Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

....................................................................................6.......1.... 93 4 ........1...........3... Rela]iile cu factorii de mediu ................1................................... 84 8..... 90 8..... Rela]iile cu factorii de mediu .......................................1...5..............................3. 54 8.......1.2...3.... 90 8..................................... 60 8..... Rela]iile cu factorii de mediu ................ 80 8....Cultura ridichilor de lun\ ..1.........Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........3......... 40 7..............2....6..................... Tehnologia de cultivare.....2........... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........5..................................... Cultura prin r\sad.................................. 33 7......................................6.....1.................. 39 7......... 39 7...... Tehnologia de cultivare......... 91 8.....2................4........................................................ STAN.. Soiuri .................... 76 8........2......................................................... 33 7.........4...... 47 8..... Originea [i aria de r\spândire....................................3......6.................... 39 7............................5.........6......................6.. Importan]a culturii.........1....2...................2........................................6............................ Soiuri.............................................N. Particularit\]i botanice [i biologice............... Importan]a culturii.................6................ 52 8..................................................1... Tehnologia de cultivare.. Particularit\]i botanice [i biologice.................... 87 8....................... 47 8. 82 8.... Originea [i aria de r\spândire....................2........... Tehnologia de cultivare....5................. Originea [i aria de r\spândire.......... 37 7................6....................................................2..2.................................3.................6..6....... 54 8........................... Cultura cepei prin r\sad .. 48 8...........................5..6.......2................................ Importan]a culturii.... Cultura prin sem\nat direct..........6.... Usturoiul comun ....... 84 8.............3....6. Rela]iile cu factorii de mediu .... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......... 83 8.....1.............1.......................... Importan]a culturii..... Particularit\]i botanice [i biologice.............. 89 8.......... 32 7.......... Cultura cepei prin arpagic ............... Particularit\]i botanice [i biologice..........................................4... Prazul .....6..6...............................................2............................ 41 7....1...........1...2... 48 8...........................4.................... 88 8...5....... Soiuri..... Soiuri.................... 87 8..................................1......... Soiuri.1...... 54 8........... 42 7.................6.. 46 8.................3.............. 73 8.......3..........................3................5..........6............................6..... Rela]iile cu factorii de mediu ...............6............ 81 8....1................. N.......... Ceapa comun\ ...................2..4....................... Tehnologia de cultivare.....3....4................................................3...... MUNTEANU 7..................... 80 8. 33 7..............3...........5...........1........ Originea [i aria de r\spândire....................1..... Sfecla ro[ie ....................5.......................3.............5.... 88 8........ Cultura cepei verzi (stufat)..................

.......................1........................... 105 9....6.........................1.............2.......................... Ceapa e[alota...4.....1...4...2......6......... Tehnologia de cultivare......................... Batatul .............1....2.... Originea [i aria de r\spândire.............4................................... Soiuri. 98 9........2........................ Importan]a culturii...........4................. Usturoiul de Egipt ............................... 145 10......................................................2.1........................... 145 10....................... 118 10. Cultura timpurie în teren neprotejat .....6.......................................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..... Alte plante legumicole din grupa cepei.....1.......................................................6. Varza ro[ie ........ Cultura de var\.........5......................1............................. 94 8.......4...... 145 10..6...5....... 115 10. 98 9. 117 10............. Cultura în teren neprotejat.............................2....6.1.1.2.................. Originea [i aria de r\spândire.. 110 9. Cartoful timpuriu..6...6..... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..................... 99 9....... 105 9............ 120 10............1...................4........3........ Cultura târzie (de toamn\) .............................. Ceapa m\rg\ritar.... Originea [i aria de r\spândire.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...................... Importan]a culturii............... 137 10...............2.......... Ceapa de iarn\ sau de tuns ......... 135 10. 105 9............. 95 8..... Soiuri..........1.......................................3........................1.......................6. 138 10..... 95 8......1.5..........................1......... Soiuri............. 96 8.......4.................................................. Rela]iile cu factorii de mediu ..... Ceapa de Egipt ... Rela]iile cu factorii de mediu ..... Tehnologia de cultivare...5........4..1.........................................1................. Cultura prin sem\nat direct în câmp ...............1................ Tehnologia de cultivare...............3.......................3............................. Particularit\]i botanice [i biologice............................... 145 10.2..........1...................2...........................2.............1....2....... 122 10....................................................5....1........LEGUMICULTUR| II 8............... 102 9............................................................... Particularit\]i botanice [i biologice..........2. 115 10.1...............4... 132 10...................................... 98 9...........................6.............. 115 10..... 146 10........... 116 10..................1.............................1....................4.................2.................................................3.................... 146 5 ....... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .............. 122 10....4....... 96 8.................................................. Particularit\]i botanice [i biologice.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...1................... 100 9..............1... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..........1.. 146 10................ Importan]a culturii.............1.........

...3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice................................. Soiuri...7................................ 149 10..... 174 10................................ 178 10. Originea [i aria de r\spândire...8..................4... Soiuri............. 151 10.................................... 157 10........ 148 10...4.................................. Particularit\]i botanice [i biologice.......... 176 10. Originea [i aria de r\spândire................8....... Cultura în ser\ .4.................................. Rela]iile cu factorii de mediu .............................................. 174 10........6.... Importan]a culturii..... Cultura târzie.... 176 10......................................................... 158 10.................6.............................................7......................5................ Particularit\]i botanice [i biologice..........8................6......................................... 152 10.................................. 178 6 ............................................... 167 10. Importan]a culturii........6.... Soiuri...................................... Varza pentru frunze......................................4...... 176 10................ Tehnologia de cultivare............................4................... Varza crea]\......................................................7.................................... 156 10....................................... 151 10..1.... Cultura timpurie în teren neprotejat .... Importan]a culturii.... STAN...7.......7......2..........5........ Rela]iile cu factorii de mediu ..............6...........7.5.....................7.. Tehnologia de cultivare...6........6..............3............7......................6..... 155 10..3... 158 10...........5.............. 148 10......... Cultura târzie....... 151 10....................5........... 151 10.3...1....3....... Cultura timpurie .........................................................................................1........2..4............ 177 10... 178 10.... 153 10.............................1..............................2..................... Rela]iile cu factorii de mediu ....................... Rela]iile cu factorii de mediu ...................4....................... 159 10. Soiuri........ 157 10.................................................5...........6.........2.. Tehnologia de cultivare..3.......................2... Importan]a culturii............................................................... Particularit\]i botanice [i biologice. 157 10.....2....................6......5.............5..... 153 10........... 169 10.6.6...............3....3.............. 163 10........ 174 10... N... 155 10.......................... Particularit\]i botanice [i biologice..1................ Originea [i aria de r\spândire..........3.... 148 10...........6..... 175 10..........4.......... 149 10..4.............................6...6..............4.. 163 10.. Tehnologia de cultivare......3...............................................3.............. Varza de Bruxelles .......................6.6.....7......................................................6....... MUNTEANU 10................................. 161 10....... 153 10.....3.. Originea [i aria de r\spândire.......6.................................... 174 10....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................5.....5........ 172 10... 163 10................ Gulia ..............1..6....2...........6............1................................. Importanta culturii.............. 159 10......5..................................... Broccoli.....1.............................. 148 10.....5................ Soiuri............................ Particularit\]i botanice [i biologice.................. Importan]a culturii........2.... Tehnologia de cultivare................N..........4.............. Originea [i aria de r\spândire..................4......................... 150 10..............................4...6....... Originea [i aria de r\spândire.... Conopida ...3.

.............. Tehnologia de cultivare...6....................................2..1....2....... Pepenele galben .....4........... Importan]a culturii.................... 191 10.....................1.............................................2. Cultura timpurie .............6......................................... Tehnologia de cultivare.... 227 11............3.1...............2. 180 10.....5..3..........6............ Originea [i aria de r\spândire...................2...... 225 11..1................4.. 180 10...........................................................8.....9.......6..................................................5........8...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..............1.................................. 220 11..............6.................................6. Cultura în teren neprotejat.4.......4.. Originea [i aria de r\spândire............. 180 10.9.. Tehnologia de cultivare......2..................1....... Castravetele ....................... 222 11............................9.3....................6...........................................8.....................4.....2...........9................................3...............................2.........................................9.....4...... Rela]iile cu factorii de mediu ........1.................3..................... 221 11...........................4................9..9......................6.......... 200 11.........1.............LEGUMICULTUR| II 10...........8....... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....................................................................6.... Rela]iile cu factorii de mediu .. Cultura în sere ........6...............2....6............ Originea [i aria de r\spândire.....................................1..................2..6......................6.............. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .......2...................2...... Cultura în r\sadni]e................... 228 7 .... 179 10......... 188 10........ Cultura timpurie .1..3....... 190 10... 189 10......... Cultura târzie............... Importan]a culturii..8.. Cultura în r\sadni]e.. Particularit\]i botanice [i biologice.............2......2...1......6.....8. Rela]iile cu factorii de mediu ............... 194 11...... 208 11..... 188 10................................... Soiuri..........9....9........ 194 11.1..........6............................1.......... 223 11............................. 221 11....... Importan]a culturii... 226 11................................... Cultura în sere .........1..................... Soiuri .................5.......3.. Particularit\]i botanice [i biologice..............5..6..2.. Cultura în sere ..................... Tehnologia de cultivare........................ 194 11........ 186 10........ 195 11.. 188 10...................... 198 11..............1.. 225 11..... Varza chinezeasc\ ....... 219 11..........1............... 191 10.... 184 10........................................................1....... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............. 190 10....... 202 11............. 200 11.......................6...............................2............... Soiuri............. Cultura târzie (de toamn\) ......... 196 11..........2.....2.......... Particularit\]i botanice [i biologice.....1...... 221 11............. 221 11...........8............8.......... Particularit\]i botanice [i biologice...........6.......... 183 10................... Soiuri.............................. 180 10..................................... Rela]iile cu factorii de mediu .............. Cultura în câmp..........................

.......5.................... 229 11.... Originea [i aria de r\spândire...........3...4.....3................6................1.........................................................1................... Tehnologia de cultivare.......................................5.. Importan]a culturii.............................. Dovlecelul patison.3 Particularit\]i botanice [i biologice....................4.......................... 238 11.....6........... Originea [i aria de r\spândire................. Soiuri ......................5.................4... Soiuri.... 233 11.................................2................................5............................6............... 237 11...........5................................4.............4.............................. Particularit\]i botanice [i biologice.........4.......... STAN.............5....................N.................................... Soiuri..........4....4................. Originea [i aria de r\spândire.... Importan]a culturii...............4. 228 11.........3.. Tehnologia de cultivare........6.....1.......................................... 230 11. Rela]iile cu factorii de mediu ............ 237 11.. Importan]a culturii ....... 229 11.. 234 11.............2......... 236 11............... 233 11. 233 11.............................................3........... 237 11.................. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..... 239 11......1...........................4........... 230 11.. Cultura în câmp.......6... 230 11...... Dovlecelul comun..5........................... 228 11.......................................... N...... 234 11...... Rela]iile cu factorii de mediu ....................5.. 237 11........................................3....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ... Tehnologia de cultivare... MUNTEANU 11........3................ 238 11..................4. 234 11................5....... 236 11...3.......5........................................ Particularit\]i botanice [i biologice........................4.2.............3.....3.. Pepenele verde .............. 240 8 ....................................2............... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ........

Transilvania. în special glucide. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. afânat. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. În general. 9 .. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. pretenţioase. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. 1993). şi colab. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. a substanţelor de rezervă. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). 1993). rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. solul trebuie să fie uşor. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. pătrunjelul pentru rădăcini. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. În România. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. mai ales în primele faze de creştere. faţă de umiditatea solului şi de lumină. precum şi în Moldova. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. cu excepţia ţelinei. care sunt anuale (Butnariu H. păstârnacul. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. deoarece. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. lemnos şi liberian. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest.

la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.2. H.79%.1. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.14%. 10 . afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. B2 şi substanţele minerale: Na-1. Franţa. China.N..1. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. syriacus..39 %. 7. 1985). cilicicus. sativus (Alef. acid ascorbic 3. japonicus. 1985). proteine 1. în stare crudă (salată). morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. acestea mai conţin vitaminele B1. MORCOVUL Daucus carota L. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.44%. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. Mari cultivatoare sunt: SUA. mediterraneus şi japonicus).8 mg/100 g substanţă proaspătă. bienală. supe. P-0.). ciorbe. iar în anul al doilea tulpini florifere. în acest mod. sativus (Hoffm) Arc. Ca – 0.1. Japonia ş. Mg – 0. al XVIII-lea. Prin încrucişarea ssp. sub formă deshidratată. citat de Zanoschi.a. Anglia. prin Spania. de conserve şi sucuri. 7. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. predominând formele de culoare violacee. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Pe lângă cele menţionate.. La noi în ţară. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. ghiveciuri etc.3%. Morcovul a fost luat în cultură în sec.1. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. pe soluri uşoare sau mijlocii.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. K.4. subsp. STAN. morcovul se cultivă în toate judeţele.1. albă şi galbenă. carotenoide 8.3. 1984). carota s-au format subspeciile syriacus. în Iran (Banga. flori şi fructe (fig.1). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.9 mg /100 g substanţă proaspătă. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. N.89%. în special Daucus carota L. celuloză 1. Italia şi Grecia. cv. 7.52 %. MUNTEANU 7. zaharuri 6. În prezent. X d. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.35%.

Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. striată. b . 7. aspru păroasă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cilindrică. cu polenizare alogamă.2 – 1. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. 11 . 1973) sterile). iar unele rădăcini până la 2 m. Tulpina floriferă. penat-fidate.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. peţiolate . mărimea şi culoarea. de lungime mijlocie.2. pentamere.rădăcină soi valoros.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.cele bazale şi sesile . costate şi cu ţepi. este o pseudoachenă. este ramificată.1 .Morcovul: a . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. d . Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. rar Fig. zigomorfe. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). de calitate superioară. de plantă sălbatică.5 m. de culoare roşieportocalie. schimbându-şi treptat forma.frunză. 1985). entomofilă.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. hermafrodite. cu flori mici.2 . uneori cu nuanţe rozacee. care se formează în al doilea an. cu cilindrul central redus Fig.cele superioare. c . impropriu numit sămânţă. fistuloasă şi înaltă de 1. Atât tulpina principală. 7. La circa 35– 40 zile de la răsărire. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.. albe.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. Fructul. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.

iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. morcovul are cerinţe ridicate. semitimpurii (110–130 zile). semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. Hytop F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. În timpul îngroşării rădăcinilor.1. durează 36–70 zile. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. sărace sau cu exces de azot. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. MUNTEANU 7. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Pe solurile grele. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). 12 . Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Faţă de lumină.5. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.5–7. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.4. timpurii (80110 zile). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor.1) . umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. N. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. bine afânate. producţie mare – până la 70 t/ha etc. permeabile. în funcţie de soi. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.N. mai ales în primele faze de creştere. iar cea optimă de 20-250C. cu pH-ul 6.5. Faţă de umiditate. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. se poate produce o vernalizare prematură. mai ales pe solurile uşoare. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Primo F1. Nanco F1 etc. Presto F1. 7. bogate în humus (4-5%). Dacă primăvara este rece. Insuficienţa luminii. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. profunde. STAN. tasate.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

spanac.5 kg 1.5 l 1. STAN.. pré – preemergent. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. borceag). imediat ce se poate intra pe teren.N. Lucrările de pregătire a terenului. Primăvara.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 l 1. Tabelul 7. culturi furajere pentru masă verde (secară.6. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.5 l 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 l 6l 6l 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.5 Fusilade S 12. producţia fiind destinată consumului de toamnă. Toamna. bulboasele şi varza.2. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. iar culturile timpurii de morcov. MUNTEANU 7. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. leguminoasele. conopidă. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. fără încorporare.5 l 6l 6l 1. industrializării sau păstrării peste iarnă. ceapă verde. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. cucurbitaceele.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. La pregătirea terenului.2). pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Locul în asolament. fasole etc. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. N. recoltate în iunie – iulie. post – postemergent 14 .7).5 kg 1.5 kg 1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. 7. castraveţi.

Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. 7.pe teren nemodelat. pentru culturile succesive de morcov. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.Scheme de semănat la morcov: a . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. b .LEGUMICULTURĂ II Vara.3 . în benzi. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. în benzi de câte patru rânduri 15 .). Adâncimea de semănat este de circa 2. Dacă solul este prea uscat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. În cazul terenului modelat. la care s-au îndepărtat ţepii. c . în rânduri echidistante. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în funcţie de starea arăturii.pe teren modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.5 cm.3. se tăvălugeşte înainte de semănat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Fig. Dacă solul este prea afânat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).pe teren modelat. 7. Epoca de semănat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .

ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot.5 l/ha. începând cu luna iunie. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. 16 . După răsărirea culturii. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. MASTER – PLATT). Pe suprafeţe mici se seamănă manual. după căderea primelor brume. eşalonat. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). se fasonează şi se sortează pe calităţi. se face prin smulgere sau dislocare. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.2–1. se erbicidează cu Afalon 1. în doză de 1. cu 600 l apă. STAN. Când rădăcinile ating 2–2. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. de erbicidare. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Lucrările de întreţinere.3).5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. ceea ce permite reducerea costurilor. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. La hibrizii F1. CSSL-9 sau A-761. pir) se adaugă Fusilade.5 kg/ha. în legături. Pentru păstrarea peste iarnă. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. morcovul se recoltează în luna octombrie. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Recoltarea. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. în cazul culturilor timpurii. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. şi mecanic prin prăşit şi plivit.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. N. la nevoie se udă prin aspersiune. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. când rădăcinile au cel puţin 1–1. iar dacă este necesar.N.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

N. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. 1984).2. crispum (pătrunjelul pentru frunze).9 58 . sylvestre). Tabelul 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.4 0.7 20 – 35 0.1 2.3. Hill cv. P. % substanţă uscată Frunze 12. la 56 mg/100 g s.) A.10. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.s. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). (Bodea şi colab. Ulei eteric.2.7 – 3.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.02 – 0. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). În cantităţi mai mici conţin K.).5 – 3.W.2.) Substanţă uscată. ca materie primă în industria conservelor.25).. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. 7. organ de sinteză (tabelul 7. N.4.2. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. radicosum (Alef.5 1.p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.6 – 36.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2.p. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Compoziţia chimică a rădăcinilor. Ca.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. 7. STAN.016 – 0.2 1.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. g Cenuşă. mg /g.2 0.4 .1 1.290 0..5 – 25. g Zaharuri.3.7 . radicosum (Alef. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.1.7 . MUNTEANU 7.p.4.30 Rădăcini 11. g Acid ascorbic.6 . iar cel în Fe.1.4. Primul 18 . g Proteină (N x 6. A fost cultivat de greci şi romani. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.

Seminţele încep să germineze la 2–30 C. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. 1973). fiind o plantă bienală. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. înaltă de 80– 150 cm.frunza.2. terminate cu umbele compuse. Fructul este o pseudodiachenă. în al doilea an. scade producţia. suculente. este cilindrică sau uşor muchiată.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. 7. florile şi seminţele (figura 7. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. cu frunze trifidate. ramificată. care la maturitate se desface în două semifructe. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. netede sau gofrate.5. Pătrunjelul. reavene. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. mici. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. uneori fistuloasă. tulpinile florifere. creţe.4) Tulpina floriferă. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. Florile sunt actinomorfe. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. hermafrodite. ramificate. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. cu ramuri aproape erecte. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). numite mericarpe. 7.fructul mediul exterior.2. adânci. c . glabre. pentamere. Al doilea formează rădăcini subţiri.4. Faţă de sol. grupate în umbele compuse. Polenizarea este entomorfilă. putând ierna în câmp. de culoare albverzuie. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.5) 19 . lignificate şi o rozetă bogată de frunze. lung pedunculate. dar rădăcinile sunt mai aromate. cu miros caracteristic. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .floarea. d . 7. lucioase. de culoare verde-închis. formează.

N. STAN. MUNTEANU 20 .N.

P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. de glucide (4. seminţele să se umecteze. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. culturi furajere pentru masă verde). fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.8 – 10 % s. 7. locul în asolament.p.2. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. astfel. Pentru culturile de toamnă. în legături. hortensis Ehrh.5 kg/ha. fertilizarea suplimentară.5 % s.2). alături de morcov. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.LEGUMICULTURĂ II 7. în funcţie de regimul de precipitaţii. ridichi de lună. astfel.2). Până la introducerea în cultură a cartofului. Recoltarea se face diferenţiat. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. se aplică 4–5 udări.3. spanac.1. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.6. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.3).1) şi peptide (11. în funcţie de scopul urmărit. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. curăţarea de pământ şi frunze. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. sortarea şi ambalarea manuală.. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.10 – 15. dar nu să germineze). toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. convar. salată. Rădăcinile au gust dulce.11). combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Astfel. pentru consum în timpul verii.3. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).8 – 15. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Udarea culturii se face diferenţiat. reprezentată. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.u. recoltarea se face după primele brume (15. în special. În culturi succesive. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.

7. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. America şi Australia. pubescente.10 mg vitamina B1.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. cu rizoderma de culoare albă. Fructele sunt pseudodiachene. uşor pubescente.8 – 28. 7.2.). 139 mg S. pe terenuri umede şi umbroase. se găsesc: 469 mg K.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). oval – turtite. puternic striate. dulce şi cu miros caracteristic.3. 7. Se păstrează foarte bine peste iarnă. florifere. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. uşor gălbuie. săruri minerale (la 100 g s. 0. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 73 mg P. dar excesul îi dăunează mult. unde creşte spontan.3.3. 0. 23 mg Mg. penatsectate.N. la 100 g s. cu pulpa albă sau gălbuie. plantele tinere rezistă până la – 50C. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. 51 mg Ca. Fig. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. de culoare cafenie. Se cultivă în Europa.4. MUNTEANU (24. care le imprimă aroma caracteristică. 7. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.p. aripate. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie.3. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul.7 mg vitamina PP. slab ramificate. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 22 . Păstârnacul preferă umiditatea. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. STAN. înalte de 100–150 cm. iar cele mature până la minus 8–100 C. 7. 0. Asia. Seminţele germinează la minus 2–30C.p. N. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 3 mg Na. suculentă. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.5).9 mg vitamina C.

de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. 17.se seamănă în teren modelat.. La 1 g s.6.6 – 1.p..4. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.5 mg B. dar cu unele particularităţi: ..4.u. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. vitaminele B1. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. Recoltarea se face toamna târziu.p. B2. 7. 5. iar gustul şi. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. convar.se menţine.9 mg K. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.7 – 1.5. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.1. oxalic. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.). 1. prin udarea culturilor. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.): 0.p. se găsesc 59. frunzele verzi. proteine 0. în benzi de câte trei rânduri.5 mg Fe. 2.u. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. 3. 0. 29.2 % s. 0. nu este indicat să se semene din toamnă.8 % s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.p.) Graud.9 mg Na.3. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).8 mg SiO3. o umiditate constantă. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. în special.). etc). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.p. 7.LEGUMICULTURĂ II 7. Acestea mai conţin zaharuri 1.3.15 mg Mn etc.6) . acizi organici (malic.2 mg Ca. În cultură. a salatelor şi pentru murături. . într-o măsură mai mică.31 mg Zn. B6. sporadic.6 mg P. 1975). lipide 0.7. citric. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). 23 . obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. cu rădăcini conice.6). iar la 100 g substanţă proaspătă (s.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.3 % s. rapaceum (Mill. cu rădăcinile conic–alungite.

N. MUNTEANU 24 . N. STAN.

Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 1973). 7.4.pe teren modelat.. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.4. 7. graveolens L.LEGUMICULTURĂ II Fig. Este cultivată din antichitate. fiind considerată plantă medicinală. unde creşte spontan. 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a .p.6 .) şi cea cultivată 25 . pe lângă ţelina pentru rădăcini. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. secalinum Alef. b .2. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. convar.3. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.

La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.N. sunt simplu penat sectate. amară şi necomestibilă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. graveolens L. b – frunz\. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. de culoare brunie. convar. Pers.4. nu poate ierna în câmp.7 . ramificată. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.) care. dulce) (Mill. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. pivotantă. 7. 7. pentamere. înfloreşte şi fructifică (fig. formează o rădăcină subţire. a – r\d\cin\ îngro[at\. sunt glabre. datorită conţinutului lor mare în apă. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. STAN. în primul an.4.7). este striată şi ramificată. Polenizarea este entomofilă. iar cele mature la minus 7–90 C. chiar din primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. c – plant\ semincer\ hermafrodite. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). de culoare albă. lucioase şi de culoare verde – închis. ce se desface uşor în două mericarpe. Rozeta de frunze este înaltă. 26 . Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. N. 7. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.

care formează tulpini florifere în primul an de cultură.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. pentru cultura târzie. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. la cultura de ţelină. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.4. ardeii. cerealele.6. În cadrul culturilor succesive. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Spre deosebire de morcov. tomatele. 3 g/1 kg sămânţă. 7. Este o plantă de zi lungă. sunt prezentate în tabelul 7. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. conopida etc. 27 . salată sau ridichi de lună. germinează greu. 7. la 20 martie – 10 aprilie. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Înainte de semănat. Se cultivă numai în condiţii de irigare.0. profunde. iar în solarii. suficient de umede. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. varza. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.5. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. bogate în humus.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). care se încorporează imediat în sol. castraveţii.5–7. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Locul în asolament. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. toamna. fiind indicată pentru culturi asociate. ţelina poate fi cultivată după spanac. ca şi în cazul culturii morcovului. Lucrările de pregătire a terenului se fac.6 – 1 g sămânţă la m2. Producerea răsadurilor. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar pulpa devine grosieră. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. cu pH-ul 6. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. atât pentru cultura în ogor propriu. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. folosind 0. cât şi în cazul culturilor succesive. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.4. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.

MUNTEANU 28 . N.N. STAN.

de exemplu Revital 0. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. iar rădăcinile se morcilesc. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8 . răsadul se sortează. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8). iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . 7. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Fig.pe teren modelat în straturi late. se fasonează. 7.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).1 %. b . la 30 de cm între plante pe rând (fig. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 29 .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.

Ca.3). Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).6-1. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). convar. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. prin glucide. mai ales. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Mg. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. P.) şi proteine (0. fertilizarea fazială. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. în funcţie de scopul urmărit. 7. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. la 3–4 săptămâni. în legături. în cantitate foarte mică (0. fructoză şi zaharoză). valorificarea făcându-se cu frunze. Fe etc. plantele se smulg. B6. S. fertilizarea suplimentară se repetă. N. La culturile timpurii. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.64 şi 8.9% s. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.p. PP şi 30 . Recoltarea se face diferenţiat. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha.p. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).p. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.5.1 % s. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. B2.1. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).p.convar. săruri minerale de K. La cultura târzie.N. reprezentată. STAN. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. RIDICHILE Raphanus sativus L. care variază între 1.5–1 kg/ha. Na. Pentru culturile târzii.5. acestea se curăţă de pământ.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. combaterea buruienilor. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.). (glucoză. B1. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.

31 . în cadrul culturilor succesive. Frunzele din rozetă sunt mari. lirat penat-sectate. 7. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. de formă alungită. de 80–100 cm înălţime. uşor pubescente. 7. bactericidă şi vermifugă. maritimus L.5. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. albă. acoperite cu perişori rigizi. ovală sau alungită. alogam-entomofilă. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. lung peţiolate. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Grecia. devin spongioase. unde a rezultat din specia R. ovale. prin hidroliză enzimatică. violete sau roze. raphanistrum L. şi centrul mediteranean. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. 7. albe. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului.3. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez.. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. cu marginea dinţată. tetramere. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. violacee. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. 1965). ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 1975). Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. (Zeven şi Jukovschi.9). cenuşie sau neagră.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Japonia. înglobate într-un ţesut spongios.2. autoincompatibile. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante.5. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Asia şi America. cu polenizare. Italia. Homutescu . În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Fructul este o silicvă indehiscentă. unde s-a selectat din specia R. cu un rostru ascuţit. Egipt. se găseşte un ţesut care conţine antocian. caracteristic aromei ridichilor. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. care. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. putând fi sferică. Tulpinile florale sunt ramificate. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. La multe soiuri de ridichi. etc. În cazul ridichilor de lună. sub rizodermă. mai mari la ridichea de vară şi iarnă.

. STAN. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. 1956. La o temperatură mai mică de 6–80 C.5. creşterea încetează. 1973) 7. MUNTEANU Fig.structura rădăcinii. c .rădăcină îngroşată. însoţite de secetă.4. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). d . 7. b . Temperaturile mai ridicate.9 . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. N.Ridichea: a .inflorescenţă cu silicve (după Flora României. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. 32 .plantă în faza floriferă. Gherghi şi colab. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.N. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.

pentru cultura de toamnă. se lignifică. înaintea culturilor de tomate.). Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. cât şi în teren protejat. Faţă de umiditate. cât şi pentru cele înfiinţate vara.5. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Din această cauză.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. De regulă. 2 kg P2O5. prin semănat direct.6. 7.5.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. 7. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Înfiinţarea culturii se face în câmp. 1994). fără a mai forma rădăcina tuberizată. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). mazărea şi fasolea de grădină. cu greutatea de cca. eşalonat în mai multe etape. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). profund. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. 1995). pentru cultura timpurie. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). care se folosesc în stare crudă ca salată. vara. devin spongioase şi cu gust iute. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. aconthiformis Mark.6. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. reavăn.conice. În Asia. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Consum specific: 5-6 kg N. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.5. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. 2. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. de vară (60 – 80 zile). vinete..). sau vara. ardei. în luna martie. în special în Japonia şi China. şi în perioada 20 august–10 septembrie. care urmează sau precede cultura ridichilor. var. 5 kg K2O. 1 kg bucata.2 kg Ca şi 0. de aceea. ridichea de lună formează tulpini florale. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. având o perioadă scurtă de vegetaţie. atât în câmp. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile).5. când zilele sunt mai scurte. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. ridichea este destul de pretenţioasă. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Tehnologia de cultivare 7. castraveţi etc.5 %).1. bogat în substanţă organică (3. la interval de 10–15 zile. castraveţii de vară etc. 33 . ce pot atinge 1 m lungime.8). după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii.

STAN.N. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.05% sau Fastac 10 EC 0. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. la 2–2. 36 . La culturile de toamnă. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). folosind 300–350 m3 apă/ha. (fig.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. se vor face 1-2 udări. aplicat premergent). care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. b . Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.5 cm adâncime.10). Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.5 cm x 7.N. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.pe teren modelat. N. 7. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7. Fig. dacă este nevoie.02 %. după formula 62.10 .Scheme de semănat la ridichea de lună: a . STAN.5 + 12.

5 cm.6. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. răsadniţe şi solarii.07) la ridichea de iarnă. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.7. timp de 5–7 zile după răsărire. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. atât în culturi pure. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Lucrările de întreţinere. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. 7.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. În vederea evitării alungirii plantelor.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. 1995). în 2–3 reprize.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe.2. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. la 2-3 zile de la semănat sau. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. 37 . în perioada 20. se vor menţine temperaturi scăzute.11. cât şi asociate cu alte culturii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Ridichea de lună se cultivă în sere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Se seamănă la adâncimea de 2–2. folosind 5–6 g sămânţă la m2. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Se seamănă des. Producţia este de 8–10 t/ha.06–15. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). iar pe suprafeţe mari. Atunci când se realizează cultura asociată. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.03 – 15.5. ceapă verde.). prevăzute cu role de tasarea pe rând. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. spanac. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.

7.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN.11 . N. MUNTEANU Fig.N.

Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. 1998). Dintre vitamine.2. soteuri. piureuri etc. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).I. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. în mod semnificativ. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. 39 . Importanţa culturii Importanţa alimentară. denumită şi sfecla de masă. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. var. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. ssp.6. ciorbe. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. cultura se înfiinţează prin semănat. apoi vitaminele B1. avitaminoze ş... sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. deşi nu este o bună premergătoare etc. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Mării Negre şi Mării Caspice.6%). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. 7. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. (Dumitrescu şi colab. dar folosită ca plantă medicinală.1. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. salate coapte sau fierte. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).H. substanţe proteice (1. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. săruri minerale. De asemenea. se folosesc la salate. Ca plantă legumicolă. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. 1998). esculenta L. când sunt tinere. din care se remarcă. cea mai importantă este vitamina A (20 U. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). ciorbă şi supe de legume etc. în Italia şi Franţa. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. 7. f. Frunzele./100 g). sin.a. recolta apare destul de devreme. în legături. cu excepţia răritului.2 – 1.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. canditiva Alef.6. rubra Familia Chenopodiaceae 7. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.6%).

două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. c . uneori şi frunzele tinere. STAN. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Fig. fructe şi seminţe (fig. este pivotantă cărnoasă. iar în cel de-al doilea. în general.rădăcină. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. b . MUNTEANU În }ările Române.12).frunză. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. rădăcinile pot căpăta. tulpina floriferă cu flori. în primele faze de vegetaţie.Sfecla roşie de salată: a . 7.12 .N.tulpină floriferă.secţiune transversală prin rădăcină. Pe plan mondial. După îngroşare.7.floare Rădăcina. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.3. d . cum ar fi zonele premontane sau montane. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. e . 7. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. N. sfecla roşie.6.

sfecla roşie necesită un climat “dulce”. grupate pe un ax mic. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.13 . din zona centrală a rozetei. de culoare roşie. Frunzele tinere. a mai multor zone de ţesut cambial.6. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. rădăcina prezintă zone concentrice. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Culoarea rădăcinii. 1973). la planta complet dezvoltată..13. cu limbul ovat.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. ţesutul Fig. au culoarea roşie. pentru realizarea unor recolte performante. 1992). Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. În secţiune transversală. prin apariţia. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. concrescute. anemofilă. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). cât şi în interior. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. mult mai intensă. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. lanceolate. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Nervurile sunt evidente. În anul al II-lea. uneori şi entomofilă. de culoare roşie– verzuie. formând un glomerul. 41 . Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. este roşie-închisă. sesile. organizate pe tipul cinci. De asemenea. sunt mari. cu marginea întreagă. uşor neregulată. Florile sunt hermafrodite.. Frunzele. Totuşi. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). atât la exterior. peţiolul este de culoare roşie. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. mai multe glomerule formează un panicul lung. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. cordat. 1998). care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.LEGUMICULTURĂ II conică). lung peţiolate. 7. cu suprafaţa ondulată. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. Polenizarea este alogamă. Florile sunt mici. în anul I. atunci aceasta va fi globuloasă.. considerate impropriu fructe sau seminţe.). constituind aşa-numitele glomerule. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. în mod succesiv.4. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. 7. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. 7. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior.

dar plantele nu suportă umbrirea. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. plantele se pot vernaliza. şi unele populaţii locale. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.N.6. După formarea primelor frunze adevărate. 7. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Lipsa de umiditate. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. întâlnite. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). de asemenea. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. plantele răsar după 10-12 zile. În România se cultivă un număr redus de soiuri. mai ales în grădinile familiale. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de perioada de vegetaţie (timpurii. STAN. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. profund. formând tulpini florifere în primul an. plantele solicită condiţii de zi lungă. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. iar cea optimă de 18-200C. În primele faze de creştere. determină formarea unor rădăcini mici. În condiţii optime. în funcţie de forma. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. mărimea şi culoarea rădăcinilor. În faza de frunze cotiledonale. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. 7. bune pentru consum. prin răsad. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. 42 . lipsite de suculenţă.9. în gospodăriile familiale.6. mai rar. în perioadele de secetă. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. N. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. timp de 2–3 săptămâni. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc.5. tardive).6. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Modelarea terenului se execută. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. imediat după aplicare. după cum s-a anticipat. Înfiinţarea culturii se realizează. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. 7. ca fertilizator starter. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Modelarea este obligatorie. cât de curând posibil. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). STAN. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Pregătirea terenului începe toamna.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.7. la culturile succesive.N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. prin semănat direct. Fig. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. după recoltarea acestora).14). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. după grăparea cu grapa cu discuri. în funcţie de soi şi momentul recoltării. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).14 . Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. N. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. primăvara. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.

Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. răritul plantelor la 1020 cm. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. în continuare. se efectuează o praşilă manuală pe rând. prin smulgere. în acest mod. dispuse echidistant la 37–40 cm. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. se realizează aproximativ ca la morcov. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. recoltarea se execută în mai multe reprize. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. cazmalelor. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. se efectuează printr-o singură trecere. un tăvălugit al terenului. În timpul verii. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. 45 . Cel mai târziu. de regulă. se asigură. în condiţii de secetă). 1998). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. altfel. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. în timpul toamnei. pentru situaţia prezentată.. 1992). Întreţinerea culturii. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). recoltarea se efectuează manual. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. purici etc. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. Recoltarea sfeclei pentru consum. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. cronologic. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. toamna târziu. cultura având o densitate mai mare. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă..). semănătoarea Saxonia. În prima rundă de lucrări prezentate.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Lucrările de îngrijire sunt. dacă îngheţul a surprins cultura. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. În cazul culturilor timpurii. mai ales pentru culturile timpurii. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. când. obligatoriu. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). După zvântarea terenului. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese).

de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. sunt prezentate în tabelul 8. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1. bulbul.). (dup\ Bala[a. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. 1973).). porrum L. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. iar sin.N. sativum L. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. iar la altele numai frunzele verzi. N. Allium sativum ssp. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. împreun\ cu cele men]ionate anterior. vulgare) [i prazul (A. în general. STAN. dup\ tomate [i varz\. bulbi[ori aerieni. Alte specii din aceast\ grup\. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Tabelul 8. 46 . Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. usturoiul comun (A. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. ssp. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

O umiditate ridicat\ în sol. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. mai ales în primele faze de vegeta]ie. în defavoarea bulbului. dup\ cum s-a specificat. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. prin aspersie fin\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). `n mod special. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. de care depinde succesul culturii.4. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. N. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. STAN. înfiin]ate prin sem\nat direct. Astfel. Temperatura. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. induc]ia floral\. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. iar dac\ se formeaz\ crust\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. astfel. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.1. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Plantele nu formeaz\ bulbi. în mod evident. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. mai ales peste 20-22 mm. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. se produce vernalizarea [i. aplicarea unor ud\ri u[oare. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. cel pu]in câteva s\pt\mâni. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. implicit. dac\ se întârzie cu sem\natul. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. determinate. În acest caz. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. De aceea. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Apa este considerat\ ca un factor major.N. solul. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. astfel. se cere. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în perioada de iarn\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. În aceast\ faz\. lipsa apei întârzie cultura. MUNTEANU 8. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei.

Pe un fond de umiditate sporit\ [i. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. ceapa se cultiv\. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în unele lunci. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad.. de exemplu. eventual. în timpul depozit\rii (Erwinia.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. amplasat în stratul superficial al solului. 1.). solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. În Olanda. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei.LEGUMICULTUR| II bulbilor. se pot instala agen]ii patogeni. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. chiar dup\ recoltare.4 kg N. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. 53 . la cultura premerg\toare.a. Aerul. adesea. nisipoase. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). în primul rând datorit\ texturii. Sclerotium. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.1 kg P2O5. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. 4. Botrytis [. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Consumul specific (kg/t produs). Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). poate reprezenta un element de succes al culturii. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. dar bine structurate. de regul\ în treimea lor inferioar\. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. nematozi). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. pe soluri aluvionare. aluviunile con]in mult\ argil\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. care este egal repartizat\ pe profilul solului. în zona polderelor.6 kg K2O [i 1. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. deoarece. pu]in dezvoltat. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. În acest caz. se recomand\ solurile mijlocii. Aceste cerin]e se bazeaz\. fertile [i bine structurate (aerisite). nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. dar [i de sistemul radicular. De aceea. 1998). în principal. care atac\ în mod special bulbul. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.

2 (dup\ Dumitrescu [i colab. care se seam\n\ bob cu bob. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. prin r\saduri (ceapa de ap\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. pentru deshidratare. pentru stufat (ceapa verde). În condi]ii tehnice moderne. în special. Alegerea terenului. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 1994).L. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Kaba). Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.1.6. sistem de irigare prin aspersie. La noi în ]ar\. cultura poate fi complet mecanizat\.6. prin arpagic. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. ro[ie sau alb\.. 1998) 8.1. MUNTEANU 8. 54 . form\ [i m\rime. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.1. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.N. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. prin arpagic sau sem\nat direct. de c\tre Popandron. 8.C. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Vidra. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.F. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Culoarea poate fi galben\.5. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. N. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. dotarea cu sem\n\tori de precizie. la I. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. STAN.1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

D. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. în vederea sem\natului. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. N.-3. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. 1973). preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Dual 2-3 l/ha). Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. verde]urile. În acest sens. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. care este obligatorie. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Speciile leguminoase nu se recomand\. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. De asemenea. în prim\var\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. de toamn\ sau de prim\var\. pentru epoca de prim\var\. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. ~n ambele situa]ii.N. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. toamna. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.2). Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. care nu au fost administrate în toamn\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. respectiv toamna [i prim\vara. În acest caz. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . STAN. pentru epoca de toamn\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. urmând a fi încorporate. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. la 25–30 cm.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN. N. MUNTEANU 66 .N.

bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Imediat 67 . Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). prin realizarea sa. mai ales. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. în medie. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. la adâncimea de 1012 cm. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. în toamn\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). exclusiv. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. a. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. executate perpendicular una pe cealalt\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. de exemplu. 6-8 l/ha. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Prim\vara devreme. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. chiar la noi în ]ar\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. cu încorporare. 6-8 l/ha sau Pivot. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Astfel. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Satecid 65 WP. De asemenea.

cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. pentru suprafe]e mari. Dup\ începerea r\s\ririi. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. r\s\ririi [i ob]inerea. de regul\. sub 7-8 mm. 68 . pân\ la 5-10 aprilie. Pe teren nemodelat. în mod practic. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. se face încorporarea produselor administrate. cu rândurile încheiate. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. N.. ori plantele nu vor fi uniforme. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. înfiin]at\ prim\vara. iar la densit\]i prea mari. În acest fel. în final. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme.. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. În aceste condi]ii. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. multe plante vor pieri. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Altfel. echidistante la 12. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. Culturii de arpagic i se aplic\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 1998). a unei culturi uniforme. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu norme de circa 100 m3/ha. STAN. în medie. MUNTEANU dup\ erbicidare. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. prin competi]ie reciproc\. În acest sens. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii.N. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. de la care se elimin\ r\ritul. de 2-3 cm. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. prin cea de-a doua gr\pare.5-15 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. 1998). necorespunz\tor calitativ. în general.

de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. plantele vor fi infestate [i . iar buruienile sunt în faza de rozet\. printr-un plivit manual. mu[tele depun ou\. Fiziologic.începutul lunii august. De aceea. de obicei. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. 2-3 ud\ri. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. controlul acestor d\un\tori. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. de regul\.5% în care s-a ad\ugat aracet. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). în final. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului.2 [i 8. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. În acest scop. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. de exemplu cu Afalon. ca [i la ceapa ceaclama. Lucrarea se realizeaz\. se opre[te irigarea. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. la sfâr[itul lunii iulie . În aceast\ situa]ie. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. nu se mai poate realiza. 69 . La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. inhibitori sau chiar desican]i. în mod deosebit. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. practic. combaterea buruienilor. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Cu toate acestea. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii.3. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. mai ales pentru distrugerea crustei. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. frunzele s\ se îng\lbeneasc\.

Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Dup\ acest stadiu de maturare.N. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Dup\ aceast\ opera]ie. N. La suprafe]e mai mari. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 70 . dislocarea se poate face [i mecanizat. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. adic\ în afara intervalului de 4-180C. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. În felul acesta. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor.4) Tabelul 8. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. STAN. A[adar. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).

u[or argilos. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. densitatea recomandat\. în func]ie de zon\. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. dar s\ se asigure. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. semimecanizat sau mecanizat. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). În aceast\ situa]ie. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. a lucr\rilor de îngrijire. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. 1994). Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în func]ie de condi]iile meteorologice. Plantarea se efectueaz\ manual. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). plantarea se face în rânduri transversale pe strat. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Uneori. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora.LEGUMICULTUR| II b. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. 1973. Epoca de înfiin]are. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. înfiin]at\ prim\vara. Brewster. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. obligatoriu. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8.3). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. echidistante la 15-20 cm. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. dup\ unii speciali[ti. chiar par]ial\. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. unde este prev\zut\ mecanizarea. între 1 [i 15 aprilie. în mod mecanizat 71 . astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2.

la aceea[i distan]\ între ele. de 28 cm. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab.. Lucr\rile de îngrijire. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. în momentul de mare necesitate a plantelor. când bulbul s-a format [i cre[te intens. pe de alt\ parte). iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare.N. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. De asemenea. Din aceast\ cauz\. au un caracter general. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Densit\]ile sunt. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar.0-3. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. N. Manual. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. dar adaptate corespunz\tor. Dup\ r\s\rire. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Pe teren nemodelat. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. mai ales în condi]ii de secet\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. 72 . dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct.5 cm. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. inclusiv cele de sem\nat. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Uneori. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. aceast\ opera]iune se face cu sapa. 1992). Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. precum [i distrugerea crustei. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. cel pu]in o singur\ dat\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. STAN. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. de asemenea. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. îndeosebi pe solurile u[oare. asem\n\toare. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. pe de o parte.

pentru anumite zone sau microzone legumicole. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. ori de câte ori este nevoie. care este primul element de succes. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.6. De obicei. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. De asemenea. brânzeturi. pân\ la 30-35 t/ha. 73 . Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. aspectuo[i. de exemplu. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Mai mult. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Bulbul are un gust iute dulceag. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. teren perfect nivelat. în func]ie de zona de cultur\. în condi]ii normale meteorologice. tocan\ pentru iarn\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Indiferent de acestea. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. 1992).a. fiind unanim apreciat\ de consumatori. la circa 20-25 zile înainte de recoltare.3. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. În multe ]\ri. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. În afar\ de acestea. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. cultura este totu[i rentabil\. 8. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe.1.

74 ..0 kg/ha.5-4. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. insectofungicide [i. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. condi]iile tehnice. mobilizat.. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.N. b. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. de asemenea. eventual. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.a. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Dumitrescu [i colab. De asemenea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). În figura 8. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în func]ie de densitatea culturii. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. tradi]ie. un sistem radicular bine dezvoltat. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. îngr\[\minte minerale [. a. nisip. în mod special. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. substan]e bioactive). inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. turb\. 1998) [i. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. aerisirea. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.5-2. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Dup\ cum se va vedea. gradul de intensivizare a culturii. De asemenea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. 1992. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. de aceea. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.0 kg/ha [i 3. N. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. plivirea. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. STAN. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).

pe rândurile marcate pe strat. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual... O distan]\ mai mic\ între plante va duce.6 . 75 . Dumitrescu [i colab. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. 1992. Uneori. În acela[i timp. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. în final. cu circa 300 m3 ap\/ha. prin aspersie.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.densitatea = 500-600 mii plante/ha. 8. cu plantatorul. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. Fig. odat\ cu modelarea terenului. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. de circa 200-250 grame. b . care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.

pentru diferite salate. [i o afânare permanent\ a solului. destinat\ consumului în stare proasp\t\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Irigarea se face din abunden]\. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. se aplic\ între 5-7 ud\ri. din punct de vedere calendaristic. [i sub form\ de funii. face parte din culturile succesive în câmp. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. supe. în mod tradi]ional. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Pra[ilele asigur\. N. sufleuri. de obicei.6. De asemenea. 8. datorit\ irig\rii. inclusiv 76 . se pot condi]iona. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. Momentul recolt\rii. cultura se practic\ în spa]ii protejate. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. par]ial. atât ca anterioar\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. omlete [. Bulbii de ceap\ prin r\sad. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe.1. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. a. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. numai prin brazd\. cât [i ulterioar\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. irigarea.N. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. pe brazde. exclusiv.). Cultura în câmp se aseam\n\. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). în dou\ reprize. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. în luna septembrie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.a. STAN. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. uneori.4. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura pentru stufat. solarii sau sere. la 10-15 zile dup\ plantare. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. din punct de vedere agrotehnic. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. peste 21 mm).

cu patru rânduri echidistante pe strat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. 77 . Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. astfel ca. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Dac\ solul este bine preg\tit. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. pentru a nu r\ci prea mult solul. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. prin aplicarea unei ud\ri.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. la 15-20 cm între acestea. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. În ordine. Dac\ terenul este nemodelat. [i de 2-3 cm prim\vara. iar arpagicul este bine calibrat. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. dac\ nu se mai dispune de stufat. pe care nu b\lte[te apa. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). în caz de secet\ prelungit\. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. În unele situa]ii. uniform ca nivel [i grad de tasare. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. în special toamna. sau cu azotat de amoniu. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. se asigur\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. astfel. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. ca s\ nu se taseze). pân\ la venirea iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. care asigur\ startul culturii în prim\var\.

STAN. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. De exemplu. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti).N. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pe de o parte. 78 . acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. N. musc\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. în func]ie de epoca de înfiin]are. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. culturile prea dese se vor r\ri. Când plantele sunt mai mari. De asemenea. recoltarea se face în totalitate. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Cultura este relativ simpl\. pe de alt\ parte. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. dac\ este nevoie. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. în vederea livr\rii. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). a plantelor cu simptome de atac. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. pe alese. produc]ia este în jur de 20 t/ha. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). de[i se execut\ pra[ilele necesare. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. b. Prin alegere. În acest caz.

În acest moment. Recoltarea se face e[alonat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. dup\ plantare.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. de 40-50 cm. de exemplu. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. consumul de energie ar fi foarte mare. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. pr\[itul sau plivitul. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. sunt posibile [i alte variante. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. alegând cele mai dezvoltate plante. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. 79 . arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. dac\ s-ar cultiva. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. La solarul tunel. chiar în ferestrele iernii. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. deoarece. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Temperatura din solar. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. 1998). fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Consumul de material de plantat este de 2. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. În mod obi[nuit. c. tomate. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. imediat ce acest lucru este posibil. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Cel mai adesea.5-2.0-2. în func]ie de condi]iile meteorologice. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. prin r\rire. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. înainte de venirea înghe]urilor. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. atunci acoperirea lor se poate face toamna. În mod practic.

Recoltarea se efectueaz\ în mas\. 0. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Valoarea sa terapeutic\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. salamuri. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. de neînlocuit.5 cm. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. este deosebit de apetisant\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . N. În func]ie de temperatura din ser\. Gustul s\u picant. ssp. 6-7% protide. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. mrani]\ [i nisip. vulgare Familia Liliaceae 8. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. condimentar\ [i aromatic\.2. 1. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i.1. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 8. STAN. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Acest strat are grosimea de circa 1-1.44% cenu[\.7% celuloz\. De asemenea. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. supe.2. 2000). cel mai târziu. recunoscut\ [i inconfundabil\. 0. Aroma sa. cârna]i. în primul rând arpagicul stufat. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Materialul de plantare îl constituie. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. se folose[te în industria conservelor. fripturi. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).N.6% lipide. de asemenea. mai ales în medicina modern\ naturist\. Se folose[te la prepararea. în 2-3 reprize.

Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Ca. 2000). 13. Cu. vitaminele C [i E. longiscuspis. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. cu 240 mii tone. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. iar în România. cum sunt cei ai febrei tifoide. pe tot parcursul anului. R`mnicu S\rat-Buz\u. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele.2. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. holerei [. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. 1992).a. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.a. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. D\r\[ti-Ilfov. nematozii [i musca usturoiului. în ambele emisfere. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. difteriei. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic.). Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. citat de Popescu [i Atanasiu. în solarii. care confer\ aroma specific\. [i pre]urile deosebit de avantajoase. S.2. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. 22 t/ha în Liban. La noi în ]ar\.. 1999. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în general. 17 t/ha în Sudan. Importan]a agrofitotehnic\.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 1994). Cel mai mare produc\tor european este Spania. (Butnariu [i colab.000 ha. K) [i microelemente (Mn. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. ~n ce prive[te vitaminele. probabil din specia A. Importan]a economic\. eventual. În rest. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). 81 . R\chiteniT\m\[eni (Roman). Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Na. În SUA se ob]in 12 t/ha. Fe [. dar cerin]ele mari ale pie]ei.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. I[alni]a-Amaradia. 8. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.

Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Discul. cu vârful ascu]it. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. formând a[a-numi]ii bulbili. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. STAN. prin suprapunere. iar s\mân]a este alungit\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. de culoare alb\ sau violacee. alc\tuind. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Frunzele sunt liniare. dup\ care devine circular\. reunite în umbele false. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. denumi]i popular [i „c\]ei”. alternativ (la dreapta sau stânga). Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). La noi în ]ar\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. cu înmul]ire vegetativ\. acestea sunt grupate în cime unipare. N. [i poate varia de la 4 la 60. în anul viitor. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. În alte zone de cultur\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Din ace[ti bulbili. MUNTEANU 8. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\.2. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. de r\d\cinile adventive. 82 . La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. 1985). cel mult egal cu num\rul de frunze. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. este dirijat. ca [i la ceap\. cilindrice. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. R\d\cina. din care. trimuchiat\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Tulpina. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. În sol. gâtul plantei sau tulpina fals\.3.N. sub form\ de jgheab. într-un singur plan. netede [i lucioase. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. iar dup\ formarea bulbului. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. ci bulbili aerieni. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. ajungând s\ prezinte muchii. în anul urm\tor. usturoiul este o plant\ anual\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. c\rnoas\). Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. iar limbul. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. de m\rimea unui bob de porumb. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. aceasta nu con]ine flori.

formeaz\ un bulb mic. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali).LEGUMICULTUR| II 8. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. în general. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. De Rm. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii.2. Ecologic. ~n general. Dup\ aceea. S\rat). având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer.4. Apa. 83 . ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Astfel. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. bulbii sunt mijlocii-mari. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. cu un nivel mai redus al apei. nu formeaz\ l\stari floriferi. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Grupa continental\ (Caucaz. temperatura optim\ este de 18-200C. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. rezistente la temperaturi sc\zute. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. temperaturi sc\zute [i p\strare. În timpul vegeta]iei. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Chaux [i Foury. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. este rezistent\ la secet\. 1994. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. 1994). Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Asia Mic\). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. De D\r\[ti. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. de asemenea. 1973. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. reprezint\ forma de toamn\. De I[alni]a). Dup\ Butnariu [i colab. Brewster.

MgO=0. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. 1994).5 kg (dup\ Butnariu. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. 8. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. se mai execut\. care îngreuneaz\ recoltarea. N. dar mai energic\.6. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.0 kg.. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Totu[i. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. consumul specific este: N=11 kg.. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.0 kg.2. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.5 kg. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.D. P2O5=1. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. pe cât posibil. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. care.2. În acest caz. 1998). pulverizeaz\ solul. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.5 kg [i S= 5 kg. ba mai mult. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. K2O=8-10 kg. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.N. P2O5=3-4. 84 . precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.5.2. precocitate. suplimentar. Lucrarea cu freza este prea scump\. dar bine structurat. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. culoarea tunicilor. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. preventiv. culoarea frunzelor acoperitoare [.-3. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.3).5 (dup\ Dumitrescu [i colab.a. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. 8. unele insecticide (tabelul 8. STAN. K2O=5.

LEGUMICULTUR| II 85 .

cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. 1994). care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. de[i posibil\. bulbii o petrec în câmp. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Plantarea mecanizat\. adesea. care se las\ în brazd\ nelucrat\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. se poate face toamna sau prim\vara. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. pentru c\ sunt prea mici [i. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. dar nici din centrul bulbului. Înfiin]area culturii. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. 1994). Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). STAN. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare).N. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. care este obligatoriu. N. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Pentru realizarea acestei densit\]i. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. afecta]i de atacul nematozilor. dup\ recoltare. Lucr\rile de îngrijire sunt. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. în cea mai mare m\sur\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind.

în cazul apari]iei unor ploi. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 4. e[alonat. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. dar poten]ialul soiurilor atinge.3% monozaharide.1.3-0.4% dizaharide [i 1. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 0. adesea. înlocuie[te ceapa. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Produc]ia este de 5-6 t/ha. 0. 8. În principiu. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. în teren deschis sau în solar. Familia Liliaceae 8. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. 6.3. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. dac\ nu au survenit precipita]ii. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. vitamine [i fitoncide. 2-3% proteine. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). care este mai scump\ [i. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. De regul\. provoac\ arsuri gastrice.5% celuloz\ brut\). Calendaristic. În foarte multe din preparatele culinare.LEGUMICULTUR| II bulbililor. cultura în câmp se practic\ mai rar.3. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. pân\ la 10-12 t/ha. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. în condi]iile de la noi din ]ar\. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. PRAZUL Allium porrum L.4% gr\simi.7% hidrocarbona]i (din care 2. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Prazul este o plant\ legumicol\. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).8-1.

datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. cum ar fi Europa occidental\. Asia de Sud-Est. Peninsula Balcanic\. Tulpina. 1992). ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. 8. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. MUNTEANU sau a usturoiului. care se g\sesc în compozi]ia sa. În orice caz. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. cât [i în timpul p\str\rii. prazul este cunoscut în întreaga lume. Cultivat de egipteni [i greci. cu un redus grad de perisabilitate. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. astfel. Africa de Nord. H. dou\ tipuri de r\d\cini. bienal\. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. N. p\trunzând în sol pân\ la 1. atât la transport [i la comercializare. fructe [i semin]e. C [i PP).25 m (Maier. R\d\cina. Plantele de praz produc. STAN. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu.. prin rusticitatea sa. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. pentru a asigura o bun\ comercializare. R\d\cinile adventive. Importan]a agrotehnic\. de câteva mii de ani î. îns\. 1969). mult mai puternic dezvoltate. Prazul. 1994). În prezent. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . 8.N. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. cum ar fi Oltenia [i Banat.3. este cunoscut în cultur\ din antichitate. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii.3. are o tehnologie u[or de realizat. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. cu înmul]ire sexuat\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda.3. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. În primul an din ciclul ontogenetic. 2000). Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. de aceea. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.2.

înalt\ de 80-120 cm. glauc\. îngro[at\ [i suculent\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Frunzele. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. La baza lor. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. sub form\ de jgheab. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. 1985). în condi]ii de mediu diferite. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. roz sau violacee. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. în mod alternativ. tecile se suprapun unele peste altele. În anul urm\tor. 8.4-0. au ap\rut mai multe forme ecologice. ca la toate speciile alliacee. fiind liniar.4. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. neted\. florifer\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . 8. Aceasta este erect\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. cu rezisten]\ mai slab\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Pe acest disc. Frunzele. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.7). unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. ca [i la usturoi (fig. groas\ de 1-1. este de culoare alb\. Butnariu [i colab. cilindric\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Pe por]iunea limbului. Totu[i datorit\ selec]iei naturale.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. pe partea sa superioar\. dac\ sunt din exterior. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. într-un singur plan vertical. cu o rusticitate evident\. format din cele [ase tepale. alc\tuind o forma]iune cilindric\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. sunt formate numai din teac\ [i limb. denumit\ tulpin\ fals\. sunt albeg\lbui. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Perigonul. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. mu[te). 8. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. plin\ în interior.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta.2 cm la baz\ [i 0.3. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.7 . Pe restul por]iunii lor.

În Fran]a. de var\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. de Carentan..3. când plantele sunt mature pentru primul an. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.2-0. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Apa. A[adar. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. dar nu ca regim. plantele r\mân mici. K2O=4 kg. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. de tradi]ie. În acest stadiu. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.3. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. de asemenea.5. 1998) 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. 1994): N=2-3 kg. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Dup\ plantare sau r\s\rire. în func]ie de zona de evolu]ie. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1992. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. 8.5 kg [i S=0.N. Picior de elefant.. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Fa]\ de ap\. STAN. Mg=0.6 kg. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. N. Brewster. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\.6. 1994). Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. În condi]iile de secet\. vegetarea înceteaz\. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. de toamn\ [i de iarn\. P2O5=1 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. MUNTEANU pe timpul iernii. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. 1994). precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. iar dac\ este mai sc\zut\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 90 . Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).

asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. la adâncimea de 1. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. dup\ modelare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. la 28-30 cm adâncime. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Sem\natul se execut\ mecanizat. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia.8. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. ca plant\ indicatoare. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.3. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. s\ fie profund [i fertil.5-2 cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. pân\ la sem\nat. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Chiar înainte de r\s\rire.6. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. În principiu. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. 91 .. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. 1998). dac\ este necesar. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.1. terenul se t\v\luge[te. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. în func]ie de zon\.LEGUMICULTUR| II 8. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în aceea[i zi.

N. MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad. STAN. prin r\sad 92 .pe teren nemodelat. d .N. 8.pe teren modelat.8 . b .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. c.

Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. prin aspersie. care se repet\ dup\ r\rire. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. care se completeaz\ cu una mecanic\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. absolut necesar\. sporind calitatea recoltei. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Recoltarea se face manual. prin aspersie. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. dup\ o cultur\ anticipat\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. este mu[uroirea plantelor. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. cultura se poate realiza în ogor propriu. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. 8.3.3). sau semimecanizat. O lucrare special\. Cu prilejul acestei pra[ile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. În [an]uri. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.6. Recoltarea începe toamna târziu.2 [i 8. altfel. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Pentru p\strare peste iarn\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare.2. În atare circumstan]e. Dac\ sunt goluri. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Pentru consum imediat. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Dup\ dislocare. plantele se smulg. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. 93 . de regul\.

În condi]iile de la noi din ]ar\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. executate cu grapa cu col]i reglabili. STAN. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. dar poate ajunge la valori mai mari. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat.4. 8. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. dup\ ce au ap\rut buruienile. N. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt.N. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. ceapa e[alot\. în afara celor prezentate. cu pân\ la 50-60%. ceapa de iarn\ sau de tuns. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. 94 . dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. usturoiului comun [i prazului. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. ca [i la cultura prin sem\nat direct. de regul\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Prim\vara. în cazul culturii prin r\sad. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Plantarea se face manual. subspecii. dar la noi în ]ar\.

Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe.4.Ceapa de Egipt (rocambole). ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii.LEGUMICULTUR| II 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.9 . 95 . iar tulpinile florifere. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.1. prin discul propriu. aspr\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. nu formeaz\ semin]e. ca [i cea colinar\. 8. dar care. Este o specie peren\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. central\ [i de nord a Moldovei. fiecare în parte. de obicei. Fig. Este originar\ din bazinul mediteraneean. La forma proliferum. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.9). CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. bulbiferum [i Allium cepa L f. 8.10). La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.2. mai multe [i mai mici. f.4. 8. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. nu formeaz\ flori. dar de dimensiuni mai mici. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. 8. de un disc comun (fig. cu o tunic\ de protec]ie groas\. fructe [i semin]e. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. dar [i din zona central\ a Asiei. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. pe bulbii din inflorescen]\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.

în anul urm\tor. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. asem\n\toare cu prazul. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. 8. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.N. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Formeaz\ un bulb pu]in evident. N. 8. STAN.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. cel mai Fig. 8. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. La noi în ]ar\. prim\vara.4. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. care se folosesc în industria conservelor. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.4. Fig.11 .4. Este o specie peren\.3. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8. De regul\. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. 8. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .11). CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. de asemenea. Plantarea se face toamna sau. Când se înmul]e[te prin semin]e.10 . CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L..

Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. 8. Este bine cunoscut în întreaga lume. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. ~n primul. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. 1973). Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.5. dar foarte mari. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.12 .LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. var. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.12).Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. 8.4. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. De Bucovina. ophioscorodon Dom. îndeosebi formele mediteraneene. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Uneori. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. cu mai mul]i bulbili. 97 . iar `n anul urm\tor. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 8.

1. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. cenu[\ 1%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. 9. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. sunt diferite.1. De asemenea. inclusiv în sistemul culturilor protejate. din punct de vedere botanic.4%.2 mg/100g. protein\ brut\ 2%. STAN. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. precum [i unele vitamine: A=0. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.5 mg/100 g.1.a. m\rime. de[i.N. N. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. glucide simple 0. astfel c\ este folosit\ aproape integral.08 mg/100g. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. comparativ cu alte legume. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. Importan]a agrofitotehnic\. C=20-25 mg/100 g [. Familia Solanaceae 9. celuloz\ 0. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.8-1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cop]i sau pr\ji]i. care se consum\ fier]i.2%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. `n terenul destinat culturilor legumicole. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. B1 [i B2=0. se practic\ pe suprafe]e mai mici. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. culoare [i chiar gust.

cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice.. în mod surprinz\tor. 99 . Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. curat de buruieni. Totu[i. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic.1. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Factorii de risc. pre]urile avantajoase de valorificare.a.2. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. S. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. În prezent. cultura [i recolta sunt mult întârziate. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. demissum (rezistent\ la frig). prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. De regul\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. S. de[i las\ terenul. S. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în acest caz. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cultura cartofilor timpurii. mai întâi în Transilvania. în cazul culturii timpurii. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. cum ar fi S. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Importan]a economic\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. ca urmare. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. 1974). tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Bineîn]eles c\. în cea mai mare parte. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. dar numai S. Columbiei. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. 9. în unele ]\ri din vestul Europei. Cerin]a mare a pie]ei [i. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. cel târziu pân\ la 1 iulie. Mai mult.

De asemenea.N.0 cm.. în condi]ii corespunz\toare.2). când este foarte tân\r. care con]in trei muguri. În cazul în care l\starul este distrus. Din ace[ti ochi se formeaz\. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. subterane. 9. Tuberculul are o parte bazal\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Tulpina. de 1. 100 . Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. STAN. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.5-2. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.1. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. 1958. dup\ care cade. se orienteaz\ pe vertical\. iar în plus. În condi]ii de lumin\. tulpinile aeriene. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab.1). R\d\cina. prin care se insereaz\ pe stolon. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. formând a[a-numi]ii ochi. ai tulpinii aeriene. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. În condi]ii de întuneric. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. [i o parte apical\ sau vârful. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. în al doilea an. MUNTEANU 9. 1969). spre profunzimea solului. din care. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. 9. Ace[tia sunt cilindrici. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. care se mai nume[te col]. citat de Zanoschi [i Toma. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.3. m\rimi [i culori diferite. În primul an. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. 1985). tipice fiec\rui soi (fig. Ace[tia pot avea forme diferite. N.

L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. muchiat\. 1974).2 . Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. denumit\ faz\ dormind\. 9. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. La o plant\ Fig.1 . erect\. 9.1). Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. în ciclul lor de via]\. fistuloas\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 101 .LEGUMICULTUR| II Fig.

dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. alb\ sau cenu[ie. cu vârful ascu]it.N. ro[iatic\.5-2 mm în diametru. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.1. grupate într-o cim\ terminal\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. cu umiditate ridicat\. De asemenea. cu 5-10 flori. pentamere. prin autogamie. Polenizarea este direct\.3). violet-închis\ etc. prinse pe baza corolei. 1974) Floarea. de culoare alb\. 9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. albastr\. Gineceul este bicarpelar. sunt dens p\ro[i. cu diferite tipuri de peri[ori. turtit\. cu aspect rotat. Florile sunt actinomorfe. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. cu dou\ loje.9. MUNTEANU Frunza. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. hermafrodite. De[i cartoful nu 102 . 1985). 9. STAN. iar corola este format\ din cinci petale unite. Uneori. S\mân]a este mic\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. N. eliptici. ovoidal\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Caliciul este format din cinci sepale unite. ovat-lanceola]i ori circulari.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.3 . Lobii (foliolele) sunt ova]i. Fig.

Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\.. cât [i p\r]ile aeriene. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. în asemenea cazuri. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. apa având. în Ceau[escu [i colab. în acest caz. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Totu[i. Tabelul 9. De asemenea. în mod clar. 1984). Riscul temperaturilor de înghe].LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. [i rolul de regulator termic. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în Ceau[escu [i colab. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme.2 (dup\ Bala[a. iar perioada de lumin\ este maxim\.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. are valori de 17-200 C (tabelul 9.1). adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Astfel. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. r\d\cinile pot cre[te. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Minus 1-2 Minus 0. 103 . numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Tufa cre[te în condi]ii optime. Rezult\ de aici.. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.

. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. La o ton\ de cartof.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 14 kg K2O. de care depinde succesul culturii. în Ceau[escu [i colab.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. De aceea. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I.N. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Totu[i. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 3 kg P2O5. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%.5 kg K2O. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. bine structurat.A. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. MUNTEANU Tabelul 9. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. care are loc la nivelul stolonilor. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.A. Din aceast\ cauz\. prin caracteristicile sale. solul. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 104 . care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). în special prin aspersiune. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.U. tuberculilor [i r\d\cinilor. STAN. acest regim. dar [i de intens\ activitate metabolic\.. 2 kg P2O5. ca urmare.U. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. De aceea. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Solul este un factor de mediu important. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. N. 8. 1-1. la nevoie. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. este favorabil\ udarea. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. cu posibilit\]i reduse de tasare etc.5 kg MgO [i 2 kg S. s\ fie fertil.

în func]ie de posibilit\]ile tehnice. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.1. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.0 16. s\ fie bine structurat. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. legumele verde]uri. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. legumele din grupa cepei sau a verzei.1. cu pant\ uniform\. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.LEGUMICULTUR| II 9.6. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. cartoful decât dup\ 3-4 ani. 9.1.1. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. bineîn]eles. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Tabelul 9. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. biloane [i rigole de udare.6. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.5 9. cerealele p\ioase. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.3. Nu se recomand\ solanaceele [i. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.5. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.0 16.

STAN. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. În mod aproape generalizat. de exemplu. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. calibrarea. încol]i]i. 1997). dezinfec]ia [i încol]irea. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). N. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. distan]ate la 70 cm (fig.N.. În unele situa]ii. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 106 . 9. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. 1992). fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\.4 . f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. cât [i cei prea mari. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. manual. deshidrata]i. Fig. cu diferite v\t\m\ri. 9. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. În situa]ii normale. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. se pot folosi atât tuberculii mici. eventual. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea.

aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Dup\ imersie. formeaz\ l\stari de 1. 1997). Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. [i alte substan]e în amestec. Dup\ aceast\ etap\. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. pe pardoseala magaziei. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. În timpul acestei perioade. în func]ie de spa]iul de încol]ire. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. solariile etc. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. eliminându-se. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. dar se pot folosi. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.. de culoare alb\ (col]i). 107 . serele. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. când tuberculii sunt zvânta]i. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).0 mm. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). timp de 2-4 ore. ce se afl\ într-un vas adecvat.5%. Imersia dureaz\ circa cinci minute. În timpul aerisirii. 1973). gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. mai ales. luminii. înainte de plantare. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. pentru a[a-numita suda]ie. tuberculii. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. cu prec\dere. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. În condi]ii de umiditate sc\zut\.5-2. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În acest timp. Dac\ umiditatea scade prea mult. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în spa]ii corespunz\toare. în spa]iul din jurul ochilor. la nevoie. Dup\ suda]ie.

pe teren modelat (fig. Densitatea [i. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic.2). în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Plantarea tuberculilor. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. sau complet mecanizat. cu lungimea de pân\ la 1. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. În unele cazuri.a. Plantarea se poate efectua manual. acest moment coincide. cu 20-30 martie. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. N.5-3 cm. un nou strat de amestec.4). În felul acesta. acesta se ud\ bine. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. 108 . pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.d. respectiv.N. STAN. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. simpli sau ramifica]i. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig.9.5). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). îngro[a]i. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. folosind ma[ina de plantat r\saduri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. în anii normali. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. special echipat\ (MPR-5). rumegu[ [i nisip. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.9. 9. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. turb\. Calendaristic. dup\ care se adaug\.m. În principiu. Atât plantarea manual\. În vederea plant\rii. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. pe rigolele deja trasate (fig. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.

R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Mana cartofului are.3-0. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Lucr\rile de îngrijire. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Dup\ plantare. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). se efectueaz\ o erbicidare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. de regul\. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.LEGUMICULTUR| II Fig. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.5 . când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Excesul de umiditate.U. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. de aceea. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. postemergent. se asigur\ circa 1. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Lipsa de umiditate.4 kg/ha. de asemenea. odat\ cu plantarea. De regul\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. importan]\ redus\ pentru cultur\.A. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. 9. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Imediat dup\ plantare. Mancozeb. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.

Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.9. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. semimecanizat sau mecanizat. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. manual.6).9.6. în sistem cuvertur\ [. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. iar 110 . 9.3 l/ha. De regul\. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Fastac-0. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. în tunele joase. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.a. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.1 l/ha sau Karate. N. 1992).7).0.. fiind încadrat\ între 5 martie . Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.N. În ambele cazuri.1. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). cuibul se desface cu sapa. Calendaristic. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.3 l/ha. se culeg tuberculii cei mai mari. În cazul e[alon\rii recolt\rii.5 aprilie. Lucrarea se face manual. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. STAN. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. în rigole deschise mecanizat sau manual.2.

Aceast\ schem\ poate fi modificat\. Fig. mai mari între plante pe rând. 9.7 . în mod corespunz\tor. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.6 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.

tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. STAN. 112 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.tunelul pe rigol\. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Într-o alt\ variant\.8 . cuprinzând sub el dou\ rânduri.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .8).N.9. N. b . Fig. 9.

9. denumit [i cartof dulce. Batatul este o specie anual\. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. De la batat. 1969) 113 .Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. terenul trebuie s\ fie bilonat. BATATUL Ipomoea batatas Poir. sub form\ pr\jit\ etc). Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Acestea.2. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. creme.9. în medie. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Fig. 9. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. din loc în loc. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. sin. supe. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.9 .9).LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Înainte de plasarea foliei. dar f\r\ succesul scontat. erbacee. Fig. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. asem\n\toare cartofului. iar în sol un sistem radicular puternic. Convolvulus batatas L. R\d\cinile.10 .

care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. STAN. rezulta]i din l\stari. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. fertiliz\ri faziale. 114 . ud\ri. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.10). O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.a. MUNTEANU înr\d\cina]i. 9.

printre altele. simpl\ sau asortat\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. 1. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. 5-6% glucide. De la aceste specii se consum\ frunzele.pentru B. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.1. napus ssp. [i varza asiatic\. familia Cruciferae sin. Importan]a alimentar\. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. practic. mugurii floriferi [. pedunculii. 10. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\.. capitata L.B.1. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. cu sau f\r\ carne etc. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . campestris ssp. tulpinile îngro[ate.5% 115 . f.2-1. Familia Cruciferae 10. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . var.1. Dup\ locul lor de origine. campestris L. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.. în tot cursul anului.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. rapifera Metzg (2n=38). diferite preparate culinare. încadrat\ sistematic în specia B. oleracea [i 2n=20 . ]esutul preinflorescen]ial.pentru B. alba DC. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.B. oleracea L. varza se consum\. reprezentat\ de specia B.a. Brassicaceae.

recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. în medie. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.1. pe linie filogenetic\. silvestris L). Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cu fosfor – 31mg/100g [. de la înfiin]are pân\ la recoltare. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.20 mg/100g. 116 . unele lucr\ri. mai ales la m\n\stiri. Importan]a agrofitotehnic\. începând cu secolul al XIIlea. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.. practic între cele dou\ cercuri polare.a.N. cultura acestei legume. din prim\var\ pân\ în toamn\. de sodiu . în culturi succesive.2 mg/100g [. În ]ara noastr\. 2000). cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. înc\ din antichitate. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic..1-1. 0. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. asigurând venituri. asociate [. p\str\rii temporare [i valorific\rii. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). prin r\sad. în câmp [i în spa]ii protejate.a.a. 1998).000 ha/an. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. o suprafa]\ de circa 30. 1995).2. putând fi complet mecanizate. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. practic. de potasiu . MUNTEANU proteine. era pu]in cultivat\. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.50 mg/100g. în ultimii 10 ani. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu.46mg/100g. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Dup\ datele statistice FAO. var. unele toponine sau nume de persoane. s\ruri minerale: de calciu . N. din varza s\lbatic\ (B. În prezent. unde g\se[te condi]ii prielnice. 10. 31 mg/100g fosfor. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.. STAN. a fost cultivat\. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. ca varza timpurie. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.2 % gr\simi. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. de var\ sau de toamn\. vitamine: C . împreun\ cu altele.24 mg/100g potasiu. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. o. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). de regul\. complexul B . În ]ara noastr\. duble. În secolul al XIX-lea.1. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.

cu r\d\cina [i. în interior c\rnoas\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. tetramere. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 2 . Tulpina. laxe. Primele frunze normale Fig. 1 . de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).). este scurt\ (15-20 cm).sec]iune prin c\p\]ân\ concave. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. la exterior lemnoas\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 10. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. par]ial.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. puternic ramificat\. sulfurii sau alburii. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.3. alterne. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.1). 117 . ce poate ajunge pân\ la 1. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 3 . ovat\. Pe tulpina florifer\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. groas\.aspectul general. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. ierboas\. conic\ etc. În faza de r\sad. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.1 . hermafrodite. glabr\. iar cele interioare sunt albe. scurt pe]iolate. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. cu limbul oval.1. grupate în raceme lungi. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. glauc\.c\p\]âna. bogat ramificat\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. Florile sunt actinomorfe.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Frunzele exterioare sunt verzi. tulpina lemnificate (fig. eliptic\. frunzele bazale sunt pe]iolate. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. de form\ conic\ sau cilindric\. eliptic sau aproape circular. 10. 10.5 m adâncime. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 4 . Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.

MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. cele patru carpele sunt concrescute între ele. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. La temperaturi mai ridicate. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. produc]ii mari.2 . Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Oricum. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.1.sec]iune longitudinal\ prin fruct. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. rostrat\. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.000-4. N. Deoarece inflorescen]a este un racem. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. 10.sec]iune prin semin]e . lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. cele de la baz\ au format deja silicve.2). De[i are flori hermafrodite. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Totu[i. dehiscent\ (fig.000 de flori.N. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Pe o plant\ se pot forma 3. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Temperatura. albinele. Polenizarea. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. 1985). datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. uneori reticulate. cu diametrul de 2-3 mm. netede ori fin striate. 10. 3 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. procesul de germinare 118 Fig. iar ultimele cele de la vârful racemului. 2 . brune sau cafeniu negre. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Semin]ele sunt aproape sferice.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. [i anume 2-30C. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.4. STAN.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . 10. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.

ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Astfel. afânate sau. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. în faza de r\sad. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. iar în faze mai avansate. atât din punct de vedere calitativ. o faz\. este necesar ca. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. În faza de cre[tere vegetativ\. 1969). iar la 18-200C. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. La temperaturi mai ridicate. în 3-4 zile. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. De aceea. 1989). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Dup\ majoritatea autorilor. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Vara. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Peste limita de 20-250C. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. pe terenuri umbrite. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Beker-Dillingen. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. dar cantitativ mai reduse. Astfel. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. În cazul solului. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. În schimb. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. în toat\ perioada ciclului vital. 1956.. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. dac\ lumina este de intensitate slab\. În acela[i timp. 1982). atât în sol. 1956). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. uneori. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). datorit\ vernaliz\rii. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. de asemenea. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. La varza timpurie. cre[terea înceteaz\. c\p\]ânile r\mân mici. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Dup\ germinare. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. cât [i sub aspect cantitativ. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Insuficien]a cantit\]ii de ap\.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. 1998). în faza de r\sad. respectiv. cu cerin]e mari. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Lumina. cât [i în atmosfer\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor.

în limite medii. al\turi de ap\. În compara]ie cu alte plante legumicole. 4.3 kg MgO.40 kg K2O. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Irigarea prin brazde.3 kg azot. aplicat toamna sau. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. la nevoie. în ]ara noastr\. în general. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.extratimpuriu. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Reac]ia solului poate varia. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. De regul\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. profunde. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile.7 kg CaO [i 0. 03 semitârziu. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. hibrid F1 etc. Astfel. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. 10. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. provenind din str\in\tate. 02.20 kg P2O5. prim\vara.5. 1.). [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.5. recomandarea pentru sistemul de cultur\. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. N. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 120 . de[i are unele avantaje. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. 01 . Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. cât [i hibrizii F1. De asemenea.timpuriu. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. favorizând b\ltirea. forma [i m\rimea c\p\]ânii. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.1. De asemenea. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. la niveluri optime de 75-80%. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate.N. STAN. 0. Solul. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 2000).de var\.târziu. 04 . Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. anterior preg\tirii terenului. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.1.

LEGUMICULTUR| II 121 .

p\tl\gelele vinete etc. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. p\trunjel. 122 . Toamna. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. cu diferite grade de evolu]ie.) [i din grupa cepei. prin dou\ treceri. s\ se realizeze produc]ii maxime. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Locul în rota]ia culturilor. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. lobod\ de gr\din\ [. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. sfecl\ ro[ie. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. La rândul ei. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cum sunt: castrave]ii. 45 kg P2O5. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. prin fertilizarea de baz\.N. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. 210 kg K2O. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. plantele extrag din sol: 115 kg N. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Mobilizarea solului.2. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. bame. este necesar ca. situate pe terasa a doua a râurilor. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. ardeii. fasolea de gr\din\ [i cartofii. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.). toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. N. etc. castrave]i.a.6. Preg\tirea solului. de tipul solurilor aluviale. care au boli [i d\un\tori comuni. ferite de curen]i reci.1. tomatele.2. dovleceii.8. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. p\stârnac. În leg\tur\ cu aceasta. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. la 8-10 cm adâncime. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. expuse la soare. Tehnologia de cultivare 10.6. MUNTEANU 10. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. STAN.1. ]elin\.1. Fertilizarea de baz\. imediat dup\ nivelare. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.

prim\vara devreme. Astfel. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2 în agregat cu tractorul U-650M. se folosesc doze orientative. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2%).a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. inclusiv modelarea solului pentru ca. dup\ care se face modelarea. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.8 sau 123 . Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. 60 g superfosfat [i 12. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.5 g sare potasic\ la m2. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. cu suprafe]e mici. În cazul gospod\riilor popula]iilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). În cazul verzei timpurii. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.

Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.8.N. în cantitate de 3-4 litri/ha. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene.2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.5). acest erbicid fiind foarte volatil. acestea se vor executa dup\ plantare. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. în acela[i mod ca [i Treflanul. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. prim\vara. Erbicidarea.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Terenul fiind modelat. pe rigole. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. astfel modelat. respectiv 15 g/m2. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. solul. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. STAN. [i de aceast\ dat\. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. pr\fuirea cu 124 . în cazul gospod\riilor popula]iei. N. deoarece. înainte de sem\nat. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. MUNTEANU MMS-4.tratamentul chimic. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . modelarea se execut\ tot din toamn\. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Preg\tirea semin]elor. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. la adâncimea de 5-8 cm. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. . iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. echipat cu rari]e. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni.8.

prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. 1986). folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). folosind rama de sem\nat. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin împr\[tiere. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. . Tabelul 10. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. se taseaz\. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. în vederea gr\birii germina]iei. se ud\ cu 125 . sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile.stimularea semin]elor.3. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.5% timp de 10-12 ore. Producerea r\sadurilor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.

04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06-15.5 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05-15.05-20.05 20.01-10.06-15.02-05.07-30.06-25.06 15.03 01.03-30.04 20.05-25.05-05.3 0.05 20.3 0.4).5-2.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .06 05.04-15.06 01.3 0.3 0.06 01. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-30.06-10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.04 01.N.06-20.03 01.3 0.06 01.05-05.05-15.05-25.6 0.06-10.06 30.06-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0.05 - 01.3 0.04-10.06-10. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.05-05.04-20.06 05.0 0.03-30.3 0.06 20.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.3 0.04 01.05 01.05-20.5 0.07 15.07 - 20.8-1 0.06-20.07 05.4-0.02 plant\rii 5.07 10.0-2.06 - 25.3 0.4-0.05 01.4 1.3 0.07 10.07-15.02 15.06-10.06 20.07 10.06-25.04-10.07 01.05 15.05 15.04-05.03 25.07 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.01-5.05-15.4 1.05 15.3 0.03 10.05 25.05-10.05-15.03-15.05 20.02 15.01-15. N.02-10.03-5.06-15.05 15.3 0.3 0.06-10. STAN. Tabelul 10.05 25.4-0.05 15.5-0.0 0.05-05.

127 . sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).05%. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.5.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. pentru combaterea afidelor.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. În momentul plant\rii. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Tabelul 10.dirijarea temperaturii. . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\..efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. . prin coborârea temperaturii la 4-60C.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Dithane M-45 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . în cuburi nutritive.2%.05%. la semnalarea stacului. Sandofan C WP 0.3%. . 200 g superfosfat. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Turdacupral 50 PU 0. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.4%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.4%.2%.1% (Costache M. de culoare verde-închis. Onevos 33 EC 0. 1987). la 8-10 zile de la repicat. folosind 300 g azotat de amoniu. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 500 g sulfat de potasiu. Divipan 100 EC 0. [i colab. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.1% sau Sinoratox 35 EC 0.25%. Actelic 50 EC 0. Perozin B 75 WP 0. . conform datelor din tabelul 10.

Lucr\rile de îngrijire. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. la 5-6 zile de la plantare. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. cu r\sad de aceea[i vârst\. 10. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. STAN. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În timpul perioadei de vegeta]ie. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. aplicând 4-5 ud\ri. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. soi [i calitate. umidit\]ii [i aerisirii.3 .3). Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Fig.67 plante la m2. cele alungite. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte.55 plante pe m2. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.N. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Dac\ este necesar. Completarea golurilor se face manual. distribuindu-se circa 0. revin 5. N. Pe fiecare strat în\l]at. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. revenind 6. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. odat\ cu executarea plant\rii. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.5-1 litru ap\ la plant\. Tot din acest motiv. 128 . 200250 m3/ha. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate.

C\p\]ânile se recolteaz\ manual. e[alonat în 3-4 reprize. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.7). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. [i de 1-2 ori manual.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. igien\ cultural\. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. în faza de formare a c\p\]ânii. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha.6 [i 10. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.15%. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Tabelul 10. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. În cazul culturilor pentru consum. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. cu fermitate evident\. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Oxiclorur\ de cupru 0.5%)** 129 . bine învelite. pe rând. În gospod\riile popula]iei. Calendaristic. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. ca adeziv. în func]ie de zon\. pe o adâncime de 50-60 cm. soi [i epoca de înfiin]are. prin t\iere cu cu]itul. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Dac\ este nevoie. Produc]ia este de 15-20 t/ha. sub primele 3-4 frunze exterioare. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. eliminarea plantelor atacate). dar peste 350-500 grame. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului.

Rovral 0.3% sau Dithane M-45 0.2%. ar\tura adânc\ de toamn\.5%.25%) Igien\ cultural\. ar\tura adânc\ din toamn\. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.2%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). tratamente. dezinfec]ia amestecului nutritiv. dezinfec]ia amestecului nutritiv. sin P. distrugerea resturilor vegetale. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. Manzate 0.15%. Benagro 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.1% sau Fundazol 0.1%) Rota]ia culturilor.15-0. Nemispor 0. în special la culturile semincere (Daconil 0.5%) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. 0.25%. Mycodifol 0. evitarea terenurilor ude [i acide.25%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.N. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.2%. Brave 500 0. igien\ cultural\. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.10. igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor.1% sau Sumilex 0.15%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Tiuram 0. Ronilan 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Miltox 0.6 .2%. igien\ cultural\. Curzate plus T 0. igien\ cultural\.4%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.2%. Fundazol 0.1%.1%. N. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.2%.4-0. tratarea culturilor (Perozin 0. Merpan 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.2% sau Perozin 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.1%.5%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.3%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.1%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Nemispor. STAN. igiena cultural\. Benagro 0. folosirea de soiuri rezistente. tratarea culturilor (Benlate 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ de toamn\.2%. Captadin 0.05-0. Topsin M 0. Benlate 0. combaterea insectelor vectoare. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.1%. ca adeziv 130 .

2% etc. Fernos 50 WP 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0.2%. Thuringin 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.4%.04%. plantarea în câmp cât mai devreme. Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.1%.2%. Carbaril 50 WP 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.2%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.4%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. r\saduri s\n\toase [i viguroase. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%.04%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.1%. igien\ cultural\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Clorofos 75 PS 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.2% etc. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Dipterex 80 PS 0.).15%. Decis 25 EC 0.05%).05%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Diazinon 60 EC 0.15%. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%.4%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.05% etc. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Zolone 35 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.1%.4%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Metathion 50 EC 0.4%. Triclorofon 80 PS 0.05%. Sumithion 50 EC 0.15%. Basudin 60 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.15%. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%) Igien\ cultural\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15% etc. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.05%. combatere biologic\ 131 .15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. Ambuch 25 EC 0.15%.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Dipterex 80 PS 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15%. Actel[lic 25 EC 0. Clorofos 75 PS 0.

MUNTEANU Tabelul 10. p\trunjel.. Zolone 35 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.1%. profund [i bogat în humus. Folithion 50 EC 0. Metation 50 EC 0. cât [i în atmosfer\. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.) [i cele din grupa cepei. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. Hostathion 40 EC 0. Decis 25 EC 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0.1% etc. care pierd repede apa. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). ca adeziv 10.4%.2.15%.05%.N. fasolea de gr\din\ [i bobul. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. bine nivelat. N. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. De aceea se alege un teren plan.2%. plantele extrag din sol: 84 kg N. STAN. Ca urmare. 1985). Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.1. Carbetox 37 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. 20 kg P2O5. p\stârnac. Sinoratox 35 EC 0. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Preg\tirea solului.01% etc.7 . ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. imediat dup\ nivelarea de exploatare. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . ]elin\ etc. igien\ cultural\. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Ripcord 40 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).2%. ridichi.15% . Decis 25 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Zolone 30 WP 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. 75 kg K2O.15%. toamna. Fertilizarea de baz\. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Sumithion 50 EC 0. la nivelul în\l]imii plantelor. deosebit de periculo[i.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.1%.6. Cultura de var\ Alegerea terenului. în cele mai bune condi]ii. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.4%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.04%. tratamente (Birlane 10 G 0.

]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. se ud\. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.3. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Producerea r\sadurilor. înainte de plantare cu 10-14 zile. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. echipat cu corpuri de rari]e. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. odat\ cu modelarea propriu-zis\. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\.2. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Varza de var\. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. sau cu DR-5. în solarii neînc\lzite. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul.2). urmând ca. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ sem\nat. rigolele s\ fie adâncite. Modelarea solului. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Erbicidarea. Astfel.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. irigându-se de mai multe ori. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se folosesc doze orientative. în 2-3 reprize (15-20 martie. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. la 5x5 cm. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.2. utilizând rama de sem\nat. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.

N. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. 4 g/m2. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.5-1 litru ap\ la plant\. iar în gospod\riile popula]iei manual. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).5 plante la m2. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.4). dup\ care se mocirlesc. N. distribuindu-se circa 0. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Fig. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. înl\turarea vârfului pivotului.4 . în 2-3 etape. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. revenind o desime de circa 5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. cu specificarea c\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. 134 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 10. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat.4). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în func]ie de umiditatea solului. STAN. La r\sadurile nerepicate.

destul de periculo[i. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\.. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. spanac. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine.1. Produc]ia este de 20-35 t/ha. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. orz de toamn\. apa s\ se infiltreze în adâncime. seara. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. în condi]ii optime de tehnologie. Recoltarea se execut\. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. secar\ mas\ verde etc. a unor epoci intermediare. a[a cum s-a ar\tat. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. în general. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. În acest scop. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. ceap\ [i usturoi pentru stufat. de 1-2 ori între plante pe rând. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. adic\. la nevoie. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. pân\ la cre[terea temperaturii. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. manual. peste 1 kg/bucat\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. Celelalte lucr\ri de între]inere. Locul în rota]ia culturilor. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. 135 . borceag. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Datorit\ d\un\torilor. se efectueaz\ ca la varza timpurie. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. În schimb. care sunt mult mai uniforme. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. de regul\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. dar. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. c\p\]ânile sunt mult mai mari. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. 10. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. astfel ca. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. de 3-4 ori între rânduri. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. [i manual.3.

]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. se afâneaz\. Producerea r\sadurilor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Bala[a. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.5). cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. 4 g/m2. deoarece r\sadul nu se repic\. 136 . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în vârst\ de 40 zile. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m.N. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. utilizând rama de sem\nat. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. dac\ este nevoie. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. permeabil. la varza timpurie. 10. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. se dezinfecteaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. f\r\ gre[uri [i coame. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ rar. Pentru gospod\riile popula]iei. 50 kg P2O5. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Dup\ sem\nat se ud\. se m\run]e[te [i se niveleaz\. MUNTEANU Vara. 1969. 1973). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. fertil. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. STAN. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. gr\pându-se concomitent. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.000 plante la ha (fig.000 . N.50. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.

dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.LEGUMICULTUR| II Fig. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 10.5 . asem\n\toare cu cele de la varza de var\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. .1. în general. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.4. concomitent. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. revenind o densitate de 4 plante/m2. recoltarea se poate realiza mecanizat.nu se mai face modelarea. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . 137 . Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. 10. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.6.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.

la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. .6. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. în general. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. iau apa din adâncime. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. ata[at la sem\n\toare.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. STAN. 10. printr-o greblare u[oar\. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Culturile premerg\toare. .Se face r\ritul plantelor. ardeii. 1969). ob]inute prin sem\natul direct în câmp. în luna ianuarie). folosindu-se 0. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. l\sându-le pe cele mai viguroase. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Producerea r\sadurilor. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. R\sadul se produce. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. de preferin]\. SUP-21 sau Saxonia-270. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate.N. cu unele deosebiri. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. l\sându-se între plante 10 cm.5. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . dup\ s\pat. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. o bun\ premerg\toare (Maier. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. în agregat cu tractorul L-445. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. produc]iile fiind acelea[i. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. salata. Astfel. având un sistem radicular mai profund. în func]ie de zona de cultur\. Dat fiind specificul intensiv. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\.1. N. castrave]ii.

3). sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. repicat la cuburi nutritive. În acest scop. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).L. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.4 sau FPP-1.L. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.8). Instalarea ad\postului. Buz\u (1984) . O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.C. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.P.L. cu 10-12 zile înainte de plantare. imediat ce terenul permite. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. (1980). 6-80C.4).F.C.-S. înc\ din toamn\.65-70 zile. Di]u [i colab. Vâlceanu [i colab.F. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. 10-120C dup\ repicare noaptea. 60 zile. 139 . gr\parea terenului. Dup\ 35-45 zile. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. se execut\ dezinfec]ia solului.C.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. În cazul tunelelor joase de polietilen\. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. în ghivece sau cuburi nutritive. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. I. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. Prim\vara. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).6 m). conform schemei de înfiin]are a culturii. Dirijarea factorilor de mediu. Preg\tirea terenului. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.8) modificat\ ([asiu de 2. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. iar I. 16-180C pân\ la repicare. echipat cu rari]e.

realizând o densitate de 50. asigurând o densitate de 57. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.-S.a. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.N. Ceau[escu [i colab. elaborat\ de I. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.L. implicit.C. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. De regul\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.000 [i respectiv 60.L. pe brazde u[or ridicate.L.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. folosind schema 57+46+94+57 cm.C. Cobâla[ [i colab. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 1981.C.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. (cu l\]imea de 5. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.F. Tot pentru tunele joase.6) În ad\posturile joase. 1984). cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 10.P.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.40 m). trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. dar în zona de nord-est. realizând densit\]i de 57. F. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. STAN. 10. în solariile bloc. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. densit\]i de înfiin]are a culturii. 1984). (1969. MUNTEANU Înfiin]area culturii.000 plante la hectar. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.000 plante la hectar. densit\]ile recomandate sunt de 57. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. la distan]a 30x30 cm.000 plante în solariile tunel (fig.000 plante la hectar. Buz\u. C. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.000).F. de tipul de ad\post.F. de condi]iile meteorologice.C. N. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. pentru solariile tip I.. În condi]iile din sudul ]\rii. 140 .000 plante la hectar (I.000 plante la hectar. Buz\u (1981). la plantare.L. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.S. 1978. Densitatea poate fi mai mare (90. a. 10. M\nescu (1972) recomand\. irigarea prin brazd\ a culturii [.P. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. atât în solariile bloc.C.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.P.C. Vidra [i S. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Buz\u. asigurând circa 53. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. Tehnologia cadru. 1981). înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. folosirea intensiv\ a terenului. Maier [i colab. 25 a III-a.7). Maier(1969) recomand\. L.L. realizând o densitate de 85.L. 10.000-110. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.

Înainte de plantare. în cuiburi sau în rigole. r\sadurile vor fi bine udate.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Udarea în 141 . 10. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.LEGUMICULTUR| II a b Fig.6 .F. tasând bine solul.L.C.

N. Pentru cultura de varz\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. posibilit\]ile reduse de aerisire). Din aceste considerente. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. acoperirea cu folie de polietilen\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. comparativ cu serele din sticl\. N. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). de exemplu. În acela[i timp. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. lipsa agentului termic. 10-7 . a b Fig.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 142 . reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Dac\ totu[i este nevoie. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). STAN. În acela[i timp.

1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C.-S.8 .F. 10.L.LEGUMICULTUR| II a b Fig. Buz\u. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .L.C.P. În cazul temperaturilor prea mari. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.

În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.C. 1984). 10. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.-S. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.F. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.P. uneori. Se aplic\.C. ori folosind motocultorul. cu care ocazie se refac rigolele de udare. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. aerisirea se face în intervale scurte de timp. în func]ie de dotarea tehnic\. La nevoie. spre sfâr[itul perioadei. buha verzei (Mamestra brassicae). Buz\u. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. (I.F. 6-9 ud\ri. La tunelele joase. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.N. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). – S. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. în func]ie de condi]iile de mediu. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice.L. molia verzei (Plutella brassicae). Lucr\rile de îngrijire.C. STAN. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. folosind ma[ini [i aparate specifice. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. melcii f\r\ cochilie (Lymax). 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.L. cu norme de 200-300 m3/ha.9 . la ambele tipuri constructive.P. N. 144 .L. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.L. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.A. Fig. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol.C. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).U. de regul\ prin brazde. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. Buz\u. De asemenea. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.

2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 1969. Maier. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Importan]a culturii Varza ro[ie. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Familia Cruciferae 10. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.10). se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. 1965. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. capitata L. de gustul mai apetisant.2. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1969. f. 10.3. 10. în teren neprotejat. 1973).2. 10. 145 . se mai poate folosi la prepararea unor conserve. aceea[i ca la varza alb\. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10.2. De obicei.1. în toate zonele legumicole. eventual. 1986).LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. simple sau asortate. practic. 1978. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. din mai pân\ în iunie.2. de asemenea. rubra L. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Radu.

Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. necesit\ soluri mijlocii. Plantele sunt foarte viguroase. 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de exemplu. practic. Acest soi este tardiv.6. conform cerin]elor pie]ei. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. reavene [i fertile. de culoare violet\ [i foarte îndesate. de obicei.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.aspectul general antocianului în celule.5. înc\ din perioada 1950-1960. cu c\p\]âni globulos-alungite. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în Europa. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. MUNTEANU 10. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. profunde. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. ca varz\ târzie (de toamn\). 10. 10. 146 .N. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.2. datorit\ prezen]ei Fig.10 . al plantei. 2 . N.4. STAN.2. lumina joac\ un rol relativ redus.Varza ro[ie: 1 . dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). de origine german\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. dar în ultimul timp nu este de neglijat.2. Temperatura. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). În România s-au cultivat câteva soiuri. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.

000 plante/ha. Ca urmare. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri.2).LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. realizându-se o densitate de 55.000-60. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pe fiecare strat în\l]at. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.000 plante la ha (fig. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Fig. 10. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. orientativ. Înfiin]area culturii. determinat\ prin cartarea agrochimic\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.11). cultura târzie. 10. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. ceea ce asigur\ o densitate de 55.11 . Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.

3. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. MUNTEANU sare potasic\.3. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. cultura este practic necunoscut\. bullata D. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. în secolele XVIII-XIX.1. în secolul al XVI-lea. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. STAN.3. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. var. sin.N. 10.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.C. La noi în ]ar\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. În România. 10. atât în anul întâi. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. dar pe suprafe]e relativ mici. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. 10. cât [i în anul al doilea (fig. în vederea consumului în stare proasp\t\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\.2. 148 . Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. sabauda L. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.12). ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Familia Cruciferae 10. N. Datorit\ fine]ii.

este semitardiv.LEGUMICULTUR| II Fig.C.frunza din partea superioar\ a rozetei. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Vidra. 3 . condi]iile de sol. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. la nivel optim. la circa 15 ani.aspect general. crocan]\ [i gust pl\cut.4.5. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 10. cu foliajul verde închis.3. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Acesta a fost creat la I. 10.F. 149 . soiul românesc Marilena. De aceea. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.Varza crea]\: 1 . 2 . Aceast\ varietate este alogam\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu polenizare entomofil\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.L. 1985). 10.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.12 . cu ridic\turi convexe. se vor asigura. fiind moi. chiar ro[ie-violacee. se cer asigurate. la care s-a ad\ugat. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. la cultivarele mai noi. 4 . C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. fr\gezime. cu prioritate.c\p\]âna.3.

realizându-se o densitate de 55. 10. soi [i epoca de recoltat.000 plante la ha. în func]ie de zon\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. MUNTEANU 10.13). de var\ sau de toamn\. cel mai mult. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. N. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Fig. în variantele de cultur\ timpurie. acolo unde se cultiv\ [i. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.000-55.000 plante la ha (fig. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\.N. realizându-se o densitate de 50.13 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.6. Alegerea terenului. 10. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). având în vedere [i soiurile folosite. Locul în rota]ia culturilor. 150 .3. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. La noi în ]ar\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. STAN. se practic\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.

întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. dar mai ales în vestul Europei. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.14). Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. pân\ toamna târziu.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Calendaristic. gemmifera D. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 6-7% glucide. care reprezint\ partea comestibil\. verzi[oare în unt. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.a. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. Eventual.4. Familia Cruciferae 10. fiind de 20-40 t/ha. var.5% substan]e proteice. formate în axila frunzelor.C. 10. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 10.3. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. cu 2-3 zile înainte de recoltare. are niveluri mult mai ridicate.a. 151 . Valoare alimentar\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. în principiu. s\ruri minerale. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. 10.4.4. dup\ ce se ridic\ roua.1. ierboas\ în faza tân\r\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.2-3. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. vitamine [. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.2. 10.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. verzi[oare pane [. 3.

Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. 1969). Atât din verzi[oare. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. În zona apical\. STAN. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. cu masa variind între 10-30 g. dar mai ales. grosimea tulpinii. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. de care depind num\rul. pu]in mai rotunjit. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. mai ales în 152 . dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.plant\ cu tulpin\ `nalt\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.Varza de Bruxelles: 1 . MUNTEANU Fig.4. u[or oblic\ în jos. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ joas\. Florile.4. Tulpina este erect\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat.14 . în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.N. N. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. 10. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. din aceast\ cauz\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. 10. cât [i din mugurele terminal. 2 . Frunzele sunt pe]iolate. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.

cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.4. verzi[oarele sunt mari. Astfel. datorit\ masei vegetative. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i.5. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. la sfâr[itul lunii mai. Preg\tirea solului..4. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 10. profund. mai ales. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. tulpina de 70-80 cm. Marinescu N. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). 1971). cu vigoare medie spre mare. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. în caz de vânturi puternice. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pe cât posibil. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. fertil [i semiargilos. solul trebuie s\ fie bine structurat. Prim\vara. De asemenea. Vernalizarea.6. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 10. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. În caz de secet\. care este tardiv (180-200 zile). Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. nivelarea de exploatare.. deschiderea rigolelor pentru 153 . Toamna. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare.

r\sadurile sunt bune de plantat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. .N. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. 10. N. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. R\sadurile nu se repic\.000 plante la ha (fig. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). amenajate în câmp. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 40.15). modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. MUNTEANU modelat solul.15 . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. STAN. Producerea r\sadurilor.

Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. var. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.1. o bun\ comercializare pe pia]\. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. 10.2. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. salate fierte – folosite ca garnitur\. e[alonat.o. silvestris). fiind..C. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. . când verzi[oarele sunt bine formate. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10. supe. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. în a doua jum\tate a lunii septembrie. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.5.1992). prin ruperea cu mâna. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. La prima exist\ câteva variante tehnice. Beceanu (1995). Familia Cruciferae 10. 1977. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. 1992). Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. pân\ spre vârful tulpinilor. soteuri sau piureuri. 1967. Celelalte lucr\ri de între]inere.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). citat de Savi]chi [i colab. citat de Savi]chi [i colab. în acest sens. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.5. pe baza unui larg studiu bibliografic. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. pân\ la 10-12 t/ha. acephala D. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. în func]ie de cerin]ele pie]ei.

asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. pe]iolate.16). Pe axul principal.3. Frunzele sunt simple. STAN.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Este o plant\ bienal\. Florile. iar uneori pestri]. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. dispuse altern [i distan]at între ele. în func]ie de soi. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. dar superficial. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. 10. Limbul frunzelor poate fi lirat.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Tulpina este cilindric\. 10. Astfel. violaceu.16 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. frunzele pot fi colorate în verde. se pot forma ramuri scurte.N. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. penat lobat. mari.plant\ cu tulpina `nalt\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Formele pentru furaj au frunzele netede. 156 . cuprinse între 120-150 cm. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. brun-violet. MUNTEANU [i cultivat\. cu polenizare entomofil\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.5. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. din mugurii axilari. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. N. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. cu în\l]imi variabile. 2 .

ca [i varza de Bruxelles. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. oleracea.5. Apa este.4. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. de culoare verde. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. 10. 10. [i în cazul verzei pentru frunze.5.LEGUMICULTUR| II 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. 10. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.5. dar [i ro[ieviolacee.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. pentru temperatur\.6. Esen]ial. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). mai ales în gospod\riile familiale. care au frunza aproximativ neted\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. suprafa]a foliar\ mare. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Portul s\u înalt. 157 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.

6%. sin. elastice [i turgescente. STAN. K 420 mg/100 g.17 . cauliflora (Alef). Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.a. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. B1. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. PP.9% (din care celuloz\ 1%). pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. lipide 0. var. pane. MUNTEANU Fig 10. denumit\ impropriu inflorescen]\. salate cu unt.N. (1975). Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.a. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. glucide 3. [i C 60 mg/100 g.6. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. CONOPIDA Brussica oleracea L. proteine 2. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.8%.3%.6. Brassica oleracea L. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. var. N. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. În ambele cazuri. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\.1. [. botrytis Familia Cruciferae 10. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Aceasta se consum\ marinat\. 10. mai mult murat\. ciorbe. care sunt mai tinere. sufleuri [. B2. (1984). vitaminele A. botrytis subvar. citat de Ceau[escu [i colab.. Dup\ Mincu [i colab. 158 . Ca 25 mg/100 g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.

De altfel. conopida nem]easc\. în Fran]a. în mare m\sur\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. [i ast\zi se cunosc denumiri.3. apoi Italia. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. 159 . dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. cum ar fi: conopida italiana. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. În }\rile Române. de unde s-a r\spândit în Olanda. R\d\cina este pivotant\. alb\. ierboas\. 2000). groase. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. g\lbuie. scurt\. care are ca origini varza s\lbatic\.2. c\rnoase. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. mai ales în jurul ora[elor. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. 1986). Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. din care. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. tare ca [i la varza alb\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Tulpina principal\ este cilindric\. 42 mii ha.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. B. conopida de Cornwall [.10. foarte îndesit ramificat\. denumit\ Brassica cretica Sam. în culturi timpurii sau tardive. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. Anglia. incomplet evoluat\. În prezent. 10. la compromiterea recoltei. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha.a.18). fraged\ [i dulce. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. bogat ramificat\. scurt\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.6. Germania [i alte ]\ri. 10. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. în mod evident.6.

Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.oleracea. cu nuan]e cenu[ii. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Florile actinomorfe. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. practic. dar sunt mai mici. la unele soiuri. Culoarea poate fi verde-deschis. un criteriu de identificare a soiurilor. sesile sau scurt pe]iolate. cu ramuri groase (la soiurile târzii). Astfel. erect\ sau oblic\. tetramere. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. cu marginea fin din]at\. groas\. La un moment dat. verde-închis. fin din]at\ ori u[or sinuat\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). N. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. frunzele au limbul oval – alungit. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. cu marginea întreag\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. polenizarea este indirect\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. nervura principal\ este sub]ire.18 . Frunzele sunt simple. de 1. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. conopida fiind o plant\ alogam\. În faza de r\sad. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. iar în stadiul de c\p\]ân\. la altele. De[i florile sunt hermafrodite. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. albastre sau violete. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. 10. 160 .N. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. nervura principal\ este foarte lat\. hermafrodite. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. de asemenea. Conopida este. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. La înflorire. STAN. Polenizarea este entomofil\.

Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna).LEGUMICULTUR| II 10. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Un exces de ap\ provoac\ 161 . în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Apa. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. nici nu mai formeaz\ flori. care î[i pierd turgescen]a. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. În aceast\ direc]ie. cantitativ. în cea mai mare parte. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. de velur sau bob m\runt de orez. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. o lung\ perioada de timp. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.4. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. devin laxe. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). de[i. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. 1969). astfel afectat. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. dac\ sunt bine c\lite. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. factorii major implica]i sunt temperatura. care.6. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. de multe ori. Pe acest ]esut. care se reface foarte greu. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. cu c\p\]ânile formate. temperaturile sc\zute de 4-80C. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. identice cu cele ale verzei. Conopida de toamn\. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. care diminueaz\ valoarea comercial\. care. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. apa [i elementele nutritive. Tot în faza de c\p\]ân\. unde cap\t\ culoarea verde. Temperaturile ridicate. determin\ spargerea celulelor. cumulate cu seceta prelungit\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof.

a[a cum se întâmpl\ la varz\. STAN. un exces (moderat) de ap\. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. chiar u[or violacee. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În ceea ce prive[te azotul. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. de asemenea.N. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. 1979). în mod special. d\un\tor pentru c\. de o cantitate mare de lumin\. N. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. 1978). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Excesul de ap\ este. în mod evident. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. de[i nu au dreptate în totalitate. corespunz\toare terenurilor bine însorite. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. cultura are nevoie. Din aceast\ cauz\. este important de reamintit c\ 162 . r\sfirate. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. în general. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. În privin]a elementelor minerale. Alungirea r\sadului. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. În câmp sau spa]ii protejate. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Lumina. întârzierea recoltei. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. altfel. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Le Bouhec. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. A[a cum s-a mai ar\tat. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. determin\. De asemenea. num\rul de frunze este mai redus. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În timpul vegeta]iei. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. În termeni gr\din\re[ti. de asemenea. plantele se alungesc. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. În acela[i timp. 1969. În faza de r\sad. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului.

Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.2–7. reci [i umede.5. provenit\ din grupa Erfurt). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.6. Locul în rota]ia culturilor. Alpha (pentru câmp. cu diferite grade de evolu]ie. Sunt contraindicate solurile grele. De exemplu. maz\rea de gr\din\. în cantit\]i prea mari. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tipul ecologic de iarn\. spanac etc. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. La rândul ei. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). 163 .1. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. De asemenea.6. pe terenuri ad\postite. cernoziomuri levigate. uneori pentru ser\). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.LEGUMICULTUR| II acesta. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. de toamn\ [i de iarn\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Tehnologia de cultivare 10. de[i nu este prea bogat. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. b. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. salat\. grupa Giant (din Italia). castrave]i. pân\ la minus 100C. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. bobul etc. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. 10. c. La noi în ]ar\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. mai ales în prim\verile secetoase. 10. sortimentul.6. din care multe sunt hibride. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.8).6.8). cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6.

MUNTEANU 164 .N. STAN. N.

revenind o densitate de 66. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. ca [i la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la hectar (fig. în vârst\ de 40-45 zile. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. astfel. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.19). în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. cultura de conopid\ 165 . În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. În ferme. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Fig 10. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.000 – 75.445. cu udare individual\ a acestuia. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ.600 plante/ha).600 plante /ha. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.19 . revin aproximativ 66. Completarea golurilor se face manual. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. la 4–5 zile dup\ plantare. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.

la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. fragede [i pl\cute la gust. Înainte de recoltare. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. se execut\ o udare u[oar\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. în func]ie de starea de umiditate a solului. în func]ie de regimul de precipita]ii. aplicându-se. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. STAN. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Recoltarea se efectueaz\ manual. albe. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. În gospod\riile popula]iei. cu circa dou\ zile. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. 166 . În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. norma de udare se m\re[te. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. f\r\ a-l r\ci prea mult. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Calendaristic. în perioada de formare a c\p\]ânilor. N. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. care asigur\ o umiditate constant\ în sol.N. în circa 2 – 4 etape. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Produc]ia variaz\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. fiind între 15 [i 25 t/ha. Dac\ este nevoie. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. pân\ la 5-6 ud\ri. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. pân\ la 15 – 20 iulie. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. De regul\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. cu cantit\]i moderate de ap\.

asigurând o densitate de 45. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. la adâncimea de 20–22 cm. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.LEGUMICULTUR| II 10. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.2. în func]ie de zon\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. cu l\]imea la coronament de 104 cm. secar\ mas\ verde etc. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. spanac. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. ceap\ pentru stufat etc). Vara. 167 . numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).6. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. spanac. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.000 – 50. ceap\ [i usturoi pentru stufat. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. În cazul în care solul este u[or acid. Pe fiecare strat în\l]at. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\.20). Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Producerea r\sadurilor.6. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. prin ata[area unei grape stelate. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. dac\ este nevoie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. Locul `n rota]ia culturilor. în vârst\ de 45 – 55 zile. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. De asemenea. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în nici un caz acid\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. în func]ie de gradul de aciditate. din punct de vedere al structurii. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. cartofi timpuri etc. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie.000 plante la hectar (fig 10.. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Celelalte lucr\ri aplicate. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în perioadele secetoase din timpul verii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.

noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Lucr\rile de îngrijire. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. STAN. MUNTEANU Fig.000 plante la ha. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. în perioadele secetoase din timpul verii.20 . În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În timpul perioadei de vegeta]ie. când plantele [i-au revenit. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. la cultura de conopid\ de toamn\. seara. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În faza form\rii c\p\]ânilor. pân\ 168 . Dac\ este nevoie. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. realizând o densitate de circa 55. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. N. 10. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. dup\ care se depoziteaz\ temporar.N. ac]ionat\ de tractorul L-445. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În gospod\riile popula]iei. În timpul vegeta]iei. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. în func]ie de regimul de precipita]ii.

L. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. atât în ciclul de prim\var\. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Löbl [i colab. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.5 kg b\legar [i 10 l ap\). de asemenea. pericolul vernaliz\rii [.C. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. 10. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). Sem\natul nu se va face prea des.000 [i 30. 169 .a. 1974. Producerea r\sadurilor. O bun\ fertilizare se poate realiza. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Pentru Câmpia Dun\rii. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. – S. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Infiin]area culturii. respectiv cu 40. În faza de r\sad.). Buz\u. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. Pentru ciclul al II-lea. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. alungindu-se foarte repede.C. 1972). pân\ la plantare. Salter. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. reduce faza de c\p\]ân\. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai.6. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. (1962. 1974). astfel ca. unde sem\natul se face în luna ianuarie. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.F. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. 1977). în faza de cotiledoane.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. epocii [i ciclului de cultur\. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.000 plante la hectar. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.6. asem\n\tor culturii de câmp.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. variind intre 18 [i 30 t/ha. De aceea. 1981). se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. plantele se vor c\li foarte bine. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.L.P. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Dup\ r\s\rire. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.

Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. în rânduri. Principalii factori de mediu se regleaz\. de 33.P. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.23).000 plante/ha (fig. N. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.N.. realizând o densitate de 28. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. 1981).21 . folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. realizându-se o densitate de 40. Reglarea regimului factorilor de mediu. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. în general.L.F. STAN. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. 10. La aceea[i schem\. asem\n\tor culturii de varz\. este deosebit de sensibil\ la secet\. de asemenea.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. în faza de c\p\]ân\. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. – S.000 plante/ha. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.000 plante la hectar (I. Fa]\ de varz\.22). realizându-se o densitate de circa 33. conform schemei din figura 10. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. De asemenea. În plus. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. asigurând o densitate. 10. 10. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.C. Buz\u. conopida.L.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.C. MUNTEANU În solariile bloc. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.10. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. determinând încetarea în cre[tere.24. 170 . 1980). în faza de c\p\]ân\.21). Fig.

LEGUMICULTUR| II Fig. 10.23 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 .

reglarea factorilor temperatur\. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.P. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.. N. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. 1970.6. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Lucr\rile de îngrijire. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. 1973) 172 . folosind temperaturi sc\zute. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. 1973). Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. STAN.000 [i 80. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. 10.6.-S. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. de exemplu. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.L. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.000 de fire la hectar. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. modificat) Ca [i la varz\. Producerea r\sadurilor. Mamestra brassicae). 1980). Se planific\ între 50. 1981.N.4. 10.L. MUNTEANU Fig. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.F.C. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. citat de Ceu[escu [i colab. În continuare. Buz\u. în func]ie de soi.C. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. specific\ soiului.

cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. recoltarea se face e[alonat. corespunz\tor epocilor de plantare. vor avea o densitate mai mare [i invers. aerisirea va fi aproape permanent\. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Recoltarea. dac\ s-au format c\p\]ânile. soiurile mai pu]in viguroase. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. afânarea solului prin pra[ile. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. irigarea. Înfiin]area culturii. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. 1973). uniformitatea. Sera. la densitatea de circa 50. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. 10. În plus. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. prin caracteristicile sale constructive. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar (fig.000 plante la hectar. 10. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. În general. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Astfel. prin cretizarea geamurilor. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. în perioada de insola]ie.25) Fig.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. care s\ asigure densit\]i variind între 50. 173 . În acest scop.5). frunzele se leag\ deasupra acestora. a[a cum s-a mai ar\tat. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Lucr\rile de îngrijire. Lucrarea este e[alonat\.000 [i 80. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.

7. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. “oficial”. Acest termen exist\ [i ast\zi. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. 10. B. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. 10. dar prezint\ suficiente caractere botanice. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. var. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. Se recunoa[te c\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. cymosa Lam sin. dar denume[te. în mare parte asem\n\toare cu conopida. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. fiind considerat\. N. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 1994). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). constând din l\starii floriferi.N.o. În lume. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. Broccoli este o varietate ierboas\. cunoscut\ mai ales în Italia. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. chiar dup\ 1950. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. o legum\ de lux. La noi în ]ar\. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. MUNTEANU 10. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.26). ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). 174 . italica Plenk Familia Cruciferae 10. STAN. ca [i aceasta. în mod exclusiv.1. în secolul al XX-lea (1930).3. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).2. botrytis L. broccoli este aproape necunoscut\. subvar.7. anual\. BROCCOLI Brassica oleracea var.7. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.

Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.4. formând noi buchete [. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.d. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.). 1953).o.26 – Broccoli: 1 . 10. subvar. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.7. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Limbul este. denumit\ în mod corect inflorescen]\. Soiurile mai noi.LEGUMICULTUR| II Fig. la multe soiuri. g\lbuie sau violacee.a. ameliorate ini]ial în America de Nord. Partea comestibil\. asparagoides Lam. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 10. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. var. botrytis L.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").m. dispuse pe l\starii principali. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. lirat-penat-partit. La soiurile mai vechi. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.

Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.F. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.5. 10.27. În câmpurile experimentale de la I.6. 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Soiuri La nivel mondial. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. 10. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Cu alte cuvinte.1.a. Vidra.C. STAN.6. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. în mod întâmpl\tor.N. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. ~n aceast\ faz\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. au fost studiate adev\rate colec]ii. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. N.7. exigen]ele ecologice sunt maxime.27 . Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Tehnologia de cultivare 10. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. în cultur\.7. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. În România se cultiv\. diferite soiuri. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .L. SCL Bac\u [. Fig.7.

eventual. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. de regul\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Fig. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).6.2. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. De asemenea. Recoltarea se efectueaz\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în mod e[alonat. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.7. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\.28). Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. a[a cum s-a anticipat deja. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. dar f\r\ frunzele protectoare. în cultur\. prin r\saduri de 3045 de zile. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. La cultura de broccoli asparagus. 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\.28 .5 iulie). dar poate fi [i mai redus\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . 10. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Înfiin]area culturii are loc. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).

cu gust pl\cut. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.N. H. Din punct de vedere agrofitotehnic. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .2. N. oleracea var. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. în perioada cu umiditate ridicat\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). denumit\ “varza de Pompei”. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. De asemenea.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. oleracea. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. circa o lun\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . STAN. Oleracea. sylvestris.1. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în perioada de secet\. ]elin\ [. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. adic\ 15-25 t/ha. [i bolile. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . comparativ. care este fraged\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. 10. mai ales atmosferic\. r\sadni]e [i solarii. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . 10.8. sin.8. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.). dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. cu conopida. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.a. frig\nele. ridichi. ghiveciuri.8. mânc\ruri cu carne. de exemplu.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). suculent\.în cel al guliilor. La noi în ]ar\ sunt 178 . Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. Una din aceste variet\]i. din timpul toamnei). Familia Cruciferae 10. var. soteuri. De asemenea. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). gongylodes L. GULIA Brassica oleracea var. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. respectiv B. gongyloides Lam.

formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în S. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Astfel. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.3. în faz\ de r\sad. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.Gulia. 10. de culoare verde-deschis. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma.A. În lume este larg r\spândit\. în faza reproductiv\. tuberizat\ în partea inferioar\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Lobii limbului sunt simplu. atât timpurie cât [i cea tardiv\. Tulpina (în primul an) este Fig. sferic-turtit\ sau ovat\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. În România.U. 1985). cultivate prim\vara devreme.. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Frunzele sunt simple. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Unele soiuri . La soiurile timpurii.8. dublu sau neregulat din]a]i. în acest din urm\ caz.29 . în al doilea an). lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. se comport\ ca anuale. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. comparativ cu varza. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. gulia. Aspectul general al plantei: scurt\. l\sând cicatrici mari. alterne. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. în func]ie de soi. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. limbul este eliptic. cele de la baz\ cad mai devreme. ovat sau lanceolat. bienal\ (fig. Canada [i Asia. acestea pot evolua. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. respectiv 610 ori mai mici. Limbul are m\rimea [i forma variabile. 10.29). tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. 10. r\d\cini.

Asolamentul. STAN.8.8. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate.a. N. În toate cazurile. bine structurat [i fertil. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. În acela[i timp. 180 .8. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Producerea r\sadurilor. pe de o parte.mai ales nutri]ionali .1. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). în cultur\ protejat\ [.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. elementele nutritive [i ap\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). datorit\ faptului c\ plantele. tardive.5. mai ales fa]\ de sol. Aceste cerin]e sunt justificate. În mod deosebit. pentru gulioare. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. cerin]ele sunt mai mari. a fi în cantit\]i mari. 10. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). MUNTEANU 10.4. dar suficient de reav\n. pe un fond de fertilizare organic. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.8. de regul\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Solul trebuie s\ fie mijlociu. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. de baz\. factorii de mediu .9). dar echilibrate. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. 10. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.6.N. 10. Elementele nutritive se prefer\.6. inclusiv la gulia de toamn\. iar pe de alt\ parte.

LEGUMICULTUR| II 181 .

MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. cel pu]in trei zile. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. 182 . Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Murtazov [i colab. Fig 10.4). mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Lucr\rile de îngrijire. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. la distan]a de 25 cm între plante. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.30). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.02) (tabelul 10.N. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. temperatura de 70C). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. N. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Se aplic\ 3-4 ud\ri.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. prin împr\[tiere sau în rânduri. 10. Lucrarea se execut\ manual. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. la interval de 8-10 zile. STAN. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.30 . Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.

În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. produc]ia va suferi (Bala[a. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în zona unde are loc procesul de îngro[are. R\sadurile îmb\trânite. 1973). Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. agrotehnice [i de soi. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. în func]ie de condi]iile meteorologice. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. o singur\ dat\.31). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.8. 10. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. revenind o densitate de 65. 183 .000 plante la ha (fig. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.2. La plantare. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. în acest caz. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual.6. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).000-70.

de calitate inferioar\. Guliile. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. R\sadul se produce în sera înmul]itor. cu o p\trundere superficial\ în sol. Producerea r\sadului. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. la adâncimea de 30-40 cm. MUNTEANU Fig 10. În cursul vegeta]iei.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. STAN. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. 184 .6. la cuburi sau ghivece nutritive. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). având un sistem radicular mai slab dezvoltat. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. N. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.N. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. dar pot face recoltarea mai dificil\.3. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. în func]ie de regimul de precipita]ii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. 10.31 . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.8. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. f\r\ suculen]\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii.

Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. între 15 martie . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.10 aprilie. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. în func]ie de zona de cultur\. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. 1972). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Fig 10. În perioada de r\sad.32 .32).000 plante la hectar.34. 185 .33 . mai ales în perioada iernii.33). iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. care în general va fi moderat\ (16-170C). dispuse conform schemei din figura 10. 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. 10. Înfiin]area culturii. În solariile tunel.

scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.N. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Lucr\rile de îngrijire.6. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. 1972). MUNTEANU Fig 10. N. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). STAN. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. 10. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\.4. Plantarea se face manual. produc]ia este 2025 tone la hectar. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Recoltarea. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).8. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.34 . una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. 1973). irigarea. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). 186 . Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. În cultura pur\.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

soi [i calitate. revenind o densitate de circa 33. Completarea golurilor se face manual. 10. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. ori de câte ori este nevoie. 1973).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.9. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie.36). Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura timpurie Alegere terenului. 1973). astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.1. deoarece r\sadurile nu se repic\. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. 1974).36 . preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Fig 10. Producerea r\sadurilor. Pân\ la plantare. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.000-166. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Se seam\n\ mai rar. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.000 plante la hectar (Bala[a. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. 2-3 kg. alegerea plantei premerg\toare.9.6.000 plante la hectar. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. la 4-5 zile de la plantare. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Tehnologia de cultivare 10.LEGUMICULTUR| II 10. cu r\saduri de aceea[i vârst\.8-2.3 kg. Murtazov.6. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.

10. Produc]ia este de 20-25 t/ha.6. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.2. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. în 2-3 etape. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.9. Fig 10. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. MUNTEANU Spectrum). De asemenea. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Stanhay [. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. dup\ r\rit. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. STAN.N.37 .5 cm.a. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. manual. Lucr\rile de îngrijire. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. N.) câte dou\ rânduri pe strat.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Calendaristic. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. 10. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. distan]ate la 80 cm (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. la începutul lunii iulie.37). [i în a doua parte a acestei luni. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.

.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. manual. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. în 2-3 etape.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000 plante la hectar (fig. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.se face r\ritul plantelor. l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.000-50. 10. dar cu unele deosebiri [i anume: . 1998).37).. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 193 . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.

(peponid\).) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. târâtoare. STAN. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1) Tabelul 11.N.1. 194 . Dovlecelul entomofil\. sunt plante erbacee anuale. sere. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. fiind monoice. vulgaris suprafa]\.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. convar. 1979 11. oblonga Ser. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1.1. prezint\ flori unisexuate. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. plantele Cucurbita pepo L. var. cu polenizare Giromontina Alef. ad\posturi. N. Pepenele galben Cucumis melo L. (=var. alogame. Familia Cucurbitaceae 11. cu tulpina fistuloas\. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.

modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 0. 0.35-0.2. 4. 10. 7. 3.14% zaharuri totale. În Europa. tocan\ etc. din punct de vedere alimentar. 0. produc]iile medii sunt foarte diferite. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. Olanda. citat de Ghenkov [i colab.39% SiO2. 0. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).04 mg% vitamina B1. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.07-2. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. 195 .4 milioane tone (Anuarul F. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 1. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 11.3% K2O. Varo. Spania.39-0.. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). castravetele a ajuns în Imperiul Roman. murate sau marinate). pân\ la latitudinea de 61-62°.H. Germania. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Italia etc.1.39-0.O. iar cea total\ de circa 2. Anglia [i alte ]\ri nordice. În func]ie de ]ar\. 6.58% Na2O. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 1.000 ha.26% P2O5.6% CaO..2 milioane ha.. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.7% MgO. Collumela [i al]ii.95% substan]e proteice.8% SO3.04 mg% vitamina B2).57% cenu[\. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.U. 11. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. De[i. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 1995).LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.A. 0.A.H.52% celuloz\. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.. suprafa]a cultivat\ este de 90. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. Ungaria. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). 1974).83% Cl. Pe plan mondial.. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. De la greci. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.4 milioane tone. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Polonia.

vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. ca urmare. tulpina emite r\d\cini adventive [i. astfel. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. Fig 11. 11. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. de la 0. urmate de zonele colinare. ramificat\. sunt necesare 56-70 zile.1 . din loc în loc. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.N. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab.1. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. târâtoare. trilobate sau pentalobate. acoperite cu peri[ori aspri. cu p\mânt. STAN.5 m. hr\nirea plantei devine mai activ\.3. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. N. 196 .1). 1980) Tulpina este erbacee. fistuloas\. De la r\s\rire pân\ la recoltare. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. ocupând suprafe]e diferite. MUNTEANU În ]ara noastr\. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.7 la 2.Sistemul radicular la castrave]i. sunt mari. 11. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\.. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.

numit\ melonid\. de form\ alungit\. 2 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .flori b\rb\te[ti.cârcel. dac\ polenizarea are loc. Astfel. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Dac\ polenizarea se face incomplet. favorizând apari]ia 1 . deoarece polenul este greu [i lipicios. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. care. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). La hibrizii ginoici. în func]ie de soi. 197 . fructele cresc deformate. de form\ alungit\. 3 .3 . scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. În cazul acestor hibrizi. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). o hran\ mai bogat\ în azot.flori femeie[ti. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. turtite.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 1973) (Ethrel 500 ppm). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).frunz\.2 . 11. 5 . are dimensiuni [i culori diferite (fig.2). duc la cre[terea num\rului de flori femele.3). fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. temperatur\ [i umiditate. 11.

Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. N. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.4. Peste 35°C cre[terea înceteaz\.. STAN. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la cultura în sere [i r\sadni]e. Sub 15°C. 1957). temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Din aceast\ cauz\. MUNTEANU 11. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Intensitatea optim\ a luminii. În func]ie de fenofaz\. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.1. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Astfel. plantele mor. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). 198 . este de circa 15-20 mii luc[i. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.2) Tabelul 11. în culturile de câmp. frunzele devin galben-verzui. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.N. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.

intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. castrave]ii se cultiv\.0 kg CaO [i 0. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. în special SO2.5-7. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor.5 kg P2O5. 4. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se extrag din sol circa 2.5). La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. pân\ la 0. De asemenea. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Nu sunt indicate solurile grele. `n privin]a calit\]ii luminii. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. fructele se deformeaz\ [i. pe cât este posibil. bogate în humus. cap\t\ un gust amar. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. care trebuie men]inute constant. la o ton\ de produs. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. încetarea fructific\rii. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. f\r\ exces de umiditate. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). la culturile din sere) de gunoi bine descompus.0 kg K2O. de aceea. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. avându-se în vedere c\. u[oare. în special la cultura de ser\. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. argiloase [i cele prea nisipoase.0 kg N. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. este d\un\toare castrave]ilor. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. De aceea. 1. Elementele nutritive.5 kg MgO. De asemenea. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. de obicei. în unele cazuri. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. 2. 199 . fosfor [i potasiu. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Pe de alt\ parte. afânate. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. bine drenate. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\.

se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Levina F1. STAN.1. Levina etc. Astrea F1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.4). 200 . Farbio. Obelisk. Corni[a. Levina. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Corni[on. Anka. Royal F1. pe [an] cu gunoi. 11. planta pe sol înc\lzit. Cornibac Renato. Renato F1. Select.1. Favorit etc. N. Levina. Magic.4. Florida. (cu fructul lung) [i Renato. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Cornibac. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.5. se planteaz\ în solul serei. Corni[a F1. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. pe pale de paie. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. pe balo]i. pe timpul iernii etc.6. etc.3). în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Parker. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. plantele nu se sus]in. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Record. Tabelul 11.N. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. MUNTEANU 11.

LEGUMICULTUR| II 201 .

cartoful. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. în momentul plant\rii. permeabil. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. a.5 l/ha. Indiferent de modul de cultur\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. u[or înclinat. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. astfel ca. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. în 400-500 l ap\. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. STAN. N. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1.000 plante/ha.4. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. bobul). 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.N. varza.1. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Producerea r\sadurilor. cu expozi]ie sudic\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul.6. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. 100 kg/ha P2O5. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. bogat în materie organic\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. ceapa etc.1. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. fasolea. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. În cadrul rota]iei. MUNTEANU 11. conform schemei din figura 11. Pentru cultura de toamn\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5.5). 202 . prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.

Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. în brazde de ]elin\. La pra[ila a doua. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). 30% mrani]\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Cu 7-10 zile înainte de plantare. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 203 . 30% mrani]\.4 . În a doua jum\tate a lunii martie.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Wuchsal 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.15% plus Fernos 0. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.03%.3%).1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).05% sau Ultracid-40 0.a. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. 40% turb\. mai rar.

`n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Bavistin sau Derosal 0.25. STAN.2%.Benlate.0.6). Vapam 12001500 l/ha. Dithane M-45 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.1%.15% l/plant\.2%. Shavit f. Bravo 500 . 72 ore. N. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.05%.25%.25%. cichoracearum f. Shavit F 0.5%.2%. 7-10 Turdacupral 0. când l\starii au 6-7 frunze.075.5% Captan 50 WP 0. Topas 0. Tilt 0.2%.0.05%.3%.N. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Dithane M 45 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.2%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Baycor 0.2% Mana Ripost M 0.2%.03%. Previcur 607 SL 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Mikal M 0. Bavistin sau Derosal. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Vondozeb 0.2%.05%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Rubifan 0.Benlate. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.015%. Topsin M. Quadris 0.3%. Folpan 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%.2%.35%. Bayleton 5-0.1%. cubensis) Curzate Manox 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Aliette 0.2%. a . Topsin M.2%.3%.05% Turdacupral 0.15% + Dithane M 45 .2%. Alfonat 0. Mancozeb 0. Polyram DF 0. Systhane MZ 0.25% 8-10 Morestan 0.025%. Kumulus DF 0.cucurbitae) 0. Curzate Man 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%.05% plus Mycodifol 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Odat\ cu începerea înfloririi. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Tabelul 11. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .Dazomet 500 kg/ha. Sancozeb 0. Sulf muiabil 0.4%. Vondozeb 0.

Dithane M-45 0. cu lungimea de 1.02%. Sumi7-8 Alpha 2. Shavit F 0.1% Fundazol 0.2%.2%.20.1%. Supersect 10 EC 0.03%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Fernos 50 WO 0. Nogos 50 0. Vondozeb 0.1%. Maneb 50 WP 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Ripcord 0.15%. b.15%.0.1%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . 205 .1%. Mospilan 20 SP 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Bravo 500 . Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.3%. Talstar 10 EC 0.08%.2%.2%. Fastac 0. Sumilex 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.5 EC 0.2%. Sinoratox 35 0. Polyram DF 0.04%.2% Captan 50 WP 0.05%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Unden 40 0.05% Neoron 500 EC 0.05%. Pirimor 50 WP 0.1%.2%. apoi se sorteaz\.5-1. În cazul culturii pe spalier. Divipan 100 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). 8-10 Actellic 50 EC 0. Actellic 50 EC 0. Maneb 50 WP 0. 4-5 Decis 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Calidan 0. Zineb 58 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.08%.15%.04%.1%.20.25%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Nisorun 10 WP 0.3% Captan 50 WP 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. dup\ pichetare.sp.Dezinfec]ia solului b . Metoben 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.25%.2%.2%.6 .05%.1%. Zineb 0. Diazol 60 EC 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Bavistin 0.15%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.03 %. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.1%. Folpan 0. Mirage F 0.25%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.05-0. Polacritox 0. Omite 57 EC 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.

În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. N. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. la o adâncime de 3-4 cm.5 [i fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 206 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.N. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . 11.5 . STAN. 11.6). folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. folosind rota]ia amintit\ anterior. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Fig.6 .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.începutul lunii mai.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11.

Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. dar dup\ ce s-a luat roua. deci se recolteaz\ diminea]a. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. în func]ie de soi. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. bolnave etc. când temperatura este mai sc\zut\.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. În nici un caz. Tabelul 11.7).LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. E[alonat. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. care sunt foarte fragile. în medie este de 2-4 zile. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . La culturile pe spalier.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. În momentul recolt\rii. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. în special lungimea fructelor care. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Pentru conserve. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. la soiurile de tip Cornichon. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.pentru industrializare [i 9-12 cm . fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor.

noaptea [i diminea]a). au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. 11. 1978). recoltarea se face zilnic. legume verde]uri. recoltarea se face numai manual. c. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. irigarea este cea mai important\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. MUNTEANU La culturile pe sol. 208 . În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. STAN. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. secar\ pentru mas\ verde. maz\re de gr\din\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[.6. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. N. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. recoltarea se face manual sau mecanizat. La culturile sus]inute pe spalier. 69 cm [i 9-12 cm. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). De aceea. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. orz de toamn\.2.1. la început s\pt\mânal. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\.N. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Cultura în sere Dup\ tomate. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. borceaguri. varz\ timpurie. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice.la cultura pe sol. Dintre lucr\rile de între]inere.

îngropa]i sau la suprafa]\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. de 40-50 cm lungime. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . cu fructe partenocarpice. . de circa 30 cm. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura direct în solul serei.cultura pe strat de gunoi de grajd. sem\nat în ghivece. în ultima vreme. se folosesc în ser\. afânarea profund\. . atât pe pia]a intern\. .cultur\ pe balo]i. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. În cazul culturii direct în solul serei. hibrizi ginoici (F1).LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. . în exclusivitate. cât [i pe cea extern\. dezinfectarea serei [i solului. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. preg\tirea substratului pentru plantare. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Între]inerea culturii: .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . a.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.

se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. sulfat de fier 30 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. în strat gros de 12-15 cm.5). Se administreaz\ succesiv. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. pe linia viitoarelor rânduri. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. în trei reprize. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. N.000-7. Dup\ a[ezarea balo]ilor.4). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic.000 balo]i (100-120 t paie). în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. sulfat de magneziu 50 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. 210 .N. azotat de amoniu 200 g. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. sulfat de potasiu 200 g. var stins 100 g. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care se bat în p\mânt. STAN. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.

10 2.9-3.160-0. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.00-16. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.70 8. care trebuie manevrat. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.IX. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.00-3.1973) 0.259 4.6-18. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.10 0. care se bat în p\mânt.8).00 20. ciclul I balo]i ciclul II (15.50-5.42-3.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.6 43.20 Specificare N . În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.0 12.5-36.90-8. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.9). îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.I. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.32-1.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.00 23. 211 . desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.461 4.8 0. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.1972) (16. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.03 1.0-37.30-4.00 8.65-9. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.50-13. evitarea contamin\rii cu nematozi.70 8.099 2. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.5 10. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). În acest caz.267-0.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.50 1.0-90. Tabelul 11.70 0.21-8.54 1. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.50-19.0 0.049-0.6-23.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. ace[tia se a[az\ direct pe sol.

Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.03%. cu asigurarea ventila]iei. MUNTEANU Tabelul 11. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. 15-10 VII . Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. 5-8 III . timp de 72 ore.1%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).ciclul II). Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. STAN. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 1.3-0. Foliar-feed 0. evitându-se excesul de umiditate. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. 30% mrani]\. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).5 EC 0. Actellic E. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.5%.5 kg superfosfat. la câteva zile de la r\s\rire. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.ciclul scurt în sere înmul]itor.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Astfel. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.2%.2% sau Sumilex 0. Tratamentul termic uscat de 76°C.05%. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.1%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.06% sau Unden 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.03%).3%. Derosal 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.0 kg sulfat de potasiu.C. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.15%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Morestan 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. N. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.N.2% plus Ultracid 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. temperatura va fi de 22-24°C. Sumi-Alpha 2. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.

zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. 7-9 mm diametrul la colet. iar altele cu caracter special (tabelul 11. cu sistem radicular bogat. Pentru ciclul I. 20-25 cm în\l]ime. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 4-6 frunze normal dezvoltate.zile de la sem\nat la plantat. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). liber de boli [i d\un\tori.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Tabelul 11. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.10). **.12). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 213 .9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. de culoare verde normal. desimea este mai redus\ (1.11).40 m. unele cu caracter general.2 plante/m2).5-3 plante/m2. cu r\d\cini de culoare alb\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. desimea culturii este de 2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.

10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. temperatura de zi: 22°C . 40% turb\.a. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . nivelarea solului. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.c. N. februarie. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. decada 2.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. prin aspersiune. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.N. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). deformate.5. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • II – aprilie.umiditatea solului 85-90% din c. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. MUNTEANU Tabelul 11. • Defolierea ascendent\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Reglarea umidit\]ii: ..ianuarie. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. decada 3. 24°C . f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. STAN. • I – februarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.martie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.

De la dolie. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. l\starii îndep\rtându-se. Fig. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. 1980). pe de o parte. în prima etap\. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În continuare. tulpina se 215 . În acest scop. La acest sistem. [i colab.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). 11.7 . [i fructificarea acestora. în prima etap\. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. la nivelul sârmei. se las\ câte un fruct la fiecare nod. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. 11. B . de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.7).`n "V". pe de alt\ parte.

care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. are nevoie de 18-21 zile. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. în sensul c\. atât în sol. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. atunci acestea se epuizeaz\. N.6 34 30 26 22 5. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.2 7. în serii. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).13). iar `n al doilea rând. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.5 216 . în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. Tabelul 11. Un fruct.4 5.9 5. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. STAN.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.14).N. câte patru fructe. f\r\ oscila]ii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. cât [i în aerul serei.1 4. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.3 3. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. cât [i a fructelor. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fertilizarea se face. Ca urmare. MgO-86/16 kg/ha.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. prelunge[te perioada de fructificare.. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 1974). K2O-1010/412 kg/ha. Este bine ca. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. 1978). care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. 120 mg P2O5. 1978). astfel încât s\ asigure 30 mg N. pe baza analizelor de laborator. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. P2O5-852/192 kg/ha.15)./ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978). 150 mg K2O. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. CaO-1564/-kg/ha. de asemenea. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu.a. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 217 . imediat dup\ începerea fructific\rii. atât în interiorul balotului. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la începutul vegeta]iei. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.. [i a celor din zonele învecinate.

[i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. în prealabil. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.6). În cazul când se practic\ acest ciclu.5-3. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. strâmbe.0-6. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. spongios. folosind r\sad de 30-35 zile. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.0 2.5 6. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. strâmbate. a fost dezinfectat pe cale termic\. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. b.8-7.0 6. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.5 6.2-3. MUNTEANU Tabelul 11. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Pentru m\rirea produc]iei.8-7. r\niri mecanice etc. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5-7. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). cu urme de îmboln\viri. deformate. într-un sol care.N.5 6. La aducerea în alee. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. cultura se face obi[nuit. N. direct pe solul serei. tot pe calit\]i. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. 218 .9). consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. conform solicit\rilor beneficiarului. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. STAN.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.

3% plus Captadin 0. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . conducerea plantelor vertical prin palisare. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. se încorporeaz\ în sol. conopid\ (tabelul 11. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. în concentra]ie de 10%). unde în primul ciclu sau produs r\saduri. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\.3). aplicarea fertiliz\rilor faziale. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. irigarea pe brazde sau prin aspersiune..LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. bilonatul plantelor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Produc]ia este de 60-70t/ha.1. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. varz\. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.9). ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. c.K. odat\ cu desfiin]area culturii. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.6.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. [i colab.P. r\sadul se va produce tot în aceste sere. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. 11. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. 1981).2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. concomitent. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. mobilizarea solului [i. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.

Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. În solariile bloc.4. apoi. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze.85 m între benzi [i 0.000 plante/ha. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.000 plante la ha. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.96 m în cele bloc.7 plante/m2. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. N. sem\natul de devanseaz\. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. 1:10). iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. revenind 24. în strat de 4-5 cm grosime. revenind 22. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. când se desfiin]eaz\ cultura.6. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar plantarea la 1-10 martie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). STAN. vertical.N. pe un singur rând. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. plantarea se face în rânduri simple. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. pra[ile. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. la distan]a de 0. tip tunel. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.80 m între rândurile din band\. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea.40 m în solariile tunel [i 0. realizându-se 50-60 t/ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. moderat. udatul. la început. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. În solariile tunel. 11. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. La culturile din ad\posturile joase. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mulcirea cu mrani]\. 220 . mai des [i cu norme mai mari. iar pe rând la 35 cm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.1. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.

dar unele diferen]e sunt notabile (fig.2. aproape cilindric\.2. La noi se cultiv\ pe circa 2. Este mult cultivat în India.. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.2.500-3. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 1974). Tulpina este erbacee. marmelad\.3.000 ha. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. în culturi ad\postite. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Rusia. 221 . 11. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. salate de fructe etc. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. târâtoare. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.8). în zonele din sudul [i vestul ]\rii. sucuri. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. vitaminele B1 [i B2). ]\rile balcanice [i în America. mai sub]ire ca la castrave]i. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Iordania. formând tulpini de ordinul I. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.LEGUMICULTUR| II 11. În prezent. Asia Central\ [i China (Jukovski. când au gust. 11. 11. Semin]ele con]in circa 25% ulei. Se ramific\ puternic. ajungând pân\ la 12-14%. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi.2.1.2. ]\rile mediteraneene. 1950). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Iran. atingând paralela 470. China. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. fiind mai s\rac decât la castravete. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. dulce]uri. acoperit\ cu peri fini [i de[i.

uneori longitudinal costat. Fructele costate se numesc cantalupi. crocant\ sau fondant\. galben\. Între înflorirea primelor flori femele. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. frunze. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Polenizarea este alogam\. cu o produc]ie de 22 t/ha. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.4. Astfel.2 N. Fructul este o melonid\ (peponid\). lung pe]iolate.8 . de form\ ovoid\.1 P. de culoare alb\. palmate sau reniforme. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. În perioada de fructificare. pân\ la începutul recolt\rilor. 81. 10. entomofil\. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. 222 . ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. elipsoidal\. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. la cultura de ser\. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. N. 1979). legarea acestora [i îngro[area fructelor. mai mult sau mai pu]in parfumat\. STAN. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 13. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). 11.2. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.Pepenele galben: plant\ cu l\star.N. Deci. florile [i cârceii. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).8 K.16).5 Mg (tabelul 11.17). fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. acoperite cu peri[ori fini. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). cre[te consumul de potasiu. portocalie sau verde.

18).00 61.53 S. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.2. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.10 K 2.5.60 26.34 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.40 81. Suport\ mai u[or seceta. semitimpurii (75-85 zile). În solurile pe care se cultiv\. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.00 78.80 Mg 0. în compara]ie cu castravetele.90 8.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.40 10. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. nisipo-lutoase).34 4. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. 11.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .60 13. semitârzii (85-100 zile). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).25 2.14 5. Apa Lumina Tabelul 11. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.7.20 P 0.30 60. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. 223 .30 2.60 13.58 12. profunde [i ferite de vânturi. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile)..în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. cât [i târzii (peste 100 zile).80 27.

N. MUNTEANU 224 . STAN.N.

rezultând în final o densitate de 20. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.000 plante la ha (fig. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.9).000-24. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.1.18 ore). calitativ superioare. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6 ore).2. mulcirea solului.6.2x35 kg/ha. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).6. în sere.3x35 kg/ha [i K2O . prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. timp de câteva zile. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . 225 . Fig. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). 11.9 . În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.2. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11. 11. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. cu poten]ial productiv mai ridicat. 11.

Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. N. pe fiecare m2 substrat de cultur\. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. apoi. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în zilele însorite. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C.2.19). Este necesar ca permanent. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. în primele 10 zile de la plantare. 226 . gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\.000 plante la ha. temperatura se va ridica la 28-300C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. STAN. utilizându-se 2l/plant\). în mod normal. Temperatura din aer. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). temperatura se va men]ine la 18-190C. va fi de 23-250C. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). înmuierea zonei pistilare. La soiurile târzii. în func]ie de luminozitate. Noaptea (în perioada de cre[tere). utilizând r\sad de 4550 zile. cultura nu se ud\.N. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. rezultând o densitate de 20. intensificarea aromei specifice etc. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. apoi (în perioada de fructificare). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Pe timp noros. trebuie s\ fie de 24260C. Se recomand\ ca. în prima lun\ de la plantare. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.2. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. cultura. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. În general. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i.6. apoi cre[te pân\ la 90%. aceasta va fi de 20-220C. în mod obligatoriu. 11.

de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.2. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Turkestan. 227 . plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). se ob]in fructe mari. de calitate superioar\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. 3-4 fructe pe bolt\. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. sub form\ de “V”. Astfel. H-25.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.6. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.. Ogen etc. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. dar fructele sunt mici. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii..a. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. ciupindu-se dup\ o frunz\. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Galia F1. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. 1980). Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. produc]ia fiind timpurie. În plin proces de maturare a fructelor. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Produc]ia este de 20-30 t/ha. direct în ghivece. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.3. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent.

din care: 1. Înainte de maturizare.5 – 4. 11.6 – 2.2 %). s\ruri minerale de: potasiu – 2. B2. proteine (0. în solariile de tip tunel (5. 228 . fiind indicat în tratarea litiazei renale. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.6% glucoz\. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Dintre lucr\rile de îngrijire. 1992). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. C(4.4. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. B5. C. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. calciu – 7 mg. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. acizi organici (0.).N. N.3. fin [i pl\cut. Fructele con]in: 89-90% ap\. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.) sin. 1984. B6.1.9. Butnariu [i colab.2 mg. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.000 plante/ha).p. zaharuri (6-8%). 3.000 plante la ha. dar desimea poate fi sporit\ la 20.500 plante/ha).50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. fier – 0. vitaminele A. fosfor – 12 mg. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. carotenoide (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.2 %). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.5 mg/100 g s. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. de regul\.. la 100 g substan]\ proasp\t\.3. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. se las\ pe fiecare l\star. în func]ie de vigoarea plantei. câte un fruct.2. se folosesc la prepararea mur\turilor. distan]a dintre rânduri este de 1. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. B1. În continuare.40 m l\]ime).5 mg.9 % zaharoz\.5%).3 mg/100 g).1. 11. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.8-5. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. lipide (0. 1-2% celuloz\. PP. 1978).6 % fructoz\ [i 0. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Astfel. STAN. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.6. iar în cel tip bloc. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.5 – 1. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.

000 kg/ha. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.LEGUMICULTUR| II 11. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.3. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.H.409. Fig. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .000 kg/ha. 1999). unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Florile mascule apar. mai 229 . Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. într-o lucrare publicat\ la Neapole. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.2. per[i.3. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Grecia – 40. erbacee. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. 11. Cipru –50. Spania – 37. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). indieni [i chinezi. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 1950).3. profund divizate sau pu]in lobate. 11. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Frunzele sunt mari. pubescent\.000 ha..10 . În prezent. de unde a trecut la arabi.10).773 kg/ha.11.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Florile sunt unisexuate. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Italia – 32778 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.000 kg/ha.

Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. De D\buleni. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate.4. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive.20) 11. Semin]ele sunt mari. STAN.2). dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. turtite. cu tegumentul tare. semitimpurii (Dochi]a). 230 . Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Fa]\ de lumin\. cre[terea este încetinit\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. semitârzii (De Mini[.3. dar în exces d\uneaz\ form\rii. 11.6. În anii foarte seceto[i. bine drenate [i structurate. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.5. MUNTEANU ales. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. galben\.N. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Charleston Gray) (tabelul 11. Miezul este de culoare alb\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. de form\. Dr. culoare [i calitate diferite. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). 11. în func]ie de soi. diferit colorate. pe tulpina principal\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3.3. aproape plate. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. mai rar. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Timpuriu de Canada). N. De[i este o plant\ de zi scurt\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. ovale. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. matur\rii [i calit\]ii fructelor. pentru produc]ii foarte timpurii. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\.

LEGUMICULTUR| II 231 .

11. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.000 plante/ha. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.11 . Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.000-14. asigurând o densitate de 12. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. N.11) cu SPC-6.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. în sistemul gospod\resc. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben.N. cu cultivatorul. fertilizarea fazial\.5 m. la adâncimea de 3–4 cm. Acestea sunt: pra[ilele repetate. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Toamna se efectueaz\: discuirea. pe intervalele 232 . acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). STAN. când în sol se realizeaz\ 14-150C. nivelarea de între]inere. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Dac\ terenul nu s-a modelat. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Fig. 11. r\ritul. pe suprafe]e mai mici. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. mu[uroitul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. Prim\vara pân\ la sem\nat.

Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.1. var. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Ungaria. din America Central\ (Mexic. hidra]i de carbon 6. Odat\ cu pr\[itul manual. B2 0.4. pân\ când plantele acoper\ solul. zinc 0. singure sau în amestec cu alte legume.06. B1 0. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. pe nodurile tulpinilor. fier 0. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. dovlecei umplu]i.4.5-7. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. din loc în loc. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. pe timp r\coros. fosfor 60. 11. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Peru) [i Asia Mic\. pân\ la m\rimea maxim\.7%. gr\simi 0. mânc\ruri de dovlecei. Produc]ia este de 30-40 t/ha. cupru 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Recoltarea se face diminea]a.10. 11. cu 350–400 m3 ap\/ha.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.05-0.3%.03-0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. budinci etc. 233 . sufleuri.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.08. f\r\ a deranja vrejul.) [i în industria conservelor. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. dovlecei pane. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. dup\ unii autori. de unde s-a r\spândit în Europa.1. C 8-30). s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. e[alonat în perioada iulie-septembrie. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.2. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. iar dup\ al]ii din Africa.2.4.

N. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). mari. 11.12 . care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.4.4. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. 11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.12). în anumite condi]ii. de culoare galben\. bine afânate. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. acoperite cu peri aspri. rezist\ bine la secet\. 11. deoarece are un sistem radicular mai profund.21).N. iar coaja se îngroa[\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). suculent\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Soiuri În ]ara noastr\. cu pH neutru. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. palmat lobate. 234 . 11. culoarea variind în func]ie de soi. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Pulpa fructului este fraged\. R\d\cina este pivotant\. lung pe]iolate. care formeaz\ tufe compacte (fig.4. 11. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. de peste un metru lungime.3. anual\. în cultur\.4. apoi devine a]oas\ [i tare. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). STAN. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Frunzele sunt mari.5.

LEGUMICULTUR| II 235 .

11.6. care sunt [i mai productive.. 11. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.13 . fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. [i K2O 25 kg/ha s. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. STAN.4.N.1. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). 11. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. pentru 236 . tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. N. Fig. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.13). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.a. 11.4.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).6. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. cu N 25 kg/ha s. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.a. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.

4–5% hidra]i de carbon.A. (Bajurianu [i }urcanu.2. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 1980). Fran]a. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.5. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. polenizarea se face artificial. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. La noi în ]ar\. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Italia [i Rusia.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. În perioada când nu zboar\ insectele. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. se umplu cu zacusc\. 11. iar dup\ al]ii. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.7-0. 11. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.5.35 mg/100 g provitamina A [. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.6.4.a.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.). din Africa (Ceau[escu [i colab.U. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. atunci când este nevoie. De asemenea. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 11. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 1980).. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Fructele. 20–35 mg/100 g vitamina C. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 237 . asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. proaspete [i conservate. 1. 1980).. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. fiind foarte perisabile. Institutul pentru Resurse Genetice. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.2.1.5. 0. dup\ unii autori. 3.

cu marginile u[or marcate. 11. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. dup\ care devine alb-cenu[ie. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).5. flori [i fructe. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.sau pentalobate.3. MUNTEANU 11. peste care se suprapune.14 . Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. 11.14). Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. la maturitate fiziologic\. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 238 . patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. când fructele sunt tinere.plant\ cu frunze. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. irigarea culturii este obligatorie. frunzele sunt tri. Fig. N.detaliu fruct 11.N. De aceea. Ca [i dovlecelul comun. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. o parte de forma unei calote (semisfere). Acesta are o form\ discoidal\. STAN.4. 2 . în aceast\ perioad\.5. Culoarea fructelor este albverzuie. în partea superioar\ a fructului. cu marginile canelate [i rotunjite.Dovlecelul patison: 1 .

în form\ de turban. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. de culoare verde–albicioas\. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. la 3-4 cm adâncime. 1998). cu o vârst\ de 25–30 zile. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. 11. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali.. Produc]ia este de 10–15 t/ha. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Soiul Comun este timpuriu. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Fructul este tipic. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cu un diametru de 8–10 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.5. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. se mai întâlnesc în unele colec]ii. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. 239 . denumit Comun. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.6.LEGUMICULTUR| II 11. cu 8–10 muchii proeminente.

3. N.C. V. Analele I. BERINDEI. Seria Horticultur\. STAN. PETRESCU. I. CL.. B. M. C. CHILOM. SAVI}CHI.. BODEA. FLORESCU. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1992) – Legumicultur\.. B|LA{A..N. }URCANU. Editura Ceres. RADU. A. Ia[i. I. BASSET. Bucure[ti.. M. Editura Academiei R.3. Tec Doc – Lavoisier. C. CHICHEA. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. New York. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\.. I. Lucr. Gr\dina. CL. BECEANU.. Bucure[ti. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.. Bucure[ti. Paris. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni..S. BUTNARIU. COBÂLA{. S. J. (1973) – Legumicultura.. Bucure[ti. CEAU{ESCU. vol. GH. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.R.. [t. vol. N. 33. Via [i Livada nr. Agron. The Avi Publishing Company Inc. 30. Chi[in\u. 12. Connecticut. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. U. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I. [t. COBÂLA{. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Agron. I. Berlin. M. D. H. vol. V. POPESCU.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. COBÂLA{. RUXANDRA. B. INDREA.. FOURY. (1994) – Production légumières tome 2. BAJURIANU. CEAU{ESCU. N. CHAUX. VOICAN. M. Lucr. RADU. Ia[i. BECEANU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii.A. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. BECKER-DILLINGEN. PELAGHIA.S. SAVI}CHI. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. STAN. STAN. Editura Grand. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. (1974) – Fitotehnie. P. R. GR. (1991) – Varza pentru frunze – origine. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. D.L. Londres.F. Bucure[ti. N. 240 . CIOFU.. D. G. nr.. Univ.. Inst. Seria Horticultur\. P. Bucure[ti. GR. IV. BÎLTEANU. B. J.

MAIER. IANO{I. L|C|TU{. T. agron. M. RO{U. Bucure[ti. I. Artprint. LÖBL. V. D. Editura Agro-silvic\. 3.L. Bucure[ti. LÖBL.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. BOSE{AN. Bucure[ti. R|DOI. Bucure[ti. Bucure[ti..I. Artprint. ROMAN.C.A. VII. MAIER. GH. VASILESCU. Bucure[ti. [t. V. M.P. MINKOV. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. (1961) – Cultura legumelor. [t. Redac]ia revistelor agricole.A. BERINDEI. E. Trecut.L. Editura Ceres. DR|GU}. D.. M. VLAD. N.. – S.F. DI}U. GHERGHI.V. Editura Agro-silvic\. BUZ|U (1978) . Patronatul Horticultorilor din România. [i colab. Cerc. – S. IORD|CHESCU.. – Memorator horti-viticol. COSTACHE. L.C. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. prezent [i viitor.. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. T.. Paris. (1969) – Cultura legumelor. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.Tehnologia culturii legumelor în solarii.F.N.. S. Patronatul Horticultorilor din România.A. STOIAN. 2.P..L.H. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.C. (1997) – Memorator Horti-Viticol. DI}U. 241 .Tehnologia culturii legumelor în solarii. A.B. MUNTEANU. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. (1972) – Culturi for]ate de legume.. I. D.L. MANOLACHE. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. IANO{I. I. PER{UNARU. D. Lucr.. Bucure[ti. SCURTU.L. A.A. GH. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. D. BAICU. I. POPESCU. IORD|CHESCU. CTIFL – Invuflec.V. [i colab. J. MURTAZOV. În: Gl\man [i colab. nr. BUZ|U (1980) . – COORD. Editura Agro-silvic\. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. M. vol.. IV. GH. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.P. Lucr. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. MARIA. Lucr\ri [tiin]ifice I. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.C. RUXANDRA. M|NESCU. V. L|C|TU{..A. M.C.. LE BOUHEC.L. M. I. (1998) – Producerea legumelor. DUMITRESCU. V.... [i colab. Ia[i. în Moldova. MAIER. vol. I. TR. Z|GREAN. Bucure[ti. OLGA. C. Bucure[ti. Bucure[ti. Artprint. JILCU..F...C.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\..L. 2. Zemisdat. vol. I..I. I. (1997) – Cultura cartofului. I..C. GL|MAN.H. PL|M|DEAL|..C. Bucure[ti.F. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.C. GHENKOV... Bucure[ti. I. M. vol. B. G. Bucure[ti.. VIDRA – S. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. GL|MAN. B. Sofia. E. DUMITRESCU. I. I.

Bucure[ti. SINGUREANU. 242 . Bucure[ti. N. (1969) – Cole Crops. capitata.. MUNTEANU MARINESCU.... (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. T|TARU. Editura Ceres. Ia[i. MUNTEANU. Bucure[ti.. P. G. I. ANDRIESCU.. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. agron. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. în Moldova. SAVI}CHI. I. Leonard Hill. MIHALACHE. Ia[i. N. Centrul de multiplicare Inst. GR.C. MUNTEANU. SINGUREANU. 4. Bucure[ti. MUNTEANU. în Moldova. (1968) – Castrave]ii. P. SAVI}CHI. Editura Universitas. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Centrul de multiplicare Inst. C. Taiwan. II. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Ia[i. COSTACHE. Analele I. N. Editura Ceres. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat. STOIAN. POPESCU. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. N. No. R. I. vol. RADU. N. STAN. 17. GR. 3. M. M. Agron. N. agron. STAN. Cercet. Inst. P. Bucure[ti. GH... Bucure[ti. ATANASIU. N. G.. Buletin informativ nr.C. Agr. N. Cercet. nr. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. I. în jude]ul Ia[i.. (1992) – Legumicultura. Ia[i. În Moldova. 2.. Bucure[ti. 1. (2000) – Legumicultura. A. MUNTEANU. 2. I. 2. P. Chi[in\u. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Agron.. YOON.. (1986) – Bolile plantelor legumicole.. vol. 1. T. PATRON. nr.F. AVRDC. N. Bucure[ti. Cercet. I. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. SAVI}CHI. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. London. vol. P. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. V. vol. L. PANAIT. OPENA. Editura Ceres. agron.. Ia[i. {I STOENESCU. forma alb\ (lam. Agron. KUO. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Cerc. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. vol. J. Technical Bull. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat.) D. POPLÃCINEL. [i colab. în Moldova.L. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. vol. STAN. Editura Agro-silvic\. 4. M. MIHU. Tez\ de doctorat.N. Ia[i. ICLF Vidra. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. SINGUREANU. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. STAN. NIEUWHOF.

LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. D. Bucure[ti. P. VÂLCEANU. L|C|TU{. Editura Ceres. VOINEA. V.. ZEVEN. Bucure[ti. C. Bucure[ti. TOMA. GH. PERCIALI. V.F. V.. Bucure[ti. M. JUCOVSKY. nr.. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Analele I. Editura Ceres.C. GIREAD|. G. 3. M. Editura Ceres. ANDRONICESCU. D. V. M. Editura Ceres. VOICAN. 243 . (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. ZANOSCHI. vol. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Wageningen. VI. Editura Ceres. M. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VOINEA. C. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. A.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. VOICAN..L. Bucure[ti.. (1975) – Cultura legumelor de var\.

140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.05.2001 2001.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel.: 032-218300. Aleea M. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu. Sadoveanu nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful