Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.......... 33 7.................... Soiuri. Importan]a culturii......3...2................................... 90 8. 33 7.................1...Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........ Soiuri.....6. 33 7.......6............. Rela]iile cu factorii de mediu ........... 76 8.............6..................3....................... Particularit\]i botanice [i biologice. Tehnologia de cultivare................................... 46 8.....6.................................................................................5.........1..........................5.............................. 83 8........ 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ..........................2................. Sfecla ro[ie ............... 81 8............ Rela]iile cu factorii de mediu ....5.......................1.........................1....2..1.1............................3...................................6.. Particularit\]i botanice [i biologice............... 80 8............................. 52 8................... Rela]iile cu factorii de mediu .........5................4.1....3............... 40 7................6.............. 54 8... Originea [i aria de r\spândire.................... 89 8.............................................. 41 7........................ 73 8....... Importan]a culturii................................. 88 8..........................1................... Rela]iile cu factorii de mediu . 88 8..... Cultura cepei prin arpagic ..........1.......3.........................2............6.............1... 37 7................2......2......................5.............1..........5.............. 54 8.................................... Originea [i aria de r\spândire.......3.......................5.........2............ Tehnologia de cultivare......... 39 7.. 60 8....... Soiuri .... Usturoiul comun .......................................Cultura ridichilor de lun\ .. 87 8........... Originea [i aria de r\spândire..............3................ Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .................4...................................... Cultura prin sem\nat direct........................................... 32 7............ 82 8......................6...................... 42 7..................1.........................N...2...... Tehnologia de cultivare. Ceapa comun\ ......... Cultura cepei verzi (stufat).....6.1...6................... 91 8.. 80 8........2.6..3.6.............6.....................................................3.........6................6.... Tehnologia de cultivare.......... 93 4 ................2..............................2..4....4... N...............3........................ 87 8...... Tehnologia de cultivare... Cultura cepei prin r\sad .................. 48 8................ Cultura prin r\sad........................5...... 54 8.3........................................... Prazul ...........3.........2.............4........................1........6................... 39 7...............................6......1.1................ Rela]iile cu factorii de mediu ..........................2....................................................3...1..5..................6.... Soiuri......... 48 8.................................... Soiuri...... 84 8..1...5.6........................................................................... 47 8................................. 39 7...............................................3.......... Particularit\]i botanice [i biologice. Importan]a culturii.......... Importan]a culturii.... Particularit\]i botanice [i biologice.......................2. MUNTEANU 7.......... 84 8.. Originea [i aria de r\spândire....... 90 8...... STAN..........6. 47 8...........................4.......

.......................1...2........4.. 102 9.....................................................6......................3.....2.................... 145 10.................1................. Ceapa m\rg\ritar.............. Originea [i aria de r\spândire.. Particularit\]i botanice [i biologice......... 116 10.......................1................1.................1.... 117 10. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..............................................4.... Cultura în teren neprotejat...............................................1..........................5............... Soiuri.......... 115 10.2............. Originea [i aria de r\spândire.......... 122 10... Varza ro[ie ...2............... 138 10.. 122 10.6............1....... 115 10.........................4.....5.... Cartoful timpuriu... 95 8.............1............................5.....................................................................................................2..................... 137 10.............................. 100 9...1...............1.......................... 120 10..1...................................4.. Cultura timpurie în teren neprotejat ........ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice....2......1............................ 99 9. Ceapa e[alota.......................................... 135 10....................... Particularit\]i botanice [i biologice..... Alte plante legumicole din grupa cepei..... Tehnologia de cultivare.........................................6..... 98 9...... 105 9............1........................ 145 10........... Rela]iile cu factorii de mediu ....................1..... Particularit\]i botanice [i biologice.5.6...2.. Ceapa de Egipt ....2..2...................2....................6..... Cultura târzie (de toamn\) ... 105 9.........................4......................................................................... Soiuri.. Tehnologia de cultivare.....................4................. 98 9............LEGUMICULTUR| II 8......................1....................................... Cultura de var\............6...........................1.6..................... Tehnologia de cultivare..............................................4. Rela]iile cu factorii de mediu ................3................4....................................1..............1.... Ceapa de iarn\ sau de tuns ..................2..................................3........ 96 8.. Importan]a culturii.6....................................3... 96 8.... 118 10..6..... Originea [i aria de r\spândire......2.. 146 5 ..........................1............... 145 10..... Importan]a culturii............... Cultura prin sem\nat direct în câmp ................. 98 9...... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .....1.2. Rela]iile cu factorii de mediu .......4.....................1.. 110 9............ Importan]a culturii........... 94 8. 146 10.1.........1............ 146 10..1...2............... Usturoiul de Egipt .......5.6........... 105 9..... Soiuri.....................3..........4................ 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ...... 115 10..... 95 8.............1...1.............................................................. 132 10................................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice........................1.. 145 10...... Batatul ......4.......................

..5...................... 178 10... Rela]iile cu factorii de mediu .4.3........ 153 10.........2................ Particularit\]i botanice [i biologice....6.......... 174 10........................... 155 10...........................5..............6.4...................................6..6..... 155 10....... Soiuri.......4..... 176 10.............. 174 10.............4................................... 169 10............ Originea [i aria de r\spândire......................8..................6..........1......3............................. 175 10................5.3...........................6...1..... 148 10.... Soiuri.... Soiuri..... N.7........... Particularit\]i botanice [i biologice..........4.. Cultura timpurie ..................... STAN............5........... 157 10. 176 10..........................................3.............3........... 153 10..................4............ Importanta culturii..........................2........3.......6........................N..............1.............7... Gulia .................... Importan]a culturii...................... Importan]a culturii...................7.....4.... Tehnologia de cultivare......................2............. 158 10................. 157 10................... 151 10.................. 151 10.. Rela]iile cu factorii de mediu ...................................................1........... 177 10.......6.......7.....5......... 176 10.............................. MUNTEANU 10.......................... Soiuri....................................................... Particularit\]i botanice [i biologice...............5..................2........................................... 172 10.. 153 10...6............................................... Soiuri. Varza de Bruxelles ............................... Importan]a culturii..5....6.. 178 10...... Cultura târzie....... 157 10...........6...........4.... 163 10........3..............................................2..................... 161 10...4............6..............2.......................... Cultura în ser\ ..... 151 10...........6.................................1... 163 10.....5.............5.........8................7.......1.............. Varza crea]\........ 148 10.. 152 10............3......................... 167 10........... 148 10..6....... 159 10............................................1... Rela]iile cu factorii de mediu ...........7......................... Originea [i aria de r\spândire........................ Broccoli......1.............. 159 10..... Varza pentru frunze...... Particularit\]i botanice [i biologice............ Conopida ............. Cultura timpurie în teren neprotejat .......4.........................3..........................................2................................ 163 10....................... Particularit\]i botanice [i biologice.......................................... 156 10...............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice. 149 10.... Tehnologia de cultivare.............7.............. Rela]iile cu factorii de mediu .....6.............4...5................................. Originea [i aria de r\spândire.... 178 6 ......................................... Originea [i aria de r\spândire...........3..6............................................6............... 174 10....................................6..7.........................5................ 151 10.. 148 10............7........ Cultura târzie............... Originea [i aria de r\spândire........................... Importan]a culturii....3................. Tehnologia de cultivare..... 149 10........ 158 10...... 150 10..................................................5....... Importan]a culturii.................... Tehnologia de cultivare......................4............6..................................... 174 10......................................6..... Originea [i aria de r\spândire....................... Tehnologia de cultivare................ Rela]iile cu factorii de mediu ..6.........................8.4....6..............................3.....2........

............2.........................................................9................. Particularit\]i botanice [i biologice..... 194 11.....6.................................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice............1................................................6... 194 11.....3............ Castravetele ...............8.................... Rela]iile cu factorii de mediu ....................................... 179 10... 228 7 ........................................ Cultura în r\sadni]e.....1.1.............................. 190 10. 189 10.........2.............9.....................................................1...............2.......3.......4......... 221 11...5..........9.................2... 220 11................................................................... 180 10..............2...........2.........4.........4................................................ Importan]a culturii....2.... Soiuri........3............1...........................5......... 191 10.... 186 10..............2............................8......... Soiuri......2..8............ Tehnologia de cultivare............................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice...6.................. 183 10..................... Importan]a culturii................. 227 11.. 221 11............................. Originea [i aria de r\spândire. Soiuri ............... Importan]a culturii....... Pepenele galben .........6................................................................. Cultura în sere .......2...4...... 195 11....... 180 10.1... 196 11..................... 184 10....................... 180 10...... Cultura în teren neprotejat.9............. 200 11.8.....4. 219 11...............3.................... Cultura în sere ..................................... 225 11........... 222 11.......1....6..............................5..........2...........6................ 198 11.............................. Cultura timpurie ..1..... Cultura în sere ..............4...2... 202 11............................................................ Tehnologia de cultivare... Cultura în r\sadni]e.... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .....6..6. Rela]iile cu factorii de mediu ...6.......... Tehnologia de cultivare.............. 180 10......6...8.......... 223 11......6...............................................9....... Originea [i aria de r\spândire.............................3................... Cultura târzie...... Cultura timpurie ...................... Particularit\]i botanice [i biologice...................................................9........1....... 188 10............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice....6........ 200 11....... Cultura în câmp... 188 10............2.....2.........1.... Particularit\]i botanice [i biologice......1........... Cultura târzie (de toamn\) .......9.......... Rela]iile cu factorii de mediu ....4.....5...9.....6.....2....................6.......6. Varza chinezeasc\ .... Particularit\]i botanice [i biologice................ 194 11......... 190 10...........6...........................3.8...............6.................................................. Rela]iile cu factorii de mediu ...........................3...................................1......1.......1....2....6.................1.. 226 11.................... 208 11................ 191 10.............................. 225 11....................... Soiuri..2......9........1. 221 11.. Originea [i aria de r\spândire...8........ 221 11..........1....1............................2.. Tehnologia de cultivare.........8.LEGUMICULTUR| II 10........................ 188 10....

.....................................5....................4........3...........3.................................. Rela]iile cu factorii de mediu . Soiuri...... 239 11....... 238 11...........5........................ Soiuri . 233 11............ Pepenele verde ............................................4.................................5.....3........ 230 11........ 237 11......................................4................................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......... Importan]a culturii........5..................4........ 238 11.........3..............3....................................................... 236 11......... 234 11.. 233 11.. Cultura în câmp.5......................................4.......................... 233 11..... 237 11. N.......................................5..... 234 11.......4............... 228 11............... Tehnologia de cultivare..... Originea [i aria de r\spândire............ 234 11......... 228 11......... 230 11.2.4...............2. Rela]iile cu factorii de mediu .......................................6. Originea [i aria de r\spândire................2..............6............4. 240 8 .............................. Tehnologia de cultivare.......4.............4... Rela]iile cu factorii de mediu ..1. 236 11.. STAN... 230 11........................3.....2......4... Originea [i aria de r\spândire...3..........5..... Particularit\]i botanice [i biologice......6............................................5....................................................6......................... Importan]a culturii.....3 Particularit\]i botanice [i biologice........ Dovlecelul patison.....N...5... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..4.......5......1.................................1...................................................6......... Tehnologia de cultivare.. 237 11......................................................1... Dovlecelul comun........................... 229 11.................... Particularit\]i botanice [i biologice...............................3..... MUNTEANU 11..................3............. Soiuri................ 237 11..................... 229 11.............. Importan]a culturii ...................

Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară.. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. şi colab. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. a substanţelor de rezervă. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. păstârnacul. cu excepţia ţelinei. 1993). La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. deoarece. În România. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. 9 . faţă de umiditatea solului şi de lumină. mai ales în primele faze de creştere. lemnos şi liberian. Transilvania. în special glucide. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. pătrunjelul pentru rădăcini. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. În general. solul trebuie să fie uşor. precum şi în Moldova. care sunt anuale (Butnariu H. 1993). cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. pretenţioase. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. afânat. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale.

.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. în Iran (Banga. 1985).89%. Italia şi Grecia.). În prezent. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.4. zaharuri 6. 7. syriacus. Ca – 0. bienală. 7. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. La noi în ţară. Pe lângă cele menţionate.52 %. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. P-0.8 mg/100 g substanţă proaspătă. 1985). acid ascorbic 3. proteine 1. ciorbe. prin Spania.1). 1984). în special Daucus carota L.44%. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. subsp. de conserve şi sucuri. cilicicus. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. cv.. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. celuloză 1. sub formă deshidratată.9 mg /100 g substanţă proaspătă. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Franţa.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. al XVIII-lea. K. Japonia ş. Mg – 0.14%. X d.1. iar în anul al doilea tulpini florifere. MUNTEANU 7. ghiveciuri etc. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. carota s-au format subspeciile syriacus.1. citat de Zanoschi. Morcovul a fost luat în cultură în sec. în acest mod. H. N..a. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. morcovul se cultivă în toate judeţele. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. în stare crudă (salată).79%. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.2. pe soluri uşoare sau mijlocii. Anglia. MORCOVUL Daucus carota L.1. 7. sativus (Alef. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. B2 şi substanţele minerale: Na-1. Prin încrucişarea ssp. japonicus. Mari cultivatoare sunt: SUA. flori şi fructe (fig. carotenoide 8. China. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. sativus (Hoffm) Arc.. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.39 %.3. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. STAN. 10 .N. acestea mai conţin vitaminele B1.35%.3%. albă şi galbenă. mediterraneus şi japonicus). În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. predominând formele de culoare violacee.1. supe.1.

fistuloasă şi înaltă de 1. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.Morcovul: a . 1973) sterile). de lungime mijlocie. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. iar unele rădăcini până la 2 m. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. aspru păroasă.rădăcină soi valoros.2 . de calitate superioară. 1985).cele bazale şi sesile . mărimea şi culoarea. striată. c .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.1 .. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.2. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. costate şi cu ţepi. cilindrică. d . b .2 – 1. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. impropriu numit sămânţă. 7. peţiolate .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu cilindrul central redus Fig. penat-fidate.cele superioare.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. este ramificată. de plantă sălbatică. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. 11 .5 m.frunză. La circa 35– 40 zile de la răsărire. schimbându-şi treptat forma. pentamere. zigomorfe. uneori cu nuanţe rozacee. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. 7. rar Fig. cu polenizare alogamă. hermafrodite. care se formează în al doilea an. albe. este o pseudoachenă. entomofilă. Fructul. cu flori mici. Tulpina floriferă. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. Atât tulpina principală. de culoare roşieportocalie.

Hytop F1. mai ales pe solurile uşoare. Pe solurile grele. Nanco F1 etc.N.5. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.5. iar cea optimă de 20-250C. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. În timpul îngroşării rădăcinilor. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. timpurii (80110 zile). Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. producţie mare – până la 70 t/ha etc. mai ales în primele faze de creştere. 12 . sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. STAN. tasate. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. în funcţie de soi. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Faţă de umiditate. Primo F1. Dacă primăvara este rece. profunde. 7. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). semitimpurii (110–130 zile).1.5–7. permeabile.1) . Presto F1. bogate în humus (4-5%). de la timpurii până la tardive (tabelul 7.4. morcovul are cerinţe ridicate. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. cu pH-ul 6. durează 36–70 zile. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). sărace sau cu exces de azot. Faţă de lumină. se poate produce o vernalizare prematură. Insuficienţa luminii. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. N. bine afânate. MUNTEANU 7. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

2.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. ceapă verde.5 l 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. La pregătirea terenului.5 l 6l 6l 1. recoltate în iunie – iulie. bulboasele şi varza.1. cucurbitaceele. N. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. iar culturile timpurii de morcov.5 Fusilade S 12. Toamna. culturi furajere pentru masă verde (secară. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.2). pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. borceag). Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 kg 1. imediat ce se poate intra pe teren. leguminoasele. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). MUNTEANU 7. conopidă. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.7). castraveţi. fără încorporare.N.5 l 1.5 l 6l 6l 1. producţia fiind destinată consumului de toamnă. spanac. Lucrările de pregătire a terenului.5 l 1.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Primăvara. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 kg 1. STAN. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. post – postemergent 14 . pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. industrializării sau păstrării peste iarnă. pré – preemergent. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Tabelul 7.6. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Locul în asolament. 7.. fasole etc. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 kg 1.

în rânduri echidistante. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . se tăvălugeşte înainte de semănat. la care s-au îndepărtat ţepii. Dacă solul este prea afânat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. pentru culturile succesive de morcov. în funcţie de starea arăturii. În cazul terenului modelat.3 . Fig. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.LEGUMICULTURĂ II Vara. Adâncimea de semănat este de circa 2. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. 7.). iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. în benzi de câte patru rânduri 15 . Dacă solul este prea uscat.pe teren modelat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.pe teren nemodelat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. b . în benzi. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.Scheme de semănat la morcov: a . 7. c . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).3.5 cm. Epoca de semănat.

Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). în cazul culturilor timpurii. Pentru păstrarea peste iarnă.2–1.N. 16 . lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Recoltarea. CSSL-9 sau A-761. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. ceea ce permite reducerea costurilor. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. La hibrizii F1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. de erbicidare. se fasonează şi se sortează pe calităţi. şi mecanic prin prăşit şi plivit. STAN. începând cu luna iunie. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. după căderea primelor brume. Lucrările de întreţinere. pir) se adaugă Fusilade. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. se erbicidează cu Afalon 1. MASTER – PLATT). După răsărirea culturii. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. N. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. la nevoie se udă prin aspersiune. în legături. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. se face prin smulgere sau dislocare. când rădăcinile au cel puţin 1–1. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Când rădăcinile ating 2–2. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. eşalonat. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze.3). cu 600 l apă.5 l/ha. iar dacă este necesar. în doză de 1. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.5 kg/ha.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

7 .6 . Ulei eteric.). MUNTEANU 7. P.25). radicosum (Alef. 1984). g Acid ascorbic. mg /g. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.3.p.4 0.5 1.3.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.4. g Zaharuri. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. N. g Cenuşă.7 – 3.2 0.s.7 . la 56 mg/100 g s. 7. Tabelul 7. iar cel în Fe. STAN.1 1.2.9 58 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.290 0.016 – 0.2. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.2.30 Rădăcini 11. Ca.2..1.5 – 25. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. Hill cv.02 – 0. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.6 – 36.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.. A fost cultivat de greci şi romani. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.1. g Proteină (N x 6. sylvestre). lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).10.4.1 2.N.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.W. (Bodea şi colab.) A. 7. Compoziţia chimică a rădăcinilor. crispum (pătrunjelul pentru frunze). ca materie primă în industria conservelor.5 – 3.) Substanţă uscată.p.4. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.2 1. % substanţă uscată Frunze 12.p. În cantităţi mai mici conţin K.4 . organ de sinteză (tabelul 7.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. Primul 18 .2. radicosum (Alef.7 20 – 35 0. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).

În privinţa relaţiilor cu factorii din b . de culoare verde-închis. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase.4.frunza. dar rădăcinile sunt mai aromate. formează. Al doilea formează rădăcini subţiri.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. cu miros caracteristic. Polenizarea este entomorfilă. înaltă de 80– 150 cm. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.2. d . cu ramuri aproape erecte. numite mericarpe. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.5) 19 . cu frunze trifidate. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. suculente. 7. 7. ramificate. netede sau gofrate. reavene. în al doilea an. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).floarea. scade producţia. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Fructul este o pseudodiachenă. florile şi seminţele (figura 7. adânci. putând ierna în câmp. uneori fistuloasă. Faţă de sol. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. 1973). ramificată. pentamere.2. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. fiind o plantă bienală. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. grupate în umbele compuse. creţe. Pătrunjelul. c .fructul mediul exterior. este cilindrică sau uşor muchiată.4) Tulpina floriferă. hermafrodite. de culoare albverzuie. tulpinile florifere. terminate cu umbele compuse. care la maturitate se desface în două semifructe. lucioase. glabre. Florile sunt actinomorfe.5. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. lung pedunculate. mici. 7. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.

MUNTEANU 20 .N. N. STAN.

. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. alături de morcov. astfel. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Rădăcinile au gust dulce. fertilizarea suplimentară.u. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. În culturi succesive.2). Până la introducerea în cultură a cartofului. ridichi de lună.11). sortarea şi ambalarea manuală. Pentru culturile de toamnă.8 – 10 % s. în funcţie de scopul urmărit.10 – 15. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. culturi furajere pentru masă verde). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. locul în asolament.2. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.2). în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.6. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.8 – 15. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.p. curăţarea de pământ şi frunze. pentru consum în timpul verii.1) şi peptide (11. reprezentată. astfel. convar.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. seminţele să se umecteze.3). Udarea culturii se face diferenţiat.5 % s. Astfel.3.LEGUMICULTURĂ II 7. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.5 kg/ha. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. de glucide (4. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.1. în funcţie de regimul de precipitaţii. spanac. în legături. în special. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Recoltarea se face diferenţiat. recoltarea se face după primele brume (15. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. hortensis Ehrh. dar nu să germineze). salată. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.3. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. se aplică 4–5 udări. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).

7. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. cu pulpa albă sau gălbuie. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. slab ramificate. 22 .3. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 7.10 mg vitamina B1. cu rizoderma de culoare albă. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.2. se găsesc: 469 mg K. dar excesul îi dăunează mult. plantele tinere rezistă până la – 50C. Se păstrează foarte bine peste iarnă. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.3. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.p.8 – 28.7 mg vitamina PP. penatsectate. 3 mg Na. la 100 g s. Asia. Fructele sunt pseudodiachene. America şi Australia. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 23 mg Mg.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). pe terenuri umede şi umbroase. iar cele mature până la minus 8–100 C. unde creşte spontan. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.N.9 mg vitamina C. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. puternic striate. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. uşor pubescente. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. MUNTEANU (24.). florifere. N. STAN. aripate. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 73 mg P. săruri minerale (la 100 g s. 0.3. Fig. uşor gălbuie. suculentă. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. de culoare cafenie. 0.3. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 7.p. dulce şi cu miros caracteristic. care le imprimă aroma caracteristică. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. înalte de 100–150 cm. 7. Se cultivă în Europa. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Seminţele germinează la minus 2–30C. Păstârnacul preferă umiditatea. 139 mg S. 0. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. pubescente.4.5). oval – turtite. 7. 51 mg Ca.

.p. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz..6 mg P. lipide 0.p. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. a salatelor şi pentru murături. 2.6). prin udarea culturilor.se menţine. se găsesc 59.1. în benzi de câte trei rânduri.9 mg Na. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. B6.2 % s. cu rădăcinile conic–alungite. În cultură. oxalic.8 % s. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. 5. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.3. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 1.se seamănă în teren modelat. rapaceum (Mill.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 3.p. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.3 % s. iar gustul şi. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.. . 17. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.6 – 1.). într-o măsură mai mică.4. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.p. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).5 mg B. sporadic.2 mg Ca.). etc).7. Recoltarea se face toamna târziu. acizi organici (malic. Acestea mai conţin zaharuri 1. în special.7 – 1. convar.5 mg Fe. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.u.31 mg Zn.. 7. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. citric. 29.6. o umiditate constantă.9 mg K.3. 0.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). frunzele verzi.) Graud. nu este indicat să se semene din toamnă.15 mg Mn etc. cu rădăcini conice.u.LEGUMICULTURĂ II 7. dar cu unele particularităţi: .6) . La 1 g s. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. 23 . Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 0.): 0. vitaminele B1. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.4. proteine 0. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. B2.p. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.5. 1975). Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.8 mg SiO3.

STAN.N. N. MUNTEANU 24 .

7. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. fiind considerată plantă medicinală. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. pe lângă ţelina pentru rădăcini.LEGUMICULTURĂ II Fig. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. convar.pe teren modelat. b .) şi cea cultivată 25 . mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.4.4. secalinum Alef. 1973)..2.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. graveolens L. Este cultivată din antichitate.6 .Scheme ale culturii de păstârnac: a .p. 7.3. unde creşte spontan. 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.

Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. pivotantă. a – r\d\cin\ îngro[at\. amară şi necomestibilă. sunt glabre. convar. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. iar cele mature la minus 7–90 C. în primul an. graveolens L. 7. nu poate ierna în câmp.7). Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. ce se desface uşor în două mericarpe. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. sunt simplu penat sectate. Polenizarea este entomofilă. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. de culoare brunie. este striată şi ramificată. Rozeta de frunze este înaltă.4. b – frunz\. formează o rădăcină subţire. ramificată. N. înfloreşte şi fructifică (fig. 7. 26 . iar în al doilea planta emite tulpini florifere. dulce) (Mill. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. lucioase şi de culoare verde – închis. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. chiar din primul an. Pers.) care. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.N. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 7. STAN. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). c – plant\ semincer\ hermafrodite. datorită conţinutului lor mare în apă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. de culoare albă. pentamere. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici.7 .4.

ţelina poate fi cultivată după spanac. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Se cultivă numai în condiţii de irigare. 7. salată sau ridichi de lună. Producerea răsadurilor.0. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. germinează greu. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. atât pentru cultura în ogor propriu. Este o plantă de zi lungă. sunt prezentate în tabelul 7.4. pentru cultura târzie.6. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. iar pulpa devine grosieră. cât şi în cazul culturilor succesive. Locul în asolament.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).4. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. profunde. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. castraveţii. ardeii. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Înainte de semănat. folosind 0.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. fiind indicată pentru culturi asociate. varza. 27 . conopida etc. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. toamna. 7. care se încorporează imediat în sol. cu pH-ul 6. deoarece rădăcinile se ramifică mult.5–7. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). la cultura de ţelină. cerealele. bogate în humus. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. suficient de umede. Lucrările de pregătire a terenului se fac.5. În cadrul culturilor succesive. la 20 martie – 10 aprilie. ca şi în cazul culturii morcovului. 3 g/1 kg sămânţă. iar în solarii.6 – 1 g sămânţă la m2. Spre deosebire de morcov. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. tomatele. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare.

STAN.N. N. MUNTEANU 28 .

astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. 7.8). se fasonează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. iar rădăcinile se morcilesc. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . la 30 de cm între plante pe rând (fig. 7.8 . de exemplu Revital 0. b . 29 . În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. răsadul se sortează.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).1 %.pe teren modelat în straturi late. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Fig. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.

prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). fertilizarea suplimentară se repetă.) şi proteine (0.N. (glucoză. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). RIDICHILE Raphanus sativus L. La culturile timpurii. valorificarea făcându-se cu frunze. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.64 şi 8. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.. în cantitate foarte mică (0. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). STAN. Pentru culturile târzii. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.p.1 % s. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. combaterea buruienilor. la 3–4 săptămâni.p. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. La cultura târzie. B2. N. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.). 7. mai ales. acestea se curăţă de pământ. Na. P. săruri minerale de K.convar. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).9% s.).5. PP şi 30 . udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).3). prin glucide. fructoză şi zaharoză). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Mg. B6. S. Ca. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).6-1.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. care variază între 1. plantele se smulg. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. convar. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). reprezentată. Fe etc. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.5–1 kg/ha.p. Recoltarea se face diferenţiat.1.5. în funcţie de scopul urmărit.) Alte componente sunt reprezentate de lipide.p. fertilizarea fazială. în legături. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. B1.

31 . în cadrul culturilor succesive. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. înglobate într-un ţesut spongios. 7. raphanistrum L. Tulpinile florale sunt ramificate. Forma rădăcinii tuberizate este diferită.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. devin spongioase. Asia şi America. bactericidă şi vermifugă. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Grecia. cu frunzele bazale scurt peţiolate. În cazul ridichilor de lună. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. de 80–100 cm înălţime. violacee. lung peţiolate. 1965). şi centrul mediteranean. tetramere. uşor pubescente. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. 1975). aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. care. (Zeven şi Jukovschi. 7. unde a rezultat din specia R. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. putând fi sferică. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. de formă alungită.9). albă. cenuşie sau neagră. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite.3. Japonia. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Egipt. etc. prin hidroliză enzimatică. cu marginea dinţată. La multe soiuri de ridichi. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. 7. Frunzele din rozetă sunt mari. caracteristic aromei ridichilor. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. lirat penat-sectate. acoperite cu perişori rigizi. cu polenizare.. ovale.2. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. albe. Fructul este o silicvă indehiscentă. maritimus L. se găseşte un ţesut care conţine antocian. ovală sau alungită. violete sau roze. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. unde s-a selectat din specia R. Italia. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata.5. Homutescu .5. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. cu un rostru ascuţit. sub rizodermă. alogam-entomofilă. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. autoincompatibile. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. iar cele superioare lanceolate şi sesile.

9 . 1956. 1973) 7.plantă în faza floriferă.Ridichea: a .N. însoţite de secetă. d . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.5. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). c .4. 32 .rădăcină îngroşată. Gherghi şi colab. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. STAN. creşterea încetează. 7. MUNTEANU Fig. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. b . La o temperatură mai mică de 6–80 C. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperaturile mai ridicate.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.. N.structura rădăcinii.

castraveţii de vară etc. în luna martie.5 %). înaintea culturilor de tomate. la interval de 10–15 zile. 2 kg P2O5. devin spongioase şi cu gust iute. având o perioadă scurtă de vegetaţie. pentru cultura timpurie.5. Consum specific: 5-6 kg N. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). când zilele sunt mai scurte. 5 kg K2O.8). profund.5. ridichea este destul de pretenţioasă. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. care se folosesc în stare crudă ca salată.). 1995). De regulă. În Asia.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean.2 kg Ca şi 0. cât şi pentru cele înfiinţate vara. şi în perioada 20 august–10 septembrie. vinete. var.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. bogat în substanţă organică (3.1. 7. Faţă de umiditate. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.6. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.. în special în Japonia şi China. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).5. Tehnologia de cultivare 7. de vară (60 – 80 zile). mazărea şi fasolea de grădină. 7.). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.5. cu greutatea de cca. 33 . atât pentru culturile înfiinţate primăvara. eşalonat în mai multe etape. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. prin semănat direct. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 1 kg bucata. atât în câmp. 2. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. care urmează sau precede cultura ridichilor. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. reavăn. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii.conice. sau vara. 1994). castraveţi etc. de aceea. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. se lignifică. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. pentru cultura de toamnă. ce pot atinge 1 m lungime. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. vara. ardei. aconthiformis Mark.6. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. cât şi în teren protejat. cu rădăcinile tuberizate cilindro . fără a mai forma rădăcina tuberizată. ridichea de lună formează tulpini florale. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Din această cauză. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.

N. MUNTEANU 34 . N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

5 + 12. STAN. după formula 62. 7. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).N. 36 .pe teren modelat. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.05% sau Fastac 10 EC 0. se vor face 1-2 udări. Fig.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.02 %.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.5 cm adâncime. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. la 2–2. dacă este nevoie. aplicat premergent).5 cm x 7. La culturile de toamnă. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . N. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. (fig.10). 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.10 . b . folosind 300–350 m3 apă/ha.

cât şi asociate cu alte culturii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.07) la ridichea de iarnă. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. răsadniţe şi solarii. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. în perioada 20.5 cm. atât în culturi pure. Atunci când se realizează cultura asociată. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. în 2–3 reprize. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Producţia este de 8–10 t/ha.7. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. În vederea evitării alungirii plantelor.5. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Lucrările de întreţinere.2.11. prevăzute cu role de tasarea pe rând. timp de 5–7 zile după răsărire. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. 7.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10.03 – 15. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. 1995). Se seamănă des. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună.). 37 .LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. ceapă verde. se vor menţine temperaturi scăzute. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. iar pe suprafeţe mari.06–15. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Ridichea de lună se cultivă în sere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe.6. spanac. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. la 2-3 zile de la semănat sau. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. folosind 5–6 g sămânţă la m2. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.

11 . N.N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN. 7. MUNTEANU Fig.

apoi vitaminele B1. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. var. 7. ciorbe. 39 . se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. denumită şi sfecla de masă.2 – 1. dar folosită ca plantă medicinală. Dintre vitamine. când sunt tinere.I.2. săruri minerale. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. deşi nu este o bună premergătoare etc. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. (Dumitrescu şi colab. Ca plantă legumicolă. 7. cultura se înfiinţează prin semănat.6%). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). De asemenea.. Importanţa culturii Importanţa alimentară. substanţe proteice (1. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. în Italia şi Franţa. sin. ciorbă şi supe de legume etc.a. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate).6. soteuri.1. în legături. se folosesc la salate. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). recolta apare destul de devreme.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.. canditiva Alef. cu excepţia răritului.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. f. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Frunzele. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. 1998). esculenta L. din care se remarcă. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). rubra Familia Chenopodiaceae 7. Mării Negre şi Mării Caspice. avitaminoze ş./100 g). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.6.H. 1998). Ridichea de vară se valorifică cu frunze. piureuri etc. ssp. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. în mod semnificativ. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.6%). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). salate coapte sau fierte. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici.

3.frunză. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.7.rădăcină. uneori şi frunzele tinere. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . STAN. MUNTEANU În }ările Române. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.floare Rădăcina. Pe plan mondial. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.12 . 7. în general. 7. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.6. tulpina floriferă cu flori. iar în cel de-al doilea. e .Sfecla roşie de salată: a . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. deşi nu ocupă suprafeţe mari.tulpină floriferă. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.N. După îngroşare. c . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. N. rădăcinile pot căpăta. d . sfecla roşie. Fig.12).secţiune transversală prin rădăcină. fructe şi seminţe (fig. b . este pivotantă cărnoasă. cum ar fi zonele premontane sau montane. în primele faze de vegetaţie.

4. anemofilă. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. 1992). care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. cu limbul ovat. mult mai intensă. Frunzele tinere. uneori şi entomofilă. peţiolul este de culoare roşie.13 . pentru realizarea unor recolte performante. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. în anul I. lanceolate. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. cât şi în interior.. sunt mari. cordat. au culoarea roşie.13. constituind aşa-numitele glomerule. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. formând un glomerul. Florile sunt mici. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. 7. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.LEGUMICULTURĂ II conică). sfecla roşie necesită un climat “dulce”. de culoare roşie. mai multe glomerule formează un panicul lung. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Nervurile sunt evidente. Totuşi. de culoare roşie– verzuie. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. Florile sunt hermafrodite. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. la planta complet dezvoltată.6. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. De asemenea. uşor neregulată. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. rădăcina prezintă zone concentrice.). ţesutul Fig. În anul al II-lea. 1998). Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. grupate pe un ax mic. considerate impropriu fructe sau seminţe. Polenizarea este alogamă.. 7. Frunzele. din zona centrală a rozetei. Culoarea rădăcinii. atunci aceasta va fi globuloasă. cu suprafaţa ondulată. organizate pe tipul cinci. 41 . În secţiune transversală.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. a mai multor zone de ţesut cambial. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 1973). care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. sesile. 7. prin apariţia. atât la exterior. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. lung peţiolate. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. în mod succesiv. cu marginea întreagă.. concrescute. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. este roşie-închisă.

9.6. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. plantele se pot vernaliza. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). În faza de frunze cotiledonale. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. iar cea optimă de 18-200C. tardive). de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. formând tulpini florifere în primul an. plantele solicită condiţii de zi lungă. mai rar. de asemenea. plantele răsar după 10-12 zile. După formarea primelor frunze adevărate. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. 7. 42 . determină formarea unor rădăcini mici. În România se cultivă un număr redus de soiuri. 7. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Lipsa de umiditate. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. N. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. În primele faze de creştere.6. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. şi unele populaţii locale. mai ales în grădinile familiale. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C.N. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. în funcţie de forma. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. timp de 2–3 săptămâni. profund. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. STAN. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. întâlnite. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. în perioadele de secetă. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. prin răsad. bune pentru consum.5.6. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. de perioada de vegetaţie (timpurii. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. mărimea şi culoarea rădăcinilor. În condiţii optime. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. în gospodăriile familiale. dar plantele nu suportă umbrirea. lipsite de suculenţă.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

după cum s-a anticipat. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.7. N. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Modelarea terenului se execută. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. primăvara. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Fig. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). imediat după aplicare. Pregătirea terenului începe toamna. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.N. ca fertilizator starter. după grăparea cu grapa cu discuri. STAN.14). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. prin semănat direct. Modelarea este obligatorie. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. cât de curând posibil. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. 7. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). la culturile succesive. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Înfiinţarea culturii se realizează. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. după recoltarea acestora).14 .

După zvântarea terenului. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. În prima rundă de lucrări prezentate. obligatoriu. cronologic. în condiţii de secetă). recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. 1998). Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. se efectuează o praşilă manuală pe rând. Lucrările de îngrijire sunt. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. prin smulgere. se realizează aproximativ ca la morcov. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Întreţinerea culturii. semănătoarea Saxonia. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Cel mai târziu. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). în acest mod. în continuare. în timpul toamnei. răritul plantelor la 1020 cm. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. În timpul verii. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. un tăvălugit al terenului. se efectuează printr-o singură trecere. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă.. mai ales pentru culturile timpurii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. În cazul culturilor timpurii. toamna târziu. 45 . aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. când. purici etc. altfel. dacă îngheţul a surprins cultura. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici.. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. pentru situaţia prezentată. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. dispuse echidistant la 37–40 cm. 1992). se asigură. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. cultura având o densitate mai mare. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). recoltarea se execută în mai multe reprize. de regulă. recoltarea se efectuează manual. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Recoltarea sfeclei pentru consum.). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. cazmalelor. Recoltarea sfeclei se face eşalonat.

sagittatum Formeaz\ tulpini florale.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. sativum L.1. STAN. bulbul. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. tulpina fals\ [i frunzele verzi.). 1973). Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. N. sunt prezentate în tabelul 8. Allium sativum ssp. (dup\ Bala[a.). bulbi[ori aerieni. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Tabelul 8. 46 . Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. porrum L. iar sin. usturoiul comun (A. ssp. Alte specii din aceast\ grup\. vulgare) [i prazul (A. în inflorescen]e apar Alium sativum var. în general.N. iar la altele numai frunzele verzi. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. împreun\ cu cele men]ionate anterior. dup\ tomate [i varz\.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

aplicarea unor ud\ri u[oare. în mod evident. prin aspersie fin\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . în defavoarea bulbului.4. `n mod special. înfiin]ate prin sem\nat direct. iar dac\ se formeaz\ crust\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei.1. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. în faza de germina]ie [i r\s\rire. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. O umiditate ridicat\ în sol. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. se cere. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. cel pu]in câteva s\pt\mâni. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. mai ales peste 20-22 mm. implicit. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. lipsa apei întârzie cultura. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. de care depinde succesul culturii. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. În acest caz. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. induc]ia floral\. se produce vernalizarea [i. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Astfel. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Plantele nu formeaz\ bulbi. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. astfel. MUNTEANU 8. dup\ cum s-a specificat. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). astfel. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În aceast\ faz\. Temperatura. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Apa este considerat\ ca un factor major. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. De aceea. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false.N. dac\ se întârzie cu sem\natul. plantele formeaz\ tulpini florale. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. STAN. determinate. solul. N. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în perioada de iarn\. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. mai ales în primele faze de vegeta]ie. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare.

chiar dup\ recoltare.a. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. ceapa se cultiv\.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. în zona polderelor. se recomand\ solurile mijlocii.4 kg N.1 kg P2O5. eventual. de regul\ în treimea lor inferioar\. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. De[i. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. care este egal repartizat\ pe profilul solului.). Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. pe soluri aluvionare.. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Botrytis [. 1998). Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în principal. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). aluviunile con]in mult\ argil\. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. pu]in dezvoltat. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. În acest caz. 53 . la cultura premerg\toare. refacerea rapid\ a sistemului radicular. amplasat în stratul superficial al solului. poate reprezenta un element de succes al culturii. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.6 kg K2O [i 1. 4. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. în unele lunci. dar [i de sistemul radicular. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Consumul specific (kg/t produs). dar bine structurate. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Sclerotium. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. nematozi). Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. fertile [i bine structurate (aerisite). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. De aceea. Aceste cerin]e se bazeaz\. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. 1. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. în timpul depozit\rii (Erwinia. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. care atac\ în mod special bulbul. adesea. deoarece. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Aerul. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari.LEGUMICULTUR| II bulbilor. de exemplu. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. se pot instala agen]ii patogeni. nisipoase. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. În Olanda. în primul rând datorit\ texturii.

ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Culoarea poate fi galben\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.C. 8. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. prin r\saduri (ceapa de ap\. MUNTEANU 8. prin arpagic. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.6. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. sistem de irigare prin aspersie. Alegerea terenului. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. În condi]ii tehnice moderne. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Kaba). În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. la I. cultura poate fi complet mecanizat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. N. pentru deshidratare.. care se seam\n\ bob cu bob. ro[ie sau alb\. pentru stufat (ceapa verde). primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Vidra.N. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. în special. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat.1.L.1. form\ [i m\rime. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. de c\tre Popandron. 1994). STAN.5. prin arpagic sau sem\nat direct.1. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.6. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 1998) 8. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.F. 54 . O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. La noi în ]ar\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

D. ~n ambele situa]ii. care nu au fost administrate în toamn\. care este obligatorie. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. pentru epoca de toamn\. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.-3. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. toamna. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. De asemenea. N. de toamn\ sau de prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. În acest caz. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. 1973). în vederea sem\natului. respectiv toamna [i prim\vara. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. verde]urile. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. urmând a fi încorporate. pentru epoca de prim\var\. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. STAN.2). nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. cum ar fi: legume le cucurbitacee. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile.N. În acest sens. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. la 25–30 cm. Speciile leguminoase nu se recomand\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. în prim\var\. Dual 2-3 l/ha).

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. N. MUNTEANU 62 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN.N. MUNTEANU 64 . N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN.N. N. MUNTEANU 66 .

LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. prin realizarea sa. executate perpendicular una pe cealalt\. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. 6-8 l/ha. a. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Imediat 67 . exclusiv. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Astfel. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. la adâncimea de 1012 cm. mai ales. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. chiar la noi în ]ar\. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. în toamn\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. de exemplu. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. cu încorporare. Satecid 65 WP. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. De asemenea. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Prim\vara devreme. 6-8 l/ha sau Pivot. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. în medie. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat.

N. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. ori plantele nu vor fi uniforme. prin cea de-a doua gr\pare. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Distan]a între semin]e pe rând va fi. pentru suprafe]e mari. în final. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. iar la densit\]i prea mari. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Lucr\rile de îngrijire. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. în caz de secet\ sau de formare a crustei. necorespunz\tor calitativ. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. înfiin]at\ prim\vara. echidistante la 12. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Dup\ începerea r\s\ririi. 1998). pân\ la 5-10 aprilie. în medie. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. a unei culturi uniforme. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Pe teren nemodelat. STAN. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. mai ales pentru producerea cepei uscate. În aceste condi]ii.N. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. în mod practic. de regul\. Culturii de arpagic i se aplic\. de 2-3 cm. În acest fel. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. r\s\ririi [i ob]inerea. MUNTEANU dup\ erbicidare. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha..5-15 cm.. 68 . sub 7-8 mm. 1998). Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. multe plante vor pieri. cu norme de circa 100 m3/ha. În acest sens. prin competi]ie reciproc\. cu rândurile încheiate. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Altfel. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. se face încorporarea produselor administrate. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. de la care se elimin\ r\ritul. în general. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.

începutul lunii august. combaterea buruienilor. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). de obicei. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.5% în care s-a ad\ugat aracet. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. nu se mai poate realiza. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Cu toate acestea. În aceast\ situa]ie. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. mai ales pentru distrugerea crustei. Fiziologic. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. la sfâr[itul lunii iulie . de regul\. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului.2 [i 8. 69 . de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Lucrarea se realizeaz\. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. mu[tele depun ou\. ca [i la ceapa ceaclama. în final.3. De aceea. printr-un plivit manual. inhibitori sau chiar desican]i. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. se opre[te irigarea. 2-3 ud\ri. în mod deosebit. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. plantele vor fi infestate [i . La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. În acest scop. practic. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. de exemplu cu Afalon. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. controlul acestor d\un\tori. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.

calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. 70 . plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Dup\ aceast\ opera]ie. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. A[adar. La suprafe]e mai mari. STAN. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. În felul acesta. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare.4) Tabelul 8.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. N. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. dislocarea se poate face [i mecanizat. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. adic\ în afara intervalului de 4-180C. calitatea a II-a (14-20 mm ∅).N.

dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. a lucr\rilor de îngrijire. între 1 [i 15 aprilie. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. echidistante la 15-20 cm.LEGUMICULTUR| II b. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. obligatoriu. dup\ unii speciali[ti. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Plantarea se efectueaz\ manual. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. În aceast\ situa]ie. unde este prev\zut\ mecanizarea. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. dar s\ se asigure. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. semimecanizat sau mecanizat. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Uneori. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. 1994). Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Epoca de înfiin]are. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. în func]ie de zon\. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în mod mecanizat 71 . O epoc\ ra]ional\ ar fi. u[or argilos. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. în func]ie de condi]iile meteorologice. înfiin]at\ prim\vara. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). densitatea recomandat\. 1973. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Brewster. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere.3). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. chiar par]ial\. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual.

În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc.5 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. De asemenea. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. când bulbul s-a format [i cre[te intens. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Densit\]ile sunt. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. îndeosebi pe solurile u[oare. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. precum [i distrugerea crustei. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. pe de alt\ parte). asem\n\toare. de asemenea. la aceea[i distan]\ între ele. în momentul de mare necesitate a plantelor. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. pe de o parte. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 1992). cel pu]in o singur\ dat\. N. au un caracter general. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. inclusiv cele de sem\nat. Din aceast\ cauz\.N. STAN. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Pe teren nemodelat. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Dup\ r\s\rire. Lucr\rile de îngrijire. Uneori. Manual. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. pentru realizarea unor produc]ii ridicate.. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C).0-3. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. dar adaptate corespunz\tor. de 28 cm. mai ales în condi]ii de secet\. 72 . Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. aceast\ opera]iune se face cu sapa. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\.

Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. cultura este totu[i rentabil\. pentru anumite zone sau microzone legumicole. fiind unanim apreciat\ de consumatori.3. pân\ la 30-35 t/ha. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Bulbul are un gust iute dulceag. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Mai mult.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. ori de câte ori este nevoie. În afar\ de acestea.a. 8. care este primul element de succes. În multe ]\ri. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. aspectuo[i. teren perfect nivelat. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. în func]ie de zona de cultur\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. de exemplu. în condi]ii normale meteorologice. tocan\ pentru iarn\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari.6. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Indiferent de acestea. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. brânzeturi. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara.. De asemenea. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. 1992). la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.1. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. 73 . salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. De obicei. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.

Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. De asemenea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. 74 . În figura 8. STAN. tradi]ie. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). de aceea. condi]iile tehnice. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\.a. 1992.5-4. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. De asemenea. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. turb\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. eventual. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. nisip. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor.. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.0 kg/ha. un sistem radicular bine dezvoltat. în func]ie de densitatea culturii. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. insectofungicide [i. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). în mod special. a. aerisirea. substan]e bioactive). Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. plivirea. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\.N. gradul de intensivizare a culturii. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Dumitrescu [i colab.0 kg/ha [i 3. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.. de asemenea. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Dup\ cum se va vedea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase.5-2. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. N. mobilizat. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. b. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. 1998) [i. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. îngr\[\minte minerale [.

b . care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.6 . aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. odat\ cu modelarea terenului. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. prin aspersie.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. de circa 200-250 grame. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.. Fig. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Uneori. 8. Dumitrescu [i colab. cu plantatorul. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\..LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. 1992. pe rândurile marcate pe strat.densitatea = 500-600 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . la ob]inerea de plante cu bulbul mic. În acela[i timp. cu circa 300 m3 ap\/ha. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. în final. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 75 .

destinat\ consumului în stare proasp\t\. Irigarea se face din abunden]\. a. supe. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Momentul recolt\rii. la 10-15 zile dup\ plantare. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. se pot condi]iona. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. omlete [.1. pe brazde. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. de obicei. se aplic\ între 5-7 ud\ri. [i o afânare permanent\ a solului. în mod tradi]ional. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. Cultura pentru stufat. în luna septembrie.). atât ca anterioar\. mai ales c\ dimensiunea acestora este. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. inclusiv 76 . Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. De asemenea. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\.a. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Pra[ilele asigur\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. STAN. peste 21 mm). N. irigarea. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Produc]ia este de 25-30 t/ha. din punct de vedere calendaristic. din punct de vedere agrotehnic.N. cât [i ulterioar\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. exclusiv. numai prin brazd\. Cultura în câmp se aseam\n\. datorit\ irig\rii. [i sub form\ de funii. în dou\ reprize. Bulbii de ceap\ prin r\sad. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. solarii sau sere. par]ial. pentru diferite salate. sufleuri. face parte din culturile succesive în câmp. 8. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe.6.4. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. uneori.

se asigur\. Dac\ solul este bine preg\tit. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. dac\ nu se mai dispune de stufat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. cu patru rânduri echidistante pe strat. ca s\ nu se taseze). la 15-20 cm între acestea. 77 . Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. [i de 2-3 cm prim\vara. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. în special toamna. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. În ordine. astfel. Dac\ terenul este nemodelat. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. plantatul se poate efectua [i mecanizat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. prin aplicarea unei ud\ri. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pe care nu b\lte[te apa. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. pân\ la venirea iernii. uniform ca nivel [i grad de tasare. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. sau cu azotat de amoniu. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. iar arpagicul este bine calibrat. În unele situa]ii. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. în caz de secet\ prelungit\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. astfel ca. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). pentru a nu r\ci prea mult solul. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului.

pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. în func]ie de epoca de înfiin]are. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). De exemplu. pe de o parte. în vederea livr\rii. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. culturile prea dese se vor r\ri. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. N. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. 78 . Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. De asemenea. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. În acest caz. Prin alegere. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. recoltarea se face în totalitate. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pe de alt\ parte. Cultura este relativ simpl\. de[i se execut\ pra[ilele necesare. pe alese. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. b. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. a plantelor cu simptome de atac. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Când plantele sunt mai mari. musc\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dac\ este nevoie. STAN. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei.N.

amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dup\ plantare.5-2. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Temperatura din solar. În mod obi[nuit. deoarece. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. La solarul tunel. alegând cele mai dezvoltate plante. înainte de venirea înghe]urilor. Consumul de material de plantat este de 2. c. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. în func]ie de condi]iile meteorologice.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). atunci acoperirea lor se poate face toamna. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. dac\ s-ar cultiva. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. de exemplu. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. de 40-50 cm. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. tomate. prin r\rire. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. 1998). Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. În acest moment. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. sunt posibile [i alte variante. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. chiar în ferestrele iernii. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). consumul de energie ar fi foarte mare.. imediat ce acest lucru este posibil. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Cel mai adesea. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.0-2. 79 . dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Recoltarea se face e[alonat. pr\[itul sau plivitul. În mod practic.

uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. STAN. În func]ie de temperatura din ser\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Materialul de plantare îl constituie. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. cel mai târziu.5 cm. în func]ie de cerin]ele pie]ei. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. salamuri. 0. cârna]i. mai ales în reglarea presiuni sanguine.7% celuloz\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. este deosebit de apetisant\. 2000). condimentar\ [i aromatic\. vulgare Familia Liliaceae 8. recunoscut\ [i inconfundabil\. în primul rând arpagicul stufat. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. de neînlocuit. De asemenea. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. 6-7% protide. supe. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.1. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. ssp. mai ales în medicina modern\ naturist\. mrani]\ [i nisip.2. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). USTUROIUL COMUN Allium sativum L. N.2. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Acest strat are grosimea de circa 1-1.N. 0. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. în 2-3 reprize. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat).44% cenu[\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.6% lipide. fripturi. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 1. Se folose[te la prepararea. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 8. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. de asemenea. se folose[te în industria conservelor. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Valoarea sa terapeutic\. Gustul s\u picant. Aroma sa. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.

usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. iar în România. S. cum sunt cei ai febrei tifoide. care confer\ aroma specific\. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are.000 ha. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. 2000). holerei [. probabil din specia A. I[alni]a-Amaradia. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. cu 240 mii tone. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Ca. ~n ce prive[te vitaminele. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 81 . în solarii. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. În SUA se ob]in 12 t/ha. Fe [. longiscuspis. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. 17 t/ha în Sudan.. D\r\[ti-Ilfov. 22 t/ha în Liban. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. 13. 1994). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). dar cerin]ele mari ale pie]ei. nematozii [i musca usturoiului.). eventual. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. difteriei. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Cu.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. R`mnicu S\rat-Buz\u. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\.a. În rest. La noi în ]ar\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.2. în general. Importan]a economic\. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 1992). dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. 8. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. în ambele emisfere. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Na.a. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. (Butnariu [i colab. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. vitaminele C [i E. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. pe tot parcursul anului. 1999. [i pre]urile deosebit de avantajoase. R\chiteniT\m\[eni (Roman). K) [i microelemente (Mn. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.2. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Importan]a agrofitotehnic\. citat de Popescu [i Atanasiu.

De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. dup\ care devine circular\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Din ace[ti bulbili. 82 . 1985). Frunzele sunt liniare. trimuchiat\. STAN. reunite în umbele false. în anul urm\tor. Discul. iar s\mân]a este alungit\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. 1985). din care. Tulpina. iar dup\ formarea bulbului. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. [i poate varia de la 4 la 60. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. acestea sunt grupate în cime unipare. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. alc\tuind. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. N. de m\rimea unui bob de porumb. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\).3. este dirijat. netede [i lucioase. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. ca [i la ceap\. cu vârful ascu]it.N. de r\d\cinile adventive. cel mult egal cu num\rul de frunze.2. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. În sol. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. denumi]i popular [i „c\]ei”. R\d\cina. într-un singur plan. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu înmul]ire vegetativ\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. cilindrice. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. MUNTEANU 8. ci bulbili aerieni. aceasta nu con]ine flori. sub form\ de jgheab. în anul viitor. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. de culoare alb\ sau violacee. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. alternativ (la dreapta sau stânga). care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. c\rnoas\). prin suprapunere. iar limbul. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. gâtul plantei sau tulpina fals\. ajungând s\ prezinte muchii. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. usturoiul este o plant\ anual\. La noi în ]ar\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. formând a[a-numi]ii bulbili. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În alte zone de cultur\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a.

comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. pu]in rezistent\ la usc\ciune. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Ecologic. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Grupa continental\ (Caucaz. nu formeaz\ l\stari floriferi. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperaturi sc\zute [i p\strare. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. temperatura optim\ este de 18-200C. reprezint\ forma de toamn\. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. S\rat). pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. 83 . De D\r\[ti. De Rm. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. 1994.LEGUMICULTUR| II 8. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). rezistente la temperaturi sc\zute. În timpul vegeta]iei.2. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. este rezistent\ la secet\. ~n general. 1994). Asia Mic\). în general. Brewster. cu un nivel mai redus al apei.4. Chaux [i Foury. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Dup\ aceea. Astfel. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Dup\ Butnariu [i colab. bulbii sunt mijlocii-mari. 1973. Apa. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. formeaz\ un bulb mic. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. De I[alni]a). de asemenea. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii.

pe cât posibil. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.a.2. K2O=5.5. care.0 kg.5 kg (dup\ Butnariu. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. 84 . dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. 8. P2O5=1. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. N. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. K2O=8-10 kg. suplimentar. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. 1998). Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Dac\ solul nu este corespunz\tor. se mai execut\.5 kg [i S= 5 kg. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Totu[i. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. În acest caz. culoarea frunzelor acoperitoare [. 1994). MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.6. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. P2O5=3-4. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. preventiv. 8. Lucrarea cu freza este prea scump\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. STAN. Preg\tirea terenului începe din toamn\. dar mai energic\. care îngreuneaz\ recoltarea.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. pulverizeaz\ solul. ba mai mult.3). culoarea tunicilor. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. consumul specific este: N=11 kg.2.N. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.2.0 kg.5 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. precocitate. dar bine structurat. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. unele insecticide (tabelul 8.-3. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.D. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. MgO=0. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

la distan]e egale între ele de 25-28 cm. 1994). în cea mai mare m\sur\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. de[i posibil\. bulbii o petrec în câmp. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii.N. dar nici din centrul bulbului. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). afecta]i de atacul nematozilor. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Plantarea mecanizat\. se poate face toamna sau prim\vara. 1994). a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. care este obligatoriu. Lucr\rile de îngrijire sunt. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. finalizându-se cu ar\tura de baz\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. N. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. adesea. Înfiin]area culturii. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. dup\ recoltare. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Pentru realizarea acestei densit\]i. STAN. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. pentru c\ sunt prea mici [i.

Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Produc]ia este de 5-6 t/ha. în condi]iile de la noi din ]ar\.7% hidrocarbona]i (din care 2. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 8. pân\ la 10-12 t/ha. dar poten]ialul soiurilor atinge. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).LEGUMICULTUR| II bulbililor. Prazul este o plant\ legumicol\. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. provoac\ arsuri gastrice. în cazul apari]iei unor ploi. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Familia Liliaceae 8. e[alonat. 0. dac\ nu au survenit precipita]ii. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\.4% gr\simi. În principiu.3. care este mai scump\ [i. 2-3% proteine. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. De regul\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Calendaristic.1. adesea. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în teren deschis sau în solar.3-0. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).8-1. înlocuie[te ceapa.3% monozaharide. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).5% cenu[\ (s\ruri minerale). PRAZUL Allium porrum L. cultura în câmp se practic\ mai rar.3. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.4% dizaharide [i 1. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.5% celuloz\ brut\). 4. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. 0. vitamine [i fitoncide. 6. În foarte multe din preparatele culinare.

(ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. R\d\cinile adventive. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. N. atât la transport [i la comercializare. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. 2000). cât [i în timpul p\str\rii. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab.3. STAN. În primul an din ciclul ontogenetic. p\trunzând în sol pân\ la 1. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. cum ar fi Oltenia [i Banat. Africa de Nord. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. are o tehnologie u[or de realizat. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. 8. îns\. Prazul. 1994). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. care se g\sesc în compozi]ia sa. MUNTEANU sau a usturoiului. În prezent. 1992). suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari.2. H. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. prin rusticitatea sa. de aceea. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. dou\ tipuri de r\d\cini. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman.3. Cultivat de egipteni [i greci. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. R\d\cina. 8. mult mai puternic dezvoltate. astfel. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Importan]a agrotehnic\. cu înmul]ire sexuat\.. Asia de Sud-Est. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. pentru a asigura o bun\ comercializare. cum ar fi Europa occidental\.3.N. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. este cunoscut în cultur\ din antichitate. prazul este cunoscut în întreaga lume. C [i PP). ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. de câteva mii de ani î. În orice caz. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Plantele de praz produc. cu un redus grad de perisabilitate. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Tulpina. 1969). Peninsula Balcanic\.25 m (Maier. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. bienal\. fructe [i semin]e. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone.

mu[te). Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. în condi]ii de mediu diferite. groas\ de 1-1. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Pe acest disc. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. ca la toate speciile alliacee. Frunzele. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. cu rezisten]\ mai slab\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Aceasta este erect\. cu o rusticitate evident\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . roz sau violacee. îngro[at\ [i suculent\. sunt formate numai din teac\ [i limb.7 . Fructul [i semin]ele sunt Fig. dac\ sunt din exterior. sub form\ de jgheab. 8. Frunzele. glauc\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. care prezint\ un picior mai scurt [i gros.4. cilindric\. au ap\rut mai multe forme ecologice. tecile se suprapun unele peste altele. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. 1985). fiind liniar. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. denumit\ tulpin\ fals\. La baza lor.3. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. În anul urm\tor. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. 8. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. înalt\ de 80-120 cm. format din cele [ase tepale.2 cm la baz\ [i 0. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. într-un singur plan vertical. 8.7). florifer\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. neted\. plin\ în interior. Perigonul. alc\tuind o forma]iune cilindric\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. în mod alternativ.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Pe restul por]iunii lor. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. ca [i la usturoi (fig. sunt albeg\lbui. este de culoare alb\.4-0. Pe por]iunea limbului. pe partea sa superioar\. Butnariu [i colab.

6 kg. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. În condi]iile de secet\.3.. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. 1992.. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. de tradi]ie.3. vegetarea înceteaz\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. de Carentan. Mg=0. 90 . Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). K2O=4 kg.2-0. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. de asemenea. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. de var\. 8. dar nu ca regim. MUNTEANU pe timpul iernii.5 kg [i S=0. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. N. 1994): N=2-3 kg. În acest stadiu. când plantele sunt mature pentru primul an. 1994). Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. ]ar\ cu tradi]ie veche. dar [i de cerin]ele consumatorilor. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.5. A[adar. de toamn\ [i de iarn\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Brewster.N. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.6. Picior de elefant. Apa. Dup\ plantare sau r\s\rire. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. în func]ie de zona de evolu]ie. P2O5=1 kg. iar dac\ este mai sc\zut\. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994). Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Fa]\ de ap\. 1998) 8. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. În Fran]a. plantele r\mân mici. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. STAN.

care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. 1998).3. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. În principiu. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. pân\ la sem\nat. 91 . în func]ie de zon\. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului.. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Preg\tirea terenului începe din toamn\.LEGUMICULTUR| II 8. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. la adâncimea de 1. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). cu distan]e între rânduri de 35-40 cm.1.8. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. la 28-30 cm adâncime. s\ fie profund [i fertil. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dac\ este necesar. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.6. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. terenul se t\v\luge[te. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. în aceea[i zi. Chiar înainte de r\s\rire. dup\ modelare. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. ca plant\ indicatoare. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.5-2 cm. Sem\natul se execut\ mecanizat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama.

N. 8.pe teren modelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.8 . prin r\sad 92 . d . STAN. MUNTEANU Fig. b .N.pe teren nemodelat. prin sem\nat direct sau prin r\sad. c.

aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. sau semimecanizat. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.2. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. altfel. prin aspersie. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Recoltarea începe toamna târziu. plantele se smulg. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Cu prilejul acestei pra[ile. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha.3. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Pentru p\strare peste iarn\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). sporind calitatea recoltei. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. este mu[uroirea plantelor. În [an]uri. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Recoltarea se face manual. prin aspersie. de regul\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.2 [i 8. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\.6. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). când solul s-a înc\lzit suficient (16180C).3). Dac\ sunt goluri. care se repet\ dup\ r\rire. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. 8. cu ajutorul sapei sau cazmalei. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Dup\ dislocare. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. care se completeaz\ cu una mecanic\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. dup\ o cultur\ anticipat\. absolut necesar\. Pentru consum imediat. cultura se poate realiza în ogor propriu.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. O lucrare special\. În atare circumstan]e. 93 .

pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ceapa e[alot\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. executate cu grapa cu col]i reglabili. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. N. dar la noi în ]ar\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. usturoiului comun [i prazului. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Prim\vara. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Plantarea se face manual. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. 94 . condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. dar poate ajunge la valori mai mari. dup\ ce au ap\rut buruienile. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. În condi]iile de la noi din ]ar\. în cazul culturii prin r\sad. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. subspecii. 8. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. ceapa de iarn\ sau de tuns. în afara celor prezentate. de regul\. cu pân\ la 50-60%. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\.N. STAN.4.

fiecare în parte. 8. 95 . de obicei. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. f.Ceapa de Egipt (rocambole). Frunzele cresc de la suprafa]a solului. iar tulpinile florifere. pe bulbii din inflorescen]\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. mai multe [i mai mici. bulbiferum [i Allium cepa L f. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. Este o specie peren\. 8. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. prin discul propriu.10). formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Fig. aspr\. central\ [i de nord a Moldovei. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar care. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.9 . ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar [i din zona central\ a Asiei. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.1.2. de culoare cenu[iu-g\lbuie. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. de un disc comun (fig. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.4.LEGUMICULTUR| II 8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 8. fructe [i semin]e. nu formeaz\ flori. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. ca [i cea colinar\.9).4. La forma proliferum. dar de dimensiuni mai mici. nu formeaz\ semin]e.

de asemenea.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Fig. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. Este o specie peren\. La noi în ]ar\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Când se înmul]e[te prin semin]e. care se folosesc în industria conservelor.11 .Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.4. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. în anul urm\tor. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha.4..Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. cel mai Fig. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). N. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. asem\n\toare cu prazul. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8. STAN.3. 8. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. prim\vara.N. 8. 8.11). Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.10 . De regul\. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Plantarea se face toamna sau. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Formeaz\ un bulb pu]in evident.

1973). Este bine cunoscut în întreaga lume. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. 8. iar `n anul urm\tor. var. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. 8. De Bucovina. cu mai mul]i bulbili. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. îndeosebi formele mediteraneene. ~n primul. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Uneori. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. ophioscorodon Dom. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.12 . 8. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.12). din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari.5. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. 97 . din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.4.

celuloz\ 0. se practic\ pe suprafe]e mai mici. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Familia Solanaceae 9. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. De asemenea. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.2 mg/100g. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. C=20-25 mg/100 g [. `n terenul destinat culturilor legumicole. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.1.2%. care se consum\ fier]i. sunt diferite. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. de[i. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.1.1.a.8-1. cop]i sau pr\ji]i. N. Importan]a agrofitotehnic\. B1 [i B2=0. STAN. culoare [i chiar gust. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. protein\ brut\ 2%. m\rime. comparativ cu alte legume. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. cenu[\ 1%.4%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. din punct de vedere botanic. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. precum [i unele vitamine: A=0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. 9. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.08 mg/100g. glucide simple 0.5 mg/100 g.N. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . inclusiv în sistemul culturilor protejate.

S. Columbiei. S. în cea mai mare parte. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. pre]urile avantajoase de valorificare. ca urmare. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). De regul\. Mai mult. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.. cultura [i recolta sunt mult întârziate. în acest caz. Bineîn]eles c\. 99 . Importan]a economic\. de[i las\ terenul.2. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. În prezent. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Totu[i. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. dar numai S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. mai întâi în Transilvania. Cerin]a mare a pie]ei [i. în mod surprinz\tor. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. 1974).a. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.1.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. demissum (rezistent\ la frig). cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Factorii de risc. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Cultura cartofilor timpurii. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. în cazul culturii timpurii. cel târziu pân\ la 1 iulie. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. cum ar fi S. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. 9. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. curat de buruieni. în unele ]\ri din vestul Europei. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor.

mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. prin care se insereaz\ pe stolon. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Ace[tia pot avea forme diferite. Ace[tia sunt cilindrici.5-2. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. m\rimi [i culori diferite. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. 9. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.1. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. 1969). dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. dup\ care cade.2). Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. În condi]ii de lumin\. Din ace[ti ochi se formeaz\. 1985). din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. tulpinile aeriene. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star.N. în al doilea an. în condi]ii corespunz\toare. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.3. iar în plus. STAN. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. 100 . care con]in trei muguri. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. [i o parte apical\ sau vârful. MUNTEANU 9. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. ai tulpinii aeriene. formând a[a-numi]ii ochi. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. În cazul în care l\starul este distrus. N. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. subterane. tipice fiec\rui soi (fig. spre profunzimea solului. care se mai nume[te col]. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. citat de Zanoschi [i Toma. În primul an. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. 9. când este foarte tân\r. Tuberculul are o parte bazal\. de 1. În condi]ii de întuneric. 1958. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina.1). De asemenea. Tulpina. din care. se orienteaz\ pe vertical\.0 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. R\d\cina. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu.

1974). trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. La o plant\ Fig. în ciclul lor de via]\. muchiat\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 9.1).2 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. erect\.1 . 9. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. fistuloas\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. denumit\ faz\ dormind\. 101 . Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 9. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.

S\mân]a este mic\. Florile sunt actinomorfe. pentamere. cu aspect rotat. ovat-lanceola]i ori circulari.1. Lobii (foliolele) sunt ova]i. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. grupate într-o cim\ terminal\. Polenizarea este direct\. 9.N. prin autogamie. De[i cartoful nu 102 . sunt dens p\ro[i. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Caliciul este format din cinci sepale unite. prinse pe baza corolei.5-2 mm în diametru. hermafrodite. eliptici. violet-închis\ etc. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu 5-10 flori. cu vârful ascu]it. 1985). Fig. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. N. alb\ sau cenu[ie. de culoare alb\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. MUNTEANU Frunza. ro[iatic\. iar corola este format\ din cinci petale unite. albastr\. ovoidal\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu dou\ loje. Gineceul este bicarpelar. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. De asemenea. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Fructul este o bac\ sferic\ de 1.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.3 .9. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.3). cu diferite tipuri de peri[ori. 9. Uneori. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.4. 1974) Floarea. turtit\. cu umiditate ridicat\. STAN.

Riscul temperaturilor de înghe]. Astfel. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. 103 . Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. De asemenea. r\d\cinile pot cre[te. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.1). cât [i p\r]ile aeriene. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. în mod clar. în Ceau[escu [i colab.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Totu[i. în asemenea cazuri. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. iar perioada de lumin\ este maxim\. în Ceau[escu [i colab. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. [i rolul de regulator termic. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Tabelul 9. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Tufa cre[te în condi]ii optime. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\.. are valori de 17-200 C (tabelul 9. inclusiv pentru formarea tuberculilor. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Minus 1-2 Minus 0. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.. 1984). Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.2 (dup\ Bala[a. în acest caz. apa având. Rezult\ de aici. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate.

de care depinde succesul culturii. MUNTEANU Tabelul 9.A. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. solul. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol.U. La o ton\ de cartof. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. acest regim. Din aceast\ cauz\. tuberculilor [i r\d\cinilor. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Solul este un factor de mediu important. De aceea. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.5 kg K2O.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. în special prin aspersiune. ca urmare..5 kg MgO [i 2 kg S. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. De aceea. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). prin caracteristicile sale. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. STAN. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. este favorabil\ udarea. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. N. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Totu[i. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 8. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. 104 . dar [i de intens\ activitate metabolic\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. 1-1. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 14 kg K2O. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 2 kg P2O5.A. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I.U. în Ceau[escu [i colab. care are loc la nivelul stolonilor. s\ fie fertil. bine structurat. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. la nevoie. 3 kg P2O5.

0 16. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. cartoful decât dup\ 3-4 ani. 9. biloane [i rigole de udare. s\ fie bine structurat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Nu se recomand\ solanaceele [i. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.1.1. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. cerealele p\ioase. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .1. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II 9. legumele verde]uri.5. bineîn]eles. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.6. legumele din grupa cepei sau a verzei.0 16. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat..6.5 9.3. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Tabelul 9. cu pant\ uniform\.

iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. deshidrata]i. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. eventual.N. manual. de exemplu. dezinfec]ia [i încol]irea. 1997). într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. distan]ate la 70 cm (fig. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. încol]i]i. Fig. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). 106 . În unele situa]ii.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. cât [i cei prea mari. 9. În situa]ii normale. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. calibrarea. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. STAN. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. N. 1992). 9.4 . 1-2 lucr\ri cu combinatorul. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. În mod aproape generalizat. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). cu diferite v\t\m\ri. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. se pot folosi atât tuberculii mici.

mai ales. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. luminii. În condi]ii de umiditate sc\zut\. formeaz\ l\stari de 1. în spa]iul din jurul ochilor. tuberculii. 1973).5-2. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Dup\ aceast\ etap\. 1997). În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Dac\ umiditatea scade prea mult..0 mm. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. [i alte substan]e în amestec. pentru a[a-numita suda]ie. Dup\ suda]ie.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Imersia dureaz\ circa cinci minute. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. solariile etc. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. În timpul acestei perioade. ce se afl\ într-un vas adecvat. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. pe pardoseala magaziei. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. la nevoie. cu prec\dere. în spa]ii corespunz\toare. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. serele. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. în func]ie de spa]iul de încol]ire. timp de 2-4 ore. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. În acest timp. când tuberculii sunt zvânta]i. Dup\ imersie. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. înainte de plantare.5%. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. În timpul aerisirii. dar se pot folosi. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. de culoare alb\ (col]i). 107 . eliminându-se. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\.

pe teren modelat (fig. cu lungimea de pân\ la 1. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. În principiu. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.9.d. Plantarea se poate efectua manual. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.2). În felul acesta. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. acest moment coincide. 9. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. acesta se ud\ bine. rumegu[ [i nisip.m. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea tuberculilor. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. respectiv. N. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. simpli sau ramifica]i. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.5-3 cm. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în anii normali.4).5). special echipat\ (MPR-5). turb\. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Atât plantarea manual\. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. sau complet mecanizat. Calendaristic. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. 108 . cu 20-30 martie. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). În unele cazuri. pe rigolele deja trasate (fig. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat.a. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. dup\ care se adaug\. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. folosind ma[ina de plantat r\saduri. un nou strat de amestec. îngro[a]i. Densitatea [i. STAN.9. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). În vederea plant\rii.N.

odat\ cu plantarea. Lipsa de umiditate. Excesul de umiditate. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. se efectueaz\ o erbicidare. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. întârzie procesul de formare a tuberculilor.5 . pentru ca solul s\ fie mereu afânat. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . de regul\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. de aceea. postemergent. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.LEGUMICULTUR| II Fig.4 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. 9. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Dup\ plantare. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu.A. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii.3-0. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Mancozeb. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Imediat dup\ plantare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.U. de asemenea. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. De regul\. se asigur\ circa 1. importan]\ redus\ pentru cultur\. Mana cartofului are.

Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.1. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. 1992). fiind încadrat\ între 5 martie .. STAN. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.2. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).3 l/ha. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. cuibul se desface cu sapa. 9. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.9. se culeg tuberculii cei mai mari. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.0.9. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Lucrarea se face manual. De regul\. Fastac-0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. în rigole deschise mecanizat sau manual. în sistem cuvertur\ [.1 l/ha sau Karate.3 l/ha. N.7). iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). în tunele joase. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.6).5 aprilie. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. În cazul e[alon\rii recolt\rii. În ambele cazuri. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.a. Calendaristic. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.N. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. semimecanizat sau mecanizat. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. iar 110 .6. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). manual.

mai mari între plante pe rând. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Fig.6 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9.

tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. 112 . cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe rigol\.8). STAN.N. Într-o alt\ variant\.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .8 . Fig.9. N. b . 9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.

Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. sub form\ pr\jit\ etc). BATATUL Ipomoea batatas Poir. dar f\r\ succesul scontat. 1969) 113 . Acestea. din loc în loc. Înainte de plasarea foliei. iar în sol un sistem radicular puternic. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. De la batat.9). Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. supe. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. 9. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. creme. asem\n\toare cartofului. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. denumit [i cartof dulce.9 . au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.2. în medie.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. R\d\cinile. Convolvulus batatas L. erbacee. Fig. Batatul este o specie anual\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. sin. 9. terenul trebuie s\ fie bilonat.10 . se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Fig.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.

pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. 9.10). care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. MUNTEANU înr\d\cina]i. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. ud\ri. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. N.N. 114 . rezulta]i din l\stari. fertiliz\ri faziale.a. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. STAN.

pentru B. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Familia Cruciferae 10..pentru B. mugurii floriferi [. oleracea [i 2n=20 . Importan]a alimentar\.1. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. 10. printre altele. napus ssp. încadrat\ sistematic în specia B. pedunculii. simpl\ sau asortat\. familia Cruciferae sin. cu sau f\r\ carne etc. [i varza asiatic\. în tot cursul anului. var. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. varza se consum\. diferite preparate culinare.B. ]esutul preinflorescen]ial. rapifera Metzg (2n=38). fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume)... 5-6% glucide. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. 1. f. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Dup\ locul lor de origine. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . rapifera Metzg (2n=20) [i napul . oleracea L. capitata L. De la aceste specii se consum\ frunzele. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.1. campestris ssp.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. campestris L. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. alba DC. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. reprezentat\ de specia B.2-1.B. tulpinile îngro[ate. Brassicaceae. practic. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.5% 115 .1.a. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .

Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. complexul B . practic între cele dou\ cercuri polare. 116 . mai ales la m\n\stiri. în culturi succesive. var. STAN. în câmp [i în spa]ii protejate. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.2. începând cu secolul al XIIlea. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. putând fi complet mecanizate. de la înfiin]are pân\ la recoltare. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. cultura acestei legume. În secolul al XIX-lea. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. împreun\ cu altele. unele toponine sau nume de persoane. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. practic. Importan]a agrofitotehnic\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. ca varza timpurie. pe linie filogenetic\. era pu]in cultivat\. cu fosfor – 31mg/100g [.1-1.000 ha/an. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). 10. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. în medie. în ultimii 10 ani. unde g\se[te condi]ii prielnice. din varza s\lbatic\ (B. vitamine: C . În ]ara noastr\.2 % gr\simi..2 mg/100g [.20 mg/100g. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. din prim\var\ pân\ în toamn\. de potasiu . 2000). varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.46mg/100g. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. asociate [. N. unele lucr\ri. o. de regul\. Dup\ datele statistice FAO.1. p\str\rii temporare [i valorific\rii. silvestris L). 31 mg/100g fosfor.a. de var\ sau de toamn\. înc\ din antichitate. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. 1995). duble.1.a. a fost cultivat\. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. În prezent.50 mg/100g. o suprafa]\ de circa 30.a.. de sodiu .. asigurând venituri.24 mg/100g potasiu.N. prin r\sad. MUNTEANU proteine. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. 0. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. 1998). În ]ara noastr\. s\ruri minerale: de calciu . corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).

Frunzele care urmeaz\ sunt mari. 10. Tulpina. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. frunzele bazale sunt pe]iolate.). în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). laxe. 3 . eliptic sau aproape circular. Pe tulpina florifer\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. 117 . cu unele diferen]e pentru varza timpurie.3. în interior c\rnoas\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. ce poate ajunge pân\ la 1.1.5 m adâncime. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. groas\. Primele frunze normale Fig. scurt pe]iolate. În faza de r\sad. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. de form\ conic\ sau cilindric\. puternic ramificat\.1). Frunzele exterioare sunt verzi. alterne.1 . În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. glauc\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).c\p\]âna. 4 . la exterior lemnoas\. Florile sunt actinomorfe. 1 . conic\ etc. cu r\d\cina [i.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. eliptic\. bogat ramificat\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. ovat\. hermafrodite. iar cele interioare sunt albe.aspectul general. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. 10. par]ial. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. tetramere. 10.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. sulfurii sau alburii. 2 . glabr\. cu limbul oval. grupate în raceme lungi. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. este scurt\ (15-20 cm). La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. tulpina lemnificate (fig. ierboas\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.

3 . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. cu diametrul de 2-3 mm.N.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. 1985). brune sau cafeniu negre. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 10. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. N.sec]iune prin semin]e . Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.4. albinele. Polenizarea. De[i are flori hermafrodite. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 10. 10. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. cele patru carpele sunt concrescute între ele. La temperaturi mai ridicate. dehiscent\ (fig. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Deoarece inflorescen]a este un racem. procesul de germinare 118 Fig. STAN.1. Pe o plant\ se pot forma 3. uneori reticulate. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Semin]ele sunt aproape sferice.000 de flori. rostrat\. 2 . [i anume 2-30C. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.000-4.2). Totu[i. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. netede ori fin striate. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Temperatura. cele de la baz\ au format deja silicve.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. iar ultimele cele de la vârful racemului.2 . O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. produc]ii mari. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Oricum. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile.

dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). datorit\ vernaliz\rii. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. adic\ la temperatura de minus 5-60C. dar cantitativ mai reduse.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Beker-Dillingen. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. în 3-4 zile. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. atât în sol. în faza de r\sad. Dup\ majoritatea autorilor. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. iar în faze mai avansate. Dup\ germinare. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. în faza de r\sad. 1982). iar la 18-200C. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. pe terenuri umbrite. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. 1956. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. De aceea. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Peste limita de 20-250C. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. o faz\. cre[terea înceteaz\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. 1998). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. cât [i sub aspect cantitativ. în toat\ perioada ciclului vital. La temperaturi mai ridicate. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Vara. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. cu cerin]e mari. Astfel. dac\ lumina este de intensitate slab\. atât din punct de vedere calitativ. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . cât [i în atmosfer\.. În faza de cre[tere vegetativ\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. 1956). este necesar ca. de asemenea. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1989). 1969). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. respectiv. În schimb. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. uneori. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. afânate sau. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. În cazul solului. Lumina. La varza timpurie. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. În acela[i timp. c\p\]ânile r\mân mici. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea.

Astfel.târziu. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. aplicat toamna sau. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Irigarea prin brazde. de[i are unele avantaje. 4.3 kg azot.3 kg MgO. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.5.extratimpuriu. la nevoie. 04 . cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.de var\. 03 semitârziu. forma [i m\rimea c\p\]ânii. De regul\. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 0. anterior preg\tirii terenului. cât [i hibrizii F1. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.40 kg K2O. în limite medii. STAN. 02. 10. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. 1. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Reac]ia solului poate varia. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. hibrid F1 etc. 01 . Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. la niveluri optime de 75-80%. în general. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. profunde.timpuriu. în ]ara noastr\. De asemenea. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.1. Solul. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . al\turi de ap\.20 kg P2O5. De asemenea. N.). În compara]ie cu alte plante legumicole. prim\vara.N. 2000). mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 120 .7 kg CaO [i 0. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. provenind din str\in\tate. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. favorizând b\ltirea. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.1.5.

LEGUMICULTUR| II 121 .

N. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Fertilizarea de baz\. dovleceii. expuse la soare. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. cu diferite grade de evolu]ie. Toamna. lobod\ de gr\din\ [. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. etc. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2.2. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. este necesar ca. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. toamna. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.8. care au boli [i d\un\tori comuni.6. tomatele. Tehnologia de cultivare 10. bame.1.2. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. În leg\tur\ cu aceasta.6. sfecl\ ro[ie. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.). s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Preg\tirea solului. p\tl\gelele vinete etc. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cum sunt: castrave]ii. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. imediat dup\ nivelare. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. STAN. s\ se realizeze produc]ii maxime. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. de tipul solurilor aluviale. Mobilizarea solului.1. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. MUNTEANU 10. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. ]elin\. N. situate pe terasa a doua a râurilor. plantele extrag din sol: 115 kg N. 122 . la 8-10 cm adâncime. 45 kg P2O5.1.a. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. p\trunjel. ardeii. p\stârnac. 210 kg K2O.) [i din grupa cepei. ferite de curen]i reci. prin dou\ treceri. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. prin fertilizarea de baz\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Locul în rota]ia culturilor. castrave]i. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. La rândul ei.

60 g superfosfat [i 12. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. dup\ care se face modelarea. prim\vara devreme.5 g sare potasic\ la m2. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). Astfel.8 sau 123 . care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.2 în agregat cu tractorul U-650M. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.2%). se folosesc doze orientative. cu suprafe]e mici. În cazul gospod\riilor popula]iilor. inclusiv modelarea solului pentru ca. În cazul verzei timpurii. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.

prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. MUNTEANU MMS-4. deoarece. la adâncimea de 5-8 cm. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. pe rigole. [i de aceast\ dat\. Erbicidarea. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. . imediat dup\ fertilizarea de prim\var\.8. în cazul gospod\riilor popula]iei. astfel modelat. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. înainte de sem\nat. prim\vara. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. modelarea se execut\ tot din toamn\. solul. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. echipat cu rari]e. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm.N. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. acestea se vor executa dup\ plantare. Terenul fiind modelat. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.2.tratamentul chimic. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. acest erbicid fiind foarte volatil. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. STAN. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. respectiv 15 g/m2.5). în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. în acela[i mod ca [i Treflanul. Preg\tirea semin]elor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. pr\fuirea cu 124 .8. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. în cantitate de 3-4 litri/ha. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. N.

În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. se ud\ cu 125 . folosind rama de sem\nat. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin împr\[tiere. Producerea r\sadurilor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri.5% timp de 10-12 ore. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.3. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Dup\ terminarea acestei lucr\ri.. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. 1986). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. . Tabelul 10. în vederea gr\birii germina]iei.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv.stimularea semin]elor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. se taseaz\.

04-20.07 10.06 20.03-15.03-30. N.05-05.05-05.06 05.05 25.05-05.06-25.06 15.06-20.06-10.06-15.4-0.3 0.04-10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07-30.05-15.05 20.04 01.05 25.06 20.05 20.06-10.07 15.07 05.02-10.06-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 . MUNTEANU ap\ tehnologic\.06-15.3 0.05-20.06-10.03-5.06-25.05-05.04-10.0-2.3 0.4-0.05-10.05-15.06 - 25.01-10.0 0.04-05.02-05.03 25.05 - 01.05 15.07-15.3 0.04 01.3 0. Tabelul 10.4 1.06-10.5 0.3 0.06 01.06 30.02 15.05 20.3 0.05-25.04 20.04-15.06 05.03 10.02 plant\rii 5.01-5.3 0.07 01.05 01.3 0.05 15.03-30. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-30.4 1.06-10.5-0.8-1 0.06-20.07 10.07 01.06 01.01-15.05 15.05-15.05-20.06-15.02 15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.0 0.5 0.3 0.3 0.5-2.05 15.07 - 20.03 01.N. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06 01.05-25.03 01.3 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20. STAN.05-15.07 10.3 0.6 0.4-0.4).05 01.05 15.3 0.

.5. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. 200 g superfosfat. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.2%. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Actelic 50 EC 0. Onevos 33 EC 0. . . Divipan 100 EC 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0.05%.05%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. la 8-10 zile de la repicat. 1987). pentru combaterea afidelor. conform datelor din tabelul 10. folosind 300 g azotat de amoniu.2%. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. 127 .3%. Perozin B 75 WP 0. Sandofan C WP 0. de culoare verde-închis. Turdacupral 50 PU 0.. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). Tabelul 10. la semnalarea stacului. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. 500 g sulfat de potasiu. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.dirijarea temperaturii. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.25%. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).4%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). În momentul plant\rii. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. .aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.4%. Dithane M-45 0.1% (Costache M. în cuburi nutritive. [i colab.

R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. umidit\]ii [i aerisirii. 10. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat.5-1 litru ap\ la plant\. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.3 .N. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. 128 . R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Lucr\rile de îngrijire. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. 200250 m3/ha. Pe fiecare strat în\l]at. cele alungite. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. În timpul perioadei de vegeta]ie. Completarea golurilor se face manual. STAN.3). la 5-6 zile de la plantare. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Dac\ este necesar. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. aplicând 4-5 ud\ri. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. revin 5. odat\ cu executarea plant\rii. distribuindu-se circa 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\. N. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C.55 plante pe m2. revenind 6. Fig. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Tot din acest motiv.67 plante la m2. soi [i calitate. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. 10.

pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.7).6 [i 10. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. soi [i epoca de înfiin]are. Tabelul 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101.15%. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. Dac\ este nevoie. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Produc]ia este de 15-20 t/ha. prin t\iere cu cu]itul. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. În gospod\riile popula]iei. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.5%)** 129 . iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. sub primele 3-4 frunze exterioare. pe o adâncime de 50-60 cm. dar peste 350-500 grame. [i de 1-2 ori manual. în func]ie de zon\. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. cu fermitate evident\. ca adeziv. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. pe rând. e[alonat în 3-4 reprize.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. Oxiclorur\ de cupru 0. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. eliminarea plantelor atacate). În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Calendaristic. în faza de formare a c\p\]ânii.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. În cazul culturilor pentru consum. bine învelite. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.

1% sau Fundazol 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Topsin M 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.1%) Rota]ia culturilor.2%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.05-0. ar\tura adânc\ de toamn\.25%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.10.15%. Nemispor. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Brave 500 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.1%.2%. Benagro 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.5%.2%.15-0.15%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.25%) Igien\ cultural\. Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ din toamn\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. N. în special la culturile semincere (Daconil 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. Mycodifol 0. Ronilan 0.2%.4-0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.15%) Rota]ia culturilor. igiena cultural\. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor..2%. igien\ cultural\.2%. Benagro 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. 0.N.2% sau Perozin 0. Manzate 0. sin P.5%. igien\ cultural\. Benlate 0.3% sau Dithane M-45 0.1%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Curzate plus T 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. tratarea culturilor (Perozin 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Tiuram 0.2%. ar\tura adânc\ de toamn\. tratarea culturilor (Benlate 0.1%. folosirea de soiuri rezistente. Nemispor 0.1% sau Sumilex 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. ca adeziv 130 . folosirea de soiuri rezistente. Captadin 0. Miltox 0. igien\ cultural\.25%.3%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. evitarea terenurilor ude [i acide. igien\ cultural\. tratamente.6 . combaterea insectelor vectoare. Rovral 0. distrugerea resturilor vegetale. Fundazol 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.5%) Rota]ia culturilor.4%.1%. STAN. Merpan 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.

tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Sinoratox 35 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.05%).15%.15%. Fernos 50 WP 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Sumithion 50 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Ambuch 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.15%.4%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.15%.).05%** Idem Igien\ sanitar\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%.15%.15%. Actel[lic 25 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Basudin 60 EC 0.05%. Triclorofon 80 PS 0.2%.1%.15%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. igien\ cultural\.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.05% etc. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.4%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.04%. combatere biologic\ 131 . Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.4%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.4%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Decis 25 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Zolone 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%.15%.04%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.2% etc.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%. r\saduri s\n\toase [i viguroase. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0. Metathion 50 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0.2%. Diazinon 60 EC 0.1%.05%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Sinoratox 35 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.05%.4%. Carbetox 37 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.2%.2% etc. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15%) Igien\ cultural\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Carbaril 50 WP 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.1%. Thuringin 0.2%. Clorofos 75 PS 0. Triclorofon 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0.15% etc. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.

Sumithion 50 EC 0. Preg\tirea solului.1% etc.1. STAN. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. deosebit de periculo[i. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.2%. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.01% etc. Se evit\ solurile prea u[oare. ridichi. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. igien\ cultural\. Ripcord 40 EC 0.4%.. Decis 25 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. p\stârnac.15% .6. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Fertilizarea de baz\. profund [i bogat în humus. la nivelul în\l]imii plantelor. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.04%.05%. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Cultura de var\ Alegerea terenului.4%.05%. 20 kg P2O5.7 . Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.15%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.2%. care pierd repede apa. MUNTEANU Tabelul 10. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.2. bine nivelat. plantele extrag din sol: 84 kg N.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.1%. Hostathion 40 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . De aceea se alege un teren plan. Locul în rota]ia culturilor. 75 kg K2O. Folithion 50 EC 0.N. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. imediat dup\ nivelarea de exploatare. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Metation 50 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. fasolea de gr\din\ [i bobul.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. tratamente (Sumithion 50 EC 0.) [i cele din grupa cepei. N. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Zolone 30 WP 0. ]elin\ etc. cât [i în atmosfer\.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.15%. Zolone 35 EC 0. p\trunjel. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Sinoratox 35 EC 0. în cele mai bune condi]ii. Carbetox 37 EC 0. toamna. 1985). Ca urmare.1%. Decis 25 EC 0. ca adeziv 10.

se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute.2. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Modelarea solului. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. la 5x5 cm. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. rigolele s\ fie adâncite. se folosesc doze orientative. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. utilizând rama de sem\nat. 20-25 martie [i 1-10 aprilie).2). Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Producerea r\sadurilor. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Dup\ sem\nat. se ud\. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Erbicidarea. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. în solarii neînc\lzite. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Astfel. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.2. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Varza de var\. urmând ca. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. echipat cu corpuri de rari]e. sau cu DR-5. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. irigându-se de mai multe ori. înainte de plantare cu 10-14 zile. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi.3. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. odat\ cu modelarea propriu-zis\.

concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. La r\sadurile nerepicate. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Fig. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în func]ie de umiditatea solului. 134 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. înl\turarea vârfului pivotului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.4).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.N. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.5-1 litru ap\ la plant\.4 . distribuindu-se circa 0. cu specificarea c\. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar în gospod\riile popula]iei manual. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. N. în 2-3 etape. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).5 plante la m2. dup\ care se mocirlesc. STAN.4). revenind o desime de circa 5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 4 g/m2.

se face afânarea solului în vederea nivel\rii. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. astfel ca. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. seara. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 10. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Datorit\ d\un\torilor. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. în general. destul de periculo[i. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. de regul\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. a unor epoci intermediare.6. Produc]ia este de 20-35 t/ha. c\p\]ânile sunt mult mai mari. se efectueaz\ ca la varza timpurie. apa s\ se infiltreze în adâncime. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare.1. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. peste 1 kg/bucat\.3. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. în condi]ii optime de tehnologie.. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. la nevoie. 135 . orz de toamn\. a[a cum s-a ar\tat. spanac. secar\ mas\ verde etc. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În acest scop. care sunt mult mai uniforme. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Locul în rota]ia culturilor. borceag. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. de 3-4 ori între rânduri. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. manual. pân\ la cre[terea temperaturii. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în cazul cultivarelor hibride. adic\. dar. [i manual. Recoltarea se execut\. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. de 1-2 ori între plante pe rând. În schimb. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective.

Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Dup\ sem\nat se ud\. Bala[a. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. gr\pându-se concomitent. MUNTEANU Vara. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Se seam\n\ rar. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 50 kg P2O5.000 plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Pentru gospod\riile popula]iei. se dezinfecteaz\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu.000 .5). dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. 1969. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. STAN. permeabil. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 1973). deoarece r\sadul nu se repic\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. în vârst\ de 40 zile. utilizând rama de sem\nat. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se m\run]e[te [i se niveleaz\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. f\r\ gre[uri [i coame. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Producerea r\sadurilor. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. se afâneaz\. fertil. N. 4 g/m2. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. dac\ este nevoie.50. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. 136 . 10. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând.N. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.

Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).nu se mai face modelarea. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. 137 . aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).4. în general. asem\n\toare cu cele de la varza de var\.1. 10.5 .LEGUMICULTUR| II Fig. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. concomitent. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. . revenind o densitate de 4 plante/m2.6. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).

.6. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. cu unele deosebiri. ardeii. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. l\sându-le pe cele mai viguroase. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. printr-o greblare u[oar\. Astfel. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. produc]iile fiind acelea[i. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. în general. Dat fiind specificul intensiv. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. ata[at la sem\n\toare. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. SUP-21 sau Saxonia-270. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.Se face r\ritul plantelor. 1969). castrave]ii. având un sistem radicular mai profund.5. de preferin]\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). . Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te.8-1 kg s\mân]\ la hectar.N. în luna ianuarie). Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. folosindu-se 0. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. iau apa din adâncime. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie.1. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. dup\ s\pat. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. STAN. în agregat cu tractorul L-445. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. N.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. o bun\ premerg\toare (Maier. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Culturile premerg\toare. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în func]ie de zona de cultur\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Producerea r\sadurilor. salata. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. R\sadul se produce. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. l\sându-se între plante 10 cm. 10.

În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 10-120C dup\ repicare noaptea.F.L. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. cu 10-12 zile înainte de plantare. 6-80C.L. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.C. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). 60 zile.6 m). se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Buz\u (1984) . conform schemei de înfiin]are a culturii. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.8) modificat\ ([asiu de 2. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. 16-180C pân\ la repicare. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. (1980). înc\ din toamn\. Instalarea ad\postului.F. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. gr\parea terenului. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. În cazul tunelelor joase de polietilen\. În acest scop.-S.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Vâlceanu [i colab. se execut\ dezinfec]ia solului.3). erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.C.65-70 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Prim\vara. Preg\tirea terenului. repicat la cuburi nutritive.L. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. I. Di]u [i colab. în ghivece sau cuburi nutritive. echipat cu rari]e. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Dup\ 35-45 zile. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.4 sau FPP-1. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. iar I.4). 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Dirijarea factorilor de mediu.C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.P. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.8). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. imediat ce terenul permite. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. 139 . se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.

Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 140 . 1981.L. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. STAN. N. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. dar în zona de nord-est. De regul\.000).000 plante la hectar. 10. pentru solariile tip I. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. (cu l\]imea de 5.000 [i respectiv 60.L. C. Ceau[escu [i colab.F. 10. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).C.L. MUNTEANU Înfiin]area culturii.-S. Buz\u.C. implicit. Cobâla[ [i colab.P. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. (1969. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.F. asigurând o densitate de 57. la plantare. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.. Maier [i colab. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.a. L. 1978. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. pe brazde u[or ridicate.6) În ad\posturile joase.000 plante în solariile tunel (fig. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.C. 1984). densit\]ile recomandate sunt de 57. de condi]iile meteorologice. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. realizând o densitate de 50. Tot pentru tunele joase. M\nescu (1972) recomand\. 1984). 10. asigurând circa 53.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.40 m).P. În condi]iile din sudul ]\rii. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. Maier(1969) recomand\. F.000-110. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. Buz\u. 25 a III-a. a.000 plante la hectar.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 10. realizând densit\]i de 57.C.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Vidra [i S. irigarea prin brazd\ a culturii [. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.000 plante la hectar.000 plante la hectar. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. realizând o densitate de 85. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.P.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. elaborat\ de I. Densitatea poate fi mai mare (90. atât în solariile bloc. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.L. Buz\u (1981). folosirea intensiv\ a terenului.C. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.L.N. în solariile bloc.7). Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.F.L. 1981).000 plante la hectar (I. folosind schema 57+46+94+57 cm. de tipul de ad\post. Tehnologia cadru.S.C. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. densit\]i de înfiin]are a culturii. la distan]a 30x30 cm.

Înainte de plantare. 10.6 . Udarea în 141 .C. tasând bine solul. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.L. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. în cuiburi sau în rigole.F. r\sadurile vor fi bine udate.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.LEGUMICULTUR| II a b Fig.

acoperirea cu folie de polietilen\. STAN. N. Din aceste considerente. 10-7 . Pentru cultura de varz\.N. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. În acela[i timp. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. comparativ cu serele din sticl\. lipsa agentului termic. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Dac\ totu[i este nevoie. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. a b Fig.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. În acela[i timp. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. posibilit\]ile reduse de aerisire). 142 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. de exemplu.

Buz\u.P.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C. În cazul temperaturilor prea mari.L.L.F. 10. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .8 .-S.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.

melcii f\r\ cochilie (Lymax).C. cu care ocazie se refac rigolele de udare.F.C. La tunelele joase. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. molia verzei (Plutella brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea.N. la ambele tipuri constructive. 6-9 ud\ri. Fig.P.U. Lucr\rile de îngrijire. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.C.A. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. uneori. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. buha verzei (Mamestra brassicae). Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. – S. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.P.C. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). STAN. folosind ma[ini [i aparate specifice. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. 10. de regul\ prin brazde. N.L. Se aplic\. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.-S. cu norme de 200-300 m3/ha. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.F. 1984).9 . provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. La nevoie. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.L. aerisirea se face în intervale scurte de timp.L. Buz\u. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. De asemenea. ori folosind motocultorul. în func]ie de dotarea tehnic\. în func]ie de condi]iile de mediu. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Buz\u. 144 .Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. (I. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.L. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. spre sfâr[itul perioadei. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.

f.2.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. 1978. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 145 . La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. capitata L. De obicei. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2. aceea[i ca la varza alb\. 10. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.1. 1973). eventual. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.3. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). de asemenea. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. din mai pân\ în iunie. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. în toate zonele legumicole. 1965. 1986). de gustul mai apetisant. 1969. 10. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 10. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Importan]a culturii Varza ro[ie. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. în teren neprotejat.2. 10. rubra L. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Familia Cruciferae 10. simple sau asortate. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Maier. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Radu.10). practic. 1969. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2.2.

conform cerin]elor pie]ei. de exemplu.4. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.5. Plantele sunt foarte viguroase. lumina joac\ un rol relativ redus. de origine german\. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. datorit\ prezen]ei Fig. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.10 . de obicei. cu c\p\]âni globulos-alungite.2. al plantei. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. 10. practic. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate).2.6.aspectul general antocianului în celule. 10. profunde. dar în ultimul timp nu este de neglijat. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. reavene [i fertile. Acest soi este tardiv. N. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. 146 . de culoare violet\ [i foarte îndesate. 10. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.N.Varza ro[ie: 1 . iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. Temperatura. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. dar în Europa. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). STAN. necesit\ soluri mijlocii. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. În România s-au cultivat câteva soiuri. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. ca varz\ târzie (de toamn\). întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.2. MUNTEANU 10. 2 . înc\ din perioada 1950-1960.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.

000-60. orientativ. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. se planteaz\ dou\ rânduri. cultura târzie.11 .000 plante la ha (fig. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. 10. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Pe fiecare strat în\l]at. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. determinat\ prin cartarea agrochimic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.2). iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. 10.000 plante/ha. realizându-se o densitate de 55. Locul în rota]ia culturilor. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.11).

[i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. 10. În România. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. N. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.C. cât [i în anul al doilea (fig. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia).3.2. în vederea consumului în stare proasp\t\. sin. 10. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.12). Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. în secolele XVIII-XIX. Datorit\ fine]ii.N. dar pe suprafe]e relativ mici. La noi în ]ar\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.3. în secolul al XVI-lea. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. 148 . cultura este practic necunoscut\. sabauda L.1. bullata D. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. atât în anul întâi. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. STAN. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.3. var. MUNTEANU sare potasic\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. 10. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Familia Cruciferae 10.3.

12 . soiul românesc Marilena. Acesta a fost creat la I.aspect general. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.4. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. De aceea. cu polenizare entomofil\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.F. cu prioritate.LEGUMICULTUR| II Fig. se cer asigurate. la nivel optim. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. 3 . condi]iile de sol. crocan]\ [i gust pl\cut. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. la cultivarele mai noi. 2 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.frunza din partea superioar\ a rozetei. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. fiind moi. la circa 15 ani. Vidra. Aceast\ varietate este alogam\. este semitardiv. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.L. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. se vor asigura.c\p\]âna.C. cu foliajul verde închis. cu ridic\turi convexe. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. fr\gezime. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 4 . la care s-a ad\ugat.3. 149 . Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 10.Varza crea]\: 1 . 10. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.3. 1985). chiar ro[ie-violacee.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.5. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.

13 . Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. soi [i epoca de recoltat. acolo unde se cultiv\ [i.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. se practic\. 150 . distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. având în vedere [i soiurile folosite. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Alegerea terenului. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. cel mai mult. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.13). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.000-55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. La noi în ]ar\. Locul în rota]ia culturilor.6. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. 10. Fig. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.3. în variantele de cultur\ timpurie. STAN. realizându-se o densitate de 50. N.000 plante la ha (fig. de var\ sau de toamn\. realizându-se o densitate de 55.N. 10. în func]ie de zon\.000 plante la ha. MUNTEANU 10. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.

dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. are niveluri mult mai ridicate.3. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 3.4. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. vitamine [. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Familia Cruciferae 10. 10. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. Calendaristic. var. formate în axila frunzelor. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. verzi[oare pane [. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. dup\ ce se ridic\ roua. 10.4. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.4.4. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. gemmifera D. pân\ toamna târziu. care reprezint\ partea comestibil\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. în principiu. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. dar mai ales în vestul Europei.2. Valoare alimentar\. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. verzi[oare în unt. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. 6-7% glucide.5% substan]e proteice. cu 2-3 zile înainte de recoltare.1. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. s\ruri minerale.14). 10. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni.a. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. ierboas\ în faza tân\r\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.a.C. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 10. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. 151 .2-3. fiind de 20-40 t/ha. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Eventual.

mai ales în 152 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. u[or oblic\ în jos. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cât [i din mugurele terminal.plant\ cu tulpin\ `nalt\. pu]in mai rotunjit. Atât din verzi[oare. 10. STAN. din aceast\ cauz\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. cu masa variind între 10-30 g.4. MUNTEANU Fig. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.4. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.plant\ cu tulpin\ joas\. Tulpina este erect\. de care depind num\rul. 2 . În zona apical\. 10. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu.14 . înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.N. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. N. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.Varza de Bruxelles: 1 . Frunzele sunt pe]iolate. 1969). Florile. dar mai ales. grosimea tulpinii.

Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. pe cât posibil.4. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. deschiderea rigolelor pentru 153 . dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Marinescu N. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Vernalizarea. cu vigoare medie spre mare. 10. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. profund. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. De asemenea. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. 1971). Preg\tirea solului. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\).6. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. mai ales. În caz de secet\. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.5. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.. Toamna. solul trebuie s\ fie bine structurat. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). 10. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Astfel. datorit\ masei vegetative.. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. care este tardiv (180-200 zile). Prim\vara. fertil [i semiargilos. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. la sfâr[itul lunii mai. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. în caz de vânturi puternice. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm.4. tulpina de 70-80 cm. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. verzi[oarele sunt mari. nivelarea de exploatare. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager.

cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. R\sadurile nu se repic\. N.N.15).15 . Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. . realizându-se o densitate de circa 40. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Fig 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . 10.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Producerea r\sadurilor. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. amenajate în câmp. r\sadurile sunt bune de plantat. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. STAN. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. MUNTEANU modelat solul.000 plante la ha (fig. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.

Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. var. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. acephala D. . Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. pân\ spre vârful tulpinilor. e[alonat.2.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). fiind. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu.o. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. soteuri sau piureuri. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. supe. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. pân\ la 10-12 t/ha. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. La prima exist\ câteva variante tehnice. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.1992). VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. silvestris). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles.C. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. 1967. când verzi[oarele sunt bine formate. citat de Savi]chi [i colab. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. 10.5. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.1.5. Celelalte lucr\ri de între]inere.5. 1992). 10. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Familia Cruciferae 10. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. pe baza unui larg studiu bibliografic. o bun\ comercializare pe pia]\. în a doua jum\tate a lunii septembrie. în func]ie de cerin]ele pie]ei.. citat de Savi]chi [i colab. în acest sens. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 1977. Beceanu (1995). prin ruperea cu mâna. salate fierte – folosite ca garnitur\.

Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. mari. pe]iolate.3. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. STAN. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. MUNTEANU [i cultivat\. cu în\l]imi variabile.plant\ cu tulpina `nalt\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . cuprinse între 120-150 cm. Este o plant\ bienal\. Astfel.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. 156 . 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. dar superficial. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. în func]ie de soi. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.16). Limbul frunzelor poate fi lirat. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. 10.5. Tulpina este cilindric\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. N. se pot forma ramuri scurte. iar uneori pestri]. brun-violet. Formele pentru furaj au frunzele netede. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Florile. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. frunzele pot fi colorate în verde. 2 . fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt simple. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. din mugurii axilari. dispuse altern [i distan]at între ele. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. 10. penat lobat. cu polenizare entomofil\.16 . violaceu. Pe axul principal.N.

care au frunza aproximativ neted\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Apa este. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. ca [i varza de Bruxelles. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.4. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\.LEGUMICULTUR| II 10. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. mai ales în gospod\riile familiale. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Portul s\u înalt.5. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. se situeaz\ în limitele a 16-180C.6. 10. pentru temperatur\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. [i în cazul verzei pentru frunze. 157 . distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Esen]ial. suprafa]a foliar\ mare. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. oleracea.5.5.5. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. de culoare verde. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. dar [i ro[ieviolacee. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).

Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. vitaminele A. citat de Ceau[escu [i colab. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. STAN.6%. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. 10. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. var.3%. care sunt mai tinere. CONOPIDA Brussica oleracea L. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. pane. Aceasta se consum\ marinat\. glucide 3. sin. [i C 60 mg/100 g. botrytis Familia Cruciferae 10. var. denumit\ impropriu inflorescen]\.N. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Brassica oleracea L. N.1. botrytis subvar. Ca 25 mg/100 g. B2.a. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.a. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. MUNTEANU Fig 10. K 420 mg/100 g. B1. lipide 0. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. ciorbe. PP. elastice [i turgescente. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.6.6. Dup\ Mincu [i colab. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. mai mult murat\. salate cu unt..Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. cauliflora (Alef). (1984). sufleuri [. proteine 2. (1975).9% (din care celuloz\ 1%).17 .8%. [. 158 . În ambele cazuri.

Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. În prezent. Anglia.2. Tulpina principal\ este cilindric\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. tare ca [i la varza alb\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. în mod evident. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. alb\. g\lbuie. 42 mii ha. 1986). În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. ierboas\. De altfel. [i ast\zi se cunosc denumiri. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. apoi Italia.18). ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. c\rnoase. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha.6. În }\rile Române. care are ca origini varza s\lbatic\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. de unde s-a r\spândit în Olanda. 159 . Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. groase. la compromiterea recoltei. 2000). dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.3. în culturi timpurii sau tardive. cum ar fi: conopida italiana. 10. R\d\cina este pivotant\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. scurt\. conopida de Cornwall [. denumit\ Brassica cretica Sam. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.6. incomplet evoluat\. din care. 10. B. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.a. scurt\. bogat ramificat\. mai ales în jurul ora[elor. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate.10. fraged\ [i dulce. în Fran]a. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. conopida nem]easc\. în mare m\sur\. Germania [i alte ]\ri. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. foarte îndesit ramificat\.

Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. la unele soiuri. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. STAN. Polenizarea este entomofil\. frunzele au limbul oval – alungit. fin din]at\ ori u[or sinuat\. la altele. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. de asemenea. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. nervura principal\ este sub]ire. groas\. Culoarea poate fi verde-deschis.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). La un moment dat. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. De[i florile sunt hermafrodite. cu nuan]e cenu[ii. tetramere. cu marginea fin din]at\.5-2 cm în diametru. nervura principal\ este foarte lat\. La înflorire. conopida fiind o plant\ alogam\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. cu marginea întreag\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. verde-închis. cu ramuri groase (la soiurile târzii). compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. 10. MUNTEANU rareori pu]in violet\. de 1. N. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). iar în stadiul de c\p\]ân\.18 . M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia.N. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. un criteriu de identificare a soiurilor. practic. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. polenizarea este indirect\. 160 . înconjurat\ de frunze tulpinale mari. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. dar sunt mai mici. Frunzele sunt simple. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500.oleracea. Astfel. Conopida este. albastre sau violete. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. hermafrodite. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. În faza de r\sad. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. sesile sau scurt pe]iolate. erect\ sau oblic\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Florile actinomorfe. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm.

care î[i pierd turgescen]a. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Temperaturile ridicate. cumulate cu seceta prelungit\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. care diminueaz\ valoarea comercial\. devin laxe. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Apa. cu c\p\]ânile formate. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. identice cu cele ale verzei. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). în cea mai mare parte. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. 1969). de velur sau bob m\runt de orez. care. Conopida de toamn\. care se reface foarte greu. de multe ori. care. dac\ sunt bine c\lite. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. nici nu mai formeaz\ flori. de[i. cantitativ. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. determin\ spargerea celulelor. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. factorii major implica]i sunt temperatura. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. temperaturile sc\zute de 4-80C. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. astfel afectat. Tot în faza de c\p\]ân\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . În aceast\ direc]ie. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare.6. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. apa [i elementele nutritive. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. unde cap\t\ culoarea verde. Pe acest ]esut. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. În primul caz este afectat\ r\d\cina.LEGUMICULTUR| II 10. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\.4. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. o lung\ perioada de timp. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere.

lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. STAN. de o cantitate mare de lumin\. de[i nu au dreptate în totalitate. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. În termeni gr\din\re[ti. Alungirea r\sadului. Lumina. d\un\tor pentru c\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. În câmp sau spa]ii protejate. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. În timpul vegeta]iei. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. De asemenea. num\rul de frunze este mai redus. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. de asemenea. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). corespunz\toare terenurilor bine însorite. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. chiar u[or violacee. în mod special. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. cultura are nevoie. Le Bouhec. 1969. r\sfirate. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. În acela[i timp. întârzierea recoltei. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. este important de reamintit c\ 162 . sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. N. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului.N. plantele se alungesc. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. A[a cum s-a mai ar\tat. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În faza de r\sad. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În ceea ce prive[te azotul. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. de asemenea. 1979). temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. altfel. în mod evident. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. a[a cum se întâmpl\ la varz\. determin\. 1978). în general. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Excesul de ap\ este. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Din aceast\ cauz\. un exces (moderat) de ap\. În privin]a elementelor minerale.

care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. mai ales în prim\verile secetoase. de toamn\ [i de iarn\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. bobul etc. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. 10.2–7. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. La rândul ei. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.1. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. pân\ la minus 100C. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. reci [i umede. Locul în rota]ia culturilor.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.6. De exemplu. cernoziomuri levigate. Sunt contraindicate solurile grele. Tipul ecologic de iarn\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. grupa Giant (din Italia). cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. 10. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Tehnologia de cultivare 10. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.6. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.5. salat\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. în cantit\]i prea mari. de[i nu este prea bogat.6. b. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cu diferite grade de evolu]ie. 163 . Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. De asemenea. din care multe sunt hibride.8). Alpha (pentru câmp. sortimentul. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. provenit\ din grupa Erfurt). c. castrave]i.6. pe terenuri ad\postite.8). Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. spanac etc. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). La noi în ]ar\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. uneori pentru ser\). trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.LEGUMICULTUR| II acesta. maz\rea de gr\din\.

MUNTEANU 164 . STAN. N.N.

plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. în vârst\ de 40-45 zile. revin aproximativ 66. ca [i la varza timpurie. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.445. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.600 plante/ha).000 – 75.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. la 4–5 zile dup\ plantare. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.19 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. cu udare individual\ a acestuia. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. astfel. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.600 plante /ha. revenind o densitate de 66. Completarea golurilor se face manual. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Lucr\rile de îngrijire.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cultura de conopid\ 165 .19). 10. În ferme.000 plante la hectar (fig. Fig 10. Producerea r\sadurilor. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.

Înainte de recoltare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. în circa 2 – 4 etape. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. pân\ la 5-6 ud\ri. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. N. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. cu cantit\]i moderate de ap\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Recoltarea se efectueaz\ manual. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. pân\ la 15 – 20 iulie. De regul\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. 166 . se execut\ o udare u[oar\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. fragede [i pl\cute la gust. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. în func]ie de regimul de precipita]ii. f\r\ a-l r\ci prea mult. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. albe. Produc]ia variaz\. Dac\ este nevoie. în func]ie de starea de umiditate a solului. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\.N. În gospod\riile popula]iei. norma de udare se m\re[te. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. aplicându-se. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Calendaristic. cu circa dou\ zile. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. STAN. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. fiind între 15 [i 25 t/ha. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare.

în perioadele secetoase din timpul verii. spanac. dac\ este nevoie.2.6.20). acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. secar\ mas\ verde etc. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Vara. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. ceap\ pentru stufat etc). Celelalte lucr\ri aplicate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Locul `n rota]ia culturilor. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. în func]ie de zon\.000 plante la hectar (fig 10. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. De asemenea. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în nici un caz acid\. asigurând o densitate de 45. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd.. în vârst\ de 45 – 55 zile. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Producerea r\sadurilor. cartofi timpuri etc. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În cazul în care solul este u[or acid. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. la adâncimea de 20–22 cm. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. spanac. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. 167 . din punct de vedere al structurii. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. în func]ie de gradul de aciditate. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae.000 – 50. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Pe fiecare strat în\l]at.6. prin ata[area unei grape stelate. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).

ac]ionat\ de tractorul L-445. realizând o densitate de circa 55. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. în func]ie de regimul de precipita]ii. pân\ 168 . când plantele [i-au revenit. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. dup\ care se depoziteaz\ temporar. STAN. în perioadele secetoase din timpul verii. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În timpul vegeta]iei. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. N. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.000 plante la ha. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.N. Dac\ este nevoie. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare.20 . dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. Lucr\rile de îngrijire. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. În timpul perioadei de vegeta]ie. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. MUNTEANU Fig. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. seara. 10. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În faza form\rii c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. la cultura de conopid\ de toamn\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.

Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. 1972). Pentru ciclul al II-lea. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. respectiv cu 40. de asemenea. Sem\natul nu se va face prea des. În faza de r\sad. (1962. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.). De aceea.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).6. pân\ la plantare. plantele se vor c\li foarte bine. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.L. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. 10.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. 1974. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. 1981). variind intre 18 [i 30 t/ha. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. atât în ciclul de prim\var\.F.6.P. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. asem\n\tor culturii de câmp. 1974). epocii [i ciclului de cultur\. Dup\ r\s\rire. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Pentru Câmpia Dun\rii. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. 169 . r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. reduce faza de c\p\]ân\.a. Buz\u. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Cu 7–8 zile înainte de plantare. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. O bun\ fertilizare se poate realiza. în faza de cotiledoane. alungindu-se foarte repede. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.5 kg b\legar [i 10 l ap\). astfel ca. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.000 [i 30.L. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. 1977). Salter.000 plante la hectar. Löbl [i colab. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.C. Infiin]area culturii. – S. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.C. pericolul vernaliz\rii [. Producerea r\sadurilor. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).

folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.L. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.000 plante/ha (fig.21).000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.C. De asemenea. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. în faza de c\p\]ân\.F. realizându-se o densitate de 40. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. conform schemei din figura 10. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.L. în faza de c\p\]ân\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. 1980). Fig. în general.N. 170 . În plus.000 plante la hectar (I.000 plante/ha. 10. de 33. realizând o densitate de 28. asigurând o densitate. asem\n\tor culturii de varz\.24. 1981). N. La aceea[i schem\.21 . Principalii factori de mediu se regleaz\. de asemenea.. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. este deosebit de sensibil\ la secet\. Fa]\ de varz\. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.22). terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. Buz\u. STAN.10. conopida. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. în rânduri. determinând încetarea în cre[tere. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. MUNTEANU În solariile bloc. – S. realizându-se o densitate de circa 33.P. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.C.23). ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Reglarea regimului factorilor de mediu. 10. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.

LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 . 10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.

1981. modificat) Ca [i la varz\. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.4. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.L.F. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 10. În continuare.6. N.C. 1973). De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.N. 1980).P. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. MUNTEANU Fig. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1970. reglarea factorilor temperatur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. citat de Ceu[escu [i colab. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\..C. Se planific\ între 50. Mamestra brassicae). STAN. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Lucr\rile de îngrijire..L. specific\ soiului.6. în func]ie de soi.000 de fire la hectar. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 10. Producerea r\sadurilor. 1973) 172 . folosind temperaturi sc\zute. de exemplu.000 [i 80. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Buz\u. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.-S.

000 [i 80. vor avea o densitate mai mare [i invers. aerisirea va fi aproape permanent\. 10. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. Înfiin]area culturii. 173 . Lucrarea este e[alonat\. dac\ s-au format c\p\]ânile. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu.000 plante la hectar (fig. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. prin caracteristicile sale constructive. 1973). pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Lucr\rile de îngrijire.25) Fig. cu excep]ia zilelor reci de iarn\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. În plus. Recoltarea.000 plante la hectar. la densitatea de circa 50.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.5). frunzele se leag\ deasupra acestora. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. recoltarea se face e[alonat. În acest scop. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. În general. 10. irigarea. a[a cum s-a mai ar\tat. prin cretizarea geamurilor. corespunz\tor epocilor de plantare. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. uniformitatea. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Astfel. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. care s\ asigure densit\]i variind între 50. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. în perioada de insola]ie. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. soiurile mai pu]in viguroase.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Sera. afânarea solului prin pra[ile. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10.

BROCCOLI Brassica oleracea var. N. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. italica Plenk Familia Cruciferae 10. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). în secolul al XX-lea (1930). o legum\ de lux. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. B. constând din l\starii floriferi. 10. 10. fiind considerat\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). MUNTEANU 10. dar denume[te. în mare parte asem\n\toare cu conopida. “oficial”. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. subvar. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. chiar dup\ 1950. STAN.7.1. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Acest termen exist\ [i ast\zi. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. var. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. La noi în ]ar\. în mod exclusiv. Broccoli este o varietate ierboas\.7. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. botrytis L. În lume. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. 1994). conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. cunoscut\ mai ales în Italia.7.26).o. ca [i aceasta. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. anual\. broccoli este aproape necunoscut\.3. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). dar prezint\ suficiente caractere botanice.2. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Se recunoa[te c\. 174 . care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.N. cymosa Lam sin. 10. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.7.

a. 1953). dispuse pe l\starii principali. Limbul este. pedunculii florali [i mugurii floriferi. La soiurile mai vechi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. botrytis L. 10. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.26 – Broccoli: 1 .broccoli de c\p\]ân\ ("cape").d. denumit\ în mod corect inflorescen]\. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . Soiurile mai noi. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. lirat-penat-partit. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. formând noi buchete [. la multe soiuri.). ameliorate ini]ial în America de Nord.4. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. 10.o. Partea comestibil\. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).LEGUMICULTUR| II Fig. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.m. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. g\lbuie sau violacee. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. asparagoides Lam. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. var. subvar.7.

Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .7.7.C.1.L. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. SCL Bac\u [. Fig.a. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. STAN.5.27 . în cultur\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. în mod întâmpl\tor. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Cu alte cuvinte. În câmpurile experimentale de la I.7. 10.6. provenite din ]\rile cu tradi]ie. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. 10.6. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. 10. cu o vârst\ de 40-45 de zile. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.F.N. exigen]ele ecologice sunt maxime.27. Tehnologia de cultivare 10. N. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. au fost studiate adev\rate colec]ii. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). ~n aceast\ faz\. În România se cultiv\. diferite soiuri. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Vidra. Soiuri La nivel mondial.

2. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. prin r\saduri de 3045 de zile.7. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). de regul\. în cultur\. 10. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Recoltarea se efectueaz\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. dar f\r\ frunzele protectoare. La cultura de broccoli asparagus. eventual. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.5 iulie).LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Înfiin]area culturii are loc. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.28). Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. în mod e[alonat. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. 10. De asemenea. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Dac\ l\starii sunt prea lungi. a[a cum s-a anticipat deja. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Fig. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).28 . dar poate fi [i mai redus\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).6.

care este fraged\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.2. [i bolile. La noi în ]ar\ sunt 178 . oleracea var. sylvestris. gongyloides Lam. ghiveciuri. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.1. Familia Cruciferae 10. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. ]elin\ [. 10. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . de exemplu. GULIA Brassica oleracea var.N. sin.8. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. STAN. comparativ. simpl\ sau asortat\ cu morcov. De asemenea. gongylodes L. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. suculent\.8. var.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. oleracea. ou\ sau umplute cu carne [i orez. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. circa o lun\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. N.).8.a. în perioada cu umiditate ridicat\. cu conopida. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . cu gust pl\cut.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Din punct de vedere agrofitotehnic. mânc\ruri cu carne. din timpul toamnei). Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. Oleracea. frig\nele. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . denumit\ “varza de Pompei”. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. în perioada de secet\.în cel al guliilor. Una din aceste variet\]i. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. adic\ 15-25 t/ha. mai ales atmosferic\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. r\sadni]e [i solarii. respectiv B. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. De asemenea. H. 10. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. ridichi. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. soteuri.

comparativ cu varza. 10. atât timpurie cât [i cea tardiv\. în func]ie de vârsta plantei [i soi.8. în S. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. alterne. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Limbul are m\rimea [i forma variabile. gulia. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. dublu sau neregulat din]a]i. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.A. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.3. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative.. limbul este eliptic. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. cultivate prim\vara devreme. în func]ie de soi.29). Canada [i Asia. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. În România. Tulpina (în primul an) este Fig. tuberizat\ în partea inferioar\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. cele de la baz\ cad mai devreme. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. r\d\cini. bienal\ (fig. În lume este larg r\spândit\.29 . 10. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Aspectul general al plantei: scurt\. La soiurile timpurii. l\sând cicatrici mari. Unele soiuri . în faza reproductiv\. Astfel. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. sferic-turtit\ sau ovat\. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în faz\ de r\sad. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. acestea pot evolua. respectiv 610 ori mai mici. Frunzele sunt simple. se comport\ ca anuale. în acest din urm\ caz. ovat sau lanceolat. în al doilea an).U. de culoare verde-deschis. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. 1985). tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Lobii limbului sunt simplu. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.Gulia. 10.

a fi în cantit\]i mari. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.6. Aceste cerin]e sunt justificate. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare).5. inclusiv la gulia de toamn\. datorit\ faptului c\ plantele. cerin]ele sunt mai mari. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. bine structurat [i fertil. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate.8. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.8. În acela[i timp.1. iar pe de alt\ parte. tardive.mai ales nutri]ionali . N. 10.9). STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. Asolamentul. pe de o parte. 180 . în cultur\ protejat\ [. MUNTEANU 10. elementele nutritive [i ap\. pentru gulioare. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Elementele nutritive se prefer\. 10. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. În mod deosebit. Solul trebuie s\ fie mijlociu.a. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.8. mai ales fa]\ de sol. dar suficient de reav\n. factorii de mediu .trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. de baz\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În toate cazurile. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).N.6. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. de regul\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. pe un fond de fertilizare organic. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.4. 10.8. dar echilibrate.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. prin împr\[tiere sau în rânduri. cel pu]in trei zile. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.4). folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. STAN. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Lucr\rile de îngrijire.02) (tabelul 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Fig 10. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat.30). N. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri.N. Murtazov [i colab. Lucrarea se execut\ manual. 182 . la distan]a de 25 cm între plante. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. 10. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. temperatura de 70C). la interval de 8-10 zile. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.30 . mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.

produc]ia va suferi (Bala[a. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. R\sadurile îmb\trânite. 1973).6. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. în zona unde are loc procesul de îngro[are. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.31). În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. agrotehnice [i de soi. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.2. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). 10. în acest caz. 10.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.8. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. o singur\ dat\. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.000-70. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. La plantare. în func]ie de condi]iile meteorologice. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 183 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. revenind o densitate de 65.000 plante la ha (fig. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\.

care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Producerea r\sadului. Guliile. N. de calitate inferioar\. în func]ie de regimul de precipita]ii. dar pot face recoltarea mai dificil\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. f\r\ suculen]\. la cuburi sau ghivece nutritive. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. 184 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. STAN. la adâncimea de 30-40 cm. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. cu o p\trundere superficial\ în sol. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.N. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.3. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. R\sadul se produce în sera înmul]itor. În cursul vegeta]iei. uneori se pot elimina [i r\d\cinile.8.31 . MUNTEANU Fig 10.6. 10. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).

34. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. În solariile tunel. 10. între 15 martie . aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Înfiin]area culturii.000 plante.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. în func]ie de zona de cultur\.33 . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. mai ales în perioada iernii. 1972).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.000 plante la hectar. 185 . dispuse conform schemei din figura 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.10 aprilie.32). 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Fig 10.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.32 . plantarea se va realiza pe 16 rânduri. care în general va fi moderat\ (16-170C).33). ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. În perioada de r\sad.

4. 186 . Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. STAN. produc]ia este 2025 tone la hectar.N. 1972). Lucr\rile de îngrijire. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. 1973). irigarea. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. MUNTEANU Fig 10. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Recoltarea. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.34 . Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.8. N. 10. Plantarea se face manual.6. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. În cultura pur\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

alegerea plantei premerg\toare.000-166. Tehnologia de cultivare 10. la 4-5 zile de la plantare.8-2. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. 2-3 kg.6. Pân\ la plantare.9. Cultura timpurie Alegere terenului.6. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .000 plante la hectar (Bala[a.36). Fig 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.000 plante la hectar. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. ori de câte ori este nevoie. Se seam\n\ mai rar. cu r\saduri de aceea[i vârst\. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. 10.9. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. deoarece r\sadurile nu se repic\.LEGUMICULTUR| II 10. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.3 kg. 1973). Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36 . revenind o densitate de circa 33.1. Producerea r\sadurilor. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. 1974). soi [i calitate. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1973). Completarea golurilor se face manual. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Murtazov.

Adâncimea de sem\nat este de circa 2. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. MUNTEANU Spectrum). Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Calendaristic. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. manual.37 . se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. 10.) câte dou\ rânduri pe strat.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Lucr\rile de îngrijire. la începutul lunii iulie. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Stanhay [. De asemenea. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. 10. în 2-3 etape. dup\ r\rit. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . distan]ate la 80 cm (fig. N.a.6. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. STAN.2. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.N. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Fig 10.37). Produc]ia este de 20-25 t/ha.5 cm.9. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. [i în a doua parte a acestei luni. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.

193 .000 plante la hectar (fig. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.000-50. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.37). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. 10.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. dar cu unele deosebiri [i anume: . astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. l\sându-le pe cele mai viguroase.se face r\ritul plantelor. manual. . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. 1998). în 2-3 etape.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.

alogame. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. târâtoare.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. Pepenele galben Cucumis melo L. cu polenizare Giromontina Alef. convar. Dovlecelul entomofil\. ad\posturi. N. sere.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. sunt plante erbacee anuale.1. plantele Cucurbita pepo L. (=var. oblonga Ser. 194 . cu tulpina fistuloas\. Familia Cucurbitaceae 11.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. STAN. vulgaris suprafa]\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. prezint\ flori unisexuate. fiind monoice. (peponid\).1. 1979 11. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.N.1) Tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. var.

U. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.A. 11.52% celuloz\. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 0. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. suprafa]a cultivat\ este de 90. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. 10. 1.H.1. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. murate sau marinate). De la greci. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). tocan\ etc.7% MgO. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Spania. 0. 7. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.O. pân\ la latitudinea de 61-62°.83% Cl.. Italia etc. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.07-2.. 0. Collumela [i al]ii. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.000 ha. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.39% SiO2. 1974).2 milioane ha. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.2. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).04 mg% vitamina B2).39-0..8% SO3.14% zaharuri totale.6% CaO. În Europa. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 195 . Ungaria. De[i. 3.4 milioane tone. 1995). Pe plan mondial. iar cea total\ de circa 2.4 milioane tone (Anuarul F. Anglia [i alte ]\ri nordice. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Germania. În func]ie de ]ar\. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).04 mg% vitamina B1. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. 6. Olanda.26% P2O5. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 0.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. 4. Varo. produc]iile medii sunt foarte diferite. din punct de vedere alimentar.35-0.H.. 11. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 0.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.3% K2O.57% cenu[\.95% substan]e proteice. citat de Ghenkov [i colab.39-0. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\)..A. 1.58% Na2O. Polonia..

Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. hr\nirea plantei devine mai activ\. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. 11. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab.1.N. STAN. ca urmare. ocupând suprafe]e diferite. fistuloas\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. astfel. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. cu p\mânt.Sistemul radicular la castrave]i. sunt mari.7 la 2. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. ramificat\.1).. Fig 11. târâtoare. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. MUNTEANU În ]ara noastr\. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. 1980) Tulpina este erbacee. tulpina emite r\d\cini adventive [i. De la r\s\rire pân\ la recoltare. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. sunt necesare 56-70 zile.1 . de la 0. urmate de zonele colinare. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. 196 . din loc în loc.3. trilobate sau pentalobate. N. acoperite cu peri[ori aspri. 11.5 m.

dac\ polenizarea are loc. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. are dimensiuni [i culori diferite (fig. 11.cârcel. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . Dac\ polenizarea se face incomplet. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 3 .3). În cazul acestor hibrizi. turtite. 2 . numit\ melonid\. o hran\ mai bogat\ în azot. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. duc la cre[terea num\rului de flori femele.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.flori b\rb\te[ti.frunz\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. de form\ alungit\.2). Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. temperatur\ [i umiditate. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.3 . Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. 1973) (Ethrel 500 ppm). care. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. 11. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. fructele cresc deformate. Astfel. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 5 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.flori femeie[ti. La hibrizii ginoici. 197 . în func]ie de soi. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. de form\ alungit\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2 . favorizând apari]ia 1 . deoarece polenul este greu [i lipicios.

Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Intensitatea optim\ a luminii. Din aceast\ cauz\.N. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. în culturile de câmp. este de circa 15-20 mii luc[i. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. N. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Astfel. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). 198 . În func]ie de fenofaz\. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Sub 15°C.2) Tabelul 11. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele.1. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. la cultura în sere [i r\sadni]e. plantele mor. STAN. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. frunzele devin galben-verzui..4. 1957). MUNTEANU 11.

`n privin]a calit\]ii luminii. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. De aceea. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. pe cât este posibil.5 kg MgO. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. castrave]ii se cultiv\. în special SO2. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. Nu sunt indicate solurile grele. 1.5 kg P2O5.0 kg N. argiloase [i cele prea nisipoase. Elementele nutritive. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. De asemenea. fosfor [i potasiu. avându-se în vedere c\. de aceea. De asemenea. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.5-7. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. 2. Pe de alt\ parte. este d\un\toare castrave]ilor. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. cap\t\ un gust amar. încetarea fructific\rii. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.5). O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. bogate în humus. pân\ la 0. 4. care trebuie men]inute constant. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. se extrag din sol circa 2. de obicei.0 kg K2O.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. 199 . Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. în unele cazuri. în special la cultura de ser\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. bine drenate. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. fructele se deformeaz\ [i. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. u[oare. f\r\ exces de umiditate.0 kg CaO [i 0. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. la o ton\ de produs. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. afânate. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\.

Select. STAN.4. Anka. Tabelul 11. Corni[on. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Corni[a. pe balo]i. Royal F1. se planteaz\ în solul serei. Corni[a F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Cornibac Renato. plantele nu se sus]in. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina etc. Magic. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. pe timpul iernii etc. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Farbio. Astrea F1. Florida. pe pale de paie. etc.1. Cornibac. Obelisk. 200 . cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Levina F1. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad.N. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. planta pe sol înc\lzit.4).1. Renato F1. pe [an] cu gunoi. MUNTEANU 11. (cu fructul lung) [i Renato. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Record.5. Levina. 11. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11.3).6. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina. Favorit etc. N. Parker. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\.

LEGUMICULTUR| II 201 .

N.000 plante/ha. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. în momentul plant\rii. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. MUNTEANU 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.1. ceapa etc. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.5 l/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.6. cu expozi]ie sudic\. permeabil. STAN.5). care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). astfel ca.1. bobul). care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. N. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. în 400-500 l ap\. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Producerea r\sadurilor. bogat în materie organic\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. varza. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. 100 kg/ha P2O5. Indiferent de modul de cultur\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Pentru cultura de toamn\.4. fasolea. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . u[or înclinat. 202 . cartoful. a. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. În cadrul rota]iei. conform schemei din figura 11.

Lucr\ri de îngrijire Fig 11. mai rar. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. Wuchsal 0.05% sau Ultracid-40 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.3%). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 203 .5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. 30% mrani]\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.4 .03%. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 30% mrani]\.15% plus Fernos 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. în brazde de ]elin\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 40% turb\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. În a doua jum\tate a lunii martie.a. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. La pra[ila a doua. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).

Vondozeb 0. Topsin M.3%.25% 8-10 Morestan 0. Folpan 0.05%. Shavit F 0. Quadris 0.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.1%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2%. Tabelul 11.25.cucurbitae) 0. cichoracearum f. N. Bavistin sau Derosal. Aliette 0.Benlate. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .1%. Alfonat 0.05%.05%.25%. Polyram DF 0. Baycor 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05% plus Mycodifol 0. Mikal M 0. Topas 0.05% Turdacupral 0. Bayleton 5-0. Bavistin sau Derosal 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.Dazomet 500 kg/ha.03%. Tilt 0. Previcur 607 SL 0. Odat\ cu începerea înfloririi. Shavit f.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.2%.2% Mana Ripost M 0.5% Captan 50 WP 0.2%.15% + Dithane M 45 .6). F\inarea (Erysiphe Karathane 0.2%. Sancozeb 0.2%.25%. Systhane MZ 0.075. STAN.2%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Kumulus DF 0.2%. când l\starii au 6-7 frunze.35%. Curzate Man 0.4%. Bravo 500 .25%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). 7-10 Turdacupral 0. Mancozeb 0.N. Topsin M.5%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.2%.2%. Sulf muiabil 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.0.15% l/plant\.025%. Vondozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0. 72 ore. Dithane M-45 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Vapam 12001500 l/ha.015%.Benlate.2%.3%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .3%. a . Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Rubifan 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.2%. Dithane M 45 0.0.

cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Diazol 60 EC 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. apoi se sorteaz\.3% Captan 50 WP 0.15%. cu lungimea de 1. Omite 57 EC 0. Divipan 100 0.05%. Dithane M-45 0.15%.05-0. Shavit F 0.2%.02%. Zineb 58 0.2%.08%.20. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.1%.2%. Maneb 50 WP 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.15%. Vondozeb 0.25%. Maneb 50 WP 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.1%.0.6 .04%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Supersect 10 EC 0.25%. Unden 40 0.1%.2%. dup\ pichetare.6 m [i ∅ de 7-8 cm). 8-10 Actellic 50 EC 0. Mirage F 0.1%. Sumi7-8 Alpha 2. Sinoratox 35 0. Fastac 0.1%. Actellic 50 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.Dezinfec]ia solului b . Mospilan 20 SP 0.05% Neoron 500 EC 0. Pirimor 50 WP 0. Bravo 500 . Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%. Metoben 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Nogos 50 0.sp.05%.03%. Polacritox 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. 4-5 Decis 0.5 EC 0.1%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.3%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.05%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Folpan 0. Zineb 0.2%. Calidan 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Bavistin 0.20. Polyram DF 0.1%.08%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Ripcord 0.5-1.2% Captan 50 WP 0.1% Fundazol 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Nisorun 10 WP 0. Fernos 50 WO 0.2%.1%. Sumilex 0. Talstar 10 EC 0.03 %. b. În cazul culturii pe spalier.04%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.15%.2%.25%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). 205 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.

Fig. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.6). dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.N. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.5 [i fig. 11. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 206 .6 . 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.5 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11. la o adâncime de 3-4 cm. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. folosind rota]ia amintit\ anterior. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . N.începutul lunii mai. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. STAN.

în medie este de 2-4 zile. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor.pentru consum proasp\t (tabelul 11. deci se recolteaz\ diminea]a. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. când temperatura este mai sc\zut\. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. E[alonat. care sunt foarte fragile.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. bolnave etc.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Tabelul 11.7). fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. În momentul recolt\rii. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. La culturile pe spalier. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .pentru industrializare [i 9-12 cm . în special lungimea fructelor care. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. în func]ie de soi. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. dar dup\ ce s-a luat roua. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Pentru conserve. În nici un caz. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. la soiurile de tip Cornichon. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie.

au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. legume verde]uri. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. La culturile sus]inute pe spalier. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . recoltarea se face manual sau mecanizat. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. orz de toamn\. STAN. 69 cm [i 9-12 cm.1. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. recoltarea se face numai manual. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. irigarea este cea mai important\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. borceaguri. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. 208 . la început s\pt\mânal. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 11. secar\ pentru mas\ verde. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. De aceea. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. recoltarea se face zilnic. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Dintre lucr\rile de între]inere. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Cultura în sere Dup\ tomate.6.N. maz\re de gr\din\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii.la cultura pe sol. N. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. varz\ timpurie. 1978). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I).2. c. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. MUNTEANU La culturile pe sol.

în ultima vreme.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. atât pe pia]a intern\. îngropa]i sau la suprafa]\. hibrizi ginoici (F1).cultur\ pe [an]uri cu gunoi. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. cât [i pe cea extern\. În cazul culturii direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.cultur\ pe balo]i. de circa 30 cm. cu fructe partenocarpice. se folosesc în ser\. dezinfectarea serei [i solului. . preg\tirea substratului pentru plantare. Între]inerea culturii: . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. a. sem\nat în ghivece. în exclusivitate.cultura pe strat de gunoi de grajd. .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura direct în solul serei. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . afânarea profund\. de 40-50 cm lungime.

azotat de amoniu 200 g. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. sulfat de fier 30 g. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. STAN. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. pe linia viitoarelor rânduri.000 balo]i (100-120 t paie). în strat gros de 12-15 cm. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care se bat în p\mânt.N. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. administrarea îngr\[\mintelor chimice. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.000-7. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. îngropa]i [i la suprafa]a solului. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. sulfat de potasiu 200 g. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.4). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. Se administreaz\ succesiv. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Dup\ a[ezarea balo]ilor. 210 . în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. var stins 100 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. sulfat de magneziu 50 g.5). administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. în trei reprize. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). N. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.

mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.1973) 0.267-0.099 2.9). Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. 211 .42-3. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.160-0. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).0 12. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.50-13. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.90-8.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.20 Specificare N .0 0.03 1.30-4.70 8.IX. ciclul I balo]i ciclul II (15. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.6-23. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.5 10.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.00 20. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.6 43. care trebuie manevrat. care se bat în p\mânt.54 1.5-36.0-90.32-1.70 0.1972) (16.9-3. ace[tia se a[az\ direct pe sol.00-3.8).10 2. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.I.6-18.50-5. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.8 0.21-8.50-19.70 8.00-16.10 0.00 23.259 4.50 1.00 8. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Tabelul 11.049-0.461 4. evitarea contamin\rii cu nematozi.0-37.65-9. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. În acest caz. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.

Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Morestan 0. 5-8 III .06% sau Unden 0.0 kg sulfat de potasiu. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.03%. 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. STAN. Astfel. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.5 EC 0. evitându-se excesul de umiditate.5 kg superfosfat. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.1%.ciclul II). sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. temperatura va fi de 22-24°C.1%. Actellic E. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.5%. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.C. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). 0. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Foliar-feed 0. 30% mrani]\.2% sau Sumilex 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).2%. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. MUNTEANU Tabelul 11. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.05%. la câteva zile de la r\s\rire.03%). 15-10 VII . Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.N. N. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).3%. 1. Tratamentul termic uscat de 76°C. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. cu asigurarea ventila]iei. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.ciclul scurt în sere înmul]itor. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.3-0.15%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Derosal 0. Sumi-Alpha 2. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.2% plus Ultracid 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). timp de 72 ore.

9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.10). 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 7-9 mm diametrul la colet.40 m. Tabelul 11. unele cu caracter general. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. iar altele cu caracter special (tabelul 11.zile de la sem\nat la plantat. 4-6 frunze normal dezvoltate. **.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.5-3 plante/m2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. 20-25 cm în\l]ime. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).2 plante/m2). Pentru ciclul I. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. cu sistem radicular bogat. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. 213 .12). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. desimea este mai redus\ (1.11). de culoare verde normal. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. desimea culturii este de 2. liber de boli [i d\un\tori.

• Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.N.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. MUNTEANU Tabelul 11.. deformate. • Defolierea ascendent\. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. temperatura de zi: 22°C .a. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. decada 2. • Reglarea umidit\]ii: . f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.martie. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.4% Distribuirea r\sadului pe travee. decada 3. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. N. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.ianuarie. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. prin aspersiune. STAN. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.umiditatea solului 85-90% din c. • I – februarie.5. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. februarie. • II – aprilie. 24°C . pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. nivelarea solului. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).c. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. 40% turb\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.

pe de o parte. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. 11. De la dolie. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. La acest sistem. în prima etap\.7). urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. [i colab. tulpina se 215 . Fig. se las\ câte un fruct la fiecare nod. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În acest scop. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. 11. în prima etap\. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei.`n "V". la nivelul sârmei. pe de alt\ parte. [i fructificarea acestora.. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. B . Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. 1980). se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.7 . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). În continuare. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. l\starii îndep\rtându-se.

dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.6 34 30 26 22 5.9 5. Tabelul 11. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.N. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.4 5. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Un fruct. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9.1 4. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.3 3. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. în sensul c\. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. o plant\ poate produce 40-45 fructe. cât [i în aerul serei. STAN. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. atunci acestea se epuizeaz\. cât [i a fructelor. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. f\r\ oscila]ii. iar `n al doilea rând. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. în serii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). atât în sol.5 216 .2 7. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. are nevoie de 18-21 zile. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.14). câte patru fructe. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.13). N.

P2O5-852/192 kg/ha. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 1978). 1974). K2O-1010/412 kg/ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. Este bine ca. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. 120 mg P2O5. pe baza analizelor de laborator... CaO-1564/-kg/ha.15). Fertilizarea se face.a. 217 . cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. prelunge[te perioada de fructificare. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. atât în interiorul balotului. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu./ha. la începutul vegeta]iei. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 150 mg K2O.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. de asemenea. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. MgO-86/16 kg/ha. 1978). chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. Ca urmare. [i a celor din zonele învecinate. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. imediat dup\ începerea fructific\rii. 1978).

cultura se face obi[nuit. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. b. r\niri mecanice etc. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. La aducerea în alee.0-6. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). În cazul când se practic\ acest ciclu. N. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. MUNTEANU Tabelul 11.0 2.2-3. conform solicit\rilor beneficiarului. într-un sol care. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.8-7.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.0 6. strâmbate.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. tot pe calit\]i. STAN. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. 218 . Pentru m\rirea produc]iei.5-7. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.N. folosind r\sad de 30-35 zile. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. deformate. cu urme de îmboln\viri. a fost dezinfectat pe cale termic\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.5 6. în prealabil.5 6. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5-3.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. direct pe solul serei.9). strâmbe.8-7. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). spongios. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.6). care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.

în concentra]ie de 10%). sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3). Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. c. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.6. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. odat\ cu desfiin]area culturii. 1981). prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.P. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. [i colab.. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. 11. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. concomitent. mobilizarea solului [i. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). se încorporeaz\ în sol. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.1. r\sadul se va produce tot în aceste sere.K. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. conducerea plantelor vertical prin palisare. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. aplicarea fertiliz\rilor faziale. bilonatul plantelor.3% plus Captadin 0.9). Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. varz\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.3.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Produc]ia este de 60-70t/ha. conopid\ (tabelul 11. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.

85 m între benzi [i 0. STAN. udatul. moderat. realizându-se 50-60 t/ha. revenind 22. 220 . iar pe rând la 35 cm.1. La culturile din ad\posturile joase. mai des [i cu norme mai mari. apoi. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.40 m în solariile tunel [i 0. pra[ile. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.96 m în cele bloc. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). pe un singur rând. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. N. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie.000 plante la ha. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. revenind 24. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.N. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. vertical. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. plantarea se face în rânduri simple. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). În solariile bloc. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. În solariile tunel. iar plantarea la 1-10 martie. 1:10). la început.7 plante/m2.4. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1.80 m între rândurile din band\. mulcirea cu mrani]\. sem\natul de devanseaz\. tip tunel.6. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. când se desfiin]eaz\ cultura. la distan]a de 0.000 plante/ha. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. în strat de 4-5 cm grosime. 11. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.

Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.2. În prezent. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. 11. dulce]uri. 1974). marmelad\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Este mult cultivat în India.2. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Se ramific\ puternic. ajungând pân\ la 12-14%. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. salate de fructe etc. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. atingând paralela 470. ]\rile mediteraneene. acoperit\ cu peri fini [i de[i. în culturi ad\postite.2. fiind mai s\rac decât la castravete. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. mai sub]ire ca la castrave]i. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 1950). 11. sucuri. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. târâtoare. 11. Asia Central\ [i China (Jukovski.2. Rusia. Iordania.. ]\rile balcanice [i în America.000 ha.1.8). 221 . când au gust. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. vitaminele B1 [i B2). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. La noi se cultiv\ pe circa 2. formând tulpini de ordinul I. Iran. aproape cilindric\. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.3.500-3. Tulpina este erbacee. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.LEGUMICULTUR| II 11. China.

2. Între înflorirea primelor flori femele. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. crocant\ sau fondant\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.. acoperite cu peri[ori fini. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Polenizarea este alogam\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. entomofil\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. 222 . 1979). de culoare alb\.16).17). florile [i cârceii. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. uneori longitudinal costat. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. STAN. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. la cultura de ser\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. cu o produc]ie de 22 t/ha. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. palmate sau reniforme. frunze.4. Fructul este o melonid\ (peponid\). Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Deci. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). N. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. galben\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).2 N.1 P.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. 81. Astfel. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.8 K. 13. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. pân\ la începutul recolt\rilor. lung pe]iolate. 11. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. de form\ ovoid\. mai mult sau mai pu]in parfumat\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. portocalie sau verde.5 Mg (tabelul 11. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\.8 .N. În perioada de fructificare. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Fructele costate se numesc cantalupi. 10. 11. cre[te consumul de potasiu. elipsoidal\. legarea acestora [i îngro[area fructelor.

1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.40 81..90 8.25 2.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.80 27. 223 . semitimpurii (75-85 zile). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.00 61.40 10.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .00 78. nisipo-lutoase). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.30 60.58 12. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.60 13.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.60 26.53 S. semitârzii (85-100 zile). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Suport\ mai u[or seceta. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. 11. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.5.2.60 13. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. În solurile pe care se cultiv\.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).34 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.18).7.30 2. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.34 4. în compara]ie cu castravetele.14 5. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Apa Lumina Tabelul 11. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. profunde [i ferite de vânturi.80 Mg 0.20 P 0. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. cât [i târzii (peste 100 zile).10 K 2.

MUNTEANU 224 . STAN. N.N.

LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.2x35 kg/ha.000-24. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.2. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. cu poten]ial productiv mai ridicat.1. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. 11.9 . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. în sere. calitativ superioare. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.2.6.6 ore). apoi la 5-8 frunze (l\starii). mulcirea solului. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.000 plante la ha (fig. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . rezultând în final o densitate de 20. Fig.3x35 kg/ha [i K2O . 225 . Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.18 ore). 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .9). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. timp de câteva zile.

În general.2. în func]ie de luminozitate. în zilele însorite. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. STAN. apoi (în perioada de fructificare). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit.2. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. temperatura se va ridica la 28-300C. Pe timp noros. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. în prima lun\ de la plantare. Temperatura din aer. apoi. trebuie s\ fie de 24260C. cultura nu se ud\. N. 226 . Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. temperatura se va men]ine la 18-190C. va fi de 23-250C. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. apoi cre[te pân\ la 90%. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. utilizând r\sad de 4550 zile. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. Este necesar ca permanent. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 11. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Noaptea (în perioada de cre[tere). Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. s\ se aplice îngr\[\mintele organice.N. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. cultura. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i.6. utilizându-se 2l/plant\). oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i.000 plante la ha. rezultând o densitate de 20. în mod obligatoriu. Se recomand\ ca. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). în mod normal. înmuierea zonei pistilare. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. La soiurile târzii. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.19). dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. aceasta va fi de 20-220C. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. în primele 10 zile de la plantare. intensificarea aromei specifice etc.

Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. direct în ghivece. dar fructele sunt mici. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 1980). dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. se ob]in fructe mari. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). sub form\ de “V”. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.2. H-25.6.. produc]ia fiind timpurie. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Produc]ia este de 20-30 t/ha.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.3. de calitate superioar\. ciupindu-se dup\ o frunz\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 227 .. 3-4 fructe pe bolt\. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).a. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Ogen etc.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. 11. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. În plin proces de maturare a fructelor. Turkestan. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Galia F1. Astfel. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor.

Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. câte un fruct.9. B1. B5. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. în solariile de tip tunel (5. 1978). 228 . B2.6 – 2. de regul\.2 %).9 % zaharoz\.5 mg/100 g s. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. acizi organici (0. se folosesc la prepararea mur\turilor. s\ruri minerale de: potasiu – 2.5 – 1. 3. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.) sin.8-5.1. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. 1984. B6. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. 11. În continuare. STAN. PP.2 %). Astfel.5 mg. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. Înainte de maturizare. dar desimea poate fi sporit\ la 20. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. zaharuri (6-8%).. carotenoide (0.40 m l\]ime).000 plante la ha. 1992). 11. N. iar în cel tip bloc. Butnariu [i colab.3. Dintre lucr\rile de îngrijire. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. calciu – 7 mg.3 mg/100 g). în func]ie de vigoarea plantei.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. fiind indicat în tratarea litiazei renale. 1-2% celuloz\.p. C(4.5 – 4. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.6% glucoz\. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.500 plante/ha). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. se las\ pe fiecare l\star.N. proteine (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. C. din care: 1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.2 mg. Fructele con]in: 89-90% ap\. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.2. lipide (0. fier – 0.6. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.5%). vitaminele A. distan]a dintre rânduri este de 1. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.000 plante/ha).).1. fin [i pl\cut. la 100 g substan]\ proasp\t\. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.4. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. fosfor – 12 mg.6 % fructoz\ [i 0.3. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.

3. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Florile mascule apar. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. profund divizate sau pu]in lobate. 11. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. într-o lucrare publicat\ la Neapole. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.000 ha.11. 1950). Fig.2. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Grecia – 40. pubescent\.3.10).409. În prezent. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.000 kg/ha. Florile sunt unisexuate. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. 1999). Cipru –50.LEGUMICULTUR| II 11. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. mai 229 . de unde a trecut la arabi. Frunzele sunt mari.3.773 kg/ha. per[i. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. erbacee.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.. indieni [i chinezi.000 kg/ha. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Italia – 32778 kg/ha.H. Spania – 37. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 11. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10 .000 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.

prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.3. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. diferit colorate. pe tulpina principal\. Charleston Gray) (tabelul 11.5. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. mai rar. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. de form\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. semitârzii (De Mini[.2). pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. STAN. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.3. galben\. în func]ie de soi. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. În anii foarte seceto[i. cre[terea este încetinit\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.4. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. cu tegumentul tare.6. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3.20) 11. 11.N. culoare [i calitate diferite. turtite. De[i este o plant\ de zi scurt\. bine drenate [i structurate. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. aproape plate. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Miezul este de culoare alb\. De D\buleni. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). N. Timpuriu de Canada). matur\rii [i calit\]ii fructelor. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. ovale. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Polenizarea este alogam\ – entomofil\. 11. Dr. pentru produc]ii foarte timpurii. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. 230 . Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. semitimpurii (Dochi]a). Semin]ele sunt mari. Fa]\ de lumin\. MUNTEANU ales.

LEGUMICULTUR| II 231 .

MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. N. Toamna se efectueaz\: discuirea.11) cu SPC-6. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. când în sol se realizeaz\ 14-150C.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Prim\vara pân\ la sem\nat. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Acestea sunt: pra[ilele repetate.000 plante/ha. în sistemul gospod\resc. mu[uroitul. r\ritul. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11. pe intervalele 232 . Dac\ terenul nu s-a modelat. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. 11. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.5 m. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).N. STAN. fertilizarea fazial\. asigurând o densitate de 12. nivelarea de între]inere. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Fig.11 .000-14. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). cu cultivatorul. la adâncimea de 3–4 cm. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. pe suprafe]e mai mici. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.

5-7. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. var. B1 0. mânc\ruri de dovlecei. Ungaria. pe timp r\coros. de unde s-a r\spândit în Europa. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. sufleuri. fosfor 60. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.4. gr\simi 0. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.03-0.) [i în industria conservelor. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. budinci etc. singure sau în amestec cu alte legume. B2 0. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.1. Odat\ cu pr\[itul manual.4. dup\ unii autori. din America Central\ (Mexic.08. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. fier 0.10. C 8-30). Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).2. din loc în loc. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. 11. cupru 0.05-0. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. hidra]i de carbon 6.06.2. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. 233 . Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Recoltarea se face diminea]a. pe nodurile tulpinilor. 11. dovlecei umplu]i. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. f\r\ a deranja vrejul. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. pân\ la m\rimea maxim\. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.7%.3%. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Peru) [i Asia Mic\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. zinc 0. cu 350–400 m3 ap\/ha. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. pân\ când plantele acoper\ solul. dovlecei pane. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. iar dup\ al]ii din Africa.1.4. e[alonat în perioada iulie-septembrie. Produc]ia este de 30-40 t/ha.

lung pe]iolate. care formeaz\ tufe compacte (fig. culoarea variind în func]ie de soi.5. 11. Pulpa fructului este fraged\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. palmat lobate.21). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.12 . R\d\cina este pivotant\. în cultur\.N. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.4. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. apoi devine a]oas\ [i tare. Soiuri În ]ara noastr\. în anumite condi]ii.4. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). 11. N. bine afânate. Frunzele sunt mari.3. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. acoperite cu peri aspri. 11. 11. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. de peste un metru lungime. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. 234 .12). STAN.4. anual\. suculent\.4. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). iar coaja se îngroa[\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. cu pH neutru. rezist\ bine la secet\. de culoare galben\. mari. 11. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. deoarece are un sistem radicular mai profund. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).

LEGUMICULTUR| II 235 .

cu N 25 kg/ha s. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11. [i K2O 25 kg/ha s. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).6.N. N. 11. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. care sunt [i mai productive. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. STAN.6. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).13). dar se poate cultiva [i prin r\saduri. 11.1. 11. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). Fig.a.4. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.4.13 . Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.a. pentru 236 .Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.

1. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. (Bajurianu [i }urcanu. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.U.4. din Africa (Ceau[escu [i colab. atunci când este nevoie. 1980). În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Fructele.7-0. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.a. La noi în ]ar\. 3. iar dup\ al]ii.5.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Institutul pentru Resurse Genetice. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.4–5% hidra]i de carbon. se umplu cu zacusc\. dup\ unii autori. 237 .2. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Italia [i Rusia. Fran]a. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 0. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.A. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 11. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. proaspete [i conservate.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.35 mg/100 g provitamina A [. fiind foarte perisabile. 11. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. De asemenea.). ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.2.6. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. 20–35 mg/100 g vitamina C... trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. polenizarea se face artificial.5. salat\ de p\tl\gele vinete etc.5. În perioada când nu zboar\ insectele. 1980). Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 1980). din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. 1.

11. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.5. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).3.4. în partea superioar\ a fructului. cu marginile canelate [i rotunjite. De aceea. cu marginile u[or marcate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. dup\ care devine alb-cenu[ie. în aceast\ perioad\.N. flori [i fructe. Fig. o parte de forma unei calote (semisfere). 11. frunzele sunt tri. 2 . Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Acesta are o form\ discoidal\. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.14).detaliu fruct 11. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. STAN. N.14 . 238 .5. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.plant\ cu frunze. Ca [i dovlecelul comun. irigarea culturii este obligatorie. Culoarea fructelor este albverzuie. când fructele sunt tinere. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. peste care se suprapune. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. MUNTEANU 11. la maturitate fiziologic\.sau pentalobate.Dovlecelul patison: 1 . Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.

în form\ de turban. cu o vârst\ de 25–30 zile. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu 8–10 muchii proeminente. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Fructul este tipic. În afara soiului aflat oficial în cultur\.LEGUMICULTUR| II 11. 11.. la 3-4 cm adâncime. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.6.5. 1998). Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Soiul Comun este timpuriu.5. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 239 . Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. denumit Comun. cu un diametru de 8–10 cm.5. de culoare verde–albicioas\.

(1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\.. I. M. C. (1992) – Legumicultur\. Berlin. I. GR.. V. CHICHEA. Univ. I. vol. Editura Ceres.. 12. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. COBÂLA{. CEAU{ESCU. CEAU{ESCU. New York. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. GR.. vol.C. STAN.. RUXANDRA.. G. CL. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Seria Horticultur\. CHILOM. 240 .L. Bucure[ti. Editura Grand. CL. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.A.S. BECKER-DILLINGEN. IV. STAN. CIOFU. Bucure[ti. Lucr.. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1994) – Production légumières tome 2. N. BECEANU. U. 33. POPESCU. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni... Inst. A. The Avi Publishing Company Inc. V. R. SAVI}CHI.. nr. [t. H. BÎLTEANU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. CHAUX. N. N. P. J. PELAGHIA. Editura Academiei R. D.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. N.R. Analele I. Agron. C. S.. RADU. Seria Horticultur\. P. BUTNARIU. GH. FLORESCU. BAJURIANU. VOICAN. vol. I. (1973) – Legumicultura. B. 3. Tec Doc – Lavoisier.F. FOURY. BERINDEI. COBÂLA{. 30.. M.. Lucr. Bucure[ti. }URCANU. D. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. B|LA{A. M. Bucure[ti. STAN. Via [i Livada nr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. B. Chi[in\u. Gr\dina. PETRESCU. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. B. Agron.N. I.. BASSET. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. INDREA. M. (1974) – Fitotehnie. BODEA. Paris. Connecticut. J. COBÂLA{. (1991) – Varza pentru frunze – origine. RADU.. Ia[i. SAVI}CHI. D. Londres. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. BECEANU. Ia[i.3. Bucure[ti.S. Bucure[ti. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. [t.

. D.L. I. Editura Agro-silvic\.. I. VLAD.A. M. D. Bucure[ti. Lucr\ri [tiin]ifice I..L. I. (1997) – Cultura cartofului. VII.. D.A. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. I. Bucure[ti. Bucure[ti. I. R|DOI.H. Bucure[ti.F.C. PER{UNARU. IANO{I.I. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. V. 3. GH.C. DI}U.L.P.. Bucure[ti. [i colab.. I.C. Patronatul Horticultorilor din România. VIDRA – S. E. N. – Memorator horti-viticol. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. MAIER. MURTAZOV. – S. Redac]ia revistelor agricole. vol. 2. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.. T.A.. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. [i colab.. SCURTU.V. D.V... B. (1961) – Cultura legumelor. – S. POPESCU. RO{U. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.L. Bucure[ti. BERINDEI.C. M. GH. (1969) – Cultura legumelor. A. M. M|NESCU. GL|MAN.L.. Zemisdat.. MANOLACHE. JILCU.P. Lucr. BAICU. M. GH. BUZ|U (1980) . M.. Z|GREAN. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.N. DUMITRESCU.C.A.. Sofia. MUNTEANU.. I. – COORD.A. MARIA. Bucure[ti. S.F. IORD|CHESCU... DUMITRESCU. L|C|TU{.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Cerc.. M. agron... V.L. M. COSTACHE. I. Ia[i. J. Bucure[ti. A. (1997) – Memorator Horti-Viticol. I...F... LE BOUHEC.C. (1972) – Culturi for]ate de legume.B. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.. VASILESCU. Artprint.C. vol. Bucure[ti. 241 . Patronatul Horticultorilor din România.. V. IANO{I. E. Trecut. IV. BOSE{AN. I. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. [i colab. LÖBL. STOIAN.P. prezent [i viitor. CTIFL – Invuflec.L. DR|GU}. OLGA.I. 2. I. BUZ|U (1978) . L|C|TU{. Editura Ceres. D. G.F. Bucure[ti. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. IORD|CHESCU. C. [t. vol. Editura Agro-silvic\. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Artprint. Bucure[ti. I. MAIER. L. (1998) – Producerea legumelor. Artprint. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Editura Agro-silvic\. Paris.H. I. TR. Bucure[ti. Bucure[ti. nr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. LÖBL. T. în Moldova.Tehnologia culturii legumelor în solarii. vol. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.C.C. GHERGHI. MINKOV. PL|M|DEAL|. V. GL|MAN. MAIER. Bucure[ti. ROMAN. Lucr. RUXANDRA. [t. GHENKOV. DI}U. B. În: Gl\man [i colab.Tehnologia culturii legumelor în solarii.

Taiwan. N. STAN. T.. 1. GR. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. T|TARU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. {I STOENESCU. I.F. N. Agr. Bucure[ti. SINGUREANU. SINGUREANU. MUNTEANU. M. P. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Editura Ceres. YOON. vol. Technical Bull. C. În Moldova. Ia[i. Ia[i. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. în Moldova. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MUNTEANU MARINESCU. London.. 17. COSTACHE. SAVI}CHI. ATANASIU. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. A. Centrul de multiplicare Inst. AVRDC. MIHU. 3. MUNTEANU. G. SAVI}CHI. P. P. N. 242 .. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. (2000) – Legumicultura. Tez\ de doctorat.. MUNTEANU. Ia[i. J. (1969) – Cole Crops. N. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. POPESCU. capitata. SAVI}CHI. PANAIT.) D. Analele I.. 2. vol.. Bucure[ti. ICLF Vidra. Editura Agro-silvic\. G. agron. nr. N. Bucure[ti. RADU. POPLÃCINEL. în Moldova. STOIAN. MIHALACHE. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Leonard Hill. MUNTEANU. STAN. Ia[i. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. N. Ia[i.. M. Chi[in\u. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. N. Bucure[ti. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. KUO. (1986) – Bolile plantelor legumicole. (1968) – Castrave]ii. [i colab. Editura Ceres. SINGUREANU..C. Tez\ de doctorat. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. OPENA. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Centrul de multiplicare Inst. NIEUWHOF. No.. vol.. ANDRIESCU. I. 2. R.. SAVI}CHI. Inst. N.. agron. STAN. SAVI}CHI. P. 4. Buletin informativ nr.N. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. vol. nr.. Bucure[ti. Editura Ceres. (1992) – Legumicultura. II. Bucure[ti. V. 4.. I. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. GH.L. Agron. Cercet. 2. 1. vol. în Moldova. Agron. I. în jude]ul Ia[i. I. vol. forma alb\ (lam.C. Ia[i. N. Cercet. Cerc. PATRON. L. GR. Tez\ de doctorat. Agron. P. Editura Universitas. Bucure[ti. M. STAN. Cercet. Bucure[ti. I. agron.

P. Analele I..LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Editura Ceres.C. 3.. D. PERCIALI. V. ZANOSCHI. VOICAN. nr. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Bucure[ti. TOMA. VI.F. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Editura Ceres. Wageningen. Bucure[ti. Editura Ceres. V. L|C|TU{. Editura Ceres. V. D. C. VOINEA. GH. M. JUCOVSKY. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. GIREAD|.L. Bucure[ti. vol. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Bucure[ti. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VOICAN.. (1975) – Cultura legumelor de var\.. Editura Ceres. VOINEA.. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. C. VÂLCEANU. ANDRONICESCU. A. M.. G. M. 243 . M. ZEVEN. V.

Sadoveanu nr. 3 Tel. Aleea M.05. Sadoveanu.: 032-218300.2001 2001. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful