Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

............................................ Particularit\]i botanice [i biologice... Tehnologia de cultivare....5.............3.................... Rela]iile cu factorii de mediu .. 80 8.....1.................................2....1........................................ MUNTEANU 7. Importan]a culturii........2................. 89 8.................1.........3................1.. Soiuri............ STAN.................2...............1........................1... 42 7...1....................................2........... Sfecla ro[ie .....5......... Particularit\]i botanice [i biologice...........................................................6. 52 8..................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ Originea [i aria de r\spândire.........................5................ 88 8..........................5........6....................5...............................3.............. Ceapa comun\ ......................6............5......................3........2...............6..............6..................3.......... 32 7........4..... 90 8....................2.............1.................................3.......................6........... Rela]iile cu factorii de mediu ................................................ Soiuri... 84 8.......... Soiuri......................N....... 73 8................................... 33 7............ 93 4 .. Prazul . Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .. Cultura cepei verzi (stufat)........5..6.................. Cultura prin sem\nat direct..... Tehnologia de cultivare..............6..............1..4............... 60 8....... Cultura cepei prin r\sad .....................4...................................1......... N......................2..................6..................1....4.... Tehnologia de cultivare..........................................4....5... 47 8..................................................................1...... Originea [i aria de r\spândire.................. 33 7............... Particularit\]i botanice [i biologice...................3..... 54 8.......................... 84 8.............................................3....................... Originea [i aria de r\spândire....... Tehnologia de cultivare......3....... Cultura cepei prin arpagic .......4.6.. 80 8.... 54 8....Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.... Soiuri ......6...3.......6.................................1....................................... 88 8....................... 76 8........... Importan]a culturii........3........................... 47 8........ Originea [i aria de r\spândire........................ Particularit\]i botanice [i biologice.....2.............................................6..... 54 8................ 37 7.1......... 87 8.....2.. Tehnologia de cultivare.........2................. Rela]iile cu factorii de mediu ..... 39 7...... 81 8......1. Importan]a culturii......... 48 8......................3............5....2....... 48 8.........6.....................6.2... 33 7...................... 39 7.....................3... Soiuri..................... 39 7.......................5...6.............................2.. Usturoiul comun ..............6.... 90 8.6.......................................... Cultura prin r\sad.........1.6........ 40 7................ 87 8..... 46 8.......2..............................Cultura ridichilor de lun\ ......... 41 7........ Rela]iile cu factorii de mediu ..... 83 8.................................. 82 8.....................1.........................................1..............................6....... Importan]a culturii.................................... 91 8........3........... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........

.......... 98 9........ 117 10......1.1........................... 105 9.....1............................4.......................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .........1........... Ceapa de Egipt ..1....6......5..2......... Ceapa de iarn\ sau de tuns ...................................................2... 118 10................................. 105 9...... Cultura de var\........1.......................1........................................................... 95 8..................... Importan]a culturii.4...............1.......................... 115 10.....................................4...1..............................LEGUMICULTUR| II 8............4......... Importan]a culturii............ Rela]iile cu factorii de mediu ............ Importan]a culturii.. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........2........3..............3................................... Tehnologia de cultivare........... Rela]iile cu factorii de mediu ... 145 10..... Tehnologia de cultivare................... 137 10.2......................... 138 10...........4.....5........................1...............................5............ 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ........2........ Particularit\]i botanice [i biologice.................................... Usturoiul de Egipt ............. Ceapa m\rg\ritar........6.........1.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................. 105 9. 98 9..................................... 146 5 .1........... Cartoful timpuriu.............. 146 10..........1...............4.....6........ 96 8.....2............................1...1... Originea [i aria de r\spândire..1.......6..................... Soiuri. 100 9.... 146 10...............6............... Cultura târzie (de toamn\) ........4............................ 135 10.....3.....3................... 116 10.................. Cultura timpurie în teren neprotejat ............1................................1............ 122 10.............................................................. Batatul .....6...................... 94 8............................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .......5..... 145 10.............. 110 9....................2.4.... Tehnologia de cultivare............................. Soiuri.......................... Cultura prin sem\nat direct în câmp ........................... 120 10.........2........1...............................1. 98 9. Varza ro[ie ................ 132 10......5.2.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...........2........2...........1................. 95 8.....1.........2........................ Ceapa e[alota....... 115 10..................1..........4.................... 145 10. 96 8............4.......................... 145 10.1..1........1.......................................6.......................... 115 10.................. 102 9........... 122 10.............................................6.6.....................2.... Originea [i aria de r\spândire. Alte plante legumicole din grupa cepei...... Cultura în teren neprotejat......... Particularit\]i botanice [i biologice.............................................4.............6.... Soiuri...... Originea [i aria de r\spândire...................... Particularit\]i botanice [i biologice..........2..... 99 9...3..............................1.............................

...... 148 10........ Soiuri..........................2.3....... 174 10.......N....3.......6................... Cultura în ser\ ...5........5............ Rela]iile cu factorii de mediu ..............................5...... Originea [i aria de r\spândire...................... 153 10......................... 148 10.... STAN..... Tehnologia de cultivare............... 151 10............. 177 10.........2......................4.5..1...................... Importan]a culturii.........4...................4........................... 153 10.....................................................2...................... Importan]a culturii................................................. Cultura timpurie în teren neprotejat ...2...................4.............4............6....... 151 10................................5............5................5................................ 161 10....... Particularit\]i botanice [i biologice.................... Cultura timpurie ..1.....6........ Soiuri......6.......................4.......................... Originea [i aria de r\spândire.................7............................... 156 10........................................... 163 10..............3....... 176 10............................ 158 10..........3....1........................ Tehnologia de cultivare....4...........................6................3..... 174 10.................. Soiuri.............. 163 10.....5........................ 176 10................ 174 10.......................... 157 10.6........7.......2....................6.................2.............6.....8............................................. Particularit\]i botanice [i biologice............................................... 163 10.....................7... Broccoli............8............................... Soiuri....... Conopida ............. 151 10...............6.. Importan]a culturii............................. 149 10............. 174 10..6...................... Soiuri............ 157 10...... 158 10..............7........... Importan]a culturii.... Rela]iile cu factorii de mediu ........... 148 10...........3........ Originea [i aria de r\spândire......7............... Varza de Bruxelles .........................3................ Originea [i aria de r\spândire..........................7.. 157 10........6......................... 172 10............................. 169 10.......... 155 10.. Tehnologia de cultivare..3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.6...4..... Varza crea]\..................... 178 6 ..............................................................7.............................. 167 10.....6...6...5......8................. Particularit\]i botanice [i biologice.............. Rela]iile cu factorii de mediu .............. 148 10............... Cultura târzie....................6.................3...6. 155 10.............. 152 10......5...4.... Importanta culturii.............................. Originea [i aria de r\spândire.......... 151 10..................2....6...... 176 10.. Rela]iile cu factorii de mediu ...7.................6.................1................3........ MUNTEANU 10...............1.. Particularit\]i botanice [i biologice.........6................... 149 10................6. 153 10......5.......6......... Tehnologia de cultivare.......... Varza pentru frunze......................................3...6............... Importan]a culturii. Originea [i aria de r\spândire...............7.................................... Rela]iile cu factorii de mediu .....................1.... 178 10.............4....3.......... 150 10..........1..... 178 10..................4.....................................5............ 159 10.................4.................. Particularit\]i botanice [i biologice. Cultura târzie........................................2................................................4.. N......1................................................ 175 10......... 159 10..... Gulia ... Tehnologia de cultivare.................................................................3.

... 189 10......3.......... Importan]a culturii...6......... 221 11..................... 200 11......4.........................1........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....6..................... 198 11................... Originea [i aria de r\spândire..8.......................1....................... 225 11......................... 180 10..................................... Castravetele ........1..........8.... Tehnologia de cultivare.........9....1.... 188 10..6..............2..............................9..... 186 10.. Soiuri... 221 11.1........1.............1........................ 225 11................2.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...........................2........ 222 11.....9.......1....... 183 10.................................6....1...................................................6..... 200 11.......3.....................5.......2..... 194 11... 179 10...1.................................. Soiuri...............4.............6...1......1....... 191 10.... Tehnologia de cultivare.................6...................... 208 11......................... Cultura timpurie .. Originea [i aria de r\spândire.........2.......6..9.3......4................4.............................................................. 228 7 .. 202 11. Rela]iile cu factorii de mediu ........2............................. 221 11................ Importan]a culturii............................................................2.......................................................................5...4................8....... Rela]iile cu factorii de mediu ..... 194 11...............2....................................................... 190 10.. 220 11.............8.... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ................................ 191 10. Soiuri .......................2.....................2........... Pepenele galben .. 180 10.. Tehnologia de cultivare..........2..............LEGUMICULTUR| II 10............ 223 11.. 219 11.......................6......1.........6..........9................... Cultura în r\sadni]e..........6...9.........6........1......2.............3.........6... Cultura târzie (de toamn\) ........9...6..4..... 184 10.........................2. Cultura în teren neprotejat... Particularit\]i botanice [i biologice................6..................5............8......... 221 11....... Particularit\]i botanice [i biologice.... Originea [i aria de r\spândire............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......8.8................... Cultura în r\sadni]e................. 180 10................ Cultura în sere ..1... 180 10... Cultura în câmp.. Varza chinezeasc\ ..................3..6............... 196 11..2..............1........................................................................ Rela]iile cu factorii de mediu ... 226 11................... 227 11...... 190 10.............. 188 10.......... Cultura timpurie ..............2.................. Cultura în sere ....... Cultura târzie...3.............................2................................ Soiuri.. 195 11...........1......... Particularit\]i botanice [i biologice........................8........................................3..................5.............. Tehnologia de cultivare......................................... Cultura în sere .....2....................6..........................................4........2............................. 188 10......6................. Rela]iile cu factorii de mediu ..................... 194 11. Particularit\]i botanice [i biologice....9....... Importan]a culturii....................1..........9.

........4.........................................N............................6..... N.........................................1......6................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................................. Soiuri.......................... 230 11.................... Originea [i aria de r\spândire............ Soiuri..............................4.....1.....3..4........................................... 234 11...........3.........4................. 236 11... STAN. 230 11............4........ Originea [i aria de r\spândire.................................4............. Rela]iile cu factorii de mediu .. Importan]a culturii..............5..5....... 234 11..5... Soiuri ....6..................... Dovlecelul patison.................................................3.4................ Tehnologia de cultivare.. 233 11............................................... Particularit\]i botanice [i biologice... 234 11................4....4.....3.....................3.............5............ 228 11...... Pepenele verde .........5...................................2...................3.................................... 238 11.......... Originea [i aria de r\spândire.3.............3.......... 237 11.............5............. 233 11... 230 11.................................... 237 11.................... 237 11. Cultura în câmp......................................................... 239 11............4..... 233 11....2.................... 229 11......5...................... 237 11... 240 8 ..1... 238 11.....2.....6..2.......5... Tehnologia de cultivare....... Rela]iile cu factorii de mediu ........... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Particularit\]i botanice [i biologice.............3............................................ 228 11........3 Particularit\]i botanice [i biologice....................................................6................. 229 11.............................4......... Importan]a culturii..5..................................... Tehnologia de cultivare.... Importan]a culturii ..... Dovlecelul comun.................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..1..5.......................................... 236 11.........4.... MUNTEANU 11..

cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. în special glucide. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute.. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Transilvania. afânat. păstârnacul. pătrunjelul pentru rădăcini. faţă de umiditatea solului şi de lumină. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. 1993). dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. mai ales în primele faze de creştere. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. 9 . cu excepţia ţelinei. În general. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). lemnos şi liberian. a substanţelor de rezervă. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. care sunt anuale (Butnariu H. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. În România. deoarece. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. şi colab. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. 1993). solul trebuie să fie uşor.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. pretenţioase. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. precum şi în Moldova. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca.

Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.79%. în Iran (Banga. predominând formele de culoare violacee. ciorbe. STAN.4. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. iar în anul al doilea tulpini florifere.a. Pe lângă cele menţionate. celuloză 1. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. 1985).39 %. japonicus. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. MUNTEANU 7. Ca – 0. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. morcovul se cultivă în toate judeţele. ghiveciuri etc. cilicicus.1. Morcovul a fost luat în cultură în sec.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. flori şi fructe (fig.1.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. carotenoide 8.1). Anglia. În prezent. zaharuri 6.1. de conserve şi sucuri. subsp. K. Mg – 0. Mari cultivatoare sunt: SUA.3. 1985). 7.44%. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. sub formă deshidratată. acestea mai conţin vitaminele B1.N. sativus (Alef. Prin încrucişarea ssp. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. Franţa. 10 . sativus (Hoffm) Arc. în special Daucus carota L.). 7.. X d. H.3%. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Japonia ş.1.9 mg /100 g substanţă proaspătă. China. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.89%. cv. P-0. în acest mod. în stare crudă (salată).2. supe. citat de Zanoschi. B2 şi substanţele minerale: Na-1.1. Italia şi Grecia. al XVIII-lea. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.35%. 1984). prin Spania. 7.. acid ascorbic 3.8 mg/100 g substanţă proaspătă. bienală. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. La noi în ţară. albă şi galbenă. carota s-au format subspeciile syriacus.. N.14%. mediterraneus şi japonicus). pe soluri uşoare sau mijlocii.. MORCOVUL Daucus carota L. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. syriacus.52 %. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. proteine 1.

Atât tulpina principală. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. aspru păroasă. 7. impropriu numit sămânţă. de calitate superioară. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă. este o pseudoachenă. fistuloasă şi înaltă de 1.2 – 1.Morcovul: a .cele bazale şi sesile . zigomorfe.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. hermafrodite. 7.rădăcină soi valoros. b . de lungime mijlocie. 1985).2. d .1 . care se formează în al doilea an. uneori cu nuanţe rozacee.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. c . cilindrică. Fructul. iar unele rădăcini până la 2 m.2 ..fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. penat-fidate. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. de plantă sălbatică. mărimea şi culoarea. cu cilindrul central redus Fig. peţiolate . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. costate şi cu ţepi. 11 . cu flori mici. La circa 35– 40 zile de la răsărire. pentamere. 1973) sterile).Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. de culoare roşieportocalie.5 m. Tulpina floriferă. entomofilă. schimbându-şi treptat forma. striată.cele superioare. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. rar Fig. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. albe.frunză. este ramificată.

mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. 12 .1. producţie mare – până la 70 t/ha etc. permeabile. bogate în humus (4-5%). bine afânate.4. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. mai ales în primele faze de creştere. în funcţie de soi. Faţă de lumină. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Presto F1. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). mai ales pe solurile uşoare. timpurii (80110 zile). cu pH-ul 6. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. morcovul are cerinţe ridicate. N. profunde. STAN. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Pe solurile grele. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Faţă de umiditate.1) .5. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. se poate produce o vernalizare prematură. Hytop F1. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.5. Nanco F1 etc. iar cea optimă de 20-250C. Insuficienţa luminii. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Primo F1. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Dacă primăvara este rece. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere.5–7. se formează rădăcini diforme sau ramificate. MUNTEANU 7.N.1. 7. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. sărace sau cu exces de azot. durează 36–70 zile. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). semitimpurii (110–130 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor. tasate. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

recoltate în iunie – iulie.5 l 6l 6l 1. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. ceapă verde.5 Fusilade S 12. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. leguminoasele. Primăvara. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. borceag). Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Locul în asolament. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.2). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 1.6. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.5 l 1. culturi furajere pentru masă verde (secară. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. cucurbitaceele.. pré – preemergent. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 6l 6l 1. industrializării sau păstrării peste iarnă.N. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).7).5 kg 1. conopidă. MUNTEANU 7. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. castraveţi. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. iar culturile timpurii de morcov. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Tabelul 7. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. 7.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 l 1. N. fără încorporare. bulboasele şi varza. spanac. La pregătirea terenului. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.2.5 kg 1.1. post – postemergent 14 . Toamna. fasole etc. imediat ce se poate intra pe teren. STAN. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Lucrările de pregătire a terenului.

terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.pe teren modelat.). se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. pentru culturile succesive de morcov. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.LEGUMICULTURĂ II Vara. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.Scheme de semănat la morcov: a . la care s-au îndepărtat ţepii. în rânduri echidistante.3 . iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. c . iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. în funcţie de starea arăturii. Dacă solul este prea uscat. folosind 4–5 kg seminţe la ha.5 cm.pe teren modelat. 7. b . Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Dacă solul este prea afânat. Fig.3. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Epoca de semănat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.pe teren nemodelat. 7. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . se tăvălugeşte înainte de semănat. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în benzi. Adâncimea de semănat este de circa 2. în benzi de câte patru rânduri 15 . În cazul terenului modelat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.

se erbicidează cu Afalon 1. la nevoie se udă prin aspersiune. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. după căderea primelor brume. N. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Recoltarea. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu.3).N. se fasonează şi se sortează pe calităţi. 16 . Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. eşalonat. Pentru păstrarea peste iarnă. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.5 l/ha. se face prin smulgere sau dislocare. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.5 kg/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă. începând cu luna iunie. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. morcovul se recoltează în luna octombrie. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. de erbicidare. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. La hibrizii F1. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. CSSL-9 sau A-761. în legături. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Lucrările de întreţinere. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. STAN. MASTER – PLATT). După răsărirea culturii.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. când rădăcinile au cel puţin 1–1. în cazul culturilor timpurii. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. şi mecanic prin prăşit şi plivit. pir) se adaugă Fusilade. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). ceea ce permite reducerea costurilor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.2–1. Când rădăcinile ating 2–2. iar dacă este necesar. în doză de 1. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

). N.4 ..4.2.p. A fost cultivat de greci şi romani.1.2. Tabelul 7. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.1 1.6 – 36.1 2.W. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.N. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.3. 7.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.1. crispum (pătrunjelul pentru frunze). În cantităţi mai mici conţin K.9 58 .7 .5 – 25. iar cel în Fe. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). g Cenuşă.) A.2 1.2.s. radicosum (Alef. STAN. Hill cv.30 Rădăcini 11.4. 7.7 20 – 35 0. P. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.2 0. Ulei eteric.02 – 0. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.5 – 3. (Bodea şi colab.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. g Proteină (N x 6. Compoziţia chimică a rădăcinilor. radicosum (Alef. mg /g. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).4. la 56 mg/100 g s. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.6 .2.3. g Zaharuri. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. g Acid ascorbic. ca materie primă în industria conservelor.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.290 0. % substanţă uscată Frunze 12.10. Primul 18 .7 .. Ca. MUNTEANU 7.p. sylvestre). Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.2.7 – 3. organ de sinteză (tabelul 7. 1984). Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.) Substanţă uscată.016 – 0.5 1.p.25).4 0.

glabre. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.5) 19 .4.frunza. de culoare albverzuie. lucioase. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. scade producţia. fiind o plantă bienală.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. suculente. în al doilea an. grupate în umbele compuse. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. ramificată. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. uneori fistuloasă.5. netede sau gofrate. ramificate.fructul mediul exterior. c . Înfloreşte în lunile iunie – iulie. terminate cu umbele compuse. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. d . este cilindrică sau uşor muchiată. care la maturitate se desface în două semifructe. formează. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. cu miros caracteristic. adânci. 7. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . lung pedunculate. înaltă de 80– 150 cm. creţe. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. numite mericarpe. 7. 7. reavene. dar rădăcinile sunt mai aromate. 1973). cu frunze trifidate. Fructul este o pseudodiachenă. Al doilea formează rădăcini subţiri. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7.4) Tulpina floriferă.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Pătrunjelul. Polenizarea este entomorfilă.2. pentamere. tulpinile florifere. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).2. de culoare verde-închis.floarea. florile şi seminţele (figura 7. Florile sunt actinomorfe. Faţă de sol. mici. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. hermafrodite. cu ramuri aproape erecte. putând ierna în câmp.

MUNTEANU 20 .N. N. STAN.

. locul în asolament. în legături. fertilizarea suplimentară. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. astfel. hortensis Ehrh. alături de morcov. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.5 % s. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.1) şi peptide (11. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Rădăcinile au gust dulce. de glucide (4.2. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). reprezentată. ridichi de lună. sortarea şi ambalarea manuală.1. Pentru culturile de toamnă. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.8 – 15. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. în special. 7. recoltarea se face după primele brume (15.5 kg/ha. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. în funcţie de scopul urmărit. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). dar nu mai târziu de 10–15 iunie.10 – 15. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.u. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.LEGUMICULTURĂ II 7. Astfel.6. curăţarea de pământ şi frunze. pentru consum în timpul verii. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.3.11). convar. Udarea culturii se face diferenţiat. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. seminţele să se umecteze. în funcţie de regimul de precipitaţii. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Până la introducerea în cultură a cartofului.p. culturi furajere pentru masă verde). cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. dar nu să germineze). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. astfel. se aplică 4–5 udări. spanac.2).8 – 10 % s.2). se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.3. Recoltarea se face diferenţiat. salată. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.3). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. În culturi succesive.

8 – 28. Seminţele germinează la minus 2–30C. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 3 mg Na.3.9 mg vitamina C. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. săruri minerale (la 100 g s. Fig. dulce şi cu miros caracteristic. MUNTEANU (24.5). N. la 100 g s. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. uşor gălbuie. puternic striate. 7. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. cu pulpa albă sau gălbuie. pubescente. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. plantele tinere rezistă până la – 50C. 73 mg P. pe terenuri umede şi umbroase. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 139 mg S. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.N. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Asia. Se cultivă în Europa. STAN. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 0.p. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.p. de culoare cafenie.3. Păstârnacul preferă umiditatea. unde creşte spontan. oval – turtite. se găsesc: 469 mg K. care le imprimă aroma caracteristică. 51 mg Ca. 7.3. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. slab ramificate.4.3.7 mg vitamina PP. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. dar excesul îi dăunează mult. iar cele mature până la minus 8–100 C. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. suculentă. înalte de 100–150 cm.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). cu rizoderma de culoare albă. 22 . aripate.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. America şi Australia.). Se păstrează foarte bine peste iarnă. 0. 0. penatsectate. florifere. 7. 7. 23 mg Mg. 7. uşor pubescente.2.10 mg vitamina B1. Fructele sunt pseudodiachene.

8 mg SiO3.3. a salatelor şi pentru murături.5 mg B. B2..6. vitaminele B1.se menţine. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. sporadic. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. cu rădăcinile conic–alungite. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. oxalic.p. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.4. convar. La 1 g s.p. Acestea mai conţin zaharuri 1. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.5.. acizi organici (malic.6) .1. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.p.4. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.p. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. Recoltarea se face toamna târziu. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.31 mg Zn. 7. frunzele verzi.7.6). cu rădăcini conice. nu este indicat să se semene din toamnă.3 % s.). .3.se seamănă în teren modelat. În cultură. etc).LEGUMICULTURĂ II 7.): 0.u. în special. 1. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 17. 23 . 0.2 mg Ca. 3. 7. o umiditate constantă. într-o măsură mai mică. citric. prin udarea culturilor. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente..9 mg Na. 0. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. dar cu unele particularităţi: .7 – 1. 29. proteine 0.u. lipide 0.).5 mg Fe.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).6 mg P. în benzi de câte trei rânduri. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 5.8 % s.p.. 1975). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. iar gustul şi. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.) Graud. 2.6 – 1.15 mg Mn etc. se găsesc 59.9 mg K. B6. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.2 % s. rapaceum (Mill.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.

MUNTEANU 24 .N. STAN. N.

convar. 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.Scheme ale culturii de păstârnac: a . La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.p. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. 7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. graveolens L.4. Este cultivată din antichitate. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.) şi cea cultivată 25 .2. unde creşte spontan. 7. 1973).6 . b . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.pe teren modelat.. secalinum Alef.3. fiind considerată plantă medicinală.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. pe lângă ţelina pentru rădăcini.LEGUMICULTURĂ II Fig.4.

Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. înfloreşte şi fructifică (fig. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C.4.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. datorită conţinutului lor mare în apă. N. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. c – plant\ semincer\ hermafrodite. Rozeta de frunze este înaltă. nu poate ierna în câmp. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. formează o rădăcină subţire.4. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). dulce) (Mill. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. convar.) care. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. ce se desface uşor în două mericarpe. 26 . Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. ramificată. în primul an. Polenizarea este entomofilă. 7. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). pivotantă. sunt glabre. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. de culoare brunie. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. amară şi necomestibilă. de culoare albă. STAN. b – frunz\.7 . Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. a – r\d\cin\ îngro[at\. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. pentamere. sunt simplu penat sectate. lucioase şi de culoare verde – închis. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. 7.N. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. iar cele mature la minus 7–90 C.7). graveolens L. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Pers. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. chiar din primul an. este striată şi ramificată. 7.

În cadrul culturilor succesive. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. la cultura de ţelină. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.5–7. 3 g/1 kg sămânţă. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. salată sau ridichi de lună.5. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Producerea răsadurilor. 7. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.6 – 1 g sămânţă la m2. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. cât şi în cazul culturilor succesive. profunde. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. fiind indicată pentru culturi asociate. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Lucrările de pregătire a terenului se fac. sunt prezentate în tabelul 7. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. atât pentru cultura în ogor propriu. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Se cultivă numai în condiţii de irigare.4. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Este o plantă de zi lungă. Înainte de semănat. cerealele. castraveţii. pentru cultura târzie. la 20 martie – 10 aprilie. ca şi în cazul culturii morcovului. 7. folosind 0.0. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar pulpa devine grosieră. 27 . Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. ţelina poate fi cultivată după spanac. ardeii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. conopida etc. Locul în asolament. suficient de umede. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. care se încorporează imediat în sol. cu pH-ul 6. toamna. varza.4. tomatele. Spre deosebire de morcov.6.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. germinează greu. iar în solarii. bogate în humus.

N. MUNTEANU 28 .N. STAN.

la 30 de cm între plante pe rând (fig. 7. răsadul se sortează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .8 . 7.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. se fasonează. iar rădăcinile se morcilesc. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. de exemplu Revital 0. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.1 %. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.pe teren modelat în straturi late.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.8). b . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Fig. 29 .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.

săruri minerale de K. plantele se smulg. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Mg. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. B2. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. Recoltarea se face diferenţiat.3).N.p. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). combaterea buruienilor.) şi proteine (0. în funcţie de scopul urmărit.5–1 kg/ha. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). (glucoză.1 % s.1. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).p.p. acestea se curăţă de pământ. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.5. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). 7. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). mai ales. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. PP şi 30 . folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. convar. RIDICHILE Raphanus sativus L. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. B1. în legături. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.6-1.p. fertilizarea suplimentară se repetă. La cultura târzie. fructoză şi zaharoză). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. care variază între 1. valorificarea făcându-se cu frunze. STAN. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.5.9% s. în cantitate foarte mică (0. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Pentru culturile târzii. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. La culturile timpurii.).64 şi 8. prin glucide. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).. S.). Ca. P.convar. fertilizarea fazială. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. N. B6. reprezentată. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. la 3–4 săptămâni. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Na. Fe etc.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.

Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Egipt. Tulpinile florale sunt ramificate. 7. înglobate într-un ţesut spongios. putând fi sferică. 1965). În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole.2. prin hidroliză enzimatică. uşor pubescente. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. autoincompatibile. lung peţiolate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Homutescu . ovală sau alungită. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Fructul este o silicvă indehiscentă. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. (Zeven şi Jukovschi. se găseşte un ţesut care conţine antocian.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. unde a rezultat din specia R. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 7. violete sau roze. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Grecia. care. Frunzele din rozetă sunt mari. de 80–100 cm înălţime. şi centrul mediteranean. alogam-entomofilă. etc. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. caracteristic aromei ridichilor. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate.9). 7. lirat penat-sectate. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. în cadrul culturilor succesive. 31 . În cazul ridichilor de lună. ovale. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. de formă alungită. Italia. 1975). cu marginea dinţată. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. tetramere. cenuşie sau neagră. devin spongioase. bactericidă şi vermifugă. albă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. raphanistrum L. cu frunzele bazale scurt peţiolate. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).5. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. acoperite cu perişori rigizi. cu un rostru ascuţit. violacee.. Japonia. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Asia şi America. cu polenizare. unde s-a selectat din specia R.5. albe. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. La multe soiuri de ridichi. iar cele superioare lanceolate şi sesile. maritimus L. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă.3. sub rizodermă.

Temperaturile mai ridicate. 1973) 7.5. La o temperatură mai mică de 6–80 C.4. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).plantă în faza floriferă. MUNTEANU Fig. d .9 . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.structura rădăcinii.N. b . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.. c .rădăcină îngroşată.Ridichea: a . Gherghi şi colab. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. creşterea încetează. 32 . însoţite de secetă. STAN. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. 1956. N. 7.

Fertilizarea se raportează la cultura de bază. ardei. 7. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). bogat în substanţă organică (3. fără a mai forma rădăcina tuberizată.5.1. vinete. mazărea şi fasolea de grădină. înaintea culturilor de tomate. Tehnologia de cultivare 7. de vară (60 – 80 zile). atât pentru culturile înfiinţate primăvara.6. 2. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. aconthiformis Mark. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. ce pot atinge 1 m lungime.5 %). 1995). castraveţi etc. se lignifică. 1994). 7. care urmează sau precede cultura ridichilor.). devin spongioase şi cu gust iute.5. care se folosesc în stare crudă ca salată. când zilele sunt mai scurte. pentru cultura timpurie. 33 . vara. eşalonat în mai multe etape. profund. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). prin semănat direct. În Asia. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. reavăn. Din această cauză. având o perioadă scurtă de vegetaţie. cu rădăcinile tuberizate cilindro . cu greutatea de cca. 5 kg K2O.conice.8). var.. la interval de 10–15 zile. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. ridichea este destul de pretenţioasă.5. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. 2 kg P2O5. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean.6. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.2 kg Ca şi 0. în special în Japonia şi China. şi în perioada 20 august–10 septembrie. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Consum specific: 5-6 kg N. 1 kg bucata. pentru cultura de toamnă. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). de aceea. în luna martie. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. cât şi în teren protejat. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. cât şi pentru cele înfiinţate vara. sau vara.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.5. Faţă de umiditate. De regulă. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. atât în câmp. ridichea de lună formează tulpini florale. castraveţii de vară etc.

MUNTEANU 34 . STAN. N.N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. aplicat premergent).05% sau Fastac 10 EC 0. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. se vor face 1-2 udări. La culturile de toamnă.10).5 + 12.5 cm adâncime. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).10 . Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. folosind 300–350 m3 apă/ha. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. dacă este nevoie. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. după formula 62. (fig. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 36 . Fig. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. N.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).5 cm x 7.N.02 %. la 2–2. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. STAN. 7. b . la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.pe teren modelat.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. 7. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.

în perioada 20. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate.07) la ridichea de iarnă. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. folosind 5–6 g sămânţă la m2.).2. Se seamănă la adâncimea de 2–2.7. 1995). când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. la 2-3 zile de la semănat sau. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. timp de 5–7 zile după răsărire. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. spanac. Ridichea de lună se cultivă în sere. Producţia este de 8–10 t/ha.11. Atunci când se realizează cultura asociată. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. În vederea evitării alungirii plantelor. 37 .04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. se vor menţine temperaturi scăzute.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. 7.5. prevăzute cu role de tasarea pe rând.03 – 15. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.06–15. ceapă verde.6. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.5 cm. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. iar pe suprafeţe mari.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în 2–3 reprize. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. cât şi asociate cu alte culturii. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Lucrările de întreţinere. atât în culturi pure. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. răsadniţe şi solarii. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Se seamănă des.

N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. MUNTEANU Fig. 7. STAN.11 .

. ciorbă şi supe de legume etc. esculenta L. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. 1998). piureuri etc. f.1. Ca plantă legumicolă. când sunt tinere. în Italia şi Franţa. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). (Dumitrescu şi colab. Importanţa culturii Importanţa alimentară.a. salate coapte sau fierte. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). 7. Frunzele. ciorbe. din care se remarcă. De asemenea. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Mării Negre şi Mării Caspice. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). deşi nu este o bună premergătoare etc. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.I.H./100 g). canditiva Alef. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. dar folosită ca plantă medicinală. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici.. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.6%). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. cu excepţia răritului. cultura se înfiinţează prin semănat. săruri minerale. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. ssp. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). cea mai importantă este vitamina A (20 U. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. în legături. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. apoi vitaminele B1.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.2 – 1. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.6. sin. var. 7. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. se folosesc la salate.2. soteuri. rubra Familia Chenopodiaceae 7. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. în mod semnificativ.6%). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. substanţe proteice (1.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.6. Dintre vitamine. avitaminoze ş. recolta apare destul de devreme. 1998). 39 . denumită şi sfecla de masă.

iar în cel de-al doilea. Fig. e .6. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.N. în general.frunză. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. sfecla roşie.Sfecla roşie de salată: a . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.12 . La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.tulpină floriferă. c . este pivotantă cărnoasă. deşi nu ocupă suprafeţe mari. După îngroşare. tulpina floriferă cu flori. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. N. în primele faze de vegetaţie. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . MUNTEANU În }ările Române. rădăcinile pot căpăta. 7. cum ar fi zonele premontane sau montane. fructe şi seminţe (fig. 7. uneori şi frunzele tinere.secţiune transversală prin rădăcină. b . Pe plan mondial.floare Rădăcina.rădăcină.3.12). STAN.7. d .

Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. mai multe glomerule formează un panicul lung. cu marginea întreagă. În anul al II-lea. ţesutul Fig. au culoarea roşie. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. În secţiune transversală. considerate impropriu fructe sau seminţe. rădăcina prezintă zone concentrice. constituind aşa-numitele glomerule. a mai multor zone de ţesut cambial. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. este roşie-închisă.13. 1992). Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. de culoare roşie. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. sunt mari. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică.. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. atât la exterior. pentru realizarea unor recolte performante. cât şi în interior. 7. 1998). sfecla roşie necesită un climat “dulce”.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. anemofilă. uşor neregulată. Totuşi. din zona centrală a rozetei. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). peţiolul este de culoare roşie. Nervurile sunt evidente. Frunzele tinere. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 7. organizate pe tipul cinci. De asemenea. de culoare roşie– verzuie. Florile sunt mici.. lung peţiolate. sesile. Florile sunt hermafrodite. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. lanceolate. 1973). Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. uneori şi entomofilă. în mod succesiv.LEGUMICULTURĂ II conică).13 . Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. concrescute.). 41 . cu suprafaţa ondulată. formând un glomerul. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Frunzele. la planta complet dezvoltată. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. în anul I. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată.. mult mai intensă. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. prin apariţia. grupate pe un ax mic.4. atunci aceasta va fi globuloasă. Polenizarea este alogamă. 7. cordat. Culoarea rădăcinii. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. cu limbul ovat.6.

scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. mai rar. şi unele populaţii locale. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). în perioadele de secetă. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. STAN. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. tardive). În România se cultivă un număr redus de soiuri. mărimea şi culoarea rădăcinilor. bune pentru consum. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. în funcţie de forma. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. în gospodăriile familiale. determină formarea unor rădăcini mici. lipsite de suculenţă. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.6. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. formând tulpini florifere în primul an. plantele se pot vernaliza. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. După formarea primelor frunze adevărate. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. În faza de frunze cotiledonale. timp de 2–3 săptămâni. N. 7.6. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. În condiţii optime. iar cea optimă de 18-200C. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc.N. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. În primele faze de creştere. de perioada de vegetaţie (timpurii. plantele răsar după 10-12 zile.6. mai ales în grădinile familiale. 42 . de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha).9. dar plantele nu suportă umbrirea. prin răsad. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. întâlnite. 7. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. plantele solicită condiţii de zi lungă.5. de asemenea. Lipsa de umiditate. profund. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

primăvara. cât de curând posibil.14 . Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Fig.14). N. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha).N. după recoltarea acestora).Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 .7. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Modelarea este obligatorie. după grăparea cu grapa cu discuri. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. ca fertilizator starter. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. STAN. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Pregătirea terenului începe toamna. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. prin semănat direct. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. 7. imediat după aplicare. după cum s-a anticipat. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Înfiinţarea culturii se realizează. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Modelarea terenului se execută. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. la culturile succesive. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri.

distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Întreţinerea culturii. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. prin smulgere. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Lucrările de îngrijire sunt. Recoltarea sfeclei pentru consum. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. purici etc. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. obligatoriu. în condiţii de secetă). în acest mod. în continuare. Cel mai târziu. cultura având o densitate mai mare. După zvântarea terenului. În cazul culturilor timpurii.). semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). cronologic.. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. recoltarea se efectuează manual. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. 1998).. de regulă.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. se realizează aproximativ ca la morcov. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. recoltarea se execută în mai multe reprize. În prima rundă de lucrări prezentate. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. răritul plantelor la 1020 cm. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. cazmalelor. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. dispuse echidistant la 37–40 cm. dacă îngheţul a surprins cultura. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. un tăvălugit al terenului. se efectuează printr-o singură trecere. se asigură. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). În timpul verii. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. toamna târziu. semănătoarea Saxonia. în timpul toamnei. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se efectuează o praşilă manuală pe rând. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. altfel. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. 1992). În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. mai ales pentru culturile timpurii. 45 . Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. când. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. pentru situaţia prezentată.

1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. sunt prezentate în tabelul 8. Allium sativum ssp. iar sin. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Tabelul 8. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. bulbul. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\.). 46 . bulbi[ori aerieni. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. în inflorescen]e apar Alium sativum var. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. usturoiul comun (A. (dup\ Bala[a.). vulgare) [i prazul (A. porrum L. sativum L. dup\ tomate [i varz\. N. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. în general. împreun\ cu cele men]ionate anterior. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. tulpina fals\ [i frunzele verzi. iar la altele numai frunzele verzi.1. Alte specii din aceast\ grup\. ssp.N. STAN. 1973).

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

N. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. N. Plantele nu formeaz\ bulbi. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Astfel.1. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. în faza de germina]ie [i r\s\rire. STAN. O umiditate ridicat\ în sol. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. dac\ se întârzie cu sem\natul. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. determinate. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C.4. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. `n mod special. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. dup\ cum s-a specificat. MUNTEANU 8. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. în mod evident. iar dac\ se formeaz\ crust\. În acest caz. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. aplicarea unor ud\ri u[oare. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. În aceast\ faz\. solul. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Apa este considerat\ ca un factor major. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). cu deosebire în perioada de maturare a 52 . în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. se produce vernalizarea [i. Temperatura. în perioada de iarn\. induc]ia floral\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. în defavoarea bulbului. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. se cere. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. plantele formeaz\ tulpini florale. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. astfel. de care depinde succesul culturii. De aceea. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. prin aspersie fin\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). implicit. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. înfiin]ate prin sem\nat direct. cel pu]in câteva s\pt\mâni. astfel. lipsa apei întârzie cultura. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. mai ales peste 20-22 mm. mai ales în primele faze de vegeta]ie.

În Olanda. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. pu]in dezvoltat.1 kg P2O5. în unele lunci. se recomand\ solurile mijlocii. Aceste cerin]e se bazeaz\.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. chiar dup\ recoltare. În acest caz. De aceea. Consumul specific (kg/t produs). aluviunile con]in mult\ argil\. nematozi).6 kg K2O [i 1. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).4 kg N. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Botrytis [. dar [i de sistemul radicular. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. 1. poate reprezenta un element de succes al culturii. De[i. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. adesea. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad.. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Aerul. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. 4. de regul\ în treimea lor inferioar\. în timpul depozit\rii (Erwinia. se pot instala agen]ii patogeni. care atac\ în mod special bulbul. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. pe soluri aluvionare. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct.a. deoarece. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). în zona polderelor. în primul rând datorit\ texturii. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). dar bine structurate. amplasat în stratul superficial al solului. ceapa se cultiv\. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. eventual. 1998). în principal. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. de exemplu. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. fertile [i bine structurate (aerisite). Sclerotium. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. 53 . se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. nisipoase. la cultura premerg\toare. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni.

N. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. STAN. 8. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. care se seam\n\ bob cu bob. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. sistem de irigare prin aspersie. în special. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Vidra. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.. prin arpagic. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.6.1. prin r\saduri (ceapa de ap\. La noi în ]ar\. În condi]ii tehnice moderne.L. N. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. cultura poate fi complet mecanizat\. MUNTEANU 8. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Culoarea poate fi galben\. 54 . ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. pentru deshidratare. dotarea cu sem\n\tori de precizie. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.6. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.C. Kaba).1. prin arpagic sau sem\nat direct. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. de c\tre Popandron. ro[ie sau alb\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.1. la I.F. form\ [i m\rime.5. 1998) 8. Alegerea terenului. pentru stufat (ceapa verde).1. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. 1994). sortimentul este dominat de hibrizii F1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. verde]urile. urmând a fi încorporate. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. STAN. De asemenea. În acest sens. Speciile leguminoase nu se recomand\. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. solanaceele [i legumele din grupa verzei. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri.N. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. toamna. pentru epoca de toamn\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. în vederea sem\natului. N. care nu au fost administrate în toamn\. în prim\var\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. la 25–30 cm. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. În acest caz. respectiv toamna [i prim\vara. ~n ambele situa]ii. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\.2). care este obligatorie. pentru epoca de prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Dual 2-3 l/ha). de toamn\ sau de prim\var\: toamna. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\.-3. de toamn\ sau de prim\var\. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia.D. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . 1973). Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. N. MUNTEANU 62 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. N. MUNTEANU 64 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. N. MUNTEANU 66 .

care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. executate perpendicular una pe cealalt\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. de exemplu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). la adâncimea de 1012 cm. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). în toamn\. De asemenea. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. a. Satecid 65 WP.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. prin realizarea sa. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. exclusiv. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. în medie. cu încorporare. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Imediat 67 . bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. mai ales. Prim\vara devreme. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. 6-8 l/ha sau Pivot. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Astfel. chiar la noi în ]ar\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 6-8 l/ha. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama.

acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. pentru suprafe]e mari. 1998). Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU dup\ erbicidare. Culturii de arpagic i se aplic\. în final. cu rândurile încheiate. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. în general. de la care se elimin\ r\ritul. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. sub 7-8 mm. prin cea de-a doua gr\pare.. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii.5-15 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. multe plante vor pieri. necorespunz\tor calitativ. pân\ la 5-10 aprilie. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. a unei culturi uniforme. se face încorporarea produselor administrate. Pe teren nemodelat. înfiin]at\ prim\vara. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. iar la densit\]i prea mari. Dup\ începerea r\s\ririi. În aceste condi]ii.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. 68 . ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. ori plantele nu vor fi uniforme. În acest sens. Distan]a între semin]e pe rând va fi. cu norme de circa 100 m3/ha. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. de 2-3 cm.N. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. prin competi]ie reciproc\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Altfel. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. echidistante la 12. r\s\ririi [i ob]inerea. în mod practic. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. STAN. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. mai ales pentru producerea cepei uscate. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. 1998). arpagicul va avea dimensiuni prea mici.. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. N. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. În acest fel. de regul\. în medie. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan.

plantele vor fi infestate [i . La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. combaterea buruienilor. 69 .LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. se opre[te irigarea. de regul\. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. de obicei. mai ales pentru distrugerea crustei. în final. inhibitori sau chiar desican]i. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. nu se mai poate realiza. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Fiziologic. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. la sfâr[itul lunii iulie . de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).începutul lunii august. Lucrarea se realizeaz\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i.5% în care s-a ad\ugat aracet. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. printr-un plivit manual. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\.2 [i 8. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Cu toate acestea. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. iar buruienile sunt în faza de rozet\. 2-3 ud\ri. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. mu[tele depun ou\. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). practic. ca [i la ceapa ceaclama. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. de exemplu cu Afalon. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.3. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. În acest scop. în mod deosebit. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. De aceea. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. controlul acestor d\un\tori. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. În aceast\ situa]ie. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.

Dup\ aceast\ opera]ie. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea.N. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4) Tabelul 8. dislocarea se poate face [i mecanizat. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. În felul acesta. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. adic\ în afara intervalului de 4-180C. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. A[adar. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. 70 . astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). STAN. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. N. La suprafe]e mai mari. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Dup\ acest stadiu de maturare.

O epoc\ ra]ional\ ar fi. echidistante la 15-20 cm. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. în mod mecanizat 71 . Uneori. unde este prev\zut\ mecanizarea. dup\ unii speciali[ti. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. înfiin]at\ prim\vara. Brewster. dar s\ se asigure. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. în func]ie de condi]iile meteorologice.LEGUMICULTUR| II b. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. densitatea recomandat\. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. a lucr\rilor de îngrijire. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). chiar par]ial\. Epoca de înfiin]are. între 1 [i 15 aprilie. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu.3). 1973. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. 1994). în func]ie de zon\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. obligatoriu. u[or argilos. semimecanizat sau mecanizat. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. În aceast\ situa]ie. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Plantarea se efectueaz\ manual. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. plantarea se face în rânduri transversale pe strat.

mai ales în condi]ii de secet\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Uneori. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. au un caracter general. Dup\ r\s\rire. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. precum [i distrugerea crustei. pe de alt\ parte). Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. pe de o parte.5 cm. Densit\]ile sunt. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat).0-3. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct.N. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. îndeosebi pe solurile u[oare.. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Lucr\rile de îngrijire. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Pe teren nemodelat. de asemenea. aceast\ opera]iune se face cu sapa. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. N. asem\n\toare. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Din aceast\ cauz\. 72 . cel pu]in o singur\ dat\. Manual. inclusiv cele de sem\nat. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. STAN. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. De asemenea. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. în momentul de mare necesitate a plantelor. la aceea[i distan]\ între ele. 1992). în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. dar adaptate corespunz\tor. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. când bulbul s-a format [i cre[te intens. de 28 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie.

fiind unanim apreciat\ de consumatori. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. 1992). în condi]ii normale meteorologice. care este primul element de succes. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. aspectuo[i. de exemplu.a. Indiferent de acestea. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.6. 73 . datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. tocan\ pentru iarn\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. pân\ la 30-35 t/ha. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. În multe ]\ri. pentru anumite zone sau microzone legumicole. De asemenea. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Mai mult. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.1. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul.. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). 8. teren perfect nivelat. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. ori de câte ori este nevoie. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. cultura este totu[i rentabil\.3. în func]ie de zona de cultur\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Bulbul are un gust iute dulceag. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. De obicei. brânzeturi. În afar\ de acestea.

Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. În figura 8. 1998) [i. de aceea. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. mobilizat. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. condi]iile tehnice. eventual. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. îngr\[\minte minerale [.0 kg/ha [i 3. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. aerisirea. De asemenea. în mod special. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. 1992. 74 .N. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).5-4. plivirea. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. de asemenea. De asemenea.. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Dumitrescu [i colab. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. b. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. STAN. un sistem radicular bine dezvoltat. nisip. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.a. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. tradi]ie. insectofungicide [i. turb\. gradul de intensivizare a culturii. N. prezint\ un num\r de 3-4 frunze.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. substan]e bioactive).. a. Dup\ cum se va vedea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. în func]ie de densitatea culturii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat.5-2. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.0 kg/ha.

Dumitrescu [i colab..densitatea = 500-600 mii plante/ha. Fig. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Uneori. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. prin aspersie. 8. b . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. 1992. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.6 . cu diametrul de cel mult 4-5 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. pe rândurile marcate pe strat. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu plantatorul. În acela[i timp. 75 . aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. odat\ cu modelarea terenului.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. cu circa 300 m3 ap\/ha. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.. de circa 200-250 grame. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. în final.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .

de obicei. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. solarii sau sere. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. în mod tradi]ional. De asemenea.6. peste 21 mm). par]ial. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. cât [i ulterioar\. supe. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. mai ales c\ dimensiunea acestora este. numai prin brazd\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. în luna septembrie. atât ca anterioar\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. din punct de vedere agrotehnic.N. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. din punct de vedere calendaristic. 8. Cultura în câmp se aseam\n\. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.1. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. datorit\ irig\rii. se aplic\ între 5-7 ud\ri. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. la 10-15 zile dup\ plantare. inclusiv 76 . în vederea valorific\rii [i p\str\rii. N. Bulbii de ceap\ prin r\sad.). Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. Produc]ia este de 25-30 t/ha. [i o afânare permanent\ a solului. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. [i sub form\ de funii. uneori. Cultura pentru stufat. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. se pot condi]iona. exclusiv. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. STAN. irigarea. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. face parte din culturile succesive în câmp. Pra[ilele asigur\.a. omlete [. Momentul recolt\rii. pentru diferite salate. a.4. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Irigarea se face din abunden]\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. sufleuri. în dou\ reprize. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. pe brazde.

ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. la 15-20 cm între acestea. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. astfel. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. uniform ca nivel [i grad de tasare. ca s\ nu se taseze). O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. iar arpagicul este bine calibrat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. 77 . pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. care asigur\ startul culturii în prim\var\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. prin aplicarea unei ud\ri. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. [i de 2-3 cm prim\vara. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. în caz de secet\ prelungit\. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Dac\ terenul este nemodelat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. sau cu azotat de amoniu. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). În ordine. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. În unele situa]ii. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pentru a nu r\ci prea mult solul. se asigur\. pân\ la venirea iernii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. astfel ca. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pe care nu b\lte[te apa. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. în special toamna. Dac\ solul este bine preg\tit. cu patru rânduri echidistante pe strat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat.

pe alese. De asemenea. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. musc\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). dac\ este nevoie. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Când plantele sunt mai mari. în vederea livr\rii. 78 . cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. pe de alt\ parte. în func]ie de epoca de înfiin]are. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Cultura este relativ simpl\. pe de o parte.N. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. STAN. Prin alegere. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. culturile prea dese se vor r\ri. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. De exemplu. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. de[i se execut\ pra[ilele necesare. b. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. În acest caz. a plantelor cu simptome de atac. recoltarea se face în totalitate. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. N. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului.

plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.5-2. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. În acest moment. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. prin r\rire.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Recoltarea se face e[alonat. Cel mai adesea. de exemplu. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.0-2. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. dup\ plantare. Consumul de material de plantat este de 2. dac\ s-ar cultiva. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. consumul de energie ar fi foarte mare. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. chiar în ferestrele iernii. imediat ce acest lucru este posibil. 1998). c. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. înainte de venirea înghe]urilor. de 40-50 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice. pr\[itul sau plivitul. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\.. 79 . dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. tomate. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. În mod obi[nuit. În mod practic. deoarece. La solarul tunel. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. alegând cele mai dezvoltate plante. sunt posibile [i alte variante. Temperatura din solar.

Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. mrani]\ [i nisip. cârna]i. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. supe. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. STAN. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. 0. Materialul de plantare îl constituie. 0.1. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. de asemenea. fripturi.5 cm. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. 1. 8. Valoarea sa terapeutic\.N. Gustul s\u picant.2. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. În func]ie de temperatura din ser\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Se folose[te la prepararea. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. N. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.6% lipide. ssp.7% celuloz\. este deosebit de apetisant\. 2000). C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. de neînlocuit. cel mai târziu. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. condimentar\ [i aromatic\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. în 2-3 reprize. 6-7% protide. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). vulgare Familia Liliaceae 8. în primul rând arpagicul stufat. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi.2. De asemenea. mai ales în medicina modern\ naturist\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . Acest strat are grosimea de circa 1-1. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. salamuri. recunoscut\ [i inconfundabil\. se folose[te în industria conservelor.44% cenu[\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Aroma sa.

I[alni]a-Amaradia. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\.).a. ~n ce prive[te vitaminele. 2000). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. În rest. difteriei. În SUA se ob]in 12 t/ha. S. 8. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Fe [. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. dar cerin]ele mari ale pie]ei. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. holerei [. care confer\ aroma specific\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. [i pre]urile deosebit de avantajoase. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. probabil din specia A. iar în România.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. nematozii [i musca usturoiului. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.000 ha.2. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Importan]a agrofitotehnic\. Cu. 1992). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. (Butnariu [i colab. pe tot parcursul anului. R`mnicu S\rat-Buz\u. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. longiscuspis. în solarii. vitaminele C [i E. Ca. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%).2. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. cum sunt cei ai febrei tifoide. 17 t/ha în Sudan. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. D\r\[ti-Ilfov. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. 1994). La noi în ]ar\. eventual.a. 22 t/ha în Liban. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. 81 . K) [i microelemente (Mn. Na. în ambele emisfere. citat de Popescu [i Atanasiu. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.. 13. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Cel mai mare produc\tor european este Spania. cu 240 mii tone. Importan]a economic\. în general. 1999. R\chiteniT\m\[eni (Roman).

În alte zone de cultur\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. ci bulbili aerieni. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. trimuchiat\. cilindrice. [i poate varia de la 4 la 60.N. gâtul plantei sau tulpina fals\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. cu vârful ascu]it. Frunzele sunt liniare. usturoiul este o plant\ anual\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. alc\tuind. ca [i la ceap\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. ajungând s\ prezinte muchii. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. de culoare alb\ sau violacee. iar dup\ formarea bulbului. dup\ care devine circular\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. aceasta nu con]ine flori. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\.2. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. iar limbul. de m\rimea unui bob de porumb. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. reunite în umbele false. iar s\mân]a este alungit\. La noi în ]ar\. În sol. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. în anul viitor. cu înmul]ire vegetativ\. MUNTEANU 8. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\.3. 1985). cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. R\d\cina. denumi]i popular [i „c\]ei”. Tulpina. 1985). sub form\ de jgheab. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. netede [i lucioase. 82 . din care. în anul urm\tor. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. prin suprapunere. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. c\rnoas\). Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Discul. de r\d\cinile adventive. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. cel mult egal cu num\rul de frunze. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. N. formând a[a-numi]ii bulbili. acestea sunt grupate în cime unipare. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. este dirijat. Din ace[ti bulbili. STAN. într-un singur plan. alternativ (la dreapta sau stânga).

pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. este rezistent\ la secet\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. De I[alni]a).LEGUMICULTUR| II 8. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. nu formeaz\ l\stari floriferi. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii.2. De D\r\[ti. temperatura optim\ este de 18-200C. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. în general. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. bulbii sunt mijlocii-mari. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. temperaturi sc\zute [i p\strare. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. În timpul vegeta]iei. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. 1973. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. formeaz\ un bulb mic. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Chaux [i Foury. Ecologic. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. De Rm. Apa. Astfel. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Dup\ Butnariu [i colab. S\rat). ~n general. 1994. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. cu un nivel mai redus al apei. Asia Mic\). Grupa continental\ (Caucaz. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Brewster. rezistente la temperaturi sc\zute. de asemenea. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. 1994). Dup\ aceea. 83 . reprezint\ forma de toamn\. f\r\ a forma bulb (Bala[a.4.

Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. În acest caz. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie..D. care. preventiv. Totu[i. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Dac\ solul nu este corespunz\tor.5 kg [i S= 5 kg. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.2. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. culoarea frunzelor acoperitoare [.. precocitate. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Lucrarea cu freza este prea scump\. P2O5=1. pulverizeaz\ solul. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. P2O5=3-4. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros.5 kg. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. unele insecticide (tabelul 8. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.5 kg (dup\ Butnariu. 84 . reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. 1998). Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. care îngreuneaz\ recoltarea. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.0 kg.2. N. 8. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.2. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. STAN. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. dar mai energic\. suplimentar. 8.5. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat.6.0 kg. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. pe cât posibil. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. K2O=8-10 kg. ba mai mult.a.-3. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.N. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. dar bine structurat. K2O=5. se mai execut\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. culoarea tunicilor.3). consumul specific este: N=11 kg. MgO=0. 1994).

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). pentru c\ sunt prea mici [i. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. care se las\ în brazd\ nelucrat\. dar nici din centrul bulbului. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Lucr\rile de îngrijire sunt. dup\ recoltare. dup\ plantare) (Chaux [i Foury.N. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. STAN. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. N. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. adesea. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Înfiin]area culturii. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Pentru realizarea acestei densit\]i. în cea mai mare m\sur\. Plantarea mecanizat\. 1994). a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. afecta]i de atacul nematozilor. bulbii o petrec în câmp. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. 1994). de[i posibil\. se poate face toamna sau prim\vara. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. care este obligatoriu.

Familia Liliaceae 8.5% cenu[\ (s\ruri minerale). mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. În foarte multe din preparatele culinare.4% gr\simi. înlocuie[te ceapa.3% monozaharide.3-0. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. care este mai scump\ [i. dac\ nu au survenit precipita]ii. 8. 6. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. e[alonat. Calendaristic. cultura în câmp se practic\ mai rar. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Prazul este o plant\ legumicol\. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .1. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.3. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. în condi]iile de la noi din ]ar\. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. pân\ la 10-12 t/ha.5% celuloz\ brut\). prin r\rirea culturilor realizate din toamn\.8-1.4% dizaharide [i 1. în cazul apari]iei unor ploi. 0. PRAZUL Allium porrum L. 4. 2-3% proteine. De regul\. 0. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. provoac\ arsuri gastrice. dar poten]ialul soiurilor atinge.3. în teren deschis sau în solar. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. adesea. Produc]ia este de 5-6 t/ha. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.LEGUMICULTUR| II bulbililor. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. vitamine [i fitoncide. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.7% hidrocarbona]i (din care 2. În principiu.

cum ar fi Oltenia [i Banat. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. de aceea. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. mult mai puternic dezvoltate. Cultivat de egipteni [i greci. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.25 m (Maier. H. atât la transport [i la comercializare. prazul este cunoscut în întreaga lume. dou\ tipuri de r\d\cini.N. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. cu înmul]ire sexuat\. 8. În prezent. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). 1969). astfel. bienal\. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B..3. p\trunzând în sol pân\ la 1. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. R\d\cina. fructe [i semin]e. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. cât [i în timpul p\str\rii. 1992). 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. de câteva mii de ani î. 8. MUNTEANU sau a usturoiului. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Plantele de praz produc. R\d\cinile adventive. Asia de Sud-Est. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. N. În orice caz. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Peninsula Balcanic\. care se g\sesc în compozi]ia sa. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. are o tehnologie u[or de realizat. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. cum ar fi Europa occidental\. STAN. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. pentru a asigura o bun\ comercializare. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Prazul. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. 2000). dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. În primul an din ciclul ontogenetic. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Importan]a agrotehnic\. îns\. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.2. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. cu un redus grad de perisabilitate. C [i PP).3. prin rusticitatea sa. Tulpina. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori.3. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Africa de Nord. 1994).

în mod alternativ. este de culoare alb\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. într-un singur plan vertical. sub form\ de jgheab. Frunzele. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. florifer\. neted\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. În anul urm\tor. Pe por]iunea limbului. Aceasta este erect\.7). 8. înalt\ de 80-120 cm.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. mu[te). [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. cu o rusticitate evident\. sunt formate numai din teac\ [i limb. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. cilindric\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). dac\ sunt din exterior.4. plin\ în interior. îngro[at\ [i suculent\. Pe restul por]iunii lor. ca [i la usturoi (fig. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. în condi]ii de mediu diferite.7 . care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Fructul [i semin]ele sunt Fig. denumit\ tulpin\ fals\. fiind liniar.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. roz sau violacee. sunt albeg\lbui. ca la toate speciile alliacee. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Frunzele. glauc\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. alc\tuind o forma]iune cilindric\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. 8. au ap\rut mai multe forme ecologice.4-0. 8. Perigonul. format din cele [ase tepale. 1985). tecile se suprapun unele peste altele. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.3. Pe acest disc. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. groas\ de 1-1. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. pe partea sa superioar\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . cu rezisten]\ mai slab\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. La baza lor.2 cm la baz\ [i 0.

1994). favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Picior de elefant. în func]ie de zona de evolu]ie.2-0. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. În condi]iile de secet\. Fa]\ de ap\. A[adar.5. K2O=4 kg.. STAN.3. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1992. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 90 . Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Brewster. Mg=0. de tradi]ie. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari.6.3. dar [i de cerin]ele consumatorilor.. Apa. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. P2O5=1 kg. plantele r\mân mici. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. iar dac\ este mai sc\zut\. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. de asemenea. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).N. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. când plantele sunt mature pentru primul an. MUNTEANU pe timpul iernii. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.6 kg. vegetarea înceteaz\. dar nu ca regim. 1998) 8.5 kg [i S=0. În acest stadiu. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Dup\ plantare sau r\s\rire. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. 1994). Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 1994): N=2-3 kg. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. În Fran]a. N. 8. de toamn\ [i de iarn\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de var\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). de Carentan. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.

pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Sem\natul se execut\ mecanizat. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. În principiu. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. ca plant\ indicatoare.6. în func]ie de zon\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. terenul se t\v\luge[te. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Chiar înainte de r\s\rire. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. la 28-30 cm adâncime. pân\ la sem\nat. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\.1. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama..8. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. dac\ este necesar. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.3. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm.5-2 cm. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. la adâncimea de 1. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. s\ fie profund [i fertil. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. în aceea[i zi.LEGUMICULTUR| II 8. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. dup\ modelare. 1998). Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. 91 . Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).

N. prin sem\nat direct sau prin r\sad. d . 8.pe teren modelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat. N. STAN.8 . b . MUNTEANU Fig. prin r\sad 92 . c.

Cu prilejul acestei pra[ile.2. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. dup\ o cultur\ anticipat\. În [an]uri. 8. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8.3. Pentru p\strare peste iarn\. sporind calitatea recoltei. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. cultura se poate realiza în ogor propriu. de regul\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. sau semimecanizat. Pentru consum imediat. prin aspersie. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. care se repet\ dup\ r\rire. În atare circumstan]e. plantele se smulg. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire.6. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. absolut necesar\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. este mu[uroirea plantelor. Dac\ sunt goluri. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. cu ajutorul sapei sau cazmalei.3). când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Recoltarea începe toamna târziu. 93 . Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului).2 [i 8. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Recoltarea se face manual. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. O lucrare special\. Dup\ dislocare. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. care se completeaz\ cu una mecanic\. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. altfel. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire.

4. subspecii. 8. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Prim\vara. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. dar poate ajunge la valori mai mari. dar la noi în ]ar\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. În condi]iile de la noi din ]ar\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. STAN. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Plantarea se face manual. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare.N. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa e[alot\. dup\ ce au ap\rut buruienile. 94 . înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). de regul\. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. executate cu grapa cu col]i reglabili. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. în cazul culturii prin r\sad. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ceapa de iarn\ sau de tuns. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. cu pân\ la 50-60%. în afara celor prezentate. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. usturoiului comun [i prazului. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. N. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare.

de un disc comun (fig. central\ [i de nord a Moldovei.4. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. fiecare în parte. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. dar care. La forma proliferum. bulbiferum [i Allium cepa L f.LEGUMICULTUR| II 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.1. dar [i din zona central\ a Asiei. de obicei. nu formeaz\ semin]e. 8. iar tulpinile florifere. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.Ceapa de Egipt (rocambole). ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. nu formeaz\ flori. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.4. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.2. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. ca [i cea colinar\. fructe [i semin]e. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. f. 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. pe bulbii din inflorescen]\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. 95 . formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. 8. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.9). dar de dimensiuni mai mici. Fig. cu o tunic\ de protec]ie groas\. mai multe [i mai mici. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. 8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. aspr\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.10). Este o specie peren\.9 . dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. prin discul propriu. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.

De regul\.4. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . 8.11 . asem\n\toare cu prazul. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. prim\vara. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Când se înmul]e[te prin semin]e. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.11). La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Plantarea se face toamna sau. care se folosesc în industria conservelor. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.N. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. 8.10 . de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). de asemenea. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. La noi în ]ar\..4.3. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8. 8. cel mai Fig. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).4. N. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. Este o specie peren\. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. Fig. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Formeaz\ un bulb pu]in evident. STAN. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. în anul urm\tor.

8. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. 1973). cu mai mul]i bulbili.5. De Bucovina. ~n primul. ophioscorodon Dom. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. iar `n anul urm\tor. dar foarte mari.4. 97 .12 .LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. 8. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. var. îndeosebi formele mediteraneene. Uneori. 8. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Este bine cunoscut în întreaga lume.12). Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.

de[i.08 mg/100g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . celuloz\ 0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. m\rime. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. De asemenea. `n terenul destinat culturilor legumicole. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. protein\ brut\ 2%. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. culoare [i chiar gust. comparativ cu alte legume. inclusiv în sistemul culturilor protejate.2 mg/100g. se practic\ pe suprafe]e mai mici. B1 [i B2=0. din punct de vedere botanic. sunt diferite. Familia Solanaceae 9.5 mg/100 g. precum [i unele vitamine: A=0.1.1. glucide simple 0.N.a.2%. C=20-25 mg/100 g [. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. N. cop]i sau pr\ji]i.8-1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. care se consum\ fier]i. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. 9. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Importan]a agrofitotehnic\. cenu[\ 1%. STAN. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.4%.

Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. dar numai S. pre]urile avantajoase de valorificare. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\.. în cea mai mare parte. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Importan]a economic\. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. cel târziu pân\ la 1 iulie. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. curat de buruieni. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. de[i las\ terenul. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. De regul\. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Totu[i. ca urmare. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. În prezent. în mod surprinz\tor. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în unele ]\ri din vestul Europei. 9. S. mai întâi în Transilvania. demissum (rezistent\ la frig). S. S. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Factorii de risc. Mai mult. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. cum ar fi S. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. 1974). 99 . cultura [i recolta sunt mult întârziate. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.1. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.a. în acest caz. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Columbiei. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cerin]a mare a pie]ei [i. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în cazul culturii timpurii. Bineîn]eles c\. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat.2. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Cultura cartofilor timpurii. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei.

Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab.2).5-2. Ace[tia pot avea forme diferite.N. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. în al doilea an. spre profunzimea solului. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. de 1. tulpinile aeriene. Ace[tia sunt cilindrici.1. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. [i o parte apical\ sau vârful. R\d\cina. prin care se insereaz\ pe stolon. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. De asemenea. care con]in trei muguri. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. dup\ care cade. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Din ace[ti ochi se formeaz\. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. care se mai nume[te col]. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. m\rimi [i culori diferite. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Tuberculul are o parte bazal\. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului.3. 1985). din care. N. iar în plus. 1969). atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Tulpina. 1958. 9. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. În cazul în care l\starul este distrus. ai tulpinii aeriene. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. se orienteaz\ pe vertical\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. MUNTEANU 9. formând a[a-numi]ii ochi. 100 .1). În condi]ii de întuneric. citat de Zanoschi [i Toma. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. În primul an. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. tipice fiec\rui soi (fig. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.0 cm. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale.. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. 9. STAN. subterane. în condi]ii corespunz\toare. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. În condi]ii de lumin\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. când este foarte tân\r. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu.

trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 9. 9. muchiat\. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 1974). erect\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.LEGUMICULTUR| II Fig. în ciclul lor de via]\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. La o plant\ Fig. denumit\ faz\ dormind\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.1). fistuloas\. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.2 . Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1 . mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 101 .

dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.5-2 mm în diametru.4. 1974) Floarea. 9. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu diferite tipuri de peri[ori. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. violet-închis\ etc. hermafrodite. alb\ sau cenu[ie. De[i cartoful nu 102 . STAN. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e.1. ovat-lanceola]i ori circulari. 1985). MUNTEANU Frunza.N. De asemenea. turtit\. eliptici. albastr\. ovoidal\. cu umiditate ridicat\.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. S\mân]a este mic\. Florile sunt actinomorfe. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Lobii (foliolele) sunt ova]i. N. Polenizarea este direct\. cu dou\ loje. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. ro[iatic\. cu 5-10 flori.3 . Gineceul este bicarpelar. grupate într-o cim\ terminal\. prinse pe baza corolei. de culoare alb\. iar corola este format\ din cinci petale unite. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Fig. cu vârful ascu]it. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. 9. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu aspect rotat. prin autogamie.3). Uneori. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.9. pentamere. sunt dens p\ro[i. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.

s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. [i rolul de regulator termic. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. în asemenea cazuri.. 103 . adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C..1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. apa având. în Ceau[escu [i colab. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.2 (dup\ Bala[a. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. cât [i p\r]ile aeriene. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Astfel. în Ceau[escu [i colab. 1984). Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Tabelul 9. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. în acest caz. Totu[i. iar perioada de lumin\ este maxim\. r\d\cinile pot cre[te. Rezult\ de aici. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Tufa cre[te în condi]ii optime.1). 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Minus 1-2 Minus 0. Riscul temperaturilor de înghe]. dar [i cu ceilal]i factori de mediu.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. De asemenea. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în mod clar.

iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. 8. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. STAN. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).A. acest regim. 2 kg P2O5. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . de care depinde succesul culturii. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.5 kg MgO [i 2 kg S. în special prin aspersiune.U.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.A. prin caracteristicile sale. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. s\ fie fertil. Totu[i. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp.5 kg K2O. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. N. care are loc la nivelul stolonilor. ca urmare.N. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. 1-1. 3 kg P2O5. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. este favorabil\ udarea. De aceea.. MUNTEANU Tabelul 9. 14 kg K2O. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. dar [i de intens\ activitate metabolic\. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. la nevoie. tuberculilor [i r\d\cinilor. 104 . solul. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab.. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a.U. Solul este un factor de mediu important. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). La o ton\ de cartof. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. De aceea. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Din aceast\ cauz\. bine structurat. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în Ceau[escu [i colab.

cu pant\ uniform\.0 16. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.1. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II 9. cartoful decât dup\ 3-4 ani. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. cerealele p\ioase.1. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .3.5. legumele verde]uri. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. legumele din grupa cepei sau a verzei. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. 9. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.5 9. Nu se recomand\ solanaceele [i.6. bineîn]eles. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. biloane [i rigole de udare.1.6. Tabelul 9.1. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.0 16. s\ fie bine structurat.

cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. calibrarea. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. eventual. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. 1992). manual. 106 . se pot folosi atât tuberculii mici. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\.N. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. cât [i cei prea mari. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1997). dezinfec]ia [i încol]irea. deshidrata]i. 9. încol]i]i. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. În mod aproape generalizat. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. STAN. 9. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. N. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. cu diferite v\t\m\ri. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici.. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Fig. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. În unele situa]ii. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. În situa]ii normale. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. de exemplu. distan]ate la 70 cm (fig. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.4 . Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea.

formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Dup\ suda]ie. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. eliminându-se. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. timp de 2-4 ore. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). 1973). Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. În condi]ii de umiditate sc\zut\. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Imersia dureaz\ circa cinci minute. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. solariile etc. ce se afl\ într-un vas adecvat. în spa]ii corespunz\toare. Dup\ aceast\ etap\. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. În acest timp. Dup\ imersie. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. la nevoie. În timpul aerisirii. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.5%.0 mm. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pe pardoseala magaziei. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Dac\ umiditatea scade prea mult. [i alte substan]e în amestec. înainte de plantare. 1997). formeaz\ l\stari de 1. serele. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. luminii. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. în func]ie de spa]iul de încol]ire. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. tuberculii. în spa]iul din jurul ochilor.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. când tuberculii sunt zvânta]i. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. mai ales. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. cu prec\dere. În timpul acestei perioade.5-2. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). pentru a[a-numita suda]ie. 107 . dar se pot folosi. de culoare alb\ (col]i). se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\.. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile.

cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). STAN. respectiv. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. pe rigolele deja trasate (fig. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.2). sau complet mecanizat. simpli sau ramifica]i. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.m. Calendaristic.9. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. rumegu[ [i nisip. În felul acesta. În vederea plant\rii. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). pe teren modelat (fig. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.d. turb\. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. un nou strat de amestec.5-3 cm. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. 108 .a. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. îngro[a]i.N. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. În unele cazuri. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.9. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. acesta se ud\ bine. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”.4). în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Densitatea [i. Plantarea se poate efectua manual.5). în anii normali. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. special echipat\ (MPR-5). Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. folosind ma[ina de plantat r\saduri. cu lungimea de pân\ la 1. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Atât plantarea manual\. acest moment coincide. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . În principiu. 9. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. N. cu 20-30 martie. dup\ care se adaug\. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Plantarea tuberculilor. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.

Lucr\rile de îngrijire. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Excesul de umiditate. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. se efectueaz\ o erbicidare.LEGUMICULTUR| II Fig. întârzie procesul de formare a tuberculilor.4 kg/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. De regul\. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. postemergent. se asigur\ circa 1.U. importan]\ redus\ pentru cultur\. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele.5 . 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Dup\ plantare. Mancozeb. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. de aceea. de regul\. Imediat dup\ plantare. odat\ cu plantarea. Lipsa de umiditate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.A. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari.3-0. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). 9. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. de asemenea. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Mana cartofului are.

2. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.3 l/ha. De regul\. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Lucrarea se face manual. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).1. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. iar 110 . În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.9. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. semimecanizat sau mecanizat. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. în rigole deschise mecanizat sau manual. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. în sistem cuvertur\ [. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. N. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). în tunele joase.0. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. STAN. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).6).1 l/ha sau Karate. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.7). Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.9. 1992).6.a.3 l/ha. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.5 aprilie. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. manual. 9. Fastac-0. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. se culeg tuberculii cei mai mari. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. În cazul e[alon\rii recolt\rii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Calendaristic. fiind încadrat\ între 5 martie . În ambele cazuri. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.N. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.. cuibul se desface cu sapa.

9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 .LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. în mod corespunz\tor. mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.

9.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8 .N. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.9. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.8). Fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. 112 . STAN. Într-o alt\ variant\.tunelul pe rigol\.

Înainte de plasarea foliei. în medie. Acestea. R\d\cinile. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.10 . dar f\r\ succesul scontat. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.9). sub form\ pr\jit\ etc). denumit [i cartof dulce.2. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. erbacee. 1969) 113 . din loc în loc.9 .Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Fig.9. 9. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. 9. sin. terenul trebuie s\ fie bilonat. iar în sol un sistem radicular puternic. De la batat. asem\n\toare cartofului. Batatul este o specie anual\. creme. Fig. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. supe. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Convolvulus batatas L. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.

fertiliz\ri faziale. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. 9. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. MUNTEANU înr\d\cina]i.N. N. rezulta]i din l\stari. STAN.a. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. ud\ri. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. 114 . O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.10). combaterea bolilor [i d\un\torilor [.

în tot cursul anului. practic. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. 10. capitata L.pentru B.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. varza se consum\.5% 115 . [i varza asiatic\. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.a. Dup\ locul lor de origine. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. cu sau f\r\ carne etc.pentru B. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . familia Cruciferae sin. mugurii floriferi [.. campestris L. var. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.B. napus ssp. reprezentat\ de specia B. simpl\ sau asortat\.2-1.1. 5-6% glucide. diferite preparate culinare. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume)... tulpinile îngro[ate. campestris ssp.B. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. alba DC. pedunculii.1. De la aceste specii se consum\ frunzele. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Familia Cruciferae 10. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. ]esutul preinflorescen]ial. f. încadrat\ sistematic în specia B. Importan]a alimentar\. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. oleracea L. 1. printre altele. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.1. Brassicaceae. oleracea [i 2n=20 . rapifera Metzg (2n=38). prin num\rul de cromozomi (2n=18 .

de la înfiin]are pân\ la recoltare. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. începând cu secolul al XIIlea. practic între cele dou\ cercuri polare. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob.2. de regul\. p\str\rii temporare [i valorific\rii. cultura acestei legume. 1995). recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. var. duble. de sodiu . Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. N.24 mg/100g potasiu. o.2 % gr\simi. era pu]in cultivat\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. de potasiu .a. din varza s\lbatic\ (B. asigurând venituri. 0. împreun\ cu altele. Dup\ datele statistice FAO. pe linie filogenetic\. STAN. În secolul al XIX-lea. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. 2000). în medie. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). 116 . 10. În ]ara noastr\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. unele toponine sau nume de persoane. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. de var\ sau de toamn\. Importan]a agrofitotehnic\. 31 mg/100g fosfor. din prim\var\ pân\ în toamn\.1. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. putând fi complet mecanizate. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. mai ales la m\n\stiri. în câmp [i în spa]ii protejate.1-1. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. ca varza timpurie. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.a. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).50 mg/100g. prin r\sad. silvestris L). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.. în culturi succesive.46mg/100g. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. s\ruri minerale: de calciu . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. unele lucr\ri. asociate [. În ]ara noastr\. unde g\se[te condi]ii prielnice. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. o suprafa]\ de circa 30. practic. înc\ din antichitate. cu fosfor – 31mg/100g [. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. 1998). Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.. vitamine: C . cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. MUNTEANU proteine. complexul B .. În prezent.N.2 mg/100g [. a fost cultivat\.20 mg/100g.000 ha/an.a. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).1. în ultimii 10 ani.

albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Primele frunze normale Fig.1).). cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 3 . glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. tulpina lemnificate (fig. sulfurii sau alburii. cu r\d\cina [i. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 2 .1. eliptic\. glauc\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.5 m adâncime. la exterior lemnoas\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. tetramere. În faza de r\sad. de form\ conic\ sau cilindric\. este scurt\ (15-20 cm). de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). conic\ etc. ovat\. iar cele interioare sunt albe. scurt pe]iolate. par]ial.1 . groas\. 10. ierboas\. 117 . La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. bogat ramificat\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. alterne. Frunzele exterioare sunt verzi. Florile sunt actinomorfe. 10. 4 . puternic ramificat\. Tulpina.3. hermafrodite.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 1 . glabr\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. cu limbul oval. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.aspectul general. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. eliptic sau aproape circular. grupate în raceme lungi. 10. Pe tulpina florifer\. frunzele bazale sunt pe]iolate. în interior c\rnoas\.c\p\]âna. ce poate ajunge pân\ la 1. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. laxe. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.

Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. brune sau cafeniu negre. uneori reticulate. albinele.4. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. 1985). 3 . De[i are flori hermafrodite.2). Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. N. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.sec]iune prin semin]e . Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Oricum. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. netede ori fin striate. rostrat\. Deoarece inflorescen]a este un racem. STAN. cu diametrul de 2-3 mm. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.2 . din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. produc]ii mari. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Pe o plant\ se pot forma 3. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Temperatura. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. La temperaturi mai ridicate. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei.tulpina florifer\ cu fructe (silicve).sec]iune longitudinal\ prin fruct. [i anume 2-30C. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Totu[i. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. 2 . MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.000-4.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Semin]ele sunt aproape sferice. Polenizarea. procesul de germinare 118 Fig. iar ultimele cele de la vârful racemului.1. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. cele patru carpele sunt concrescute între ele. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. cele de la baz\ au format deja silicve.000 de flori. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. dehiscent\ (fig. 10. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.N. 10. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.

o faz\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. atât din punct de vedere calitativ. cât [i sub aspect cantitativ. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. În cazul solului. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. La temperaturi mai ridicate. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. afânate sau. Astfel. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ lumina este de intensitate slab\. uneori. 1956. dar cantitativ mai reduse. în toat\ perioada ciclului vital. de asemenea. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. 1998). iar la 18-200C. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. în faza de r\sad. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Astfel. iar în faze mai avansate. atât în sol. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). 1956). plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Vara. În schimb. pe terenuri umbrite. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. 1969). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . La varza timpurie. în 3-4 zile.. respectiv. cât [i în atmosfer\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1982). altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. 1989). Beker-Dillingen. datorit\ vernaliz\rii. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. În faza de cre[tere vegetativ\. în faza de r\sad. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. Dup\ majoritatea autorilor. Lumina. este necesar ca. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. De aceea. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cre[terea înceteaz\. cu cerin]e mari. Peste limita de 20-250C. Dup\ germinare. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. c\p\]ânile r\mân mici. În acela[i timp.

extratimpuriu. STAN. De asemenea. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. N.de var\. Astfel. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. la niveluri optime de 75-80%.). anterior preg\tirii terenului.1.20 kg P2O5. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. aplicat toamna sau. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Solul. 04 . Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.3 kg azot. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. la nevoie. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 01 . 120 . în general. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. În compara]ie cu alte plante legumicole. prim\vara. 02. Reac]ia solului poate varia. 1. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. hibrid F1 etc. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. 2000).1. 03 semitârziu. în limite medii.târziu. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate.5. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. profunde. De regul\. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.7 kg CaO [i 0.40 kg K2O. 4. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Irigarea prin brazde. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. al\turi de ap\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. de[i are unele avantaje. recomandarea pentru sistemul de cultur\. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 10.5. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.3 kg MgO. De asemenea. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate.timpuriu. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. 0. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.N. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. provenind din str\in\tate. favorizând b\ltirea. în ]ara noastr\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. cât [i hibrizii F1.

LEGUMICULTUR| II 121 .

În leg\tur\ cu aceasta. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. cu diferite grade de evolu]ie. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. La rândul ei. STAN. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.) [i din grupa cepei. este necesar ca. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. prin fertilizarea de baz\.6. MUNTEANU 10. sfecl\ ro[ie. 122 . Preg\tirea solului.8. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. tomatele. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae.a. imediat dup\ nivelare. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.N. Tehnologia de cultivare 10. ardeii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. 210 kg K2O. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. cum sunt: castrave]ii. plantele extrag din sol: 115 kg N. castrave]i. bame.1. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.6. care au boli [i d\un\tori comuni. s\ se realizeze produc]ii maxime. etc. prin dou\ treceri. fasolea de gr\din\ [i cartofii. la 8-10 cm adâncime. dovleceii.). 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Mobilizarea solului. N.1. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. Toamna. expuse la soare. ]elin\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. ferite de curen]i reci. toamna. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. lobod\ de gr\din\ [.1. situate pe terasa a doua a râurilor. Locul în rota]ia culturilor.2. 45 kg P2O5. Fertilizarea de baz\. p\trunjel. de tipul solurilor aluviale. p\stârnac. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. p\tl\gelele vinete etc.2.

]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca.2 în agregat cu tractorul U-650M. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.2%). În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). se folosesc doze orientative. 60 g superfosfat [i 12. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. cu suprafe]e mici. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.8 sau 123 . Astfel. În cazul gospod\riilor popula]iilor. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. dup\ care se face modelarea. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. prim\vara devreme.

efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. modelarea se execut\ tot din toamn\. acest erbicid fiind foarte volatil. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. Erbicidarea. [i de aceast\ dat\. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. . imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . STAN. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). acestea se vor executa dup\ plantare. MUNTEANU MMS-4. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Preg\tirea semin]elor. Terenul fiind modelat.8. solul. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. deoarece. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. echipat cu rari]e. la adâncimea de 5-8 cm. respectiv 15 g/m2. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. în acela[i mod ca [i Treflanul. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6.8. pr\fuirea cu 124 . azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. în cantitate de 3-4 litri/ha. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.5).N. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. pe rigole. în cazul gospod\riilor popula]iei. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. N.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. prim\vara.tratamentul chimic. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare.2. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. înainte de sem\nat. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. astfel modelat.

R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.stimularea semin]elor.5% timp de 10-12 ore. se taseaz\. Tabelul 10. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. în vederea gr\birii germina]iei.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.. Producerea r\sadurilor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. 1986). r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. folosind rama de sem\nat. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. se ud\ cu 125 . Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. în vârst\ de 40-45 zile.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).3. . prin împr\[tiere.

STAN.01-15.01-10.3 0.0-2.07 15.04 01.3 0.05 15.4-0.4-0.06-25.3 0.04 20.04-05.05 - 01.3 0.02-05.3 0.07 01.05 20.3 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.03 10.05-20.07 05.03-5.06-10.05-25.06-10.06 20.4 1.06-20.02 plant\rii 5.05 25.05 01.N.05-05.4).4-0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.0 0.02 15.05-05.3 0.05-15.02-10.04-10.05-05.05-15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.01-5.06-15.06 - 25.07 10.06 01.07 10.04-15.3 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 20.3 0.04-10.07-30.05 15.05 25.07-15.04 01.03 01.3 0.4 1.07 01.06 20.05-25.5-2.06-15.3 0.03-30. Tabelul 10.3 0.06-25.03-15.06-10.06-30.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.03-30.5 0.05 01.05-15.5-0.03 01.06 05.06-20.0 0.05 15.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .5 0.06 01.06-10.07 10.06 01.04-20.06-10.3 0.05 15.3 0.05 20.05-20.8-1 0.07 - 20. N.06-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.03 25.06 05.05-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06 15.06-15.05 15.02 15.06 30.6 0.05-10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-05.

3%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. la semnalarea stacului. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.2%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Perozin B 75 WP 0. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. Tabelul 10. . umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . folosind 300 g azotat de amoniu.05%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).05%. [i colab. de culoare verde-închis. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Divipan 100 EC 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Actelic 50 EC 0.1% (Costache M. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . . pentru combaterea afidelor. 127 . Dithane M-45 0.dirijarea temperaturii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.25%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. În momentul plant\rii. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale..efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. 200 g superfosfat. Turdacupral 50 PU 0.5. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . . în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. în cuburi nutritive. Onevos 33 EC 0.4%.1% sau Sinoratox 35 EC 0. 500 g sulfat de potasiu. Sandofan C WP 0.2%. la 8-10 zile de la repicat. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. conform datelor din tabelul 10.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. prin coborârea temperaturii la 4-60C. 1987).4%.

Pe fiecare strat în\l]at. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. umidit\]ii [i aerisirii. În timpul perioadei de vegeta]ie. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. revenind 6. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. 10. 10. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. revin 5.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. 200250 m3/ha. Tot din acest motiv. Fig. la 5-6 zile de la plantare. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. soi [i calitate. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se face manual. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). cele alungite. Lucr\rile de îngrijire.N. odat\ cu executarea plant\rii.55 plante pe m2. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. cu r\sad de aceea[i vârst\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.3 . aplicând 4-5 ud\ri. N. STAN. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. 128 . Dac\ este necesar.5-1 litru ap\ la plant\. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.3).67 plante la m2. distribuindu-se circa 0.

igien\ cultural\. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. [i de 1-2 ori manual.5%)** 129 . cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. pe rând. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. eliminarea plantelor atacate). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. bine învelite. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. sub primele 3-4 frunze exterioare. în func]ie de zon\.15%. cu fermitate evident\. Calendaristic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. În gospod\riile popula]iei. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. soi [i epoca de înfiin]are. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10.7). pe o adâncime de 50-60 cm. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Produc]ia este de 15-20 t/ha. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Oxiclorur\ de cupru 0. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. prin t\iere cu cu]itul.6 [i 10. În cazul culturilor pentru consum. în faza de formare a c\p\]ânii. ca adeziv. Dac\ este nevoie. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Tabelul 10.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile.

05-0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1% sau Fundazol 0.15-0. Nemispor.4-0.25%) Igien\ cultural\. Curzate plus T 0. ar\tura adânc\ de toamn\.25%.1%) Rota]ia culturilor. Merpan 0.2% sau Perozin 0. tratarea culturilor (Perozin 0.15%) Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. igien\ cultural\. igien\ cultural\. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Fundazol 0. N.4%. distrugerea resturilor vegetale. STAN. ca adeziv 130 . Captadin 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Miltox 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Dithane M-45 0. igiena cultural\. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. tratamente. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. ar\tura adânc\ din toamn\.1%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Benlate 0.5%) Rota]ia culturilor.1%. evitarea terenurilor ude [i acide.1%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Mycodifol 0.15%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Benagro 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. în special la culturile semincere (Daconil 0.5%. Rovral 0.2%. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.3%.2%.6 . Topsin M 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente. Nemispor 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. dezinfec]ia amestecului nutritiv. ar\tura adânc\ de toamn\.N. igien\ cultural\.1%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Manzate 0.2%.2%.3% sau Dithane M-45 0. Ronilan 0. sin P. combaterea insectelor vectoare. Brave 500 0. Benagro 0. tratarea culturilor (Benlate 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. igien\ cultural\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.2%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.1% sau Sumilex 0.25%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.15%.5%.10. Tiuram 0..2%.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.4%.15%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.4%.15% etc. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Clorofos 75 PS 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.15%.4%.15%.). G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.04%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.2%.05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. Thuringin 0. Triclorofon 80 PS 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.1%. Triclorofon 80 PS 0. Sumithion 50 EC 0. Clorofos 75 PS 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. plantarea în câmp cât mai devreme.2%.05%** Idem Igien\ sanitar\. Sinoratox 35 EC 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%.2% etc.15%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.05% etc. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%.4%.15%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.04%.05%). Carbetox 37 EC 0. igien\ cultural\. Dipterex 80 PS 0. Ambuch 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Dipterex 80 PS 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Basudin 60 EC 0.4%.1%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. folosirea de (Phyllotreta atra).2% etc. Fernos 50 WP 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 WP 0.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.2%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. combatere biologic\ 131 . Zolone 35 EC 0.2%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Actel[lic 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%.15%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Diazinon 60 EC 0.15%) Igien\ cultural\. Sumithion 50 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Metathion 50 EC 0. Decis 25 EC 0.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.05%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Decis 25 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.

Zolone 30 WP 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.1. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. p\trunjel. bine nivelat. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Fertilizarea de baz\.1% etc. care pierd repede apa. plantele extrag din sol: 84 kg N. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.05%. Hostathion 40 EC 0. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Decis 25 EC 0.2%. ridichi. Se evit\ solurile prea u[oare. ca adeziv 10.04%.) [i cele din grupa cepei.7 . ]elin\ etc. Cultura de var\ Alegerea terenului. profund [i bogat în humus. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.2. Ca urmare. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.15%. 1985). Carbetox 37 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Folithion 50 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. 75 kg K2O. imediat dup\ nivelarea de exploatare.1%. deosebit de periculo[i. ar\tur\ adânc\ de toamn\. la nivelul în\l]imii plantelor. 20 kg P2O5. p\stârnac. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.6. cât [i în atmosfer\.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Preg\tirea solului. toamna. tratamente (Sumithion 50 EC 0. MUNTEANU Tabelul 10. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . în cele mai bune condi]ii. Locul în rota]ia culturilor.2%. igien\ cultural\. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.01% etc. Ripcord 40 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.4%. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Zolone 35 EC 0. Decis 25 EC 0. fasolea de gr\din\ [i bobul.15% .4%. N. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.N.15%.05%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). De aceea se alege un teren plan. STAN. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Metation 50 EC 0.1%. Sinoratox 35 EC 0.. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Sumithion 50 EC 0.

pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. sau cu DR-5.2. Dup\ sem\nat. Modelarea solului. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. înainte de plantare cu 10-14 zile. în 2-3 reprize (15-20 martie. utilizând rama de sem\nat. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se ud\. se folosesc doze orientative. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Producerea r\sadurilor. în solarii neînc\lzite. irigându-se de mai multe ori. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6.2). echipat cu corpuri de rari]e. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. rigolele s\ fie adâncite. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Varza de var\. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. urmând ca. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\.3. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Astfel. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. la 5x5 cm.2. Erbicidarea.

Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. 134 . R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. înl\turarea vârfului pivotului. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.5-1 litru ap\ la plant\. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.5 plante la m2. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. cu specificarea c\. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10.4).4). iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Fig. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. revenind o desime de circa 5. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în func]ie de umiditatea solului. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.4 . ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. dup\ care se mocirlesc. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în 2-3 etape. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.N. distribuindu-se circa 0. La r\sadurile nerepicate. N. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. iar în gospod\riile popula]iei manual. STAN. 4 g/m2.

Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. c\p\]ânile sunt mult mai mari.1. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. dar. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. destul de periculo[i. de 1-2 ori între plante pe rând. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. de 3-4 ori între rânduri. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. borceag. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. ceap\ [i usturoi pentru stufat. la nevoie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Locul în rota]ia culturilor. Recoltarea se execut\. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Produc]ia este de 20-35 t/ha.3. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. orz de toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere. În acest scop. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. pân\ la cre[terea temperaturii. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. spanac. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. adic\. [i manual. apa s\ se infiltreze în adâncime. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. a[a cum s-a ar\tat. manual. se efectueaz\ ca la varza timpurie. seara. care sunt mult mai uniforme. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. 135 . iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. peste 1 kg/bucat\.. În schimb. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Datorit\ d\un\torilor. astfel ca.6. în condi]ii optime de tehnologie. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. secar\ mas\ verde etc. a unor epoci intermediare. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. de regul\. în general. 10.

deoarece r\sadul nu se repic\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. utilizând rama de sem\nat. 1969. N. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Dup\ sem\nat se ud\. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. realizându-se o densitate de aproximativ 45. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor.000 plante la ha (fig. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. se dezinfecteaz\. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Bala[a. f\r\ gre[uri [i coame. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. 50 kg P2O5. permeabil. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. se afâneaz\. se m\run]e[te [i se niveleaz\. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 4 g/m2. dac\ este nevoie.N. 1973). Ar\tura de var\ se execut\ uniform. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\.5). cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Pentru gospod\riile popula]iei. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. 136 . Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Se seam\n\ rar. fertil. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. gr\pându-se concomitent. MUNTEANU Vara. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Producerea r\sadurilor. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm.000 . Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. în vârst\ de 40 zile. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. la varza timpurie. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici).50. STAN. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N.

mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. . iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). revenind o densitate de 4 plante/m2. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.LEGUMICULTUR| II Fig.nu se mai face modelarea. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. 137 . Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.5 . Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. în general. concomitent.1. recoltarea se poate realiza mecanizat. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).6.4. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.

salata.6. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\.Se face r\ritul plantelor. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. R\sadul se produce. castrave]ii. în luna ianuarie). dup\ s\pat.1. produc]iile fiind acelea[i. . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Culturile premerg\toare. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. l\sându-le pe cele mai viguroase. de preferin]\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. iau apa din adâncime. ardeii. Dat fiind specificul intensiv. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. folosindu-se 0. ata[at la sem\n\toare. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. în agregat cu tractorul L-445. cu unele deosebiri. în func]ie de zona de cultur\. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Astfel. având un sistem radicular mai profund. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. . SUP-21 sau Saxonia-270. 10. în general. STAN. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. printr-o greblare u[oar\. l\sându-se între plante 10 cm. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).5. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\.N. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. N. 1969). Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. o bun\ premerg\toare (Maier.

Dirijarea factorilor de mediu.C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. înc\ din toamn\.C. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. iar I. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.F. 6-80C. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. Di]u [i colab.-S. Preg\tirea terenului. 60 zile. (1980). O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.P.3). 12-140C dup\ repicare pe timp noros. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 16-180C pân\ la repicare.F.8). Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Buz\u (1984) . Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. echipat cu rari]e. În acest scop. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. cu 10-12 zile înainte de plantare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. în ghivece sau cuburi nutritive. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Dup\ 35-45 zile.65-70 zile.L. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. conform schemei de înfiin]are a culturii. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). 10-120C dup\ repicare noaptea.8) modificat\ ([asiu de 2. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Vâlceanu [i colab.4). I.L. repicat la cuburi nutritive. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.L.6 m).4 sau FPP-1. 139 .C. Instalarea ad\postului. se execut\ dezinfec]ia solului. imediat ce terenul permite. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Prim\vara. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. gr\parea terenului. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.

STAN. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.000 [i respectiv 60.000 plante la hectar. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. pentru solariile tip I. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Buz\u (1981). 10. De regul\. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. de condi]iile meteorologice. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). implicit. N. Maier [i colab. Buz\u.-S.. asigurând circa 53. Vidra [i S.F. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. În condi]iile din sudul ]\rii.F.S.C.7). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.a. (1969. realizând densit\]i de 57.N.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. 10. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. 1984).L.000 plante în solariile tunel (fig. C. Maier(1969) recomand\. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 140 .9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. la plantare.C.000). în solariile bloc.000 plante la hectar.000-110.L.L. M\nescu (1972) recomand\. (cu l\]imea de 5. atât în solariile bloc. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. densit\]ile recomandate sunt de 57.L. Tehnologia cadru.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Densitatea poate fi mai mare (90.C.L. L. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.L. la distan]a 30x30 cm.000 plante la hectar. Buz\u.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. pe brazde u[or ridicate. Cobâla[ [i colab.F.P. a.6) În ad\posturile joase. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. irigarea prin brazd\ a culturii [. 25 a III-a.000 plante la hectar (I.C. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.C. 1978. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. folosirea intensiv\ a terenului. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. realizând o densitate de 85.P.C. 1981. asigurând o densitate de 57. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. densit\]i de înfiin]are a culturii.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 10. dar în zona de nord-est.40 m). F. elaborat\ de I.P. Ceau[escu [i colab.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Tot pentru tunele joase. de tipul de ad\post. realizând o densitate de 50. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. MUNTEANU Înfiin]area culturii. 1984). 1981). 10. folosind schema 57+46+94+57 cm. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.000 plante la hectar.

tasând bine solul.L.6 . Udarea în 141 . Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. 10. r\sadurile vor fi bine udate.F. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.LEGUMICULTUR| II a b Fig. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. în cuiburi sau în rigole. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.C.

N. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\. a b Fig. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. 142 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. de exemplu. N. lipsa agentului termic. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. În acela[i timp. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. comparativ cu serele din sticl\. 10-7 . acoperirea cu folie de polietilen\. Dac\ totu[i este nevoie.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. STAN. Din aceste considerente. În acela[i timp. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\).

10.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. Buz\u. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.-S. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .C.8 . În cazul temperaturilor prea mari.P.F.L.

fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Fig. Buz\u. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.C. (I.L. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.F. La nevoie.L. în func]ie de dotarea tehnic\. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.-S. spre sfâr[itul perioadei. La tunelele joase. – S.C. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. aerisirea se face în intervale scurte de timp. la ambele tipuri constructive.9 . La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. uneori. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. cu care ocazie se refac rigolele de udare. De asemenea.U.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.P. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.N. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. 6-9 ud\ri.L. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.A. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. 1984). de regul\ prin brazde. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Lucr\rile de îngrijire. cu norme de 200-300 m3/ha. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.C. 10. 144 . melcii f\r\ cochilie (Lymax). În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. în func]ie de condi]iile de mediu.F. buha verzei (Mamestra brassicae). Se aplic\.L. Buz\u. ori folosind motocultorul. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice. STAN. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. N. molia verzei (Plutella brassicae).C.P.

Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 1965. de gustul mai apetisant. 1973). aceea[i ca la varza alb\. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. practic.2. 10.2. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.2. eventual. în toate zonele legumicole. De obicei. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. rubra L. 145 . în teren neprotejat. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.3.10). Maier. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. simple sau asortate.2. capitata L.2. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.1. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Radu. f. Importan]a culturii Varza ro[ie. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 10. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. de asemenea. 1986). din mai pân\ în iunie. Familia Cruciferae 10. 1969. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 1969. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 1978. 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.

Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. de obicei. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. 10. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.2. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). de origine german\. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. practic. profunde. În România s-au cultivat câteva soiuri. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. de exemplu. 10. reavene [i fertile. Temperatura. 2 . dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. ca varz\ târzie (de toamn\). de culoare violet\ [i foarte îndesate.4. Plantele sunt foarte viguroase. lumina joac\ un rol relativ redus. Acest soi este tardiv.10 .2. cu c\p\]âni globulos-alungite. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). înc\ din perioada 1950-1960.Varza ro[ie: 1 . 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.6. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 146 . care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. MUNTEANU 10. al plantei.2. conform cerin]elor pie]ei. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.5.aspectul general antocianului în celule. dar în ultimul timp nu este de neglijat. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha.N. STAN. datorit\ prezen]ei Fig. N. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. dar în Europa. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. necesit\ soluri mijlocii. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.

LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.2). mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Înfiin]area culturii. 10.11).11 .000 plante la ha (fig. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. se planteaz\ dou\ rânduri. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Fig. orientativ.000-60. cultura târzie. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Pe fiecare strat în\l]at.000 plante/ha. realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Ca urmare. Locul în rota]ia culturilor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. 10. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.

Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.12). de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.1. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. 10. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. STAN.2. în vederea consumului în stare proasp\t\. 148 . fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. N. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. în secolele XVIII-XIX.3. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.3. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.3. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. în secolul al XVI-lea. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.3. dar pe suprafe]e relativ mici. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. MUNTEANU sare potasic\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. La noi în ]ar\.C. 10.N. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. Familia Cruciferae 10. var. cât [i în anul al doilea (fig. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. cultura este practic necunoscut\. În România. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Datorit\ fine]ii. 10. bullata D. sabauda L.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. atât în anul întâi. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. sin. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.

Varza crea]\: 1 . fr\gezime.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. se vor asigura. Aceast\ varietate este alogam\.12 . la circa 15 ani. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. fiind moi. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. soiul românesc Marilena. la nivel optim.LEGUMICULTUR| II Fig. 3 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.C.L.3. 149 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. De aceea. Vidra. cu foliajul verde închis. 2 . 4 . cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. crocan]\ [i gust pl\cut. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Acesta a fost creat la I. 10.5. 10.aspect general. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. cu ridic\turi convexe. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.c\p\]âna. cu polenizare entomofil\. la care s-a ad\ugat.3. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 10.frunza din partea superioar\ a rozetei. se cer asigurate. la cultivarele mai noi. condi]iile de sol. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. chiar ro[ie-violacee. cu prioritate. 1985). acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e.4. este semitardiv.F.

Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. soi [i epoca de recoltat. La noi în ]ar\.000 plante la ha (fig. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Fig. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Alegerea terenului. 10. cel mai mult. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. de var\ sau de toamn\. N.000-55. în variantele de cultur\ timpurie. se practic\. în func]ie de zon\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.13). Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 10.N.13 .000 plante la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. STAN. MUNTEANU 10. realizându-se o densitate de 50. 150 .6. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.3. având în vedere [i soiurile folosite. realizându-se o densitate de 55.

gemmifera D. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. 10. ierboas\ în faza tân\r\. vitamine [. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.2. 6-7% glucide. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.a. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. pân\ toamna târziu. 10. 10. cu 2-3 zile înainte de recoltare. Eventual.2-3.14). pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4. Valoare alimentar\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. dar mai ales în vestul Europei.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. Calendaristic. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.4. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. var. în principiu.a. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. dup\ ce se ridic\ roua.C. fiind de 20-40 t/ha. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. are niveluri mult mai ridicate. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. formate în axila frunzelor. 151 . dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.5% substan]e proteice. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 3. verzi[oare pane [.3.1.4. s\ruri minerale. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Familia Cruciferae 10. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. verzi[oare în unt. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 10. care reprezint\ partea comestibil\.

1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. mai ales în 152 . În zona apical\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. 10. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Tulpina este erect\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.4. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cât [i din mugurele terminal. MUNTEANU Fig. pu]in mai rotunjit. Florile. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.Varza de Bruxelles: 1 .plant\ cu tulpin\ joas\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat.N. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. u[or oblic\ în jos. cu masa variind între 10-30 g. 2 . asem\n\tori celorlalte variet\]i. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Frunzele sunt pe]iolate. N. dar mai ales. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.14 . 1969). de care depind num\rul. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. din aceast\ cauz\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Atât din verzi[oare. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.4. 10. grosimea tulpinii. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. STAN. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole.

mai ales. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. profund. Astfel.6. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.4. Preg\tirea solului. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. solul trebuie s\ fie bine structurat.5. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. care este tardiv (180-200 zile). Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Vernalizarea. verzi[oarele sunt mari. tulpina de 70-80 cm. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Toamna. 10. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. 1971). 10. fertil [i semiargilos. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. cu vigoare medie spre mare. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pe cât posibil. Marinescu N. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. deschiderea rigolelor pentru 153 . În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la sfâr[itul lunii mai. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.4. în caz de vânturi puternice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. În caz de secet\. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. nivelarea de exploatare. De asemenea.. datorit\ masei vegetative. Prim\vara.

udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. .000 plante la ha (fig.15 . modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. 10.15). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . R\sadurile nu se repic\. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 40. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU modelat solul. Fig 10.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. STAN. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. r\sadurile sunt bune de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. N.N.

înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Beceanu (1995). taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.. 10. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. în func]ie de cerin]ele pie]ei. citat de Savi]chi [i colab. e[alonat. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate.5. în a doua jum\tate a lunii septembrie. salate fierte – folosite ca garnitur\. fiind. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. în acest sens. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. acephala D. .1. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Familia Cruciferae 10.5. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.1992). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. prin ruperea cu mâna.2. silvestris). Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. var. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Celelalte lucr\ri de între]inere. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.C. La prima exist\ câteva variante tehnice. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori.o. când verzi[oarele sunt bine formate. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. 1967. 10. 1977. soteuri sau piureuri. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. supe. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. o bun\ comercializare pe pia]\. pe baza unui larg studiu bibliografic. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. citat de Savi]chi [i colab. 1992). Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. pân\ spre vârful tulpinilor. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.5. pân\ la 10-12 t/ha. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.

Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. cu polenizare entomofil\. N. cu în\l]imi variabile. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Florile. Formele pentru furaj au frunzele netede. frunzele pot fi colorate în verde. cuprinse între 120-150 cm.N. Frunzele sunt simple. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. penat lobat. mari. din mugurii axilari. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Astfel. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.plant\ cu tulpina `nalt\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Este o plant\ bienal\. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. dispuse altern [i distan]at între ele. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. în func]ie de soi. STAN. 2 . Limbul frunzelor poate fi lirat. se pot forma ramuri scurte. MUNTEANU [i cultivat\.16). 156 . Tulpina este cilindric\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. iar uneori pestri]. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig.5. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. 10. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. 10. dar superficial.16 . pe]iolate.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Pe axul principal. brun-violet. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. violaceu.

pentru temperatur\. 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. se situeaz\ în limitele a 16-180C.5. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Apa este.5. oleracea. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. dar [i ro[ieviolacee. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. de culoare verde. Portul s\u înalt. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. mai ales în gospod\riile familiale. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Esen]ial. 10. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.4. [i în cazul verzei pentru frunze. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab).5. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.LEGUMICULTUR| II 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). ca [i varza de Bruxelles. suprafa]a foliar\ mare. 10.6. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. care au frunza aproximativ neted\. 157 .17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.5.

lipide 0. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. [. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. vitaminele A. denumit\ impropriu inflorescen]\. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. citat de Ceau[escu [i colab. pane. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. care sunt mai tinere. (1984). [i C 60 mg/100 g. botrytis Familia Cruciferae 10..17 . B1.8%. mai mult murat\. STAN. var. În ambele cazuri. 10. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ Mincu [i colab. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Ca 25 mg/100 g.6. B2. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. sufleuri [.9% (din care celuloz\ 1%).a. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. var. Brassica oleracea L. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. CONOPIDA Brussica oleracea L. PP. proteine 2. sin.3%.6.6%. MUNTEANU Fig 10.1. salate cu unt. botrytis subvar. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. 158 . glucide 3. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. cauliflora (Alef).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. (1975). pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. elastice [i turgescente.a. N. ciorbe. K 420 mg/100 g.N. Aceasta se consum\ marinat\.

conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. scurt\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. în Fran]a. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. bogat ramificat\. apoi Italia. 159 . denumit\ Brassica cretica Sam. în mare m\sur\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. scurt\. care are ca origini varza s\lbatic\. cum ar fi: conopida italiana. ierboas\.6. 10. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane.6.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. 42 mii ha. În }\rile Române. 1986). Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. de unde s-a r\spândit în Olanda. De altfel. fraged\ [i dulce.10. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. c\rnoase. la compromiterea recoltei. Tulpina principal\ este cilindric\. alb\. Anglia. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida de Cornwall [. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. în culturi timpurii sau tardive. 10. conopida nem]easc\. groase. Germania [i alte ]\ri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. [i ast\zi se cunosc denumiri. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. În prezent. tare ca [i la varza alb\. în mod evident.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.2. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.a. mai ales în jurul ora[elor. 2000). Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. R\d\cina este pivotant\. B. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. incomplet evoluat\.18).3. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. din care. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. foarte îndesit ramificat\. g\lbuie. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.

M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. albastre sau violete.oleracea. cu marginea fin din]at\.N. tetramere. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. hermafrodite. 10. 160 . Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.5-2 cm în diametru. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. practic. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. nervura principal\ este sub]ire. cu marginea întreag\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Astfel. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. de asemenea. verde-închis. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. frunzele au limbul oval – alungit. sesile sau scurt pe]iolate. conopida fiind o plant\ alogam\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Frunzele sunt simple. nervura principal\ este foarte lat\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. polenizarea este indirect\. Culoarea poate fi verde-deschis. N. STAN. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Conopida este. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. un criteriu de identificare a soiurilor. de 1. groas\.18 . De[i florile sunt hermafrodite. la unele soiuri. la altele. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Florile actinomorfe. Polenizarea este entomofil\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. La un moment dat. dar sunt mai mici. iar în stadiul de c\p\]ân\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. cu ramuri groase (la soiurile târzii). C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. La înflorire. cu nuan]e cenu[ii. În faza de r\sad. fin din]at\ ori u[or sinuat\. erect\ sau oblic\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire.

de multe ori. care. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. care. cu c\p\]ânile formate. cumulate cu seceta prelungit\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. care se reface foarte greu. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Temperaturile ridicate. nici nu mai formeaz\ flori. Tot în faza de c\p\]ân\. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. În perioada de formare a c\p\]ânilor. unde cap\t\ culoarea verde. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. În aceast\ direc]ie. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. de velur sau bob m\runt de orez. care diminueaz\ valoarea comercial\. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. factorii major implica]i sunt temperatura. astfel afectat. Pe acest ]esut. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Conopida de toamn\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). apa [i elementele nutritive. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. 1969). alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare).6. o lung\ perioada de timp.LEGUMICULTUR| II 10. care î[i pierd turgescen]a. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. temperaturile sc\zute de 4-80C.4. Un exces de ap\ provoac\ 161 . ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dac\ sunt bine c\lite. determin\ spargerea celulelor. în cea mai mare parte. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). devin laxe. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Apa. cantitativ. identice cu cele ale verzei. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. de[i. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere.

Excesul de ap\ este. În timpul vegeta]iei. Lumina. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. în mod special. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. un exces (moderat) de ap\. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. În ceea ce prive[te azotul. În privin]a elementelor minerale. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire.N. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de[i nu au dreptate în totalitate. Din aceast\ cauz\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. întârzierea recoltei. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. STAN. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). plantele se alungesc. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. chiar u[or violacee. Alungirea r\sadului. 1979). În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. De asemenea. N. În faza de r\sad. Le Bouhec. în mod evident. altfel. este important de reamintit c\ 162 . în general. r\sfirate. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În termeni gr\din\re[ti. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. num\rul de frunze este mai redus. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. de asemenea. corespunz\toare terenurilor bine însorite. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). cultura are nevoie. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. În acela[i timp. 1978). asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. 1969. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). determin\. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. d\un\tor pentru c\. În câmp sau spa]ii protejate. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. de o cantitate mare de lumin\. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. de asemenea. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. A[a cum s-a mai ar\tat.

Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. 163 . maz\rea de gr\din\. mai ales în prim\verile secetoase. Sunt contraindicate solurile grele.6. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6.5. Locul în rota]ia culturilor. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. c. în cantit\]i prea mari. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.2–7. De asemenea. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. castrave]i. De exemplu. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. La noi în ]ar\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.6. provenit\ din grupa Erfurt). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.LEGUMICULTUR| II acesta. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.6. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.8). conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. de[i nu este prea bogat. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. reci [i umede. uneori pentru ser\). b. Alpha (pentru câmp. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.1. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. spanac etc. grupa Giant (din Italia). 10. cernoziomuri levigate.8). pân\ la minus 100C. de toamn\ [i de iarn\. La rândul ei. salat\. Tipul ecologic de iarn\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. pe terenuri ad\postite. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. bobul etc. cu diferite grade de evolu]ie. 10. din care multe sunt hibride. Tehnologia de cultivare 10. sortimentul. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. astfel. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Completarea golurilor se face manual.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.19 . Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. revin aproximativ 66.000 – 75. 10. Producerea r\sadurilor.600 plante/ha). pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la hectar (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.19).445. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. în vârst\ de 40-45 zile. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. revenind o densitate de 66. În ferme. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. la 4–5 zile dup\ plantare. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.600 plante /ha. cultura de conopid\ 165 . care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Lucr\rile de îngrijire. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. ca [i la varza timpurie. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. cu udare individual\ a acestuia. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Fig 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).

De regul\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. albe. în func]ie de regimul de precipita]ii. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. N. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fragede [i pl\cute la gust. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cu circa dou\ zile. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. f\r\ a-l r\ci prea mult. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Produc]ia variaz\.N. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. pân\ la 15 – 20 iulie. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. se execut\ o udare u[oar\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. fiind între 15 [i 25 t/ha. cu cantit\]i moderate de ap\. în func]ie de starea de umiditate a solului. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. 166 . Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Calendaristic. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în circa 2 – 4 etape. norma de udare se m\re[te. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Recoltarea se efectueaz\ manual. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. aplicându-se. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. STAN. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. În gospod\riile popula]iei. Înainte de recoltare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Dac\ este nevoie. pân\ la 5-6 ud\ri. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice.

spanac.LEGUMICULTUR| II 10. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Pe fiecare strat în\l]at. prin ata[area unei grape stelate. din punct de vedere al structurii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în func]ie de zon\.6. Locul `n rota]ia culturilor. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în vârst\ de 45 – 55 zile. secar\ mas\ verde etc. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. 167 . Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.2. în nici un caz acid\. Producerea r\sadurilor. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. dac\ este nevoie.000 plante la hectar (fig 10. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în perioadele secetoase din timpul verii. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv.000 – 50. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în func]ie de gradul de aciditate. ceap\ [i usturoi pentru stufat. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dup\ urm\toarele culturi: salat\. spanac. la adâncimea de 20–22 cm. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În cazul în care solul este u[or acid.. Celelalte lucr\ri aplicate. Vara. De asemenea. ceap\ pentru stufat etc). 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. asigurând o densitate de 45.6. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i.20). Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cartofi timpuri etc. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.

În timpul perioadei de vegeta]ie.N. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. În timpul vegeta]iei. pân\ 168 . plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.000 plante la ha. În faza form\rii c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. seara. N. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. realizând o densitate de circa 55. În gospod\riile popula]iei.20 . dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Dac\ este nevoie. Lucr\rile de îngrijire. 10. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. în perioada de formare a c\p\]ânilor.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. când plantele [i-au revenit. STAN. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. dup\ care se depoziteaz\ temporar. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. MUNTEANU Fig. în perioadele secetoase din timpul verii. ac]ionat\ de tractorul L-445. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. la cultura de conopid\ de toamn\.

cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Dup\ r\s\rire. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.L. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. 1974. asem\n\tor culturii de câmp. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.F. Buz\u.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 169 .). 1981).000 plante la hectar.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Infiin]area culturii. 1977).L. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.000 [i 30. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Sem\natul nu se va face prea des. plantele se vor c\li foarte bine. De aceea. de asemenea. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.C. unde sem\natul se face în luna ianuarie. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. Producerea r\sadurilor. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. Pentru ciclul al II-lea. 1972). 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. 10. reduce faza de c\p\]ân\. astfel ca. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. pân\ la plantare. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. pericolul vernaliz\rii [. Salter. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. în faza de cotiledoane. (1962.6. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. O bun\ fertilizare se poate realiza. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. variind intre 18 [i 30 t/ha. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Pentru Câmpia Dun\rii. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. – S. epocii [i ciclului de cultur\. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).P. În faza de r\sad.C. 1974).6. alungindu-se foarte repede. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.a. respectiv cu 40. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. atât în ciclul de prim\var\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Löbl [i colab.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.

21 . N. 10. determinând încetarea în cre[tere.22). Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. de 33.P.21).10. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. conopida. La aceea[i schem\. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.24. STAN. asem\n\tor culturii de varz\. realizându-se o densitate de circa 33. MUNTEANU În solariile bloc. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.N. în general. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. în faza de c\p\]ân\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.F. 170 . în rânduri. Reglarea regimului factorilor de mediu. Fa]\ de varz\. Buz\u. realizându-se o densitate de 40. de asemenea. – S.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. conform schemei din figura 10.000 plante/ha. Principalii factori de mediu se regleaz\.000 plante/ha (fig. 1980).C. 10. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. Fig. realizând o densitate de 28.. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. În plus. în faza de c\p\]ân\. 1981).C. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.L. asigurând o densitate. este deosebit de sensibil\ la secet\.23). dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.L.000 plante la hectar (I. De asemenea.

22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 . 10. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.LEGUMICULTUR| II Fig.

10. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.P. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. de exemplu. 1973) 172 . fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Producerea r\sadurilor. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1981. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.6. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. folosind temperaturi sc\zute. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.L. reglarea factorilor temperatur\. N. modificat) Ca [i la varz\. Se planific\ între 50. 1973). Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Buz\u. citat de Ceu[escu [i colab. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. în func]ie de soi. Lucr\rile de îngrijire. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. 1970. specific\ soiului.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.C. Mamestra brassicae).F.000 de fire la hectar. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 1980). De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. STAN.C.000 [i 80.6. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. 10. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.-S. MUNTEANU Fig..4.N. În continuare..L.

000 plante la hectar (fig.5). frunzele se leag\ deasupra acestora.000 [i 80. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.25) Fig. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Sera. 1973). fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. a[a cum s-a mai ar\tat. recoltarea se face e[alonat. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. 10. Astfel. afânarea solului prin pra[ile. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Lucrarea este e[alonat\. uniformitatea. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. prin caracteristicile sale constructive. Recoltarea. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. soiurile mai pu]in viguroase. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. în perioada de insola]ie. 10. În acest scop. Lucr\rile de îngrijire. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. care s\ asigure densit\]i variind între 50. irigarea. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. dac\ s-au format c\p\]ânile.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. corespunz\tor epocilor de plantare. prin cretizarea geamurilor. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. 173 . aerisirea va fi aproape permanent\.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. la densitatea de circa 50. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. vor avea o densitate mai mare [i invers. În general.000 plante la hectar. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Înfiin]area culturii. În plus. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.

dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. cunoscut\ mai ales în Italia. subvar. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. Acest termen exist\ [i ast\zi.26). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. constând din l\starii floriferi. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).7.7. În lume. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. La noi în ]ar\. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. chiar dup\ 1950. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. în mare parte asem\n\toare cu conopida.7. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. anual\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. STAN. N. 174 . MUNTEANU 10.o. broccoli este aproape necunoscut\.1. BROCCOLI Brassica oleracea var. botrytis L. ca [i aceasta. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. “oficial”. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.2. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Broccoli este o varietate ierboas\. în secolul al XX-lea (1930). Se recunoa[te c\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. în mod exclusiv. 10. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). B.N. 10.3. dar denume[te. dar prezint\ suficiente caractere botanice. var. fiind considerat\. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. o legum\ de lux. 10. 1994). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. italica Plenk Familia Cruciferae 10. cymosa Lam sin.

a. asparagoides Lam.o. La soiurile mai vechi. 1953).d.4. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). lirat-penat-partit. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. var.7. Limbul este. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. dispuse pe l\starii principali. botrytis L. 10. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. subvar. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. Partea comestibil\.26 – Broccoli: 1 . pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Soiurile mai noi.). formând noi buchete [.m. pedunculii florali [i mugurii floriferi. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. ameliorate ini]ial în America de Nord. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ în mod corect inflorescen]\.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). 10. la multe soiuri. g\lbuie sau violacee. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.

MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.27. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.27 . Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. diferite soiuri. provenite din ]\rile cu tradi]ie. 10. au fost studiate adev\rate colec]ii.L. ~n aceast\ faz\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . STAN. 10. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.N.F.5.1. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. N. în mod întâmpl\tor. În câmpurile experimentale de la I. în cultur\.7. cu o vârst\ de 40-45 de zile.7. În România se cultiv\. Cu alte cuvinte.C. Vidra.a. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.6. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. SCL Bac\u [.7. 10. Tehnologia de cultivare 10. Soiuri La nivel mondial.6. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. exigen]ele ecologice sunt maxime. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Fig. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.

2. în mod e[alonat. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. 10. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. a[a cum s-a anticipat deja. prin r\saduri de 3045 de zile. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. De asemenea. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. de regul\. Înfiin]area culturii are loc. Fig. acestea se vor elimina din inflorescen]\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.5 iulie).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.7. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. 10. 10. dar f\r\ frunzele protectoare. dar poate fi [i mai redus\. în cultur\. La cultura de broccoli asparagus.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat.6. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . eventual. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Recoltarea se efectueaz\.28). Dac\ l\starii sunt prea lungi.28 . Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.

cu gust pl\cut. de exemplu. De asemenea. gongyloides Lam. gongylodes L. H. 10. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\.în cel al guliilor.N. La noi în ]ar\ sunt 178 . Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. denumit\ “varza de Pompei”.1.a. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. N. comparativ. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. 10. ridichi. circa o lun\. respectiv B. Familia Cruciferae 10.8. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. oleracea. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Una din aceste variet\]i.). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. adic\ 15-25 t/ha. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). suculent\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. De asemenea. soteuri.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . simpl\ sau asortat\ cu morcov. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.8. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. var. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. mânc\ruri cu carne. sin. în perioada de secet\. oleracea var. din timpul toamnei). se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. care este fraged\. STAN. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. GULIA Brassica oleracea var. în perioada cu umiditate ridicat\. Oleracea. ]elin\ [. ghiveciuri. [i bolile. sylvestris. cu conopida.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. ou\ sau umplute cu carne [i orez. mai ales atmosferic\. frig\nele.2. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. r\sadni]e [i solarii.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Din punct de vedere agrofitotehnic.

3. gulia. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. acestea pot evolua. tuberizat\ în partea inferioar\.8. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în faza reproductiv\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Frunzele sunt simple. Tulpina (în primul an) este Fig. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Limbul are m\rimea [i forma variabile. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. r\d\cini. respectiv 610 ori mai mici. Canada [i Asia.29 . în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. 10. sferic-turtit\ sau ovat\. Unele soiuri . în S. cele de la baz\ cad mai devreme. limbul este eliptic. comparativ cu varza. în acest din urm\ caz. La soiurile timpurii. Lobii limbului sunt simplu. 10. Astfel. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. În România. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. 1985). Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive.. l\sând cicatrici mari. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.A. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. dublu sau neregulat din]a]i. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. bienal\ (fig. ovat sau lanceolat. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. în al doilea an). se comport\ ca anuale.U. în func]ie de soi. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Aspectul general al plantei: scurt\. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în faz\ de r\sad. alterne.Gulia. cultivate prim\vara devreme. de culoare verde-deschis.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. În lume este larg r\spândit\. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde.29). 10. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.

5. pentru gulioare. 10. Producerea r\sadurilor. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.8. N. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. tardive. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. Solul trebuie s\ fie mijlociu. dar suficient de reav\n. cerin]ele sunt mai mari. În acela[i timp. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. de regul\.8.9). În mod deosebit. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe un fond de fertilizare organic. STAN.8. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. pe de o parte. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. MUNTEANU 10. inclusiv la gulia de toamn\. Aceste cerin]e sunt justificate. 10. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. factorii de mediu .6. Asolamentul. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. mai ales fa]\ de sol. a fi în cantit\]i mari. în cultur\ protejat\ [. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.N. datorit\ faptului c\ plantele. bine structurat [i fertil. În toate cazurile. iar pe de alt\ parte.4.mai ales nutri]ionali . produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.a.6. 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).1.8. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). de baz\. 180 . Elementele nutritive se prefer\. elementele nutritive [i ap\. dar echilibrate.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. la interval de 8-10 zile. temperatura de 70C). revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar.4). 182 . STAN. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. N.30). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. prin împr\[tiere sau în rânduri. Fig 10. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.02) (tabelul 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Murtazov [i colab. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. cel pu]in trei zile. 10.30 . la distan]a de 25 cm între plante. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.N. Lucrarea se execut\ manual.

Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor.000 plante la ha (fig.6. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. 183 . R\sadurile îmb\trânite. 10. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. în func]ie de condi]iile meteorologice. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. o singur\ dat\. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 1973). produc]ia va suferi (Bala[a. în zona unde are loc procesul de îngro[are. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. 10.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. La plantare. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. agrotehnice [i de soi.000-70. în acest caz. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.31). se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.8. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N.2. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. revenind o densitate de 65. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.

STAN. 184 . având un sistem radicular mai slab dezvoltat. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.8. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. MUNTEANU Fig 10. cu o p\trundere superficial\ în sol. 10. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. în func]ie de regimul de precipita]ii. la cuburi sau ghivece nutritive. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. f\r\ suculen]\. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. R\sadul se produce în sera înmul]itor. N. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active.N. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.31 . uneori se pot elimina [i r\d\cinile. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Producerea r\sadului. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. la adâncimea de 30-40 cm.3. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.6. În cursul vegeta]iei. Guliile. de calitate inferioar\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. dar pot face recoltarea mai dificil\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie.

În solariile tunel. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.33 .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. dispuse conform schemei din figura 10. Înfiin]area culturii. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. 10. între 15 martie . mai ales în perioada iernii.33). cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. 185 . plantarea se va realiza pe 16 rânduri. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.32).10 aprilie. Fig 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.34. care în general va fi moderat\ (16-170C). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante. 10.32 . În perioada de r\sad. 1972). Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar.

1972). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. N. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Lucr\rile de îngrijire.4. produc]ia este 2025 tone la hectar. În cultura pur\. 10. 1973).N. Recoltarea. irigarea. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.8. 186 . recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. MUNTEANU Fig 10. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).6. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).34 . îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Plantarea se face manual. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. STAN.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.000-166. 1973).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.1. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.6. ori de câte ori este nevoie. Producerea r\sadurilor. Se seam\n\ mai rar. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.000 plante la hectar. 1973). 2-3 kg. 10. la 4-5 zile de la plantare.8-2. 1974).6.9. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.LEGUMICULTUR| II 10.36 . Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .36). Pân\ la plantare.3 kg.000 plante la hectar (Bala[a. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Cultura timpurie Alegere terenului. Fig 10. Tehnologia de cultivare 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.9. Completarea golurilor se face manual. Murtazov. alegerea plantei premerg\toare. deoarece r\sadurile nu se repic\. soi [i calitate. revenind o densitate de circa 33.

înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. dup\ r\rit. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.) câte dou\ rânduri pe strat. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. STAN.9. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. N.2. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Lucr\rile de îngrijire. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. la începutul lunii iulie. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. în 2-3 etape. distan]ate la 80 cm (fig. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .a. Produc]ia este de 20-25 t/ha. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.5 cm. Fig 10. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. MUNTEANU Spectrum). la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Calendaristic. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. De asemenea. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp.37 . manual. Stanhay [.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.6. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. [i în a doua parte a acestei luni.N.37). 10. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. 10. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.

în 2-3 etape. manual. 10. dar cu unele deosebiri [i anume: . lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 193 .se face r\ritul plantelor. 1998). prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.000 plante la hectar (fig.000-50. l\sându-le pe cele mai viguroase. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.37).udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.

târâtoare. alogame. Pepenele galben Cucumis melo L. convar. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. prezint\ flori unisexuate. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.N.1. Dovlecelul entomofil\.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. (=var. cu tulpina fistuloas\. (peponid\). plantele Cucurbita pepo L. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. cu polenizare Giromontina Alef.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. ad\posturi. fiind monoice. N. Familia Cucurbitaceae 11. 1979 11. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.1. 194 .1) Tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. sere. oblonga Ser. STAN. vulgaris suprafa]\. var. sunt plante erbacee anuale.

1974). 0. 6. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Polonia.07-2.O. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. 1. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.39-0.83% Cl. De[i. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.4 milioane tone (Anuarul F. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î..57% cenu[\.H. În Europa. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc..04 mg% vitamina B2). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 11. 1995). Italia etc.000 ha. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.52% celuloz\.7% MgO. Ungaria. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. din punct de vedere alimentar.14% zaharuri totale.. 1. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Pe plan mondial.8% SO3.39-0.26% P2O5. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.58% Na2O. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.. citat de Ghenkov [i colab.A. 3. 4.04 mg% vitamina B1.U.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.3% K2O.A. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). 0.. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Collumela [i al]ii. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 0.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. produc]iile medii sunt foarte diferite. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. Anglia [i alte ]\ri nordice. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. În func]ie de ]ar\. 11.2 milioane ha.2.1. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.35-0. 195 . De la greci. 0.95% substan]e proteice. murate sau marinate). cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 0. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. tocan\ etc.. 7. suprafa]a cultivat\ este de 90. 10. Olanda. Germania.6% CaO. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).4 milioane tone.39% SiO2. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. iar cea total\ de circa 2. Spania. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). pân\ la latitudinea de 61-62°. Varo. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.H.

Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. ramificat\. 11. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. urmate de zonele colinare.1. MUNTEANU În ]ara noastr\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. sunt mari. din loc în loc. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.Sistemul radicular la castrave]i. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. 196 . Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ.5 m. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. 11. de la 0. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.3.1). târâtoare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. trilobate sau pentalobate. fistuloas\.N. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.1 . sunt necesare 56-70 zile. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Fig 11. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. acoperite cu peri[ori aspri. tulpina emite r\d\cini adventive [i.7 la 2. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. ca urmare. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. De la r\s\rire pân\ la recoltare. astfel. N. hr\nirea plantei devine mai activ\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. ocupând suprafe]e diferite. cu p\mânt. 1980) Tulpina este erbacee.. STAN.

Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. de form\ alungit\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . fructele cresc deformate. 197 . turtite. în func]ie de soi. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.2 . care.2). scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.flori femeie[ti.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. 11. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. 3 .3 .3). dac\ polenizarea are loc. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. 11. favorizând apari]ia 1 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. numit\ melonid\. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. La hibrizii ginoici. În cazul acestor hibrizi. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. de form\ alungit\. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. are dimensiuni [i culori diferite (fig. 2 . Dac\ polenizarea se face incomplet. duc la cre[terea num\rului de flori femele. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. deoarece polenul este greu [i lipicios. 5 . La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).frunz\.flori b\rb\te[ti. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. o hran\ mai bogat\ în azot. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. temperatur\ [i umiditate.cârcel. Astfel. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. 1973) (Ethrel 500 ppm). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.

4. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. 198 . în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). 1957). Peste 35°C cre[terea înceteaz\. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Astfel. este de circa 15-20 mii luc[i. STAN. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. În func]ie de fenofaz\. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. N. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Din aceast\ cauz\. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. în culturile de câmp.2) Tabelul 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Intensitatea optim\ a luminii. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. frunzele devin galben-verzui. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. plantele mor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. MUNTEANU 11.N. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.1. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Sub 15°C.

este d\un\toare castrave]ilor. pe cât este posibil. fructele se deformeaz\ [i.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). se extrag din sol circa 2. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. De aceea. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. cap\t\ un gust amar. care trebuie men]inute constant.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%.5). se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în special la cultura de ser\. Pe de alt\ parte. 2. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. încetarea fructific\rii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. castrave]ii se cultiv\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. de obicei.0 kg K2O.5 kg MgO. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. u[oare. de aceea. 1. avându-se în vedere c\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. 199 . Nu sunt indicate solurile grele. De asemenea. argiloase [i cele prea nisipoase. afânate. `n privin]a calit\]ii luminii. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Elementele nutritive. fosfor [i potasiu. în unele cazuri. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. bine drenate.0 kg N. 4. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). bogate în humus. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. De asemenea. pân\ la 0.0 kg CaO [i 0. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. f\r\ exces de umiditate. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei.5 kg P2O5. în special SO2.5-7. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. la o ton\ de produs.

cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.N. Florida. (cu fructul lung) [i Renato.4. Levina. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.5. plantele nu se sus]in.6. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. se planteaz\ în solul serei. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Renato F1. Farbio. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. pe pale de paie. Record. Anka.4). Corni[a F1. Cornibac Renato. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Parker. Royal F1. MUNTEANU 11. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Corni[on. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.3). pe balo]i. 11. STAN. N. etc. planta pe sol înc\lzit. pe [an] cu gunoi. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Magic. Favorit etc. 200 . se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina F1. Obelisk. Levina etc. Astrea F1. pe timpul iernii etc. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Corni[a. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Cornibac.1. Select. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11.1. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Tabelul 11.

LEGUMICULTUR| II 201 .

ceapa etc. Pentru cultura de toamn\. Producerea r\sadurilor. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. permeabil. conform schemei din figura 11. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. bobul). Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp.5). r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. N. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. a. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . 100 kg/ha P2O5. 202 . Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.000 plante/ha. fasolea. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. MUNTEANU 11. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.4.N. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. astfel ca. u[or înclinat. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. cu expozi]ie sudic\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.1.1. în 400-500 l ap\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Indiferent de modul de cultur\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\.5 l/ha. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. varza. în momentul plant\rii. În cadrul rota]iei. STAN. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. cartoful. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5.6. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. bogat în materie organic\.

Cu 7-10 zile înainte de plantare. 30% mrani]\. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).15% plus Fernos 0. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.a. În a doua jum\tate a lunii martie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 203 .5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. în brazde de ]elin\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.05% sau Ultracid-40 0. Wuchsal 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).4 . Lucr\ri de îngrijire Fig 11.03%. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. 30% mrani]\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. La pra[ila a doua. mai rar. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.3%). 40% turb\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.

2%. Mancozeb 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%.05%. când l\starii au 6-7 frunze.3%.0.2% Mana Ripost M 0.5% Captan 50 WP 0. cichoracearum f. Folpan 0.N.05%.25%.2%. STAN. Topsin M. Bavistin sau Derosal.Benlate.cucurbitae) 0. Mikal M 0.2%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Topsin M.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.35%. Baycor 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Systhane MZ 0.25. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2%.6). Alfonat 0.3%.05% plus Mycodifol 0. Sancozeb 0.015%. Tilt 0. Dithane M 45 0.2%.025%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2%.05% Turdacupral 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Curzate Man 0.2%.15% + Dithane M 45 .2%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. a .5%. Shavit F 0. 7-10 Turdacupral 0. Previcur 607 SL 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.15% l/plant\. Rubifan 0.03%.05%.1%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.075. cubensis) Curzate Manox 0. Vondozeb 0. Topas 0. Dithane M-45 0. 72 ore. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.Dazomet 500 kg/ha. Kumulus DF 0. Sulf muiabil 0. Bavistin sau Derosal 0.Benlate. N.3%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Vondozeb 0.2%. Odat\ cu începerea înfloririi. Tabelul 11. Bayleton 5-0. Vapam 12001500 l/ha. Bravo 500 .4%.2%. Shavit f. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).1%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Aliette 0.0. Quadris 0.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .25%. Polyram DF 0.25% 8-10 Morestan 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.

Sumi7-8 Alpha 2. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Zineb 58 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1%. Maneb 50 WP 0. Shavit F 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm).sp.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Sumilex 0.08%.20. Omite 57 EC 0. Nisorun 10 WP 0. dup\ pichetare. Mospilan 20 SP 0.20. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Metoben 0. Dithane M-45 0.25%. Diazol 60 EC 0. Talstar 10 EC 0.25%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.Dezinfec]ia solului b . r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Bravo 500 . cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1%.05% Neoron 500 EC 0. Zineb 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.08%.1% Fundazol 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.05%. 205 .2%.2%.04%.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0. b. Supersect 10 EC 0.15%.3%. Maneb 50 WP 0. Fastac 0. Pirimor 50 WP 0. În cazul culturii pe spalier.1%.03 %. Folpan 0. Vondozeb 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.15%.5 EC 0.2%. apoi se sorteaz\.6 . Bavistin 0. Actellic 50 EC 0. Polacritox 0. Polyram DF 0.05%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.04%.03%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Divipan 100 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.2%. 4-5 Decis 0. Ripcord 0.3% Captan 50 WP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.2%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.2%. Calidan 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.1%.25%.05-0.1%.1%. Sinoratox 35 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.05%. Nogos 50 0. Mirage F 0.15%. Unden 40 0.02%. Fernos 50 WO 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.0.1%.15%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.2% Captan 50 WP 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. cu lungimea de 1.5-1.2%.2%.

la o adâncime de 3-4 cm.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.5 [i fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Fig. 11.N. folosind rota]ia amintit\ anterior. 206 .începutul lunii mai. 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.6).6 . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.5 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 11. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. N. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. STAN. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.

7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. E[alonat. În nici un caz. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. bolnave etc. Pentru conserve. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.pentru consum proasp\t (tabelul 11. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. în medie este de 2-4 zile. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. deci se recolteaz\ diminea]a. la soiurile de tip Cornichon. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Cu cât se recolteaz\ mai tinere. La culturile pe spalier. în special lungimea fructelor care. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.7). în func]ie de soi.pentru industrializare [i 9-12 cm . care sunt foarte fragile. În momentul recolt\rii. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. când temperatura este mai sc\zut\. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Tabelul 11. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. dar dup\ ce s-a luat roua.

irigarea este cea mai important\. noaptea [i diminea]a). În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). 208 . iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. 11. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. secar\ pentru mas\ verde. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. maz\re de gr\din\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Cultura în sere Dup\ tomate. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). STAN. 1978). la început s\pt\mânal. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. c. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[.N. 69 cm [i 9-12 cm. recoltarea se face numai manual. orz de toamn\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. varz\ timpurie. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\.1. legume verde]uri.6. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.la cultura pe sol. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. recoltarea se face manual sau mecanizat. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . MUNTEANU La culturile pe sol. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II).2. La culturile sus]inute pe spalier. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. De aceea. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. recoltarea se face zilnic. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. borceaguri. N. Dintre lucr\rile de între]inere. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început.

Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura direct în solul serei. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. În cazul culturii direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. cu fructe partenocarpice. .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în exclusivitate. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultur\ pe balo]i. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. dezinfectarea serei [i solului. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. se folosesc în ser\. hibrizi ginoici (F1). îngropa]i sau la suprafa]\. preg\tirea substratului pentru plantare. afânarea profund\.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. atât pe pia]a intern\. a. . .cultura pe strat de gunoi de grajd. cât [i pe cea extern\. în ultima vreme. .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. sem\nat în ghivece. Între]inerea culturii: . de circa 30 cm. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . de 40-50 cm lungime.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.

în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. sulfat de fier 30 g.000 balo]i (100-120 t paie). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. STAN. sulfat de magneziu 50 g. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. Se administreaz\ succesiv. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. care se bat în p\mânt. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. var stins 100 g. administrarea îngr\[\mintelor chimice. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. 210 . În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. pentru a favoriza colectarea apei în [an].4). p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. îngropa]i [i la suprafa]a solului. sulfat de potasiu 200 g. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap.5). urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm.N. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i.000-7. Dup\ a[ezarea balo]ilor. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. în strat gros de 12-15 cm. azotat de amoniu 200 g. în trei reprize. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. pe linia viitoarelor rânduri. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. N. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat.

21-8.1973) 0. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. Tabelul 11. În acest caz.50 1.461 4.9-3.099 2.00-16. care se bat în p\mânt.70 8.6 43. 211 .42-3.0-37.32-1. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.8 0.50-13.70 8.50-5. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.1972) (16. ciclul I balo]i ciclul II (15. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. evitarea contamin\rii cu nematozi. care trebuie manevrat.160-0.IX. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.03 1.00 23.267-0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.8). desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.10 2. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.6-23. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.90-8.00 8.10 0. ace[tia se a[az\ direct pe sol.049-0.259 4. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.5 10.70 0.0 12.20 Specificare N .8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.0-90. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.50-19. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.30-4. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.9). ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.6-18. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.00 20.65-9.5-36.I. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.0 0.54 1.00-3.

1%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Foliar-feed 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. MUNTEANU Tabelul 11. Tratamentul termic uscat de 76°C. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. temperatura va fi de 22-24°C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 0. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 5-8 III . evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. 1.15%. 30% mrani]\. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .5 kg superfosfat. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 15-10 VII . pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. STAN. Sumi-Alpha 2. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.03%.06% sau Unden 0. Astfel.5%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. N.1%. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.0 kg sulfat de potasiu. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. evitându-se excesul de umiditate. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. 0. Derosal 0.N.ciclul scurt în sere înmul]itor. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.2% sau Sumilex 0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.05%.3-0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Morestan 0.C. cu asigurarea ventila]iei. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.5 EC 0.2%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Actellic E. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.2% plus Ultracid 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.ciclul II).3%. timp de 72 ore. la câteva zile de la r\s\rire. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).03%). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.

Tabelul 11. de culoare verde normal. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. 20-25 cm în\l]ime. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.10).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. cu r\d\cini de culoare alb\. desimea este mai redus\ (1. 7-9 mm diametrul la colet. liber de boli [i d\un\tori. 213 .5-3 plante/m2. Pentru ciclul I.2 plante/m2). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). iar altele cu caracter special (tabelul 11.11). pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. unele cu caracter general. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.40 m. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.zile de la sem\nat la plantat. cu sistem radicular bogat. desimea culturii este de 2.12). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 4-6 frunze normal dezvoltate. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. **.

de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. deformate.umiditatea solului 85-90% din c.N. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 24°C . 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.5.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . temperatura de zi: 22°C . 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).martie.4% Distribuirea r\sadului pe travee. nivelarea solului. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. prin aspersiune. • II – aprilie.c. decada 2.a. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. 40% turb\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. MUNTEANU Tabelul 11. • Reglarea umidit\]ii: . pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. • Defolierea ascendent\. decada 3. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. N.ianuarie. STAN. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.. • I – februarie.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.

Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . la nivelul sârmei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.`n "V". în prima etap\. 11. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. pe de alt\ parte. se las\ câte un fruct la fiecare nod. [i colab. Fig. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. în prima etap\.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. În continuare. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). În acest scop.7). de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. pe de o parte. 11. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. De la dolie. l\starii îndep\rtându-se. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\.7 . tulpina se 215 . 1980). sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. La acest sistem. [i fructificarea acestora. B .

N. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Un fruct.1 4. iar `n al doilea rând. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11.13). Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.9 5.5 216 . 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). cât [i a fructelor. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. STAN.2 7.4 5. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. atunci acestea se epuizeaz\. are nevoie de 18-21 zile. în sensul c\.14). Tabelul 11. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. câte patru fructe. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. în serii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). f\r\ oscila]ii. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. cât [i în aerul serei. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. N.3 3. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. o plant\ poate produce 40-45 fructe. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.6 34 30 26 22 5. atât în sol. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.

cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. 217 . În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha).. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. Este bine ca.. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.15). [i a celor din zonele învecinate. 1978). s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. 1978). CaO-1564/-kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. de asemenea. prelunge[te perioada de fructificare./ha. astfel încât s\ asigure 30 mg N. K2O-1010/412 kg/ha. 1974). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. atât în interiorul balotului. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Ca urmare.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. imediat dup\ începerea fructific\rii. 120 mg P2O5. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Fertilizarea se face. la începutul vegeta]iei. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.a. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. P2O5-852/192 kg/ha. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. pe baza analizelor de laborator. 150 mg K2O. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. MgO-86/16 kg/ha.

5 6.0 2. conform solicit\rilor beneficiarului. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).5 6. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. a fost dezinfectat pe cale termic\. N. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. 218 . în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. La aducerea în alee. b.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. deformate. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. MUNTEANU Tabelul 11. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.2-3. într-un sol care. STAN. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.9).5-3. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.0-6. În cazul când se practic\ acest ciclu. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. r\niri mecanice etc.8-7.N.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. în prealabil. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. cultura se face obi[nuit. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. spongios. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. tot pe calit\]i.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5-7.8-7. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.0 6. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. Pentru m\rirea produc]iei. strâmbe. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.6). cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. cu urme de îmboln\viri. folosind r\sad de 30-35 zile. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. direct pe solul serei. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. strâmbate.5 6.

unde în primul ciclu sau produs r\saduri. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. mobilizarea solului [i. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. conopid\ (tabelul 11. 11. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. odat\ cu desfiin]area culturii.6. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.. conducerea plantelor vertical prin palisare. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. aplicarea fertiliz\rilor faziale. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. [i colab. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.1. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. se încorporeaz\ în sol. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3% plus Captadin 0. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.3). iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. concomitent. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. c. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Produc]ia este de 60-70t/ha.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor.K.9). datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. r\sadul se va produce tot în aceste sere. 1981). care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.3. în concentra]ie de 10%). varz\. bilonatul plantelor.P.

40 m în solariile tunel [i 0. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. moderat. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. N. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.80 m între rândurile din band\. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).N. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. mai des [i cu norme mai mari. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. iar pe rând la 35 cm. La culturile din ad\posturile joase. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.1. când se desfiin]eaz\ cultura. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. udatul. realizându-se 50-60 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. sem\natul de devanseaz\. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.4. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. la distan]a de 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. În solariile bloc. tip tunel. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. STAN. revenind 22. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.000 plante la ha. În solariile tunel. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.7 plante/m2. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.6. în strat de 4-5 cm grosime.000 plante/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. vertical. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. la început. revenind 24. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. pra[ile.96 m în cele bloc. 11. apoi.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. plantarea se face în rânduri simple. 1:10). mulcirea cu mrani]\. pe un singur rând.85 m între benzi [i 0. 220 . iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. iar plantarea la 1-10 martie.

ajungând pân\ la 12-14%. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Rusia. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Este mult cultivat în India. dulce]uri. ]\rile balcanice [i în America.1. în culturi ad\postite. 1950). În prezent. marmelad\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. când au gust. sucuri.LEGUMICULTUR| II 11. ]\rile mediteraneene. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 11. Iordania. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.2. atingând paralela 470.2. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.8). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. fiind mai s\rac decât la castravete. formând tulpini de ordinul I. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. 1974).2.000 ha. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. Semin]ele con]in circa 25% ulei. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Iran. Se ramific\ puternic.3. acoperit\ cu peri fini [i de[i. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Asia Central\ [i China (Jukovski. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). China. vitaminele B1 [i B2). La noi se cultiv\ pe circa 2. aproape cilindric\. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Tulpina este erbacee. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. 11. 221 . târâtoare.500-3.2. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. mai sub]ire ca la castrave]i. salate de fructe etc.. 11.

iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.5 Mg (tabelul 11. de culoare alb\.1 P. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. STAN. Astfel. cre[te consumul de potasiu. 10.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Între înflorirea primelor flori femele. 11. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. 222 . portocalie sau verde. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Deci. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. frunze..8 K. cu o produc]ie de 22 t/ha. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. N. entomofil\. uneori longitudinal costat. legarea acestora [i îngro[area fructelor. 11. Fructul este o melonid\ (peponid\). acoperite cu peri[ori fini. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.2 N. În perioada de fructificare. Polenizarea este alogam\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.17). La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii.N. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). florile [i cârceii. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. mai mult sau mai pu]in parfumat\.16). 1979). la cultura de ser\. galben\. elipsoidal\. de form\ ovoid\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 13. crocant\ sau fondant\. Fructele costate se numesc cantalupi. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. pân\ la începutul recolt\rilor. 81.4.8 . consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. palmate sau reniforme. lung pe]iolate.2. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti.

Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.40 10.90 8.18).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.80 Mg 0. nisipo-lutoase).7.34 10.2. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.25 2.60 13.58 12.10 K 2. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.60 26.00 78.5.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. În solurile pe care se cultiv\.30 60.. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.20 P 0.34 4. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. profunde [i ferite de vânturi. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.40 81. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. 223 . Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. semitârzii (85-100 zile). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.53 S. cât [i târzii (peste 100 zile). 11. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. în compara]ie cu castravetele.80 27. semitimpurii (75-85 zile).30 2. Suport\ mai u[or seceta. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .14 5.00 61.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. Apa Lumina Tabelul 11. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.60 13.

N. STAN. MUNTEANU 224 . N.

trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Fig. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. cu poten]ial productiv mai ridicat. apoi la 5-8 frunze (l\starii). se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. mulcirea solului.1.18 ore).6. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.2x35 kg/ha. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. 11.2. 11. în sere. 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual. timp de câteva zile. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.9). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.000-24. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. calitativ superioare. 11. rezultând în final o densitate de 20.2. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.3x35 kg/ha [i K2O . prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.9 . în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.6 ore).000 plante la ha (fig. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. 225 .6. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).

temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. apoi. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\.N. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Noaptea (în perioada de cre[tere). produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. pe fiecare m2 substrat de cultur\.2. cultura nu se ud\. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. cultura. Este necesar ca permanent. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. 11. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. STAN. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie.6. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. va fi de 23-250C. Temperatura din aer.000 plante la ha. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. în prima lun\ de la plantare. În general. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului.2. 226 . Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Se recomand\ ca. în func]ie de luminozitate. apoi (în perioada de fructificare). utilizând r\sad de 4550 zile. Pe timp noros. rezultând o densitate de 20. La soiurile târzii. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. apoi cre[te pân\ la 90%. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). temperatura se va ridica la 28-300C. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. temperatura se va men]ine la 18-190C. utilizându-se 2l/plant\). pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. intensificarea aromei specifice etc. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. înmuierea zonei pistilare. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). în mod obligatoriu. trebuie s\ fie de 24260C.19). în zilele însorite. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. aceasta va fi de 20-220C. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). N. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. în primele 10 zile de la plantare. în mod normal.

Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. dar fructele sunt mici.3. sub form\ de “V”. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. 1980). Astfel. 3-4 fructe pe bolt\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\.. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.a. În plin proces de maturare a fructelor. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Turkestan. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 227 . este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Galia F1. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.2. H-25. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Ogen etc. direct în ghivece. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. ciupindu-se dup\ o frunz\. produc]ia fiind timpurie. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. se ob]in fructe mari. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. de calitate superioar\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Produc]ia este de 20-30 t/ha.6.

se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.5%). la 100 g substan]\ proasp\t\. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.3. se folosesc la prepararea mur\turilor. dar desimea poate fi sporit\ la 20. STAN.p. Butnariu [i colab. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.5 – 4. câte un fruct. C. 1984. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. se las\ pe fiecare l\star. 1992). 228 . fiind indicat în tratarea litiazei renale.5 mg/100 g s. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. PP. zaharuri (6-8%).8-5.2 %).9 % zaharoz\.). vitaminele A. din care: 1.000 plante/ha).1. 1-2% celuloz\. carotenoide (0. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. B6. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. 11.2 %). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.3. 11. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.5 mg.000 plante la ha.) sin.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.4.N. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.1. fosfor – 12 mg. fier – 0. Fructele con]in: 89-90% ap\. calciu – 7 mg.40 m l\]ime).6 – 2.6 % fructoz\ [i 0.5 – 1. în solariile de tip tunel (5.3 mg/100 g). asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. B1. acizi organici (0. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). în func]ie de vigoarea plantei. de regul\.. 1978).2 mg. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.500 plante/ha). iar în cel tip bloc. distan]a dintre rânduri este de 1. B2. B5. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.9.6% glucoz\. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. N. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. lipide (0. fin [i pl\cut. Astfel. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.2. Înainte de maturizare. Dintre lucr\rile de îngrijire.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. C(4.6. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. s\ruri minerale de: potasiu – 2. În continuare. 3. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. proteine (0.

Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.11.10).Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.409. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. erbacee.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Fig. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. per[i.10 .3. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.773 kg/ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Florile sunt unisexuate. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. 1999). acoperite cu peri[ori de[i [i moi. într-o lucrare publicat\ la Neapole.LEGUMICULTUR| II 11. indieni [i chinezi.000 kg/ha. Italia – 32778 kg/ha. Grecia – 40. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Florile mascule apar.H. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. profund divizate sau pu]in lobate.3. 1950).3. Spania – 37. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor..000 kg/ha. Frunzele sunt mari. 11. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Cipru –50.000 ha. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. În prezent. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. mai 229 . 11.2. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. de unde a trecut la arabi. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. pubescent\.000 kg/ha.

20) 11. în func]ie de soi. diferit colorate. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Semin]ele sunt mari. Miezul este de culoare alb\. De D\buleni.2). în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Timpuriu de Canada). prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. turtite. ovale. Charleston Gray) (tabelul 11. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. STAN.4. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. N. MUNTEANU ales.3.3. semitimpurii (Dochi]a). Dr. culoare [i calitate diferite. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. 11. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. cu tegumentul tare. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. mai rar. cre[terea este încetinit\. semitârzii (De Mini[. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r.N. galben\. În anii foarte seceto[i. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. pentru produc]ii foarte timpurii. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). de form\. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite.6. aproape plate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. matur\rii [i calit\]ii fructelor. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. bine drenate [i structurate. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. pe tulpina principal\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Fa]\ de lumin\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. De[i este o plant\ de zi scurt\. 11. dar în exces d\uneaz\ form\rii.3. 230 .5. Semin]ele germineaz\ la 15-160C.

LEGUMICULTUR| II 231 .

asigurând o densitate de 12. pe suprafe]e mai mici. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. când în sol se realizeaz\ 14-150C.000 plante/ha.11 . 11. Prim\vara pân\ la sem\nat. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Fig. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. cu cultivatorul. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fertilizarea fazial\. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Dac\ terenul nu s-a modelat.000-14. N. Acestea sunt: pra[ilele repetate. la adâncimea de 3–4 cm.5 m. nivelarea de între]inere. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. mu[uroitul. 11. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). STAN. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. în sistemul gospod\resc. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Toamna se efectueaz\: discuirea. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.11) cu SPC-6. r\ritul.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.N. pe intervalele 232 .

dup\ unii autori. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. din loc în loc. cu 350–400 m3 ap\/ha. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. fosfor 60. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.4. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. sufleuri. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. pe nodurile tulpinilor.2. zinc 0. e[alonat în perioada iulie-septembrie. B1 0.06. dovlecei umplu]i. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. gr\simi 0.08.2.5-7. de unde s-a r\spândit în Europa. din America Central\ (Mexic. pân\ când plantele acoper\ solul. pân\ la m\rimea maxim\. budinci etc. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Recoltarea se face diminea]a. hidra]i de carbon 6. B2 0. C 8-30). 11. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. iar dup\ al]ii din Africa.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. cupru 0. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. Ungaria.) [i în industria conservelor.05-0.1. Peru) [i Asia Mic\.7%. Produc]ia este de 30-40 t/ha. f\r\ a deranja vrejul. dovlecei pane.4. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.3%. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. mânc\ruri de dovlecei. Odat\ cu pr\[itul manual. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.10. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.03-0. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). 233 . var. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. 11. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. singure sau în amestec cu alte legume. pe timp r\coros. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\.4. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. fier 0.1.

cu pH neutru. care formeaz\ tufe compacte (fig. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Soiuri În ]ara noastr\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4. lung pe]iolate. anual\. 11. culoarea variind în func]ie de soi. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. bine afânate. de peste un metru lungime. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. N. 11. Frunzele sunt mari.12). Florile sunt unisexuate (plantele Fig. mari. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.4. în anumite condi]ii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. suculent\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. 234 .21). Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. deoarece are un sistem radicular mai profund.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Pulpa fructului este fraged\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.N.4. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). rezist\ bine la secet\.4. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. STAN. iar coaja se îngroa[\. palmat lobate. 11. apoi devine a]oas\ [i tare. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. R\d\cina este pivotant\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.12 . de culoare galben\.3. 11. acoperite cu peri aspri.5. în cultur\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). N. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. Fig. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru..Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.a.a. 11. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). 11. [i K2O 25 kg/ha s. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11. pentru 236 . dar se poate cultiva [i prin r\saduri.4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11.13).6. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. care sunt [i mai productive.13 . La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).1.N. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). cu N 25 kg/ha s. STAN. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.4. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.6.

dup\ unii autori.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. iar dup\ al]ii.2.4–5% hidra]i de carbon. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. 237 .5.. polenizarea se face artificial. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.6. atunci când este nevoie. fiind foarte perisabile.a. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.4.2. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 20–35 mg/100 g vitamina C. proaspete [i conservate. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.5. 0. Fructele.5.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. Institutul pentru Resurse Genetice. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 1980). 11. De asemenea.1. Fran]a. din Africa (Ceau[escu [i colab. În perioada când nu zboar\ insectele. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 1980). La noi în ]ar\. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 3. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. se umplu cu zacusc\. 1980).A.35 mg/100 g provitamina A [. 1.). Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. (Bajurianu [i }urcanu. Italia [i Rusia. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. 11.U..7-0. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.

patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.Dovlecelul patison: 1 . Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Acesta are o form\ discoidal\. peste care se suprapune. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. în aceast\ perioad\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. o parte de forma unei calote (semisfere). 11.plant\ cu frunze.14). Culoarea fructelor este albverzuie. în partea superioar\ a fructului. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. flori [i fructe. frunzele sunt tri. 238 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. STAN.3.sau pentalobate.5. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. irigarea culturii este obligatorie.4. Fig. 2 . dup\ care devine alb-cenu[ie. când fructele sunt tinere.N. MUNTEANU 11. 11. cu marginile canelate [i rotunjite. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Ca [i dovlecelul comun. cu marginile u[or marcate. De aceea. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. N.14 .detaliu fruct 11. la maturitate fiziologic\.5.

239 . 11. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu 8–10 muchii proeminente.. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. cu un diametru de 8–10 cm. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. împreun\ cu dovleceii ornamentali. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. în form\ de turban. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Soiul Comun este timpuriu. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu o vârst\ de 25–30 zile. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii.5. de culoare verde–albicioas\. Produc]ia este de 10–15 t/ha. 1998). Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Fructul este tipic. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. la 3-4 cm adâncime.LEGUMICULTUR| II 11.5. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.6. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. denumit Comun.

(1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. B. M. C. Bucure[ti. [t. P. Lucr.. C. BODEA.3. [t. I. Analele I. PELAGHIA. J. I. I... (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CHICHEA. BECEANU. }URCANU. Editura Grand. Londres. P.A. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. M. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Via [i Livada nr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GH. H. (1992) – Legumicultur\.. N. CL. R.. Agron.. vol. V. CL.N. nr.. CEAU{ESCU. A. Editura Ceres. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. BUTNARIU. RUXANDRA.. Bucure[ti. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 30. Bucure[ti. (1994) – Production légumières tome 2. M. BERINDEI. PETRESCU. Inst.C. COBÂLA{. N. CIOFU. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. BECKER-DILLINGEN. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Chi[in\u. INDREA. N. B. POPESCU. I. N.S.. (1991) – Varza pentru frunze – origine. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. B. G. IV. D.. (1974) – Fitotehnie. Bucure[ti.. COBÂLA{. Tec Doc – Lavoisier. Lucr. CHILOM. Seria Horticultur\. BECEANU. Paris. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. RADU. 3. Agron. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. STAN. GR. 12. FOURY. M. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor... BÎLTEANU.S. S. BASSET. D. Bucure[ti.L. U. FLORESCU. Ia[i. Editura Academiei R. 240 ... Univ. vol. GR. COBÂLA{. 33. BAJURIANU. Seria Horticultur\. I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Connecticut. D. New York. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Berlin. Ia[i. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. Bucure[ti. (1973) – Legumicultura. RADU.. CEAU{ESCU. SAVI}CHI. Bucure[ti. The Avi Publishing Company Inc. VOICAN. STAN.R. CHAUX. vol. Bucure[ti. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. J. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Gr\dina. B|LA{A. SAVI}CHI.F. V.

Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. M. 241 ..C. J. Z|GREAN. MURTAZOV. T. D. Bucure[ti. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Patronatul Horticultorilor din România.. MINKOV. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.. IORD|CHESCU. (1972) – Culturi for]ate de legume.L. M. M|NESCU. GL|MAN.. prezent [i viitor. I. COSTACHE.V. GL|MAN. IORD|CHESCU. I. DI}U. MUNTEANU. GHERGHI. POPESCU.C. G. I.P. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. BAICU. E. Bucure[ti. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.A. BUZ|U (1980) .F. Redac]ia revistelor agricole.F. DR|GU}. agron.F.. D. CTIFL – Invuflec. B. Trecut. I. Bucure[ti.V. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. vol. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. T.L. Lucr.L. VII. Sofia. PL|M|DEAL|. (1961) – Cultura legumelor. I. MAIER. M.. RO{U. Bucure[ti. MARIA. Patronatul Horticultorilor din România. – S. V.P. STOIAN.. JILCU. Artprint. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. L|C|TU{.L. în Moldova.A. I. Cerc.A. Bucure[ti. – S. MAIER. vol.C. I. DI}U.. I. Artprint.. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. S. I. A. Bucure[ti.. I.C. C. Bucure[ti. ROMAN. TR. GHENKOV. BERINDEI. V. DUMITRESCU. (1998) – Producerea legumelor.L. 2. [i colab. nr. RUXANDRA.... Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. 3. Paris. [t. LÖBL. N. OLGA. MANOLACHE. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. I.I.C. M.L. LÖBL. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. D. [t. Zemisdat..H. Bucure[ti. L|C|TU{.N. GH.I.C. (1969) – Cultura legumelor. PER{UNARU. Artprint.C.. B. SCURTU..A. Bucure[ti. – COORD. M.F. Lucr\ri [tiin]ifice I. IV. IANO{I. Editura Ceres.. Editura Agro-silvic\. IANO{I. vol.H. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.. E. I. Editura Agro-silvic\. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. R|DOI. D.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti..LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.. VASILESCU. BUZ|U (1978) .A.. V.. M.C. Bucure[ti... V. 2. Ia[i. A. L. Bucure[ti. GH. Bucure[ti. I. LE BOUHEC. DUMITRESCU. Lucr.L.. GH. vol. D. [i colab. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. M. [i colab. VLAD.B.C. În: Gl\man [i colab. VIDRA – S.P.Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1997) – Cultura cartofului. – Memorator horti-viticol. BOSE{AN.. MAIER.

2. Ia[i. MUNTEANU. GR. MIHALACHE. în Moldova. P. II. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. 17. I. Ia[i. L. G. Editura Universitas. 1. AVRDC.. A. ICLF Vidra.C.C. vol. SAVI}CHI. 1.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. P. N.N. I.. vol. MUNTEANU. Agron. SINGUREANU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.F. nr. Editura Ceres. SAVI}CHI. capitata. Tez\ de doctorat.. (1992) – Legumicultura. 242 . Centrul de multiplicare Inst. (1969) – Cole Crops. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. OPENA. ATANASIU. Cercet. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Ia[i. {I STOENESCU. Bucure[ti. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\.. MUNTEANU MARINESCU. N. SINGUREANU. (1968) – Castrave]ii.. V. Editura Ceres. COSTACHE. Ia[i. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics.. London. MUNTEANU.) D. Bucure[ti. T.. Cerc. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. STAN. ANDRIESCU. Cercet. în Moldova.. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. agron.. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. YOON. I.. 3. PATRON. [i colab. GH. Agron. Bucure[ti. RADU. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Technical Bull. T|TARU. Bucure[ti. agron. M. forma alb\ (lam.. 2. KUO. Bucure[ti. NIEUWHOF. vol. Tez\ de doctorat. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. I. MUNTEANU. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. M. Ia[i. în jude]ul Ia[i. nr. Cercet. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. Leonard Hill. N. STOIAN. în Moldova. MIHU. STAN. M. vol. Inst. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. N. Editura Ceres. Buletin informativ nr. SAVI}CHI. În Moldova. Agron. Centrul de multiplicare Inst. C. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. 2. Agr. Ia[i. (1986) – Bolile plantelor legumicole. N. vol. P. P. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. SAVI}CHI. STAN. 4. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Tez\ de doctorat. POPESCU. (2000) – Legumicultura. STAN. Chi[in\u.. agron.L.. Analele I. Bucure[ti. SINGUREANU. PANAIT. SAVI}CHI. No. I. Taiwan. Bucure[ti. POPLÃCINEL. N. R. P. N. J. GR. I. vol. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. 4. G. N. N..

V. V. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. P.. M. PERCIALI. L|C|TU{. ANDRONICESCU. VI. Editura Ceres. V. A. ZANOSCHI. Editura Ceres. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VÂLCEANU. 243 .. VOICAN. nr.. Editura Ceres.C. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. GIREAD|.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. D. Bucure[ti. Bucure[ti. Bucure[ti. VOINEA.F.. Editura Ceres.. GH. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. JUCOVSKY. Analele I. C. C. TOMA.. M. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Wageningen. (1984) – R\sadni]e [i solarii.L. M. ZEVEN. V. VOICAN. Bucure[ti. Bucure[ti. Editura Ceres. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. M. 3. (1975) – Cultura legumelor de var\. D. vol. G. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.

Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 PRINTED IN ROMANIA .2001 2001.: 032-218300.05. Aleea M. Sadoveanu nr. Sadoveanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful