. cerealele p\ioase.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.1. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 ..6. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. 9.1. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. legumele verde]uri. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.0 16. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.3. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.6. Tabelul 9.

deshidrata]i. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. calibrarea. distan]ate la 70 cm (fig.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Fig. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. În mod aproape generalizat. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. cu diferite v\t\m\ri. În situa]ii normale. cât [i cei prea mari. 1997). STAN. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. 9. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). N. 1992).4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. manual. dezinfec]ia [i încol]irea.4 . 1-2 lucr\ri cu combinatorul. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. eventual. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.N. În unele situa]ii. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. de exemplu. 9. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici.. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 106 . încol]i]i. se pot folosi atât tuberculii mici.

Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. de culoare alb\ (col]i). În condi]ii de umiditate sc\zut\. înainte de plantare. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. în func]ie de spa]iul de încol]ire. 1997). 1973). datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. luminii. formeaz\ l\stari de 1. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dup\ suda]ie. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Dup\ imersie. Dac\ umiditatea scade prea mult. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. tuberculii. În timpul aerisirii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Dup\ aceast\ etap\. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0..5%. timp de 2-4 ore. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. serele. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. mai ales. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). [i alte substan]e în amestec. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. eliminându-se. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. În acest timp. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Imersia dureaz\ circa cinci minute.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. în spa]iul din jurul ochilor. ce se afl\ într-un vas adecvat. în spa]ii corespunz\toare. pe pardoseala magaziei. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. cu prec\dere. la nevoie.5-2. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i).0 mm. pentru a[a-numita suda]ie. când tuberculii sunt zvânta]i. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. dar se pot folosi. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. În timpul acestei perioade. solariile etc. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. 107 . respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a.

N. Atât plantarea manual\. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. dup\ care se adaug\. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.d.5). C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.a. special echipat\ (MPR-5). viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. pe teren modelat (fig. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. cu lungimea de pân\ la 1. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. În felul acesta. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. sau complet mecanizat. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). STAN. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. în anii normali. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. folosind ma[ina de plantat r\saduri. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). îngro[a]i. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. În unele cazuri.9.5-3 cm. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.m. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.4). Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. respectiv. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. simpli sau ramifica]i. Plantarea se poate efectua manual. Densitatea [i. cu 20-30 martie. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. N. Plantarea tuberculilor. În vederea plant\rii. rumegu[ [i nisip. acesta se ud\ bine. 9. În principiu. pe rigolele deja trasate (fig. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm.2). Calendaristic. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. acest moment coincide. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). un nou strat de amestec. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . turb\.9. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. 108 .

întârzie procesul de formare a tuberculilor. importan]\ redus\ pentru cultur\. postemergent. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Dup\ plantare. Excesul de umiditate. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii.A. se efectueaz\ o erbicidare. se asigur\ circa 1. Imediat dup\ plantare. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Lucr\rile de îngrijire. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. de aceea. Mancozeb. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.U. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. de regul\. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. odat\ cu plantarea. Mana cartofului are.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. De regul\. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Lipsa de umiditate. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.3-0.5 . f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.4 kg/ha. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. de asemenea. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.

2. În ambele cazuri. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. 9. semimecanizat sau mecanizat.9. manual.9. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.6). STAN. Calendaristic.0. iar 110 . În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.a. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Fastac-0. în tunele joase. Lucrarea se face manual. fiind încadrat\ între 5 martie . Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. De regul\. În cazul e[alon\rii recolt\rii.7). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. în sistem cuvertur\ [. se culeg tuberculii cei mai mari. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).1 l/ha sau Karate. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). densitate [i ceilal]i factori tehnologici.1. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.3 l/ha. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. 1992).5 aprilie. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. cuibul se desface cu sapa. N. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. în rigole deschise mecanizat sau manual.6. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.N. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.3 l/ha.

Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. mai mari între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.6 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9. în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.

Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . 112 . N.8). STAN. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.8 . Într-o alt\ variant\. b . Fig. 9.N. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe rigol\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.

Fig.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Înainte de plasarea foliei. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. dar f\r\ succesul scontat.2. supe.9 . denumit [i cartof dulce. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sin. Fig. erbacee. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. De la batat.10 . Convolvulus batatas L. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.9). iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este o specie anual\. sub form\ pr\jit\ etc). din loc în loc. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. creme. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. asem\n\toare cartofului. 1969) 113 . BATATUL Ipomoea batatas Poir. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. terenul trebuie s\ fie bilonat.9. 9. Acestea. R\d\cinile. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. în medie.

Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. fertiliz\ri faziale. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. STAN. ud\ri. MUNTEANU înr\d\cina]i. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.10). Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha.a. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 9. 114 .N. rezulta]i din l\stari. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.

[i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). f. cu sau f\r\ carne etc. capitata L.B.pentru B. Dup\ locul lor de origine. oleracea L. 5-6% glucide. tulpinile îngro[ate. [i varza asiatic\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. 1. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Familia Cruciferae 10. campestris ssp.1. practic. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. încadrat\ sistematic în specia B. napus ssp.. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. alba DC. printre altele.5% 115 . Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.2-1. varza se consum\.a. rapifera Metzg (2n=38). aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. simpl\ sau asortat\..1. var. ]esutul preinflorescen]ial. oleracea [i 2n=20 . campestris L. mugurii floriferi [.. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. 10. diferite preparate culinare. Brassicaceae.1. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. reprezentat\ de specia B.pentru B. familia Cruciferae sin. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. pedunculii. Importan]a alimentar\. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. De la aceste specii se consum\ frunzele.B. în tot cursul anului. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.

prin r\sad. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. var. În prezent. o suprafa]\ de circa 30. practic. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.46mg/100g. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).24 mg/100g potasiu. 2000). Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului.2 mg/100g [. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. 10. 1995). începând cu secolul al XIIlea. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. era pu]in cultivat\. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.1.N. din varza s\lbatic\ (B.a.. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). practic între cele dou\ cercuri polare. 0. în medie. În ]ara noastr\. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.20 mg/100g. de var\ sau de toamn\. vitamine: C . MUNTEANU proteine. Importan]a agrofitotehnic\. înc\ din antichitate. s\ruri minerale: de calciu . mai ales la m\n\stiri. de la înfiin]are pân\ la recoltare. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. unele toponine sau nume de persoane. În ]ara noastr\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. împreun\ cu altele. pe linie filogenetic\. ca varza timpurie. în culturi succesive. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. asigurând venituri. asociate [. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. de sodiu . Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. cu fosfor – 31mg/100g [. de regul\. unde g\se[te condi]ii prielnice. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.50 mg/100g.000 ha/an. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. 1998).1-1. putând fi complet mecanizate.2. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob.1. de potasiu .. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. N. complexul B . 31 mg/100g fosfor. cultura acestei legume. silvestris L).a. a fost cultivat\. în ultimii 10 ani.2 % gr\simi.a. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. o. STAN. din prim\var\ pân\ în toamn\. unele lucr\ri. Dup\ datele statistice FAO. În secolul al XIX-lea. 116 . cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. în câmp [i în spa]ii protejate. duble.

3 . formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. eliptic sau aproape circular. eliptic\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. hermafrodite. tulpina lemnificate (fig. cu limbul oval. la exterior lemnoas\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute.1). iar cele interioare sunt albe. este scurt\ (15-20 cm). puternic ramificat\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. ce poate ajunge pân\ la 1.1 . par]ial. ierboas\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. în interior c\rnoas\. sulfurii sau alburii. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. cu r\d\cina [i. de form\ conic\ sau cilindric\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.aspectul general. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. 4 .1. În faza de r\sad. groas\. 1 . Frunzele exterioare sunt verzi. bogat ramificat\. scurt pe]iolate. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. 10. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.). glauc\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Tulpina.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. ovat\. 2 .frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. 10. Pe tulpina florifer\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Primele frunze normale Fig. 10. laxe. grupate în raceme lungi.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. frunzele bazale sunt pe]iolate. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. tetramere.c\p\]âna. 117 . alterne. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.5 m adâncime. conic\ etc. glabr\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Frunzele care urmeaz\ sunt mari.3. Florile sunt actinomorfe.

brune sau cafeniu negre. cele patru carpele sunt concrescute între ele. albinele.000-4.1. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Temperatura.000 de flori.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Totu[i. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. La temperaturi mai ridicate. cele de la baz\ au format deja silicve. 3 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. 1985).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. [i anume 2-30C. netede ori fin striate. N. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Oricum. iar ultimele cele de la vârful racemului. STAN. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. produc]ii mari. De[i are flori hermafrodite. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.2). MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.sec]iune prin semin]e . pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. dehiscent\ (fig. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.N. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Polenizarea. Semin]ele sunt aproape sferice. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. 10. procesul de germinare 118 Fig.4. 10. cu diametrul de 2-3 mm. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. 2 . Deoarece inflorescen]a este un racem. uneori reticulate. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. 10. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Pe o plant\ se pot forma 3. rostrat\. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.2 .

adic\ la temperatura de minus 5-60C. în 3-4 zile. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. iar în faze mai avansate. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . atât din punct de vedere calitativ. în faza de r\sad. Dup\ germinare. pe terenuri umbrite. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. 1989). Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. cre[terea înceteaz\. Lumina. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. cât [i sub aspect cantitativ. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Vara. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. în toat\ perioada ciclului vital. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. În faza de cre[tere vegetativ\. 1956. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. o faz\. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Beker-Dillingen. de asemenea. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. 1998). când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. În schimb. 1956).. Dup\ majoritatea autorilor. La varza timpurie. este necesar ca. În acela[i timp. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. dar cantitativ mai reduse. atât în sol. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. c\p\]ânile r\mân mici. 1982). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. 1969). pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Astfel. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). De aceea. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. În cazul solului. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. La temperaturi mai ridicate. în faza de r\sad. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. uneori. respectiv. afânate sau. datorit\ vernaliz\rii. iar la 18-200C. cât [i în atmosfer\. Peste limita de 20-250C. cu cerin]e mari. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. dac\ lumina este de intensitate slab\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze.

de var\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. provenind din str\in\tate. 120 .1. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Solul. 04 .40 kg K2O. la nevoie. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. cât [i hibrizii F1.3 kg azot. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 03 semitârziu. profunde. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. la niveluri optime de 75-80%. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. De asemenea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.5.3 kg MgO. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 01 . Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 .extratimpuriu. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.N. De asemenea.1. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 0. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. N. de[i are unele avantaje. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.20 kg P2O5. anterior preg\tirii terenului. 1. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Astfel. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. aplicat toamna sau.5. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. în ]ara noastr\. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 02. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.7 kg CaO [i 0. 4. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. al\turi de ap\. 2000). La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate.timpuriu. în general. Irigarea prin brazde. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. favorizând b\ltirea. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. STAN. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 10. prim\vara.). În compara]ie cu alte plante legumicole. hibrid F1 etc.târziu. De regul\. în limite medii. Reac]ia solului poate varia.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Mobilizarea solului. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. castrave]i. expuse la soare. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. STAN. care au boli [i d\un\tori comuni. fasolea de gr\din\ [i cartofii. dovleceii. N. bame. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. p\stârnac. Locul în rota]ia culturilor. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.6. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare.a.1. ardeii. prin fertilizarea de baz\. p\tl\gelele vinete etc.1. ferite de curen]i reci. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Fertilizarea de baz\. Preg\tirea solului. imediat dup\ nivelare. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. lobod\ de gr\din\ [.6. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. tomatele. de tipul solurilor aluviale. cum sunt: castrave]ii. situate pe terasa a doua a râurilor. În leg\tur\ cu aceasta. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. 45 kg P2O5. este necesar ca. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. s\ se realizeze produc]ii maxime.N. Sunt preferate terenurile ad\postite natural.). stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. La rândul ei. sfecl\ ro[ie. 210 kg K2O.2. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. la 8-10 cm adâncime. 122 . În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. toamna. prin dou\ treceri.) [i din grupa cepei. p\trunjel. MUNTEANU 10. Tehnologia de cultivare 10.2. cu diferite grade de evolu]ie.8. plantele extrag din sol: 115 kg N. etc. ]elin\. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Toamna.1. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.

cu suprafe]e mici. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. prim\vara devreme.2%). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. se folosesc doze orientative.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).8 sau 123 . Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. dup\ care se face modelarea. 60 g superfosfat [i 12. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Astfel. inclusiv modelarea solului pentru ca.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2 în agregat cu tractorul U-650M. În cazul gospod\riilor popula]iilor.

pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. acest erbicid fiind foarte volatil. Erbicidarea. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. înainte de sem\nat. în cantitate de 3-4 litri/ha. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor.5). . În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. acestea se vor executa dup\ plantare. prim\vara. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. în cazul gospod\riilor popula]iei. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. în acela[i mod ca [i Treflanul. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. la adâncimea de 5-8 cm. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. STAN. MUNTEANU MMS-4. pr\fuirea cu 124 . Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. modelarea se execut\ tot din toamn\. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.8. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Terenul fiind modelat.8. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. astfel modelat. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. solul. pe rigole. N. echipat cu rari]e. deoarece.tratamentul chimic. respectiv 15 g/m2. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Preg\tirea semin]elor.2. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.N. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). [i de aceast\ dat\. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare.

sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.5% timp de 10-12 ore. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. . 1986). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.3. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). în vârst\ de 40-45 zile. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Tabelul 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. în vederea gr\birii germina]iei. se taseaz\. prin împr\[tiere. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. se ud\ cu 125 .. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.stimularea semin]elor. folosind rama de sem\nat. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Producerea r\sadurilor.

06 20.4-0.06-20.06 05.05 20.5-2.5 0. N. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.6 0.04-20.5 0.05 25.05-10.05 25.06 30.06 20.01-15.4-0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.04 01.07 - 20.3 0.06-10.3 0.02-10.06 01.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.4 1.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.02 plant\rii 5.07-30.03 10.06-25.3 0.05-20.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .3 0.05 01.05-15.05 15.05-05.05-05.N.3 0.06-10.03-5.0 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07-15.8-1 0.06-20.03 01.06-30.06 15.05 01.07 10.05-25.06 05. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.07 01.4 1.03 25.05 20.01-10.02 15.02-05.04 20.05-05.06-15.03-15.04-15.4-0.05 15.05 - 01.05 15.03 01.06 - 25.07 01. Tabelul 10.06-15.06-15.3 0.07 15.3 0.3 0.03-30.5-0.05 15.05-05.07 10.06-10.05-20.0 0.04 01.05-25.0-2.3 0.4).3 0.06-10.04-10. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.04-10.3 0.06-15.3 0.06-25.05-15.06 01.05 20.07 10.3 0.04-05. STAN.02 15.05-15.06-10.03-30.05-15.06 01.05 15.01-5.07 05.3 0.

[i colab.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.25%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). . Actelic 50 EC 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Divipan 100 EC 0. Onevos 33 EC 0. În momentul plant\rii.dirijarea temperaturii. 200 g superfosfat. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.5.1% sau Sinoratox 35 EC 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. 500 g sulfat de potasiu. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. folosind 300 g azotat de amoniu. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. . 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. .c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.2%. Perozin B 75 WP 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 1987). Sandofan C WP 0. 127 .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. la semnalarea stacului.2%. prin coborârea temperaturii la 4-60C.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. de culoare verde-închis. conform datelor din tabelul 10.05%. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Turdacupral 50 PU 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Tabelul 10.4%.1% (Costache M. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .05%.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. la 8-10 zile de la repicat. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. Dithane M-45 0..3%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. în cuburi nutritive. pentru combaterea afidelor.4%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.

aplicând 4-5 ud\ri. 200250 m3/ha. odat\ cu executarea plant\rii. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 10. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Tot din acest motiv. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.5-1 litru ap\ la plant\. Completarea golurilor se face manual. la 5-6 zile de la plantare. soi [i calitate. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. 128 . plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. cu r\sad de aceea[i vârst\. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm).67 plante la m2. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.N. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. revenind 6. revin 5. 10. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Dac\ este necesar. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. umidit\]ii [i aerisirii. distribuindu-se circa 0. N.3 . Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. În timpul perioadei de vegeta]ie. cele alungite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. STAN. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.3). se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Fig.55 plante pe m2.

Tabelul 10. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. În cazul culturilor pentru consum. e[alonat în 3-4 reprize. sub primele 3-4 frunze exterioare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Oxiclorur\ de cupru 0. pe o adâncime de 50-60 cm. eliminarea plantelor atacate). igien\ cultural\. ca adeziv. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.7). utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.15%. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.5%)** 129 . În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. În gospod\riile popula]iei. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Calendaristic. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101.6 [i 10. Dac\ este nevoie. în faza de formare a c\p\]ânii. [i de 1-2 ori manual. soi [i epoca de înfiin]are. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. bine învelite. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. cu fermitate evident\. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. în func]ie de zon\.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. dar peste 350-500 grame. pe rând. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Produc]ia este de 15-20 t/ha. prin t\iere cu cu]itul. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\.

dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.2%. Manzate 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.1%) Rota]ia culturilor. Topsin M 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. ar\tura adânc\ de toamn\.1%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Curzate plus T 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). Dithane M-45 0. igien\ cultural\.2%. Rovral 0.3%.4-0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.6 . urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Nemispor 0. ar\tura adânc\ din toamn\. tratamente.5%. folosirea de soiuri rezistente. igiena cultural\.4%.2%.1% sau Sumilex 0. Benlate 0.05-0.2%.N. evitarea terenurilor ude [i acide. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Fundazol 0. Nemispor. Merpan 0.2%.1%. Brave 500 0. în special la culturile semincere (Daconil 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. folosirea de soiuri rezistente. tratarea culturilor (Benlate 0. sin P.15%) Rota]ia culturilor.25%) Igien\ cultural\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.5%.1%.25%.1% sau Fundazol 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Miltox 0. tratarea culturilor (Perozin 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv.1%. Tiuram 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.15%. distrugerea resturilor vegetale. STAN. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Captadin 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.15%.1%. igien\ cultural\. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.3% sau Dithane M-45 0. Mycodifol 0.15-0..5%) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ de toamn\. N. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. Benagro 0. Ronilan 0. Benagro 0. igien\ cultural\. combaterea insectelor vectoare. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.2% sau Perozin 0.25%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.10. igien\ cultural\. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. ca adeziv 130 .2%. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%.

(Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. combatere biologic\ 131 .1%.4%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Metathion 50 EC 0.2% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.). pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Sumithion 50 EC 0.4%.15%. Fernos 50 WP 0.2% etc. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15%.05%. Dipterex 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. plantarea în câmp cât mai devreme.15%) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.15%.15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.4%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Basudin 60 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%. Diazinon 60 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.2%.05%. folosirea de (Phyllotreta atra). Triclorofon 80 PS 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Ambuch 25 EC 0.05%.15% etc. Thuringin 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.4%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.2%.15%. Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Sumithion 50 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Zolone 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0.2%.04%.04%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.2%. Decis 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.05%). tratamente (Carbetox 37 EC 0. Clorofos 75 PS 0.1%.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Carbaril 50 WP 0.15%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.4%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.4%.15%.15%. Actel[lic 25 EC 0.1%.15%.2%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Triclorofon 80 PS 0.05% etc. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. igien\ cultural\. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.05%** Idem Igien\ sanitar\.

6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Sinoratox 35 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Locul în rota]ia culturilor. în cele mai bune condi]ii.4%. p\stârnac. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.) [i cele din grupa cepei.05%. Ca urmare.01% etc. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. STAN.2%. De aceea se alege un teren plan. imediat dup\ nivelarea de exploatare. care pierd repede apa. bine nivelat. 75 kg K2O.4%. plantele extrag din sol: 84 kg N. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. 20 kg P2O5. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 1985). deosebit de periculo[i. MUNTEANU Tabelul 10. Se evit\ solurile prea u[oare. cât [i în atmosfer\. profund [i bogat în humus.6.1.1%.. ca adeziv 10. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. p\trunjel. Metation 50 EC 0. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. ]elin\ etc. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Preg\tirea solului. toamna.15% . Sumithion 50 EC 0. Hostathion 40 EC 0.2. Zolone 35 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. fasolea de gr\din\ [i bobul. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Ripcord 40 EC 0. Decis 25 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Fertilizarea de baz\. igien\ cultural\.7 . Decis 25 EC 0. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.2%.04%.1% etc. N. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Zolone 30 WP 0. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Carbetox 37 EC 0.N.15%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. ridichi.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. la nivelul în\l]imii plantelor. Cultura de var\ Alegerea terenului.05%. Folithion 50 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0.1%.

imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Modelarea solului. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. înainte de plantare cu 10-14 zile. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. echipat cu corpuri de rari]e. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie.2). iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie.2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Producerea r\sadurilor. la 5x5 cm. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Astfel. utilizând rama de sem\nat.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. irigându-se de mai multe ori. se folosesc doze orientative. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Erbicidarea. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.2. rigolele s\ fie adâncite. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Varza de var\. în solarii neînc\lzite. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.3. sau cu DR-5. urmând ca. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. se ud\. Dup\ sem\nat. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi.

Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în func]ie de umiditatea solului. N. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar în gospod\riile popula]iei manual. La r\sadurile nerepicate. înl\turarea vârfului pivotului. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.4 .5 plante la m2. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. revenind o desime de circa 5.5-1 litru ap\ la plant\. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.N. în 2-3 etape. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distribuindu-se circa 0. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.4). Fig. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. STAN. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. cu specificarea c\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. 134 . în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.4). dup\ care se mocirlesc. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. 4 g/m2. 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.

iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. la nevoie. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. în condi]ii optime de tehnologie. În acest scop. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. de 3-4 ori între rânduri. Locul în rota]ia culturilor. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. manual. În schimb.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. a[a cum s-a ar\tat. borceag. peste 1 kg/bucat\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. [i manual. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Produc]ia este de 20-35 t/ha. ceap\ [i usturoi pentru stufat. de 1-2 ori între plante pe rând. în general. dar. orz de toamn\. în cazul cultivarelor hibride. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 10. Celelalte lucr\ri de între]inere. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare.1. seara. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\.6. secar\ mas\ verde etc. a unor epoci intermediare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. de regul\. apa s\ se infiltreze în adâncime. pân\ la cre[terea temperaturii. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. spanac. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. care sunt mult mai uniforme. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat.3. se efectueaz\ ca la varza timpurie.. destul de periculo[i. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. astfel ca. 135 . adic\. Recoltarea se execut\. Datorit\ d\un\torilor.

cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. 50 kg P2O5. Bala[a. se afâneaz\.000 plante la ha (fig. deoarece r\sadul nu se repic\. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. STAN. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici).50. fertil. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale.N. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Producerea r\sadurilor. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. gr\pându-se concomitent. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se m\run]e[te [i se niveleaz\. N. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 10. 1973). Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Pentru gospod\riile popula]iei. dac\ este nevoie.5). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Se seam\n\ rar. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. utilizând rama de sem\nat. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 4 g/m2. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. în vârst\ de 40 zile. Dup\ sem\nat se ud\. la varza timpurie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. permeabil. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor.000 . MUNTEANU Vara. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de aproximativ 45. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. se dezinfecteaz\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. f\r\ gre[uri [i coame. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. 136 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 1969. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai.

137 . concomitent. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. 10. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.1. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .6. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.nu se mai face modelarea. în general. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).4.5 . revenind o densitate de 4 plante/m2. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). 10. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial.LEGUMICULTUR| II Fig. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. .deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.

Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. . în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. cu unele deosebiri. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . în agregat cu tractorul L-445.5. având un sistem radicular mai profund. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. folosindu-se 0. de preferin]\. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. castrave]ii. ata[at la sem\n\toare. Astfel. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii.1. STAN. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.N. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.6. SUP-21 sau Saxonia-270. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. printr-o greblare u[oar\. Culturile premerg\toare. în general. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. l\sându-se între plante 10 cm. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Producerea r\sadurilor. în luna ianuarie). produc]iile fiind acelea[i. iau apa din adâncime. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. R\sadul se produce.8-1 kg s\mân]\ la hectar. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. N. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. dup\ s\pat. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. ardeii. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Dat fiind specificul intensiv. în func]ie de zona de cultur\. o bun\ premerg\toare (Maier. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\.Se face r\ritul plantelor. 10. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. 1969). l\sându-le pe cele mai viguroase. . salata. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.

L. repicat la cuburi nutritive. 60 zile. Dirijarea factorilor de mediu. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Vâlceanu [i colab.4). gr\parea terenului. 16-180C pân\ la repicare.P. Dup\ 35-45 zile. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Instalarea ad\postului. I. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. În acest scop. Buz\u (1984) . imediat ce terenul permite. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. înc\ din toamn\. cu 10-12 zile înainte de plantare. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.L. (1980). se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.C. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Prim\vara. iar I. echipat cu rari]e.3). erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. 139 . R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.4 sau FPP-1. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.F. Preg\tirea terenului.65-70 zile. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. în ghivece sau cuburi nutritive.F. 10-120C dup\ repicare noaptea. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.8). ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.L.C.8) modificat\ ([asiu de 2.-S.6 m). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. se execut\ dezinfec]ia solului. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. 6-80C.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. conform schemei de înfiin]are a culturii. Di]u [i colab. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.

C.L. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. asigurând o densitate de 57. 140 . L. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.P. 10.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. 10.L. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.N. 10. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Cobâla[ [i colab.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. F. în solariile bloc.F. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante la hectar. M\nescu (1972) recomand\.000 plante la hectar.000 plante în solariile tunel (fig. Tehnologia cadru. implicit. de condi]iile meteorologice. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. 1984). În condi]iile din sudul ]\rii. folosirea intensiv\ a terenului. 1984). 10. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.000-110.-S. pentru solariile tip I.L.F. densit\]i de înfiin]are a culturii. Tot pentru tunele joase.40 m). Buz\u (1981). realizând o densitate de 85. C.S. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.a. 1981. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. atât în solariile bloc. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Ceau[escu [i colab.C.000). (cu l\]imea de 5. Maier(1969) recomand\.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1981). Maier [i colab.P.C..9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 25 a III-a. Vidra [i S. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). pentru tunele joase epoca 5-10 martie. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. irigarea prin brazd\ a culturii [. realizând o densitate de 50. la distan]a 30x30 cm. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. asigurând circa 53. N.C. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. de tipul de ad\post.6) În ad\posturile joase.C.L. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. dar în zona de nord-est.000 plante la hectar. realizând densit\]i de 57.7). Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.000 [i respectiv 60. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. la plantare. densit\]ile recomandate sunt de 57. elaborat\ de I. a. Buz\u.C. pe brazde u[or ridicate. STAN. (1969.F.L.P.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.L. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. folosind schema 57+46+94+57 cm. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 plante la hectar (I. Buz\u. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. De regul\. MUNTEANU Înfiin]area culturii. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. 1978.000 plante la hectar.

Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. 10. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig. tasând bine solul. Udarea în 141 .F. în cuiburi sau în rigole. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.C. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. r\sadurile vor fi bine udate.6 .L.

lipsa agentului termic. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. În acela[i timp. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. acoperirea cu folie de polietilen\. Pentru cultura de varz\. STAN. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar.N. comparativ cu serele din sticl\. N. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. a b Fig. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. Dac\ totu[i este nevoie. Din aceste considerente. de exemplu. În acela[i timp. 10-7 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. 142 .

LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.F. 10. Buz\u. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.L.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. În cazul temperaturilor prea mari.8 . sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .P.-S.C.

L. Buz\u. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). (I. 6-9 ud\ri.C. aerisirea se face în intervale scurte de timp. în func]ie de condi]iile de mediu. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. cu care ocazie se refac rigolele de udare. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. – S.L. în func]ie de dotarea tehnic\. la ambele tipuri constructive. 144 . Se aplic\. 10. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. La tunelele joase. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. folosind ma[ini [i aparate specifice. uneori. Lucr\rile de îngrijire.C.A.L. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. N. 1984). La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.F. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. STAN. cu norme de 200-300 m3/ha. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).C. molia verzei (Plutella brassicae). se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Buz\u. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.U. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.9 .C. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. De asemenea. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. melcii f\r\ cochilie (Lymax).F. de regul\ prin brazde. buha verzei (Mamestra brassicae).N.-S. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. ori folosind motocultorul.L. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.P. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. spre sfâr[itul perioadei. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Fig. La nevoie.P.

capitata L.2. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. din mai pân\ în iunie. Familia Cruciferae 10. 1965. 1969.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. de gustul mai apetisant. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.1. 1986). 10. Radu. 1969. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). eventual. simple sau asortate. rubra L. 145 . 10. de asemenea. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. De obicei. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1978. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. f. Importan]a culturii Varza ro[ie. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Maier. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. practic. aceea[i ca la varza alb\.3. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. 1973). în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.10). în teren neprotejat. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2.2. 10. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. în toate zonele legumicole. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic.2. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.

aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. necesit\ soluri mijlocii. STAN. lumina joac\ un rol relativ redus. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.Varza ro[ie: 1 .5. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.10 . datorit\ prezen]ei Fig. dar în Europa. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. de exemplu. de culoare violet\ [i foarte îndesate.4. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 10. profunde. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. cu c\p\]âni globulos-alungite. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Acest soi este tardiv. 2 . N. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. Temperatura. reavene [i fertile. ca varz\ târzie (de toamn\). Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt.2. 146 . care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie.2. conform cerin]elor pie]ei.N. MUNTEANU 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. practic. înc\ din perioada 1950-1960. de origine german\. al plantei.2.aspectul general antocianului în celule.6. dar în ultimul timp nu este de neglijat. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. 10. 10. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). În România s-au cultivat câteva soiuri. Plantele sunt foarte viguroase. de obicei.

11 . cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. Fig. realizându-se o densitate de 55. Locul în rota]ia culturilor. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. se planteaz\ dou\ rânduri.000-60. Înfiin]area culturii. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000 plante/ha. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Ca urmare. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. 10. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. determinat\ prin cartarea agrochimic\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . cultura târzie.11). În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de 55. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu.000 plante la ha (fig.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. orientativ. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.2). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.

ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. var. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. bullata D. Datorit\ fine]ii. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. MUNTEANU sare potasic\. Familia Cruciferae 10.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\.N. cât [i în anul al doilea (fig. STAN. În România. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. N. cultura este practic necunoscut\. atât în anul întâi. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. dar pe suprafe]e relativ mici.3. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.12). recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 10.1. în secolele XVIII-XIX. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3.C. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. în secolul al XVI-lea. 10. 148 . ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. 10.3. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.2. în vederea consumului în stare proasp\t\. sin. La noi în ]ar\. sabauda L.3.

L. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Vidra. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. 10. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 10. la circa 15 ani. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.Varza crea]\: 1 .4. la nivel optim. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. soiul românesc Marilena. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.3.3. cu ridic\turi convexe. 10. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. Aceast\ varietate este alogam\. 149 . se cer asigurate.F. fiind moi. cu polenizare entomofil\. 2 .frunza din partea superioar\ a rozetei.5. 4 . fr\gezime. cu prioritate. Acesta a fost creat la I. este semitardiv.12 .c\p\]âna. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. chiar ro[ie-violacee.C. la care s-a ad\ugat. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. 3 . De aceea. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. la cultivarele mai noi.LEGUMICULTUR| II Fig. crocan]\ [i gust pl\cut. se vor asigura. cu foliajul verde închis. 1985). Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.aspect general. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. condi]iile de sol. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.

se practic\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. 10. realizându-se o densitate de 55. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. STAN.6.13 . 10. La noi în ]ar\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.000 plante la ha (fig. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. de var\ sau de toamn\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.000 plante la ha.3. în variantele de cultur\ timpurie. soi [i epoca de recoltat. realizându-se o densitate de 50. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.13). distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.N. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). cel mai mult. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.000-55.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. 150 . Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. în func]ie de zon\. având în vedere [i soiurile folosite. Alegerea terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Fig. MUNTEANU 10.

probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 10.3.1. are niveluri mult mai ridicate. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. verzi[oare pane [. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. 10. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 3. Familia Cruciferae 10. care reprezint\ partea comestibil\.4. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. vitamine [. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Calendaristic. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. pân\ toamna târziu. s\ruri minerale. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.C. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Valoare alimentar\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.a. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. ierboas\ în faza tân\r\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. 6-7% glucide. dar mai ales în vestul Europei.4. 151 . Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.5% substan]e proteice.2-3. dup\ ce se ridic\ roua. verzi[oare în unt.4. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. var. fiind de 20-40 t/ha.2. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. 10. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.a. în principiu. gemmifera D. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.4. Eventual. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.14). La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. formate în axila frunzelor. 10. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.

Florile. 1969). MUNTEANU Fig. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. 10. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Tulpina este erect\. pu]in mai rotunjit.Varza de Bruxelles: 1 . N. 10. Frunzele sunt pe]iolate.N.plant\ cu tulpin\ joas\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. asem\n\tori celorlalte variet\]i. din aceast\ cauz\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. grosimea tulpinii.14 . STAN. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.4. 2 . u[or oblic\ în jos. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. mai ales în 152 .plant\ cu tulpin\ `nalt\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. cât [i din mugurele terminal. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. În zona apical\. dar mai ales. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Atât din verzi[oare. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cu masa variind între 10-30 g. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.4. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. de care depind num\rul.

cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. pe cât posibil. Preg\tirea solului. care este tardiv (180-200 zile).4. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Vernalizarea. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. tulpina de 70-80 cm. deschiderea rigolelor pentru 153 . Toamna. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.4. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.6. verzi[oarele sunt mari. De asemenea. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Astfel. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. 1971). pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri).LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. fertil [i semiargilos. cu vigoare medie spre mare. profund. Prim\vara. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni.. la sfâr[itul lunii mai. mai ales. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. datorit\ masei vegetative. în caz de vânturi puternice. În caz de secet\.5.. solul trebuie s\ fie bine structurat. 10. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Marinescu N. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. 10. nivelarea de exploatare. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).

Producerea r\sadurilor. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. 10. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Fig 10. MUNTEANU modelat solul. realizându-se o densitate de circa 40. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. STAN. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. amenajate în câmp. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). R\sadurile nu se repic\. .15 . Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. r\sadurile sunt bune de plantat. N.15).000 plante la ha (fig.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.N.

Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. soteuri sau piureuri. când verzi[oarele sunt bine formate. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Familia Cruciferae 10. 1967. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. e[alonat. pân\ la 10-12 t/ha. în a doua jum\tate a lunii septembrie. citat de Savi]chi [i colab. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. 1992). taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. var.1. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. 10. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor.1992). VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. în func]ie de cerin]ele pie]ei. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .5.5.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. . Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Beceanu (1995).o. La prima exist\ câteva variante tehnice. silvestris). citat de Savi]chi [i colab. fiind.. o bun\ comercializare pe pia]\. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. în acest sens. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.C.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). supe. salate fierte – folosite ca garnitur\.5. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Celelalte lucr\ri de între]inere. 10. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. 1977. prin ruperea cu mâna. acephala D. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. pe baza unui larg studiu bibliografic. pân\ spre vârful tulpinilor.2.

N. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.16). frunzele pot fi colorate în verde. MUNTEANU [i cultivat\. cu polenizare entomofil\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. mari. Limbul frunzelor poate fi lirat. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. iar uneori pestri]. violaceu. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. 156 .16 . Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. brun-violet. Formele pentru furaj au frunzele netede. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. cuprinse între 120-150 cm. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. dar superficial.5. 10. 10. Pe axul principal. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. pe]iolate.plant\ cu tulpina `nalt\. dispuse altern [i distan]at între ele. penat lobat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Frunzele sunt simple. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Tulpina este cilindric\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. din mugurii axilari. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Florile. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Este o plant\ bienal\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. N. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. 2 .Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Astfel. STAN. în func]ie de soi. se pot forma ramuri scurte. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.3. cu în\l]imi variabile.

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Apa este. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.6. 10. ca [i varza de Bruxelles. se situeaz\ în limitele a 16-180C. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. care au frunza aproximativ neted\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.4. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. de culoare verde.5. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. 157 . Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.5.5. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.5. pentru temperatur\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. [i în cazul verzei pentru frunze. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Portul s\u înalt. suprafa]a foliar\ mare. Esen]ial. 10. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. 10. dar [i ro[ieviolacee. oleracea. mai ales în gospod\riile familiale.

Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. 10. (1975). administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. denumit\ impropriu inflorescen]\. În ambele cazuri. (1984). se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.6. CONOPIDA Brussica oleracea L. var.3%.9% (din care celuloz\ 1%). cauliflora (Alef). STAN.. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. sin.a. [i C 60 mg/100 g. sufleuri [. glucide 3. MUNTEANU Fig 10. B2. vitaminele A. ciorbe. var.a. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. B1. Aceasta se consum\ marinat\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.N.1. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. citat de Ceau[escu [i colab. PP. K 420 mg/100 g. botrytis subvar. [. proteine 2. pane. Ca 25 mg/100 g. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. mai mult murat\. salate cu unt. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.17 .6. 158 . Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.6%. Dup\ Mincu [i colab. lipide 0. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. N. care sunt mai tinere. Brassica oleracea L. botrytis Familia Cruciferae 10.8%. elastice [i turgescente.

groase. Germania [i alte ]\ri. în mod evident. B.6. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. În }\rile Române. ierboas\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. 42 mii ha. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. apoi Italia. la compromiterea recoltei. În prezent. 10. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. scurt\.10. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. denumit\ Brassica cretica Sam. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. în mare m\sur\. care are ca origini varza s\lbatic\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. tare ca [i la varza alb\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. din care. Anglia. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. bogat ramificat\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. De altfel.2. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. conopida de Cornwall [. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte.6. 159 . g\lbuie. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. în culturi timpurii sau tardive.3. 1986). Tulpina principal\ este cilindric\. conopida nem]easc\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate.18). scurt\. cum ar fi: conopida italiana. foarte îndesit ramificat\.a. R\d\cina este pivotant\. 10. 2000). Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. c\rnoase. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. incomplet evoluat\. de unde s-a r\spândit în Olanda.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. în Fran]a. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. alb\. [i ast\zi se cunosc denumiri. mai ales în jurul ora[elor. fraged\ [i dulce. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.

Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Conopida este. albastre sau violete. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. tetramere. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. Frunzele sunt simple. groas\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. 10.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). de 1. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. cu marginea întreag\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). verde-închis. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. La un moment dat.18 . Culoarea poate fi verde-deschis. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Florile actinomorfe. STAN. Astfel. hermafrodite. 160 . Polenizarea este entomofil\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.5-2 cm în diametru. cu marginea fin din]at\.N. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). MUNTEANU rareori pu]in violet\. de asemenea. sesile sau scurt pe]iolate. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. erect\ sau oblic\. iar în stadiul de c\p\]ân\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. la unele soiuri. polenizarea este indirect\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. N. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. conopida fiind o plant\ alogam\.oleracea. dar sunt mai mici. La înflorire. practic. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. De[i florile sunt hermafrodite. cu nuan]e cenu[ii. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. nervura principal\ este foarte lat\. frunzele au limbul oval – alungit. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. În faza de r\sad. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. la altele. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. nervura principal\ este sub]ire. un criteriu de identificare a soiurilor.

devin laxe. astfel afectat. Apa. Temperaturile ridicate. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). care. temperaturile sc\zute de 4-80C. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. o lung\ perioada de timp. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C).6. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. 1969). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. de velur sau bob m\runt de orez. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. determin\ spargerea celulelor. cu c\p\]ânile formate. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. factorii major implica]i sunt temperatura. identice cu cele ale verzei. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. În primul caz este afectat\ r\d\cina. care. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Conopida de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. unde cap\t\ culoarea verde. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Pe acest ]esut. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. apa [i elementele nutritive. care î[i pierd turgescen]a. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în cea mai mare parte. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). de[i. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. nici nu mai formeaz\ flori. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. care se reface foarte greu. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). cantitativ. dac\ sunt bine c\lite. care diminueaz\ valoarea comercial\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. În aceast\ direc]ie.4. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Tot în faza de c\p\]ân\. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. de multe ori. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cumulate cu seceta prelungit\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor.

sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. r\sfirate. este important de reamintit c\ 162 . de asemenea. Din aceast\ cauz\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. un exces (moderat) de ap\.N. corespunz\toare terenurilor bine însorite. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Le Bouhec. Excesul de ap\ este. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. în mod evident. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. În ceea ce prive[te azotul. Alungirea r\sadului. întârzierea recoltei. În timpul vegeta]iei. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. În termeni gr\din\re[ti. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. altfel. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. determin\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. În acela[i timp. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. num\rul de frunze este mai redus. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. 1978). asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. 1969. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În privin]a elementelor minerale. cultura are nevoie. de[i nu au dreptate în totalitate. chiar u[or violacee. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. N. de o cantitate mare de lumin\. 1979). De asemenea. în mod special. plantele se alungesc. d\un\tor pentru c\. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. a[a cum se întâmpl\ la varz\. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. de asemenea. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Lumina. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În câmp sau spa]ii protejate. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). STAN. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. în general. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. A[a cum s-a mai ar\tat. În faza de r\sad. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe.

Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. din care multe sunt hibride. uneori pentru ser\). c. în cantit\]i prea mari. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cernoziomuri levigate.LEGUMICULTUR| II acesta. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. spanac etc. mai ales în prim\verile secetoase. Alpha (pentru câmp. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. 10. sortimentul. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. de toamn\ [i de iarn\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. de[i nu este prea bogat. De asemenea. Tehnologia de cultivare 10. salat\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.6. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. La noi în ]ar\. Tipul ecologic de iarn\. provenit\ din grupa Erfurt). reci [i umede.8). În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. castrave]i. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. maz\rea de gr\din\.2–7. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. cu diferite grade de evolu]ie.6. Sunt contraindicate solurile grele. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. 10. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). bobul etc. De exemplu. 163 .6.6. La rândul ei. Locul în rota]ia culturilor.6. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. pân\ la minus 100C.8). pe terenuri ad\postite. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. b.5. grupa Giant (din Italia).1. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.

MUNTEANU 164 . STAN.N. N.

R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.000 plante la hectar (fig. revin aproximativ 66.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. ca [i la varza timpurie. 10. la 4–5 zile dup\ plantare. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Fig 10. Completarea golurilor se face manual. cu udare individual\ a acestuia. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.19). în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). cultura de conopid\ 165 . se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 – 75. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În ferme. Producerea r\sadurilor. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucr\rile de îngrijire. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.445.19 . plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. astfel.600 plante /ha. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. revenind o densitate de 66. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.600 plante/ha).

De regul\. N. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. pân\ la 15 – 20 iulie. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. cu cantit\]i moderate de ap\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. În gospod\riile popula]iei. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale.N. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. în circa 2 – 4 etape. STAN. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Recoltarea se efectueaz\ manual. albe. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. norma de udare se m\re[te. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Înainte de recoltare. în func]ie de starea de umiditate a solului. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. se execut\ o udare u[oar\. Produc]ia variaz\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. fiind între 15 [i 25 t/ha. Calendaristic. f\r\ a-l r\ci prea mult. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu circa dou\ zile. fragede [i pl\cute la gust. aplicându-se. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. 166 . se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pân\ la 5-6 ud\ri. Dac\ este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice.

Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. secar\ mas\ verde etc.6. prin ata[area unei grape stelate.. ceap\ pentru stufat etc). Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. în perioadele secetoase din timpul verii. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\.000 – 50. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd.20). Producerea r\sadurilor. De asemenea. în func]ie de gradul de aciditate. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la hectar (fig 10. cartofi timpuri etc. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. în nici un caz acid\.2. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. 167 . sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. asigurând o densitate de 45. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. spanac. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Locul `n rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II 10. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i.6. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. spanac. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. În cazul în care solul este u[or acid. din punct de vedere al structurii. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. cu l\]imea la coronament de 104 cm. în func]ie de zon\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Vara. Celelalte lucr\ri aplicate. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în vârst\ de 45 – 55 zile. Pe fiecare strat în\l]at. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. la adâncimea de 20–22 cm. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. dac\ este nevoie. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha.

în perioadele secetoase din timpul verii.000 plante la ha. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. 10. ac]ionat\ de tractorul L-445. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. În gospod\riile popula]iei. la cultura de conopid\ de toamn\. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. în func]ie de regimul de precipita]ii. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. pân\ 168 . În faza form\rii c\p\]ânilor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În timpul vegeta]iei. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. Dac\ este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. MUNTEANU Fig. În timpul perioadei de vegeta]ie. N.20 . cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. seara. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.N. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. Lucr\rile de îngrijire. dup\ care se depoziteaz\ temporar. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. STAN. când plantele [i-au revenit. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. realizând o densitate de circa 55.

R\sadurile se produc în sere înmul]itor. În faza de r\sad. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. 1981).6. Sem\natul nu se va face prea des. Cu 7–8 zile înainte de plantare. de asemenea. Dup\ r\s\rire. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. în faza de cotiledoane. Salter. pericolul vernaliz\rii [. unde sem\natul se face în luna ianuarie. (1962. Löbl [i colab. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. asem\n\tor culturii de câmp. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 1972). O bun\ fertilizare se poate realiza. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. plantele se vor c\li foarte bine. 1977). temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).000 [i 30. pân\ la plantare. Pentru ciclul al II-lea.C.P. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.a. 1974). De aceea. 10. atât în ciclul de prim\var\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). epocii [i ciclului de cultur\. 1974.). reduce faza de c\p\]ân\. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Producerea r\sadurilor.6. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. alungindu-se foarte repede. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. 169 . Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. astfel ca. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. – S. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.000 plante la hectar. Pentru Câmpia Dun\rii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Buz\u. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. variind intre 18 [i 30 t/ha.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter.C.L. Infiin]area culturii.F. respectiv cu 40. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.L.

În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.P. Fig.21 . este deosebit de sensibil\ la secet\. conopida. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. de 33.C. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.10. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. Principalii factori de mediu se regleaz\.24. De asemenea.L. 1980). asem\n\tor culturii de varz\. – S. Reglarea regimului factorilor de mediu. Fa]\ de varz\. 10.. în rânduri. determinând încetarea în cre[tere. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.000 plante/ha.000 plante/ha (fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.N. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. realizând o densitate de 28. asigurând o densitate.21).000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. N. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. 10. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. 1981).000 plante la hectar (I. STAN. Buz\u. realizându-se o densitate de circa 33. 170 . desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.L.22). 10. în general.C. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. În plus. în faza de c\p\]ân\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. La aceea[i schem\.F. de asemenea. în faza de c\p\]ân\. conform schemei din figura 10. realizându-se o densitate de 40.23). MUNTEANU În solariile bloc.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.22 .LEGUMICULTUR| II Fig.

N. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte...4. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. 1970. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.6. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. N. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. folosind temperaturi sc\zute.L.C. 1981. 1980). Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. 10. 1973) 172 .-S. reglarea factorilor temperatur\. de exemplu. 1973).6. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.000 [i 80. în func]ie de soi. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.F.P. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. MUNTEANU Fig.L.C. Mamestra brassicae). citat de Ceu[escu [i colab.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Producerea r\sadurilor. STAN. 10. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. În continuare. modificat) Ca [i la varz\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Lucr\rile de îngrijire. Se planific\ între 50.000 de fire la hectar. Buz\u. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. specific\ soiului.

Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. În plus. în perioada de insola]ie. recoltarea se face e[alonat. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.000 plante la hectar (fig. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. 1973). când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. frunzele se leag\ deasupra acestora. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. În general. corespunz\tor epocilor de plantare. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. În acest scop. soiurile mai pu]in viguroase. uniformitatea. Lucrarea este e[alonat\. 10. irigarea. dac\ s-au format c\p\]ânile. Sera. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. prin caracteristicile sale constructive. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Astfel.000 [i 80. care s\ asigure densit\]i variind între 50. prin cretizarea geamurilor. 173 . Recoltarea. vor avea o densitate mai mare [i invers. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. a[a cum s-a mai ar\tat. din decembrie pân\ la începutul lunii mai.25) Fig.5). Înfiin]area culturii. la densitatea de circa 50. afânarea solului prin pra[ile.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. aerisirea va fi aproape permanent\. 10. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar.

ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. N. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. o legum\ de lux. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. BROCCOLI Brassica oleracea var. Se recunoa[te c\. B. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. în mare parte asem\n\toare cu conopida. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 174 . broccoli este aproape necunoscut\.7.1. “oficial”. în secolul al XX-lea (1930). Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.7.o. 1994). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). cymosa Lam sin.26).7. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. La noi în ]ar\. var. STAN. MUNTEANU 10. Broccoli este o varietate ierboas\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.3. 10. În lume. subvar. botrytis L.7. dar denume[te. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. 10. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). chiar dup\ 1950. Acest termen exist\ [i ast\zi. constând din l\starii floriferi. italica Plenk Familia Cruciferae 10. dar prezint\ suficiente caractere botanice. fiind considerat\. cunoscut\ mai ales în Italia. în mod exclusiv. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\).N.2. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. ca [i aceasta. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. anual\. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. 10.

2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.26 – Broccoli: 1 . factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .a. 10. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. dispuse pe l\starii principali. pedunculii florali [i mugurii floriferi. 1953). 10. La soiurile mai vechi.4. botrytis L. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.m.7.o. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. g\lbuie sau violacee. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. var. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Soiurile mai noi. formând noi buchete [. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.LEGUMICULTUR| II Fig.). mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. lirat-penat-partit.d. Partea comestibil\. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). Limbul este. la multe soiuri. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. ameliorate ini]ial în America de Nord. denumit\ în mod corect inflorescen]\. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. subvar.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). asparagoides Lam.

~n aceast\ faz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.6.7.7.a.27. În România se cultiv\.1. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . cu o vârst\ de 40-45 de zile. Fig.6. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. N. Cu alte cuvinte. în mod întâmpl\tor. au fost studiate adev\rate colec]ii. SCL Bac\u [. în cultur\. diferite soiuri. STAN. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).C. provenite din ]\rile cu tradi]ie.L. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Vidra.F. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.7. 10. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.27 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. exigen]ele ecologice sunt maxime. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). 10. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.N. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. În câmpurile experimentale de la I. Soiuri La nivel mondial. 10. Tehnologia de cultivare 10.5.

10. 10.28 . în cultur\.7. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Înfiin]area culturii are loc.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Recoltarea se efectueaz\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.28). eventual.6. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. a[a cum s-a anticipat deja. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. prin r\saduri de 3045 de zile.5 iulie). în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). De asemenea.2. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Fig. de regul\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. La cultura de broccoli asparagus. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. dar poate fi [i mai redus\. 10.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. dar f\r\ frunzele protectoare. în mod e[alonat. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .

MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . respectiv B.1. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. care este fraged\.N. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ghiveciuri. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. De asemenea. var. adic\ 15-25 t/ha. din timpul toamnei). r\sadni]e [i solarii. gulia se asorteaz\ u[or în asolament.a. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.8. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\.în cel al guliilor. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).2. Familia Cruciferae 10. Oleracea. 10. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. suculent\. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . comparativ. ou\ sau umplute cu carne [i orez. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. simpl\ sau asortat\ cu morcov. circa o lun\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Una din aceste variet\]i. sin. H. mai ales atmosferic\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . ]elin\ [. La noi în ]ar\ sunt 178 . gongyloides Lam.8. în perioada cu umiditate ridicat\. ridichi.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. N. [i bolile.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).). cu gust pl\cut. în perioada de secet\. STAN. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. oleracea var. GULIA Brassica oleracea var. 10. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.8. mânc\ruri cu carne. cu conopida. de exemplu. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. gongylodes L. soteuri. sylvestris. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). De asemenea. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. frig\nele. oleracea. denumit\ “varza de Pompei”. Din punct de vedere agrofitotehnic. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .

Aspectul general al plantei: scurt\. 10. comparativ cu varza. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. În România. 1985). În lume este larg r\spândit\. gulia. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. r\d\cini. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.A. în func]ie de soi. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. în faza reproductiv\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. se comport\ ca anuale. sferic-turtit\ sau ovat\. La soiurile timpurii. în acest din urm\ caz. în S. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. ovat sau lanceolat. atât timpurie cât [i cea tardiv\. limbul este eliptic. cultivate prim\vara devreme. în func]ie de vârsta plantei [i soi. bienal\ (fig. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. cele de la baz\ cad mai devreme. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. dublu sau neregulat din]a]i. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. 10. Tulpina (în primul an) este Fig. în al doilea an).29).. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Astfel. respectiv 610 ori mai mici.Gulia. de culoare verde-deschis. alterne. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.U. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Lobii limbului sunt simplu. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. acestea pot evolua.3. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.29 . Limbul are m\rimea [i forma variabile. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. l\sând cicatrici mari. Unele soiuri . în faz\ de r\sad. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.8. 10. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. Frunzele sunt simple. tuberizat\ în partea inferioar\. Canada [i Asia.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.

dar suficient de reav\n. 10. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.8. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Aceste cerin]e sunt justificate.6. 10. a fi în cantit\]i mari. inclusiv la gulia de toamn\.1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. pe un fond de fertilizare organic.N. iar pe de alt\ parte.8. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. pe de o parte.4.9). În mod deosebit. de regul\. MUNTEANU 10.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. tardive. factorii de mediu . Asolamentul. Producerea r\sadurilor. 180 . pentru gulioare. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Solul trebuie s\ fie mijlociu. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. de baz\.8.mai ales nutri]ionali .8.6. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. În toate cazurile. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).a. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. STAN. mai ales fa]\ de sol. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. În acela[i timp. Elementele nutritive se prefer\. bine structurat [i fertil.5. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. cerin]ele sunt mai mari. datorit\ faptului c\ plantele. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. N. elementele nutritive [i ap\. dar echilibrate. în cultur\ protejat\ [.

LEGUMICULTUR| II 181 .

astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.30). 182 . 10. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. la interval de 8-10 zile.4).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Fig 10. Murtazov [i colab.N. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. N. STAN. la distan]a de 25 cm între plante. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. temperatura de 70C). în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. cel pu]in trei zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Lucrarea se execut\ manual. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.02) (tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie.30 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. prin împr\[tiere sau în rânduri. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.

Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. produc]ia va suferi (Bala[a. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. 10. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în acest caz.8. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. o singur\ dat\. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 10. La plantare. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.000-70. în func]ie de condi]iile meteorologice. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. R\sadurile îmb\trânite. 183 . în zona unde are loc procesul de îngro[are.2. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. 1973). prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.31). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. agrotehnice [i de soi.000 plante la ha (fig. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. revenind o densitate de 65. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha.6.

în func]ie de regimul de precipita]ii. 184 . dar pot face recoltarea mai dificil\. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari.3. de calitate inferioar\. MUNTEANU Fig 10. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. cu o p\trundere superficial\ în sol. STAN. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. la adâncimea de 30-40 cm. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). la cuburi sau ghivece nutritive. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Producerea r\sadului. N. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. 10. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.31 . Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. f\r\ suculen]\. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Guliile.8. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. În cursul vegeta]iei.N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. R\sadul se produce în sera înmul]itor. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.6.

mai ales în perioada iernii. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 185 .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.000 plante la hectar.32). în func]ie de zona de cultur\. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.34. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.33 .33). iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. între 15 martie . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 10. 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.000 plante. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. În solariile tunel. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. Fig 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. 1972). dispuse conform schemei din figura 10.10 aprilie. care în general va fi moderat\ (16-170C). În perioada de r\sad. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.32 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Înfiin]area culturii.

Lucr\rile de îngrijire. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Recoltarea.4. irigarea. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. MUNTEANU Fig 10. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. produc]ia este 2025 tone la hectar. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. 1973).34 .8. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. 10. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. STAN. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. Plantarea se face manual. 1972). N. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). 186 . îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.N.6. În cultura pur\.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.36). 2-3 kg.000-166.3 kg.8-2. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Tehnologia de cultivare 10. 1973). preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.000 plante la hectar (Bala[a. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Cultura timpurie Alegere terenului. alegerea plantei premerg\toare. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.6. 1973). Fig 10. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . cu r\saduri de aceea[i vârst\.9. Murtazov. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Se seam\n\ mai rar. Pân\ la plantare.1. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.LEGUMICULTUR| II 10.6. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. soi [i calitate. deoarece r\sadurile nu se repic\. 1974). astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Completarea golurilor se face manual.9. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. la 4-5 zile de la plantare. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Producerea r\sadurilor.000 plante la hectar. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. revenind o densitate de circa 33.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 10. ori de câte ori este nevoie. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36 . Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.

Lucr\rile de îngrijire. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.) câte dou\ rânduri pe strat.a. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Calendaristic. Adâncimea de sem\nat este de circa 2.2. De asemenea. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. manual. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. STAN. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. MUNTEANU Spectrum). [i în a doua parte a acestei luni. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Produc]ia este de 20-25 t/ha.37 . Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. dup\ r\rit. distan]ate la 80 cm (fig. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.5 cm. Stanhay [.N. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. 10. 10. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. N. Fig 10. în 2-3 etape. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.9. la începutul lunii iulie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .37). pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii.6. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.

`n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. l\sându-le pe cele mai viguroase.37).000-50. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. . l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.se face r\ritul plantelor.. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 193 . în 2-3 etape. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 10.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000 plante la hectar (fig. manual. dar cu unele deosebiri [i anume: . 1998).

1. var.N. cu tulpina fistuloas\. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. prezint\ flori unisexuate. STAN. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Dovlecelul entomofil\.1) Tabelul 11. N. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1. fiind monoice. (=var. cu polenizare Giromontina Alef. oblonga Ser. sere. târâtoare.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Pepenele galben Cucumis melo L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. (peponid\). Familia Cucurbitaceae 11. plantele Cucurbita pepo L. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. alogame. sunt plante erbacee anuale. 194 .1. 1979 11. convar. vulgaris suprafa]\. ad\posturi.

de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.57% cenu[\. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.. 6.95% substan]e proteice.83% Cl.000 ha.26% P2O5. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.4 milioane tone.1.3% K2O. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.39-0. Varo. 0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. 7. murate sau marinate). Spania.. Polonia. Anglia [i alte ]\ri nordice. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 10.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Ungaria. tocan\ etc. 0.H.58% Na2O. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.35-0. din punct de vedere alimentar. pân\ la latitudinea de 61-62°.39% SiO2. 1. Olanda. suprafa]a cultivat\ este de 90. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. 11. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).14% zaharuri totale.07-2. 4. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.H. 0. 0.O. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.8% SO3..2.7% MgO.52% celuloz\.. De la greci.A. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Germania. 1995). produc]iile medii sunt foarte diferite. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.U. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. 0. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.6% CaO. 195 .2 milioane ha. Collumela [i al]ii.. De[i. 11.. Italia etc.A. iar cea total\ de circa 2. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.04 mg% vitamina B2). 3. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. În Europa.39-0. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 1. Pe plan mondial.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.04 mg% vitamina B1. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. În func]ie de ]ar\. citat de Ghenkov [i colab. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.4 milioane tone (Anuarul F. 1974).

Fig 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare. 1980) Tulpina este erbacee. 11. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. N.5 m. hr\nirea plantei devine mai activ\. de la 0.1 . Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. 196 . Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. din loc în loc. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. MUNTEANU În ]ara noastr\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. ramificat\. sunt necesare 56-70 zile. urmate de zonele colinare. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. 11. trilobate sau pentalobate. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.N. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. STAN. târâtoare. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. ocupând suprafe]e diferite. ca urmare. sunt mari. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.1). astfel. fistuloas\.Sistemul radicular la castrave]i.3. acoperite cu peri[ori aspri. cu p\mânt. tulpina emite r\d\cini adventive [i. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te..1.7 la 2. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.

Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. La hibrizii ginoici. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Astfel.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). turtite. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. în func]ie de soi. 197 . 11. fructele cresc deformate.cârcel. 11. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. care. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. o hran\ mai bogat\ în azot. 1973) (Ethrel 500 ppm).flori b\rb\te[ti.frunz\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). temperatur\ [i umiditate. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. duc la cre[terea num\rului de flori femele.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Dac\ polenizarea se face incomplet.3). de form\ alungit\. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.3 . În cazul acestor hibrizi.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. 3 . 5 . are dimensiuni [i culori diferite (fig. favorizând apari]ia 1 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. de form\ alungit\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.2 .2).flori femeie[ti. 2 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. dac\ polenizarea are loc. numit\ melonid\. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. deoarece polenul este greu [i lipicios.

STAN.4. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. în culturile de câmp. MUNTEANU 11. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Astfel. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. plantele mor. Intensitatea optim\ a luminii. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). N.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. În func]ie de fenofaz\. Din aceast\ cauz\. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. frunzele devin galben-verzui. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Sub 15°C.1. 198 . O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. 1957). Peste 35°C cre[terea înceteaz\.2) Tabelul 11. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.N. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. este de circa 15-20 mii luc[i. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.

f\r\ exces de umiditate. Pe de alt\ parte. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. în special la cultura de ser\. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. castrave]ii se cultiv\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. încetarea fructific\rii. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în special SO2. bogate în humus.5 kg P2O5. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. pe cât este posibil. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. fructele se deformeaz\ [i. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). avându-se în vedere c\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. care trebuie men]inute constant. afânate. 1. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. `n privin]a calit\]ii luminii. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. cap\t\ un gust amar. De aceea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. de aceea. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Elementele nutritive. Nu sunt indicate solurile grele. în unele cazuri. bine drenate. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. este d\un\toare castrave]ilor. 2. De asemenea. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. De asemenea. 4. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.0 kg CaO [i 0. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. la o ton\ de produs. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. fosfor [i potasiu. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.0 kg K2O. pân\ la 0. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. argiloase [i cele prea nisipoase. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.5). putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se extrag din sol circa 2. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. u[oare.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).5-7. 199 .0 kg N. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. de obicei. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%.5 kg MgO. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.

etc. Magic. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Corni[a F1.4). fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Renato F1. se planteaz\ în solul serei.6.N. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. pe [an] cu gunoi. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Record. Corni[a. N. Astrea F1. Levina. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Tabelul 11. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. (cu fructul lung) [i Renato. Anka. Select. Florida.1. Obelisk. Royal F1. Cornibac. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. MUNTEANU 11. Levina F1. pe pale de paie. Cornibac Renato. pe timpul iernii etc. Levina. Favorit etc.4. 11. pe balo]i.1. plantele nu se sus]in. STAN.5. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Farbio. planta pe sol înc\lzit.3). 200 . la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina etc. Parker. Corni[on. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.

LEGUMICULTUR| II 201 .

prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. varza. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. conform schemei din figura 11. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. cu expozi]ie sudic\. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.N. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.1. u[or înclinat. a. N. Indiferent de modul de cultur\. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.4. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Pentru cultura de toamn\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Producerea r\sadurilor. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. în 400-500 l ap\. fasolea. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. În cadrul rota]iei. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. permeabil. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . 100 kg/ha P2O5. MUNTEANU 11. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare.000 plante/ha.1. ceapa etc. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. bobul). Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. astfel ca. STAN.5). Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. în momentul plant\rii.5 l/ha. 202 .6. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. cartoful. bogat în materie organic\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).

cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 30% mrani]\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. 30% mrani]\. În a doua jum\tate a lunii martie. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. La pra[ila a doua. Wuchsal 0. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. în brazde de ]elin\.05% sau Ultracid-40 0.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.a. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. mai rar. 40% turb\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.15% plus Fernos 0. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.03%.4 . astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. 203 . se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.3%).

Bavistin sau Derosal. Alfonat 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.25%.35%. Polyram DF 0. Tilt 0.Benlate.cucurbitae) 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. 72 ore. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Quadris 0.1%.2%.05%.15% + Dithane M 45 . `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.025%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).0.2%.2%.Benlate. Bayleton 5-0. Vondozeb 0.05% plus Mycodifol 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.5%. Odat\ cu începerea înfloririi.2%.Dazomet 500 kg/ha. Mancozeb 0.2%.N. a .2%.05%. Dithane M 45 0.6). Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Kumulus DF 0. Rubifan 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Baycor 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Shavit F 0. Aliette 0. când l\starii au 6-7 frunze.075.3%. Dithane M-45 0. Shavit f.2%. Sulf muiabil 0. 7-10 Turdacupral 0.4%.25% 8-10 Morestan 0. Vondozeb 0. Sancozeb 0.2%.25. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. cubensis) Curzate Manox 0. Vapam 12001500 l/ha. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.15% l/plant\.3%.2% Mana Ripost M 0.0. Bravo 500 . Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Topas 0.05% Turdacupral 0. Curzate Man 0. Previcur 607 SL 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.2%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). cichoracearum f.2%.03%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.3%. Tabelul 11. N.1%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Systhane MZ 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Folpan 0.25%.2%.015%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Topsin M. Topsin M. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.25%. Bavistin sau Derosal 0.5% Captan 50 WP 0. Mikal M 0.2%.05%. STAN.

Pirimor 50 WP 0.2%. Diazol 60 EC 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Calidan 0. Polyram DF 0. Supersect 10 EC 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.1%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Fastac 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.15%.08%.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Ripcord 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.1%.2% Captan 50 WP 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. b.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.02%.04%.2%. Vondozeb 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.1%. Sinoratox 35 0. 205 .03 %.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. apoi se sorteaz\.04%.sp. cu lungimea de 1. Shavit F 0.5-1.2%. Mospilan 20 SP 0.2%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.2%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%. Polacritox 0.6 .1%.25%. Nogos 50 0. Maneb 50 WP 0. Maneb 50 WP 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Folpan 0.5 EC 0. Zineb 58 0.0.1% Fundazol 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Zineb 0.20. Sumi7-8 Alpha 2.08%.25%. 4-5 Decis 0.05%. Omite 57 EC 0. Mirage F 0.03%.15%. Actellic 50 EC 0.05% Neoron 500 EC 0.2%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Bavistin 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Sumilex 0.3% Captan 50 WP 0.05-0. Metoben 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.Dezinfec]ia solului b . Divipan 100 0.15%. Nisorun 10 WP 0.05%.3%.20. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.1%. Dithane M-45 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.05%. Unden 40 0. Fernos 50 WO 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. dup\ pichetare. Bravo 500 .2%. Talstar 10 EC 0.1%.25%.1%. În cazul culturii pe spalier. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.15%. 8-10 Actellic 50 EC 0.

folosind rota]ia amintit\ anterior.6 . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.5 [i fig.începutul lunii mai.6). modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. 206 . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.N. la o adâncime de 3-4 cm.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. N. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11.5 . 11. STAN. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.

E[alonat. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi.pentru consum proasp\t (tabelul 11. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . La culturile pe spalier.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. la soiurile de tip Cornichon. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. în special lungimea fructelor care. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Pentru conserve. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. în medie este de 2-4 zile. în func]ie de soi. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. dar dup\ ce s-a luat roua. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Tabelul 11.7). bolnave etc. deci se recolteaz\ diminea]a. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. În momentul recolt\rii. trebuie s\ fie de 6-9 cm . În nici un caz. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. care sunt foarte fragile. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.pentru industrializare [i 9-12 cm . Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. când temperatura este mai sc\zut\.

1978). secar\ pentru mas\ verde. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face manual sau mecanizat. De aceea. 11. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. legume verde]uri. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. orz de toamn\. MUNTEANU La culturile pe sol. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Cultura în sere Dup\ tomate. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. noaptea [i diminea]a). recoltarea se face zilnic. 208 .la cultura pe sol. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. N. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.1. borceaguri. recoltarea se face numai manual. La culturile sus]inute pe spalier. varz\ timpurie. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice.N. maz\re de gr\din\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. c. STAN. irigarea este cea mai important\. la început s\pt\mânal. 69 cm [i 9-12 cm.6. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\.2. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Dintre lucr\rile de între]inere.

Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. de 40-50 cm lungime. . . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. dezinfectarea serei [i solului. atât pe pia]a intern\. îngropa]i sau la suprafa]\. cu fructe partenocarpice. afânarea profund\. În cazul culturii direct în solul serei. cât [i pe cea extern\.cultura direct în solul serei. sem\nat în ghivece. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Între]inerea culturii: .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. în exclusivitate. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultur\ pe balo]i. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . de circa 30 cm. hibrizi ginoici (F1).cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. a. se folosesc în ser\.cultura pe strat de gunoi de grajd. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. preg\tirea substratului pentru plantare. în ultima vreme. . .

care se bat în p\mânt. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). N. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. var stins 100 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. Se administreaz\ succesiv. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. în strat gros de 12-15 cm. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. pe linia viitoarelor rânduri. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. STAN. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. sulfat de potasiu 200 g.4). mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). îngropa]i [i la suprafa]a solului.5).000 balo]i (100-120 t paie). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. în trei reprize. sulfat de magneziu 50 g.N. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.000-7. azotat de amoniu 200 g. 210 . fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. administrarea îngr\[\mintelor chimice. Dup\ a[ezarea balo]ilor. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. sulfat de fier 30 g. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.

30-4. evitarea contamin\rii cu nematozi. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.50 1.1972) (16. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.90-8. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.0-90.00-16.00 23. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.9-3. 211 .42-3. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.099 2. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.259 4. ciclul I balo]i ciclul II (15.6-18. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.10 0.70 8. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00 20.6 43.50-19.0 0. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.20 Specificare N .54 1.IX.1973) 0. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.00 8.8). care trebuie manevrat.5 10.10 2.50-5.I.9).50-13.32-1.8 0. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.160-0.5-36.049-0. care se bat în p\mânt. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.03 1. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.21-8.267-0. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. În acest caz.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.65-9.00-3. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.6-23. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.0-37. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.70 8.0 12.461 4. Tabelul 11. ace[tia se a[az\ direct pe sol.

Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. N. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.03%). Foliar-feed 0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.C. Actellic E. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.0 kg sulfat de potasiu.5 kg superfosfat. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.2%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.ciclul scurt în sere înmul]itor. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.1%. 0.5 EC 0.5%. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Morestan 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. timp de 72 ore. Derosal 0. la câteva zile de la r\s\rire. 5-8 III .3-0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).3%. temperatura va fi de 22-24°C.1%. 15-10 VII .2% plus Ultracid 0. Astfel. cu asigurarea ventila]iei. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Tratamentul termic uscat de 76°C.03%.2% sau Sumilex 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 1. MUNTEANU Tabelul 11.05%.06% sau Unden 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.N. STAN. Sumi-Alpha 2. 30% mrani]\. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.15%. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.ciclul II). evitându-se excesul de umiditate.

desimea culturii este de 2. unele cu caracter general. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. cu r\d\cini de culoare alb\.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. liber de boli [i d\un\tori. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. 20-25 cm în\l]ime.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. desimea este mai redus\ (1. iar altele cu caracter special (tabelul 11.2 plante/m2). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. cu sistem radicular bogat.10).40 m. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.5-3 plante/m2. Pentru ciclul I. de culoare verde normal. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).11).zile de la sem\nat la plantat. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. Tabelul 11. 213 . 7-9 mm diametrul la colet. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 4-6 frunze normal dezvoltate.12). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. **.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.

pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. decada 2.c. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i..martie. • II – aprilie. STAN. 24°C .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. deformate. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. • Defolierea ascendent\. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 40% turb\. temperatura de zi: 22°C . • I – februarie. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.umiditatea solului 85-90% din c. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.ianuarie. februarie. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . MUNTEANU Tabelul 11. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. prin aspersiune.a.5. • Reglarea umidit\]ii: . N. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. nivelarea solului. decada 3.4% Distribuirea r\sadului pe travee.

tulpina se 215 . care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se las\ câte un fruct la fiecare nod.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . În continuare.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.7). În acest scop.7 . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii..`n "V". pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. Fig. 1980). l\starii îndep\rtându-se. pe de o parte. la nivelul sârmei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. De la dolie. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. [i colab. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). [i fructificarea acestora. în prima etap\. în prima etap\. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. B . 11. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. La acest sistem. pe de alt\ parte. 11.

pe fiecare plant\ se pot ob]ine. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.3 3.9 5.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.1 4. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. Un fruct. N. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. atât în sol. atunci acestea se epuizeaz\. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. o plant\ poate produce 40-45 fructe.2 7. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. iar `n al doilea rând.14). Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.5 216 . MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Tabelul 11. f\r\ oscila]ii. cât [i a fructelor. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.N. are nevoie de 18-21 zile. în sensul c\. în serii. cât [i în aerul serei. câte patru fructe. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.4 5.6 34 30 26 22 5. STAN.13). Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.

217 . 1978). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. [i a celor din zonele învecinate. 1978). astfel încât s\ asigure 30 mg N. 1978). CaO-1564/-kg/ha.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu.. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. K2O-1010/412 kg/ha. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. pe baza analizelor de laborator. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 120 mg P2O5. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.15). prelunge[te perioada de fructificare. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha).. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. de asemenea. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. MgO-86/16 kg/ha. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. la începutul vegeta]iei. Este bine ca. Ca urmare. P2O5-852/192 kg/ha. Fertilizarea se face./ha.a. 150 mg K2O. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 1974). atât în interiorul balotului. imediat dup\ începerea fructific\rii. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.

adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.5 6. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. deformate. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. a fost dezinfectat pe cale termic\. tot pe calit\]i. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.0-6. MUNTEANU Tabelul 11. direct pe solul serei. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.8-7. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. spongios.5 6.6). În cazul când se practic\ acest ciclu.5 6. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. Pentru m\rirea produc]iei. La aducerea în alee. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. conform solicit\rilor beneficiarului. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. folosind r\sad de 30-35 zile. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.0 6.N. 218 .0 2.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).8-7.9). în prealabil. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. N. cu urme de îmboln\viri. într-un sol care. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. strâmbate. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).2-3. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. strâmbe.5-3. b. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. cultura se face obi[nuit.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.5-7. STAN. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. r\niri mecanice etc.

3). irigarea pe brazde sau prin aspersiune. conducerea plantelor vertical prin palisare. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. varz\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.K. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. odat\ cu desfiin]area culturii. conopid\ (tabelul 11.3. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. 1981). 11. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha)..1. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3% plus Captadin 0. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M.9). [i colab. c. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. bilonatul plantelor. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. mobilizarea solului [i. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. concomitent.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Produc]ia este de 60-70t/ha. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. în concentra]ie de 10%). se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . r\sadul se va produce tot în aceste sere. se încorporeaz\ în sol. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor.P. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor.6. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha.

când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. realizându-se 50-60 t/ha.N. pra[ile. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. udatul. iar pe rând la 35 cm. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. 220 . tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). tip tunel. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.7 plante/m2. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. 1:10). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. revenind 22. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.4. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. 11. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. moderat.000 plante la ha. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\.40 m în solariile tunel [i 0. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha.85 m între benzi [i 0. La culturile din ad\posturile joase. mai des [i cu norme mai mari. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. plantarea se face în rânduri simple. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. În solariile tunel. apoi. pe un singur rând. N. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. sem\natul de devanseaz\. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. În solariile bloc. STAN. la distan]a de 0. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. revenind 24.1.80 m între rândurile din band\. în strat de 4-5 cm grosime. mulcirea cu mrani]\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. vertical. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.000 plante/ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.96 m în cele bloc. când se desfiin]eaz\ cultura. la început. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.6. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. iar plantarea la 1-10 martie.

marmelad\. ajungând pân\ la 12-14%. Semin]ele con]in circa 25% ulei. La noi se cultiv\ pe circa 2. târâtoare. fiind mai s\rac decât la castravete.1. aproape cilindric\. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.2.3. 1974). când au gust. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Este mult cultivat în India. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.LEGUMICULTUR| II 11. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\.. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. China. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. 11. ]\rile mediteraneene.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. În prezent. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. dulce]uri. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Asia Central\ [i China (Jukovski.2. formând tulpini de ordinul I. Iordania. 11. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri.8). mai sub]ire ca la castrave]i. ]\rile balcanice [i în America. Se ramific\ puternic. Rusia. atingând paralela 470.2. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. sucuri. vitaminele B1 [i B2). Iran. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.000 ha. Tulpina este erbacee. 11.500-3. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. 1950). în culturi ad\postite. salate de fructe etc. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 221 .2.

Între înflorirea primelor flori femele. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Astfel. pân\ la începutul recolt\rilor. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. 81.5 Mg (tabelul 11.8 K. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. palmate sau reniforme.. Deci. În perioada de fructificare.8 . portocalie sau verde. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. cre[te consumul de potasiu. crocant\ sau fondant\. 13. de culoare alb\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). legarea acestora [i îngro[area fructelor. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.16). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. 10.2 N. 222 . galben\. lung pe]iolate. 1979). cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi).4. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. elipsoidal\. 11. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. STAN. 11. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Fructele costate se numesc cantalupi. mai mult sau mai pu]in parfumat\. acoperite cu peri[ori fini. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. entomofil\. cu o produc]ie de 22 t/ha. florile [i cârceii. la cultura de ser\.N.17).2.1 P. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.Pepenele galben: plant\ cu l\star. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. uneori longitudinal costat. N. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Fructul este o melonid\ (peponid\). de form\ ovoid\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. frunze. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Polenizarea este alogam\. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii.

53 S.2. în compara]ie cu castravetele.90 8. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).25 2. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.00 78.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 11.60 13. cât [i târzii (peste 100 zile). 223 . aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.34 4. Suport\ mai u[or seceta. Apa Lumina Tabelul 11.30 2.34 10.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.14 5. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.80 27. nisipo-lutoase).20 P 0.60 13. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. În solurile pe care se cultiv\. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.18).40 81.58 12.5. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. profunde [i ferite de vânturi.40 10.80 Mg 0.7.60 26. semitârzii (85-100 zile).00 61. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.30 60.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. semitimpurii (75-85 zile)..10 K 2. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.

MUNTEANU 224 .N. STAN. N.

Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.000-24. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. apoi la 5-8 frunze (l\starii). în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.3x35 kg/ha [i K2O .2. 11.1.18 ore). Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). în sere. 225 . când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. rezultând în final o densitate de 20. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. timp de câteva zile.6.2.9 . mulcirea solului. R\ritul plantelor pe rând se face manual. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Fig. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. calitativ superioare. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). 11.9).2x35 kg/ha. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. cu poten]ial productiv mai ridicat. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.6.6 ore). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.000 plante la ha (fig. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. 11. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.

6. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). utilizând r\sad de 4550 zile. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. trebuie s\ fie de 24260C. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente.000 plante la ha. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. N. Este necesar ca permanent. în mod obligatoriu. va fi de 23-250C.19). pe fiecare m2 substrat de cultur\. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Pe timp noros. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\.2. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. 226 . 11. STAN. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. aceasta va fi de 20-220C. cultura nu se ud\. utilizându-se 2l/plant\). Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). intensificarea aromei specifice etc. în primele 10 zile de la plantare. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. În general. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. înmuierea zonei pistilare. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. în prima lun\ de la plantare. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. apoi. cultura. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. apoi (în perioada de fructificare). apoi cre[te pân\ la 90%. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. La soiurile târzii. în mod normal. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. temperatura se va ridica la 28-300C.2. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. temperatura se va men]ine la 18-190C. în func]ie de luminozitate. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Temperatura din aer. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Se recomand\ ca. în zilele însorite. Noaptea (în perioada de cre[tere). rezultând o densitate de 20. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale.N.

este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Ogen etc. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. 11. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. În plin proces de maturare a fructelor. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Astfel. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.2. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i.a. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. ciupindu-se dup\ o frunz\.3.. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Galia F1. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. de calitate superioar\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. produc]ia fiind timpurie. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 1980). Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. H-25. sub form\ de “V”. dar fructele sunt mici. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei.6. direct în ghivece. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. se ob]in fructe mari.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Turkestan. 3-4 fructe pe bolt\. 227 .

proteine (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. Astfel. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.4. se las\ pe fiecare l\star.500 plante/ha). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. 228 . cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.9 % zaharoz\. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. Înainte de maturizare.000 plante la ha. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. calciu – 7 mg. B5. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. iar în cel tip bloc.5 – 4. Butnariu [i colab.40 m l\]ime). se folosesc la prepararea mur\turilor. carotenoide (0.3.). În continuare.1.5 mg. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. în solariile de tip tunel (5. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. B1. la 100 g substan]\ proasp\t\.5 – 1.8-5. s\ruri minerale de: potasiu – 2. fier – 0. lipide (0.. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.5%). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. Fructele con]in: 89-90% ap\. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). distan]a dintre rânduri este de 1.) sin. dar desimea poate fi sporit\ la 20. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. C. zaharuri (6-8%). din care: 1. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. câte un fruct. B6. vitaminele A.3.2 mg.6% glucoz\.6.2 %). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. 11. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.6 – 2. 1978).2. 1-2% celuloz\.2 %). 1984. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. în func]ie de vigoarea plantei. C(4.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.3 mg/100 g). se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. de regul\. acizi organici (0.p. PP.1. N. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Dintre lucr\rile de îngrijire.000 plante/ha). fosfor – 12 mg. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. B2. STAN.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. 11. fin [i pl\cut. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.6 % fructoz\ [i 0. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. 3. fiind indicat în tratarea litiazei renale.N.9. 1992).5 mg/100 g s.

000 kg/ha. Florile sunt unisexuate. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). acoperite cu peri[ori de[i [i moi.H. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. pubescent\. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. 11. Italia – 32778 kg/ha.10). Cipru –50.3. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.10 . 1999). mai 229 . erbacee. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.. per[i.000 ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Frunzele sunt mari.773 kg/ha. de unde a trecut la arabi. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.2. 11. profund divizate sau pu]in lobate.3.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Spania – 37. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Florile mascule apar.3. Pepenele galben este o plant\ monoic\.409. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. indieni [i chinezi. Fig.LEGUMICULTUR| II 11. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. 1950).000 kg/ha. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. În prezent. Grecia – 40. într-o lucrare publicat\ la Neapole.11.000 kg/ha.

o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult.2). prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. matur\rii [i calit\]ii fructelor. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. În anii foarte seceto[i.20) 11. pentru produc]ii foarte timpurii. STAN. diferit colorate. De D\buleni. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. MUNTEANU ales. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Miezul este de culoare alb\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Dr.3.3. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. cu tegumentul tare. De[i este o plant\ de zi scurt\. de form\. mai rar.3. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. turtite. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. culoare [i calitate diferite. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. N. aproape plate. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. 11. semitimpurii (Dochi]a). ovale. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. semitârzii (De Mini[.4. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. 230 . cre[terea este încetinit\.5. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Semin]ele sunt mari. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. pe tulpina principal\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). bine drenate [i structurate.6. Charleston Gray) (tabelul 11. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. 11. Timpuriu de Canada). Fa]\ de lumin\. galben\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r).N. în func]ie de soi. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate.

LEGUMICULTUR| II 231 .

se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. 11. STAN. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. r\ritul. asigurând o densitate de 12. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C).Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. pe intervalele 232 . în sistemul gospod\resc. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Fig. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. N. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).5 m. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.000-14. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. fertilizarea fazial\. Dac\ terenul nu s-a modelat. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Toamna se efectueaz\: discuirea.11) cu SPC-6. la adâncimea de 3–4 cm.000 plante/ha. cu cultivatorul. mu[uroitul. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. nivelarea de între]inere.11 . Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.N. Acestea sunt: pra[ilele repetate. 11. pe suprafe]e mai mici. Prim\vara pân\ la sem\nat.

3%. Odat\ cu pr\[itul manual. de unde s-a r\spândit în Europa. var.05-0. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. dovlecei pane. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. C 8-30).LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. dovlecei umplu]i. Produc]ia este de 30-40 t/ha. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Peru) [i Asia Mic\. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. singure sau în amestec cu alte legume. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. budinci etc.) [i în industria conservelor. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. 11. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.08. fier 0.4. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. B2 0. sufleuri. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. din loc în loc. 11. pân\ când plantele acoper\ solul. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.2. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.2. Ungaria.4.7%. din America Central\ (Mexic. mânc\ruri de dovlecei. pân\ la m\rimea maxim\. B1 0.4. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. pe timp r\coros.06. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. e[alonat în perioada iulie-septembrie. zinc 0.5-7. fosfor 60. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. f\r\ a deranja vrejul. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. iar dup\ al]ii din Africa. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). dup\ unii autori. Recoltarea se face diminea]a. pe nodurile tulpinilor. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.1.10. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. cupru 0. hidra]i de carbon 6. gr\simi 0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.1. cu 350–400 m3 ap\/ha.03-0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. 233 .

3. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.5. N. suculent\. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). în anumite condi]ii. culoarea variind în func]ie de soi. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). anual\. 11. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. rezist\ bine la secet\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. acoperite cu peri aspri. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. STAN. mari. bine afânate. Soiuri În ]ara noastr\. apoi devine a]oas\ [i tare. în cultur\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. palmat lobate. care formeaz\ tufe compacte (fig. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.21). dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. 234 . 11. de peste un metru lungime. Pulpa fructului este fraged\.12).4. lung pe]iolate. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. iar coaja se îngroa[\. 11. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Frunzele sunt mari. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.4.4. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. 11. R\d\cina este pivotant\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. cu pH neutru.4. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.12 . de culoare galben\. deoarece are un sistem radicular mai profund.N. 11.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Fig. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. 11.4.13 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). 11.6. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). 11.6. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.1.N. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. [i K2O 25 kg/ha s. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.4. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. cu N 25 kg/ha s.13). Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. N. 11. STAN. pentru 236 . Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). care sunt [i mai productive.a. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.a. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.

dup\ unii autori.1. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. În perioada când nu zboar\ insectele. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.a. salat\ de p\tl\gele vinete etc. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. iar dup\ al]ii.. 1980). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.2. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 11. La noi în ]ar\. 1980). al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. (Bajurianu [i }urcanu. 11. 0. 11. Fructele. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.6. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. din Africa (Ceau[escu [i colab.5.35 mg/100 g provitamina A [.4. fiind foarte perisabile.U. De asemenea.). DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. polenizarea se face artificial. proaspete [i conservate.5. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. atunci când este nevoie. Italia [i Rusia.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.A. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. 1980).7-0. se umplu cu zacusc\.5. 237 . Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Fran]a. 3. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 1.4–5% hidra]i de carbon.2. Institutul pentru Resurse Genetice. 20–35 mg/100 g vitamina C. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.

când fructele sunt tinere. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.5. De aceea.detaliu fruct 11.sau pentalobate. Culoarea fructelor este albverzuie. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.3. Fig.Dovlecelul patison: 1 . bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.5. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.plant\ cu frunze. Acesta are o form\ discoidal\. irigarea culturii este obligatorie. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. MUNTEANU 11. o parte de forma unei calote (semisfere). Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). 238 . Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.N. cu marginile u[or marcate. dup\ care devine alb-cenu[ie. cu marginile canelate [i rotunjite. N. 2 .14 . STAN. în aceast\ perioad\. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. peste care se suprapune. frunzele sunt tri. la maturitate fiziologic\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. flori [i fructe. 11.14). 11.4. în partea superioar\ a fructului. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Ca [i dovlecelul comun.

Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. la 3-4 cm adâncime. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Soiul Comun este timpuriu. 1998). Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. cu un diametru de 8–10 cm. cu 8–10 muchii proeminente. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. 11.. Fructul este tipic.5. de culoare verde–albicioas\. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Produc]ia este de 10–15 t/ha. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu o vârst\ de 25–30 zile. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.LEGUMICULTUR| II 11. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). se mai întâlnesc în unele colec]ii. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. 239 . în form\ de turban. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.5. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. În afara soiului aflat oficial în cultur\.6. denumit Comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.

nr. vol. BECEANU. Bucure[ti. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. D. Tec Doc – Lavoisier. C. G. [t. Bucure[ti.. J. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.C. BECEANU. STAN. 33. IV. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. (1991) – Varza pentru frunze – origine.F. CEAU{ESCU. U. Seria Horticultur\. CIOFU. Gr\dina. N. D. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. CHAUX. FLORESCU.. M. Inst. Londres. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CL. 240 . I. Bucure[ti.A.N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. BERINDEI. 30. BECKER-DILLINGEN. Connecticut. INDREA. Berlin. V. I. M. BASSET.. RADU. (1994) – Production légumières tome 2. PELAGHIA.L. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Editura Grand. P.. I. Via [i Livada nr. Lucr. RUXANDRA.. GR. S. B.. P.. V. CHILOM. Bucure[ti. N. BÎLTEANU. A. Bucure[ti. GR. R. PETRESCU. N.S. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1974) – Fitotehnie. COBÂLA{.. Ia[i. COBÂLA{. COBÂLA{.S. RADU. Bucure[ti. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. SAVI}CHI. GH. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. D. POPESCU. (1973) – Legumicultura. M. BUTNARIU. 12.3. (1992) – Legumicultur\. FOURY. CEAU{ESCU. Univ. vol. H. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. M. }URCANU. Agron. I. BAJURIANU.. Lucr. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. STAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. vol. The Avi Publishing Company Inc. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. CL. Seria Horticultur\. Editura Ceres. Ia[i. Bucure[ti. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. [t. C. B|LA{A.. Paris. J.. Chi[in\u. B. SAVI}CHI. I. N. BODEA. Editura Academiei R. CHICHEA.R. Analele I. 3. STAN. Agron. New York. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. B. VOICAN.. Bucure[ti..

– S. Ia[i. Lucr.. D. TR.. JILCU.C. DR|GU}. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.. M. I. D..Tehnologia culturii legumelor în solarii. GH. MINKOV. B. N. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. E. DUMITRESCU. prezent [i viitor. MAIER.L. I.. L. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. M. T. vol. Bucure[ti. vol.I. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti.P..I. VII.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. I. [t. PL|M|DEAL|. I. 2. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. I.A. E. GHENKOV.P. V. VLAD. I. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. [t. Bucure[ti. 3. Bucure[ti.. [i colab. I. ROMAN. Bucure[ti.P.. Artprint.A.. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. PER{UNARU.F.L. VASILESCU.L. C... în Moldova..A.. MANOLACHE. Z|GREAN. G. BAICU. – COORD.. MAIER. D. CTIFL – Invuflec. GH. T.C. IANO{I. (1997) – Memorator Horti-Viticol. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.L.L..N. I. – Memorator horti-viticol. Bucure[ti.L. DI}U.. MARIA. Paris. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. Cerc. R|DOI. I.. nr. I. Patronatul Horticultorilor din România. Editura Agro-silvic\. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. (1969) – Cultura legumelor. V. Editura Ceres.V. COSTACHE.F.L. I. (1997) – Cultura cartofului.C. A. M.F. Lucr... J. agron. DI}U.. Trecut. vol. DUMITRESCU. LÖBL. M. LE BOUHEC. Zemisdat. S. D.H. BUZ|U (1980) . MURTAZOV. V. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. SCURTU. VIDRA – S. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Artprint. (1972) – Culturi for]ate de legume.H. Redac]ia revistelor agricole.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. M. I.. MUNTEANU. BOSE{AN.Tehnologia culturii legumelor în solarii. IV. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. OLGA. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I. – S. Lucr\ri [tiin]ifice I.B. IORD|CHESCU. Bucure[ti. GL|MAN.C. În: Gl\man [i colab. B. IANO{I.. L|C|TU{. (1961) – Cultura legumelor. BUZ|U (1978) . MAIER. [i colab. Bucure[ti. Bucure[ti. vol. RO{U. LÖBL. POPESCU. V..C. [i colab. GL|MAN. GHERGHI.. BERINDEI. M|NESCU.F. STOIAN. GH. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. Bucure[ti.C.V. M.C.A. M. (1998) – Producerea legumelor. Bucure[ti. Patronatul Horticultorilor din România. Bucure[ti..C. 241 . Sofia.A. 2. D. L|C|TU{. Editura Agro-silvic\.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. RUXANDRA. Bucure[ti. A. Artprint.C. IORD|CHESCU.

(1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. G.. SAVI}CHI. Ia[i. 4. POPLÃCINEL.. vol. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. PATRON. Agron. M. M. 242 . Leonard Hill. STOIAN. ATANASIU. 1. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. MUNTEANU. Analele I. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. 4. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. COSTACHE. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. nr. P. ICLF Vidra. capitata. Bucure[ti.. Tez\ de doctorat. vol. T. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. MUNTEANU. N. Editura Ceres. SINGUREANU. Ia[i. 1. vol... I. RADU. Agr. agron. (2000) – Legumicultura. Editura Ceres. P. Technical Bull. Ia[i. {I STOENESCU. vol. L. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. [i colab. (1969) – Cole Crops. MIHALACHE. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. AVRDC. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Cercet. Editura Ceres. 2. I. MIHU. V. Centrul de multiplicare Inst. GR. MUNTEANU MARINESCU. (1968) – Castrave]ii. Editura Universitas... C. N. în Moldova. Inst. Buletin informativ nr. în Moldova. GR. PANAIT. Taiwan. London. P. Agron. NIEUWHOF. Editura Agro-silvic\.) D. Tez\ de doctorat. Cerc.. forma alb\ (lam. I. Bucure[ti. 3.. P. SAVI}CHI. în jude]ul Ia[i. KUO.. Cercet. N. agron. SINGUREANU. II. G. SAVI}CHI. Ia[i. Bucure[ti.N. în Moldova. ANDRIESCU. STAN. Bucure[ti. I. vol. Cercet... Agron. (1992) – Legumicultura. M. SINGUREANU. SAVI}CHI. OPENA.. Bucure[ti. P. agron.C. Ia[i. N. (1986) – Bolile plantelor legumicole. I. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Bucure[ti. 2. I.F. A. Centrul de multiplicare Inst. Ia[i. T|TARU.L. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. nr. În Moldova. 2. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. STAN. 17. J. YOON. SAVI}CHI. N. STAN. STAN. GH.C. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Bucure[ti. No. Chi[in\u. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. MUNTEANU. POPESCU. N. MUNTEANU. Tez\ de doctorat. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Bucure[ti. N. R.. N. vol.

3.. VOICAN. Bucure[ti. Bucure[ti. P. VÂLCEANU. D. ZANOSCHI. Analele I. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. C.L. GH. V. Bucure[ti. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. (1975) – Cultura legumelor de var\. L|C|TU{. ANDRONICESCU. nr.. VOINEA. Editura Ceres..C. 243 . Editura Ceres. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. VI. PERCIALI. JUCOVSKY. Editura Ceres. V. vol. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. VOICAN. ZEVEN. Bucure[ti. G.. Bucure[ti. M. Editura Ceres. M. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. GIREAD|. C. A. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. M. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Wageningen. D. TOMA.. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.. V. V. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VOINEA.F. M.

Aleea M. Sadoveanu nr.: 032-218300. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA .2001 2001. Sadoveanu.05. 3 Tel. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.