Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

... 93 4 . 39 7.......6. Rela]iile cu factorii de mediu ..2..2.................................. 90 8............ Particularit\]i botanice [i biologice.1....4..........5........6.............. 33 7............... STAN........1................. 39 7.....2............. Originea [i aria de r\spândire.........3....................................3.......3........................ 33 7................2............................................................. Tehnologia de cultivare....6.......................................1.. Cultura cepei prin arpagic ...........4...............3......2.....6..........................................................3..............2..2....6.....................3............1.....................6.........6..............................3......................... Soiuri.............. 33 7.. Originea [i aria de r\spândire.5..............................1......................6.............2.2.... 82 8........... Cultura prin sem\nat direct..... 40 7..2....... 84 8...................................... N. Cultura prin r\sad.......... 41 7..6...... 90 8.......... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ..Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\...... 84 8. Ceapa comun\ .......1..... 73 8..........5......... 47 8........................4........................5......... Tehnologia de cultivare............... 88 8........6.................................1..................... Importan]a culturii....................... Importan]a culturii............................................. Soiuri ... MUNTEANU 7...............................................3..... 48 8...............3........5....1................6......4.... Rela]iile cu factorii de mediu .......................2..2.................4....................2................... 46 8...........................6....1............................................... 54 8................ 76 8...... Soiuri. Particularit\]i botanice [i biologice.....................1......... Soiuri......................N...................... Tehnologia de cultivare.......1............ 54 8. 89 8.....................5............. 81 8............................. Particularit\]i botanice [i biologice. 87 8.......6... Originea [i aria de r\spândire............. 37 7...... 83 8............... 42 7....................................................................3.5...........5.......... Originea [i aria de r\spândire............ Particularit\]i botanice [i biologice.........................Cultura ridichilor de lun\ ..........1........................ Importan]a culturii........... Tehnologia de cultivare..............................5...... Rela]iile cu factorii de mediu .......3....3................................1.1.........1.........1.....1........................................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......................... 80 8........6...................................... Sfecla ro[ie .......... Tehnologia de cultivare.. 88 8.......3....... Prazul .. 47 8................ Cultura cepei prin r\sad .....6......6.......................................1. Importan]a culturii.................................. 32 7..6...................5..... 87 8.....................................6.................. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ... Cultura cepei verzi (stufat)................ 48 8.... 39 7........ Usturoiul comun .................... 54 8.......... 91 8......... Rela]iile cu factorii de mediu .......6...6.................... 52 8...................... 80 8..........................2....................................................... 60 8...........4........................ Soiuri.....3....................

............. 146 10............ Tehnologia de cultivare. 98 9.....2..................................................... Soiuri.....5..........4... Usturoiul de Egipt ....................................... 98 9............................................... Importan]a culturii. Batatul ............ 145 10............................... 138 10..............4..........................2.....4..............................2......1.... 137 10...6................................... 94 8.2..............1..... 100 9............ Particularit\]i botanice [i biologice....1....1... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .........................................6........2.5................ Cultura în teren neprotejat...... Cultura timpurie în teren neprotejat ...1......... Particularit\]i botanice [i biologice....6..3........................................ 117 10...1.......2............................................................ 122 10. Originea [i aria de r\spândire............2..........4.1............................. Tehnologia de cultivare..2................................... 105 9... 99 9...3..1....1..................1........ 120 10...2....... 132 10........................... Cultura prin sem\nat direct în câmp .1..........................................5.....................4.................... Importan]a culturii........ Rela]iile cu factorii de mediu ........... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ........1.......... Tehnologia de cultivare........1......................4............................................3.........................1.... 95 8...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................ 110 9... 102 9.............1...... Rela]iile cu factorii de mediu ........2........... Cartoful timpuriu...........................................................................3.............................................4............ 118 10.......LEGUMICULTUR| II 8....................................................... 98 9... Importan]a culturii............ 146 5 . 96 8.....1........................2.. Cultura târzie (de toamn\) ...1.......6............................. Ceapa de iarn\ sau de tuns .............. Rela]iile cu factorii de mediu .................5... Ceapa m\rg\ritar.....1..2..........................2...................... Ceapa e[alota..... 95 8............. 116 10......5........... 146 10...4..........1...........1................................4.......... 145 10. Alte plante legumicole din grupa cepei.....................................1..................... Originea [i aria de r\spândire..... 135 10............... 145 10...... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..........1................... 96 8................................................ Soiuri.......6... 105 9.. 145 10..6........... 105 9....... Varza ro[ie .1... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.................................................. Originea [i aria de r\spândire...4......................1. Cultura de var\.............1.................4........1..........................1...............6........ Particularit\]i botanice [i biologice.....................6. 115 10........... 122 10......... Soiuri........3............................. 115 10.................... Ceapa de Egipt ........6.6............... 115 10..................2.......................

...............6............ Particularit\]i botanice [i biologice.............7.............3...... 151 10....5..........7.........6.......... 158 10...........................5..........4. Particularit\]i botanice [i biologice..... 148 10....6..... 153 10........................ STAN........... Tehnologia de cultivare.............................................................4...6... Tehnologia de cultivare.......................6...... 157 10...................................... Soiuri.......................... 174 10......5..................................4................................................................4..........8..... Originea [i aria de r\spândire.....................6..... 157 10... 167 10...............6............2......2................ Varza crea]\.............. 161 10..................................................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............6.............................................. Importan]a culturii................................3......2......7.7.. Soiuri....................... Rela]iile cu factorii de mediu . Rela]iile cu factorii de mediu .......... Soiuri..... 176 10.................... 152 10.....6.......6.6......6.....3....2........................3......... 155 10............................4...2................... Broccoli...........................................1.......1.... 178 6 ................6......1...1....... 174 10.................. 153 10........ 148 10....................5................... Originea [i aria de r\spândire....................5.................6.........6........................6.....6............8......... MUNTEANU 10...........1....... Soiuri... 177 10.................. Varza de Bruxelles ................................................... 163 10......................................... 158 10..........3........................7...3....... Cultura în ser\ .....3............. 176 10.............4............................................. 174 10.............................. Particularit\]i botanice [i biologice.. Importanta culturii.5......7........... Tehnologia de cultivare......... Originea [i aria de r\spândire......................................................7..... 163 10.....4............2........ 175 10.......... 151 10......................................................................2................. Tehnologia de cultivare............................... 155 10......... 153 10............6...........3. Gulia ...... 159 10.2................. Importan]a culturii...... Cultura timpurie în teren neprotejat ....... 149 10..............4......................................... Varza pentru frunze................................................................ Importan]a culturii...............1.......3......3.................. Tehnologia de cultivare...............3................. N................................. Importan]a culturii.....................5..... Originea [i aria de r\spândire.......... 157 10....6.......... 151 10.......................... 159 10...........1. 151 10.....6...... Originea [i aria de r\spândire......6.......................... Particularit\]i botanice [i biologice...............6............... 148 10.................. 169 10.................................. 174 10.. Rela]iile cu factorii de mediu .........7.. Rela]iile cu factorii de mediu ....................5................................................................ Conopida .N............... Cultura timpurie .. Particularit\]i botanice [i biologice.......5....... 176 10............ 178 10..... 163 10.............................4..............................................4..... Originea [i aria de r\spândire. Cultura târzie........5........... 172 10........1.......5............................. 178 10............ 149 10... Cultura târzie.... Importan]a culturii....... Rela]iile cu factorii de mediu .........3...... Soiuri.............5.............................. 150 10.. 148 10...4.....8...........4.....4.......................................7.......... 156 10.....

..... 225 11................................. 194 11..................................................................1.. 226 11.....4...... 228 7 . 221 11................................ 202 11........................6......1.................3........ Importan]a culturii.............6...................5.......... Importan]a culturii.. Particularit\]i botanice [i biologice.......2...........1..........6....... Rela]iile cu factorii de mediu ..........6........ 189 10.........3..5.................3....9.......... 188 10..............................1............ 222 11.........................1........................... 180 10.1...........9............... Pepenele galben ......4..6......6.2....................... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......................... 227 11.................... 194 11......................................................... 220 11.8.8............. 180 10.. Cultura în sere .2......1. 194 11......... 186 10... Tehnologia de cultivare...... 179 10....................6..... Particularit\]i botanice [i biologice........................ Cultura în r\sadni]e.................. Tehnologia de cultivare.......... 196 11... Tehnologia de cultivare........ Originea [i aria de r\spândire...........1...........1........1...............2..........................6..................2....2.............. Castravetele ............................... 190 10........... 191 10.................... Soiuri.........4.....................2.. Originea [i aria de r\spândire..2................................. 188 10............................................2. Importan]a culturii........... 200 11...... 195 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ...........................3.......... 221 11.. 221 11...... 225 11.................................8.........8............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice............3..........9........3...............2...................................1..... 191 10......... 219 11....9......2.. Rela]iile cu factorii de mediu .....5.............. 180 10.. Cultura târzie (de toamn\) . 184 10.2......... 190 10...9...................2.............6....6...................6....6....4................2.. Cultura în sere .............................6....................... Cultura în teren neprotejat.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice..................... Rela]iile cu factorii de mediu .......1............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice............ 180 10.........LEGUMICULTUR| II 10..1..........4..................... Varza chinezeasc\ ................................................4.......9.........................8........... Soiuri...........8..................... Soiuri... Particularit\]i botanice [i biologice.............1............3.... Cultura în sere . Cultura târzie.2..5................................................................... Cultura în câmp......1................. 221 11...............6.................................. 200 11............9....... 183 10.8........................................6...............................1.......................................2........................................4..................................... Cultura timpurie ..6.... 188 10..................9........................... Cultura în r\sadni]e........1..................... Soiuri ....... 208 11.................8..2......... 223 11...... Cultura timpurie ..9................................ Particularit\]i botanice [i biologice. 198 11.....6......... Originea [i aria de r\spândire.........................6.. Tehnologia de cultivare.2..........................1...........

.................................................................3..5.........3..........................4............. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ........ 233 11...........................3.............................4.................5......5..... Importan]a culturii.... 239 11.............. 236 11.............5....................................4......5........1.........5.........3..... Soiuri.... Cultura în câmp......2.........4.. Tehnologia de cultivare.... Dovlecelul comun.............. Rela]iile cu factorii de mediu .............................................. N...................................... 237 11.....................4....6...1..........4... Importan]a culturii......... 238 11.. Importan]a culturii .................2...........4....................... Pepenele verde ......5........ 229 11......... 237 11................... Particularit\]i botanice [i biologice...............6....................... 236 11...........................................................................2............... 229 11....5..........5............. Rela]iile cu factorii de mediu .......5.................................... STAN... 237 11..... Soiuri .........3. 234 11.............. Tehnologia de cultivare...................4............................... 240 8 .. 234 11.... Tehnologia de cultivare........2............ Originea [i aria de r\spândire...................................3 Particularit\]i botanice [i biologice. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..3.......... 230 11....N.......3.. Originea [i aria de r\spândire..............3.. Originea [i aria de r\spândire.............. 230 11...................1... 233 11... 233 11.. 238 11.................1......6...4.................4.........................3................................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ MUNTEANU 11.................................................. 234 11........................4... 228 11.. Dovlecelul patison... 230 11......... Soiuri........................................................................................ 228 11.. 237 11............4...................6........ Particularit\]i botanice [i biologice.........6......................................

Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. precum şi în Moldova. pretenţioase. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. 1993). cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. În general.. 1993). În România. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. şi colab. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. faţă de umiditatea solului şi de lumină. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. solul trebuie să fie uşor. deoarece. pătrunjelul pentru rădăcini. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. afânat. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. mai ales în primele faze de creştere. Transilvania. în special glucide. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. cu excepţia ţelinei. 9 . Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. care sunt anuale (Butnariu H. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. a substanţelor de rezervă. păstârnacul. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. lemnos şi liberian.

bienală. Mg – 0. Prin încrucişarea ssp. sub formă deshidratată. 1984). MUNTEANU 7. STAN.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.35%. 7. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.14%. predominând formele de culoare violacee.. celuloză 1. N.. zaharuri 6. 7. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.N. MORCOVUL Daucus carota L. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.9 mg /100 g substanţă proaspătă. prin Spania. morcovul se cultivă în toate judeţele. supe. La noi în ţară. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.1. subsp. pe soluri uşoare sau mijlocii.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. ciorbe. Anglia. citat de Zanoschi. sativus (Alef. Pe lângă cele menţionate. Japonia ş. cv. în Iran (Banga. acid ascorbic 3. ghiveciuri etc. Franţa. P-0. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. de conserve şi sucuri. În prezent.8 mg/100 g substanţă proaspătă. 1985). japonicus.1. Italia şi Grecia. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. al XVIII-lea.44%. sativus (Hoffm) Arc. China. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.4.1). Mari cultivatoare sunt: SUA. mediterraneus şi japonicus). în stare crudă (salată).89%. carota s-au format subspeciile syriacus. H. flori şi fructe (fig. cilicicus. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.1.2.3%. acestea mai conţin vitaminele B1. proteine 1. 7. în special Daucus carota L. Ca – 0.1. 1985).1. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. X d. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.52 %.3. syriacus. iar în anul al doilea tulpini florifere.. K.39 %. carotenoide 8. Morcovul a fost luat în cultură în sec. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. în acest mod. 10 . B2 şi substanţele minerale: Na-1. albă şi galbenă.79%.a..).

de lungime mijlocie. albe.1 . cu cilindrul central redus Fig.2. este o pseudoachenă. care se formează în al doilea an. schimbându-şi treptat forma.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.frunză. Fructul. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.5 m. este ramificată. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. b . Tulpina floriferă. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.cele superioare. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. mărimea şi culoarea.2 – 1. iar unele rădăcini până la 2 m. c .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. rar Fig. 7. penat-fidate. impropriu numit sămânţă..rădăcină soi valoros. d . de calitate superioară.Morcovul: a . cilindrică. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. hermafrodite. zigomorfe. cu flori mici. fistuloasă şi înaltă de 1. cu polenizare alogamă. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). de plantă sălbatică. 1985). 7. aspru păroasă. 11 . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. striată. pentamere. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.cele bazale şi sesile . peţiolate . entomofilă. 1973) sterile). La circa 35– 40 zile de la răsărire. uneori cu nuanţe rozacee. costate şi cu ţepi. Atât tulpina principală. de culoare roşieportocalie.2 . pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.

1) . timpurii (80110 zile). mai ales pe solurile uşoare. mai ales în primele faze de creştere.5–7. Nanco F1 etc. tasate. semitimpurii (110–130 zile). în funcţie de soi. STAN. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.N. durează 36–70 zile. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. MUNTEANU 7. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile).4. profunde. Primo F1. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. N. 7. Presto F1. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. permeabile. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Faţă de lumină. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. bogate în humus (4-5%). sărace sau cu exces de azot. Faţă de umiditate. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. 12 . Pe solurile grele. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. se poate produce o vernalizare prematură. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. producţie mare – până la 70 t/ha etc. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1.1. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. bine afânate.5. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. iar cea optimă de 20-250C. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În timpul îngroşării rădăcinilor. cu pH-ul 6. morcovul are cerinţe ridicate. Hytop F1.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate.5. Dacă primăvara este rece. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Insuficienţa luminii.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. fără încorporare. Tabelul 7.1. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. bulboasele şi varza. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.7).2).5 Fusilade S 12. MUNTEANU 7. N. Lucrările de pregătire a terenului. Primăvara. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Locul în asolament. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l 6l 6l 1. Toamna. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 kg 1. recoltate în iunie – iulie.5 l 1. La pregătirea terenului.5 l 1.6. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. leguminoasele. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 l 1. conopidă. imediat ce se poate intra pe teren. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). post – postemergent 14 . pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. 7. spanac. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.2. iar culturile timpurii de morcov. ceapă verde. cucurbitaceele.5 kg 1. borceag).N. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. pré – preemergent. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 kg 1. STAN. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.. castraveţi. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 6l 6l 1. fasole etc. industrializării sau păstrării peste iarnă.

Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în benzi. pentru culturile succesive de morcov. în benzi de câte patru rânduri 15 . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.pe teren modelat. în rânduri echidistante. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).). În cazul terenului modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. se tăvălugeşte înainte de semănat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Dacă solul este prea uscat.5 cm. Fig.pe teren modelat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. 7. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.3.pe teren nemodelat. Adâncimea de semănat este de circa 2. în funcţie de starea arăturii.LEGUMICULTURĂ II Vara. Dacă solul este prea afânat. la care s-au îndepărtat ţepii.3 . 7. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.Scheme de semănat la morcov: a . c . se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Epoca de semănat. b .

N. MASTER – PLATT). iar dacă apar buruieni graminee (mohor. după căderea primelor brume. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. După răsărirea culturii. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. eşalonat.5 l/ha. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). la nevoie se udă prin aspersiune. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. se fasonează şi se sortează pe calităţi. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. STAN. N. iar dacă este necesar. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu.5 kg/ha. începând cu luna iunie. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. se erbicidează cu Afalon 1. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. şi mecanic prin prăşit şi plivit. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. se face prin smulgere sau dislocare. morcovul se recoltează în luna octombrie. La hibrizii F1. pir) se adaugă Fusilade.3). Lucrările de întreţinere. Pentru păstrarea peste iarnă. în doză de 1. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. de erbicidare. Recoltarea. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. în cazul culturilor timpurii. CSSL-9 sau A-761. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. 16 . Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. ceea ce permite reducerea costurilor. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.2–1. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Când rădăcinile ating 2–2. în legături.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

radicosum (Alef.5 – 25. Primul 18 . În cantităţi mai mici conţin K. g Cenuşă.7 20 – 35 0.3. A fost cultivat de greci şi romani.7 . P. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.) Substanţă uscată.02 – 0. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.p.3. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.25). Hill cv. 1984). sylvestre). g Acid ascorbic. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. Ca.p.4.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. STAN. (Bodea şi colab.2. ca materie primă în industria conservelor. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.s.10. Ulei eteric. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).5 1.5 – 3. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. iar cel în Fe.2 0.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.4.7 .N.W.2.2.290 0.p.016 – 0.7 – 3. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.4 . 7.1. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. g Proteină (N x 6.) A. mg /g.9 58 . g Zaharuri.2.6 .1 2. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).). 7.6 – 36. N.2.4.30 Rădăcini 11.2 1.. Tabelul 7..1.4 0. % substanţă uscată Frunze 12. Compoziţia chimică a rădăcinilor. la 56 mg/100 g s. radicosum (Alef. MUNTEANU 7. organ de sinteză (tabelul 7.1 1.

glabre. creţe. 7. Florile sunt actinomorfe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.fructul mediul exterior.4) Tulpina floriferă. Pătrunjelul. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.floarea. formează. în al doilea an. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Al doilea formează rădăcini subţiri. lucioase. uneori fistuloasă. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Faţă de sol. cu miros caracteristic. 1973). hermafrodite. numite mericarpe. înaltă de 80– 150 cm. netede sau gofrate. reavene. Polenizarea este entomorfilă. putând ierna în câmp. 7.5) 19 . Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. de culoare verde-închis. ramificate. 7.2. grupate în umbele compuse. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. adânci.2. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). lignificate şi o rozetă bogată de frunze. cu ramuri aproape erecte. fiind o plantă bienală. scade producţia. cu frunze trifidate. este cilindrică sau uşor muchiată. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . florile şi seminţele (figura 7. c . suculente.4. terminate cu umbele compuse. mici. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. d . pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. care la maturitate se desface în două semifructe.5. dar rădăcinile sunt mai aromate. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. tulpinile florifere. lung pedunculate. pentamere. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. de culoare albverzuie. ramificată.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.frunza. Fructul este o pseudodiachenă.

N. N. STAN. MUNTEANU 20 .

7. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.10 – 15. Recoltarea se face diferenţiat. pentru consum în timpul verii.11). se aplică 4–5 udări. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.1) şi peptide (11. Rădăcinile au gust dulce. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. seminţele să se umecteze.5 % s.u. sortarea şi ambalarea manuală. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.. Astfel. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. fertilizarea suplimentară. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. convar.3.5 kg/ha. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. reprezentată.LEGUMICULTURĂ II 7.2). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. alături de morcov. ridichi de lună. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. salată. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. curăţarea de pământ şi frunze. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). înlocuind în bună măsură pătrunjelul.2. astfel. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.6. în legături.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. recoltarea se face după primele brume (15. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . culturi furajere pentru masă verde). Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Pentru culturile de toamnă.8 – 10 % s. locul în asolament.p. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. spanac. hortensis Ehrh. în special.3. Până la introducerea în cultură a cartofului. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. în funcţie de scopul urmărit. dar nu să germineze). astfel. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Udarea culturii se face diferenţiat. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.8 – 15. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.1.2).3). fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. În culturi succesive. de glucide (4. în funcţie de regimul de precipitaţii.

Seminţele germinează la minus 2–30C. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. MUNTEANU (24. oval – turtite. unde creşte spontan. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 73 mg P. 7. Păstârnacul preferă umiditatea.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). uşor pubescente. 7. America şi Australia. săruri minerale (la 100 g s. la 100 g s.p. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.3. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul.8 – 28. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.10 mg vitamina B1.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.3. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. STAN. aripate. 0. Asia. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 3 mg Na.3.N.p. care le imprimă aroma caracteristică. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 23 mg Mg. iar cele mature până la minus 8–100 C. plantele tinere rezistă până la – 50C. Se cultivă în Europa. cu rizoderma de culoare albă. 0. de culoare cafenie. 139 mg S. Fructele sunt pseudodiachene. 7. N. se găsesc: 469 mg K. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.7 mg vitamina PP. dar excesul îi dăunează mult. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. pe terenuri umede şi umbroase. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.). slab ramificate. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.3. 7. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 7. uşor gălbuie.9 mg vitamina C. înalte de 100–150 cm.2. suculentă. Se păstrează foarte bine peste iarnă. cu pulpa albă sau gălbuie. 22 . Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Fig. puternic striate. 0. pubescente. florifere. dulce şi cu miros caracteristic.4. 51 mg Ca. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. penatsectate.5).

sporadic.u. În cultură. o umiditate constantă. cu rădăcini conice.. citric.p.). Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.6 – 1.se seamănă în teren modelat. într-o măsură mai mică. etc).3. 29. .31 mg Zn.6) . aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. lipide 0.8 % s.. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. 1.3. în benzi de câte trei rânduri. 7. acizi organici (malic. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.7 – 1.5. 5. 1975). B6.9 mg K.): 0. frunzele verzi.) Graud.6).LEGUMICULTURĂ II 7. 7.. nu este indicat să se semene din toamnă.1.). folosind 5–6 kg sămânţă/ha. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.15 mg Mn etc. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.6 mg P.8 mg SiO3.7..2 mg Ca. dar cu unele particularităţi: . prin udarea culturilor. oxalic.6.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). 17. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.3 % s. cu rădăcinile conic–alungite. rapaceum (Mill.5 mg Fe. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. 3. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. 0.se menţine. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.p.4. Recoltarea se face toamna târziu. în special. La 1 g s. vitaminele B1.p. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. 2.5 mg B. Acestea mai conţin zaharuri 1. iar gustul şi. proteine 0. convar. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.4. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.p. 0.9 mg Na.u. a salatelor şi pentru murături.2 % s. 23 . B2.p. se găsesc 59.

N. MUNTEANU 24 . STAN. N.

7. 7. 7.) şi cea cultivată 25 . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.4. secalinum Alef. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. convar.3. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.6 . Este cultivată din antichitate. graveolens L. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.p.LEGUMICULTURĂ II Fig. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. 1973). unde creşte spontan. fiind considerată plantă medicinală.2.pe teren modelat. b . pe lângă ţelina pentru rădăcini.Scheme ale culturii de păstârnac: a .4. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.

Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul.4. pivotantă.7 . amară şi necomestibilă. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. convar. STAN. de culoare brunie. lucioase şi de culoare verde – închis. 26 . ramificată. dulce) (Mill. c – plant\ semincer\ hermafrodite. graveolens L.) care. 7. 7. nu poate ierna în câmp. sunt simplu penat sectate. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. de culoare albă. iar cele mature la minus 7–90 C. sunt glabre. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. 7. formează o rădăcină subţire.4. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Polenizarea este entomofilă. ce se desface uşor în două mericarpe. Pers. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. pentamere. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. în primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. b – frunz\. este striată şi ramificată.7).N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. înfloreşte şi fructifică (fig. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). iar în al doilea planta emite tulpini florifere. datorită conţinutului lor mare în apă. Rozeta de frunze este înaltă. a – r\d\cin\ îngro[at\. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. chiar din primul an. N.

se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.0. bogate în humus. 7.5–7. deoarece rădăcinile se ramifică mult. cu pH-ul 6. Locul în asolament.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. ca şi în cazul culturii morcovului. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. care se încorporează imediat în sol. 27 . iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate.5. suficient de umede. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor.4. 7. salată sau ridichi de lună. ţelina poate fi cultivată după spanac. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Spre deosebire de morcov. iar în solarii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. cât şi în cazul culturilor succesive. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. tomatele. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. pentru cultura târzie. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. varza. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Este o plantă de zi lungă. 3 g/1 kg sămânţă. toamna. folosind 0. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. În cadrul culturilor succesive. cerealele. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. ardeii. castraveţii.6.6 – 1 g sămânţă la m2. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. fiind indicată pentru culturi asociate. atât pentru cultura în ogor propriu. Producerea răsadurilor. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Înainte de semănat. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică.4. conopida etc. sunt prezentate în tabelul 7. profunde. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Se cultivă numai în condiţii de irigare. la cultura de ţelină. la 20 martie – 10 aprilie. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). germinează greu. iar pulpa devine grosieră.

N. MUNTEANU 28 . STAN.N.

iar rădăcinile se morcilesc. 29 . În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Fig. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8 . b . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. răsadul se sortează.1 %. se fasonează.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 30 de cm între plante pe rând (fig. de exemplu Revital 0.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.pe teren modelat în straturi late. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 7. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. 7.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .8).

iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.).p. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. mai ales. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Ca. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.5–1 kg/ha.3). la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). B1.N. reprezentată. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. N.p. La culturile timpurii. fructoză şi zaharoză). în legături.9% s.). care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).p.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. S. P. în funcţie de scopul urmărit.5.. 7. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). prin glucide.6-1.5. Mg. Pentru culturile târzii.) şi proteine (0. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). RIDICHILE Raphanus sativus L. fertilizarea fazială.) Alte componente sunt reprezentate de lipide.p. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Recoltarea se face diferenţiat. plantele se smulg.convar. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.1 % s. săruri minerale de K. valorificarea făcându-se cu frunze. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Fe etc. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.64 şi 8. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. B6. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. B2. în cantitate foarte mică (0. la 3–4 săptămâni. care variază între 1.1. La cultura târzie. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). convar. (glucoză. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Na. combaterea buruienilor. PP şi 30 . acestea se curăţă de pământ. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. fertilizarea suplimentară se repetă. STAN.

unde a rezultat din specia R. alogam-entomofilă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. violacee. La multe soiuri de ridichi. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. putând fi sferică.5. acoperite cu perişori rigizi. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. ovale.9). bactericidă şi vermifugă. Grecia. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. 7.5. Fructul este o silicvă indehiscentă. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Tulpinile florale sunt ramificate. etc. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. prin hidroliză enzimatică. Egipt. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. care. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. caracteristic aromei ridichilor. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. 7. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. de formă alungită. cu un rostru ascuţit. ovală sau alungită. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. În cazul ridichilor de lună. cenuşie sau neagră. şi centrul mediteranean. autoincompatibile. Frunzele din rozetă sunt mari. Asia şi America. 1975). unde s-a selectat din specia R. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. albă.. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. albe.2. de 80–100 cm înălţime. înglobate într-un ţesut spongios. 7. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Homutescu . O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). se găseşte un ţesut care conţine antocian. violete sau roze. Japonia. uşor pubescente. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. (Zeven şi Jukovschi. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Italia. cu polenizare. 1965). maritimus L. devin spongioase. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. sub rizodermă. lirat penat-sectate. cu marginea dinţată. tetramere. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. 31 . raphanistrum L. în cadrul culturilor succesive.3. lung peţiolate. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie.

4. STAN. 1973) 7.plantă în faza floriferă. Gherghi şi colab. însoţite de secetă. c . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. Temperaturile mai ridicate..Ridichea: a .5. 7. 32 .inflorescenţă cu silicve (după Flora României. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.rădăcină îngroşată. creşterea încetează. La o temperatură mai mică de 6–80 C. b . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.N.structura rădăcinii. MUNTEANU Fig. d . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.9 . N. 1956.

Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. aconthiformis Mark. în special în Japonia şi China. în luna martie. prin semănat direct. având o perioadă scurtă de vegetaţie. pentru cultura timpurie. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. la interval de 10–15 zile. bogat în substanţă organică (3. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. 2. castraveţi etc. cu greutatea de cca. cât şi în teren protejat. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. fără a mai forma rădăcina tuberizată. înaintea culturilor de tomate. mazărea şi fasolea de grădină.8). care se folosesc în stare crudă ca salată. vinete. cât şi pentru cele înfiinţate vara. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.6. 1995). atât în câmp. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme.6.2 kg Ca şi 0. cu rădăcinile tuberizate cilindro .5. 5 kg K2O. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. vara. care urmează sau precede cultura ridichilor. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. sau vara. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor.). ardei.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. ridichea este destul de pretenţioasă. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. şi în perioada 20 august–10 septembrie. profund. reavăn.. 7.conice. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 7. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. pentru cultura de toamnă. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). castraveţii de vară etc. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. 2 kg P2O5. var. Din această cauză. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Înfiinţarea culturii se face în câmp. De regulă.5. 1 kg bucata.5 %). ce pot atinge 1 m lungime.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. 1994). La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. devin spongioase şi cu gust iute. Tehnologia de cultivare 7. se lignifică.5.). când zilele sunt mai scurte. eşalonat în mai multe etape. În Asia. 33 . organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). ridichea de lună formează tulpini florale. Consum specific: 5-6 kg N. Faţă de umiditate.1. de vară (60 – 80 zile). de aceea.

N. MUNTEANU 34 . N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. 36 .pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. la 2–2. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. dacă este nevoie. N. folosind 300–350 m3 apă/ha.5 cm x 7. se vor face 1-2 udări. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. Fig.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. STAN. La culturile de toamnă. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).5 + 12.10).02 %. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.N.5 cm adâncime.10 .05% sau Fastac 10 EC 0. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. după formula 62. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. b . utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).pe teren modelat. aplicat premergent). 7. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. (fig. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. 7.

03 – 15. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. 1995). Se seamănă la adâncimea de 2–2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Lucrările de întreţinere.5 cm. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.6.5. cât şi asociate cu alte culturii. Se seamănă des. Producţia este de 8–10 t/ha. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. răsadniţe şi solarii. spanac. atât în culturi pure. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. timp de 5–7 zile după răsărire. ceapă verde. în perioada 20. 37 . Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. 7. la 2-3 zile de la semănat sau. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. iar pe suprafeţe mari. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. În vederea evitării alungirii plantelor.07) la ridichea de iarnă. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean.). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Ridichea de lună se cultivă în sere. în 2–3 reprize. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Atunci când se realizează cultura asociată. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.2. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.11.7. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.06–15. se vor menţine temperaturi scăzute.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). prevăzute cu role de tasarea pe rând.

N. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .11 . N. 7. MUNTEANU Fig.

Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. deşi nu este o bună premergătoare etc.. esculenta L. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. rubra Familia Chenopodiaceae 7. 7. se folosesc la salate.a. canditiva Alef. Mării Negre şi Mării Caspice.. ciorbă şi supe de legume etc.2. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. (Dumitrescu şi colab. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. dar folosită ca plantă medicinală. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. 39 . Ridichea de vară se valorifică cu frunze.6%). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Dintre vitamine.6. în legături. 1998).2 – 1. salate coapte sau fierte. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. în mod semnificativ. apoi vitaminele B1. avitaminoze ş. De asemenea. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. piureuri etc. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). cea mai importantă este vitamina A (20 U. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. din care se remarcă.H.6%). când sunt tinere. soteuri. Frunzele. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g).6. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. Importanţa culturii Importanţa alimentară. substanţe proteice (1. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cu excepţia răritului. 7. săruri minerale. Ca plantă legumicolă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. ciorbe.I. 1998). ssp./100 g). se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). denumită şi sfecla de masă.1. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. var. recolta apare destul de devreme. cultura se înfiinţează prin semănat. f. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). în Italia şi Franţa. sin.

La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. Pe plan mondial. în general. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. d . N. Fig.6. sfecla roşie.floare Rădăcina. 7.7. MUNTEANU În }ările Române.frunză. 7. b .tulpină floriferă. în primele faze de vegetaţie. STAN. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. cum ar fi zonele premontane sau montane.Sfecla roşie de salată: a .rădăcină. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. După îngroşare. e . uneori şi frunzele tinere. rădăcinile pot căpăta. fructe şi seminţe (fig.12 .secţiune transversală prin rădăcină. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. c . este pivotantă cărnoasă.12). deşi nu ocupă suprafeţe mari. iar în cel de-al doilea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .N. tulpina floriferă cu flori.3. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.

sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. cu suprafaţa ondulată.LEGUMICULTURĂ II conică). peţiolul este de culoare roşie. considerate impropriu fructe sau seminţe.4. 41 . formând un glomerul. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. mai multe glomerule formează un panicul lung. sesile. uneori şi entomofilă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. cu marginea întreagă. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici..). atât la exterior. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior.6. cu limbul ovat. sunt mari. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată.. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. sfecla roşie necesită un climat “dulce”.13 . uşor neregulată. 1992). de culoare roşie. 7. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. concrescute. De asemenea. la planta complet dezvoltată. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. 1998). este roşie-închisă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. lanceolate. atunci aceasta va fi globuloasă. Totuşi. lung peţiolate. grupate pe un ax mic. Polenizarea este alogamă. 7. Frunzele. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. cât şi în interior. prin apariţia. constituind aşa-numitele glomerule.13. 1973). Frunzele tinere. Nervurile sunt evidente. 7. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. în anul I. pentru realizarea unor recolte performante. Florile sunt hermafrodite. au culoarea roşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. de culoare roşie– verzuie. organizate pe tipul cinci. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). În anul al II-lea. a mai multor zone de ţesut cambial. Florile sunt mici. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. cordat. din zona centrală a rozetei. rădăcina prezintă zone concentrice. anemofilă.. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. în mod succesiv. mult mai intensă. Culoarea rădăcinii. În secţiune transversală. ţesutul Fig.

În faza de frunze cotiledonale. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C.6. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. prin răsad. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. 7. lipsite de suculenţă. şi unele populaţii locale. plantele răsar după 10-12 zile. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. În condiţii optime. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. 7. timp de 2–3 săptămâni.9. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). tardive). Lipsa de umiditate. plantele solicită condiţii de zi lungă. de asemenea. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. 42 .5. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. bune pentru consum. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. În România se cultivă un număr redus de soiuri. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. mai ales în grădinile familiale. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. în funcţie de forma. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). în gospodăriile familiale. STAN.N. formând tulpini florifere în primul an. profund. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. iar cea optimă de 18-200C. În primele faze de creştere. După formarea primelor frunze adevărate. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. de perioada de vegetaţie (timpurii. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. mărimea şi culoarea rădăcinilor. în perioadele de secetă. dar plantele nu suportă umbrirea. N. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha).6. determină formarea unor rădăcini mici. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. întâlnite. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. mai rar. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele se pot vernaliza.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. prin semănat direct. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Modelarea terenului se execută. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. N. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).14). Pregătirea terenului începe toamna. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. după cum s-a anticipat. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. după grăparea cu grapa cu discuri. Înfiinţarea culturii se realizează.N. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. după recoltarea acestora). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. imediat după aplicare. în funcţie de soi şi momentul recoltării. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. STAN. ca fertilizator starter.7. Fig. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. la culturile succesive.14 . Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Modelarea este obligatorie. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. 7. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. cât de curând posibil. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. primăvara.

Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. cronologic. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. recoltarea se efectuează manual. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Cel mai târziu. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. un tăvălugit al terenului. se efectuează o praşilă manuală pe rând. obligatoriu.. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. pentru situaţia prezentată. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. toamna târziu. recoltarea se execută în mai multe reprize. mai ales pentru culturile timpurii. Lucrările de îngrijire sunt. de regulă. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. prin smulgere. răritul plantelor la 1020 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. în timpul toamnei. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. dispuse echidistant la 37–40 cm. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se efectuează printr-o singură trecere. se realizează aproximativ ca la morcov. În cazul culturilor timpurii. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. în condiţii de secetă). din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. cazmalelor. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. După zvântarea terenului. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. 1998). Întreţinerea culturii. se asigură. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. În prima rundă de lucrări prezentate. în continuare. altfel.. cultura având o densitate mai mare. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. când. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. în acest mod. 45 .). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. În timpul verii. semănătoarea Saxonia. dacă îngheţul a surprins cultura. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. 1992). purici etc. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Recoltarea sfeclei pentru consum.

46 . sunt prezentate în tabelul 8. 1973). Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. vulgare) [i prazul (A.N. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Alte specii din aceast\ grup\. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sativum L. bulbul. Allium sativum ssp. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. în general.1. dup\ tomate [i varz\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. iar la altele numai frunzele verzi. iar sin. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. ssp.). Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. porrum L. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. N. în inflorescen]e apar Alium sativum var. usturoiul comun (A.). La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. bulbi[ori aerieni. STAN. (dup\ Bala[a. Tabelul 8. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. împreun\ cu cele men]ionate anterior. tulpina fals\ [i frunzele verzi.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

De aceea. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. astfel. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. dup\ cum s-a specificat. în faza de germina]ie [i r\s\rire. de care depinde succesul culturii. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. Astfel. MUNTEANU 8. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor.1. Plantele nu formeaz\ bulbi. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). în defavoarea bulbului. plantele formeaz\ tulpini florale. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. mai ales peste 20-22 mm. cel pu]in câteva s\pt\mâni. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. induc]ia floral\. N. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. astfel. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. prin aspersie fin\. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. aplicarea unor ud\ri u[oare. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Temperatura. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în perioada de iarn\.N. iar dac\ se formeaz\ crust\. mai ales în primele faze de vegeta]ie. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. înfiin]ate prin sem\nat direct. solul. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali.4. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . lipsa apei întârzie cultura. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. STAN. O umiditate ridicat\ în sol. implicit. se produce vernalizarea [i. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. se cere. în mod evident. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. În aceast\ faz\. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. `n mod special. determinate. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. În acest caz. dac\ se întârzie cu sem\natul. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Apa este considerat\ ca un factor major.

Consumul specific (kg/t produs). care este egal repartizat\ pe profilul solului. în zona polderelor. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. De[i. nematozi). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). adesea. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. nisipoase.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. 1. în primul rând datorit\ texturii. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. se pot instala agen]ii patogeni. în timpul depozit\rii (Erwinia. pe soluri aluvionare. la cultura premerg\toare.. 53 . Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari.).4 kg N. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. De aceea. În acest caz. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. chiar dup\ recoltare. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. poate reprezenta un element de succes al culturii. dar [i de sistemul radicular. în unele lunci. amplasat în stratul superficial al solului. de exemplu. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. 4. de regul\ în treimea lor inferioar\. aluviunile con]in mult\ argil\. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului.a. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. se recomand\ solurile mijlocii. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. 1998). dar bine structurate. Aceste cerin]e se bazeaz\. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. fertile [i bine structurate (aerisite). refacerea rapid\ a sistemului radicular. eventual. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Aerul. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. care atac\ în mod special bulbul. În Olanda.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific.1 kg P2O5. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Botrytis [. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Sclerotium. deoarece. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct.6 kg K2O [i 1. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. pu]in dezvoltat. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. în principal. ceapa se cultiv\.

În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.1. 1994). O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.1.L. prin arpagic sau sem\nat direct. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. prin r\saduri (ceapa de ap\. de c\tre Popandron. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. form\ [i m\rime. STAN. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Culoarea poate fi galben\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Vidra.C. Kaba)..1. sistem de irigare prin aspersie. ro[ie sau alb\.6. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. La noi în ]ar\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). la I. pentru stufat (ceapa verde). bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. cultura poate fi complet mecanizat\. 1998) 8. Alegerea terenului. sortimentul este dominat de hibrizii F1. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. pentru deshidratare. în special.6.5. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. În condi]ii tehnice moderne. care se seam\n\ bob cu bob. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. MUNTEANU 8. 54 . în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.N. prin arpagic. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. dotarea cu sem\n\tori de precizie.1. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. N. 8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.F. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.

LEGUMICULTUR| II 55 .

În acest caz. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. de toamn\ sau de prim\var\.-3. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp.D. toamna. ~n ambele situa]ii. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Speciile leguminoase nu se recomand\. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. STAN. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. respectiv toamna [i prim\vara. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. urmând a fi încorporate. În acest sens. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.N. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. în prim\var\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. 1973). pentru epoca de toamn\. care este obligatorie. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi.2). Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. la 25–30 cm. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Dual 2-3 l/ha). atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. care nu au fost administrate în toamn\. verde]urile. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. N. în vederea sem\natului. pentru epoca de prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. cum ar fi: legume le cucurbitacee. De asemenea. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. MUNTEANU 62 .N. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. STAN. MUNTEANU 64 . N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 .N. STAN.

Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. 6-8 l/ha sau Pivot. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. exclusiv. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Prim\vara devreme. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. de exemplu. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Astfel. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. mai ales. De asemenea. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. în toamn\. Satecid 65 WP. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. în medie. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. a. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. la adâncimea de 1012 cm. 6-8 l/ha. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. prin realizarea sa. cu încorporare. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. executate perpendicular una pe cealalt\. Imediat 67 . pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. chiar la noi în ]ar\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama.

se face încorporarea produselor administrate. mai ales pentru producerea cepei uscate. pentru suprafe]e mari. r\s\ririi [i ob]inerea. cu norme de circa 100 m3/ha. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. STAN. Lucr\rile de îngrijire. Pe teren nemodelat. În acest sens. Dup\ începerea r\s\ririi.5-15 cm. de 2-3 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în mod practic. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. de la care se elimin\ r\ritul. a unei culturi uniforme. în caz de secet\ sau de formare a crustei. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm.N. multe plante vor pieri. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase.. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. MUNTEANU dup\ erbicidare. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. sub 7-8 mm. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. În acest fel. de regul\. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. ori plantele nu vor fi uniforme. înfiin]at\ prim\vara. Distan]a între semin]e pe rând va fi. în final. prin cea de-a doua gr\pare. 1998). necorespunz\tor calitativ. iar la densit\]i prea mari. în medie. 1998). pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. pân\ la 5-10 aprilie. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. prin competi]ie reciproc\. echidistante la 12.. cu rândurile încheiate. În aceste condi]ii. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Altfel. Culturii de arpagic i se aplic\. 68 . La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. N. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. în general.

5% în care s-a ad\ugat aracet. de regul\. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. se opre[te irigarea. practic. în final. 69 . se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. nu se mai poate realiza. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Cu toate acestea. În aceast\ situa]ie. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Fiziologic. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. ca [i la ceapa ceaclama. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. în mod deosebit. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. de obicei. Lucrarea se realizeaz\. printr-un plivit manual. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul.2 [i 8. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. controlul acestor d\un\tori. De aceea. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. plantele vor fi infestate [i . Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. În acest scop. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. iar buruienile sunt în faza de rozet\. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. 2-3 ud\ri. la sfâr[itul lunii iulie . combaterea buruienilor. mai ales pentru distrugerea crustei. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. de exemplu cu Afalon.3.începutul lunii august. mu[tele depun ou\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. inhibitori sau chiar desican]i.

În felul acesta. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Dup\ acest stadiu de maturare. N. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 70 . A[adar. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).N. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. La suprafe]e mai mari. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. dislocarea se poate face [i mecanizat. STAN. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute).4) Tabelul 8. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Dup\ aceast\ opera]ie. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. adic\ în afara intervalului de 4-180C. calitatea a III-a (20-25 mm ∅).

cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. densitatea recomandat\. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). unde este prev\zut\ mecanizarea. în mod mecanizat 71 . astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Plantarea se efectueaz\ manual. în func]ie de zon\. În aceast\ situa]ie. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere.LEGUMICULTUR| II b. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Brewster. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Epoca de înfiin]are. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. a lucr\rilor de îngrijire. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Uneori. dar s\ se asigure. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. între 1 [i 15 aprilie. O epoc\ ra]ional\ ar fi. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. obligatoriu. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. 1994). astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. u[or argilos. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. semimecanizat sau mecanizat.3). înfiin]at\ prim\vara. echidistante la 15-20 cm. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. chiar par]ial\. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. dup\ unii speciali[ti. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. 1973. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm.

1992). Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. aceast\ opera]iune se face cu sapa.0-3. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. de asemenea. Dup\ r\s\rire. la aceea[i distan]\ între ele. precum [i distrugerea crustei. cel pu]in o singur\ dat\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de alt\ parte).N. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate.. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Uneori. Lucr\rile de îngrijire. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. în momentul de mare necesitate a plantelor.5 cm. inclusiv cele de sem\nat. De asemenea. Densit\]ile sunt. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. 72 . arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. de 28 cm. pe de o parte. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. dar adaptate corespunz\tor. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Manual. Pe teren nemodelat. STAN. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. asem\n\toare. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). îndeosebi pe solurile u[oare. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. mai ales în condi]ii de secet\. N. au un caracter general. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Din aceast\ cauz\. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie.

de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. ori de câte ori este nevoie. 8. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. de exemplu. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.3. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\.1. 1992). salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. În afar\ de acestea. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Bulbul are un gust iute dulceag. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.. teren perfect nivelat. fiind unanim apreciat\ de consumatori. aspectuo[i. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. pân\ la 30-35 t/ha. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. în func]ie de zona de cultur\. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. 73 . iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.a. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. De obicei. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. De asemenea. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Mai mult. care este primul element de succes. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. brânzeturi.6. Indiferent de acestea. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. tocan\ pentru iarn\. cultura este totu[i rentabil\. în condi]ii normale meteorologice. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. În multe ]\ri.

inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Dup\ cum se va vedea. mobilizat. nisip. 1998) [i. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. de aceea. substan]e bioactive). norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.5-2. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. insectofungicide [i. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. plivirea. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. 1992. a.a. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.N. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.. de asemenea. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Dumitrescu [i colab. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. N. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. STAN.0 kg/ha [i 3. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. În figura 8. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. De asemenea.0 kg/ha. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. condi]iile tehnice. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. în mod special. gradul de intensivizare a culturii. tradi]ie. îngr\[\minte minerale [. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. b. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. în func]ie de densitatea culturii. De asemenea. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. 74 . aerisirea. prezint\ un num\r de 3-4 frunze.5-4. turb\. eventual. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. un sistem radicular bine dezvoltat.

Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. 1992. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. cu plantatorul. b . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.6 . pe rândurile marcate pe strat. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.densitatea = 500-600 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.. odat\ cu modelarea terenului. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. în final. prin aspersie. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Fig. cu circa 300 m3 ap\/ha.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Uneori. Dumitrescu [i colab. În acela[i timp. de circa 200-250 grame.. 8. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 75 .Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .

Momentul recolt\rii. par]ial.6. inclusiv 76 . uneori. [i o afânare permanent\ a solului. sufleuri. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. solarii sau sere. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. cultura se practic\ în spa]ii protejate. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. atât ca anterioar\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. De asemenea. omlete [. în luna septembrie. cât [i ulterioar\. irigarea. se aplic\ între 5-7 ud\ri. de obicei. pentru diferite salate. a. din punct de vedere agrotehnic. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. din punct de vedere calendaristic. Cultura în câmp se aseam\n\. [i sub form\ de funii. face parte din culturile succesive în câmp. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. peste 21 mm).4. în dou\ reprize. exclusiv. N. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Irigarea se face din abunden]\. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. pe brazde. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Produc]ia este de 25-30 t/ha. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. STAN. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. la 10-15 zile dup\ plantare. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic.a. mai ales c\ dimensiunea acestora este. destinat\ consumului în stare proasp\t\.1. datorit\ irig\rii. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. 8. Pra[ilele asigur\. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic.N. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în mod tradi]ional. Cultura pentru stufat. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. numai prin brazd\. supe.). se pot condi]iona. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Bulbii de ceap\ prin r\sad. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha.

`n zonele mai reci pe timpul iernii. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. ca s\ nu se taseze). dac\ nu se mai dispune de stufat. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. prin aplicarea unei ud\ri. se asigur\. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. pentru a nu r\ci prea mult solul. pân\ la venirea iernii.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. care asigur\ startul culturii în prim\var\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. [i de 2-3 cm prim\vara. pe care nu b\lte[te apa. astfel. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. în special toamna. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. sau cu azotat de amoniu. iar arpagicul este bine calibrat. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. plantatul se poate efectua [i mecanizat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. astfel ca. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. uniform ca nivel [i grad de tasare. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. În ordine. la 15-20 cm între acestea. Dac\ solul este bine preg\tit. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. 77 . În unele situa]ii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. cu patru rânduri echidistante pe strat. în caz de secet\ prelungit\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Dac\ terenul este nemodelat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\.

Prin alegere. De exemplu. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Cultura este relativ simpl\. dac\ este nevoie. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. culturile prea dese se vor r\ri. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Când plantele sunt mai mari. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. în vederea livr\rii. de[i se execut\ pra[ilele necesare. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. pe de alt\ parte. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. 78 . MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. a plantelor cu simptome de atac. STAN. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. b. De asemenea. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. recoltarea se face în totalitate. pe alese. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. În acest caz. în func]ie de epoca de înfiin]are. N. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare.N. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. musc\. pe de o parte. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei.

alegând cele mai dezvoltate plante. pr\[itul sau plivitul. În mod obi[nuit. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. tomate. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. consumul de energie ar fi foarte mare. de 40-50 cm. Recoltarea se face e[alonat. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. înainte de venirea înghe]urilor. dup\ plantare. imediat ce acest lucru este posibil. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. c.5-2. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Cel mai adesea. atunci acoperirea lor se poate face toamna. în func]ie de condi]iile meteorologice.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Temperatura din solar. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Consumul de material de plantat este de 2. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. prin r\rire. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. La solarul tunel.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.. În mod practic. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. sunt posibile [i alte variante. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. chiar în ferestrele iernii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. de exemplu. deoarece. În acest moment. dac\ s-ar cultiva. 79 . Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\.0-2. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. 1998).

USTUROIUL COMUN Allium sativum L.7% celuloz\. se folose[te în industria conservelor. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. în func]ie de cerin]ele pie]ei. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. de asemenea. ssp. mai ales în reglarea presiuni sanguine. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat).5 cm. Valoarea sa terapeutic\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. 8. condimentar\ [i aromatic\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. mrani]\ [i nisip. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. fripturi. Aroma sa. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. în 2-3 reprize. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. salamuri. recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Gustul s\u picant. Se folose[te la prepararea. STAN. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 6-7% protide. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. 0. vulgare Familia Liliaceae 8. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . N. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i.2. este deosebit de apetisant\. cârna]i. În func]ie de temperatura din ser\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.N. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. în primul rând arpagicul stufat.6% lipide. supe. 1. 2000). Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat.1. Acest strat are grosimea de circa 1-1. cel mai târziu. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).44% cenu[\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 0.2. De asemenea. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. de neînlocuit. Materialul de plantare îl constituie. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. mai ales în medicina modern\ naturist\.

Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. 1992). R\chiteniT\m\[eni (Roman). (Butnariu [i colab. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Ca. 2000). La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Cel mai mare produc\tor european este Spania. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\.000 ha. I[alni]a-Amaradia.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. S. cum sunt cei ai febrei tifoide. probabil din specia A. D\r\[ti-Ilfov.a. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Importan]a economic\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B.2.a. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. 13. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. cu 240 mii tone. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. În rest. La noi în ]ar\. care confer\ aroma specific\. difteriei. în ambele emisfere. 1994). K) [i microelemente (Mn. în general. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). [i pre]urile deosebit de avantajoase. eventual. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Na. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele.). lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. pe tot parcursul anului. nematozii [i musca usturoiului. în solarii. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. holerei [. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. 81 . usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Cu. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. citat de Popescu [i Atanasiu. 22 t/ha în Liban.. iar în România. R`mnicu S\rat-Buz\u. ~n ce prive[te vitaminele. 1999. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). 17 t/ha în Sudan. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Fe [. 8. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). longiscuspis. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. vitaminele C [i E. Importan]a agrofitotehnic\.2. În SUA se ob]in 12 t/ha.

cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. iar dup\ formarea bulbului. usturoiul este o plant\ anual\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. În alte zone de cultur\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. netede [i lucioase. de m\rimea unui bob de porumb. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\.N. cu înmul]ire vegetativ\. sub form\ de jgheab. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. în anul urm\tor. alternativ (la dreapta sau stânga). care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\.3. ci bulbili aerieni. dup\ care devine circular\. alc\tuind. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. STAN. denumi]i popular [i „c\]ei”. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Tulpina. c\rnoas\). gâtul plantei sau tulpina fals\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. În sol. într-un singur plan. Discul. 82 . se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. 1985). Mugurii axilari se tuberizeaz\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. cu vârful ascu]it. cel mult egal cu num\rul de frunze. Din ace[ti bulbili. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. de culoare alb\ sau violacee. trimuchiat\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. este dirijat. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Frunzele sunt liniare. cilindrice. reunite în umbele false. ca [i la ceap\. în anul viitor. 1985). aceasta nu con]ine flori. R\d\cina. iar s\mân]a este alungit\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. din care. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. La noi în ]ar\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului.2. MUNTEANU 8. iar limbul. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). acestea sunt grupate în cime unipare. N. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. [i poate varia de la 4 la 60. ajungând s\ prezinte muchii. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. de r\d\cinile adventive. formând a[a-numi]ii bulbili. prin suprapunere.

Astfel. De D\r\[ti. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. 1994. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. cu un nivel mai redus al apei. nu formeaz\ l\stari floriferi. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Ecologic. formeaz\ un bulb mic. temperatura optim\ este de 18-200C. este rezistent\ la secet\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). De Rm. Brewster. ~n general. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. în general. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. 83 . Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Dup\ Butnariu [i colab. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. De I[alni]a). Chaux [i Foury. Dup\ aceea. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. 1994). În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. bulbii sunt mijlocii-mari. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. reprezint\ forma de toamn\. Asia Mic\). de asemenea. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Grupa continental\ (Caucaz. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme.4. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 1973. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. rezistente la temperaturi sc\zute. În timpul vegeta]iei. S\rat). Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\.2.LEGUMICULTUR| II 8. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Apa. temperaturi sc\zute [i p\strare. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu.

Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.-3. În acest caz. 8. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.5 kg. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.. preventiv.a. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. 84 . astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. culoarea frunzelor acoperitoare [. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.3).2.0 kg. care îngreuneaz\ recoltarea. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.2. Dac\ solul nu este corespunz\tor. MgO=0. Preg\tirea terenului începe din toamn\.0 kg. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Lucrarea cu freza este prea scump\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6..6. STAN. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. P2O5=1. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.2. K2O=5. N. pulverizeaz\ solul. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.N. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. ba mai mult. dar bine structurat. K2O=8-10 kg. pe cât posibil. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. suplimentar. care. 8. consumul specific este: N=11 kg.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.5 kg [i S= 5 kg.5 kg (dup\ Butnariu. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. P2O5=3-4. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. unele insecticide (tabelul 8.D. se mai execut\. 1994).5. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. culoarea tunicilor. Totu[i. 1998). dar mai energic\. precocitate.

LEGUMICULTUR| II 85 .

STAN. afecta]i de atacul nematozilor. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. 1994). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice.N. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. dar nici din centrul bulbului. Plantarea mecanizat\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. dup\ recoltare. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. N. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. adesea. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Lucr\rile de îngrijire sunt. se poate face toamna sau prim\vara. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. bulbii o petrec în câmp. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Înfiin]area culturii. care este obligatoriu. în cea mai mare m\sur\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Pentru realizarea acestei densit\]i. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. 1994). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. de[i posibil\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. care se las\ în brazd\ nelucrat\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. pentru c\ sunt prea mici [i. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire.

mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.8-1. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.4% gr\simi. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. dar poten]ialul soiurilor atinge. 8. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.5% celuloz\ brut\). care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).LEGUMICULTUR| II bulbililor. PRAZUL Allium porrum L. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. adesea. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 4. cultura în câmp se practic\ mai rar.7% hidrocarbona]i (din care 2. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). în condi]iile de la noi din ]ar\.4% dizaharide [i 1.1. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. care este mai scump\ [i. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . provoac\ arsuri gastrice. în teren deschis sau în solar.3-0. De regul\. 0. Prazul este o plant\ legumicol\.3. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. Familia Liliaceae 8. 6. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. dac\ nu au survenit precipita]ii. în cazul apari]iei unor ploi. În foarte multe din preparatele culinare. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. pân\ la 10-12 t/ha. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). vitamine [i fitoncide. 2-3% proteine.5% cenu[\ (s\ruri minerale). 0. înlocuie[te ceapa. e[alonat.3% monozaharide. Calendaristic. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.3. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. În principiu. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).

care se g\sesc în compozi]ia sa. cum ar fi Oltenia [i Banat. cu un redus grad de perisabilitate. 1969). atât la transport [i la comercializare. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac.3. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. În orice caz. astfel. Peninsula Balcanic\. 8. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Asia de Sud-Est. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. mult mai puternic dezvoltate. pentru a asigura o bun\ comercializare. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. 2000). 1992). Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. fructe [i semin]e. MUNTEANU sau a usturoiului.25 m (Maier. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. dou\ tipuri de r\d\cini. 8. R\d\cinile adventive. cu înmul]ire sexuat\. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. prin rusticitatea sa.2.. prazul este cunoscut în întreaga lume. Prazul. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Plantele de praz produc. STAN. de aceea. cât [i în timpul p\str\rii. C [i PP). p\trunzând în sol pân\ la 1. 1994).3. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. îns\. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. H. În primul an din ciclul ontogenetic. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. de câteva mii de ani î. are o tehnologie u[or de realizat. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Importan]a agrotehnic\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. R\d\cina. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. În prezent. N. Cultivat de egipteni [i greci. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. cum ar fi Europa occidental\.N.3. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. bienal\. Africa de Nord. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Tulpina. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.

într-un singur plan vertical. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite.3. 8.7 . Pe restul por]iunii lor. în condi]ii de mediu diferite. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . format din cele [ase tepale.4. plin\ în interior. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. La baza lor. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. au ap\rut mai multe forme ecologice. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Pe por]iunea limbului. mu[te). fiind liniar. sunt albeg\lbui.2 cm la baz\ [i 0. Aceasta este erect\. este de culoare alb\. tecile se suprapun unele peste altele. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. cilindric\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. roz sau violacee. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. 8. În anul urm\tor. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. sub form\ de jgheab. Perigonul. denumit\ tulpin\ fals\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. 1985). glauc\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. groas\ de 1-1. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. sunt formate numai din teac\ [i limb. florifer\. ca la toate speciile alliacee. Frunzele. alc\tuind o forma]iune cilindric\. 8.7). cu o rusticitate evident\. îngro[at\ [i suculent\. neted\. dac\ sunt din exterior. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. înalt\ de 80-120 cm. Pe acest disc. pe partea sa superioar\. Frunzele. cu rezisten]\ mai slab\. ca [i la usturoi (fig. în mod alternativ.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Butnariu [i colab. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.4-0.

N. dar nu ca regim. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[.2-0. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Picior de elefant. 1992. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Dup\ plantare sau r\s\rire. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Fa]\ de ap\. vegetarea înceteaz\. A[adar. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.6. În Fran]a. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. 1994): N=2-3 kg. MUNTEANU pe timpul iernii.5 kg [i S=0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Brewster. de asemenea. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. în func]ie de zona de evolu]ie. de tradi]ie. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). 8. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. de Carentan.5. În condi]iile de secet\. În acest stadiu. de toamn\ [i de iarn\. ]ar\ cu tradi]ie veche. de var\.6 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. K2O=4 kg. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Mg=0. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. P2O5=1 kg. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.3. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. plantele r\mân mici. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 90 . precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury.. 1998) 8. 1994). acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\.N. 1994). STAN. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Apa. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.3. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. iar dac\ este mai sc\zut\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. când plantele sunt mature pentru primul an.

5-2 cm. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Preg\tirea terenului începe din toamn\. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia.6. dac\ este necesar. s\ fie profund [i fertil.1. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama.LEGUMICULTUR| II 8. ca plant\ indicatoare. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. 91 . cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. dup\ modelare. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Chiar înainte de r\s\rire.3. la 28-30 cm adâncime. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. pân\ la sem\nat. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. în func]ie de zon\. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. 1998). care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri.. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Sem\natul se execut\ mecanizat.8. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). terenul se t\v\luge[te. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. în aceea[i zi. În principiu. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. la adâncimea de 1.

c. b .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin sem\nat direct sau prin r\sad. d .N.8 . MUNTEANU Fig. 8. N.pe teren modelat.pe teren nemodelat. STAN. prin r\sad 92 .

Recoltarea se face manual. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\.2. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf.3. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.6. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Cu prilejul acestei pra[ile. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. cultura se poate realiza în ogor propriu. Pentru p\strare peste iarn\. Recoltarea începe toamna târziu. 8. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. În atare circumstan]e. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha.2 [i 8. Dac\ sunt goluri. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. O lucrare special\. absolut necesar\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. de regul\. Dup\ dislocare. sporind calitatea recoltei. care se repet\ dup\ r\rire. cu ajutorul sapei sau cazmalei. sau semimecanizat. În [an]uri. plantele se smulg. este mu[uroirea plantelor. care se completeaz\ cu una mecanic\. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. 93 . Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. prin aspersie. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. altfel.3). când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Pentru consum imediat. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). dup\ o cultur\ anticipat\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. prin aspersie. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare.

Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. STAN. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. usturoiului comun [i prazului. în cazul culturii prin r\sad. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\.N. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. dup\ ce au ap\rut buruienile. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. executate cu grapa cu col]i reglabili. ceapa e[alot\.4. dar la noi în ]ar\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. subspecii. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Prim\vara. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. 8. ca [i la cultura prin sem\nat direct. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. în afara celor prezentate. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. cu pân\ la 50-60%. Plantarea se face manual. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. În condi]iile de la noi din ]ar\. ceapa de iarn\ sau de tuns. 94 . Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. dar poate ajunge la valori mai mari. N. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. de regul\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune.

proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.10). formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.Ceapa de Egipt (rocambole).4. Fig.LEGUMICULTUR| II 8. dar de dimensiuni mai mici.9 . central\ [i de nord a Moldovei. 8. f. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. mai multe [i mai mici. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. prin discul propriu. nu formeaz\ flori. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Este originar\ din bazinul mediteraneean. pe bulbii din inflorescen]\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. 95 . aspr\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. 8. iar tulpinile florifere. 8. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.9). se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. fiecare în parte. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.1. ca [i cea colinar\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. de un disc comun (fig. nu formeaz\ semin]e. La forma proliferum. dar [i din zona central\ a Asiei. bulbiferum [i Allium cepa L f. de obicei. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. dar care.2.4. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Este o specie peren\. 8. cu o tunic\ de protec]ie groas\. fructe [i semin]e. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.

asem\n\toare cu prazul.11 . Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.N.4.11).Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . La noi în ]ar\. Când se înmul]e[te prin semin]e. care se folosesc în industria conservelor. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. De regul\. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. N. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.. Este o specie peren\.4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. STAN. 8. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. Plantarea se face toamna sau. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. 8. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Formeaz\ un bulb pu]in evident.4. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. cel mai Fig. prim\vara.10 . de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).3. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). în anul urm\tor. Fig. 8. de asemenea. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.

îndeosebi formele mediteraneene. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Uneori. 8.4. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. ~n primul. 8. var. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.12). deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 1973). 8.5. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. 97 . dar foarte mari.12 . Este bine cunoscut în întreaga lume. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. De Bucovina. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. iar `n anul urm\tor. ophioscorodon Dom. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. cu mai mul]i bulbili. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.

C=20-25 mg/100 g [. Importan]a agrofitotehnic\. cop]i sau pr\ji]i. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. protein\ brut\ 2%.1. N. glucide simple 0. sunt diferite. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. comparativ cu alte legume. 9. B1 [i B2=0.2 mg/100g. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.4%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. cenu[\ 1%.08 mg/100g. astfel c\ este folosit\ aproape integral. inclusiv în sistemul culturilor protejate. De asemenea.2%. care se consum\ fier]i.8-1. STAN.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. `n terenul destinat culturilor legumicole. culoare [i chiar gust.a.5 mg/100 g. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Familia Solanaceae 9. din punct de vedere botanic. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. m\rime. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. celuloz\ 0. precum [i unele vitamine: A=0.N. de[i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.1. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.

Cultura cartofilor timpurii. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.a.1. dar numai S. 99 . cultura [i recolta sunt mult întârziate. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Columbiei. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. curat de buruieni. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. cum ar fi S. în cazul culturii timpurii. S. demissum (rezistent\ la frig). Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Cerin]a mare a pie]ei [i. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Factorii de risc. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). mai întâi în Transilvania. în cea mai mare parte. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. ca urmare. S. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. În prezent. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. de[i las\ terenul. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Importan]a economic\.. Bineîn]eles c\. Totu[i. pre]urile avantajoase de valorificare. De regul\. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. în mod surprinz\tor. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. 1974). Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. 9. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Mai mult. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. în unele ]\ri din vestul Europei. cel târziu pân\ la 1 iulie.2. S.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. în acest caz.

care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. STAN. 100 . Tulpina. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. subterane. spre profunzimea solului. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. citat de Zanoschi [i Toma. când este foarte tân\r. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. din care. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. care se mai nume[te col].. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Din ace[ti ochi se formeaz\. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale.1). 1969). dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. [i o parte apical\ sau vârful. iar în plus. de 1.5-2. dup\ care cade. tipice fiec\rui soi (fig. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. 9. 9. se orienteaz\ pe vertical\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. De asemenea. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Ace[tia pot avea forme diferite. R\d\cina. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. În primul an. formând a[a-numi]ii ochi. prin care se insereaz\ pe stolon. tulpinile aeriene. 1985). se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. care con]in trei muguri. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. În condi]ii de întuneric. în al doilea an. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.2). În cazul în care l\starul este distrus.0 cm. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. în condi]ii corespunz\toare.3. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. MUNTEANU 9. m\rimi [i culori diferite. Ace[tia sunt cilindrici. ai tulpinii aeriene. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. N. 1958. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Tuberculul are o parte bazal\.N. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme.1. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. În condi]ii de lumin\.

1974). La o plant\ Fig. 101 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 9.1). în ciclul lor de via]\. 9.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. fistuloas\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. erect\. muchiat\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. denumit\ faz\ dormind\.1 . 9. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.LEGUMICULTUR| II Fig. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.2 .

conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. grupate într-o cim\ terminal\. ovat-lanceola]i ori circulari. cu aspect rotat. prinse pe baza corolei. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. ovoidal\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. STAN. albastr\. turtit\. 1985). MUNTEANU Frunza. Fig. cu 5-10 flori. Lobii (foliolele) sunt ova]i. cu dou\ loje. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. alb\ sau cenu[ie. cu umiditate ridicat\. sunt dens p\ro[i. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. 9.3).3 . Florile sunt actinomorfe. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. De asemenea.5-2 mm în diametru.N. S\mân]a este mic\. 1974) Floarea. N. Gineceul este bicarpelar. ro[iatic\. violet-închis\ etc. Polenizarea este direct\. eliptici. pentamere. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Uneori. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. iar corola este format\ din cinci petale unite. hermafrodite.1. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.9. 9.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. de culoare alb\. cu diferite tipuri de peri[ori. De[i cartoful nu 102 . cu vârful ascu]it. prin autogamie.4. Caliciul este format din cinci sepale unite.

numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Minus 1-2 Minus 0. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. 1984). Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. în acest caz. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în asemenea cazuri. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Totu[i. r\d\cinile pot cre[te. De asemenea. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Rezult\ de aici.. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. apa având. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. cât [i p\r]ile aeriene. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Astfel. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. [i rolul de regulator termic. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. în Ceau[escu [i colab. Tabelul 9. în Ceau[escu [i colab. 103 . s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.2 (dup\ Bala[a. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. în mod clar. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. iar perioada de lumin\ este maxim\. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tufa cre[te în condi]ii optime.1). Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Riscul temperaturilor de înghe]..

toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab.. 8. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. care are loc la nivelul stolonilor. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. La o ton\ de cartof. acest regim. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. de care depinde succesul culturii. De aceea. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. în Ceau[escu [i colab.U. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. este favorabil\ udarea. STAN.N. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 14 kg K2O. N. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. 2 kg P2O5.A. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.5 kg MgO [i 2 kg S. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Solul este un factor de mediu important. MUNTEANU Tabelul 9. Totu[i. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 104 . Din aceast\ cauz\. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. 3 kg P2O5. dar [i de intens\ activitate metabolic\.. în special prin aspersiune. la nevoie.A. tuberculilor [i r\d\cinilor. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. De aceea. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. solul. s\ fie fertil. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).5 kg K2O.U. prin caracteristicile sale. bine structurat. 1-1. ca urmare.

Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .6. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu pant\ uniform\. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. s\ fie bine structurat. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Tabelul 9. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. biloane [i rigole de udare.0 16. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Nu se recomand\ solanaceele [i.5. legumele verde]uri.3. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. legumele din grupa cepei sau a verzei. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.1. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. cartoful decât dup\ 3-4 ani. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.LEGUMICULTUR| II 9.6. cerealele p\ioase. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale..5 9.1. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.0 16. bineîn]eles.1. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.

într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. deshidrata]i. În mod aproape generalizat. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. se pot folosi atât tuberculii mici. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.. 9. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi.4 .4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. eventual. de exemplu. 9. În unele situa]ii. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. manual. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. distan]ate la 70 cm (fig. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 1997). cu diferite v\t\m\ri. încol]i]i. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 106 .Modelarea terenului `n rigole [i biloane. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. cât [i cei prea mari. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. STAN. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. N. calibrarea.N. În situa]ii normale. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. dezinfec]ia [i încol]irea. Fig. 1992).

pe pardoseala magaziei. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. 1973). cu prec\dere. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. 107 . dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. mai ales. 1997). solariile etc. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. în func]ie de spa]iul de încol]ire. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i)..0 mm. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. formeaz\ l\stari de 1. [i alte substan]e în amestec. luminii. Dup\ aceast\ etap\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare.5-2. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dac\ umiditatea scade prea mult. În condi]ii de umiditate sc\zut\. la nevoie. în spa]ii corespunz\toare. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. timp de 2-4 ore. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. înainte de plantare. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Dup\ suda]ie. dar se pot folosi. tuberculii. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. când tuberculii sunt zvânta]i. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. pentru a[a-numita suda]ie. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. serele. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. ce se afl\ într-un vas adecvat. În timpul acestei perioade. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. Imersia dureaz\ circa cinci minute. în spa]iul din jurul ochilor. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc.5%. eliminându-se. În acest timp. Dup\ imersie. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. de culoare alb\ (col]i). În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. În timpul aerisirii. care se scufund\ în solu]ia de formalin\.

Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. special echipat\ (MPR-5).5).d. un nou strat de amestec. În felul acesta. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.5-3 cm. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. dup\ care se adaug\. În principiu. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. pe rigolele deja trasate (fig. Atât plantarea manual\. cu 20-30 martie. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. acest moment coincide. simpli sau ramifica]i. pe teren modelat (fig. În vederea plant\rii. N. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.a. cu lungimea de pân\ la 1. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. respectiv. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.9. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.2). C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Calendaristic. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. îngro[a]i. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. în anii normali.9. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). În unele cazuri. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Plantarea tuberculilor. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. acesta se ud\ bine. 108 . O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.N. STAN. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Densitatea [i. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. rumegu[ [i nisip. folosind ma[ina de plantat r\saduri. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Plantarea se poate efectua manual. turb\.4). pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. 9. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm.m. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. sau complet mecanizat.

de asemenea. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Excesul de umiditate.U. de regul\. Dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.4 kg/ha. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. se asigur\ circa 1.5 . Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. de aceea. importan]\ redus\ pentru cultur\. Imediat dup\ plantare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm.3-0. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. Mancozeb. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. De regul\. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Mana cartofului are. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.A. Lipsa de umiditate. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. postemergent. se efectueaz\ o erbicidare. întârzie procesul de formare a tuberculilor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Lucr\rile de îngrijire. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. odat\ cu plantarea. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .

în rigole deschise mecanizat sau manual.6. iar 110 . fiind încadrat\ între 5 martie .7).3 l/ha. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Lucrarea se face manual. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. N.a. în tunele joase. semimecanizat sau mecanizat. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. În ambele cazuri.1. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. se culeg tuberculii cei mai mari.0.N.6). 9. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.2. Calendaristic.9. STAN.5 aprilie. manual. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Fastac-0. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. cuibul se desface cu sapa. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.3 l/ha. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. în sistem cuvertur\ [.1 l/ha sau Karate. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. 1992). Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. De regul\.9. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor..

Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. mai mari între plante pe rând. în mod corespunz\tor.6 . 9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.

Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. Într-o alt\ variant\.8 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 112 . cuprinzând sub el dou\ rânduri. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. STAN.8).N. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.tunelul pe rigol\.9. 9. b .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. N. Fig.

denumit [i cartof dulce. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.9. Fig. iar în sol un sistem radicular puternic. supe. Înainte de plasarea foliei.10 . Batatul este o specie anual\.9 .Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. sub form\ pr\jit\ etc). Convolvulus batatas L. dar f\r\ succesul scontat. sin. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. terenul trebuie s\ fie bilonat.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. De la batat. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Fig. 9. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. 1969) 113 .LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. 9. R\d\cinile.9). pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.2. din loc în loc. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. creme. în medie. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Acestea. BATATUL Ipomoea batatas Poir. asem\n\toare cartofului. erbacee.

rezulta]i din l\stari. fertiliz\ri faziale. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. 114 . STAN.10). N.a. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. ud\ri.N. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 9. MUNTEANU înr\d\cina]i.

VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. ]esutul preinflorescen]ial.1.B. încadrat\ sistematic în specia B.pentru B.B. în tot cursul anului. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Importan]a alimentar\. De la aceste specii se consum\ frunzele. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). capitata L. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. Dup\ locul lor de origine.pentru B. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. 10. pedunculii. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . rapifera Metzg (2n=20) [i napul . napus ssp. 5-6% glucide. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. varza se consum\. simpl\ sau asortat\. Brassicaceae. oleracea L.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. 1. practic. diferite preparate culinare. Familia Cruciferae 10.. mugurii floriferi [. cu sau f\r\ carne etc. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. f. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .5% 115 .. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. oleracea [i 2n=20 . printre altele. reprezentat\ de specia B. alba DC.a. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. [i varza asiatic\. rapifera Metzg (2n=38).1.2-1. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. campestris L.. var. campestris ssp.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. tulpinile îngro[ate. familia Cruciferae sin.

2 % gr\simi. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. în culturi succesive. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. 1995).. practic. 10. o. în medie. 2000). Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine.N. silvestris L). în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). s\ruri minerale: de calciu .. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. din prim\var\ pân\ în toamn\. a fost cultivat\. unele lucr\ri. cu fosfor – 31mg/100g [. ca varza timpurie. înc\ din antichitate. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. prin r\sad.1-1. complexul B . o suprafa]\ de circa 30. 1998). Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. pe linie filogenetic\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. în câmp [i în spa]ii protejate. În secolul al XIX-lea. era pu]in cultivat\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. 116 . N. începând cu secolul al XIIlea. asigurând venituri. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Dup\ datele statistice FAO. de potasiu . recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. de sodiu . de la înfiin]are pân\ la recoltare. practic între cele dou\ cercuri polare.50 mg/100g. 0. 31 mg/100g fosfor.000 ha/an. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. împreun\ cu altele.. În ]ara noastr\. Importan]a agrofitotehnic\. unele toponine sau nume de persoane.a. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. În prezent. STAN.2 mg/100g [. din varza s\lbatic\ (B. cultura acestei legume. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. În ]ara noastr\.2. MUNTEANU proteine.20 mg/100g. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).a. de regul\. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). var.46mg/100g. unde g\se[te condi]ii prielnice. în ultimii 10 ani. duble. de var\ sau de toamn\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.1. asociate [. vitamine: C . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. mai ales la m\n\stiri. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.1. p\str\rii temporare [i valorific\rii.24 mg/100g potasiu. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.a. putând fi complet mecanizate. cur]ile domne[ti [i boiere[ti.

cu limbul oval. grupate în raceme lungi. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). hermafrodite.1). ierboas\.). ce poate ajunge pân\ la 1. glabr\. 2 . 10. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. în interior c\rnoas\. groas\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.1. Tulpina. 4 . este scurt\ (15-20 cm).frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. par]ial.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. de form\ conic\ sau cilindric\. la exterior lemnoas\. tetramere. tulpina lemnificate (fig. ovat\. glauc\. 1 .1 . Pe tulpina florifer\. laxe. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. cu r\d\cina [i. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. eliptic sau aproape circular. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. Florile sunt actinomorfe. Frunzele exterioare sunt verzi. În faza de r\sad. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. 10. 10. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.c\p\]âna. bogat ramificat\. alterne. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. sulfurii sau alburii. conic\ etc.aspectul general. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). frunzele bazale sunt pe]iolate.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 117 . scurt pe]iolate. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.5 m adâncime.3. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. iar cele interioare sunt albe. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 3 . Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. eliptic\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Primele frunze normale Fig. puternic ramificat\.

Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. produc]ii mari. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar ultimele cele de la vârful racemului.2).000-4.N. uneori reticulate.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). [i anume 2-30C. 2 . dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. 10. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. cu diametrul de 2-3 mm.sec]iune prin semin]e . Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Deoarece inflorescen]a este un racem. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. dehiscent\ (fig. 1985). Semin]ele sunt aproape sferice. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. cele patru carpele sunt concrescute între ele. rostrat\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10.sec]iune longitudinal\ prin fruct. STAN. N. procesul de germinare 118 Fig. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.4. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. 10. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Totu[i. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. Polenizarea. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.000 de flori. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile.2 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. De[i are flori hermafrodite. La temperaturi mai ridicate. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. albinele. cele de la baz\ au format deja silicve. Pe o plant\ se pot forma 3. netede ori fin striate. Oricum. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. brune sau cafeniu negre. Temperatura. 3 . Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.1.

respectiv. datorit\ vernaliz\rii. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Beker-Dillingen.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. 1969). Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. cu cerin]e mari. în faza de r\sad. în 3-4 zile. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. dac\ lumina este de intensitate slab\. Vara. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. iar la 18-200C. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . de asemenea. Lumina. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. În schimb. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. 1956. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Astfel. În acela[i timp. adic\ la temperatura de minus 5-60C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. 1998). Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. În faza de cre[tere vegetativ\. atât din punct de vedere calitativ. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. în faza de r\sad. este necesar ca. 1982). Dup\ germinare. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Astfel. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. cre[terea înceteaz\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\.. cât [i sub aspect cantitativ. La temperaturi mai ridicate. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. De aceea. afânate sau. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Dup\ majoritatea autorilor. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. iar în faze mai avansate. dar cantitativ mai reduse. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. pe terenuri umbrite. Peste limita de 20-250C. o faz\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. uneori. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. În cazul solului. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. în toat\ perioada ciclului vital. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. atât în sol. 1956). La varza timpurie. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. 1989). adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. cât [i în atmosfer\. c\p\]ânile r\mân mici. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru.

provenind din str\in\tate.).7 kg CaO [i 0. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 10. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. forma [i m\rimea c\p\]ânii. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. în general. STAN. 01 . unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. În compara]ie cu alte plante legumicole. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. 04 . de[i are unele avantaje.N. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.târziu.extratimpuriu. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.40 kg K2O. 1. Solul. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. N. 0. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. în ]ara noastr\. al\turi de ap\. favorizând b\ltirea.1. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.de var\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.3 kg azot. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. recomandarea pentru sistemul de cultur\.timpuriu. la niveluri optime de 75-80%. la nevoie. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 4. Reac]ia solului poate varia. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. Astfel. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. prim\vara. Irigarea prin brazde. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. De regul\.5. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. 02. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. 03 semitârziu. 2000). este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. profunde. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. în limite medii.5. De asemenea. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. cât [i hibrizii F1. hibrid F1 etc. aplicat toamna sau. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 120 . Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). De asemenea.3 kg MgO. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.1. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus.20 kg P2O5. anterior preg\tirii terenului.

LEGUMICULTUR| II 121 .

a. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. prin fertilizarea de baz\. ]elin\. p\trunjel.) [i din grupa cepei. Mobilizarea solului.1. Tehnologia de cultivare 10. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. 45 kg P2O5. ferite de curen]i reci.1. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. p\stârnac. Toamna. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. 122 . care au boli [i d\un\tori comuni. sfecl\ ro[ie. etc. N. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea de baz\. dovleceii. de tipul solurilor aluviale. la 8-10 cm adâncime. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. prin dou\ treceri. fasolea de gr\din\ [i cartofii.2.N. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cu diferite grade de evolu]ie. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. ardeii. Preg\tirea solului. tomatele. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.1. toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.).8.6. p\tl\gelele vinete etc. STAN. 210 kg K2O. plantele extrag din sol: 115 kg N. În leg\tur\ cu aceasta. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. este necesar ca. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. bame. imediat dup\ nivelare. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. situate pe terasa a doua a râurilor. cum sunt: castrave]ii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. expuse la soare. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. s\ se realizeze produc]ii maxime. lobod\ de gr\din\ [. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. MUNTEANU 10.6. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. castrave]i. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.2. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. La rândul ei.

M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. se folosesc doze orientative. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. Astfel. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.8 sau 123 . Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.2%). cu suprafe]e mici.5 g sare potasic\ la m2. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. În cazul verzei timpurii.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. În cazul gospod\riilor popula]iilor. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. prim\vara devreme. dup\ care se face modelarea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.2 în agregat cu tractorul U-650M. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. 60 g superfosfat [i 12. inclusiv modelarea solului pentru ca.

pe rigole. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. în cantitate de 3-4 litri/ha. pr\fuirea cu 124 .2. acestea se vor executa dup\ plantare. la adâncimea de 5-8 cm. MUNTEANU MMS-4. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. [i de aceast\ dat\.8. . astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare.tratamentul chimic. Preg\tirea semin]elor. solul. în cazul gospod\riilor popula]iei. deoarece. respectiv 15 g/m2. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. modelarea se execut\ tot din toamn\.5). astfel modelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.8. echipat cu rari]e. Terenul fiind modelat. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. N. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.N. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Erbicidarea. acest erbicid fiind foarte volatil. înainte de sem\nat. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. prim\vara. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. STAN. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. în acela[i mod ca [i Treflanul. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene.

Producerea r\sadurilor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. se ud\ cu 125 .3.5% timp de 10-12 ore. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. în vârst\ de 40-45 zile. se taseaz\.. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. folosind rama de sem\nat. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. 1986). prin împr\[tiere. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.stimularea semin]elor. în vederea gr\birii germina]iei. . prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Tabelul 10. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

07-15.07-30.3 0.3 0.3 0.0 0.4 1.4 1. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06 01.5 0.06-10.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06-10.06-10.04 01.04-15.06 30.05-15.0-2.05-05.06-30.07 10.5-0.04-10.01-5.05-20.06-20.05 20.05-10.03-15.N.06-25.3 0.4-0.07 15. N.05 25.3 0.06-15.3 0. STAN. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-20.06-10.03 01. Tabelul 10.03-5.04-20.4-0.3 0.06 - 25.3 0.06-25.3 0.8-1 0.07 10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.4).02 15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05-15.06-15.06 05.6 0.03-30.05 15.5 0.07 01.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-15.0 0.01-10.05 15.3 0.05 25. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06 01.07 - 20.06-10.05 15.07 01.04 20.05-05.05-15.06 15.3 0.3 0.05 - 01.05 01.05 15.03 10.05-25.05-25.05 20.06 01.07 10.05 20.02-10.5-2.03 01.02 plant\rii 5.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .3 0.05 15.06 20.06 20.05 01.06-15.4-0.3 0.04-10.04 01.06-20.02-05.05-05.07 05.05-05.03 25.01-15.04-05.02 15.06-15.03-30.06 05.

3%. în cuburi nutritive. Tabelul 10. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Divipan 100 EC 0. 127 . . folosind 300 g azotat de amoniu.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.1% sau Sinoratox 35 EC 0. pentru combaterea afidelor. Onevos 33 EC 0. Perozin B 75 WP 0. la semnalarea stacului.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.25%. .2%. Turdacupral 50 PU 0. conform datelor din tabelul 10. de culoare verde-închis. [i colab. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. Actelic 50 EC 0.05%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.1% (Costache M. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .5. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Dithane M-45 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. 200 g superfosfat. 500 g sulfat de potasiu. . la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. la 8-10 zile de la repicat. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Sandofan C WP 0.4%.dirijarea temperaturii.2%. În momentul plant\rii. 1987). prin coborârea temperaturii la 4-60C.4%. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).05%.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.

128 . Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. odat\ cu executarea plant\rii. În timpul perioadei de vegeta]ie. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. la 5-6 zile de la plantare. N. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.55 plante pe m2. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Completarea golurilor se face manual. cele alungite. 10. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie.N.3). în perioada de 5 martie – 5 aprilie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. 200250 m3/ha. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat.67 plante la m2. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Tot din acest motiv. umidit\]ii [i aerisirii. revenind 6.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. revin 5. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. distribuindu-se circa 0. 10. cu r\sad de aceea[i vârst\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Pe fiecare strat în\l]at. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat.5-1 litru ap\ la plant\.3 . Fig. STAN. Lucr\rile de îngrijire. soi [i calitate. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. aplicând 4-5 ud\ri. Dac\ este necesar.

Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. [i de 1-2 ori manual. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. În cazul culturilor pentru consum. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Produc]ia este de 15-20 t/ha. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. soi [i epoca de înfiin]are. igien\ cultural\. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. e[alonat în 3-4 reprize. în faza de formare a c\p\]ânii.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. eliminarea plantelor atacate). Calendaristic.6 [i 10. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. dar peste 350-500 grame. În gospod\riile popula]iei. în func]ie de zon\.7). începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Oxiclorur\ de cupru 0. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. pe rând.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. cu fermitate evident\. prin t\iere cu cu]itul. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. pe o adâncime de 50-60 cm. sub primele 3-4 frunze exterioare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. bine învelite.15%. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Dac\ este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.5%)** 129 . ca adeziv. Tabelul 10. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.

dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.3% sau Dithane M-45 0. Manzate 0. Fundazol 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.2%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. STAN.. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Miltox 0.6 . igien\ cultural\. Nemispor. igien\ cultural\.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.3%. 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.1%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. distrugerea resturilor vegetale. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.25%) Igien\ cultural\.2% sau Perozin 0.15%.2%.05-0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.1%. Benagro 0.5%.1%.1%. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Captadin 0.4%. Topsin M 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente.5%. igien\ cultural\. evitarea terenurilor ude [i acide.1% sau Fundazol 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. tratarea culturilor (Perozin 0. ar\tura adânc\ din toamn\. tratarea culturilor (Benlate 0.1%. combaterea insectelor vectoare.15%.25%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.2%. Merpan 0. N. folosirea de soiuri rezistente.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.N. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Benagro 0. Benlate 0. ca adeziv 130 . primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. dezinfec]ia amestecului nutritiv. igiena cultural\.5%) Rota]ia culturilor.2%. Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ de toamn\.2%. ar\tura adânc\ de toamn\.10. Nemispor 0. Curzate plus T 0.4-0.15%) Rota]ia culturilor. Mycodifol 0.2%. sin P. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.15-0.25%. Rovral 0.2%. în special la culturile semincere (Daconil 0.1%) Rota]ia culturilor. Tiuram 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Ronilan 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.1% sau Sumilex 0. Brave 500 0.

2%. r\saduri s\n\toase [i viguroase. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Triclorofon 80 PS 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Actel[lic 25 EC 0.2%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Decis 25 EC 0.04%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.4%. Clorofos 75 PS 0. combatere biologic\ 131 .05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%.15%.15% etc.4%.). Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.4%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.1%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.2% etc.1%.4%. Sinoratox 35 EC 0. Metathion 50 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0. Carbaril 50 WP 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.05%.15%) Igien\ cultural\. Sumithion 50 EC 0.2%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra).4%. Decis 25 EC 0.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Zolone 35 EC 0.1%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Diazinon 60 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.05% etc. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2% etc.2%.05%).LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.04%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. Ambuch 25 EC 0.15%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.4%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. igien\ cultural\. Dipterex 80 PS 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.2%. Sinoratox 35 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15%. Thuringin 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. plantarea în câmp cât mai devreme. Carbetox 37 EC 0. Clorofos 75 PS 0.15%. Basudin 60 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Fernos 50 WP 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.

N.1%. Fertilizarea de baz\. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. ca adeziv 10.4%. plantele extrag din sol: 84 kg N. Carbetox 37 EC 0. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Zolone 35 EC 0. ridichi.1.05%. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. STAN.04%. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.15%. la nivelul în\l]imii plantelor. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.7 . Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . cât [i în atmosfer\.1% etc. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Preg\tirea solului. igien\ cultural\. Ca urmare. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.15%. Se evit\ solurile prea u[oare. tratamente (Sumithion 50 EC 0.05%. p\stârnac. 20 kg P2O5.. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Decis 25 EC 0.01% etc. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.2. toamna. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Hostathion 40 EC 0. care pierd repede apa. bine nivelat. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Locul în rota]ia culturilor. De aceea se alege un teren plan. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Sinoratox 35 EC 0. MUNTEANU Tabelul 10. ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. p\trunjel. profund [i bogat în humus. în cele mai bune condi]ii.6. 1985).2%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. N.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.) [i cele din grupa cepei. fasolea de gr\din\ [i bobul. deosebit de periculo[i. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.15% . Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Folithion 50 EC 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.1%. Decis 25 EC 0. ]elin\ etc. Sumithion 50 EC 0. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. Zolone 30 WP 0. tratamente (Birlane 10 G 0. Metation 50 EC 0.2%. Ripcord 40 EC 0. 75 kg K2O.

dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Varza de var\. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10.2. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se ud\. Modelarea solului.2. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. irigându-se de mai multe ori. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. la 5x5 cm. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.3. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. urmând ca. utilizând rama de sem\nat. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. echipat cu corpuri de rari]e. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. în 2-3 reprize (15-20 martie. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Erbicidarea. Dup\ sem\nat. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici).LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. înainte de plantare cu 10-14 zile. sau cu DR-5. în solarii neînc\lzite.2). Astfel. se folosesc doze orientative. rigolele s\ fie adâncite. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în 2-3 etape. distribuindu-se circa 0. cu specificarea c\. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Fig. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. La r\sadurile nerepicate.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane.4). 134 .4 . concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. revenind o desime de circa 5. 4 g/m2. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). STAN. în func]ie de umiditatea solului.5-1 litru ap\ la plant\. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.4). N. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.5 plante la m2. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar în gospod\riile popula]iei manual. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.N. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. dup\ care se mocirlesc. înl\turarea vârfului pivotului. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.

în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. 10. Celelalte lucr\ri de între]inere. în cazul cultivarelor hibride. c\p\]ânile sunt mult mai mari. în condi]ii optime de tehnologie. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. manual. [i manual. astfel ca. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. În schimb. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. de 1-2 ori între plante pe rând. borceag. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. spanac. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. a[a cum s-a ar\tat. Locul în rota]ia culturilor. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 135 . de regul\. seara. Produc]ia este de 20-35 t/ha. În acest scop. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Recoltarea se execut\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. la nevoie. de 3-4 ori între rânduri. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. pân\ la cre[terea temperaturii. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. a unor epoci intermediare. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. adic\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. peste 1 kg/bucat\. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. secar\ mas\ verde etc. în general. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. dar. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece.3. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. apa s\ se infiltreze în adâncime..6.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. care sunt mult mai uniforme. orz de toamn\. Datorit\ d\un\torilor. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. destul de periculo[i. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.1. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine.

Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. 4 g/m2. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. în vârst\ de 40 zile. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.000 . Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Bala[a. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la ha (fig. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. se m\run]e[te [i se niveleaz\. utilizând rama de sem\nat. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 1969. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. la varza timpurie. gr\pându-se concomitent. Se seam\n\ rar. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 136 . În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 50 kg P2O5. dac\ este nevoie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare.5). pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Producerea r\sadurilor. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. 10. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Dup\ sem\nat se ud\.N. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se afâneaz\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. se dezinfecteaz\.50. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru gospod\riile popula]iei. 1973). N. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). permeabil. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. fertil. deoarece r\sadul nu se repic\. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. MUNTEANU Vara. STAN. f\r\ gre[uri [i coame. prin ata[area unei foi de grap\ la plug.

1. concomitent.4.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. în general. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. 137 . Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).5 . recoltarea se poate realiza mecanizat. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). recoltarea se face cu mai mult\ grij\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. 10. 10. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.6. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. .nu se mai face modelarea. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. revenind o densitate de 4 plante/m2.LEGUMICULTUR| II Fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt.

castrave]ii. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. . pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.Se face r\ritul plantelor. o bun\ premerg\toare (Maier. ardeii. de preferin]\. dup\ s\pat. Astfel. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. având un sistem radicular mai profund. folosindu-se 0. cu unele deosebiri. .Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.5. l\sându-le pe cele mai viguroase. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.1. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. R\sadul se produce.N. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. N. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . în luna ianuarie). Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. STAN.6. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. produc]iile fiind acelea[i. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Culturile premerg\toare. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. în agregat cu tractorul L-445. Producerea r\sadurilor. iau apa din adâncime. salata. în func]ie de zona de cultur\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. l\sându-se între plante 10 cm. 1969). SUP-21 sau Saxonia-270. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. 10. printr-o greblare u[oar\. ata[at la sem\n\toare. în general. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Dat fiind specificul intensiv. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.

Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. Buz\u (1984) . superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Di]u [i colab. În acest scop. 6-80C. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. înc\ din toamn\. conform schemei de înfiin]are a culturii. 10-120C dup\ repicare noaptea. Prim\vara. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Instalarea ad\postului. echipat cu rari]e.8) modificat\ ([asiu de 2.F.C. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. I.65-70 zile. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. iar I. Vâlceanu [i colab. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.-S. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).8).6 m). în ghivece sau cuburi nutritive.4). Dup\ 35-45 zile. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. imediat ce terenul permite.C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. 139 . Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. gr\parea terenului.L.F. Preg\tirea terenului.L. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. cu 10-12 zile înainte de plantare.C. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. repicat la cuburi nutritive. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.L. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.3).4 sau FPP-1. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. (1980). 16-180C pân\ la repicare. Dirijarea factorilor de mediu. În cazul tunelelor joase de polietilen\. 60 zile. se execut\ dezinfec]ia solului. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.P.

[i 20-25 martie pentru celelalte zone.7).. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. L. asigurând circa 53. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 1984).N.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.C. M\nescu (1972) recomand\.L. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000 [i respectiv 60.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.-S.C. densit\]i de înfiin]are a culturii. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. de tipul de ad\post. de condi]iile meteorologice. Buz\u.F.C. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. realizând o densitate de 50.L.F. la distan]a 30x30 cm. (cu l\]imea de 5. Buz\u. la plantare.000 plante la hectar. C.L. Maier(1969) recomand\. Tehnologia cadru. 10. 1981. 10. 25 a III-a.6) În ad\posturile joase.C.L. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. În condi]iile din sudul ]\rii. Densitatea poate fi mai mare (90. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Buz\u (1981).000).40 m).000-110.000 plante la hectar.P. N. STAN. Cobâla[ [i colab. asigurând o densitate de 57. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. De regul\.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. a.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. 10. elaborat\ de I. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.P.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.C. irigarea prin brazd\ a culturii [.000 plante la hectar. folosind schema 57+46+94+57 cm.F.000 plante la hectar (I. pe brazde u[or ridicate.L. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 1978. realizând o densitate de 85. atât în solariile bloc. folosirea intensiv\ a terenului.a. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. pentru solariile tip I.000 plante în solariile tunel (fig. Vidra [i S. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.L. Tot pentru tunele joase. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. 1984). În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.C. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 140 .000 plante la hectar. realizând densit\]i de 57. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.S. F. 1981). (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. densit\]ile recomandate sunt de 57. Ceau[escu [i colab. implicit. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Maier [i colab. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. 10. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. dar în zona de nord-est. în solariile bloc. (1969.

Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. r\sadurile vor fi bine udate. Udarea în 141 . tasând bine solul. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. în cuiburi sau în rigole. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 . 10.C. Înainte de plantare.L.

prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). comparativ cu serele din sticl\. posibilit\]ile reduse de aerisire). datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 10-7 . În acela[i timp. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. a b Fig. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. STAN. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. acoperirea cu folie de polietilen\.N. În acela[i timp. lipsa agentului termic. Din aceste considerente. Dac\ totu[i este nevoie. N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. de exemplu. 142 .

sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.P. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.-S. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.F.8 .C. 10.L.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C. Buz\u. În cazul temperaturilor prea mari.

Buz\u. 144 . ori folosind motocultorul. N. la ambele tipuri constructive. folosind ma[ini [i aparate specifice. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.L. Fig. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Lucr\rile de îngrijire. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. uneori. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. De asemenea. 6-9 ud\ri. – S.A. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. (I. La tunelele joase. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. în func]ie de dotarea tehnic\. cu norme de 200-300 m3/ha. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.P.U. de regul\ prin brazde.N. aerisirea se face în intervale scurte de timp. spre sfâr[itul perioadei.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.9 . p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. 1984). se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. cu care ocazie se refac rigolele de udare. Se aplic\. Buz\u.L.C.C.L. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.F.C. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.P. în func]ie de condi]iile de mediu.C. melcii f\r\ cochilie (Lymax). prin ridicarea pe lateral\ a foliei. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.-S.L. 10. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. STAN. buha verzei (Mamestra brassicae). molia verzei (Plutella brassicae).F. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. La nevoie. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.

10. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.10). Radu. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.2.2. în teren neprotejat. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Maier. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 1973). De obicei.2. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 1969. 1978. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. aceea[i ca la varza alb\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2. 145 . în toate zonele legumicole. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1969. capitata L. Importan]a culturii Varza ro[ie. simple sau asortate. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.1. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 10. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. de gustul mai apetisant. 10. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. de asemenea. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. 1965. 1986). în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Familia Cruciferae 10. 10. eventual. practic.3. f. din mai pân\ în iunie. rubra L.2. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.

de obicei. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). dar în ultimul timp nu este de neglijat. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. de exemplu.5. STAN. ca varz\ târzie (de toamn\).aspectul general antocianului în celule. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.2. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Temperatura. cu c\p\]âni globulos-alungite. al plantei. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. MUNTEANU 10. necesit\ soluri mijlocii.6. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.10 . de culoare violet\ [i foarte îndesate.Varza ro[ie: 1 . ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. de origine german\. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. 2 . practic. N.N. conform cerin]elor pie]ei. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). 146 . 10. profunde. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. reavene [i fertile. Acest soi este tardiv. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. lumina joac\ un rol relativ redus. datorit\ prezen]ei Fig. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.2. înc\ din perioada 1950-1960. 10.4. Plantele sunt foarte viguroase.2. dar în Europa. 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. În România s-au cultivat câteva soiuri.

În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.11 . se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.11). cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Locul în rota]ia culturilor. Ca urmare. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10.000-60. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000 plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. realizându-se o densitate de 55. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 10. orientativ. Fig. Pe fiecare strat în\l]at. Înfiin]area culturii. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cultura târzie. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.2). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.000 plante la ha (fig. se planteaz\ dou\ rânduri. determinat\ prin cartarea agrochimic\.

MUNTEANU sare potasic\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var.N. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. cultura este practic necunoscut\.3. 10. În România.3. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.1. cât [i în anul al doilea (fig. bullata D. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.3. 10. 10. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. atât în anul întâi. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Datorit\ fine]ii.2. var. dar pe suprafe]e relativ mici. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. în secolul al XVI-lea. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. 10. N. în secolele XVIII-XIX. 148 . cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. La noi în ]ar\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. în vederea consumului în stare proasp\t\. Familia Cruciferae 10. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. sabauda L. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.C. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.3.3.12). ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. STAN. sin. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.

C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. crocan]\ [i gust pl\cut. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. cu polenizare entomofil\. Vidra. 10. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 10.5.C. 1985). 10. cu foliajul verde închis. se vor asigura.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu ridic\turi convexe. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. Acesta a fost creat la I. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. condi]iile de sol. 4 . la cultivarele mai noi. soiul românesc Marilena. chiar ro[ie-violacee. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. cu prioritate. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. Aceast\ varietate este alogam\.F. la nivel optim.frunza din partea superioar\ a rozetei. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.c\p\]âna.L. este semitardiv. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. 2 . 3 . 149 . se cer asigurate. fr\gezime.aspect general. la care s-a ad\ugat. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.4.LEGUMICULTUR| II Fig. fiind moi. la circa 15 ani. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. De aceea.3.3.Varza crea]\: 1 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.12 .

distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Alegerea terenului. realizându-se o densitate de 50. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. 150 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.13). Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. 10. soi [i epoca de recoltat. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. STAN.3.000 plante la ha. realizându-se o densitate de 55. MUNTEANU 10. în func]ie de zon\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). cel mai mult.000 plante la ha (fig. de var\ sau de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. La noi în ]ar\.000-55. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. Locul în rota]ia culturilor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.N. 10.6. Fig. având în vedere [i soiurile folosite. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.13 . Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. se practic\. N. în variantele de cultur\ timpurie.

care reprezint\ partea comestibil\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Eventual. Familia Cruciferae 10. Valoare alimentar\. verzi[oare pane [. verzi[oare în unt. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. vitamine [. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. are niveluri mult mai ridicate. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.4. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.5% substan]e proteice. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. cu 2-3 zile înainte de recoltare. s\ruri minerale. 10. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. gemmifera D. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.2-3. dar mai ales în vestul Europei. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 151 .LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.a. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. fiind de 20-40 t/ha. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. var. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 10.4. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. 10.4.1.4. 6-7% glucide. dup\ ce se ridic\ roua.2. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.14).C. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. în principiu. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.a.3. Calendaristic. ierboas\ în faza tân\r\. formate în axila frunzelor. 3. pân\ toamna târziu.

plant\ cu tulpin\ joas\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.Varza de Bruxelles: 1 . dar mai ales. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. 1969). 10. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare.N. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. STAN. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. din aceast\ cauz\. 10. Tulpina este erect\. cât [i din mugurele terminal. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. mai ales în 152 . În zona apical\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.4. asem\n\tori celorlalte variet\]i. de care depind num\rul. u[or oblic\ în jos. Frunzele sunt pe]iolate. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Atât din verzi[oare. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. 2 . comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. N. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.14 .4.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Florile. MUNTEANU Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. pu]in mai rotunjit. cu masa variind între 10-30 g. grosimea tulpinii. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\.

cu vigoare medie spre mare. nivelarea de exploatare. Vernalizarea. care este tardiv (180-200 zile). datorit\ masei vegetative.5.6. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. solul trebuie s\ fie bine structurat. Preg\tirea solului. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Astfel. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.4. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. În caz de secet\. Prim\vara. Toamna. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri).4. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. fertil [i semiargilos.. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. 1971). care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. De asemenea. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. verzi[oarele sunt mari. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Marinescu N. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. în caz de vânturi puternice. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. pe cât posibil. 10. 10. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. la sfâr[itul lunii mai.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. tulpina de 70-80 cm. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. profund. mai ales. deschiderea rigolelor pentru 153 . datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.

Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. STAN.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.15). 10. N. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. r\sadurile sunt bune de plantat. R\sadurile nu se repic\. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.15 . MUNTEANU modelat solul. amenajate în câmp. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.000 plante la ha (fig.N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. realizându-se o densitate de circa 40. . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Producerea r\sadurilor. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Fig 10. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.

Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. supe. în a doua jum\tate a lunii septembrie. acephala D. Beceanu (1995). se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. când verzi[oarele sunt bine formate. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. pe baza unui larg studiu bibliografic.C. citat de Savi]chi [i colab. 1967. Familia Cruciferae 10. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. pân\ spre vârful tulpinilor. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. în acest sens. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fiind. pân\ la 10-12 t/ha. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. citat de Savi]chi [i colab. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. .1992). o bun\ comercializare pe pia]\. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.o. 10.1. 1992).. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. soteuri sau piureuri.2. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. 1977.5. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. e[alonat. salate fierte – folosite ca garnitur\. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.5. var. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Celelalte lucr\ri de între]inere. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. prin ruperea cu mâna. La prima exist\ câteva variante tehnice. 10.5. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. silvestris). taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.

cu în\l]imi variabile.plant\ cu tulpina `nalt\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Tulpina este cilindric\. N. mari. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. iar uneori pestri]. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. din mugurii axilari. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Pe axul principal.5. MUNTEANU [i cultivat\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Formele pentru furaj au frunzele netede. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. cuprinse între 120-150 cm. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.16 . Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.16).N. 156 . În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. dar superficial. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. se pot forma ramuri scurte.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Frunzele sunt simple. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. 10. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. 10. brun-violet. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Astfel. violaceu. STAN. dispuse altern [i distan]at între ele. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum.3. Este o plant\ bienal\. frunzele pot fi colorate în verde. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. penat lobat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Florile. cu polenizare entomofil\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. pe]iolate. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. în func]ie de soi. 2 . Limbul frunzelor poate fi lirat.

un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. 10. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.4.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II 10. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.5. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. care au frunza aproximativ neted\. Esen]ial. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. de culoare verde. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. mai ales în gospod\riile familiale. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. pentru temperatur\.5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.6. oleracea. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.5. suprafa]a foliar\ mare. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. ca [i varza de Bruxelles. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Portul s\u înalt. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. dar [i ro[ieviolacee. se situeaz\ în limitele a 16-180C. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. [i în cazul verzei pentru frunze. 10. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 157 . Apa este.5.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.8%. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. N. În ambele cazuri.N. sin. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. var. 10. var. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. B1.6. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. ciorbe. MUNTEANU Fig 10.9% (din care celuloz\ 1%). botrytis Familia Cruciferae 10. Aceasta se consum\ marinat\. denumit\ impropriu inflorescen]\.1. Brassica oleracea L. PP. [i C 60 mg/100 g.3%. (1984). 158 . botrytis subvar. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. CONOPIDA Brussica oleracea L. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. salate cu unt.a. pane. K 420 mg/100 g. STAN. care sunt mai tinere. sufleuri [. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. glucide 3. citat de Ceau[escu [i colab. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. B2. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. elastice [i turgescente. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. vitaminele A.17 . (1975). cauliflora (Alef).6. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.a. [.6%. lipide 0. proteine 2. Ca 25 mg/100 g. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. mai mult murat\.. Dup\ Mincu [i colab.

Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. g\lbuie. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. scurt\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.10. denumit\ Brassica cretica Sam.6. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. de unde s-a r\spândit în Olanda. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Germania [i alte ]\ri. apoi Italia. De altfel. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. c\rnoase. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. alb\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. [i ast\zi se cunosc denumiri. în culturi timpurii sau tardive. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. În }\rile Române. tare ca [i la varza alb\. cum ar fi: conopida italiana. în Fran]a. R\d\cina este pivotant\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.3.18). incomplet evoluat\. fraged\ [i dulce.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. 10. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. conopida de Cornwall [. care are ca origini varza s\lbatic\. B. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. 159 . din care. Tulpina principal\ este cilindric\. bogat ramificat\. conopida nem]easc\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. În prezent. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. groase. în mare m\sur\. în mod evident. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. scurt\.a. 2000). ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Anglia. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. mai ales în jurul ora[elor. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. 1986). ierboas\. 42 mii ha. la compromiterea recoltei. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea.2.6. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. 10. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. foarte îndesit ramificat\.

putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. albastre sau violete. Frunzele sunt simple. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Conopida este. Florile actinomorfe. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\.5-2 cm în diametru. De[i florile sunt hermafrodite. fin din]at\ ori u[or sinuat\. În faza de r\sad. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. sesile sau scurt pe]iolate. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. cu marginea fin din]at\. nervura principal\ este sub]ire. Culoarea poate fi verde-deschis. cu ramuri groase (la soiurile târzii). un criteriu de identificare a soiurilor. 160 . iar în stadiul de c\p\]ân\. cu marginea întreag\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. MUNTEANU rareori pu]in violet\. groas\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. verde-închis. Astfel.oleracea. Polenizarea este entomofil\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. conopida fiind o plant\ alogam\. STAN. hermafrodite. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. de asemenea. la unele soiuri. polenizarea este indirect\. 10.18 . practic. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. La un moment dat.N. N. de 1. nervura principal\ este foarte lat\. la altele. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. dar sunt mai mici. frunzele au limbul oval – alungit. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. tetramere. erect\ sau oblic\. La înflorire. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. cu nuan]e cenu[ii.

sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. devin laxe. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. În aceast\ direc]ie. 1969). factorii major implica]i sunt temperatura. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\).LEGUMICULTUR| II 10. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). cantitativ. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. care se reface foarte greu. Un exces de ap\ provoac\ 161 . se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. În primul caz este afectat\ r\d\cina. temperaturile sc\zute de 4-80C. cumulate cu seceta prelungit\. care diminueaz\ valoarea comercial\. o lung\ perioada de timp. apa [i elementele nutritive. Pe acest ]esut. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\.4. determin\ spargerea celulelor. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. în cea mai mare parte. identice cu cele ale verzei. Conopida de toamn\. de[i. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). astfel afectat. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. Apa. de multe ori. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). care. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. dac\ sunt bine c\lite. unde cap\t\ culoarea verde. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). care î[i pierd turgescen]a. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cu c\p\]ânile formate.6. care. Temperaturile ridicate. de velur sau bob m\runt de orez. nici nu mai formeaz\ flori. Tot în faza de c\p\]ân\. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos.

iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În timpul vegeta]iei. corespunz\toare terenurilor bine însorite. În termeni gr\din\re[ti. 1979). are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În ceea ce prive[te azotul. în mod special. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. d\un\tor pentru c\. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. În faza de r\sad. în general. întârzierea recoltei. Alungirea r\sadului. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. În acela[i timp. În privin]a elementelor minerale. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Excesul de ap\ este. în mod evident. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de asemenea. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. de asemenea. STAN. plantele se alungesc. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. de[i nu au dreptate în totalitate. 1978). asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. 1969.N. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. de o cantitate mare de lumin\. chiar u[or violacee. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. cultura are nevoie. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Le Bouhec. altfel. un exces (moderat) de ap\. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. num\rul de frunze este mai redus. Din aceast\ cauz\. determin\. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. N. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. A[a cum s-a mai ar\tat. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. În câmp sau spa]ii protejate. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. este important de reamintit c\ 162 . Lumina. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. De asemenea. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). r\sfirate. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii.

a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. De asemenea. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. mai ales în prim\verile secetoase. salat\. Sunt contraindicate solurile grele. provenit\ din grupa Erfurt). Locul în rota]ia culturilor. 163 . bobul etc.8). în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. Tehnologia de cultivare 10. de[i nu este prea bogat. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. spanac etc.6.LEGUMICULTUR| II acesta. uneori pentru ser\). În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp.5. în cantit\]i prea mari. De exemplu. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. pe terenuri ad\postite. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. din care multe sunt hibride.6. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.6. cu diferite grade de evolu]ie. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cernoziomuri levigate. Alpha (pentru câmp. 10. c. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.6.6.2–7. maz\rea de gr\din\. de toamn\ [i de iarn\. castrave]i.1. Tipul ecologic de iarn\. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. pân\ la minus 100C. La rândul ei. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. b. sortimentul. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. 10.8). reci [i umede. La noi în ]ar\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. grupa Giant (din Italia).

N. MUNTEANU 164 . N. STAN.

care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. revenind o densitate de 66.000 plante la hectar (fig. la 4–5 zile dup\ plantare. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. cu udare individual\ a acestuia.000 – 75. astfel. revin aproximativ 66. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.600 plante/ha). O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Fig 10. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. Lucr\rile de îngrijire.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. ca [i la varza timpurie. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.445. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. 10.19 . cultura de conopid\ 165 . În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În ferme. Completarea golurilor se face manual.600 plante /ha.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.19).

în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Dac\ este nevoie. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. fiind între 15 [i 25 t/ha. pân\ la 15 – 20 iulie. N. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. cu cantit\]i moderate de ap\. f\r\ a-l r\ci prea mult. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cu circa dou\ zile. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în circa 2 – 4 etape. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. se execut\ o udare u[oar\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. fragede [i pl\cute la gust. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. În gospod\riile popula]iei. albe. norma de udare se m\re[te. în func]ie de starea de umiditate a solului. aplicându-se. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. în func]ie de regimul de precipita]ii. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. STAN. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. pân\ la 5-6 ud\ri. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. Calendaristic. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. 166 . Produc]ia variaz\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Recoltarea se efectueaz\ manual. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. De regul\. Înainte de recoltare. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice.N. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te.

dup\ urm\toarele culturi: salat\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. secar\ mas\ verde etc. 167 . dac\ este nevoie. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Locul `n rota]ia culturilor. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în nici un caz acid\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. În cazul în care solul este u[or acid. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. asigurând o densitate de 45.2. în perioadele secetoase din timpul verii.000 – 50. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cartofi timpuri etc.LEGUMICULTUR| II 10. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.. ceap\ pentru stufat etc). la adâncimea de 20–22 cm. Vara. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Celelalte lucr\ri aplicate. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în vârst\ de 45 – 55 zile. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. spanac. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Producerea r\sadurilor. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat.6. în func]ie de zon\. Pe fiecare strat în\l]at. cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la hectar (fig 10. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. spanac.20). se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. prin ata[area unei grape stelate. De asemenea. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în func]ie de gradul de aciditate. din punct de vedere al structurii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.6.

cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. În timpul perioadei de vegeta]ie. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. N. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. seara. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. în perioadele secetoase din timpul verii.000 plante la ha. 10. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. când plantele [i-au revenit. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. ac]ionat\ de tractorul L-445. În faza form\rii c\p\]ânilor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. realizând o densitate de circa 55. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. la cultura de conopid\ de toamn\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în perioada de formare a c\p\]ânilor. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Dac\ este nevoie. în func]ie de regimul de precipita]ii. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat.N.20 . pân\ 168 . MUNTEANU Fig. În gospod\riile popula]iei. Lucr\rile de îngrijire. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. STAN. În timpul vegeta]iei.

distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. De aceea. Dup\ r\s\rire. unde sem\natul se face în luna ianuarie. respectiv cu 40. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. asem\n\tor culturii de câmp. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Löbl [i colab. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.6. O bun\ fertilizare se poate realiza.a. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. pân\ la plantare. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.6. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). în faza de cotiledoane. Sem\natul nu se va face prea des. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. (1962. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. 1981). Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Salter. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. 1972). Infiin]area culturii. – S. Pentru ciclul al II-lea. 169 . Pentru Câmpia Dun\rii. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea.000 plante la hectar. plantele se vor c\li foarte bine.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. 1977). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.000 [i 30. astfel ca.L. de asemenea. 10. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Buz\u.P. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).5 kg b\legar [i 10 l ap\).C. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. În faza de r\sad. epocii [i ciclului de cultur\.). Producerea r\sadurilor. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. reduce faza de c\p\]ân\. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. atât în ciclul de prim\var\.L. alungindu-se foarte repede. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. 1974). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). pericolul vernaliz\rii [. 1974. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. variind intre 18 [i 30 t/ha.F.C.

10. de asemenea. realizându-se o densitate de circa 33. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. Principalii factori de mediu se regleaz\. în general.23).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. La aceea[i schem\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. realizând o densitate de 28. asem\n\tor culturii de varz\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. conopida. De asemenea. determinând încetarea în cre[tere. 1981). 170 .21 . 10.000 plante la hectar (I. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.C.. Reglarea regimului factorilor de mediu. – S. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.L. Fig. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. este deosebit de sensibil\ la secet\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. N. de 33.F. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.22).24. 1980).N.L.000 plante/ha (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. asigurând o densitate. Fa]\ de varz\. realizându-se o densitate de 40. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.C. conform schemei din figura 10. Buz\u.10. în faza de c\p\]ân\. În plus.21).000 plante/ha. în faza de c\p\]ân\. 10. MUNTEANU În solariile bloc. în rânduri. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. STAN.P.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10.22 .

Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Lucr\rile de îngrijire. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. 1981. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. 1970.P. citat de Ceu[escu [i colab. În continuare.F. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.-S. de exemplu. în func]ie de soi..24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.L.. STAN. modificat) Ca [i la varz\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.4. 1973) 172 . Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. folosind temperaturi sc\zute. Mamestra brassicae). N. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Producerea r\sadurilor. 10.C.6. Se planific\ între 50. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.6. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.000 [i 80. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Buz\u.N. 1973). umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.L. reglarea factorilor temperatur\. MUNTEANU Fig. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. 1980). atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.C. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.000 de fire la hectar. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. specific\ soiului.

lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. care s\ asigure densit\]i variind între 50. irigarea. afânarea solului prin pra[ile. Sera. prin caracteristicile sale constructive. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. frunzele se leag\ deasupra acestora. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. recoltarea se face e[alonat. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. În plus. Lucr\rile de îngrijire. uniformitatea. la densitatea de circa 50. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. prin cretizarea geamurilor. soiurile mai pu]in viguroase. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. 173 . pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Astfel.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. În general. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. în perioada de insola]ie. Recoltarea. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. 1973). cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %.25) Fig. dac\ s-au format c\p\]ânile.000 plante la hectar. 10. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. vor avea o densitate mai mare [i invers. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Înfiin]area culturii. aerisirea va fi aproape permanent\. În acest scop. corespunz\tor epocilor de plantare. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.5). a[a cum s-a mai ar\tat.000 [i 80.000 plante la hectar (fig. 10. Lucrarea este e[alonat\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.

În lume. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. “oficial”. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. N.1. B. 174 . a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.7. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. MUNTEANU 10. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. 1994).26). dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. dar denume[te. constând din l\starii floriferi. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. cymosa Lam sin. cunoscut\ mai ales în Italia.2.7. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Se recunoa[te c\. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar prezint\ suficiente caractere botanice. în mare parte asem\n\toare cu conopida. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. chiar dup\ 1950. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).o. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. italica Plenk Familia Cruciferae 10. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”).3. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. subvar. o legum\ de lux.N. 10. botrytis L. în mod exclusiv. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. anual\. broccoli este aproape necunoscut\. ca [i aceasta. Acest termen exist\ [i ast\zi. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\.7. 10. în secolul al XX-lea (1930). La noi în ]ar\. BROCCOLI Brassica oleracea var. Broccoli este o varietate ierboas\. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. fiind considerat\. var. STAN.7.

În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. g\lbuie sau violacee. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). dispuse pe l\starii principali.). pedunculii florali [i mugurii floriferi. formând noi buchete [. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").26 – Broccoli: 1 .m. var. Partea comestibil\. denumit\ în mod corect inflorescen]\. subvar.4.d. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.LEGUMICULTUR| II Fig. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. lirat-penat-partit. asparagoides Lam. ameliorate ini]ial în America de Nord.o. 1953). La soiurile mai vechi. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. botrytis L. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 10.7. Soiurile mai noi. la multe soiuri. Limbul este. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.a. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.

~n aceast\ faz\.F. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. N. Vidra.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .6. cu o vârst\ de 40-45 de zile.1. au fost studiate adev\rate colec]ii. 10. Soiuri La nivel mondial. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).7. în mod întâmpl\tor. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.C.6. exigen]ele ecologice sunt maxime. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. în cultur\. Tehnologia de cultivare 10.5. 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Fig.27. 10.7. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.L. Cu alte cuvinte. diferite soiuri. STAN.27 . provenite din ]\rile cu tradi]ie.N. În România se cultiv\. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). În câmpurile experimentale de la I.7.a. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. SCL Bac\u [.

acestea se vor elimina din inflorescen]\. dar f\r\ frunzele protectoare. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.7. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). a[a cum s-a anticipat deja. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. eventual. Fig.5 iulie). de regul\. Recoltarea se efectueaz\. în mod e[alonat. dar poate fi [i mai redus\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.2. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. 10. Producerea r\sadurilor se realizeaz\.28 .28). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. La cultura de broccoli asparagus. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. De asemenea. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . 10. în cultur\.6. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Înfiin]area culturii are loc.

N. suculent\.8.în cel al guliilor.2. din timpul toamnei). sylvestris. mai ales atmosferic\. soteuri. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. var. Oleracea. care este fraged\. STAN. GULIA Brassica oleracea var. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. La noi în ]ar\ sunt 178 . circa o lun\.1. 10.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . oleracea var.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Familia Cruciferae 10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. H. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. oleracea. ou\ sau umplute cu carne [i orez. ]elin\ [.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). respectiv B. cu gust pl\cut.a. frig\nele. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. gongylodes L.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.). gongyloides Lam. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. ghiveciuri. în perioada de secet\. [i bolile. De asemenea. Din punct de vedere agrofitotehnic. de exemplu. Una din aceste variet\]i. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.N. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. cu conopida. denumit\ “varza de Pompei”. r\sadni]e [i solarii. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.8. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. în perioada cu umiditate ridicat\. 10. sin. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). De asemenea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. adic\ 15-25 t/ha. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. ridichi. simpl\ sau asortat\ cu morcov. mânc\ruri cu carne. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. comparativ. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .

în faz\ de r\sad. Tulpina (în primul an) este Fig. Canada [i Asia. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. ovat sau lanceolat. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în acest din urm\ caz. se comport\ ca anuale. tuberizat\ în partea inferioar\. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.29). în S. Aspectul general al plantei: scurt\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Lobii limbului sunt simplu. gulia. Limbul are m\rimea [i forma variabile. în faza reproductiv\. dublu sau neregulat din]a]i. Unele soiuri . 1985). alterne. În lume este larg r\spândit\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. în func]ie de soi. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. r\d\cini.U. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. La soiurile timpurii. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei.8. respectiv 610 ori mai mici. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. cele de la baz\ cad mai devreme. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Astfel. 10. 10.A. l\sând cicatrici mari. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. bienal\ (fig. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în al doilea an). cultivate prim\vara devreme. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. acestea pot evolua. 10. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Frunzele sunt simple.3. de culoare verde-deschis. sferic-turtit\ sau ovat\. comparativ cu varza. limbul este eliptic..Gulia. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.29 . În România.

sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. STAN. de regul\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. pe de o parte. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). în cultur\ protejat\ [. elementele nutritive [i ap\. iar pe de alt\ parte. 10. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Elementele nutritive se prefer\. În acela[i timp. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare).8. inclusiv la gulia de toamn\. dar suficient de reav\n.4. Aceste cerin]e sunt justificate. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. În mod deosebit. bine structurat [i fertil. a fi în cantit\]i mari. factorii de mediu . au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). mai ales fa]\ de sol.9). pe un fond de fertilizare organic. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.8.6.N. pentru gulioare. de baz\. N. dar echilibrate. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În toate cazurile.mai ales nutri]ionali . iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU 10.8. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.a. tardive. cerin]ele sunt mai mari.8. Solul trebuie s\ fie mijlociu.5. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Asolamentul.6. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. 10. datorit\ faptului c\ plantele.1. 180 . 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).

LEGUMICULTUR| II 181 .

Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Murtazov [i colab. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.N. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. 10. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm.02) (tabelul 10.4).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. la interval de 8-10 zile. Se aplic\ 3-4 ud\ri. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. la distan]a de 25 cm între plante. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. temperatura de 70C). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.30 . În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.30). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. cel pu]in trei zile. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. N. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. 182 . prin împr\[tiere sau în rânduri. Fig 10. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucr\rile de îngrijire. Lucrarea se execut\ manual. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. STAN. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.

revenind o densitate de 65. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire.000-70.31). Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.8. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. 10. în func]ie de condi]iile meteorologice. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. R\sadurile îmb\trânite. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. 10. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. 1973).6. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. în acest caz. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. 183 . Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. agrotehnice [i de soi. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. în zona unde are loc procesul de îngro[are. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. La plantare. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). produc]ia va suferi (Bala[a. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.2. o singur\ dat\. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.000 plante la ha (fig. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.

Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. N. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.3. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recoltarea se face ca la gulia timpurie.8. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. 184 . R\sadul se produce în sera înmul]itor.N. cu o p\trundere superficial\ în sol.6. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. 10. dar pot face recoltarea mai dificil\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.31 . având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. MUNTEANU Fig 10. STAN. de calitate inferioar\. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. în func]ie de regimul de precipita]ii. În cursul vegeta]iei. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Producerea r\sadului. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. f\r\ suculen]\. la adâncimea de 30-40 cm. Guliile. la cuburi sau ghivece nutritive.

care în general va fi moderat\ (16-170C). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. mai ales în perioada iernii. 10.33 . 185 . în func]ie de zona de cultur\.32). În solariile tunel.33).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 1972).10 aprilie. între 15 martie . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. Fig 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.000 plante.34. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 10.000 plante la hectar.32 . Înfiin]area culturii. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. dispuse conform schemei din figura 10. În perioada de r\sad.

N. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). 1972). castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. STAN. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Recoltarea.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\.6. 1973). În cultura pur\. produc]ia este 2025 tone la hectar. Plantarea se face manual. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.4. irigarea. 186 . una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.34 . N. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucr\rile de îngrijire. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. MUNTEANU Fig 10.8. 10.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. deoarece r\sadurile nu se repic\.9.000 plante la hectar. 1974). Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Se seam\n\ mai rar. Completarea golurilor se face manual. la 4-5 zile de la plantare. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.8-2. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . 1973). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.9. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. revenind o densitate de circa 33. Fig 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.1.LEGUMICULTUR| II 10. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.000-166.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.6.36). Tehnologia de cultivare 10. Producerea r\sadurilor. alegerea plantei premerg\toare. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. 2-3 kg.6.36 .000 plante la hectar (Bala[a. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Pân\ la plantare. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. ori de câte ori este nevoie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.3 kg. Cultura timpurie Alegere terenului. 1973). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Murtazov. soi [i calitate. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.

37). în 2-3 etape. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. MUNTEANU Spectrum). STAN. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Fig 10. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp.a. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.5 cm. dup\ r\rit.) câte dou\ rânduri pe strat. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. De asemenea.2. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.9. Calendaristic. 10. la începutul lunii iulie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. manual. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Produc]ia este de 20-25 t/ha. [i în a doua parte a acestei luni. Stanhay [. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. N. distan]ate la 80 cm (fig. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Adâncimea de sem\nat este de circa 2.N.6.37 . sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .

astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. dar cu unele deosebiri [i anume: .se face r\ritul plantelor. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. în 2-3 etape. 1998). . Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. manual.000 plante la hectar (fig.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. l\sându-le pe cele mai viguroase.000-50. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 193 .37). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 10.

Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. var. Dovlecelul entomofil\. (=var. Familia Cucurbitaceae 11. ad\posturi. 1979 11. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. sere. Pepenele galben Cucumis melo L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1) Tabelul 11.N. cu tulpina fistuloas\. N.1. STAN. plantele Cucurbita pepo L. sunt plante erbacee anuale. convar. alogame. cu polenizare Giromontina Alef. târâtoare. (peponid\).1.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. fiind monoice. vulgaris suprafa]\. oblonga Ser. 194 . prezint\ flori unisexuate.1.

52% celuloz\. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.39% SiO2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.4 milioane tone. din punct de vedere alimentar. Polonia.1. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.39-0.3% K2O.35-0.O.83% Cl. 1995). cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Pe plan mondial.H. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 7. De la greci.U.14% zaharuri totale..A.H. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. De[i. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. murate sau marinate). iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.95% substan]e proteice. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 0. 0. Spania. 1. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.07-2. 6. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).7% MgO. Collumela [i al]ii. Olanda.. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.6% CaO.2 milioane ha. 11. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Italia etc.A. 3.2. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 4. citat de Ghenkov [i colab. pân\ la latitudinea de 61-62°. În func]ie de ]ar\.... Varo.39-0.26% P2O5. suprafa]a cultivat\ este de 90. 195 . originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.58% Na2O. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.4 milioane tone (Anuarul F. tocan\ etc. produc]iile medii sunt foarte diferite.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Ungaria.04 mg% vitamina B1. iar cea total\ de circa 2. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 0. 0. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Anglia [i alte ]\ri nordice. 0. 10. 11. În Europa.. Germania.04 mg% vitamina B2).000 ha. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 1974). 1.8% SO3.57% cenu[\. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).

foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.1). ca urmare. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. De la r\s\rire pân\ la recoltare. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. astfel. sunt necesare 56-70 zile. 11. urmate de zonele colinare. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. din loc în loc.. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. MUNTEANU În ]ara noastr\.N. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. fistuloas\. hr\nirea plantei devine mai activ\.1 . 11. STAN. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. cu p\mânt. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. de la 0. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. ocupând suprafe]e diferite.3. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.5 m. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. tulpina emite r\d\cini adventive [i.7 la 2. trilobate sau pentalobate. acoperite cu peri[ori aspri. Fig 11.Sistemul radicular la castrave]i. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. sunt mari. N. târâtoare. ramificat\. 1980) Tulpina este erbacee. 196 .1.

prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 11. La hibrizii ginoici.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. deoarece polenul este greu [i lipicios. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).3). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. favorizând apari]ia 1 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.cârcel. 3 . 5 . fructele cresc deformate. care. dac\ polenizarea are loc. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Astfel.3 .L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. 197 . de form\ alungit\. are dimensiuni [i culori diferite (fig. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. 11. turtite. în func]ie de soi. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11.2 . fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. duc la cre[terea num\rului de flori femele. Dac\ polenizarea se face incomplet. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. 1973) (Ethrel 500 ppm). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.frunz\. 2 .flori b\rb\te[ti. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. o hran\ mai bogat\ în azot. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.2). de form\ alungit\. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. temperatur\ [i umiditate. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).flori femeie[ti. numit\ melonid\. În cazul acestor hibrizi.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.

pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.4. 1957). Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Pentru a ajunge la maturitatea de consum.N. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Astfel. MUNTEANU 11. la cultura în sere [i r\sadni]e.1. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Sub 15°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Intensitatea optim\ a luminii. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.. în culturile de câmp. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. În func]ie de fenofaz\. frunzele devin galben-verzui. Din aceast\ cauz\. este de circa 15-20 mii luc[i. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. STAN. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. N. 198 . plantele mor.2) Tabelul 11.

castrave]ii se cultiv\. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. în special la cultura de ser\. afânate. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. în special SO2. în unele cazuri. bogate în humus. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. pân\ la 0. de aceea. Elementele nutritive. 199 . iar plantele î[i încetinesc cre[terea. 1. se extrag din sol circa 2. Pe de alt\ parte. f\r\ exces de umiditate. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.5 kg P2O5. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei.0 kg CaO [i 0. de obicei.5). Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. De asemenea. u[oare. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. `n privin]a calit\]ii luminii. argiloase [i cele prea nisipoase. este d\un\toare castrave]ilor. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. De aceea. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 4. bine drenate. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor.5 kg MgO. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. la o ton\ de produs. fructele se deformeaz\ [i. 2. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Nu sunt indicate solurile grele.5-7. fosfor [i potasiu.0 kg K2O. avându-se în vedere c\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.0 kg N.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. care trebuie men]inute constant. pe cât este posibil. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. cap\t\ un gust amar. încetarea fructific\rii. De asemenea. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.

Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. 200 . Renato F1. planta pe sol înc\lzit. Royal F1. Levina. Favorit etc. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina F1. Levina etc. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad.4. N. pe [an] cu gunoi. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. 11. MUNTEANU 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.1. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Farbio. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Corni[a F1. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Cornibac Renato. Astrea F1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. plantele nu se sus]in.1. Cornibac. Tabelul 11. se planteaz\ în solul serei. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Anka.3). la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Obelisk. Parker. etc. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. STAN. pe balo]i. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina. Magic. Select. Florida.6. Corni[a. pe timpul iernii etc.N. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\.5. (cu fructul lung) [i Renato. Record. Corni[on. pe pale de paie.4). Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.

LEGUMICULTUR| II 201 .

cartoful. Indiferent de modul de cultur\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime.5 l/ha. a. Pentru cultura de toamn\. permeabil. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. astfel ca. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.6.000 plante/ha. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp.1. în 400-500 l ap\. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Producerea r\sadurilor. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. 202 . Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. N.5). ceapa etc. MUNTEANU 11. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. conform schemei din figura 11. STAN. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. bobul). În cadrul rota]iei. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. u[or înclinat. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. cu expozi]ie sudic\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . bogat în materie organic\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.4. în momentul plant\rii. fasolea. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. varza. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).N. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. 100 kg/ha P2O5.1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu.

La pra[ila a doua. în brazde de ]elin\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30% mrani]\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.a. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. Wuchsal 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.03%. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Cu 7-10 zile înainte de plantare. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. În a doua jum\tate a lunii martie. 40% turb\. mai rar. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.4 . se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).15% plus Fernos 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.3%).05% sau Ultracid-40 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 203 . 30% mrani]\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.

Topsin M.Benlate. Sancozeb 0. când l\starii au 6-7 frunze. Rubifan 0.2%.05% plus Mycodifol 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Vondozeb 0.015%.2%.1%. 72 ore. Alfonat 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.2%.4%.05%.5% Captan 50 WP 0. Odat\ cu începerea înfloririi. Systhane MZ 0. Vapam 12001500 l/ha. STAN. N. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Mikal M 0.3%.2%.Dazomet 500 kg/ha. Mancozeb 0.2%.0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Dithane M-45 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Topsin M. Previcur 607 SL 0. Bavistin sau Derosal.2%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Tilt 0.05%.25.2%. Tabelul 11.2%.1%.2% Mana Ripost M 0.cucurbitae) 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.6). Bravo 500 . Topas 0.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.3%.2%. cichoracearum f. Shavit F 0.3%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.025%. a . MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Kumulus DF 0. cubensis) Curzate Manox 0. Baycor 0. Bavistin sau Derosal 0.25%.2%.25%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .0.25%.35%.15% l/plant\.15% + Dithane M 45 . Vondozeb 0.05%. Curzate Man 0. Dithane M 45 0. Quadris 0.5%.03%.Benlate.N. Sulf muiabil 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Aliette 0.075.25% 8-10 Morestan 0. 7-10 Turdacupral 0. Polyram DF 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Folpan 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Shavit f.05% Turdacupral 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Bayleton 5-0.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .

1%. Nogos 50 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm).08%. Unden 40 0.1%. b. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Folpan 0.20.05%. Shavit F 0.02%. Vondozeb 0. Sumilex 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Mospilan 20 SP 0.1%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.1% Fundazol 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Nisorun 10 WP 0.1%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Supersect 10 EC 0. Pirimor 50 WP 0.04%.1%. Polacritox 0. Maneb 50 WP 0.1%.08%.15%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.05% Neoron 500 EC 0.25%.05-0.6 .sp. Polyram DF 0. 205 . Fastac 0.2%.2% Captan 50 WP 0. Diazol 60 EC 0. Zineb 58 0.15%.5 EC 0. Dithane M-45 0.05%.03 %.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 4-5 Decis 0. Bravo 500 .1%.2%.04%.2%.2%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Calidan 0.2%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.15%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.0.03%.1%. Omite 57 EC 0. Sinoratox 35 0.3%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Sumi7-8 Alpha 2. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.15%.20. Bavistin 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).05%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. 8-10 Actellic 50 EC 0. Talstar 10 EC 0. Fernos 50 WO 0. Actellic 50 EC 0.3% Captan 50 WP 0. dup\ pichetare.2%.25%. Metoben 0.2%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. cu lungimea de 1.25%. Maneb 50 WP 0. În cazul culturii pe spalier. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. apoi se sorteaz\.Dezinfec]ia solului b .2%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Mirage F 0. Divipan 100 0.5-1. Ripcord 0. Zineb 0.

folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. folosind rota]ia amintit\ anterior. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. 11.6 . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. la o adâncime de 3-4 cm.începutul lunii mai. STAN.6). Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.5 [i fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .5 .N. 11. 206 . N.

În nici un caz.pentru industrializare [i 9-12 cm . Pentru conserve. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. când temperatura este mai sc\zut\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. care sunt foarte fragile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. În momentul recolt\rii.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. în func]ie de soi. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. bolnave etc. deci se recolteaz\ diminea]a. la soiurile de tip Cornichon. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. dar dup\ ce s-a luat roua. în special lungimea fructelor care. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. în medie este de 2-4 zile. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate.7). Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. La culturile pe spalier. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. trebuie s\ fie de 6-9 cm . iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. E[alonat. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.

Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. 208 . STAN. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. N. La culturile sus]inute pe spalier. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. irigarea este cea mai important\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. la început s\pt\mânal. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). maz\re de gr\din\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. MUNTEANU La culturile pe sol. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. secar\ pentru mas\ verde. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. orz de toamn\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\).2. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. 11. Dintre lucr\rile de între]inere. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\.la cultura pe sol.6. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. 1978). S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. c. legume verde]uri. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. varz\ timpurie. recoltarea se face numai manual.1. noaptea [i diminea]a). Cultura în sere Dup\ tomate. recoltarea se face zilnic. borceaguri.N. 69 cm [i 9-12 cm. recoltarea se face manual sau mecanizat. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. De aceea.

de 40-50 cm lungime. cât [i pe cea extern\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultur\ pe balo]i. atât pe pia]a intern\. preg\tirea substratului pentru plantare. de circa 30 cm.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .cultura pe strat de gunoi de grajd. în ultima vreme.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. afânarea profund\. cu fructe partenocarpice. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. În cazul culturii direct în solul serei. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura direct în solul serei.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. . dezinfectarea serei [i solului. . în exclusivitate. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. se folosesc în ser\. sem\nat în ghivece. Între]inerea culturii: . . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. hibrizi ginoici (F1). a. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. . .

care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Se administreaz\ succesiv. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. pe linia viitoarelor rânduri. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. sulfat de fier 30 g. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. în strat gros de 12-15 cm. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. N. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. îngropa]i [i la suprafa]a solului. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare.000 balo]i (100-120 t paie). pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. sulfat de magneziu 50 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). în trei reprize. sulfat de potasiu 200 g. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.5). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.000-7. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. Dup\ a[ezarea balo]ilor. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. administrarea îngr\[\mintelor chimice. var stins 100 g. STAN.4). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. care se bat în p\mânt. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. azotat de amoniu 200 g. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i.N. 210 . 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic.

se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.5 10.6 43. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.00-3. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.0 12. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.70 0.461 4. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). care trebuie manevrat.42-3.10 0.8 0.54 1.50 1.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .1973) 0.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 8.IX.10 2.50-13.00 8. Tabelul 11. 211 .70 8. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. În acest caz. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.6-18.259 4.9-3. ace[tia se a[az\ direct pe sol. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.9). se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.5-36. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.21-8. ciclul I balo]i ciclul II (15.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. care se bat în p\mânt. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.0 0.0-37.65-9.6-23.160-0. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.00-16.267-0. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.00 23. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.099 2.I.20 Specificare N . rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.32-1.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.00 20.50-5.30-4.0-90.1972) (16. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.50-19.049-0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.03 1. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.8).90-8. evitarea contamin\rii cu nematozi.

5 kg superfosfat. evitându-se excesul de umiditate. Foliar-feed 0. MUNTEANU Tabelul 11. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.15%. 1. Morestan 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.2% sau Sumilex 0. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. 5-8 III . N. la câteva zile de la r\s\rire. Astfel. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.C.06% sau Unden 0. Actellic E. timp de 72 ore. 0. temperatura va fi de 22-24°C.5%. Derosal 0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.03%. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Sumi-Alpha 2. STAN. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Tratamentul termic uscat de 76°C.1%. 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.03%). când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.N. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. cu asigurarea ventila]iei. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.ciclul scurt în sere înmul]itor. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.05%. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.3%.0 kg sulfat de potasiu.ciclul II). 30% mrani]\. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.2% plus Ultracid 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.5 EC 0. 15-10 VII .1%. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .2%. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.3-0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.

**. unele cu caracter general. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. desimea culturii este de 2. de culoare verde normal. 213 .10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.2 plante/m2). cu r\d\cini de culoare alb\. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.10).20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. desimea este mai redus\ (1. Pentru ciclul I.12). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.11). pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 20-25 cm în\l]ime. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu sistem radicular bogat.zile de la sem\nat la plantat. 4-6 frunze normal dezvoltate.5-3 plante/m2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.40 m. liber de boli [i d\un\tori. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . iar altele cu caracter special (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. Tabelul 11. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). 7-9 mm diametrul la colet.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).

pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 24°C . • I – februarie. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. deformate. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.umiditatea solului 85-90% din c. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . STAN. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea..ianuarie. decada 2. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.c. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. prin aspersiune. • Defolierea ascendent\. nivelarea solului.4% Distribuirea r\sadului pe travee. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.a. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. temperatura de zi: 22°C . februarie. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.martie.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. • Reglarea umidit\]ii: . N.5. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).N. • II – aprilie. 40% turb\. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). MUNTEANU Tabelul 11. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. decada 3. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.

11.7). care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În acest scop. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.7 . dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. În continuare. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. Fig. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. în prima etap\. La acest sistem. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. pe de o parte.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. B . iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. tulpina se 215 .. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. la nivelul sârmei.`n "V". t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. l\starii îndep\rtându-se. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. [i colab. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. pe de alt\ parte. [i fructificarea acestora. în prima etap\. 1980). Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. se las\ câte un fruct la fiecare nod. 11. De la dolie.

în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.3 3. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în serii. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. cât [i a fructelor. N. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. f\r\ oscila]ii. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. câte patru fructe.6 34 30 26 22 5. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. în sensul c\. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.14). cât [i în aerul serei.5 216 .1 4. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). STAN.2 7. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.4 5. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. atunci acestea se epuizeaz\.N. Un fruct. atât în sol. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.13). men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. iar `n al doilea rând. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Tabelul 11.9 5. o plant\ poate produce 40-45 fructe. are nevoie de 18-21 zile. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.

prelunge[te perioada de fructificare. pe baza analizelor de laborator. astfel încât s\ asigure 30 mg N. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 1974).15). P2O5-852/192 kg/ha.a. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.. [i a celor din zonele învecinate. Fertilizarea se face./ha. la începutul vegeta]iei. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. imediat dup\ începerea fructific\rii.. 120 mg P2O5. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. Este bine ca. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. K2O-1010/412 kg/ha. CaO-1564/-kg/ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Ca urmare. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. atât în interiorul balotului. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 1978). de asemenea. MgO-86/16 kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978). chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 217 . 150 mg K2O. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 1978).

cu urme de îmboln\viri.6).5-7. conform solicit\rilor beneficiarului.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. MUNTEANU Tabelul 11. r\niri mecanice etc. cultura se face obi[nuit. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. b.0 2. În cazul când se practic\ acest ciclu. a fost dezinfectat pe cale termic\. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.0 6. spongios. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. N.8-7. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Pentru m\rirea produc]iei. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. într-un sol care. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. STAN. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.5 6. direct pe solul serei. în prealabil. tot pe calit\]i. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). strâmbe. deformate. 218 .5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.N. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).2-3. folosind r\sad de 30-35 zile.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5-3.0-6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.8-7. strâmbate. La aducerea în alee. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.9).5 6.

se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. 1981).. conopid\ (tabelul 11.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. bilonatul plantelor. conducerea plantelor vertical prin palisare. r\sadul se va produce tot în aceste sere. [i colab. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. în concentra]ie de 10%).3. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. aplicarea fertiliz\rilor faziale. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. mobilizarea solului [i. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Produc]ia este de 60-70t/ha. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.6. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.9).P. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.1.3% plus Captadin 0. varz\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.K. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. 11. c. odat\ cu desfiin]area culturii. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. se încorporeaz\ în sol. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. concomitent. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.3). Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M.

combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000 plante la ha. pra[ile. apoi. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. La culturile din ad\posturile joase. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).80 m între rândurile din band\. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. revenind 22. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie.96 m în cele bloc. când se desfiin]eaz\ cultura. mai des [i cu norme mai mari. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. sem\natul de devanseaz\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. moderat. iar pe rând la 35 cm.000 plante/ha. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. 11. în strat de 4-5 cm grosime. iar plantarea la 1-10 martie. În solariile tunel. revenind 24. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. 220 . fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.6. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. În solariile bloc. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.4. pe un singur rând. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. udatul. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2.85 m între benzi [i 0. realizându-se 50-60 t/ha. mulcirea cu mrani]\. STAN. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. 1:10). Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze.N.40 m în solariile tunel [i 0.1. N. plantarea se face în rânduri simple. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). la început. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 0. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.7 plante/m2. vertical. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). tip tunel.

2. 11. La noi se cultiv\ pe circa 2. 11. Tulpina este erbacee.LEGUMICULTUR| II 11. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. sucuri. când au gust. atingând paralela 470. 1974). Asia Central\ [i China (Jukovski. În prezent. marmelad\. în culturi ad\postite. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). târâtoare. Este mult cultivat în India. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.3. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. dulce]uri. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Se ramific\ puternic. vitaminele B1 [i B2). China. formând tulpini de ordinul I. ajungând pân\ la 12-14%.2.2. fiind mai s\rac decât la castravete. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. Iran. Iordania. ]\rile mediteraneene. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.000 ha. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 11. mai sub]ire ca la castrave]i.8). acoperit\ cu peri fini [i de[i. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 221 . Semin]ele con]in circa 25% ulei. salate de fructe etc. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. aproape cilindric\.1..2. ]\rile balcanice [i în America. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.500-3. 1950). Rusia.

Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.2 N. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. uneori longitudinal costat. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. elipsoidal\. acoperite cu peri[ori fini. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. cu o produc]ie de 22 t/ha. 10. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. palmate sau reniforme. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. de form\ ovoid\. Polenizarea este alogam\. 11. crocant\ sau fondant\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. 81. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. florile [i cârceii. pân\ la începutul recolt\rilor. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.16). Astfel. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\.17). calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. entomofil\. frunze.5 Mg (tabelul 11. 1979). La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Deci. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.8 K. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. portocalie sau verde. 222 .1 P.N. lung pe]iolate. Fructele costate se numesc cantalupi. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. mai mult sau mai pu]in parfumat\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.8 . 13.2.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Fructul este o melonid\ (peponid\). la cultura de ser\. Între înflorirea primelor flori femele. de culoare alb\. cre[te consumul de potasiu. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 11.4. STAN. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.. N. galben\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. În perioada de fructificare.

dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.60 13.60 13.40 81. Apa Lumina Tabelul 11. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.34 10. 223 . 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.40 10.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cât [i târzii (peste 100 zile).30 2.10 K 2. nisipo-lutoase).34 4.90 8.58 12.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.5..80 Mg 0. profunde [i ferite de vânturi. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.80 27.60 26. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .7. semitârzii (85-100 zile). dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.53 S.25 2. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.20 P 0. Suport\ mai u[or seceta. 11. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.2.00 78. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). în compara]ie cu castravetele. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.18). semitimpurii (75-85 zile). În solurile pe care se cultiv\. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.30 60.14 5.00 61.

STAN. N.N. MUNTEANU 224 .

alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .9). 11.2. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. timp de câteva zile. 11.3x35 kg/ha [i K2O . Fig. 11. apoi la 5-8 frunze (l\starii). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. calitativ superioare. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.6.1.2x35 kg/ha. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. R\ritul plantelor pe rând se face manual.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. 225 . mulcirea solului.000-24.6 ore). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.18 ore). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. 11. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.2. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. în sere. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.9 . rezultând în final o densitate de 20.000 plante la ha (fig. cu poten]ial productiv mai ridicat. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).

desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct.N. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. cultura nu se ud\. utilizându-se 2l/plant\). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. 11. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. temperatura se va ridica la 28-300C. trebuie s\ fie de 24260C. intensificarea aromei specifice etc. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în mod normal. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Se recomand\ ca. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA).2. rezultând o densitate de 20. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Noaptea (în perioada de cre[tere). în zilele însorite. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Pe timp noros. în func]ie de luminozitate. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. pe fiecare m2 substrat de cultur\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. aceasta va fi de 20-220C. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. apoi cre[te pân\ la 90%. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. utilizând r\sad de 4550 zile. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. N. înmuierea zonei pistilare. în primele 10 zile de la plantare. STAN. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.2.6. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor.000 plante la ha. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. La soiurile târzii.19). În general. cultura. Temperatura din aer. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. în mod obligatoriu. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. apoi (în perioada de fructificare). pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. temperatura se va men]ine la 18-190C. apoi. în prima lun\ de la plantare. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. va fi de 23-250C. 226 . produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Este necesar ca permanent. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee.

de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. direct în ghivece. Galia F1.2. Produc]ia este de 20-30 t/ha. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. H-25. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. sub form\ de “V”. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. ciupindu-se dup\ o frunz\. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Ogen etc. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. dar fructele sunt mici. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.a.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 11. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. În plin proces de maturare a fructelor. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. de calitate superioar\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei.6. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab.3. 227 . produc]ia fiind timpurie. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. se ob]in fructe mari. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). 1980). Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. 3-4 fructe pe bolt\. Turkestan. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Astfel.

PP. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.500 plante/ha).3. Astfel.8-5.1. iar în cel tip bloc. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. fin [i pl\cut. fier – 0. acizi organici (0.6. 11.) sin. Fructele con]in: 89-90% ap\.3.N.5 – 1.5%).. C. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. 11. la 100 g substan]\ proasp\t\.6 – 2.9 % zaharoz\. 1978). se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 1984.). se folosesc la prepararea mur\turilor. Înainte de maturizare. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. în func]ie de vigoarea plantei. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. lipide (0. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.000 plante la ha. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.4. În continuare. B6.2. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. proteine (0. distan]a dintre rânduri este de 1. Dintre lucr\rile de îngrijire. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.5 – 4. calciu – 7 mg. dar desimea poate fi sporit\ la 20. C(4. de regul\. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.40 m l\]ime). s\ruri minerale de: potasiu – 2. 1992).3 mg/100 g).2 mg. zaharuri (6-8%).5 mg. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. în solariile de tip tunel (5. B1.2 %). asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.000 plante/ha). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. câte un fruct.2 %). 3.1. fosfor – 12 mg.9. STAN. carotenoide (0.5 mg/100 g s. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.6 % fructoz\ [i 0. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Butnariu [i colab. din care: 1.6% glucoz\. 228 .p. N. B5. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. vitaminele A. 1-2% celuloz\.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. se las\ pe fiecare l\star. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. B2. fiind indicat în tratarea litiazei renale.

3. Frunzele sunt mari. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). profund divizate sau pu]in lobate. Italia – 32778 kg/ha. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile.3.LEGUMICULTUR| II 11. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Spania – 37. într-o lucrare publicat\ la Neapole.000 kg/ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Pepenele galben este o plant\ monoic\.11.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Grecia – 40. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.000 kg/ha. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.000 ha.. Florile sunt unisexuate.H. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . 1999). Cipru –50. În prezent. erbacee. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. 11. indieni [i chinezi. per[i. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.10). pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Florile mascule apar.773 kg/ha.3. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. mai 229 .2. Fig.409. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.10 . acoperite cu peri[ori de[i [i moi. pubescent\.000 kg/ha. 11. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. 1950). Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. de unde a trecut la arabi.

în func]ie de soi. pe tulpina principal\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. culoare [i calitate diferite. În anii foarte seceto[i.4. 11. diferit colorate. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. mai rar. semitimpurii (Dochi]a). Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Dr. De[i este o plant\ de zi scurt\. 11. Timpuriu de Canada). semitârzii (De Mini[. N. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. De D\buleni. cre[terea este încetinit\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. 230 .2).20) 11. Semin]ele sunt mari. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). ovale.3. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive.6. Fa]\ de lumin\. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. aproape plate. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Miezul este de culoare alb\. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.N. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. bine drenate [i structurate.3. galben\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. pentru produc]ii foarte timpurii. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. de form\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). matur\rii [i calit\]ii fructelor. MUNTEANU ales. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. cu tegumentul tare. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.5. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. turtite. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.3. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. STAN. Charleston Gray) (tabelul 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\.

LEGUMICULTUR| II 231 .

în sistemul gospod\resc. r\ritul.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Dac\ terenul nu s-a modelat. când în sol se realizeaz\ 14-150C. pe suprafe]e mai mici.11) cu SPC-6. STAN. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. fertilizarea fazial\.N. cu cultivatorul. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Toamna se efectueaz\: discuirea.000 plante/ha. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.11 . Acestea sunt: pra[ilele repetate. 11. nivelarea de între]inere.5 m.000-14. asigurând o densitate de 12. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. la adâncimea de 3–4 cm. Prim\vara pân\ la sem\nat. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. 11. mu[uroitul. N. pe intervalele 232 . În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Fig. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.

Odat\ cu pr\[itul manual. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. cupru 0. mânc\ruri de dovlecei. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.08. dup\ unii autori. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. pân\ când plantele acoper\ solul.05-0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. singure sau în amestec cu alte legume. gr\simi 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. din loc în loc. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. din America Central\ (Mexic. 233 . pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. 11. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.4. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. f\r\ a deranja vrejul. B2 0. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Recoltarea se face diminea]a. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.03-0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. var. fosfor 60. sufleuri. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).3%. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. Peru) [i Asia Mic\. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. iar dup\ al]ii din Africa. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. C 8-30). pe timp r\coros. dovlecei umplu]i. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.06. dovlecei pane. cu 350–400 m3 ap\/ha. B1 0. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. pe nodurile tulpinilor. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. budinci etc.2. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. Ungaria.4.1. pân\ la m\rimea maxim\.2. 11.) [i în industria conservelor.5-7.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. fier 0. zinc 0.10. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. de unde s-a r\spândit în Europa. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.4.7%. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.1. e[alonat în perioada iulie-septembrie. hidra]i de carbon 6.

se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.4. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. 11.4. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. STAN.3. apoi devine a]oas\ [i tare. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. deoarece are un sistem radicular mai profund. anual\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. N. în anumite condi]ii. cu pH neutru. de peste un metru lungime. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11.12 . suculent\. 11. acoperite cu peri aspri. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. 11. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.21).5. mari. Soiuri În ]ara noastr\. în cultur\. Frunzele sunt mari. 11. palmat lobate. bine afânate. rezist\ bine la secet\.4. culoarea variind în func]ie de soi.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). iar coaja se îngroa[\. 11. Pulpa fructului este fraged\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.4. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). 234 . MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. de culoare galben\.N. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. care formeaz\ tufe compacte (fig. lung pe]iolate.12). care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. R\d\cina este pivotant\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

6. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.N. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.4. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). 11.6.a. STAN. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. care sunt [i mai productive. Fig. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). pentru 236 . irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.13). în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11. N. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. [i K2O 25 kg/ha s.1. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. cu N 25 kg/ha s. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.a. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.4.13 .

1980). La noi în ]ar\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.a. 11.2. se umplu cu zacusc\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 11. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.4. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.35 mg/100 g provitamina A [. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. 1. 20–35 mg/100 g vitamina C. 11. polenizarea se face artificial. 3..5. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. atunci când este nevoie.A. 237 .5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 0.7-0. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 1980). (Bajurianu [i }urcanu.5. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. iar dup\ al]ii.4–5% hidra]i de carbon. Institutul pentru Resurse Genetice. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. proaspete [i conservate.6. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. De asemenea. salat\ de p\tl\gele vinete etc. fiind foarte perisabile. În perioada când nu zboar\ insectele.2. dup\ unii autori.1. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. din Africa (Ceau[escu [i colab.. Fran]a.U. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.).LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Italia [i Rusia. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 1980).8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. Fructele. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.

Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.3. Acesta are o form\ discoidal\. De aceea. irigarea culturii este obligatorie.14 . patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. la maturitate fiziologic\. dup\ care devine alb-cenu[ie. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. peste care se suprapune.plant\ cu frunze. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. 2 .N.5. 238 .4. o parte de forma unei calote (semisfere).14). Plantele sunt foarte sensibile la înghe].detaliu fruct 11. N. 11.Dovlecelul patison: 1 . Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. în aceast\ perioad\. cu marginile canelate [i rotunjite. MUNTEANU 11. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. când fructele sunt tinere. Ca [i dovlecelul comun. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. cu marginile u[or marcate. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). în partea superioar\ a fructului. frunzele sunt tri.sau pentalobate. Fig.5. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. STAN. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. flori [i fructe. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. 11. Culoarea fructelor este albverzuie.

cu o vârst\ de 25–30 zile. 1998). Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. denumit Comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Produc]ia este de 10–15 t/ha.6. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. se mai întâlnesc în unele colec]ii.LEGUMICULTUR| II 11. 11. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha..5. de culoare verde–albicioas\. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu 8–10 muchii proeminente. În afara soiului aflat oficial în cultur\.5. în form\ de turban. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. 239 . începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. la 3-4 cm adâncime. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Soiul Comun este timpuriu. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. împreun\ cu dovleceii ornamentali. cu un diametru de 8–10 cm. Fructul este tipic. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun.

Editura Didactic\ [i Pedagogic\. N. (1973) – Legumicultura. Analele I. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. H. P. N. B|LA{A. BERINDEI.. M. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.A. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. Bucure[ti.. Bucure[ti. GR. BECEANU. B. nr.C. COBÂLA{. RADU. POPESCU. Ia[i. Bucure[ti. Editura Ceres. RADU. N.N.. Tec Doc – Lavoisier. Agron.3. GR. SAVI}CHI. PETRESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. vol. RUXANDRA. Gr\dina.R.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. CHICHEA. Agron. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. M. Bucure[ti. V. 240 . 30. I. FOURY. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. CHAUX. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A... Bucure[ti. BUTNARIU. Londres. P.. CEAU{ESCU. Bucure[ti. PELAGHIA. J. Seria Horticultur\. Paris. Lucr. D. SAVI}CHI. Bucure[ti.. IV. FLORESCU. 12. Lucr. STAN. B. Via [i Livada nr. M. A. BASSET. vol. The Avi Publishing Company Inc. CL. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.. D. GH. G. N. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. BODEA. M... C. (1992) – Legumicultur\. Ia[i. C.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.S. J. I.S. Bucure[ti. D. (1974) – Fitotehnie. STAN. [t. Editura Academiei R.. CEAU{ESCU. BECEANU. S. V. STAN. 3. CHILOM. INDREA. COBÂLA{. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. B. VOICAN. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. U. }URCANU. Editura Grand.L.. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. BAJURIANU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. [t. I. Univ. BÎLTEANU. I. Inst. vol. Chi[in\u. Connecticut.F. Berlin. 33. New York. I. Seria Horticultur\.. COBÂLA{.. (1991) – Varza pentru frunze – origine. CL. CIOFU. BECKER-DILLINGEN. R. (1994) – Production légumières tome 2.

– La direction (1979) – Le Chou-fleur.P. I.P.L. L|C|TU{. CTIFL – Invuflec.. [i colab. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. LÖBL.. [i colab. PL|M|DEAL|. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. V. Artprint..V.. prezent [i viitor.H.I.. Zemisdat. T. agron. vol.P. LÖBL. IORD|CHESCU. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. B. Ia[i. DUMITRESCU. M. MAIER. IV. I. în Moldova. În: Gl\man [i colab. D.. Trecut. GL|MAN. VLAD. L.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. IANO{I.A. V. Bucure[ti. – S. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.. BERINDEI. TR. 241 . C.. M. MAIER.C. A. L|C|TU{. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. D. GHENKOV. Artprint. SCURTU. D.. DUMITRESCU.C. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.. ROMAN.. STOIAN. (1972) – Culturi for]ate de legume. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. B. I. M. – COORD. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Sofia. DR|GU}. T.C. I. S.. Bucure[ti.A. DI}U. [t. JILCU. Bucure[ti.. (1997) – Cultura cartofului. GHERGHI. Lucr. D. Paris. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere..C. BAICU.F. vol... BUZ|U (1978) . R|DOI. V. GL|MAN.. Bucure[ti. LE BOUHEC. Redac]ia revistelor agricole.Tehnologia culturii legumelor în solarii. GH. Bucure[ti. D. 2. M. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. VII. MURTAZOV. I.I. MANOLACHE.C. N.. [i colab. IORD|CHESCU. IANO{I. Bucure[ti. Editura Agro-silvic\. GH. MAIER. I.C. E. E. GH.A.L. MARIA.N. (1969) – Cultura legumelor.F. J. – Memorator horti-viticol. RO{U. (1998) – Producerea legumelor. G. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr... M|NESCU.. OLGA. Bucure[ti. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.. DI}U.C.. Bucure[ti.L.L. I. Bucure[ti. VIDRA – S. Patronatul Horticultorilor din România.A.F. M. Lucr\ri [tiin]ifice I.L. Editura Agro-silvic\. M. M. COSTACHE.V. Z|GREAN. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Bucure[ti. 2. RUXANDRA. Lucr. Editura Agro-silvic\.B. Bucure[ti. vol. V. I.. A.C.C. Editura Ceres. I. VASILESCU. I. 3.L. I. – S. Cerc. Bucure[ti. MUNTEANU. vol. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. BOSE{AN...L.H.A. Bucure[ti.F. [t.Tehnologia culturii legumelor în solarii. BUZ|U (1980) . (1961) – Cultura legumelor. POPESCU. nr.. I. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. PER{UNARU. I. MINKOV. Artprint. Patronatul Horticultorilor din România.

Agr... Inst. N.C. P. Editura Agro-silvic\.F. PATRON. N.. STAN. Bucure[ti. 242 . SAVI}CHI. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. agron. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. M. GR. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Buletin informativ nr. 4. (1986) – Bolile plantelor legumicole. 2. MUNTEANU MARINESCU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.. Cercet. N. Leonard Hill. COSTACHE. MIHU. SINGUREANU. STAN. Analele I. Agron.. P. în Moldova.. Agron. vol. Ia[i. Editura Ceres. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. în Moldova. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. agron. vol. P. Cerc. 4. Technical Bull. No. G. M. R. SAVI}CHI. ICLF Vidra. SINGUREANU. YOON. GR. [i colab. capitata. RADU. ATANASIU. Chi[in\u. MUNTEANU. STAN. vol. I. POPESCU. OPENA. Bucure[ti. Centrul de multiplicare Inst. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Tez\ de doctorat. nr. Bucure[ti. PANAIT.N.) D. KUO. Cercet. Tez\ de doctorat. G. {I STOENESCU. I. MUNTEANU. Bucure[ti. Editura Ceres. SAVI}CHI.. I. Centrul de multiplicare Inst. 2. L. Ia[i. MUNTEANU.C. STAN. (1968) – Castrave]ii. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. N. Tez\ de doctorat. (1992) – Legumicultura. Ia[i. M. T|TARU. London. N.. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. 1. POPLÃCINEL. SAVI}CHI. Bucure[ti. Ia[i. SINGUREANU. Agron. GH. P. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. N. Bucure[ti. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.. (2000) – Legumicultura. N. în jude]ul Ia[i. Taiwan.. MIHALACHE. vol. vol. SAVI}CHI. (1969) – Cole Crops. STOIAN. I. MUNTEANU. Ia[i. N. forma alb\ (lam.. T. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Editura Ceres.L. În Moldova. A. AVRDC. 3. I. C. agron. Ia[i. II. ANDRIESCU.. în Moldova. Bucure[ti. vol. Editura Universitas. nr. 2. 1. V. P. I.. 17. Bucure[ti. J. N. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. NIEUWHOF. Cercet.. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\.

M. Editura Ceres. V. ZEVEN.. VOICAN. Editura Ceres. 243 . V. VOINEA. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. C. A. GH. D. Editura Ceres. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. L|C|TU{. nr.L. Editura Ceres. Analele I. (1975) – Cultura legumelor de var\. V.C. VOICAN. Bucure[ti. P. M. PERCIALI. Bucure[ti. ANDRONICESCU. G.. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.. TOMA. V. Editura Ceres. Bucure[ti. M.F. Bucure[ti. vol. GIREAD|.. D.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. C. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VI. Bucure[ti. VOINEA. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. ZANOSCHI. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. JUCOVSKY. VÂLCEANU. 3. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii... Wageningen.

3 PRINTED IN ROMANIA . 3 Tel. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Aleea M. Sadoveanu. Sadoveanu nr.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.2001 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful