Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.....................................2..............................2......... 54 8..........4.............6...........2.........3.........................3. Rela]iile cu factorii de mediu .......5... Cultura cepei prin r\sad .................2.4....... Tehnologia de cultivare...3... 33 7.................... 73 8....... 87 8............... 88 8....................................................... 80 8...... 48 8...... 32 7..............6.3................2.........6....................2.....3... Soiuri....... Rela]iile cu factorii de mediu .................................................................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\................ Tehnologia de cultivare.................................... Particularit\]i botanice [i biologice............... Tehnologia de cultivare......................5....... 47 8..................1....... Tehnologia de cultivare............. 46 8................................ Originea [i aria de r\spândire. Importan]a culturii..............5. 80 8.......... 81 8................................................................. 93 4 .............. Prazul ...........6....4.......... 83 8...................................6............................... Soiuri....1..... Cultura prin r\sad........... Sfecla ro[ie ......................4.................. Particularit\]i botanice [i biologice..............6.................. 89 8............ Rela]iile cu factorii de mediu . Cultura prin sem\nat direct.... Importan]a culturii............. 84 8...............1...... Importan]a culturii... Cultura cepei prin arpagic ....4.......6...2........2.................3. 47 8.......................2..................1.....6.6......... 60 8..5. 42 7............................... Ceapa comun\ .1........... Particularit\]i botanice [i biologice.............. 39 7....6............ 76 8.................................. Tehnologia de cultivare..............1................................................ 33 7..3................................... 37 7.............................. Soiuri ........2.................... 91 8...........................N......................................1............................ STAN.................1............3......3....... Usturoiul comun ................................................. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .. 33 7.... 48 8.......Cultura ridichilor de lun\ ............ 41 7...................... 54 8............................. Particularit\]i botanice [i biologice.......... N..............1................................................. 52 8.. MUNTEANU 7.............6........1................................... Rela]iile cu factorii de mediu ....... Importan]a culturii..............3......................1........ Originea [i aria de r\spândire..6........3.2. Originea [i aria de r\spândire...... 84 8...............2...............5....... 39 7...6.... 40 7........................................ 54 8..... 90 8............................. Originea [i aria de r\spândire............................................ Soiuri.....6............. 87 8.6........................1...6...................................... 39 7.......................6.... Cultura cepei verzi (stufat).............4......3.........5......................3..........................................5..6..................1....2............ Rela]iile cu factorii de mediu .....6......1.................... 88 8.....5.........5...........................2.......1............... Soiuri.. 90 8.......6...5........................................1..1.............................................. 82 8..................1...........3... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ...

........................5...............2.......................1........... 146 10....1... Rela]iile cu factorii de mediu ...2.......................4...........6.......... 102 9.....1............................................................6...............................2... 116 10............... Cultura timpurie în teren neprotejat ............... 138 10............... 95 8..4..2........ Cultura târzie (de toamn\) ........... Importan]a culturii.......... Particularit\]i botanice [i biologice...............................................2......... 118 10.. 115 10....................6.....3......................6. Originea [i aria de r\spândire.............. 145 10...................................1...........4..1...2. 145 10............... Particularit\]i botanice [i biologice................ 132 10................1..1............... 95 8....................................... 137 10.... 120 10. 117 10........................................ Cultura de var\....... 98 9..1............... 122 10.............................3............................... Batatul ...................3............................ Rela]iile cu factorii de mediu ..................................1.. 122 10..........1...............................................................2..........2.........................1...........6.................. Ceapa de iarn\ sau de tuns .........5............1............... Originea [i aria de r\spândire...1............. Ceapa e[alota...............4................ 146 10...... Usturoiul de Egipt ..........................1....... 96 8....... Soiuri. 105 9.. 98 9..2...6.2... Cultura în teren neprotejat.. Originea [i aria de r\spândire.1........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....1...........6................. Tehnologia de cultivare.....................1................ 115 10....................4....... Importan]a culturii..............1...4......1........6............... 96 8.2...........1.......... 105 9.............................2.............5...........................................1...1.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ...........1................. Ceapa m\rg\ritar........................ 146 5 ... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .............. Alte plante legumicole din grupa cepei........................ 110 9....4.....1... Rela]iile cu factorii de mediu .4........... 100 9.................1................. Cultura prin sem\nat direct în câmp ......6... 135 10................ 99 9.................... 98 9........4.............................LEGUMICULTUR| II 8... 145 10.........4.....3.............................. 115 10.....5......... Cartoful timpuriu....................................... Soiuri..................3........... 105 9.................. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice. Ceapa de Egipt ......... Soiuri... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ..6.. Tehnologia de cultivare......................5... Tehnologia de cultivare......1............................................1........................ Varza ro[ie ................................................... 145 10.............. Particularit\]i botanice [i biologice........................................... 94 8.....................................2............................4...... Importan]a culturii...................2........................

.......... 161 10...... Importan]a culturii...............................................4....................... 155 10..................................3............................5....................... 148 10...................3....... 157 10................... 174 10...1.....................4........ 167 10..................... 176 10............7.....7...................... STAN.............. Cultura târzie. Varza de Bruxelles ............... Varza pentru frunze..........................4..........................7...... Importan]a culturii.............. Particularit\]i botanice [i biologice............3....................... Cultura în ser\ ......... 163 10......2........5...... 149 10..5.......... Tehnologia de cultivare...................... Rela]iile cu factorii de mediu ......4. Soiuri....6........... Importan]a culturii................1...................................... Tehnologia de cultivare........... Cultura timpurie în teren neprotejat ............3..2..6.......6..................2....................4... Importanta culturii..........6.............. 174 10..........4...... 178 10..............4........1...... 176 10.................. 151 10......................................................1.. 151 10..................................................... 159 10.................3............. 148 10........................5..... Originea [i aria de r\spândire.....4...........6............ Soiuri..2.............................. 153 10..... Tehnologia de cultivare.... 174 10........... Originea [i aria de r\spândire......... 163 10........... Particularit\]i botanice [i biologice. Soiuri.......................................8...... 158 10.......................... Soiuri................... 158 10............4......6..................... Rela]iile cu factorii de mediu .............6............................................6......N...6...................... Particularit\]i botanice [i biologice................... Broccoli...............5............................................ Cultura târzie....................3......... 174 10.......................... 148 10.. Gulia ...........7.....6.......................2........7......1..5....................6...............6............ 159 10....................... 156 10.3........6... 178 6 ...........5.....7......... Soiuri.....5..... Rela]iile cu factorii de mediu ... Originea [i aria de r\spândire. Rela]iile cu factorii de mediu .........3.....................................................................2..........3..... 178 10........ 150 10. 149 10...........7.5..............................................6............... Particularit\]i botanice [i biologice...... 177 10...... 175 10.... Originea [i aria de r\spândire.......................6..7.......................... 153 10..... Importan]a culturii....6..........4..............6..................................................................6..........8.. 155 10....3.......... Cultura timpurie ............................................................................... MUNTEANU 10............... Importan]a culturii...........4.......................................... 163 10........1..............................4............... Rela]iile cu factorii de mediu ...... 148 10.................6.................. 152 10..............................2........4................. 172 10.........5. 157 10.................6.. 157 10...................................... Conopida ....5......... Tehnologia de cultivare.......................7............... Varza crea]\...3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................... 176 10.... 151 10.3... 153 10......... 169 10..........6.........................................8........3...1...........................6..2.... 151 10.......................... Originea [i aria de r\spândire....1........................ N..... Originea [i aria de r\spândire.............................. Tehnologia de cultivare............. Particularit\]i botanice [i biologice..............5......................................

...8...............................1......1.6....................6............9.............. Rela]iile cu factorii de mediu ............ Rela]iile cu factorii de mediu ..... 228 7 ............................ 221 11..............6..................1......................2...............4...........1.....1.. 195 11............ Cultura timpurie ........... 180 10.....................4. 180 10................... Cultura în câmp................... Tehnologia de cultivare........1..................................... 180 10......................... 219 11......2.. 190 10.........6....2. Soiuri ..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................... 222 11.................................... Castravetele .. 183 10.........6. Cultura în teren neprotejat..... Varza chinezeasc\ .......................................1........................4.......................5..2.... 186 10.................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................9... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .........2............. Soiuri.... Originea [i aria de r\spândire......6............................................ Particularit\]i botanice [i biologice.......... Tehnologia de cultivare.... Importan]a culturii...........2.................. 196 11.........6.................. Tehnologia de cultivare............2............. 184 10.2.............................. 191 10......................6................9. Rela]iile cu factorii de mediu .......... 191 10..... Tehnologia de cultivare............................ 208 11. Particularit\]i botanice [i biologice.......6......................................... Originea [i aria de r\spândire.1........................3.......6.....3............... Importan]a culturii..........................8... 225 11........ 194 11... 221 11................... 200 11.......................2...........................1..........2. Particularit\]i botanice [i biologice........9...6............................... 225 11..........4...........................3.. 221 11...............1............6.................... Cultura târzie..................6... Pepenele galben ..............8...8........1......9.......................... 179 10............ 221 11...5................2...................3.................8...................8...3...... Soiuri........ 190 10.....2..8............................ Cultura în sere .....6........... Cultura târzie (de toamn\) ........4..........4.. Originea [i aria de r\spândire.................................... 226 11........ 227 11.................... Rela]iile cu factorii de mediu ...................................... Cultura în r\sadni]e............. 223 11......................1..4......................9..2.............2......................6.............. 189 10..... 202 11....................9.................2........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... Importan]a culturii.. Particularit\]i botanice [i biologice............................6............................... Cultura timpurie ....6.......................... 200 11..... Cultura în sere ....1......... 188 10...........2..3.....5........5............ 220 11....1..1. 188 10..........9.............. Cultura în r\sadni]e...............................2.............................8....................6.................1...................2....................1.LEGUMICULTUR| II 10........................ 198 11.................................................. 180 10..3.... 194 11.............. 194 11..... 188 10......................1................................... Cultura în sere .. Soiuri.......9........

........... Soiuri ....5.............................4...............3........ Rela]iile cu factorii de mediu ...................................3............................6.....6...............5......................... 229 11.................................................... 230 11.......................6.............. Importan]a culturii.............................................. 237 11. 237 11. 238 11.......6....................3...4..........3... Tehnologia de cultivare.2........ Soiuri. 236 11.............. 228 11............................6.........4..... Originea [i aria de r\spândire....................................3........................ 238 11...........5..... 229 11......4...1............................. Dovlecelul patison............ Tehnologia de cultivare..............3.........2.. 237 11.............5...................4... Dovlecelul comun.......................... 237 11............................................. 234 11........... 228 11.........3.....................4. 233 11........ Particularit\]i botanice [i biologice..................... Rela]iile cu factorii de mediu ..... 230 11.................... Importan]a culturii... Particularit\]i botanice [i biologice............3 Particularit\]i botanice [i biologice............ 230 11.................... 240 8 .....5..5.. Pepenele verde ........4.3..... 233 11............................................. Importan]a culturii ... Soiuri.................. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ...2....5.......................1...... Tehnologia de cultivare.......................4............................. Cultura în câmp..............4....4........... Originea [i aria de r\spândire..... 233 11........................ Originea [i aria de r\spândire...........................1....... 234 11....................... N....................... 239 11................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.. STAN....... Rela]iile cu factorii de mediu ................... MUNTEANU 11........................................................3....N.........5.................1.................................. 234 11...................5.........4............................2....4.......... 236 11.....5......

în special glucide. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. În România. cu excepţia ţelinei. deoarece.. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. solul trebuie să fie uşor. Transilvania. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. păstârnacul. precum şi în Moldova. care sunt anuale (Butnariu H. a substanţelor de rezervă. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. 9 . Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. pretenţioase. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). mai ales în primele faze de creştere. În general. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. faţă de umiditatea solului şi de lumină. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. afânat. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. şi colab. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. lemnos şi liberian. 1993). pătrunjelul pentru rădăcini. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. 1993). Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni.

.2. H. subsp. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. 7. syriacus. pe soluri uşoare sau mijlocii.. În prezent.1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. în stare crudă (salată). afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. citat de Zanoschi.4. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. zaharuri 6. Anglia. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. prin Spania. iar în anul al doilea tulpini florifere.1). japonicus. 1984).1. sub formă deshidratată. Mari cultivatoare sunt: SUA. K. X d. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Italia şi Grecia. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. carota s-au format subspeciile syriacus. celuloză 1.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Franţa. 7.3%. P-0. ciorbe. acid ascorbic 3. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. morcovul se cultivă în toate judeţele. sativus (Hoffm) Arc.3. de conserve şi sucuri. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.).a.79%. carotenoide 8.1. 10 . proteine 1.1. MUNTEANU 7. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. mediterraneus şi japonicus). Ca – 0. N. Morcovul a fost luat în cultură în sec. acestea mai conţin vitaminele B1. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. al XVIII-lea. ghiveciuri etc. predominând formele de culoare violacee. 7.. Japonia ş. flori şi fructe (fig.52 %. MORCOVUL Daucus carota L. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. 1985). 1985). până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. cv.9 mg /100 g substanţă proaspătă.N. Prin încrucişarea ssp.. cilicicus. China.44%. în Iran (Banga. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.39 %.14%. în special Daucus carota L. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. în acest mod. La noi în ţară.1. STAN. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. bienală. albă şi galbenă. sativus (Alef.89%. Mg – 0.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.35%. Pe lângă cele menţionate. B2 şi substanţele minerale: Na-1. supe.

format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. care se formează în al doilea an. zigomorfe. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. peţiolate .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. 7.cele bazale şi sesile . fistuloasă şi înaltă de 1. hermafrodite. costate şi cu ţepi. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. striată. mărimea şi culoarea.rădăcină soi valoros.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. iar unele rădăcini până la 2 m. cu cilindrul central redus Fig.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).2 – 1. uneori cu nuanţe rozacee.frunză.2 . pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. albe. penat-fidate.Morcovul: a . Atât tulpina principală. pentamere. cu flori mici. aspru păroasă. cu polenizare alogamă. entomofilă. este ramificată. La circa 35– 40 zile de la răsărire. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. 11 . impropriu numit sămânţă. Fructul. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.1 . 7. b .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. d . 1973) sterile). Tulpina floriferă.2. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. de calitate superioară. schimbându-şi treptat forma. de lungime mijlocie.5 m. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. de plantă sălbatică. de culoare roşieportocalie. c .. cilindrică.cele superioare. rar Fig. este o pseudoachenă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. 1985).

1. mai ales pe solurile uşoare. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. profunde. Presto F1. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.5. 12 . se formează rădăcini diforme sau ramificate. N. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Hytop F1. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. timpurii (80110 zile). Faţă de lumină. se poate produce o vernalizare prematură. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice.5–7. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Primo F1. Faţă de umiditate. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. bine afânate. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Nanco F1 etc. semitimpurii (110–130 zile). umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Dacă primăvara este rece.N. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. bogate în humus (4-5%). sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. În timpul îngroşării rădăcinilor. MUNTEANU 7. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. mai ales în primele faze de creştere. cu pH-ul 6. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. STAN. 7.1. tasate. sărace sau cu exces de azot.1) . dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Insuficienţa luminii. durează 36–70 zile. în funcţie de soi. iar cea optimă de 20-250C.4. morcovul are cerinţe ridicate.5. permeabile. Pe solurile grele. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. cucurbitaceele.5 l 6l 6l 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 kg 1. STAN.5 l 1. producţia fiind destinată consumului de toamnă. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Tabelul 7. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 l 6l 6l 1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. Toamna. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. post – postemergent 14 .N. pré – preemergent. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. ceapă verde.5 Fusilade S 12. Primăvara. leguminoasele. imediat ce se poate intra pe teren.5 l 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.6. Lucrările de pregătire a terenului. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.2). să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.1.7). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. fără încorporare. bulboasele şi varza.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. MUNTEANU 7. castraveţi. spanac. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. culturi furajere pentru masă verde (secară. N. Locul în asolament. fasole etc. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). recoltate în iunie – iulie.5 kg 1.5 l 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. La pregătirea terenului. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. borceag). iar culturile timpurii de morcov. conopidă. industrializării sau păstrării peste iarnă. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 kg 1.2.

Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. c . în rânduri echidistante. În cazul terenului modelat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.pe teren modelat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.Scheme de semănat la morcov: a . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). b . 7. Dacă solul este prea afânat.pe teren modelat. Epoca de semănat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.). iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Dacă solul este prea uscat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.5 cm. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.LEGUMICULTURĂ II Vara. 7.3 . pentru culturile succesive de morcov. la care s-au îndepărtat ţepii. în funcţie de starea arăturii. în benzi de câte patru rânduri 15 . folosind 4–5 kg seminţe la ha.pe teren nemodelat.3. se tăvălugeşte înainte de semănat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. în benzi. Fig. Adâncimea de semănat este de circa 2. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.

Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. cu 600 l apă. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. de erbicidare. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. după căderea primelor brume. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.3).N. Recoltarea. eşalonat. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. N.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac.5 kg/ha. morcovul se recoltează în luna octombrie. în legături. la nevoie se udă prin aspersiune. în cazul culturilor timpurii. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. şi mecanic prin prăşit şi plivit. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. STAN. Lucrările de întreţinere. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. se erbicidează cu Afalon 1. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. 16 . Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. După răsărirea culturii. începând cu luna iunie. La hibrizii F1. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca.2–1. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. se face prin smulgere sau dislocare. iar dacă este necesar. pir) se adaugă Fusilade. CSSL-9 sau A-761. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Pentru păstrarea peste iarnă.5 l/ha. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. ceea ce permite reducerea costurilor. MASTER – PLATT). cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Când rădăcinile ating 2–2. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în doză de 1. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. se fasonează şi se sortează pe calităţi. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

2.30 Rădăcini 11.25)..4 0.6 . Tabelul 7. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. g Proteină (N x 6.. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. Primul 18 . Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.).4. g Acid ascorbic. 7. radicosum (Alef.) A. la 56 mg/100 g s.4 . P.7 20 – 35 0.10.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. 1984). iar cel în Fe.3. Compoziţia chimică a rădăcinilor.4. sylvestre). MUNTEANU 7. N. 7.4.1 1. A fost cultivat de greci şi romani.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.02 – 0. ca materie primă în industria conservelor.5 – 25.2. radicosum (Alef.2 0.5 1. g Cenuşă.016 – 0. Ulei eteric.p. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. În cantităţi mai mici conţin K.W. (Bodea şi colab.3. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.5 – 3.1.N.9 58 . organ de sinteză (tabelul 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.290 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.2. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2. mg /g. Ca.7 .1 2.s.2.) Substanţă uscată. Hill cv. STAN. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).2 1.7 .p.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. % substanţă uscată Frunze 12. crispum (pătrunjelul pentru frunze). g Zaharuri.7 – 3. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.1.6 – 36.

Seminţele încep să germineze la 2–30 C. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. Al doilea formează rădăcini subţiri. 7. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. reavene. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. cu ramuri aproape erecte. grupate în umbele compuse. tulpinile florifere.floarea. Polenizarea este entomorfilă. 7. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). uneori fistuloasă. lung pedunculate. cu frunze trifidate.4) Tulpina floriferă. Faţă de sol. ramificate. este cilindrică sau uşor muchiată. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. de culoare albverzuie. înaltă de 80– 150 cm. cu miros caracteristic. în al doilea an. c . 7. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. fiind o plantă bienală. hermafrodite. glabre.fructul mediul exterior.5) 19 . putând ierna în câmp. terminate cu umbele compuse. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. suculente.frunza. adânci. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Pătrunjelul. Florile sunt actinomorfe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. lucioase. formează. ramificată. Fructul este o pseudodiachenă.2. d . creţe.4.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. netede sau gofrate. pentamere.5. 1973). numite mericarpe. florile şi seminţele (figura 7. de culoare verde-închis. scade producţia.2. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . dar rădăcinile sunt mai aromate. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. mici. care la maturitate se desface în două semifructe.

MUNTEANU 20 .N. STAN. N.

ridichi de lună. în funcţie de scopul urmărit.2. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.u.8 – 10 % s. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. hortensis Ehrh. convar. Până la introducerea în cultură a cartofului. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.1) şi peptide (11. de glucide (4.1. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). astfel. spanac. Pentru culturile de toamnă. În culturi succesive. Recoltarea se face diferenţiat. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).2). se aplică 4–5 udări. sortarea şi ambalarea manuală. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. culturi furajere pentru masă verde). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.3. recoltarea se face după primele brume (15. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. în legături. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.LEGUMICULTURĂ II 7. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.3). Udarea culturii se face diferenţiat. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. în special. fertilizarea suplimentară. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. reprezentată.5 % s. curăţarea de pământ şi frunze.8 – 15. dar nu să germineze). locul în asolament. astfel.6.11).10 – 15. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. alături de morcov. în funcţie de regimul de precipitaţii. salată. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. pentru consum în timpul verii.p. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 7. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.2). Astfel. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.3. Rădăcinile au gust dulce. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. seminţele să se umecteze.5 kg/ha.

rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 0. Fig.8 – 28. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. slab ramificate. 7. 0. Se cultivă în Europa. N. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 51 mg Ca.p. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. de culoare cafenie. uşor pubescente.2.p. America şi Australia. 7.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). înalte de 100–150 cm. 73 mg P. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 7. pubescente. uşor gălbuie. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. penatsectate.10 mg vitamina B1. Fructele sunt pseudodiachene. 7. la 100 g s.3. oval – turtite. se găsesc: 469 mg K. florifere. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. cu rizoderma de culoare albă.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Seminţele germinează la minus 2–30C. STAN. cu pulpa albă sau gălbuie. Asia. săruri minerale (la 100 g s. 23 mg Mg. 7.3. dulce şi cu miros caracteristic. Se păstrează foarte bine peste iarnă.N.9 mg vitamina C. Păstârnacul preferă umiditatea.3. MUNTEANU (24. plantele tinere rezistă până la – 50C. care le imprimă aroma caracteristică. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.). alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.5). ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. puternic striate.7 mg vitamina PP. 22 .4. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. suculentă. unde creşte spontan. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.3. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. pe terenuri umede şi umbroase. aripate. iar cele mature până la minus 8–100 C. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 3 mg Na. dar excesul îi dăunează mult. 139 mg S. 0.

7. dar cu unele particularităţi: . prin udarea culturilor.2 mg Ca. citric. B6.p.2 % s. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. 1.se seamănă în teren modelat.) Graud. 2. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. a salatelor şi pentru murături. 3. etc). în benzi de câte trei rânduri. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. în special. proteine 0.3 % s. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. o umiditate constantă. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. 23 . Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. La 1 g s.8 % s. într-o măsură mai mică.6) . sporadic. nu este indicat să se semene din toamnă.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. 5.6 mg P. rapaceum (Mill. Acestea mai conţin zaharuri 1. frunzele verzi.8 mg SiO3.p. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha..se menţine. cu rădăcinile conic–alungite. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.6).6 – 1. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.): 0.). iar gustul şi.. se găsesc 59.u. oxalic.4.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). 0.7. 1975). convar. cu rădăcini conice. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.7 – 1.. B2.LEGUMICULTURĂ II 7.6.p.1.u. acizi organici (malic.. 7. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. În cultură. .p.).9 mg K. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. lipide 0.5. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 29.15 mg Mn etc. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. 0. vitaminele B1.p. Recoltarea se face toamna târziu.3.4.5 mg Fe.5 mg B.31 mg Zn.3. 17. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.9 mg Na. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.

N. N. MUNTEANU 24 . STAN.

Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. fiind considerată plantă medicinală. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.4.3. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. secalinum Alef. b .2. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 1973). pe lângă ţelina pentru rădăcini.LEGUMICULTURĂ II Fig..p.pe teren modelat. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.Scheme ale culturii de păstârnac: a . convar. graveolens L. 7.4.) şi cea cultivată 25 . unde creşte spontan.6 . 7. Este cultivată din antichitate.

graveolens L. chiar din primul an.4. iar cele mature la minus 7–90 C. convar. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. ce se desface uşor în două mericarpe. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. dulce) (Mill. lucioase şi de culoare verde – închis.7 . 7. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. a – r\d\cin\ îngro[at\. formează o rădăcină subţire. ramificată. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. de culoare brunie. STAN. înfloreşte şi fructifică (fig.) care. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. nu poate ierna în câmp. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. în primul an. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. este striată şi ramificată. b – frunz\.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici.4. 7. 26 . Polenizarea este entomofilă. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. amară şi necomestibilă. Pers. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul.N. Rozeta de frunze este înaltă. 7. N. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. sunt glabre. sunt simplu penat sectate. pivotantă. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. de culoare albă. c – plant\ semincer\ hermafrodite.7). pentamere. datorită conţinutului lor mare în apă.

la cultura de ţelină. 3 g/1 kg sămânţă. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Locul în asolament.0. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.4. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Este o plantă de zi lungă. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. sunt prezentate în tabelul 7. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Producerea răsadurilor. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară.4. care se încorporează imediat în sol. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Spre deosebire de morcov. ardeii. În cadrul culturilor succesive. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. salată sau ridichi de lună.5–7. 7.6. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). tomatele. cerealele.6 – 1 g sămânţă la m2. cu pH-ul 6. castraveţii. conopida etc. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. varza. atât pentru cultura în ogor propriu. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar pulpa devine grosieră. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. ca şi în cazul culturii morcovului. deoarece rădăcinile se ramifică mult. la 20 martie – 10 aprilie. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. profunde. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. fiind indicată pentru culturi asociate. cât şi în cazul culturilor succesive. pentru cultura târzie. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. germinează greu. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. iar în solarii. bogate în humus. ţelina poate fi cultivată după spanac. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. toamna. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Înainte de semănat. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. folosind 0. 7.5. 27 .LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. suficient de umede.

N. MUNTEANU 28 . STAN.N.

la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.pe teren modelat în straturi late.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. iar rădăcinile se morcilesc. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. b . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. 7. Fig.1 %. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.8 . 29 . de exemplu Revital 0. 7.8). răsadul se sortează. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. se fasonează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.

9% s. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. PP şi 30 . la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). P. mai ales. care variază între 1.5. în cantitate foarte mică (0. valorificarea făcându-se cu frunze.N. prin glucide.convar.).5. convar. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).p. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). S. B1. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). B2.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Mg.. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).) şi proteine (0.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.p. N. (glucoză. Recoltarea se face diferenţiat. STAN. La cultura târzie. combaterea buruienilor. Pentru culturile târzii.). fertilizarea fazială. săruri minerale de K. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. reprezentată. Na. acestea se curăţă de pământ.3). de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). La culturile timpurii. 7. fructoză şi zaharoză).5–1 kg/ha. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. la 3–4 săptămâni. RIDICHILE Raphanus sativus L. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.64 şi 8. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Fe etc. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.p. plantele se smulg.1. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. B6. în funcţie de scopul urmărit. în legături. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.1 % s. fertilizarea suplimentară se repetă. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). Ca.p.6-1.

prin hidroliză enzimatică. acoperite cu perişori rigizi. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate.5. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. înglobate într-un ţesut spongios. Egipt. sub rizodermă. Italia. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Homutescu . uşor pubescente. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. iar cele superioare lanceolate şi sesile. violete sau roze. de 80–100 cm înălţime. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Japonia. se găseşte un ţesut care conţine antocian. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. etc. 7. Asia şi America. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. devin spongioase. putând fi sferică. caracteristic aromei ridichilor. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Fructul este o silicvă indehiscentă.2. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Tulpinile florale sunt ramificate. unde s-a selectat din specia R. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. tetramere. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. cenuşie sau neagră. Grecia. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. lung peţiolate. 7.9). cu marginea dinţată. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. maritimus L. La multe soiuri de ridichi. lirat penat-sectate. 7. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. 1965). Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. în cadrul culturilor succesive. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. 31 . partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Frunzele din rozetă sunt mari. albă. bactericidă şi vermifugă. autoincompatibile. raphanistrum L. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. albe. alogam-entomofilă. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. ovală sau alungită.. cu un rostru ascuţit. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. cu polenizare. de formă alungită. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). ovale. mai mari la ridichea de vară şi iarnă.5. violacee. (Zeven şi Jukovschi. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). care. unde a rezultat din specia R. şi centrul mediteranean. În cazul ridichilor de lună.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic.3. 1975).

5. creşterea încetează.. 1973) 7. Gherghi şi colab. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.4. 7. Temperaturile mai ridicate.N. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). 32 . c .plantă în faza floriferă.rădăcină îngroşată. însoţite de secetă. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. b .structura rădăcinii. STAN.Ridichea: a . 1956. La o temperatură mai mică de 6–80 C. N.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.9 . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. MUNTEANU Fig. d . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.

se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. pentru cultura de toamnă. pentru cultura timpurie. prin semănat direct. ridichea este destul de pretenţioasă. De regulă. castraveţi etc. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Din această cauză. eşalonat în mai multe etape. 5 kg K2O. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. atât în câmp. ridichea de lună formează tulpini florale. bogat în substanţă organică (3. sau vara. Tehnologia de cultivare 7. înaintea culturilor de tomate.1. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. de vară (60 – 80 zile). Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. în luna martie. vara.5. var. când zilele sunt mai scurte. în special în Japonia şi China.6. devin spongioase şi cu gust iute.5. 1995). 2 kg P2O5. având o perioadă scurtă de vegetaţie. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L.conice. se lignifică. Faţă de umiditate..6. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.5. cât şi în teren protejat. care se folosesc în stare crudă ca salată. vinete.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. 1 kg bucata. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. ce pot atinge 1 m lungime.). profund. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). 33 . mazărea şi fasolea de grădină. fără a mai forma rădăcina tuberizată. aconthiformis Mark. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. 7.5. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. ardei. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).). În Asia. Consum specific: 5-6 kg N. de aceea. 1994). 7. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. reavăn. cu greutatea de cca. care urmează sau precede cultura ridichilor. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. şi în perioada 20 august–10 septembrie.5 %). la interval de 10–15 zile. Înfiinţarea culturii se face în câmp. cât şi pentru cele înfiinţate vara. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme.2 kg Ca şi 0. 2. castraveţii de vară etc.8).

N. MUNTEANU 34 . STAN. N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

10 . care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. aplicat premergent).5 + 12. La culturile de toamnă. b .) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. STAN. folosind 300–350 m3 apă/ha.5 cm x 7.5 cm adâncime. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.05% sau Fastac 10 EC 0.pe teren modelat. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. N. la 2–2. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. 36 . Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. 7.10).02 %. după formula 62.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Fig. (fig. se vor face 1-2 udări.N. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. dacă este nevoie. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.

prevăzute cu role de tasarea pe rând. 1995). spanac. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).6.07) la ridichea de iarnă. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. răsadniţe şi solarii. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.5. folosind 5–6 g sămânţă la m2.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Se seamănă des. ceapă verde. Ridichea de lună se cultivă în sere.2.7. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. iar pe suprafeţe mari.03 – 15. Producţia este de 8–10 t/ha. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. la 2-3 zile de la semănat sau. Lucrările de întreţinere. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere.11. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. în 2–3 reprize.06–15. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. atât în culturi pure. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Atunci când se realizează cultura asociată.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). în perioada 20. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.5 cm. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.). se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. cât şi asociate cu alte culturii. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. 37 . timp de 5–7 zile după răsărire. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 7. se vor menţine temperaturi scăzute. În vederea evitării alungirii plantelor. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.

7.N. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . MUNTEANU Fig.11 . N.

salate coapte sau fierte. sin.6%). 7.H. ciorbe. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. 7.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). 1998). cultura se înfiinţează prin semănat. cu excepţia răritului.1. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. în Italia şi Franţa. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). se folosesc la salate. apoi vitaminele B1. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. canditiva Alef../100 g). dar folosită ca plantă medicinală. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). avitaminoze ş. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. substanţe proteice (1. ssp.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. în mod semnificativ. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. (Dumitrescu şi colab. în legături. soteuri. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. esculenta L. recolta apare destul de devreme. din care se remarcă. Ca plantă legumicolă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cea mai importantă este vitamina A (20 U.2 – 1. De asemenea. piureuri etc.I. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.a. 1998).6. Importanţa culturii Importanţa alimentară.6%). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. ciorbă şi supe de legume etc. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.6. deşi nu este o bună premergătoare etc. 39 . denumită şi sfecla de masă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. săruri minerale. Mării Negre şi Mării Caspice. var. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. rubra Familia Chenopodiaceae 7. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Frunzele. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. f. când sunt tinere. Dintre vitamine.2.

Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. d . tulpina floriferă cu flori.7. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. iar în cel de-al doilea. este pivotantă cărnoasă.N. uneori şi frunzele tinere. în general. sfecla roşie. rădăcinile pot căpăta. 7. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . MUNTEANU În }ările Române.secţiune transversală prin rădăcină. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. Pe plan mondial.3. deşi nu ocupă suprafeţe mari. STAN.floare Rădăcina. c . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.Sfecla roşie de salată: a . cum ar fi zonele premontane sau montane.tulpină floriferă. 7.12 . e . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. Fig.frunză. fructe şi seminţe (fig. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. După îngroşare.rădăcină. în primele faze de vegetaţie.6. b . N.12).

de culoare roşie. 7. pentru realizarea unor recolte performante. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. din zona centrală a rozetei. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. la planta complet dezvoltată.. uşor neregulată. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. 7.6. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. rădăcina prezintă zone concentrice. atât la exterior. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian).13. atunci aceasta va fi globuloasă.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. grupate pe un ax mic. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. cu suprafaţa ondulată. în anul I.. De asemenea. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. 1998). formând un glomerul.. în mod succesiv. a mai multor zone de ţesut cambial. 41 . sunt mari. 1992). Florile sunt hermafrodite. constituind aşa-numitele glomerule. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. În secţiune transversală. considerate impropriu fructe sau seminţe. Frunzele tinere. prin apariţia. Frunzele. 7. Totuşi.). este roşie-închisă. anemofilă. de culoare roşie– verzuie. Nervurile sunt evidente. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Florile sunt mici. organizate pe tipul cinci. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. În anul al II-lea. 1973). cordat. Culoarea rădăcinii. mai multe glomerule formează un panicul lung.13 . sesile. Polenizarea este alogamă. ţesutul Fig. cu limbul ovat. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. mult mai intensă. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. lung peţiolate. au culoarea roşie. lanceolate.LEGUMICULTURĂ II conică). care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. cât şi în interior.4. cu marginea întreagă. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. uneori şi entomofilă. concrescute. peţiolul este de culoare roşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.

Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp.6. bune pentru consum. plantele răsar după 10-12 zile.6.5. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Lipsa de umiditate. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. N. dar plantele nu suportă umbrirea. În faza de frunze cotiledonale. timp de 2–3 săptămâni. în funcţie de forma. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). profund. tardive). plantele solicită condiţii de zi lungă. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. lipsite de suculenţă. întâlnite. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi.9. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate.N. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. În condiţii optime. 42 . iar cea optimă de 18-200C. şi unele populaţii locale. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. mai rar. determină formarea unor rădăcini mici. mărimea şi culoarea rădăcinilor. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. STAN. prin răsad. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. mai ales în grădinile familiale. 7. de perioada de vegetaţie (timpurii. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. În primele faze de creştere. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. în perioadele de secetă. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. de asemenea. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. plantele se pot vernaliza. După formarea primelor frunze adevărate. formând tulpini florifere în primul an. în gospodăriile familiale. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). 7. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. În România se cultivă un număr redus de soiuri.6.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

în funcţie de soi şi momentul recoltării. imediat după aplicare.14 . Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. prin semănat direct. după cum s-a anticipat. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.7. N. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. cât de curând posibil. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Modelarea terenului se execută. STAN. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). după recoltarea acestora). Modelarea este obligatorie. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară.14).N. Pregătirea terenului începe toamna. Fig. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. la culturile succesive. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după grăparea cu grapa cu discuri. 7. Înfiinţarea culturii se realizează. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. ca fertilizator starter. primăvara. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi.

recoltarea se execută în mai multe reprize. se efectuează o praşilă manuală pe rând. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se efectuează printr-o singură trecere. când. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. dacă îngheţul a surprins cultura. purici etc. 45 . din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Recoltarea sfeclei se face eşalonat.). de regulă. obligatoriu. Cel mai târziu. În timpul verii. în continuare. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. prin smulgere. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. în condiţii de secetă). următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. În prima rundă de lucrări prezentate. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. un tăvălugit al terenului. cronologic.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. cazmalelor. toamna târziu. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. Întreţinerea culturii. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. dispuse echidistant la 37–40 cm. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). Lucrările de îngrijire sunt. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. 1992).. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în timpul toamnei. După zvântarea terenului. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. răritul plantelor la 1020 cm. semănătoarea Saxonia. se asigură. Recoltarea sfeclei pentru consum. se realizează aproximativ ca la morcov.. cultura având o densitate mai mare. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. în acest mod. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. recoltarea se efectuează manual. 1998). un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. mai ales pentru culturile timpurii. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. altfel. pentru situaţia prezentată. În cazul culturilor timpurii. lucrarea se efectuează în luna noiembrie.

Alte specii din aceast\ grup\. 1973). iar sin. (dup\ Bala[a. ssp. Tabelul 8. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. N. dup\ tomate [i varz\. bulbi[ori aerieni. porrum L. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. STAN. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Allium sativum ssp. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. iar la altele numai frunzele verzi. în inflorescen]e apar Alium sativum var. împreun\ cu cele men]ionate anterior.1. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. în general.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.N. tulpina fals\ [i frunzele verzi. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. usturoiul comun (A. vulgare) [i prazul (A. sunt prezentate în tabelul 8. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.). 46 . bulbul.). 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. sativum L.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Temperatura. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. în faza de germina]ie [i r\s\rire. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. plantele formeaz\ tulpini florale. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. De aceea. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. mai ales în primele faze de vegeta]ie. solul. astfel. prin aspersie fin\.N. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. înfiin]ate prin sem\nat direct. lipsa apei întârzie cultura. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. de care depinde succesul culturii. se produce vernalizarea [i. mai ales peste 20-22 mm. se cere. `n mod special. Apa este considerat\ ca un factor major. implicit. Plantele nu formeaz\ bulbi. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. În aceast\ faz\. dup\ cum s-a specificat. MUNTEANU 8. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. în perioada de iarn\. în defavoarea bulbului. astfel. determinate. dac\ se întârzie cu sem\natul. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C.1. induc]ia floral\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). aplicarea unor ud\ri u[oare. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. STAN.4. cel pu]in câteva s\pt\mâni. în mod evident. În acest caz. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. Astfel. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. N. O umiditate ridicat\ în sol. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. iar dac\ se formeaz\ crust\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare.

în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. fertile [i bine structurate (aerisite). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni.a. adesea. De[i. eventual. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. amplasat în stratul superficial al solului. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. în primul rând datorit\ texturii. în zona polderelor. se pot instala agen]ii patogeni. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. în unele lunci. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Consumul specific (kg/t produs).1 kg P2O5. poate reprezenta un element de succes al culturii. Pe un fond de umiditate sporit\ [i.). care atac\ în mod special bulbul. dar [i de sistemul radicular. dar bine structurate.4 kg N. de regul\ în treimea lor inferioar\. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. În Olanda. se recomand\ solurile mijlocii. aluviunile con]in mult\ argil\. în timpul depozit\rii (Erwinia. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. nematozi).. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. chiar dup\ recoltare. Sclerotium. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. 53 . 1998). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile.6 kg K2O [i 1. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. refacerea rapid\ a sistemului radicular. la cultura premerg\toare. ceapa se cultiv\. în principal. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. De aceea. 1. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. 4. Botrytis [. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Aerul. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Aceste cerin]e se bazeaz\. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. În acest caz. pu]in dezvoltat. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. pe soluri aluvionare. deoarece. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). de exemplu. care este egal repartizat\ pe profilul solului. nisipoase.

form\ [i m\rime. dotarea cu sem\n\tori de precizie.1. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. ro[ie sau alb\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.F..1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. 1998) 8.L. 8. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. de c\tre Popandron. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). care se seam\n\ bob cu bob. 1994). bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. 54 . Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. prin r\saduri (ceapa de ap\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Culoarea poate fi galben\. la I. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.5.6. cultura poate fi complet mecanizat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. sistem de irigare prin aspersie. prin arpagic sau sem\nat direct. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. prin arpagic. La noi în ]ar\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.C. MUNTEANU 8. În condi]ii tehnice moderne. pentru deshidratare.1. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.6. Vidra. pentru stufat (ceapa verde). în special. Alegerea terenului. N. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Kaba). sortimentul este dominat de hibrizii F1. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. STAN. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.N. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.1. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. În acest sens. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. în vederea sem\natului.-3. pentru epoca de toamn\.D. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. 1973). În acest caz. Dual 2-3 l/ha). Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. în prim\var\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Speciile leguminoase nu se recomand\. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. respectiv toamna [i prim\vara. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. N. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. De asemenea. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia.2). urmând a fi încorporate. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. toamna. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. care nu au fost administrate în toamn\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. cum ar fi: legume le cucurbitacee. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. de toamn\ sau de prim\var\. ~n ambele situa]ii. verde]urile. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. care este obligatorie. pentru epoca de prim\var\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. STAN.N. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. la 25–30 cm. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 .N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. STAN. MUNTEANU 64 .N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 . STAN.N.

Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. în toamn\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. De asemenea. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. 6-8 l/ha. la adâncimea de 1012 cm. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. executate perpendicular una pe cealalt\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. în medie. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Satecid 65 WP. cu încorporare. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. a. exclusiv. prin realizarea sa. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). mai ales. Astfel. 6-8 l/ha sau Pivot. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. chiar la noi în ]ar\. de exemplu. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Imediat 67 . care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Prim\vara devreme.

necorespunz\tor calitativ. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Pe teren nemodelat. în general.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. în medie. 1998). Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. în mod practic. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Culturii de arpagic i se aplic\. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. În acest fel. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. pentru suprafe]e mari. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. În aceste condi]ii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\.N. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. de regul\. Altfel.. înfiin]at\ prim\vara. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. N. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie.. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. r\s\ririi [i ob]inerea. se face încorporarea produselor administrate. pân\ la 5-10 aprilie. cu norme de circa 100 m3/ha. 68 . S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. a unei culturi uniforme. În acest sens. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. cu rândurile încheiate. în caz de secet\ sau de formare a crustei. multe plante vor pieri. STAN. de 2-3 cm. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. 1998). Dup\ începerea r\s\ririi. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. ori plantele nu vor fi uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. iar la densit\]i prea mari. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. prin competi]ie reciproc\. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. echidistante la 12. Distan]a între semin]e pe rând va fi. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. mai ales pentru producerea cepei uscate. de la care se elimin\ r\ritul. în final. sub 7-8 mm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.5-15 cm. Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU dup\ erbicidare. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. prin cea de-a doua gr\pare.

plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). în mod deosebit. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. În acest scop. plantele vor fi infestate [i . Cu toate acestea. de exemplu cu Afalon. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Lucrarea se realizeaz\. În aceast\ situa]ie. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. De aceea. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. 2-3 ud\ri. controlul acestor d\un\tori.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. iar buruienile sunt în faza de rozet\.3. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. 69 . Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de regul\. de obicei. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. printr-un plivit manual.începutul lunii august. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. inhibitori sau chiar desican]i. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. nu se mai poate realiza. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. ca [i la ceapa ceaclama.2 [i 8. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat.5% în care s-a ad\ugat aracet. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Fiziologic. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. la sfâr[itul lunii iulie . Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. mu[tele depun ou\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. combaterea buruienilor. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. în final. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. mai ales pentru distrugerea crustei. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. se opre[te irigarea. practic.

1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare.4) Tabelul 8. Dup\ acest stadiu de maturare. dislocarea se poate face [i mecanizat. A[adar. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti).N. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). calitatea a III-a (20-25 mm ∅). N. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. 70 . Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. În felul acesta. La suprafe]e mai mari. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. STAN. adic\ în afara intervalului de 4-180C. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Dup\ aceast\ opera]ie.

cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. unde este prev\zut\ mecanizarea. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Epoca de înfiin]are. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Uneori. dar s\ se asigure. dup\ unii speciali[ti. obligatoriu. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Plantarea se efectueaz\ manual. în func]ie de condi]iile meteorologice. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. densitatea recomandat\. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. a lucr\rilor de îngrijire. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. în func]ie de zon\. O epoc\ ra]ional\ ar fi. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. înfiin]at\ prim\vara. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. semimecanizat sau mecanizat. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). în mod mecanizat 71 . Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. u[or argilos. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. 1994). Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Brewster. În aceast\ situa]ie. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. între 1 [i 15 aprilie. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. 1973. echidistante la 15-20 cm. chiar par]ial\. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari.LEGUMICULTUR| II b.3). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an.

mai ales în condi]ii de secet\. inclusiv cele de sem\nat. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). pe de o parte. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Manual. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. N.5 cm. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Uneori. asem\n\toare. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 1992). MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Lucr\rile de îngrijire. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. în momentul de mare necesitate a plantelor. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. îndeosebi pe solurile u[oare. Densit\]ile sunt. De asemenea. STAN. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. când bulbul s-a format [i cre[te intens. precum [i distrugerea crustei.0-3. Dup\ r\s\rire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. la aceea[i distan]\ între ele. pe de alt\ parte). Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. aceast\ opera]iune se face cu sapa.. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. cel pu]in o singur\ dat\. de 28 cm. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Din aceast\ cauz\. 72 . de asemenea. dar adaptate corespunz\tor. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Pe teren nemodelat. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora.N. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. au un caracter general. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\.

a. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. fiind unanim apreciat\ de consumatori. 1992). dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. care este primul element de succes. brânzeturi. de exemplu. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.6. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. În afar\ de acestea. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). În multe ]\ri. 8. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Mai mult. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. tocan\ pentru iarn\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. De obicei. pân\ la 30-35 t/ha. în func]ie de zona de cultur\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. în condi]ii normale meteorologice. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. teren perfect nivelat. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. cultura este totu[i rentabil\. ori de câte ori este nevoie. Indiferent de acestea. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. pentru anumite zone sau microzone legumicole. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. De asemenea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.1. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. 73 .. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. aspectuo[i.3. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.

5-2. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.. un sistem radicular bine dezvoltat.N. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. plivirea. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. a. 1998) [i. De asemenea. Dup\ cum se va vedea. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. 1992. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.a. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).0 kg/ha [i 3. STAN. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. 74 . textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. de asemenea.5-4. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. De asemenea. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. N. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). în func]ie de densitatea culturii. În figura 8. condi]iile tehnice. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. mobilizat.0 kg/ha. îngr\[\minte minerale [. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. aerisirea. de aceea. b. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. insectofungicide [i. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. substan]e bioactive). Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. nisip. Dumitrescu [i colab. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în mod special. gradul de intensivizare a culturii. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. tradi]ie. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. turb\. eventual.

8. de circa 200-250 grame. cu circa 300 m3 ap\/ha. Fig.densitatea = 500-600 mii plante/ha. b . prin aspersie. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. odat\ cu modelarea terenului. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. în final. 1992.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 75 . Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. În acela[i timp. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.. Dumitrescu [i colab. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.6 . pe rândurile marcate pe strat. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. Uneori. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu diametrul de cel mult 4-5 cm.

N. sufleuri. supe. Pra[ilele asigur\. Produc]ia este de 25-30 t/ha.4. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. în mod tradi]ional. solarii sau sere. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. se aplic\ între 5-7 ud\ri. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. par]ial. 8. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.6. irigarea. în dou\ reprize. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. cât [i ulterioar\. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. din punct de vedere calendaristic. exclusiv. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. datorit\ irig\rii. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. uneori. De asemenea. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. omlete [. de obicei.). la 10-15 zile dup\ plantare. Momentul recolt\rii. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Bulbii de ceap\ prin r\sad. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Cultura pentru stufat. Cultura în câmp se aseam\n\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). în luna septembrie. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. peste 21 mm). pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. cultura se practic\ în spa]ii protejate. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. destinat\ consumului în stare proasp\t\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. mai ales c\ dimensiunea acestora este. pentru diferite salate. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. [i sub form\ de funii. atât ca anterioar\. numai prin brazd\. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm).a. inclusiv 76 . [i o afânare permanent\ a solului. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. pe brazde. a. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha.1. STAN. Irigarea se face din abunden]\. se pot condi]iona. face parte din culturile succesive în câmp. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. din punct de vedere agrotehnic. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. N.

se asigur\. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. în caz de secet\ prelungit\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. iar arpagicul este bine calibrat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. dac\ nu se mai dispune de stufat. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. astfel ca. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. uniform ca nivel [i grad de tasare. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. pentru a nu r\ci prea mult solul. 77 . mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. În ordine. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). În unele situa]ii. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. `n zonele mai reci pe timpul iernii. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Dac\ terenul este nemodelat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pe care nu b\lte[te apa. cu patru rânduri echidistante pe strat. sau cu azotat de amoniu. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). pân\ la venirea iernii. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. la 15-20 cm între acestea. [i de 2-3 cm prim\vara. în special toamna. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. prin aplicarea unei ud\ri. ca s\ nu se taseze). o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. astfel. Dac\ solul este bine preg\tit.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. plantatul se poate efectua [i mecanizat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri.

STAN. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. De exemplu. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. de[i se execut\ pra[ilele necesare. culturile prea dese se vor r\ri. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. 78 . iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. pe de o parte. în func]ie de epoca de înfiin]are. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. b. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. a plantelor cu simptome de atac. dac\ este nevoie. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. musc\. De asemenea. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. pe de alt\ parte. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Când plantele sunt mai mari. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. În acest caz. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. recoltarea se face în totalitate. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Cultura este relativ simpl\. Prin alegere.N. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. pe alese. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. N. în vederea livr\rii. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\.

de exemplu. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. dup\ plantare. 1998). influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Cel mai adesea. La solarul tunel. chiar în ferestrele iernii. în func]ie de condi]iile meteorologice. c. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. 79 . Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. pr\[itul sau plivitul. tomate. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Recoltarea se face e[alonat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. deoarece. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. atunci acoperirea lor se poate face toamna. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). dac\ s-ar cultiva. Temperatura din solar. În mod practic. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. sunt posibile [i alte variante. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. consumul de energie ar fi foarte mare. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului.5-2. de 40-50 cm. În mod obi[nuit. În acest moment.0-2. prin r\rire. Consumul de material de plantat este de 2. înainte de venirea înghe]urilor. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). alegând cele mai dezvoltate plante. imediat ce acest lucru este posibil.

de neînlocuit.N. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. 2000). 6-7% protide. 0. supe. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. În func]ie de temperatura din ser\.2. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.44% cenu[\. salamuri. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. recunoscut\ [i inconfundabil\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. STAN. mai ales în medicina modern\ naturist\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.2. este deosebit de apetisant\. Se folose[te la prepararea. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. N. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. condimentar\ [i aromatic\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. se folose[te în industria conservelor. fripturi.6% lipide. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . Materialul de plantare îl constituie. în func]ie de cerin]ele pie]ei. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Valoarea sa terapeutic\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 0.5 cm. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. mrani]\ [i nisip. 8. de asemenea. ssp. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea.7% celuloz\. 1. Aroma sa. Gustul s\u picant. în primul rând arpagicul stufat. vulgare Familia Liliaceae 8.1. cârna]i. De asemenea. în 2-3 reprize. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. cel mai târziu.

2. În rest. Fe [. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\.000 ha. cu 240 mii tone. Ca. Na. nematozii [i musca usturoiului. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. 1999. difteriei. S. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Importan]a agrofitotehnic\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. 1994). 22 t/ha în Liban. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. pe tot parcursul anului. în general. vitaminele C [i E. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. D\r\[ti-Ilfov. 2000). asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. ~n ce prive[te vitaminele. dar cerin]ele mari ale pie]ei.). Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. 8. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. în solarii. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. I[alni]a-Amaradia.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. cum sunt cei ai febrei tifoide. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cu. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. 1992). probabil din specia A. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. K) [i microelemente (Mn. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. 13. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. În SUA se ob]in 12 t/ha. iar în România. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.2. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. eventual. (Butnariu [i colab. 17 t/ha în Sudan. 81 . La noi în ]ar\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. în ambele emisfere. citat de Popescu [i Atanasiu. R`mnicu S\rat-Buz\u. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. holerei [. care confer\ aroma specific\.. Importan]a economic\. [i pre]urile deosebit de avantajoase. longiscuspis.a. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei).LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i.a. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic.

cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. R\d\cina. cilindrice. aceasta nu con]ine flori. este dirijat. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. STAN. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. [i poate varia de la 4 la 60. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. 82 . ajungând s\ prezinte muchii. de r\d\cinile adventive. iar s\mân]a este alungit\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. În alte zone de cultur\. 1985). gâtul plantei sau tulpina fals\. netede [i lucioase. Tulpina. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. din care. formând a[a-numi]ii bulbili. alc\tuind. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Frunzele sunt liniare. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. cu vârful ascu]it. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Din ace[ti bulbili. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. cel mult egal cu num\rul de frunze. MUNTEANU 8. dup\ care devine circular\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i.3. Mugurii axilari se tuberizeaz\. prin suprapunere. În sol. ci bulbili aerieni. c\rnoas\). Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. trimuchiat\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. într-un singur plan. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Discul.2. La noi în ]ar\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. iar dup\ formarea bulbului. reunite în umbele false. usturoiul este o plant\ anual\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. iar limbul. N. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. în anul urm\tor. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. de m\rimea unui bob de porumb. cu înmul]ire vegetativ\. în anul viitor. de culoare alb\ sau violacee. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. alternativ (la dreapta sau stânga). este reprezentat\ de r\d\cinile normale.N. acestea sunt grupate în cime unipare. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. ca [i la ceap\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. sub form\ de jgheab. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. denumi]i popular [i „c\]ei”.

rezistente la temperaturi sc\zute. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Ecologic. Brewster. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia.4. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperatura optim\ este de 18-200C. temperaturi sc\zute [i p\strare. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. formeaz\ un bulb mic. Apa. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Asia Mic\). De D\r\[ti. În timpul vegeta]iei. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. reprezint\ forma de toamn\. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Dup\ aceea. este rezistent\ la secet\. în general. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. bulbii sunt mijlocii-mari. f\r\ a forma bulb (Bala[a. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Grupa continental\ (Caucaz. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). de asemenea. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Chaux [i Foury. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. De Rm. nu formeaz\ l\stari floriferi. 1994). 1973. ~n general. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. cu un nivel mai redus al apei. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. S\rat). Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Dup\ Butnariu [i colab. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. 1994. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\.LEGUMICULTUR| II 8. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Astfel. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De I[alni]a). bulbilul nu mai evolueaz\ normal.2. 83 . Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii.

preventiv.6.5 kg (dup\ Butnariu.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.0 kg. 8.. În acest caz. 84 . Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.-3. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster.5 kg. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. suplimentar. precocitate. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. care îngreuneaz\ recoltarea.5 kg [i S= 5 kg. MgO=0. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.5. ba mai mult. care. se mai execut\.2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Lucrarea cu freza este prea scump\. K2O=8-10 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. culoarea tunicilor. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. STAN. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. P2O5=1. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.0 kg. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. dar mai energic\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Dac\ solul nu este corespunz\tor. 1994). cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. pulverizeaz\ solul. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.a. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.N. K2O=5.2. pe cât posibil.D. culoarea frunzelor acoperitoare [. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.3).. consumul specific este: N=11 kg. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. unele insecticide (tabelul 8. 1998). Totu[i.2. P2O5=3-4. N. dar bine structurat. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. 8. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. afecta]i de atacul nematozilor. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Lucr\rile de îngrijire sunt. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. se poate face toamna sau prim\vara. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. adesea. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. care se las\ în brazd\ nelucrat\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. dar nici din centrul bulbului. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Pentru realizarea acestei densit\]i. 1994). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. bulbii o petrec în câmp. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. în cea mai mare m\sur\. 1994). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. care este obligatoriu. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Înfiin]area culturii. Plantarea mecanizat\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . N. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. pentru c\ sunt prea mici [i. dup\ recoltare. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol.N. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). STAN. de[i posibil\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\.

În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. 0. Calendaristic. 0. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.3-0. care este mai scump\ [i. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).7% hidrocarbona]i (din care 2. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . în cazul apari]iei unor ploi. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 8. adesea. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. De regul\.1. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).3. în teren deschis sau în solar.8-1. cultura în câmp se practic\ mai rar.4% dizaharide [i 1.4% gr\simi. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 4. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. dar poten]ialul soiurilor atinge. vitamine [i fitoncide. În principiu. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. înlocuie[te ceapa.LEGUMICULTUR| II bulbililor. pân\ la 10-12 t/ha. e[alonat. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. dac\ nu au survenit precipita]ii.3% monozaharide. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. PRAZUL Allium porrum L. În foarte multe din preparatele culinare.5% cenu[\ (s\ruri minerale).5% celuloz\ brut\). 2-3% proteine. 6. provoac\ arsuri gastrice. în condi]iile de la noi din ]ar\.3. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Familia Liliaceae 8. Prazul este o plant\ legumicol\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Produc]ia este de 5-6 t/ha. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.

era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Tulpina. cu un redus grad de perisabilitate. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. fructe [i semin]e. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.3. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. are o tehnologie u[or de realizat. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. de câteva mii de ani î. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. cât [i în timpul p\str\rii. cum ar fi Europa occidental\. Peninsula Balcanic\. R\d\cina. Prazul. 1969).3. care se g\sesc în compozi]ia sa. C [i PP). de aceea. 8. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. 8. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. STAN. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. astfel. 1994). bienal\. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. R\d\cinile adventive. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.25 m (Maier. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . îns\. Asia de Sud-Est. cu înmul]ire sexuat\.2. Importan]a agrotehnic\. atât la transport [i la comercializare. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. În primul an din ciclul ontogenetic. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Cultivat de egipteni [i greci. În orice caz. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Africa de Nord. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. este cunoscut în cultur\ din antichitate. prin rusticitatea sa. 1992).N. mult mai puternic dezvoltate. N. prazul este cunoscut în întreaga lume. În prezent. p\trunzând în sol pân\ la 1. H. MUNTEANU sau a usturoiului. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.3.. 2000). Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. pentru a asigura o bun\ comercializare. cum ar fi Oltenia [i Banat. Plantele de praz produc. dou\ tipuri de r\d\cini.

dac\ sunt din interior [i de culoare verde. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . 8. tecile se suprapun unele peste altele. neted\. sunt formate numai din teac\ [i limb. sub form\ de jgheab. 1985). roz sau violacee. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Pe restul por]iunii lor. plin\ în interior.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. în mod alternativ. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. îngro[at\ [i suculent\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Frunzele. într-un singur plan vertical. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. La baza lor. Perigonul.4. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. dac\ sunt din exterior. florifer\. ca [i la usturoi (fig. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. cu o rusticitate evident\.3. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. sunt albeg\lbui. în condi]ii de mediu diferite. Pe por]iunea limbului. Totu[i datorit\ selec]iei naturale.7 . ca la toate speciile alliacee. glauc\. cilindric\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. format din cele [ase tepale.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.7). formând un bulb mic sau mai pu]in evident. denumit\ tulpin\ fals\. înalt\ de 80-120 cm. În anul urm\tor. 8. Butnariu [i colab. 8. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Pe acest disc.4-0.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. Aceasta este erect\. groas\ de 1-1. au ap\rut mai multe forme ecologice. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Frunzele. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). este de culoare alb\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. fiind liniar. mu[te). pe partea sa superioar\. cu rezisten]\ mai slab\.2 cm la baz\ [i 0. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta.

Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În Fran]a. MUNTEANU pe timpul iernii. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. În condi]iile de secet\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului.3. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\.2-0. P2O5=1 kg. când plantele sunt mature pentru primul an. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. vegetarea înceteaz\. Brewster. de Carentan.6.N. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. N. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. 1994).5.. 1994): N=2-3 kg. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. de toamn\ [i de iarn\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. STAN. Mg=0. plantele r\mân mici. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. de tradi]ie. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. de var\. 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Dup\ plantare sau r\s\rire. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. K2O=4 kg. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.6 kg. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. iar dac\ este mai sc\zut\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Picior de elefant. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Apa. Fa]\ de ap\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. 1998) 8. A[adar. de asemenea. 1994). În acest stadiu..3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. dar [i de cerin]ele consumatorilor. 90 . plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire.5 kg [i S=0. 1992. ]ar\ cu tradi]ie veche. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. în func]ie de zona de evolu]ie. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. dar nu ca regim.

la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. în func]ie de zon\. Sem\natul se execut\ mecanizat. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. în aceea[i zi. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. la adâncimea de 1. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm.LEGUMICULTUR| II 8. dac\ este necesar. dup\ modelare. 91 . ca plant\ indicatoare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\.1. Chiar înainte de r\s\rire. terenul se t\v\luge[te. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.. pân\ la sem\nat. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa.3. Preg\tirea terenului începe din toamn\.5-2 cm. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. s\ fie profund [i fertil.8. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm.6. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. la 28-30 cm adâncime. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. 1998). În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În principiu. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia.

Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. STAN. prin sem\nat direct sau prin r\sad. c. MUNTEANU Fig. prin r\sad 92 .N.pe teren nemodelat. 8. b .pe teren modelat. d .8 . N.

care se completeaz\ cu una mecanic\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Pentru p\strare peste iarn\. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Recoltarea se face manual. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare.3). 93 . În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. cultura se poate realiza în ogor propriu.3. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). altfel. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. este mu[uroirea plantelor. În atare circumstan]e. de regul\.6. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). 8. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. prin aspersie. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Dac\ sunt goluri. sau semimecanizat. Dup\ dislocare. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.2. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Cu prilejul acestei pra[ile. plantele se smulg. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. absolut necesar\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. dup\ o cultur\ anticipat\. O lucrare special\. sporind calitatea recoltei. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Recoltarea începe toamna târziu. prin aspersie. care se repet\ dup\ r\rire. cu ajutorul sapei sau cazmalei. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.2 [i 8. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). În [an]uri. Pentru consum imediat.

ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. subspecii. dar poate ajunge la valori mai mari. STAN. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie).N. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. dup\ ce au ap\rut buruienile. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. N. ceapa de iarn\ sau de tuns. în afara celor prezentate. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Plantarea se face manual. Prim\vara. ceapa e[alot\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. executate cu grapa cu col]i reglabili. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. usturoiului comun [i prazului. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. de regul\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. În condi]iile de la noi din ]ar\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în cazul culturii prin r\sad. 8. 94 . Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. ca [i la cultura prin sem\nat direct. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. dar la noi în ]ar\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. cu pân\ la 50-60%.4. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu.

dar în cultur\ se comport\ ca anual\. La forma proliferum. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. bulbiferum [i Allium cepa L f.1. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. de obicei. 95 . Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. aspr\. 8. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. dar care. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. central\ [i de nord a Moldovei. nu formeaz\ flori. ca [i cea colinar\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. fructe [i semin]e. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.2. Este o specie peren\. Fig. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. f. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt.9). Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. nu formeaz\ semin]e. fiecare în parte. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. de culoare cenu[iu-g\lbuie. dar [i din zona central\ a Asiei.9 .10). de un disc comun (fig. iar tulpinile florifere. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. pe bulbii din inflorescen]\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L.4. cu o tunic\ de protec]ie groas\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. prin discul propriu.4. 8. dar de dimensiuni mai mici. 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.Ceapa de Egipt (rocambole).LEGUMICULTUR| II 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. mai multe [i mai mici. 8.

CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.4.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Fig. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N.4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. 8. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). N. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.11). STAN. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). 8.11 .. 8. Este o specie peren\. Când se înmul]e[te prin semin]e. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. în anul urm\tor. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.4. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8. care se folosesc în industria conservelor. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.3. Formeaz\ un bulb pu]in evident. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. prim\vara. de asemenea. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . cel mai Fig. asem\n\toare cu prazul. De regul\. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.10 . La noi în ]ar\. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Plantarea se face toamna sau. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. 8. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.

1973). Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. ophioscorodon Dom. ~n primul. Este bine cunoscut în întreaga lume. 97 . Uneori. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. De Bucovina. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. cu mai mul]i bulbili.12). din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. 8. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 8. dar foarte mari.4. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. îndeosebi formele mediteraneene. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni.5.12 . 8. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. var. iar `n anul urm\tor. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.

celuloz\ 0. protein\ brut\ 2%. care se consum\ fier]i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.5 mg/100 g.08 mg/100g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. m\rime. cenu[\ 1%.a. C=20-25 mg/100 g [. comparativ cu alte legume. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. De asemenea. se practic\ pe suprafe]e mai mici.2%. glucide simple 0. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. B1 [i B2=0.1. Importan]a agrofitotehnic\.N. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. sunt diferite. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. de[i. 9. culoare [i chiar gust. Familia Solanaceae 9. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. precum [i unele vitamine: A=0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .2 mg/100g. N. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. STAN. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. `n terenul destinat culturilor legumicole. inclusiv în sistemul culturilor protejate. din punct de vedere botanic. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.1. cop]i sau pr\ji]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.1.4%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.8-1. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. astfel c\ este folosit\ aproape integral.

deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. dar numai S. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în acest caz. Columbiei. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. 9. de[i las\ terenul. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. pre]urile avantajoase de valorificare. cultura [i recolta sunt mult întârziate. cel târziu pân\ la 1 iulie. în mod surprinz\tor. 1974). iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. S. Cultura cartofilor timpurii. Importan]a economic\. S. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. demissum (rezistent\ la frig). apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în cea mai mare parte. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Bineîn]eles c\. cum ar fi S. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Factorii de risc. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.a. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene).1. Totu[i. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Mai mult. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. curat de buruieni.2. ca urmare. mai întâi în Transilvania. S. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. În prezent. în unele ]\ri din vestul Europei. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. De regul\. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cerin]a mare a pie]ei [i.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în cazul culturii timpurii. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil.. 99 . folosind la timp insecticidele cele mai eficiente.

mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. iar în plus. În cazul în care l\starul este distrus. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. tulpinile aeriene. Din ace[ti ochi se formeaz\.N. Ace[tia pot avea forme diferite. 9. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. spre profunzimea solului. în al doilea an. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. m\rimi [i culori diferite. R\d\cina.1.3. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. [i o parte apical\ sau vârful. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab.5-2. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. care se mai nume[te col].. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Tulpina. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. prin care se insereaz\ pe stolon. STAN. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. 9. MUNTEANU 9. În primul an. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Tuberculul are o parte bazal\.0 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. 1958. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. în condi]ii corespunz\toare. se orienteaz\ pe vertical\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. ai tulpinii aeriene. De asemenea. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. 100 . de 1. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. formând a[a-numi]ii ochi. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.1). În condi]ii de lumin\. tipice fiec\rui soi (fig. 1969). subterane. din care. care con]in trei muguri. 1985). mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. N. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. dup\ care cade. citat de Zanoschi [i Toma. Ace[tia sunt cilindrici. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. În condi]ii de întuneric. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. când este foarte tân\r.2). Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.

9. muchiat\. denumit\ faz\ dormind\. erect\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. fistuloas\. 9. 101 .2 . La o plant\ Fig.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 9. în ciclul lor de via]\.1 . Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1). 1974).

pentamere. 9. alb\ sau cenu[ie.1. de culoare alb\. cu dou\ loje. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. STAN. 9. De asemenea. Florile sunt actinomorfe. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Caliciul este format din cinci sepale unite. ovat-lanceola]i ori circulari. grupate într-o cim\ terminal\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. violet-închis\ etc. Lobii (foliolele) sunt ova]i.4. albastr\. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.3 . dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.9. sunt dens p\ro[i. prin autogamie. Fig. cu 5-10 flori.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. De[i cartoful nu 102 . Un fruct con]ine 50-300 semin]e. cu aspect rotat. cu umiditate ridicat\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu diferite tipuri de peri[ori. Uneori. 1974) Floarea. prinse pe baza corolei. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.3). hermafrodite. ro[iatic\.5-2 mm în diametru. 1985). S\mân]a este mic\. cu vârful ascu]it. N.N. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. turtit\. ovoidal\. eliptici. Gineceul este bicarpelar. iar corola este format\ din cinci petale unite. Polenizarea este direct\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. MUNTEANU Frunza.

Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. r\d\cinile pot cre[te. [i rolul de regulator termic. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. De asemenea. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. iar perioada de lumin\ este maxim\..2 (dup\ Bala[a. Tabelul 9. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. inclusiv pentru formarea tuberculilor.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Rezult\ de aici. în asemenea cazuri. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Tufa cre[te în condi]ii optime. Astfel. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. în mod clar. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. cât [i p\r]ile aeriene. apa având.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. 103 . mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol.. Totu[i. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Riscul temperaturilor de înghe]. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Minus 1-2 Minus 0. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.1). Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în acest caz. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. în Ceau[escu [i colab. în Ceau[escu [i colab. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. are valori de 17-200 C (tabelul 9. 1984).

A. Solul este un factor de mediu important. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Totu[i. De aceea. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. La o ton\ de cartof. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. De aceea. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.5 kg MgO [i 2 kg S. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.U. 14 kg K2O.. care are loc la nivelul stolonilor.A. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. tuberculilor [i r\d\cinilor. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. în Ceau[escu [i colab. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. solul. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. STAN. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 3 kg P2O5. s\ fie fertil. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. la nevoie. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. N.N. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. Din aceast\ cauz\. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 104 .. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. de care depinde succesul culturii. prin caracteristicile sale.5 kg K2O. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). ca urmare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. 1-1.U. 8. bine structurat. în special prin aspersiune. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. este favorabil\ udarea. dar [i de intens\ activitate metabolic\. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. MUNTEANU Tabelul 9. 2 kg P2O5. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. acest regim.

legumele din grupa cepei sau a verzei. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.5 9. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.1. cu pant\ uniform\. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.5. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.3..LEGUMICULTUR| II 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.6. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.0 16. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.6. s\ fie bine structurat. cerealele p\ioase.1.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Nu se recomand\ solanaceele [i. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. 9. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.0 16. Tabelul 9. bineîn]eles. legumele verde]uri. biloane [i rigole de udare. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.1. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.

încol]i]i. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. STAN. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. eventual. Fig. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. cât [i cei prea mari. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O.N. N.. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. deshidrata]i. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. 9. cu diferite v\t\m\ri. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. manual. În situa]ii normale. se pot folosi atât tuberculii mici. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 9. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 1997). de exemplu. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. distan]ate la 70 cm (fig. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. calibrarea.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. În mod aproape generalizat. În unele situa]ii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 106 . dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). dezinfec]ia [i încol]irea. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici.4 . terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 1992).

la nevoie. mai ales. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. timp de 2-4 ore. pentru a[a-numita suda]ie. Dup\ aceast\ etap\. Dac\ umiditatea scade prea mult.. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Dup\ imersie. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pe pardoseala magaziei. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. serele. în func]ie de spa]iul de încol]ire. formeaz\ l\stari de 1. în spa]ii corespunz\toare. când tuberculii sunt zvânta]i. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. luminii. 1997). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). În acest timp. În timpul acestei perioade. [i alte substan]e în amestec. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci.5-2. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Dup\ suda]ie. cu prec\dere. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. dar se pot folosi. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). 107 . În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).0 mm. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. în spa]iul din jurul ochilor. ce se afl\ într-un vas adecvat. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. tuberculii. 1973). În condi]ii de umiditate sc\zut\.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. de culoare alb\ (col]i). se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Imersia dureaz\ circa cinci minute. înainte de plantare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. eliminându-se. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. În timpul aerisirii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii.5%. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. solariile etc.

care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor).2). pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.a. folosind ma[ina de plantat r\saduri. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. pe teren modelat (fig. sau complet mecanizat. rumegu[ [i nisip. cu 20-30 martie. Calendaristic. Plantarea se poate efectua manual. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. acest moment coincide. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. pe rigolele deja trasate (fig. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. N. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.9. în anii normali. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.d.N. Densitatea [i. respectiv. special echipat\ (MPR-5). Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Plantarea tuberculilor.5). În unele cazuri. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. 108 . Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.4). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. dup\ care se adaug\. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). În principiu. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.9.m. În felul acesta. acesta se ud\ bine. cu lungimea de pân\ la 1. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. simpli sau ramifica]i. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. turb\. un nou strat de amestec. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. În vederea plant\rii. STAN. 9. Atât plantarea manual\. îngro[a]i.5-3 cm. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”.

Lipsa de umiditate. de asemenea.A. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. se asigur\ circa 1. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Imediat dup\ plantare. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof.U.3-0. postemergent. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. se efectueaz\ o erbicidare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Mana cartofului are. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni.5 . Mancozeb. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci).LEGUMICULTUR| II Fig. de regul\. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Dup\ plantare. importan]\ redus\ pentru cultur\. Lucr\rile de îngrijire. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. 9. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. de aceea. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.4 kg/ha.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. De regul\. Excesul de umiditate. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. odat\ cu plantarea. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.

1. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). În cazul e[alon\rii recolt\rii. se culeg tuberculii cei mai mari. Lucrarea se face manual. cuibul se desface cu sapa. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. fiind încadrat\ între 5 martie . Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.3 l/ha. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.6. STAN. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. semimecanizat sau mecanizat.1 l/ha sau Karate.2. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Fastac-0. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. în rigole deschise mecanizat sau manual. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.a.6). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Calendaristic. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. De regul\. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.0. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. manual. în sistem cuvertur\ [. N. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.9. iar 110 . Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. 9.3 l/ha. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. 1992). iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). densitate [i ceilal]i factori tehnologici..N. În ambele cazuri. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.7).5 aprilie. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.9. în tunele joase.

LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. 9.6 .7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . în mod corespunz\tor. 9. mai mari între plante pe rând. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.

9. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Fig. N. b .8).N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. 112 .tunelul pe rigol\. STAN. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Într-o alt\ variant\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.9.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.8 .

sub form\ pr\jit\ etc). Fig.2. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. denumit [i cartof dulce. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Acestea.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. 9. Înainte de plasarea foliei. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. iar în sol un sistem radicular puternic. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.9.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. asem\n\toare cartofului. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. din loc în loc. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. creme. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. terenul trebuie s\ fie bilonat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. R\d\cinile. 1969) 113 . erbacee. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sin. dar f\r\ succesul scontat. supe. în medie. 9. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.9). În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Fig.9 . Convolvulus batatas L. Batatul este o specie anual\. De la batat.10 . care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate.

care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. STAN. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.10). Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. MUNTEANU înr\d\cina]i. 9. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. 114 . care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. rezulta]i din l\stari. ud\ri. N.N. fertiliz\ri faziale. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.a.

Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. Importan]a alimentar\. tulpinile îngro[ate. Brassicaceae.. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .. f. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). precum [i murat\ sau `n diferite conserve. oleracea L. alba DC. napus ssp. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. 5-6% glucide. 10. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . practic.2-1. capitata L.1. ]esutul preinflorescen]ial. campestris L. familia Cruciferae sin.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. 1. diferite preparate culinare. reprezentat\ de specia B. var. în tot cursul anului. campestris ssp. simpl\ sau asortat\. încadrat\ sistematic în specia B. varza se consum\..5% 115 .B.pentru B. rapifera Metzg (2n=38). De la aceste specii se consum\ frunzele. printre altele. oleracea [i 2n=20 . [i varza asiatic\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. mugurii floriferi [.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.1. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. Dup\ locul lor de origine. cu sau f\r\ carne etc. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. Familia Cruciferae 10. pedunculii. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.pentru B.B.a.

asigurând venituri. N. înc\ din antichitate.N. Importan]a agrofitotehnic\. vitamine: C . Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). În secolul al XIX-lea. unele toponine sau nume de persoane. de potasiu . complexul B . mai ales la m\n\stiri. practic. era pu]in cultivat\.20 mg/100g. în culturi succesive. duble. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone.1. din prim\var\ pân\ în toamn\.2 % gr\simi. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. În ]ara noastr\.a. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.a. 1998). Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cultura acestei legume. a fost cultivat\. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. asociate [. MUNTEANU proteine. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. de la înfiin]are pân\ la recoltare. de sodiu . o suprafa]\ de circa 30. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. 0. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. 10. STAN.000 ha/an. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. prin r\sad. începând cu secolul al XIIlea. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). 1995). pe linie filogenetic\. o. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.. unde g\se[te condi]ii prielnice. cu fosfor – 31mg/100g [. ca varza timpurie. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.50 mg/100g. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. din varza s\lbatic\ (B. silvestris L). s\ruri minerale: de calciu . Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. 31 mg/100g fosfor.46mg/100g. var. 116 .1-1. practic între cele dou\ cercuri polare. 2000). Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.2 mg/100g [. în ultimii 10 ani. În prezent.. unele lucr\ri. de var\ sau de toamn\.24 mg/100g potasiu. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.2. în medie. putând fi complet mecanizate. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.a. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. de regul\. în câmp [i în spa]ii protejate. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. împreun\ cu altele. În ]ara noastr\. Dup\ datele statistice FAO.1.

sulfurii sau alburii. Primele frunze normale Fig. 10. ierboas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.3. este scurt\ (15-20 cm). alterne. iar cele interioare sunt albe. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. tulpina lemnificate (fig. 117 .c\p\]âna.1 . fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.). eliptic\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Tulpina. de form\ conic\ sau cilindric\. În faza de r\sad. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 10. Frunzele exterioare sunt verzi.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. grupate în raceme lungi.5 m adâncime. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. în interior c\rnoas\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie.1). frunzele bazale sunt pe]iolate. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabr\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. 1 . groas\. Florile sunt actinomorfe. tetramere.aspectul general. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Pe tulpina florifer\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. hermafrodite. 2 . eliptic sau aproape circular. conic\ etc. ovat\.1. ce poate ajunge pân\ la 1. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). 4 . laxe. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. puternic ramificat\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. scurt pe]iolate.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 10. glauc\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. par]ial. bogat ramificat\. 3 . cu r\d\cina [i. cu limbul oval.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. la exterior lemnoas\.

Totu[i. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. produc]ii mari. cele de la baz\ au format deja silicve. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. STAN. [i anume 2-30C. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.4. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.N. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. dehiscent\ (fig. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. iar ultimele cele de la vârful racemului.2). O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. albinele.000-4. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Semin]ele sunt aproape sferice.000 de flori. 10.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). N. procesul de germinare 118 Fig. 1985). Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos.1. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Pe o plant\ se pot forma 3. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.sec]iune longitudinal\ prin fruct. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. uneori reticulate. De[i are flori hermafrodite. cele patru carpele sunt concrescute între ele. rostrat\.sec]iune prin semin]e . iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 3 . 2 . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Oricum. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. cu diametrul de 2-3 mm. 10.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Deoarece inflorescen]a este un racem. Temperatura.2 . netede ori fin striate. 10. Polenizarea. La temperaturi mai ridicate. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. brune sau cafeniu negre.

Dup\ majoritatea autorilor. 1998). Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Vara. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. În faza de cre[tere vegetativ\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. afânate sau. datorit\ vernaliz\rii. Dup\ germinare. În acela[i timp. 1956).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. cre[terea înceteaz\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. atât din punct de vedere calitativ. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. La temperaturi mai ridicate. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. cât [i în atmosfer\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). De aceea. pe terenuri umbrite. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Beker-Dillingen. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. în faza de r\sad. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze.. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. 1982). iar la 18-200C. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. atât în sol. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. în toat\ perioada ciclului vital. respectiv. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. 1989). o faz\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. cu cerin]e mari. iar în faze mai avansate. în faza de r\sad. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. dar cantitativ mai reduse. este necesar ca. în 3-4 zile. c\p\]ânile r\mân mici. În cazul solului. de asemenea. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ lumina este de intensitate slab\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Lumina. Astfel. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. La varza timpurie. uneori. Peste limita de 20-250C. 1969). În schimb. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. cât [i sub aspect cantitativ. 1956. Astfel. vernalizarea începe sub 100C (Mihov.

în cazul culturilor de varz\ de toamn\. la nevoie. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.de var\. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.5. 2000). Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.1. profunde. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . prim\vara. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. în general. anterior preg\tirii terenului. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. De asemenea.20 kg P2O5. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. cât [i hibrizii F1. provenind din str\in\tate. favorizând b\ltirea. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 10. în limite medii. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. aplicat toamna sau. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\.40 kg K2O.timpuriu. 01 . Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Solul. forma [i m\rimea c\p\]ânii. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.7 kg CaO [i 0. la niveluri optime de 75-80%. 04 . Reac]ia solului poate varia. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.3 kg MgO.târziu. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. al\turi de ap\. Irigarea prin brazde. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. hibrid F1 etc. de[i are unele avantaje.3 kg azot. 02. N. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7.5. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 03 semitârziu. Astfel. în ]ara noastr\. STAN. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. 0.1. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.extratimpuriu. De regul\.N. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.). 4. 1. În compara]ie cu alte plante legumicole. De asemenea. 120 .

LEGUMICULTUR| II 121 .

s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Toamna. ]elin\. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\.) [i din grupa cepei. p\trunjel. STAN. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2.). Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.a. dovleceii. este necesar ca. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. imediat dup\ nivelare. s\ se realizeze produc]ii maxime.1. care au boli [i d\un\tori comuni. Fertilizarea de baz\. 210 kg K2O. prin fertilizarea de baz\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Preg\tirea solului. ferite de curen]i reci. La rândul ei. Tehnologia de cultivare 10.N. castrave]i. Mobilizarea solului. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. În leg\tur\ cu aceasta. MUNTEANU 10.1. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. ardeii. plantele extrag din sol: 115 kg N.8. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. 122 . Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. prin dou\ treceri. fasolea de gr\din\ [i cartofii.2. toamna. situate pe terasa a doua a râurilor. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. cu diferite grade de evolu]ie. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. 45 kg P2O5. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. Locul în rota]ia culturilor. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. p\stârnac.6. de tipul solurilor aluviale. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. cum sunt: castrave]ii. expuse la soare. la 8-10 cm adâncime. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. N.1.6. lobod\ de gr\din\ [. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. bame.2. tomatele. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. p\tl\gelele vinete etc. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. etc. sfecl\ ro[ie.

În cazul gospod\riilor popula]iilor.2%). ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Astfel. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. cu suprafe]e mici. inclusiv modelarea solului pentru ca.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.8 sau 123 .2 în agregat cu tractorul U-650M. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.5 g sare potasic\ la m2. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. se folosesc doze orientative. În cazul verzei timpurii. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. 60 g superfosfat [i 12. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. prim\vara devreme. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. dup\ care se face modelarea. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.

efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.8. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. modelarea se execut\ tot din toamn\. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Preg\tirea semin]elor. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. în cantitate de 3-4 litri/ha. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. STAN. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Terenul fiind modelat. în acela[i mod ca [i Treflanul.8. [i de aceast\ dat\.5). astfel modelat. pr\fuirea cu 124 . Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa.tratamentul chimic. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. solul. N. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. MUNTEANU MMS-4. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. prim\vara. echipat cu rari]e. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. respectiv 15 g/m2. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. acestea se vor executa dup\ plantare. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. înainte de sem\nat. acest erbicid fiind foarte volatil. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. Erbicidarea. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pe rigole. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. în cazul gospod\riilor popula]iei. . care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3.N. la adâncimea de 5-8 cm.2. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. deoarece. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).

3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. folosind rama de sem\nat. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. prin împr\[tiere. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. . Tabelul 10.. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. 1986). în vederea gr\birii germina]iei. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.5% timp de 10-12 ore. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. Producerea r\sadurilor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se taseaz\.3.stimularea semin]elor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. se ud\ cu 125 . folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.

05-25.06 20.07 05.01-10.06-10.05 25.04-05.06 30.05 15.0 0.05 15.3 0.3 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.07 - 20.3 0.05-15.05-15.06-20.01-15.05-20.05-15.06-25.02-05.05-05.06-15.05-05.06-10.3 0.06-10.06 15.07 01.05 20.04 01.06-25. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.5 0.4-0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .5-2.04 20.3 0.04-10.05 01.03-30.5 0.05-05. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.5-0.02 15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.4-0.3 0.05 15.4 1. N.06 01.3 0.03 25.06-10.3 0.04-10.07-30.6 0.3 0.07 10.06 - 25.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05 15.05 25.01-5.07 10.06 20. Tabelul 10.03-5.03-15.02 plant\rii 5.03 01.02-10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06 05.4-0.03-30.05 20.06-15.06-15.06 01.05-10.4).5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07-15.3 0.3 0.07 10.05-15.04 01.0 0.05 01.05-20.07 15.06 01.04-15.8-1 0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.03 01.06-20.07 01.3 0.04-20. STAN.05 - 01.4 1.05-05.06-30.3 0.05 15.3 0.02 15.06-10.06-15.03 10.06 05.05-25.N.05 20.0-2.

Turdacupral 50 PU 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). .3%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).25%. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.1% sau Sinoratox 35 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.4%.dirijarea temperaturii. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. conform datelor din tabelul 10. de culoare verde-închis. folosind 300 g azotat de amoniu. Divipan 100 EC 0. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.05%. 1987). în cuburi nutritive.2%. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. 127 . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. .efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.05%.5. . se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. la 8-10 zile de la repicat. Sandofan C WP 0. la semnalarea stacului.. În momentul plant\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.4%. Tabelul 10. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. [i colab.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. .1% (Costache M. Dithane M-45 0. prin coborârea temperaturii la 4-60C. 200 g superfosfat.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. 500 g sulfat de potasiu. Actelic 50 EC 0.2%. Onevos 33 EC 0. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Perozin B 75 WP 0. pentru combaterea afidelor.

STAN. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. revin 5.3 . Dac\ este necesar. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. distribuindu-se circa 0.67 plante la m2. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Completarea golurilor se face manual. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. În timpul perioadei de vegeta]ie.N. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. umidit\]ii [i aerisirii. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Fig. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. 128 .3). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind 6. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.55 plante pe m2. soi [i calitate.5-1 litru ap\ la plant\. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Pe fiecare strat în\l]at. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 10. odat\ cu executarea plant\rii. 200250 m3/ha. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. aplicând 4-5 ud\ri. cele alungite. N. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Tot din acest motiv. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. la 5-6 zile de la plantare. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Lucr\rile de îngrijire.

Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. e[alonat în 3-4 reprize. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. dar peste 350-500 grame. sub primele 3-4 frunze exterioare.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. igien\ cultural\. În cazul culturilor pentru consum. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. prin t\iere cu cu]itul.15%. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Calendaristic. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. [i de 1-2 ori manual. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Produc]ia este de 15-20 t/ha. Dac\ este nevoie. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. cu fermitate evident\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Oxiclorur\ de cupru 0.5%)** 129 . îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha.6 [i 10. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. pe rând. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. bine învelite. soi [i epoca de înfiin]are. Tabelul 10. ca adeziv. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.7). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. în func]ie de zon\. eliminarea plantelor atacate). În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În gospod\riile popula]iei. pe o adâncime de 50-60 cm. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. în faza de formare a c\p\]ânii.

Curzate plus T 0.25%.15-0.5%. sin P. tratamente. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.1%.2%.1%) Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.2%.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. N. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.3% sau Dithane M-45 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.1% sau Sumilex 0. Miltox 0.4%. Dithane M-45 0.5%) Rota]ia culturilor. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. dezinfec]ia amestecului nutritiv.. combaterea insectelor vectoare. ar\tura adânc\ din toamn\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. Benagro 0.6 . Manzate 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. tratarea culturilor (Benlate 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.N. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de soiuri rezistente. ar\tura adânc\ de toamn\.2%.1%.2% sau Perozin 0. ca adeziv 130 . folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Brave 500 0.2%. 0. Mycodifol 0. igien\ cultural\. Merpan 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. igien\ cultural\.2%.25%.1%.05-0. Benagro 0.3%. Benlate 0. Nemispor. folosirea de soiuri rezistente.15%. evitarea terenurilor ude [i acide. Tiuram 0. Rovral 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). ar\tura adânc\ de toamn\.15%. distrugerea resturilor vegetale.5%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.25%) Igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor. Topsin M 0.2%.2%. Captadin 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. igiena cultural\. Nemispor 0. tratarea culturilor (Perozin 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.1%. igien\ cultural\. Fundazol 0. STAN.10. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. Ronilan 0.1% sau Fundazol 0. în special la culturile semincere (Daconil 0.4-0. igien\ cultural\.1%.

1%.15% etc. Diazinon 60 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.1%. combatere biologic\ 131 .15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. plantarea în câmp cât mai devreme. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%.2% etc. Decis 25 EC 0.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. folosirea de (Phyllotreta atra).2%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Metathion 50 EC 0.05%.2%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.15%. Dipterex 80 PS 0. Decis 25 EC 0.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.04%. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2% etc. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.05% etc.15%) Igien\ cultural\. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Clorofos 75 PS 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%. Sinoratox 35 EC 0.04%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. tratamente (Carbetox 37 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Carbaril 50 WP 0.4%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Basudin 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Fernos 50 WP 0. Sumithion 50 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. Sinoratox 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.4%.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Actel[lic 25 EC 0.4%.).1%.15%.05%). Clorofos 75 PS 0.4%. igien\ cultural\.4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Ambuch 25 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Thuringin 0.15%. Sinoratox 35 EC 0.15%.2%.05%.15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.2%.4%.05%.

în cele mai bune condi]ii. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.15% . Se evit\ solurile prea u[oare. profund [i bogat în humus.1% etc. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.4%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Carbetox 37 EC 0. 20 kg P2O5.2. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. tratamente (Birlane 10 G 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sumithion 50 EC 0.6. cât [i în atmosfer\.2%. ca adeziv 10. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. fasolea de gr\din\ [i bobul.04%. imediat dup\ nivelarea de exploatare. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.. Zolone 30 WP 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. ]elin\ etc. toamna. care pierd repede apa.) [i cele din grupa cepei. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Ripcord 40 EC 0. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. bine nivelat. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. 1985).1. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Decis 25 EC 0. p\trunjel. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.05%. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.4%. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.2%. plantele extrag din sol: 84 kg N. STAN.01% etc. p\stârnac.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).1%. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. la nivelul în\l]imii plantelor. N.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. 75 kg K2O. De aceea se alege un teren plan. Sinoratox 35 EC 0. Fertilizarea de baz\. Folithion 50 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .15%.N.05%.15%.1%.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Locul în rota]ia culturilor. Decis 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ de toamn\.7 . Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. deosebit de periculo[i. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Preg\tirea solului. Ca urmare. Zolone 35 EC 0. Metation 50 EC 0. ridichi. igien\ cultural\. Hostathion 40 EC 0. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. MUNTEANU Tabelul 10.

rigolele s\ fie adâncite. utilizând rama de sem\nat. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.2). se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Dup\ sem\nat. în 2-3 reprize (15-20 martie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. irigându-se de mai multe ori.2. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. echipat cu corpuri de rari]e. în solarii neînc\lzite. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. se folosesc doze orientative. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se ud\. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.2. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Varza de var\.3. înainte de plantare cu 10-14 zile. sau cu DR-5. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Modelarea solului. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Producerea r\sadurilor. Astfel. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Erbicidarea. la 5x5 cm. urmând ca.

cu specificarea c\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. 10. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.5 plante la m2. 134 . îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).5-1 litru ap\ la plant\. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. dup\ care se mocirlesc. distribuindu-se circa 0. înl\turarea vârfului pivotului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. iar în gospod\riile popula]iei manual. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. La r\sadurile nerepicate. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.4).4).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. 4 g/m2. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. în func]ie de umiditatea solului. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. revenind o desime de circa 5.N. STAN. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. N. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în 2-3 etape. Fig.4 .

135 . secar\ mas\ verde etc. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. în condi]ii optime de tehnologie. în general. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. borceag. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. spanac. adic\.3. În schimb. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\.1. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. [i manual. destul de periculo[i. a[a cum s-a ar\tat. În acest scop. c\p\]ânile sunt mult mai mari. astfel ca. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. de 3-4 ori între rânduri. care sunt mult mai uniforme. dar. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. de regul\. seara. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Celelalte lucr\ri de între]inere. Datorit\ d\un\torilor. peste 1 kg/bucat\. de 1-2 ori între plante pe rând. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. a unor epoci intermediare. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat.. Locul în rota]ia culturilor. manual. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Produc]ia este de 20-35 t/ha. 10. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. la nevoie. pân\ la cre[terea temperaturii. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. apa s\ se infiltreze în adâncime.6. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Recoltarea se execut\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. în cazul cultivarelor hibride. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. orz de toamn\.

136 . 4 g/m2. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 50 kg P2O5. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. STAN. în vârst\ de 40 zile. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. 1973). Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 10. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. fertil. la varza timpurie. gr\pându-se concomitent. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Bala[a. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Se seam\n\ rar. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. se afâneaz\. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. se m\run]e[te [i se niveleaz\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. realizându-se o densitate de aproximativ 45. MUNTEANU Vara. N. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Producerea r\sadurilor. se dezinfecteaz\. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m.N. utilizând rama de sem\nat. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. dac\ este nevoie. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. 1969. Pentru gospod\riile popula]iei.5). permeabil. deoarece r\sadul nu se repic\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.50.000 plante la ha (fig. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Dup\ sem\nat se ud\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. f\r\ gre[uri [i coame.000 . realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare.

Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.LEGUMICULTUR| II Fig.6. 10. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.1.nu se mai face modelarea.4. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). concomitent. . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. recoltarea se face cu mai mult\ grij\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. 10. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.5 . în general. revenind o densitate de 4 plante/m2. 137 . iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). asem\n\toare cu cele de la varza de var\.

folosindu-se 0. dup\ s\pat. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. R\sadul se produce. având un sistem radicular mai profund. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. N. de preferin]\. iau apa din adâncime. SUP-21 sau Saxonia-270. . o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. în general. o bun\ premerg\toare (Maier. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. 1969). la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. castrave]ii. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Astfel. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. 10. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. salata. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea.Se face r\ritul plantelor. printr-o greblare u[oar\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. cu unele deosebiri. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii.5. l\sându-se între plante 10 cm. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. . în agregat cu tractorul L-445. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te.6. Culturile premerg\toare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. produc]iile fiind acelea[i.1. Producerea r\sadurilor.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). STAN.N. în luna ianuarie). în func]ie de zona de cultur\. ardeii. Dat fiind specificul intensiv. ata[at la sem\n\toare. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\.

Preg\tirea terenului. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. 10-120C dup\ repicare noaptea. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Instalarea ad\postului.F.65-70 zile. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. iar I.F. (1980). Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.4 sau FPP-1. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. înc\ din toamn\. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. 60 zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). 139 . se execut\ dezinfec]ia solului. 16-180C pân\ la repicare. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Vâlceanu [i colab. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Dirijarea factorilor de mediu.C. 6-80C. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.8) modificat\ ([asiu de 2. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).4). cu 10-12 zile înainte de plantare. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Buz\u (1984) . ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.L.3).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. I. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. gr\parea terenului. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.C. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.P. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. imediat ce terenul permite. În cazul tunelelor joase de polietilen\.L. în ghivece sau cuburi nutritive. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. conform schemei de înfiin]are a culturii.8).-S. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.L. Di]u [i colab. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. repicat la cuburi nutritive.C. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.6 m). În acest scop. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Dup\ 35-45 zile. echipat cu rari]e. Prim\vara.

Buz\u (1981).9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.C. asigurând circa 53. realizând o densitate de 85. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. atât în solariile bloc. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.000 plante la hectar. 10.6) În ad\posturile joase. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante la hectar. De regul\.L. densit\]ile recomandate sunt de 57. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 [i respectiv 60.000 plante la hectar.000 plante la hectar (I. densit\]i de înfiin]are a culturii. implicit. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.L. dar în zona de nord-est. în solariile bloc. irigarea prin brazd\ a culturii [. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.C.F.L. 1984). În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.L. realizând densit\]i de 57. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. asigurând o densitate de 57. (1969. 1984).C.000 plante la hectar. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.C.7). (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.F. 10. 1978. 10. a. 140 .F. Cobâla[ [i colab..000-110. de tipul de ad\post. Tehnologia cadru. F. L. folosirea intensiv\ a terenului.P. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.L. M\nescu (1972) recomand\.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. STAN.40 m). realizând o densitate de 50. Maier(1969) recomand\. Buz\u.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. Densitatea poate fi mai mare (90.L. Ceau[escu [i colab. În condi]iile din sudul ]\rii. pentru solariile tip I. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.000).C. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. Maier [i colab. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. 25 a III-a.a. 10.P. 1981). înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Vidra [i S. la distan]a 30x30 cm.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.P. la plantare. Buz\u. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. pe brazde u[or ridicate.C. de condi]iile meteorologice. 1981. MUNTEANU Înfiin]area culturii. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. elaborat\ de I. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.-S. N. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. (cu l\]imea de 5. folosind schema 57+46+94+57 cm. Tot pentru tunele joase.000 plante în solariile tunel (fig.S. C.N. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.

10. Înainte de plantare.L.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Udarea în 141 . tasând bine solul. în cuiburi sau în rigole. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.6 . îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig. r\sadurile vor fi bine udate.C.F.

pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. N. Dac\ totu[i este nevoie. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. lipsa agentului termic. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. În acela[i timp. 10-7 . comparativ cu serele din sticl\. de exemplu. Din aceste considerente. Pentru cultura de varz\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). acoperirea cu folie de polietilen\. STAN. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. În acela[i timp. 142 . pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.N. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). a b Fig. posibilit\]ile reduse de aerisire).

C. Buz\u. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.P.L.8 . umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.L.F. 10. În cazul temperaturilor prea mari.LEGUMICULTUR| II a b Fig.-S.

Se aplic\. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).L. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. cu care ocazie se refac rigolele de udare. aerisirea se face în intervale scurte de timp. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.C. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.F.P. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. (I.F. 1984). Lucr\rile de îngrijire. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.-S.C.L. Buz\u.P. uneori.C.U. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. de regul\ prin brazde. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. La tunelele joase. la ambele tipuri constructive. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. în func]ie de condi]iile de mediu. – S. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. 6-9 ud\ri. N. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.C. melcii f\r\ cochilie (Lymax). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.N. Fig.9 . cu norme de 200-300 m3/ha. La nevoie. în func]ie de dotarea tehnic\.A. STAN. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.L. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. ori folosind motocultorul. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Buz\u. spre sfâr[itul perioadei. 144 . efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. buha verzei (Mamestra brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice. 10.L. molia verzei (Plutella brassicae). provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. De asemenea.

se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. de asemenea. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. în toate zonele legumicole. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 1969.2.10). VARZA RO{IE Brassica oleracea var. de gustul mai apetisant. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în teren neprotejat. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.2. 145 .1. rubra L. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. aceea[i ca la varza alb\. 1969. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.3. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. simple sau asortate. din mai pân\ în iunie. capitata L. Radu. 10.2. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1965.2.2. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 10. Importan]a culturii Varza ro[ie. 10. 1973). Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. practic. Maier. De obicei. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. eventual. Familia Cruciferae 10. f.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 1986). 1978.

de exemplu. practic. N. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 2 . care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. înc\ din perioada 1950-1960. reavene [i fertile. dar în ultimul timp nu este de neglijat. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. 146 .4. 10. MUNTEANU 10. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.5. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Plantele sunt foarte viguroase. datorit\ prezen]ei Fig. necesit\ soluri mijlocii. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. profunde. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. STAN. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. În România s-au cultivat câteva soiuri. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.2. de origine german\. ca varz\ târzie (de toamn\). de obicei. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. al plantei. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.10 . de culoare violet\ [i foarte îndesate.N. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. Temperatura. cu c\p\]âni globulos-alungite.aspectul general antocianului în celule. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. 10.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. lumina joac\ un rol relativ redus. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.2.Varza ro[ie: 1 . Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.6. conform cerin]elor pie]ei. dar în Europa. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Acest soi este tardiv. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.

În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.11). înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. orientativ. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. 10.000-60. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. 10. Locul în rota]ia culturilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. ceea ce asigur\ o densitate de 55. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.2). În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pe fiecare strat în\l]at. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. cultura târzie. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11 . se planteaz\ dou\ rânduri. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.000 plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Fig.000 plante la ha (fig. realizându-se o densitate de 55. Ca urmare. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Înfiin]area culturii. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .

atât în anul întâi. N. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. var. sabauda L.12). Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. cultura este practic necunoscut\.N. în secolele XVIII-XIX. dar pe suprafe]e relativ mici. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. La noi în ]ar\. Familia Cruciferae 10. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. în secolul al XVI-lea.3. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. bullata D. 148 . 10. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. 10. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. STAN. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. cât [i în anul al doilea (fig. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Datorit\ fine]ii. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. în vederea consumului în stare proasp\t\. 10.3.2. În România.1.3. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.C. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. sin. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.3. MUNTEANU sare potasic\.

Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.c\p\]âna.Varza crea]\: 1 . se cer asigurate. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.C.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.3. fiind moi. 1985). veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. cu polenizare entomofil\. se vor asigura. De aceea. 149 .frunza din partea superioar\ a rozetei. 10. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. este semitardiv. 3 . 10. Acesta a fost creat la I.L. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. crocan]\ [i gust pl\cut. soiul românesc Marilena. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. la care s-a ad\ugat. la circa 15 ani. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. la nivel optim.12 . 10.aspect general. condi]iile de sol. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e.3. cu foliajul verde închis. chiar ro[ie-violacee. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu ridic\turi convexe. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Aceast\ varietate este alogam\.LEGUMICULTUR| II Fig. fr\gezime. Vidra.5. la cultivarele mai noi. cu prioritate. 4 .4. 2 .F.

Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.N.000 plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. MUNTEANU 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.3. Alegerea terenului. soi [i epoca de recoltat. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. acolo unde se cultiv\ [i. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. STAN. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite.13). se practic\. 150 .13 . Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. 10. realizându-se o densitate de 55. în variantele de cultur\ timpurie. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). cel mai mult. La noi în ]ar\. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.000 plante la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.000-55. 10. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.6. de var\ sau de toamn\. realizându-se o densitate de 50. N. Locul în rota]ia culturilor. în func]ie de zon\.

4.2. dup\ ce se ridic\ roua. gemmifera D. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. Eventual.a. 10. verzi[oare în unt. Familia Cruciferae 10. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. s\ruri minerale.C. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.14). produc]ia este de circa 10 ori mai mic\.4. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Valoare alimentar\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 3. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. fiind de 20-40 t/ha. ierboas\ în faza tân\r\. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. Calendaristic.4. var. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 10. formate în axila frunzelor. care reprezint\ partea comestibil\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. verzi[oare pane [. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. dar mai ales în vestul Europei.5% substan]e proteice.a. are niveluri mult mai ridicate. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. în principiu. 6-7% glucide. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.3. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.1. pân\ toamna târziu. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. vitamine [. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. 151 . dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.4.2-3. 10.

nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Frunzele sunt pe]iolate. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. 1969).Varza de Bruxelles: 1 . grosimea tulpinii. 10. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. Florile. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. dar mai ales. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. asem\n\tori celorlalte variet\]i. În zona apical\. Atât din verzi[oare. N. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. 10. mai ales în 152 . cât [i din mugurele terminal. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Tulpina este erect\. 2 .14 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.4. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.4. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\.plant\ cu tulpin\ joas\. de care depind num\rul. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. STAN. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. u[or oblic\ în jos. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.plant\ cu tulpin\ `nalt\. pu]in mai rotunjit. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. MUNTEANU Fig. din aceast\ cauz\. cu masa variind între 10-30 g.

1971). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. De asemenea. fertil [i semiargilos. Marinescu N. în caz de vânturi puternice. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. pe cât posibil. Prim\vara. Vernalizarea.. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.6.5. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. mai ales. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. verzi[oarele sunt mari. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. la sfâr[itul lunii mai. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.. tulpina de 70-80 cm. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. cu vigoare medie spre mare. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri).4. Astfel. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. profund. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. În caz de secet\. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. nivelarea de exploatare. Preg\tirea solului. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. solul trebuie s\ fie bine structurat. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 10. deschiderea rigolelor pentru 153 . 10. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm.4. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. care este tardiv (180-200 zile). Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). datorit\ masei vegetative. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Toamna.

dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). realizându-se o densitate de circa 40. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.15).000 plante la ha (fig. amenajate în câmp. . Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Producerea r\sadurilor.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.15 . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. N. R\sadurile nu se repic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.N. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. 10. r\sadurile sunt bune de plantat. STAN. MUNTEANU modelat solul. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Fig 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.

Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.o. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. pe baza unui larg studiu bibliografic. Beceanu (1995). inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. salate fierte – folosite ca garnitur\. 1992). Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. o bun\ comercializare pe pia]\.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. soteuri sau piureuri. silvestris). prin ruperea cu mâna.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). în a doua jum\tate a lunii septembrie. 1977. pân\ spre vârful tulpinilor. La prima exist\ câteva variante tehnice. acephala D. citat de Savi]chi [i colab. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles.5. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 1967. . Familia Cruciferae 10. când verzi[oarele sunt bine formate. pân\ la 10-12 t/ha. în acest sens.5.1992). când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 10. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. citat de Savi]chi [i colab.5.C. supe.1. var.. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 10. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. e[alonat. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . fiind. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Celelalte lucr\ri de între]inere. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.2. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.

fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. penat lobat. 10. 156 .16). Este o plant\ bienal\. STAN. se pot forma ramuri scurte.N. N. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. cu polenizare entomofil\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. brun-violet. Astfel. din mugurii axilari. în func]ie de soi. Pe axul principal. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Frunzele sunt simple. pe]iolate. dar superficial. Formele pentru furaj au frunzele netede. Florile. 10. dispuse altern [i distan]at între ele. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Tulpina este cilindric\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. violaceu.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. frunzele pot fi colorate în verde.5. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. 2 . mari.plant\ cu tulpina `nalt\. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. iar uneori pestri]. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. MUNTEANU [i cultivat\.3. cu în\l]imi variabile.16 . frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. cuprinse între 120-150 cm.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Limbul frunzelor poate fi lirat. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\.

Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.LEGUMICULTUR| II 10. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. 10. 10. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Portul s\u înalt. Apa este. dar [i ro[ieviolacee. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. de culoare verde. ca [i varza de Bruxelles. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.6. mai ales în gospod\riile familiale.5. care au frunza aproximativ neted\.5. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.5.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. pentru temperatur\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. 157 . Esen]ial. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. [i în cazul verzei pentru frunze.5. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. suprafa]a foliar\ mare. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. 10. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).4. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. se situeaz\ în limitele a 16-180C. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. oleracea. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).

mai mult murat\. lipide 0. B2. denumit\ impropriu inflorescen]\. care sunt mai tinere. proteine 2. var. sufleuri [. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. 158 . Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Dup\ Mincu [i colab.6.17 . pane.3%. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. cauliflora (Alef). PP. vitaminele A. ciorbe. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. (1975).. var. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.8%. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.a. (1984).a. salate cu unt. botrytis Familia Cruciferae 10. glucide 3.1. botrytis subvar. MUNTEANU Fig 10. Brassica oleracea L.6%. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. În ambele cazuri. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. B1.9% (din care celuloz\ 1%). [i C 60 mg/100 g. 10. elastice [i turgescente. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.N. [. STAN. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. citat de Ceau[escu [i colab. CONOPIDA Brussica oleracea L. N. Aceasta se consum\ marinat\. K 420 mg/100 g.6. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Ca 25 mg/100 g. sin.

Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. de unde s-a r\spândit în Olanda. alb\. incomplet evoluat\. în mod evident.6. c\rnoase. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 159 . cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. 2000). ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. la compromiterea recoltei. în culturi timpurii sau tardive. fraged\ [i dulce. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. bogat ramificat\. 10. în Fran]a. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. denumit\ Brassica cretica Sam.18). cum ar fi: conopida italiana. B. R\d\cina este pivotant\. conopida nem]easc\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. care are ca origini varza s\lbatic\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. [i ast\zi se cunosc denumiri. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Germania [i alte ]\ri. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate.2. 1986). Anglia. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. în mare m\sur\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. tare ca [i la varza alb\. 10. scurt\. ierboas\. g\lbuie. În }\rile Române.10. De altfel. În prezent.a.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. foarte îndesit ramificat\. 42 mii ha. Tulpina principal\ este cilindric\.6. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. conopida de Cornwall [. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. din care.3. mai ales în jurul ora[elor. scurt\. groase. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. apoi Italia.

nervura principal\ este foarte lat\. 10. La înflorire. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Frunzele sunt simple. iar în stadiul de c\p\]ân\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Florile actinomorfe. conopida fiind o plant\ alogam\. cu nuan]e cenu[ii. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale.N. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). frunzele au limbul oval – alungit. cu marginea întreag\. N.oleracea. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. La un moment dat. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. de 1. tetramere. cu ramuri groase (la soiurile târzii). verde-închis. 160 . de asemenea. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. la altele. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. groas\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. MUNTEANU rareori pu]in violet\. nervura principal\ este sub]ire. practic. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Conopida este. Astfel. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. STAN. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). erect\ sau oblic\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad.18 . fin din]at\ ori u[or sinuat\. polenizarea este indirect\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. un criteriu de identificare a soiurilor. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Polenizarea este entomofil\. cu marginea fin din]at\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. De[i florile sunt hermafrodite. sesile sau scurt pe]iolate.5-2 cm în diametru. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. dar sunt mai mici. Culoarea poate fi verde-deschis. În faza de r\sad. la unele soiuri. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. albastre sau violete. hermafrodite. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550.

Tot în faza de c\p\]ân\. astfel afectat. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. temperaturile sc\zute de 4-80C. Un exces de ap\ provoac\ 161 . temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste.6. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. unde cap\t\ culoarea verde. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\).LEGUMICULTUR| II 10. În perioada de formare a c\p\]ânilor. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. determin\ spargerea celulelor. dac\ sunt bine c\lite. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C).4. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. În aceast\ direc]ie. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. apa [i elementele nutritive. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Temperaturile ridicate. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. factorii major implica]i sunt temperatura. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. devin laxe. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cu c\p\]ânile formate. cantitativ. care î[i pierd turgescen]a. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). de velur sau bob m\runt de orez. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. În primul caz este afectat\ r\d\cina. de multe ori. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. nici nu mai formeaz\ flori. în cea mai mare parte. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. care diminueaz\ valoarea comercial\. identice cu cele ale verzei. cumulate cu seceta prelungit\. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. care se reface foarte greu. Apa. care. Conopida de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. 1969). de[i. care. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). o lung\ perioada de timp. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Pe acest ]esut.

determin\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. În termeni gr\din\re[ti. r\sfirate. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. plantele se alungesc. În ceea ce prive[te azotul. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Le Bouhec. întârzierea recoltei. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. altfel. de asemenea. num\rul de frunze este mai redus. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În acela[i timp.N. a[a cum se întâmpl\ la varz\. de o cantitate mare de lumin\. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). De asemenea. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. N. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. A[a cum s-a mai ar\tat. Lumina. în mod evident. în mod special. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. de[i nu au dreptate în totalitate. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. în general. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. d\un\tor pentru c\. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. de asemenea. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Alungirea r\sadului. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. În timpul vegeta]iei. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). cultura are nevoie. 1969. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. chiar u[or violacee. un exces (moderat) de ap\. În privin]a elementelor minerale. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. În faza de r\sad. 1979). prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Excesul de ap\ este. 1978). În câmp sau spa]ii protejate. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. corespunz\toare terenurilor bine însorite. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. Din aceast\ cauz\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. este important de reamintit c\ 162 . STAN. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce.

a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. grupa Giant (din Italia). Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.LEGUMICULTUR| II acesta. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. de toamn\ [i de iarn\.8). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. 163 . La rândul ei. castrave]i. pe terenuri ad\postite. uneori pentru ser\). sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. provenit\ din grupa Erfurt). De asemenea.6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. cu diferite grade de evolu]ie. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). maz\rea de gr\din\. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. sortimentul. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cernoziomuri levigate.6. De exemplu. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.8). în cantit\]i prea mari. din care multe sunt hibride. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Sunt contraindicate solurile grele. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.6. spanac etc. 10. mai ales în prim\verile secetoase.5. bobul etc. de[i nu este prea bogat.1. Tehnologia de cultivare 10. Alpha (pentru câmp. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. pân\ la minus 100C. b. Locul în rota]ia culturilor. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.6. Tipul ecologic de iarn\. La noi în ]ar\. 10. c. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. salat\. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\).2–7. reci [i umede.

N. STAN. MUNTEANU 164 . N.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. cultura de conopid\ 165 . ac]ionat\ de tractorul legumicol L. astfel. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. în vârst\ de 40-45 zile. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.19).000 plante la hectar (fig. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul.19 . r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. revin aproximativ 66. 10. cu udare individual\ a acestuia.600 plante /ha. Completarea golurilor se face manual. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Lucr\rile de îngrijire.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. În ferme. revenind o densitate de 66. Fig 10. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. ca [i la varza timpurie. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. Producerea r\sadurilor. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.445. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. la 4–5 zile dup\ plantare.000 – 75.600 plante/ha).

în perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Înainte de recoltare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. pân\ la 5-6 ud\ri. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. f\r\ a-l r\ci prea mult. N. albe. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. norma de udare se m\re[te. De regul\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. în circa 2 – 4 etape. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Dac\ este nevoie. pân\ la 15 – 20 iulie. fiind între 15 [i 25 t/ha. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Recoltarea se efectueaz\ manual. se execut\ o udare u[oar\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. 166 . MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. În perioada de formare a c\p\]ânilor. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. aplicându-se. în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia variaz\. STAN. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. Calendaristic. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. cu cantit\]i moderate de ap\. fragede [i pl\cute la gust. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are.N. în func]ie de starea de umiditate a solului. În gospod\riile popula]iei. cu circa dou\ zile. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare.

La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. spanac. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. prin ata[area unei grape stelate. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. cartofi timpuri etc.LEGUMICULTUR| II 10. În cazul în care solul este u[or acid. dup\ urm\toarele culturi: salat\. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în nici un caz acid\. 167 . Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. spanac. dac\ este nevoie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Vara. secar\ mas\ verde etc.. în func]ie de zon\. în vârst\ de 45 – 55 zile. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în func]ie de gradul de aciditate. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. la adâncimea de 20–22 cm. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la hectar (fig 10. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. asigurând o densitate de 45. De asemenea. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. ceap\ pentru stufat etc). deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Pe fiecare strat în\l]at. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. ceap\ [i usturoi pentru stufat.2.20). se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Celelalte lucr\ri aplicate. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie.6. din punct de vedere al structurii.6. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. în perioadele secetoase din timpul verii. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Locul `n rota]ia culturilor. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Producerea r\sadurilor.000 – 50. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.

În faza form\rii c\p\]ânilor. N. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. ac]ionat\ de tractorul L-445. 10. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. realizând o densitate de circa 55. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. la cultura de conopid\ de toamn\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. STAN. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. când plantele [i-au revenit. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros.000 plante la ha. în perioada de formare a c\p\]ânilor. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În gospod\riile popula]iei. MUNTEANU Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În timpul vegeta]iei.20 . În timpul perioadei de vegeta]ie.N. în func]ie de regimul de precipita]ii. Lucr\rile de îngrijire. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. seara. dup\ care se depoziteaz\ temporar. în perioadele secetoase din timpul verii. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. pân\ 168 . Dac\ este nevoie.

atât în ciclul de prim\var\. astfel ca.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 1977).6. Pentru Câmpia Dun\rii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.a. 1974). Infiin]area culturii. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. 169 .6. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Salter. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 10. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. alungindu-se foarte repede.000 plante la hectar. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. În faza de r\sad. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). 1972). epocii [i ciclului de cultur\.). prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Buz\u.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Löbl [i colab. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. reduce faza de c\p\]ân\.L. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. – S. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Dup\ r\s\rire. Sem\natul nu se va face prea des. 1974. asem\n\tor culturii de câmp.P. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii.F.L. pericolul vernaliz\rii [. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. 1981). variind intre 18 [i 30 t/ha. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. De aceea. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. O bun\ fertilizare se poate realiza.C. respectiv cu 40. plantele se vor c\li foarte bine. de asemenea. Producerea r\sadurilor.C. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Cu 7–8 zile înainte de plantare. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. (1962. pân\ la plantare. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. unde sem\natul se face în luna ianuarie.000 [i 30. în faza de cotiledoane. Pentru ciclul al II-lea.

de asemenea.L. La aceea[i schem\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. 1981).10..22). în general. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. MUNTEANU În solariile bloc. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. este deosebit de sensibil\ la secet\. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.C.000 plante/ha (fig. conform schemei din figura 10. 170 .L.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. realizându-se o densitate de circa 33.24. 10. realizând o densitate de 28. în faza de c\p\]ân\. – S. Buz\u. N. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. În plus. Fig. în rânduri. 10.000 plante/ha. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.000 plante la hectar (I.F.P. asigurând o densitate. realizându-se o densitate de 40. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. 1980). asem\n\tor culturii de varz\.21 . prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. De asemenea. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. conopida. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. Principalii factori de mediu se regleaz\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.21). determinând încetarea în cre[tere.C. de 33. Fa]\ de varz\. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. în faza de c\p\]ân\.23).N. 10. STAN. Reglarea regimului factorilor de mediu.

23 . 10. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.LEGUMICULTUR| II Fig.22 .

. de exemplu. 1973). în func]ie de soi. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.4.L. Se planific\ între 50. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.P. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. N. STAN. 1973) 172 .000 [i 80. MUNTEANU Fig. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 1980). Mamestra brassicae). dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. 10. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. citat de Ceu[escu [i colab.N. 1970. Lucr\rile de îngrijire. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. 1981.000 de fire la hectar. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. reglarea factorilor temperatur\. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.L. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.-S.6. specific\ soiului. modificat) Ca [i la varz\. folosind temperaturi sc\zute. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor..C. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.C. În continuare.F. Buz\u.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.6. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Producerea r\sadurilor. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. 10.

când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Astfel. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. aerisirea va fi aproape permanent\. Lucrarea este e[alonat\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. 10. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. recoltarea se face e[alonat. irigarea. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. a[a cum s-a mai ar\tat.000 plante la hectar (fig. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.000 plante la hectar. Înfiin]area culturii. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. vor avea o densitate mai mare [i invers. Sera. În plus.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. uniformitatea. soiurile mai pu]in viguroase. la densitatea de circa 50. în perioada de insola]ie. corespunz\tor epocilor de plantare.25) Fig. Lucr\rile de îngrijire.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. dac\ s-au format c\p\]ânile.000 [i 80. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. prin cretizarea geamurilor. 173 . acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. frunzele se leag\ deasupra acestora. prin caracteristicile sale constructive. 10.5). Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. care s\ asigure densit\]i variind între 50. În general. În acest scop. afânarea solului prin pra[ile. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Recoltarea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 1973). fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.

Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar prezint\ suficiente caractere botanice. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”).26). 10. 10. botrytis L. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. “oficial”.7. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.7. chiar dup\ 1950. STAN. în mare parte asem\n\toare cu conopida. BROCCOLI Brassica oleracea var. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. în secolul al XX-lea (1930). constând din l\starii floriferi.7. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. La noi în ]ar\. anual\. În lume. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. o legum\ de lux. fiind considerat\. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). Broccoli este o varietate ierboas\. 10. 1994). a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. în mod exclusiv. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. cymosa Lam sin. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. var. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. MUNTEANU 10. cunoscut\ mai ales în Italia.2. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.N. broccoli este aproape necunoscut\. italica Plenk Familia Cruciferae 10. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Acest termen exist\ [i ast\zi.3.7. 174 .o. B. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. ca [i aceasta. N.1. dar denume[te. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Se recunoa[te c\. subvar.

d. subvar.). prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.7. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). Partea comestibil\. var. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.a. formând noi buchete [.o. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.m. ameliorate ini]ial în America de Nord. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.26 – Broccoli: 1 . 10. Soiurile mai noi. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.LEGUMICULTUR| II Fig. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 10. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). La soiurile mai vechi. la multe soiuri. botrytis L. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Limbul este. asparagoides Lam. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. lirat-penat-partit. dispuse pe l\starii principali. 1953). Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. pedunculii florali [i mugurii floriferi. denumit\ în mod corect inflorescen]\.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .4. g\lbuie sau violacee.

5. Vidra.7. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.C. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. N. exigen]ele ecologice sunt maxime. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).a. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.F. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.N. În câmpurile experimentale de la I. 10.7.27 . Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .27. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. diferite soiuri. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Fig. 10.6. SCL Bac\u [.7.1. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. STAN. cu o vârst\ de 40-45 de zile. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Tehnologia de cultivare 10. în cultur\. ~n aceast\ faz\.6. În România se cultiv\. 10.L. au fost studiate adev\rate colec]ii. Soiuri La nivel mondial. Cu alte cuvinte. în mod întâmpl\tor. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. provenite din ]\rile cu tradi]ie.

2.28 . Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în cultur\. Înfiin]area culturii are loc. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. dar f\r\ frunzele protectoare. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Fig. 10. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Dac\ l\starii sunt prea lungi. a[a cum s-a anticipat deja.7. 10. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. acestea se vor elimina din inflorescen]\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Recoltarea se efectueaz\.28). din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. în mod e[alonat. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. prin r\saduri de 3045 de zile. de regul\. eventual. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. dar poate fi [i mai redus\.5 iulie).6. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. La cultura de broccoli asparagus. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). 10. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.

marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).1. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ]elin\ [. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. H. din timpul toamnei). Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Familia Cruciferae 10. GULIA Brassica oleracea var. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. La noi în ]ar\ sunt 178 . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. De asemenea. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. suculent\. 10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. ridichi. adic\ 15-25 t/ha. frig\nele.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. var.N. de exemplu. comparativ. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Din punct de vedere agrofitotehnic. soteuri. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). r\sadni]e [i solarii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . ghiveciuri. denumit\ “varza de Pompei”. ou\ sau umplute cu carne [i orez. oleracea. sin. gongylodes L. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . în perioada cu umiditate ridicat\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\.8. care este fraged\. 10. N.a.). Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. cu conopida. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. De asemenea. simpl\ sau asortat\ cu morcov. oleracea var. sylvestris. cu gust pl\cut.8.8. Oleracea. respectiv B. gongyloides Lam. Una din aceste variet\]i. STAN. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. mânc\ruri cu carne. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. circa o lun\.în cel al guliilor. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. mai ales atmosferic\. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\.2. în perioada de secet\. [i bolile.

3. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.. se comport\ ca anuale.U.8. Astfel. în faza reproductiv\. ovat sau lanceolat. comparativ cu varza. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în func]ie de vârsta plantei [i soi. bienal\ (fig.Gulia. respectiv 610 ori mai mici. Aspectul general al plantei: scurt\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. tuberizat\ în partea inferioar\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Lobii limbului sunt simplu. în acest din urm\ caz. în al doilea an).A. r\d\cini. 10. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Unele soiuri . frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. sferic-turtit\ sau ovat\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. l\sând cicatrici mari. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în faz\ de r\sad. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma.29 . verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Frunzele sunt simple.29). În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Tulpina (în primul an) este Fig. în S. La soiurile timpurii. cultivate prim\vara devreme. 1985). Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. cele de la baz\ cad mai devreme. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Canada [i Asia. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. 10. În lume este larg r\spândit\. acestea pot evolua. alterne. gulia. 10. de culoare verde-deschis. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. limbul este eliptic.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. dublu sau neregulat din]a]i. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. În România. în func]ie de soi. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde.

MUNTEANU 10. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.6. factorii de mediu . pe de o parte.5. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. elementele nutritive [i ap\. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. STAN.8. în cultur\ protejat\ [.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. datorit\ faptului c\ plantele.9). mai ales fa]\ de sol. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 10. pe un fond de fertilizare organic.4. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. dar suficient de reav\n. În mod deosebit. pentru gulioare.8. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. iar pe de alt\ parte. Aceste cerin]e sunt justificate. Solul trebuie s\ fie mijlociu.mai ales nutri]ionali . au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. de regul\. În acela[i timp. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. dar echilibrate. Producerea r\sadurilor.a. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Asolamentul. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). inclusiv la gulia de toamn\. a fi în cantit\]i mari. tardive. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. 10.8. N.N.1. 180 . În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.8. de baz\. 10.6. cerin]ele sunt mai mari. În toate cazurile. bine structurat [i fertil. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Elementele nutritive se prefer\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Murtazov [i colab.02) (tabelul 10. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. la distan]a de 25 cm între plante. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. temperatura de 70C). Lucr\rile de îngrijire. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. 182 .N. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. 10. N. Se aplic\ 3-4 ud\ri. prin împr\[tiere sau în rânduri. Fig 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. la interval de 8-10 zile. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.30 . mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. STAN. Lucrarea se execut\ manual. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.4). Udarea culturilor se face pe brazde lungi.30). MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. cel pu]in trei zile. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.

la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. R\sadurile îmb\trânite. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. agrotehnice [i de soi. în func]ie de condi]iile meteorologice. 1973). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. 10. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. în acest caz. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. 183 . Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în zona unde are loc procesul de îngro[are. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.8. revenind o densitate de 65. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. produc]ia va suferi (Bala[a. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire.2.000 plante la ha (fig. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. o singur\ dat\. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.31). utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu.000-70.6. 10. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. La plantare.

Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. de calitate inferioar\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii.6. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. R\sadul se produce în sera înmul]itor. În cursul vegeta]iei. 184 . asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.8. 10. f\r\ suculen]\. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Guliile. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. STAN. la cuburi sau ghivece nutritive. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Producerea r\sadului. în func]ie de regimul de precipita]ii. la adâncimea de 30-40 cm.3. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. cu o p\trundere superficial\ în sol. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.N.31 . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. MUNTEANU Fig 10. dar pot face recoltarea mai dificil\. N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.

dispuse conform schemei din figura 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.32 .33 .34.10 aprilie. În perioada de r\sad.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.000 plante.000 plante la hectar. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. care în general va fi moderat\ (16-170C). iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. între 15 martie . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32). Fig 10. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.33). În solariile tunel. Înfiin]area culturii. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. 10. 185 . plantarea se va realiza pe 16 rânduri. 1972). 10.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. în func]ie de zona de cultur\. mai ales în perioada iernii.

Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. produc]ia este 2025 tone la hectar. 1972). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. MUNTEANU Fig 10. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. irigarea.N. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. STAN. Lucr\rile de îngrijire. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). În cultura pur\. 10. N.8. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. 1973). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.6.4.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Recoltarea. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Plantarea se face manual. 186 . schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.34 .

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

la 4-5 zile de la plantare.9.6. Producerea r\sadurilor. Completarea golurilor se face manual.36). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. deoarece r\sadurile nu se repic\.000 plante la hectar. alegerea plantei premerg\toare. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.9. 1973). În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. ori de câte ori este nevoie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1974). în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. 2-3 kg. soi [i calitate.3 kg. cu r\saduri de aceea[i vârst\. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.000-166. Fig 10. Pân\ la plantare.1. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.8-2.LEGUMICULTUR| II 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Murtazov. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. 1973).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). revenind o densitate de circa 33.000 plante la hectar (Bala[a. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . 10. Se seam\n\ mai rar.6. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.36 . Cultura timpurie Alegere terenului. Tehnologia de cultivare 10.

Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. la începutul lunii iulie. 10.) câte dou\ rânduri pe strat.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. dup\ r\rit.N. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. STAN. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Calendaristic. manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.2. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. 10. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . în 2-3 etape.5 cm. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Stanhay [. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Fig 10. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.37 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.9.37). pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. MUNTEANU Spectrum). [i în a doua parte a acestei luni. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucr\rile de îngrijire. N. De asemenea. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.6.a. distan]ate la 80 cm (fig. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp.

manual. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar..se face r\ritul plantelor. . Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. l\sându-le pe cele mai viguroase. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 193 .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 10. 1998).000 plante la hectar (fig.37). dar cu unele deosebiri [i anume: .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. în 2-3 etape.000-50. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.

sere. N. prezint\ flori unisexuate. Pepenele galben Cucumis melo L.N. târâtoare.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. alogame. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. STAN.1. (peponid\). Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1. 1979 11. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. sunt plante erbacee anuale. cu tulpina fistuloas\. convar. (=var.1) Tabelul 11. oblonga Ser. fiind monoice. plantele Cucurbita pepo L.1. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. var. cu polenizare Giromontina Alef. Familia Cucurbitaceae 11. ad\posturi. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. 194 . vulgaris suprafa]\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. Dovlecelul entomofil\.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.

Polonia.O. 10. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Ungaria.3% K2O. Olanda. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.58% Na2O.U. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.000 ha. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.83% Cl. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 0.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. De[i.14% zaharuri totale. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.39-0. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.4 milioane tone.. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. În func]ie de ]ar\. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).H.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. 11. 1995). tocan\ etc. Anglia [i alte ]\ri nordice. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Italia etc. 1. Pe plan mondial.7% MgO.A. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).04 mg% vitamina B2).39-0.52% celuloz\.39% SiO2. 7. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.07-2... Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.8% SO3. citat de Ghenkov [i colab. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. 4.. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).6% CaO. 11..35-0. pân\ la latitudinea de 61-62°. 1. În Europa. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. De la greci. Germania. 0. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. murate sau marinate).57% cenu[\. 6. 195 . diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.26% P2O5. produc]iile medii sunt foarte diferite.1. Varo.95% substan]e proteice. Collumela [i al]ii. 0. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.2 milioane ha. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. iar cea total\ de circa 2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. 1974). Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Spania. suprafa]a cultivat\ este de 90. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. 3. 0. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.04 mg% vitamina B1. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.2. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.4 milioane tone (Anuarul F.A. 0. din punct de vedere alimentar. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\..H. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.

De la r\s\rire pân\ la recoltare. hr\nirea plantei devine mai activ\.. sunt necesare 56-70 zile. fistuloas\.1 . STAN. din loc în loc. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. 11. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. cu p\mânt. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. acoperite cu peri[ori aspri. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.Sistemul radicular la castrave]i.1. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. N. tulpina emite r\d\cini adventive [i. de la 0. urmate de zonele colinare. ca urmare. MUNTEANU În ]ara noastr\.5 m. trilobate sau pentalobate. 196 .N. ramificat\.3. Fig 11. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.1). 1980) Tulpina este erbacee. 11. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. sunt mari. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. târâtoare.7 la 2. astfel. ocupând suprafe]e diferite. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.

de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.2 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. În cazul acestor hibrizi. în func]ie de soi. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. 1973) (Ethrel 500 ppm). prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 2 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.frunz\. care. 11. 5 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. 197 . Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. favorizând apari]ia 1 .cârcel.flori b\rb\te[ti. dac\ polenizarea are loc. Astfel. duc la cre[terea num\rului de flori femele. are dimensiuni [i culori diferite (fig. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\.3). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. deoarece polenul este greu [i lipicios. de form\ alungit\.flori femeie[ti. temperatur\ [i umiditate. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). La hibrizii ginoici. 3 .3 . fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. turtite. 11.2). Dac\ polenizarea se face incomplet. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. o hran\ mai bogat\ în azot. fructele cresc deformate. numit\ melonid\. de form\ alungit\.

Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.N. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Sub 15°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Intensitatea optim\ a luminii. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). În func]ie de fenofaz\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. MUNTEANU 11. STAN.. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. 198 . în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Astfel. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Din aceast\ cauz\. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.4. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. N. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.2) Tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. în culturile de câmp. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. 1957).2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. frunzele devin galben-verzui. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. este de circa 15-20 mii luc[i. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.1. la cultura în sere [i r\sadni]e. plantele mor. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C.

Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. `n privin]a calit\]ii luminii. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. u[oare. fructele se deformeaz\ [i. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.0 kg K2O. De asemenea. fosfor [i potasiu. avându-se în vedere c\. Pe de alt\ parte. argiloase [i cele prea nisipoase. cap\t\ un gust amar. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. 2. bine drenate. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. Nu sunt indicate solurile grele. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. este d\un\toare castrave]ilor. pân\ la 0. De asemenea. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. de obicei.5 kg MgO. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. se extrag din sol circa 2. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Elementele nutritive. pe cât este posibil. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii.5 kg P2O5.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). f\r\ exces de umiditate.0 kg N. 199 .0 kg CaO [i 0. la o ton\ de produs. 4. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. în unele cazuri. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. încetarea fructific\rii. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în special SO2. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. în special la cultura de ser\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). castrave]ii se cultiv\. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. de aceea. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.5-7. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. care trebuie men]inute constant. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.5). Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. 1. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. afânate. bogate în humus. De aceea.

Florida. Farbio. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. N. Levina F1. pe pale de paie. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Levina. Obelisk. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. etc. (cu fructul lung) [i Renato.1. Magic.6. se planteaz\ în solul serei. Corni[a F1. Favorit etc. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina etc. Renato F1. planta pe sol înc\lzit. Levina. Cornibac. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Tabelul 11. Parker. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Astrea F1. pe [an] cu gunoi. Royal F1.N. pe balo]i. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. 200 . Corni[a.1. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. plantele nu se sus]in.3). cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. MUNTEANU 11. Record. pe timpul iernii etc.4. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Select. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.5. Cornibac Renato. STAN. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Corni[on.4). Anka.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. N. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Pentru cultura de toamn\. permeabil. cu expozi]ie sudic\.5 l/ha.4. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. varza. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.1. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. în 400-500 l ap\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. a. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.000 plante/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. ceapa etc. bogat în materie organic\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd.5). 100 kg/ha P2O5. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Producerea r\sadurilor. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. STAN. u[or înclinat. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. bobul). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. conform schemei din figura 11. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .1. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). astfel ca. În cadrul rota]iei. MUNTEANU 11. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. 202 . fasolea. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. cartoful. Indiferent de modul de cultur\.6. în momentul plant\rii.N. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.

Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în brazde de ]elin\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.a. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.05% sau Ultracid-40 0.3%). Wuchsal 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.15% plus Fernos 0.4 . pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Cu 7-10 zile înainte de plantare. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 30% mrani]\. 40% turb\. 203 . 30% mrani]\. mai rar.03%.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. La pra[ila a doua. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). În a doua jum\tate a lunii martie.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).

Dazomet 500 kg/ha. când l\starii au 6-7 frunze.015%. Mancozeb 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.1%. Vondozeb 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Topas 0.Benlate. Topsin M.05% Turdacupral 0.2%. Previcur 607 SL 0.3%. 7-10 Turdacupral 0.5% Captan 50 WP 0. Tabelul 11. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Dithane M 45 0. Shavit f. Bravo 500 . dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Topsin M. Vondozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0.025%.2%.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Baycor 0.25% 8-10 Morestan 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.2%.25%.4%.075. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . STAN. Folpan 0.1%. Bayleton 5-0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.25%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.35%.2%.3%. 72 ore. Alfonat 0.15% + Dithane M 45 .2%.03%.2%.Benlate. Vapam 12001500 l/ha. Dithane M-45 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Odat\ cu începerea înfloririi. Mikal M 0. Quadris 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.N. N. Bavistin sau Derosal. Bavistin sau Derosal 0.05% plus Mycodifol 0.2%.25%. Sancozeb 0. Sulf muiabil 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Rubifan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).2% Mana Ripost M 0.cucurbitae) 0.2%.0.15% l/plant\. Systhane MZ 0.3%. Shavit F 0. cichoracearum f.0. Polyram DF 0. a . Tilt 0. Kumulus DF 0.2%.6).05%. Curzate Man 0.5%.05%.05%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.25. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .2%.2%. Aliette 0.

gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Polyram DF 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.1%.08%. Unden 40 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.1%.1%.1%. apoi se sorteaz\. Bravo 500 . Mospilan 20 SP 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).08%.04%. Diazol 60 EC 0.25%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Mirage F 0.15%. Sinoratox 35 0. Zineb 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Omite 57 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.25%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. b. Maneb 50 WP 0.20.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.2%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Maneb 50 WP 0. Sumi7-8 Alpha 2. cu lungimea de 1. Nogos 50 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.2%.0. Vondozeb 0. Talstar 10 EC 0. Actellic 50 EC 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%.25%. Folpan 0. Pirimor 50 WP 0. Sumilex 0.05%.3% Captan 50 WP 0. Divipan 100 0. Bavistin 0. Shavit F 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Calidan 0.2%.2% Captan 50 WP 0.6 .1% Fundazol 0.15%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Nisorun 10 WP 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.05%.05-0.2%. Fastac 0.1%.5-1.2%. Fernos 50 WO 0.15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Ripcord 0. 4-5 Decis 0.05%. În cazul culturii pe spalier.15%. 8-10 Actellic 50 EC 0.1%.2%.sp.5 EC 0.04%.1%.1%.02%. Dithane M-45 0.05% Neoron 500 EC 0.20. 205 . Supersect 10 EC 0. Metoben 0.3%.03 %. Zineb 58 0.2%. dup\ pichetare.Dezinfec]ia solului b .6 m [i ∅ de 7-8 cm).03%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Polacritox 0.

când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. N. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.5 . folosind rota]ia amintit\ anterior. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. la o adâncime de 3-4 cm. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11. 206 . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11.6 . Fig. STAN.6).N. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.5 [i fig.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.începutul lunii mai. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.

fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. bolnave etc. în special lungimea fructelor care. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.pentru industrializare [i 9-12 cm . în medie este de 2-4 zile. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. E[alonat.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Tabelul 11. la soiurile de tip Cornichon. La culturile pe spalier. când temperatura este mai sc\zut\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. trebuie s\ fie de 6-9 cm .LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. în func]ie de soi. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. deci se recolteaz\ diminea]a. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. În nici un caz. În momentul recolt\rii. dar dup\ ce s-a luat roua.pentru consum proasp\t (tabelul 11. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. care sunt foarte fragile. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7). Pentru conserve. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie.

208 . Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha .6. MUNTEANU La culturile pe sol.N. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). recoltarea se face numai manual. 69 cm [i 9-12 cm. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. secar\ pentru mas\ verde. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. De aceea. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. c. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). recoltarea se face manual sau mecanizat. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. la început s\pt\mânal. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. La culturile sus]inute pe spalier. Dintre lucr\rile de între]inere. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. N. varz\ timpurie. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon.1. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. STAN. irigarea este cea mai important\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. legume verde]uri. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. orz de toamn\.2. recoltarea se face zilnic. 11. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. maz\re de gr\din\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii.la cultura pe sol. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Cultura în sere Dup\ tomate. borceaguri. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 1978).

ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. cu fructe partenocarpice. în exclusivitate. . de circa 30 cm.cultura pe strat de gunoi de grajd. preg\tirea substratului pentru plantare. îngropa]i sau la suprafa]\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. atât pe pia]a intern\. . în ultima vreme.cultura direct în solul serei. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. hibrizi ginoici (F1).cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. . sem\nat în ghivece.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. se folosesc în ser\.cultur\ pe balo]i. a. . cât [i pe cea extern\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Între]inerea culturii: . . de 40-50 cm lungime. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dezinfectarea serei [i solului. afânarea profund\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. În cazul culturii direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.

MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.000 balo]i (100-120 t paie). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. sulfat de magneziu 50 g. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. azotat de amoniu 200 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. care se bat în p\mânt. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Se administreaz\ succesiv. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. în strat gros de 12-15 cm. sulfat de fier 30 g. în trei reprize. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. pentru a favoriza colectarea apei în [an].000-7. pe linia viitoarelor rânduri. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i.4).N. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. administrarea îngr\[\mintelor chimice. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. 210 . care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. sulfat de potasiu 200 g. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.5). se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. var stins 100 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. STAN. Dup\ a[ezarea balo]ilor. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. N.

ace[tia se a[az\ direct pe sol.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. evitarea contamin\rii cu nematozi. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).50 1. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00 23. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.267-0.8).461 4. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .10 2. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.0-37. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.8 0. Tabelul 11.5 10.6-18.0 12. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.03 1. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.70 8.1973) 0.259 4.32-1.42-3. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.6 43.5-36.0 0.70 0.0-90. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.20 Specificare N .160-0.50-19. 211 .9-3.90-8.54 1.9).00-3.10 0.50-13.00-16. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.21-8.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.099 2.I. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.50-5. care trebuie manevrat. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.00 20. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.6-23.65-9. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. ciclul I balo]i ciclul II (15.70 8.30-4. În acest caz.00 8.049-0.1972) (16. care se bat în p\mânt.IX.

Tratamentul termic uscat de 76°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).3%. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.2% plus Ultracid 0.06% sau Unden 0. Foliar-feed 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).ciclul II). 30% mrani]\. 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.2%.1%. 1.5%. Sumi-Alpha 2. N. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 5-8 III . când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. 15-10 VII . Derosal 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. cu asigurarea ventila]iei. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. evitându-se excesul de umiditate. 0.1%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. la câteva zile de la r\s\rire. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.C.2% sau Sumilex 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.03%). Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.03%. STAN. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.0 kg sulfat de potasiu. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.N.05%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Actellic E. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).ciclul scurt în sere înmul]itor. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Astfel. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Morestan 0. MUNTEANU Tabelul 11. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.3-0.5 EC 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .5 kg superfosfat. temperatura va fi de 22-24°C. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).15%. timp de 72 ore.

4-6 frunze normal dezvoltate. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.10).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . iar altele cu caracter special (tabelul 11.11). liber de boli [i d\un\tori.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.2 plante/m2). 20-25 cm în\l]ime. unele cu caracter general. 7-9 mm diametrul la colet.40 m. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Tabelul 11. desimea culturii este de 2. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.5-3 plante/m2. 213 . cu r\d\cini de culoare alb\. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Pentru ciclul I. **. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.12).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. cu sistem radicular bogat. de culoare verde normal. desimea este mai redus\ (1.zile de la sem\nat la plantat.

12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. deformate. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).ianuarie.a. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. MUNTEANU Tabelul 11. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. nivelarea solului.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. prin aspersiune. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • I – februarie. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. februarie. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. decada 2.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).N.martie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . temperatura de zi: 22°C . STAN. • II – aprilie. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 40% turb\. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.c. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. N. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i..5.umiditatea solului 85-90% din c. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • Defolierea ascendent\. 24°C . decada 3. • Reglarea umidit\]ii: .

de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. [i colab.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. la nivelul sârmei. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. 1980). pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. pe de alt\ parte. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. pe de o parte. [i fructificarea acestora. în prima etap\. l\starii îndep\rtându-se. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.7). În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. în prima etap\. B . În acest scop. 11. Fig. 11. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În continuare. La acest sistem. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. De la dolie.`n "V". de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. tulpina se 215 . Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. se las\ câte un fruct la fiecare nod.7 . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.

Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).3 3. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.2 7. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.5 216 . o plant\ poate produce 40-45 fructe. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. în sensul c\. Tabelul 11.4 5.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.9 5. Un fruct. atât în sol. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. iar `n al doilea rând. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.13). f\r\ oscila]ii. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. STAN. în serii. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. atunci acestea se epuizeaz\. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.1 4. câte patru fructe.N. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. cât [i a fructelor. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. are nevoie de 18-21 zile. cât [i în aerul serei. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. N.6 34 30 26 22 5. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.14).

.a. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab.. 1978). 217 . limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. Este bine ca. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. Ca urmare. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. [i a celor din zonele învecinate. pe baza analizelor de laborator. K2O-1010/412 kg/ha. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi./ha. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 120 mg P2O5.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.15). 1974). P2O5-852/192 kg/ha. atât în interiorul balotului. Fertilizarea se face. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 150 mg K2O. la începutul vegeta]iei. 1978). 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. de asemenea. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. prelunge[te perioada de fructificare. imediat dup\ începerea fructific\rii. astfel încât s\ asigure 30 mg N. CaO-1564/-kg/ha. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. MgO-86/16 kg/ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu.

5 6. r\niri mecanice etc. strâmbe.5-3. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. direct pe solul serei. Pentru m\rirea produc]iei. N. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.8-7.2-3.0 6.9). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. MUNTEANU Tabelul 11. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. într-un sol care.0 2. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. a fost dezinfectat pe cale termic\. 218 .5 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.N.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. folosind r\sad de 30-35 zile. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. deformate. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. cultura se face obi[nuit. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6.5-7. La aducerea în alee.0-6. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. conform solicit\rilor beneficiarului.8-7. cu urme de îmboln\viri. În cazul când se practic\ acest ciclu. spongios.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. STAN. strâmbate. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. în prealabil. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.6). tot pe calit\]i. b. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).

Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. c. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.6.1. aplicarea fertiliz\rilor faziale.9). conducerea plantelor vertical prin palisare. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. bilonatul plantelor. mobilizarea solului [i. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.3).3. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. conopid\ (tabelul 11. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.3% plus Captadin 0. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. 1981).LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. concomitent. varz\. [i colab. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. odat\ cu desfiin]area culturii. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.P. se încorporeaz\ în sol. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. irigarea pe brazde sau prin aspersiune.. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. 11. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. în concentra]ie de 10%). r\sadul se va produce tot în aceste sere.K. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Produc]ia este de 60-70t/ha.

Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. la distan]a de 0. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. realizându-se 50-60 t/ha. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. udatul.85 m între benzi [i 0. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. pe un singur rând. 1:10).1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. STAN.96 m în cele bloc. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. mai des [i cu norme mai mari. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. apoi.7 plante/m2.40 m în solariile tunel [i 0. mulcirea cu mrani]\.000 plante la ha. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. În solariile bloc. moderat. 220 . se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.000 plante/ha. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.6. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. pra[ile. La culturile din ad\posturile joase. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.N. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. revenind 22. vertical. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. sem\natul de devanseaz\. tip tunel. în strat de 4-5 cm grosime. la început. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar pe rând la 35 cm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. când se desfiin]eaz\ cultura.80 m între rândurile din band\. În solariile tunel. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. revenind 24.4. iar plantarea la 1-10 martie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. 11. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. N. plantarea se face în rânduri simple.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.

LEGUMICULTUR| II 11. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 1950). fiind mai s\rac decât la castravete. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). ]\rile mediteraneene. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. dulce]uri. salate de fructe etc.500-3. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. În prezent.000 ha.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Este mult cultivat în India. vitaminele B1 [i B2). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Rusia. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).8). 11.2. în culturi ad\postite. Iran. atingând paralela 470. ]\rile balcanice [i în America. Iordania. târâtoare. 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. mai sub]ire ca la castrave]i. Semin]ele con]in circa 25% ulei. sucuri. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Tulpina este erbacee. 221 . La noi se cultiv\ pe circa 2. formând tulpini de ordinul I.3.1.2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.. Se ramific\ puternic. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 1974). în zonele din sudul [i vestul ]\rii. marmelad\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. China. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi.2. Asia Central\ [i China (Jukovski. 11. aproape cilindric\. când au gust.2. ajungând pân\ la 12-14%.

Fructul este o melonid\ (peponid\).16). Polenizarea este alogam\. Deci. 222 . legarea acestora [i îngro[area fructelor. STAN. entomofil\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. la cultura de ser\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. uneori longitudinal costat. crocant\ sau fondant\. portocalie sau verde. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Astfel.. Între înflorirea primelor flori femele. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\.17). iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).8 . Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 13.4. frunze.2 N.5 Mg (tabelul 11. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. de form\ ovoid\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\.2. În perioada de fructificare.Pepenele galben: plant\ cu l\star. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. florile [i cârceii. acoperite cu peri[ori fini. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. 81. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). de culoare alb\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. pân\ la începutul recolt\rilor. 11. cre[te consumul de potasiu. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. lung pe]iolate. 11. 10. palmate sau reniforme. mai mult sau mai pu]in parfumat\. 1979). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. N. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. cu o produc]ie de 22 t/ha. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.1 P. galben\. elipsoidal\.8 K. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.N. Fructele costate se numesc cantalupi. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.

1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.2. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.20 P 0.14 5. cât [i târzii (peste 100 zile).U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Apa Lumina Tabelul 11.. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.10 K 2.30 2. 11. 223 .53 S.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .30 60.7. în compara]ie cu castravetele.34 10.60 13. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.00 78.60 26. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.58 12.40 81.40 10.18).80 27.60 13.25 2. nisipo-lutoase). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. semitimpurii (75-85 zile). Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). În solurile pe care se cultiv\.80 Mg 0.5. Suport\ mai u[or seceta. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.34 4. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.90 8.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. profunde [i ferite de vânturi. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.00 61. semitârzii (85-100 zile).

STAN. N.N. MUNTEANU 224 .

apoi la 5-8 frunze (l\starii). rezultând în final o densitate de 20. 11.18 ore).3x35 kg/ha [i K2O .2x35 kg/ha.2. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. cu poten]ial productiv mai ridicat.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.000-24. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. 225 . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.2.6. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. mulcirea solului. 11.6 ore). 11. Fig. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).9). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.1. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.000 plante la ha (fig. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . 11. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.9 . cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.6. în sere. calitativ superioare. R\ritul plantelor pe rând se face manual. timp de câteva zile. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).

la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. cultura nu se ud\. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. N. apoi. în mod normal. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. La soiurile târzii. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. cultura. în func]ie de luminozitate. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apoi cre[te pân\ la 90%. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare.2. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Pe timp noros.19). temperatura se va ridica la 28-300C. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. în primele 10 zile de la plantare. aceasta va fi de 20-220C. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Este necesar ca permanent. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. în zilele însorite.6. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. rezultând o densitate de 20. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). În general. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. apoi (în perioada de fructificare). Noaptea (în perioada de cre[tere).2. înmuierea zonei pistilare.N. intensificarea aromei specifice etc. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în mod obligatoriu. 11. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. 226 . trebuie s\ fie de 24260C. va fi de 23-250C. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). în prima lun\ de la plantare. Se recomand\ ca. utilizându-se 2l/plant\). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. temperatura se va men]ine la 18-190C. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. utilizând r\sad de 4550 zile. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.000 plante la ha. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Temperatura din aer. STAN.

Produc]ia este de 20-30 t/ha. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. de calitate superioar\. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. sub form\ de “V”.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).2. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.3. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare..a. În plin proces de maturare a fructelor..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1980). H-25. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Ogen etc. 227 . Galia F1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. produc]ia fiind timpurie. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Turkestan. dar fructele sunt mici.6. ciupindu-se dup\ o frunz\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. direct în ghivece. Astfel. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. se ob]in fructe mari. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. 11. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. 3-4 fructe pe bolt\. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.

6% glucoz\.5 – 1.p.500 plante/ha). distan]a dintre rânduri este de 1.).6.9 % zaharoz\. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. fier – 0. calciu – 7 mg. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.8-5. 1984. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.N.3. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). 228 .2 %).4. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.6 – 2. fiind indicat în tratarea litiazei renale.2. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. vitaminele A. în func]ie de vigoarea plantei.2 mg. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. fin [i pl\cut.000 plante/ha). B6.6 % fructoz\ [i 0. lipide (0. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.2 %). B2. câte un fruct. C. PP.1. N. se las\ pe fiecare l\star. din care: 1.) sin. s\ruri minerale de: potasiu – 2. zaharuri (6-8%). În continuare. 1992). Butnariu [i colab. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.000 plante la ha. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. dar desimea poate fi sporit\ la 20.1.5%). B1. 1-2% celuloz\. 1978). Înainte de maturizare. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.5 – 4.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. acizi organici (0.9.3 mg/100 g). C(4. Dintre lucr\rile de îngrijire. 3. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.5 mg. fosfor – 12 mg. B5.40 m l\]ime).5 mg/100 g s. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Fructele con]in: 89-90% ap\.. 11.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. se folosesc la prepararea mur\turilor. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. la 100 g substan]\ proasp\t\. 11. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.3. proteine (0. Astfel. STAN. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. carotenoide (0. de regul\. iar în cel tip bloc. în solariile de tip tunel (5. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.

per[i. 1950). Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Frunzele sunt mari. Florile mascule apar.000 kg/ha. Fig. mai 229 .Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. În prezent. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Grecia – 40.H.3. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.10 . acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Spania – 37.2. indieni [i chinezi. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. de unde a trecut la arabi. Florile sunt unisexuate. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.000 ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.3.10). 1999). pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.11. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. 11.000 kg/ha. Cipru –50. într-o lucrare publicat\ la Neapole. 11.773 kg/ha. pubescent\..LEGUMICULTUR| II 11. erbacee. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. profund divizate sau pu]in lobate. Pepenele galben este o plant\ monoic\.409. Italia – 32778 kg/ha.3.000 kg/ha.

2). Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).3. Dr. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Timpuriu de Canada). dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). culoare [i calitate diferite. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. 11. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. semitârzii (De Mini[. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. diferit colorate. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. turtite. în func]ie de soi. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.20) 11. 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. matur\rii [i calit\]ii fructelor. 230 . pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. pe tulpina principal\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Semin]ele sunt mari. Fa]\ de lumin\.N. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. De[i este o plant\ de zi scurt\. STAN. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. pentru produc]ii foarte timpurii. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. ovale. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. cre[terea este încetinit\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. De D\buleni. semitimpurii (Dochi]a).3. Charleston Gray) (tabelul 11. Miezul este de culoare alb\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. În anii foarte seceto[i. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r.4. galben\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.3. cu tegumentul tare. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. mai rar. MUNTEANU ales. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. bine drenate [i structurate.6. N.5. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. de form\. aproape plate. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.

LEGUMICULTUR| II 231 .

care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben.11) cu SPC-6. mu[uroitul. pe suprafe]e mai mici. în sistemul gospod\resc. Fig. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. pe intervalele 232 . nivelarea de între]inere. Acestea sunt: pra[ilele repetate. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.N. când în sol se realizeaz\ 14-150C. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. N.000 plante/ha. Toamna se efectueaz\: discuirea. 11. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Prim\vara pân\ la sem\nat. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. cu cultivatorul.5 m. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. la adâncimea de 3–4 cm. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. asigurând o densitate de 12. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Dac\ terenul nu s-a modelat. STAN.11 . r\ritul. 11.000-14. fertilizarea fazial\.

singure sau în amestec cu alte legume. Produc]ia este de 30-40 t/ha. gr\simi 0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.05-0.2.1.08. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. pe timp r\coros.4.03-0.5-7. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. 11.1.10. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.06. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. dovlecei umplu]i. Odat\ cu pr\[itul manual. zinc 0. budinci etc. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). Peru) [i Asia Mic\. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. C 8-30). Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.4. sufleuri. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. dup\ unii autori. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. f\r\ a deranja vrejul. 11. Ungaria. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. B2 0. var. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Recoltarea se face diminea]a. dovlecei pane. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. fosfor 60. B1 0. pân\ la m\rimea maxim\. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. fier 0. iar dup\ al]ii din Africa. de unde s-a r\spândit în Europa. din America Central\ (Mexic. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.3%.2.) [i în industria conservelor. 233 . pe nodurile tulpinilor. cupru 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.4. e[alonat în perioada iulie-septembrie. pân\ când plantele acoper\ solul. mânc\ruri de dovlecei. din loc în loc. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.7%.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. cu 350–400 m3 ap\/ha. hidra]i de carbon 6.

Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. cu pH neutru. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. iar coaja se îngroa[\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. apoi devine a]oas\ [i tare.3. mari. 11. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. lung pe]iolate. de peste un metru lungime. culoarea variind în func]ie de soi. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Soiuri În ]ara noastr\. 234 .12). care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. palmat lobate. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. de culoare galben\. care formeaz\ tufe compacte (fig. anual\. bine afânate. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). N.N. 11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. STAN. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. în cultur\. în anumite condi]ii.21). Frunzele sunt mari. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.4. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. R\d\cina este pivotant\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.12 . rezist\ bine la secet\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice).4. suculent\. 11. acoperite cu peri aspri.4. deoarece are un sistem radicular mai profund.5. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\.4. Pulpa fructului este fraged\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.

LEGUMICULTUR| II 235 .

a.13). N. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. pentru 236 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Fig. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). 11. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.13 .a. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.6. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. 11. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).6.. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. care sunt [i mai productive. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.N.1. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. cu N 25 kg/ha s. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. [i K2O 25 kg/ha s. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.4. 11. STAN. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).

fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.6. dup\ unii autori..5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. fiind foarte perisabile. Fran]a. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Fructele. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.1.U. De asemenea. 0. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. salat\ de p\tl\gele vinete etc. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.35 mg/100 g provitamina A [. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. (Bajurianu [i }urcanu. 237 . La noi în ]ar\. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 1. proaspete [i conservate. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. iar dup\ al]ii. 11. 1980). Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Italia [i Rusia. atunci când este nevoie.4–5% hidra]i de carbon.A. În perioada când nu zboar\ insectele.a. 1980). 20–35 mg/100 g vitamina C. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 11. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. Institutul pentru Resurse Genetice.2. 11. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. din Africa (Ceau[escu [i colab. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.2. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 3.5.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.7-0..). 1980).5.4. polenizarea se face artificial. se umplu cu zacusc\. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.

Acesta are o form\ discoidal\. 11. cu marginile u[or marcate. STAN. cu marginile canelate [i rotunjite. 11. 2 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.14 . N. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. irigarea culturii este obligatorie. peste care se suprapune. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). De aceea. MUNTEANU 11.3.14). la maturitate fiziologic\. când fructele sunt tinere. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. 238 . Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.N.4.5.sau pentalobate. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. flori [i fructe.plant\ cu frunze. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Culoarea fructelor este albverzuie. o parte de forma unei calote (semisfere). Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.Dovlecelul patison: 1 . Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. în partea superioar\ a fructului. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. în aceast\ perioad\. Fig.detaliu fruct 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. frunzele sunt tri.5. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Ca [i dovlecelul comun. dup\ care devine alb-cenu[ie.

împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. la 3-4 cm adâncime. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Soiul Comun este timpuriu. în form\ de turban. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.6. de culoare verde–albicioas\. 1998). Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. 239 . Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.. denumit Comun. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu o vârst\ de 25–30 zile. cu 8–10 muchii proeminente. 11. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Fructul este tipic. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II 11. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cu un diametru de 8–10 cm. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.5.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.

CEAU{ESCU. Bucure[ti.. D. J. (1994) – Production légumières tome 2. POPESCU. SAVI}CHI. VOICAN. STAN. I.S. [t. Agron. COBÂLA{. Seria Horticultur\. Lucr.N. B. N. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. }URCANU. PELAGHIA. U. Ia[i. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. N. GH.. 30. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. PETRESCU. STAN. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. 3.. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. CL. vol. BECEANU. P. Bucure[ti.. N. I. D. R. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. IV. BECKER-DILLINGEN. Analele I. INDREA. New York. J. S... Bucure[ti. SAVI}CHI.. B. Londres. Bucure[ti. The Avi Publishing Company Inc. RUXANDRA. I. M. Bucure[ti. Univ. Paris.. Via [i Livada nr. Connecticut.A. CHAUX. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Tec Doc – Lavoisier. RADU... – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. COBÂLA{. Bucure[ti. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Editura Ceres. BAJURIANU. C. BUTNARIU. B. Gr\dina. COBÂLA{. CIOFU. M. STAN. Inst. Chi[in\u.S. V. Editura Grand. Seria Horticultur\. Bucure[ti. vol. M. nr. GR. (1992) – Legumicultur\. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.F. BODEA. A. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. CHILOM. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. 240 . vol.. Ia[i. [t. CHICHEA. G..R. B|LA{A. GR.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Agron.. BECEANU. RADU. 12. V. BASSET. CL. N. C. I. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc.3. M. 33. BERINDEI. (1973) – Legumicultura. Berlin. H. FOURY. BÎLTEANU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Academiei R. Lucr. (1974) – Fitotehnie.. I. (1991) – Varza pentru frunze – origine.L.C.. Bucure[ti. FLORESCU. CEAU{ESCU. P. D. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii.

J. LÖBL.. I. Bucure[ti. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Bucure[ti... Bucure[ti. M. [t. DI}U. Editura Agro-silvic\. Redac]ia revistelor agricole. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. L|C|TU{.V. M. DI}U.L.A. Bucure[ti. (1998) – Producerea legumelor.. D. GHERGHI. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. T.. agron. B. IV.. Paris.P. BERINDEI. I. IORD|CHESCU. M. MAIER.L.N.. R|DOI. Bucure[ti. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. Lucr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. POPESCU.. PL|M|DEAL|.. [i colab. TR. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. D. Bucure[ti. MUNTEANU.C. I. IORD|CHESCU. COSTACHE.V.L. 241 . I.P. GL|MAN. vol. M. VLAD. I.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M. G.. – S. I. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Editura Agro-silvic\. V. N. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. 2.. Zemisdat.A. în Moldova. nr. L|C|TU{. Bucure[ti.. prezent [i viitor. RUXANDRA.F. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.. ROMAN. Lucr\ri [tiin]ifice I.. V.C. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. I. DUMITRESCU. IANO{I. vol.L. D.H.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. I..L. [t. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.. M.A. Bucure[ti. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. MINKOV. IANO{I. VASILESCU. SCURTU. V. LÖBL. M.I. Ia[i. VII.F..C..H. Patronatul Horticultorilor din România. vol. BAICU.. DUMITRESCU.C. JILCU. I. D.P.B. GH. 2.C.C. I. (1961) – Cultura legumelor.A. Editura Agro-silvic\. STOIAN. – Memorator horti-viticol. 3.F. M|NESCU. GH. I.F.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. Bucure[ti. B. Bucure[ti. vol. Bucure[ti. MURTAZOV. Z|GREAN.. GHENKOV. [i colab.. MAIER. CTIFL – Invuflec. L. V. – S.L. E. A. [i colab. GL|MAN. MANOLACHE. (1997) – Cultura cartofului. Lucr. BUZ|U (1978) . DR|GU}. VIDRA – S.I. A.C. C. BUZ|U (1980) . RO{U. LE BOUHEC. MARIA. E. – COORD. OLGA. Cerc. I. Trecut. Bucure[ti. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.C. PER{UNARU. S. (1969) – Cultura legumelor. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. GH.L.C. T. În: Gl\man [i colab. (1972) – Culturi for]ate de legume. BOSE{AN... MAIER.A. Editura Ceres.. Patronatul Horticultorilor din România. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. D.. Artprint.. Bucure[ti. Sofia. Artprint. Artprint.

(1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Centrul de multiplicare Inst. AVRDC. 4.. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1986) – Bolile plantelor legumicole. G. V. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Cercet. Agron. ANDRIESCU. 2. Centrul de multiplicare Inst. Editura Agro-silvic\. N. 17.C. SINGUREANU. 3. M. P.. Ia[i. Bucure[ti. M. STAN. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. YOON. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Cerc. MUNTEANU MARINESCU. nr. vol.. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. (2000) – Legumicultura. POPESCU. GR. vol. Agron. Technical Bull. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Bucure[ti. Bucure[ti. Editura Universitas. SAVI}CHI. În Moldova. SINGUREANU. MUNTEANU.. T. (1969) – Cole Crops. PATRON. SAVI}CHI.L. I. în Moldova. Tez\ de doctorat. Editura Ceres. SAVI}CHI. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. N. Taiwan. COSTACHE. T|TARU. Tez\ de doctorat. Ia[i. ICLF Vidra.. agron. Ia[i. N. agron. Ia[i. II. Buletin informativ nr. MIHU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Chi[in\u. SINGUREANU. J. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\... forma alb\ (lam.. POPLÃCINEL. vol. 2. I. Bucure[ti. în jude]ul Ia[i. Bucure[ti. P. R. KUO. 1. 2. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. STAN. N. în Moldova. Editura Ceres. No. Inst. PANAIT. vol. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. G. SAVI}CHI. nr. MUNTEANU. P. M. A. SAVI}CHI. Agron. 1. London.. MUNTEANU.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Analele I. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. ATANASIU.. OPENA. în Moldova. P. vol.C. (1968) – Castrave]ii. Bucure[ti. 242 . GR.. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. MIHALACHE. vol. capitata. MUNTEANU. Bucure[ti. Leonard Hill. STAN. N.F. [i colab. Agr. I. I.. (1992) – Legumicultura. N. N. 4. Tez\ de doctorat. Ia[i. Cercet. C. Cercet. NIEUWHOF.) D. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. STAN. N. Bucure[ti.. RADU. I. {I STOENESCU.N. I. GH. STOIAN. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Ia[i. Editura Ceres. N. P.. agron. L.

C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Analele I. M. L|C|TU{. G. V. Wageningen. Editura Ceres. (1984) – R\sadni]e [i solarii. M. V. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. PERCIALI. Bucure[ti. V.. V.F. ZEVEN. D. D. A. vol. VOICAN.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. VÂLCEANU. Editura Ceres. Editura Ceres. VI. GH. C.. nr.. GIREAD|. Bucure[ti. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. M. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. P. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. 243 . Bucure[ti.. TOMA. M. 3. (1975) – Cultura legumelor de var\. JUCOVSKY. ANDRONICESCU. Bucure[ti. ZANOSCHI. Editura Ceres.. VOINEA.C. VOINEA. Editura Ceres. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii..L. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Bucure[ti. VOICAN.

Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Sadoveanu.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA .05. 3 Tel. Aleea M. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Sadoveanu nr.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful