Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.....3..5....1... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......................2........................3.3............ 52 8..2......................N.................... 76 8................... Originea [i aria de r\spândire. 82 8.....1.. Cultura prin sem\nat direct.......... 88 8......................................6..... 91 8........... 48 8..1........5...............................................6...........2....... Originea [i aria de r\spândire..... 32 7.............4.........................2.Cultura ridichilor de lun\ .............................. Ceapa comun\ ...2.. 90 8.............1....5..........3.............. 48 8............................. Cultura prin r\sad............................... 54 8.......6.............1. Usturoiul comun ... 33 7.......6...........................................................3.............. 39 7........................ Soiuri .................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..2...........................6. STAN........................2.................1.........6............1.. Tehnologia de cultivare............ Rela]iile cu factorii de mediu .. 33 7...1......1....... Tehnologia de cultivare........5............1.....................................................3............6........6.............. Rela]iile cu factorii de mediu ......................... 88 8...................................... MUNTEANU 7. 87 8...................................... 39 7...............................................2..1........................ 33 7..................................... 73 8.... Tehnologia de cultivare................ 90 8......... 40 7.................................1..................... Importan]a culturii.................. 84 8.......................... Particularit\]i botanice [i biologice............................................. 87 8...........1.....................2. Tehnologia de cultivare.................. 46 8........ 47 8...6..... Originea [i aria de r\spândire....6................3...........3........5............... Originea [i aria de r\spândire................................ Cultura cepei verzi (stufat)..................... 54 8...1....................... Rela]iile cu factorii de mediu .5.........2................5.......................................2..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ............... Soiuri................................................................ Prazul ...........4..................4.......... Soiuri...................... Sfecla ro[ie ............................................3.. Cultura cepei prin r\sad . 60 8............... Soiuri.......5.............................. 47 8.....................1..... Soiuri........... 41 7............................................. Particularit\]i botanice [i biologice..3...6.3................................. 81 8............................5...... 80 8................................... Particularit\]i botanice [i biologice........6................................................. Importan]a culturii. 93 4 ................6.............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........... 42 7.2. 54 8.............................. Rela]iile cu factorii de mediu ...... 89 8...................6.......6............6.............4..2.............. 84 8..................................... Importan]a culturii.............. N...............................4.... 39 7...........1............................4. 80 8.3..3......1......1. Tehnologia de cultivare...... Importan]a culturii.... Particularit\]i botanice [i biologice.............6....2............6......5......6............ 37 7..... 83 8.....................3....6......... Cultura cepei prin arpagic ........

. Varza ro[ie .......................2.. Alte plante legumicole din grupa cepei.............. 138 10.......... Originea [i aria de r\spândire........1..........2..... 95 8.......5.............6.... 135 10......1............... 116 10.1.... Cultura de var\.... Tehnologia de cultivare..LEGUMICULTUR| II 8. 122 10...........1...6........6.................................2..............3... Rela]iile cu factorii de mediu ........................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......... Usturoiul de Egipt ......1.......2... 117 10. Tehnologia de cultivare........................4..............1..3....2...6.........................4.......4...... 95 8................. 122 10..............................4........ 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ........................................1................1.........2.... 98 9...1...............1............... 96 8..... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .............................. 115 10....................... 115 10....................... 105 9..................................6................... 146 10........1............ Soiuri..........1...................... Cultura târzie (de toamn\) .................... 102 9..................................... 98 9............... 146 10. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ............................. 132 10.. 96 8...... Originea [i aria de r\spândire....... 110 9. Ceapa de iarn\ sau de tuns .............4........1.... 105 9............4..........1........................6........... 145 10.......................... 146 5 ...... 118 10...................1.........................................4....................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................... Importan]a culturii........4... Particularit\]i botanice [i biologice. Particularit\]i botanice [i biologice.. Batatul ............................4.. 145 10........2........................................................5.1.......... Soiuri............ Tehnologia de cultivare.......... Originea [i aria de r\spândire....1.................................6. 145 10......3..................... 105 9.............................1........ 145 10................................6.............. 137 10............ Importan]a culturii......... Cultura timpurie în teren neprotejat ..... Cultura prin sem\nat direct în câmp .......... 98 9.................................... 94 8........ Cartoful timpuriu.....6........ Soiuri....... Ceapa e[alota......................2................................................ 115 10.5........ 100 9................. Rela]iile cu factorii de mediu ............................................... Importan]a culturii...........1........1........................................ Ceapa m\rg\ritar.......................1.............. 99 9..................... Cultura în teren neprotejat..........5..........3....1.......1.....5.........1............4.........................................1..........6.................................2.....4....................................... Particularit\]i botanice [i biologice............ Ceapa de Egipt .......................2..2........................................................2..2..... 120 10........................................2....................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.................1...1.................3...

...........8.4............7.......5.....6..................3. Rela]iile cu factorii de mediu ..1.......7............... Varza pentru frunze..5...................................................... 157 10.....................................4............ Importan]a culturii...5................................. 158 10................................................................ 148 10.............................. 174 10...5...............................6...... MUNTEANU 10.......1...................4.......................4......6.............. Particularit\]i botanice [i biologice........5...4.....................................6................................ 156 10.............................7..................... 155 10.................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 159 10......... 149 10...............5......................3.... 161 10.... Cultura timpurie în teren neprotejat ....3.................................................. Originea [i aria de r\spândire.......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ 155 10.................... 148 10.4....................................7.6................... 178 6 ....................... Cultura târzie.......7.....1...4.................6.................................4............. Conopida ..............2.......................... Originea [i aria de r\spândire.................. Soiuri............................ Tehnologia de cultivare....6............................................................3.. N..4..... 176 10..................6..6....................... Cultura timpurie .....3................... 175 10..............5.........................5..... Soiuri.............................. STAN............................. 157 10.......................................... Cultura târzie......... Tehnologia de cultivare............ Particularit\]i botanice [i biologice.......................................6. Originea [i aria de r\spândire......................3.......2...1.......2......6........ 163 10............................ Soiuri......... 151 10.......6................................. 151 10... Particularit\]i botanice [i biologice....................................6.....1................. Tehnologia de cultivare.................... 152 10............................4........6......................8.............. Soiuri..... Originea [i aria de r\spândire........................N................3.... 159 10...................... Particularit\]i botanice [i biologice.............................7...2..... 174 10......................... Originea [i aria de r\spândire......... 172 10..... Gulia ........ Soiuri....6.. Varza de Bruxelles ............................ Importan]a culturii... Varza crea]\......6......6....3...........................4..8...........1.......................... Particularit\]i botanice [i biologice..... 149 10.. 153 10................. 178 10.....6...................................3.............. 151 10.... 151 10........................................... 153 10.....................6...........................7..3............. 178 10..4.. Tehnologia de cultivare.... 163 10....5................. Cultura în ser\ ............. Rela]iile cu factorii de mediu ..........1..... Importan]a culturii.. Importanta culturii.......3...1.....2.............. 174 10... 148 10. 176 10..... 176 10................................5..6................ Broccoli........................... Tehnologia de cultivare.... 169 10...... 174 10...................... 148 10.......................2.7..2....7................ 167 10.................. Rela]iile cu factorii de mediu .....................3.........................................5.. Rela]iile cu factorii de mediu .................. 177 10............................. Importan]a culturii..5.......... Originea [i aria de r\spândire..... 163 10.................... 150 10......................... 153 10....................2..................... 157 10.6.............4....... Importan]a culturii................6............................. 158 10...

...... 189 10....... Rela]iile cu factorii de mediu .....6........ 194 11..................1.............................4.. 220 11.....2.....5............1.. 221 11.. 200 11................ Cultura timpurie ..3..... 221 11.............. 179 10..............2....................5.............4....................................................... Tehnologia de cultivare........ Rela]iile cu factorii de mediu ...........................3.................... 191 10.........................2. 190 10.............8...3.......................9..........LEGUMICULTUR| II 10...........1. Cultura în sere ..4.. 221 11............... Rela]iile cu factorii de mediu ...8....6...... Cultura târzie....... 191 10...........2...... 208 11.. Cultura în sere .. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ...... 222 11................................ 225 11...........................2..............................................1.........................9. Particularit\]i botanice [i biologice.....4...... Originea [i aria de r\spândire............. Cultura în sere ..............2...................6............................... 180 10................5....6.......6.................................................... Particularit\]i botanice [i biologice......3..........9...........9........ Importan]a culturii..1..............1............ Soiuri. Originea [i aria de r\spândire..................9... 180 10..................8................... 180 10.....................8.... 188 10. 221 11......... 188 10......................... Cultura în teren neprotejat...................................6... 186 10.........6........6...2...1...................6..................................2.6......... Soiuri .......9........8...........8.... Varza chinezeasc\ .......3...... 194 11......... Soiuri..8......... Tehnologia de cultivare.. 225 11........ Cultura în teren protejat cu materiale plastice............6.....................4....1.1...1... 180 10.. 219 11...2......4.................... 195 11........... Importan]a culturii.............. 198 11........... Importan]a culturii..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice........... Cultura în r\sadni]e... Cultura timpurie .2.......... Particularit\]i botanice [i biologice...............................9............ 227 11............... Castravetele .........3.................. Pepenele galben ................... Originea [i aria de r\spândire.......................... Soiuri........... Tehnologia de cultivare.............2.....................1.............2................ 190 10...5......1........2..6........3.. 228 7 .......................... 184 10.................... Particularit\]i botanice [i biologice........................................1.............................................2............................ Cultura târzie (de toamn\) ......................................6.1.. Tehnologia de cultivare..... Rela]iile cu factorii de mediu .............................6. 226 11... 200 11...... 183 10.................................2........ 194 11...........6.........4....... Cultura în r\sadni]e.......................................2.....6......................................1......................................................1............8...................2........2......................................................... Cultura în câmp...1................................................................9........................ 202 11.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....... 223 11...............6...1............ 196 11............9................................... 188 10.....................6..

....................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..............................5................................3..................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................... Particularit\]i botanice [i biologice.... Importan]a culturii ....................................4............5...............3......... Tehnologia de cultivare................. 233 11......... 239 11...........................................1.......4....................4.... 230 11.............. Originea [i aria de r\spândire..5....6...................................................1......... Pepenele verde ............................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................ 230 11........3......... 229 11........5....4.2..............5......5....................................1.......................... 234 11.. 237 11.......................... MUNTEANU 11.............6............2...1... 234 11..... Dovlecelul comun... 237 11..5............. 233 11.... N... STAN......................................................... 234 11........... Tehnologia de cultivare. Importan]a culturii................... Importan]a culturii................N......................................... 237 11.................. 240 8 ...............6..................5........... Soiuri................2.................3.......... 230 11... Cultura în câmp....... 229 11..3 Particularit\]i botanice [i biologice......4...3.............................. Soiuri........ 238 11..4............ Originea [i aria de r\spândire...... Particularit\]i botanice [i biologice.............3.........................2... 236 11......... 237 11...........................6...........3.4.. Dovlecelul patison............ Rela]iile cu factorii de mediu ........... 238 11..............................................................3........... 236 11........ Tehnologia de cultivare..4....4......4............3. 233 11..................... 228 11................ Originea [i aria de r\spândire....4................... Soiuri .........................4......................................5.... 228 11........ Rela]iile cu factorii de mediu .........5.....6.............

rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. pătrunjelul pentru rădăcini. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. şi colab. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. faţă de umiditatea solului şi de lumină. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. În România. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. 1993). Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. cu excepţia ţelinei. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. În general. precum şi în Moldova. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. lemnos şi liberian. afânat. solul trebuie să fie uşor. deoarece. care sunt anuale (Butnariu H. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. 9 . mai ales în primele faze de creştere. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice.. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. pretenţioase. păstârnacul. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Transilvania. a substanţelor de rezervă. 1993).LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. în special glucide.

subsp. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.a..1. 7. Italia şi Grecia. X d. sativus (Alef.39 %. în acest mod.79%. 7..35%.. La noi în ţară.44%. pe soluri uşoare sau mijlocii. Prin încrucişarea ssp. Mg – 0.3%. K. de conserve şi sucuri. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.9 mg /100 g substanţă proaspătă. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. B2 şi substanţele minerale: Na-1. zaharuri 6. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. predominând formele de culoare violacee. al XVIII-lea. proteine 1. în stare crudă (salată). syriacus. ciorbe. MUNTEANU 7. iar în anul al doilea tulpini florifere.1. Ca – 0. flori şi fructe (fig. STAN. Mari cultivatoare sunt: SUA. 1985). 7. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. 1984). MORCOVUL Daucus carota L. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. cv. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. În prezent. acestea mai conţin vitaminele B1.N.1. albă şi galbenă. prin Spania.1. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. celuloză 1. 10 .14%. japonicus. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. în Iran (Banga. Morcovul a fost luat în cultură în sec.1. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. China. 1985). Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. bienală.89%. sub formă deshidratată. în special Daucus carota L. H. carota s-au format subspeciile syriacus. acid ascorbic 3. Anglia.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Franţa. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. supe. P-0. morcovul se cultivă în toate judeţele. mediterraneus şi japonicus). Pe lângă cele menţionate. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.4.2. carotenoide 8. citat de Zanoschi.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. cilicicus. sativus (Hoffm) Arc. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee..8 mg/100 g substanţă proaspătă.3. ghiveciuri etc. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. N.52 %.1). Japonia ş.).

mărimea şi culoarea. d . Tulpina floriferă. c .cele superioare. cu cilindrul central redus Fig. fistuloasă şi înaltă de 1. iar unele rădăcini până la 2 m.rădăcină soi valoros. cilindrică. rar Fig.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.2 – 1. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. 7. zigomorfe. schimbându-şi treptat forma.2.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. cu flori mici. de plantă sălbatică. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. este ramificată.1 . aspru păroasă. cu polenizare alogamă.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. peţiolate . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. striată.2 . hermafrodite. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. uneori cu nuanţe rozacee. b .frunză. penat-fidate. pentamere. 11 .5 m. de calitate superioară. care se formează în al doilea an. impropriu numit sămânţă. este o pseudoachenă. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. de lungime mijlocie. entomofilă. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. Fructul. 1985). până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. de culoare roşieportocalie..cele bazale şi sesile .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.Morcovul: a . Atât tulpina principală. 7. 1973) sterile). Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. costate şi cu ţepi. albe. La circa 35– 40 zile de la răsărire. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).

bine afânate. se formează rădăcini diforme sau ramificate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). se poate produce o vernalizare prematură. mai ales pe solurile uşoare. timpurii (80110 zile).1) .5. tasate. Presto F1. 12 . 7. Faţă de lumină. N. Pe solurile grele. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. sărace sau cu exces de azot. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Dacă primăvara este rece. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Primo F1. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Nanco F1 etc. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. permeabile.5. bogate în humus (4-5%). profunde. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. mai ales în primele faze de creştere. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. semitimpurii (110–130 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor.N. MUNTEANU 7. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Faţă de umiditate. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă.5–7. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Hytop F1. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.4. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. STAN. morcovul are cerinţe ridicate. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. durează 36–70 zile. în funcţie de soi. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice.1.1. cu pH-ul 6. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. iar cea optimă de 20-250C. Insuficienţa luminii. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

imediat ce se poate intra pe teren. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1. ceapă verde.6. Primăvara.1. castraveţi. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 6l 6l 1..7). leguminoasele. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 kg 1.5 l 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. bulboasele şi varza.2. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 kg 1. conopidă. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 Fusilade S 12. Toamna. industrializării sau păstrării peste iarnă. borceag). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 l 6l 6l 1. MUNTEANU 7. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. 7. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Lucrările de pregătire a terenului. fără încorporare.2). pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 kg 1. post – postemergent 14 . cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. iar culturile timpurii de morcov.N. N. cucurbitaceele. La pregătirea terenului. spanac.5 l 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. fasole etc. Tabelul 7. recoltate în iunie – iulie. pré – preemergent. Locul în asolament. STAN.

pe teren nemodelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. 7. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. În cazul terenului modelat.Scheme de semănat la morcov: a .pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. la care s-au îndepărtat ţepii. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Epoca de semănat.3 . c .pe teren modelat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Dacă solul este prea afânat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.). Adâncimea de semănat este de circa 2. în benzi. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. se tăvălugeşte înainte de semănat.LEGUMICULTURĂ II Vara. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Fig. 7. folosind 4–5 kg seminţe la ha. în rânduri echidistante. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.3.5 cm. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. b . în funcţie de starea arăturii. Dacă solul este prea uscat. pentru culturile succesive de morcov. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în benzi de câte patru rânduri 15 . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.

ceea ce permite reducerea costurilor. STAN. MASTER – PLATT). lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. se erbicidează cu Afalon 1. Pentru păstrarea peste iarnă. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. în cazul culturilor timpurii. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în doză de 1. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. cu 600 l apă. se face prin smulgere sau dislocare.2–1. se fasonează şi se sortează pe calităţi.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.5 l/ha. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. de erbicidare. pir) se adaugă Fusilade. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în legături. după căderea primelor brume. iar dacă este necesar. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. la nevoie se udă prin aspersiune. morcovul se recoltează în luna octombrie. Când rădăcinile ating 2–2. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. După răsărirea culturii. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă.N.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Lucrările de întreţinere. La hibrizii F1. CSSL-9 sau A-761.5 kg/ha. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. N. începând cu luna iunie. 16 .3). eşalonat. când rădăcinile au cel puţin 1–1. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Recoltarea. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

30 Rădăcini 11.02 – 0. Compoziţia chimică a rădăcinilor.2 0.2.7 .p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. A fost cultivat de greci şi romani. Ulei eteric. sylvestre).3. g Proteină (N x 6.4 0. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.p. MUNTEANU 7.7 20 – 35 0. Primul 18 . În cantităţi mai mici conţin K. % substanţă uscată Frunze 12.2. la 56 mg/100 g s. 1984).7 . Ca. Tabelul 7.4.25).). g Cenuşă. STAN.5 1.. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. N. P.9 58 .5 – 25. ca materie primă în industria conservelor. 7.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2.2. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.1.4. Hill cv. organ de sinteză (tabelul 7. radicosum (Alef.) A.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2 1.290 0.) Substanţă uscată.4 .016 – 0.1 1. g Zaharuri.4. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. (Bodea şi colab.W..1.2. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).6 . g Acid ascorbic.10. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. iar cel în Fe. crispum (pătrunjelul pentru frunze).) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.N.p. mg /g.3. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.6 – 36.s. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.1 2. 7.7 – 3.5 – 3. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. radicosum (Alef.

de culoare verde-închis. c . cu ramuri aproape erecte.2. pentamere. terminate cu umbele compuse. suculente.4. florile şi seminţele (figura 7. 7. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). formează. mici. netede sau gofrate.4) Tulpina floriferă. ramificate. lucioase. cu frunze trifidate.frunza. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.2.5. 7. lung pedunculate. dar rădăcinile sunt mai aromate. Faţă de sol. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. uneori fistuloasă. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. ramificată. creţe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. glabre. putând ierna în câmp. Pătrunjelul. în al doilea an. 7. Florile sunt actinomorfe. numite mericarpe. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.5) 19 . d . înaltă de 80– 150 cm. scade producţia. Al doilea formează rădăcini subţiri. este cilindrică sau uşor muchiată. cu miros caracteristic. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. de culoare albverzuie. 1973). grupate în umbele compuse. reavene. hermafrodite. adânci.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .fructul mediul exterior. care la maturitate se desface în două semifructe. fiind o plantă bienală. Polenizarea este entomorfilă. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. tulpinile florifere.floarea. Fructul este o pseudodiachenă. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.

MUNTEANU 20 .N. N. STAN.

3.2). astfel. În culturi succesive. ridichi de lună.11). se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. dar nu să germineze). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. 7.u. alături de morcov. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. se aplică 4–5 udări. curăţarea de pământ şi frunze.LEGUMICULTURĂ II 7.. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. convar. Recoltarea se face diferenţiat.10 – 15. hortensis Ehrh.8 – 15. de glucide (4. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.1) şi peptide (11. Udarea culturii se face diferenţiat. Astfel. salată. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. reprezentată. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului.1. seminţele să se umecteze. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). pentru consum în timpul verii. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.3). în funcţie de regimul de precipitaţii.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.5 kg/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.2.p. în special. astfel. fertilizarea suplimentară. locul în asolament. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. în legături. culturi furajere pentru masă verde).6. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Până la introducerea în cultură a cartofului. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.2). Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Pentru culturile de toamnă. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. în funcţie de scopul urmărit.8 – 10 % s. Rădăcinile au gust dulce. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). spanac. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.5 % s. sortarea şi ambalarea manuală. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. recoltarea se face după primele brume (15.3. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .

3 mg Na. aripate. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.7 mg vitamina PP. 7. Asia. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).9 mg vitamina C. 22 . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. N.N. oval – turtite. pe terenuri umede şi umbroase. penatsectate. 51 mg Ca. dar excesul îi dăunează mult. Păstârnacul preferă umiditatea. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). Se cultivă în Europa.4. 7. suculentă. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 0. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Se păstrează foarte bine peste iarnă. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 7.8 – 28. uşor gălbuie. Fig. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 139 mg S. 73 mg P. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Fructele sunt pseudodiachene.3. care le imprimă aroma caracteristică. pubescente.10 mg vitamina B1. se găsesc: 469 mg K. STAN. unde creşte spontan. plantele tinere rezistă până la – 50C. puternic striate. slab ramificate.3. 7.p. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. 0. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. dulce şi cu miros caracteristic. America şi Australia. iar cele mature până la minus 8–100 C.3. 0. înalte de 100–150 cm.2. 7. uşor pubescente. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.). Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. săruri minerale (la 100 g s. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Seminţele germinează la minus 2–30C. MUNTEANU (24. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. cu pulpa albă sau gălbuie.5).3. la 100 g s. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 23 mg Mg. de culoare cafenie.p. cu rizoderma de culoare albă. florifere.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.

1. cu rădăcini conice. 29.u. 3.p. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. proteine 0. vitaminele B1. Recoltarea se face toamna târziu.3. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.): 0.LEGUMICULTURĂ II 7. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). sporadic. .9 mg Na.7. B6.se menţine.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.u.15 mg Mn etc.p. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. 0.2 % s. frunzele verzi. Acestea mai conţin zaharuri 1. oxalic. 5.8 mg SiO3. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. rapaceum (Mill.6 – 1. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. 2. 1975).5 mg B.p.31 mg Zn. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.4.6 mg P. nu este indicat să se semene din toamnă..3.5 mg Fe.. 7. lipide 0. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.7 – 1. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. etc).2 mg Ca.6) .9 mg K.1.. convar. într-o măsură mai mică.se seamănă în teren modelat.p. B2. se găsesc 59. în special. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.6. o umiditate constantă.5. dar cu unele particularităţi: . a salatelor şi pentru murături. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. prin udarea culturilor.4. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.) Graud. În cultură.). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.8 % s. citric.3 % s. 17. iar gustul şi. 23 . obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.p. 7. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). La 1 g s. 0. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.). cu rădăcinile conic–alungite.6). în benzi de câte trei rânduri. acizi organici (malic. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.

N.N. MUNTEANU 24 . STAN.

ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.) şi cea cultivată 25 .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. fiind considerată plantă medicinală. convar. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 7.LEGUMICULTURĂ II Fig. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. graveolens L. secalinum Alef. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.. 7. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.Scheme ale culturii de păstârnac: a .pe teren modelat. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 1973).3. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. Este cultivată din antichitate.2. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.4.p. b . 7. unde creşte spontan.4.6 .

chiar din primul an. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. înfloreşte şi fructifică (fig.N. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. 7. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. datorită conţinutului lor mare în apă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului.4. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate.7).7 . b – frunz\. de culoare albă. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Rozeta de frunze este înaltă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Pers. iar cele mature la minus 7–90 C. c – plant\ semincer\ hermafrodite. nu poate ierna în câmp. lucioase şi de culoare verde – închis. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. de culoare brunie. ce se desface uşor în două mericarpe. dulce) (Mill. amară şi necomestibilă.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici.4. formează o rădăcină subţire. sunt simplu penat sectate. 26 . 7. ramificată. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.) care. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. graveolens L. a – r\d\cin\ îngro[at\. N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. în primul an. Polenizarea este entomofilă. convar. STAN. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. pentamere. sunt glabre. este striată şi ramificată. 7. pivotantă.

ardeii. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. cât şi în cazul culturilor succesive. iar în solarii. la 20 martie – 10 aprilie.4. deoarece rădăcinile se ramifică mult. germinează greu. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. varza.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. pentru cultura târzie. salată sau ridichi de lună. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. bogate în humus. Se cultivă numai în condiţii de irigare. 7. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. castraveţii. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Producerea răsadurilor. 7. 3 g/1 kg sămânţă. cerealele. iar pulpa devine grosieră. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. 27 . răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. sunt prezentate în tabelul 7. Spre deosebire de morcov. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. cu pH-ul 6. ca şi în cazul culturii morcovului. la cultura de ţelină. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă.0. Este o plantă de zi lungă. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. tomatele. Lucrările de pregătire a terenului se fac.4. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Înainte de semănat. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. profunde. În cadrul culturilor succesive. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. folosind 0.5–7.6 – 1 g sămânţă la m2.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. suficient de umede. conopida etc. Locul în asolament. fiind indicată pentru culturi asociate. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare.5. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor.6. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. atât pentru cultura în ogor propriu. toamna. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. care se încorporează imediat în sol. ţelina poate fi cultivată după spanac.

N. N. STAN. MUNTEANU 28 .

de exemplu Revital 0. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .1 %.8). Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Fig. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. iar rădăcinile se morcilesc. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. se fasonează.pe teren modelat în straturi late. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 30 de cm între plante pe rând (fig.8 . 29 . b . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. 7. răsadul se sortează. 7.

fructoză şi zaharoză). când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. S. în legături. (glucoză. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. P.N. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. PP şi 30 . plantele se smulg.64 şi 8. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. valorificarea făcându-se cu frunze. combaterea buruienilor. care variază între 1.5. fertilizarea suplimentară se repetă. STAN. La cultura târzie. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).) şi proteine (0. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). RIDICHILE Raphanus sativus L. Pentru culturile târzii. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.. în funcţie de scopul urmărit.p. mai ales.5–1 kg/ha.p. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Ca. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.5. B6. Recoltarea se face diferenţiat.3). prin glucide. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. N. Na. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). în cantitate foarte mică (0.convar.). fertilizarea fazială. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.6-1. săruri minerale de K. Fe etc. la 3–4 săptămâni.). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).1.p. convar. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). La culturile timpurii. B1. acestea se curăţă de pământ. 7.1 % s. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. reprezentată.9% s. Mg.p. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. B2.

7. de 80–100 cm înălţime. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. cu un rostru ascuţit. uşor pubescente.. Grecia. În cazul ridichilor de lună. caracteristic aromei ridichilor. cu frunzele bazale scurt peţiolate. devin spongioase. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. 7. unde s-a selectat din specia R. sub rizodermă. cenuşie sau neagră. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. 31 . Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 7. (Zeven şi Jukovschi.2. în cadrul culturilor succesive. autoincompatibile. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic.5. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. acoperite cu perişori rigizi. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. cu polenizare. 1965). unde a rezultat din specia R. albe. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.5. Frunzele din rozetă sunt mari. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. alogam-entomofilă. înglobate într-un ţesut spongios. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Egipt. lirat penat-sectate. lung peţiolate. Fructul este o silicvă indehiscentă.3. cu marginea dinţată. maritimus L. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Japonia. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. violacee. şi centrul mediteranean. La multe soiuri de ridichi. putând fi sferică. iar cele superioare lanceolate şi sesile. tetramere. etc.9). Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). albă. ovale. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Tulpinile florale sunt ramificate. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. violete sau roze. ovală sau alungită. prin hidroliză enzimatică. bactericidă şi vermifugă. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. raphanistrum L. 1975). de formă alungită. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Italia. Homutescu . se găseşte un ţesut care conţine antocian. Asia şi America. care.

creşterea încetează. MUNTEANU Fig.9 .4. Temperaturile mai ridicate. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 1956.. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. 32 . b . STAN.structura rădăcinii. însoţite de secetă.5. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.plantă în faza floriferă. c .N. 7. N. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. d .Ridichea: a . 1973) 7. Gherghi şi colab. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).inflorescenţă cu silicve (după Flora României.rădăcină îngroşată.

ardei. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. înaintea culturilor de tomate. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. ce pot atinge 1 m lungime. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. Tehnologia de cultivare 7. aconthiformis Mark.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. şi în perioada 20 august–10 septembrie. 7. pentru cultura timpurie. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). ridichea este destul de pretenţioasă. de vară (60 – 80 zile). ridichea de lună formează tulpini florale.conice. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. 7.6.5. pentru cultura de toamnă. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme.). prin semănat direct. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. când zilele sunt mai scurte. în luna martie. bogat în substanţă organică (3. de aceea. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. profund. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Înfiinţarea culturii se face în câmp. care urmează sau precede cultura ridichilor. 1 kg bucata. Consum specific: 5-6 kg N.5. Din această cauză. cu greutatea de cca. vinete. var.2 kg Ca şi 0.5. atât în câmp.6.5. 1994). În Asia. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. sau vara. mazărea şi fasolea de grădină.1.5 %).8). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. De regulă. devin spongioase şi cu gust iute. la interval de 10–15 zile. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. cât şi în teren protejat. fără a mai forma rădăcina tuberizată. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. reavăn. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. care se folosesc în stare crudă ca salată. castraveţi etc. 5 kg K2O. vara.). Faţă de umiditate. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 2. 1995).. 33 . castraveţii de vară etc. eşalonat în mai multe etape.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. având o perioadă scurtă de vegetaţie. 2 kg P2O5. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. în special în Japonia şi China. se lignifică. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). cât şi pentru cele înfiinţate vara.

N. MUNTEANU 34 .N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

10 .pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. La culturile de toamnă. 36 . (fig.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. se vor face 1-2 udări. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. la 2–2.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .10).pe teren modelat. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. N. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. b . folosind 300–350 m3 apă/ha. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. dacă este nevoie. 7.N.5 cm x 7. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.05% sau Fastac 10 EC 0. STAN. Fig. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. 7.5 + 12. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.5 cm adâncime.02 %. după formula 62. aplicat premergent).

utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. folosind 5–6 g sămânţă la m2. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Lucrările de întreţinere. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Se seamănă la adâncimea de 2–2.2. Producţia este de 8–10 t/ha.6. se vor menţine temperaturi scăzute. răsadniţe şi solarii. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Atunci când se realizează cultura asociată. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. 7.11.). realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 37 .03 – 15. Se seamănă des.5 cm. 1995).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere.07) la ridichea de iarnă. iar pe suprafeţe mari. atât în culturi pure.5. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. spanac. prevăzute cu role de tasarea pe rând. cât şi asociate cu alte culturii. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. la 2-3 zile de la semănat sau. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună.06–15. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Ridichea de lună se cultivă în sere. în perioada 20. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. ceapă verde.7. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. timp de 5–7 zile după răsărire.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. în 2–3 reprize. În vederea evitării alungirii plantelor. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.

N.11 .Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. 7. STAN. MUNTEANU Fig.

2 – 1.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. deşi nu este o bună premergătoare etc. în legături. salate coapte sau fierte. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. dar folosită ca plantă medicinală. (Dumitrescu şi colab. avitaminoze ş. De asemenea. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). substanţe proteice (1. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.a.6%). B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.2. din care se remarcă. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. cea mai importantă este vitamina A (20 U. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g).. f. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. esculenta L. ciorbă şi supe de legume etc. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). piureuri etc. apoi vitaminele B1. în Italia şi Franţa.6%). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). 7. denumită şi sfecla de masă. 39 . cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. rubra Familia Chenopodiaceae 7. 1998).6. 1998). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici.. se folosesc la salate. ciorbe. cultura se înfiinţează prin semănat. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. săruri minerale. ssp. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). Ca plantă legumicolă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. în mod semnificativ. cu excepţia răritului. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Mării Negre şi Mării Caspice. Frunzele./100 g). soteuri. 7.1.6. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). recolta apare destul de devreme. Dintre vitamine. var. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. sin. canditiva Alef. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).H.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.I. când sunt tinere. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.

cum ar fi zonele premontane sau montane.tulpină floriferă. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. 7.Sfecla roşie de salată: a . deşi nu ocupă suprafeţe mari. b .N. iar în cel de-al doilea. e . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. d . După îngroşare. este pivotantă cărnoasă. Fig.secţiune transversală prin rădăcină. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. c . uneori şi frunzele tinere. Pe plan mondial. rădăcinile pot căpăta. 7. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.3. în general. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .rădăcină. sfecla roşie.frunză.12 .12). fructe şi seminţe (fig. în primele faze de vegetaţie. MUNTEANU În }ările Române.6.floare Rădăcina. N. tulpina floriferă cu flori.7. STAN. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.

au culoarea roşie. mai multe glomerule formează un panicul lung. Culoarea rădăcinii. ţesutul Fig. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. este roşie-închisă. 1998). cât şi în interior. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. de culoare roşie– verzuie. 1973). anemofilă. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. din zona centrală a rozetei.. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. concrescute.). atunci aceasta va fi globuloasă. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian).13. 7. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). considerate impropriu fructe sau seminţe.. uneori şi entomofilă. pentru realizarea unor recolte performante. Florile sunt hermafrodite. uşor neregulată. Florile sunt mici. 7. cu limbul ovat. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. în mod succesiv. În anul al II-lea. rădăcina prezintă zone concentrice. la planta complet dezvoltată. Totuşi. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. cu suprafaţa ondulată. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. de culoare roşie. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. atât la exterior.6. în anul I. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. peţiolul este de culoare roşie. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.LEGUMICULTURĂ II conică). Frunzele. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Nervurile sunt evidente. formând un glomerul. sunt mari. De asemenea. cordat. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.13 . 7. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. 41 . care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.4.. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. În secţiune transversală. Frunzele tinere. constituind aşa-numitele glomerule. grupate pe un ax mic. cu marginea întreagă. lung peţiolate. prin apariţia. sesile. Polenizarea este alogamă. a mai multor zone de ţesut cambial. mult mai intensă. 1992). organizate pe tipul cinci. lanceolate.

tardive). iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase).N. dar plantele nu suportă umbrirea. formând tulpini florifere în primul an. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele se pot vernaliza. în gospodăriile familiale. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. În condiţii optime.5. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. În faza de frunze cotiledonale. plantele răsar după 10-12 zile. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.6. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.9. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. 7. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. profund. 7. iar cea optimă de 18-200C. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). întâlnite. lipsite de suculenţă. STAN. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. prin răsad. de perioada de vegetaţie (timpurii. de asemenea. În primele faze de creştere. în perioadele de secetă. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. şi unele populaţii locale. Lipsa de umiditate. În România se cultivă un număr redus de soiuri. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. în funcţie de forma. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. determină formarea unor rădăcini mici. mărimea şi culoarea rădăcinilor. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. După formarea primelor frunze adevărate. N. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. mai rar. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor.6. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. mai ales în grădinile familiale. timp de 2–3 săptămâni. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. bune pentru consum. plantele solicită condiţii de zi lungă. 42 .6.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.N. prin semănat direct. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).14). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni.14 . ca fertilizator starter. după cum s-a anticipat.7. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. după grăparea cu grapa cu discuri. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. cât de curând posibil. 7. imediat după aplicare. STAN. la culturile succesive.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Pregătirea terenului începe toamna. N. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Modelarea este obligatorie. primăvara. în funcţie de soi şi momentul recoltării. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Înfiinţarea culturii se realizează. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Modelarea terenului se execută. Fig. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. după recoltarea acestora). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.

dispuse echidistant la 37–40 cm. recoltarea se efectuează manual. După zvântarea terenului. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor).. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. cronologic. cazmalelor. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. 1992). În prima rundă de lucrări prezentate. toamna târziu. pentru situaţia prezentată. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. în acest mod. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. purici etc. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. răritul plantelor la 1020 cm. Recoltarea sfeclei pentru consum. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. obligatoriu. prin smulgere. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. un tăvălugit al terenului. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor.). dacă îngheţul a surprins cultura. cultura având o densitate mai mare. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. se efectuează o praşilă manuală pe rând. În timpul verii. semănătoarea Saxonia. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. Cel mai târziu. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. 45 . Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea se execută în mai multe reprize. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. mai ales pentru culturile timpurii. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. altfel. în condiţii de secetă). în continuare. se asigură. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. în timpul toamnei.. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. Lucrările de îngrijire sunt. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. În cazul culturilor timpurii. când. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). se efectuează printr-o singură trecere. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. se realizează aproximativ ca la morcov. Întreţinerea culturii. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. 1998). de regulă.

Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii.1. N. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. dup\ tomate [i varz\. împreun\ cu cele men]ionate anterior. bulbi[ori aerieni. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.N.). MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. usturoiul comun (A. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. vulgare) [i prazul (A. Alte specii din aceast\ grup\. porrum L. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. (dup\ Bala[a. sativum L. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. iar la altele numai frunzele verzi. ssp. tulpina fals\ [i frunzele verzi. 1973). vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. în general. Allium sativum ssp. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. STAN. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Tabelul 8.). sunt prezentate în tabelul 8. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. bulbul. 46 . în inflorescen]e apar Alium sativum var. iar sin.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Temperatura. astfel. N. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. În aceast\ faz\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. lipsa apei întârzie cultura. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. aplicarea unor ud\ri u[oare. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. O umiditate ridicat\ în sol. determinate. de care depinde succesul culturii. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. STAN. plantele formeaz\ tulpini florale. Plantele nu formeaz\ bulbi. Apa este considerat\ ca un factor major. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. MUNTEANU 8. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. `n mod special. cel pu]in câteva s\pt\mâni. dup\ cum s-a specificat. iar dac\ se formeaz\ crust\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). De aceea. se produce vernalizarea [i. solul. Astfel.N. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare.4. în mod evident. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. mai ales în primele faze de vegeta]ie. implicit. dac\ se întârzie cu sem\natul. induc]ia floral\. mai ales peste 20-22 mm. se cere. prin aspersie fin\. în defavoarea bulbului. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. înfiin]ate prin sem\nat direct. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C.1. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. în perioada de iarn\. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. astfel. În acest caz. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\.

deoarece. se recomand\ solurile mijlocii. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. poate reprezenta un element de succes al culturii. pe soluri aluvionare. de exemplu.. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. chiar dup\ recoltare.1 kg P2O5. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. refacerea rapid\ a sistemului radicular. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.6 kg K2O [i 1. nisipoase.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. în zona polderelor. în unele lunci. eventual. Aerul. fertile [i bine structurate (aerisite). în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. 1.a. 1998). la cultura premerg\toare. de regul\ în treimea lor inferioar\.4 kg N. care atac\ în mod special bulbul. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). se face recomandarea pentru solurile aluvionare. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. 53 . dar bine structurate. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. aluviunile con]in mult\ argil\. Aceste cerin]e se bazeaz\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). în principal. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. adesea. amplasat în stratul superficial al solului. Sclerotium. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. În Olanda. nematozi). în timpul depozit\rii (Erwinia. pu]in dezvoltat.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. De aceea. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. ceapa se cultiv\. În acest caz. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. Botrytis [. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în primul rând datorit\ texturii. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. care este egal repartizat\ pe profilul solului. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. se pot instala agen]ii patogeni.). Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). 4. Consumul specific (kg/t produs). Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. dar [i de sistemul radicular. De[i. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni.

6. care se seam\n\ bob cu bob. la I. prin r\saduri (ceapa de ap\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Kaba). pentru stufat (ceapa verde). sistem de irigare prin aspersie.1. MUNTEANU 8. Culoarea poate fi galben\. În condi]ii tehnice moderne.5. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. ro[ie sau alb\.F. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. prin arpagic. dotarea cu sem\n\tori de precizie. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. pentru deshidratare. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. 1998) 8. cultura poate fi complet mecanizat\. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. 54 . bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. prin arpagic sau sem\nat direct. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. form\ [i m\rime. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Alegerea terenului. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.C. 8. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama).6. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. La noi în ]ar\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.1. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.L. de c\tre Popandron.1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. 1994). Vidra. N. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. STAN.1. în special. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.N. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.

LEGUMICULTUR| II 55 .

în vederea sem\natului. 1973). Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. urmând a fi încorporate. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. care este obligatorie. STAN. verde]urile. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.-3. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. în prim\var\. ~n ambele situa]ii. toamna. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. la 25–30 cm. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Speciile leguminoase nu se recomand\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . printr-o lucrare cu grapa cu discuri. De asemenea. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. pentru epoca de toamn\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. de toamn\ sau de prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. solanaceele [i legumele din grupa verzei. care nu au fost administrate în toamn\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. În acest sens. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde.2). Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. N.D. Dual 2-3 l/ha). modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. În acest caz.N. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. pentru epoca de prim\var\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. N. MUNTEANU 62 .N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 . STAN.N.

ce se ob]in printr-o cultur\ special\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Prim\vara devreme. de exemplu. exclusiv. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Imediat 67 . se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. la adâncimea de 1012 cm. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. prin realizarea sa. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. în medie. De asemenea. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. executate perpendicular una pe cealalt\. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. a. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. mai ales. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. 6-8 l/ha sau Pivot. Satecid 65 WP. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). cu încorporare. 6-8 l/ha. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. în toamn\. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Astfel. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. chiar la noi în ]ar\. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\.

La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. cu rândurile încheiate. Distan]a între semin]e pe rând va fi. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. prin cea de-a doua gr\pare. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. MUNTEANU dup\ erbicidare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil.5-15 cm. în general. de la care se elimin\ r\ritul. În acest sens. se face încorporarea produselor administrate. de 2-3 cm. Pe teren nemodelat. în mod practic. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. iar la densit\]i prea mari. STAN. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. 68 . cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. r\s\ririi [i ob]inerea. în final. ori plantele nu vor fi uniforme. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. necorespunz\tor calitativ. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. în caz de secet\ sau de formare a crustei. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Dup\ începerea r\s\ririi. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama.. 1998). În acest fel. de regul\. sub 7-8 mm. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. În aceste condi]ii. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu.N. cu norme de circa 100 m3/ha. pân\ la 5-10 aprilie. N. în medie. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 1998). Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. înfiin]at\ prim\vara. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. multe plante vor pieri. mai ales pentru producerea cepei uscate. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Lucr\rile de îngrijire. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Culturii de arpagic i se aplic\.. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. prin competi]ie reciproc\. a unei culturi uniforme. Altfel. echidistante la 12. pentru suprafe]e mari.

din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.începutul lunii august. iar buruienile sunt în faza de rozet\. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. De aceea. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. 2-3 ud\ri. În acest scop. de exemplu cu Afalon. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. printr-un plivit manual. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Lucrarea se realizeaz\. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. nu se mai poate realiza. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. controlul acestor d\un\tori. combaterea buruienilor. în final. de obicei. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Cu toate acestea. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. inhibitori sau chiar desican]i. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. practic. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. mai ales pentru distrugerea crustei. plantele vor fi infestate [i . Dac\ se scap\ momentul de zbor. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). În aceast\ situa]ie. în mod deosebit. mu[tele depun ou\. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. ca [i la ceapa ceaclama. Fiziologic. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat.5% în care s-a ad\ugat aracet. 69 . la sfâr[itul lunii iulie .2 [i 8. de regul\.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. se opre[te irigarea.3. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.

N. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Dup\ acest stadiu de maturare. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase.N. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. 70 . Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat.4) Tabelul 8. A[adar. Dup\ aceast\ opera]ie. STAN. La suprafe]e mai mari. dislocarea se poate face [i mecanizat. adic\ în afara intervalului de 4-180C.

1994). Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. unde este prev\zut\ mecanizarea. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. densitatea recomandat\. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). a lucr\rilor de îngrijire. între 1 [i 15 aprilie. Uneori. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. obligatoriu. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. dup\ unii speciali[ti. Epoca de înfiin]are. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Plantarea se efectueaz\ manual. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. semimecanizat sau mecanizat.3). în mod mecanizat 71 . dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. chiar par]ial\. în func]ie de zon\. în func]ie de condi]iile meteorologice. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II b. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. dar s\ se asigure. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. O epoc\ ra]ional\ ar fi. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. înfiin]at\ prim\vara. u[or argilos. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Brewster. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. În aceast\ situa]ie. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. echidistante la 15-20 cm. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. 1973. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici.

în momentul de mare necesitate a plantelor. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. inclusiv cele de sem\nat. N. 1992). la aceea[i distan]\ între ele. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Uneori.5 cm. Pe teren nemodelat. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. dar adaptate corespunz\tor. cel pu]in o singur\ dat\. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Lucr\rile de îngrijire. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. au un caracter general. STAN. de asemenea. Dup\ r\s\rire. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de o parte. de 28 cm. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Densit\]ile sunt. 72 . cu distan]e între benzi de 60-70 cm. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. asem\n\toare. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). când bulbul s-a format [i cre[te intens. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). pe de alt\ parte). se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale.N. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. precum [i distrugerea crustei. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. aceast\ opera]iune se face cu sapa.. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. De asemenea.0-3. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. îndeosebi pe solurile u[oare. Din aceast\ cauz\. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Manual. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. mai ales în condi]ii de secet\. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze.

În multe ]\ri. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. în condi]ii normale meteorologice. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. brânzeturi.3. care este primul element de succes. cu norme de udare de 300-350 m3/ha.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. 1992). Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\.6. De asemenea. pân\ la 30-35 t/ha. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. De obicei. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. În afar\ de acestea.1. Indiferent de acestea. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere.. de exemplu. tocan\ pentru iarn\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. în func]ie de zona de cultur\.a. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. cultura este totu[i rentabil\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. ori de câte ori este nevoie. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. teren perfect nivelat. Mai mult. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. 73 . dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. fiind unanim apreciat\ de consumatori. aspectuo[i. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. 8. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.

N.5-2. De asemenea. în mod special. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. de aceea. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\.0 kg/ha [i 3. 74 . o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Dumitrescu [i colab. tradi]ie. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. un sistem radicular bine dezvoltat.a. gradul de intensivizare a culturii. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. substan]e bioactive). ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. condi]iile tehnice. în func]ie de densitatea culturii. îngr\[\minte minerale [. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. a. mobilizat. 1992. turb\. insectofungicide [i. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. De asemenea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. b. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). nisip. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse.. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. În figura 8. N. STAN. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. plivirea. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Dup\ cum se va vedea.0 kg/ha.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. aerisirea.. eventual. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. de asemenea.5-4. 1998) [i. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.

Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. Uneori. în final. prin aspersie. 1992. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. la ob]inerea de plante cu bulbul mic..densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.. Fig. În acela[i timp. odat\ cu modelarea terenului. cu plantatorul. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.densitatea = 500-600 mii plante/ha. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu circa 300 m3 ap\/ha.6 . Dumitrescu [i colab. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 75 .LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. 8. pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. b . cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.

la 10-15 zile dup\ plantare. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. de obicei. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. atât ca anterioar\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. exclusiv. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. se pot condi]iona. STAN. a. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.1. cultura se practic\ în spa]ii protejate. din punct de vedere agrotehnic. peste 21 mm). dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. sufleuri. pentru diferite salate. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. supe. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. datorit\ irig\rii. cât [i ulterioar\. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. De asemenea. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Pra[ilele asigur\. inclusiv 76 . precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. din punct de vedere calendaristic. 8. Irigarea se face din abunden]\. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Cultura în câmp se aseam\n\.a. uneori. destinat\ consumului în stare proasp\t\.6. în luna septembrie. în dou\ reprize. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. face parte din culturile succesive în câmp. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. se aplic\ între 5-7 ud\ri. mai ales în faza de cre[tere a bulbului.4. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. [i o afânare permanent\ a solului. par]ial. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Momentul recolt\rii. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. pe brazde. [i sub form\ de funii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în mod tradi]ional. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura pentru stufat. Bulbii de ceap\ prin r\sad. irigarea.). are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. omlete [. numai prin brazd\. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor.N. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). solarii sau sere. N. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.

se asigur\. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. `n zonele mai reci pe timpul iernii. În unele situa]ii. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. în caz de secet\ prelungit\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). [i de 2-3 cm prim\vara. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. pe care nu b\lte[te apa. la 15-20 cm între acestea. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. sau cu azotat de amoniu. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. 77 . [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. plantatul se poate efectua [i mecanizat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. în special toamna. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. dac\ nu se mai dispune de stufat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Dac\ terenul este nemodelat. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. prin aplicarea unei ud\ri. pentru a nu r\ci prea mult solul. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. iar arpagicul este bine calibrat. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. pân\ la venirea iernii. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. astfel ca. În ordine. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. Dac\ solul este bine preg\tit. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. cu patru rânduri echidistante pe strat. ca s\ nu se taseze). astfel. uniform ca nivel [i grad de tasare.

dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. în vederea livr\rii. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. În acest caz. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. recoltarea se face în totalitate. STAN. pe de o parte. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. De asemenea. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. culturile prea dese se vor r\ri. Cultura este relativ simpl\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. în func]ie de epoca de înfiin]are. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad.N. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. pe alese. b. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. dac\ este nevoie. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. de[i se execut\ pra[ilele necesare. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. pe de alt\ parte. a plantelor cu simptome de atac. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. 78 . Prin alegere. musc\. N. De exemplu. Când plantele sunt mai mari. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi.

deoarece. pr\[itul sau plivitul. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. alegând cele mai dezvoltate plante. consumul de energie ar fi foarte mare. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. tomate. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. În mod obi[nuit. imediat ce acest lucru este posibil. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. dac\ s-ar cultiva. 79 . poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Temperatura din solar. În mod practic. chiar în ferestrele iernii. în func]ie de condi]iile meteorologice. sunt posibile [i alte variante.5-2. 1998). dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. La solarul tunel. Consumul de material de plantat este de 2. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). cu o band\ de circula]ie pe mijloc. dup\ plantare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C.0-2. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. Recoltarea se face e[alonat. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. c. de 40-50 cm. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Cel mai adesea. înainte de venirea înghe]urilor. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. prin r\rire.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. de exemplu.. În acest moment.

de asemenea. Acest strat are grosimea de circa 1-1. în primul rând arpagicul stufat. cârna]i. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Aroma sa. în func]ie de cerin]ele pie]ei. În func]ie de temperatura din ser\. vulgare Familia Liliaceae 8. mrani]\ [i nisip. De asemenea. salamuri.2. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. supe. Se folose[te la prepararea. este deosebit de apetisant\.2. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. condimentar\ [i aromatic\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. recunoscut\ [i inconfundabil\.N. Materialul de plantare îl constituie. 0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Valoarea sa terapeutic\. N. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 0. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.1. STAN.44% cenu[\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 8.5 cm. Gustul s\u picant. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . ssp. fripturi. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). 2000). 6-7% protide. mai ales în reglarea presiuni sanguine.6% lipide. în 2-3 reprize. se folose[te în industria conservelor. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 1. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. mai ales în medicina modern\ naturist\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. de neînlocuit. cel mai târziu. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. USTUROIUL COMUN Allium sativum L.7% celuloz\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\.

S. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.2. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. în ambele emisfere. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. probabil din specia A. Importan]a agrofitotehnic\. Na. pe tot parcursul anului. În rest. Fe [. Cel mai mare produc\tor european este Spania. eventual. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. citat de Popescu [i Atanasiu.2. I[alni]a-Amaradia. 1992). cu 240 mii tone. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. dar cerin]ele mari ale pie]ei. 2000). K) [i microelemente (Mn. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Importan]a economic\. În SUA se ob]in 12 t/ha. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B.a.a. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt.). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). R\chiteniT\m\[eni (Roman). (Butnariu [i colab. 81 . vitaminele C [i E. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. holerei [. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. care confer\ aroma specific\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\.. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Ca. în general. 17 t/ha în Sudan. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. nematozii [i musca usturoiului. cum sunt cei ai febrei tifoide. 8. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. 1999. 1994). iar în România. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. 13. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%).000 ha. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. 22 t/ha în Liban. R`mnicu S\rat-Buz\u. La noi în ]ar\. difteriei. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. D\r\[ti-Ilfov. în solarii. ~n ce prive[te vitaminele. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Cu. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. longiscuspis. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i.

Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Mugurii axilari se tuberizeaz\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. dup\ care devine circular\. În sol. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. prin suprapunere. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. sub form\ de jgheab. în anul urm\tor. din care. mai sub]iri ca cele de la ceap\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. cilindrice. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. [i poate varia de la 4 la 60. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. denumi]i popular [i „c\]ei”. 1985). iar limbul. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. este dirijat. La noi în ]ar\. ajungând s\ prezinte muchii. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. R\d\cina. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. MUNTEANU 8. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. cu înmul]ire vegetativ\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\.2. ca [i la ceap\. usturoiul este o plant\ anual\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Din ace[ti bulbili. de culoare alb\ sau violacee. iar dup\ formarea bulbului. alc\tuind. formând a[a-numi]ii bulbili.3. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. 1985). În alte zone de cultur\. 82 . Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. în anul viitor. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Frunzele sunt liniare. într-un singur plan. iar s\mân]a este alungit\. Tulpina. gâtul plantei sau tulpina fals\.N. c\rnoas\). N. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. reunite în umbele false. de r\d\cinile adventive. ci bulbili aerieni. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. de m\rimea unui bob de porumb. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. trimuchiat\. acestea sunt grupate în cime unipare. STAN. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. netede [i lucioase. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Discul. cu vârful ascu]it. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. alternativ (la dreapta sau stânga). cel mult egal cu num\rul de frunze. aceasta nu con]ine flori. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic.

De Rm. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Astfel. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Dup\ Butnariu [i colab. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. nu formeaz\ l\stari floriferi. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. de asemenea. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. În timpul vegeta]iei. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte.LEGUMICULTUR| II 8. De D\r\[ti. temperaturi sc\zute [i p\strare. 1973. 83 . reprezint\ forma de toamn\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Apa. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. S\rat). având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. 1994. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. temperatura optim\ este de 18-200C. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. bulbii sunt mijlocii-mari. 1994). ~n general. Ecologic. Chaux [i Foury. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Dup\ aceea. Brewster.2. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. în general. De I[alni]a).4. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Grupa continental\ (Caucaz. cu un nivel mai redus al apei. Asia Mic\). pu]in rezistent\ la usc\ciune. este rezistent\ la secet\. rezistente la temperaturi sc\zute. f\r\ a forma bulb (Bala[a. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. formeaz\ un bulb mic.

precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. culoarea tunicilor. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. preventiv.D. precocitate.5 kg. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. se mai execut\.N. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. K2O=5. pulverizeaz\ solul.5. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. ba mai mult.6. 1998). Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.5 kg [i S= 5 kg. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.a. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.2. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\.5 kg (dup\ Butnariu. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. 8. N. care. P2O5=1. consumul specific este: N=11 kg. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.-3. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. P2O5=3-4. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. suplimentar. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate...3). O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. STAN. unele insecticide (tabelul 8. Lucrarea cu freza este prea scump\. culoarea frunzelor acoperitoare [. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. care îngreuneaz\ recoltarea. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. pe cât posibil. 1994). precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. MgO=0.2. dar bine structurat. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. dar mai energic\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. 8. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.2.0 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. 84 . MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. K2O=8-10 kg. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.0 kg. În acest caz. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Totu[i.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Lucr\rile de îngrijire sunt. STAN. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. de[i posibil\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. care este obligatoriu. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Plantarea mecanizat\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. afecta]i de atacul nematozilor. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. N. bulbii o petrec în câmp. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. pentru c\ sunt prea mici [i. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. dup\ recoltare. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. în cea mai mare m\sur\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Înfiin]area culturii. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. dar nici din centrul bulbului. Pentru realizarea acestei densit\]i. adesea. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. finalizându-se cu ar\tura de baz\. 1994). Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. se poate face toamna sau prim\vara.N. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. 1994). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase).

cultura în câmp se practic\ mai rar. 6. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.3% monozaharide. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .LEGUMICULTUR| II bulbililor. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Calendaristic. vitamine [i fitoncide.5% cenu[\ (s\ruri minerale).4% dizaharide [i 1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Prazul este o plant\ legumicol\. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. în teren deschis sau în solar. în condi]iile de la noi din ]ar\. adesea. dar poten]ialul soiurilor atinge.5% celuloz\ brut\). mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.7% hidrocarbona]i (din care 2. e[alonat. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).3. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).4% gr\simi. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. 0. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. 8.1. provoac\ arsuri gastrice. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. înlocuie[te ceapa. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.3. Familia Liliaceae 8. 4. Produc]ia este de 5-6 t/ha. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).8-1. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. De regul\. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. PRAZUL Allium porrum L. 0. În principiu. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.3-0. 2-3% proteine. dac\ nu au survenit precipita]ii. pân\ la 10-12 t/ha. în cazul apari]iei unor ploi. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. care este mai scump\ [i. În foarte multe din preparatele culinare.

s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. N. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. C [i PP). dou\ tipuri de r\d\cini. 8. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. pentru a asigura o bun\ comercializare. p\trunzând în sol pân\ la 1. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Peninsula Balcanic\. Plantele de praz produc. În orice caz. de câteva mii de ani î. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. prazul este cunoscut în întreaga lume.25 m (Maier. STAN. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. 1994). este cunoscut în cultur\ din antichitate. Prazul. cât [i în timpul p\str\rii. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. R\d\cina. 8. Importan]a agrotehnic\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari.3. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. cu înmul]ire sexuat\. fructe [i semin]e.3. 2000). H. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 1992). f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. prin rusticitatea sa. În prezent. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). care se g\sesc în compozi]ia sa. cum ar fi Europa occidental\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Asia de Sud-Est.. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. astfel.3. cum ar fi Oltenia [i Banat. R\d\cinile adventive. are o tehnologie u[or de realizat. MUNTEANU sau a usturoiului.N. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Africa de Nord. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . 1969). În primul an din ciclul ontogenetic. atât la transport [i la comercializare. de aceea. îns\.2. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. mult mai puternic dezvoltate. cu un redus grad de perisabilitate. Cultivat de egipteni [i greci. bienal\. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Tulpina.

[i alta de tip nord-european [i nordamerican. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Pe acest disc. ca [i la usturoi (fig. ca la toate speciile alliacee. groas\ de 1-1. În anul urm\tor. format din cele [ase tepale. Fructul [i semin]ele sunt Fig. denumit\ tulpin\ fals\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). neted\. tecile se suprapun unele peste altele.3. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. 8. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. 8. florifer\.7). cu rezisten]\ mai slab\. glauc\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. înalt\ de 80-120 cm. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. este de culoare alb\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. dac\ sunt din exterior. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. cu o rusticitate evident\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Pe restul por]iunii lor. cilindric\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 .4-0. în mod alternativ. în condi]ii de mediu diferite. sunt albeg\lbui. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.4. Frunzele. într-un singur plan vertical.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. 8. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\).7 . pe partea sa superioar\. Butnariu [i colab. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Aceasta este erect\. fiind liniar. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. roz sau violacee. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. au ap\rut mai multe forme ecologice. sub form\ de jgheab. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. plin\ în interior. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. îngro[at\ [i suculent\. mu[te). 1985). sunt formate numai din teac\ [i limb. Perigonul. La baza lor. Pe por]iunea limbului.2 cm la baz\ [i 0. Frunzele.

5 kg [i S=0. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Picior de elefant. 1994). plantele r\mân mici. N. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale.. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. vegetarea înceteaz\. dar nu ca regim. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. 90 . dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). STAN. ]ar\ cu tradi]ie veche. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. P2O5=1 kg. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.6 kg. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Fa]\ de ap\. în func]ie de zona de evolu]ie. de Carentan. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie.6. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. de tradi]ie. iar dac\ este mai sc\zut\. Brewster. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. dar [i de cerin]ele consumatorilor. În Fran]a.3. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Dup\ plantare sau r\s\rire. 1998) 8. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Apa.5. MUNTEANU pe timpul iernii. Mg=0. 8. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. A[adar. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). În acest stadiu. 1994): N=2-3 kg. K2O=4 kg. În condi]iile de secet\. când plantele sunt mature pentru primul an. de toamn\ [i de iarn\. 1992.3. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. de var\.N. de asemenea. 1994). acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.2-0.

cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. În principiu. pân\ la sem\nat. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri.LEGUMICULTUR| II 8.6. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.8. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. în func]ie de zon\. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. terenul se t\v\luge[te. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Sem\natul se execut\ mecanizat. la 28-30 cm adâncime. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului.5-2 cm. ca plant\ indicatoare. dup\ modelare. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Chiar înainte de r\s\rire.3. 1998).1. la adâncimea de 1. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). 91 . dac\ este necesar. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. s\ fie profund [i fertil. în aceea[i zi. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Preg\tirea terenului începe din toamn\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie.

b .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. STAN. 8. c. d . N. prin r\sad 92 .N.pe teren modelat. MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad.8 .pe teren nemodelat.

2. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Dac\ sunt goluri. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). dup\ o cultur\ anticipat\. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. care se completeaz\ cu una mecanic\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Pentru p\strare peste iarn\. 8. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). este mu[uroirea plantelor. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. 93 . O lucrare special\. prin aspersie. sporind calitatea recoltei. Cu prilejul acestei pra[ile.3. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. cultura se poate realiza în ogor propriu. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. absolut necesar\. de regul\. sau semimecanizat. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Pentru consum imediat.2 [i 8. plantele se smulg. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. În atare circumstan]e. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Dup\ dislocare. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. În [an]uri. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. prin aspersie. Recoltarea începe toamna târziu. altfel. care se repet\ dup\ r\rire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. cu ajutorul sapei sau cazmalei. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C.6. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Recoltarea se face manual.3). dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\.

variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. N. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor).4. dar la noi în ]ar\. cu pân\ la 50-60%. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. 8. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Prim\vara. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. de regul\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. 94 . Plantarea se face manual. dar poate ajunge la valori mai mari. ceapa de iarn\ sau de tuns. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. în afara celor prezentate. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare.N. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. dup\ ce au ap\rut buruienile. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. În condi]iile de la noi din ]ar\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în cazul culturii prin r\sad. ceapa e[alot\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. executate cu grapa cu col]i reglabili. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. STAN. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. subspecii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. usturoiului comun [i prazului.

Fig. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. de obicei. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. fructe [i semin]e. dar [i din zona central\ a Asiei. central\ [i de nord a Moldovei. pe bulbii din inflorescen]\. dar de dimensiuni mai mici. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. nu formeaz\ semin]e.4. Este o specie peren\. fiecare în parte. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. 8.4. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.LEGUMICULTUR| II 8. ca [i cea colinar\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. de un disc comun (fig. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.10). aspr\. 8. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii.9 . iar tulpinile florifere. La forma proliferum. 8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 8. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. nu formeaz\ flori.2. f.9). ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. prin discul propriu. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. 95 . bulbiferum [i Allium cepa L f.1. mai multe [i mai mici. dar care.Ceapa de Egipt (rocambole).

N. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. 8. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.4. asem\n\toare cu prazul. La noi în ]ar\. Fig. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. în anul urm\tor. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.11). Formeaz\ un bulb pu]in evident.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. STAN. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. cel mai Fig. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. 8. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. 8. de asemenea. Când se înmul]e[te prin semin]e. De regul\. Este o specie peren\.. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Plantarea se face toamna sau. care se folosesc în industria conservelor. prim\vara. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.11 . dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).3. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.N. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.10 . se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.4. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. 8.4. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.

Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. iar `n anul urm\tor. Uneori.12 . din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. 97 . Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.4. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 8. var. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. ~n primul. îndeosebi formele mediteraneene. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. dar foarte mari. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Este bine cunoscut în întreaga lume. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 8.5. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 1973). cu mai mul]i bulbili. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig.12). ophioscorodon Dom. De Bucovina.

deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Importan]a agrofitotehnic\. `n terenul destinat culturilor legumicole. C=20-25 mg/100 g [. 9. N.8-1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. din punct de vedere botanic. care se consum\ fier]i. comparativ cu alte legume. inclusiv în sistemul culturilor protejate. se practic\ pe suprafe]e mai mici.2 mg/100g. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. de[i. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.1. precum [i unele vitamine: A=0. De asemenea. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. STAN. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.5 mg/100 g.2%. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Familia Solanaceae 9. glucide simple 0.1. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.a. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. culoare [i chiar gust. astfel c\ este folosit\ aproape integral. B1 [i B2=0. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.4%. cenu[\ 1%.N. celuloz\ 0. protein\ brut\ 2%. sunt diferite. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.08 mg/100g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. m\rime.1. cop]i sau pr\ji]i.

în acest caz. în unele ]\ri din vestul Europei. 1974). în cazul culturii timpurii. S. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. cum ar fi S. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.1. Mai mult. În prezent. S. dar numai S. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado.. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. ca urmare. Bineîn]eles c\. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. în mod surprinz\tor.2. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). 9. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. pre]urile avantajoase de valorificare. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. cel târziu pân\ la 1 iulie. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Importan]a economic\. Totu[i. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. mai întâi în Transilvania. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cultura cartofilor timpurii. 99 . în cea mai mare parte. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\.a. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Columbiei. De regul\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. de[i las\ terenul. demissum (rezistent\ la frig). Factorii de risc. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. curat de buruieni. Cerin]a mare a pie]ei [i. S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). neeviden]iat\ din punct de vedere statistic.

Tuberculul are o parte bazal\. m\rimi [i culori diferite. în condi]ii corespunz\toare. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. 1985). În condi]ii de lumin\.1. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. 9. dup\ care cade. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. În primul an. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. prin care se insereaz\ pe stolon. tipice fiec\rui soi (fig. iar în plus. când este foarte tân\r. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. ai tulpinii aeriene. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. care con]in trei muguri. formând a[a-numi]ii ochi. în al doilea an. care se mai nume[te col].5-2. de 1. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. [i o parte apical\ sau vârful. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Tulpina.0 cm. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf.1). Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. citat de Zanoschi [i Toma. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. R\d\cina.N. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Din ace[ti ochi se formeaz\. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. se orienteaz\ pe vertical\. MUNTEANU 9. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii.2). 1958. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. N. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. spre profunzimea solului. 9. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. În condi]ii de întuneric. Ace[tia sunt cilindrici. subterane. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. tulpinile aeriene. din care. 100 .3. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. În cazul în care l\starul este distrus.. 1969). Ace[tia pot avea forme diferite. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. De asemenea. STAN. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig.

9. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1). erect\.1 . denumit\ faz\ dormind\. La o plant\ Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 1974). 101 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.2 . 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. muchiat\. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. fistuloas\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. în ciclul lor de via]\.LEGUMICULTUR| II Fig. 9. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.

cu diferite tipuri de peri[ori. Florile sunt actinomorfe.4. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. iar corola este format\ din cinci petale unite. ro[iatic\. hermafrodite. De asemenea. eliptici. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Polenizarea este direct\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.N.5-2 mm în diametru. albastr\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. prinse pe baza corolei. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. STAN. grupate într-o cim\ terminal\. alb\ sau cenu[ie.3 . 9. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. de culoare alb\. ovoidal\. violet-închis\ etc. S\mân]a este mic\. N. pentamere.1. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu umiditate ridicat\.3). 1974) Floarea. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. 9. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. ovat-lanceola]i ori circulari. cu aspect rotat. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. prin autogamie. Fig. cu dou\ loje.9. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. MUNTEANU Frunza. cu vârful ascu]it. sunt dens p\ro[i.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Uneori. 1985). Gineceul este bicarpelar. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu 5-10 flori. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. De[i cartoful nu 102 . turtit\.

103 . Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. cât [i p\r]ile aeriene. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. în Ceau[escu [i colab. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Rezult\ de aici. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în Ceau[escu [i colab. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. dar [i cu ceilal]i factori de mediu.1). Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Riscul temperaturilor de înghe]. iar perioada de lumin\ este maxim\. 1984). Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. De asemenea. în mod clar. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Minus 1-2 Minus 0. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în asemenea cazuri. Totu[i. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Astfel.. [i rolul de regulator termic. r\d\cinile pot cre[te.2 (dup\ Bala[a.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Tufa cre[te în condi]ii optime. apa având. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. în acest caz. are valori de 17-200 C (tabelul 9.

bine structurat. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Totu[i. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. solul. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). ca urmare. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.5 kg K2O. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%.U. 14 kg K2O.5 kg MgO [i 2 kg S. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. STAN. 3 kg P2O5. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.A. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. dar [i de intens\ activitate metabolic\. 2 kg P2O5. 1-1.. La o ton\ de cartof. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. MUNTEANU Tabelul 9. de care depinde succesul culturii. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. tuberculilor [i r\d\cinilor. De aceea. 104 . 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.. N. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.A. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. în Ceau[escu [i colab. De aceea. este favorabil\ udarea. 8.N. prin caracteristicile sale. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. acest regim. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. s\ fie fertil. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. care are loc la nivelul stolonilor. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Din aceast\ cauz\. în special prin aspersiune. Solul este un factor de mediu important.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a.U. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. la nevoie.

1.. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.0 16. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.1. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. biloane [i rigole de udare.5 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. s\ fie bine structurat. bineîn]eles. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. 9. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.6.6. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Tabelul 9.1. Nu se recomand\ solanaceele [i. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II 9.0 16. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . cu pant\ uniform\.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. cartoful decât dup\ 3-4 ani.5.1. legumele din grupa cepei sau a verzei. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.3. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. cerealele p\ioase. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. legumele verde]uri.

datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.N. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. dezinfec]ia [i încol]irea. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea.. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. distan]ate la 70 cm (fig. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Fig. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. manual. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. În mod aproape generalizat.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). STAN. 9. În situa]ii normale. cât [i cei prea mari. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. se pot folosi atât tuberculii mici. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. În unele situa]ii. de exemplu. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\.4 . calibrarea. eventual. încol]i]i. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. cu diferite v\t\m\ri. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 1997). Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. N. 106 . deshidrata]i. 1992). 9.

Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. În condi]ii de umiditate sc\zut\. timp de 2-4 ore. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dup\ imersie. pentru a[a-numita suda]ie. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. formeaz\ l\stari de 1. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Imersia dureaz\ circa cinci minute. în spa]ii corespunz\toare. [i alte substan]e în amestec. În timpul aerisirii. la nevoie. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. solariile etc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Dac\ umiditatea scade prea mult. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. aplicarea unor tratamente suplimentare etc.0 mm. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. dar se pot folosi. tuberculii. înainte de plantare. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.5%. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în func]ie de spa]iul de încol]ire.. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. cu prec\dere. serele. 1997).5-2. eliminându-se. când tuberculii sunt zvânta]i. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. În timpul acestei perioade. mai ales.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. În acest timp. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. în spa]iul din jurul ochilor. Dup\ suda]ie. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. luminii. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. pe pardoseala magaziei. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. de culoare alb\ (col]i). În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. Dup\ aceast\ etap\. ce se afl\ într-un vas adecvat. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. 1973). tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. 107 .

În unele cazuri. folosind ma[ina de plantat r\saduri. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. În felul acesta. În vederea plant\rii. În principiu. rumegu[ [i nisip. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. turb\. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. acest moment coincide. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.4). ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. N. Plantarea tuberculilor. simpli sau ramifica]i. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. respectiv. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. în anii normali. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.N. STAN. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Calendaristic.9.9. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Atât plantarea manual\. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Plantarea se poate efectua manual. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. 108 . când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. special echipat\ (MPR-5). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. pe rigolele deja trasate (fig. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Densitatea [i.d. 9. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).a. acesta se ud\ bine. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. un nou strat de amestec. sau complet mecanizat. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. cu lungimea de pân\ la 1. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . pe teren modelat (fig.2).5-3 cm.m.5). Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. dup\ care se adaug\. îngro[a]i. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. cu 20-30 martie. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.

U.4 kg/ha. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. postemergent. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. 9.A. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.3-0. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Mana cartofului are. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. de asemenea. Excesul de umiditate. de aceea. se asigur\ circa 1. importan]\ redus\ pentru cultur\.5 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Mancozeb. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. se efectueaz\ o erbicidare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Dup\ plantare. De regul\. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. de regul\. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. întârzie procesul de formare a tuberculilor.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. odat\ cu plantarea. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Lipsa de umiditate.LEGUMICULTUR| II Fig. Imediat dup\ plantare. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.

iar 110 .0. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. în rigole deschise mecanizat sau manual.a. De regul\. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.2. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.6. cuibul se desface cu sapa. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.9. Calendaristic. semimecanizat sau mecanizat. Lucrarea se face manual. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.6).7). N.3 l/ha. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.9. 1992). fiind încadrat\ între 5 martie . Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Fastac-0. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.N. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). în tunele joase.1 l/ha sau Karate. 9. STAN. În cazul e[alon\rii recolt\rii.1. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.3 l/ha. manual. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. se culeg tuberculii cei mai mari. În ambele cazuri.5 aprilie. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. în sistem cuvertur\ [. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.

9. Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.6 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 .

O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Fig. 9.9. b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. 112 .N.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N.8). STAN. Într-o alt\ variant\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. cuprinzând sub el dou\ rânduri. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.tunelul pe rigol\.8 . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.

se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. 9. Înainte de plasarea foliei.9. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Fig. 9.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. 1969) 113 . pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. denumit [i cartof dulce. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. în medie. De la batat. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. erbacee. dar f\r\ succesul scontat. sin. Fig. creme.9 . iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este o specie anual\. asem\n\toare cartofului.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.9). Acestea. din loc în loc. Convolvulus batatas L. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. supe. BATATUL Ipomoea batatas Poir.2.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. R\d\cinile. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. sub form\ pr\jit\ etc). Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.10 . au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. terenul trebuie s\ fie bilonat. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.

114 .10). STAN. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.a. MUNTEANU înr\d\cina]i. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. ud\ri. rezulta]i din l\stari. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.N. fertiliz\ri faziale. 9.

De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. napus ssp. campestris ssp. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. capitata L. cu sau f\r\ carne etc.1. printre altele. rapifera Metzg (2n=38).1.2-1. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .. încadrat\ sistematic în specia B. Brassicaceae. varza se consum\. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. oleracea L.1. Familia Cruciferae 10. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .pentru B.pentru B. în tot cursul anului. f. Importan]a alimentar\.a. [i varza asiatic\. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. var. familia Cruciferae sin. De la aceste specii se consum\ frunzele. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. diferite preparate culinare. 1.B. ]esutul preinflorescen]ial. 5-6% glucide. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. reprezentat\ de specia B. campestris L. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.B.. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Dup\ locul lor de origine. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. tulpinile îngro[ate. practic. 10. oleracea [i 2n=20 . alba DC. mugurii floriferi [. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .. pedunculii. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. simpl\ sau asortat\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.5% 115 . Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.

a fost cultivat\. unele toponine sau nume de persoane. în ultimii 10 ani. var. de regul\.1. N. începând cu secolul al XIIlea. o. cu fosfor – 31mg/100g [. În ]ara noastr\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).a. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.20 mg/100g. o suprafa]\ de circa 30. de potasiu . Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.000 ha/an. 116 . ca varza timpurie. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.1. silvestris L). MUNTEANU proteine. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. de sodiu . complexul B .1-1.. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.a. de var\ sau de toamn\. vitamine: C . în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Importan]a agrofitotehnic\.. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. în medie. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. duble. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. asigurând venituri. În ]ara noastr\. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. Dup\ datele statistice FAO. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. prin r\sad. 10.2 % gr\simi. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. practic între cele dou\ cercuri polare. 1998). cultura acestei legume. de la înfiin]are pân\ la recoltare. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 31 mg/100g fosfor. unde g\se[te condi]ii prielnice.2. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. mai ales la m\n\stiri.N. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare.50 mg/100g. putând fi complet mecanizate.. STAN. înc\ din antichitate. În prezent. în culturi succesive.2 mg/100g [. În secolul al XIX-lea. din varza s\lbatic\ (B. era pu]in cultivat\. împreun\ cu altele. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. unele lucr\ri.46mg/100g.a. 2000). Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. 0. din prim\var\ pân\ în toamn\. practic. în câmp [i în spa]ii protejate. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). 1995). asociate [.24 mg/100g potasiu. s\ruri minerale: de calciu . Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. pe linie filogenetic\. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.

conic\ etc. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).1). Tulpina. eliptic sau aproape circular.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glauc\.1. la exterior lemnoas\.). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. Primele frunze normale Fig. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. glabr\. cu r\d\cina [i.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. ierboas\. hermafrodite. Frunzele exterioare sunt verzi. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. În faza de r\sad. 4 . par]ial. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. 10. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. ovat\. este scurt\ (15-20 cm). 2 . bogat ramificat\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. tulpina lemnificate (fig.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. tetramere. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. în interior c\rnoas\. frunzele bazale sunt pe]iolate. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.5 m adâncime.c\p\]âna. 10. Pe tulpina florifer\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. 1 . puternic ramificat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. 3 . scurt pe]iolate. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). laxe. grupate în raceme lungi. 10. groas\. cu limbul oval. ce poate ajunge pân\ la 1. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. sulfurii sau alburii. Florile sunt actinomorfe. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. alterne. eliptic\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. iar cele interioare sunt albe.3. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. 117 .1 .aspectul general. de form\ conic\ sau cilindric\.

De[i are flori hermafrodite. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. produc]ii mari. [i anume 2-30C. cu diametrul de 2-3 mm. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.2). La temperaturi mai ridicate. netede ori fin striate. brune sau cafeniu negre. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.1.N. Semin]ele sunt aproape sferice. cele patru carpele sunt concrescute între ele. dehiscent\ (fig. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Oricum. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.sec]iune prin semin]e .tulpina florifer\ cu fructe (silicve). uneori reticulate. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Polenizarea. cele de la baz\ au format deja silicve. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.4. 10. rostrat\. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 10. Pe o plant\ se pot forma 3. 3 . Totu[i. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.000-4. N. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Deoarece inflorescen]a este un racem. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. STAN.2 . albinele.000 de flori. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. 1985).sec]iune longitudinal\ prin fruct. Temperatura. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. 10. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. procesul de germinare 118 Fig. iar ultimele cele de la vârful racemului.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . 2 .

Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Dup\ majoritatea autorilor. 1969). Peste limita de 20-250C. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. afânate sau. În faza de cre[tere vegetativ\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. De aceea. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. este necesar ca.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. În schimb. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . cât [i în atmosfer\. în faza de r\sad. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Astfel. cre[terea înceteaz\. 1956). atât din punct de vedere calitativ. dac\ lumina este de intensitate slab\. Beker-Dillingen. o faz\. 1982). iar la 18-200C. 1989). 1956. uneori. iar în faze mai avansate. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. datorit\ vernaliz\rii. în toat\ perioada ciclului vital. Lumina. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. de asemenea. în 3-4 zile. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Astfel. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. La varza timpurie. 1998). Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). În cazul solului. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Dup\ germinare. respectiv. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. cu cerin]e mari. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cât [i sub aspect cantitativ. În acela[i timp. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. pe terenuri umbrite. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. La temperaturi mai ridicate. Vara. dar cantitativ mai reduse. c\p\]ânile r\mân mici. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. în faza de r\sad.. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. atât în sol.

5. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. 4. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. 1. aplicat toamna sau. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.40 kg K2O. recomandarea pentru sistemul de cultur\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. anterior preg\tirii terenului. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. 120 . Solul. cât [i hibrizii F1. profunde. favorizând b\ltirea.3 kg azot.1. STAN. Reac]ia solului poate varia. Irigarea prin brazde.târziu. În compara]ie cu alte plante legumicole. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7.timpuriu. 2000). al\turi de ap\. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Astfel. provenind din str\in\tate. De asemenea.extratimpuriu. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 04 .7 kg CaO [i 0. la nevoie.). cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. 0. de[i are unele avantaje. De regul\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la niveluri optime de 75-80%. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. 10.20 kg P2O5. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în ]ara noastr\. 01 .N. 02. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. hibrid F1 etc. forma [i m\rimea c\p\]ânii. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.1. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. în general. prim\vara. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).5.3 kg MgO. De asemenea. 03 semitârziu. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.de var\. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. N. în limite medii. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Tehnologia de cultivare 10. de tipul solurilor aluviale. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Toamna. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.1. tomatele. p\trunjel. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Locul în rota]ia culturilor. În leg\tur\ cu aceasta. sfecl\ ro[ie. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. ardeii.). p\tl\gelele vinete etc. la 8-10 cm adâncime. dovleceii. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.2. Mobilizarea solului. La rândul ei. situate pe terasa a doua a râurilor.1. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. imediat dup\ nivelare. care au boli [i d\un\tori comuni. cu diferite grade de evolu]ie. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. 210 kg K2O. ferite de curen]i reci. lobod\ de gr\din\ [. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. cum sunt: castrave]ii. bame. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. N.N. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.8. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. s\ se realizeze produc]ii maxime.2.a.6.6. castrave]i. expuse la soare. prin fertilizarea de baz\. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. 122 .) [i din grupa cepei.1. plantele extrag din sol: 115 kg N. STAN. este necesar ca. ]elin\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. etc. p\stârnac. Preg\tirea solului. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. prin dou\ treceri. toamna. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. 45 kg P2O5. MUNTEANU 10. Fertilizarea de baz\. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.

se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. inclusiv modelarea solului pentru ca. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Astfel.5 g sare potasic\ la m2. 60 g superfosfat [i 12.2 în agregat cu tractorul U-650M. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2%).8 sau 123 . M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. cu suprafe]e mici. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. dup\ care se face modelarea. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. se folosesc doze orientative. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. În cazul gospod\riilor popula]iilor.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. În cazul verzei timpurii. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. prim\vara devreme.

N. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. în acela[i mod ca [i Treflanul. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. solul. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. prim\vara. STAN. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. pe rigole. Preg\tirea semin]elor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. . fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. pr\fuirea cu 124 . Terenul fiind modelat. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.8. modelarea se execut\ tot din toamn\. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii.tratamentul chimic. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. echipat cu rari]e. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . în cantitate de 3-4 litri/ha. respectiv 15 g/m2. înainte de sem\nat. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. în cazul gospod\riilor popula]iei. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Erbicidarea. acest erbicid fiind foarte volatil. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. [i de aceast\ dat\.5). deoarece. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. astfel modelat. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. N.2. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.8. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. la adâncimea de 5-8 cm. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. MUNTEANU MMS-4. acestea se vor executa dup\ plantare. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.

solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. se ud\ cu 125 . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. se taseaz\. Dup\ terminarea acestei lucr\ri.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. 1986).stimularea semin]elor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. în vârst\ de 40-45 zile. Tabelul 10. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.3. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. Producerea r\sadurilor. prin împr\[tiere. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.5% timp de 10-12 ore. . repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.. folosind rama de sem\nat. în vederea gr\birii germina]iei.

05 20.3 0.05-25.04-15.5-0.03 10.05-05.04-20.04 01.06-25.07 15.05-10.02 plant\rii 5.04-05.03-30.3 0.03 25.05-15.06-25.06-10.3 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06 05.06-15.02-10.06 20.04-10.06 05.05 25.04 20.5 0.02 15.02-05.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.5-2.05 15.06 01.03-5.0 0.06-10.06-15.05-20. Tabelul 10.0 0.6 0.3 0.05 15.4).06-10. N.3 0. STAN.05-05.4-0.03-15.07 10.07 10.01-5.07 05.05-20.3 0.05 25.03 01.3 0.01-15.05 01.5 0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .06-15.07 01.06 01.3 0.06-10.06 01.4-0.0-2.06-15.02 15.07 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-15.05 20.05-15.05 15.05-05.8-1 0.05-05.06-20. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.3 0.05 01.04 01.07-15.03 01.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.07 10.4 1.03-30.3 0.4 1. MUNTEANU ap\ tehnologic\.06 30.06-10.3 0.06-30.05-15.05 20.06-20.01-10.04-10.3 0.3 0. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06 20.05-25.07 - 20.05 15.06 - 25.3 0.4-0.05 - 01.05 15.06 15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.N.07-30.

aplicarea primei fertiliz\ri faziale.2%.1% sau Sinoratox 35 EC 0. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.25%. 500 g sulfat de potasiu. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .4%. . în cuburi nutritive. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. . 127 . [i colab.2%. de culoare verde-închis. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Actelic 50 EC 0.05%. folosind 300 g azotat de amoniu. la 8-10 zile de la repicat. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.05%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. . se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Dithane M-45 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Sandofan C WP 0.4%.3%. Onevos 33 EC 0. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. la semnalarea stacului. În momentul plant\rii.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Tabelul 10. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.dirijarea temperaturii. Divipan 100 EC 0. Perozin B 75 WP 0. 1987). pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. conform datelor din tabelul 10. . Turdacupral 50 PU 0.1% (Costache M. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).5. 200 g superfosfat.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. pentru combaterea afidelor. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.

când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. STAN. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Fig. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. soi [i calitate.55 plante pe m2. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. 128 .67 plante la m2. aplicând 4-5 ud\ri. N.5-1 litru ap\ la plant\.3 . în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.3). 200250 m3/ha. 10. revin 5. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. distribuindu-se circa 0. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. revenind 6. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. În timpul perioadei de vegeta]ie. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. la 5-6 zile de la plantare. Dac\ este necesar. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Lucr\rile de îngrijire. odat\ cu executarea plant\rii. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Completarea golurilor se face manual.N. Tot din acest motiv. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cele alungite. cu r\sad de aceea[i vârst\. Pe fiecare strat în\l]at. umidit\]ii [i aerisirii. 10. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.

În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. dar peste 350-500 grame. în faza de formare a c\p\]ânii. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. sub primele 3-4 frunze exterioare. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. e[alonat în 3-4 reprize. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.7). se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în func]ie de zon\. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. [i de 1-2 ori manual. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. cu fermitate evident\. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. soi [i epoca de înfiin]are. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Tabelul 10. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Oxiclorur\ de cupru 0. Calendaristic. În cazul culturilor pentru consum. eliminarea plantelor atacate). prin t\iere cu cu]itul. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. igien\ cultural\. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. pe rând. În gospod\riile popula]iei. pe o adâncime de 50-60 cm. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. ca adeziv. Dac\ este nevoie. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie.15%.6 [i 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. bine învelite. Produc]ia este de 15-20 t/ha. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.5%)** 129 . Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10.

în special la culturile semincere (Daconil 0. Fundazol 0.. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Nemispor 0. ar\tura adânc\ de toamn\.25%.5%) Rota]ia culturilor.2%.5%. Benagro 0.2%.2%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. sin P. igiena cultural\.3%.4%.15%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. folosirea de soiuri rezistente. Curzate plus T 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. folosirea de soiuri rezistente.2%.2%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.25%) Igien\ cultural\.2%. igien\ cultural\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. N.5%. Tiuram 0. tratamente. Topsin M 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1% sau Sumilex 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.2%. igien\ cultural\. Benagro 0. igien\ cultural\. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.1%.2% sau Perozin 0.10. Manzate 0.3% sau Dithane M-45 0. 0.4-0. distrugerea resturilor vegetale. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. ca adeziv 130 . Rovral 0. Ronilan 0.6 .1% sau Fundazol 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.1%.15%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Captadin 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.05-0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Brave 500 0. igien\ cultural\.25%. Merpan 0. combaterea insectelor vectoare. Benlate 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.1%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Nemispor. ar\tura adânc\ de toamn\.15%) Rota]ia culturilor.15-0. STAN. tratarea culturilor (Perozin 0. tratarea culturilor (Benlate 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.N. evitarea terenurilor ude [i acide. Dithane M-45 0. Miltox 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.1%. Mycodifol 0.1%. dezinfec]ia amestecului nutritiv.1%. ar\tura adânc\ din toamn\.

15%. Actel[lic 25 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.2%.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. combatere biologic\ 131 . tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Dipterex 80 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.1%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15% etc.15%) Igien\ cultural\.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15%.05%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Sinoratox 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra).2%.2% etc. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Fernos 50 WP 0.2%. Dipterex 80 PS 0.4%. Sinoratox 35 EC 0.2% etc.1%.15%. Zolone 35 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Decis 25 EC 0.2%. Carbaril 50 WP 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. Decis 25 EC 0. Thuringin 0. Sumithion 50 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%.).05% etc. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15%. Basudin 60 EC 0.05%. Triclorofon 80 PS 0.15%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.1%.05%). G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Sinoratox 35 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. r\saduri s\n\toase [i viguroase. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. Sumithion 50 EC 0. Metathion 50 EC 0.4%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Clorofos 75 PS 0.4%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Clorofos 75 PS 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.04%. igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.4%.2%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%. Diazinon 60 EC 0. Ambuch 25 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.04%.15%. plantarea în câmp cât mai devreme.05%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.

În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.05%. Zolone 30 WP 0.01% etc. ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente (Birlane 10 G 0. Se evit\ solurile prea u[oare. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. cât [i în atmosfer\. STAN.7 .. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Zolone 35 EC 0. Hostathion 40 EC 0.15% .1%. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Folithion 50 EC 0. Locul în rota]ia culturilor.2%. în cele mai bune condi]ii. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. profund [i bogat în humus. plantele extrag din sol: 84 kg N.1%.2%.) [i cele din grupa cepei.04%. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. 75 kg K2O. p\trunjel. deosebit de periculo[i.4%. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.6. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.1% etc. De aceea se alege un teren plan.15%.1. bine nivelat.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. MUNTEANU Tabelul 10. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. ca adeziv 10. Sinoratox 35 EC 0. 1985). Ca urmare. care pierd repede apa. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. ridichi.2. la nivelul în\l]imii plantelor. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Ripcord 40 EC 0. 20 kg P2O5. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Cultura de var\ Alegerea terenului.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). N. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Decis 25 EC 0. ]elin\ etc. Sumithion 50 EC 0. igien\ cultural\. toamna. Fertilizarea de baz\. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.15%. Metation 50 EC 0.05%. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Decis 25 EC 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.4%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Preg\tirea solului.N. Carbetox 37 EC 0. p\stârnac. fasolea de gr\din\ [i bobul.

Modelarea solului. sau cu DR-5. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. irigându-se de mai multe ori. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Astfel. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul.2).2. Dup\ sem\nat. se folosesc doze orientative. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. în 2-3 reprize (15-20 martie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. rigolele s\ fie adâncite. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. utilizând rama de sem\nat. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. înainte de plantare cu 10-14 zile. echipat cu corpuri de rari]e. la 5x5 cm.2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Varza de var\. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. Erbicidarea.3. se ud\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. odat\ cu modelarea propriu-zis\. urmând ca. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Producerea r\sadurilor. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. în solarii neînc\lzite. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize.

134 . R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.4). revenind o desime de circa 5.5-1 litru ap\ la plant\. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. 4 g/m2. Fig. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.5 plante la m2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. La r\sadurile nerepicate. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. distribuindu-se circa 0. în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. STAN. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în 2-3 etape. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. N. cu specificarea c\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. iar în gospod\riile popula]iei manual. dup\ care se mocirlesc. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 10. înl\turarea vârfului pivotului. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.4). iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.4 . se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.N. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.

de 3-4 ori între rânduri. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. astfel ca. [i manual. a unor epoci intermediare. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Recoltarea se execut\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. orz de toamn\. de 1-2 ori între plante pe rând. adic\. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. c\p\]ânile sunt mult mai mari. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. În schimb. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în general. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. 10. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Celelalte lucr\ri de între]inere. seara. dar. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece.3. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. care sunt mult mai uniforme.6. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\.1. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. apa s\ se infiltreze în adâncime.. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. pân\ la cre[terea temperaturii. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. peste 1 kg/bucat\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. a[a cum s-a ar\tat. manual. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. în cazul cultivarelor hibride. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. borceag. ceap\ [i usturoi pentru stufat. la nevoie. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Datorit\ d\un\torilor. de regul\. în condi]ii optime de tehnologie. În acest scop. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 135 . distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Locul în rota]ia culturilor. destul de periculo[i. secar\ mas\ verde etc. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. spanac.

dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. permeabil. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. dac\ este nevoie. Bala[a. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. fertil. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 10. utilizând rama de sem\nat. se afâneaz\. se dezinfecteaz\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 1969. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. gr\pându-se concomitent. Producerea r\sadurilor.50. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.N. STAN.000 . Pentru gospod\riile popula]iei. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. f\r\ gre[uri [i coame.5). în vârst\ de 40 zile. deoarece r\sadul nu se repic\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. MUNTEANU Vara. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. la varza timpurie. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. N. 50 kg P2O5.000 plante la ha (fig. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Se seam\n\ rar. Dup\ sem\nat se ud\. 1973). Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 136 . iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. 4 g/m2.

iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.nu se mai face modelarea. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. 10. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. 10.4.1. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. . Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 137 .6.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).5 . Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. revenind o densitate de 4 plante/m2. concomitent.LEGUMICULTUR| II Fig. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. în general. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.

castrave]ii. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. 10. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. l\sându-le pe cele mai viguroase. dup\ s\pat. în general. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. în agregat cu tractorul L-445. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Culturile premerg\toare. produc]iile fiind acelea[i. salata. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. . primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Producerea r\sadurilor. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. ardeii. de preferin]\.Se face r\ritul plantelor. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. printr-o greblare u[oar\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. STAN.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. cu unele deosebiri. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie.N. în luna ianuarie). Dat fiind specificul intensiv. l\sându-se între plante 10 cm.1. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. N. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este.5.8-1 kg s\mân]\ la hectar. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. iau apa din adâncime. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. o bun\ premerg\toare (Maier. . 1969). R\sadul se produce. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. ata[at la sem\n\toare. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. folosindu-se 0. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\.6. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Astfel. SUP-21 sau Saxonia-270. având un sistem radicular mai profund. în func]ie de zona de cultur\.

[i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). repicat la cuburi nutritive. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Dirijarea factorilor de mediu. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.4 sau FPP-1.L. se execut\ dezinfec]ia solului. (1980). ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. În acest scop. echipat cu rari]e. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. 16-180C pân\ la repicare.65-70 zile. Buz\u (1984) . iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. cu 10-12 zile înainte de plantare.6 m). (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. iar I.4). cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Instalarea ad\postului.8). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Prim\vara. În cazul tunelelor joase de polietilen\.P.3). Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.L.C. Dup\ 35-45 zile.-S.C. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.F. înc\ din toamn\. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.8) modificat\ ([asiu de 2. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. 10-120C dup\ repicare noaptea.L. în ghivece sau cuburi nutritive. I. 60 zile.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. 139 . superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.F. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. 6-80C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. conform schemei de înfiin]are a culturii. Vâlceanu [i colab. imediat ce terenul permite.C. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. gr\parea terenului. Di]u [i colab. Preg\tirea terenului. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.

Cobâla[ [i colab. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. (1969.000-110. Maier(1969) recomand\.-S.L.000). 1984).000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Ceau[escu [i colab.P. În condi]iile din sudul ]\rii. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.40 m).C. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.000 plante la hectar.F. 25 a III-a. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. a.L. implicit.000 plante la hectar. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. STAN. 1981. dar în zona de nord-est. Vidra [i S.L.000 [i respectiv 60. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. De regul\. Buz\u. în solariile bloc. realizând densit\]i de 57. 10. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 1981). asigurând o densitate de 57. Buz\u (1981).000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. L. Tehnologia cadru. la distan]a 30x30 cm.000 plante la hectar. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. asigurând circa 53.L. pentru solariile tip I.C.7). Maier [i colab. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. N. C. (cu l\]imea de 5.L. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.a. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.F. Tot pentru tunele joase. folosind schema 57+46+94+57 cm. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. realizând o densitate de 85.000 plante la hectar. 1978. irigarea prin brazd\ a culturii [. M\nescu (1972) recomand\.C. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. F. folosirea intensiv\ a terenului. 140 . urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.N. 10. densit\]i de înfiin]are a culturii. de condi]iile meteorologice.C.C. de tipul de ad\post. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.6) În ad\posturile joase. realizând o densitate de 50. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. 10. densit\]ile recomandate sunt de 57. la plantare.F. Densitatea poate fi mai mare (90.C. 10.S. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. pe brazde u[or ridicate.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului..000 plante la hectar (I. 1984). atât în solariile bloc.000 plante în solariile tunel (fig. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.P. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Buz\u.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. elaborat\ de I.

îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. tasând bine solul. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.L.C. r\sadurile vor fi bine udate. în cuiburi sau în rigole.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10.6 . Udarea în 141 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.F. Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.

pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. lipsa agentului termic. acoperirea cu folie de polietilen\. Pentru cultura de varz\.N. posibilit\]ile reduse de aerisire).Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. Dac\ totu[i este nevoie. a b Fig. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. STAN. 142 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. de exemplu. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). 10-7 . În acela[i timp. N. În acela[i timp. comparativ cu serele din sticl\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Din aceste considerente. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\.

P.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.8 . 10. În cazul temperaturilor prea mari. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.-S. Buz\u.F. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig.C.L.L.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.L. 144 . provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol.L. melcii f\r\ cochilie (Lymax). 6-9 ud\ri.N. în func]ie de dotarea tehnic\.9 . în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. cu norme de 200-300 m3/ha. Buz\u. De asemenea.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.L.-S. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. – S.C. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. La nevoie. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. la ambele tipuri constructive. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. folosind ma[ini [i aparate specifice. ori folosind motocultorul. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.A. STAN. aerisirea se face în intervale scurte de timp. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. La tunelele joase.L. de regul\ prin brazde. Lucr\rile de îngrijire.C. buha verzei (Mamestra brassicae).P. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. Fig. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. N. molia verzei (Plutella brassicae). 1984).C. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.C. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.P. (I. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.F. Se aplic\. cu care ocazie se refac rigolele de udare. în func]ie de condi]iile de mediu. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. 10. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Buz\u. spre sfâr[itul perioadei.F. uneori.U.

Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1978.2. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.2. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. rubra L. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Familia Cruciferae 10. 1986).3. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 10. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. din mai pân\ în iunie. în toate zonele legumicole. capitata L. 10. 1969. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. de gustul mai apetisant. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. f. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10. 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.2. în teren neprotejat.2.10). eventual. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 145 . Radu. 1965. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. aceea[i ca la varza alb\. practic.2. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Maier.1. simple sau asortate. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. De obicei. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 1969. 1973). de asemenea. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Importan]a culturii Varza ro[ie. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.

identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. În România s-au cultivat câteva soiuri. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. practic. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. 146 . de obicei.N.5. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.2. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. înc\ din perioada 1950-1960. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.2. STAN. Plantele sunt foarte viguroase. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha.aspectul general antocianului în celule. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. necesit\ soluri mijlocii.Varza ro[ie: 1 . 10. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. datorit\ prezen]ei Fig. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. de exemplu. MUNTEANU 10. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Temperatura. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. profunde. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. 2 .4.2. 10. reavene [i fertile. conform cerin]elor pie]ei.6. ca varz\ târzie (de toamn\). cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. cu c\p\]âni globulos-alungite.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. de origine german\. dar în ultimul timp nu este de neglijat. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. 10. dar în Europa.10 . lumina joac\ un rol relativ redus. de culoare violet\ [i foarte îndesate. al plantei. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Acest soi este tardiv. N.

cu l\]imea la coronament de 104 cm. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000-60. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. orientativ. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.000 plante la ha (fig. Ca urmare. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. se planteaz\ dou\ rânduri. Fig.000 plante/ha. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. 10. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Locul în rota]ia culturilor. 10. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.2). înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Înfiin]area culturii.11 .11). În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. realizându-se o densitate de 55. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Pe fiecare strat în\l]at. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . cultura târzie.

sin. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.3. 10. atât în anul întâi. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. La noi în ]ar\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. 10. în secolul al XVI-lea. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. 10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. 148 .3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.C. în secolele XVIII-XIX. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. MUNTEANU sare potasic\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Familia Cruciferae 10. cât [i în anul al doilea (fig. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. STAN. cultura este practic necunoscut\. N.N.2.1.3. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. dar pe suprafe]e relativ mici. În România.3. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. var. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. în vederea consumului în stare proasp\t\.12). Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. bullata D. sabauda L.3. Datorit\ fine]ii. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.

Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. la circa 15 ani. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. cu polenizare entomofil\.4.5. cu foliajul verde închis. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. Vidra.C. 3 . 10. 2 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. la nivel optim.c\p\]âna. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. se vor asigura.Varza crea]\: 1 .frunza din partea superioar\ a rozetei.LEGUMICULTUR| II Fig. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.3. la care s-a ad\ugat.L. se cer asigurate. la cultivarele mai noi. 10. 1985). Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. fr\gezime.aspect general. soiul românesc Marilena. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 4 . 10. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.F. cu prioritate. crocan]\ [i gust pl\cut. cu ridic\turi convexe.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.12 . fiind moi. Acesta a fost creat la I. chiar ro[ie-violacee. condi]iile de sol. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.3. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. De aceea. 149 . interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. Aceast\ varietate este alogam\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. este semitardiv.

Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. STAN. Fig. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. soi [i epoca de recoltat. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. acolo unde se cultiv\ [i. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. având în vedere [i soiurile folosite. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. în func]ie de zon\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.3. se practic\. La noi în ]ar\.000-55. realizându-se o densitate de 55.000 plante la ha. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).13). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. în variantele de cultur\ timpurie. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.N.000 plante la ha (fig. MUNTEANU 10. de var\ sau de toamn\. 10. cel mai mult. 10. 150 . N.6. realizându-se o densitate de 50. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.13 . Alegerea terenului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.

fiind de 20-40 t/ha.3. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. 10. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.4. pân\ toamna târziu. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. verzi[oare în unt. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. dup\ ce se ridic\ roua. vitamine [.a. 6-7% glucide. formate în axila frunzelor. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L.2-3. gemmifera D. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 10.a. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. ierboas\ în faza tân\r\. Eventual. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.14).5% substan]e proteice.4. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. care reprezint\ partea comestibil\.2. 10. cu 2-3 zile înainte de recoltare.1. dar mai ales în vestul Europei. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Calendaristic. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. verzi[oare pane [. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. s\ruri minerale. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. 3. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni.4. 10. are niveluri mult mai ridicate. în principiu. var. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.C. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Valoare alimentar\. 151 . Familia Cruciferae 10.

2 . N. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. cu masa variind între 10-30 g.4. STAN. dar mai ales. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Tulpina este erect\. 1969). înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.4.14 . dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. din aceast\ cauz\.plant\ cu tulpin\ `nalt\.plant\ cu tulpin\ joas\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. Frunzele sunt pe]iolate. MUNTEANU Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Florile. asem\n\tori celorlalte variet\]i. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.Varza de Bruxelles: 1 . Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. grosimea tulpinii. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. În zona apical\. 10. cât [i din mugurele terminal. mai ales în 152 . cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. u[or oblic\ în jos. 10. Atât din verzi[oare. pu]in mai rotunjit. de care depind num\rul.N.

pe cât posibil. tulpina de 70-80 cm. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. în caz de vânturi puternice. În caz de secet\. deschiderea rigolelor pentru 153 . datorit\ masei vegetative..6. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.4. mai ales. 10. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. care este tardiv (180-200 zile). Preg\tirea solului. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Marinescu N. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate.5. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Astfel. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Toamna. verzi[oarele sunt mari. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. 10. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu vigoare medie spre mare. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. De asemenea. Prim\vara. fertil [i semiargilos. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.. solul trebuie s\ fie bine structurat. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. nivelarea de exploatare. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Vernalizarea. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. la sfâr[itul lunii mai. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. 1971). poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.4. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. profund.

în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). amenajate în câmp. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Producerea r\sadurilor. MUNTEANU modelat solul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. N.15 .000 plante la ha (fig. 10.15). STAN. . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Fig 10.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. realizându-se o densitate de circa 40. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile nu se repic\. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. r\sadurile sunt bune de plantat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.

5. var. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . 1977. în a doua jum\tate a lunii septembrie. La prima exist\ câteva variante tehnice. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme.1992). Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. o bun\ comercializare pe pia]\. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). salate fierte – folosite ca garnitur\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. e[alonat. când verzi[oarele sunt bine formate. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. citat de Savi]chi [i colab. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. fiind. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.C. acephala D. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 10. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. 1992).2.5. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.. .o.5. citat de Savi]chi [i colab. 1967. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Celelalte lucr\ri de între]inere. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Familia Cruciferae 10. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. în acest sens. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. pân\ la 10-12 t/ha. soteuri sau piureuri. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. prin ruperea cu mâna. pe baza unui larg studiu bibliografic.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. pân\ spre vârful tulpinilor. supe. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. silvestris).1. Beceanu (1995).

Limbul frunzelor poate fi lirat. MUNTEANU [i cultivat\. violaceu. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Este o plant\ bienal\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Tulpina este cilindric\. Florile. Astfel. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. pe]iolate. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. STAN. 10. mari. cu în\l]imi variabile. în func]ie de soi. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. 10. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.5. dispuse altern [i distan]at între ele.3. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. din mugurii axilari.16). Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. dar superficial. 2 . 156 . asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. frunzele pot fi colorate în verde.plant\ cu tulpina `nalt\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. brun-violet. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Frunzele sunt simple. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Formele pentru furaj au frunzele netede. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. N. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. penat lobat. se pot forma ramuri scurte. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig.N. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. cu polenizare entomofil\. iar uneori pestri]. Pe axul principal.16 . Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. cuprinse între 120-150 cm. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.

5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.5. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. suprafa]a foliar\ mare.LEGUMICULTUR| II 10. [i în cazul verzei pentru frunze. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. 10. de culoare verde. se situeaz\ în limitele a 16-180C.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. 157 . Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.6. Portul s\u înalt. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Esen]ial. ca [i varza de Bruxelles. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.4. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.5. oleracea. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. dar [i ro[ieviolacee. care au frunza aproximativ neted\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. 10. mai ales în gospod\riile familiale. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Apa este.5. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. pentru temperatur\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.

CONOPIDA Brussica oleracea L. elastice [i turgescente. Brassica oleracea L. botrytis subvar. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. N.. K 420 mg/100 g. citat de Ceau[escu [i colab. PP. var.9% (din care celuloz\ 1%). Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. B1. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. lipide 0. În ambele cazuri. Dup\ Mincu [i colab. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. ciorbe. glucide 3.17 . Ca 25 mg/100 g. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.a. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. 158 .6.6. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. care sunt mai tinere. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Aceasta se consum\ marinat\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. proteine 2.3%. sufleuri [.N.a. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. sin. B2. cauliflora (Alef). administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.6%. MUNTEANU Fig 10. mai mult murat\.1. denumit\ impropriu inflorescen]\. (1984). [. STAN. salate cu unt. [i C 60 mg/100 g. (1975). 10. botrytis Familia Cruciferae 10. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. var. vitaminele A. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.8%. pane. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.

Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. 10. denumit\ Brassica cretica Sam. fraged\ [i dulce.6. la compromiterea recoltei.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. cum ar fi: conopida italiana. conopida nem]easc\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. care are ca origini varza s\lbatic\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. mai ales în jurul ora[elor.2. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. R\d\cina este pivotant\. în mod evident. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\.10. alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. de unde s-a r\spândit în Olanda. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. De altfel. 42 mii ha. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate.3. scurt\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. foarte îndesit ramificat\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\.a. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. apoi Italia. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. [i ast\zi se cunosc denumiri. ierboas\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Anglia. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. În }\rile Române. g\lbuie.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. în Fran]a. scurt\. 1986). B. Tulpina principal\ este cilindric\. din care. În prezent. 2000). Germania [i alte ]\ri. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. conopida de Cornwall [. 10. bogat ramificat\. în mare m\sur\. în culturi timpurii sau tardive. 159 .6. incomplet evoluat\.18). tare ca [i la varza alb\. groase. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. c\rnoase.

nervura principal\ este sub]ire. De[i florile sunt hermafrodite. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Conopida este. Florile actinomorfe. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Polenizarea este entomofil\. conopida fiind o plant\ alogam\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. La un moment dat.18 . dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. În faza de r\sad. cu marginea întreag\. erect\ sau oblic\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. hermafrodite. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. tetramere. un criteriu de identificare a soiurilor. de asemenea. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. dar sunt mai mici. frunzele au limbul oval – alungit. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). compatibil\ cu toate variet\]ile de B. cu ramuri groase (la soiurile târzii). groas\. Astfel. la unele soiuri.N. iar în stadiul de c\p\]ân\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. 10. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. STAN. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. practic. La înflorire. 160 . fin din]at\ ori u[or sinuat\. nervura principal\ este foarte lat\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. N. polenizarea este indirect\. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. înconjurat\ de frunze tulpinale mari.5-2 cm în diametru. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. verde-închis. de 1. albastre sau violete. cu marginea fin din]at\. sesile sau scurt pe]iolate. cu nuan]e cenu[ii. MUNTEANU rareori pu]in violet\. la altele. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.oleracea. Culoarea poate fi verde-deschis. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Frunzele sunt simple.

Pe acest ]esut. identice cu cele ale verzei. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. de[i. Tot în faza de c\p\]ân\. astfel afectat. factorii major implica]i sunt temperatura. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici.6. de multe ori. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). devin laxe. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). În perioada de formare a c\p\]ânilor. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). o lung\ perioada de timp. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. care. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. nici nu mai formeaz\ flori. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Conopida de toamn\. Apa. Temperaturile ridicate. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. dac\ sunt bine c\lite. cu c\p\]ânile formate. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. determin\ spargerea celulelor. În aceast\ direc]ie. de velur sau bob m\runt de orez. care. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. cumulate cu seceta prelungit\. apa [i elementele nutritive. care se reface foarte greu. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt.LEGUMICULTUR| II 10. temperaturile sc\zute de 4-80C. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). care î[i pierd turgescen]a. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. în cea mai mare parte. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. care diminueaz\ valoarea comercial\. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. unde cap\t\ culoarea verde. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. 1969).4. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. cantitativ. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere.

sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. Alungirea r\sadului. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. N. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. d\un\tor pentru c\. de o cantitate mare de lumin\. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. de asemenea. a[a cum se întâmpl\ la varz\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. num\rul de frunze este mai redus. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive.N. 1969. în mod evident. r\sfirate. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. de asemenea. Din aceast\ cauz\. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. chiar u[or violacee. în general. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. În timpul vegeta]iei. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. În privin]a elementelor minerale. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. un exces (moderat) de ap\. STAN. cultura are nevoie. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. În câmp sau spa]ii protejate. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. În termeni gr\din\re[ti. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În faza de r\sad. în mod special. întârzierea recoltei. de[i nu au dreptate în totalitate. 1979). 1978). mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. În ceea ce prive[te azotul. determin\. plantele se alungesc. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În acela[i timp. De asemenea. Lumina. este important de reamintit c\ 162 . altfel. Excesul de ap\ este. Le Bouhec. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor.

Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.6.LEGUMICULTUR| II acesta.6. de toamn\ [i de iarn\. spanac etc. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.5. grupa Giant (din Italia). Tipul ecologic de iarn\. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. b. 10. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). sortimentul.6. Locul în rota]ia culturilor. De asemenea. castrave]i. mai ales în prim\verile secetoase. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. maz\rea de gr\din\. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. din care multe sunt hibride. La rândul ei. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. provenit\ din grupa Erfurt).2–7. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. salat\. uneori pentru ser\). pân\ la minus 100C. 10. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Alpha (pentru câmp. reci [i umede. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. pe terenuri ad\postite. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Sunt contraindicate solurile grele. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. La noi în ]ar\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. bobul etc. cu diferite grade de evolu]ie. c. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. De exemplu. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp.8). Tehnologia de cultivare 10. cernoziomuri levigate. de[i nu este prea bogat.6. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. 163 . sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.1.8).6. în cantit\]i prea mari.

MUNTEANU 164 . STAN.N. N.

19).000 – 75. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. cultura de conopid\ 165 . care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. la 4–5 zile dup\ plantare. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. revin aproximativ 66. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.000 plante la hectar (fig.600 plante/ha). R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Lucr\rile de îngrijire. Fig 10. Completarea golurilor se face manual. în vârst\ de 40-45 zile. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. revenind o densitate de 66. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. astfel. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.600 plante /ha. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. ca [i la varza timpurie.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. cu udare individual\ a acestuia. Producerea r\sadurilor. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. 10.19 . în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.445. În ferme.

în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. se execut\ o udare u[oar\. fiind între 15 [i 25 t/ha. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Înainte de recoltare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. albe. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.N. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. în func]ie de starea de umiditate a solului. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. N. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Calendaristic. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în func]ie de regimul de precipita]ii. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. pân\ la 5-6 ud\ri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. fragede [i pl\cute la gust. Produc]ia variaz\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. în perioada de formare a c\p\]ânilor. STAN. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. norma de udare se m\re[te. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea se efectueaz\ manual. cu cantit\]i moderate de ap\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. f\r\ a-l r\ci prea mult. pân\ la 15 – 20 iulie. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cu circa dou\ zile. Dac\ este nevoie. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. în circa 2 – 4 etape. De regul\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. aplicându-se. 166 . prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare.

este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. ceap\ pentru stufat etc). Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Producerea r\sadurilor. 167 .000 plante la hectar (fig 10. Celelalte lucr\ri aplicate. Vara. spanac. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. prin ata[area unei grape stelate. ceap\ [i usturoi pentru stufat. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dac\ este nevoie. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. cu l\]imea la coronament de 104 cm. spanac. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.6. asigurând o densitate de 45. cartofi timpuri etc. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. În cazul în care solul este u[or acid. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.20). Locul `n rota]ia culturilor. Pe fiecare strat în\l]at. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. în func]ie de gradul de aciditate. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. în vârst\ de 45 – 55 zile. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.000 – 50.2. din punct de vedere al structurii. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.. în func]ie de zon\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. la adâncimea de 20–22 cm. în nici un caz acid\. secar\ mas\ verde etc.LEGUMICULTUR| II 10. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în perioadele secetoase din timpul verii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. De asemenea.6. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.

10.000 plante la ha.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. realizând o densitate de circa 55. STAN. În gospod\riile popula]iei. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar.20 .N. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. Dac\ este nevoie. MUNTEANU Fig. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. seara. la cultura de conopid\ de toamn\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. pân\ 168 . În faza form\rii c\p\]ânilor. când plantele [i-au revenit. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Lucr\rile de îngrijire. În timpul vegeta]iei. În timpul perioadei de vegeta]ie. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în perioadele secetoase din timpul verii. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. ac]ionat\ de tractorul L-445. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. N. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând.

atât în ciclul de prim\var\. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. 1974). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. De aceea. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 1972). 1974. Infiin]area culturii. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). (1962.6. 1977).L. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. epocii [i ciclului de cultur\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. plantele se vor c\li foarte bine. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.C. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. reduce faza de c\p\]ân\.L. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.C. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Löbl [i colab.000 plante la hectar. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Salter. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 10. Buz\u. 169 . Pentru ciclul al II-lea. Producerea r\sadurilor. astfel ca. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. de asemenea. 1981). În faza de r\sad. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Sem\natul nu se va face prea des. O bun\ fertilizare se poate realiza. Pentru Câmpia Dun\rii. Cu 7–8 zile înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. – S. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). pân\ la plantare. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.P. Dup\ r\s\rire. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.a.6. respectiv cu 40. variind intre 18 [i 30 t/ha. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. în faza de cotiledoane. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii.F. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.000 [i 30. pericolul vernaliz\rii [.). alungindu-se foarte repede. asem\n\tor culturii de câmp.

L. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Fa]\ de varz\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. realizând o densitate de 28. Reglarea regimului factorilor de mediu.24. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.F. Principalii factori de mediu se regleaz\.23).10. 170 . asigurând o densitate.N. 10. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. în rânduri. de asemenea. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. De asemenea. În plus. în general.000 plante/ha (fig.P. – S. Buz\u. asem\n\tor culturii de varz\. conopida. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. determinând încetarea în cre[tere. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. 10. de 33. în faza de c\p\]ân\.C. 1981). Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.000 plante la hectar (I.C. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.21 . conform schemei din figura 10. realizându-se o densitate de circa 33. N. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. MUNTEANU În solariile bloc. 10. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Fig. 1980).22). prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.000 plante/ha. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. este deosebit de sensibil\ la secet\. STAN..21). în faza de c\p\]ân\. La aceea[i schem\.L. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. realizându-se o densitate de 40.

10.LEGUMICULTUR| II Fig.23 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 .

-S.000 de fire la hectar. Buz\u. 1970. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.L.L. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. 1973). Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. citat de Ceu[escu [i colab.6. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.N. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Lucr\rile de îngrijire. de exemplu. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.C. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. În continuare. reglarea factorilor temperatur\. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. 1980). Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.F. 1973) 172 . Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. folosind temperaturi sc\zute. Se planific\ între 50. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.P. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. STAN. modificat) Ca [i la varz\..6. în func]ie de soi. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.000 [i 80. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Producerea r\sadurilor. 10. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. 1981. MUNTEANU Fig. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Mamestra brassicae). ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. specific\ soiului. N. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %..C.4.

5). dac\ s-au format c\p\]ânile. Înfiin]area culturii. Recoltarea. la densitatea de circa 50. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. recoltarea se face e[alonat. În plus.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. a[a cum s-a mai ar\tat.000 plante la hectar (fig. Astfel. 1973). Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. aerisirea va fi aproape permanent\. 10. 173 .000 plante la hectar. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Sera.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. 10. În acest scop. În general. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. care s\ asigure densit\]i variind între 50. în perioada de insola]ie. Lucr\rile de îngrijire. afânarea solului prin pra[ile. prin caracteristicile sale constructive. irigarea. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. frunzele se leag\ deasupra acestora. corespunz\tor epocilor de plantare. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. soiurile mai pu]in viguroase. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Lucrarea este e[alonat\.000 [i 80. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. vor avea o densitate mai mare [i invers. prin cretizarea geamurilor. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. uniformitatea.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând.25) Fig. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.

MUNTEANU 10. 1994). STAN. B. 10. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. în secolul al XX-lea (1930). Acest termen exist\ [i ast\zi. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. anual\. BROCCOLI Brassica oleracea var. La noi în ]ar\. cymosa Lam sin. N. în mare parte asem\n\toare cu conopida. ca [i aceasta. subvar. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.7. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. 10. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.o.26). o legum\ de lux. 174 . Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.7. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. var. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor.N. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\).2.1. În lume. botrytis L. italica Plenk Familia Cruciferae 10.7. dar denume[te. Se recunoa[te c\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. constând din l\starii floriferi.3. “oficial”. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Broccoli este o varietate ierboas\. dar prezint\ suficiente caractere botanice. 10. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. fiind considerat\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. chiar dup\ 1950.7. cunoscut\ mai ales în Italia. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. în mod exclusiv. broccoli este aproape necunoscut\. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.

var. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). pedunculii florali [i mugurii floriferi. 10.d.7. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .a. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). ameliorate ini]ial în America de Nord. Soiurile mai noi.4. la multe soiuri. denumit\ în mod corect inflorescen]\. 10.).26 – Broccoli: 1 . Limbul este. g\lbuie sau violacee. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Partea comestibil\.LEGUMICULTUR| II Fig. subvar. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. lirat-penat-partit. formând noi buchete [. La soiurile mai vechi. asparagoides Lam. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.o. 1953). botrytis L. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.m. dispuse pe l\starii principali.

cu o vârst\ de 40-45 de zile. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. 10.6. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Tehnologia de cultivare 10. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.F. Fig. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.5.N. exigen]ele ecologice sunt maxime. Cu alte cuvinte.7.L. ~n aceast\ faz\. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. SCL Bac\u [. în cultur\.1.C. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. diferite soiuri. în mod întâmpl\tor. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. provenite din ]\rile cu tradi]ie. 10. În câmpurile experimentale de la I. au fost studiate adev\rate colec]ii. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. STAN.7.7.27.6. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). Vidra. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). În România se cultiv\. Soiuri La nivel mondial.a. 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.27 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. N.

Dac\ l\starii sunt prea lungi. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Recoltarea se efectueaz\. La cultura de broccoli asparagus. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. acestea se vor elimina din inflorescen]\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . în mod e[alonat. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha.6. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). de regul\. 10. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\.7.28 . Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. 10.5 iulie). 10. De asemenea.28). dar poate fi [i mai redus\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Producerea r\sadurilor se realizeaz\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). eventual.2. Fig. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. în cultur\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. a[a cum s-a anticipat deja. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. prin r\saduri de 3045 de zile.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. dar f\r\ frunzele protectoare. Înfiin]area culturii are loc. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.

gongyloides Lam.N. denumit\ “varza de Pompei”. comparativ. respectiv B. Una din aceste variet\]i. în perioada de secet\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . mai ales atmosferic\. adic\ 15-25 t/ha. 10. ]elin\ [. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).2. De asemenea. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. circa o lun\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. care este fraged\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. 10. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. ghiveciuri. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. suculent\. N. de exemplu. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. gongylodes L.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). simpl\ sau asortat\ cu morcov. r\sadni]e [i solarii. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Din punct de vedere agrofitotehnic.în cel al guliilor. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. soteuri. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. ou\ sau umplute cu carne [i orez. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .a. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. ridichi. La noi în ]ar\ sunt 178 . GULIA Brassica oleracea var. oleracea var.8.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. cu gust pl\cut. Familia Cruciferae 10. oleracea. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. STAN. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. De asemenea. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. H.1. var. sin. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. mânc\ruri cu carne. [i bolile. sylvestris. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). frig\nele. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.). Oleracea. din timpul toamnei). Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ .8. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . în perioada cu umiditate ridicat\.8. cu conopida.

în func]ie de soi. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. În România. 1985). r\d\cini.. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. În lume este larg r\spândit\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. gulia. sferic-turtit\ sau ovat\. de culoare verde-deschis. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. cultivate prim\vara devreme. cele de la baz\ cad mai devreme. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. bienal\ (fig. respectiv 610 ori mai mici. 10. în acest din urm\ caz. 10. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. în faza reproductiv\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în func]ie de vârsta plantei [i soi.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Aspectul general al plantei: scurt\. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. 10. se comport\ ca anuale. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive.29 . Frunzele sunt simple. în faz\ de r\sad. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Lobii limbului sunt simplu.A. Canada [i Asia. tuberizat\ în partea inferioar\. comparativ cu varza. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Astfel. La soiurile timpurii.3. alterne. în S. ovat sau lanceolat. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.8. atât timpurie cât [i cea tardiv\. limbul este eliptic. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. acestea pot evolua. Unele soiuri . Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. l\sând cicatrici mari. în al doilea an). Tulpina (în primul an) este Fig. dublu sau neregulat din]a]i. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde.29).U. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.Gulia.

solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar pe de alt\ parte. Solul trebuie s\ fie mijlociu. factorii de mediu .trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. pe un fond de fertilizare organic. de baz\.8. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. 180 . În toate cazurile. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.4. Aceste cerin]e sunt justificate.9).N.8. dar echilibrate. Asolamentul. bine structurat [i fertil. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În acela[i timp. N. 10. pe de o parte. inclusiv la gulia de toamn\. tardive.1. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.8. 10. Producerea r\sadurilor. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). mai ales fa]\ de sol.5. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. pentru gulioare. de regul\. În mod deosebit. 10.8. elementele nutritive [i ap\. STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.6.mai ales nutri]ionali .a. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. cerin]ele sunt mai mari. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). MUNTEANU 10. Elementele nutritive se prefer\. datorit\ faptului c\ plantele. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. dar suficient de reav\n. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.6. în cultur\ protejat\ [. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). a fi în cantit\]i mari.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. la distan]a de 25 cm între plante.N. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Se aplic\ 3-4 ud\ri.30). N. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. temperatura de 70C).30 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine.02) (tabelul 10. Fig 10. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. STAN. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. prin împr\[tiere sau în rânduri. la interval de 8-10 zile. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. 10. Lucrarea se execut\ manual. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. cel pu]in trei zile. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Murtazov [i colab.4). Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Lucr\rile de îngrijire. 182 . Udarea culturilor se face pe brazde lungi. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.

se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. în func]ie de condi]iile meteorologice. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. 183 . Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare.6. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. agrotehnice [i de soi. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. produc]ia va suferi (Bala[a. în acest caz. 10. revenind o densitate de 65. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.31). utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.8. R\sadurile îmb\trânite. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. La plantare.000 plante la ha (fig. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.000-70. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. 1973). la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. o singur\ dat\. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.2.

3. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. dar pot face recoltarea mai dificil\.6. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. MUNTEANU Fig 10. N. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. la cuburi sau ghivece nutritive. de calitate inferioar\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). la adâncimea de 30-40 cm. cu o p\trundere superficial\ în sol.31 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Producerea r\sadului. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. În cursul vegeta]iei. 10. în func]ie de regimul de precipita]ii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.N. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. 184 . Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. f\r\ suculen]\. STAN. Guliile. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.8. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.

pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. În perioada de r\sad.34. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.33). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Fig 10. dispuse conform schemei din figura 10. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.10 aprilie. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.32).33 . Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.000 plante la hectar. 10. mai ales în perioada iernii. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. Înfiin]area culturii. 185 . 10. între 15 martie . plantarea se va realiza pe 16 rânduri.000 plante. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.32 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. în func]ie de zona de cultur\. În solariile tunel. care în general va fi moderat\ (16-170C). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 1972).

Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. irigarea. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Recoltarea. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). 10. STAN. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. produc]ia este 2025 tone la hectar. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Lucr\rile de îngrijire. 1972). În cultura pur\. 1973). N.8. MUNTEANU Fig 10. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.4. Plantarea se face manual. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 186 .34 .N.6. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

2-3 kg. 1973). soi [i calitate. alegerea plantei premerg\toare.1.6.3 kg. Cultura timpurie Alegere terenului.9. ori de câte ori este nevoie. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Murtazov. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Se seam\n\ mai rar.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Completarea golurilor se face manual.8-2. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. cu r\saduri de aceea[i vârst\. 10. 1974). 1973). în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.000-166.LEGUMICULTUR| II 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Pân\ la plantare.36 . revenind o densitate de circa 33.6. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. la 4-5 zile de la plantare. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Tehnologia de cultivare 10. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.000 plante la hectar (Bala[a.36).000 plante la hectar. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. deoarece r\sadurile nu se repic\. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Producerea r\sadurilor.9. Fig 10.

în 2-3 etape. 10. Stanhay [. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp.37). Lucr\rile de îngrijire.N. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Adâncimea de sem\nat este de circa 2.5 cm. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. la începutul lunii iulie.a. 10. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU Spectrum).) câte dou\ rânduri pe strat.37 . [i în a doua parte a acestei luni.2. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. De asemenea. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. dup\ r\rit. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Fig 10. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Calendaristic. N. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.6.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.9. manual. STAN. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. distan]ate la 80 cm (fig. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.

`n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. în 2-3 etape. l\sându-le pe cele mai viguroase.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 193 . Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. 1998). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).000-50. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000 plante la hectar (fig.37).se face r\ritul plantelor. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. dar cu unele deosebiri [i anume: . 10. manual. ..

1. (=var. prezint\ flori unisexuate. vulgaris suprafa]\.1. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.1) Tabelul 11. sere. 1979 11. plantele Cucurbita pepo L. târâtoare. fiind monoice. Dovlecelul entomofil\. var. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. 194 . alogame. oblonga Ser. STAN. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. convar. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.N. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. Familia Cucurbitaceae 11.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. cu tulpina fistuloas\. cu polenizare Giromontina Alef.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Pepenele galben Cucumis melo L. N. (peponid\). sunt plante erbacee anuale. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. ad\posturi.

iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.14% zaharuri totale. Italia etc. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.3% K2O.H. De[i.2. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.83% Cl. citat de Ghenkov [i colab.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.58% Na2O. 11.39% SiO2. suprafa]a cultivat\ este de 90.4 milioane tone. În Europa. 195 .. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. 0.39-0. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.04 mg% vitamina B1.. De la greci..35-0. Olanda. din punct de vedere alimentar.1.95% substan]e proteice.8% SO3. 0. Spania.000 ha.H.U. produc]iile medii sunt foarte diferite.. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 1995). de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). tocan\ etc. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. În func]ie de ]ar\.O.26% P2O5. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.57% cenu[\. 4. 11. 1. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.A.52% celuloz\.39-0. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 10. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.6% CaO. Pe plan mondial. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.04 mg% vitamina B2). Polonia. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 1.7% MgO. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. 1974). 0.. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).A. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Collumela [i al]ii. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 6. 3. Varo. Anglia [i alte ]\ri nordice. iar cea total\ de circa 2. 0. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. 7. Ungaria. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).07-2. pân\ la latitudinea de 61-62°. 0. Germania. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.2 milioane ha.4 milioane tone (Anuarul F. murate sau marinate). Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).

Fig 11. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\.. De la r\s\rire pân\ la recoltare. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. 11. cu p\mânt.Sistemul radicular la castrave]i. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. trilobate sau pentalobate.1). de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. târâtoare. ramificat\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. STAN. N.N.1 . 196 .7 la 2. hr\nirea plantei devine mai activ\.5 m. fistuloas\. acoperite cu peri[ori aspri. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. tulpina emite r\d\cini adventive [i. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.3. sunt necesare 56-70 zile. 11. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. ocupând suprafe]e diferite. MUNTEANU În ]ara noastr\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. 1980) Tulpina este erbacee.1. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. astfel. urmate de zonele colinare. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. de la 0. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. sunt mari. din loc în loc. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. ca urmare.

o hran\ mai bogat\ în azot. deoarece polenul este greu [i lipicios. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. în func]ie de soi. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. turtite. dac\ polenizarea are loc. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. 1973) (Ethrel 500 ppm). are dimensiuni [i culori diferite (fig.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.flori femeie[ti. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. În cazul acestor hibrizi.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.cârcel. Astfel. 5 . duc la cre[terea num\rului de flori femele. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior.3 . Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.2 .3). Dac\ polenizarea se face incomplet. 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig.2). 11.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. numit\ melonid\. de form\ alungit\. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. fructele cresc deformate. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. de form\ alungit\. 197 . 3 . iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. care. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 2 .flori b\rb\te[ti. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). La hibrizii ginoici. temperatur\ [i umiditate. favorizând apari]ia 1 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.frunz\.

1. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. În func]ie de fenofaz\. STAN. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. la cultura în sere [i r\sadni]e.N. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. plantele mor. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). MUNTEANU 11. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. N. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Intensitatea optim\ a luminii. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Sub 15°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. frunzele devin galben-verzui. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Astfel. 1957). opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice.2) Tabelul 11. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. 198 .4.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Din aceast\ cauz\. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. este de circa 15-20 mii luc[i.. în culturile de câmp. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.

Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. bogate în humus. în unele cazuri. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i).15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). iar plantele î[i încetinesc cre[terea. încetarea fructific\rii. 2. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. este d\un\toare castrave]ilor. avându-se în vedere c\. în special SO2.0 kg K2O. 4. u[oare. de aceea. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. pe cât este posibil. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. care trebuie men]inute constant. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. la o ton\ de produs. 199 . la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. pân\ la 0.0 kg CaO [i 0. fosfor [i potasiu. de obicei.5 kg MgO. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale.5-7. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. De asemenea. De asemenea. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Pe de alt\ parte. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. se extrag din sol circa 2. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. cap\t\ un gust amar. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Elementele nutritive. 1. argiloase [i cele prea nisipoase. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. afânate. castrave]ii se cultiv\. De aceea.5).5 kg P2O5. Nu sunt indicate solurile grele. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. f\r\ exces de umiditate. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. fructele se deformeaz\ [i. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. `n privin]a calit\]ii luminii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. în special la cultura de ser\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.0 kg N. bine drenate. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.

4).3). Levina etc. se planteaz\ în solul serei. Anka. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.5. Astrea F1. Corni[a F1. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. pe balo]i. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Corni[a. Cornibac. Cornibac Renato. Magic. pe pale de paie. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. MUNTEANU 11. Favorit etc. Florida. Tabelul 11.4. pe timpul iernii etc. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Renato F1. Levina F1.6. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Farbio. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Record. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.N. etc. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Parker. Obelisk.1. 200 . Levina. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Select. pe [an] cu gunoi. Royal F1. STAN.1. Levina. Corni[on. 11. planta pe sol înc\lzit. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele nu se sus]in. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. N. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. astfel ca. Producerea r\sadurilor. a.4. în momentul plant\rii. STAN. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.5 l/ha. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. fasolea. bobul). cartoful. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33.6.000 plante/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. În cadrul rota]iei. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. permeabil. Indiferent de modul de cultur\. u[or înclinat. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .1. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.N. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. cu expozi]ie sudic\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. bogat în materie organic\. conform schemei din figura 11. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). în 400-500 l ap\. 202 .1. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. ceapa etc. 100 kg/ha P2O5. MUNTEANU 11. N. Pentru cultura de toamn\. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.5). varza.

cât mai superficial (7-8 cm adâncime).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. în brazde de ]elin\. 30% mrani]\. 30% mrani]\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.15% plus Fernos 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.a. În a doua jum\tate a lunii martie. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.3%). se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. 40% turb\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.03%. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.4 . La pra[ila a doua. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 203 . sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. Wuchsal 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.05% sau Ultracid-40 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. mai rar. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.

dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Odat\ cu începerea înfloririi.03%.2%.15% + Dithane M 45 . Vondozeb 0. Mancozeb 0.2%. Rubifan 0.25%. Topsin M. Tabelul 11.Benlate. Mikal M 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. N. Bayleton 5-0.2% Mana Ripost M 0. Shavit f. când l\starii au 6-7 frunze. Alfonat 0. Baycor 0. Quadris 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.2%.25%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.4%.1%. a .2%.2%.025%.2%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.25% 8-10 Morestan 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.5%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.1%. Topsin M. Sancozeb 0.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Systhane MZ 0.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .05% Turdacupral 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.N.05%.0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. 72 ore.cucurbitae) 0.05%.3%. Tilt 0.2%.Benlate. STAN. Curzate Man 0. Aliette 0.5% Captan 50 WP 0. Previcur 607 SL 0.015%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Bravo 500 .2%.3%.2%. Bavistin sau Derosal 0. Sulf muiabil 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Folpan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Shavit F 0. Bavistin sau Derosal. Vapam 12001500 l/ha. Dithane M 45 0.0. Kumulus DF 0.Dazomet 500 kg/ha.05% plus Mycodifol 0. Dithane M-45 0. Topas 0.25%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. cubensis) Curzate Manox 0.05%.25.2%.35%.3%.6). `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Polyram DF 0.075. Vondozeb 0. 7-10 Turdacupral 0.15% l/plant\. cichoracearum f. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).

iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Talstar 10 EC 0. Maneb 50 WP 0. Omite 57 EC 0.20. Dithane M-45 0. Polacritox 0.05% Neoron 500 EC 0.15%.1%.5-1.6 . b. Ripcord 0.15%.03%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.3%.25%. Diazol 60 EC 0.1%.1%. Sumi7-8 Alpha 2.25%. Supersect 10 EC 0. Mospilan 20 SP 0. Actellic 50 EC 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.2%.2%. Metoben 0. Bavistin 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. 4-5 Decis 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. apoi se sorteaz\.20.2% Captan 50 WP 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.2%. Unden 40 0.2%.Dezinfec]ia solului b . Nisorun 10 WP 0.2%.03 %.15%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).2%.08%. dup\ pichetare.2%.02%. Fernos 50 WO 0.1%.05%. Vondozeb 0. Bravo 500 . Folpan 0.04%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Maneb 50 WP 0. Zineb 0.05%.05-0. cu lungimea de 1.1%.1%.1% Fundazol 0. Sinoratox 35 0. Shavit F 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.6 m [i ∅ de 7-8 cm).0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Calidan 0.1%. Mirage F 0.25%.2%.15%.3% Captan 50 WP 0.1%.sp.04%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. 8-10 Actellic 50 EC 0. Pirimor 50 WP 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Sumilex 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.05%.0. În cazul culturii pe spalier.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. 205 . Nogos 50 0.08%.5 EC 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Zineb 58 0. Polyram DF 0. Fastac 0. Divipan 100 0.

Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. N. 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.5 . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.începutul lunii mai.N. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. la o adâncime de 3-4 cm.6 .5 [i fig. Fig. 11. 206 . STAN. 11. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior.6).Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .

cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. E[alonat. La culturile pe spalier. la soiurile de tip Cornichon. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor.pentru industrializare [i 9-12 cm . Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. dar dup\ ce s-a luat roua. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. În momentul recolt\rii. în medie este de 2-4 zile.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. în special lungimea fructelor care. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. În nici un caz. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. bolnave etc. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. când temperatura este mai sc\zut\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Tabelul 11. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. trebuie s\ fie de 6-9 cm . care sunt foarte fragile.pentru consum proasp\t (tabelul 11.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Pentru conserve. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. deci se recolteaz\ diminea]a. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate.7). în func]ie de soi.

în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Dintre lucr\rile de între]inere. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse).la cultura pe sol. La culturile sus]inute pe spalier. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.N. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. legume verde]uri. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. 69 cm [i 9-12 cm. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. recoltarea se face numai manual. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. STAN. 208 . recoltarea se face manual sau mecanizat. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\).1.6. varz\ timpurie. irigarea este cea mai important\. De aceea. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. secar\ pentru mas\ verde. maz\re de gr\din\. N. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. noaptea [i diminea]a). c. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . MUNTEANU La culturile pe sol. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Cultura în sere Dup\ tomate. la început s\pt\mânal. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii.2. orz de toamn\. recoltarea se face zilnic. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. borceaguri. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. 11. 1978).

.cultura pe strat de gunoi de grajd. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura direct în solul serei. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. cât [i pe cea extern\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultur\ pe balo]i. în ultima vreme. a. preg\tirea substratului pentru plantare. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . atât pe pia]a intern\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . . .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. dezinfectarea serei [i solului. afânarea profund\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. În cazul culturii direct în solul serei. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. se folosesc în ser\. Între]inerea culturii: . sem\nat în ghivece. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. cu fructe partenocarpice.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. . de circa 30 cm.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. îngropa]i sau la suprafa]\. . în exclusivitate. hibrizi ginoici (F1). de 40-50 cm lungime. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.

pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.4). în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. STAN. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Dup\ a[ezarea balo]ilor. 210 . în trei reprize. N. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. sulfat de magneziu 50 g. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. azotat de amoniu 200 g. pe linia viitoarelor rânduri. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\.000-7. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare.5). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. îngropa]i [i la suprafa]a solului. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. care se bat în p\mânt. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii.N. în strat gros de 12-15 cm. sulfat de potasiu 200 g. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie.000 balo]i (100-120 t paie). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. var stins 100 g. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. sulfat de fier 30 g. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. Se administreaz\ succesiv. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide).

Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.30-4.8 0.20 Specificare N .03 1.54 1.099 2.0-90.259 4.1973) 0.049-0.50-13.10 0. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.160-0. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. care trebuie manevrat.32-1.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.00 8. ace[tia se a[az\ direct pe sol.70 8.0 12.70 0.1972) (16.50-5.90-8. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.00 23.6-18. 211 . care se bat în p\mânt. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.IX.267-0.0 0. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.21-8. În acest caz.00-3.00-16. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.9-3.42-3. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 8. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.00 20.461 4.6 43.50-19. Tabelul 11. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. ciclul I balo]i ciclul II (15.65-9.0-37.5-36. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.10 2. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.5 10. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .9).I. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.8).50 1. evitarea contamin\rii cu nematozi.6-23.

N. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 5-8 III . 30% mrani]\. 0. MUNTEANU Tabelul 11. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Morestan 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.05%. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.5%.2% plus Ultracid 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). la câteva zile de la r\s\rire. Foliar-feed 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.ciclul II).1%.C.ciclul scurt în sere înmul]itor.0 kg sulfat de potasiu. STAN. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.2% sau Sumilex 0.03%).15%. Sumi-Alpha 2. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.2%. Actellic E. Derosal 0. timp de 72 ore. 15-10 VII .06% sau Unden 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .5 kg superfosfat. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.N. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.03%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.3-0. evitându-se excesul de umiditate. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Tratamentul termic uscat de 76°C.5 EC 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.1%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.3%. cu asigurarea ventila]iei. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. 0. 1. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Astfel. temperatura va fi de 22-24°C. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.

20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. cu sistem radicular bogat. 213 . 7-9 mm diametrul la colet. desimea culturii este de 2. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 20-25 cm în\l]ime. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Tabelul 11. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. desimea este mai redus\ (1. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. de culoare verde normal. iar altele cu caracter special (tabelul 11. **. unele cu caracter general. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. 4-6 frunze normal dezvoltate. Pentru ciclul I. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.11). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.40 m.2 plante/m2).10).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.12). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la sem\nat la plantat.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). liber de boli [i d\un\tori. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).5-3 plante/m2. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.

f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. decada 3. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.. STAN.4% Distribuirea r\sadului pe travee.umiditatea solului 85-90% din c. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.N. 40% turb\. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.ianuarie. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.c. • Defolierea ascendent\. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. N. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. MUNTEANU Tabelul 11.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . februarie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .martie. decada 2. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.5. deformate. • I – februarie.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 24°C . nivelarea solului. prin aspersiune. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.a. • II – aprilie. • Reglarea umidit\]ii: . 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). temperatura de zi: 22°C . temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.

LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. în prima etap\. De la dolie.7). În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. 11. în prima etap\. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. 11. tulpina se 215 . dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. Fig. la nivelul sârmei. l\starii îndep\rtându-se. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. se las\ câte un fruct la fiecare nod.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.7 .`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. [i colab.`n "V". pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. 1980). În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). pe de o parte. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. [i fructificarea acestora. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În continuare. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. B . pe de alt\ parte. În acest scop. La acest sistem.

în serii. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Tabelul 11. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. iar `n al doilea rând.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.6 34 30 26 22 5. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. câte patru fructe. atât în sol.13). Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. f\r\ oscila]ii. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. STAN. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. cât [i în aerul serei. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). în sensul c\. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. N.9 5. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.1 4. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Un fruct.5 216 .14). care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. atunci acestea se epuizeaz\.4 5. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. o plant\ poate produce 40-45 fructe. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. cât [i a fructelor. are nevoie de 18-21 zile. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.3 3. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9.2 7. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.

În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 1978). 1974). Fertilizarea se face. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. CaO-1564/-kg/ha. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor.15). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.a. Ca urmare. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. P2O5-852/192 kg/ha. 217 . s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. de asemenea./ha. [i a celor din zonele învecinate. astfel încât s\ asigure 30 mg N. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. imediat dup\ începerea fructific\rii. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. 150 mg K2O. prelunge[te perioada de fructificare. atât în interiorul balotului.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. MgO-86/16 kg/ha. pe baza analizelor de laborator.. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu.. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. Este bine ca. 120 mg P2O5. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978). la începutul vegeta]iei. 1978). K2O-1010/412 kg/ha. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11.

9). b.0-6. N. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.5 6.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. În cazul când se practic\ acest ciclu. strâmbate.5-7. cultura se face obi[nuit. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. strâmbe. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Pentru m\rirea produc]iei. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).5 6. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.0 2. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.2-3. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. folosind r\sad de 30-35 zile.N. STAN.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. deformate. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. tot pe calit\]i.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. a fost dezinfectat pe cale termic\.0 6. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.8-7.8-7. La aducerea în alee. MUNTEANU Tabelul 11. direct pe solul serei. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. spongios. r\niri mecanice etc. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5-3. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 6. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. în prealabil. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.6). cu urme de îmboln\viri. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. într-un sol care. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. conform solicit\rilor beneficiarului. 218 .

K. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. bilonatul plantelor. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Produc]ia este de 60-70t/ha.3). Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. se încorporeaz\ în sol. conopid\ (tabelul 11. irigarea pe brazde sau prin aspersiune.P.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). concomitent. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. conducerea plantelor vertical prin palisare. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. varz\.. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. [i colab. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 .) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.6. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. odat\ cu desfiin]area culturii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. c. 11. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.1. în concentra]ie de 10%). ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.3% plus Captadin 0. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.9). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. r\sadul se va produce tot în aceste sere. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. 1981). mobilizarea solului [i.

70 între rânduri [i 55 cm pe rând. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. realizându-se 50-60 t/ha. La culturile din ad\posturile joase. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. N. vertical. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În solariile bloc. pra[ile. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. sem\natul de devanseaz\. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000 plante la ha. mulcirea cu mrani]\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. STAN.80 m între rândurile din band\.4. la început.6. În solariile tunel.96 m în cele bloc. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.N.7 plante/m2. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1.40 m în solariile tunel [i 0. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). 11. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. apoi. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. iar plantarea la 1-10 martie.1. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. mai des [i cu norme mai mari. revenind 22. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.85 m între benzi [i 0. iar pe rând la 35 cm. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.000 plante/ha. când se desfiin]eaz\ cultura. moderat. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. 220 . Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). udatul. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. în strat de 4-5 cm grosime. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). plantarea se face în rânduri simple. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. revenind 24. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. la distan]a de 0. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. tip tunel. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. pe un singur rând. 1:10).

de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 221 .8). mai sub]ire ca la castrave]i. Iran. acoperit\ cu peri fini [i de[i.. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Iordania. Asia Central\ [i China (Jukovski. când au gust. 11. 1950).LEGUMICULTUR| II 11. În prezent. ]\rile balcanice [i în America. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. 11. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. formând tulpini de ordinul I. Tulpina este erbacee.2. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). dulce]uri. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\.2. atingând paralela 470. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 1974).3. târâtoare. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.2. ]\rile mediteraneene. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Se ramific\ puternic. în culturi ad\postite. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.1. China. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi.000 ha. salate de fructe etc. marmelad\. ajungând pân\ la 12-14%. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. aproape cilindric\. sucuri. Este mult cultivat în India. vitaminele B1 [i B2). Rusia. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Semin]ele con]in circa 25% ulei. fiind mai s\rac decât la castravete.2. La noi se cultiv\ pe circa 2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. 11.2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.500-3.

cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Între înflorirea primelor flori femele. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.8 . uneori longitudinal costat.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.17). pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. de culoare alb\. galben\.16). pân\ la începutul recolt\rilor. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. palmate sau reniforme. frunze. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. În perioada de fructificare. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Polenizarea este alogam\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. de form\ ovoid\. florile [i cârceii. Fructul este o melonid\ (peponid\). acoperite cu peri[ori fini. 1979). 81. crocant\ sau fondant\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. cu o produc]ie de 22 t/ha. lung pe]iolate. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. la cultura de ser\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. 13.N. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Astfel.1 P. 11. N.8 K. Deci. cre[te consumul de potasiu. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. portocalie sau verde. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Fructele costate se numesc cantalupi. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.2 N. 222 . 11. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.2. entomofil\. 10.4.5 Mg (tabelul 11. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. STAN. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. elipsoidal\.

60 13.30 60.. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.10 K 2.25 2. nisipo-lutoase). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. 223 .34 10.20 P 0.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.40 81.90 8. semitimpurii (75-85 zile). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.80 27. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.40 10.60 13.00 78. Suport\ mai u[or seceta. profunde [i ferite de vânturi.53 S.60 26. Apa Lumina Tabelul 11.80 Mg 0. semitârzii (85-100 zile).în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.30 2. În solurile pe care se cultiv\. în compara]ie cu castravetele.34 4.18). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. 11. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.7.58 12.5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).00 61. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.14 5. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. cât [i târzii (peste 100 zile).

MUNTEANU 224 .N. STAN. N.

6.2x35 kg/ha. apoi la 5-8 frunze (l\starii).2. în sere. timp de câteva zile. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .000 plante la ha (fig. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.2. mulcirea solului.6. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.6 ore). Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. rezultând în final o densitate de 20.18 ore). R\ritul plantelor pe rând se face manual.1.3x35 kg/ha [i K2O . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. calitativ superioare.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11. 225 . Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.9 .9). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.000-24. 11. cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Fig. 11.

Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere.N. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.19). în mod obligatoriu.2. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Este necesar ca permanent. 11. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. rezultând o densitate de 20. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. temperatura se va men]ine la 18-190C. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Pe timp noros. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. pe fiecare m2 substrat de cultur\. apoi cre[te pân\ la 90%.2. STAN. apoi. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Se recomand\ ca. în zilele însorite. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. N.6. în mod normal. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). trebuie s\ fie de 24260C. utilizând r\sad de 4550 zile. intensificarea aromei specifice etc. în func]ie de luminozitate. în primele 10 zile de la plantare. aceasta va fi de 20-220C. La soiurile târzii. În general.000 plante la ha. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. utilizându-se 2l/plant\). plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. cultura nu se ud\. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. înmuierea zonei pistilare. apoi (în perioada de fructificare). 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Temperatura din aer. temperatura se va ridica la 28-300C. 226 . Noaptea (în perioada de cre[tere). în prima lun\ de la plantare. va fi de 23-250C. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. cultura.

Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Astfel. Turkestan. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. sub form\ de “V”.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. dar fructele sunt mici. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.3. se ob]in fructe mari. de calitate superioar\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.a. ciupindu-se dup\ o frunz\. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.6. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Ogen etc. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Produc]ia este de 20-30 t/ha. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. produc]ia fiind timpurie. 227 . În plin proces de maturare a fructelor. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). când temperatura în sol dep\[e[te 120C. 3-4 fructe pe bolt\.. Galia F1. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. H-25. direct în ghivece. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.2. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze.. 11. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 1980). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.

2.p.5 – 1.1. STAN. acizi organici (0. Dintre lucr\rile de îngrijire. calciu – 7 mg. 11.000 plante la ha. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. s\ruri minerale de: potasiu – 2.9. 228 . în func]ie de vigoarea plantei. dar desimea poate fi sporit\ la 20.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. 11. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.5 mg/100 g s. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. iar în cel tip bloc. fier – 0. C. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.8-5.3. Fructele con]in: 89-90% ap\. carotenoide (0. B2. zaharuri (6-8%).6% glucoz\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.9 % zaharoz\. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. la 100 g substan]\ proasp\t\. fiind indicat în tratarea litiazei renale. C(4.6.000 plante/ha).5%).4. proteine (0. în solariile de tip tunel (5. vitaminele A. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Butnariu [i colab. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. B6. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. B5. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.2 mg. fin [i pl\cut. B1.5 – 4. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.).5 mg. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.500 plante/ha).) sin.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.3 mg/100 g). cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.2 %). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. 3. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. N. lipide (0. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. de regul\. 1992). PP.3.1.6 % fructoz\ [i 0. 1978).N. 1-2% celuloz\. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. 1984. câte un fruct.2 %).40 m l\]ime). Înainte de maturizare. se folosesc la prepararea mur\turilor.. din care: 1. distan]a dintre rânduri este de 1. În continuare. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. fosfor – 12 mg. Astfel. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. se las\ pe fiecare l\star.6 – 2.

pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.H.11.. Italia – 32778 kg/ha. într-o lucrare publicat\ la Neapole.3. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Pepenele galben este o plant\ monoic\. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Grecia – 40.10).LEGUMICULTUR| II 11. Florile mascule apar. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. indieni [i chinezi. Fig.773 kg/ha.3.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. profund divizate sau pu]in lobate. Frunzele sunt mari. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. 1950).000 kg/ha. În prezent. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Cipru –50. pubescent\. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.000 kg/ha.2. erbacee. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Florile sunt unisexuate. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. 1999). Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. 11. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.000 kg/ha. mai 229 . 11.10 . Spania – 37. de unde a trecut la arabi.000 ha.3. per[i. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.409.

11. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Dr. MUNTEANU ales. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. culoare [i calitate diferite. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. N. De[i este o plant\ de zi scurt\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Charleston Gray) (tabelul 11. 230 . Miezul este de culoare alb\. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. 11. De D\buleni. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.3. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. aproape plate.2). portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.5. cre[terea este încetinit\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Semin]ele sunt mari. semitimpurii (Dochi]a). turtite. bine drenate [i structurate. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). diferit colorate. ovale. STAN. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.6. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Fa]\ de lumin\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor.3. galben\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.3.N. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. pentru produc]ii foarte timpurii. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. cu tegumentul tare. în func]ie de soi. mai rar. pe tulpina principal\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Timpuriu de Canada). matur\rii [i calit\]ii fructelor. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). de form\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.20) 11.4. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. semitârzii (De Mini[. În anii foarte seceto[i.

LEGUMICULTUR| II 231 .

N. nivelarea de între]inere. r\ritul. la adâncimea de 3–4 cm. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. fertilizarea fazial\. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. STAN. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. mu[uroitul. Dac\ terenul nu s-a modelat. în sistemul gospod\resc. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11) cu SPC-6. pe suprafe]e mai mici.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. pe intervalele 232 . manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.11 . În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.000 plante/ha. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. asigurând o densitate de 12. 11. Acestea sunt: pra[ilele repetate. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).N.5 m. 11. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. cu cultivatorul.000-14. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Prim\vara pân\ la sem\nat. Toamna se efectueaz\: discuirea. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). când în sol se realizeaz\ 14-150C. Fig. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.

se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.5-7. e[alonat în perioada iulie-septembrie. pân\ când plantele acoper\ solul.2. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. din loc în loc. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. pe timp r\coros. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Ungaria. var. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. C 8-30).10.03-0. pe nodurile tulpinilor. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. fier 0. dovlecei umplu]i.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Peru) [i Asia Mic\. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). iar dup\ al]ii din Africa.05-0.08. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. cupru 0. B1 0. dup\ unii autori.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Odat\ cu pr\[itul manual.4. sufleuri. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. cu 350–400 m3 ap\/ha.2. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. 11. 233 . budinci etc. f\r\ a deranja vrejul.06. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. 11. singure sau în amestec cu alte legume. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. hidra]i de carbon 6.7%. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. din America Central\ (Mexic.) [i în industria conservelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. zinc 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Recoltarea se face diminea]a.1. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.4. fosfor 60.1. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. pân\ la m\rimea maxim\. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. de unde s-a r\spândit în Europa. mânc\ruri de dovlecei.3%. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. B2 0. dovlecei pane.4. gr\simi 0.

care formeaz\ tufe compacte (fig.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. în cultur\.4.3. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11. de peste un metru lungime. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. bine afânate.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. R\d\cina este pivotant\. iar coaja se îngroa[\.12). Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. în anumite condi]ii. apoi devine a]oas\ [i tare. Pulpa fructului este fraged\. acoperite cu peri aspri. STAN. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. rezist\ bine la secet\. 11. Soiuri În ]ara noastr\. Frunzele sunt mari. mari. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. cu pH neutru. lung pe]iolate.4.N.5. suculent\. palmat lobate. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. 11.21). deoarece are un sistem radicular mai profund. N. de culoare galben\. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. 234 . 11. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.4. anual\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. culoarea variind în func]ie de soi. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului.12 .

LEGUMICULTUR| II 235 .

6. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.1. pentru 236 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. N. 11. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.. [i K2O 25 kg/ha s.13). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.4. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. cu N 25 kg/ha s. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.13 . STAN. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).a.N. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).6. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). dar se poate cultiva [i prin r\saduri. 11.4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. care sunt [i mai productive. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.a. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).

5. La noi în ]ar\.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 11.U. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Fructele. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. 20–35 mg/100 g vitamina C. Institutul pentru Resurse Genetice. 11.7-0. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 11. 1.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.6. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 1980).2. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.a. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.). protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.2. 0. se umplu cu zacusc\.5. De asemenea. 1980). fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. iar dup\ al]ii. atunci când este nevoie.A.4.35 mg/100 g provitamina A [. proaspete [i conservate.1. 1980). 237 . Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. polenizarea se face artificial. 3. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Fran]a. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. În perioada când nu zboar\ insectele. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.5. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.. Italia [i Rusia. dup\ unii autori. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. din Africa (Ceau[escu [i colab.4–5% hidra]i de carbon. fiind foarte perisabile. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. (Bajurianu [i }urcanu. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.

dup\ care devine alb-cenu[ie.Dovlecelul patison: 1 . STAN. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. frunzele sunt tri. 11. MUNTEANU 11. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. cu marginile canelate [i rotunjite. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].detaliu fruct 11. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.3. Culoarea fructelor este albverzuie. o parte de forma unei calote (semisfere). Ca [i dovlecelul comun. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).5. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. 238 .4. Acesta are o form\ discoidal\. irigarea culturii este obligatorie.14 . în aceast\ perioad\. N. 2 . când fructele sunt tinere. 11. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.plant\ cu frunze. De aceea. peste care se suprapune.sau pentalobate. cu marginile u[or marcate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. în partea superioar\ a fructului. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Fig.N. flori [i fructe. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. la maturitate fiziologic\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.14).5.

la 3-4 cm adâncime. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Soiul Comun este timpuriu.5. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. se mai întâlnesc în unele colec]ii. împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. 11.LEGUMICULTUR| II 11. în form\ de turban. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate.5. În afara soiului aflat oficial în cultur\. 1998). începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. cu 8–10 muchii proeminente. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. de culoare verde–albicioas\. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cu o vârst\ de 25–30 zile. Fructul este tipic. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). 239 . cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. denumit Comun. cu un diametru de 8–10 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad.6.

New York. BODEA. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Bucure[ti.R.. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Agron. BECEANU. S.S. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. N. Lucr. 30. IV. B|LA{A. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. RADU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. FOURY. CEAU{ESCU. C. Bucure[ti. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite.. STAN. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. J. B. Bucure[ti. Londres. vol. U. CHICHEA. PETRESCU. Via [i Livada nr. M. Agron. Seria Horticultur\. D. (1992) – Legumicultur\. D. M. [t. 240 . R. Paris. H.S. BAJURIANU. BECKER-DILLINGEN. Berlin.F. STAN.L. SAVI}CHI. I. Ia[i. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. P. vol. Editura Grand. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. The Avi Publishing Company Inc. CL. Bucure[ti. RUXANDRA. N. Tec Doc – Lavoisier.. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. N. B. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. (1994) – Production légumières tome 2. (1974) – Fitotehnie. G. J. VOICAN. V. M. 33.3. M. BASSET. I. GH. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. CEAU{ESCU. Bucure[ti. RADU. 12. CL. POPESCU. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.A.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. B. Bucure[ti.. N. PELAGHIA. SAVI}CHI. Inst. V. P... COBÂLA{. FLORESCU. Editura Ceres. INDREA. BUTNARIU. GR. (1991) – Varza pentru frunze – origine. C. nr. Gr\dina. Univ..N.. vol. Ia[i. I. COBÂLA{. STAN.. BÎLTEANU. A. D. COBÂLA{. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Bucure[ti.C. CHAUX.. I... Lucr.. Bucure[ti. Analele I. CHILOM. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1973) – Legumicultura. Seria Horticultur\.. Connecticut. Chi[in\u. GR. [t. }URCANU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BECEANU. BERINDEI. CIOFU. Editura Academiei R. 3.

GH.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. MARIA. vol. Bucure[ti. GHENKOV.H.A. VASILESCU.. STOIAN. I. D. SCURTU. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.L.B. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. [t. VIDRA – S.C.F. Cerc. – S. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. GHERGHI.C. I.F.F. CTIFL – Invuflec. I. Artprint.V. PL|M|DEAL|. Bucure[ti..P. GH.N. Artprint. LÖBL. LE BOUHEC. [t. MAIER. M|NESCU. Bucure[ti. J. IANO{I. IV. R|DOI.. I. Bucure[ti. D. Z|GREAN. Trecut. BUZ|U (1980) ..C. – Memorator horti-viticol. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. E. [i colab. Zemisdat. IORD|CHESCU. Bucure[ti. ROMAN.. RO{U. N. (1969) – Cultura legumelor.C. Bucure[ti. (1961) – Cultura legumelor.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. I. [i colab. V. BERINDEI. Patronatul Horticultorilor din România. VLAD. MURTAZOV.A. Editura Agro-silvic\. D. Artprint.P. BOSE{AN. DR|GU}.C. vol. Bucure[ti. B. DUMITRESCU. I. POPESCU. (1972) – Culturi for]ate de legume. COSTACHE. L|C|TU{. I. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.. nr. 3.. 241 . M. I. M.. L.I.V. PER{UNARU. Editura Ceres.. A.Tehnologia culturii legumelor în solarii. în Moldova. Bucure[ti. A.. Redac]ia revistelor agricole. MAIER.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. IANO{I. MAIER.C.F. (1998) – Producerea legumelor. Lucr\ri [tiin]ifice I... DI}U.. Bucure[ti. (1997) – Memorator Horti-Viticol. M. I.. Lucr. TR. 2. (1997) – Cultura cartofului. vol. vol. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.C. GL|MAN. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. RUXANDRA.. I... [i colab. Patronatul Horticultorilor din România. D. D.L. MINKOV. I..L. V..Tehnologia culturii legumelor în solarii. M. L|C|TU{.. Sofia.. M. Lucr. – S. C. GL|MAN. LÖBL.L. E..L. JILCU. T.. Paris. I. – COORD.. I. Bucure[ti. BUZ|U (1978) . Editura Agro-silvic\.P. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. B. Ia[i.L. OLGA. IORD|CHESCU. Bucure[ti. V. Bucure[ti.C. G. T. Bucure[ti. GH.A. MUNTEANU. V. S. agron. 2.A. Editura Agro-silvic\. prezent [i viitor. BAICU. M.H.L.A. MANOLACHE. În: Gl\man [i colab.C. DUMITRESCU. DI}U.I. VII.

RADU. Tez\ de doctorat.N..C.. N. SAVI}CHI. I. P. MUNTEANU MARINESCU. N. Cercet. Bucure[ti. R. Ia[i. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. Chi[in\u. I.. P. Ia[i. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. N. 17. Bucure[ti. J. A. În Moldova.L. Technical Bull. Agron. Tez\ de doctorat. 2. {I STOENESCU. agron.C. capitata. SAVI}CHI. N. M. T. Ia[i. Ia[i. 4. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. COSTACHE. 1. No. în jude]ul Ia[i. Ia[i.. T|TARU. N. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (2000) – Legumicultura. Bucure[ti. AVRDC. în Moldova. Centrul de multiplicare Inst. P. OPENA. L. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. P. II. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. G. (1968) – Castrave]ii. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. POPLÃCINEL. SINGUREANU. vol. GH. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var... GR. PATRON. I. Agr. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. nr. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. POPESCU. STAN. V. Inst. Tez\ de doctorat. ANDRIESCU. Bucure[ti. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. SINGUREANU. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. MUNTEANU. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. KUO.) D. SAVI}CHI. MUNTEANU. MUNTEANU. MIHALACHE. M. vol. Analele I. (1986) – Bolile plantelor legumicole. STAN.. G. Leonard Hill. agron. MUNTEANU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Bucure[ti. (1969) – Cole Crops.. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. 242 . Editura Universitas. STOIAN. YOON. Agron. Editura Agro-silvic\.. ATANASIU. SAVI}CHI. (1992) – Legumicultura. Ia[i. M. Editura Ceres. Cercet. N. I.. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. vol. P. NIEUWHOF. Bucure[ti. SAVI}CHI. în Moldova. Centrul de multiplicare Inst. I. Editura Ceres. 1. [i colab. C. Cercet.. MIHU. în Moldova. GR.. 3. Bucure[ti. Editura Ceres. Bucure[ti. Taiwan. 4. agron. N. STAN. STAN. 2. London. Cerc. vol. N. forma alb\ (lam. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Buletin informativ nr. 2.. vol.F. nr. SINGUREANU. ICLF Vidra.. N. vol. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. I. PANAIT. Agron.

V. VÂLCEANU. Wageningen. 3..LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. L|C|TU{. JUCOVSKY. C. Analele I.F. G.. Bucure[ti. Editura Ceres. GH.. VOICAN. Bucure[ti. ANDRONICESCU. Bucure[ti.L. C. A. M. Editura Ceres. M. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. M. VI.C. vol. V.. TOMA. Editura Ceres. Bucure[ti. PERCIALI... nr. VOINEA. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VOICAN. VOINEA. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. D. ZEVEN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. V. Editura Ceres. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. M. ZANOSCHI. Editura Ceres. (1984) – R\sadni]e [i solarii. Bucure[ti. D. GIREAD|. P. 243 .

: 032-218300.05.2001 2001. Sadoveanu nr. 3 PRINTED IN ROMANIA . 3 Tel. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Sadoveanu. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Aleea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful