legume II

Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

...................6...... 76 8............ 39 7...2................ Cultura cepei prin r\sad .....................1.... 88 8........................ 82 8........ Prazul .4.. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .............................3..........2......2......6.....4.. 39 7.............................. 80 8....5...........3............................................................. 47 8........6..... Sfecla ro[ie .......................... 60 8. Tehnologia de cultivare.............1....1........6..................N.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Soiuri...........2......2............... Soiuri ..5......6.3............................ Particularit\]i botanice [i biologice................................ 32 7....................................... 40 7..5... 33 7...................... 83 8........................................ Cultura cepei verzi (stufat)...............2........... 81 8........5....................2.............................................. 91 8.....................1..................................3........ N................................................6.......................... 47 8......... Cultura cepei prin arpagic ... 90 8.1..1...2..6........ Rela]iile cu factorii de mediu ..................... Soiuri............ 89 8......6................................ 48 8...... Particularit\]i botanice [i biologice................4.......................1.Cultura ridichilor de lun\ .. Originea [i aria de r\spândire.... Cultura prin r\sad........1..........1..............................................3.....1..........5........6...1..3.. 54 8................2................3.6............................. 39 7.2.............. 84 8.. Cultura prin sem\nat direct... Particularit\]i botanice [i biologice...6.....1....2......4.................. Tehnologia de cultivare........................................2.............3.1..... 41 7........... Soiuri............................6.......5.........2........6....5...... Importan]a culturii.............................................1.....................................................................................6................... 33 7..................................3................ MUNTEANU 7...... Tehnologia de cultivare........................ Rela]iile cu factorii de mediu ..2...............................................................................1.........1........... 46 8...................................3. Originea [i aria de r\spândire.... 52 8..............6.... Soiuri...6.5............ 54 8...........4.. Ceapa comun\ .. Rela]iile cu factorii de mediu ...Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\....................... STAN...................................................... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .........................6.................. Importan]a culturii...6....................... Importan]a culturii...1....... 37 7................................ 33 7..... 88 8.3. 80 8....4..... 73 8...........5.................... Usturoiul comun ........ 90 8................................................................................... 48 8........................... Importan]a culturii...............3.......5.... 84 8................... 93 4 ....6.... 87 8......... Originea [i aria de r\spândire...3................................................ Originea [i aria de r\spândire.......1..................................... Tehnologia de cultivare................ 54 8.................... 42 7.................................. Particularit\]i botanice [i biologice. Tehnologia de cultivare..................................6..............3.............. 87 8..... Rela]iile cu factorii de mediu ........

.......... Cultura de var\..............................4.............. Ceapa de Egipt .................2.......... Tehnologia de cultivare.........................4......4....................2........................................ 99 9.....5.......6.......... 120 10..1.........5.............. 117 10...................................... 145 10. Importan]a culturii............................6..1........3..................3.............4..................4....................6.......... Originea [i aria de r\spândire...............................2.... Alte plante legumicole din grupa cepei......3...................... 145 10..... Varza ro[ie ................1......................................... 110 9.............. Soiuri......LEGUMICULTUR| II 8... 95 8...........4.............................................1.........2.......1............... 98 9.......2..................... Cultura târzie (de toamn\) ....1.......................5......1.... Soiuri................ 98 9........2.............5............................... 146 10.............................4.......... Particularit\]i botanice [i biologice.................................... 115 10........... 94 8...................... Particularit\]i botanice [i biologice............ 118 10.....6...... 115 10........ Rela]iile cu factorii de mediu ...........2.. 146 10..........2....2................1...............1............................................... Cartoful timpuriu........... 105 9..........................................6...4.. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ...... 145 10......... Usturoiul de Egipt ........... Ceapa de iarn\ sau de tuns ....1............. Originea [i aria de r\spândire................1.........3............6.1....1.............. 100 9.........................1........... 96 8.. Ceapa e[alota..... Rela]iile cu factorii de mediu ....5................ 137 10................4...... 98 9.......1..........................1... 105 9........ 138 10.............................................................. Tehnologia de cultivare......................4...............................................................................................................................1............ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........... Batatul ..................1..... 145 10............ Soiuri............2...2............... 115 10......................6............................1...........1. Rela]iile cu factorii de mediu ........4.... Tehnologia de cultivare............... 122 10............. Importan]a culturii...2.......1..... 95 8......6..........................2............. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ....................3......................................6...1................1.. Cultura în teren neprotejat......... 116 10...... Originea [i aria de r\spândire............... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..... 105 9.1.............. Ceapa m\rg\ritar....6....................................................1. Importan]a culturii..1................. 135 10................... 102 9......... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ......................2....... 146 5 .................. Cultura prin sem\nat direct în câmp .... 122 10. Cultura timpurie în teren neprotejat . Particularit\]i botanice [i biologice........ 132 10....... 96 8....1..................

176 10... 176 10...6...................6......5....3. 174 10..6..1......6.....................................................5............................................................................................................. Rela]iile cu factorii de mediu .................... Tehnologia de cultivare......4.... 176 10............................................ 178 10................... 163 10.1.....6..3. Soiuri... 151 10............... 155 10.......................... Particularit\]i botanice [i biologice...............4............ 151 10............7..6....................................... 157 10.........1..............................................7............ Originea [i aria de r\spândire........ Importan]a culturii........................5.......................5..... 159 10.2............. Rela]iile cu factorii de mediu .....6................. Originea [i aria de r\spândire.. 169 10..3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......4..........5...............................6............. 151 10............................................ Rela]iile cu factorii de mediu .................. Broccoli....................................................................... 149 10.....5.................6........8...8.........6...........6...... 158 10.............. Cultura târzie............. Tehnologia de cultivare.... 148 10.6..................................1........................... Gulia ........ 148 10.................. Cultura timpurie în teren neprotejat .................. 174 10........... 177 10.6......4......... Tehnologia de cultivare........................ Originea [i aria de r\spândire....3.............................. Varza crea]\..........2....................6......................................... 157 10.......................................3.....6...2..............7...3...................6..... Importan]a culturii............ Soiuri..............1............. Particularit\]i botanice [i biologice...........2.............................5........................... STAN.......1. Soiuri......2....................... Particularit\]i botanice [i biologice............ Conopida .........3.....6.................. Originea [i aria de r\spândire................ 152 10....8.. 163 10........... 151 10. 172 10.......1................1.................................................. Tehnologia de cultivare...........2................7.. 156 10.. 161 10.................... MUNTEANU 10...... 167 10......... Varza de Bruxelles .................................3.......................4..................................5... Particularit\]i botanice [i biologice......................................................................6.................5..7..4...... Particularit\]i botanice [i biologice. 158 10........... 148 10. Cultura în ser\ ..................................................4... Soiuri............... 157 10..5.. Originea [i aria de r\spândire............. Rela]iile cu factorii de mediu ................4. 175 10............. 150 10......................... 174 10....6............6..................... Cultura târzie......................... 148 10.....4.. 153 10.....3..................................... 155 10....6........ Rela]iile cu factorii de mediu .7... Importan]a culturii.....5...........3.... 178 10..............7..........................................5........7........ 149 10. 153 10............3............ N...3..... Importanta culturii.......... 163 10........... Soiuri...2............4..........................6................... Originea [i aria de r\spândire................................. 178 6 .... Importan]a culturii................................................2........................................................................ 159 10......4.......... Varza pentru frunze.............4...... 153 10..7......N... Cultura timpurie .........................3................................................ 174 10..... Tehnologia de cultivare......4................................ Importan]a culturii......................

Tehnologia de cultivare... Cultura în sere ..2............................... 190 10.. 221 11...4.. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .......6.1.............................. 228 7 ....... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... Varza chinezeasc\ .............3...............................1......9............................................................ Rela]iile cu factorii de mediu ............9...... Soiuri. 198 11...........8...........6................9.......4........................... 220 11..2...........................6.. Cultura târzie (de toamn\) .................................... 202 11. 195 11......... 225 11.... Importan]a culturii..6....................................................... Particularit\]i botanice [i biologice....6.4... 225 11......... 180 10.................................6.......................................... Cultura timpurie .................... 188 10............ 200 11....4.........1................ 223 11... Cultura în câmp.8......2.............6.............. Originea [i aria de r\spândire...........1...................................................................................5.1........2......1..................1................4. Cultura în teren neprotejat...6.........6.............1... Soiuri.8.......................... Cultura în sere ...............6...................2..........9................9......... 194 11........................2...... Tehnologia de cultivare.....9.4............................... Rela]iile cu factorii de mediu .8.....6......................................2.............. 226 11................. Originea [i aria de r\spândire.....1..1..........2........ 196 11..1.............3......... Originea [i aria de r\spândire......................................8... 200 11..........6...... 188 10............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice........................... 194 11................. Rela]iile cu factorii de mediu ...............1.. Particularit\]i botanice [i biologice............ 179 10..9..... Importan]a culturii. 186 10........................5.......... 222 11..............6................8..........2.. 208 11. 180 10...................................................................... Cultura în r\sadni]e.1.......2....9.... Importan]a culturii..........1......................2............................ Pepenele galben ..............6..1..............1. 183 10..............................................................3.....3...... Particularit\]i botanice [i biologice..1....LEGUMICULTUR| II 10.............. Cultura în sere ......6......1.......8........... 221 11............................................. 194 11.......................................2. Rela]iile cu factorii de mediu ..........2......5.................... Cultura în r\sadni]e.... 190 10..........6............................3.......5...................3......... Tehnologia de cultivare........ 221 11...............2..... Cultura timpurie ....2.. Cultura târzie... 219 11.......... 184 10............ 180 10.....................2.................................. 221 11.....4.......... Soiuri ........... Tehnologia de cultivare..... 189 10............................6........ 191 10................3....... Castravetele .........2.. Particularit\]i botanice [i biologice........................... Soiuri.....9....... 180 10.............6.................. 227 11.........................................2............ 191 10.......8...................................................................... 188 10......

. 234 11............ 234 11...........1............................................................................. Importan]a culturii ........ Importan]a culturii.. 229 11..................................................5. 230 11............3 Particularit\]i botanice [i biologice....................5.3..........3..........2........................................ 237 11.......5........................2.............................................3.........................3............... Dovlecelul comun............. 237 11.. 230 11........................... 233 11......6..4.... 233 11..................5.............. 239 11....2.................4............... Dovlecelul patison...6.... Soiuri............... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............... Rela]iile cu factorii de mediu ..4.................................5..............................6......... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .... Soiuri ..........4... Pepenele verde .. Rela]iile cu factorii de mediu ................................4. 233 11..1.....5..............................4....1..................................................4.......3.................. MUNTEANU 11......N...........2. 228 11.................... Tehnologia de cultivare... N....... Particularit\]i botanice [i biologice...................4. 237 11.. Soiuri................. Tehnologia de cultivare........................ Originea [i aria de r\spândire..........4....... Tehnologia de cultivare...............................................3..... Importan]a culturii... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 238 11...4....3....... 237 11............. 238 11...................... 230 11..................................3........ 240 8 ..5............. STAN...... 228 11............ Originea [i aria de r\spândire.... Particularit\]i botanice [i biologice............................................ Cultura în câmp.....5.................................... 229 11.......... 236 11.................... Originea [i aria de r\spândire................................................................................................6. 234 11.4........6. 236 11....3.........1..............4.........................5.........5........

deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. afânat. În general. precum şi în Moldova. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. 9 . creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. şi colab. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale.. În România. cu excepţia ţelinei. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. faţă de umiditatea solului şi de lumină. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. în special glucide. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. pretenţioase. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. pătrunjelul pentru rădăcini. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. mai ales în primele faze de creştere. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. 1993).LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. Transilvania. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. solul trebuie să fie uşor. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. a substanţelor de rezervă. deoarece. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. care sunt anuale (Butnariu H. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. lemnos şi liberian. păstârnacul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. 1993).

7. Anglia..3. MORCOVUL Daucus carota L. cv. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.89%. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. acid ascorbic 3.. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.14%. carota s-au format subspeciile syriacus. carotenoide 8. 1985).2. B2 şi substanţele minerale: Na-1.79%. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. prin Spania.1.52 %. bienală. 7. în acest mod. proteine 1. flori şi fructe (fig. predominând formele de culoare violacee. cilicicus. subsp. Mari cultivatoare sunt: SUA. pe soluri uşoare sau mijlocii. în stare crudă (salată). japonicus. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. K. Japonia ş.8 mg/100 g substanţă proaspătă. ghiveciuri etc.1).1. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. H. STAN. P-0. În prezent. sativus (Alef. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. X d. China. morcovul se cultivă în toate judeţele.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.9 mg /100 g substanţă proaspătă.39 %. iar în anul al doilea tulpini florifere.1. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. acestea mai conţin vitaminele B1. ciorbe.35%. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. Ca – 0. albă şi galbenă. Franţa. mediterraneus şi japonicus). Italia şi Grecia. sub formă deshidratată. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. 7. syriacus.3%. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII..1. Prin încrucişarea ssp.. sativus (Hoffm) Arc. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. în special Daucus carota L.). cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. celuloză 1.4. citat de Zanoschi. Mg – 0. al XVIII-lea. zaharuri 6. MUNTEANU 7. Pe lângă cele menţionate. Morcovul a fost luat în cultură în sec. 1984). supe. de conserve şi sucuri. 10 . 1985).N.a. în Iran (Banga. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.44%. La noi în ţară. N.

Fructul. hermafrodite.2 – 1. costate şi cu ţepi. 11 . de plantă sălbatică.cele superioare. aspru păroasă. Atât tulpina principală.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. rar Fig. iar unele rădăcini până la 2 m. cu flori mici. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.5 m. 7. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.2.1 .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. de lungime mijlocie. b . până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. penat-fidate.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. striată. mărimea şi culoarea. este o pseudoachenă. 7. La circa 35– 40 zile de la răsărire. cu polenizare alogamă. cu cilindrul central redus Fig. fistuloasă şi înaltă de 1. schimbându-şi treptat forma. 1985).cele bazale şi sesile . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. pentamere. peţiolate .frunză. cilindrică. albe. 1973) sterile). pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. de calitate superioară. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.rădăcină soi valoros. impropriu numit sămânţă. zigomorfe.Morcovul: a . uneori cu nuanţe rozacee. este ramificată. care se formează în al doilea an. c . Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. de culoare roşieportocalie. entomofilă. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). Tulpina floriferă. d .2 . Rădăcinile cilindrice sau tronconice.

precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. morcovul are cerinţe ridicate. În timpul îngroşării rădăcinilor. producţie mare – până la 70 t/ha etc.5. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Pe solurile grele. 7. Dacă primăvara este rece. 12 . iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. profunde. semitimpurii (110–130 zile). Hytop F1. durează 36–70 zile. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. în funcţie de soi. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. se formează rădăcini diforme sau ramificate.5–7. iar cea optimă de 20-250C. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.1. cu pH-ul 6. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă.4. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. mai ales pe solurile uşoare. bine afânate. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Presto F1. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Faţă de lumină. timpurii (80110 zile). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. MUNTEANU 7. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Insuficienţa luminii.5. permeabile. tasate. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.1) . mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.1. STAN. Faţă de umiditate. se poate produce o vernalizare prematură. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Nanco F1 etc. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Primo F1. N. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.N. bogate în humus (4-5%). sărace sau cu exces de azot. mai ales în primele faze de creştere.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. bulboasele şi varza. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1..5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. culturi furajere pentru masă verde (secară. Primăvara. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. pré – preemergent. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Locul în asolament. N. Tabelul 7. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. 7.5 l 6l 6l 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 l 1. Lucrările de pregătire a terenului.N. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. La pregătirea terenului. industrializării sau păstrării peste iarnă. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. recoltate în iunie – iulie.5 l 1. borceag). se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. fără încorporare.2).7). MUNTEANU 7. Toamna. iar culturile timpurii de morcov. leguminoasele. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. producţia fiind destinată consumului de toamnă.2.6.5 Fusilade S 12. ceapă verde. conopidă.5 l 6l 6l 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. post – postemergent 14 . spanac. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. STAN. imediat ce se poate intra pe teren. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. fasole etc.5 kg 1. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 l 1. castraveţi. cucurbitaceele.5 kg 1.5 kg 1.

Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Dacă solul este prea afânat. Adâncimea de semănat este de circa 2. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. în rânduri echidistante. în benzi de câte patru rânduri 15 . înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .).3 . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. c . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.5 cm. se tăvălugeşte înainte de semănat.3.pe teren modelat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. b .Scheme de semănat la morcov: a . pentru culturile succesive de morcov. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.pe teren nemodelat.pe teren modelat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. în funcţie de starea arăturii. Epoca de semănat. în benzi. În cazul terenului modelat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Fig. folosind 4–5 kg seminţe la ha. 7. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. 7. la care s-au îndepărtat ţepii. Dacă solul este prea uscat.LEGUMICULTURĂ II Vara.

5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. începând cu luna iunie. STAN. de erbicidare. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în legături. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. iar dacă este necesar.5 kg/ha.5 l/ha. N. Când rădăcinile ating 2–2. cu 600 l apă. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. se face prin smulgere sau dislocare. se erbicidează cu Afalon 1. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Pentru păstrarea peste iarnă. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). când rădăcinile au cel puţin 1–1. 16 . se fasonează şi se sortează pe calităţi. în doză de 1. la nevoie se udă prin aspersiune. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. După răsărirea culturii. eşalonat.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. MASTER – PLATT). iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. ceea ce permite reducerea costurilor. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Lucrările de întreţinere. Recoltarea. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. pir) se adaugă Fusilade. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. după căderea primelor brume. CSSL-9 sau A-761.N. La hibrizii F1. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi.3). morcovul se recoltează în luna octombrie. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca.2–1. în cazul culturilor timpurii.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

5 – 25. 7.4 .30 Rădăcini 11. (Bodea şi colab. radicosum (Alef.N.2.4. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Primul 18 .05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.016 – 0.25). lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).6 .2.s.4.1.7 .10.5 – 3.W. MUNTEANU 7.p.4 0. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).p. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Tabelul 7. Ulei eteric.9 58 . 1984). Compoziţia chimică a rădăcinilor.. STAN.7 .1 1.2. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.1 2.) Substanţă uscată.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.2 1.). 7. g Cenuşă. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.) A.3. În cantităţi mai mici conţin K. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. radicosum (Alef.7 20 – 35 0. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.p. ca materie primă în industria conservelor. Ca. N. Hill cv.4. g Acid ascorbic. % substanţă uscată Frunze 12.6 – 36.3. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. iar cel în Fe.5 1.1. mg /g.02 – 0. organ de sinteză (tabelul 7.2. P.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. g Zaharuri. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.7 – 3. A fost cultivat de greci şi romani. sylvestre).290 0. g Proteină (N x 6. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane..2. la 56 mg/100 g s. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2 0.

terminate cu umbele compuse. Fructul este o pseudodiachenă. formează. cu frunze trifidate. Faţă de sol. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Pătrunjelul. lucioase. Florile sunt actinomorfe. de culoare albverzuie. Al doilea formează rădăcini subţiri. în al doilea an. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. d . florile şi seminţele (figura 7. creţe. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. cu miros caracteristic. cu ramuri aproape erecte. ramificate. grupate în umbele compuse. Polenizarea este entomorfilă. pentamere. 7. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. mici.5. este cilindrică sau uşor muchiată. ramificată. 1973). uneori fistuloasă. putând ierna în câmp. numite mericarpe. suculente. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.2. netede sau gofrate. tulpinile florifere.floarea. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. fiind o plantă bienală. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. hermafrodite. lung pedunculate. adânci.2. care la maturitate se desface în două semifructe.fructul mediul exterior.4) Tulpina floriferă. scade producţia. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .frunza. 7. dar rădăcinile sunt mai aromate. înaltă de 80– 150 cm. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. de culoare verde-închis. reavene.5) 19 . iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. glabre.4. 7.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). c . dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.

MUNTEANU 20 . STAN. N.N.

culturi furajere pentru masă verde). seminţele să se umecteze. recoltarea se face după primele brume (15. astfel.3. Astfel. Udarea culturii se face diferenţiat. reprezentată. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. alături de morcov.3). fertilizarea suplimentară.5 kg/ha. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.1. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .LEGUMICULTURĂ II 7. de glucide (4. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.p. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.8 – 10 % s. 7. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). curăţarea de pământ şi frunze. pentru consum în timpul verii. spanac. Rădăcinile au gust dulce. hortensis Ehrh.. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului.5 % s. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Pentru culturile de toamnă. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. sortarea şi ambalarea manuală.u. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. locul în asolament. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.2. salată. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. În culturi succesive. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.6.3.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. ridichi de lună.2).11). cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.10 – 15. Până la introducerea în cultură a cartofului. în legături. în funcţie de regimul de precipitaţii.8 – 15. Recoltarea se face diferenţiat. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. în funcţie de scopul urmărit. se aplică 4–5 udări. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. astfel. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. convar.2). în special. dar nu să germineze).1) şi peptide (11. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.

cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Păstârnacul preferă umiditatea. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.8 – 28. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. uşor pubescente. Asia. care le imprimă aroma caracteristică. STAN.N. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. pe terenuri umede şi umbroase. America şi Australia.3. puternic striate.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. N. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Seminţele germinează la minus 2–30C. 7. 7. 139 mg S. 0. uşor gălbuie.2. 7.10 mg vitamina B1. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. înalte de 100–150 cm.4. la 100 g s. 22 .62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 7. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 3 mg Na. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Se cultivă în Europa. Fig.p. unde creşte spontan. iar cele mature până la minus 8–100 C. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 0.7 mg vitamina PP. cu pulpa albă sau gălbuie.p. săruri minerale (la 100 g s. 51 mg Ca. plantele tinere rezistă până la – 50C. de culoare cafenie. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. MUNTEANU (24. Fructele sunt pseudodiachene. suculentă. cu rizoderma de culoare albă.3. se găsesc: 469 mg K. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 73 mg P. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.). dulce şi cu miros caracteristic. 0.3. oval – turtite.9 mg vitamina C. pubescente. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 7. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. penatsectate.3.5). aripate. dar excesul îi dăunează mult. slab ramificate. 23 mg Mg. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. florifere.

). de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).) Graud. acizi organici (malic. .5. rapaceum (Mill. a salatelor şi pentru murături. 7. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.p. sporadic. 7.4.6.7.9 mg K.9 mg Na. 1. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.): 0. 0. Acestea mai conţin zaharuri 1. cu rădăcini conice. 29.5 mg Fe. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.p..6 mg P.6).8 mg SiO3. proteine 0.31 mg Zn. B2.8 % s.3 % s. etc).4.)..6) .u. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.5 mg B.. lipide 0. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.p. oxalic.se seamănă în teren modelat. se găsesc 59. convar. 23 . deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. o umiditate constantă.7 – 1.p. 2. iar gustul şi.p. frunzele verzi. B6. dar cu unele particularităţi: .2 % s.se menţine. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. cu rădăcinile conic–alungite. 0.u.15 mg Mn etc. într-o măsură mai mică. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. vitaminele B1. În cultură. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. prin udarea culturilor. 17.6 – 1.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).LEGUMICULTURĂ II 7. La 1 g s. citric. 3.2 mg Ca. în benzi de câte trei rânduri.3.. în special. 5. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Recoltarea se face toamna târziu.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.3. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. nu este indicat să se semene din toamnă. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. 1975).1. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).

N. MUNTEANU 24 . STAN. N.

ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 7. fiind considerată plantă medicinală. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.LEGUMICULTURĂ II Fig. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. Este cultivată din antichitate.) şi cea cultivată 25 .4.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. unde creşte spontan. secalinum Alef. graveolens L.6 . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.3. convar. 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a . mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.p. b . pe lângă ţelina pentru rădăcini.2. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.pe teren modelat. 7.. 1973).4.

nu poate ierna în câmp. sunt simplu penat sectate. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. pivotantă. ramificată. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.7 . este striată şi ramificată. a – r\d\cin\ îngro[at\.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. convar. 7. graveolens L. formează o rădăcină subţire. N. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. 7.4. sunt glabre. 7. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Polenizarea este entomofilă. b – frunz\. c – plant\ semincer\ hermafrodite. dulce) (Mill. de culoare albă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Pers. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.) care. chiar din primul an. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. lucioase şi de culoare verde – închis.7). Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 26 . iar cele mature la minus 7–90 C. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).4. datorită conţinutului lor mare în apă. de culoare brunie. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. înfloreşte şi fructifică (fig. amară şi necomestibilă. pentamere. în primul an. ce se desface uşor în două mericarpe. Rozeta de frunze este înaltă. STAN. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente.

27 . ca şi în cazul culturii morcovului. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. iar pulpa devine grosieră. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. la cultura de ţelină. cât şi în cazul culturilor succesive. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.5. folosind 0.6 – 1 g sămânţă la m2. 3 g/1 kg sămânţă. ardeii. cu pH-ul 6. profunde. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. la 20 martie – 10 aprilie. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. iar în solarii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. 7. Înainte de semănat. atât pentru cultura în ogor propriu. tomatele. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.4.5–7. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. varza. pentru cultura târzie.4. care se încorporează imediat în sol. sunt prezentate în tabelul 7. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate.6.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). 7. Producerea răsadurilor. bogate în humus. cerealele. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Este o plantă de zi lungă. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. suficient de umede. Locul în asolament.0. Spre deosebire de morcov. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). conopida etc. În cadrul culturilor succesive. fiind indicată pentru culturi asociate. ţelina poate fi cultivată după spanac.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. germinează greu. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. salată sau ridichi de lună. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. castraveţii. Lucrările de pregătire a terenului se fac. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. toamna.

N. MUNTEANU 28 .N. STAN.

iar rădăcinile se morcilesc. de exemplu Revital 0.pe teren modelat în straturi late.8). Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. b .1 %. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). 7. răsadul se sortează. la 30 de cm între plante pe rând (fig. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. 7. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 29 . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8 . iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. Fig. se fasonează.

RIDICHILE Raphanus sativus L. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). săruri minerale de K. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Ca.3). STAN. combaterea buruienilor. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. 7.5. fertilizarea fazială. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. B6. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.convar. în funcţie de scopul urmărit. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). acestea se curăţă de pământ. valorificarea făcându-se cu frunze. la 3–4 săptămâni. în legături.64 şi 8.1 % s. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. La cultura târzie. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha.6-1. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. La culturile timpurii. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). B1. Mg. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. P. prin glucide. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.p.p. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Pentru culturile târzii. PP şi 30 . Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.) şi proteine (0.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. mai ales. fertilizarea suplimentară se repetă.. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). fructoză şi zaharoză). Recoltarea se face diferenţiat.5–1 kg/ha.5.).N.p. reprezentată. N. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. care variază între 1. convar.9% s. B2.p. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. în cantitate foarte mică (0. Na. (glucoză.1.). Fe etc. plantele se smulg. S.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.

care. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. cu un rostru ascuţit. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. iar cele superioare lanceolate şi sesile. în cadrul culturilor succesive. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. etc. raphanistrum L. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). uşor pubescente. Egipt.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic.5. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. 7. 7. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. cu marginea dinţată. unde s-a selectat din specia R. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. cenuşie sau neagră. caracteristic aromei ridichilor. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Asia şi America. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. de formă alungită. Grecia. acoperite cu perişori rigizi. (Zeven şi Jukovschi. tetramere. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Japonia. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. albă. În cazul ridichilor de lună. de 80–100 cm înălţime. lirat penat-sectate.5. unde a rezultat din specia R. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). şi centrul mediteranean. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. violacee. devin spongioase. ovală sau alungită. Frunzele din rozetă sunt mari. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Homutescu . autoincompatibile.9). albe. lung peţiolate. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. violete sau roze. 1965). 31 . 7. 1975). Tulpinile florale sunt ramificate. cu frunzele bazale scurt peţiolate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Fructul este o silicvă indehiscentă. La multe soiuri de ridichi. maritimus L. putând fi sferică. cu polenizare.2. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. ovale.3.. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. bactericidă şi vermifugă. alogam-entomofilă. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Italia. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. sub rizodermă. prin hidroliză enzimatică. înglobate într-un ţesut spongios.

Ridichea: a . c .9 .rădăcină îngroşată.N. însoţite de secetă. MUNTEANU Fig.structura rădăcinii. Gherghi şi colab. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Temperaturile mai ridicate.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.plantă în faza floriferă. creşterea încetează. d . N. b . STAN. 1973) 7. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 1956. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.. 32 .5. 7. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.4.

Înfiinţarea culturii se face în câmp. ridichea de lună formează tulpini florale. 1 kg bucata. 2 kg P2O5.6. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. În Asia. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 1995). 2. cât şi în teren protejat. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. aconthiformis Mark. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. reavăn. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. atât în câmp. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). 7. profund.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean.6. pentru cultura de toamnă. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. care se folosesc în stare crudă ca salată.5. se lignifică. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. de vară (60 – 80 zile). devin spongioase şi cu gust iute. de aceea. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. De regulă. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. vara.2 kg Ca şi 0. sau vara. Din această cauză. Faţă de umiditate. 1994). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. în luna martie. 33 .5 %). Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. eşalonat în mai multe etape. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L.5. în special în Japonia şi China. pentru cultura timpurie. 7. ardei. şi în perioada 20 august–10 septembrie. care urmează sau precede cultura ridichilor.).1. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.8). 5 kg K2O. fără a mai forma rădăcina tuberizată. cât şi pentru cele înfiinţate vara. var. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. când zilele sunt mai scurte.conice. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).5. Tehnologia de cultivare 7.. ce pot atinge 1 m lungime.). Consum specific: 5-6 kg N. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). prin semănat direct.5. castraveţii de vară etc. bogat în substanţă organică (3. castraveţi etc. cu greutatea de cca. ridichea este destul de pretenţioasă. înaintea culturilor de tomate. având o perioadă scurtă de vegetaţie. la interval de 10–15 zile. mazărea şi fasolea de grădină. vinete.

N. N. STAN. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Fig.05% sau Fastac 10 EC 0.5 cm adâncime. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. b . O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. la 2–2. dacă este nevoie. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. STAN. folosind 300–350 m3 apă/ha.10). la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.5 + 12. La culturile de toamnă. (fig.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. 36 . se vor face 1-2 udări. 7.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .02 %. N.N. aplicat premergent). după formula 62. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.5 cm x 7. 7. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).10 . Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.pe teren modelat.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.

realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 7. atât în culturi pure. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Atunci când se realizează cultura asociată. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. la 2-3 zile de la semănat sau.6.2.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. 37 . se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. răsadniţe şi solarii. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. iar pe suprafeţe mari. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. prevăzute cu role de tasarea pe rând.07) la ridichea de iarnă. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.11.5. 1995).03 – 15. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.). în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Ridichea de lună se cultivă în sere. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. cât şi asociate cu alte culturii. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. în 2–3 reprize.5 cm. în perioada 20. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Producţia este de 8–10 t/ha.7. În vederea evitării alungirii plantelor. Se seamănă des.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. se vor menţine temperaturi scăzute. ceapă verde. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. timp de 5–7 zile după răsărire. folosind 5–6 g sămânţă la m2.06–15. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). spanac. Lucrările de întreţinere. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.

7. N.11 . MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. STAN.

se folosesc la salate.I. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Frunzele. 1998). recolta apare destul de devreme. (Dumitrescu şi colab. în mod semnificativ.2./100 g). în legături.6. când sunt tinere. în Italia şi Franţa. avitaminoze ş. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. canditiva Alef. deşi nu este o bună premergătoare etc. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. sin. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. cultura se înfiinţează prin semănat. cu excepţia răritului.a. 7. ciorbe. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. De asemenea.. 1998). Ridichea de vară se valorifică cu frunze.1. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Ca plantă legumicolă. dar folosită ca plantă medicinală. substanţe proteice (1. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). var.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Dintre vitamine. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. piureuri etc.H. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). salate coapte sau fierte. 7. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). soteuri. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. denumită şi sfecla de masă. ssp. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). săruri minerale. esculenta L. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.6%).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. f. rubra Familia Chenopodiaceae 7.6%). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. 39 .6. apoi vitaminele B1. Mării Negre şi Mării Caspice. din care se remarcă.2 – 1.. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). ciorbă şi supe de legume etc.

La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. este pivotantă cărnoasă. iar în cel de-al doilea. uneori şi frunzele tinere. Fig. tulpina floriferă cu flori. fructe şi seminţe (fig.3.6.N. deşi nu ocupă suprafeţe mari. N. cum ar fi zonele premontane sau montane. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. e .Sfecla roşie de salată: a . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.rădăcină.floare Rădăcina. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. b .12 . în primele faze de vegetaţie. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. STAN.frunză. 7.12).7. Pe plan mondial. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . După îngroşare. 7. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.tulpină floriferă. rădăcinile pot căpăta.secţiune transversală prin rădăcină. c . MUNTEANU În }ările Române. în general. sfecla roşie. d .

care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cu limbul ovat. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. a mai multor zone de ţesut cambial. din zona centrală a rozetei. formând un glomerul. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. mai multe glomerule formează un panicul lung. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. 7. 41 . Nervurile sunt evidente. pentru realizarea unor recolte performante. organizate pe tipul cinci. cât şi în interior.. Totuşi. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Culoarea rădăcinii. mult mai intensă. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. de culoare roşie– verzuie. constituind aşa-numitele glomerule. Florile sunt mici. la planta complet dezvoltată. cu suprafaţa ondulată..LEGUMICULTURĂ II conică). fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. De asemenea. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. atât la exterior.). 7.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. prin apariţia. În anul al II-lea. concrescute. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. atunci aceasta va fi globuloasă. Frunzele tinere. este roşie-închisă. Polenizarea este alogamă. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. lung peţiolate. de culoare roşie. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Frunzele. ţesutul Fig. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).6.13 . Florile sunt hermafrodite. în anul I. cu marginea întreagă. 7. în mod succesiv.4. grupate pe un ax mic. 1998). sunt mari.13. uneori şi entomofilă.. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. cordat. lanceolate. În secţiune transversală. rădăcina prezintă zone concentrice. considerate impropriu fructe sau seminţe. uşor neregulată. 1973). sesile. au culoarea roşie. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. peţiolul este de culoare roşie. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. 1992). anemofilă.

6. plantele răsar după 10-12 zile. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. 42 . în funcţie de forma. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. N. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. După formarea primelor frunze adevărate. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. plantele se pot vernaliza. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat.9. În primele faze de creştere. lipsite de suculenţă. profund. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de asemenea. prin răsad. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice.5. întâlnite. În România se cultivă un număr redus de soiuri. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. 7. în perioadele de secetă. dar plantele nu suportă umbrirea. determină formarea unor rădăcini mici. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. În condiţii optime. mai rar. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.6. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. STAN. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp.N. şi unele populaţii locale. formând tulpini florifere în primul an. de perioada de vegetaţie (timpurii. în gospodăriile familiale. mai ales în grădinile familiale. cu capacitate ridicată de reţinere a apei.6. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. iar cea optimă de 18-200C. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. 7. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). În faza de frunze cotiledonale. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. plantele solicită condiţii de zi lungă. bune pentru consum. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Lipsa de umiditate. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. timp de 2–3 săptămâni. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. tardive). Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. mărimea şi culoarea rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. ca fertilizator starter. Modelarea terenului se execută. după cum s-a anticipat. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. în funcţie de soi şi momentul recoltării. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. STAN. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. la culturile succesive. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Pregătirea terenului începe toamna.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Fig. N. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. imediat după aplicare.14 . dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară.14). Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). primăvara.7. cât de curând posibil. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Modelarea este obligatorie. după recoltarea acestora). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. 7. prin semănat direct. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Înfiinţarea culturii se realizează. după grăparea cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha).N.

Recoltarea sfeclei pentru consum. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. Cel mai târziu. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). în acest mod. semănătoarea Saxonia. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. în continuare. pentru situaţia prezentată. 1998). Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea se execută în mai multe reprize. recoltarea se efectuează manual. când. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Lucrările de îngrijire sunt. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). dispuse echidistant la 37–40 cm.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. prin smulgere. Întreţinerea culturii. se asigură. în condiţii de secetă). Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. se efectuează printr-o singură trecere. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri.. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. altfel. În cazul culturilor timpurii. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. cronologic. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. toamna târziu. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. cultura având o densitate mai mare. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. se efectuează o praşilă manuală pe rând.. răritul plantelor la 1020 cm. purici etc. un tăvălugit al terenului. în timpul toamnei. 1992). distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În timpul verii. cazmalelor. După zvântarea terenului. obligatoriu. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. 45 . dacă îngheţul a surprins cultura. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. În prima rundă de lucrări prezentate. de regulă. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. mai ales pentru culturile timpurii.). se realizează aproximativ ca la morcov.

MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. ssp. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L.1. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. bulbi[ori aerieni. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. iar la altele numai frunzele verzi. în general. bulbul. iar sin. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. tulpina fals\ [i frunzele verzi. sativum L. N. STAN. (dup\ Bala[a. împreun\ cu cele men]ionate anterior. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. 1973). vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic.). dup\ tomate [i varz\. vulgare) [i prazul (A. sunt prezentate în tabelul 8. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. usturoiul comun (A. 46 . Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. în inflorescen]e apar Alium sativum var. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Alte specii din aceast\ grup\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. porrum L. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.N. Tabelul 8. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\.). Allium sativum ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. lipsa apei întârzie cultura. iar dac\ se formeaz\ crust\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În acest caz. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. mai ales în primele faze de vegeta]ie. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. N. dup\ cum s-a specificat. dac\ se întârzie cu sem\natul. determinate.1. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. MUNTEANU 8. De aceea. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\.4. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. astfel. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. de care depinde succesul culturii. Astfel. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Apa este considerat\ ca un factor major. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. cel pu]in câteva s\pt\mâni. plantele formeaz\ tulpini florale. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. în faza de germina]ie [i r\s\rire. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Plantele nu formeaz\ bulbi. solul. în perioada de iarn\. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. STAN. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Temperatura. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). prin aspersie fin\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. astfel. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. `n mod special. în mod evident. se produce vernalizarea [i. implicit. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. În aceast\ faz\. O umiditate ridicat\ în sol. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. induc]ia floral\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. mai ales peste 20-22 mm. aplicarea unor ud\ri u[oare. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. în defavoarea bulbului. se cere. înfiin]ate prin sem\nat direct. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i.N.

nisipoase.6 kg K2O [i 1. 1. deoarece.). determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). refacerea rapid\ a sistemului radicular. de exemplu. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. în unele lunci. dar [i de sistemul radicular. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. În acest caz. ceapa se cultiv\. care atac\ în mod special bulbul. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. de regul\ în treimea lor inferioar\. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. De aceea. Botrytis [. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. se pot instala agen]ii patogeni. 1998).1 kg P2O5. fertile [i bine structurate (aerisite). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. chiar dup\ recoltare. în primul rând datorit\ texturii. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Consumul specific (kg/t produs). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. aluviunile con]in mult\ argil\. dar bine structurate. 4. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Aceste cerin]e se bazeaz\.. În Olanda. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. care este egal repartizat\ pe profilul solului. 53 . la cultura premerg\toare. amplasat în stratul superficial al solului.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. De[i. pu]in dezvoltat. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. se recomand\ solurile mijlocii. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în zona polderelor. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. eventual. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.a. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. adesea. Aerul.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Sclerotium. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. în principal. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. poate reprezenta un element de succes al culturii. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. pe soluri aluvionare. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni.4 kg N. în timpul depozit\rii (Erwinia. nematozi). Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie.

în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. N. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.5. În condi]ii tehnice moderne. 1994). MUNTEANU 8. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.N.1. Culoarea poate fi galben\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.6.1.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. prin arpagic sau sem\nat direct. 8. La noi în ]ar\. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. pentru deshidratare. dotarea cu sem\n\tori de precizie.L. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. care se seam\n\ bob cu bob. 1998) 8. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. prin r\saduri (ceapa de ap\.1. 54 . iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. ro[ie sau alb\. în special. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Kaba). cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. prin arpagic. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. STAN. la I. pentru stufat (ceapa verde).1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. sistem de irigare prin aspersie. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Vidra. form\ [i m\rime. Alegerea terenului. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. cultura poate fi complet mecanizat\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. de c\tre Popandron.6. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.C.F.

LEGUMICULTUR| II 55 .

STAN.-3.N. care este obligatorie. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. 1973). de toamn\ sau de prim\var\: toamna. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. N. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te.2). urmând a fi încorporate. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. În acest caz. Dual 2-3 l/ha). În acest sens. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. în prim\var\.D. de toamn\ sau de prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. respectiv toamna [i prim\vara. ~n ambele situa]ii. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. la 25–30 cm. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. toamna. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. verde]urile. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. pentru epoca de prim\var\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. pentru epoca de toamn\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. în vederea sem\natului. De asemenea. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Speciile leguminoase nu se recomand\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. care nu au fost administrate în toamn\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN. N.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . N.N. STAN.

pe baz\ de îngr\[\minte minerale. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. prin realizarea sa. Astfel. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. cu încorporare. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. a. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. 6-8 l/ha sau Pivot. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). de exemplu.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. la adâncimea de 1012 cm. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. executate perpendicular una pe cealalt\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Satecid 65 WP. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. în toamn\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Prim\vara devreme. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. 6-8 l/ha. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. în medie. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. mai ales. De asemenea. exclusiv. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Imediat 67 . chiar la noi în ]ar\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\.

se face încorporarea produselor administrate. Pe teren nemodelat. În acest fel. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Altfel. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. în general. în medie. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. 1998). arpagicul va avea dimensiuni prea mici. de la care se elimin\ r\ritul. cu rândurile încheiate. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate.N. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. echidistante la 12. de 2-3 cm.. ori plantele nu vor fi uniforme. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. 1998). N. de regul\. iar la densit\]i prea mari. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Dup\ începerea r\s\ririi. în final. MUNTEANU dup\ erbicidare. r\s\ririi [i ob]inerea. multe plante vor pieri. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme.5-15 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. STAN. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. cu norme de circa 100 m3/ha. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii.. În acest sens. pân\ la 5-10 aprilie. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. mai ales pentru producerea cepei uscate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Culturii de arpagic i se aplic\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. înfiin]at\ prim\vara. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. în mod practic. Lucr\rile de îngrijire. 68 . pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. În aceste condi]ii.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. necorespunz\tor calitativ. pentru suprafe]e mari. prin competi]ie reciproc\. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. prin cea de-a doua gr\pare. sub 7-8 mm. a unei culturi uniforme. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme.

Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i.2 [i 8. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. în final. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. nu se mai poate realiza. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. în mod deosebit. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. de exemplu cu Afalon. combaterea buruienilor. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În aceast\ situa]ie. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. controlul acestor d\un\tori. 2-3 ud\ri. plantele vor fi infestate [i . Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. inhibitori sau chiar desican]i. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. ca [i la ceapa ceaclama. În acest scop. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Lucrarea se realizeaz\. de regul\. practic. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. la sfâr[itul lunii iulie . urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. se opre[te irigarea. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. 69 .3. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. De aceea. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. printr-un plivit manual.5% în care s-a ad\ugat aracet. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Cu toate acestea. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Fiziologic. de obicei.începutul lunii august. mu[tele depun ou\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. Dac\ se scap\ momentul de zbor. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. mai ales pentru distrugerea crustei.

Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora.N. 70 . calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. A[adar. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Dup\ aceast\ opera]ie. N. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. adic\ în afara intervalului de 4-180C. La suprafe]e mai mari. dislocarea se poate face [i mecanizat.4) Tabelul 8.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. În felul acesta. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. STAN.

astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. a lucr\rilor de îngrijire. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Uneori. 1973. densitatea recomandat\. semimecanizat sau mecanizat. O epoc\ ra]ional\ ar fi. 1994). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. în func]ie de condi]iile meteorologice. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. u[or argilos. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. între 1 [i 15 aprilie.3). mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. În aceast\ situa]ie. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. în func]ie de zon\. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. chiar par]ial\. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Brewster. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. unde este prev\zut\ mecanizarea.LEGUMICULTUR| II b. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Epoca de înfiin]are. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. echidistante la 15-20 cm. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. obligatoriu. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). dup\ unii speciali[ti. Plantarea se efectueaz\ manual. înfiin]at\ prim\vara. în mod mecanizat 71 . Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. dar s\ se asigure.

arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol.5 cm. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. asem\n\toare. Manual. cel pu]in o singur\ dat\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. la aceea[i distan]\ între ele. 1992). care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. 72 . mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. De asemenea.. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Din aceast\ cauz\. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. în momentul de mare necesitate a plantelor. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. aceast\ opera]iune se face cu sapa. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Uneori. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. de asemenea. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. precum [i distrugerea crustei. inclusiv cele de sem\nat. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). dar adaptate corespunz\tor. pe de alt\ parte). dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. pe de o parte. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Dup\ r\s\rire. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Densit\]ile sunt.N. STAN. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Pe teren nemodelat. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. mai ales în condi]ii de secet\. N. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. când bulbul s-a format [i cre[te intens. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. au un caracter general. îndeosebi pe solurile u[oare.0-3. de 28 cm. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc.

cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. în func]ie de zona de cultur\. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. de exemplu. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult.a. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Bulbul are un gust iute dulceag. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Mai mult. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. 1992). Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Indiferent de acestea. pân\ la 30-35 t/ha. 73 . Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.3. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. În multe ]\ri. 8.. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. tocan\ pentru iarn\. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. brânzeturi. teren perfect nivelat. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. cultura este totu[i rentabil\. care este primul element de succes. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. ori de câte ori este nevoie. De obicei. aspectuo[i. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. În afar\ de acestea. pentru anumite zone sau microzone legumicole. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.6. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\.1. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. De asemenea. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. în condi]ii normale meteorologice.

de asemenea.5-4. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. De asemenea. un sistem radicular bine dezvoltat. substan]e bioactive). Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp.. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. gradul de intensivizare a culturii. în func]ie de densitatea culturii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1.N. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. 1992. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Dup\ cum se va vedea. În figura 8. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.a.0 kg/ha [i 3. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. condi]iile tehnice. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. b. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. insectofungicide [i. îngr\[\minte minerale [. 74 . de aceea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. a. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat.0 kg/ha. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.5-2.. tradi]ie. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. turb\. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. De asemenea. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. aerisirea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). plivirea. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. STAN. Dumitrescu [i colab. 1998) [i. N. mobilizat. eventual. nisip. în mod special.

8. b . de circa 200-250 grame.densitatea = 500-600 mii plante/ha. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. în final. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. odat\ cu modelarea terenului.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 75 .Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . la ob]inerea de plante cu bulbul mic.6 . prin aspersie.. pe rândurile marcate pe strat. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. Uneori. 1992. cu circa 300 m3 ap\/ha. Fig. Dumitrescu [i colab.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. cu plantatorul. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.

Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. la 10-15 zile dup\ plantare. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. irigarea. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Pra[ilele asigur\. N. se aplic\ între 5-7 ud\ri. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. se pot condi]iona. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Cultura în câmp se aseam\n\. cât [i ulterioar\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic.1. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. De asemenea. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.N. cultura se practic\ în spa]ii protejate. în dou\ reprize. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). STAN. din punct de vedere agrotehnic. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. solarii sau sere. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. inclusiv 76 . destinat\ consumului în stare proasp\t\. de obicei. a. atât ca anterioar\. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. mai ales c\ dimensiunea acestora este. face parte din culturile succesive în câmp. în luna septembrie. omlete [.). pe brazde. peste 21 mm). care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.6. numai prin brazd\. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). uneori. Momentul recolt\rii.4. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. sufleuri. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Cultura pentru stufat. Produc]ia este de 25-30 t/ha. 8. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. din punct de vedere calendaristic. [i sub form\ de funii. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. datorit\ irig\rii. par]ial. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Irigarea se face din abunden]\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. în mod tradi]ional. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. pentru diferite salate. [i o afânare permanent\ a solului.a. supe. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. exclusiv.

cu patru rânduri echidistante pe strat. astfel ca. În ordine. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. în special toamna. 77 . cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. [i de 2-3 cm prim\vara. pentru a nu r\ci prea mult solul.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. În unele situa]ii. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. sau cu azotat de amoniu. pe care nu b\lte[te apa. astfel. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). dac\ nu se mai dispune de stufat. se asigur\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. iar arpagicul este bine calibrat. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. uniform ca nivel [i grad de tasare. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. la 15-20 cm între acestea. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. `n zonele mai reci pe timpul iernii. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Dac\ terenul este nemodelat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. prin aplicarea unei ud\ri. în caz de secet\ prelungit\. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. ca s\ nu se taseze). care asigur\ startul culturii în prim\var\. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Dac\ solul este bine preg\tit. pân\ la venirea iernii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic.

acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Cultura este relativ simpl\. N. dac\ este nevoie. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. în vederea livr\rii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). musc\. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. recoltarea se face în totalitate. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. de[i se execut\ pra[ilele necesare. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. în func]ie de epoca de înfiin]are. STAN. De asemenea. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. De exemplu. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. pe de alt\ parte. În acest caz. pe de o parte. pe alese. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. b.N. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. culturile prea dese se vor r\ri. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Prin alegere. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. a plantelor cu simptome de atac. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. 78 . În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Când plantele sunt mai mari.

Recoltarea se face e[alonat. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. chiar în ferestrele iernii.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). deoarece. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. 79 .5-2. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. în func]ie de condi]iile meteorologice. dup\ plantare. dac\ s-ar cultiva. de 40-50 cm. consumul de energie ar fi foarte mare. atunci acoperirea lor se poate face toamna. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. În mod obi[nuit. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. În mod practic. c. sunt posibile [i alte variante.0-2. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. de exemplu. prin r\rire. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. pr\[itul sau plivitul. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. La solarul tunel. alegând cele mai dezvoltate plante. Cel mai adesea. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. înainte de venirea înghe]urilor. Temperatura din solar. În acest moment. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. 1998). imediat ce acest lucru este posibil. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. tomate. Consumul de material de plantat este de 2.

de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. condimentar\ [i aromatic\. supe. 2000).2. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.5 cm.N. cel mai târziu. 1. mrani]\ [i nisip. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. de asemenea. Materialul de plantare îl constituie. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. De asemenea. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. salamuri.6% lipide. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. fripturi. 6-7% protide. în func]ie de cerin]ele pie]ei. este deosebit de apetisant\. 0. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\.44% cenu[\.1. de neînlocuit. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. N. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. STAN.2. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Gustul s\u picant. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. se folose[te în industria conservelor. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Aroma sa. 0. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 .7% celuloz\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. vulgare Familia Liliaceae 8. cârna]i. Valoarea sa terapeutic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. În func]ie de temperatura din ser\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Se folose[te la prepararea. ssp. în primul rând arpagicul stufat. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. mai ales în medicina modern\ naturist\. recunoscut\ [i inconfundabil\. în 2-3 reprize. 8.

1992). 1999. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. vitaminele C [i E.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 22 t/ha în Liban. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. cu 240 mii tone. La noi în ]ar\. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. R\chiteniT\m\[eni (Roman). în ambele emisfere. pe tot parcursul anului.a. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. 1994).LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. citat de Popescu [i Atanasiu. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). D\r\[ti-Ilfov. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. 8. Ca. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha.2. 13. Importan]a economic\. probabil din specia A.a. 2000). Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. în solarii. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. nematozii [i musca usturoiului. Na. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. R`mnicu S\rat-Buz\u. holerei [. care confer\ aroma specific\. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.000 ha. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Cu. Importan]a agrofitotehnic\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. iar în România. 81 . Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. ~n ce prive[te vitaminele. Fe [. S. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. difteriei. 17 t/ha în Sudan. în general. În rest. Cel mai mare produc\tor european este Spania. I[alni]a-Amaradia. (Butnariu [i colab. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.. cum sunt cei ai febrei tifoide. eventual. K) [i microelemente (Mn. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.). dar cerin]ele mari ale pie]ei. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. longiscuspis. În SUA se ob]in 12 t/ha.2.

alc\tuind. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. La noi în ]ar\. R\d\cina. reunite în umbele false. Discul. prin suprapunere. iar s\mân]a este alungit\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. formând a[a-numi]ii bulbili. ca [i la ceap\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. acestea sunt grupate în cime unipare. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. denumi]i popular [i „c\]ei”. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. cilindrice.3. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. trimuchiat\. iar dup\ formarea bulbului. 82 . denumit\ [i disc datorit\ formei sale. N. 1985). cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. ci bulbili aerieni. 1985).2. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. de m\rimea unui bob de porumb. netede [i lucioase. c\rnoas\). Mugurii axilari se tuberizeaz\. de r\d\cinile adventive. cel mult egal cu num\rul de frunze. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. gâtul plantei sau tulpina fals\. sub form\ de jgheab. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. [i poate varia de la 4 la 60. Din ace[ti bulbili. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. În sol. cu vârful ascu]it. din care. ajungând s\ prezinte muchii. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Tulpina. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\.N. În alte zone de cultur\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Frunzele sunt liniare. în anul viitor. cu înmul]ire vegetativ\. iar limbul. usturoiul este o plant\ anual\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. MUNTEANU 8. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. este dirijat. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. în anul urm\tor. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. alternativ (la dreapta sau stânga). aceasta nu con]ine flori. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). dup\ care devine circular\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. într-un singur plan. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. de culoare alb\ sau violacee. STAN. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul.

De Rm. de asemenea. în general. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. pu]in rezistent\ la usc\ciune. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. În timpul vegeta]iei. De D\r\[ti. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Dup\ Butnariu [i colab. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. cu un nivel mai redus al apei. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Brewster. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. este rezistent\ la secet\. Apa. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. 83 . temperatura optim\ este de 18-200C. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Grupa continental\ (Caucaz. reprezint\ forma de toamn\. 1973. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. nu formeaz\ l\stari floriferi.LEGUMICULTUR| II 8. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Asia Mic\). ~n general. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. temperaturi sc\zute [i p\strare. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali).2. S\rat). Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. 1994. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Dup\ aceea. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. De I[alni]a). Chaux [i Foury. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. rezistente la temperaturi sc\zute. 1994). corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Ecologic. formeaz\ un bulb mic. Astfel. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\.4. bulbii sunt mijlocii-mari. bulbilul nu mai evolueaz\ normal.

se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 84 . Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.2. care.3).D. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. K2O=5. se mai execut\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. care îngreuneaz\ recoltarea. 1994).5 kg [i S= 5 kg. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. dar bine structurat. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În acest caz. 8. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.0 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.. culoarea tunicilor.6. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. P2O5=3-4. 1998). P2O5=1.5. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.N. 8. pe cât posibil. dar mai energic\. unele insecticide (tabelul 8. N. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.2. consumul specific este: N=11 kg. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. precocitate. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Lucrarea cu freza este prea scump\.. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Totu[i. culoarea frunzelor acoperitoare [.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.0 kg.a. Preg\tirea terenului începe din toamn\. K2O=8-10 kg.-3. STAN. pulverizeaz\ solul. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.5 kg (dup\ Butnariu. preventiv. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. MgO=0.5 kg. suplimentar. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. ba mai mult. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. dup\ recoltare. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. bulbii o petrec în câmp. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. pentru c\ sunt prea mici [i. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). se poate face toamna sau prim\vara. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). 1994). N. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. STAN. Pentru realizarea acestei densit\]i. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Lucr\rile de îngrijire sunt. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. în cea mai mare m\sur\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Plantarea mecanizat\. dar nici din centrul bulbului. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. adesea. 1994). de[i posibil\.N. Înfiin]area culturii. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . care este obligatoriu. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. finalizându-se cu ar\tura de baz\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. afecta]i de atacul nematozilor. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\.

iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. De regul\. Familia Liliaceae 8. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). dar poten]ialul soiurilor atinge. care este mai scump\ [i. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.4% gr\simi. 8. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.3. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.3-0. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). În principiu. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . 2-3% proteine. cultura în câmp se practic\ mai rar. în teren deschis sau în solar. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. adesea. 0.1. dac\ nu au survenit precipita]ii. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. 6. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. în cazul apari]iei unor ploi. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). vitamine [i fitoncide. e[alonat. Calendaristic.5% celuloz\ brut\).LEGUMICULTUR| II bulbililor. pân\ la 10-12 t/ha.4% dizaharide [i 1.3% monozaharide.3. Produc]ia este de 5-6 t/ha. provoac\ arsuri gastrice. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale.7% hidrocarbona]i (din care 2. Prazul este o plant\ legumicol\. 0. 4. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.5% cenu[\ (s\ruri minerale). înlocuie[te ceapa. În foarte multe din preparatele culinare. PRAZUL Allium porrum L. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. în condi]iile de la noi din ]ar\.8-1.

America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. 2000). 8. În prezent. Africa de Nord. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. are o tehnologie u[or de realizat. bienal\. 1992). din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. pentru a asigura o bun\ comercializare. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\.3.3. H. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. mult mai puternic dezvoltate. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. MUNTEANU sau a usturoiului. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi..2. 1994). La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. C [i PP). f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Prazul. R\d\cina. STAN. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. Cultivat de egipteni [i greci. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. cum ar fi Europa occidental\. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Tulpina. care se g\sesc în compozi]ia sa. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. cu înmul]ire sexuat\. Importan]a agrotehnic\. de aceea. prazul este cunoscut în întreaga lume. 8. cum ar fi Oltenia [i Banat.N. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. de câteva mii de ani î. Asia de Sud-Est. atât la transport [i la comercializare. În primul an din ciclul ontogenetic. cu un redus grad de perisabilitate. p\trunzând în sol pân\ la 1. Peninsula Balcanic\. N.25 m (Maier. prin rusticitatea sa. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . astfel. Plantele de praz produc. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 1969). Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. este cunoscut în cultur\ din antichitate. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În orice caz. dou\ tipuri de r\d\cini. îns\. fructe [i semin]e.3. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. R\d\cinile adventive. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). cât [i în timpul p\str\rii. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.

sunt albeg\lbui. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. 8. în mod alternativ. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. cu o rusticitate evident\. cilindric\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. cu rezisten]\ mai slab\. Pe restul por]iunii lor.7 . Frunzele. îngro[at\ [i suculent\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. pe partea sa superioar\.2 cm la baz\ [i 0.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. dac\ sunt din exterior. 8.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. roz sau violacee. plin\ în interior.4-0. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Perigonul. format din cele [ase tepale. Frunzele. mu[te). glauc\. tecile se suprapun unele peste altele. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. ca la toate speciile alliacee. alc\tuind o forma]iune cilindric\. florifer\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\.4. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . sunt formate numai din teac\ [i limb. denumit\ tulpin\ fals\. 1985). au ap\rut mai multe forme ecologice. într-un singur plan vertical. ca [i la usturoi (fig. Fructul [i semin]ele sunt Fig.7). care prezint\ un picior mai scurt [i gros. 8. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Butnariu [i colab. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. Pe acest disc.3. sub form\ de jgheab. În anul urm\tor. în condi]ii de mediu diferite. este de culoare alb\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. înalt\ de 80-120 cm. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. groas\ de 1-1. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. La baza lor. Aceasta este erect\. fiind liniar. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Pe por]iunea limbului. neted\.

de Carentan. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. de toamn\ [i de iarn\. în func]ie de zona de evolu]ie. Picior de elefant. STAN. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. 90 . de var\.. 1994): N=2-3 kg. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.N. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. A[adar. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. În acest stadiu. 1998) 8. când plantele sunt mature pentru primul an.2-0. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. N. Brewster. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.5. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. P2O5=1 kg. 1994). având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Mg=0. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Fa]\ de ap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. dar nu ca regim.6. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1994). dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. de tradi]ie. iar dac\ este mai sc\zut\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. În condi]iile de secet\. vegetarea înceteaz\. plantele r\mân mici. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. K2O=4 kg. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Dup\ plantare sau r\s\rire.3. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.6 kg.5 kg [i S=0. 8. 1992. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. MUNTEANU pe timpul iernii. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. de asemenea. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.3. Apa. În Fran]a. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.

un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.5-2 cm. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. 91 .. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Chiar înainte de r\s\rire. la 28-30 cm adâncime.1. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Sem\natul se execut\ mecanizat. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i.6. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În principiu. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.LEGUMICULTUR| II 8. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. la adâncimea de 1. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. 1998). În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. s\ fie profund [i fertil. terenul se t\v\luge[te. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. în aceea[i zi. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. în func]ie de zon\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. dac\ este necesar. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\.3. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. ca plant\ indicatoare. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dup\ modelare.8. pân\ la sem\nat. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului.

N. N. 8.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat. d .pe teren modelat. prin sem\nat direct sau prin r\sad. STAN. MUNTEANU Fig. c.8 . b . prin r\sad 92 .

În [an]uri. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). este mu[uroirea plantelor. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare.3. O lucrare special\. absolut necesar\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Dup\ dislocare. Pentru consum imediat. dup\ o cultur\ anticipat\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Recoltarea începe toamna târziu. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Pentru p\strare peste iarn\. 93 . începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. În atare circumstan]e. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. care se repet\ dup\ r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8.6. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.2 [i 8. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. 8.2. prin aspersie. care se completeaz\ cu una mecanic\. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Cu prilejul acestei pra[ile. Dac\ sunt goluri.3). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. sporind calitatea recoltei. Recoltarea se face manual. cultura se poate realiza în ogor propriu.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). de regul\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. altfel. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. plantele se smulg. sau semimecanizat.

pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). usturoiului comun [i prazului. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa e[alot\. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. 8. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. în afara celor prezentate. În condi]iile de la noi din ]ar\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. dup\ ce au ap\rut buruienile. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Plantarea se face manual. dar poate ajunge la valori mai mari. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. cu pân\ la 50-60%. N.N. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. 94 . înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). se apreciaz\ c\ atât cantitatea. executate cu grapa cu col]i reglabili. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. de regul\. Prim\vara. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare.4. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. în cazul culturii prin r\sad. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ceapa de iarn\ sau de tuns. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. dar la noi în ]ar\. subspecii. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. STAN. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\.

cu o tunic\ de protec]ie groas\. 8. f. ca [i cea colinar\. iar tulpinile florifere. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.1. 8. fructe [i semin]e. 8. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\.4.2. pe bulbii din inflorescen]\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. mai multe [i mai mici. La forma proliferum. nu formeaz\ flori.4. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.Ceapa de Egipt (rocambole). tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. nu formeaz\ semin]e. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar de dimensiuni mai mici. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. 95 . fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. dar [i din zona central\ a Asiei. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.9 . Este originar\ din bazinul mediteraneean. Fig. de un disc comun (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.9). au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. fiecare în parte. central\ [i de nord a Moldovei. de culoare cenu[iu-g\lbuie.10).LEGUMICULTUR| II 8. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. dar care. 8. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Este o specie peren\. bulbiferum [i Allium cepa L f. prin discul propriu. de obicei. aspr\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig.

dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Fig. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.4. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. prim\vara. 8.. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Este o specie peren\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). La noi în ]ar\. în anul urm\tor.11 .11).4. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.N. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. STAN.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. cel mai Fig. asem\n\toare cu prazul. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Plantarea se face toamna sau. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . de asemenea. 8. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.10 . 8. N. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. De regul\. 8. Când se înmul]e[te prin semin]e. care se folosesc în industria conservelor.4. 8. Formeaz\ un bulb pu]in evident. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.3.

Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ophioscorodon Dom. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. 1973). din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.12).LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. 97 . Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. iar `n anul urm\tor. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Uneori. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.4.12 . cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. 8. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. dar foarte mari.5. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Este bine cunoscut în întreaga lume. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. ~n primul. cu mai mul]i bulbili. îndeosebi formele mediteraneene. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 8. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. De Bucovina. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 8. var.

Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Familia Solanaceae 9.1. C=20-25 mg/100 g [. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.2%. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. m\rime.08 mg/100g. 9.N.5 mg/100 g. astfel c\ este folosit\ aproape integral. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. B1 [i B2=0. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. culoare [i chiar gust. care se consum\ fier]i. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. cenu[\ 1%.a. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. se practic\ pe suprafe]e mai mici. protein\ brut\ 2%. glucide simple 0.8-1. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. N. cop]i sau pr\ji]i. De asemenea.2 mg/100g. comparativ cu alte legume.1. `n terenul destinat culturilor legumicole. precum [i unele vitamine: A=0. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. sunt diferite. inclusiv în sistemul culturilor protejate. din punct de vedere botanic. STAN. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. de[i. Importan]a agrofitotehnic\. celuloz\ 0. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.4%.

Mai mult. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Columbiei. Cerin]a mare a pie]ei [i. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. în mod surprinz\tor.1. pre]urile avantajoase de valorificare. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. în acest caz. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în cea mai mare parte.. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. curat de buruieni. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.2. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cultura cartofilor timpurii. în cazul culturii timpurii. S. demissum (rezistent\ la frig). Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. cel târziu pân\ la 1 iulie. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. în unele ]\ri din vestul Europei. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. De regul\. S. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. de[i las\ terenul. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. ca urmare. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. dar numai S. 9. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. mai întâi în Transilvania. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. În prezent. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. cum ar fi S. Factorii de risc. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Bineîn]eles c\. Totu[i. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. 99 . prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Importan]a economic\. 1974).a. S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.

plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Din ace[ti ochi se formeaz\.1). când este foarte tân\r. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. De asemenea. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. tipice fiec\rui soi (fig. din care. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. N. se orienteaz\ pe vertical\. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star.5-2. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. R\d\cina. În primul an. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig.. În cazul în care l\starul este distrus. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. spre profunzimea solului. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. în condi]ii corespunz\toare.2).N. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. 9. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\.0 cm. 9. iar în plus. 1958. În condi]ii de întuneric. ai tulpinii aeriene. formând a[a-numi]ii ochi. Ace[tia sunt cilindrici. MUNTEANU 9. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. care se mai nume[te col]. În condi]ii de lumin\. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Ace[tia pot avea forme diferite. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. care con]in trei muguri. Tulpina. [i o parte apical\ sau vârful. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. subterane. în al doilea an.3. Tuberculul are o parte bazal\. STAN. de 1. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. citat de Zanoschi [i Toma. 1969). Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. dup\ care cade. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. 100 . Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. tulpinile aeriene. prin care se insereaz\ pe stolon. 1985). dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. m\rimi [i culori diferite. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic.1.

101 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1). în ciclul lor de via]\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.2 . denumit\ faz\ dormind\. fistuloas\. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 1974). muchiat\. La o plant\ Fig. 9. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.1 . 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. erect\.

grupate într-o cim\ terminal\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. prin autogamie. ro[iatic\.5-2 mm în diametru. S\mân]a este mic\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. violet-închis\ etc. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. De asemenea. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. 1974) Floarea. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. eliptici. STAN.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.1. turtit\. Caliciul este format din cinci sepale unite. 9. 9. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. cu umiditate ridicat\.9. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. cu dou\ loje. cu diferite tipuri de peri[ori. ovat-lanceola]i ori circulari. De[i cartoful nu 102 .3 . prinse pe baza corolei. ovoidal\.3). Polenizarea este direct\.4. Gineceul este bicarpelar. cu 5-10 flori. sunt dens p\ro[i. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. MUNTEANU Frunza. de culoare alb\. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Uneori.N. cu aspect rotat. cu vârful ascu]it. hermafrodite. albastr\. alb\ sau cenu[ie. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. pentamere. N. Florile sunt actinomorfe. 1985). Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Fig.

Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. în Ceau[escu [i colab. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Astfel. 1984). Riscul temperaturilor de înghe]. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Totu[i. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. apa având. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. r\d\cinile pot cre[te. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Minus 1-2 Minus 0. inclusiv pentru formarea tuberculilor.. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. iar perioada de lumin\ este maxim\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C.2 (dup\ Bala[a. [i rolul de regulator termic. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. în acest caz. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. în Ceau[escu [i colab. Rezult\ de aici. De asemenea. în asemenea cazuri. cât [i p\r]ile aeriene. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Tabelul 9. are valori de 17-200 C (tabelul 9. 103 . Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i.. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. în mod clar. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Tufa cre[te în condi]ii optime.1).

1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. de care depinde succesul culturii. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. dar [i de intens\ activitate metabolic\.U. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 14 kg K2O. 3 kg P2O5. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. în Ceau[escu [i colab. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.A. bine structurat. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. prin caracteristicile sale.N. 2 kg P2O5. care are loc la nivelul stolonilor. La o ton\ de cartof. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. De aceea.. este favorabil\ udarea. 8. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. N. STAN. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. la nevoie. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. MUNTEANU Tabelul 9. Solul este un factor de mediu important. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. ca urmare.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N.. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Totu[i. De aceea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. în special prin aspersiune. acest regim. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. 104 . deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. tuberculilor [i r\d\cinilor. 1-1.A. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Din aceast\ cauz\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat.U.5 kg MgO [i 2 kg S. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.5 kg K2O. solul. s\ fie fertil.

3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. cu pant\ uniform\. Nu se recomand\ solanaceele [i.5 9. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.6.0 16. 9.1.0 16.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. biloane [i rigole de udare. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.5. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. s\ fie bine structurat.6. legumele din grupa cepei sau a verzei. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.LEGUMICULTUR| II 9. bineîn]eles. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.1.. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.3. cerealele p\ioase. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. legumele verde]uri.1. Tabelul 9. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.

pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. 9. În situa]ii normale. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. N. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Fig. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. manual. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. cu diferite v\t\m\ri.. distan]ate la 70 cm (fig. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. de exemplu. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. 106 . Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 9. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. În mod aproape generalizat.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). STAN. deshidrata]i. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor.4 . se pot folosi atât tuberculii mici. încol]i]i. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. cât [i cei prea mari. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. eventual. 1992). dezinfec]ia [i încol]irea. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. 1997). calibrarea. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. În unele situa]ii.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.N.

eliminându-se.5%. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. de culoare alb\ (col]i). cu prec\dere. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. timp de 2-4 ore. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Dac\ umiditatea scade prea mult. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Imersia dureaz\ circa cinci minute. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. serele. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. mai ales. formeaz\ l\stari de 1. la nevoie. în spa]iul din jurul ochilor. Dup\ suda]ie. 1973). tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. luminii. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Dup\ aceast\ etap\. dar se pot folosi. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. [i alte substan]e în amestec.0 mm. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Dup\ imersie. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). înainte de plantare. pe pardoseala magaziei. În condi]ii de umiditate sc\zut\. ce se afl\ într-un vas adecvat. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. În timpul acestei perioade. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. În acest timp. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i).5-2. tuberculii. 107 . în spa]ii corespunz\toare. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. În timpul aerisirii. 1997). când tuberculii sunt zvânta]i. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. în func]ie de spa]iul de încol]ire.. solariile etc. pentru a[a-numita suda]ie. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.

cu lungimea de pân\ la 1. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Plantarea tuberculilor. îngro[a]i. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice.5). în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. pe rigolele deja trasate (fig.a. În felul acesta. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.9. STAN. respectiv. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.d. N. turb\. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.5-3 cm. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. În principiu. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.m. În unele cazuri. un nou strat de amestec. 9. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Plantarea se poate efectua manual. special echipat\ (MPR-5). Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. pe teren modelat (fig. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Atât plantarea manual\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului.2). rumegu[ [i nisip. cu 20-30 martie. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic.4). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. dup\ care se adaug\. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. 108 . Calendaristic. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. simpli sau ramifica]i. În vederea plant\rii.N. folosind ma[ina de plantat r\saduri. acest moment coincide. acesta se ud\ bine. Densitatea [i. în anii normali.9. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. sau complet mecanizat.

de aceea. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.3-0.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Imediat dup\ plantare. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. de regul\. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Lipsa de umiditate. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.5 . întârzie procesul de formare a tuberculilor. se asigur\ circa 1.4 kg/ha. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. de asemenea. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Lucr\rile de îngrijire. Mana cartofului are. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Mancozeb. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.U. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. se efectueaz\ o erbicidare. postemergent. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Dup\ plantare. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. De regul\. Excesul de umiditate. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .A. odat\ cu plantarea. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. importan]\ redus\ pentru cultur\. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.

Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. manual.a.2. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Calendaristic.1.. 1992). Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. STAN. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.5 aprilie. semimecanizat sau mecanizat. în tunele joase. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. fiind încadrat\ între 5 martie . iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). în sistem cuvertur\ [. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. iar 110 .9. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Fastac-0. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.9. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.3 l/ha. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. cuibul se desface cu sapa.0.3 l/ha. 9. Lucrarea se face manual. se culeg tuberculii cei mai mari.7).6). De regul\. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.6. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. În ambele cazuri. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.1 l/ha sau Karate. În cazul e[alon\rii recolt\rii. N. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).N. în rigole deschise mecanizat sau manual. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.

9. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.6 .LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. mai mari între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 . Fig.

acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Într-o alt\ variant\. 9. b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.8). N. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.9.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. 112 .8 . Fig.tunelul pe rigol\. cuprinzând sub el dou\ rânduri.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.N. STAN.

sin. erbacee. 1969) 113 .10 .9 . denumit [i cartof dulce. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. sub form\ pr\jit\ etc). Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Acestea. Înainte de plasarea foliei. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. R\d\cinile. din loc în loc. Fig. iar în sol un sistem radicular puternic. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.2. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Convolvulus batatas L.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.9. De la batat. 9. asem\n\toare cartofului. terenul trebuie s\ fie bilonat. în medie.9). Prezint\ o tulpin\ târâtoare. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. dar f\r\ succesul scontat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. creme. Batatul este o specie anual\. supe. Fig. BATATUL Ipomoea batatas Poir. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.

MUNTEANU înr\d\cina]i. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.10). N. 114 . fertiliz\ri faziale. rezulta]i din l\stari. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.N. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.a. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 9. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. STAN. ud\ri. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.

capitata L..LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. 5-6% glucide. 10. Brassicaceae. mugurii floriferi [.pentru B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. oleracea [i 2n=20 .B. ]esutul preinflorescen]ial.5% 115 . Importan]a alimentar\. varza se consum\. campestris ssp. De la aceste specii se consum\ frunzele. printre altele. reprezentat\ de specia B. [i varza asiatic\.2-1. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. simpl\ sau asortat\. alba DC. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. familia Cruciferae sin. oleracea L. campestris L. practic. pedunculii.B.pentru B. var. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.a. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. în tot cursul anului. cu sau f\r\ carne etc. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .1. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). încadrat\ sistematic în specia B.. Familia Cruciferae 10.1. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. f. napus ssp. tulpinile îngro[ate. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. 1. diferite preparate culinare..1. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. rapifera Metzg (2n=38). datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Dup\ locul lor de origine. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .

demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.24 mg/100g potasiu. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. STAN.. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. N. o suprafa]\ de circa 30. unele lucr\ri. de la înfiin]are pân\ la recoltare.2 % gr\simi.2 mg/100g [. în ultimii 10 ani. var.1-1. 2000). Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.. de sodiu . era pu]in cultivat\.a. putând fi complet mecanizate.a. practic între cele dou\ cercuri polare.a. de var\ sau de toamn\. înc\ din antichitate. pe linie filogenetic\. 10.N. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. din varza s\lbatic\ (B. asociate [. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. unde g\se[te condi]ii prielnice.50 mg/100g. în câmp [i în spa]ii protejate.20 mg/100g. 0. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. cu fosfor – 31mg/100g [. începând cu secolul al XIIlea. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. mai ales la m\n\stiri. împreun\ cu altele. a fost cultivat\. de regul\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. prin r\sad. 1995). cur]ile domne[ti [i boiere[ti. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. practic. o.2. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.46mg/100g. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Dup\ datele statistice FAO.1. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. MUNTEANU proteine. În prezent. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. în medie. s\ruri minerale: de calciu . complexul B . asigurând venituri. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). p\str\rii temporare [i valorific\rii. ca varza timpurie. în culturi succesive. de potasiu . 1998). Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. În ]ara noastr\. În secolul al XIX-lea. 116 . Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Importan]a agrofitotehnic\. În ]ara noastr\. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha)..000 ha/an. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). din prim\var\ pân\ în toamn\. silvestris L). duble. vitamine: C . dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. cultura acestei legume.1. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. unele toponine sau nume de persoane. 31 mg/100g fosfor.

fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. 2 . varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. 4 . La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 10. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. glabr\.3. puternic ramificat\.aspectul general. bogat ramificat\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. ovat\. Florile sunt actinomorfe.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Pe tulpina florifer\. 10. groas\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. tulpina lemnificate (fig. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. 117 . formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. ce poate ajunge pân\ la 1. cu limbul oval. eliptic sau aproape circular. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 3 .1.1 . glauc\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. ierboas\. cu r\d\cina [i. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Frunzele care urmeaz\ sunt mari. eliptic\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 10. laxe. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. 1 . este scurt\ (15-20 cm). grupate în raceme lungi. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. par]ial.). Primele frunze normale Fig.5 m adâncime. conic\ etc. de form\ conic\ sau cilindric\.c\p\]âna. hermafrodite. în interior c\rnoas\. iar cele interioare sunt albe. Tulpina. În faza de r\sad. frunzele bazale sunt pe]iolate. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. alterne. Frunzele exterioare sunt verzi. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. sulfurii sau alburii. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). tetramere.1). la exterior lemnoas\. scurt pe]iolate.

10.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Polenizarea. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Pe o plant\ se pot forma 3.4. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Oricum. dehiscent\ (fig. produc]ii mari. albinele. STAN. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. cele de la baz\ au format deja silicve. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. 3 . La temperaturi mai ridicate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.N. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. uneori reticulate. cu diametrul de 2-3 mm. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 10. netede ori fin striate. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. [i anume 2-30C. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.000 de flori.sec]iune longitudinal\ prin fruct. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. N. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. 1985). Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.000-4. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Temperatura.2). rostrat\. iar ultimele cele de la vârful racemului. Semin]ele sunt aproape sferice. 10. cele patru carpele sunt concrescute între ele. 2 . Totu[i. procesul de germinare 118 Fig. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.2 . formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma.sec]iune prin semin]e . pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Deoarece inflorescen]a este un racem. brune sau cafeniu negre.1. De[i are flori hermafrodite. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.

atât din punct de vedere calitativ. Lumina. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. cre[terea înceteaz\. 1956.. Beker-Dillingen. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Peste limita de 20-250C. pe terenuri umbrite. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Astfel. În schimb. este necesar ca. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. în 3-4 zile. afânate sau. în faza de r\sad. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Astfel. De aceea. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. în toat\ perioada ciclului vital. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. 1969). cât [i în atmosfer\. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. de asemenea. 1998). Dup\ majoritatea autorilor. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. c\p\]ânile r\mân mici. În faza de cre[tere vegetativ\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. 1989). dac\ lumina este de intensitate slab\. iar la 18-200C. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. în faza de r\sad. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). 1956).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). dar cantitativ mai reduse. Dup\ germinare. La varza timpurie. uneori. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. iar în faze mai avansate. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. cât [i sub aspect cantitativ. cu cerin]e mari. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. respectiv. atât în sol. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Vara. datorit\ vernaliz\rii. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. o faz\. La temperaturi mai ridicate. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. În cazul solului. În acela[i timp. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1982). Insuficien]a cantit\]ii de ap\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze.

La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).3 kg MgO. anterior preg\tirii terenului. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. N. 120 . 0. în ]ara noastr\.de var\. în limite medii.1. în general. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. profunde. 10. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 04 . solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.20 kg P2O5. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.N. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Irigarea prin brazde. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. 4. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate.40 kg K2O. la nevoie.). Reac]ia solului poate varia. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. la niveluri optime de 75-80%. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.5. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 02.1.3 kg azot. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. recomandarea pentru sistemul de cultur\. De regul\. În compara]ie cu alte plante legumicole. 03 semitârziu. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.7 kg CaO [i 0. prim\vara. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. aplicat toamna sau. De asemenea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.târziu. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. de[i are unele avantaje. provenind din str\in\tate.5. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 01 . unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. favorizând b\ltirea. hibrid F1 etc. al\turi de ap\. cât [i hibrizii F1. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. 1. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd.extratimpuriu. 2000). Solul.timpuriu. Astfel. De asemenea. STAN. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.

LEGUMICULTUR| II 121 .

varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. expuse la soare. STAN. bame. MUNTEANU 10. de tipul solurilor aluviale. etc.N. ]elin\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. care au boli [i d\un\tori comuni. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.a. ferite de curen]i reci.6. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. prin fertilizarea de baz\. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. cu diferite grade de evolu]ie. toamna. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului.1. 45 kg P2O5.8. Tehnologia de cultivare 10. La rândul ei. prin dou\ treceri. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. este necesar ca. castrave]i. la 8-10 cm adâncime. s\ se realizeze produc]ii maxime. situate pe terasa a doua a râurilor. În leg\tur\ cu aceasta. ardeii. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Toamna. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. plantele extrag din sol: 115 kg N. Preg\tirea solului. N. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cum sunt: castrave]ii.) [i din grupa cepei. imediat dup\ nivelare. p\tl\gelele vinete etc. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.2. p\trunjel. dovleceii. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\.2. 122 . Mobilizarea solului. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. tomatele.1. Fertilizarea de baz\. Locul în rota]ia culturilor. p\stârnac.6.). sfecl\ ro[ie. lobod\ de gr\din\ [.1. 210 kg K2O. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.

prim\vara devreme. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Astfel.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). În cazul verzei timpurii. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). inclusiv modelarea solului pentru ca.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.5 g sare potasic\ la m2. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. cu suprafe]e mici. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. dup\ care se face modelarea. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. 60 g superfosfat [i 12. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.2 în agregat cu tractorul U-650M. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2%). care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.8 sau 123 .2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se folosesc doze orientative. În cazul gospod\riilor popula]iilor. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.

2. respectiv 15 g/m2. acest erbicid fiind foarte volatil. echipat cu rari]e. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. la adâncimea de 5-8 cm. Erbicidarea. modelarea se execut\ tot din toamn\. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. .8. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. pe rigole. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\.5). Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. pr\fuirea cu 124 . prim\vara. Preg\tirea semin]elor. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. N.8. în acela[i mod ca [i Treflanul. MUNTEANU MMS-4. STAN. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. în cantitate de 3-4 litri/ha. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. solul. înainte de sem\nat. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .tratamentul chimic. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. [i de aceast\ dat\. acestea se vor executa dup\ plantare. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor.N. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. în cazul gospod\riilor popula]iei. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. deoarece. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Terenul fiind modelat. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. astfel modelat.

1986). În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.3. . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. prin împr\[tiere.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.stimularea semin]elor. Tabelul 10. folosind rama de sem\nat. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. în vederea gr\birii germina]iei.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Producerea r\sadurilor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. se ud\ cu 125 . în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm..5% timp de 10-12 ore. se taseaz\.

03-15.06 20.0 0.05 15.05-15.05 15.06-15.05-20.3 0.5 0.05 15.07 10.06-15.01-5. Tabelul 10.5 0.03 25.02-05.02-10.06 30.4 1.07 15.06-10.05-05. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .07-15.4-0.06-10.01-15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.04 01. N.03-30.0-2.05 01.05-05.05 20.07 01.4-0.3 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.3 0.4).05-10.05-25.05-15.07 01.03 01.02 15.4 1.02 plant\rii 5.6 0.3 0.05-05.05-25.05 - 01.05-15.06-25.06 05.07 10.05 25.07-30.06 01.06 15.3 0.06-10.07 05.04 01.05 15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06-20.06 01.06-15.04-15.3 0.5-0.04-05.05 01.0 0.06 - 25.3 0.05 20.3 0.5-2.04-20.04-10.05 15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.02 15.3 0.06-30.07 10.04-10.05-20.3 0.03 01.05 25.N.01-10.06-20.06-10.06-25.06-15.05 20.3 0.4-0.03-30.05-15.06-10.3 0.04 20.06 20.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06 01.07 - 20.03 10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 05.8-1 0.05-05.03-5. STAN.3 0.3 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.

Actelic 50 EC 0. Sandofan C WP 0.1% (Costache M. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 127 . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. de culoare verde-închis. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. 1987). la 8-10 zile de la repicat. Perozin B 75 WP 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. În momentul plant\rii. pentru combaterea afidelor. Onevos 33 EC 0. .aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Dithane M-45 0. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. . la semnalarea stacului. folosind 300 g azotat de amoniu.4%. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.1% sau Sinoratox 35 EC 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. 200 g superfosfat.dirijarea temperaturii.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Turdacupral 50 PU 0.4%.05%.3%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .5.. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).2%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. 500 g sulfat de potasiu. prin coborârea temperaturii la 4-60C. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.05%. [i colab. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.25%.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. în cuburi nutritive. Tabelul 10. conform datelor din tabelul 10. Divipan 100 EC 0.2%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. . .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.

55 plante pe m2. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Tot din acest motiv. umidit\]ii [i aerisirii. cele alungite. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.3). distribuindu-se circa 0. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Fig. Lucr\rile de îngrijire. 10. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. odat\ cu executarea plant\rii.5-1 litru ap\ la plant\. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. revin 5. STAN. aplicând 4-5 ud\ri. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Completarea golurilor se face manual. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Pe fiecare strat în\l]at. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\.3 . 128 . la 5-6 zile de la plantare. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. soi [i calitate. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Dac\ este necesar. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. 200250 m3/ha. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.N. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat.67 plante la m2. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. N. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. cu r\sad de aceea[i vârst\. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). 10. În timpul perioadei de vegeta]ie. revenind 6. în perioada de 5 martie – 5 aprilie.

Oxiclorur\ de cupru 0.5%)** 129 . Calendaristic. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. în faza de formare a c\p\]ânii. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. cu fermitate evident\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În gospod\riile popula]iei. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. În cazul culturilor pentru consum. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. e[alonat în 3-4 reprize. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor.7). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. dar peste 350-500 grame. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. ca adeziv. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. pe o adâncime de 50-60 cm. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. în func]ie de zon\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe rând. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. eliminarea plantelor atacate). igien\ cultural\. [i de 1-2 ori manual. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. soi [i epoca de înfiin]are. sub primele 3-4 frunze exterioare. Dac\ este nevoie.15%. Produc]ia este de 15-20 t/ha. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. prin t\iere cu cu]itul. Tabelul 10.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. bine învelite. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha.6 [i 10. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.

15%.1% sau Fundazol 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Ronilan 0. 0. Benagro 0.. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.2%. igien\ cultural\. Fundazol 0. evitarea terenurilor ude [i acide. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.5%.1%. distrugerea resturilor vegetale.4-0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.2% sau Perozin 0.1%) Rota]ia culturilor. Captadin 0. folosirea de soiuri rezistente. Nemispor.1% sau Sumilex 0.2%. igiena cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0. folosirea de soiuri rezistente.2%.1%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Miltox 0.1%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. Manzate 0.3% sau Dithane M-45 0.2%. ar\tura adânc\ din toamn\.5%) Rota]ia culturilor.15%.4%. Tiuram 0. Nemispor 0. ar\tura adânc\ de toamn\.2%.2%.2%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Mycodifol 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. STAN. Dithane M-45 0.25%.N.25%) Igien\ cultural\. Brave 500 0. ca adeziv 130 .3%. tratamente. Merpan 0. sin P. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. igien\ cultural\. igien\ cultural\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia amestecului nutritiv.25%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. tratarea culturilor (Benlate 0. N. ar\tura adânc\ de toamn\.1%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Benlate 0. în special la culturile semincere (Daconil 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Rovral 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.15-0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.5%. combaterea insectelor vectoare.05-0. Curzate plus T 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.6 . Topsin M 0. igien\ cultural\. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1%.15%) Rota]ia culturilor. Benagro 0.10.

folosirea de (Phyllotreta atra).04%.15%. Basudin 60 EC 0.05%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Actel[lic 25 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Fernos 50 WP 0.4%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.2%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Decis 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Ambuch 25 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.04%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.05% etc.05%** Idem Igien\ sanitar\. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Carbaril 50 WP 0.05%. combatere biologic\ 131 .1%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%.15%) Igien\ cultural\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.4%. Thuringin 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Clorofos 75 PS 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%. Triclorofon 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0. Sumithion 50 EC 0.2%.15% etc. Sumithion 50 EC 0.4%.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. igien\ cultural\. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Zolone 35 EC 0.15%. Dipterex 80 PS 0. plantarea în câmp cât mai devreme.2% etc. Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0.2% etc. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.1%.4%.2%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.).15%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Sinoratox 35 EC 0.1%.4%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Diazinon 60 EC 0.05%).15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.2%.05%. Triclorofon 80 PS 0.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Metathion 50 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.

Zolone 30 WP 0. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.6.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. toamna. tratamente (Birlane 10 G 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. STAN. MUNTEANU Tabelul 10. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. ca adeziv 10. ridichi.15%.01% etc. în cele mai bune condi]ii.04%. Carbetox 37 EC 0. ]elin\ etc. Metation 50 EC 0. Fertilizarea de baz\. 20 kg P2O5. Cultura de var\ Alegerea terenului. profund [i bogat în humus. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. plantele extrag din sol: 84 kg N. Decis 25 EC 0.4%. Locul în rota]ia culturilor.05%. Preg\tirea solului.1%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.1. care pierd repede apa.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.2.1% etc. p\stârnac.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).. deosebit de periculo[i. Se evit\ solurile prea u[oare.15% . Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. ar\tur\ adânc\ de toamn\. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. bine nivelat. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. De aceea se alege un teren plan. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.1%. 75 kg K2O. igien\ cultural\. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.2%. Decis 25 EC 0. Zolone 35 EC 0. Hostathion 40 EC 0. N.15%. la nivelul în\l]imii plantelor. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Ripcord 40 EC 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. imediat dup\ nivelarea de exploatare.05%.7 . 1985). Ca urmare.) [i cele din grupa cepei. Sumithion 50 EC 0.2%. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Folithion 50 EC 0.N.4%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Sinoratox 35 EC 0. p\trunjel. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. cât [i în atmosfer\. fasolea de gr\din\ [i bobul.

În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Dup\ sem\nat. Astfel. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se folosesc doze orientative. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul.2. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. irigându-se de mai multe ori. Producerea r\sadurilor. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Varza de var\. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.3. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. urmând ca. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. rigolele s\ fie adâncite. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 .2. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. echipat cu corpuri de rari]e. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. în solarii neînc\lzite.2). se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. la 5x5 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Modelarea solului. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. sau cu DR-5. se ud\. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Erbicidarea. utilizând rama de sem\nat. înainte de plantare cu 10-14 zile. în 2-3 reprize (15-20 martie.

4). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. revenind o desime de circa 5.5-1 litru ap\ la plant\. cu specificarea c\. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). La r\sadurile nerepicate. distribuindu-se circa 0. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.4). îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Fig. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. dup\ care se mocirlesc. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. în 2-3 etape.5 plante la m2. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. 4 g/m2. în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. înl\turarea vârfului pivotului.4 . iar în gospod\riile popula]iei manual. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 10. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 134 . revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. N. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.N. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.

de regul\. de 3-4 ori între rânduri. 10. Locul în rota]ia culturilor. în general.. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. [i manual. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Recoltarea se execut\.3. c\p\]ânile sunt mult mai mari. În acest scop. de 1-2 ori între plante pe rând. manual. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. borceag. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. secar\ mas\ verde etc. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. peste 1 kg/bucat\. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. orz de toamn\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. seara. a[a cum s-a ar\tat.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. În schimb. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Celelalte lucr\ri de între]inere. 135 . în condi]ii optime de tehnologie. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. destul de periculo[i. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. la nevoie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare.1. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. spanac. apa s\ se infiltreze în adâncime. dar. pân\ la cre[terea temperaturii. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. astfel ca. adic\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. care sunt mult mai uniforme. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. a unor epoci intermediare. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Datorit\ d\un\torilor.6.

50. Pentru gospod\riile popula]iei. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. N.000 . Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Dup\ sem\nat se ud\. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 4 g/m2. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. deoarece r\sadul nu se repic\. se dezinfecteaz\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 136 .000 plante la ha (fig. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP.5). Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. utilizând rama de sem\nat. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. se afâneaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Bala[a. Se seam\n\ rar. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. la varza timpurie. fertil. dac\ este nevoie. în vârst\ de 40 zile. permeabil. MUNTEANU Vara. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. f\r\ gre[uri [i coame. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale.N. gr\pându-se concomitent. 50 kg P2O5. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. 1973). STAN. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. 10. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Producerea r\sadurilor. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 1969. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. se m\run]e[te [i se niveleaz\.

Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).LEGUMICULTUR| II Fig. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.6. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. revenind o densitate de 4 plante/m2. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. concomitent. .5 . Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. recoltarea se poate realiza mecanizat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).1. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. 10. 10. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).nu se mai face modelarea.4. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. 137 . Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. în general.

chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. folosindu-se 0. o bun\ premerg\toare (Maier. N. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . .N. STAN. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. l\sându-se între plante 10 cm. produc]iile fiind acelea[i. printr-o greblare u[oar\. în agregat cu tractorul L-445. Producerea r\sadurilor. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. salata. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). de preferin]\. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. 1969). având un sistem radicular mai profund. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Dat fiind specificul intensiv. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.5. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. ata[at la sem\n\toare. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. ardeii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual.6. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. în general. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. în luna ianuarie). unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\.1. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Astfel. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. în func]ie de zona de cultur\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. cu unele deosebiri. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. castrave]ii. 10. Culturile premerg\toare. SUP-21 sau Saxonia-270. R\sadul se produce.Se face r\ritul plantelor. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. l\sându-le pe cele mai viguroase. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. dup\ s\pat. iau apa din adâncime. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or.

ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. iar I. 60 zile. echipat cu rari]e. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.-S. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.F. conform schemei de înfiin]are a culturii. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. repicat la cuburi nutritive. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. 139 . înc\ din toamn\.C.4 sau FPP-1. Preg\tirea terenului. Buz\u (1984) . În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.65-70 zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. imediat ce terenul permite. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.C.L. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Di]u [i colab. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Prim\vara. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Dup\ 35-45 zile. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. 16-180C pân\ la repicare. Vâlceanu [i colab. (1980). Instalarea ad\postului.C. 6-80C. În acest scop.4). iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.3). se execut\ dezinfec]ia solului.6 m).L.P. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. 10-120C dup\ repicare noaptea. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. gr\parea terenului. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. în ghivece sau cuburi nutritive. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.8).8) modificat\ ([asiu de 2.L. I. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Dirijarea factorilor de mediu. În cazul tunelelor joase de polietilen\. cu 10-12 zile înainte de plantare. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.F.

C. 1981). Maier [i colab.L. în solariile bloc.000 plante în solariile tunel (fig. 1984). Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.C. implicit. MUNTEANU Înfiin]area culturii. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. N. 1984).40 m). În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. la plantare.N. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. realizând o densitate de 50. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. de tipul de ad\post. 140 .L. Tehnologia cadru.000 plante la hectar. (1969. L. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.C. pe brazde u[or ridicate. folosind schema 57+46+94+57 cm. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. dar în zona de nord-est. 1981.000).L. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. De regul\.000-110.000 plante la hectar.-S.C.000 [i respectiv 60. la distan]a 30x30 cm. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.C.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 10. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.. asigurând circa 53. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.a.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. C. realizând o densitate de 85.S. (cu l\]imea de 5.L. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Cobâla[ [i colab.C. densit\]ile recomandate sunt de 57. Buz\u (1981). În condi]iile din sudul ]\rii. Vidra [i S. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. pentru solariile tip I. Tot pentru tunele joase.000 plante la hectar (I. atât în solariile bloc.6) În ad\posturile joase. STAN.F. F. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 10.L.P.L. Ceau[escu [i colab. Buz\u. 1978. folosirea intensiv\ a terenului. a. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 10. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Maier(1969) recomand\.F. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.P.F. densit\]i de înfiin]are a culturii. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. de condi]iile meteorologice. M\nescu (1972) recomand\. asigurând o densitate de 57. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.000 plante la hectar.P.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 10.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. realizând densit\]i de 57.7). 25 a III-a. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). irigarea prin brazd\ a culturii [. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. Buz\u. elaborat\ de I.

astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.F. r\sadurile vor fi bine udate. în cuiburi sau în rigole. 10. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.C. tasând bine solul.LEGUMICULTUR| II a b Fig.6 . Udarea în 141 .L. Înainte de plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.

Dac\ totu[i este nevoie. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. posibilit\]ile reduse de aerisire). N. În acela[i timp. comparativ cu serele din sticl\. STAN. acoperirea cu folie de polietilen\. a b Fig.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 10-7 . temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Din aceste considerente. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. În acela[i timp. 142 . de exemplu. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. lipsa agentului termic. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). Pentru cultura de varz\.N. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.

8 . sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .C.LEGUMICULTUR| II a b Fig.-S. 10.L. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. În cazul temperaturilor prea mari. Buz\u.L.F.P. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.

Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.L. Buz\u.C. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. uneori.N. de regul\ prin brazde. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Se aplic\. Fig.U.L.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. 1984). cu care ocazie se refac rigolele de udare. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.C. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.-S. cu norme de 200-300 m3/ha.9 .P. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. molia verzei (Plutella brassicae). De asemenea. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. Buz\u. buha verzei (Mamestra brassicae).P. folosind ma[ini [i aparate specifice.C. la ambele tipuri constructive. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. Lucr\rile de îngrijire. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. spre sfâr[itul perioadei. La nevoie. STAN.F. melcii f\r\ cochilie (Lymax). 144 . p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.C. La tunelele joase.F.L.L. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. – S. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. N. în func]ie de condi]iile de mediu. 10. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. 6-9 ud\ri. (I. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.A. în func]ie de dotarea tehnic\. ori folosind motocultorul.

1986). De obicei. de asemenea. de gustul mai apetisant. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.10). Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 1969. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Radu.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.3. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Familia Cruciferae 10. Importan]a culturii Varza ro[ie. 1965. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1969. 145 . fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe.2. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Maier. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. f. 1978. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. din mai pân\ în iunie.2. eventual.2. aceea[i ca la varza alb\. capitata L. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 10.1. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. 1973). 10. 10. în toate zonele legumicole. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.2. practic. în teren neprotejat. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. simple sau asortate. 10. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. rubra L. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.

dar în Europa. de exemplu. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. lumina joac\ un rol relativ redus. înc\ din perioada 1950-1960. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. 10.4. datorit\ prezen]ei Fig. profunde. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. de obicei. MUNTEANU 10. Acest soi este tardiv. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile.10 . de culoare violet\ [i foarte îndesate. ca varz\ târzie (de toamn\).6.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. dar în ultimul timp nu este de neglijat. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.aspectul general antocianului în celule. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. reavene [i fertile. 10. 2 . inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. STAN. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. cu c\p\]âni globulos-alungite. În România s-au cultivat câteva soiuri. al plantei. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.5.2. 146 . necesit\ soluri mijlocii.N. practic. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Temperatura. conform cerin]elor pie]ei. de origine german\. N. 10.2. Plantele sunt foarte viguroase.2.Varza ro[ie: 1 .

11 . Înfiin]area culturii.000 plante/ha. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. cultura târzie. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Locul în rota]ia culturilor. orientativ. se planteaz\ dou\ rânduri. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Fig. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10.2). 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.11). Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. ceea ce asigur\ o densitate de 55.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Pe fiecare strat în\l]at. Ca urmare. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\.000-60. realizându-se o densitate de 55. 10. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.000 plante la ha (fig. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.

Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). sin. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. bullata D. în vederea consumului în stare proasp\t\. MUNTEANU sare potasic\. sabauda L. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10. în secolele XVIII-XIX. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.3. Datorit\ fine]ii. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. var. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.3. dar pe suprafe]e relativ mici. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. STAN. La noi în ]ar\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var.12). 10.2. 148 . 10. N. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. în secolul al XVI-lea. Familia Cruciferae 10.C. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.3. În România. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.N. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. atât în anul întâi. cât [i în anul al doilea (fig. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.1. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. 10. cultura este practic necunoscut\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\.

planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.3. fr\gezime. cu foliajul verde închis. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.aspect general. este semitardiv. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.4.frunza din partea superioar\ a rozetei. chiar ro[ie-violacee. se vor asigura. la care s-a ad\ugat. 2 .12 . 3 .F. 1985). De aceea. 10. Vidra.LEGUMICULTUR| II Fig.c\p\]âna. Acesta a fost creat la I. 4 . cu polenizare entomofil\.3. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. condi]iile de sol. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.Varza crea]\: 1 . cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. crocan]\ [i gust pl\cut. 10. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.5. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. 149 . cu prioritate. 10. la cultivarele mai noi. Aceast\ varietate este alogam\. cu ridic\turi convexe. se cer asigurate. soiul românesc Marilena. la nivel optim. fiind moi.L.C. la circa 15 ani. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.

în variantele de cultur\ timpurie. N.N. de var\ sau de toamn\.000-55. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. se practic\. Alegerea terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50.13).000 plante la ha (fig. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. în func]ie de zon\.3. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 55. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. având în vedere [i soiurile folosite. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.6. acolo unde se cultiv\ [i. Locul în rota]ia culturilor. MUNTEANU 10.13 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. 150 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). cel mai mult. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. La noi în ]ar\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 10. Fig. 10. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.000 plante la ha. soi [i epoca de recoltat. STAN.

3. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. Valoare alimentar\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. 10. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. dup\ ce se ridic\ roua. pân\ toamna târziu.14). cu 2-3 zile înainte de recoltare. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.a. 3.1. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.2. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. s\ruri minerale. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. fiind de 20-40 t/ha.4. 6-7% glucide. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.4. 151 . Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. care reprezint\ partea comestibil\. are niveluri mult mai ridicate. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. verzi[oare pane [. 10. formate în axila frunzelor. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.a. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Calendaristic. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. vitamine [.4. în principiu. 10. Familia Cruciferae 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. dar mai ales în vestul Europei. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. Eventual.C. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. ierboas\ în faza tân\r\.4. verzi[oare în unt.5% substan]e proteice. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. var. gemmifera D. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. 10.2-3.

STAN. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole.plant\ cu tulpin\ joas\.14 . grosimea tulpinii. Frunzele sunt pe]iolate. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. În zona apical\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. u[or oblic\ în jos.4. Florile. MUNTEANU Fig. din aceast\ cauz\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Tulpina este erect\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. 2 . 1969). comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.Varza de Bruxelles: 1 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. dar mai ales. pu]in mai rotunjit. de care depind num\rul. mai ales în 152 . 10. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.4. cât [i din mugurele terminal. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Atât din verzi[oare.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. 10. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. N. cu masa variind între 10-30 g.N. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\.

cu vigoare medie spre mare. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. fertil [i semiargilos.. profund. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.6. datorit\ masei vegetative. 10. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Preg\tirea solului. 10.5. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Vernalizarea. la sfâr[itul lunii mai. în caz de vânturi puternice. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. solul trebuie s\ fie bine structurat. În caz de secet\. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. nivelarea de exploatare. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. De asemenea. 1971). Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Prim\vara. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. tulpina de 70-80 cm. pe cât posibil. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Marinescu N. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. care este tardiv (180-200 zile). Astfel.4.4. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. verzi[oarele sunt mari. mai ales. deschiderea rigolelor pentru 153 . dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Toamna. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. amenajate în câmp. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). r\sadurile sunt bune de plantat.000 plante la ha (fig. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. realizându-se o densitate de circa 40. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile nu se repic\. STAN. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.15 .15). Fig 10. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Producerea r\sadurilor. 10. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.N. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. MUNTEANU modelat solul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze.

1977. soteuri sau piureuri. 1967.o.2. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. o bun\ comercializare pe pia]\.5. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Familia Cruciferae 10. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Beceanu (1995). 10. La prima exist\ câteva variante tehnice. pe baza unui larg studiu bibliografic.1. Celelalte lucr\ri de între]inere. prin ruperea cu mâna. salate fierte – folosite ca garnitur\. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. var.C.5. 1992). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha.1992). 10.5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. când verzi[oarele sunt bine formate. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. citat de Savi]chi [i colab. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. citat de Savi]chi [i colab. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. în acest sens.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în func]ie de cerin]ele pie]ei. acephala D. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. silvestris). e[alonat. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. supe. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. . O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. pân\ la 10-12 t/ha. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. fiind.. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. pân\ spre vârful tulpinilor. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor.

dar superficial. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. se pot forma ramuri scurte. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. cu polenizare entomofil\. brun-violet. violaceu. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Pe axul principal. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. din mugurii axilari. Tulpina este cilindric\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. 10. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. mari. cu în\l]imi variabile. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Limbul frunzelor poate fi lirat. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.3. în func]ie de soi. cuprinse între 120-150 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.16).16 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Formele pentru furaj au frunzele netede.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. iar uneori pestri]. penat lobat. Frunzele sunt simple. Astfel. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. N. dispuse altern [i distan]at între ele. pe]iolate.plant\ cu tulpina `nalt\. Florile. 2 . 156 . fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.5. Este o plant\ bienal\. 10.N. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. STAN. MUNTEANU [i cultivat\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. frunzele pot fi colorate în verde.

Esen]ial. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. pentru temperatur\. care au frunza aproximativ neted\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.6. mai ales în gospod\riile familiale.LEGUMICULTUR| II 10.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. [i în cazul verzei pentru frunze. 157 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Portul s\u înalt. suprafa]a foliar\ mare. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. de culoare verde. ca [i varza de Bruxelles. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. 10.4.5. 10. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Apa este. oleracea. dar [i ro[ieviolacee. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).5. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.5. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.

salate cu unt.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. var. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. 158 .3%.6%. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. sin. pane. STAN. proteine 2. Ca 25 mg/100 g. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. botrytis Familia Cruciferae 10. (1984). MUNTEANU Fig 10. botrytis subvar. sufleuri [.a.8%.N.9% (din care celuloz\ 1%). [i C 60 mg/100 g.6. K 420 mg/100 g. denumit\ impropriu inflorescen]\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. elastice [i turgescente. glucide 3. [. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. var.6. 10. Dup\ Mincu [i colab. lipide 0. N. vitaminele A. Brassica oleracea L. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. B2. Aceasta se consum\ marinat\. PP. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. (1975). citat de Ceau[escu [i colab. mai mult murat\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. care sunt mai tinere..a.1. CONOPIDA Brussica oleracea L.17 . cauliflora (Alef). În ambele cazuri. ciorbe. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. B1.

42 mii ha. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. conopida nem]easc\. 10.a. Tulpina principal\ este cilindric\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. 10. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. 1986). din care. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. incomplet evoluat\. c\rnoase. 159 . ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. cum ar fi: conopida italiana. fraged\ [i dulce.18). bogat ramificat\.3. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. apoi Italia. conopida de Cornwall [.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. denumit\ Brassica cretica Sam. În }\rile Române. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. scurt\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. De altfel. alb\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu.2. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. scurt\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. mai ales în jurul ora[elor. Germania [i alte ]\ri.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. 2000). Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. foarte îndesit ramificat\. în culturi timpurii sau tardive. ierboas\. În prezent. în mod evident. tare ca [i la varza alb\. [i ast\zi se cunosc denumiri. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Anglia. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. care are ca origini varza s\lbatic\.6. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.10. în mare m\sur\. B. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. R\d\cina este pivotant\. groase. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. de unde s-a r\spândit în Olanda. în Fran]a. la compromiterea recoltei. g\lbuie. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.6.

înconjurat\ de frunze tulpinale mari. frunzele au limbul oval – alungit. cu ramuri groase (la soiurile târzii). verde-închis.oleracea. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Conopida este. La un moment dat. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. nervura principal\ este sub]ire. 160 . pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. dar sunt mai mici.18 . sesile sau scurt pe]iolate. cu nuan]e cenu[ii. Frunzele sunt simple. STAN. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Nerva]iunea frunzelor poate constitui.N. MUNTEANU rareori pu]in violet\. La înflorire. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. la altele. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. iar în stadiul de c\p\]ân\. de 1. În faza de r\sad. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Polenizarea este entomofil\. Astfel. un criteriu de identificare a soiurilor. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. N. practic. De[i florile sunt hermafrodite. Culoarea poate fi verde-deschis. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. 10. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. nervura principal\ este foarte lat\. cu marginea fin din]at\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. de asemenea. groas\. hermafrodite. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Florile actinomorfe.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). erect\ sau oblic\. cu marginea întreag\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. tetramere. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. polenizarea este indirect\. conopida fiind o plant\ alogam\. la unele soiuri. albastre sau violete. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\.

Apa. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. cumulate cu seceta prelungit\. care diminueaz\ valoarea comercial\. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Temperaturile ridicate. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. unde cap\t\ culoarea verde. cu c\p\]ânile formate. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). apa [i elementele nutritive. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. în cea mai mare parte. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). 1969). ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. care se reface foarte greu. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. factorii major implica]i sunt temperatura. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. o lung\ perioada de timp. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). care î[i pierd turgescen]a. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). nici nu mai formeaz\ flori. Un exces de ap\ provoac\ 161 . iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. dac\ sunt bine c\lite. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. identice cu cele ale verzei. Tot în faza de c\p\]ân\. devin laxe. de velur sau bob m\runt de orez. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. astfel afectat. determin\ spargerea celulelor. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.LEGUMICULTUR| II 10. cantitativ. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. de multe ori. Conopida de toamn\. de[i. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. În aceast\ direc]ie. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile.6. care. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care. Pe acest ]esut. temperaturile sc\zute de 4-80C.

în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. în mod special. În timpul vegeta]iei. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. De asemenea. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de asemenea. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. 1978). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. chiar u[or violacee. de[i nu au dreptate în totalitate. În câmp sau spa]ii protejate. determin\. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. În faza de r\sad. 1979). cultura are nevoie. în mod evident. Le Bouhec. altfel. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. 1969. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. A[a cum s-a mai ar\tat. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). d\un\tor pentru c\. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. num\rul de frunze este mai redus. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. Din aceast\ cauz\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. Excesul de ap\ este. un exces (moderat) de ap\. Alungirea r\sadului. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. de asemenea. este important de reamintit c\ 162 . asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. În termeni gr\din\re[ti. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În ceea ce prive[te azotul. întârzierea recoltei. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Lumina. de o cantitate mare de lumin\. N. plantele se alungesc. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. STAN. În privin]a elementelor minerale. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. În faza de c\p\]ân\ a plantelor.N. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). în general. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. În acela[i timp. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. corespunz\toare terenurilor bine însorite. r\sfirate. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n.

De asemenea. bobul etc. c. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. provenit\ din grupa Erfurt). uneori pentru ser\). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Sunt contraindicate solurile grele. b.5. pân\ la minus 100C. grupa Giant (din Italia).6. reci [i umede. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. din care multe sunt hibride. 10.1. cernoziomuri levigate. spanac etc. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.LEGUMICULTUR| II acesta. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). pe terenuri ad\postite. 163 .6. salat\.8). În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. maz\rea de gr\din\.6. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. cu diferite grade de evolu]ie. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. sortimentul. De exemplu. mai ales în prim\verile secetoase. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Alpha (pentru câmp. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. castrave]i. în cantit\]i prea mari. La rândul ei. Locul în rota]ia culturilor.6. La noi în ]ar\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tipul ecologic de iarn\.8). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. de toamn\ [i de iarn\. Tehnologia de cultivare 10. 10.2–7. de[i nu este prea bogat.

N. MUNTEANU 164 .N. STAN.

600 plante /ha. Producerea r\sadurilor. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. la 4–5 zile dup\ plantare. cultura de conopid\ 165 . revenind o densitate de 66. în vârst\ de 40-45 zile.19). care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.000 plante la hectar (fig. Fig 10. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Lucr\rile de îngrijire.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. astfel. ca [i la varza timpurie.600 plante/ha). cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. 10. În ferme. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. revin aproximativ 66. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).000 – 75.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se face manual.19 .445. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. cu udare individual\ a acestuia. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.

o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în func]ie de regimul de precipita]ii. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. 166 . cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor.N. fiind între 15 [i 25 t/ha. N. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. De regul\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. se execut\ o udare u[oar\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. cu cantit\]i moderate de ap\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. aplicându-se. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Înainte de recoltare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pân\ la 15 – 20 iulie. pân\ la 5-6 ud\ri. STAN. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. cu circa dou\ zile. albe. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. norma de udare se m\re[te. f\r\ a-l r\ci prea mult. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Calendaristic. Dac\ este nevoie. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Produc]ia variaz\. fragede [i pl\cute la gust. în func]ie de starea de umiditate a solului. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în circa 2 – 4 etape. În gospod\riile popula]iei. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Recoltarea se efectueaz\ manual.

dac\ este nevoie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.LEGUMICULTUR| II 10. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în func]ie de zon\. spanac. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în perioadele secetoase din timpul verii. dup\ urm\toarele culturi: salat\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în func]ie de gradul de aciditate. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Pe fiecare strat în\l]at. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. De asemenea. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Producerea r\sadurilor. din punct de vedere al structurii. prin ata[area unei grape stelate. ceap\ pentru stufat etc).000 – 50. Locul `n rota]ia culturilor. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Celelalte lucr\ri aplicate. Vara. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. secar\ mas\ verde etc. spanac. la adâncimea de 20–22 cm. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în nici un caz acid\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. în vârst\ de 45 – 55 zile.000 plante la hectar (fig 10.6. 167 . 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). asigurând o densitate de 45. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. cartofi timpuri etc. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6..20).2. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. În cazul în care solul este u[or acid. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.

Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. când plantele [i-au revenit. în func]ie de regimul de precipita]ii. STAN. N. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. realizând o densitate de circa 55. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Lucr\rile de îngrijire. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În timpul perioadei de vegeta]ie. la cultura de conopid\ de toamn\. În timpul vegeta]iei. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. dup\ care se depoziteaz\ temporar. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv.N. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Dac\ este nevoie. În faza form\rii c\p\]ânilor. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. seara. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. În gospod\riile popula]iei. în perioada de formare a c\p\]ânilor. 10. MUNTEANU Fig. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. pân\ 168 . se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.20 . c\p\]ânile se recolteaz\ imediat.000 plante la ha. ac]ionat\ de tractorul L-445. în perioadele secetoase din timpul verii. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.

pericolul vernaliz\rii [.000 plante la hectar.C. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. reduce faza de c\p\]ân\.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 10. asem\n\tor culturii de câmp. Infiin]area culturii. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. De aceea. 1974). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Dup\ r\s\rire. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. unde sem\natul se face în luna ianuarie. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii.C. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.). 169 .L. 1972). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.P. de asemenea.a. pân\ la plantare. (1962. – S. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Cu 7–8 zile înainte de plantare. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Löbl [i colab.F.000 [i 30.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Pentru ciclul al II-lea. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. atât în ciclul de prim\var\. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. 1981). În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. 1974. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. respectiv cu 40. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. epocii [i ciclului de cultur\. Salter. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. în faza de cotiledoane. Pentru Câmpia Dun\rii. variind intre 18 [i 30 t/ha. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. plantele se vor c\li foarte bine.L.6. Buz\u.5 kg b\legar [i 10 l ap\). O bun\ fertilizare se poate realiza.6. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. astfel ca. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. alungindu-se foarte repede. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Sem\natul nu se va face prea des. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Producerea r\sadurilor. În faza de r\sad. 1977). culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai.

L. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Fa]\ de varz\.000 plante/ha (fig.22).000 plante/ha.. asem\n\tor culturii de varz\.F. în rânduri. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.C. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. Reglarea regimului factorilor de mediu. 10. De asemenea. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. de 33.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. în faza de c\p\]ân\. determinând încetarea în cre[tere. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Principalii factori de mediu se regleaz\. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. N. de asemenea. 170 . mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. conopida.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.C. realizându-se o densitate de 40. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. La aceea[i schem\. 10.P. în general. 1981). este deosebit de sensibil\ la secet\. MUNTEANU În solariile bloc. conform schemei din figura 10. Buz\u. În plus. 10. Fig. realizându-se o densitate de circa 33.23).000 plante la hectar (I. 1980). în faza de c\p\]ân\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. STAN. realizând o densitate de 28. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.21).10.N. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. asigurând o densitate. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.24.L.21 . – S. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.

LEGUMICULTUR| II Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.22 .

1981. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.C. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. MUNTEANU Fig. specific\ soiului. reglarea factorilor temperatur\. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.F. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. folosind temperaturi sc\zute.L.C.P. În continuare. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. de exemplu. 10..6. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.L. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1970. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Mamestra brassicae). 1980). Buz\u. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. N.4. citat de Ceu[escu [i colab.6. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.-S. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.000 [i 80. modificat) Ca [i la varz\. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.N. 10.000 de fire la hectar. Producerea r\sadurilor. 1973). Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.. STAN. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. 1973) 172 . Se planific\ între 50. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Lucr\rile de îngrijire. în func]ie de soi.

când se fac 3–4 aerisiri pe zi. afânarea solului prin pra[ile. prin cretizarea geamurilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Înfiin]area culturii. din decembrie pân\ la începutul lunii mai.000 [i 80. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Sera. 1973). dac\ s-au format c\p\]ânile. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. prin caracteristicile sale constructive. frunzele se leag\ deasupra acestora.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. Lucrarea este e[alonat\. recoltarea se face e[alonat. În acest scop. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Recoltarea. care s\ asigure densit\]i variind între 50. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu.000 plante la hectar. 173 .5). la densitatea de circa 50. corespunz\tor epocilor de plantare.25) Fig. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. aerisirea va fi aproape permanent\. vor avea o densitate mai mare [i invers. soiurile mai pu]in viguroase. uniformitatea. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. în perioada de insola]ie. a[a cum s-a mai ar\tat. Astfel. Lucr\rile de îngrijire. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. 10. În plus. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. irigarea. În general. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 10. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar (fig. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.

dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury.7. fiind considerat\.7. o legum\ de lux. subvar. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.3. broccoli este aproape necunoscut\. cunoscut\ mai ales în Italia. constând din l\starii floriferi. var. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. dar denume[te. 10. anual\. Se recunoa[te c\. 174 . italica Plenk Familia Cruciferae 10. botrytis L. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). B.26). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar prezint\ suficiente caractere botanice.N.2. în mod exclusiv. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.o.7. Acest termen exist\ [i ast\zi. cymosa Lam sin. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. în secolul al XX-lea (1930). cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. MUNTEANU 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. În lume. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. La noi în ]ar\. Broccoli este o varietate ierboas\. 1994). ca [i aceasta. 10. N. “oficial”.1. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). 10. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. în mare parte asem\n\toare cu conopida. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. BROCCOLI Brassica oleracea var. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”).7. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. chiar dup\ 1950. STAN.

subvar. ameliorate ini]ial în America de Nord. asparagoides Lam. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. var. dispuse pe l\starii principali.a.7. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Partea comestibil\. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. lirat-penat-partit. botrytis L.o. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. formând noi buchete [. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Soiurile mai noi. la multe soiuri. 1953).26 – Broccoli: 1 . Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).m. La soiurile mai vechi. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Limbul este. g\lbuie sau violacee. denumit\ în mod corect inflorescen]\. 10. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).4. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.d. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.

în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. în cultur\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .L. exigen]ele ecologice sunt maxime. au fost studiate adev\rate colec]ii. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.C. STAN.7. Vidra. N. provenite din ]\rile cu tradi]ie.27.1. Cu alte cuvinte. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Tehnologia de cultivare 10. În România se cultiv\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. diferite soiuri. 10. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.5. 10. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. În câmpurile experimentale de la I. Fig.27 . acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Soiuri La nivel mondial. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).6.a. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.N. 10. ~n aceast\ faz\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.7. SCL Bac\u [.6. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.F.7. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. în mod întâmpl\tor. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.

Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dar poate fi [i mai redus\. La cultura de broccoli asparagus. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. prin r\saduri de 3045 de zile. acestea se vor elimina din inflorescen]\.7. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. 10. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. dar f\r\ frunzele protectoare. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.28). De asemenea. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). a[a cum s-a anticipat deja. în cultur\. 10. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. eventual.6. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Fig. de regul\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Înfiin]area culturii are loc.28 . 10. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Recoltarea se efectueaz\.5 iulie). Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în mod e[alonat. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .2. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).

asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. în perioada cu umiditate ridicat\. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. gongyloides Lam. GULIA Brassica oleracea var.). dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Familia Cruciferae 10.2. De asemenea. Oleracea.în cel al guliilor. 10. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. mânc\ruri cu carne. ou\ sau umplute cu carne [i orez. mai ales atmosferic\. [i bolile. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.8.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . STAN.1. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. gongylodes L. De asemenea. 10. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . adic\ 15-25 t/ha. sin. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. comparativ. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. cu conopida. N. Din punct de vedere agrofitotehnic. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . simpl\ sau asortat\ cu morcov. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. ridichi.8. H. circa o lun\. din timpul toamnei). La noi în ]ar\ sunt 178 . Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. ]elin\ [. oleracea. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. cu gust pl\cut. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Una din aceste variet\]i. sylvestris. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . oleracea var. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. respectiv B. frig\nele. în perioada de secet\. care este fraged\. suculent\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. var. denumit\ “varza de Pompei”.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. r\sadni]e [i solarii. ghiveciuri.a. de exemplu. soteuri.N. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).

În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. 10. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în al doilea an). Aspectul general al plantei: scurt\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. respectiv 610 ori mai mici. în S. Lobii limbului sunt simplu. Tulpina (în primul an) este Fig. dublu sau neregulat din]a]i. alterne. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. limbul este eliptic. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. în func]ie de soi.29 . cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. sferic-turtit\ sau ovat\.8. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. atât timpurie cât [i cea tardiv\. Canada [i Asia.U. cultivate prim\vara devreme. 1985). Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.3. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. cele de la baz\ cad mai devreme. în faza reproductiv\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. ovat sau lanceolat. de culoare verde-deschis. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\.29). dar în prezent suprafa]a este mult redus\. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. 10. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. r\d\cini.A.Gulia. Frunzele sunt simple. în faz\ de r\sad. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Unele soiuri . 10. gulia. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. bienal\ (fig. l\sând cicatrici mari. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. Astfel.. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. comparativ cu varza. La soiurile timpurii. În România. în acest din urm\ caz. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. se comport\ ca anuale. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. acestea pot evolua. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. În lume este larg r\spândit\. tuberizat\ în partea inferioar\.

180 . sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.9). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. inclusiv la gulia de toamn\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.a. dar suficient de reav\n. Aceste cerin]e sunt justificate. În mod deosebit. În toate cazurile. bine structurat [i fertil. în cultur\ protejat\ [.4. de baz\. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. pe de o parte. N.1. Asolamentul. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.8.5.6.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. a fi în cantit\]i mari. tardive. mai ales fa]\ de sol. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. MUNTEANU 10. Solul trebuie s\ fie mijlociu. pe un fond de fertilizare organic. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. 10. iar pe de alt\ parte. 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. pentru gulioare. Producerea r\sadurilor. dar echilibrate. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. STAN. elementele nutritive [i ap\.mai ales nutri]ionali . În acela[i timp. cerin]ele sunt mai mari.8. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).8. factorii de mediu . Elementele nutritive se prefer\. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.8. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. datorit\ faptului c\ plantele.N. de regul\.6.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Murtazov [i colab.N. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\.30 .02) (tabelul 10.4). Fig 10. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. STAN. cel pu]in trei zile. temperatura de 70C). (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Lucr\rile de îngrijire. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. la interval de 8-10 zile. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. la distan]a de 25 cm între plante. prin împr\[tiere sau în rânduri. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. 10. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Lucrarea se execut\ manual. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm.30). revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. 182 . Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.

Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. produc]ia va suferi (Bala[a. în zona unde are loc procesul de îngro[are. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. în func]ie de condi]iile meteorologice. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. La plantare. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. o singur\ dat\. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. în acest caz. 10. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. revenind o densitate de 65. R\sadurile îmb\trânite. 1973). Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.000-70. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie.31).LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim.2. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.6.000 plante la ha (fig. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. 183 . Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. 10. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.8.

Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). având un sistem radicular mai slab dezvoltat. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Guliile. f\r\ suculen]\. În cursul vegeta]iei.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. la cuburi sau ghivece nutritive. dar pot face recoltarea mai dificil\. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\.31 . Producerea r\sadului. N. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. STAN. MUNTEANU Fig 10.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. 184 . Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. R\sadul se produce în sera înmul]itor. în func]ie de regimul de precipita]ii.6. de calitate inferioar\.8. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. la adâncimea de 30-40 cm. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. 10.

În perioada de r\sad.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 10.33). 185 . Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. Înfiin]area culturii.34.33 . Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 1972). ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.10 aprilie. În solariile tunel. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.32 . mai ales în perioada iernii. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. între 15 martie . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar. care în general va fi moderat\ (16-170C). 10.000 plante. dispuse conform schemei din figura 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.32). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Fig 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.

recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Recoltarea. N. produc]ia este 2025 tone la hectar. irigarea. În cultura pur\. Plantarea se face manual. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).N.8. 186 . STAN. Lucr\rile de îngrijire.4. 1973). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 10. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.34 . MUNTEANU Fig 10.6. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. 1972). plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.000-166. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).3 kg. 2-3 kg.36). Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura timpurie Alegere terenului.8-2. 1973). Se seam\n\ mai rar. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. revenind o densitate de circa 33. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . ori de câte ori este nevoie. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.36 . În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Murtazov.9. 1974). Fig 10. Pân\ la plantare.6. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.LEGUMICULTUR| II 10. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.6. la 4-5 zile de la plantare.000 plante la hectar. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. deoarece r\sadurile nu se repic\. Tehnologia de cultivare 10. cu r\saduri de aceea[i vârst\. 1973). preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.000 plante la hectar (Bala[a. 10.1. alegerea plantei premerg\toare. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Completarea golurilor se face manual. soi [i calitate.9. Producerea r\sadurilor.

37 . 10. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.a. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. MUNTEANU Spectrum). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.9. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Produc]ia este de 20-25 t/ha. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Stanhay [. Fig 10. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .N. 10. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. manual.5 cm. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. dup\ r\rit.) câte dou\ rânduri pe strat.37). [i în a doua parte a acestei luni. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.6. Lucr\rile de îngrijire. în 2-3 etape. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. N. Calendaristic. STAN.2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. De asemenea. la începutul lunii iulie. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. distan]ate la 80 cm (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.

193 .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. manual. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. . l\sându-le pe cele mai viguroase.000-50.000 plante la hectar (fig.37). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. în 2-3 etape. dar cu unele deosebiri [i anume: .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.. 1998). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).se face r\ritul plantelor. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 10.

1. sere. ad\posturi. convar. oblonga Ser. Pepenele galben Cucumis melo L. (=var.N. cu tulpina fistuloas\. 194 .) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. N. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. târâtoare. plantele Cucurbita pepo L. Familia Cucurbitaceae 11. (peponid\). STAN. 1979 11.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L.1) Tabelul 11. prezint\ flori unisexuate.1. sunt plante erbacee anuale. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. fiind monoice. Dovlecelul entomofil\. cu polenizare Giromontina Alef.1. vulgaris suprafa]\. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. var. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. alogame. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.

04 mg% vitamina B1.35-0. 1. pân\ la latitudinea de 61-62°.2.58% Na2O. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.U. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).1. În func]ie de ]ar\.95% substan]e proteice. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.3% K2O. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î..H.. 11. Pe plan mondial. 6.O. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.39-0. 4.7% MgO.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.A. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 7. În Europa. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 1.8% SO3. 0. 0.26% P2O5. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. Varo. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.4 milioane tone (Anuarul F.57% cenu[\. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). tocan\ etc. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Anglia [i alte ]\ri nordice. Polonia. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. produc]iile medii sunt foarte diferite. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. 1995).04 mg% vitamina B2). castravetele a ajuns în Imperiul Roman. 10. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Spania.39% SiO2. Italia etc. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius... Ungaria.83% Cl. 11. Germania.H. din punct de vedere alimentar.. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.14% zaharuri totale.4 milioane tone..2 milioane ha. De la greci. 195 . castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 1974). unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. murate sau marinate). 3. 0.39-0.52% celuloz\.A. suprafa]a cultivat\ este de 90. 0. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.6% CaO.07-2. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Olanda. citat de Ghenkov [i colab. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. De[i.000 ha. iar cea total\ de circa 2. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Collumela [i al]ii. 0.

din loc în loc. STAN. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.N. De la r\s\rire pân\ la recoltare. astfel. ca urmare. Fig 11. târâtoare.7 la 2. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. N. de la 0. sunt mari. 1980) Tulpina este erbacee. sunt necesare 56-70 zile.5 m.1 . hr\nirea plantei devine mai activ\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. acoperite cu peri[ori aspri. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. fistuloas\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. cu p\mânt.3. MUNTEANU În ]ara noastr\. urmate de zonele colinare. 11. ocupând suprafe]e diferite. tulpina emite r\d\cini adventive [i. 196 .1. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.. 11. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. ramificat\.1). trilobate sau pentalobate. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.Sistemul radicular la castrave]i. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.

3 . în func]ie de soi. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. are dimensiuni [i culori diferite (fig. 2 . numit\ melonid\. 197 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). temperatur\ [i umiditate.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. turtite. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. La hibrizii ginoici. Dac\ polenizarea se face incomplet.flori b\rb\te[ti. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. duc la cre[terea num\rului de flori femele. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. fructele cresc deformate.frunz\. 11.3). ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 3 . o hran\ mai bogat\ în azot. dac\ polenizarea are loc. de form\ alungit\. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. favorizând apari]ia 1 .cârcel. În cazul acestor hibrizi.2). La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.flori femeie[ti. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. care. 1973) (Ethrel 500 ppm).2 . 11. Astfel. 5 .buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. deoarece polenul este greu [i lipicios. de form\ alungit\. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.

pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I).2) Tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C.N.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. În func]ie de fenofaz\. în culturile de câmp. Astfel. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Sub 15°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. plantele mor. 1957). STAN. N. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.4. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. 198 . Peste 35°C cre[terea înceteaz\. este de circa 15-20 mii luc[i. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Intensitatea optim\ a luminii.. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. frunzele devin galben-verzui. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Din aceast\ cauz\.1. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. la cultura în sere [i r\sadni]e. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. MUNTEANU 11.

Pe de alt\ parte. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. De asemenea. 1. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. încetarea fructific\rii. 2. care trebuie men]inute constant. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. De asemenea. în unele cazuri. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. pe cât este posibil. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. de aceea. cap\t\ un gust amar. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Elementele nutritive. f\r\ exces de umiditate.5 kg MgO. argiloase [i cele prea nisipoase. fructele se deformeaz\ [i. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\.0 kg N. 199 . Nu sunt indicate solurile grele. u[oare. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. 4. este d\un\toare castrave]ilor. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.0 kg K2O. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. la o ton\ de produs. De aceea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. avându-se în vedere c\. `n privin]a calit\]ii luminii. fosfor [i potasiu.0 kg CaO [i 0. în special SO2. se extrag din sol circa 2.5-7. în special la cultura de ser\. bine drenate.5). mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i).5 kg P2O5. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. afânate. bogate în humus. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. castrave]ii se cultiv\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. de obicei.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. pân\ la 0.

Levina F1. (cu fructul lung) [i Renato. Levina etc. Cornibac Renato. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.4).1. Magic. Levina. MUNTEANU 11. Levina. N. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Corni[a F1. etc. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz.N. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.3). STAN. Astrea F1. Corni[a. se planteaz\ în solul serei. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. pe balo]i. Cornibac. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.4. Tabelul 11. Obelisk. Select. planta pe sol înc\lzit. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. 200 . plantele nu se sus]in. Anka. Favorit etc. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Royal F1. pe timpul iernii etc. pe [an] cu gunoi. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Renato F1. Record.1. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Parker.6. Corni[on. pe pale de paie. Florida.5. Farbio. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.N. STAN. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. în 400-500 l ap\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. bobul). dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. fasolea. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. astfel ca. conform schemei din figura 11. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. N. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. varza. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. bogat în materie organic\. Producerea r\sadurilor. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime.6. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare.1. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. ceapa etc. Pentru cultura de toamn\. cu expozi]ie sudic\. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. 100 kg/ha P2O5. u[or înclinat. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. cartoful. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. Indiferent de modul de cultur\.000 plante/ha. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.5).5 l/ha. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. în momentul plant\rii. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). a. MUNTEANU 11. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.4. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. În cadrul rota]iei. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33.1. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. permeabil. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. 202 . de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Wuchsal 0.05% sau Ultracid-40 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). La pra[ila a doua. 30% mrani]\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 30% mrani]\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.15% plus Fernos 0. în brazde de ]elin\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 40% turb\.4 . 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.3%). sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. mai rar. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. 203 .a. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). În a doua jum\tate a lunii martie.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.03%. Cu 7-10 zile înainte de plantare.

Kumulus DF 0.1%.4%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.6). Bravo 500 .25.015%.2%. Previcur 607 SL 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Odat\ cu începerea înfloririi. N. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Dithane M-45 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Mikal M 0.5%.3%. Vondozeb 0.0.15% l/plant\. Vondozeb 0. a . Alfonat 0.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).N. Aliette 0. 72 ore.1%.25%.2%. Baycor 0.025%.35%. Folpan 0.2%.5% Captan 50 WP 0.3%. Topsin M. când l\starii au 6-7 frunze.15% + Dithane M 45 .2%.2%. Tilt 0.Benlate. Sancozeb 0.03%. Polyram DF 0. cichoracearum f.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.cucurbitae) 0. Tabelul 11.05%. Topsin M.0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Dithane M 45 0.25%.05% Turdacupral 0. Shavit F 0.05% plus Mycodifol 0.2% Mana Ripost M 0. Rubifan 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. cubensis) Curzate Manox 0. 7-10 Turdacupral 0. Curzate Man 0.Benlate.2%.3%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Bavistin sau Derosal 0.25%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.Dazomet 500 kg/ha.075. Mancozeb 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .2%. Systhane MZ 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. STAN. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2%. Bayleton 5-0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05%.25% 8-10 Morestan 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Topas 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Bavistin sau Derosal. Sulf muiabil 0.2%.05%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Shavit f. Quadris 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Vapam 12001500 l/ha.2%.

cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.2%.2%.08%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.2% Captan 50 WP 0. Zineb 0.3% Captan 50 WP 0. Supersect 10 EC 0. Unden 40 0. Fastac 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.2%.05%.1%. Polacritox 0.3%. apoi se sorteaz\. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Talstar 10 EC 0.05% Neoron 500 EC 0. dup\ pichetare. Mospilan 20 SP 0. Shavit F 0.15%. Metoben 0.1%.1%.02%. Dithane M-45 0.05%.2%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.03 %. În cazul culturii pe spalier.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.25%.2%. Actellic 50 EC 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Sinoratox 35 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.08%.1%.Dezinfec]ia solului b . Vondozeb 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Nisorun 10 WP 0.05%. Sumi7-8 Alpha 2.5-1. Pirimor 50 WP 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. 205 . cu lungimea de 1.sp.0. b. 4-5 Decis 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.2%.1% Fundazol 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.6 .25%. Folpan 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Diazol 60 EC 0.15%. Bravo 500 .20. Maneb 50 WP 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.25%. Omite 57 EC 0.04%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Mirage F 0.15%.20. Zineb 58 0. 8-10 Actellic 50 EC 0. Polyram DF 0.1%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.15%. Bavistin 0.05-0. Divipan 100 0.1%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.5 EC 0.1%. Calidan 0.1%. Fernos 50 WO 0.2%. Ripcord 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.04%.2%. Sumilex 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Maneb 50 WP 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.03%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Nogos 50 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).

În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. N. 206 . Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.N. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. STAN.5 [i fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .începutul lunii mai. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.6 . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .5 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. folosind rota]ia amintit\ anterior.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.6). 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. Fig.

Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. la soiurile de tip Cornichon. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. în medie este de 2-4 zile.pentru industrializare [i 9-12 cm . o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7). fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Pentru conserve.pentru consum proasp\t (tabelul 11. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. În nici un caz. dar dup\ ce s-a luat roua. La culturile pe spalier. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. deci se recolteaz\ diminea]a. în special lungimea fructelor care. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. bolnave etc. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. trebuie s\ fie de 6-9 cm . E[alonat. În momentul recolt\rii. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. în func]ie de soi. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Tabelul 11. când temperatura este mai sc\zut\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. care sunt foarte fragile.

De aceea. orz de toamn\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. secar\ pentru mas\ verde. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). 1978). 208 . Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii.2. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. 69 cm [i 9-12 cm. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. recoltarea se face zilnic. 11. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. irigarea este cea mai important\. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. varz\ timpurie. recoltarea se face manual sau mecanizat. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\).1. STAN. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat.6. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. borceaguri. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. c. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. La culturile sus]inute pe spalier.N. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.la cultura pe sol. noaptea [i diminea]a). Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura în sere Dup\ tomate. la început s\pt\mânal. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. MUNTEANU La culturile pe sol. maz\re de gr\din\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. legume verde]uri. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. N. Dintre lucr\rile de între]inere. recoltarea se face numai manual.

cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. hibrizi ginoici (F1). în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. dezinfectarea serei [i solului. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . În cazul culturii direct în solul serei. . . în exclusivitate. afânarea profund\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . cu fructe partenocarpice. . Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. de 40-50 cm lungime. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultura direct în solul serei. în ultima vreme. se folosesc în ser\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. atât pe pia]a intern\. Între]inerea culturii: .cultur\ pe balo]i.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. cât [i pe cea extern\. preg\tirea substratului pentru plantare. îngropa]i sau la suprafa]\. a. sem\nat în ghivece. de circa 30 cm.cultura pe strat de gunoi de grajd. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.

astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. STAN. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1.N. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.000 balo]i (100-120 t paie). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. administrarea îngr\[\mintelor chimice. sulfat de fier 30 g. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. în strat gros de 12-15 cm. var stins 100 g. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. sulfat de magneziu 50 g.5). administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Dup\ a[ezarea balo]ilor. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pe linia viitoarelor rânduri. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap.000-7.4). Se administreaz\ succesiv. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. în trei reprize. N. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. azotat de amoniu 200 g. îngropa]i [i la suprafa]a solului. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. 210 . care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. sulfat de potasiu 200 g. care se bat în p\mânt. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.

8).9-3.70 0. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.20 Specificare N . Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.1972) (16.03 1. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. 211 .mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .00 23.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.0 12. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. Tabelul 11. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. ace[tia se a[az\ direct pe sol. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.0-37.65-9.90-8.049-0. evitarea contamin\rii cu nematozi.6-18. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.42-3.00 20.6 43.32-1. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.IX. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.6-23.54 1. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.0-90.10 2. care se bat în p\mânt. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.50-5.099 2.160-0.00-3.0 0.00-16.21-8.50-19. În acest caz. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).I.461 4. ciclul I balo]i ciclul II (15.1973) 0.267-0. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.259 4.10 0. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.70 8. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.30-4. care trebuie manevrat.70 8.5 10. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.50-13.8 0.50 1.5-36.00 8.9).

timp de 72 ore. MUNTEANU Tabelul 11.15%. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Astfel.3-0.03%). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.1%. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.5 EC 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Derosal 0.5 kg superfosfat. 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.0 kg sulfat de potasiu. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 15-10 VII .03%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. N. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. evitându-se excesul de umiditate.5%. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Foliar-feed 0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Sumi-Alpha 2. temperatura va fi de 22-24°C. Tratamentul termic uscat de 76°C.3%. STAN. 0.N. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.1%. Actellic E. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.2%. 1. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.05%. Morestan 0.2% plus Ultracid 0. 30% mrani]\. cu asigurarea ventila]iei. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.2% sau Sumilex 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .ciclul II).C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).06% sau Unden 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.ciclul scurt în sere înmul]itor. 5-8 III . se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. la câteva zile de la r\s\rire.

cu sistem radicular bogat.11). iar altele cu caracter special (tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. 213 .zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.40 m.5-3 plante/m2.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. de culoare verde normal. **. 4-6 frunze normal dezvoltate. desimea este mai redus\ (1. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. unele cu caracter general. liber de boli [i d\un\tori. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.2 plante/m2). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. 7-9 mm diametrul la colet.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.12). La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. desimea culturii este de 2. Tabelul 11. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.zile de la sem\nat la plantat. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .10). Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. cu r\d\cini de culoare alb\. Pentru ciclul I.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).

N. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. decada 2. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.. temperatura de zi: 22°C . MUNTEANU Tabelul 11. decada 3.5. nivelarea solului. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 40% turb\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .4% Distribuirea r\sadului pe travee. deformate.umiditatea solului 85-90% din c. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 24°C .12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.ianuarie.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.a. prin aspersiune. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.N. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Reglarea umidit\]ii: . f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. STAN. • Defolierea ascendent\. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • I – februarie.c. • II – aprilie. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.martie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. februarie.

de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. în prima etap\. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. 1980). În continuare. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În acest scop. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. tulpina se 215 . iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. [i colab.7 . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. 11. l\starii îndep\rtându-se. pe de alt\ parte.7). pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. pe de o parte. [i fructificarea acestora. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. B . La acest sistem.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei.`n "V". la nivelul sârmei. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor..Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. De la dolie. 11. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. Fig. se las\ câte un fruct la fiecare nod. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. în prima etap\.

1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. în serii. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. iar `n al doilea rând. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.9 5.1 4. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.3 3. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. câte patru fructe. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. N. STAN.N. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.2 7. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în sensul c\.4 5. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. cât [i a fructelor. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.6 34 30 26 22 5. Tabelul 11.5 216 . num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.14). Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.13). în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. cât [i în aerul serei. atât în sol. Un fruct. are nevoie de 18-21 zile. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). f\r\ oscila]ii. atunci acestea se epuizeaz\. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. o plant\ poate produce 40-45 fructe.

Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 120 mg P2O5. 1978). de asemenea. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. pe baza analizelor de laborator. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 150 mg K2O. 1978).15). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Este bine ca.a. P2O5-852/192 kg/ha. 1974). imediat dup\ începerea fructific\rii. [i a celor din zonele învecinate.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. K2O-1010/412 kg/ha. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. prelunge[te perioada de fructificare. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. la începutul vegeta]iei. Fertilizarea se face./ha. 217 . 1978).. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. atât în interiorul balotului. Ca urmare. CaO-1564/-kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. MgO-86/16 kg/ha.

care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.0-6. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. MUNTEANU Tabelul 11.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. La aducerea în alee. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. STAN. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.2-3.0 6.5-3.8-7.6). tot pe calit\]i. direct pe solul serei.5 6. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. într-un sol care. Pentru m\rirea produc]iei. b. r\niri mecanice etc.8-7. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). conform solicit\rilor beneficiarului. deformate. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. 218 . spongios.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. În cazul când se practic\ acest ciclu. folosind r\sad de 30-35 zile.5 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. cu urme de îmboln\viri. strâmbe. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.5 6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.5-7. cultura se face obi[nuit. N.N. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.0 2.9). strâmbate. în prealabil. a fost dezinfectat pe cale termic\. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.

varz\. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.3% plus Captadin 0. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. bilonatul plantelor.K.1. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha..9). irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Produc]ia este de 60-70t/ha. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.P. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. în concentra]ie de 10%). în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. conducerea plantelor vertical prin palisare. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. odat\ cu desfiin]area culturii.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. aplicarea fertiliz\rilor faziale. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. [i colab. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . mobilizarea solului [i. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. c. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.3).2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). 11.3. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. r\sadul se va produce tot în aceste sere. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. concomitent. conopid\ (tabelul 11. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. 1981). datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. se încorporeaz\ în sol.6.

6. 220 . pra[ile. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.000 plante/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. revenind 24. N.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. când se desfiin]eaz\ cultura. revenind 22. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. plantarea se face în rânduri simple. tip tunel. în strat de 4-5 cm grosime.96 m în cele bloc. udatul. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.000 plante la ha.1. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). La culturile din ad\posturile joase. STAN. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. realizându-se 50-60 t/ha. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). mulcirea cu mrani]\. la distan]a de 0. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.40 m în solariile tunel [i 0.N. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. la început. În solariile bloc. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.4.7 plante/m2.85 m între benzi [i 0. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. 1:10). mai des [i cu norme mai mari. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. iar plantarea la 1-10 martie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. 11. moderat. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. iar pe rând la 35 cm. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. În solariile tunel. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.80 m între rândurile din band\. vertical. sem\natul de devanseaz\. apoi. pe un singur rând. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1.

Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. În prezent. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2. dulce]uri. când au gust. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis.. aproape cilindric\.2. formând tulpini de ordinul I. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. ]\rile mediteraneene. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ajungând pân\ la 12-14%. mai sub]ire ca la castrave]i. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). salate de fructe etc.8).2. 11. 221 . în culturi ad\postite. China. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.3. 1950). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Iran.2. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Este mult cultivat în India. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.000 ha. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.1. 1974). Asia Central\ [i China (Jukovski. Se ramific\ puternic. marmelad\. vitaminele B1 [i B2). târâtoare. La noi se cultiv\ pe circa 2. fiind mai s\rac decât la castravete. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. acoperit\ cu peri fini [i de[i. sucuri. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. ]\rile balcanice [i în America.500-3. Iordania. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. 11. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. atingând paralela 470.LEGUMICULTUR| II 11. 11. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Tulpina este erbacee. Rusia.

Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Polenizarea este alogam\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. cu o produc]ie de 22 t/ha. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.2. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Între înflorirea primelor flori femele.16). galben\. pân\ la începutul recolt\rilor. frunze. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.Pepenele galben: plant\ cu l\star. 1979). N.4. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Deci. portocalie sau verde. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). În perioada de fructificare.. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. de culoare alb\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Fructele costate se numesc cantalupi. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. STAN. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).8 K.2 N. entomofil\. 13. crocant\ sau fondant\. cre[te consumul de potasiu. elipsoidal\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Astfel.5 Mg (tabelul 11. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. lung pe]iolate.8 . 222 . Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.1 P. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. florile [i cârceii. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. 10. de form\ ovoid\. 81. 11. uneori longitudinal costat. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. acoperite cu peri[ori fini. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.N. 11. la cultura de ser\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. palmate sau reniforme. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Fructul este o melonid\ (peponid\).17).

80 27.90 8. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).7. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.60 13.25 2.80 Mg 0.34 4.58 12.40 81. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. în compara]ie cu castravetele.30 60.14 5. cât [i târzii (peste 100 zile). Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.18). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. semitârzii (85-100 zile).2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.60 26. 223 . datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.34 10. În solurile pe care se cultiv\.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. 11.00 61.00 78. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. semitimpurii (75-85 zile). Apa Lumina Tabelul 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.53 S.. Suport\ mai u[or seceta.10 K 2. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.40 10.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .20 P 0.5.60 13. nisipo-lutoase). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.30 2.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. profunde [i ferite de vânturi.

N. STAN. MUNTEANU 224 . N.

Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Fig.000 plante la ha (fig.2.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).2x35 kg/ha. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .18 ore). 225 . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). în sere.6. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. timp de câteva zile. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. 11. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.1.9).3x35 kg/ha [i K2O .6. rezultând în final o densitate de 20. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. R\ritul plantelor pe rând se face manual. 11. 11.000-24.9 . Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.2.6 ore). 11. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. cu poten]ial productiv mai ridicat. mulcirea solului. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. apoi la 5-8 frunze (l\starii). calitativ superioare.

Este necesar ca permanent. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). în prima lun\ de la plantare. înmuierea zonei pistilare. cultura. în primele 10 zile de la plantare. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. STAN.19). alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. utilizându-se 2l/plant\). utilizând r\sad de 4550 zile.N. N. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). intensificarea aromei specifice etc. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. La soiurile târzii. Noaptea (în perioada de cre[tere). apoi (în perioada de fructificare). deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. în mod normal. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Temperatura din aer. trebuie s\ fie de 24260C. Pe timp noros. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.2. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. temperatura se va ridica la 28-300C. Se recomand\ ca. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. în mod obligatoriu.2. apoi. cultura nu se ud\. aceasta va fi de 20-220C. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. va fi de 23-250C. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. În general.6. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. temperatura se va men]ine la 18-190C. 226 . gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. pe fiecare m2 substrat de cultur\. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. apoi cre[te pân\ la 90%. în zilele însorite. rezultând o densitate de 20. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.000 plante la ha. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. în func]ie de luminozitate. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. 11. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere.

Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. H-25. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. direct în ghivece. ciupindu-se dup\ o frunz\. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. sub form\ de “V”. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 11. 227 . Astfel. se ob]in fructe mari. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.2.6. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Ogen etc. dar fructele sunt mici. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei.a. Turkestan. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. de calitate superioar\. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Produc]ia este de 20-30 t/ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Galia F1.. 3-4 fructe pe bolt\. 1980). Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.3. În plin proces de maturare a fructelor. produc]ia fiind timpurie. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor.

5 – 4. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.5 – 1.). lipide (0. fin [i pl\cut. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. 11. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. PP. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.9 % zaharoz\. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.3. fier – 0.2. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. B1.3 mg/100 g). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.000 plante/ha). la 100 g substan]\ proasp\t\. În continuare. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Fructele con]in: 89-90% ap\.N. 3.500 plante/ha).80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.6. carotenoide (0.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. vitaminele A. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. B5.6% glucoz\. calciu – 7 mg. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.5 mg.1. zaharuri (6-8%). în solariile de tip tunel (5. C. distan]a dintre rânduri este de 1. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. 228 . 1992). s\ruri minerale de: potasiu – 2.8-5.4. se folosesc la prepararea mur\turilor. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.6 % fructoz\ [i 0. Butnariu [i colab. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).40 m l\]ime). Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. din care: 1. C(4. fosfor – 12 mg. B2.2 %).5 mg/100 g s.9. Dintre lucr\rile de îngrijire. în func]ie de vigoarea plantei. STAN. Astfel. câte un fruct. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.) sin. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. se las\ pe fiecare l\star. 11. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. N. fiind indicat în tratarea litiazei renale.2 %).p. 1984. B6.2 mg. 1978). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.5%). 1-2% celuloz\. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.000 plante la ha. dar desimea poate fi sporit\ la 20.3.1. Înainte de maturizare. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.6 – 2. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. proteine (0. acizi organici (0. iar în cel tip bloc. de regul\.

000 kg/ha. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Frunzele sunt mari. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). de unde a trecut la arabi. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. pubescent\. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .409. Pepenele galben este o plant\ monoic\.11. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.000 kg/ha. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. indieni [i chinezi. Grecia – 40.3.10 . Spania – 37. Florile mascule apar. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.LEGUMICULTUR| II 11.3. În prezent. erbacee. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Italia – 32778 kg/ha. 11. mai 229 .. 1999). 11. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.3. profund divizate sau pu]in lobate.773 kg/ha. Florile sunt unisexuate. Fig.H. Cipru –50. într-o lucrare publicat\ la Neapole.000 ha.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.000 kg/ha.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. 1950).10). în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.2. per[i.

3. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\.2). Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. STAN.3. MUNTEANU ales. culoare [i calitate diferite. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. cu tegumentul tare. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. cre[terea este încetinit\. 11. turtite. Timpuriu de Canada).6. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. galben\. de form\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. la o durat\ de iluminare sub 8 ore.20) 11. Miezul este de culoare alb\.4. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. De D\buleni. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. 11. semitimpurii (Dochi]a).5. Semin]ele sunt mari. pentru produc]ii foarte timpurii. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. în func]ie de soi. 230 . bine drenate [i structurate. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite.N. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). N. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Dr. Charleston Gray) (tabelul 11. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Fa]\ de lumin\. În anii foarte seceto[i. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. mai rar. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. aproape plate. De[i este o plant\ de zi scurt\.3. diferit colorate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. pe tulpina principal\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. semitârzii (De Mini[. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. matur\rii [i calit\]ii fructelor. ovale.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.000-14. fertilizarea fazial\.5 m. STAN. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. asigurând o densitate de 12.N.11) cu SPC-6. în sistemul gospod\resc. 11. pe suprafe]e mai mici. Toamna se efectueaz\: discuirea. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. N. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Dac\ terenul nu s-a modelat. pe intervalele 232 .Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Fig. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. mu[uroitul. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). cu cultivatorul. r\ritul. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. 11.000 plante/ha. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Prim\vara pân\ la sem\nat. nivelarea de între]inere. când în sol se realizeaz\ 14-150C. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Acestea sunt: pra[ilele repetate.11 . la adâncimea de 3–4 cm.

Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.7%.3%. dup\ unii autori. Ungaria. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. pân\ la m\rimea maxim\. pe timp r\coros. Recoltarea se face diminea]a. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. hidra]i de carbon 6. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.1. 233 . Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31.2. Odat\ cu pr\[itul manual. pân\ când plantele acoper\ solul. din loc în loc. cu 350–400 m3 ap\/ha. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. budinci etc. fier 0. B1 0. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. pe nodurile tulpinilor. 11.05-0. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. din America Central\ (Mexic. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.4.5-7.4. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. dovlecei pane. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.03-0.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.1. dovlecei umplu]i. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. C 8-30). În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. de unde s-a r\spândit în Europa. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. 11. B2 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Peru) [i Asia Mic\.2.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.) [i în industria conservelor. gr\simi 0.10. mânc\ruri de dovlecei. zinc 0.4.08. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. sufleuri. e[alonat în perioada iulie-septembrie. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).06. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. singure sau în amestec cu alte legume. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. iar dup\ al]ii din Africa. var. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. cupru 0. fosfor 60. Produc]ia este de 30-40 t/ha. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. f\r\ a deranja vrejul.

21).N. palmat lobate. rezist\ bine la secet\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. suculent\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). lung pe]iolate.4. Soiuri În ]ara noastr\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. acoperite cu peri aspri.3. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. 11. Pulpa fructului este fraged\. cu pH neutru. care formeaz\ tufe compacte (fig. 234 . mari. 11. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. anual\. de peste un metru lungime. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. deoarece are un sistem radicular mai profund.12 . 11. R\d\cina este pivotant\. iar coaja se îngroa[\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori.4. STAN.4.4. Frunzele sunt mari.5. culoarea variind în func]ie de soi. apoi devine a]oas\ [i tare. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).12). în anumite condi]ii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. de culoare galben\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. în cultur\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. N. bine afânate. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. N. 11. 11.a.6. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.13). [i K2O 25 kg/ha s. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.4.. pentru 236 . cu N 25 kg/ha s.4. 11. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.13 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.1. 11. care sunt [i mai productive. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).a.N. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. STAN.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Fig.6. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).

Fructele. proaspete [i conservate.4. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. La noi în ]ar\.4–5% hidra]i de carbon.5. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Fran]a.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.5. din Africa (Ceau[escu [i colab. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.5. 3. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 11. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. fiind foarte perisabile.6. se umplu cu zacusc\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 11. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.. salat\ de p\tl\gele vinete etc.2. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.35 mg/100 g provitamina A [. Institutul pentru Resurse Genetice. polenizarea se face artificial. 237 . 20–35 mg/100 g vitamina C.. (Bajurianu [i }urcanu. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 1. 0.a.2. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. 11. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.A. Italia [i Rusia. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.U. atunci când este nevoie. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 1980).7-0. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. iar dup\ al]ii.1. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 1980). Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. În perioada când nu zboar\ insectele.). De asemenea. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. dup\ unii autori. 1980).

irigarea culturii este obligatorie. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. când fructele sunt tinere. o parte de forma unei calote (semisfere). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. frunzele sunt tri. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. 11. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).14 . dup\ care devine alb-cenu[ie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.sau pentalobate.14).5. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Ca [i dovlecelul comun. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. STAN. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 11.4. flori [i fructe.plant\ cu frunze. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Culoarea fructelor este albverzuie. la maturitate fiziologic\. în aceast\ perioad\.Dovlecelul patison: 1 . Acesta are o form\ discoidal\. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. cu marginile u[or marcate.detaliu fruct 11.3. De aceea. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. MUNTEANU 11.5. 238 . N.N. 2 . Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. peste care se suprapune. Fig. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. în partea superioar\ a fructului. cu marginile canelate [i rotunjite.

Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Soiul Comun este timpuriu. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. 11. împreun\ cu dovleceii ornamentali. 239 . Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. cu un diametru de 8–10 cm. la 3-4 cm adâncime. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. se mai întâlnesc în unele colec]ii.LEGUMICULTUR| II 11. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. cu 8–10 muchii proeminente. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. de culoare verde–albicioas\. Fructul este tipic. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.6.5. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. în form\ de turban.5. În afara soiului aflat oficial în cultur\. 1998). Produc]ia este de 10–15 t/ha. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu o vârst\ de 25–30 zile. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).. denumit Comun. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.

BASSET. Editura Ceres.F. BÎLTEANU. 3. Lucr. CEAU{ESCU. V. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. COBÂLA{. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. SAVI}CHI. Chi[in\u. RADU. Univ. CL. CHICHEA. H. CIOFU.. S. N. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. New York.. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Bucure[ti. PELAGHIA.3. Connecticut. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. STAN. Seria Horticultur\.L. Berlin. Agron. POPESCU. 33.. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. B. (1992) – Legumicultur\. Bucure[ti. J. P.S. FLORESCU. (1973) – Legumicultura. Via [i Livada nr. (1994) – Production légumières tome 2. M. BECEANU. M. BECEANU. GH... GR. BERINDEI. Ia[i.C. vol. I..S. Editura Academiei R. (1974) – Fitotehnie. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.. GR. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. }URCANU. C. U.. CL. Bucure[ti. I. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. RADU. Seria Horticultur\. vol. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. BODEA. PETRESCU.. vol. [t. Bucure[ti. STAN. COBÂLA{.. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni.A. Bucure[ti. BECKER-DILLINGEN. Bucure[ti. Ia[i. CEAU{ESCU. I. SAVI}CHI. IV. Bucure[ti. P. Editura Grand. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. M. 30. I. Tec Doc – Lavoisier. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. BAJURIANU. VOICAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Inst. nr. Agron.. Londres. G. CHILOM. BUTNARIU. The Avi Publishing Company Inc.. CHAUX. INDREA. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. I. Lucr. 240 . Analele I. (1991) – Varza pentru frunze – origine. M. Paris. FOURY. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.N. C. D. J. D. B. RUXANDRA. N. COBÂLA{. V. [t. Gr\dina. B.. A. R.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. B|LA{A.R. N. 12. N. D.

DUMITRESCU. – COORD. I. Editura Ceres. MANOLACHE. [t. – Memorator horti-viticol. (1997) – Cultura cartofului.F. Lucr. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. – S. GL|MAN.. COSTACHE. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. prezent [i viitor. V.C. 2.. BOSE{AN. Editura Agro-silvic\. GHENKOV. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.F.. L|C|TU{. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Patronatul Horticultorilor din România. S. Bucure[ti. M. MAIER. [i colab. MURTAZOV. DUMITRESCU. LÖBL. I. I. TR. (1998) – Producerea legumelor. Bucure[ti.I. Artprint. SCURTU. I. Patronatul Horticultorilor din România.C. GH. (1961) – Cultura legumelor. I. E. VLAD. BUZ|U (1978) . BAICU. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. IORD|CHESCU. Bucure[ti. CTIFL – Invuflec. în Moldova. L|C|TU{.P. D. Paris. Bucure[ti.C. IORD|CHESCU. T. B. J. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.L. POPESCU. MUNTEANU. vol.L. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.Tehnologia culturii legumelor în solarii.. PER{UNARU. RO{U.. D.C. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. Editura Agro-silvic\. RUXANDRA. VII.F. MARIA. [i colab. I.L. BUZ|U (1980) . (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.H. Artprint. STOIAN. VIDRA – S.V. Z|GREAN.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. D.B. M.P..V. V. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. Bucure[ti. GL|MAN. I. (1997) – Memorator Horti-Viticol.L. GH.C. M.. (1972) – Culturi for]ate de legume. Lucr. 3. Lucr\ri [tiin]ifice I.A. vol. M|NESCU... Sofia.. I. DR|GU}.A. Bucure[ti. Bucure[ti. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. (1969) – Cultura legumelor... I. BERINDEI. Bucure[ti. Bucure[ti.P. IV...A. LE BOUHEC. IANO{I.H.A. Zemisdat. Cerc. Bucure[ti. D. Bucure[ti.A. M.. MINKOV.. ROMAN. T. Editura Agro-silvic\.C. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. GHERGHI.C... NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. C. Artprint.. 2. L. În: Gl\man [i colab.L. V. [t. nr. – S. R|DOI. Bucure[ti. M.. MAIER. [i colab. D. I.. I. A. JILCU.F.. vol. DI}U. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. V. OLGA. Redac]ia revistelor agricole. DI}U.C.L. GH. M. – La direction (1979) – Le Chou-fleur..I. IANO{I. Bucure[ti. G.. MAIER. I. Bucure[ti. Trecut.Tehnologia culturii legumelor în solarii.L.C. N. B. agron. PL|M|DEAL|.. vol. VASILESCU. LÖBL... M. Ia[i. I. A.N. E. 241 .

(1968) – Castrave]ii.. STAN. NIEUWHOF. PANAIT. Bucure[ti. I. agron. Agron. 4. capitata. AVRDC. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var.C. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Editura Agro-silvic\. MUNTEANU. 4. SINGUREANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. Ia[i. RADU. Tez\ de doctorat. SAVI}CHI. ANDRIESCU. SAVI}CHI. (1969) – Cole Crops. 2. J. Tez\ de doctorat.. agron. N... în Moldova. Cercet. Centrul de multiplicare Inst.. Agron. MUNTEANU MARINESCU. Editura Universitas.N. Centrul de multiplicare Inst. în jude]ul Ia[i. Bucure[ti. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. T|TARU. P.. SAVI}CHI. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.. Bucure[ti. Editura Ceres. STOIAN. Bucure[ti. STAN. MIHALACHE. STAN. N. G. N. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. MIHU. P. N. Agron. Tez\ de doctorat. ATANASIU. (1992) – Legumicultura.) D. GR. vol. 2. SINGUREANU. Editura Ceres. M.. Chi[in\u. STAN. SINGUREANU. Analele I. London. Cercet. Cercet. II. Technical Bull. YOON. în Moldova. MUNTEANU. SAVI}CHI. I. Bucure[ti. 3. G. MUNTEANU. Editura Ceres. vol. OPENA. (2000) – Legumicultura. I. în Moldova. Ia[i..L. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. POPESCU. I. SAVI}CHI. 1. agron. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.C.F. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. MUNTEANU. nr. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. I.. {I STOENESCU. N. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. KUO. M. Bucure[ti. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Agr. 1. Ia[i.. I. vol. Taiwan... C. Cerc. nr. M. [i colab. GR. (1986) – Bolile plantelor legumicole. V. P. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. PATRON. P. În Moldova. T. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Ia[i. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Ia[i. N. GH. N. Ia[i. N. R. vol. Buletin informativ nr. forma alb\ (lam.. 2. ICLF Vidra. Bucure[ti. COSTACHE. Leonard Hill. 17. N. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. P. Inst. L. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. vol.. vol. 242 . A. No. POPLÃCINEL.

..C. D.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. vol. C. P. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. D.. M. V. G. VOICAN. Editura Ceres. C.. Editura Ceres. ANDRONICESCU. Bucure[ti. 243 . (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.L. M. ZEVEN. Bucure[ti. L|C|TU{. M. Bucure[ti. (1975) – Cultura legumelor de var\. VÂLCEANU. M. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. PERCIALI. A.. Analele I. JUCOVSKY. V. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. V. VI. GH. VOINEA. Editura Ceres. Wageningen. ZANOSCHI. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.F. VOICAN. Bucure[ti. Editura Ceres. VOINEA. Editura Ceres. (1984) – R\sadni]e [i solarii. GIREAD|. Bucure[ti. nr. V. 3. TOMA.

140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 Tel.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Aleea M.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.05. Sadoveanu.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful