Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

................................................1.......................1...1............5..1.......Cultura ridichilor de lun\ ............... Soiuri....................5.... 90 8.................... Importan]a culturii.............5..........................6..4..1...... 87 8.........................................1... 46 8.........3........................... 41 7.... Originea [i aria de r\spândire......................... 88 8............... Importan]a culturii........... Soiuri..........................................................3..........................................3. Importan]a culturii............................. Originea [i aria de r\spândire..........................6..................1....3.................................................................. Particularit\]i botanice [i biologice........6.....6............................................... Importan]a culturii.....................4........... 54 8..1................. 47 8..............2.... Particularit\]i botanice [i biologice................... 33 7..................... 48 8.......................6..........2........ Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......... 33 7.. Tehnologia de cultivare...4...3..... Rela]iile cu factorii de mediu ......................2...2..................................4....5....... 82 8...... 76 8.............................2.... MUNTEANU 7..................6...................................................6.6.............3............................................................1.5.........6...... 60 8......... 90 8.................. Rela]iile cu factorii de mediu .... Originea [i aria de r\spândire................... Cultura prin sem\nat direct. 47 8.................. 33 7............................................................................... 39 7..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ............. 84 8.. 54 8.3..............1.....1...2......... Usturoiul comun ..... 37 7...6.............. Rela]iile cu factorii de mediu .........6. STAN...4....................... Rela]iile cu factorii de mediu ...............................3.3.....5........3................... Tehnologia de cultivare....................................... 54 8..................................5.................... 42 7................. 84 8.................. Particularit\]i botanice [i biologice.....2..............3..........2.................... 81 8.................... 89 8....................2.........6.. Soiuri .................... 93 4 ...... Ceapa comun\ .6.......................6.........1....... 73 8. Soiuri.5....... 32 7........2.................. 80 8................................1.............. 83 8.....................5...... Cultura cepei prin arpagic ......... Sfecla ro[ie ...........................................6...... Tehnologia de cultivare......................................3..Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\....... Soiuri. Cultura cepei prin r\sad ..............3.... 80 8. 39 7........ Originea [i aria de r\spândire.... Cultura prin r\sad...2..6............ Prazul .......N...........................................2..........................1................ 88 8..................... N..................................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 48 8... Particularit\]i botanice [i biologice.................6...........1.................. 52 8.....................1.......... Tehnologia de cultivare............ Tehnologia de cultivare.....1. Cultura cepei verzi (stufat)..........5........2..6............................. 40 7............ 39 7....... 87 8...4.......... 91 8......................6...6.............1...........2.......................3...........................

............................. 122 10................2.. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......................................................................................3...2..........1..........1...1................. 96 8...........................5. Cultura de var\...............................4...................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......................1............................. Tehnologia de cultivare... Tehnologia de cultivare............................4....... Ceapa m\rg\ritar.............. Importan]a culturii........3..4......1. Cultura timpurie în teren neprotejat ....... Batatul . Ceapa e[alota........5......1..... 96 8.................. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ...... Importan]a culturii...... 95 8. 105 9....................... Soiuri..........2..... 115 10.......................1................ 115 10..........1.. Importan]a culturii...........2..........2.......4.....2.. Rela]iile cu factorii de mediu .......................1.....1............4........ Soiuri............ 95 8........... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ....1...2............1..........2.. 98 9.............................................................4...6.................. 145 10..1.....2.......2..... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ........ 122 10................ Originea [i aria de r\spândire................. Cultura în teren neprotejat.......1......................... 117 10.........................5................................................... 145 10..6......5...............4.............. 132 10...........................3............... 118 10......1..... 116 10..................... 146 10.............................1. Alte plante legumicole din grupa cepei........ Originea [i aria de r\spândire........ 137 10...... 99 9........ 145 10.......... Cartoful timpuriu.................2.........................4... 120 10.................6... 115 10. 98 9..........................3....... Cultura târzie (de toamn\) ....... Usturoiul de Egipt ..... Particularit\]i botanice [i biologice............. 105 9....................6.................. 110 9......5... Ceapa de Egipt ....2........................................................1.1.1..6..4............... Originea [i aria de r\spândire....6...................................... 98 9...1.... 135 10.......... 100 9......................6.....1............1..LEGUMICULTUR| II 8............................. Tehnologia de cultivare.... 94 8..1..............................6.1...................4...... 102 9.............. 145 10..........4........................................... Cultura prin sem\nat direct în câmp ................................... Rela]iile cu factorii de mediu . 138 10........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................................. Particularit\]i botanice [i biologice.........2................................................3........................... Ceapa de iarn\ sau de tuns .....................6............2.. 146 5 ..........................................................................1.1................6.................................................... Soiuri.................................. Particularit\]i botanice [i biologice.............1...................... 105 9. 146 10. Varza ro[ie ...........................

...... Cultura în ser\ .......................... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................6...1.............7... 167 10...... 157 10............................. Conopida ... 177 10....... 159 10........2....5..7........................................... Soiuri......................... Soiuri............. 155 10.... 152 10...................... 163 10... 151 10.............................. Originea [i aria de r\spândire.4...........................3..................3......................................................2...2..6..............4.. 161 10............................ 175 10............... Importan]a culturii... 155 10......... 163 10........3. 157 10.....4..........................3................... 153 10. 159 10.. Gulia ....................2.... Cultura târzie. 178 6 ..........6...................... Varza crea]\............. Importan]a culturii.....................6..............7............................................... Tehnologia de cultivare.8.. Cultura timpurie în teren neprotejat ....7.5.......................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.5...................................... Rela]iile cu factorii de mediu ........3...............................................5........6............ 157 10................5................................. 148 10.... Rela]iile cu factorii de mediu .......... 176 10..................................1.......1......................6.. Varza pentru frunze..........................3.......6.6...... Varza de Bruxelles ...... 153 10....... Tehnologia de cultivare............... Importan]a culturii. Soiuri...4...........5........2........................................ Soiuri..........5............2....... Originea [i aria de r\spândire.............. Particularit\]i botanice [i biologice...........5............................... Rela]iile cu factorii de mediu .... Tehnologia de cultivare................ Originea [i aria de r\spândire.8......7...........6..6.8..4... 153 10................................6.. 158 10........3................................... 148 10........................................................................................... 149 10.. Particularit\]i botanice [i biologice.. Rela]iile cu factorii de mediu . Originea [i aria de r\spândire...................4...... Broccoli............................6................................. Particularit\]i botanice [i biologice.......... Particularit\]i botanice [i biologice..............4................ 174 10... MUNTEANU 10.. 156 10............. Particularit\]i botanice [i biologice.......... 176 10. 151 10...... Tehnologia de cultivare..............6.............1.................3............... 148 10.......7................................................. Originea [i aria de r\spândire.7.........4..................... 149 10.... Importanta culturii... 150 10. 163 10................7........ 172 10......................................6..5....2....... 176 10...........................2........4........... N.................6..............4......................... 178 10............................3......1........6.......... Importan]a culturii.................3...............4.3.........1................................ Originea [i aria de r\spândire........................ 148 10....... 158 10.................... 151 10........................... Cultura târzie........5......4..... Cultura timpurie ....................................................6.....................................................7........................................N................ 174 10... 178 10............ 174 10........ Tehnologia de cultivare.......... STAN...................................................4..........................................6......6.6.......1..........6............ 151 10................................1... Soiuri....... Importan]a culturii.....3.................... 174 10........ 169 10...............6..........................5..................5..............................................................

................ Cultura în teren neprotejat.....9..........................6.. Cultura timpurie .............. Cultura în sere .. 194 11.2...8.....2................8. 191 10...............1........... 225 11.1....................................6..........3..4.......... 194 11...............................................1.... 180 10........1..................... Castravetele .........................6...........6...........................................1............. Tehnologia de cultivare................1........ Varza chinezeasc\ .........4......... 200 11..... Soiuri...................... 183 10... Soiuri...................... Rela]iile cu factorii de mediu .. 221 11............................................. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ............ Particularit\]i botanice [i biologice................................1.......3.........................2..2........................................... 228 7 .... 220 11.............4.1......5...... 227 11..........3..6................. Cultura în câmp..........2............... Cultura în sere . Rela]iile cu factorii de mediu .......................2....................2.........9.... 180 10..............9..........................3..........................2. 195 11........... Cultura târzie.........6................. 200 11............... 221 11.........4.1.......LEGUMICULTUR| II 10.......2.......1...8.............6.......6..........6......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 225 11.................2......... 194 11................................. Originea [i aria de r\spândire........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................................2............5........................1........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....................... 190 10....... 196 11..... 208 11.. Soiuri .......6.............9........ 188 10...................... 188 10..1.....9.2...................................... 221 11..6............ 188 10.................................. Cultura târzie (de toamn\) .... 198 11...3......................................9........................................... Cultura în r\sadni]e.8............ Soiuri... 222 11................... Particularit\]i botanice [i biologice.............4..1.............2.6. Originea [i aria de r\spândire... Cultura în r\sadni]e...............................6...................9........3.... 190 10...............................1...2........6.... Importan]a culturii.. 191 10........ Tehnologia de cultivare.............................. Cultura timpurie ..........5.. Rela]iile cu factorii de mediu ...........................8...................................................................................5....... 179 10...1.............. Tehnologia de cultivare..........8........................................4.......................... 223 11.... Tehnologia de cultivare..........................8........9............... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 180 10......6........2......... Importan]a culturii...1..........8................6..1..... Pepenele galben ........................ Originea [i aria de r\spândire........... 202 11.............. Particularit\]i botanice [i biologice................ 180 10........................9................................2.3...........6. 226 11........... Cultura în sere ...... Importan]a culturii.... 189 10.................................. 221 11......................2... 186 10..... Particularit\]i botanice [i biologice.........6.....................1......4.......................... 184 10...2................. 219 11...............

...3.......... 238 11............5...1..3.......................2.................................... Soiuri ................... Originea [i aria de r\spândire.................4............................................................ Pepenele verde ...... Particularit\]i botanice [i biologice...........4....... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ... 239 11..4. 237 11..3...................1.................................... 234 11......................................6.... STAN...................... 230 11........................6............. Rela]iile cu factorii de mediu ... 237 11.......................... Soiuri.......4.................. Tehnologia de cultivare.............................. 237 11........................................ Importan]a culturii..........................3... 230 11........3..1......3............5.............................. 236 11..................4............... 230 11............ 229 11... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.......2.........3 Particularit\]i botanice [i biologice..6.............. 240 8 .5..5........4.............. 237 11.......................5............. Tehnologia de cultivare.....3............................................... 229 11.....4................... Soiuri.......................... Tehnologia de cultivare........................5.................4......... Dovlecelul patison..... 233 11........5............................4............. Originea [i aria de r\spândire............ 233 11....2................................... Originea [i aria de r\spândire................5.....4...............................3......................... Dovlecelul comun......................... Particularit\]i botanice [i biologice..................... 238 11.............. 233 11.........4......N........... Rela]iile cu factorii de mediu .. 228 11.......4........5............. Importan]a culturii...... 236 11........ N............. Rela]iile cu factorii de mediu ...............2......... Importan]a culturii ...3......5...........6......................................1................ 228 11..... 234 11........6... MUNTEANU 11.................................................. Cultura în câmp...... 234 11.........

care sunt anuale (Butnariu H. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. afânat. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. păstârnacul. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. în special glucide. 1993). deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. deoarece. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. În general. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. lemnos şi liberian. pătrunjelul pentru rădăcini. şi colab. mai ales în primele faze de creştere. a substanţelor de rezervă. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. precum şi în Moldova.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. În România. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. Transilvania. 1993). dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. pretenţioase. faţă de umiditatea solului şi de lumină. 9 . cu excepţia ţelinei.. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. solul trebuie să fie uşor. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic.

MORCOVUL Daucus carota L. sativus (Alef.). până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.35%. Anglia. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.. China.89%.1. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. 7. în Iran (Banga. P-0. B2 şi substanţele minerale: Na-1. carota s-au format subspeciile syriacus. La noi în ţară. cilicicus. morcovul se cultivă în toate judeţele.44%.1). Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. 1985). În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.1. pe soluri uşoare sau mijlocii. acid ascorbic 3..9 mg /100 g substanţă proaspătă. iar în anul al doilea tulpini florifere. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.a. STAN. ghiveciuri etc. flori şi fructe (fig. Morcovul a fost luat în cultură în sec. 7. N. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. cv.52 %. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. citat de Zanoschi. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.8 mg/100 g substanţă proaspătă. MUNTEANU 7. supe. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. ciorbe. syriacus. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. în stare crudă (salată). de conserve şi sucuri.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.3%.2. acestea mai conţin vitaminele B1. X d. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. al XVIII-lea.79%. albă şi galbenă. 1985). 10 .14%. proteine 1.N.1.1. japonicus. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. mediterraneus şi japonicus). la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.4. subsp. Pe lângă cele menţionate. H. în acest mod.. bienală. K. prin Spania. carotenoide 8. Mg – 0. Mari cultivatoare sunt: SUA.39 %.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. 7. În prezent. sub formă deshidratată. în special Daucus carota L. sativus (Hoffm) Arc.3. predominând formele de culoare violacee. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Prin încrucişarea ssp. zaharuri 6. Ca – 0. Japonia ş. Italia şi Grecia. 1984). Franţa. celuloză 1.1. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87..

Atât tulpina principală. albe.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. Fructul. de culoare roşieportocalie. peţiolate . La circa 35– 40 zile de la răsărire. impropriu numit sămânţă.cele bazale şi sesile .2 .. uneori cu nuanţe rozacee.5 m.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. cilindrică. 7.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. entomofilă. iar unele rădăcini până la 2 m. Tulpina floriferă. cu flori mici.Morcovul: a . de lungime mijlocie. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă. rar Fig. cu cilindrul central redus Fig. este ramificată. d . este o pseudoachenă. fistuloasă şi înaltă de 1. de calitate superioară.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. aspru păroasă. schimbându-şi treptat forma.1 .2 – 1. 1973) sterile). penat-fidate. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. b . 1985). pentamere. costate şi cu ţepi. c . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. 11 . până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.2. striată.rădăcină soi valoros.frunză. 7.cele superioare. mărimea şi culoarea. hermafrodite. de plantă sălbatică. care se formează în al doilea an. zigomorfe. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.

se poate produce o vernalizare prematură. Pe solurile grele. MUNTEANU 7. morcovul are cerinţe ridicate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă.N.5–7. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. semitimpurii (110–130 zile).1) . Presto F1. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. cu pH-ul 6. mai ales pe solurile uşoare.1. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Dacă primăvara este rece. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. 12 . Nanco F1 etc. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. în funcţie de soi. STAN. durează 36–70 zile.5. tasate. Primo F1. producţie mare – până la 70 t/ha etc. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Faţă de umiditate. profunde. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Hytop F1. N. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. bogate în humus (4-5%).5. Insuficienţa luminii. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. se formează rădăcini diforme sau ramificate. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. bine afânate. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. timpurii (80110 zile). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Faţă de lumină. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. iar cea optimă de 20-250C. sărace sau cu exces de azot.4. 7. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C.1. permeabile. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. mai ales în primele faze de creştere. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. În timpul îngroşării rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

6. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.5 l 6l 6l 1.5 kg 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 l 1.2).5 l 1. MUNTEANU 7. imediat ce se poate intra pe teren. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. N. spanac. 7.2.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 l 6l 6l 1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. fasole etc. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. fără încorporare. producţia fiind destinată consumului de toamnă. culturi furajere pentru masă verde (secară. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. recoltate în iunie – iulie. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 kg 1. pré – preemergent. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. post – postemergent 14 . cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. La pregătirea terenului.N. Lucrările de pregătire a terenului. castraveţi. conopidă. Locul în asolament.5 Fusilade S 12. bulboasele şi varza. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. leguminoasele. industrializării sau păstrării peste iarnă. Toamna.. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Tabelul 7. iar culturile timpurii de morcov.5 kg 1.7). ceapă verde. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.1. STAN. Primăvara. cucurbitaceele.5 l 1. borceag).

iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Fig. pentru culturile succesive de morcov.pe teren modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. în rânduri echidistante. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.). Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii.3 .3. 7. în benzi de câte patru rânduri 15 . În cazul terenului modelat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . 7. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. în funcţie de starea arăturii. Epoca de semănat. în benzi. la care s-au îndepărtat ţepii.pe teren nemodelat.5 cm. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Dacă solul este prea uscat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.Scheme de semănat la morcov: a .LEGUMICULTURĂ II Vara. Dacă solul este prea afânat. c . b . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Adâncimea de semănat este de circa 2. folosind 4–5 kg seminţe la ha. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.pe teren modelat. se tăvălugeşte înainte de semănat.

16 . Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Lucrările de întreţinere. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. de erbicidare.N. morcovul se recoltează în luna octombrie. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. iar dacă este necesar.3). când rădăcinile au cel puţin 1–1. Când rădăcinile ating 2–2. după căderea primelor brume. pir) se adaugă Fusilade. După răsărirea culturii.2–1. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. CSSL-9 sau A-761.5 kg/ha.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. în doză de 1. în legături. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. se erbicidează cu Afalon 1. N. la nevoie se udă prin aspersiune. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. eşalonat. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. La hibrizii F1. începând cu luna iunie. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. se face prin smulgere sau dislocare. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. STAN.5 l/ha. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. şi mecanic prin prăşit şi plivit. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Pentru păstrarea peste iarnă. ceea ce permite reducerea costurilor. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. MASTER – PLATT). în cazul culturilor timpurii. Recoltarea. cu 600 l apă. se fasonează şi se sortează pe calităţi. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

7 – 3. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). (Bodea şi colab.2. Tabelul 7.. Primul 18 . la 56 mg/100 g s. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. În cantităţi mai mici conţin K. ca materie primă în industria conservelor. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.1 2. g Acid ascorbic.2 1.4.5 1. 7.290 0.30 Rădăcini 11.) A.25). mg /g. Ulei eteric.3.02 – 0. radicosum (Alef. MUNTEANU 7.7 .4 . Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. 7. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.p.4 0. N. g Cenuşă.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.2. Compoziţia chimică a rădăcinilor.5 – 25. g Proteină (N x 6.9 58 .p.4. g Zaharuri.2.7 ..W.1 1. STAN.6 – 36.1.) Substanţă uscată.5 – 3. crispum (pătrunjelul pentru frunze). P. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.s.4.2 0. organ de sinteză (tabelul 7.6 .2. iar cel în Fe.N. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).1. Hill cv.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. 1984). A fost cultivat de greci şi romani.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. radicosum (Alef.).p.7 20 – 35 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.2. Ca. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. % substanţă uscată Frunze 12.016 – 0.3.10. sylvestre).

5. tulpinile florifere. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. reavene. 7. c . Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). suculente. Faţă de sol. 7. Polenizarea este entomorfilă.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. de culoare albverzuie. de culoare verde-închis.floarea. terminate cu umbele compuse.2. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. florile şi seminţele (figura 7. grupate în umbele compuse. 1973). care la maturitate se desface în două semifructe. în al doilea an. lucioase. Florile sunt actinomorfe. glabre. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Pătrunjelul. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. hermafrodite. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.2. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. creţe. dar rădăcinile sunt mai aromate. 7. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. putând ierna în câmp. numite mericarpe. ramificate. formează.5) 19 . Al doilea formează rădăcini subţiri. uneori fistuloasă. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.fructul mediul exterior. fiind o plantă bienală. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. netede sau gofrate. mici. Fructul este o pseudodiachenă. lung pedunculate. cu frunze trifidate.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. cu ramuri aproape erecte. ramificată.frunza.4. d . pentamere. înaltă de 80– 150 cm.4) Tulpina floriferă. adânci. cu miros caracteristic. scade producţia. este cilindrică sau uşor muchiată. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.

N. MUNTEANU 20 . STAN.N.

combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. convar. se aplică 4–5 udări.11). Udarea culturii se face diferenţiat. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Pentru culturile de toamnă. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. hortensis Ehrh. sortarea şi ambalarea manuală.. astfel. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. culturi furajere pentru masă verde). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. salată. fertilizarea suplimentară. în special. Rădăcinile au gust dulce. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.3. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Astfel. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.2). o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.6.3). astfel.LEGUMICULTURĂ II 7. locul în asolament. spanac. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. curăţarea de pământ şi frunze. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. seminţele să se umecteze.1) şi peptide (11. de glucide (4. recoltarea se face după primele brume (15. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.5 kg/ha. ridichi de lună. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.1. În culturi succesive. în funcţie de scopul urmărit. Recoltarea se face diferenţiat. în funcţie de regimul de precipitaţii.10 – 15.3. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .u. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).p. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. pentru consum în timpul verii. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. 7. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. alături de morcov. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. în legături.5 % s.8 – 15. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.2.2).8 – 10 % s. dar nu să germineze). reprezentată. Până la introducerea în cultură a cartofului.

62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). puternic striate. 51 mg Ca.). pe terenuri umede şi umbroase. uşor gălbuie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. suculentă.N. la 100 g s. Fig. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.p.p. iar cele mature până la minus 8–100 C. MUNTEANU (24. 23 mg Mg. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. plantele tinere rezistă până la – 50C. 73 mg P.3. 7. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. dar excesul îi dăunează mult. Păstârnacul preferă umiditatea. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. dulce şi cu miros caracteristic.9 mg vitamina C. cu rizoderma de culoare albă. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. penatsectate. cu pulpa albă sau gălbuie. 139 mg S.3.7 mg vitamina PP. Se cultivă în Europa. înalte de 100–150 cm.10 mg vitamina B1. unde creşte spontan. de culoare cafenie. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. oval – turtite. uşor pubescente. 7. N. se găsesc: 469 mg K.3. 0. Asia. 0.4. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 3 mg Na. pubescente. 7. aripate. Seminţele germinează la minus 2–30C. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. STAN. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). slab ramificate.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 7. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Fructele sunt pseudodiachene.3. America şi Australia. care le imprimă aroma caracteristică.5). săruri minerale (la 100 g s.8 – 28. 0. florifere. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 7. 22 .2.

de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.6 mg P.9 mg K.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.p. 0. sporadic. 3. La 1 g s. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.u. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.5 mg B. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. Acestea mai conţin zaharuri 1. se găsesc 59. dar cu unele particularităţi: . citric.5 mg Fe. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.): 0.7 – 1.31 mg Zn. 2. vitaminele B1.6).LEGUMICULTURĂ II 7. convar.6) .4.8 mg SiO3. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.4. 23 .p.p.p. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. în special. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 17. .. proteine 0. 29. iar gustul şi.9 mg Na. 1. 0. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.3 % s. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. nu este indicat să se semene din toamnă.8 % s. 7. într-o măsură mai mică. prin udarea culturilor. 7.3. cu rădăcini conice. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. 5.6 – 1. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.2 mg Ca.se menţine.7.).) Graud. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).1.p.15 mg Mn etc. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile)... a salatelor şi pentru murături. acizi organici (malic.6. în benzi de câte trei rânduri. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).3.2 % s. o umiditate constantă. B6. frunzele verzi.5. lipide 0. cu rădăcinile conic–alungite. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.). oxalic.. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. În cultură. Recoltarea se face toamna târziu. B2.u.se seamănă în teren modelat. rapaceum (Mill. etc). 1975).

N. MUNTEANU 24 .N. STAN.

7. pe lângă ţelina pentru rădăcini. graveolens L. 7.3.2. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 1973). secalinum Alef.4. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. fiind considerată plantă medicinală. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. Este cultivată din antichitate. 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.) şi cea cultivată 25 . La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele..4.LEGUMICULTURĂ II Fig. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.pe teren modelat. convar.p. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .6 . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. b . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.

7).}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. STAN. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. ce se desface uşor în două mericarpe. c – plant\ semincer\ hermafrodite. nu poate ierna în câmp. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Polenizarea este entomofilă. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. 7. 7. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. lucioase şi de culoare verde – închis. înfloreşte şi fructifică (fig. b – frunz\. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Pers. 7.7 . cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare).4. chiar din primul an. sunt simplu penat sectate. ramificată. N. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. pivotantă.) care. graveolens L. de culoare brunie. dulce) (Mill. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. convar. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. 26 . amară şi necomestibilă. pentamere. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. formează o rădăcină subţire.N. în primul an. sunt glabre. este striată şi ramificată. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. datorită conţinutului lor mare în apă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rozeta de frunze este înaltă. iar cele mature la minus 7–90 C. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). a – r\d\cin\ îngro[at\.4. de culoare albă.

iar în solarii. Se cultivă numai în condiţii de irigare. sunt prezentate în tabelul 7. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. cu pH-ul 6. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. cât şi în cazul culturilor succesive. 27 . cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. varza. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare.5. Este o plantă de zi lungă. la 20 martie – 10 aprilie. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. castraveţii. atât pentru cultura în ogor propriu. Producerea răsadurilor. În cadrul culturilor succesive. Înainte de semănat. ţelina poate fi cultivată după spanac. folosind 0. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Lucrările de pregătire a terenului se fac. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Spre deosebire de morcov. iar pulpa devine grosieră. bogate în humus. 7. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. ca şi în cazul culturii morcovului. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).5–7. fiind indicată pentru culturi asociate.0. conopida etc. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). ardeii. toamna. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. salată sau ridichi de lună. germinează greu. 7.4.6 – 1 g sămânţă la m2. profunde. la cultura de ţelină. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Locul în asolament. suficient de umede. care se încorporează imediat în sol. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase.4. pentru cultura târzie.6. tomatele. 3 g/1 kg sămânţă. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. cerealele.

N. MUNTEANU 28 .N. STAN.

la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. 7. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.pe teren modelat în straturi late. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. b .1 %. 7. de exemplu Revital 0. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . răsadul se sortează.8). 29 .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8 .LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. iar rădăcinile se morcilesc.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. la 30 de cm între plante pe rând (fig. se fasonează. Fig.

) Alte componente sunt reprezentate de lipide. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).p. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. plantele se smulg.3). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. B2. Fe etc.5. fructoză şi zaharoză).p. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. combaterea buruienilor.1 % s.6-1. Ca.N. B6. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. care variază între 1. PP şi 30 . sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.convar. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Recoltarea se face diferenţiat. Pentru culturile târzii. acestea se curăţă de pământ.). Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). valorificarea făcându-se cu frunze.5–1 kg/ha. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). mai ales. S. B1. fertilizarea suplimentară se repetă.5. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. reprezentată.) şi proteine (0. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. săruri minerale de K. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. P. N. Mg. convar. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Na. La culturile timpurii.p. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. 7. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).64 şi 8. fertilizarea fazială. la 3–4 săptămâni. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. STAN.). în funcţie de scopul urmărit.p. prin glucide. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. în legături. (glucoză.1. în cantitate foarte mică (0.9% s. La cultura târzie. RIDICHILE Raphanus sativus L..

unde s-a selectat din specia R. Homutescu .5. cenuşie sau neagră. Japonia. unde a rezultat din specia R. în cadrul culturilor succesive. şi centrul mediteranean. lung peţiolate. Asia şi America. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani.3. (Zeven şi Jukovschi. albă. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Frunzele din rozetă sunt mari. În cazul ridichilor de lună. 1975). autoincompatibile. maritimus L. iar cele superioare lanceolate şi sesile. ovală sau alungită.9). La multe soiuri de ridichi. putând fi sferică. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. etc. prin hidroliză enzimatică. lirat penat-sectate. 1965). tetramere. cu frunzele bazale scurt peţiolate. violete sau roze. Egipt. acoperite cu perişori rigizi. 7. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. care. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. se găseşte un ţesut care conţine antocian. bactericidă şi vermifugă. uşor pubescente.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. caracteristic aromei ridichilor. cu marginea dinţată. cu polenizare. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. violacee. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. cu un rostru ascuţit. devin spongioase. raphanistrum L. de 80–100 cm înălţime. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Tulpinile florale sunt ramificate. Grecia. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. 7. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Fructul este o silicvă indehiscentă..5. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Italia. albe. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. ovale. 31 . de formă alungită. înglobate într-un ţesut spongios. alogam-entomofilă. 7. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).2. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. sub rizodermă.

Ridichea: a .9 . c .plantă în faza floriferă.. însoţite de secetă. 1973) 7. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.structura rădăcinii. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).5. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.rădăcină îngroşată. 1956.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Gherghi şi colab. MUNTEANU Fig. creşterea încetează. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. b .N. 32 . STAN. 7. d . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. N. Temperaturile mai ridicate.4. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. La o temperatură mai mică de 6–80 C.

se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.6. pentru cultura timpurie.5. pentru cultura de toamnă. în special în Japonia şi China. când zilele sunt mai scurte. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). de aceea. castraveţii de vară etc. eşalonat în mai multe etape. aconthiformis Mark.6. care urmează sau precede cultura ridichilor. În Asia.5 %).LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. de vară (60 – 80 zile). De regulă. castraveţi etc. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. sau vara.conice. ridichea este destul de pretenţioasă. vara. 2 kg P2O5. 7. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. 7. şi în perioada 20 august–10 septembrie. Din această cauză.8). ce pot atinge 1 m lungime. 2.). 1994). La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. mazărea şi fasolea de grădină. Faţă de umiditate. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. fără a mai forma rădăcina tuberizată. 33 . prin semănat direct. cu rădăcinile tuberizate cilindro . având o perioadă scurtă de vegetaţie. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.1. bogat în substanţă organică (3. înaintea culturilor de tomate. care se folosesc în stare crudă ca salată. ridichea de lună formează tulpini florale. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. cu greutatea de cca. cât şi în teren protejat. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. 1 kg bucata.). Înfiinţarea culturii se face în câmp.5.2 kg Ca şi 0. profund. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. vinete. se lignifică. reavăn. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). devin spongioase şi cu gust iute. var. 1995). de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. 5 kg K2O. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). la interval de 10–15 zile. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Tehnologia de cultivare 7. atât în câmp. cât şi pentru cele înfiinţate vara. Consum specific: 5-6 kg N. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).5. în luna martie. ardei.

N.N. STAN. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

(fig.N. aplicat premergent). Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. dacă este nevoie.02 %. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. folosind 300–350 m3 apă/ha.05% sau Fastac 10 EC 0. La culturile de toamnă. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . N. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). după formula 62. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. 7.5 + 12.pe teren modelat.5 cm adâncime. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 36 .10).pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. se vor face 1-2 udări. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. Fig. la 2–2. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. STAN. 7.10 . b . la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.5 cm x 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.

Se asigură o umiditate moderată şi constantă. cât şi asociate cu alte culturii. 37 . Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. ceapă verde. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Se seamănă la adâncimea de 2–2. 1995). semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. atât în culturi pure. Ridichea de lună se cultivă în sere. la 2-3 zile de la semănat sau. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. 7. Producţia este de 8–10 t/ha. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.03 – 15. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.11. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Se seamănă des.7. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.5 cm. în 2–3 reprize. spanac.5. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.6.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. În vederea evitării alungirii plantelor. folosind 5–6 g sămânţă la m2. iar pe suprafeţe mari.2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Lucrările de întreţinere.06–15. în perioada 20.). se reduce cantitate de sămânţă la jumătate.07) la ridichea de iarnă. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Atunci când se realizează cultura asociată. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. se vor menţine temperaturi scăzute. timp de 5–7 zile după răsărire. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. răsadniţe şi solarii. prevăzute cu role de tasarea pe rând.

7.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . MUNTEANU Fig. STAN.11 . N.N.

unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). rubra Familia Chenopodiaceae 7. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). când sunt tinere. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.H. avitaminoze ş. sin. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. se folosesc la salate.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. salate coapte sau fierte. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. denumită şi sfecla de masă. Dintre vitamine. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. soteuri.a.I. în Italia şi Franţa. 7. piureuri etc.6%). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. esculenta L. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. în mod semnificativ.2. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. 1998). Ca plantă legumicolă./100 g).. recolta apare destul de devreme. ciorbă şi supe de legume etc. apoi vitaminele B1. Mării Negre şi Mării Caspice. cea mai importantă este vitamina A (20 U.2 – 1. (Dumitrescu şi colab.6%). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. 1998). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general.. ssp. deşi nu este o bună premergătoare etc. dar folosită ca plantă medicinală. cultura se înfiinţează prin semănat. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.6. 39 .6. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. f. săruri minerale. Frunzele. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). în legături. din care se remarcă. 7. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).1. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). De asemenea. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. ciorbe. cu excepţia răritului. canditiva Alef. Importanţa culturii Importanţa alimentară. substanţe proteice (1. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. var.

deşi nu ocupă suprafeţe mari. e . două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . MUNTEANU În }ările Române. tulpina floriferă cu flori. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.floare Rădăcina.rădăcină. iar în cel de-al doilea.tulpină floriferă. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.frunză.7. Fig. Pe plan mondial. 7.N. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. fructe şi seminţe (fig. rădăcinile pot căpăta. cum ar fi zonele premontane sau montane. în general. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. După îngroşare. STAN. N. d .3. sfecla roşie.6.12). c . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. 7. b . uneori şi frunzele tinere.Sfecla roşie de salată: a .12 .secţiune transversală prin rădăcină. este pivotantă cărnoasă. în primele faze de vegetaţie.

4. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Frunzele. cordat. Florile sunt hermafrodite. în anul I. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. ţesutul Fig. au culoarea roşie. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. lung peţiolate. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. considerate impropriu fructe sau seminţe. 41 . 7. sesile. grupate pe un ax mic. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). este roşie-închisă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.6. din zona centrală a rozetei. 1998). de culoare roşie– verzuie. 1973). 7. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). în mod succesiv. cât şi în interior. rădăcina prezintă zone concentrice. sunt mari. Polenizarea este alogamă. cu limbul ovat. 1992). prin apariţia.13. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. organizate pe tipul cinci. Florile sunt mici. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Nervurile sunt evidente. În anul al II-lea. uneori şi entomofilă. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. De asemenea. mai multe glomerule formează un panicul lung. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. cu marginea întreagă. uşor neregulată. atunci aceasta va fi globuloasă. pentru realizarea unor recolte performante. de culoare roşie. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. concrescute. atât la exterior.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Frunzele tinere. la planta complet dezvoltată.13 .LEGUMICULTURĂ II conică). Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. formând un glomerul. În secţiune transversală. anemofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.). Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. peţiolul este de culoare roşie.. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică.. lanceolate. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Culoarea rădăcinii. cu suprafaţa ondulată. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Totuşi. a mai multor zone de ţesut cambial. 7. mult mai intensă. constituind aşa-numitele glomerule.. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab.

întâlnite. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. tardive). În primele faze de creştere. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. formând tulpini florifere în primul an. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Lipsa de umiditate. în funcţie de forma. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. plantele se pot vernaliza. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.6. timp de 2–3 săptămâni. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.N. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). În condiţii optime. în perioadele de secetă. dar plantele nu suportă umbrirea. prin răsad.5. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. mai rar. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. determină formarea unor rădăcini mici. bune pentru consum. în gospodăriile familiale. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. iar cea optimă de 18-200C. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. plantele răsar după 10-12 zile. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. mai ales în grădinile familiale. şi unele populaţii locale. N. profund. 7. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. cu capacitate ridicată de reţinere a apei.6. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. În România se cultivă un număr redus de soiuri. de perioada de vegetaţie (timpurii. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. de asemenea. mărimea şi culoarea rădăcinilor. După formarea primelor frunze adevărate. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. 7.9. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. plantele solicită condiţii de zi lungă. STAN.6. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. 42 . MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. lipsite de suculenţă. În faza de frunze cotiledonale.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Pregătirea terenului începe toamna. prin semănat direct. la culturile succesive.N. imediat după aplicare. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Modelarea este obligatorie. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. în funcţie de soi şi momentul recoltării. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. cât de curând posibil. STAN. după cum s-a anticipat. Înfiinţarea culturii se realizează. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). primăvara. N. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Fig. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după recoltarea acestora).7. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.14). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.14 . 7. ca fertilizator starter. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. după grăparea cu grapa cu discuri. Modelarea terenului se execută. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.

următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. dacă îngheţul a surprins cultura. pentru situaţia prezentată. purici etc. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). 45 . în timpul toamnei. în continuare. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. recoltarea se efectuează manual. de regulă. În timpul verii. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată).LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. se realizează aproximativ ca la morcov. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit.). Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. cultura având o densitate mai mare. mai ales pentru culturile timpurii. Recoltarea sfeclei pentru consum. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. se efectuează o praşilă manuală pe rând. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. în acest mod. obligatoriu. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. cronologic. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor).. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. dispuse echidistant la 37–40 cm. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. 1992). Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. se efectuează printr-o singură trecere. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21.. Întreţinerea culturii. În cazul culturilor timpurii. când. altfel. un tăvălugit al terenului. toamna târziu. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. semănătoarea Saxonia. Lucrările de îngrijire sunt. 1998). 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). în condiţii de secetă). cazmalelor. În prima rundă de lucrări prezentate. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. prin smulgere. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. răritul plantelor la 1020 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. se asigură. Cel mai târziu. După zvântarea terenului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar.

iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. 1973).N. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.1. împreun\ cu cele men]ionate anterior. dup\ tomate [i varz\. 46 . Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. N. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. porrum L. (dup\ Bala[a. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. usturoiul comun (A. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae.). ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.). bulbul. ssp. Allium sativum ssp. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. Alte specii din aceast\ grup\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. STAN. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. iar la altele numai frunzele verzi. vulgare) [i prazul (A. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. tulpina fals\ [i frunzele verzi. bulbi[ori aerieni. Tabelul 8. în general. sunt prezentate în tabelul 8. iar sin. sativum L.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în inflorescen]e apar Alium sativum var.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

De aceea. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Temperatura. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. MUNTEANU 8. În aceast\ faz\. induc]ia floral\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. iar dac\ se formeaz\ crust\. dac\ se întârzie cu sem\natul. mai ales în primele faze de vegeta]ie. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. determinate. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. în perioada de iarn\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. solul. Apa este considerat\ ca un factor major. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii.1. înfiin]ate prin sem\nat direct. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . În acest caz. prin aspersie fin\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. implicit. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. dup\ cum s-a specificat. se cere.N. se produce vernalizarea [i. Astfel. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). O umiditate ridicat\ în sol. astfel. în faza de germina]ie [i r\s\rire. `n mod special. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. STAN. mai ales peste 20-22 mm. în defavoarea bulbului. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor.4. N. lipsa apei întârzie cultura. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Plantele nu formeaz\ bulbi. plantele formeaz\ tulpini florale. de care depinde succesul culturii. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. astfel. în mod evident. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. aplicarea unor ud\ri u[oare.

întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. refacerea rapid\ a sistemului radicular. dar [i de sistemul radicular.. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. 1998). solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. poate reprezenta un element de succes al culturii. eventual. de regul\ în treimea lor inferioar\. În acest caz. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. ceapa se cultiv\. nematozi). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în timpul depozit\rii (Erwinia. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. care atac\ în mod special bulbul. în principal. aluviunile con]in mult\ argil\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i. 1.6 kg K2O [i 1. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. pe soluri aluvionare. Sclerotium. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. în primul rând datorit\ texturii. adesea.1 kg P2O5. Aceste cerin]e se bazeaz\. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. chiar dup\ recoltare. pu]in dezvoltat. 4. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari.a. la cultura premerg\toare. amplasat în stratul superficial al solului. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. în unele lunci. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. de exemplu. în zona polderelor. 53 . dar bine structurate. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Botrytis [. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. nisipoase. fertile [i bine structurate (aerisite). se pot instala agen]ii patogeni. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.). precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).LEGUMICULTUR| II bulbilor. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Aerul. De aceea. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. deoarece.4 kg N. se recomand\ solurile mijlocii. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Consumul specific (kg/t produs). În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. În Olanda.

de c\tre Popandron. în special. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.6. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.L. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Culoarea poate fi galben\. pentru stufat (ceapa verde). pentru deshidratare.5.1. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Alegerea terenului. dotarea cu sem\n\tori de precizie.1. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. ro[ie sau alb\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.F. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. În condi]ii tehnice moderne. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. care se seam\n\ bob cu bob. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Vidra. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.1. STAN.. MUNTEANU 8. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. 1994). iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.6. La noi în ]ar\. form\ [i m\rime. 1998) 8. 54 .N. 8. Kaba). sistem de irigare prin aspersie. prin arpagic sau sem\nat direct. prin r\saduri (ceapa de ap\.C.1. la I. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. cultura poate fi complet mecanizat\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. prin arpagic. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. N.

LEGUMICULTUR| II 55 .

nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. de toamn\ sau de prim\var\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. în vederea sem\natului. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. STAN. cum ar fi: legume le cucurbitacee. respectiv toamna [i prim\vara. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. În acest caz. verde]urile. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. la 25–30 cm. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\.-3. care nu au fost administrate în toamn\. în prim\var\. pentru epoca de toamn\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Speciile leguminoase nu se recomand\.N. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. În acest sens. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Dual 2-3 l/ha). modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. solanaceele [i legumele din grupa verzei. pentru epoca de prim\var\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. toamna. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive.2). atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at.D. 1973). astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. urmând a fi încorporate. De asemenea. care este obligatorie. N. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. ~n ambele situa]ii.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 . STAN. N.N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN. MUNTEANU 64 . N.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN. N.N. MUNTEANU 66 .

a. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Prim\vara devreme. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. cu încorporare. la adâncimea de 1012 cm. mai ales. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Astfel. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. de exemplu. 6-8 l/ha. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. De asemenea. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. în medie. executate perpendicular una pe cealalt\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). prin realizarea sa. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. exclusiv. Imediat 67 . ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. chiar la noi în ]ar\. Satecid 65 WP. în toamn\. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. 6-8 l/ha sau Pivot. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd.

în mod practic. Lucr\rile de îngrijire. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. în general. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. se face încorporarea produselor administrate. pân\ la 5-10 aprilie. Distan]a între semin]e pe rând va fi. r\s\ririi [i ob]inerea.. cu norme de circa 100 m3/ha. prin competi]ie reciproc\. 1998). cu rândurile încheiate. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. a unei culturi uniforme. de regul\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Culturii de arpagic i se aplic\. 68 . 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Pe teren nemodelat.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. N. de 2-3 cm. de la care se elimin\ r\ritul. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. pentru suprafe]e mari. În acest sens. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. prin cea de-a doua gr\pare. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab.5-15 cm. 1998). necorespunz\tor calitativ. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Altfel. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama.. sub 7-8 mm. ori plantele nu vor fi uniforme. În aceste condi]ii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Dup\ începerea r\s\ririi. în medie. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. În acest fel. în final. multe plante vor pieri. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. înfiin]at\ prim\vara. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. echidistante la 12.N. MUNTEANU dup\ erbicidare. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. STAN. iar la densit\]i prea mari.

de regul\. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. 69 . nu se mai poate realiza. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Lucrarea se realizeaz\. în mod deosebit. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. printr-un plivit manual. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. combaterea buruienilor. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. practic. 2-3 ud\ri. de exemplu cu Afalon. În acest scop. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. controlul acestor d\un\tori. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Cu toate acestea. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere.5% în care s-a ad\ugat aracet. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. mai ales pentru distrugerea crustei. De aceea. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. inhibitori sau chiar desican]i. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.2 [i 8. la sfâr[itul lunii iulie . de obicei. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. se opre[te irigarea. În aceast\ situa]ie. mu[tele depun ou\. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). ca [i la ceapa ceaclama. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Fiziologic. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare.începutul lunii august. plantele vor fi infestate [i . iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.3. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. iar buruienile sunt în faza de rozet\. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. în final. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului.

uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. La suprafe]e mai mari. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Dup\ aceast\ opera]ie. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. adic\ în afara intervalului de 4-180C. A[adar. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere.N. STAN. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute).4) Tabelul 8. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. 70 . plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Dup\ acest stadiu de maturare. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). În felul acesta. dislocarea se poate face [i mecanizat. N.

Epoca de înfiin]are. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Uneori. dar s\ se asigure. semimecanizat sau mecanizat. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. în mod mecanizat 71 . unde este prev\zut\ mecanizarea. 1994). plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama.LEGUMICULTUR| II b. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. între 1 [i 15 aprilie. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. înfiin]at\ prim\vara. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. u[or argilos. a lucr\rilor de îngrijire. În aceast\ situa]ie. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Plantarea se efectueaz\ manual. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. O epoc\ ra]ional\ ar fi. chiar par]ial\. în func]ie de zon\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a.3). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. obligatoriu. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. 1973. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. dup\ unii speciali[ti. în func]ie de condi]iile meteorologice. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. echidistante la 15-20 cm. Brewster. densitatea recomandat\.

care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. 1992). Densit\]ile sunt. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. STAN.0-3. Uneori. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Din aceast\ cauz\. cel pu]in o singur\ dat\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). la aceea[i distan]\ între ele. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Lucr\rile de îngrijire. inclusiv cele de sem\nat. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol.5 cm. Manual.N. de asemenea. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. N. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Dup\ r\s\rire. De asemenea. de 28 cm. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). mai ales în condi]ii de secet\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. pe de o parte. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. au un caracter general. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dar adaptate corespunz\tor. Pe teren nemodelat. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. precum [i distrugerea crustei. 72 . asem\n\toare. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. în momentul de mare necesitate a plantelor. aceast\ opera]iune se face cu sapa.. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. îndeosebi pe solurile u[oare. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pe de alt\ parte). pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit.

trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Mai mult. ori de câte ori este nevoie. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De asemenea. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. brânzeturi. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Indiferent de acestea. care este primul element de succes. 73 . Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. aspectuo[i. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.a. fiind unanim apreciat\ de consumatori. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe.. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. teren perfect nivelat. În multe ]\ri. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. 8. pentru anumite zone sau microzone legumicole. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). cultura este totu[i rentabil\.1. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. de exemplu. în condi]ii normale meteorologice. În afar\ de acestea.6. Bulbul are un gust iute dulceag. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. 1992). pân\ la 30-35 t/ha. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. De obicei. în func]ie de zona de cultur\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. tocan\ pentru iarn\.3. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale.

0 kg/ha. Dumitrescu [i colab. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.a. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. plivirea. substan]e bioactive). cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. 1998) [i. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. condi]iile tehnice. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\.. N. îngr\[\minte minerale [.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 74 . Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.5-4. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. în func]ie de densitatea culturii. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. eventual. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. De asemenea. a. turb\. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. de aceea. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\.. De asemenea. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.0 kg/ha [i 3. insectofungicide [i. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. de asemenea.N. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. b. un sistem radicular bine dezvoltat. nisip. STAN. tradi]ie. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. În figura 8. mobilizat. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp.5-2. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Dup\ cum se va vedea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. 1992. în mod special. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. gradul de intensivizare a culturii. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. aerisirea.

cu diametrul de cel mult 4-5 cm. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. b . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 75 . Dumitrescu [i colab. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.densitatea = 500-600 mii plante/ha.6 . de circa 200-250 grame. cu plantatorul. odat\ cu modelarea terenului. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Fig. pe rândurile marcate pe strat. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. cu circa 300 m3 ap\/ha. 1992. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. prin aspersie. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. în final.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Uneori. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.. În acela[i timp.. 8.

care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. a. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. în mod tradi]ional. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. la 10-15 zile dup\ plantare. Cultura în câmp se aseam\n\. atât ca anterioar\. Momentul recolt\rii.). iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. în luna septembrie. se aplic\ între 5-7 ud\ri. [i sub form\ de funii. par]ial. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. Produc]ia este de 25-30 t/ha. supe. solarii sau sere. [i o afânare permanent\ a solului. în dou\ reprize. din punct de vedere agrotehnic. pentru diferite salate. N. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. De asemenea. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. 8. mai ales c\ dimensiunea acestora este. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Irigarea se face din abunden]\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Bulbii de ceap\ prin r\sad. face parte din culturile succesive în câmp. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. omlete [. de obicei. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. datorit\ irig\rii. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.4. din punct de vedere calendaristic. pe brazde. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. inclusiv 76 .N. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. exclusiv. peste 21 mm). cultura se practic\ în spa]ii protejate. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. STAN. numai prin brazd\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe.a. cât [i ulterioar\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. sufleuri.1. irigarea. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. mai ales în faza de cre[tere a bulbului.6. se pot condi]iona. Cultura pentru stufat. uneori. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Pra[ilele asigur\.

Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. În unele situa]ii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. 77 . pe care nu b\lte[te apa. plantatul se poate efectua [i mecanizat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Dac\ terenul este nemodelat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. uniform ca nivel [i grad de tasare. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. dac\ nu se mai dispune de stufat. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. astfel. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). pentru a nu r\ci prea mult solul. ca s\ nu se taseze). distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. iar arpagicul este bine calibrat. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. se asigur\. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. cu patru rânduri echidistante pe strat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i de 2-3 cm prim\vara. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. astfel ca. pân\ la venirea iernii. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. care asigur\ startul culturii în prim\var\. în caz de secet\ prelungit\. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. la 15-20 cm între acestea. prin aplicarea unei ud\ri. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Dac\ solul este bine preg\tit. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. sau cu azotat de amoniu. în special toamna. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. În ordine. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea.

MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Când plantele sunt mai mari. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. a plantelor cu simptome de atac. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Cultura este relativ simpl\. pe de alt\ parte. În acest caz. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. musc\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. b. produc]ia este în jur de 20 t/ha. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). STAN. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. de[i se execut\ pra[ilele necesare. în func]ie de epoca de înfiin]are. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe alese. în vederea livr\rii.N. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. N. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. dac\ este nevoie. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. 78 . recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. De exemplu. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. culturile prea dese se vor r\ri. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. De asemenea. pe de o parte. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Prin alegere. recoltarea se face în totalitate. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii.

pr\[itul sau plivitul. Consumul de material de plantat este de 2. atunci acoperirea lor se poate face toamna.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. prin r\rire. Cel mai adesea. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. sunt posibile [i alte variante. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. în func]ie de condi]iile meteorologice. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate.5-2. În acest moment. În mod practic. de exemplu. alegând cele mai dezvoltate plante. imediat ce acest lucru este posibil. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. dac\ s-ar cultiva. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. tomate.0-2. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. La solarul tunel. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. c. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. dup\ plantare. În mod obi[nuit. de 40-50 cm. 1998). o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. consumul de energie ar fi foarte mare. chiar în ferestrele iernii. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C.. înainte de venirea înghe]urilor.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. deoarece. Temperatura din solar. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Recoltarea se face e[alonat. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. 79 . Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha.

cârna]i.2. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Materialul de plantare îl constituie. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Valoarea sa terapeutic\. recunoscut\ [i inconfundabil\.5 cm. de neînlocuit. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Gustul s\u picant. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. 2000). bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. N. Acest strat are grosimea de circa 1-1. mai ales în medicina modern\ naturist\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi.6% lipide. 0. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. mai ales în reglarea presiuni sanguine. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. vulgare Familia Liliaceae 8. în primul rând arpagicul stufat. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. De asemenea. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. salamuri. condimentar\ [i aromatic\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 6-7% protide.44% cenu[\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. În func]ie de temperatura din ser\. se folose[te în industria conservelor. mrani]\ [i nisip. fripturi. este deosebit de apetisant\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. ssp. de asemenea. 1.7% celuloz\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Aroma sa. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). cel mai târziu.N. STAN. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. 0.1. 8.2. supe. în 2-3 reprize. Se folose[te la prepararea. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.

R\chiteniT\m\[eni (Roman).000 ha. Fe [. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. La noi în ]ar\. difteriei.a. cum sunt cei ai febrei tifoide. nematozii [i musca usturoiului. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). [i pre]urile deosebit de avantajoase. care confer\ aroma specific\. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\.). Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. vitaminele C [i E. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. (Butnariu [i colab. R`mnicu S\rat-Buz\u. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 1992). Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.2. K) [i microelemente (Mn. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Cu. eventual. holerei [. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. în solarii. 1994). În SUA se ob]in 12 t/ha.. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). I[alni]a-Amaradia. Ca. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. ~n ce prive[te vitaminele. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. D\r\[ti-Ilfov. 2000). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. 22 t/ha în Liban. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. 13. În rest. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. pe tot parcursul anului. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic.a. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. dar cerin]ele mari ale pie]ei. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. în general. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Cel mai mare produc\tor european este Spania. 8. 81 .LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. în ambele emisfere. Importan]a agrofitotehnic\. S. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. 1999. Importan]a economic\. citat de Popescu [i Atanasiu. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Na. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. longiscuspis. probabil din specia A. cu 240 mii tone. 17 t/ha în Sudan. iar în România.2.

Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. de r\d\cinile adventive. STAN. cu vârful ascu]it. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. gâtul plantei sau tulpina fals\. 1985). Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. trimuchiat\. ci bulbili aerieni. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. În alte zone de cultur\. alternativ (la dreapta sau stânga). cel mult egal cu num\rul de frunze. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive.3. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Frunzele sunt liniare. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. În sol. MUNTEANU 8. N. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. [i poate varia de la 4 la 60. în anul viitor. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. R\d\cina. este dirijat. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm.2. ca [i la ceap\. Tulpina. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul.N. alc\tuind. de culoare alb\ sau violacee. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Discul. din care. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. cu înmul]ire vegetativ\. Din ace[ti bulbili. prin suprapunere. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. mai sub]iri ca cele de la ceap\. cilindrice. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. acestea sunt grupate în cime unipare. netede [i lucioase. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. sub form\ de jgheab. iar limbul. 1985). Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. iar s\mân]a este alungit\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. formând a[a-numi]ii bulbili. într-un singur plan. iar dup\ formarea bulbului. aceasta nu con]ine flori. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. usturoiul este o plant\ anual\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. La noi în ]ar\. dup\ care devine circular\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. de m\rimea unui bob de porumb. reunite în umbele false. c\rnoas\). se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. 82 . R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. în anul urm\tor. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. denumi]i popular [i „c\]ei”. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. ajungând s\ prezinte muchii.

Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. 1994. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Ecologic. De Rm. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Chaux [i Foury. reprezint\ forma de toamn\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. 83 . de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu.LEGUMICULTUR| II 8. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Dup\ Butnariu [i colab. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. S\rat). De I[alni]a). De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. temperaturi sc\zute [i p\strare. ~n general. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. 1973. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. În timpul vegeta]iei. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Apa. temperatura optim\ este de 18-200C. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. nu formeaz\ l\stari floriferi. în general. cu un nivel mai redus al apei. Dup\ aceea. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). 1994).2. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Grupa continental\ (Caucaz. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De D\r\[ti. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. rezistente la temperaturi sc\zute. formeaz\ un bulb mic. bulbii sunt mijlocii-mari. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est.4. pu]in rezistent\ la usc\ciune. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Astfel. Asia Mic\). Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. de asemenea. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Brewster. este rezistent\ la secet\.

Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.3).. suplimentar. 84 . unele insecticide (tabelul 8. K2O=8-10 kg. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. P2O5=1.5 kg.5 kg [i S= 5 kg.2. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În acest caz. STAN.N. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Totu[i.D. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. 1994).a. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.0 kg. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. dar mai energic\. care îngreuneaz\ recoltarea. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.-3. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. culoarea frunzelor acoperitoare [. precocitate.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.6. Dac\ solul nu este corespunz\tor. K2O=5. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. pulverizeaz\ solul. culoarea tunicilor.2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 1998). MgO=0. pe cât posibil. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. 8. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.5. preventiv. Lucrarea cu freza este prea scump\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. P2O5=3-4. dar bine structurat.2. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. N. care. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. 8. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. consumul specific este: N=11 kg. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Preg\tirea terenului începe din toamn\.0 kg.5 kg (dup\ Butnariu. ba mai mult. se mai execut\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.

LEGUMICULTUR| II 85 .

N. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. 1994). afecta]i de atacul nematozilor. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. bulbii o petrec în câmp. adesea. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. în cea mai mare m\sur\. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Lucr\rile de îngrijire sunt. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Plantarea mecanizat\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. se poate face toamna sau prim\vara. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. STAN. Pentru realizarea acestei densit\]i. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). care este obligatoriu. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. 1994). ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. de[i posibil\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Înfiin]area culturii. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. N. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. dup\ recoltare. pentru c\ sunt prea mici [i. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. finalizându-se cu ar\tura de baz\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. dar nici din centrul bulbului. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol.

Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.8-1.4% dizaharide [i 1. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. în teren deschis sau în solar.1.7% hidrocarbona]i (din care 2. vitamine [i fitoncide. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. adesea. PRAZUL Allium porrum L. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. înlocuie[te ceapa.3. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. dac\ nu au survenit precipita]ii. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.3. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. cultura în câmp se practic\ mai rar. În foarte multe din preparatele culinare. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. 4. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.4% gr\simi. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 0. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Familia Liliaceae 8. 2-3% proteine. dar poten]ialul soiurilor atinge. 6. Produc]ia este de 5-6 t/ha.5% cenu[\ (s\ruri minerale). 8. În principiu. care este mai scump\ [i.3-0. pân\ la 10-12 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Prazul este o plant\ legumicol\. în cazul apari]iei unor ploi. e[alonat. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. în condi]iile de la noi din ]ar\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . provoac\ arsuri gastrice.5% celuloz\ brut\). 0. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).LEGUMICULTUR| II bulbililor. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Calendaristic.3% monozaharide. De regul\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\.

pentru a asigura o bun\ comercializare. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. În primul an din ciclul ontogenetic. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. de câteva mii de ani î. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. cât [i în timpul p\str\rii. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. îns\. Importan]a agrotehnic\. bienal\. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. R\d\cina.3. Plantele de praz produc. cum ar fi Oltenia [i Banat. Asia de Sud-Est. astfel. În orice caz. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. cu un redus grad de perisabilitate. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.N. Africa de Nord. care se g\sesc în compozi]ia sa.25 m (Maier. fructe [i semin]e. prin rusticitatea sa. 1994). cum ar fi Europa occidental\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori..2. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. MUNTEANU sau a usturoiului. p\trunzând în sol pân\ la 1. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. În prezent. 8. STAN. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Tulpina. Peninsula Balcanic\. N. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. 1969). s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. cu înmul]ire sexuat\. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. de aceea. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. dou\ tipuri de r\d\cini. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. H. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.3. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. atât la transport [i la comercializare. este cunoscut în cultur\ din antichitate. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . mult mai puternic dezvoltate. Prazul. 1992). 8. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. R\d\cinile adventive. Cultivat de egipteni [i greci. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. 2000). C [i PP). prazul este cunoscut în întreaga lume.3. are o tehnologie u[or de realizat. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii.

sunt albeg\lbui. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. este de culoare alb\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Pe por]iunea limbului. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. groas\ de 1-1. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. florifer\.7 . cilindric\. cu rezisten]\ mai slab\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). cu o rusticitate evident\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Pe acest disc. îngro[at\ [i suculent\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.4. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. într-un singur plan vertical. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\.4-0. denumit\ tulpin\ fals\. sub form\ de jgheab. format din cele [ase tepale. au ap\rut mai multe forme ecologice. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. dac\ sunt din exterior. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Pe restul por]iunii lor. alc\tuind o forma]iune cilindric\. neted\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. fiind liniar. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. În anul urm\tor. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\.7). în mod alternativ. Frunzele. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. mu[te). unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. ca la toate speciile alliacee. 8. Perigonul. ca [i la usturoi (fig. sunt formate numai din teac\ [i limb. glauc\. Butnariu [i colab. La baza lor. tecile se suprapun unele peste altele. înalt\ de 80-120 cm. Frunzele. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). plin\ în interior. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. 8. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Aceasta este erect\. în condi]ii de mediu diferite.2 cm la baz\ [i 0.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine.3. pe partea sa superioar\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. 8. 1985). roz sau violacee.

dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. 1992. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. STAN. iar dac\ este mai sc\zut\. A[adar. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. vegetarea înceteaz\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C.6 kg. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. În Fran]a.6. în func]ie de zona de evolu]ie. Dup\ plantare sau r\s\rire.. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. de asemenea. În acest stadiu. 1994): N=2-3 kg.5 kg [i S=0. de Carentan. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. plantele r\mân mici.5. Fa]\ de ap\. când plantele sunt mature pentru primul an.N. K2O=4 kg. Picior de elefant. dar [i de cerin]ele consumatorilor. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 90 . cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. 1994). favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Mg=0. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. MUNTEANU pe timpul iernii. N. de var\. Brewster. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. P2O5=1 kg. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. 1994). Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. ]ar\ cu tradi]ie veche. 8. de toamn\ [i de iarn\. 1998) 8. În condi]iile de secet\. de tradi]ie. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Apa.3. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.3.2-0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. dar nu ca regim.

dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. dup\ modelare. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. În principiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm.8. pân\ la sem\nat. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Sem\natul se execut\ mecanizat. s\ fie profund [i fertil. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. în aceea[i zi. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. în func]ie de zon\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Chiar înainte de r\s\rire. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dac\ este necesar. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama.3. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i.LEGUMICULTUR| II 8. 1998). terenul se t\v\luge[te. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).1.6. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. la adâncimea de 1.5-2 cm. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. ca plant\ indicatoare. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. 91 . Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. la 28-30 cm adâncime. Preg\tirea terenului începe din toamn\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile.

Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. b .pe teren modelat. prin sem\nat direct sau prin r\sad. c.N.pe teren nemodelat. 8. STAN.8 . MUNTEANU Fig. prin r\sad 92 . N. d .

se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. plantele se smulg. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Cu prilejul acestei pra[ile.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Dup\ dislocare.6. sporind calitatea recoltei. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Pentru consum imediat. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare.3. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. de regul\. prin aspersie. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. care se repet\ dup\ r\rire.2 [i 8. 93 . sau semimecanizat. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Recoltarea începe toamna târziu. 8. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Dac\ sunt goluri. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. prin aspersie. absolut necesar\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. În atare circumstan]e. O lucrare special\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). cu ajutorul sapei sau cazmalei. cultura se poate realiza în ogor propriu. dup\ o cultur\ anticipat\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). altfel.3). care se completeaz\ cu una mecanic\. Recoltarea se face manual. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. este mu[uroirea plantelor. Pentru p\strare peste iarn\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.2. În [an]uri.

dar la noi în ]ar\. N. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. 94 . Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). executate cu grapa cu col]i reglabili. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa de iarn\ sau de tuns. 8. usturoiului comun [i prazului. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. În condi]iile de la noi din ]ar\. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Prim\vara. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. de regul\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. dup\ ce au ap\rut buruienile. în afara celor prezentate. Plantarea se face manual. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. subspecii. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare.4. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. în cazul culturii prin r\sad. cu pân\ la 50-60%. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. ceapa e[alot\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare.N. dar poate ajunge la valori mai mari. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). STAN.

aspr\. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.2. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. bulbiferum [i Allium cepa L f. Este o specie peren\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.9). 95 . proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. 8. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\.LEGUMICULTUR| II 8. de culoare cenu[iu-g\lbuie.4. 8. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. dar care. Fig. La forma proliferum. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. central\ [i de nord a Moldovei. mai multe [i mai mici. fructe [i semin]e.1. 8. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. fiecare în parte. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. nu formeaz\ semin]e.4.Ceapa de Egipt (rocambole). dar de dimensiuni mai mici. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. iar tulpinile florifere. f.10). de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. de un disc comun (fig. de obicei. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. ca [i cea colinar\. pe bulbii din inflorescen]\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.9 . dar [i din zona central\ a Asiei. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. prin discul propriu. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. nu formeaz\ flori.

8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. 8.4. Când se înmul]e[te prin semin]e. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.N. STAN. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. cel mai Fig. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.11 . 8. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . 8. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. 8.11). asem\n\toare cu prazul. De regul\. Plantarea se face toamna sau. Formeaz\ un bulb pu]in evident.3. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.4. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. prim\vara.4. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. care se folosesc în industria conservelor. Este o specie peren\. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. de asemenea. La noi în ]ar\. în anul urm\tor.10 . pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Fig. N. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.

Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 8. dar foarte mari.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.5. Este bine cunoscut în întreaga lume.4. var. 8. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 97 . Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. îndeosebi formele mediteraneene. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Uneori. De Bucovina. 1973). pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.12). din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. iar `n anul urm\tor. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. ophioscorodon Dom. ~n primul. cu mai mul]i bulbili. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute.12 .

B1 [i B2=0. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. care se consum\ fier]i.5 mg/100 g. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. de[i. STAN. C=20-25 mg/100 g [. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . din punct de vedere botanic.1. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic.4%. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. culoare [i chiar gust.N.2 mg/100g. `n terenul destinat culturilor legumicole. glucide simple 0.a. m\rime. cenu[\ 1%. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. N.1. comparativ cu alte legume. astfel c\ este folosit\ aproape integral. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Importan]a agrofitotehnic\. Familia Solanaceae 9. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. celuloz\ 0. precum [i unele vitamine: A=0. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. De asemenea. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. protein\ brut\ 2%. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.2%. sunt diferite. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.1. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. 9. cop]i sau pr\ji]i. se practic\ pe suprafe]e mai mici.08 mg/100g.8-1.

Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. 1974). cel târziu pân\ la 1 iulie. Totu[i. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Importan]a economic\. în mod surprinz\tor. 99 . Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. ca urmare. 9. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud.2. pre]urile avantajoase de valorificare. Columbiei. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [.1. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. mai întâi în Transilvania. curat de buruieni.a. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. în acest caz. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Bineîn]eles c\. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. S. Cerin]a mare a pie]ei [i. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. S. S. dar numai S. demissum (rezistent\ la frig). exist\ pericolul înghe]urilor târzii. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Mai mult. Cultura cartofilor timpurii. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Factorii de risc. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. în unele ]\ri din vestul Europei. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. de[i las\ terenul. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. De regul\. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. în cea mai mare parte.. în cazul culturii timpurii. În prezent. cum ar fi S. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.

formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\.N. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. iar în plus. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. R\d\cina. tulpinile aeriene. Tulpina. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. În primul an. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol.1). În condi]ii de lumin\. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. din care. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. MUNTEANU 9. [i o parte apical\ sau vârful. Ace[tia sunt cilindrici. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. 1985). dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. tipice fiec\rui soi (fig. care con]in trei muguri. 9. formând a[a-numi]ii ochi. În condi]ii de întuneric. De asemenea. care se mai nume[te col]. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Din ace[ti ochi se formeaz\. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. STAN. ai tulpinii aeriene. 100 . plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme.1. Tuberculul are o parte bazal\. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. subterane. în al doilea an. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. se orienteaz\ pe vertical\. Ace[tia pot avea forme diferite. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. de 1. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. dup\ care cade. în condi]ii corespunz\toare. m\rimi [i culori diferite.2). când este foarte tân\r.0 cm. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.3. 1969). Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. 9. citat de Zanoschi [i Toma. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. prin care se insereaz\ pe stolon. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.5-2.. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. spre profunzimea solului. 1958. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. N. În cazul în care l\starul este distrus.

101 . trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. fistuloas\. 9. 1974). Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. denumit\ faz\ dormind\.LEGUMICULTUR| II Fig. La o plant\ Fig. în ciclul lor de via]\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. erect\.1 . muchiat\. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 9.2 . 9. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.

3). cu dou\ loje. ovat-lanceola]i ori circulari. iar corola este format\ din cinci petale unite. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. De asemenea. cu 5-10 flori. Caliciul este format din cinci sepale unite. De[i cartoful nu 102 . MUNTEANU Frunza. turtit\. 9. prin autogamie. cu aspect rotat. 9. cu umiditate ridicat\. S\mân]a este mic\. STAN. 1974) Floarea. Fig. Florile sunt actinomorfe. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros.4. ro[iatic\. alb\ sau cenu[ie. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.5-2 mm în diametru. de culoare alb\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. hermafrodite. N. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. 1985). sunt dens p\ro[i. ovoidal\. cu vârful ascu]it. pentamere. grupate într-o cim\ terminal\. Uneori. albastr\.3 .9. violet-închis\ etc.1. eliptici. Polenizarea este direct\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.N. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. prinse pe baza corolei. Gineceul este bicarpelar. cu diferite tipuri de peri[ori.

Tufa cre[te în condi]ii optime. în acest caz. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. în Ceau[escu [i colab. Totu[i. [i rolul de regulator termic. r\d\cinile pot cre[te. Riscul temperaturilor de înghe]. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Rezult\ de aici. are valori de 17-200 C (tabelul 9. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în mod clar. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Minus 1-2 Minus 0. 1984). în asemenea cazuri. iar perioada de lumin\ este maxim\. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Astfel. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. 103 . este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. cât [i p\r]ile aeriene. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Tabelul 9.2 (dup\ Bala[a. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. în Ceau[escu [i colab. apa având. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.1).5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. De asemenea. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme.. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate.

în Ceau[escu [i colab.A. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. acest regim. de care depinde succesul culturii. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. La o ton\ de cartof. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Totu[i.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. dar [i de intens\ activitate metabolic\. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. ca urmare. 104 . 2 kg P2O5. Solul este un factor de mediu important. bine structurat. solul.5 kg K2O. 3 kg P2O5. care are loc la nivelul stolonilor. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. tuberculilor [i r\d\cinilor. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 8. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. prin caracteristicile sale. în special prin aspersiune.. N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. la nevoie.U. 14 kg K2O. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.U. STAN.N.A.5 kg MgO [i 2 kg S. Din aceast\ cauz\. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. MUNTEANU Tabelul 9. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . cu posibilit\]i reduse de tasare etc. De aceea. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. este favorabil\ udarea. s\ fie fertil. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 1-1.. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. De aceea.

cartoful decât dup\ 3-4 ani. Nu se recomand\ solanaceele [i.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. cu pant\ uniform\. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.0 16. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. biloane [i rigole de udare. cerealele p\ioase.6. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.1.1. bineîn]eles. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.LEGUMICULTUR| II 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.1. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Tabelul 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.5. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. s\ fie bine structurat. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.0 16. legumele verde]uri.3. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .6. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.5 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. legumele din grupa cepei sau a verzei. 9..1.

Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. 1992). MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i.4 . Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. În unele situa]ii. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. încol]i]i.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. deshidrata]i. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. În situa]ii normale. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Fig. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. În mod aproape generalizat. de exemplu. dezinfec]ia [i încol]irea. 106 . calibrarea. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. STAN. 9. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. eventual. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. se pot folosi atât tuberculii mici.. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. N. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm.N. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. distan]ate la 70 cm (fig. 1997). manual. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. cât [i cei prea mari. cu diferite v\t\m\ri. 9.

Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. în spa]iul din jurul ochilor. înainte de plantare. timp de 2-4 ore. cu prec\dere. solariile etc.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. formeaz\ l\stari de 1. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. în spa]ii corespunz\toare. luminii. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). mai ales. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i.. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. 1973). În timpul aerisirii. În condi]ii de umiditate sc\zut\. În acest timp.0 mm. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. în func]ie de spa]iul de încol]ire.5%. 107 . pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. serele. când tuberculii sunt zvânta]i. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. de culoare alb\ (col]i). tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. eliminându-se. În timpul acestei perioade. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. pentru a[a-numita suda]ie. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Dup\ imersie. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. tuberculii. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Dac\ umiditatea scade prea mult. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. 1997). Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Dup\ suda]ie. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate.5-2. ce se afl\ într-un vas adecvat. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. dar se pot folosi. [i alte substan]e în amestec. pe pardoseala magaziei. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dup\ aceast\ etap\. la nevoie.

este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Atât plantarea manual\. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. cu lungimea de pân\ la 1. Plantarea se poate efectua manual. cu 20-30 martie.9. în anii normali.a. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.9. În principiu. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. un nou strat de amestec. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Densitatea [i. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . În unele cazuri. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. special echipat\ (MPR-5). În vederea plant\rii. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. pe rigolele deja trasate (fig. turb\. 9. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. pe teren modelat (fig. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. acest moment coincide. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Calendaristic. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. rumegu[ [i nisip. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.N. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Plantarea tuberculilor. dup\ care se adaug\. folosind ma[ina de plantat r\saduri. respectiv.d.4). În felul acesta. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. simpli sau ramifica]i.m. STAN. sau complet mecanizat. îngro[a]i.5).2). pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor.5-3 cm. acesta se ud\ bine. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). 108 . N.

de aceea.4 kg/ha. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Lipsa de umiditate. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.3-0. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.5 . Imediat dup\ plantare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. se asigur\ circa 1.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .LEGUMICULTUR| II Fig. 9. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. întârzie procesul de formare a tuberculilor. importan]\ redus\ pentru cultur\. Dup\ plantare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. se efectueaz\ o erbicidare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.U. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. de asemenea. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Lucr\rile de îngrijire. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Excesul de umiditate. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Mana cartofului are. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. de regul\. odat\ cu plantarea. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.A.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. De regul\. postemergent. Mancozeb. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.

1992). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Calendaristic. semimecanizat sau mecanizat. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.9. De regul\. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).2.3 l/ha. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). cuibul se desface cu sapa. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.3 l/ha. Lucrarea se face manual. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Fastac-0. manual. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. în rigole deschise mecanizat sau manual. iar 110 .. 9. în tunele joase. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. În ambele cazuri. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a.1.6). N. În cazul e[alon\rii recolt\rii.1 l/ha sau Karate.9. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. în sistem cuvertur\ [.N.a. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. STAN. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.5 aprilie. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.7).0.6. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. se culeg tuberculii cei mai mari. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. fiind încadrat\ între 5 martie .

realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9. Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând.7 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9.

MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8 .tunelul pe rigol\. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Fig.8). Într-o alt\ variant\. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. 9. b . N.N. STAN. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. 112 .9.

au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. asem\n\toare cartofului. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. din loc în loc. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. sin. Fig. în medie. 1969) 113 . 9. supe. sub form\ pr\jit\ etc). erbacee. terenul trebuie s\ fie bilonat. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Înainte de plasarea foliei.9. BATATUL Ipomoea batatas Poir. De la batat. iar în sol un sistem radicular puternic.9). pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.2.9 . Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.10 .Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. creme. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Fig. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. dar f\r\ succesul scontat. 9. denumit [i cartof dulce. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Convolvulus batatas L. Acestea. R\d\cinile. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Batatul este o specie anual\. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri.

care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. N.a. STAN. rezulta]i din l\stari. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. MUNTEANU înr\d\cina]i. 114 .N. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. fertiliz\ri faziale. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.10). Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. 9. ud\ri.

[i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Brassicaceae.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). ]esutul preinflorescen]ial. capitata L. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.1. familia Cruciferae sin. mugurii floriferi [. 5-6% glucide. diferite preparate culinare. pedunculii. oleracea L. De la aceste specii se consum\ frunzele.5% 115 . practic. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. oleracea [i 2n=20 . încadrat\ sistematic în specia B. Dup\ locul lor de origine.1. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. var. simpl\ sau asortat\. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . f. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. cu sau f\r\ carne etc.2-1.B.B. rapifera Metzg (2n=38). campestris ssp. Importan]a alimentar\.a. tulpinile îngro[ate.pentru B. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. printre altele. Familia Cruciferae 10. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare..1. campestris L. alba DC. 10. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .. napus ssp.. reprezentat\ de specia B. [i varza asiatic\. în tot cursul anului. varza se consum\. 1.pentru B.

cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. p\str\rii temporare [i valorific\rii.1.1-1. 31 mg/100g fosfor. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. asociate [. practic între cele dou\ cercuri polare. înc\ din antichitate. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. complexul B .20 mg/100g. de sodiu . 2000).24 mg/100g potasiu. asigurând venituri. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cultura acestei legume. de potasiu . în ultimii 10 ani.2 mg/100g [. unde g\se[te condi]ii prielnice. de var\ sau de toamn\. pe linie filogenetic\. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.. s\ruri minerale: de calciu . duble. MUNTEANU proteine.a. 116 . Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).a. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.2. 1998). Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. începând cu secolul al XIIlea. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. prin r\sad. În ]ara noastr\. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 10. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. din prim\var\ pân\ în toamn\.. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). 0. în câmp [i în spa]ii protejate. 1995). în medie. în culturi succesive. Dup\ datele statistice FAO.2 % gr\simi.50 mg/100g. era pu]in cultivat\. a fost cultivat\. o suprafa]\ de circa 30.1. STAN. din varza s\lbatic\ (B. Importan]a agrofitotehnic\. silvestris L). de la înfiin]are pân\ la recoltare. mai ales la m\n\stiri. de regul\. practic. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.a.000 ha/an. unele toponine sau nume de persoane. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. În prezent. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. putând fi complet mecanizate. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. o. În secolul al XIX-lea. var.. împreun\ cu altele. cu fosfor – 31mg/100g [. N.N.46mg/100g. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. În ]ara noastr\. ca varza timpurie. vitamine: C . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. unele lucr\ri.

puternic ramificat\. conic\ etc. tulpina lemnificate (fig. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. par]ial. 1 . cu r\d\cina [i. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. groas\.3. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. cu limbul oval.c\p\]âna.1). amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). în interior c\rnoas\. sulfurii sau alburii. este scurt\ (15-20 cm). tetramere. bogat ramificat\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.aspectul general. Florile sunt actinomorfe. Pe tulpina florifer\. 10.5 m adâncime. În faza de r\sad.1 . 10. laxe. ce poate ajunge pân\ la 1. alterne. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 4 .1. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. glauc\. Primele frunze normale Fig. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Tulpina.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. eliptic\. iar cele interioare sunt albe. glabr\. Frunzele exterioare sunt verzi. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. la exterior lemnoas\. grupate în raceme lungi. 117 . ovat\. 2 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. hermafrodite. scurt pe]iolate. frunzele bazale sunt pe]iolate. ierboas\. eliptic sau aproape circular.). 3 . 10. de form\ conic\ sau cilindric\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.

Deoarece inflorescen]a este un racem.1. La temperaturi mai ridicate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.000 de flori. 10. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. STAN. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. cu diametrul de 2-3 mm. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. produc]ii mari. Temperatura. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. brune sau cafeniu negre. 10.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. netede ori fin striate. dehiscent\ (fig. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. cele de la baz\ au format deja silicve. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. iar ultimele cele de la vârful racemului.000-4. Oricum. uneori reticulate. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. 1985). cele patru carpele sunt concrescute între ele. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. albinele. Polenizarea.2). De[i are flori hermafrodite. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.2 . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.sec]iune prin semin]e . Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.4. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Semin]ele sunt aproape sferice.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Pe o plant\ se pot forma 3. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.N. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Totu[i. 2 . pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. procesul de germinare 118 Fig. N.sec]iune longitudinal\ prin fruct. 10. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. rostrat\. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. [i anume 2-30C. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. 3 .

1956). este necesar ca. Dup\ majoritatea autorilor. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. dar cantitativ mai reduse. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). 1989).. Beker-Dillingen. în faza de r\sad. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. în faza de r\sad. 1982). în toat\ perioada ciclului vital. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. în 3-4 zile. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Dup\ germinare. cre[terea înceteaz\. atât din punct de vedere calitativ. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. o faz\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. În schimb. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). cât [i în atmosfer\. 1956. cât [i sub aspect cantitativ. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. La temperaturi mai ridicate. iar în faze mai avansate.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. afânate sau. de asemenea. 1969). uneori. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Vara. iar la 18-200C. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Peste limita de 20-250C. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. La varza timpurie. cu cerin]e mari. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). datorit\ vernaliz\rii. Astfel. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. atât în sol. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. În acela[i timp. pe terenuri umbrite. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. Lumina. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. adic\ la temperatura de minus 5-60C. 1998). pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. În faza de cre[tere vegetativ\. În cazul solului. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. respectiv. c\p\]ânile r\mân mici. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Astfel. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. De aceea. dac\ lumina este de intensitate slab\.

Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. forma [i m\rimea c\p\]ânii.1. în ]ara noastr\. De asemenea. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.extratimpuriu. 2000). în general. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. 4. recomandarea pentru sistemul de cultur\.3 kg MgO.timpuriu. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 02. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 04 . prim\vara. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. în limite medii. al\turi de ap\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.târziu.1. Irigarea prin brazde. În compara]ie cu alte plante legumicole. 03 semitârziu.). 1. la niveluri optime de 75-80%. STAN. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. 10. 120 . aplicat toamna sau.40 kg K2O. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 0.5. N. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. provenind din str\in\tate. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus.20 kg P2O5. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. De asemenea.5. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Reac]ia solului poate varia. la nevoie. 01 . favorizând b\ltirea. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. hibrid F1 etc. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). De regul\. Solul. anterior preg\tirii terenului.7 kg CaO [i 0. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate.de var\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.3 kg azot. Astfel. profunde. de[i are unele avantaje. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. cât [i hibrizii F1.N. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.

LEGUMICULTUR| II 121 .

prin fertilizarea de baz\. STAN. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Toamna. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.1. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. dovleceii. 45 kg P2O5.N.2. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. lobod\ de gr\din\ [. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale.2. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Tehnologia de cultivare 10. p\trunjel. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. de tipul solurilor aluviale. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare.a. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. prin dou\ treceri. castrave]i. toamna. Preg\tirea solului. etc. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. MUNTEANU 10. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.1. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. s\ se realizeze produc]ii maxime. situate pe terasa a doua a râurilor.6. 122 . stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. p\tl\gelele vinete etc. Fertilizarea de baz\. ferite de curen]i reci. cum sunt: castrave]ii.8. care au boli [i d\un\tori comuni. Mobilizarea solului. expuse la soare. La rândul ei.1. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. la 8-10 cm adâncime. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. plantele extrag din sol: 115 kg N. sfecl\ ro[ie. N. fasolea de gr\din\ [i cartofii. ardeii. 210 kg K2O. tomatele. este necesar ca. p\stârnac. bame. cu diferite grade de evolu]ie. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. ]elin\. În leg\tur\ cu aceasta.). Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.6. imediat dup\ nivelare. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.) [i din grupa cepei. Locul în rota]ia culturilor.

inclusiv modelarea solului pentru ca. se folosesc doze orientative. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. În cazul verzei timpurii. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).8 sau 123 . 60 g superfosfat [i 12. prim\vara devreme. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.2 în agregat cu tractorul U-650M. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. În cazul gospod\riilor popula]iilor. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2%). 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Astfel. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.5 g sare potasic\ la m2.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. cu suprafe]e mici. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). dup\ care se face modelarea.

semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. la adâncimea de 5-8 cm. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200.8. N. [i de aceast\ dat\. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat.N. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\.8. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. în acela[i mod ca [i Treflanul. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. astfel modelat. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. deoarece. prim\vara. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. solul. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. . atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. înainte de sem\nat. în cantitate de 3-4 litri/ha. modelarea se execut\ tot din toamn\. Terenul fiind modelat. echipat cu rari]e. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. în cazul gospod\riilor popula]iei. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Erbicidarea. STAN. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. MUNTEANU MMS-4. respectiv 15 g/m2. pr\fuirea cu 124 . acestea se vor executa dup\ plantare. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa.tratamentul chimic. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. Preg\tirea semin]elor. pe rigole. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.2. acest erbicid fiind foarte volatil.5).

LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).stimularea semin]elor. se ud\ cu 125 . în vederea gr\birii germina]iei. .3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. se taseaz\. Producerea r\sadurilor. prin împr\[tiere. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.3. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ terminarea acestei lucr\ri.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. Tabelul 10. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.5% timp de 10-12 ore. în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. folosind rama de sem\nat. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. 1986). sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0..

02 plant\rii 5.04-05.4-0.07 05.3 0.06-10.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.04-10.04-20.05 15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06-20.06 01.05 - 01.06 05.07 01.02-05.02 15.N.07 10.07 10.06-15.02 15.3 0.3 0. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.05-05.0 0.3 0.4-0.05 01.3 0.3 0.06 05.3 0.03-30.04-15. STAN.04 20.07 01.3 0.05 25.05-20.05 20.3 0.06 01.05 15.4 1.07-15.05-15.07 - 20.06 30.06-15.06-25.0-2.8-1 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 - 25.06 01.03-5. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07-30.5 0.04 01.5 0.3 0.06-10.03 10.06-10.06-10.05-15.05 20.01-15.3 0.06-15.5-2.05-05.05-15.4 1.3 0.03 01.06-10.04-10.03 01.07 10.05 15.06-30.05 20.05-20.06 20.3 0.4-0.04 01. N.05-25.06-20. Tabelul 10.05 25.06 20.05 01.05-05.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .07 15.05-25.05-05.03-15.06-15.05-10.03 25.01-5.02-10.06 15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.5-0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.0 0.05-15.05 15.4).06-25.6 0.01-10.03-30.05 15.3 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.

printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Sandofan C WP 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).. . . în cuburi nutritive. Dithane M-45 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 127 .1% (Costache M. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. În momentul plant\rii. de culoare verde-închis.1% sau Sinoratox 35 EC 0. 500 g sulfat de potasiu.3%. folosind 300 g azotat de amoniu. la semnalarea stacului. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.05%.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.05%. Tabelul 10. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). Perozin B 75 WP 0. Divipan 100 EC 0. Turdacupral 50 PU 0.2%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Actelic 50 EC 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.dirijarea temperaturii. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.4%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. 200 g superfosfat.2%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). pentru combaterea afidelor. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.5. 1987).25%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. la 8-10 zile de la repicat. [i colab.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. conform datelor din tabelul 10.4%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Onevos 33 EC 0. . în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.

55 plante pe m2. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Fig. soi [i calitate. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. 128 . 200250 m3/ha. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Lucr\rile de îngrijire. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Tot din acest motiv. Dac\ este necesar. N. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. aplicând 4-5 ud\ri. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.5-1 litru ap\ la plant\. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). 10.N. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Pe fiecare strat în\l]at. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revin 5. Completarea golurilor se face manual. umidit\]ii [i aerisirii. cu r\sad de aceea[i vârst\. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig.3 . r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm.3). plantele pe rând fiind tot la 30 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. la 5-6 zile de la plantare. odat\ cu executarea plant\rii. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. cele alungite. 10. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.67 plante la m2. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. distribuindu-se circa 0. revenind 6. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. În timpul perioadei de vegeta]ie.

Tabelul 10. prin t\iere cu cu]itul. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor.6 [i 10. sub primele 3-4 frunze exterioare. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. [i de 1-2 ori manual. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. dar peste 350-500 grame. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. în func]ie de zon\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. soi [i epoca de înfiin]are. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. igien\ cultural\. cu fermitate evident\. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. pe rând. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. bine învelite. În gospod\riile popula]iei. Calendaristic. Produc]ia este de 15-20 t/ha. în faza de formare a c\p\]ânii. ca adeziv. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Oxiclorur\ de cupru 0. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.15%. eliminarea plantelor atacate). pe o adâncime de 50-60 cm.7). e[alonat în 3-4 reprize. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. În cazul culturilor pentru consum.5%)** 129 . când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Dac\ este nevoie.

igiena cultural\.1%. folosirea de soiuri rezistente.2%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Benlate 0.15-0. Curzate plus T 0. distrugerea resturilor vegetale. igien\ cultural\. în special la culturile semincere (Daconil 0. tratarea culturilor (Benlate 0.4-0. Nemispor 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.25%.3% sau Dithane M-45 0. Mycodifol 0.4%. Nemispor.2% sau Perozin 0. combaterea insectelor vectoare. folosirea de soiuri rezistente. Topsin M 0.2%.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.3%. N. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Manzate 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratarea culturilor (Perozin 0. Dithane M-45 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. Rovral 0.1%.2%. Brave 500 0.. ar\tura adânc\ de toamn\. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).5%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.2%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Captadin 0.1%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.15%) Rota]ia culturilor.15%.5%) Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. igien\ cultural\.25%. igien\ cultural\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Merpan 0.2%. sin P.10.N. igien\ cultural\.15%.2%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.1%. ar\tura adânc\ de toamn\. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Miltox 0. Tiuram 0.1%.25%) Igien\ cultural\. STAN.2%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.6 . Ronilan 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. ca adeziv 130 .1% sau Fundazol 0. tratamente.5%. ar\tura adânc\ din toamn\. Benagro 0. Benagro 0. Fundazol 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.1%) Rota]ia culturilor.1% sau Sumilex 0. evitarea terenurilor ude [i acide.05-0.

4%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.05%** Idem Igien\ sanitar\. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.4%. Decis 25 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Carbaril 50 WP 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sinoratox 35 EC 0.1%.15%. Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.04%.05%. Carbetox 37 EC 0. Sumithion 50 EC 0.2%.2% etc. Decis 25 EC 0. Thuringin 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Clorofos 75 PS 0. Basudin 60 EC 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. plantarea în câmp cât mai devreme.2% etc.15%. Clorofos 75 PS 0. Zolone 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15%.15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%) Igien\ cultural\.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). Sinoratox 35 EC 0.15%.1%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%.15%.4%.4%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Sumithion 50 EC 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.).05%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.05% etc.05%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Fernos 50 WP 0.05%). Triclorofon 80 PS 0.2%.4%.04%. Diazinon 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ambuch 25 EC 0.15% etc. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.2%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.2%. combatere biologic\ 131 . Actel[lic 25 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%. Metathion 50 EC 0. igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0.

05%. Carbetox 37 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. toamna.4%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.04%.6. p\trunjel. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Zolone 30 WP 0. ar\tur\ adânc\ de toamn\. igien\ cultural\. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Ca urmare. Ripcord 40 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. 20 kg P2O5. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. De aceea se alege un teren plan. Sinoratox 35 EC 0. cât [i în atmosfer\.N.1% etc. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. N. în cele mai bune condi]ii. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Folithion 50 EC 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Sumithion 50 EC 0.2%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.05%. bine nivelat.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).) [i cele din grupa cepei.01% etc. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. ca adeziv 10. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Fertilizarea de baz\.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.15% . plantele extrag din sol: 84 kg N. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. deosebit de periculo[i. STAN. care pierd repede apa. fasolea de gr\din\ [i bobul. Se evit\ solurile prea u[oare.15%. Metation 50 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.1.2%. la nivelul în\l]imii plantelor. Locul în rota]ia culturilor. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.. Preg\tirea solului. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.4%. Decis 25 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.15%.1%.7 . ridichi. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. ]elin\ etc. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .2. tratamente (Birlane 10 G 0. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). 1985). MUNTEANU Tabelul 10. imediat dup\ nivelarea de exploatare. p\stârnac. profund [i bogat în humus. Zolone 35 EC 0. Decis 25 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.1%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. tratamente (Sumithion 50 EC 0. 75 kg K2O.

`ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . utilizând rama de sem\nat. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. urmând ca. la 5x5 cm. Dup\ sem\nat. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Varza de var\. sau cu DR-5.2. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. rigolele s\ fie adâncite. Astfel. echipat cu corpuri de rari]e. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. irigându-se de mai multe ori. în solarii neînc\lzite. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în 2-3 reprize (15-20 martie.3. Modelarea solului. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Producerea r\sadurilor. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). odat\ cu modelarea propriu-zis\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.2. se ud\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Erbicidarea. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se folosesc doze orientative. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie.2). înainte de plantare cu 10-14 zile. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. în 2-3 etape. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. La r\sadurile nerepicate. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. cu specificarea c\. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.4). 134 . distribuindu-se circa 0. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). N. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. STAN.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 4 g/m2. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în func]ie de umiditatea solului.5-1 litru ap\ la plant\. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. înl\turarea vârfului pivotului. iar în gospod\riile popula]iei manual.5 plante la m2. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.4). Fig. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. dup\ care se mocirlesc. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.4 . R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. revenind o desime de circa 5. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.

În acest scop. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine.3. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii.6. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. spanac. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. la nevoie. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. secar\ mas\ verde etc. peste 1 kg/bucat\. [i manual. de regul\. borceag.1. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze.. de 3-4 ori între rânduri. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. de 1-2 ori între plante pe rând. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. 10. a unor epoci intermediare. astfel ca. dar. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. apa s\ se infiltreze în adâncime. orz de toamn\. a[a cum s-a ar\tat. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Datorit\ d\un\torilor. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. seara. în general. Produc]ia este de 20-35 t/ha. adic\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. care sunt mult mai uniforme. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Celelalte lucr\ri de între]inere. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Recoltarea se execut\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. pân\ la cre[terea temperaturii. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. în condi]ii optime de tehnologie. Locul în rota]ia culturilor. În schimb. 135 . iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. manual. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. destul de periculo[i.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. realizându-se o densitate de aproximativ 45. permeabil. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime.5). care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. MUNTEANU Vara. se afâneaz\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP.N. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. STAN. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 4 g/m2. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. gr\pându-se concomitent.50. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. f\r\ gre[uri [i coame. fertil. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. 10. 136 . cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 1969. Pentru gospod\riile popula]iei. se dezinfecteaz\. 50 kg P2O5. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 1973). Se seam\n\ rar. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu.000 plante la ha (fig. N. Bala[a. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în vârst\ de 40 zile. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. utilizând rama de sem\nat. Dup\ sem\nat se ud\. dac\ este nevoie. se m\run]e[te [i se niveleaz\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 . ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. deoarece r\sadul nu se repic\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.

1. concomitent. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. 10.4. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. în general. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). 10. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. revenind o densitate de 4 plante/m2. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.nu se mai face modelarea. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.6. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. 137 . dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). .5 . recoltarea se poate realiza mecanizat.

Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. l\sându-se între plante 10 cm. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. folosindu-se 0. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori.1. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul.Se face r\ritul plantelor. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. R\sadul se produce. .5. Dat fiind specificul intensiv. în func]ie de zona de cultur\.6. dup\ s\pat. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . SUP-21 sau Saxonia-270. de preferin]\. ardeii. o bun\ premerg\toare (Maier. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.8-1 kg s\mân]\ la hectar. în general.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. castrave]ii. . chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Producerea r\sadurilor. STAN. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. l\sându-le pe cele mai viguroase. în agregat cu tractorul L-445. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Astfel. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. în luna ianuarie). Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. având un sistem radicular mai profund. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. iau apa din adâncime. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. N. 10. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. 1969). Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. printr-o greblare u[oar\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. produc]iile fiind acelea[i. ata[at la sem\n\toare. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Culturile premerg\toare. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. cu unele deosebiri.N. salata.

Preg\tirea terenului. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. repicat la cuburi nutritive.F. Instalarea ad\postului. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).8). (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. se execut\ dezinfec]ia solului. în ghivece sau cuburi nutritive. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.8) modificat\ ([asiu de 2. În cazul tunelelor joase de polietilen\. gr\parea terenului. 6-80C.L. 16-180C pân\ la repicare.P.-S. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. echipat cu rari]e. conform schemei de înfiin]are a culturii. înc\ din toamn\. iar I.C.3). I.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.65-70 zile. Di]u [i colab. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Prim\vara. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 60 zile. Dup\ 35-45 zile. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.L. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. cu 10-12 zile înainte de plantare. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.L. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.4 sau FPP-1. imediat ce terenul permite. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.C. 139 . 12-140C dup\ repicare pe timp noros. În acest scop. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.6 m).4). În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Dirijarea factorilor de mediu. Vâlceanu [i colab. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. 10-120C dup\ repicare noaptea. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.F. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. (1980).C. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Buz\u (1984) .

De regul\. N. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. elaborat\ de I. STAN.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.7). Buz\u (1981).F. realizând densit\]i de 57. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. la distan]a 30x30 cm.000-110.000 plante la hectar.N. pe brazde u[or ridicate. 1984). a. 25 a III-a.-S.40 m).P.000 plante la hectar.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.L.L.000 plante la hectar. Ceau[escu [i colab. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. densit\]i de înfiin]are a culturii. Maier(1969) recomand\. 1984). (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.6) În ad\posturile joase.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. densit\]ile recomandate sunt de 57. realizând o densitate de 85.C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.C. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.C.L. Buz\u. 140 . 1978. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.P. Tehnologia cadru.C. C. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.F. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. în solariile bloc.000 plante la hectar. folosind schema 57+46+94+57 cm.C. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Buz\u. atât în solariile bloc. 10. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. 10. F.C. M\nescu (1972) recomand\. irigarea prin brazd\ a culturii [. Vidra [i S. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. În condi]iile din sudul ]\rii.000 plante la hectar (I. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 [i respectiv 60. dar în zona de nord-est. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.L. 10. pentru solariile tip I. de condi]iile meteorologice.. Tot pentru tunele joase.L. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. implicit.a. Maier [i colab. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. (1969. 1981. (cu l\]imea de 5. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.S.000 plante în solariile tunel (fig. 1981). de tipul de ad\post. L. Densitatea poate fi mai mare (90. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).L. asigurând circa 53. realizând o densitate de 50.F. folosirea intensiv\ a terenului.000). Cobâla[ [i colab. 10. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii. la plantare. asigurând o densitate de 57.

L. în cuiburi sau în rigole. tasând bine solul. r\sadurile vor fi bine udate.C.6 . astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10. Udarea în 141 .F. Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.

Pentru cultura de varz\. de exemplu. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. lipsa agentului termic. N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. Dac\ totu[i este nevoie. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. acoperirea cu folie de polietilen\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. a b Fig. posibilit\]ile reduse de aerisire). MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. Din aceste considerente. comparativ cu serele din sticl\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu.N. STAN. 10-7 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. 142 . În acela[i timp. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp.

-S.L.P. Buz\u. 10.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. În cazul temperaturilor prea mari.F.C.8 .

Buz\u. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.9 .F.U. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. uneori.F.C. STAN. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. cu norme de 200-300 m3/ha.-S. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.P. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. 1984). în func]ie de dotarea tehnic\. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.A. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. La tunelele joase. Lucr\rile de îngrijire.L. spre sfâr[itul perioadei. 144 .L.C. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. (I. Buz\u.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. buha verzei (Mamestra brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp.N. melcii f\r\ cochilie (Lymax). efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). molia verzei (Plutella brassicae). 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. 10.C. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. la ambele tipuri constructive. ori folosind motocultorul. folosind ma[ini [i aparate specifice. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. în func]ie de condi]iile de mediu. – S. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. de regul\ prin brazde. La nevoie. cu care ocazie se refac rigolele de udare. N.L. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Fig. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice.P. Se aplic\.C. De asemenea. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. 6-9 ud\ri. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.L.

Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). Maier.2. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. rubra L. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Importan]a culturii Varza ro[ie. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. 1969. 10. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. de asemenea. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.1. 10. f. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 145 . eventual. Radu.2. 1969. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2. De obicei. aceea[i ca la varza alb\. 1973). din mai pân\ în iunie.10). de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. în toate zonele legumicole. 1978. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.3. simple sau asortate. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. Familia Cruciferae 10. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. capitata L. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. practic. 1986). Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 1965. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. în teren neprotejat.2. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.2. de gustul mai apetisant.

practic. ca varz\ târzie (de toamn\). profunde.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. În România s-au cultivat câteva soiuri. STAN. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. 146 .2. de culoare violet\ [i foarte îndesate. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. reavene [i fertile. conform cerin]elor pie]ei. MUNTEANU 10. lumina joac\ un rol relativ redus. de obicei. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. dar în ultimul timp nu este de neglijat. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. 10.2. de origine german\.5. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. de exemplu. N. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Plantele sunt foarte viguroase. Acest soi este tardiv. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. înc\ din perioada 1950-1960. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). necesit\ soluri mijlocii. datorit\ prezen]ei Fig.N.6.4.10 . dar în Europa. 10. cu c\p\]âni globulos-alungite.aspectul general antocianului în celule.2. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. 10. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. Temperatura. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.Varza ro[ie: 1 . 2 . al plantei.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Locul în rota]ia culturilor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 55. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Înfiin]area culturii. 10.000 plante/ha. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri.2).000-60. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Ca urmare. orientativ. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . cultura târzie. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.11 . Fig. determinat\ prin cartarea agrochimic\.11). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000 plante la ha (fig. 10. Pe fiecare strat în\l]at. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. ceea ce asigur\ o densitate de 55.

atât în anul întâi.N. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. în secolul al XVI-lea. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.2.3. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. în secolele XVIII-XIX. 10. 10. 148 . cultura este practic necunoscut\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. bullata D. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. 10. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. var. 10.3. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. STAN.C. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Familia Cruciferae 10. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. în vederea consumului în stare proasp\t\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. cât [i în anul al doilea (fig. Datorit\ fine]ii. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. În România. sabauda L. La noi în ]ar\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.12). Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. dar pe suprafe]e relativ mici. sin. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. N.3.1. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.3. MUNTEANU sare potasic\.3.

laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu polenizare entomofil\.aspect general.LEGUMICULTUR| II Fig. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 10.F. fiind moi.frunza din partea superioar\ a rozetei. la care s-a ad\ugat. 2 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.5.c\p\]âna. cu foliajul verde închis. soiul românesc Marilena. 10. Vidra. crocan]\ [i gust pl\cut.Varza crea]\: 1 . cu prioritate. Acesta a fost creat la I. Aceast\ varietate este alogam\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. la nivel optim. 1985). condi]iile de sol. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. fr\gezime.L. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. la circa 15 ani.12 .C. cu ridic\turi convexe. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. este semitardiv. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. chiar ro[ie-violacee. se cer asigurate. 4 . 149 . cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.3. la cultivarele mai noi.3. De aceea. se vor asigura. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. 3 .4. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 10.

realizându-se o densitate de 50. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. 150 . Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. cel mai mult. 10. în func]ie de zon\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. soi [i epoca de recoltat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.13).000 plante la ha (fig.3.000 plante la ha. în variantele de cultur\ timpurie. 10. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. La noi în ]ar\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. acolo unde se cultiv\ [i. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. N. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. se practic\. MUNTEANU 10. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.N. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.6.000-55. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. realizându-se o densitate de 55. de var\ sau de toamn\. STAN.13 . Locul în rota]ia culturilor. Alegerea terenului.

Familia Cruciferae 10.5% substan]e proteice. cu 2-3 zile înainte de recoltare. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. verzi[oare pane [. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. dup\ ce se ridic\ roua. care reprezint\ partea comestibil\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 10. are niveluri mult mai ridicate. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.2-3. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. ierboas\ în faza tân\r\.3. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.4. fiind de 20-40 t/ha. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. verzi[oare în unt. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. 6-7% glucide. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. gemmifera D. formate în axila frunzelor. Calendaristic. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.2. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.4.4. pân\ toamna târziu. s\ruri minerale. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. dar mai ales în vestul Europei. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.a. 10. 3.14). dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.C. Valoare alimentar\. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.1. 10. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Eventual.a. 10. var. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. vitamine [. în principiu.4. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. 151 . În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.

m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. grosimea tulpinii. Tulpina este erect\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Atât din verzi[oare. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. 10. MUNTEANU Fig. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. de care depind num\rul. N.plant\ cu tulpin\ `nalt\. dar mai ales. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. pu]in mai rotunjit. din aceast\ cauz\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. cu masa variind între 10-30 g. Frunzele sunt pe]iolate.Varza de Bruxelles: 1 . La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. mai ales în 152 .N. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cât [i din mugurele terminal. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. u[or oblic\ în jos. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. 1969). Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Florile. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.plant\ cu tulpin\ joas\. În zona apical\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.14 . STAN.4. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.4. 10. 2 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.

hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. De asemenea. în caz de vânturi puternice. tulpina de 70-80 cm. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Astfel. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. solul trebuie s\ fie bine structurat. Vernalizarea. care este tardiv (180-200 zile). Prim\vara. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.4. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. 1971). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. pe cât posibil. profund. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor.5. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Preg\tirea solului. 10. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Marinescu N. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. fertil [i semiargilos. mai ales.6. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare.. datorit\ masei vegetative.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice.4. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. cu vigoare medie spre mare. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Toamna. la sfâr[itul lunii mai. 10. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. verzi[oarele sunt mari. În caz de secet\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. deschiderea rigolelor pentru 153 . datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). nivelarea de exploatare. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\.

În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. MUNTEANU modelat solul.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Producerea r\sadurilor. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. r\sadurile sunt bune de plantat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .N. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. 10. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.000 plante la ha (fig. Fig 10. realizându-se o densitate de circa 40. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.15 . R\sadurile nu se repic\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. STAN.15).udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.

pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Celelalte lucr\ri de între]inere. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.5. fiind.5. citat de Savi]chi [i colab. 1977. supe.5.. prin ruperea cu mâna. 1967. var.2. salate fierte – folosite ca garnitur\. în a doua jum\tate a lunii septembrie. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Familia Cruciferae 10. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. în acest sens.1992). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. soteuri sau piureuri. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . când verzi[oarele sunt bine formate. pân\ spre vârful tulpinilor. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. pe baza unui larg studiu bibliografic. Beceanu (1995). e[alonat. acephala D. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). o bun\ comercializare pe pia]\.o. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate.C.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. silvestris).1. 10. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. citat de Savi]chi [i colab. 10. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. . pân\ la 10-12 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. La prima exist\ câteva variante tehnice. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 1992). inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. 156 . Frunzele sunt simple. Pe axul principal. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. 10. dispuse altern [i distan]at între ele.3. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. cu polenizare entomofil\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.16 .5. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. dar superficial. mari. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Astfel. cuprinse între 120-150 cm. N. violaceu. Formele pentru furaj au frunzele netede.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. brun-violet. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Florile. MUNTEANU [i cultivat\. se pot forma ramuri scurte. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. iar uneori pestri]. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. penat lobat. din mugurii axilari. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. cu în\l]imi variabile.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. în func]ie de soi. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. 2 . Sistemul radicular este puternic dezvoltat.16). STAN. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. pe]iolate. Tulpina este cilindric\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\.N. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici.plant\ cu tulpina `nalt\. Limbul frunzelor poate fi lirat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. 10. frunzele pot fi colorate în verde. Este o plant\ bienal\.

5. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. ca [i varza de Bruxelles.LEGUMICULTUR| II 10. 10. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. pentru temperatur\. mai ales în gospod\riile familiale. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. [i în cazul verzei pentru frunze. care au frunza aproximativ neted\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. oleracea. Apa este. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.5. 157 . Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.5. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Esen]ial. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.4. dar [i ro[ieviolacee. Portul s\u înalt. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.6. de culoare verde. 10. suprafa]a foliar\ mare.

cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Brassica oleracea L. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. B1. CONOPIDA Brussica oleracea L. (1984).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. sin. În ambele cazuri.8%.6. [i C 60 mg/100 g. Dup\ Mincu [i colab.. denumit\ impropriu inflorescen]\. pane. Aceasta se consum\ marinat\.3%. B2. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. STAN. care sunt mai tinere. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.N. lipide 0. citat de Ceau[escu [i colab. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. proteine 2. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.6.17 . Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.9% (din care celuloz\ 1%). cauliflora (Alef). ciorbe. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. (1975). Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Ca 25 mg/100 g. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. K 420 mg/100 g. salate cu unt.a. sufleuri [. var.6%. mai mult murat\. 10. botrytis Familia Cruciferae 10. botrytis subvar. 158 . vitaminele A. N. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.1. [. glucide 3.a. elastice [i turgescente. PP. MUNTEANU Fig 10. var. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.

scurt\. cum ar fi: conopida italiana. Germania [i alte ]\ri. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. groase. la compromiterea recoltei. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. [i ast\zi se cunosc denumiri. g\lbuie. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.6. Tulpina principal\ este cilindric\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. alb\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. 159 . mai ales în jurul ora[elor. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. De altfel. care are ca origini varza s\lbatic\. în culturi timpurii sau tardive. conopida nem]easc\. de unde s-a r\spândit în Olanda. scurt\. 42 mii ha.6. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.3. În }\rile Române. 10. în Fran]a. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. B.18). apoi Italia. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. 2000). c\rnoase. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. R\d\cina este pivotant\. în mod evident. tare ca [i la varza alb\. fraged\ [i dulce. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. 1986). incomplet evoluat\.10. foarte îndesit ramificat\. ierboas\. conopida de Cornwall [. Anglia. în mare m\sur\. din care.a. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. În prezent. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. 10. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. denumit\ Brassica cretica Sam. bogat ramificat\.2.

putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. nervura principal\ este foarte lat\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. cu nuan]e cenu[ii. cu ramuri groase (la soiurile târzii). În faza de r\sad. un criteriu de identificare a soiurilor. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. MUNTEANU rareori pu]in violet\. N. polenizarea este indirect\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. frunzele au limbul oval – alungit. cu marginea fin din]at\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. la altele. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Astfel. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.N. albastre sau violete. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. iar în stadiul de c\p\]ân\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. erect\ sau oblic\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. dar sunt mai mici. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. practic. de asemenea.oleracea. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Polenizarea este entomofil\. Frunzele sunt simple. Conopida este. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. fin din]at\ ori u[or sinuat\. La înflorire. Culoarea poate fi verde-deschis. Florile actinomorfe. STAN. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. nervura principal\ este sub]ire. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. cu marginea întreag\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. tetramere. hermafrodite. la unele soiuri. sesile sau scurt pe]iolate. 10. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. groas\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. 160 . de 1.5-2 cm în diametru. De[i florile sunt hermafrodite. La un moment dat. verde-închis. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface.18 . conopida fiind o plant\ alogam\.

4.LEGUMICULTUR| II 10. factorii major implica]i sunt temperatura. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dac\ sunt bine c\lite. devin laxe. temperaturile sc\zute de 4-80C. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Tot în faza de c\p\]ân\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. 1969). de velur sau bob m\runt de orez. cu c\p\]ânile formate. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Temperaturile ridicate. Pe acest ]esut. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. În primul caz este afectat\ r\d\cina. nici nu mai formeaz\ flori. care î[i pierd turgescen]a. de[i. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. identice cu cele ale verzei. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Apa. astfel afectat. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare.6. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Conopida de toamn\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. care. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. În aceast\ direc]ie. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. o lung\ perioada de timp. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. apa [i elementele nutritive. cantitativ. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. în cea mai mare parte. de multe ori. cumulate cu seceta prelungit\. care. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. determin\ spargerea celulelor. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. unde cap\t\ culoarea verde. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). În perioada de formare a c\p\]ânilor. care diminueaz\ valoarea comercial\. care se reface foarte greu.

Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. determin\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). corespunz\toare terenurilor bine însorite. chiar u[or violacee. STAN. Le Bouhec. 1969. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. Excesul de ap\ este. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. de o cantitate mare de lumin\. În termeni gr\din\re[ti. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. altfel. Lumina. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. De asemenea. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Alungirea r\sadului. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. în general. În ceea ce prive[te azotul. 1978). r\sfirate. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). În timpul vegeta]iei. d\un\tor pentru c\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. este important de reamintit c\ 162 . ceea ce înseamn\ condi]ii optime. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În câmp sau spa]ii protejate. cultura are nevoie. întârzierea recoltei. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Din aceast\ cauz\. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. un exces (moderat) de ap\. 1979). în mod special. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. plantele se alungesc. În faza de r\sad. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. N.N. de asemenea. a[a cum se întâmpl\ la varz\. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. În acela[i timp. de asemenea. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. în mod evident. de[i nu au dreptate în totalitate. A[a cum s-a mai ar\tat. num\rul de frunze este mai redus. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În privin]a elementelor minerale. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\.

mai ales în prim\verile secetoase. La rândul ei. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. b. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. salat\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cernoziomuri levigate. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. pân\ la minus 100C. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. reci [i umede.2–7. maz\rea de gr\din\.6. 10. Alpha (pentru câmp. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. 163 . Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.5. De exemplu. De asemenea. sortimentul.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.LEGUMICULTUR| II acesta. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). 10. cu diferite grade de evolu]ie. bobul etc. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.1. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Locul în rota]ia culturilor. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.8). Tehnologia de cultivare 10.6. grupa Giant (din Italia). c. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.6. Tipul ecologic de iarn\. de[i nu este prea bogat. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. provenit\ din grupa Erfurt). în cantit\]i prea mari. Sunt contraindicate solurile grele. La noi în ]ar\. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.8). castrave]i. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. uneori pentru ser\). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. pe terenuri ad\postite. de toamn\ [i de iarn\. din care multe sunt hibride. spanac etc. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.

MUNTEANU 164 .N. STAN. N.

cu udare individual\ a acestuia. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.000 plante la hectar (fig. Producerea r\sadurilor. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Fig 10. Completarea golurilor se face manual.600 plante /ha.000 – 75. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. cultura de conopid\ 165 .19 . în vârst\ de 40-45 zile. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. astfel. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. 10. revenind o densitate de 66. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). ca [i la varza timpurie. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Lucr\rile de îngrijire.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.19). cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. revin aproximativ 66.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. la 4–5 zile dup\ plantare.445. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. În ferme.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.600 plante/ha). Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.

cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Produc]ia variaz\. se execut\ o udare u[oar\. aplicându-se. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. În gospod\riile popula]iei. cu circa dou\ zile. cu cantit\]i moderate de ap\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. fragede [i pl\cute la gust. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Dac\ este nevoie. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. De regul\. 166 . pân\ la 5-6 ud\ri. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. în func]ie de starea de umiditate a solului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. În perioada de formare a c\p\]ânilor. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Calendaristic. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ manual. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. fiind între 15 [i 25 t/ha. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. STAN. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. albe. N. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Înainte de recoltare. în circa 2 – 4 etape. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. norma de udare se m\re[te. pân\ la 15 – 20 iulie. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. f\r\ a-l r\ci prea mult. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. în func]ie de regimul de precipita]ii. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului.N.

6. Locul `n rota]ia culturilor. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. spanac. Celelalte lucr\ri aplicate. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. în vârst\ de 45 – 55 zile. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.20). deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Producerea r\sadurilor. cu l\]imea la coronament de 104 cm. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. dup\ urm\toarele culturi: salat\. În cazul în care solul este u[or acid. spanac. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Vara. ceap\ [i usturoi pentru stufat.2. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. 167 . în perioadele secetoase din timpul verii. Pe fiecare strat în\l]at. secar\ mas\ verde etc. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. ceap\ pentru stufat etc). Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. cartofi timpuri etc. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\.000 – 50.LEGUMICULTUR| II 10. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. în func]ie de gradul de aciditate.6. în nici un caz acid\. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. De asemenea. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. în func]ie de zon\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. asigurând o densitate de 45.000 plante la hectar (fig 10. la adâncimea de 20–22 cm. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.. prin ata[area unei grape stelate. dac\ este nevoie. din punct de vedere al structurii.

În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În faza form\rii c\p\]ânilor. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. seara. STAN.000 plante la ha. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. realizând o densitate de circa 55. în perioadele secetoase din timpul verii. în func]ie de regimul de precipita]ii. când plantele [i-au revenit. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer.20 . cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare.N. În timpul perioadei de vegeta]ie. Lucr\rile de îngrijire. ac]ionat\ de tractorul L-445. MUNTEANU Fig. pân\ 168 . aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. N. În timpul vegeta]iei. Dac\ este nevoie. În gospod\riile popula]iei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. 10. la cultura de conopid\ de toamn\. în perioada de formare a c\p\]ânilor.

1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).000 plante la hectar. Löbl [i colab. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Infiin]area culturii. 1974). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. 1972). – S. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. plantele se vor c\li foarte bine. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.C. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. respectiv cu 40. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Producerea r\sadurilor. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. astfel ca.5 kg b\legar [i 10 l ap\).F. Cu 7–8 zile înainte de plantare.).000 [i 30. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Dup\ r\s\rire. Salter. Buz\u. pân\ la plantare. 10. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. De aceea. atât în ciclul de prim\var\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.C. variind intre 18 [i 30 t/ha. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Sem\natul nu se va face prea des. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). 1977).6. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. asem\n\tor culturii de câmp. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. de asemenea. 1981).P.a. (1962.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Pentru ciclul al II-lea. Pentru Câmpia Dun\rii. reduce faza de c\p\]ân\. O bun\ fertilizare se poate realiza. pericolul vernaliz\rii [. epocii [i ciclului de cultur\. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. 169 .6. alungindu-se foarte repede. în faza de cotiledoane. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. 1974.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.L. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.L. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. În faza de r\sad.

Principalii factori de mediu se regleaz\. în faza de c\p\]ân\. Fig. 1980). 10. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. Reglarea regimului factorilor de mediu. în general. STAN. realizându-se o densitate de circa 33.N. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.C.21 . N.000 plante la hectar (I.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. – S.L.L.000 plante/ha (fig. 170 . ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10.23).000 plante/ha. asem\n\tor culturii de varz\. Fa]\ de varz\. La aceea[i schem\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.C.22).10. conopida. conform schemei din figura 10. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. realizându-se o densitate de 40. 10. În plus. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. MUNTEANU În solariile bloc.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.P. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. realizând o densitate de 28. De asemenea. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. este deosebit de sensibil\ la secet\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. determinând încetarea în cre[tere. în faza de c\p\]ân\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. în rânduri. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. asigurând o densitate. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. de 33. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.. de asemenea. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.F.24. Buz\u.21). 1981).

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 .22 .LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.

În continuare. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Buz\u. Mamestra brassicae). O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.F.N. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Producerea r\sadurilor.. modificat) Ca [i la varz\. specific\ soiului. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. 1980). 1973) 172 .-S. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. folosind temperaturi sc\zute. 1981. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. citat de Ceu[escu [i colab. 1970. 10. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. în func]ie de soi.L. Se planific\ între 50.000 de fire la hectar.4. MUNTEANU Fig. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Lucr\rile de îngrijire.000 [i 80. reglarea factorilor temperatur\. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1973). Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.C.C. STAN. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.6. N. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. de exemplu.P. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.L. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.6.

000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Lucrarea este e[alonat\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Recoltarea.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. uniformitatea. dac\ s-au format c\p\]ânile. Înfiin]area culturii. frunzele se leag\ deasupra acestora. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.25) Fig. 1973). prin cretizarea geamurilor. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. afânarea solului prin pra[ile. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. corespunz\tor epocilor de plantare. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. în perioada de insola]ie. În plus. soiurile mai pu]in viguroase.000 plante la hectar (fig.5). 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Astfel. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. În general. 10. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. irigarea. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Sera.000 plante la hectar. 10. a[a cum s-a mai ar\tat. 173 . În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. care s\ asigure densit\]i variind între 50. recoltarea se face e[alonat. În acest scop. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. la densitatea de circa 50. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. vor avea o densitate mai mare [i invers. aerisirea va fi aproape permanent\.000 [i 80. prin caracteristicile sale constructive. Lucr\rile de îngrijire. iar în faza de legare a c\p\]ânilor.

conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). anual\. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. 10. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. Acest termen exist\ [i ast\zi. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. În lume.N. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\.26). chiar dup\ 1950.7. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). italica Plenk Familia Cruciferae 10. cunoscut\ mai ales în Italia. 1994). subvar. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. botrytis L. 10. “oficial”. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.2. în mod exclusiv. fiind considerat\. Se recunoa[te c\. MUNTEANU 10. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. STAN. broccoli este aproape necunoscut\. în secolul al XX-lea (1930). cymosa Lam sin. var. în mare parte asem\n\toare cu conopida. constând din l\starii floriferi. La noi în ]ar\. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar prezint\ suficiente caractere botanice. o legum\ de lux.o. dar denume[te. 174 . ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. BROCCOLI Brassica oleracea var.7. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. B. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.7. N. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Broccoli este o varietate ierboas\. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. 10.3.1. ca [i aceasta.

asparagoides Lam. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . subvar. dispuse pe l\starii principali. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.7. Limbul este. var. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. g\lbuie sau violacee. La soiurile mai vechi. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. lirat-penat-partit.4.m. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.LEGUMICULTUR| II Fig. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. pedunculii florali [i mugurii floriferi. ameliorate ini]ial în America de Nord. 10.o. 1953). mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. botrytis L. Soiurile mai noi.26 – Broccoli: 1 .d. 10. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). la multe soiuri.a. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Partea comestibil\. formând noi buchete [. denumit\ în mod corect inflorescen]\.).

~n aceast\ faz\.N.27 . Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. 10. 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.1. Cu alte cuvinte.7. diferite soiuri. au fost studiate adev\rate colec]ii.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.7. În România se cultiv\.6.C.5.27. STAN.7. 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Vidra. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. În câmpurile experimentale de la I. în cultur\. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Tehnologia de cultivare 10. Soiuri La nivel mondial. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. exigen]ele ecologice sunt maxime.a. în mod întâmpl\tor. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.L. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. SCL Bac\u [. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.6. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.F. Fig. provenite din ]\rile cu tradi]ie. N. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.

Înfiin]area culturii are loc. Recoltarea se efectueaz\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Producerea r\sadurilor se realizeaz\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat.2. 10. dar poate fi [i mai redus\. La cultura de broccoli asparagus. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.28 . eventual. de regul\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Fig.7. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. 10. dar f\r\ frunzele protectoare.6. în mod e[alonat.28). Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . acestea se vor elimina din inflorescen]\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în cultur\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. De asemenea.5 iulie). 10.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. a[a cum s-a anticipat deja.

10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. ghiveciuri. 10. oleracea. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. de exemplu. cu gust pl\cut. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. r\sadni]e [i solarii.8. mânc\ruri cu carne. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\.). gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). ou\ sau umplute cu carne [i orez. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. soteuri. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. circa o lun\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. suculent\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. De asemenea. STAN. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). ridichi. din timpul toamnei). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. sylvestris. cu conopida.N. var. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).a. în perioada cu umiditate ridicat\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. comparativ. N.în cel al guliilor. sin. adic\ 15-25 t/ha.8. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . frig\nele. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. gongylodes L. Una din aceste variet\]i. gongyloides Lam. denumit\ “varza de Pompei”. oleracea var. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. respectiv B. mai ales atmosferic\. ]elin\ [. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. care este fraged\.1. în perioada de secet\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. GULIA Brassica oleracea var. La noi în ]ar\ sunt 178 . Oleracea. Familia Cruciferae 10. [i bolile. H. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . De asemenea. Din punct de vedere agrofitotehnic.2.

Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. Astfel. În România. în al doilea an). acestea pot evolua. 1985). l\sând cicatrici mari. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.3. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Canada [i Asia. comparativ cu varza. în acest din urm\ caz. gulia. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în func]ie de soi.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. bienal\ (fig. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical.8. La soiurile timpurii. Aspectul general al plantei: scurt\. Unele soiuri . tuberizat\ în partea inferioar\. În lume este larg r\spândit\. 10. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.Gulia. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. dublu sau neregulat din]a]i. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. de culoare verde-deschis. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele.29 .A. Frunzele sunt simple. atât timpurie cât [i cea tardiv\. Lobii limbului sunt simplu. r\d\cini. în faza reproductiv\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în faz\ de r\sad. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. cultivate prim\vara devreme. se comport\ ca anuale. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. cele de la baz\ cad mai devreme.U.. 10. ovat sau lanceolat. Limbul are m\rimea [i forma variabile.29). limbul este eliptic. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. 10. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. în S. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. alterne. sferic-turtit\ sau ovat\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Tulpina (în primul an) este Fig. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. respectiv 610 ori mai mici. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\.

datorit\ faptului c\ plantele. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 10. Asolamentul. bine structurat [i fertil.8. În acela[i timp. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.6.8. pe de o parte. MUNTEANU 10. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. tardive. de baz\.5.8. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. 180 . Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). factorii de mediu .6. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. dar suficient de reav\n. de regul\.8. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). mai ales fa]\ de sol. N. dar echilibrate.mai ales nutri]ionali . 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. 10. pe un fond de fertilizare organic.N.9). Producerea r\sadurilor.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. Aceste cerin]e sunt justificate. iar pe de alt\ parte. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. STAN. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. În toate cazurile. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. cerin]ele sunt mai mari. elementele nutritive [i ap\. pentru gulioare. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.a.4. a fi în cantit\]i mari.1. Solul trebuie s\ fie mijlociu. inclusiv la gulia de toamn\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În mod deosebit. în cultur\ protejat\ [. Elementele nutritive se prefer\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

prin împr\[tiere sau în rânduri. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie.4).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Se aplic\ 3-4 ud\ri. STAN. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Murtazov [i colab. Fig 10.30 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.30). Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. N. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. la interval de 8-10 zile. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Lucr\rile de îngrijire. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. 182 . asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. 10. Lucrarea se execut\ manual.02) (tabelul 10.N. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. la distan]a de 25 cm între plante. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. temperatura de 70C). Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. cel pu]in trei zile. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. La plantare. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize.000-70. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. în func]ie de condi]iile meteorologice.2.31). În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. în acest caz. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.6. revenind o densitate de 65. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. în zona unde are loc procesul de îngro[are. 10.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. agrotehnice [i de soi. 183 . Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.8. R\sadurile îmb\trânite. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.000 plante la ha (fig. 10. o singur\ dat\. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. produc]ia va suferi (Bala[a. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. 1973).

Producerea r\sadului.6. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. MUNTEANU Fig 10.3. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. 10. la adâncimea de 30-40 cm. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.31 . R\sadul se produce în sera înmul]itor.8. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. 184 . uneori se pot elimina [i r\d\cinile. STAN. la cuburi sau ghivece nutritive. f\r\ suculen]\. N. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). de calitate inferioar\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. cu o p\trundere superficial\ în sol.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. În cursul vegeta]iei. dar pot face recoltarea mai dificil\. Guliile.N. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.

10. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. în func]ie de zona de cultur\.34. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. care în general va fi moderat\ (16-170C). pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. 185 . dispuse conform schemei din figura 10.10 aprilie.32 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Fig 10.000 plante.33 . iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 1972).000 plante la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. între 15 martie . În perioada de r\sad. 10.32). În solariile tunel.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Înfiin]area culturii. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. mai ales în perioada iernii.

îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. 1972). 1973). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. STAN. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. 186 . înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Lucr\rile de îngrijire.34 . recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.8. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. produc]ia este 2025 tone la hectar. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.N. 10. Plantarea se face manual. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).4.6. În cultura pur\. irigarea. MUNTEANU Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. N. Recoltarea.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.36). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Cultura timpurie Alegere terenului.8-2. Murtazov. soi [i calitate. Fig 10. Tehnologia de cultivare 10. ori de câte ori este nevoie. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.9. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.000 plante la hectar. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. 1973).6. 1973). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. deoarece r\sadurile nu se repic\. 1974). Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. alegerea plantei premerg\toare.3 kg.36 . Completarea golurilor se face manual. Pân\ la plantare. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. 2-3 kg.9. cu r\saduri de aceea[i vârst\. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.000-166.1. 10.6.000 plante la hectar (Bala[a. revenind o densitate de circa 33. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Se seam\n\ mai rar.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.LEGUMICULTUR| II 10. Producerea r\sadurilor. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . la 4-5 zile de la plantare. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.

Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.N. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Stanhay [. Produc]ia este de 20-25 t/ha. distan]ate la 80 cm (fig. Lucr\rile de îngrijire. dup\ r\rit. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.5 cm. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. la începutul lunii iulie. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.9. MUNTEANU Spectrum). 10.6. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.a. [i în a doua parte a acestei luni. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. în 2-3 etape. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.37 .) câte dou\ rânduri pe strat.37). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Calendaristic. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . manual. N. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Fig 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. STAN. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. De asemenea.2. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.

Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. .37). 10.000-50. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.se face r\ritul plantelor. l\sându-le pe cele mai viguroase. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.. 193 . în 2-3 etape. dar cu unele deosebiri [i anume: . 1998).udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. manual. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.000 plante la hectar (fig.

1979 11. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. sunt plante erbacee anuale. alogame. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1. Dovlecelul entomofil\. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. Pepenele galben Cucumis melo L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. (=var. cu polenizare Giromontina Alef. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. ad\posturi. convar. plantele Cucurbita pepo L.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. prezint\ flori unisexuate. oblonga Ser. STAN.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. fiind monoice. vulgaris suprafa]\.1) Tabelul 11. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. var. Familia Cucurbitaceae 11. sere.1.1. (peponid\). târâtoare.N. N. 194 . cu tulpina fistuloas\.

4 milioane tone.1. Anglia [i alte ]\ri nordice.07-2. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.A.26% P2O5.52% celuloz\.4 milioane tone (Anuarul F. De la greci. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. De[i.04 mg% vitamina B1.04 mg% vitamina B2). În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.58% Na2O. Varo. tocan\ etc.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. 10. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. 1. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 11. 3. din punct de vedere alimentar.83% Cl.8% SO3..35-0.7% MgO. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. murate sau marinate). [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.2 milioane ha.2.6% CaO.95% substan]e proteice. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.14% zaharuri totale. 0.U. Olanda. Ungaria. Polonia.H. Italia etc. 1974). Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 6.. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).A.. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. produc]iile medii sunt foarte diferite.39% SiO2.O.000 ha. 1. 4. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. În func]ie de ]ar\. Collumela [i al]ii. suprafa]a cultivat\ este de 90. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 11. 195 .39-0. Germania.57% cenu[\. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 0.3% K2O. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Spania. citat de Ghenkov [i colab. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).. 0. 7. 0.. iar cea total\ de circa 2. 1995). diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.H.. Pe plan mondial. În Europa.39-0. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). pân\ la latitudinea de 61-62°. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.

În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.N. trilobate sau pentalobate. N. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. cu p\mânt. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ.1). în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. ocupând suprafe]e diferite.Sistemul radicular la castrave]i. 1980) Tulpina este erbacee.. 196 . vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. STAN. sunt mari. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. sunt necesare 56-70 zile. 11. fistuloas\. de la 0. din loc în loc. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. astfel. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. De la r\s\rire pân\ la recoltare. Fig 11. tulpina emite r\d\cini adventive [i. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\.3. hr\nirea plantei devine mai activ\.5 m. ca urmare.1. târâtoare. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. ramificat\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.7 la 2. urmate de zonele colinare.1 . R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. acoperite cu peri[ori aspri.

temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. favorizând apari]ia 1 . în func]ie de soi.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 11. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. 3 . de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.3). Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. temperatur\ [i umiditate. de form\ alungit\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). deoarece polenul este greu [i lipicios. 2 . concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. La hibrizii ginoici. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.flori femeie[ti. 1973) (Ethrel 500 ppm). de form\ alungit\. Astfel. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.frunz\.3 . dac\ polenizarea are loc.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.2). 11.flori b\rb\te[ti.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. 197 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. 5 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. are dimensiuni [i culori diferite (fig. duc la cre[terea num\rului de flori femele.cârcel. fructele cresc deformate. numit\ melonid\. În cazul acestor hibrizi. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.2 . o hran\ mai bogat\ în azot. care. turtite. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Dac\ polenizarea se face incomplet.

pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. N. plantele mor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. MUNTEANU 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. 1957). 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. la cultura în sere [i r\sadni]e. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. este de circa 15-20 mii luc[i. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Din aceast\ cauz\. Astfel. În func]ie de fenofaz\. Peste 35°C cre[terea înceteaz\.1. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Sub 15°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.N.2) Tabelul 11. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. în culturile de câmp. STAN. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. 198 . Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Intensitatea optim\ a luminii. frunzele devin galben-verzui.4.

4.5-7.5 kg P2O5. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. 1. argiloase [i cele prea nisipoase. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. afânate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. De aceea.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). umed [i f\r\ curen]i de aer rece. 2. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. fosfor [i potasiu. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.0 kg K2O.0 kg N. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. bine drenate. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.0 kg CaO [i 0. se extrag din sol circa 2. u[oare. avându-se în vedere c\. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\.5 kg MgO. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. care trebuie men]inute constant. în special la cultura de ser\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. la o ton\ de produs. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. de obicei. `n privin]a calit\]ii luminii. Nu sunt indicate solurile grele. este d\un\toare castrave]ilor. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. cap\t\ un gust amar. Elementele nutritive. pe cât este posibil. Pe de alt\ parte. castrave]ii se cultiv\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. f\r\ exces de umiditate. De asemenea. în special SO2. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. de aceea. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. fructele se deformeaz\ [i. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. 199 . intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei.5). mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. pân\ la 0. bogate în humus. De asemenea. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în unele cazuri. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. încetarea fructific\rii.

Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. STAN. Corni[a F1. Florida.6. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. etc. plantele nu se sus]in. Levina. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Favorit etc. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. N.3). Anka. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Corni[on. Corni[a. Renato F1. Obelisk. planta pe sol înc\lzit. Cornibac. Levina. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.N. Parker. Select. pe [an] cu gunoi. Royal F1. Levina F1.1. pe pale de paie. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. 200 . pe balo]i. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Tabelul 11. Cornibac Renato. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Astrea F1. Levina etc. Record.4. (cu fructul lung) [i Renato. Magic. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.1. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. pe timpul iernii etc. 11.5. Farbio. MUNTEANU 11. se planteaz\ în solul serei.4).

LEGUMICULTUR| II 201 .

În cadrul rota]iei. Indiferent de modul de cultur\. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul.4.1. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. varza. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. ceapa etc. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.6. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. u[or înclinat.000 plante/ha. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. bogat în materie organic\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. astfel ca. STAN. fasolea. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. bobul). Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. în 400-500 l ap\. cartoful. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. permeabil. Pentru cultura de toamn\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Producerea r\sadurilor. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1.N. cu expozi]ie sudic\. 100 kg/ha P2O5.1. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. 202 . în momentul plant\rii.5 l/ha. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. a. N. conform schemei din figura 11. MUNTEANU 11.5).

reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Lucr\ri de îngrijire Fig 11. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. 30% mrani]\.15% plus Fernos 0. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. mai rar. cât mai superficial (7-8 cm adâncime).5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Cu 7-10 zile înainte de plantare. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Wuchsal 0.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). În a doua jum\tate a lunii martie. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. 203 . Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.3%).05% sau Ultracid-40 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.03%. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.4 . La pra[ila a doua.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. 40% turb\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).a. în brazde de ]elin\. 30% mrani]\. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.

Dithane M 45 0.1%.25%. Mikal M 0.05%. N.1%. cichoracearum f. Shavit F 0. Bavistin sau Derosal. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .2%. Rubifan 0.025%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .cucurbitae) 0.4%.5% Captan 50 WP 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.35%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Kumulus DF 0.3%.2%.2%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Shavit f.3%.5%.Benlate. STAN. Mancozeb 0. Vondozeb 0. Bayleton 5-0. Dithane M-45 0.25%.2%.Dazomet 500 kg/ha. 7-10 Turdacupral 0.0.2%.25. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .015%. Vondozeb 0. Previcur 607 SL 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.15% + Dithane M 45 . Topsin M. Topas 0.2%. Tilt 0.075.15% l/plant\. Alfonat 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25% 8-10 Morestan 0. Curzate Man 0.2%. Odat\ cu începerea înfloririi. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.05% Turdacupral 0. Topsin M.05%. când l\starii au 6-7 frunze.Benlate.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Vapam 12001500 l/ha.05%. Quadris 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Polyram DF 0.05% plus Mycodifol 0. Systhane MZ 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2%.3%.0.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.6). a . Aliette 0.03%.N. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Sulf muiabil 0. Bravo 500 .2%. Bavistin sau Derosal 0. Tabelul 11. cubensis) Curzate Manox 0.2%. Sancozeb 0. 72 ore.25%. Folpan 0.2% Mana Ripost M 0. Baycor 0.

15%.05-0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Pirimor 50 WP 0. Bavistin 0.03 %.05% Neoron 500 EC 0.15%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. b. În cazul culturii pe spalier.2%.1%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Omite 57 EC 0. 4-5 Decis 0. Sinoratox 35 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Bravo 500 . Zineb 58 0.03%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Ripcord 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.15%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.3% Captan 50 WP 0. Mirage F 0.1%.sp. Zineb 0. Polyram DF 0.20.25%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. 205 . dup\ pichetare. Polacritox 0.04%. Shavit F 0.6 . cu lungimea de 1.08%. Fastac 0.04%.15%.2%. Sumi7-8 Alpha 2. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.Dezinfec]ia solului b .1% Fundazol 0. Nogos 50 0.2%.1%.05%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Supersect 10 EC 0.1%. Calidan 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Folpan 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Dithane M-45 0. Vondozeb 0.05%.1%.25%.2%.0.2%.05%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Sumilex 0. Maneb 50 WP 0.5-1. Unden 40 0. Fernos 50 WO 0. apoi se sorteaz\. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.2%.2%.1%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.1%. Nisorun 10 WP 0. Mospilan 20 SP 0.3%.02%.08%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.5 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.25%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.20. Divipan 100 0. Actellic 50 EC 0. Diazol 60 EC 0. Maneb 50 WP 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.2% Captan 50 WP 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Metoben 0.2%. Talstar 10 EC 0.1%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.

11. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. STAN. Fig. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. la o adâncime de 3-4 cm.6 .5 [i fig. N. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.N. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.începutul lunii mai. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.6). 206 . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. folosind rota]ia amintit\ anterior. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.5 . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.

Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. în special lungimea fructelor care. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor.7). bolnave etc. În momentul recolt\rii. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Tabelul 11. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. În nici un caz. Pentru conserve. în func]ie de soi. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. E[alonat. trebuie s\ fie de 6-9 cm . în medie este de 2-4 zile.pentru industrializare [i 9-12 cm . ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. La culturile pe spalier. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. deci se recolteaz\ diminea]a. Cu cât se recolteaz\ mai tinere.pentru consum proasp\t (tabelul 11. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. când temperatura este mai sc\zut\. care sunt foarte fragile. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. la soiurile de tip Cornichon. dar dup\ ce s-a luat roua.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp.

S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. La culturile sus]inute pe spalier.N. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.6. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. maz\re de gr\din\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. MUNTEANU La culturile pe sol. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. noaptea [i diminea]a). iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. 69 cm [i 9-12 cm. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. recoltarea se face manual sau mecanizat.2. la început s\pt\mânal. 1978). STAN. 208 . Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\.la cultura pe sol. irigarea este cea mai important\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. c. Cultura în sere Dup\ tomate. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. borceaguri. orz de toamn\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. secar\ pentru mas\ verde. recoltarea se face zilnic.1. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. varz\ timpurie. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. De aceea. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. recoltarea se face numai manual. 11. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Dintre lucr\rile de între]inere. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. N. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. legume verde]uri. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\).

În cazul culturii direct în solul serei. hibrizi ginoici (F1).cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. . atât pe pia]a intern\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. dezinfectarea serei [i solului. . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. . de 40-50 cm lungime. . . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. de circa 30 cm. preg\tirea substratului pentru plantare.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. cu fructe partenocarpice. afânarea profund\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura pe strat de gunoi de grajd. sem\nat în ghivece.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. în ultima vreme. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. a. Între]inerea culturii: . se folosesc în ser\.cultur\ pe balo]i.cultura direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. cât [i pe cea extern\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. în exclusivitate.

în trei reprize. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. sulfat de potasiu 200 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. N. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. care se bat în p\mânt. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. sulfat de fier 30 g. în strat gros de 12-15 cm. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. STAN. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu).4). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior.000 balo]i (100-120 t paie). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. Dup\ a[ezarea balo]ilor. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. 210 . Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i.N. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor chimice. Se administreaz\ succesiv. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\.000-7. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). var stins 100 g.5). dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. sulfat de magneziu 50 g. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. pe linia viitoarelor rânduri. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. azotat de amoniu 200 g.

5-36. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.30-4.0 0.00-16. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. 211 .8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .099 2.6-18. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. ace[tia se a[az\ direct pe sol.IX.461 4.8 0. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.50-13. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.0 12.21-8.049-0.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. care trebuie manevrat.70 0.1972) (16. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.9-3. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. evitarea contamin\rii cu nematozi. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.70 8.I. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.8). care se bat în p\mânt.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.10 0.6 43.5 10.54 1.20 Specificare N .267-0.6-23. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.00-3.32-1. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).0-37.1973) 0. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.9). În acest caz.160-0. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.70 8.50 1.50-5.0-90.42-3.50-19. ciclul I balo]i ciclul II (15.259 4. Tabelul 11. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.00 8.00 23.00 20.03 1. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.10 2. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.90-8.65-9.

în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).5%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 0.5 EC 0. Derosal 0. STAN. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.05%. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Astfel.ciclul scurt în sere înmul]itor. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.03%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 15-10 VII . cu asigurarea ventila]iei. Foliar-feed 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.03%). 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. 30% mrani]\. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.5 kg superfosfat. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. la câteva zile de la r\s\rire.3-0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Morestan 0. 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).2%. 5-8 III . iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. timp de 72 ore. Sumi-Alpha 2. evitându-se excesul de umiditate. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). 1. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.15%. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.C. temperatura va fi de 22-24°C.0 kg sulfat de potasiu. N.2% plus Ultracid 0. MUNTEANU Tabelul 11.1%. Actellic E.N.1%. Tratamentul termic uscat de 76°C.06% sau Unden 0. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.3%.ciclul II).2% sau Sumilex 0.

de culoare verde normal.5-3 plante/m2. Tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. desimea este mai redus\ (1. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.zile de la sem\nat la plantat. cu r\d\cini de culoare alb\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.2 plante/m2).12).11).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 7-9 mm diametrul la colet. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . unele cu caracter general. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. liber de boli [i d\un\tori. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. desimea culturii este de 2. Pentru ciclul I. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. 213 . 20-25 cm în\l]ime.40 m. cu sistem radicular bogat. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 4-6 frunze normal dezvoltate. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). **. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.10).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.

ianuarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. • II – aprilie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.martie..12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. februarie. • Reglarea umidit\]ii: .a. 40% turb\. prin aspersiune. N. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. decada 3. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.4% Distribuirea r\sadului pe travee. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). deformate. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 24°C . vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • I – februarie. decada 2. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.umiditatea solului 85-90% din c. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. nivelarea solului. • Defolierea ascendent\. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.c. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. temperatura de zi: 22°C . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.N. STAN.5. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). MUNTEANU Tabelul 11. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.

iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. se las\ câte un fruct la fiecare nod. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. B .7). La acest sistem. la nivelul sârmei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. [i colab. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. în prima etap\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.`n "V". În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). De la dolie. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.7 . 11.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. Fig. tulpina se 215 .Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei.. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. l\starii îndep\rtându-se. [i fructificarea acestora. În acest scop. 11. în prima etap\. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. În continuare. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pe de alt\ parte. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. pe de o parte. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. 1980).

5 216 . MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. Un fruct.3 3. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.9 5. N.2 7. atât în sol.1 4. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).13). ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. cât [i a fructelor. în sensul c\. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. iar `n al doilea rând. Tabelul 11. câte patru fructe. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. în serii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). f\r\ oscila]ii. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.14). este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. cât [i în aerul serei. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.4 5. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. atunci acestea se epuizeaz\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.N.6 34 30 26 22 5. are nevoie de 18-21 zile. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. STAN. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.

150 mg K2O. imediat dup\ începerea fructific\rii. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. CaO-1564/-kg/ha. Este bine ca. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 1978). 1974). la începutul vegeta]iei. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. pe baza analizelor de laborator.. Fertilizarea se face. 1978). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. [i a celor din zonele învecinate. K2O-1010/412 kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.. 1978).15). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. MgO-86/16 kg/ha. Ca urmare./ha. P2O5-852/192 kg/ha. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. de asemenea. prelunge[te perioada de fructificare. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 217 . la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 120 mg P2O5. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului.a. atât în interiorul balotului.

consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. N. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. direct pe solul serei.8-7. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. în prealabil. strâmbate. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5 6.9). care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.6). b.5 6. strâmbe. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.0 2.8-7. conform solicit\rilor beneficiarului. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5 6.0-6.5-3. cu urme de îmboln\viri. deformate. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. a fost dezinfectat pe cale termic\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. MUNTEANU Tabelul 11. cultura se face obi[nuit.5-7. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. folosind r\sad de 30-35 zile. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. tot pe calit\]i. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. într-un sol care.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. r\niri mecanice etc. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. Pentru m\rirea produc]iei. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.0 6. 218 . STAN. spongios.2-3. În cazul când se practic\ acest ciclu. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.N. La aducerea în alee.

în concentra]ie de 10%).9). concomitent. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.3. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.K. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. mobilizarea solului [i.P. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . varz\. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. 11.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. conducerea plantelor vertical prin palisare. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. bilonatul plantelor. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. conopid\ (tabelul 11.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Produc]ia este de 60-70t/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. 1981). irigarea pe brazde sau prin aspersiune. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. c. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. r\sadul se va produce tot în aceste sere. [i colab. odat\ cu desfiin]area culturii.3).1.3% plus Captadin 0. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.6. se încorporeaz\ în sol. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici..LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.

la început. STAN. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai.4. iar plantarea la 1-10 martie. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. 220 .000 plante/ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.7 plante/m2. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.000 plante la ha. udatul. 1:10). În solariile bloc. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.40 m în solariile tunel [i 0. plantarea se face în rânduri simple. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. moderat. sem\natul de devanseaz\. iar pe rând la 35 cm. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. 11. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). revenind 22. în strat de 4-5 cm grosime.N. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). pra[ile. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. N. realizându-se 50-60 t/ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. la distan]a de 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.96 m în cele bloc. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. când se desfiin]eaz\ cultura. La culturile din ad\posturile joase.80 m între rândurile din band\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. vertical. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. pe un singur rând.1. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. mai des [i cu norme mai mari.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.6. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). mulcirea cu mrani]\. apoi. În solariile tunel.85 m între benzi [i 0. revenind 24. tip tunel.

1. Se ramific\ puternic. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. fiind mai s\rac decât la castravete. atingând paralela 470. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. 11. În prezent. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. târâtoare. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.8).LEGUMICULTUR| II 11. Iordania. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 1974). Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. aproape cilindric\. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. în culturi ad\postite. Rusia. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). acoperit\ cu peri fini [i de[i.2. sucuri.3. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.000 ha. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. formând tulpini de ordinul I. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. China. Tulpina este erbacee. marmelad\. Asia Central\ [i China (Jukovski. dulce]uri. ajungând pân\ la 12-14%.2.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Semin]ele con]in circa 25% ulei. când au gust. ]\rile mediteraneene.500-3. ]\rile balcanice [i în America.2. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). 1950). Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 11. 11. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.2. mai sub]ire ca la castrave]i. La noi se cultiv\ pe circa 2. 221 . Iran. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Este mult cultivat în India. salate de fructe etc. vitaminele B1 [i B2).

La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). elipsoidal\.. galben\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. 222 . 81. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). de culoare alb\. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.4. 10. Fructul este o melonid\ (peponid\). iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.8 . mai mult sau mai pu]in parfumat\. Polenizarea este alogam\. STAN. palmate sau reniforme. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.8 K. florile [i cârceii. cre[te consumul de potasiu. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. entomofil\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. 11. legarea acestora [i îngro[area fructelor. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. pân\ la începutul recolt\rilor. crocant\ sau fondant\. 11. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.5 Mg (tabelul 11. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.17). 13. Astfel. În perioada de fructificare.2 N. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. lung pe]iolate. Între înflorirea primelor flori femele. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. la cultura de ser\.1 P. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. portocalie sau verde.N. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. frunze. Deci. Fructele costate se numesc cantalupi.16). de form\ ovoid\. cu o produc]ie de 22 t/ha. acoperite cu peri[ori fini. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.2. 1979). uneori longitudinal costat. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. N.Pepenele galben: plant\ cu l\star.

u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.10 K 2.5.30 60. Apa Lumina Tabelul 11. 223 .25 2.53 S. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.34 4.2.00 78. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.60 13. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).40 10.34 10.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .58 12.80 27.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.14 5. nisipo-lutoase). semitârzii (85-100 zile). în compara]ie cu castravetele.40 81. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.20 P 0. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.7. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. semitimpurii (75-85 zile).16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.00 61. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Suport\ mai u[or seceta.18).. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.80 Mg 0. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. cât [i târzii (peste 100 zile). profunde [i ferite de vânturi.60 26.30 2.60 13. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). În solurile pe care se cultiv\. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.90 8.

STAN. MUNTEANU 224 . N.N.

6. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.6 ore). 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.000-24. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.6. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Fig. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. calitativ superioare. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).3x35 kg/ha [i K2O . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). rezultând în final o densitate de 20. în sere.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.18 ore). 225 .9 . R\ritul plantelor pe rând se face manual. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.2. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.9). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. mulcirea solului.2x35 kg/ha. cu poten]ial productiv mai ridicat. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .000 plante la ha (fig. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).1. 11. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. timp de câteva zile. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. 11. 11.2. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.

Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie.2. temperatura se va men]ine la 18-190C. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. în prima lun\ de la plantare. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. înmuierea zonei pistilare. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. în mod obligatoriu. Se recomand\ ca. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. temperatura se va ridica la 28-300C.N. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Este necesar ca permanent. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat.19). trebuie s\ fie de 24260C. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). 226 . s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. cultura. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. pe fiecare m2 substrat de cultur\. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. apoi. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. intensificarea aromei specifice etc. STAN. La soiurile târzii. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. În general. aceasta va fi de 20-220C. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. apoi (în perioada de fructificare).6. în func]ie de luminozitate.000 plante la ha. în primele 10 zile de la plantare. rezultând o densitate de 20. în mod normal. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. în zilele însorite. cultura nu se ud\. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. utilizându-se 2l/plant\). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. va fi de 23-250C. utilizând r\sad de 4550 zile. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. N. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului.2. Pe timp noros. Noaptea (în perioada de cre[tere). Temperatura din aer. 11. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. apoi cre[te pân\ la 90%.

iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. de calitate superioar\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). direct în ghivece.. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Turkestan. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. ciupindu-se dup\ o frunz\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. sub form\ de “V”. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 3-4 fructe pe bolt\. Astfel. Ogen etc. produc]ia fiind timpurie. se ob]in fructe mari. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.a. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Galia F1. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. 1980).. 227 . Produc]ia este de 20-30 t/ha. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.3. 11. dar fructele sunt mici. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. În plin proces de maturare a fructelor.6. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). H-25.2. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.

acizi organici (0. din care: 1.000 plante la ha.5 – 4.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. 1984. se las\ pe fiecare l\star. C. 11. B6.40 m l\]ime).2 %).5 – 1. zaharuri (6-8%). B1. B5.9 % zaharoz\. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. distan]a dintre rânduri este de 1.2 %). C(4.3. Fructele con]in: 89-90% ap\. Dintre lucr\rile de îngrijire. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.2.000 plante/ha). 228 .5 mg.1.5 mg/100 g s. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. PP. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.6% glucoz\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. vitaminele A. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. fier – 0. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.9. fosfor – 12 mg. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. 1978). 11.) sin. Butnariu [i colab. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. la 100 g substan]\ proasp\t\.1. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. calciu – 7 mg.500 plante/ha). PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. proteine (0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. fiind indicat în tratarea litiazei renale. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. se folosesc la prepararea mur\turilor. în solariile de tip tunel (5. Înainte de maturizare. dar desimea poate fi sporit\ la 20.8-5. s\ruri minerale de: potasiu – 2.6 % fructoz\ [i 0. STAN. 3. de regul\.3 mg/100 g).6 – 2. fin [i pl\cut. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. câte un fruct..). B2. N. lipide (0.5%).3. în func]ie de vigoarea plantei. 1-2% celuloz\. 1992). Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.4.6.N. În continuare. iar în cel tip bloc. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.2 mg. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. carotenoide (0.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Astfel.p. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.

~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Florile mascule apar.3.10). Spania – 37.LEGUMICULTUR| II 11. Pepenele galben este o plant\ monoic\.409. În prezent. într-o lucrare publicat\ la Neapole. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.H. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.3. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.000 ha. per[i. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Italia – 32778 kg/ha. mai 229 . Frunzele sunt mari. Florile sunt unisexuate. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Fig. 11. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.000 kg/ha.2. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Grecia – 40. de unde a trecut la arabi. indieni [i chinezi. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Cipru –50.773 kg/ha.10 .000 kg/ha. 1950). foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.11. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. 1999). pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. pubescent\.000 kg/ha. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. erbacee.3.. profund divizate sau pu]in lobate. 11.

galben\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. 230 .5. mai rar. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. turtite. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. semitimpurii (Dochi]a). Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby.3.3. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. bine drenate [i structurate. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. culoare [i calitate diferite. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. diferit colorate. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). 11.N. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. de form\.4.2). prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. semitârzii (De Mini[. În anii foarte seceto[i. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. ovale. Charleston Gray) (tabelul 11. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Dr. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. De[i este o plant\ de zi scurt\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. pe tulpina principal\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. aproape plate. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. în func]ie de soi. Timpuriu de Canada). 11. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. N. MUNTEANU ales.6. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Semin]ele sunt mari. Fa]\ de lumin\. Miezul este de culoare alb\.20) 11. De D\buleni. cu tegumentul tare.3. STAN. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. cre[terea este încetinit\. pentru produc]ii foarte timpurii. dar în exces d\uneaz\ form\rii.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Acestea sunt: pra[ilele repetate. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.11) cu SPC-6. la adâncimea de 3–4 cm. Prim\vara pân\ la sem\nat. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. pe suprafe]e mai mici. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.N. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Dac\ terenul nu s-a modelat. fertilizarea fazial\.5 m. mu[uroitul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. 11. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. când în sol se realizeaz\ 14-150C. nivelarea de între]inere. STAN. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. r\ritul. pe intervalele 232 . Toamna se efectueaz\: discuirea. 11. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000-14. asigurând o densitate de 12. N. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cu cultivatorul. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.11 . Fig. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.000 plante/ha. în sistemul gospod\resc.

de unde s-a r\spândit în Europa. mânc\ruri de dovlecei. Peru) [i Asia Mic\. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. gr\simi 0.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. B1 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.3%. fier 0.05-0. din America Central\ (Mexic. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. din loc în loc. sufleuri. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.08. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. zinc 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.03-0. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Produc]ia este de 30-40 t/ha. fosfor 60.) [i în industria conservelor. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Recoltarea se face diminea]a. var.5-7. budinci etc. 233 .10. pe timp r\coros. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.2. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Ungaria. e[alonat în perioada iulie-septembrie. pân\ când plantele acoper\ solul. B2 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. cu 350–400 m3 ap\/ha. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. iar dup\ al]ii din Africa. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\.7%. 11. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. dovlecei pane. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. dup\ unii autori. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.4. cupru 0. singure sau în amestec cu alte legume.4.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.1.2. 11. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Odat\ cu pr\[itul manual.1. pân\ la m\rimea maxim\. dovlecei umplu]i.06. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.4. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. hidra]i de carbon 6. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. pe nodurile tulpinilor. C 8-30). coaja cap\t\ un luciu caracteristic. f\r\ a deranja vrejul. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31.

21). Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. în cultur\. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11. acoperite cu peri aspri. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.12 . anual\.4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.5. Soiuri În ]ara noastr\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.4. STAN. N. R\d\cina este pivotant\.3. 11. lung pe]iolate. suculent\. rezist\ bine la secet\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. apoi devine a]oas\ [i tare. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. 11. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. iar coaja se îngroa[\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. mari. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Pulpa fructului este fraged\. în anumite condi]ii. de culoare galben\.N. 11. Frunzele sunt mari.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). deoarece are un sistem radicular mai profund. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. bine afânate. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.4. de peste un metru lungime. palmat lobate. 234 .4.12). culoarea variind în func]ie de soi. care formeaz\ tufe compacte (fig. cu pH neutru.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.N.6.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. [i K2O 25 kg/ha s. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.a.. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). 11.6.1. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).13 . N. 11. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.4. care sunt [i mai productive. pentru 236 .4. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. STAN. cu N 25 kg/ha s.a. Fig. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.13). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).

1. iar dup\ al]ii. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.7-0. atunci când este nevoie. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. De asemenea. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.4–5% hidra]i de carbon. 1980). Se planteaz\ 1-2 plante/m2.). salat\ de p\tl\gele vinete etc. proaspete [i conservate.5.. 11. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha..35 mg/100 g provitamina A [. Fructele. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. La noi în ]ar\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 1980).A. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Fran]a.5. din Africa (Ceau[escu [i colab. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.2. 20–35 mg/100 g vitamina C. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. (Bajurianu [i }urcanu. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. În perioada când nu zboar\ insectele.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. se umplu cu zacusc\.2. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 0. 237 . 1980). consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. polenizarea se face artificial.a. dup\ unii autori. 3. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 11. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.U. fiind foarte perisabile. Institutul pentru Resurse Genetice. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Italia [i Rusia. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 1.5.4.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.6. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 11.

N.detaliu fruct 11. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. MUNTEANU 11.14 . peste care se suprapune.5. Culoarea fructelor este albverzuie.plant\ cu frunze.5. Ca [i dovlecelul comun. 11. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Fig. frunzele sunt tri. De aceea. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. o parte de forma unei calote (semisfere). STAN.sau pentalobate. 2 .14). la maturitate fiziologic\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.Dovlecelul patison: 1 . Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). flori [i fructe. în aceast\ perioad\. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.4. 11. cu marginile canelate [i rotunjite. irigarea culturii este obligatorie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Acesta are o form\ discoidal\. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. dup\ care devine alb-cenu[ie. când fructele sunt tinere. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.N. în partea superioar\ a fructului. 238 .3. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. cu marginile u[or marcate.

cu un diametru de 8–10 cm. 11. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.5. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.5. Soiul Comun este timpuriu. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. denumit Comun. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu 8–10 muchii proeminente. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).LEGUMICULTUR| II 11. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 239 .6. în form\ de turban..5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu o vârst\ de 25–30 zile. 1998). Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Fructul este tipic. se mai întâlnesc în unele colec]ii. de culoare verde–albicioas\. Produc]ia este de 10–15 t/ha. la 3-4 cm adâncime. În afara soiului aflat oficial în cultur\.

Bucure[ti. J. BECKER-DILLINGEN. Ia[i. I. V. RADU. 3. STAN. M. I. M. GR. I. Via [i Livada nr. Tec Doc – Lavoisier.. V. Bucure[ti. BERINDEI. (1974) – Fitotehnie. GH. New York.3. CHICHEA. Bucure[ti. U.. INDREA. COBÂLA{. PETRESCU. POPESCU. IV. Bucure[ti. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Bucure[ti. Analele I. 33.. A. C. H. 12. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. COBÂLA{. Inst. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.R. Seria Horticultur\. BECEANU. R. Ia[i.S. BÎLTEANU. M. G. P. }URCANU. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. D. CL. vol. Gr\dina.S. Londres. C. BODEA. S. (1991) – Varza pentru frunze – origine. I. COBÂLA{.. P.F. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. I.. CEAU{ESCU. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Berlin. CHAUX. J. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. [t. nr. RUXANDRA. The Avi Publishing Company Inc. Bucure[ti. Editura Academiei R. Chi[in\u. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. SAVI}CHI... RADU.. B. Univ. PELAGHIA. Editura Ceres. vol. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. (1994) – Production légumières tome 2. BECEANU.A. STAN. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Grand. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Lucr. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.. B|LA{A. Paris.. [t. B. BAJURIANU.. Agron. CEAU{ESCU. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. CIOFU. Agron. N. CL. BASSET. 240 ... (1992) – Legumicultur\.. M. 30. vol. Connecticut. GR. Lucr.L. Seria Horticultur\. VOICAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. FOURY. D. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. FLORESCU. (1973) – Legumicultura. N. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BUTNARIU.. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. Bucure[ti.. B. N.C. CHILOM.N. D. SAVI}CHI.

Trecut. M|NESCU. [i colab. Editura Agro-silvic\. Editura Agro-silvic\. LÖBL.L. GH. prezent [i viitor.N... [t. MANOLACHE.C.. MARIA. BAICU. VLAD. PER{UNARU. MAIER. I. I. LÖBL. D. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Bucure[ti. RO{U.P. IANO{I.. I..V. BUZ|U (1980) . (1998) – Producerea legumelor.Tehnologia culturii legumelor în solarii. D. IANO{I. Patronatul Horticultorilor din România.Tehnologia culturii legumelor în solarii. 2. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. În: Gl\man [i colab. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. vol. OLGA. – COORD.V. M. (1997) – Cultura cartofului. Z|GREAN.C.L. I. GL|MAN. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Paris.. Bucure[ti. N. I. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. V. I. BUZ|U (1978) .L. Editura Agro-silvic\. SCURTU. L|C|TU{.P.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. V. Bucure[ti..I.. D. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.. vol. A.H. MINKOV. I. Artprint..H. [t. MAIER.. T. A. DUMITRESCU. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. VII.F.C. GL|MAN. MURTAZOV.C..C. 2. L|C|TU{. Bucure[ti.I.L. Sofia. (1961) – Cultura legumelor. GH. TR. DI}U.. B. Bucure[ti. BERINDEI.C. GHENKOV. I.P. GH. I. E.. JILCU.. Editura Ceres. Ia[i. M. Bucure[ti.L. E. vol.B. Bucure[ti. I. Bucure[ti. vol.F..C.F. M.C. C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. T...LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.. V.. I.A.. G. V. 3. M. LE BOUHEC. VASILESCU. Redac]ia revistelor agricole. COSTACHE. S. D. POPESCU. Lucr\ri [tiin]ifice I.A.L. [i colab.A. Bucure[ti. IORD|CHESCU. MAIER. Lucr. B. L. Bucure[ti. IV. RUXANDRA. D. J. PL|M|DEAL|. DI}U. Lucr. R|DOI... Patronatul Horticultorilor din România. Artprint..L. DUMITRESCU. Bucure[ti. DR|GU}. CTIFL – Invuflec. Artprint.A.. Cerc. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. (1997) – Memorator Horti-Viticol. MUNTEANU. – Memorator horti-viticol. 241 . M. – S. (1969) – Cultura legumelor. M. Zemisdat.C.. BOSE{AN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1972) – Culturi for]ate de legume. nr. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. agron. VIDRA – S.A. [i colab. Bucure[ti. Bucure[ti. M. în Moldova. STOIAN. I. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti.F. ROMAN. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. – S. GHERGHI. I. IORD|CHESCU. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.

vol. agron. Bucure[ti. N. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. N. YOON. vol. Ia[i. GR. Cerc.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. II. Tez\ de doctorat. I. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. SAVI}CHI. M. P. Ia[i. SINGUREANU.N. N.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Ia[i. SINGUREANU.) D. Tez\ de doctorat. Inst. STAN. MIHU. Cercet. Agr. I. 242 . (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.. Centrul de multiplicare Inst. 4. Analele I. ATANASIU. N. vol. P. C. N. Editura Ceres. capitata. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. STOIAN. MUNTEANU MARINESCU. PANAIT. Bucure[ti. SAVI}CHI. 1. Editura Ceres. {I STOENESCU.C. London. N.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. P. AVRDC. M. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. P. R. Bucure[ti. 2.C.. ICLF Vidra. agron. 1. (1992) – Legumicultura. COSTACHE. Bucure[ti.. în Moldova. Ia[i. MUNTEANU. vol. Editura Ceres. STAN. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Agron. 2. PATRON. STAN. Buletin informativ nr. Bucure[ti. V. I. 17. în Moldova. A. I. POPESCU. No. Bucure[ti. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. în Moldova. N. SAVI}CHI. În Moldova. Cercet. GR. 4. forma alb\ (lam. I. [i colab. Cercet. J.. vol. (1969) – Cole Crops. Tez\ de doctorat. MUNTEANU. SAVI}CHI.F.L. G. Ia[i. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. SINGUREANU.. ANDRIESCU. T|TARU. Editura Agro-silvic\... Bucure[ti. Agron. RADU. MUNTEANU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. GH. P. nr. (1968) – Castrave]ii. Leonard Hill. Taiwan. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Technical Bull. M. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. OPENA. G. N. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. 3. agron. Editura Universitas. 2. KUO. MIHALACHE. N. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. SAVI}CHI. POPLÃCINEL. STAN. nr.. Bucure[ti.. Ia[i. în jude]ul Ia[i. Centrul de multiplicare Inst.. vol. Agron. T. Chi[in\u. L. MUNTEANU. (2000) – Legumicultura. NIEUWHOF.. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.

(1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. D. V.F. 243 . VOINEA. Editura Ceres.. C.. Wageningen. vol. M. V. JUCOVSKY.C. Bucure[ti. Bucure[ti. VOICAN. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. P. Editura Ceres. TOMA. L|C|TU{. ZANOSCHI. A. ANDRONICESCU. VOINEA.L. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. M.. M. VÂLCEANU. VOICAN. VI. Editura Ceres. D. Bucure[ti. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Bucure[ti. Analele I. Bucure[ti.. GIREAD|. V. PERCIALI. G. 3. Produc]ia vegetal\ – Horticultura... ZEVEN. GH. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. Editura Ceres. M. C.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. nr. Editura Ceres.

05. Sadoveanu nr. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 PRINTED IN ROMANIA . Aleea M.: 032-218300.2001 2001. Sadoveanu.