Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

................................... 91 8......... 47 8.................................................3............6................. 93 4 ............................4. 48 8.........6.... Importan]a culturii.....2................6...........Cultura ridichilor de lun\ ...................................... STAN................5....... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .. Originea [i aria de r\spândire..........................4..... Originea [i aria de r\spândire.... 88 8.........................................1..................1....... 80 8...... Rela]iile cu factorii de mediu ......................... Cultura cepei verzi (stufat)............3....... 33 7... 41 7........... 90 8...................................................2..............5..........N...................................................... 54 8........................................ 76 8..... Prazul .............. 84 8........ 39 7...2........... Tehnologia de cultivare...........2.3......2......2.1.. 32 7................................................3.................................5... Particularit\]i botanice [i biologice....5.6............ N............................ Importan]a culturii.......... 87 8.. Soiuri.............6................5................ 88 8....................6.2.................... 39 7.... Tehnologia de cultivare... Usturoiul comun ................2............................................... 39 7.....4......... Importan]a culturii.............. Originea [i aria de r\spândire.............3......... 33 7............3..... 89 8.....1................. Tehnologia de cultivare......... Cultura cepei prin r\sad ......1..6......... Tehnologia de cultivare.........3....1.........................................................2........................6................ Particularit\]i botanice [i biologice.............1.........1. 90 8...........................4..........6.................... Soiuri...........6............ Particularit\]i botanice [i biologice.......... Rela]iile cu factorii de mediu .. Particularit\]i botanice [i biologice............... Cultura cepei prin arpagic ..... Cultura prin r\sad............ 60 8.......... Soiuri . Cultura prin sem\nat direct....... Soiuri.....................6..............................6..................................1.......................6................. 54 8..............1..... 37 7............... Ceapa comun\ ......... Originea [i aria de r\spândire................................... Sfecla ro[ie .....2.. Importan]a culturii.2.............. MUNTEANU 7..................3.........1..... 83 8........6................................5....6...3............................... 82 8........... 48 8..................................... 33 7.................... Tehnologia de cultivare........................4........................................1........................ 73 8.. 87 8..........................6......6....... 42 7.............6............................1. 46 8....3................................. Rela]iile cu factorii de mediu .....................5......... Rela]iile cu factorii de mediu ....Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..........3.. 54 8..... 81 8....................1.................... 80 8...2.. Rela]iile cu factorii de mediu .....................3...........6.1.............. 40 7......................................1........2...........2...............5....................6..... 52 8.... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......................... Soiuri.......3...................................5.. 84 8.......4................5............... 47 8.......1..............................................................1................3.

.................3.......3..2.................... Particularit\]i botanice [i biologice........................................... 122 10.........1......... 96 8................................LEGUMICULTUR| II 8.. Particularit\]i botanice [i biologice......5.... 146 5 ........2.. Ceapa de iarn\ sau de tuns ...........1...1........2.4.................1.......2.......6................................6.......... 105 9........4......4........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice....................................................1... 138 10..............2.......................1.....................1......................... 146 10..... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .......5... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ...........1..................3.1............. Ceapa e[alota.......................................1... Originea [i aria de r\spândire...................................................2..................6....... 120 10... 98 9.6............. 115 10........................3.........1...4....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..... Particularit\]i botanice [i biologice.4....... Importan]a culturii... Importan]a culturii............2................. Cultura de var\......4................................... Usturoiul de Egipt ........... 105 9................1............................. Cultura târzie (de toamn\) .... Originea [i aria de r\spândire.......6.................................1....... 115 10....2.........................................................6.........................2................ Cultura în teren neprotejat......................... Originea [i aria de r\spândire.. 95 8........... Tehnologia de cultivare.2............... 135 10.... 110 9...............6............. Cultura timpurie în teren neprotejat ........4.......... Ceapa m\rg\ritar................... Importan]a culturii....... Soiuri....1..........................................2........4................5.................1...................... Soiuri...1..........5......... 145 10.................. 99 9............................4.............6................ Rela]iile cu factorii de mediu ...2.....2.. 105 9..................1..........3...... Cartoful timpuriu............. 95 8...........4................................ 145 10........................ Alte plante legumicole din grupa cepei...... 118 10......................... 146 10......................................................1......................1....1................... 100 9....2............... 98 9............................................................................. Batatul ........1.....1... Soiuri.............. Rela]iile cu factorii de mediu ......... 116 10.......1.. 145 10..... 122 10...........1.. Ceapa de Egipt ...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............................................. 94 8................ 96 8.............1.... 117 10.............. 137 10.......1..5......... Cultura prin sem\nat direct în câmp .. 102 9..... 115 10.....................6......... Tehnologia de cultivare......................... 98 9..... Varza ro[ie ............................... 132 10.6............................................ Tehnologia de cultivare.1................. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .....................4...................... 145 10.....

....5.... Tehnologia de cultivare...............5......3...........7....1....... Soiuri....5..6. Cultura în ser\ ................3..3.... 163 10............... 151 10..............4.......2..................6....6.7........................................6..................................... 156 10...........................6......3....................... STAN.............. Particularit\]i botanice [i biologice...... 157 10.........4... 149 10.............. Particularit\]i botanice [i biologice.........1......... Rela]iile cu factorii de mediu .............................. Varza pentru frunze.............. 157 10... N.2.......... Particularit\]i botanice [i biologice....6..........6........................... Soiuri.....2.................. 148 10.6. MUNTEANU 10........................... Importan]a culturii..... 158 10........................7........................ 176 10...3.3........................................6........................6......... Cultura târzie........N...... 163 10..........1....................... 178 6 .......3....2..5.5.... 155 10....... Cultura târzie............................. 169 10.. Varza crea]\...... Rela]iile cu factorii de mediu ................ 174 10...3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............. Importanta culturii...........1.......................4........... 152 10....................... Tehnologia de cultivare..........................5.............................. 151 10...4..... 155 10....7........................... 176 10........ Originea [i aria de r\spândire..................... 148 10....... Cultura timpurie în teren neprotejat ......... 150 10........................8...................6....................6.6....................................................................5................5........6..........3..................... Particularit\]i botanice [i biologice...2. 178 10.............6..........................................4....5.................1...........4.............. 148 10..................................... 159 10....... 174 10......................... Particularit\]i botanice [i biologice................................4. Originea [i aria de r\spândire................. 158 10.. Soiuri..................4............................................. Tehnologia de cultivare......................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................................7......................... 149 10.................. Broccoli......................................................................... Originea [i aria de r\spândire... 175 10... 148 10........4...................................... 178 10............................. Originea [i aria de r\spândire.. Importan]a culturii...... Cultura timpurie ........... Importan]a culturii..5...........6............ Soiuri..............................7...................4.... 153 10......... Importan]a culturii........... Tehnologia de cultivare.........4.............1..... Tehnologia de cultivare.......................................... Varza de Bruxelles .................2.6............3............ Gulia ...............................3.. 151 10..3... Originea [i aria de r\spândire..................... 163 10........................................... 151 10............5......................7.......2...................................................... 161 10........2....... 153 10.6...............6.................... Importan]a culturii.... 172 10.........8.4...3....4......................... 176 10......................... 159 10............... 167 10....................................................................... Originea [i aria de r\spândire....6.......................................... Rela]iile cu factorii de mediu ... Soiuri......... 177 10.......8. 174 10.................................. 153 10......... 174 10.7...1..............................1................ Conopida .. Rela]iile cu factorii de mediu ......6.............................................................7....6.... 157 10..........5........

............ Tehnologia de cultivare...............................................2....4.........9.8..... 188 10.......................1. 198 11..... 194 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ........2........ Castravetele .................. Tehnologia de cultivare...... Varza chinezeasc\ ............ Cultura în r\sadni]e....................................... 221 11................ 225 11............................. Cultura în sere .......... Cultura în teren neprotejat............................2.3..8...............1.......................................2...8....... 219 11........4.... Originea [i aria de r\spândire.......... Cultura timpurie ....... 221 11. 180 10.......................................................1.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................3.8............ 208 11............ Originea [i aria de r\spândire.............1...... 194 11..........................................1............................ Cultura târzie..... Soiuri......................................6................................................LEGUMICULTUR| II 10.......................6... Cultura în r\sadni]e................................2.1........................ Soiuri ............. Cultura târzie (de toamn\) .2... 191 10......9.3............................................ Particularit\]i botanice [i biologice. Rela]iile cu factorii de mediu ......6..........6... Cultura în sere .. Tehnologia de cultivare... 180 10......................................6............5............1.......1... 220 11......8.................9............2...4.........1................ 196 11........................ Particularit\]i botanice [i biologice.........6...... 202 11... 194 11.................... 225 11.......................................1.....8........................4........4.6....2................2........... 195 11...................... 191 10....1..............................1...........1... 222 11................ 200 11.. 190 10. Soiuri........ 186 10.................9..........................................3.... 188 10................................6.... 183 10.......... 200 11....................1... 179 10.. Tehnologia de cultivare....8........6................. Originea [i aria de r\spândire....3.........2...6....3................6.............. 227 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ...4.....................6.................... 228 7 . Soiuri........................ Particularit\]i botanice [i biologice..................... 221 11..................5........4................................................ Cultura timpurie .. 190 10. Pepenele galben ......2... 180 10...... 221 11...................9............................................. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ....................1.. Cultura în sere ..... Importan]a culturii........2.......2........................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice...............2.........2.......... Importan]a culturii............... Cultura în câmp......................... Particularit\]i botanice [i biologice..................5........................................5.........1..........................3...9........ Importan]a culturii......... 188 10...............2.............................................1....6................9.. 184 10.................2..................................................... 180 10.2............................9.... 223 11...................6.............8.........6............... Rela]iile cu factorii de mediu .............6. 189 10. 226 11..........9.6.6........1....

..... Tehnologia de cultivare..............5.......2......4. MUNTEANU 11.................................. 229 11........6....... 240 8 ... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| . 236 11.... N.. Cultura în câmp...........4................................. STAN.........3......2..................................... Soiuri ........................................................................................ Rela]iile cu factorii de mediu ........... Importan]a culturii ........1....... 238 11.....6.... 234 11.....................................3.......... Rela]iile cu factorii de mediu .................................4.........................3..............2............. Rela]iile cu factorii de mediu ............. Soiuri..................3.....3 Particularit\]i botanice [i biologice.............. Importan]a culturii.6............................3.............. Pepenele verde ...................................... 230 11......... 234 11................4................6.3......3............................................ Importan]a culturii............................................5............................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................... 237 11...........4.......... 234 11................. Dovlecelul comun............. 230 11......3......... Particularit\]i botanice [i biologice.....5..............1................ Soiuri......5.4................1..................N..................... 238 11..........................................................5............ 233 11.. 230 11...........2.5..................... 239 11..............................4...... Dovlecelul patison.........5. Tehnologia de cultivare..... 237 11........... Originea [i aria de r\spândire..... 233 11......... 236 11............. 228 11.............5...... 237 11....................... 233 11............................. 229 11.............. Particularit\]i botanice [i biologice... 237 11..3...6................................. 228 11.................5...................1..........5...... Originea [i aria de r\spândire........4..... Tehnologia de cultivare..........4......4.........4................. Originea [i aria de r\spândire..............4....................

Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. lemnos şi liberian. în special glucide. a substanţelor de rezervă. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. În general. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. şi colab. Transilvania. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. În România. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). mai ales în primele faze de creştere. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. păstârnacul. 9 . pretenţioase. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. deoarece. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. care sunt anuale (Butnariu H. pătrunjelul pentru rădăcini. 1993). solul trebuie să fie uşor. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. cu excepţia ţelinei. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. faţă de umiditatea solului şi de lumină. precum şi în Moldova.. 1993). în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. afânat. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară.

la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. sativus (Hoffm) Arc. B2 şi substanţele minerale: Na-1. Anglia. al XVIII-lea. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. X d. zaharuri 6..44%. carota s-au format subspeciile syriacus. 7. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Prin încrucişarea ssp. de conserve şi sucuri. K. 7. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. proteine 1. La noi în ţară.14%. flori şi fructe (fig. în Iran (Banga.1. cilicicus. Pe lângă cele menţionate. syriacus. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. P-0. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. carotenoide 8..3%.8 mg/100 g substanţă proaspătă. predominând formele de culoare violacee.4. Ca – 0. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. Italia şi Grecia. sativus (Alef. Morcovul a fost luat în cultură în sec.39 %. 1985). STAN. citat de Zanoschi.2. supe.N. albă şi galbenă. bienală. cv.52 %. pe soluri uşoare sau mijlocii. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. 1984). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. celuloză 1. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. MUNTEANU 7.. H. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.9 mg /100 g substanţă proaspătă. China. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.1.).89%. în stare crudă (salată). prin Spania. MORCOVUL Daucus carota L. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. ghiveciuri etc. ciorbe. în acest mod. N. acestea mai conţin vitaminele B1. acid ascorbic 3.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.35%. iar în anul al doilea tulpini florifere. Japonia ş.1. în special Daucus carota L. morcovul se cultivă în toate judeţele.1).1. În prezent. mediterraneus şi japonicus). Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. 1985). subsp. Mari cultivatoare sunt: SUA..a. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.3. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.1.79%. Franţa. 10 . Mg – 0. japonicus. 7. sub formă deshidratată.

Atât tulpina principală. albe.5 m. c .cele bazale şi sesile . zigomorfe. este o pseudoachenă.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.Morcovul: a . 7. de calitate superioară.2. 7.2 . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. 11 . mărimea şi culoarea..rădăcină soi valoros. entomofilă. peţiolate . striată.cele superioare.1 . 1985). Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. care se formează în al doilea an. fistuloasă şi înaltă de 1. Fructul. aspru păroasă. cu cilindrul central redus Fig.2 – 1. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. penat-fidate. schimbându-şi treptat forma. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. d . impropriu numit sămânţă. de lungime mijlocie. cu flori mici. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. rar Fig.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. costate şi cu ţepi. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. b . uneori cu nuanţe rozacee. cilindrică. de culoare roşieportocalie. iar unele rădăcini până la 2 m.frunză.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. 1973) sterile). de plantă sălbatică. pentamere. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. hermafrodite. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. La circa 35– 40 zile de la răsărire. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. Tulpina floriferă. este ramificată.

mai ales în primele faze de creştere. Faţă de umiditate. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C.1) . când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar.1. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. profunde. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă.N. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. durează 36–70 zile. Dacă primăvara este rece. bogate în humus (4-5%). permeabile. 12 . semitimpurii (110–130 zile). Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). MUNTEANU 7. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. timpurii (80110 zile). iar cea optimă de 20-250C.5. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). se formează rădăcini diforme sau ramificate. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. bine afânate. Nanco F1 etc. se poate produce o vernalizare prematură. 7. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Presto F1. mai ales pe solurile uşoare. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Pe solurile grele. morcovul are cerinţe ridicate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. N. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. cu pH-ul 6. sărace sau cu exces de azot. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Insuficienţa luminii. în funcţie de soi.5–7. În timpul îngroşării rădăcinilor.5. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Faţă de lumină. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Hytop F1. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. În România se cultivă o paletă largă de soiuri.1. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Primo F1. tasate.4. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

bulboasele şi varza. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. fasole etc. La pregătirea terenului.5 kg 1. culturi furajere pentru masă verde (secară. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). leguminoasele. N. recoltate în iunie – iulie. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l 1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. spanac. conopidă. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.6. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. MUNTEANU 7.2. 7. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 kg 1. post – postemergent 14 . fără încorporare. imediat ce se poate intra pe teren.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 Fusilade S 12.5 l 6l 6l 1.5 kg 1.5 l 1. Toamna. Lucrările de pregătire a terenului. iar culturile timpurii de morcov.N.7). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).2).5 l 6l 6l 1. Locul în asolament. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. borceag). industrializării sau păstrării peste iarnă. Tabelul 7.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. pré – preemergent. Primăvara. STAN. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. cucurbitaceele. castraveţi. producţia fiind destinată consumului de toamnă.. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. ceapă verde.5 l 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.

Scheme de semănat la morcov: a . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.3 . c .LEGUMICULTURĂ II Vara. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. în benzi.). pentru culturile succesive de morcov. b .3. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.pe teren modelat.pe teren modelat. 7. Dacă solul este prea uscat. Fig. Epoca de semănat. în funcţie de starea arăturii. folosind 4–5 kg seminţe la ha. 7. la care s-au îndepărtat ţepii. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).5 cm. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în benzi de câte patru rânduri 15 . Adâncimea de semănat este de circa 2. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în rânduri echidistante. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. În cazul terenului modelat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Dacă solul este prea afânat. se tăvălugeşte înainte de semănat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare.pe teren nemodelat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.

În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. când rădăcinile au cel puţin 1–1. de erbicidare. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. 16 . iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. şi mecanic prin prăşit şi plivit. se face prin smulgere sau dislocare.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Pentru păstrarea peste iarnă. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. după căderea primelor brume. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. cu 600 l apă. MASTER – PLATT). iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră.2–1. se erbicidează cu Afalon 1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. ceea ce permite reducerea costurilor. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Lucrările de întreţinere. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.N. La hibrizii F1.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. pir) se adaugă Fusilade. morcovul se recoltează în luna octombrie. în cazul culturilor timpurii. N. în doză de 1. se fasonează şi se sortează pe calităţi. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.5 l/ha. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. începând cu luna iunie. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. eşalonat. iar dacă este necesar. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Când rădăcinile ating 2–2. la nevoie se udă prin aspersiune. Recoltarea. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. STAN. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.3).5 kg/ha. CSSL-9 sau A-761. în legături. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. După răsărirea culturii.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

2. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). N. radicosum (Alef.4.) Substanţă uscată. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.5 – 25. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. P. Primul 18 . reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.4 . STAN.2. g Cenuşă.5 1.W.30 Rădăcini 11.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.7 . Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.6 – 36. Ulei eteric.2 1.10. g Acid ascorbic. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.).1. g Proteină (N x 6.016 – 0.4.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2. Ca.p.02 – 0.4.7 – 3.3.6 .7 20 – 35 0. % substanţă uscată Frunze 12.2. radicosum (Alef. 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.p.2. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Compoziţia chimică a rădăcinilor.1 2.p. MUNTEANU 7. 7. g Zaharuri.2 0.) A.N. organ de sinteză (tabelul 7. 1984). În cantităţi mai mici conţin K. (Bodea şi colab. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. sylvestre). A fost cultivat de greci şi romani.4 0. ca materie primă în industria conservelor. crispum (pătrunjelul pentru frunze). mg /g.. iar cel în Fe.5 – 3.9 58 .05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. Hill cv.3.s. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).290 0.25).. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.7 . Tabelul 7. la 56 mg/100 g s.1 1.1.

în al doilea an.4.5) 19 . cu frunze trifidate. 1973). c . formează. cu ramuri aproape erecte. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. ramificată. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. glabre. numite mericarpe. mici. lucioase. 7. pentamere.2. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. Polenizarea este entomorfilă.2. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Fructul este o pseudodiachenă.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. creţe. d . ramificate. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. suculente. Pătrunjelul. este cilindrică sau uşor muchiată.floarea. lung pedunculate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.frunza. de culoare verde-închis. de culoare albverzuie. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . hermafrodite. 7. reavene. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. înaltă de 80– 150 cm.4) Tulpina floriferă.fructul mediul exterior. care la maturitate se desface în două semifructe. fiind o plantă bienală. florile şi seminţele (figura 7. Faţă de sol.5. netede sau gofrate.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. adânci. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). 7. putând ierna în câmp. terminate cu umbele compuse. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. uneori fistuloasă. cu miros caracteristic. tulpinile florifere. dar rădăcinile sunt mai aromate. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. scade producţia. Florile sunt actinomorfe. grupate în umbele compuse. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Al doilea formează rădăcini subţiri.

STAN. MUNTEANU 20 . N.N.

reprezentată. locul în asolament. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. pentru consum în timpul verii. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.6. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.8 – 15.. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. 7. astfel. în special. astfel. ridichi de lună. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Udarea culturii se face diferenţiat. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. Până la introducerea în cultură a cartofului. sortarea şi ambalarea manuală. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. convar. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. în funcţie de regimul de precipitaţii. în funcţie de scopul urmărit. Astfel. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.u. se aplică 4–5 udări. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. fertilizarea suplimentară. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .LEGUMICULTURĂ II 7.1) şi peptide (11.11). spanac.2). combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.2). Recoltarea se face diferenţiat. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. curăţarea de pământ şi frunze. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). recoltarea se face după primele brume (15. Pentru culturile de toamnă. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. alături de morcov. de glucide (4.3. culturi furajere pentru masă verde).8 – 10 % s.1. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. salată.p. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în legături. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.2.10 – 15.5 % s. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.5 kg/ha. Rădăcinile au gust dulce. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. dar nu să germineze). care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.3). efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.3. seminţele să se umecteze. În culturi succesive. hortensis Ehrh.

Fig. se găsesc: 469 mg K. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. uşor pubescente.3. Asia. 51 mg Ca. dar excesul îi dăunează mult.9 mg vitamina C.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. pe terenuri umede şi umbroase. 0.p. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.10 mg vitamina B1.3. 0. 23 mg Mg.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). STAN.8 – 28. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 0. America şi Australia. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. la 100 g s. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 7. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. florifere. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). de culoare cafenie. 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. penatsectate. 22 . slab ramificate.3.2.N. suculentă. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. cu rizoderma de culoare albă. plantele tinere rezistă până la – 50C. care le imprimă aroma caracteristică.5). uşor gălbuie. oval – turtite. 7. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Seminţele germinează la minus 2–30C. iar cele mature până la minus 8–100 C. înalte de 100–150 cm. dulce şi cu miros caracteristic.3. cu pulpa albă sau gălbuie. 7. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. N. Se cultivă în Europa. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 73 mg P.p. Fructele sunt pseudodiachene. MUNTEANU (24. săruri minerale (la 100 g s. puternic striate.4.7 mg vitamina PP. Se păstrează foarte bine peste iarnă. 139 mg S. unde creşte spontan. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. pubescente. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Păstârnacul preferă umiditatea.). aripate. 7. 3 mg Na.

La 1 g s. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.): 0.6 – 1.2 % s.6).6 mg P.15 mg Mn etc. iar gustul şi.) Graud. 29.se menţine. a salatelor şi pentru murături. prin udarea culturilor. 23 . în benzi de câte trei rânduri.8 mg SiO3. citric. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. sporadic. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. frunzele verzi.8 % s.6.7 – 1. se găsesc 59. . vitaminele B1.7.1. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. o umiditate constantă.. 7. proteine 0.2 mg Ca.p. B6.4. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.u. 1975). În cultură. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. rapaceum (Mill.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. Recoltarea se face toamna târziu. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. 2. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 0. dar cu unele particularităţi: . Acestea mai conţin zaharuri 1. lipide 0..5 mg Fe. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).). Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.u. nu este indicat să se semene din toamnă.9 mg K. cu rădăcini conice. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 5.3 % s.p.5 mg B.6) . Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 17. 0. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). folosind 5–6 kg sămânţă/ha.9 mg Na. cu rădăcinile conic–alungite. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.p.31 mg Zn. 1. oxalic.).LEGUMICULTURĂ II 7. etc). într-o măsură mai mică..se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.se seamănă în teren modelat. acizi organici (malic.4.p. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. în special. 7.3..p. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.5. B2. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.3. convar. 3.

STAN. MUNTEANU 24 .N. N.

4. b . 7. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.4.p. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. graveolens L. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.) şi cea cultivată 25 .3.. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.Scheme ale culturii de păstârnac: a . unde creşte spontan. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.pe teren modelat. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 7. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. convar. pe lângă ţelina pentru rădăcini. fiind considerată plantă medicinală. secalinum Alef.2.6 . 1973).LEGUMICULTURĂ II Fig. Este cultivată din antichitate. 7.

sunt simplu penat sectate. formează o rădăcină subţire. în primul an.7 . chiar din primul an. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. de culoare albă. b – frunz\. este striată şi ramificată. nu poate ierna în câmp. STAN. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. lucioase şi de culoare verde – închis.4.7). convar. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 7. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.4. sunt glabre.) care. înfloreşte şi fructifică (fig. de culoare brunie. iar în al doilea planta emite tulpini florifere.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. c – plant\ semincer\ hermafrodite. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. 7. 26 . Rozeta de frunze este înaltă. iar cele mature la minus 7–90 C. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Polenizarea este entomofilă. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). pentamere. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. N. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. a – r\d\cin\ îngro[at\. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Pers. ce se desface uşor în două mericarpe. datorită conţinutului lor mare în apă. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. pivotantă. ramificată. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului.N. dulce) (Mill. graveolens L. amară şi necomestibilă. 7.

ţelina poate fi cultivată după spanac.5. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.6 – 1 g sămânţă la m2. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. germinează greu. Înainte de semănat. toamna.6. Este o plantă de zi lungă. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). varza. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. deoarece rădăcinile se ramifică mult. În cadrul culturilor succesive. folosind 0. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. conopida etc. pentru cultura târzie. bogate în humus. iar pulpa devine grosieră. Se cultivă numai în condiţii de irigare. cerealele. ca şi în cazul culturii morcovului. 7. care se încorporează imediat în sol. cu pH-ul 6. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. salată sau ridichi de lună. 7. sunt prezentate în tabelul 7. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Producerea răsadurilor. la cultura de ţelină.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Spre deosebire de morcov. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. iar în solarii. ardeii.0. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Locul în asolament. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate.4. 3 g/1 kg sămânţă.5–7. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. la 20 martie – 10 aprilie. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. atât pentru cultura în ogor propriu. cât şi în cazul culturilor succesive. profunde. tomatele. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. fiind indicată pentru culturi asociate. 27 . seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.4. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. suficient de umede. castraveţii.

N. MUNTEANU 28 .N. STAN.

7. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .8 . răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. iar rădăcinile se morcilesc. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.pe teren modelat în straturi late. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. 29 . Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . se fasonează. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Fig. b . la 30 de cm între plante pe rând (fig.1 %.8). răsadul se sortează. 7. de exemplu Revital 0.

plantele se smulg. acestea se curăţă de pământ.5.). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. fertilizarea fazială. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). fructoză şi zaharoză). RIDICHILE Raphanus sativus L.1. Recoltarea se face diferenţiat. Fe etc. La culturile timpurii. în funcţie de scopul urmărit. convar. STAN.N. B1. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). în cantitate foarte mică (0. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. prin glucide.convar. Mg. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. B6. în legături. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. valorificarea făcându-se cu frunze. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). La cultura târzie.p.p. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). S.64 şi 8.3). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Ca. la 3–4 săptămâni.p. fertilizarea suplimentară se repetă. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. (glucoză.5–1 kg/ha.9% s. N. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. P. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.6-1. reprezentată. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. combaterea buruienilor. B2.5. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.1 % s. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Na. PP şi 30 .p. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. mai ales. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. 7.). care variază între 1.) şi proteine (0. Pentru culturile târzii. săruri minerale de K.

lirat penat-sectate. uşor pubescente. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. cu un rostru ascuţit.. bactericidă şi vermifugă. Italia. unde s-a selectat din specia R. 31 . cu marginea dinţată. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin.5. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Egipt. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. violacee. Tulpinile florale sunt ramificate. cenuşie sau neagră. tetramere. 7. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. 7. acoperite cu perişori rigizi. Frunzele din rozetă sunt mari. În cazul ridichilor de lună. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului.9). eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Grecia. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. putând fi sferică.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. violete sau roze. devin spongioase. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. autoincompatibile. etc.5. alogam-entomofilă. raphanistrum L.2. înglobate într-un ţesut spongios. Japonia. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. albă. Fructul este o silicvă indehiscentă. La multe soiuri de ridichi. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. şi centrul mediteranean. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. maritimus L. lung peţiolate. ovale. ovală sau alungită. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. în cadrul culturilor succesive. (Zeven şi Jukovschi. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. caracteristic aromei ridichilor. 7. de 80–100 cm înălţime. 1965). Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 1975). Homutescu . se găseşte un ţesut care conţine antocian. albe. unde a rezultat din specia R. cu polenizare. prin hidroliză enzimatică.3. de formă alungită. care. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. sub rizodermă. Asia şi America.

însoţite de secetă. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. STAN. 1956.structura rădăcinii.. 1973) 7. 32 . N.4.5.N. creşterea încetează. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.Ridichea: a . b . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperaturile mai ridicate.plantă în faza floriferă. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).inflorescenţă cu silicve (după Flora României. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. MUNTEANU Fig. c . d . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. 7.9 .rădăcină îngroşată. Gherghi şi colab.

33 . se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. devin spongioase şi cu gust iute.5 %). Înfiinţarea culturii se face în câmp. var. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.5. în special în Japonia şi China. Consum specific: 5-6 kg N.5. cât şi pentru cele înfiinţate vara.2 kg Ca şi 0. la interval de 10–15 zile. reavăn. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. Din această cauză. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). cu greutatea de cca. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. cu rădăcinile tuberizate cilindro . de aceea. De regulă. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. În Asia. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. castraveţi etc. vara.). 2. înaintea culturilor de tomate. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). de vară (60 – 80 zile).1. castraveţii de vară etc. profund. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. 7. ce pot atinge 1 m lungime.6.conice. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. ardei.8). eşalonat în mai multe etape. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). pentru cultura de toamnă. sau vara. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. 1994). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. având o perioadă scurtă de vegetaţie. ridichea de lună formează tulpini florale. vinete. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. se lignifică. aconthiformis Mark. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.). şi în perioada 20 august–10 septembrie..5.6. 7. care urmează sau precede cultura ridichilor. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. mazărea şi fasolea de grădină. când zilele sunt mai scurte. 1 kg bucata. atât în câmp. care se folosesc în stare crudă ca salată. prin semănat direct. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 2 kg P2O5.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. bogat în substanţă organică (3. Faţă de umiditate. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). 1995). ridichea este destul de pretenţioasă. cât şi în teren protejat. 5 kg K2O.5. Tehnologia de cultivare 7. pentru cultura timpurie. în luna martie. fără a mai forma rădăcina tuberizată.

N. N. STAN. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

05% sau Fastac 10 EC 0.5 cm x 7.5 cm adâncime.10 . folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). după formula 62. 36 . 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.5 + 12. (fig. la 2–2. b . se vor face 1-2 udări.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). aplicat premergent). STAN. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.N. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.10).02 %. N. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 7. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. La culturile de toamnă.pe teren modelat. Fig. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind 300–350 m3 apă/ha. 7.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . dacă este nevoie.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.

6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. timp de 5–7 zile după răsărire. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. 37 . Ridichea de lună se cultivă în sere.5.7. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. se vor menţine temperaturi scăzute. în 2–3 reprize. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.06–15. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Lucrările de întreţinere. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean.5 cm. la 2-3 zile de la semănat sau. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. atât în culturi pure. În vederea evitării alungirii plantelor.). b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Se seamănă des.07) la ridichea de iarnă. răsadniţe şi solarii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. spanac.2. folosind 5–6 g sămânţă la m2. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. în perioada 20. cât şi asociate cu alte culturii. Atunci când se realizează cultura asociată.6.11. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Producţia este de 8–10 t/ha. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. iar pe suprafeţe mari. 7. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. ceapă verde. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 1995).03 – 15. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.

N. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. 7.11 . MUNTEANU Fig.

din care se remarcă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş. (Dumitrescu şi colab.. Ca plantă legumicolă. 1998).6%). Ridichea de vară se valorifică cu frunze. rubra Familia Chenopodiaceae 7. Mării Negre şi Mării Caspice. 7.. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Importanţa culturii Importanţa alimentară. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. cu excepţia răritului. apoi vitaminele B1. denumită şi sfecla de masă. cultura se înfiinţează prin semănat.1. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. 7. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. substanţe proteice (1./100 g). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). deşi nu este o bună premergătoare etc. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). în mod semnificativ. dar folosită ca plantă medicinală. Frunzele. ssp. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. când sunt tinere. în Italia şi Franţa. var. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.I. esculenta L. săruri minerale. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. f. cea mai importantă este vitamina A (20 U. piureuri etc. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate).a. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. canditiva Alef. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.2 – 1.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.6%).6. Dintre vitamine. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). 39 . ciorbă şi supe de legume etc.6.2. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). soteuri. De asemenea. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. salate coapte sau fierte. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.H. sin. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). se folosesc la salate.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. recolta apare destul de devreme. 1998). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. ciorbe. în legături.

secţiune transversală prin rădăcină. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.rădăcină.12). iar în cel de-al doilea. b . fructe şi seminţe (fig. în primele faze de vegetaţie.12 . tulpina floriferă cu flori. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. Pe plan mondial. este pivotantă cărnoasă. 7. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. c . cum ar fi zonele premontane sau montane. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Fig.frunză.tulpină floriferă. uneori şi frunzele tinere.Sfecla roşie de salată: a . rădăcinile pot căpăta.7. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. în general. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.floare Rădăcina. d .3.N. MUNTEANU În }ările Române. e .6. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. 7. STAN. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. sfecla roşie. După îngroşare. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . N.

de culoare roşie– verzuie. în anul I. rădăcina prezintă zone concentrice.4. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). cu limbul ovat. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. este roşie-închisă. 1973). sunt mari.13. De asemenea. 7. lanceolate. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). lung peţiolate. mai multe glomerule formează un panicul lung.. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 1998). În secţiune transversală.). organizate pe tipul cinci. constituind aşa-numitele glomerule. ţesutul Fig. 41 . mult mai intensă. pentru realizarea unor recolte performante. la planta complet dezvoltată. din zona centrală a rozetei. de culoare roşie. cordat. uşor neregulată. în mod succesiv. peţiolul este de culoare roşie.13 . cu marginea întreagă. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. În anul al II-lea. uneori şi entomofilă. atunci aceasta va fi globuloasă. Totuşi. Frunzele tinere. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. 7. Culoarea rădăcinii. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.6. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.LEGUMICULTURĂ II conică). Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. a mai multor zone de ţesut cambial. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. atât la exterior. grupate pe un ax mic. Polenizarea este alogamă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. cu suprafaţa ondulată.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. sesile. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. concrescute. Florile sunt mici. prin apariţia. Florile sunt hermafrodite. au culoarea roşie.. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. 1992). Nervurile sunt evidente. considerate impropriu fructe sau seminţe. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. anemofilă. Frunzele.. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. cât şi în interior. formând un glomerul. 7.

După formarea primelor frunze adevărate. lipsite de suculenţă. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. întâlnite. dar plantele nu suportă umbrirea. în funcţie de forma. tardive). de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. plantele solicită condiţii de zi lungă. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. STAN. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. de asemenea. în gospodăriile familiale. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. mai rar. şi unele populaţii locale. mai ales în grădinile familiale. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. 7. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. prin răsad. În condiţii optime. determină formarea unor rădăcini mici. formând tulpini florifere în primul an. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie.6. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. bune pentru consum. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). plantele răsar după 10-12 zile. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. plantele se pot vernaliza. în perioadele de secetă. timp de 2–3 săptămâni.6. Lipsa de umiditate. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. profund. de perioada de vegetaţie (timpurii.6. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. În faza de frunze cotiledonale. 7.5. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. În primele faze de creştere.N. iar cea optimă de 18-200C. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. În România se cultivă un număr redus de soiuri. 42 . Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.9. N. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). mărimea şi culoarea rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

N. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Modelarea este obligatorie. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. STAN. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).14). ca fertilizator starter. 7. N. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. după cum s-a anticipat. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. prin semănat direct. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Schema de semănat se aplică în mai multe variante. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Fig. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. cât de curând posibil. Pregătirea terenului începe toamna.14 . Modelarea terenului se execută. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după grăparea cu grapa cu discuri. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. după recoltarea acestora). primăvara. la culturile succesive.7. imediat după aplicare.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Înfiinţarea culturii se realizează. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.

prin smulgere. în continuare. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. 45 . Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. un tăvălugit al terenului. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. semănătoarea Saxonia. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. recoltarea se efectuează manual. recoltarea se execută în mai multe reprize. mai ales pentru culturile timpurii. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. În timpul verii. După zvântarea terenului.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Recoltarea sfeclei pentru consum. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. 1992). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se efectuează printr-o singură trecere. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. se asigură. se realizează aproximativ ca la morcov. dacă îngheţul a surprins cultura. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. dispuse echidistant la 37–40 cm. Cel mai târziu. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii.. cultura având o densitate mai mare. cazmalelor. cronologic. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). Întreţinerea culturii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. toamna târziu. În cazul culturilor timpurii. 1998). Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. pentru situaţia prezentată. în acest mod. obligatoriu. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. în timpul toamnei. se efectuează o praşilă manuală pe rând. când. răritul plantelor la 1020 cm. Lucrările de îngrijire sunt. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. purici etc. de regulă. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. în condiţii de secetă).).. În prima rundă de lucrări prezentate. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). altfel.

iar sin. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Allium sativum ssp. iar la altele numai frunzele verzi.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. bulbi[ori aerieni. sunt prezentate în tabelul 8. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.1. N. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. 1973). împreun\ cu cele men]ionate anterior. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.). Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\.). La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. în general. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. STAN. Alte specii din aceast\ grup\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. vulgare) [i prazul (A. sativum L. Tabelul 8.N. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. usturoiul comun (A. ssp. 46 . porrum L. tulpina fals\ [i frunzele verzi. în inflorescen]e apar Alium sativum var. bulbul. dup\ tomate [i varz\. (dup\ Bala[a. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

astfel. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. de care depinde succesul culturii. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. determinate. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. plantele formeaz\ tulpini florale. se produce vernalizarea [i. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. în mod evident. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. dup\ cum s-a specificat. STAN. aplicarea unor ud\ri u[oare. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii.4. în defavoarea bulbului. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile.N. Apa este considerat\ ca un factor major. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. O umiditate ridicat\ în sol. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Plantele nu formeaz\ bulbi.1. implicit. dac\ se întârzie cu sem\natul. mai ales în primele faze de vegeta]ie. iar dac\ se formeaz\ crust\. mai ales peste 20-22 mm. prin aspersie fin\. N. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. înfiin]ate prin sem\nat direct. În acest caz. Astfel. Temperatura. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. se cere. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. `n mod special. cel pu]in câteva s\pt\mâni. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. În aceast\ faz\. De aceea. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. astfel. în perioada de iarn\. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. lipsa apei întârzie cultura. MUNTEANU 8. solul. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. induc]ia floral\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali.

1 kg P2O5. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). la cultura premerg\toare. se recomand\ solurile mijlocii.6 kg K2O [i 1. nisipoase. De aceea.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. în principal. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. De[i. adesea. chiar dup\ recoltare. poate reprezenta un element de succes al culturii. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie.a. refacerea rapid\ a sistemului radicular. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. care este egal repartizat\ pe profilul solului. pu]in dezvoltat. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. fertile [i bine structurate (aerisite). În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. în timpul depozit\rii (Erwinia. 1. În acest caz. ceapa se cultiv\. 1998). pe soluri aluvionare. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare.). în primul rând datorit\ texturii. eventual. care atac\ în mod special bulbul. 4. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. în unele lunci. Sclerotium. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. aluviunile con]in mult\ argil\. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Aceste cerin]e se bazeaz\. dar [i de sistemul radicular. Pe un fond de umiditate sporit\ [i.4 kg N. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). deoarece. Aerul. În Olanda. în zona polderelor. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. nematozi). de regul\ în treimea lor inferioar\. se pot instala agen]ii patogeni. Botrytis [. dar bine structurate. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. de exemplu. Consumul specific (kg/t produs).LEGUMICULTUR| II bulbilor. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. 53 . amplasat în stratul superficial al solului.. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.

posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.L. sistem de irigare prin aspersie. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.C. prin arpagic. sortimentul este dominat de hibrizii F1.6. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. 8. 1994). prin arpagic sau sem\nat direct. pentru deshidratare. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. 54 . cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. la I. Alegerea terenului. În condi]ii tehnice moderne. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). N. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.6. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. 1998) 8. MUNTEANU 8.1.1. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. prin r\saduri (ceapa de ap\. care se seam\n\ bob cu bob. în special. La noi în ]ar\. de c\tre Popandron. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.1. STAN.5. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. cultura poate fi complet mecanizat\. form\ [i m\rime. pentru stufat (ceapa verde). Kaba).N. dotarea cu sem\n\tori de precizie.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Vidra. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. ro[ie sau alb\.1. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.F. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Culoarea poate fi galben\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.

LEGUMICULTUR| II 55 .

care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. De asemenea. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. respectiv toamna [i prim\vara. STAN. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde.N. în vederea sem\natului. toamna. printr-o lucrare cu grapa cu discuri.2). c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . care nu au fost administrate în toamn\. la 25–30 cm. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. cum ar fi: legume le cucurbitacee. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dual 2-3 l/ha).D. în prim\var\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. 1973). urmând a fi încorporate. pentru epoca de prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. În acest sens. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. verde]urile. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care este obligatorie. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. În acest caz. Speciile leguminoase nu se recomand\. pentru epoca de toamn\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. N. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului.-3. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. ~n ambele situa]ii.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. MUNTEANU 62 . N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . N. STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . STAN. N.N.

pe baz\ de îngr\[\minte minerale. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. mai ales. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. de exemplu. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Satecid 65 WP. exclusiv. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. la adâncimea de 1012 cm. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Prim\vara devreme. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. în toamn\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. a. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. chiar la noi în ]ar\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. 6-8 l/ha sau Pivot. executate perpendicular una pe cealalt\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Imediat 67 . Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. în medie. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). cu încorporare. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Astfel. De asemenea. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. prin realizarea sa. 6-8 l/ha. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i.

cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. echidistante la 12. iar la densit\]i prea mari. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. înfiin]at\ prim\vara. de regul\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\.. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Dup\ începerea r\s\ririi. Distan]a între semin]e pe rând va fi. în final. Lucr\rile de îngrijire. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. în medie. de la care se elimin\ r\ritul. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha.5-15 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Altfel. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. 1998). se face încorporarea produselor administrate.N. prin cea de-a doua gr\pare. sub 7-8 mm. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. necorespunz\tor calitativ. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. multe plante vor pieri. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cu rândurile încheiate. 1998). prin competi]ie reciproc\. în general. cu norme de circa 100 m3/ha. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. În aceste condi]ii. Pe teren nemodelat. mai ales pentru producerea cepei uscate. În acest fel. de 2-3 cm. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. r\s\ririi [i ob]inerea. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. N. pân\ la 5-10 aprilie. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. În acest sens. 68 . în mod practic. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. pentru suprafe]e mari. ori plantele nu vor fi uniforme. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Culturii de arpagic i se aplic\.. STAN. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. a unei culturi uniforme. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. MUNTEANU dup\ erbicidare. arpagicul va avea dimensiuni prea mici.

plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Cu toate acestea. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. controlul acestor d\un\tori. de exemplu cu Afalon. nu se mai poate realiza. În acest scop. iar buruienile sunt în faza de rozet\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. mu[tele depun ou\. de regul\. Lucrarea se realizeaz\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Fiziologic. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. inhibitori sau chiar desican]i.2 [i 8.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. printr-un plivit manual. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii.începutul lunii august. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. în final. De aceea. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. de obicei. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. se opre[te irigarea. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.3. practic. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. ca [i la ceapa ceaclama. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. în mod deosebit. combaterea buruienilor. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. 2-3 ud\ri. Dac\ se scap\ momentul de zbor. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari.5% în care s-a ad\ugat aracet. la sfâr[itul lunii iulie . 69 . Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. mai ales pentru distrugerea crustei. În aceast\ situa]ie. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. plantele vor fi infestate [i . adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri.

arpagic de calit\]ile I [i a II-a. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor.N. Dup\ acest stadiu de maturare.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 70 . Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. adic\ în afara intervalului de 4-180C. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. dislocarea se poate face [i mecanizat. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). A[adar. Dup\ aceast\ opera]ie. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. STAN.4) Tabelul 8. N. La suprafe]e mai mari. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele.

Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. în func]ie de zon\. densitatea recomandat\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Brewster. 1973. a lucr\rilor de îngrijire. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). înfiin]at\ prim\vara. echidistante la 15-20 cm. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. plantarea se face în rânduri transversale pe strat.LEGUMICULTUR| II b. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. 1994). dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. obligatoriu. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Uneori. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. unde este prev\zut\ mecanizarea. Epoca de înfiin]are.3). Plantarea se efectueaz\ manual. În aceast\ situa]ie. între 1 [i 15 aprilie. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. u[or argilos. chiar par]ial\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. dar s\ se asigure. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în func]ie de condi]iile meteorologice. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dup\ unii speciali[ti. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. semimecanizat sau mecanizat. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. O epoc\ ra]ional\ ar fi. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în mod mecanizat 71 . Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime).

Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. pe de o parte. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. mai ales în condi]ii de secet\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. N. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. îndeosebi pe solurile u[oare. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab.5 cm. Manual. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. de 28 cm. STAN. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni.N. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Lucr\rile de îngrijire. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. pe de alt\ parte). Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. aceast\ opera]iune se face cu sapa. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. în momentul de mare necesitate a plantelor. Uneori. Densit\]ile sunt. au un caracter general. cel pu]in o singur\ dat\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). când bulbul s-a format [i cre[te intens. De asemenea. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 72 . pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. dar adaptate corespunz\tor. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. la aceea[i distan]\ între ele. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Din aceast\ cauz\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. precum [i distrugerea crustei. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Dup\ r\s\rire. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Pe teren nemodelat. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. asem\n\toare.0-3. 1992).. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. de asemenea. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. inclusiv cele de sem\nat.

aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. brânzeturi.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. cultura este totu[i rentabil\. Mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. ori de câte ori este nevoie. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. de exemplu. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. În multe ]\ri. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.3. În afar\ de acestea. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. aspectuo[i.. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Indiferent de acestea. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. în condi]ii normale meteorologice. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. 8. 1992). dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat.1. pân\ la 30-35 t/ha. care este primul element de succes. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. teren perfect nivelat. De asemenea. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale.6. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. 73 . De obicei.a. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. tocan\ pentru iarn\. în func]ie de zona de cultur\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [.

gradul de intensivizare a culturii. nisip. în func]ie de densitatea culturii. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. mobilizat.. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.0 kg/ha [i 3. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente.5-2. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. eventual. a. de asemenea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. un sistem radicular bine dezvoltat. de aceea. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.5-4.a. condi]iile tehnice. tradi]ie. Dumitrescu [i colab.N. 74 . prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. b. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. STAN. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. plivirea. 1992. În figura 8. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. De asemenea. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). turb\.. aerisirea. substan]e bioactive). De asemenea. în mod special. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.0 kg/ha. îngr\[\minte minerale [. Dup\ cum se va vedea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. N. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. insectofungicide [i. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. 1998) [i. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii.

cu plantatorul. 8. prin aspersie.6 . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . pe rândurile marcate pe strat. odat\ cu modelarea terenului. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. de circa 200-250 grame. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. 75 .densitatea = 500-600 mii plante/ha.. 1992. Dumitrescu [i colab. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. b . 1998) Pentru o mai bun\ prindere. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu circa 300 m3 ap\/ha.. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Fig. Uneori.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final.

solarii sau sere. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Momentul recolt\rii. Cultura în câmp se aseam\n\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. din punct de vedere agrotehnic. Pra[ilele asigur\. Irigarea se face din abunden]\. în luna septembrie. destinat\ consumului în stare proasp\t\. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive.4. atât ca anterioar\. supe. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. pentru diferite salate.6. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. sufleuri. De asemenea. la 10-15 zile dup\ plantare. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. STAN. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. pe brazde. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni.N. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. peste 21 mm). de obicei. par]ial. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. a. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. datorit\ irig\rii. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în dou\ reprize. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. exclusiv. cultura se practic\ în spa]ii protejate. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.). cât [i ulterioar\. irigarea. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. face parte din culturile succesive în câmp. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). uneori. 8. inclusiv 76 . numai prin brazd\. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Produc]ia este de 25-30 t/ha. din punct de vedere calendaristic. N. omlete [. [i o afânare permanent\ a solului. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. [i sub form\ de funii.a.1. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Cultura pentru stufat. se pot condi]iona. în mod tradi]ional. se aplic\ între 5-7 ud\ri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior.

cu patru rânduri echidistante pe strat. ca s\ nu se taseze). Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. uniform ca nivel [i grad de tasare. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. care asigur\ startul culturii în prim\var\. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. în caz de secet\ prelungit\. pe care nu b\lte[te apa. Dac\ solul este bine preg\tit. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Dac\ terenul este nemodelat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. În unele situa]ii. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). dac\ nu se mai dispune de stufat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. 77 . Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. prin aplicarea unei ud\ri. se asigur\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. astfel. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. pentru a nu r\ci prea mult solul. în special toamna. sau cu azotat de amoniu. iar arpagicul este bine calibrat. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i de 2-3 cm prim\vara. În ordine. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). pân\ la venirea iernii. la 15-20 cm între acestea. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel ca. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm.

dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. pe de o parte. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. a plantelor cu simptome de atac. în vederea livr\rii. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. în func]ie de epoca de înfiin]are. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. recoltarea se face în totalitate. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. dac\ este nevoie. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). În acest caz. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. Cultura este relativ simpl\. pe de alt\ parte. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). musc\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. De asemenea. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. culturile prea dese se vor r\ri.N. Prin alegere. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. 78 . STAN. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. b. pe alese. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. De exemplu. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. N. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Când plantele sunt mai mari. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp.

Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. c. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). În acest moment. În mod practic. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. alegând cele mai dezvoltate plante. tomate. în func]ie de condi]iile meteorologice. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. deoarece. 1998). Cel mai adesea.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit).0-2. de 40-50 cm. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. prin r\rire. dac\ s-ar cultiva. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. pr\[itul sau plivitul. Consumul de material de plantat este de 2. 79 . Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. imediat ce acest lucru este posibil. consumul de energie ar fi foarte mare. dup\ plantare. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.5-2. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. înainte de venirea înghe]urilor. Temperatura din solar. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. sunt posibile [i alte variante. chiar în ferestrele iernii. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. atunci acoperirea lor se poate face toamna. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. de exemplu. În mod obi[nuit. La solarul tunel. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Recoltarea se face e[alonat. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.

dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Materialul de plantare îl constituie. vulgare Familia Liliaceae 8. Aroma sa. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. condimentar\ [i aromatic\. 0. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Valoarea sa terapeutic\. de neînlocuit. este deosebit de apetisant\. mrani]\ [i nisip. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. STAN. ssp. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea.2. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. salamuri. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Acest strat are grosimea de circa 1-1. 1. 0. De asemenea. în primul rând arpagicul stufat. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.44% cenu[\. 2000). de asemenea. N. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Gustul s\u picant. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. recunoscut\ [i inconfundabil\. se folose[te în industria conservelor. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.N. cârna]i.1. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 8. în 2-3 reprize. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 6-7% protide.5 cm. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Se folose[te la prepararea. cel mai târziu.7% celuloz\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. supe. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. În func]ie de temperatura din ser\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.6% lipide.2. în func]ie de cerin]ele pie]ei. mai ales în medicina modern\ naturist\. fripturi.

Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Cu. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. (Butnariu [i colab. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. cum sunt cei ai febrei tifoide. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. nematozii [i musca usturoiului. în ambele emisfere. 1994). În rest. difteriei. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. 8.2.000 ha. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. în solarii. 1992). 22 t/ha în Liban. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%).a. R\chiteniT\m\[eni (Roman). iar în România.. în general. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. S. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. dar cerin]ele mari ale pie]ei. D\r\[ti-Ilfov. R`mnicu S\rat-Buz\u. 2000). usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. 81 . Cel mai mare produc\tor european este Spania. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.). Ca. Importan]a agrofitotehnic\. eventual. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. ~n ce prive[te vitaminele. În SUA se ob]in 12 t/ha. cu 240 mii tone. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. care confer\ aroma specific\. Fe [. 17 t/ha în Sudan. citat de Popescu [i Atanasiu. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi.a. vitaminele C [i E. Na. holerei [. Importan]a economic\.2. longiscuspis. 13. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. K) [i microelemente (Mn. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. I[alni]a-Amaradia. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. La noi în ]ar\. 1999. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. pe tot parcursul anului. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. probabil din specia A. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha.

care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. iar dup\ formarea bulbului. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. Tulpina. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. cilindrice. cu vârful ascu]it. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. în anul viitor. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. din care. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. [i poate varia de la 4 la 60. c\rnoas\). în anul urm\tor. sub form\ de jgheab. STAN. La noi în ]ar\. acestea sunt grupate în cime unipare. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. formând a[a-numi]ii bulbili. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. de r\d\cinile adventive. cu înmul]ire vegetativ\. ajungând s\ prezinte muchii. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. denumi]i popular [i „c\]ei”. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. într-un singur plan. 1985). Din ace[ti bulbili. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. 1985). de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. trimuchiat\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). În alte zone de cultur\. iar limbul. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. cel mult egal cu num\rul de frunze. N. mai sub]iri ca cele de la ceap\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. este dirijat.2. Frunzele sunt liniare. 82 . ci bulbili aerieni. aceasta nu con]ine flori. ca [i la ceap\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. MUNTEANU 8. reunite în umbele false. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. gâtul plantei sau tulpina fals\. dup\ care devine circular\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. iar s\mân]a este alungit\. de m\rimea unui bob de porumb. alternativ (la dreapta sau stânga). usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare.3. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. de culoare alb\ sau violacee. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. R\d\cina. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Discul. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. usturoiul este o plant\ anual\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\.N. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. alc\tuind. prin suprapunere. netede [i lucioase. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. În sol.

cu un nivel mai redus al apei. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Astfel. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. f\r\ a forma bulb (Bala[a. rezistente la temperaturi sc\zute. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. este rezistent\ la secet\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. de asemenea. Dup\ aceea. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. De I[alni]a). corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. formeaz\ un bulb mic. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. 83 . 1994. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. reprezint\ forma de toamn\. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. pu]in rezistent\ la usc\ciune. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. temperaturi sc\zute [i p\strare. Dup\ Butnariu [i colab. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. nu formeaz\ l\stari floriferi.4. 1994). comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. 1973. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Ecologic. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. În timpul vegeta]iei. Asia Mic\). pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb.2. temperatura optim\ este de 18-200C. Chaux [i Foury. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. S\rat). de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. în general.LEGUMICULTUR| II 8. De Rm. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Brewster. ~n general. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. bulbii sunt mijlocii-mari. Grupa continental\ (Caucaz. De D\r\[ti. Apa. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor.

2. STAN. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.a. P2O5=3-4. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. 1994).0 kg. În acest caz. K2O=8-10 kg. unele insecticide (tabelul 8. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Lucrarea cu freza este prea scump\. pe cât posibil. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. care. culoarea tunicilor. 8. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.5. suplimentar.D. pulverizeaz\ solul. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. culoarea frunzelor acoperitoare [. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. MgO=0. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Dac\ solul nu este corespunz\tor. se mai execut\.0 kg. 8. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.2. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. ba mai mult. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.N. preventiv. consumul specific este: N=11 kg.6.. dar mai energic\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.2. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. 84 .5 kg (dup\ Butnariu. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.5 kg. N. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.5 kg [i S= 5 kg. Totu[i. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. 1998). P2O5=1. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. K2O=5. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. dar bine structurat. precocitate. care îngreuneaz\ recoltarea.-3.3).. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Pentru realizarea acestei densit\]i. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. STAN. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. 1994). Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). neprovenind nici de la exteriorul bulbului. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. se poate face toamna sau prim\vara. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Plantarea mecanizat\. 1994). Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. de[i posibil\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. care este obligatoriu. Lucr\rile de îngrijire sunt. care se las\ în brazd\ nelucrat\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. dar nici din centrul bulbului. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice.N. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. pentru c\ sunt prea mici [i. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. adesea. afecta]i de atacul nematozilor. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. dup\ recoltare. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Înfiin]area culturii. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. în cea mai mare m\sur\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. N. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. bulbii o petrec în câmp.

În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.4% gr\simi. adesea. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.LEGUMICULTUR| II bulbililor. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. vitamine [i fitoncide. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.1.5% celuloz\ brut\). care este mai scump\ [i. Calendaristic. PRAZUL Allium porrum L. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). 0. provoac\ arsuri gastrice. Prazul este o plant\ legumicol\. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. pân\ la 10-12 t/ha. În principiu. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). dar poten]ialul soiurilor atinge. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. 2-3% proteine. 0.3. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Familia Liliaceae 8. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. e[alonat. Produc]ia este de 5-6 t/ha. De regul\.3. cultura în câmp se practic\ mai rar.7% hidrocarbona]i (din care 2. în condi]iile de la noi din ]ar\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. 8. 6.3% monozaharide. 4. dac\ nu au survenit precipita]ii. în cazul apari]iei unor ploi. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. înlocuie[te ceapa. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\.8-1. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. în teren deschis sau în solar. În foarte multe din preparatele culinare.5% cenu[\ (s\ruri minerale).4% dizaharide [i 1. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.3-0.

dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone.3. În prezent. Africa de Nord.3. Cultivat de egipteni [i greci. 8. de aceea. În orice caz. fructe [i semin]e. Importan]a agrotehnic\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. p\trunzând în sol pân\ la 1. STAN. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori.25 m (Maier. În primul an din ciclul ontogenetic. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. R\d\cina. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. cum ar fi Europa occidental\. mult mai puternic dezvoltate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. care se g\sesc în compozi]ia sa. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . C [i PP). 1994).2. Plantele de praz produc. îns\. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16).N. are o tehnologie u[or de realizat.3. MUNTEANU sau a usturoiului. Prazul. H. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. de câteva mii de ani î. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. 1969). cu înmul]ire sexuat\. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. prazul este cunoscut în întreaga lume. Peninsula Balcanic\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. 1992). Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 2000). cum ar fi Oltenia [i Banat. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. 8. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. N. prin rusticitatea sa. dou\ tipuri de r\d\cini. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Asia de Sud-Est. cu un redus grad de perisabilitate. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Tulpina. cât [i în timpul p\str\rii. pentru a asigura o bun\ comercializare. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. R\d\cinile adventive. astfel. atât la transport [i la comercializare. bienal\.

Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Pe acest disc. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. 1985). mu[te). este de culoare alb\. în mod alternativ. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. cu rezisten]\ mai slab\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. La baza lor. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Butnariu [i colab. Pe por]iunea limbului. tecile se suprapun unele peste altele. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. Frunzele. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Frunzele. roz sau violacee. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. ca la toate speciile alliacee. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\.7). glauc\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. au ap\rut mai multe forme ecologice. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). sunt albeg\lbui. Pe restul por]iunii lor. 8. 8. cu o rusticitate evident\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. în condi]ii de mediu diferite. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Perigonul. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. sub form\ de jgheab. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. înalt\ de 80-120 cm. format din cele [ase tepale. ca [i la usturoi (fig. fiind liniar. într-un singur plan vertical.4-0. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. florifer\. dac\ sunt din exterior. groas\ de 1-1.3.4.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. În anul urm\tor. cilindric\.2 cm la baz\ [i 0. îngro[at\ [i suculent\.7 . Aceasta este erect\. plin\ în interior. denumit\ tulpin\ fals\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. neted\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. sunt formate numai din teac\ [i limb. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. 8. pe partea sa superioar\.

dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. de tradi]ie. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.6.5 kg [i S=0. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. 8. plantele r\mân mici. A[adar. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie.. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. 1992. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. 1994). dar nu ca regim. iar dac\ este mai sc\zut\. Brewster. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. În Fran]a. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. K2O=4 kg. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. de toamn\ [i de iarn\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. STAN. În acest stadiu. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Mg=0. Dup\ plantare sau r\s\rire. de Carentan.3.5. de asemenea. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.3. 1994). P2O5=1 kg. vegetarea înceteaz\. 90 . se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. 1994): N=2-3 kg. de var\. În condi]iile de secet\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. când plantele sunt mature pentru primul an. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. MUNTEANU pe timpul iernii. Fa]\ de ap\. Picior de elefant. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.6 kg. N. în func]ie de zona de evolu]ie. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor..2-0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Apa. ]ar\ cu tradi]ie veche. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 1998) 8. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\.N.

În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.5-2 cm. pân\ la sem\nat. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. 91 .3. Preg\tirea terenului începe din toamn\. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. în func]ie de zon\. la 28-30 cm adâncime. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În principiu. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.8. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.6. s\ fie profund [i fertil. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.1. dup\ modelare. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.LEGUMICULTUR| II 8. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. la adâncimea de 1. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în aceea[i zi. Sem\natul se execut\ mecanizat. dac\ este necesar. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Chiar înainte de r\s\rire. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. 1998). Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. terenul se t\v\luge[te. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). ca plant\ indicatoare. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm.

N.pe teren nemodelat. prin sem\nat direct sau prin r\sad.pe teren modelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. c. 8. STAN. prin r\sad 92 . d . b .8 . MUNTEANU Fig.N.

sau semimecanizat. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. absolut necesar\. Pentru p\strare peste iarn\. Recoltarea se face manual. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. În atare circumstan]e. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. de regul\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. care se completeaz\ cu una mecanic\. Recoltarea începe toamna târziu. dup\ o cultur\ anticipat\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\.3).6. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. care se repet\ dup\ r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Dup\ dislocare. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). altfel. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. O lucrare special\. plantele se smulg. sporind calitatea recoltei. 8. prin aspersie. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Cu prilejul acestei pra[ile. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. cultura se poate realiza în ogor propriu. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Pentru consum imediat. 93 .2. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.3. prin aspersie. Dac\ sunt goluri. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii.2 [i 8. În [an]uri. este mu[uroirea plantelor.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. cu ajutorul sapei sau cazmalei. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.

dup\ ce au ap\rut buruienile. în cazul culturii prin r\sad. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Prim\vara. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. în afara celor prezentate. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. executate cu grapa cu col]i reglabili.N. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare.4. dar poate ajunge la valori mai mari. Plantarea se face manual. ca [i la cultura prin sem\nat direct. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). ceapa de iarn\ sau de tuns. de regul\. 94 . Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. cu pân\ la 50-60%. ceapa e[alot\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. usturoiului comun [i prazului. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. dar la noi în ]ar\. În condi]iile de la noi din ]ar\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. STAN. N. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. subspecii. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. 8. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\.

Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. nu formeaz\ flori. dar care. central\ [i de nord a Moldovei. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.1. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. aspr\.9). mai multe [i mai mici. cu o tunic\ de protec]ie groas\. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. ca [i cea colinar\. nu formeaz\ semin]e. Fig. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. f. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. 8. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar [i din zona central\ a Asiei. 8. prin discul propriu. de un disc comun (fig. fiecare în parte. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. pe bulbii din inflorescen]\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.Ceapa de Egipt (rocambole). cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de obicei. La forma proliferum. bulbiferum [i Allium cepa L f. 8. Este o specie peren\. fructe [i semin]e.10).4.2. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar de dimensiuni mai mici. iar tulpinile florifere. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. 8.4. 95 .LEGUMICULTUR| II 8.9 .

8. care se folosesc în industria conservelor.4. în anul urm\tor. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Plantarea se face toamna sau. asem\n\toare cu prazul. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. prim\vara. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. 8. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.4. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. de asemenea. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). N. Când se înmul]e[te prin semin]e. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). 8. STAN. Este o specie peren\. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Fig..11 .N. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.11). cel mai Fig. De regul\.3. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.4. La noi în ]ar\. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.10 . un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.

din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.4. 8. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig.12 . Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. cu mai mul]i bulbili. îndeosebi formele mediteraneene. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.12). iar `n anul urm\tor. dar foarte mari. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Este bine cunoscut în întreaga lume.5.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. 8. var. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Uneori. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. De Bucovina. 1973). pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. ophioscorodon Dom. ~n primul. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8. 97 . Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.

inclusiv în sistemul culturilor protejate.5 mg/100 g. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.4%. C=20-25 mg/100 g [.N.1. De asemenea. Familia Solanaceae 9.08 mg/100g. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.2 mg/100g. Importan]a agrofitotehnic\. glucide simple 0. care se consum\ fier]i. cop]i sau pr\ji]i. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. de[i. astfel c\ este folosit\ aproape integral. celuloz\ 0. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. comparativ cu alte legume. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.a. `n terenul destinat culturilor legumicole. sunt diferite. N. m\rime. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. protein\ brut\ 2%. culoare [i chiar gust. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. STAN. 9.8-1. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic.2%. se practic\ pe suprafe]e mai mici. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. cenu[\ 1%. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. B1 [i B2=0.1. din punct de vedere botanic. precum [i unele vitamine: A=0.

demissum (rezistent\ la frig). în acest caz. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. ca urmare. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. 9. Cultura cartofilor timpurii. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. curat de buruieni. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. S. pre]urile avantajoase de valorificare. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. În prezent. Mai mult. Totu[i. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\.2. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. dar numai S. Cerin]a mare a pie]ei [i. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. cel târziu pân\ la 1 iulie. cultura [i recolta sunt mult întârziate.. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum.a. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. S. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. în unele ]\ri din vestul Europei. în mod surprinz\tor. mai întâi în Transilvania. Importan]a economic\. cum ar fi S. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. De regul\. în cazul culturii timpurii. S. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. de[i las\ terenul. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Factorii de risc. 1974). Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Bineîn]eles c\. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Columbiei. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. 99 . în cea mai mare parte.1.

spre profunzimea solului. când este foarte tân\r. tipice fiec\rui soi (fig. Din ace[ti ochi se formeaz\.1). Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. În condi]ii de lumin\. Ace[tia sunt cilindrici. 1985). 1969). Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. 9. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Ace[tia pot avea forme diferite. STAN. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e.3. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Tuberculul are o parte bazal\. în al doilea an. 9. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. N. 100 . dup\ care cade. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. R\d\cina.. formând a[a-numi]ii ochi. ai tulpinii aeriene. prin care se insereaz\ pe stolon. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. tulpinile aeriene. 1958.N. În cazul în care l\starul este distrus. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. care se mai nume[te col]. În primul an. în condi]ii corespunz\toare. În condi]ii de întuneric.0 cm. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Tulpina.2). Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. care con]in trei muguri. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig.5-2. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. citat de Zanoschi [i Toma. de 1. MUNTEANU 9.1. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. din care. subterane. [i o parte apical\ sau vârful. m\rimi [i culori diferite. se orienteaz\ pe vertical\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. iar în plus. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. De asemenea.

1).1 . Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 9. 101 . mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. fistuloas\. erect\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.2 . 1974). muchiat\. denumit\ faz\ dormind\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. La o plant\ Fig. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. în ciclul lor de via]\.

cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. de culoare alb\. cu diferite tipuri de peri[ori. grupate într-o cim\ terminal\. Polenizarea este direct\. De[i cartoful nu 102 .4. cu vârful ascu]it. sunt dens p\ro[i. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.N. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. alb\ sau cenu[ie. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. N. hermafrodite. 1985). MUNTEANU Frunza. ovoidal\. Gineceul este bicarpelar.9.3). Fig. S\mân]a este mic\. albastr\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. 9.3 . Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Florile sunt actinomorfe. cu umiditate ridicat\. Uneori. ro[iatic\. ovat-lanceola]i ori circulari. Lobii (foliolele) sunt ova]i. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. eliptici. prinse pe baza corolei. 9. pentamere. cu dou\ loje. turtit\. 1974) Floarea. Caliciul este format din cinci sepale unite. STAN. iar corola este format\ din cinci petale unite.1. violet-închis\ etc. cu aspect rotat. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.5-2 mm în diametru.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu 5-10 flori. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. De asemenea. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. prin autogamie.

mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în Ceau[escu [i colab. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. dar [i cu ceilal]i factori de mediu.2 (dup\ Bala[a.. r\d\cinile pot cre[te. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol.. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. 103 .5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Tabelul 9.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în mod clar. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. [i rolul de regulator termic. în asemenea cazuri. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Tufa cre[te în condi]ii optime. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Minus 1-2 Minus 0. Riscul temperaturilor de înghe]. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. are valori de 17-200 C (tabelul 9. cât [i p\r]ile aeriene. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Rezult\ de aici. în Ceau[escu [i colab. în acest caz. Totu[i. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.1). iar perioada de lumin\ este maxim\. Astfel. 1984). De asemenea. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. apa având. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.

începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. De aceea. bine structurat.N.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. este favorabil\ udarea. care are loc la nivelul stolonilor.5 kg K2O. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Solul este un factor de mediu important. MUNTEANU Tabelul 9. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. 14 kg K2O. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. acest regim. STAN. 2 kg P2O5. în special prin aspersiune. N. de care depinde succesul culturii.A. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). prin caracteristicile sale. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. s\ fie fertil. la nevoie. 8. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii.5 kg MgO [i 2 kg S. 3 kg P2O5. tuberculilor [i r\d\cinilor. 1-1. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. solul. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 104 . De aceea. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.U. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Totu[i. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie).A. ca urmare. Din aceast\ cauz\. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.U. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. La o ton\ de cartof.. în Ceau[escu [i colab..

Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. biloane [i rigole de udare. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. legumele verde]uri. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.LEGUMICULTUR| II 9. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. s\ fie bine structurat.6. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Nu se recomand\ solanaceele [i.1. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.1. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani. legumele din grupa cepei sau a verzei. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 9. cu pant\ uniform\.0 16. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .5.1.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. cerealele p\ioase.. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. Tabelul 9. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.0 16. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.3. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. bineîn]eles.6.5 9.

`n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. încol]i]i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. distan]ate la 70 cm (fig. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. N. se pot folosi atât tuberculii mici. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. manual. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. 9. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 1992). 9. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. În situa]ii normale. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. calibrarea. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. eventual. cu diferite v\t\m\ri. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Fig. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. STAN. deshidrata]i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cât [i cei prea mari. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. În mod aproape generalizat. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. În unele situa]ii. 106 .N. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. 1997)..4 . dezinfec]ia [i încol]irea. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. de exemplu.

Dac\ umiditatea scade prea mult. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Dup\ aceast\ etap\. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. luminii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. tuberculii. Dup\ suda]ie. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. mai ales. aplicarea unor tratamente suplimentare etc.0 mm. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. de culoare alb\ (col]i). în spa]iul din jurul ochilor. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. ce se afl\ într-un vas adecvat. formeaz\ l\stari de 1.5%. la nevoie. eliminându-se. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. când tuberculii sunt zvânta]i. dar se pot folosi. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. în spa]ii corespunz\toare. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. cu prec\dere. în func]ie de spa]iul de încol]ire. înainte de plantare. 1997). timp de 2-4 ore. serele. pe pardoseala magaziei. În timpul acestei perioade. solariile etc. Imersia dureaz\ circa cinci minute.5-2. Dup\ imersie. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). În acest timp. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori.. 107 . Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. În condi]ii de umiditate sc\zut\. [i alte substan]e în amestec. În timpul aerisirii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. pentru a[a-numita suda]ie.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. 1973). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\).

tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. STAN. un nou strat de amestec.m. În felul acesta. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea tuberculilor. În vederea plant\rii.5). turb\. cu lungimea de pân\ la 1. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. acest moment coincide. 108 . Calendaristic.a. Densitatea [i.N. dup\ care se adaug\. sau complet mecanizat.5-3 cm. special echipat\ (MPR-5). acesta se ud\ bine.d. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.9. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). rumegu[ [i nisip. Plantarea se poate efectua manual. În principiu. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Atât plantarea manual\. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.4). Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.9. respectiv. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. pe rigolele deja trasate (fig. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. 9. cu 20-30 martie. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. pe teren modelat (fig. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. N. simpli sau ramifica]i. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. îngro[a]i. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). în anii normali. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). În unele cazuri. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.2). iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm.

r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. de aceea. întârzie procesul de formare a tuberculilor.3-0.U. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. se asigur\ circa 1. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .LEGUMICULTUR| II Fig. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Mancozeb. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). de regul\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. se efectueaz\ o erbicidare. 9. Imediat dup\ plantare. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. postemergent. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Excesul de umiditate. Dup\ plantare. Lipsa de umiditate. importan]\ redus\ pentru cultur\. De regul\. Mana cartofului are. de asemenea. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.A. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado.4 kg/ha. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.5 . cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Lucr\rile de îngrijire. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. odat\ cu plantarea. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.

Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. în sistem cuvertur\ [.3 l/ha. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.6). produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Fastac-0. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. În ambele cazuri. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.N. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.a.2.9. Lucrarea se face manual. N. De regul\.9. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). În cazul e[alon\rii recolt\rii.0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. în rigole deschise mecanizat sau manual.1. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.6. 1992). Calendaristic.7).5 aprilie. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. semimecanizat sau mecanizat. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. STAN. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în tunele joase.3 l/ha.1 l/ha sau Karate. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). se culeg tuberculii cei mai mari. fiind încadrat\ între 5 martie . manual. iar 110 . În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. cuibul se desface cu sapa. 9.

Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. mai mari între plante pe rând.6 .

Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N.tunelul pe rigol\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 9. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.9. Într-o alt\ variant\.N.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN. cuprinzând sub el dou\ rânduri.8 . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. b . 112 . Fig.8). unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.

Înainte de plasarea foliei. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. 1969) 113 . în medie. Prezint\ o tulpin\ târâtoare.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9.9 .Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Convolvulus batatas L. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. sub form\ pr\jit\ etc). sin.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Fig. 9. Acestea. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. erbacee. Fig. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.2. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. dar f\r\ succesul scontat. De la batat.9. Batatul este o specie anual\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.10 . terenul trebuie s\ fie bilonat. din loc în loc. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.9). BATATUL Ipomoea batatas Poir. supe. creme. denumit [i cartof dulce. iar în sol un sistem radicular puternic. asem\n\toare cartofului. R\d\cinile. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.

N. 9. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. STAN. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. fertiliz\ri faziale. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. MUNTEANU înr\d\cina]i. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. ud\ri. rezulta]i din l\stari. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.10). 114 . Cultura se îngrije[te prin pra[ile.a. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.

1. capitata L.. campestris L. varza se consum\. 10. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. f.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.2-1. diferite preparate culinare. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. simpl\ sau asortat\.pentru B. familia Cruciferae sin. tulpinile îngro[ate. ]esutul preinflorescen]ial. pedunculii.1. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). rapifera Metzg (2n=20) [i napul . campestris ssp. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. în tot cursul anului. Familia Cruciferae 10. napus ssp. printre altele.5% 115 . alba DC. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.pentru B. Brassicaceae.. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . rapifera Metzg (2n=38).a. mugurii floriferi [. cu sau f\r\ carne etc. [i varza asiatic\. 5-6% glucide. oleracea L.B.1. reprezentat\ de specia B. Importan]a alimentar\.. Dup\ locul lor de origine. De la aceste specii se consum\ frunzele.B. practic. oleracea [i 2n=20 . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.1. încadrat\ sistematic în specia B. var.

varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.1. o suprafa]\ de circa 30. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. de regul\. putând fi complet mecanizate. împreun\ cu altele. asigurând venituri. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).20 mg/100g. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.a. unele toponine sau nume de persoane. vitamine: C . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. p\str\rii temporare [i valorific\rii. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. pe linie filogenetic\. În prezent.46mg/100g. de var\ sau de toamn\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.. 116 . a fost cultivat\.1. din prim\var\ pân\ în toamn\.a. Importan]a agrofitotehnic\. de la înfiin]are pân\ la recoltare. complexul B . Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. ca varza timpurie. o. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului.1-1. s\ruri minerale: de calciu . 31 mg/100g fosfor. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. în câmp [i în spa]ii protejate. În ]ara noastr\.N. duble. 0. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. 1998). prin r\sad. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. Dup\ datele statistice FAO. începând cu secolul al XIIlea. silvestris L). var.. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).2 % gr\simi. în culturi succesive.50 mg/100g. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.000 ha/an. STAN. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. unele lucr\ri. N. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. 10.2 mg/100g [. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. în medie. unde g\se[te condi]ii prielnice. MUNTEANU proteine. În ]ara noastr\.24 mg/100g potasiu. era pu]in cultivat\. mai ales la m\n\stiri. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. practic. 2000).a. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). din varza s\lbatic\ (B. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. practic între cele dou\ cercuri polare. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.2. cu fosfor – 31mg/100g [.. asociate [. de potasiu . corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. În secolul al XIX-lea. 1995). cultura acestei legume. de sodiu . în ultimii 10 ani. înc\ din antichitate.

Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 2 . de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). cu unele diferen]e pentru varza timpurie.c\p\]âna. 1 . 10. hermafrodite. conic\ etc. sulfurii sau alburii. este scurt\ (15-20 cm). în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). 117 . la exterior lemnoas\. ce poate ajunge pân\ la 1. laxe.3.5 m adâncime. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. ovat\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. puternic ramificat\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. frunzele bazale sunt pe]iolate. în interior c\rnoas\. ierboas\.1).aspectul general. eliptic sau aproape circular. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. tulpina lemnificate (fig. groas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. de form\ conic\ sau cilindric\. Frunzele exterioare sunt verzi. alterne. grupate în raceme lungi. glabr\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. eliptic\.). la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. 4 . par]ial. scurt pe]iolate.1 . În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 10.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. cu limbul oval. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. cu r\d\cina [i. 10. 3 . Pe tulpina florifer\. iar cele interioare sunt albe. Florile sunt actinomorfe. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.1. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. tetramere. Primele frunze normale Fig. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. glauc\. În faza de r\sad. bogat ramificat\. Tulpina. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.

cele de la baz\ au format deja silicve. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. albinele. produc]ii mari. Totu[i. [i anume 2-30C. rostrat\. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 10. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile.4.1. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. 1985). Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. cele patru carpele sunt concrescute între ele. uneori reticulate.2 . De[i are flori hermafrodite. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. iar ultimele cele de la vârful racemului. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. netede ori fin striate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.000 de flori. Deoarece inflorescen]a este un racem. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.sec]iune prin semin]e . Semin]ele sunt aproape sferice. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Oricum. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). N.2). dehiscent\ (fig. procesul de germinare 118 Fig. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 10. Pe o plant\ se pot forma 3.N. Temperatura.000-4. brune sau cafeniu negre. STAN. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. 10. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. La temperaturi mai ridicate. cu diametrul de 2-3 mm. Polenizarea. 2 . 3 .

r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. În faza de cre[tere vegetativ\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. c\p\]ânile r\mân mici. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cu cerin]e mari. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. iar la 18-200C. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. iar în faze mai avansate. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. În acela[i timp. 1989). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. De aceea. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. pe terenuri umbrite. este necesar ca. 1998). 1956). adic\ la temperatura de minus 5-60C. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Beker-Dillingen. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. în faza de r\sad. În schimb. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. 1969). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. atât în sol. În cazul solului. respectiv. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. în faza de r\sad. uneori. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). La temperaturi mai ridicate. 1956. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ.. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Astfel. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. o faz\. în toat\ perioada ciclului vital. dar cantitativ mai reduse. Vara. Astfel. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. La varza timpurie. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Dup\ majoritatea autorilor. atât din punct de vedere calitativ. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. de asemenea. cât [i în atmosfer\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. dac\ lumina este de intensitate slab\. Dup\ germinare. Peste limita de 20-250C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Lumina. 1982). datorit\ vernaliz\rii. afânate sau. în 3-4 zile. cât [i sub aspect cantitativ. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. cre[terea înceteaz\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\).

Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la niveluri optime de 75-80%. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. 10. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Reac]ia solului poate varia. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.1. 02. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.7 kg CaO [i 0. Astfel.40 kg K2O. 0. 4. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. recomandarea pentru sistemul de cultur\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. profunde. anterior preg\tirii terenului. în ]ara noastr\.de var\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. 2000). 03 semitârziu. prim\vara. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 01 . 120 .3 kg azot. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. în general. al\turi de ap\. Solul. De regul\.târziu. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd.5.N. favorizând b\ltirea. cât [i hibrizii F1.5.20 kg P2O5. De asemenea. STAN. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. 04 . În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 1. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . de[i are unele avantaje. aplicat toamna sau. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.extratimpuriu.3 kg MgO. N. la nevoie. În compara]ie cu alte plante legumicole.1.timpuriu. hibrid F1 etc.). Irigarea prin brazde. provenind din str\in\tate. în limite medii. De asemenea. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.

LEGUMICULTUR| II 121 .

2. prin fertilizarea de baz\.6. În leg\tur\ cu aceasta.1. tomatele. toamna. plantele extrag din sol: 115 kg N. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.1. 210 kg K2O. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.a. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. situate pe terasa a doua a râurilor. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.6.8. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Tehnologia de cultivare 10. sfecl\ ro[ie. etc. Mobilizarea solului. prin dou\ treceri. ]elin\. Toamna. MUNTEANU 10. dovleceii. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. care au boli [i d\un\tori comuni. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.) [i din grupa cepei. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.1. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. castrave]i. imediat dup\ nivelare. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Preg\tirea solului. de tipul solurilor aluviale. p\tl\gelele vinete etc. Locul în rota]ia culturilor. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. ardeii. este necesar ca.). 45 kg P2O5. p\stârnac. La rândul ei. cum sunt: castrave]ii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. bame. lobod\ de gr\din\ [. la 8-10 cm adâncime. cu diferite grade de evolu]ie. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.N. expuse la soare. N.2. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. p\trunjel. fasolea de gr\din\ [i cartofii. ferite de curen]i reci. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. s\ se realizeze produc]ii maxime. STAN. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. 122 . Fertilizarea de baz\.

se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Astfel.2 în agregat cu tractorul U-650M. prim\vara devreme. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. cu suprafe]e mici.2%).2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. se folosesc doze orientative. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.5 g sare potasic\ la m2. În cazul gospod\riilor popula]iilor. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. 60 g superfosfat [i 12. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). În cazul verzei timpurii. dup\ care se face modelarea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.8 sau 123 .

care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Terenul fiind modelat. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii.8. Erbicidarea.5). în cantitate de 3-4 litri/ha.8.tratamentul chimic. . în cazul gospod\riilor popula]iei. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. echipat cu rari]e. prim\vara. modelarea se execut\ tot din toamn\. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. N. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. astfel modelat. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. respectiv 15 g/m2. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. acestea se vor executa dup\ plantare. STAN. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. pe rigole. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . solul. deoarece. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. [i de aceast\ dat\. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. înainte de sem\nat.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa.2.N. pr\fuirea cu 124 . În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. MUNTEANU MMS-4. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). în acela[i mod ca [i Treflanul. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. acest erbicid fiind foarte volatil. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Preg\tirea semin]elor. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. la adâncimea de 5-8 cm. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate.

în vederea gr\birii germina]iei. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).5% timp de 10-12 ore. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm..3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. folosind rama de sem\nat. se taseaz\. prin împr\[tiere.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se ud\ cu 125 . Dup\ terminarea acestei lucr\ri. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Tabelul 10. 1986). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.stimularea semin]elor. . În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.3. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile.

01-15.06 20.05-05. MUNTEANU ap\ tehnologic\.02-10.07 - 20.06-10.05-20.04-10.6 0.05-05.05 15.06 - 25.05-10.05 20.3 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.5-0.05-15.3 0.05 01.4 1.01-5.05 20.05-20.04-20.03-30.06-30.4 1. STAN.04-15.05-15.05 01.05-25.04 01.03 10.3 0.06 30.3 0.06 01.06-10.3 0.06 01.3 0.07-30.02-05.07 01.05 15.06-15.5-2.5 0.05 25.06 05.3 0.03 01. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07-15.3 0.01-10.4).07 10.N.05-05.0 0.06-25.06-20.4-0. N.04 20.06-20.5 0.05 - 01.03-30.8-1 0.3 0.05 20.04 01.02 15.05-15.05-15.03 25.4-0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-05. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.07 05.04-05.04-10.3 0.06-15.07 10.06 01.03 01.06-10.05 15.06-25.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06 15.06 20.06 05.05 15.3 0.02 15.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06-15.07 10.3 0. Tabelul 10.03-5.05-25.3 0.06-10.0 0.3 0.05 25.06-15.06-10.4-0.03-15.05 15.07 01.0-2.07 15.02 plant\rii 5. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .

se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Sandofan C WP 0. 1987). se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. prin coborârea temperaturii la 4-60C.2%. Actelic 50 EC 0.4%. la 8-10 zile de la repicat.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.05%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Perozin B 75 WP 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. Onevos 33 EC 0. 127 . de culoare verde-închis. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.. [i colab. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. la semnalarea stacului. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.2%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Tabelul 10. 500 g sulfat de potasiu. . Dithane M-45 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). .25%. Turdacupral 50 PU 0.1% (Costache M.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.1% sau Sinoratox 35 EC 0.dirijarea temperaturii. În momentul plant\rii. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 200 g superfosfat. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. conform datelor din tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .5. în cuburi nutritive.3%. . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).4%.05%. folosind 300 g azotat de amoniu. . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . pentru combaterea afidelor.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Divipan 100 EC 0.

cele alungite. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Pe fiecare strat în\l]at. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. 200250 m3/ha. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.3 . se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.55 plante pe m2. la 5-6 zile de la plantare. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Fig. umidit\]ii [i aerisirii.N. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. N. 128 . Dac\ este necesar. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. cu r\sad de aceea[i vârst\. odat\ cu executarea plant\rii. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.5-1 litru ap\ la plant\. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. STAN. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. 10. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. În timpul perioadei de vegeta]ie. Tot din acest motiv. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Completarea golurilor se face manual. Lucr\rile de îngrijire. aplicând 4-5 ud\ri. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). revenind 6.67 plante la m2.3). MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. distribuindu-se circa 0. soi [i calitate. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. revin 5. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.

cu fermitate evident\. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. igien\ cultural\.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.5%)** 129 . varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. prin t\iere cu cu]itul. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Produc]ia este de 15-20 t/ha. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. soi [i epoca de înfiin]are. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Tabelul 10. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. bine învelite.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.7). dar peste 350-500 grame. [i de 1-2 ori manual. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. pe o adâncime de 50-60 cm. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Oxiclorur\ de cupru 0. în func]ie de zon\. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. sub primele 3-4 frunze exterioare. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. În cazul culturilor pentru consum. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. pe rând. Dac\ este nevoie. ca adeziv.6 [i 10. Calendaristic. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. eliminarea plantelor atacate). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.15%. În gospod\riile popula]iei. e[alonat în 3-4 reprize. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. în faza de formare a c\p\]ânii. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.

Benagro 0. tratarea culturilor (Perozin 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.2%.2%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.1%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Brave 500 0. N. Tiuram 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.1%. igien\ cultural\. igien\ cultural\.3% sau Dithane M-45 0.1% sau Sumilex 0. igiena cultural\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. Benlate 0.. tratamente.25%.1% sau Fundazol 0.05-0.1%. Nemispor 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.2%. Mycodifol 0.2%.4%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. ar\tura adânc\ de toamn\.1%. Miltox 0.25%) Igien\ cultural\. evitarea terenurilor ude [i acide.1%) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ din toamn\. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Benagro 0. folosirea de soiuri rezistente. Captadin 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.15%) Rota]ia culturilor.10.N. Fundazol 0. igien\ cultural\.5%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. în special la culturile semincere (Daconil 0.5%. Curzate plus T 0. sin P. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.5%) Rota]ia culturilor.25%.2%. combaterea insectelor vectoare. Nemispor. tratarea culturilor (Benlate 0. Dithane M-45 0. Topsin M 0.2%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.6 . dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Ronilan 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. STAN. ar\tura adânc\ de toamn\. Manzate 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. igien\ cultural\. ca adeziv 130 .2% sau Perozin 0. Rovral 0. distrugerea resturilor vegetale.15%.3%.2%.15-0.4-0.15%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Merpan 0. 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.

Actel[lic 25 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Diazinon 60 EC 0.2%.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. ar\tur\ adânc\ din toamn\. ar\tur\ adânc\ din toamn\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.05%.1%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Sumithion 50 EC 0.15%. Thuringin 0. Decis 25 EC 0.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.2%. Dipterex 80 PS 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.05% etc.2%. Clorofos 75 PS 0.4%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra).4%.15% etc.1%. Sumithion 50 EC 0.1%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.2% etc. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%.4%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. combatere biologic\ 131 . ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Carbaril 50 WP 0.).2%.2% etc. Zolone 35 EC 0.05%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.05%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. plantarea în câmp cât mai devreme. Dipterex 80 PS 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Decis 25 EC 0. Ambuch 25 EC 0.15%. Sinoratox 35 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.05%). Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). igien\ cultural\.2%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Metathion 50 EC 0.04%.15%. Clorofos 75 PS 0.4%. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.4%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.15%) Igien\ cultural\. Fernos 50 WP 0.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.15%.04%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Carbetox 37 EC 0. Basudin 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Triclorofon 80 PS 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%.

tratamente (Sumithion 50 EC 0. Fertilizarea de baz\. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Zolone 30 WP 0. igien\ cultural\.01% etc. Metation 50 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.15%. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Decis 25 EC 0.2%. la nivelul în\l]imii plantelor.05%. Sumithion 50 EC 0.1%. ridichi. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.04%.N. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .2. bine nivelat. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.6. Ripcord 40 EC 0. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Carbetox 37 EC 0.7 . Ar\tur\ adânc\ de toamn\. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). 20 kg P2O5. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. care pierd repede apa. ca adeziv 10.2%. cât [i în atmosfer\. Zolone 35 EC 0. toamna. plantele extrag din sol: 84 kg N. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Folithion 50 EC 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. tratamente (Birlane 10 G 0.1. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.1%. 1985).4%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.15%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Se evit\ solurile prea u[oare. De aceea se alege un teren plan. p\trunjel. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. Decis 25 EC 0.1% etc.4%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). profund [i bogat în humus. Sinoratox 35 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. p\stârnac. STAN. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Ca urmare. fasolea de gr\din\ [i bobul.) [i cele din grupa cepei. MUNTEANU Tabelul 10. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici..15% . Preg\tirea solului. Hostathion 40 EC 0. în cele mai bune condi]ii. N. ]elin\ etc. 75 kg K2O. Locul în rota]ia culturilor. deosebit de periculo[i.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.

odat\ cu modelarea propriu-zis\.2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.3. se folosesc doze orientative. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Erbicidarea. utilizând rama de sem\nat. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. în solarii neînc\lzite. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. în 2-3 reprize (15-20 martie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. urmând ca. Dup\ sem\nat. Varza de var\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. sau cu DR-5. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Modelarea solului. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Astfel. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici).2). are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. echipat cu corpuri de rari]e. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Producerea r\sadurilor. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei.2. se ud\. rigolele s\ fie adâncite. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). înainte de plantare cu 10-14 zile. la 5x5 cm. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. irigându-se de mai multe ori. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.

în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. în 2-3 etape. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. iar în gospod\riile popula]iei manual. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.5-1 litru ap\ la plant\. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.4). R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. înl\turarea vârfului pivotului.5 plante la m2. 4 g/m2. 10. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10.N. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. cu specificarea c\. La r\sadurile nerepicate. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. dup\ care se mocirlesc. distribuindu-se circa 0. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. N. în func]ie de umiditatea solului. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. STAN. 134 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. revenind o desime de circa 5. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.4). Fig. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.4 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.

în cazul cultivarelor hibride. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. c\p\]ânile sunt mult mai mari. spanac. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. a[a cum s-a ar\tat. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. destul de periculo[i. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. orz de toamn\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. În schimb. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. 10. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. peste 1 kg/bucat\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. seara. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze.. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. în general. ceap\ [i usturoi pentru stufat. la nevoie. a unor epoci intermediare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. 135 . Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. secar\ mas\ verde etc. de regul\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. se efectueaz\ ca la varza timpurie. [i manual. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Datorit\ d\un\torilor. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Locul în rota]ia culturilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. dar. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Celelalte lucr\ri de între]inere. pân\ la cre[terea temperaturii. în condi]ii optime de tehnologie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\.6. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. astfel ca. de 3-4 ori între rânduri. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Recoltarea se execut\. de 1-2 ori între plante pe rând. manual.1. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. În acest scop.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. adic\. borceag. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. apa s\ se infiltreze în adâncime.3. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. care sunt mult mai uniforme.

realizându-se o densitate de aproximativ 45.50. Producerea r\sadurilor. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 136 . STAN. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 1973). în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. se afâneaz\. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm.N. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. deoarece r\sadul nu se repic\. 10. 1969. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Se seam\n\ rar. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. permeabil. în vârst\ de 40 zile. dac\ este nevoie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se dezinfecteaz\. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. N. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. f\r\ gre[uri [i coame. Bala[a. Dup\ sem\nat se ud\.000 plante la ha (fig. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.000 . care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. 50 kg P2O5. utilizând rama de sem\nat. fertil. gr\pându-se concomitent. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare.5). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la varza timpurie. MUNTEANU Vara. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 4 g/m2. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Pentru gospod\riile popula]iei.

nu se mai face modelarea. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).6. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. concomitent. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . 10. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. revenind o densitate de 4 plante/m2. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.5 . aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.1. 10. 137 . . dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. recoltarea se poate realiza mecanizat. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. în general.4. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.LEGUMICULTUR| II Fig.

Se face r\ritul plantelor. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Culturile premerg\toare. l\sându-le pe cele mai viguroase. în func]ie de zona de cultur\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. . o bun\ premerg\toare (Maier. în general. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. . STAN. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. ob]inute prin sem\natul direct în câmp.5. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. castrave]ii.6. cu unele deosebiri. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. l\sându-se între plante 10 cm. în luna ianuarie).Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. iau apa din adâncime. N.N. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. produc]iile fiind acelea[i. printr-o greblare u[oar\. Astfel. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în agregat cu tractorul L-445. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Producerea r\sadurilor. SUP-21 sau Saxonia-270. de preferin]\. salata. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. 10. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. având un sistem radicular mai profund.8-1 kg s\mân]\ la hectar.1. Dat fiind specificul intensiv. ata[at la sem\n\toare. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. folosindu-se 0. dup\ s\pat. 1969). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. R\sadul se produce. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. ardeii. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.

iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 16-180C pân\ la repicare. Prim\vara.C. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.6 m). (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Vâlceanu [i colab. conform schemei de înfiin]are a culturii. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.3). Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.8) modificat\ ([asiu de 2. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. iar I. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. 139 . în ghivece sau cuburi nutritive. gr\parea terenului.L. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. se execut\ dezinfec]ia solului.L. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. (1980). Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.4). 12-140C dup\ repicare pe timp noros. În cazul tunelelor joase de polietilen\. cu 10-12 zile înainte de plantare. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Dup\ 35-45 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. imediat ce terenul permite. Instalarea ad\postului.L. 6-80C. 60 zile. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.F.4 sau FPP-1. repicat la cuburi nutritive.8). Dirijarea factorilor de mediu.C. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Buz\u (1984) . ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.F.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). 10-120C dup\ repicare noaptea. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.-S. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. înc\ din toamn\. În acest scop. Preg\tirea terenului. Di]u [i colab.P. echipat cu rari]e.C.65-70 zile. I. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.

Ceau[escu [i colab. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Buz\u (1981). la plantare. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. STAN.P. a. 10.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Tot pentru tunele joase.7). L. în solariile bloc. Cobâla[ [i colab. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.N.000 plante la hectar. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. implicit.L. folosirea intensiv\ a terenului.a. 1978. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. M\nescu (1972) recomand\.C. elaborat\ de I.L. Densitatea poate fi mai mare (90. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. 1981. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. F.S. pentru solariile tip I. De regul\.L. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.40 m).L. (cu l\]imea de 5. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.C. 1984).C. realizând densit\]i de 57. pe brazde u[or ridicate.000 plante la hectar. Buz\u.L. 10. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000).C. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.-S.C. 10.C. de tipul de ad\post.000 [i respectiv 60.000-110. densit\]i de înfiin]are a culturii.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.L. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. Maier [i colab. Buz\u.000 plante la hectar. În condi]iile din sudul ]\rii. atât în solariile bloc. irigarea prin brazd\ a culturii [. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. densit\]ile recomandate sunt de 57.F. dar în zona de nord-est. de condi]iile meteorologice. Maier(1969) recomand\. la distan]a 30x30 cm. N.6) În ad\posturile joase. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. asigurând circa 53. C. realizând o densitate de 85. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. folosind schema 57+46+94+57 cm.000 plante în solariile tunel (fig. asigurând o densitate de 57.. 1981). respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. Tehnologia cadru. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 140 . (1969.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 25 a III-a. Vidra [i S.000 plante la hectar (I. 10.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii.000 plante la hectar. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. 1984). cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).F.P.F.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. realizând o densitate de 50.

îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.F. Înainte de plantare.L. tasând bine solul. 10. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.C. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 . r\sadurile vor fi bine udate.LEGUMICULTUR| II a b Fig. în cuiburi sau în rigole. Udarea în 141 .

temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. a b Fig. 142 . Dac\ totu[i este nevoie. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Pentru cultura de varz\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. În acela[i timp.N. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Din aceste considerente. acoperirea cu folie de polietilen\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. N. 10-7 . posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. lipsa agentului termic. comparativ cu serele din sticl\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. STAN. de exemplu. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. În acela[i timp.

F.L.C.8 . umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.-S.LEGUMICULTUR| II a b Fig.P.L. 10. Buz\u.C. În cazul temperaturilor prea mari.

10. 1984). Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.L. La nevoie.P. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. cu care ocazie se refac rigolele de udare. Buz\u. de regul\ prin brazde. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice.P. Fig. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. spre sfâr[itul perioadei. De asemenea. La tunelele joase. uneori.A. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. – S. melcii f\r\ cochilie (Lymax). Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.F. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. aerisirea se face în intervale scurte de timp.C. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Buz\u.L. la ambele tipuri constructive.L. (I. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. în func]ie de dotarea tehnic\.L. molia verzei (Plutella brassicae).-S. cu norme de 200-300 m3/ha. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.C.N.U. Lucr\rile de îngrijire. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). N. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Se aplic\. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.C.C. 6-9 ud\ri. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.9 . buha verzei (Mamestra brassicae). ori folosind motocultorul. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. 144 .F. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. STAN. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. în func]ie de condi]iile de mediu.

în toate zonele legumicole. Familia Cruciferae 10. aceea[i ca la varza alb\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. în teren neprotejat. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. f. eventual. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.2. 1986). se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Maier. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 145 .2.1. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. simple sau asortate. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Importan]a culturii Varza ro[ie.10). Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1978. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. 1969. 10.2. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 1965. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Radu.3.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1969. 10. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1973). capitata L. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. de asemenea.2. practic. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. rubra L. de gustul mai apetisant. De obicei. din mai pân\ în iunie. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\.

ca varz\ târzie (de toamn\). În România s-au cultivat câteva soiuri. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha.aspectul general antocianului în celule. reavene [i fertile. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. necesit\ soluri mijlocii.6. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. cu c\p\]âni globulos-alungite.2. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Temperatura. MUNTEANU 10. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. profunde. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). datorit\ prezen]ei Fig. de culoare violet\ [i foarte îndesate.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. 10. 10.2. dar în Europa. practic. 10. al plantei.N. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. 2 . înc\ din perioada 1950-1960. conform cerin]elor pie]ei.2. de origine german\. 146 . N. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. STAN. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.10 . Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. Plantele sunt foarte viguroase. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. dar în ultimul timp nu este de neglijat.5. Acest soi este tardiv.4. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. de exemplu. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. de obicei. lumina joac\ un rol relativ redus. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.Varza ro[ie: 1 . iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.

cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. orientativ. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10.2). Înfiin]area culturii.000-60. Ca urmare. realizându-se o densitate de 55. 10. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Fig.11 .11). se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. ceea ce asigur\ o densitate de 55. determinat\ prin cartarea agrochimic\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Pe fiecare strat în\l]at. cultura târzie.000 plante/ha. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. 10.000 plante la ha (fig. se planteaz\ dou\ rânduri. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.

N. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. în secolul al XVI-lea.2. sabauda L. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. STAN. În România.3. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. 10. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. La noi în ]ar\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\.12).3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. MUNTEANU sare potasic\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. 10. sin. 10. dar pe suprafe]e relativ mici.N. var. 148 . cultura este practic necunoscut\. atât în anul întâi. în vederea consumului în stare proasp\t\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Datorit\ fine]ii. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. în secolele XVIII-XIX. cât [i în anul al doilea (fig.1.C. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. bullata D. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\.3. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Familia Cruciferae 10. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.

C. cu prioritate.L. crocan]\ [i gust pl\cut. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 4 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. fiind moi. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. cu polenizare entomofil\. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e.5. condi]iile de sol. se cer asigurate. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. 2 . interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. la care s-a ad\ugat. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Vidra. De aceea.12 . 10.4. 1985). cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. fr\gezime.aspect general. cu foliajul verde închis.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. 3 . soiul românesc Marilena.frunza din partea superioar\ a rozetei. la circa 15 ani. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. 10.F.3. 10. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. chiar ro[ie-violacee.3.c\p\]âna. cu ridic\turi convexe. este semitardiv. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Acesta a fost creat la I.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceast\ varietate este alogam\. se vor asigura. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\.Varza crea]\: 1 . 149 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. la cultivarele mai noi. la nivel optim. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.

13 . Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 55. N. STAN. având în vedere [i soiurile folosite.000-55. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. MUNTEANU 10. soi [i epoca de recoltat. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 150 . tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. se practic\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. de var\ sau de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în variantele de cultur\ timpurie.000 plante la ha (fig. realizându-se o densitate de 50. în func]ie de zon\. Locul în rota]ia culturilor. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.13).3. Alegerea terenului. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. La noi în ]ar\.6.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. 10.N. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. cel mai mult. 10.000 plante la ha. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Fig.

2. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. 10. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Familia Cruciferae 10. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. fiind de 20-40 t/ha. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.4. Valoare alimentar\.4. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. verzi[oare pane [. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Eventual. cu 2-3 zile înainte de recoltare. care reprezint\ partea comestibil\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.C.a. var. 10. Calendaristic.3. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. în principiu.5% substan]e proteice. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. pân\ toamna târziu. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 6-7% glucide. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. 151 . La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. ierboas\ în faza tân\r\.14). formate în axila frunzelor. vitamine [. s\ruri minerale.4. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. verzi[oare în unt. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. gemmifera D. dup\ ce se ridic\ roua. 10.a.2-3.1. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. are niveluri mult mai ridicate. dar mai ales în vestul Europei.4. 3. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.

cu masa variind între 10-30 g. 10. Atât din verzi[oare. Florile. 1969). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 2 . pu]in mai rotunjit. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. asem\n\tori celorlalte variet\]i. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. din aceast\ cauz\.plant\ cu tulpin\ joas\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. grosimea tulpinii. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. de care depind num\rul. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. mai ales în 152 .4.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cât [i din mugurele terminal. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. MUNTEANU Fig. Tulpina este erect\. u[or oblic\ în jos. dar mai ales.14 . În zona apical\.Varza de Bruxelles: 1 . La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.4. STAN. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. N. Frunzele sunt pe]iolate. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.N. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. 10. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu.

deschiderea rigolelor pentru 153 . solul trebuie s\ fie bine structurat. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. De asemenea. Astfel. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. 1971).4.4.6.. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. verzi[oarele sunt mari. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. cu vigoare medie spre mare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Marinescu N. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. tulpina de 70-80 cm. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). datorit\ masei vegetative. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. profund. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). care este tardiv (180-200 zile). În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Vernalizarea. Prim\vara. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). fertil [i semiargilos. în caz de vânturi puternice. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea solului. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. 10. pe cât posibil. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Toamna. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. În caz de secet\. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.5. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. 10. nivelarea de exploatare. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. la sfâr[itul lunii mai.. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. mai ales.

Producerea r\sadurilor. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. amenajate în câmp. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. r\sadurile sunt bune de plantat. Fig 10.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.000 plante la ha (fig. MUNTEANU modelat solul. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . . R\sadurile nu se repic\. STAN. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. 10. realizându-se o densitate de circa 40.15). N. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.15 .N.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.

10.5.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în acest sens. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. citat de Savi]chi [i colab. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. fiind.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). în func]ie de cerin]ele pie]ei.1.5. var. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . 1977. citat de Savi]chi [i colab. prin ruperea cu mâna. când verzi[oarele sunt bine formate. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.C. pe baza unui larg studiu bibliografic. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Beceanu (1995). Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. La prima exist\ câteva variante tehnice. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Familia Cruciferae 10. silvestris). Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. pân\ spre vârful tulpinilor. . Celelalte lucr\ri de între]inere. 1992). salate fierte – folosite ca garnitur\. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.1992). supe. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.o. e[alonat. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. soteuri sau piureuri.. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. în a doua jum\tate a lunii septembrie. pân\ la 10-12 t/ha. 1967. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. acephala D.5. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. o bun\ comercializare pe pia]\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari.2. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.

1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Astfel. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. brun-violet. 156 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. 10. din mugurii axilari. cuprinse între 120-150 cm.16).16 . 2 . Odat\ cu îmb\trânirea plantei. iar uneori pestri]. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. N. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . mari. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. cu polenizare entomofil\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.3. Florile.5. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Formele pentru furaj au frunzele netede. violaceu. cu în\l]imi variabile. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 10. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Frunzele sunt simple. Pe axul principal.N. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. se pot forma ramuri scurte. Tulpina este cilindric\. Este o plant\ bienal\. MUNTEANU [i cultivat\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. în func]ie de soi. dispuse altern [i distan]at între ele. dar superficial. penat lobat. Limbul frunzelor poate fi lirat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. STAN. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. pe]iolate. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\.plant\ cu tulpina `nalt\. frunzele pot fi colorate în verde.

Portul s\u înalt. care au frunza aproximativ neted\. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. oleracea. Esen]ial. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. de culoare verde. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.LEGUMICULTUR| II 10. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). 10.5. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.6. dar [i ro[ieviolacee. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.5. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.5. [i în cazul verzei pentru frunze. 10. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. ca [i varza de Bruxelles.4. mai ales în gospod\riile familiale. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Apa este. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. suprafa]a foliar\ mare. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. pentru temperatur\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). 157 .

17 . cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.. denumit\ impropriu inflorescen]\. pane. B1.8%.1. vitaminele A. ciorbe.9% (din care celuloz\ 1%). [.a. B2. 158 . Aceasta se consum\ marinat\.3%. CONOPIDA Brussica oleracea L. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. sin. elastice [i turgescente. PP. (1984). glucide 3. botrytis Familia Cruciferae 10. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. proteine 2.6%. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. citat de Ceau[escu [i colab. var. Brassica oleracea L. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. care sunt mai tinere. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii.N. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. (1975). cauliflora (Alef). salate cu unt. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.a.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. K 420 mg/100 g. var.6. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. [i C 60 mg/100 g. sufleuri [.6. mai mult murat\. N. MUNTEANU Fig 10. STAN. botrytis subvar. Dup\ Mincu [i colab. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. 10. lipide 0. În ambele cazuri. Ca 25 mg/100 g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.

R\d\cina este pivotant\. scurt\. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. foarte îndesit ramificat\.18). Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. mai ales în jurul ora[elor. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.a. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.2. În }\rile Române. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate.6. ierboas\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. care are ca origini varza s\lbatic\. Anglia. în mod evident. alb\. bogat ramificat\. 42 mii ha. denumit\ Brassica cretica Sam. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. c\rnoase. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. tare ca [i la varza alb\. în culturi timpurii sau tardive. cum ar fi: conopida italiana. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.10. incomplet evoluat\. fraged\ [i dulce. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.6. din care. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. 159 . groase. În prezent. 2000). Germania [i alte ]\ri. conopida de Cornwall [. în mare m\sur\. conopida nem]easc\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. 10. g\lbuie. în Fran]a. De altfel. scurt\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.3. apoi Italia.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. B. 1986). Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. la compromiterea recoltei. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Tulpina principal\ este cilindric\. de unde s-a r\spândit în Olanda. [i ast\zi se cunosc denumiri. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. 10.

Conopida este. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. sesile sau scurt pe]iolate. Frunzele sunt simple. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Polenizarea este entomofil\.5-2 cm în diametru.N. Astfel. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. erect\ sau oblic\. de asemenea. În faza de r\sad. fin din]at\ ori u[or sinuat\. 10. nervura principal\ este sub]ire. groas\. La înflorire. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. verde-închis. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). cu nuan]e cenu[ii. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. hermafrodite. polenizarea este indirect\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. N. tetramere. frunzele au limbul oval – alungit. un criteriu de identificare a soiurilor. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. STAN. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. dar sunt mai mici. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. nervura principal\ este foarte lat\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. de 1. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. albastre sau violete. practic. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. 160 . la unele soiuri.18 . iar în stadiul de c\p\]ân\. la altele. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile.oleracea. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. La un moment dat.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Culoarea poate fi verde-deschis. cu marginea întreag\. conopida fiind o plant\ alogam\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Florile actinomorfe. De[i florile sunt hermafrodite. cu marginea fin din]at\. cu ramuri groase (la soiurile târzii).

Tot în faza de c\p\]ân\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. 1969). cantitativ. factorii major implica]i sunt temperatura. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. temperaturile sc\zute de 4-80C. determin\ spargerea celulelor. Apa. Pe acest ]esut. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). În aceast\ direc]ie. devin laxe. care se reface foarte greu. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. o lung\ perioada de timp. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. care î[i pierd turgescen]a. care. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. apa [i elementele nutritive. Conopida de toamn\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. care diminueaz\ valoarea comercial\. în cea mai mare parte. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. unde cap\t\ culoarea verde. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. astfel afectat. Un exces de ap\ provoac\ 161 . În primul caz este afectat\ r\d\cina. cumulate cu seceta prelungit\. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). de[i. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Temperaturile ridicate. care. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. cu c\p\]ânile formate. identice cu cele ale verzei. de velur sau bob m\runt de orez.LEGUMICULTUR| II 10. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt.4. nici nu mai formeaz\ flori. dac\ sunt bine c\lite. de multe ori. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei.6. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile.

ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. un exces (moderat) de ap\. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. cultura are nevoie. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În timpul vegeta]iei. în general. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. 1969. de o cantitate mare de lumin\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. în mod special. determin\. corespunz\toare terenurilor bine însorite. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. de asemenea. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). STAN. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. 1978).N. În acela[i timp. întârzierea recoltei. Le Bouhec. În faza de r\sad. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. N. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. A[a cum s-a mai ar\tat. Excesul de ap\ este. altfel. de asemenea. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Din aceast\ cauz\. de[i nu au dreptate în totalitate. În privin]a elementelor minerale. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). d\un\tor pentru c\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. 1979). În termeni gr\din\re[ti. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). În câmp sau spa]ii protejate. a[a cum se întâmpl\ la varz\. În ceea ce prive[te azotul. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. în mod evident. Lumina. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. chiar u[or violacee. plantele se alungesc. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. este important de reamintit c\ 162 . num\rul de frunze este mai redus. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. r\sfirate. Alungirea r\sadului. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. De asemenea.

de[i nu este prea bogat. maz\rea de gr\din\.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.LEGUMICULTUR| II acesta. La rândul ei. pe terenuri ad\postite. pân\ la minus 100C. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. grupa Giant (din Italia).6. Locul în rota]ia culturilor. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.1. 10. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. sortimentul. în cantit\]i prea mari. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). 10. Tehnologia de cultivare 10. provenit\ din grupa Erfurt). cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Tipul ecologic de iarn\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7.5. La noi în ]ar\. De asemenea.2–7. uneori pentru ser\). Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). mai ales în prim\verile secetoase. bobul etc. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. cu diferite grade de evolu]ie. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. spanac etc. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. salat\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.6. reci [i umede. Alpha (pentru câmp.6. de toamn\ [i de iarn\. cernoziomuri levigate.8). 163 . pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. c. Sunt contraindicate solurile grele. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare.8).6. din care multe sunt hibride. castrave]i. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. De exemplu. b. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.

N. N. MUNTEANU 164 . STAN.

R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Completarea golurilor se face manual. Lucr\rile de îngrijire.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.600 plante /ha.000 – 75. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile. În ferme. revenind o densitate de 66. la 4–5 zile dup\ plantare.19 . în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cultura de conopid\ 165 . În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Fig 10.19).000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.445.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. revin aproximativ 66. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. cu udare individual\ a acestuia.000 plante la hectar (fig. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. 10. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. astfel.600 plante/ha). plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. ca [i la varza timpurie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.

Produc]ia variaz\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. norma de udare se m\re[te. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. fragede [i pl\cute la gust.N. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. De regul\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. pân\ la 15 – 20 iulie. Calendaristic. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. aplicându-se. Înainte de recoltare. f\r\ a-l r\ci prea mult. În gospod\riile popula]iei. se execut\ o udare u[oar\. cu circa dou\ zile. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Recoltarea se efectueaz\ manual. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Dac\ este nevoie. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. N. pân\ la 5-6 ud\ri. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. 166 . în func]ie de starea de umiditate a solului. cu cantit\]i moderate de ap\. fiind între 15 [i 25 t/ha. albe. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în circa 2 – 4 etape. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de regimul de precipita]ii. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. STAN. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora.

Producerea r\sadurilor. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. spanac. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. secar\ mas\ verde etc. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie.000 – 50. din punct de vedere al structurii. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Celelalte lucr\ri aplicate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\. cartofi timpuri etc.000 plante la hectar (fig 10. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv.6. dup\ urm\toarele culturi: salat\. De asemenea. ceap\ [i usturoi pentru stufat. În cazul în care solul este u[or acid.2.LEGUMICULTUR| II 10. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. prin ata[area unei grape stelate. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. spanac. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. 167 . în func]ie de gradul de aciditate. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. dac\ este nevoie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. în perioadele secetoase din timpul verii. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. la adâncimea de 20–22 cm. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. asigurând o densitate de 45.. ceap\ pentru stufat etc). Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie.20). în nici un caz acid\. Locul `n rota]ia culturilor. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii.6. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în vârst\ de 45 – 55 zile. Vara. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Pe fiecare strat în\l]at. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. MUNTEANU Fig. În timpul vegeta]iei. STAN. În gospod\riile popula]iei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. Lucr\rile de îngrijire.20 . se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu.N. ac]ionat\ de tractorul L-445. în perioadele secetoase din timpul verii. seara. 10. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. când plantele [i-au revenit. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. N. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. În faza form\rii c\p\]ânilor.000 plante la ha. la cultura de conopid\ de toamn\. realizând o densitate de circa 55. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. pân\ 168 . în perioada de formare a c\p\]ânilor. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. În timpul perioadei de vegeta]ie. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în func]ie de regimul de precipita]ii. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Dac\ este nevoie. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. dup\ care se depoziteaz\ temporar. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat.

De aceea. unde sem\natul se face în luna ianuarie. asem\n\tor culturii de câmp. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Pentru Câmpia Dun\rii.6. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. alungindu-se foarte repede. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. (1962. În faza de r\sad. Pentru ciclul al II-lea. Sem\natul nu se va face prea des. variind intre 18 [i 30 t/ha. epocii [i ciclului de cultur\. 1972). pân\ la plantare.F. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Salter.L. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.). 1981).5 kg b\legar [i 10 l ap\). Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Infiin]area culturii. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Dup\ r\s\rire. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. 1974.6.L. pericolul vernaliz\rii [. atât în ciclul de prim\var\. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. 1977).C. 169 . cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. 1974). 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Cu 7–8 zile înainte de plantare. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.000 plante la hectar.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. în faza de cotiledoane. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. astfel ca.a. Producerea r\sadurilor.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 10. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. O bun\ fertilizare se poate realiza. Buz\u. reduce faza de c\p\]ân\. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. – S.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Löbl [i colab.000 [i 30.P. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. respectiv cu 40. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. plantele se vor c\li foarte bine. de asemenea. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.C. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.

000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. Fig. asem\n\tor culturii de varz\.21 . realizând o densitate de 28. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. de 33. conopida. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. în rânduri. conform schemei din figura 10. 10.P. în general..F. MUNTEANU În solariile bloc.10. 10.24. Fa]\ de varz\. În plus. este deosebit de sensibil\ la secet\.N. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. 1981). ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. de asemenea. Principalii factori de mediu se regleaz\. realizându-se o densitate de circa 33.L. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. 170 . De asemenea. 1980). STAN. 10. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. în faza de c\p\]ân\. – S. La aceea[i schem\. realizându-se o densitate de 40. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. Reglarea regimului factorilor de mediu. N.23). mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.22). Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.000 plante/ha (fig. determinând încetarea în cre[tere. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.000 plante la hectar (I. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.21).000 plante/ha. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Buz\u. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.L. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. în faza de c\p\]ân\.C.C. asigurând o densitate.

23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.LEGUMICULTUR| II Fig.

STAN.F. 1981.N. Lucr\rile de îngrijire. Mamestra brassicae). 10. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 1973). 1980). Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.-S.P. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. în func]ie de soi. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. de exemplu.4.L. reglarea factorilor temperatur\. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Buz\u.. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. 10. Se planific\ între 50. specific\ soiului.C.000 [i 80. N.000 de fire la hectar. modificat) Ca [i la varz\.6. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.6. citat de Ceu[escu [i colab. Producerea r\sadurilor. 1973) 172 . la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. MUNTEANU Fig.L. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. folosind temperaturi sc\zute. 1970. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.C. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.. În continuare.

Recoltarea. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Lucr\rile de îngrijire.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 1973). afânarea solului prin pra[ile. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. În general. dac\ s-au format c\p\]ânile. 10. prin cretizarea geamurilor. Sera. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.000 plante la hectar (fig. În acest scop. irigarea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. corespunz\tor epocilor de plantare. 173 . Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.25) Fig.5). în perioada de insola]ie.000 plante la hectar. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. a[a cum s-a mai ar\tat. Înfiin]area culturii. prin caracteristicile sale constructive. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. aerisirea va fi aproape permanent\.000 [i 80. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. uniformitatea. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Astfel. 10.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. vor avea o densitate mai mare [i invers. frunzele se leag\ deasupra acestora. În plus. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. la densitatea de circa 50. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. soiurile mai pu]in viguroase. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. care s\ asigure densit\]i variind între 50. recoltarea se face e[alonat. Lucrarea este e[alonat\. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.

chiar dup\ 1950. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. fiind considerat\.7. B. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. o legum\ de lux. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.3. dar prezint\ suficiente caractere botanice. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Acest termen exist\ [i ast\zi. constând din l\starii floriferi. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. 10. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). în mod exclusiv. botrytis L.N. ca [i aceasta. La noi în ]ar\. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. N. BROCCOLI Brassica oleracea var. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. MUNTEANU 10. italica Plenk Familia Cruciferae 10. 174 .o. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. cymosa Lam sin.2. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. Broccoli este o varietate ierboas\. var. 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. subvar. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). în secolul al XX-lea (1930). “oficial”. în mare parte asem\n\toare cu conopida.26). dar denume[te. 10. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Se recunoa[te c\. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.7. 1994). broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. anual\.1. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. broccoli este aproape necunoscut\. STAN. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. În lume. cunoscut\ mai ales în Italia.

La soiurile mai vechi. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. dispuse pe l\starii principali. subvar. formând noi buchete [.LEGUMICULTUR| II Fig. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. var. ameliorate ini]ial în America de Nord. g\lbuie sau violacee. lirat-penat-partit. Soiurile mai noi.d. 1953). care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).broccoli de c\p\]ân\ ("cape").m. Limbul este.a. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. denumit\ în mod corect inflorescen]\. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.4.26 – Broccoli: 1 . Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. 10. Partea comestibil\. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.). factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .o. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. botrytis L. 10. la multe soiuri.7. asparagoides Lam. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.

În câmpurile experimentale de la I. în cultur\.6. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.7.C. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. au fost studiate adev\rate colec]ii. 10.6. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.5. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. diferite soiuri. Vidra. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. cu o vârst\ de 40-45 de zile. În România se cultiv\.27 . MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.7.N.1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. N. exigen]ele ecologice sunt maxime. în mod întâmpl\tor. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Tehnologia de cultivare 10.F. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).a.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. SCL Bac\u [. ~n aceast\ faz\. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.L. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .7. 10. Soiuri La nivel mondial. Fig. STAN. Cu alte cuvinte. 10. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.27. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.

dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în cultur\. 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). în mod e[alonat. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. La cultura de broccoli asparagus. de regul\. De asemenea. 10. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Fig. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .6.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.28). dar poate fi [i mai redus\. eventual. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Recoltarea se efectueaz\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. prin r\saduri de 3045 de zile.2. a[a cum s-a anticipat deja. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.5 iulie).28 . Înfiin]area culturii are loc. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. dar f\r\ frunzele protectoare.7. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Dac\ l\starii sunt prea lungi.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\.

Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). care este fraged\.8. frig\nele. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. comparativ. mânc\ruri cu carne. cu gust pl\cut. De asemenea. cu conopida. gongylodes L.a. sin.N. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). Din punct de vedere agrofitotehnic. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. mai ales atmosferic\. GULIA Brassica oleracea var. 10. ghiveciuri. în perioada de secet\. gongyloides Lam. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.în cel al guliilor.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.8. [i bolile. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. de exemplu.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Familia Cruciferae 10. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Oleracea. respectiv B. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. suculent\. soteuri. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. La noi în ]ar\ sunt 178 . r\sadni]e [i solarii. STAN. Una din aceste variet\]i. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . gulia se asorteaz\ u[or în asolament. var. ou\ sau umplute cu carne [i orez. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. oleracea.1. N. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. din timpul toamnei). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 10. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.2. ]elin\ [. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. circa o lun\. ridichi. sylvestris. De asemenea. denumit\ “varza de Pompei”. H. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . oleracea var. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. în perioada cu umiditate ridicat\.8. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.). adic\ 15-25 t/ha. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ .

în func]ie de soi. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. tuberizat\ în partea inferioar\. 10.29 . Frunzele sunt simple.A. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. în acest din urm\ caz. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. în faz\ de r\sad. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.U. acestea pot evolua. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. în faza reproductiv\. În lume este larg r\spândit\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. r\d\cini. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. sferic-turtit\ sau ovat\. Tulpina (în primul an) este Fig. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. atât timpurie cât [i cea tardiv\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. În România. alterne. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. 1985). Unele soiuri . cultivate prim\vara devreme. limbul este eliptic. comparativ cu varza. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. l\sând cicatrici mari. Limbul are m\rimea [i forma variabile. de culoare verde-deschis. Lobii limbului sunt simplu. dublu sau neregulat din]a]i. respectiv 610 ori mai mici. în S.8. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. în al doilea an). se comport\ ca anuale. 10.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.29).3. bienal\ (fig. Canada [i Asia. ovat sau lanceolat. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. gulia. 10. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.Gulia. cele de la baz\ cad mai devreme. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. La soiurile timpurii. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.. Aspectul general al plantei: scurt\. Astfel.

4. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.5.N. Aceste cerin]e sunt justificate. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). de regul\. Elementele nutritive se prefer\. 10. N. În acela[i timp. tardive.6. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. MUNTEANU 10. inclusiv la gulia de toamn\. Asolamentul. 180 . culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. datorit\ faptului c\ plantele. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. dar echilibrate. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. mai ales fa]\ de sol.8. factorii de mediu . Solul trebuie s\ fie mijlociu. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.8. cerin]ele sunt mai mari. dar suficient de reav\n.a. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. în cultur\ protejat\ [. STAN. 10.8.9). În mod deosebit. 10. În toate cazurile.1. pe de o parte. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).mai ales nutri]ionali .8. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). pe un fond de fertilizare organic. bine structurat [i fertil. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. elementele nutritive [i ap\. Producerea r\sadurilor. iar pe de alt\ parte. de baz\. pentru gulioare. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. a fi în cantit\]i mari.6.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.30). prin împr\[tiere sau în rânduri. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. temperatura de 70C). Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.02) (tabelul 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Lucrarea se execut\ manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. N. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. 182 . la distan]a de 25 cm între plante. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. cel pu]in trei zile.30 . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.N. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Fig 10. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. la interval de 8-10 zile. STAN. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Murtazov [i colab. Se aplic\ 3-4 ud\ri.4). Lucr\rile de îngrijire. 10. Udarea culturilor se face pe brazde lungi.

8. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. 183 . În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. revenind o densitate de 65. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.2. 10. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. R\sadurile îmb\trânite. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. La plantare.31). plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. agrotehnice [i de soi. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. 10.000 plante la ha (fig. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.000-70. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor.6. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). în acest caz. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. o singur\ dat\. produc]ia va suferi (Bala[a. în func]ie de condi]iile meteorologice. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. în zona unde are loc procesul de îngro[are. 1973). Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.

Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.31 . Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\.3.N. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. 184 . Producerea r\sadului. MUNTEANU Fig 10. R\sadul se produce în sera înmul]itor. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. la adâncimea de 30-40 cm.8. STAN. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. 10. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. dar pot face recoltarea mai dificil\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha.6. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. f\r\ suculen]\. de calitate inferioar\. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. N. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Guliile. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. la cuburi sau ghivece nutritive. în func]ie de regimul de precipita]ii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. În cursul vegeta]iei.

32). 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. mai ales în perioada iernii. 10.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Fig 10. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. în func]ie de zona de cultur\. între 15 martie . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.32 . pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.000 plante. În perioada de r\sad. Înfiin]area culturii. 185 .000 plante la hectar. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. dispuse conform schemei din figura 10. 1972). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.10 aprilie.33). În solariile tunel. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.33 . cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.34. care în general va fi moderat\ (16-170C).

produc]ia este 2025 tone la hectar. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.N. 10. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. STAN. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).4.8.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). În cultura pur\. Plantarea se face manual. irigarea.34 . castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Lucr\rile de îngrijire. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. N. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Recoltarea. MUNTEANU Fig 10. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. 1972). 1973). 186 .6. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

la 4-5 zile de la plantare. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.6. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.36).LEGUMICULTUR| II 10. 1974).000 plante la hectar (Bala[a. 2-3 kg. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Tehnologia de cultivare 10.1. 1973). alegerea plantei premerg\toare. revenind o densitate de circa 33.3 kg.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 1973). Se seam\n\ mai rar. Murtazov. Pân\ la plantare.000-166.6. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Producerea r\sadurilor. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . soi [i calitate. Cultura timpurie Alegere terenului. ori de câte ori este nevoie.9. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Completarea golurilor se face manual.8-2.36 . În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.9.000 plante la hectar. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. 10. deoarece r\sadurile nu se repic\. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Fig 10.

37 . Stanhay [. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. 10. dup\ r\rit.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.37).6. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. distan]ate la 80 cm (fig. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. STAN.9. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. De asemenea. Fig 10.2.a. la începutul lunii iulie. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Produc]ia este de 20-25 t/ha. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. manual. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. [i în a doua parte a acestei luni. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.N. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. N. Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU Spectrum). aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. 10. în 2-3 etape.5 cm. Calendaristic. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice.) câte dou\ rânduri pe strat. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.

ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).37). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 10. l\sându-le pe cele mai viguroase.. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. manual.000-50. în 2-3 etape. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. dar cu unele deosebiri [i anume: . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.se face r\ritul plantelor.000 plante la hectar (fig.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 193 . 1998).

N. cu tulpina fistuloas\. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1) Tabelul 11. (=var.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. sunt plante erbacee anuale. oblonga Ser. var. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. 194 . plantele Cucurbita pepo L. cu polenizare Giromontina Alef. (peponid\). Pepenele galben Cucumis melo L. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1. prezint\ flori unisexuate. convar.1. ad\posturi. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. 1979 11. fiind monoice.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. alogame. vulgaris suprafa]\. târâtoare. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1. Familia Cucurbitaceae 11. Dovlecelul entomofil\. STAN. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.N. sere.

04 mg% vitamina B2). Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. 1974). Germania.14% zaharuri totale.O.26% P2O5. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.2 milioane ha. din punct de vedere alimentar. 11. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. murate sau marinate).8% SO3.H. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).35-0. Anglia [i alte ]\ri nordice. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. pân\ la latitudinea de 61-62°. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.H..04 mg% vitamina B1. De la greci.1. De[i. 1. tocan\ etc. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).07-2. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 10. 0.58% Na2O. Pe plan mondial.39-0. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 3. Polonia.2. Collumela [i al]ii. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 0. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.. Italia etc. 195 . 4.39-0.A. Olanda.7% MgO.A. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.52% celuloz\.83% Cl. produc]iile medii sunt foarte diferite. Spania.. 7. 0. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 1. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.4 milioane tone (Anuarul F... 1995). originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.4 milioane tone. citat de Ghenkov [i colab.6% CaO.39% SiO2. 0. Ungaria. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.95% substan]e proteice.. iar cea total\ de circa 2. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.000 ha. 0. 6. suprafa]a cultivat\ este de 90.57% cenu[\. În func]ie de ]ar\. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Varo. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.3% K2O. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).U. 11. În Europa.

de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. urmate de zonele colinare. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. 11.N. sunt necesare 56-70 zile.1 . De la r\s\rire pân\ la recoltare.1). ocupând suprafe]e diferite. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. ramificat\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.7 la 2. ca urmare. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.1. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. de la 0. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. 196 .3. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. din loc în loc. sunt mari. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.Sistemul radicular la castrave]i. STAN. fistuloas\.. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. astfel. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. MUNTEANU În ]ara noastr\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. tulpina emite r\d\cini adventive [i. 11. Fig 11. acoperite cu peri[ori aspri. hr\nirea plantei devine mai activ\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. N.5 m. târâtoare. trilobate sau pentalobate. 1980) Tulpina este erbacee. cu p\mânt.

iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). de form\ alungit\.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. 1973) (Ethrel 500 ppm). 2 . care. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.flori femeie[ti.cârcel. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).3 . Astfel. 11. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. dac\ polenizarea are loc. duc la cre[terea num\rului de flori femele. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.flori b\rb\te[ti. turtite. o hran\ mai bogat\ în azot. deoarece polenul este greu [i lipicios. 3 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 197 . Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. În cazul acestor hibrizi. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. Dac\ polenizarea se face incomplet. 5 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.frunz\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .2). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. de form\ alungit\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. fructele cresc deformate.3).buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. în func]ie de soi. La hibrizii ginoici. temperatur\ [i umiditate. numit\ melonid\. favorizând apari]ia 1 . are dimensiuni [i culori diferite (fig.2 . care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.

Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11.4. frunzele devin galben-verzui. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. În func]ie de fenofaz\. STAN. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Sub 15°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. MUNTEANU 11. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Din aceast\ cauz\. N. 198 . r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.N.. este de circa 15-20 mii luc[i. Intensitatea optim\ a luminii. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. în culturile de câmp. plantele mor. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.2) Tabelul 11. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C.1. Astfel. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. 1957).

La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. afânate. 1. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în unele cazuri. cap\t\ un gust amar. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 199 . bogate în humus. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. argiloase [i cele prea nisipoase. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.5 kg MgO. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. `n privin]a calit\]ii luminii. Elementele nutritive. de obicei. avându-se în vedere c\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. De aceea. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. bine drenate. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. de aceea. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. u[oare.0 kg K2O. f\r\ exces de umiditate. Nu sunt indicate solurile grele. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. la o ton\ de produs. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. 2. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. pân\ la 0. De asemenea. se extrag din sol circa 2. este d\un\toare castrave]ilor. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. care trebuie men]inute constant. De asemenea. în special SO2. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii.5).5 kg P2O5. Pe de alt\ parte. castrave]ii se cultiv\. pe cât este posibil.5-7. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.0 kg N. încetarea fructific\rii. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.0 kg CaO [i 0. 4. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. fosfor [i potasiu. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în special la cultura de ser\. fructele se deformeaz\ [i. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului.

pe balo]i. Parker. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Farbio. Corni[a F1. (cu fructul lung) [i Renato. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Favorit etc.4.1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Obelisk. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Florida.N. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe pale de paie. Corni[on. Levina. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. pe timpul iernii etc. Record. N. Cornibac. Royal F1. planta pe sol înc\lzit. Corni[a. pe [an] cu gunoi. Astrea F1. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Magic. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Select. Cornibac Renato. etc. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.3). Tabelul 11. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Levina etc. STAN.5. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. 200 . plantele nu se sus]in.6. 11. Levina F1.4). Renato F1. Anka. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. MUNTEANU 11. Levina. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. se planteaz\ în solul serei.

LEGUMICULTUR| II 201 .

STAN. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. în 400-500 l ap\. cartoful. Pentru cultura de toamn\. Producerea r\sadurilor. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.4. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t.5).6. MUNTEANU 11.1. cu expozi]ie sudic\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. N. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.1.N. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.000 plante/ha. ceapa etc. a. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. în momentul plant\rii. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. astfel ca. bogat în materie organic\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. permeabil.5 l/ha. fasolea. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). u[or înclinat. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. conform schemei din figura 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Indiferent de modul de cultur\. bobul). În cadrul rota]iei. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. varza. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. 202 . 100 kg/ha P2O5.

nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 203 .2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 30% mrani]\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. 30% mrani]\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. în brazde de ]elin\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Wuchsal 0. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).4 . Cu 7-10 zile înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. La pra[ila a doua. 40% turb\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime).05% sau Ultracid-40 0. În a doua jum\tate a lunii martie. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. mai rar. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.15% plus Fernos 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.3%).a. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.03%.

2%.1%.Benlate.5% Captan 50 WP 0.25.2%.2%. cubensis) Curzate Manox 0.3%. a .05%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Vondozeb 0. Shavit F 0.2%. Aliette 0.35%. Odat\ cu începerea înfloririi. cichoracearum f. când l\starii au 6-7 frunze. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Baycor 0.3%. Tilt 0.015%.0.05% Turdacupral 0.cucurbitae) 0. Vapam 12001500 l/ha. Shavit f. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Sulf muiabil 0. Bayleton 5-0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). N.5%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Bravo 500 .3%. Mancozeb 0. Dithane M-45 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Kumulus DF 0. Previcur 607 SL 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Folpan 0. Tabelul 11.03%.15% + Dithane M 45 . Topsin M. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.1%. Rubifan 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%. Dithane M 45 0.2% Mana Ripost M 0.15% l/plant\. 7-10 Turdacupral 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .Benlate.2%. Bavistin sau Derosal.Dazomet 500 kg/ha.2%.N.05%. Polyram DF 0. 72 ore.0.05% plus Mycodifol 0. Topsin M. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.2%.25%. Curzate Man 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.2%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Topas 0. Alfonat 0. Systhane MZ 0.075. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.2%.2%.25% 8-10 Morestan 0.6). Mikal M 0. Bavistin sau Derosal 0.025%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . STAN.05%.2%. Vondozeb 0.25%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Quadris 0.4%. Sancozeb 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.

5-1.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.1%. Fernos 50 WO 0.05% Neoron 500 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Maneb 50 WP 0. Unden 40 0. Folpan 0. cu lungimea de 1.1%.02%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.1%. dup\ pichetare.3%. Diazol 60 EC 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Shavit F 0. Mirage F 0.1%. Polacritox 0. Mospilan 20 SP 0. Sinoratox 35 0.05%. Actellic 50 EC 0. Maneb 50 WP 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.3% Captan 50 WP 0. Divipan 100 0. Zineb 0.1%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Supersect 10 EC 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .20.2%.0. 8-10 Actellic 50 EC 0.20.25%. Calidan 0.05%.15%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Sumilex 0. Talstar 10 EC 0.08%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. apoi se sorteaz\. Sumi7-8 Alpha 2. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.2%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.sp.6 m [i ∅ de 7-8 cm).2%. b. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Bravo 500 .03%.2%. Nogos 50 0.05-0.6 . Nisorun 10 WP 0.5 EC 0. Zineb 58 0.25%. Pirimor 50 WP 0. Polyram DF 0. În cazul culturii pe spalier.Dezinfec]ia solului b . Bavistin 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.2% Captan 50 WP 0. Dithane M-45 0.25%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.1%. Metoben 0.1%.04%.15%.2%.2%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.04%. 205 .05%.15%. Vondozeb 0.1%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. 4-5 Decis 0. Fastac 0.2%.2%. Omite 57 EC 0.15%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Ripcord 0.1% Fundazol 0.03 %.08%.

la o adâncime de 3-4 cm. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.începutul lunii mai. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 206 . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.5 . 11. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Fig.6).la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. folosind rota]ia amintit\ anterior.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.5 [i fig.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. STAN. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . 11.N. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.6 . N.

Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. În nici un caz. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. în medie este de 2-4 zile. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. în special lungimea fructelor care. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. în func]ie de soi. care sunt foarte fragile. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. la soiurile de tip Cornichon. dar dup\ ce s-a luat roua. E[alonat. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. La culturile pe spalier.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a.7). bolnave etc. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Pentru conserve. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. În momentul recolt\rii. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. trebuie s\ fie de 6-9 cm .pentru industrializare [i 9-12 cm . Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. când temperatura este mai sc\zut\. Tabelul 11. deci se recolteaz\ diminea]a. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .

la cultura pe sol. recoltarea se face numai manual. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . N. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. noaptea [i diminea]a). castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Dintre lucr\rile de între]inere. STAN. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. maz\re de gr\din\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. borceaguri. legume verde]uri. secar\ pentru mas\ verde.1. 1978). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. 11.N. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. 69 cm [i 9-12 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. MUNTEANU La culturile pe sol. recoltarea se face manual sau mecanizat. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.2. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 208 . au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. la început s\pt\mânal. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. varz\ timpurie. Cultura în sere Dup\ tomate.6. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. orz de toamn\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. recoltarea se face zilnic. irigarea este cea mai important\. La culturile sus]inute pe spalier. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). c. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. De aceea. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha.

preg\tirea substratului pentru plantare. cu fructe partenocarpice. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . a. dezinfectarea serei [i solului. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. de circa 30 cm.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. hibrizi ginoici (F1).cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. îngropa]i sau la suprafa]\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. . sem\nat în ghivece. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. se folosesc în ser\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. . afânarea profund\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. Între]inerea culturii: .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. . de 40-50 cm lungime.cultura pe strat de gunoi de grajd.cultura direct în solul serei. în exclusivitate. cât [i pe cea extern\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. În cazul culturii direct în solul serei.cultur\ pe balo]i. atât pe pia]a intern\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în ultima vreme.

4). mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Dup\ a[ezarea balo]ilor. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.5). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. STAN.000-7. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. în trei reprize. sulfat de potasiu 200 g. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. sulfat de magneziu 50 g. pe linia viitoarelor rânduri. 210 .000 balo]i (100-120 t paie). conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Se administreaz\ succesiv. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. var stins 100 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. care se bat în p\mânt. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. azotat de amoniu 200 g.N. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. administrarea îngr\[\mintelor chimice. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). îngropa]i [i la suprafa]a solului. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. N. sulfat de fier 30 g. în strat gros de 12-15 cm. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i.

5 10.65-9. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. care se bat în p\mânt.9-3. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.0-37.10 2.160-0.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.10 0. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.6-23.6 43.0 12.259 4. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.049-0. evitarea contamin\rii cu nematozi. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.20 Specificare N .461 4. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.50-5.00 20. ciclul I balo]i ciclul II (15.00 8. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.32-1.1972) (16. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.21-8.5-36.00 23. 211 .50-19. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.42-3. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.0-90.03 1. ace[tia se a[az\ direct pe sol.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.I. În acest caz.267-0.90-8.50 1.099 2.70 0.8 0.70 8. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.8).70 8.30-4.9).54 1.0 0.1973) 0. care trebuie manevrat.00-16. Tabelul 11.IX.6-18.50-13.00-3. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.

pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. 5-8 III . aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.06% sau Unden 0. 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. 15-10 VII . Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.5%.5 kg superfosfat. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Morestan 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.2% plus Ultracid 0. 30% mrani]\. cu asigurarea ventila]iei. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. 1. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.0 kg sulfat de potasiu. la câteva zile de la r\s\rire.15%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.3-0.03%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.5 EC 0. N. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. evitându-se excesul de umiditate.1%. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.C.03%). Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. STAN. Actellic E. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). MUNTEANU Tabelul 11.2%.3%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.2% sau Sumilex 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.ciclul scurt în sere înmul]itor.05%.N. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Sumi-Alpha 2. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. temperatura va fi de 22-24°C. Derosal 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Foliar-feed 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).1%. Tratamentul termic uscat de 76°C. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.ciclul II). Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). timp de 72 ore. Astfel.

5-3 plante/m2. Pentru ciclul I. 7-9 mm diametrul la colet. 4-6 frunze normal dezvoltate. de culoare verde normal.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. unele cu caracter general.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.12).40 m. liber de boli [i d\un\tori. desimea este mai redus\ (1.10). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.2 plante/m2). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Tabelul 11.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.11). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 213 . Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. cu sistem radicular bogat.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .zile de la sem\nat la plantat.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. **. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). desimea culturii este de 2. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. cu r\d\cini de culoare alb\. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). 20-25 cm în\l]ime.

4% Distribuirea r\sadului pe travee. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • II – aprilie. 40% turb\. N. deformate.N. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. februarie. • Defolierea ascendent\. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. temperatura de zi: 22°C . prin aspersiune. nivelarea solului. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. decada 2.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. STAN. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.c. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 24°C . • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea..a. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. decada 3.5. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .ianuarie.martie.umiditatea solului 85-90% din c. MUNTEANU Tabelul 11. • Reglarea umidit\]ii: . • I – februarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.

în prima etap\. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.. în prima etap\. pe de alt\ parte. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii.`n "V". 11. [i colab. În continuare. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. De la dolie. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . B . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.7 . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. tulpina se 215 . [i fructificarea acestora. 11. l\starii îndep\rtându-se. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. La acest sistem. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\).`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.7). În acest scop. Fig. se las\ câte un fruct la fiecare nod. 1980). pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. la nivelul sârmei. pe de o parte.

iar `n al doilea rând. o plant\ poate produce 40-45 fructe. în serii. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. are nevoie de 18-21 zile. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. f\r\ oscila]ii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Un fruct.14). N. cât [i a fructelor. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. STAN. cât [i în aerul serei. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. Tabelul 11.9 5.N. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). în sensul c\. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.3 3. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. câte patru fructe. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. atunci acestea se epuizeaz\. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.13). Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.4 5. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.2 7.1 4. atât în sol.5 216 .6 34 30 26 22 5. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.

14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. imediat dup\ începerea fructific\rii. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. MgO-86/16 kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. [i a celor din zonele învecinate. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. K2O-1010/412 kg/ha.. 150 mg K2O..15). prelunge[te perioada de fructificare. 1978). Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. pe baza analizelor de laborator./ha. 1974). astfel încât s\ asigure 30 mg N. 1978). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. atât în interiorul balotului. 217 . 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Este bine ca. CaO-1564/-kg/ha. P2O5-852/192 kg/ha. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 1978). Ca urmare. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la începutul vegeta]iei. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha).a. Fertilizarea se face. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 120 mg P2O5. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. de asemenea.

în prealabil. spongios. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.6). folosind r\sad de 30-35 zile. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. MUNTEANU Tabelul 11. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. strâmbate. STAN. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. cultura se face obi[nuit.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. cu urme de îmboln\viri. deformate. În cazul când se practic\ acest ciclu.8-7. N.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6.0 2. 218 . tot pe calit\]i.2-3. Pentru m\rirea produc]iei. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. La aducerea în alee. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5-3.9). folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. direct pe solul serei.0 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. a fost dezinfectat pe cale termic\.8-7.N.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. conform solicit\rilor beneficiarului. strâmbe. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5-7.0-6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 6.5 6. într-un sol care. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. r\niri mecanice etc.5 6. b.

aplicarea fertiliz\rilor faziale. Produc]ia este de 60-70t/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. c. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. 1981).LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. în concentra]ie de 10%). conopid\ (tabelul 11. 11. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. odat\ cu desfiin]area culturii. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.3. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.K. mobilizarea solului [i. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. [i colab.3% plus Captadin 0. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. concomitent. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.1. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.3). fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. conducerea plantelor vertical prin palisare. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N.9).P. varz\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. r\sadul se va produce tot în aceste sere.6. se încorporeaz\ în sol. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. bilonatul plantelor. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C.

efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. N. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. sem\natul de devanseaz\. plantarea se face în rânduri simple.1. În solariile tunel. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. moderat. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha.000 plante/ha. realizându-se 50-60 t/ha.4. udatul. vertical. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. La culturile din ad\posturile joase. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. când se desfiin]eaz\ cultura. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 1:10). cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la început.96 m în cele bloc.000 plante la ha. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.7 plante/m2.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. la distan]a de 0. În solariile bloc. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. mai des [i cu norme mai mari. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. 220 .80 m între rândurile din band\. iar pe rând la 35 cm. tip tunel. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.6. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. apoi.N. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. STAN. pra[ile. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. revenind 22. în strat de 4-5 cm grosime. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. mulcirea cu mrani]\. iar plantarea la 1-10 martie. pe un singur rând.40 m în solariile tunel [i 0. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. 11. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.85 m între benzi [i 0. revenind 24. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.

11. 1950). iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\.2. Este mult cultivat în India. vitaminele B1 [i B2). con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Se ramific\ puternic. acoperit\ cu peri fini [i de[i. ]\rile balcanice [i în America. în culturi ad\postite. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.. În prezent. Semin]ele con]in circa 25% ulei. când au gust. Iordania. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.1. dulce]uri. Iran.500-3. târâtoare. 11. formând tulpini de ordinul I. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).LEGUMICULTUR| II 11. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 1974). aproape cilindric\. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. mai sub]ire ca la castrave]i.2.8).2. 221 . atingând paralela 470. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.2. fiind mai s\rac decât la castravete. 11. Rusia. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. marmelad\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.2. La noi se cultiv\ pe circa 2. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului).3. ajungând pân\ la 12-14%.000 ha. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. salate de fructe etc. sucuri. Asia Central\ [i China (Jukovski. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. ]\rile mediteraneene. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. China. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Tulpina este erbacee.

iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. portocalie sau verde. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Astfel. 222 . de culoare alb\. acoperite cu peri[ori fini. 1979). deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. 13.Pepenele galben: plant\ cu l\star. frunze. Fructele costate se numesc cantalupi. palmate sau reniforme. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.N. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. 11.5 Mg (tabelul 11. mai mult sau mai pu]in parfumat\. cu o produc]ie de 22 t/ha. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.. uneori longitudinal costat. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.8 K. N. pân\ la începutul recolt\rilor.4. galben\. cre[te consumul de potasiu. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. crocant\ sau fondant\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. la cultura de ser\. entomofil\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii.2.1 P. legarea acestora [i îngro[area fructelor. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. 11. 81.16). 10. Polenizarea este alogam\. Fructul este o melonid\ (peponid\).17). Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. Între înflorirea primelor flori femele. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.8 . florile [i cârceii. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Deci. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. de form\ ovoid\. lung pe]iolate. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). În perioada de fructificare. STAN.2 N. elipsoidal\.

cât [i târzii (peste 100 zile). Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). semitimpurii (75-85 zile).00 61.60 13. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.58 12.34 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.40 81. 223 . 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.34 4.90 8. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .00 78. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.60 13.. 11. semitârzii (85-100 zile). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.30 2.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.53 S.2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.20 P 0. nisipo-lutoase).25 2.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.5. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.7. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.30 60. în compara]ie cu castravetele.80 27.80 Mg 0.18). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. profunde [i ferite de vânturi. Apa Lumina Tabelul 11.10 K 2.60 26.14 5.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Suport\ mai u[or seceta.40 10. În solurile pe care se cultiv\.

STAN.N. MUNTEANU 224 . N.

în sere. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .2. cu poten]ial productiv mai ridicat. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.9 . mulcirea solului.1.9). prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. calitativ superioare. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .2.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.6 ore).6. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. timp de câteva zile.000-24. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. 11.3x35 kg/ha [i K2O . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).2x35 kg/ha. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.18 ore). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. rezultând în final o densitate de 20. 225 . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. R\ritul plantelor pe rând se face manual. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. 11. Fig.6.000 plante la ha (fig. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

produc]ia ajungând la 18-25 t la ha.000 plante la ha. 11. cultura nu se ud\. intensificarea aromei specifice etc. STAN. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. utilizându-se 2l/plant\). 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat.6. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.N. cultura.2. Temperatura din aer. 226 . Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit.2. Nu trebuie întârziat\ recoltarea.19). trebuie s\ fie de 24260C. în zilele însorite. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se recomand\ ca. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Este necesar ca permanent. aceasta va fi de 20-220C. apoi cre[te pân\ la 90%. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. La soiurile târzii. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. apoi (în perioada de fructificare). în primele 10 zile de la plantare. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. rezultând o densitate de 20. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). în mod obligatoriu. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. apoi. Noaptea (în perioada de cre[tere). va fi de 23-250C. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. utilizând r\sad de 4550 zile. În general. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. în prima lun\ de la plantare. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. în func]ie de luminozitate. temperatura se va men]ine la 18-190C. temperatura se va ridica la 28-300C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. pe fiecare m2 substrat de cultur\. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. înmuierea zonei pistilare. în mod normal. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. N. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Pe timp noros. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\.

iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. direct în ghivece. dar fructele sunt mici.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.a. 3-4 fructe pe bolt\.. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Produc]ia este de 20-30 t/ha. 1980). se ob]in fructe mari. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Galia F1. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. În plin proces de maturare a fructelor. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. de calitate superioar\. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. 11. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. ciupindu-se dup\ o frunz\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze.2. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. H-25. Astfel.3. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Ogen etc. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. sub form\ de “V”. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. produc]ia fiind timpurie.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic..6. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 227 . Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Turkestan.

lipide (0. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.5%).6% glucoz\. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. 3. în func]ie de vigoarea plantei. Butnariu [i colab. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. 1978). 1984. fiind indicat în tratarea litiazei renale. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. calciu – 7 mg. de regul\. dar desimea poate fi sporit\ la 20.). din care: 1.9 % zaharoz\. 228 .000 plante la ha.4.. câte un fruct. proteine (0.2 mg. în solariile de tip tunel (5. Astfel. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Înainte de maturizare.3 mg/100 g).80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. 1-2% celuloz\.3. B2.500 plante/ha).000 plante/ha).1. STAN. C.2.5 mg.6 % fructoz\ [i 0.5 mg/100 g s. N.2 %). Fructele con]in: 89-90% ap\. zaharuri (6-8%). Dintre lucr\rile de îngrijire.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. vitaminele A. la 100 g substan]\ proasp\t\. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.6. 11. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. se las\ pe fiecare l\star. carotenoide (0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.6 – 2. fier – 0. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. s\ruri minerale de: potasiu – 2.3. În continuare.1.) sin. B1.8-5. fin [i pl\cut. 1992).p. se folosesc la prepararea mur\turilor. acizi organici (0. distan]a dintre rânduri este de 1.N. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. fosfor – 12 mg.9. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. PP. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 11.2 %). C(4.5 – 1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. iar în cel tip bloc.5 – 4. B5.40 m l\]ime). B6.

773 kg/ha. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). per[i. de unde a trecut la arabi. Grecia – 40.11. mai 229 . Florile sunt unisexuate. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Spania – 37. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. 1950).3. Italia – 32778 kg/ha.000 kg/ha. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. indieni [i chinezi.409. 11. profund divizate sau pu]in lobate. 11.H.10 . Cipru –50. În prezent.2.. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.3. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Fig. pubescent\. Frunzele sunt mari. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. erbacee.10).LEGUMICULTUR| II 11. Pepenele galben este o plant\ monoic\. într-o lucrare publicat\ la Neapole. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.000 kg/ha.3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 1999).000 kg/ha. Florile mascule apar. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.000 ha.

Miezul este de culoare alb\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.6. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Dr. de form\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. mai rar. cu tegumentul tare. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.2). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.N. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Charleston Gray) (tabelul 11. 230 . la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. culoare [i calitate diferite.3. cre[terea este încetinit\. N. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. În anii foarte seceto[i. STAN. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. MUNTEANU ales. semitârzii (De Mini[. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. De[i este o plant\ de zi scurt\.4. în func]ie de soi. De D\buleni. bine drenate [i structurate. 11.3. pentru produc]ii foarte timpurii. Semin]ele sunt mari. semitimpurii (Dochi]a). dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r).5. galben\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. 11. aproape plate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. turtite. matur\rii [i calit\]ii fructelor.20) 11. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. pe tulpina principal\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Timpuriu de Canada).3. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Fa]\ de lumin\. ovale. diferit colorate.

LEGUMICULTUR| II 231 .

STAN. N. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. asigurând o densitate de 12.N.000-14.11) cu SPC-6. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. în sistemul gospod\resc. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C).11 . nivelarea de între]inere. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. 11. fertilizarea fazial\. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. mu[uroitul. Acestea sunt: pra[ilele repetate. pe intervalele 232 . pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Dac\ terenul nu s-a modelat. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Prim\vara pân\ la sem\nat. r\ritul. la adâncimea de 3–4 cm. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). pe suprafe]e mai mici. când în sol se realizeaz\ 14-150C. cu cultivatorul. Toamna se efectueaz\: discuirea.5 m. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.000 plante/ha. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Fig.

Peru) [i Asia Mic\. zinc 0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Produc]ia este de 30-40 t/ha.10. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. pân\ când plantele acoper\ solul. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Ungaria.1. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Odat\ cu pr\[itul manual. e[alonat în perioada iulie-septembrie.06. fier 0. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. dup\ unii autori. pe timp r\coros. 233 . singure sau în amestec cu alte legume. mânc\ruri de dovlecei. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.4.7%. hidra]i de carbon 6. B2 0. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.5-7. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. de unde s-a r\spândit în Europa. dovlecei pane. 11. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.1. Recoltarea se face diminea]a. C 8-30). sufleuri.) [i în industria conservelor. cupru 0. pân\ la m\rimea maxim\. fosfor 60. cu 350–400 m3 ap\/ha.03-0. gr\simi 0. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. dovlecei umplu]i. var. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.4. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.2. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. 11. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. budinci etc. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. din America Central\ (Mexic.3%.08. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).05-0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.2. f\r\ a deranja vrejul. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. B1 0. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. pe nodurile tulpinilor.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.4. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. iar dup\ al]ii din Africa. din loc în loc.

11. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. apoi devine a]oas\ [i tare. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. în anumite condi]ii. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 11. acoperite cu peri aspri. rezist\ bine la secet\. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). Florile sunt unisexuate (plantele Fig.12 . 11. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).12). Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. anual\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.4. de culoare galben\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. STAN. Frunzele sunt mari. lung pe]iolate. care formeaz\ tufe compacte (fig.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. 234 . Pulpa fructului este fraged\. 11. suculent\. iar coaja se îngroa[\. bine afânate.4.4.N. 11. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. culoarea variind în func]ie de soi. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. N. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. cu pH neutru. deoarece are un sistem radicular mai profund.3. Soiuri În ]ara noastr\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. de peste un metru lungime. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. în cultur\. R\d\cina este pivotant\.21).5. mari. palmat lobate.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

cu N 25 kg/ha s.N. Fig. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.a.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.13 . Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). 11. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.6. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.6.4. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. [i K2O 25 kg/ha s. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.a. 11. STAN. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). care sunt [i mai productive. 11. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig..13). Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. pentru 236 . Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. N. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. 11.1.

11. din Africa (Ceau[escu [i colab. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. fiind foarte perisabile.4. Italia [i Rusia. (Bajurianu [i }urcanu. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. polenizarea se face artificial.35 mg/100 g provitamina A [. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 11. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. La noi în ]ar\. Fran]a. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.1.6.2. atunci când este nevoie. În perioada când nu zboar\ insectele.7-0. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.. Fructele. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.5. se umplu cu zacusc\. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.5. 20–35 mg/100 g vitamina C. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Institutul pentru Resurse Genetice. iar dup\ al]ii. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 1980). 3.A. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. salat\ de p\tl\gele vinete etc.U. 237 .a.4–5% hidra]i de carbon. 1.).2.. 1980). proaspete [i conservate. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 0. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 11.5. 1980). dup\ unii autori. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. De asemenea. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.

în aceast\ perioad\. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.N. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.detaliu fruct 11. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Ca [i dovlecelul comun. flori [i fructe. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.5. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Fig. Culoarea fructelor este albverzuie.3. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.sau pentalobate. MUNTEANU 11. frunzele sunt tri. cu marginile canelate [i rotunjite.4.Dovlecelul patison: 1 . 11. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. peste care se suprapune. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. De aceea. dup\ care devine alb-cenu[ie. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. la maturitate fiziologic\.14). când fructele sunt tinere. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. irigarea culturii este obligatorie. 2 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. cu marginile u[or marcate. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. N.plant\ cu frunze. o parte de forma unei calote (semisfere). 11. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). STAN. în partea superioar\ a fructului. Acesta are o form\ discoidal\.14 . 238 .5. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.

realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. de culoare verde–albicioas\. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu un diametru de 8–10 cm. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 1998). Produc]ia este de 10–15 t/ha. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând..LEGUMICULTUR| II 11. Fructul este tipic. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. la 3-4 cm adâncime.5. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. în form\ de turban. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu o vârst\ de 25–30 zile. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. 239 . Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5. 11.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.6. Soiul Comun este timpuriu. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. denumit Comun. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu 8–10 muchii proeminente.

(1992) – Legumicultur\. C. (1994) – Production légumières tome 2. BECEANU. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. (1991) – Varza pentru frunze – origine. D.. N.3. BECKER-DILLINGEN. D. Ia[i.L. Bucure[ti. B. B. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. B|LA{A. GH. RADU..F. G. PETRESCU. 12. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. STAN.. I. I. P. Editura Academiei R.A. 240 . M. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. New York. I. 3. (1973) – Legumicultura.. Agron. D. INDREA. J. COBÂLA{. Chi[in\u. Connecticut. FOURY. P. BERINDEI. COBÂLA{. CIOFU..N. CL. IV. PELAGHIA. Bucure[ti. vol. BAJURIANU. Seria Horticultur\.. CEAU{ESCU. Ia[i. GR. [t. POPESCU.. Seria Horticultur\. nr. H. 30. Bucure[ti. V. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.. CHAUX.. CHICHEA. U. SAVI}CHI.. Lucr. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. M.S. Univ. VOICAN. BODEA. A. STAN. M. 33. J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. vol.C. Editura Ceres. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. I. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. [t.R. R. BASSET. C. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Analele I. Paris. BUTNARIU.. }URCANU.S. COBÂLA{. GR. Berlin. M.. Tec Doc – Lavoisier. I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. FLORESCU. BÎLTEANU.. (1974) – Fitotehnie. vol. CEAU{ESCU. RUXANDRA. STAN. S. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. RADU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Via [i Livada nr. Gr\dina. B. N. The Avi Publishing Company Inc. Lucr. Bucure[ti. V. Editura Grand. SAVI}CHI. Bucure[ti. Bucure[ti. BECEANU... Bucure[ti. Inst. CHILOM. Londres. Agron. CL. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. N. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Bucure[ti.

ROMAN. I. I. [i colab. Artprint..LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.. BUZ|U (1978) . M. LE BOUHEC. IANO{I. MURTAZOV.L. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1961) – Cultura legumelor. L|C|TU{.A... Editura Agro-silvic\. IV. GHERGHI. BUZ|U (1980) . Bucure[ti.H.. D. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. L|C|TU{. BOSE{AN. Bucure[ti. C.. Cerc. Ia[i. V. MUNTEANU. E. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. MARIA. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole..V. LÖBL. MANOLACHE.C. L. (1998) – Producerea legumelor. Lucr\ri [tiin]ifice I. DI}U. Bucure[ti.I. Bucure[ti. D.L.C.. Redac]ia revistelor agricole. Bucure[ti.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.C.V. STOIAN. I. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. BAICU. E.. MAIER. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. MINKOV. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. V.. – S. IORD|CHESCU. D.F.C. M. vol. (1972) – Culturi for]ate de legume. DUMITRESCU. – S. prezent [i viitor.. I.F. OLGA. DUMITRESCU. M. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. – Memorator horti-viticol.N.. Bucure[ti..C. [i colab. [t.. DR|GU}. B. LÖBL. Sofia. MAIER. B.F.L.. GH. Paris. I.L.A. J.Tehnologia culturii legumelor în solarii. DI}U. V. IORD|CHESCU. S. D.F. – COORD. JILCU. VII.A.P. 2. A. R|DOI. Editura Ceres. Bucure[ti. (1969) – Cultura legumelor.B. GH. RUXANDRA. M|NESCU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.H.C. vol.I.P. M.A.. 241 . Lucr. COSTACHE. GL|MAN. vol. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. Bucure[ti.A. în Moldova.. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr... VIDRA – S. MAIER. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.C. D. Editura Agro-silvic\. Patronatul Horticultorilor din România. agron. Bucure[ti.. T. nr. Lucr. I.L. M. [i colab. Z|GREAN. A. I. 2. Bucure[ti. Bucure[ti.L. GH. I. I. TR. vol. (1997) – Cultura cartofului. N. V. POPESCU. GHENKOV. IANO{I. În: Gl\man [i colab. [t.C. I. VASILESCU.C.L. 3. RO{U. CTIFL – Invuflec.P. Zemisdat. BERINDEI. GL|MAN. Patronatul Horticultorilor din România. Bucure[ti. Bucure[ti. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.. G. M.. PL|M|DEAL|. T. VLAD. I. PER{UNARU.... SCURTU. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. Editura Agro-silvic\. Artprint. Trecut.. M. Artprint.

STAN. V. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. 4. MIHU. agron. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. SAVI}CHI. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Bucure[ti. Leonard Hill. I. vol.. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. MUNTEANU. vol. vol. (1992) – Legumicultura. YOON. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Buletin informativ nr. SAVI}CHI. OPENA. Centrul de multiplicare Inst. A. Centrul de multiplicare Inst. C. Ia[i. Bucure[ti. MUNTEANU. SINGUREANU.. Ia[i. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Bucure[ti. POPLÃCINEL. I. N. (1969) – Cole Crops. Editura Agro-silvic\. agron. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. N. PANAIT. STOIAN. No.. Agr. Cercet. Editura Ceres. vol.. GR. MUNTEANU.) D. Bucure[ti. KUO. Bucure[ti. COSTACHE. GH. Ia[i. 242 . (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat. capitata.. vol. Bucure[ti.. Inst. N. 2. 3. Editura Ceres. P. Chi[in\u. 17. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. PATRON. în Moldova. 2.F. în jude]ul Ia[i. ANDRIESCU. (2000) – Legumicultura. SINGUREANU. G. Bucure[ti. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MUNTEANU. N. N. I. L. SAVI}CHI. MIHALACHE. SINGUREANU. ATANASIU. P. 4. I. Agron. Ia[i. 1. Analele I. P. Tez\ de doctorat. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. London. R. I. M. forma alb\ (lam. (1986) – Bolile plantelor legumicole. N. Agron. POPESCU.C. II. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Editura Ceres. vol. Ia[i. Tez\ de doctorat. Taiwan. MUNTEANU MARINESCU. J.. Editura Universitas.. P. 1... Cerc. agron. Cercet. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. N. nr. M. Technical Bull. Bucure[ti. în Moldova. STAN.. P. ICLF Vidra. GR. {I STOENESCU. T|TARU. STAN. nr. SAVI}CHI. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. în Moldova. M. T...C. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. N. [i colab. STAN. 2. AVRDC. Ia[i... NIEUWHOF. Agron. (1968) – Castrave]ii.L. Cercet. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie.N. I. N. G. În Moldova. RADU.

.. Editura Ceres. V. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Editura Ceres. vol. C. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. ZANOSCHI. nr..C. JUCOVSKY. TOMA. D. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. VOICAN.. Wageningen. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. M. VOINEA. Analele I. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. D.. 243 . (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. C. M. PERCIALI. G. P. Bucure[ti. GIREAD|. Bucure[ti. VOINEA. A. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. Editura Ceres. VI. GH. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VÂLCEANU. L|C|TU{. Bucure[ti. Bucure[ti. M. V. M. ZEVEN. ANDRONICESCU. 3.. (1984) – R\sadni]e [i solarii. V. Editura Ceres. V.F. (1975) – Cultura legumelor de var\. Bucure[ti. VOICAN.L.

: 032-218300.2001 2001. Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA . Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel. Sadoveanu.05. Sadoveanu nr.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful