Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

....................... Soiuri ...............................5..................................2....6................................ 33 7......... Particularit\]i botanice [i biologice........... 54 8........................................................................... 88 8.. Importan]a culturii........................ 52 8. 93 4 ..........................3...1............ 84 8. 39 7.....6.............5............................ Soiuri........ 87 8.6.. 80 8... Cultura cepei prin r\sad .............................1......................................................................................... 80 8.......................................6.........3.............5.......3.......................................2..3.................................6....................2....5..........1................3. 90 8.6........................................................................2... Importan]a culturii..4..... Cultura cepei verzi (stufat)....... Usturoiul comun ....6.................. Prazul .... Originea [i aria de r\spândire...... N...... 32 7.......................................2....................3........... Originea [i aria de r\spândire.... Tehnologia de cultivare.........2....3........................ Rela]iile cu factorii de mediu .............................................6.............. 88 8................................4.................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..............2...........................................6..... Cultura prin r\sad... 37 7..............1..........................................5.................N........ 81 8.................................6...........6... 48 8...1..........Cultura ridichilor de lun\ ................1....1........ Tehnologia de cultivare.. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ..4..................... Cultura prin sem\nat direct....................3..........5... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 39 7................................ 33 7...............................6................. 40 7. Cultura cepei prin arpagic ...5...........6........................ Originea [i aria de r\spândire............2......................................... 60 8.... Tehnologia de cultivare.. Soiuri.......................... 84 8....... Importan]a culturii.... STAN....1...........3...............................4....2..... Sfecla ro[ie ..................................6................6......1................. 39 7..........................4.................... 89 8.....3................. 47 8..................1...6................................3.. MUNTEANU 7....3...1................5....1... Soiuri.....6...........................4.................. 41 7..........6... 48 8..2..5............. 82 8..........5............... 87 8................ 54 8... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ................. 73 8....................1................ 33 7........6.............2..........2...................... Tehnologia de cultivare. 76 8. 90 8...... Originea [i aria de r\spândire........ 46 8..1.............................................................. 42 7....................... Particularit\]i botanice [i biologice........ Rela]iile cu factorii de mediu ............... Particularit\]i botanice [i biologice. 47 8... 54 8.... Ceapa comun\ ....................................1....1.2..... Tehnologia de cultivare............. Soiuri.............2............ Particularit\]i botanice [i biologice.........3......... Rela]iile cu factorii de mediu ..............1.. 83 8................................... Importan]a culturii..3......1................6.................................... 91 8.........

.... 118 10.....2...3.................................... Cultura de var\................. Soiuri.......................................................1.....4........................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ...................5..........1..........1.......6.................. Usturoiul de Egipt ................................1.. 145 10........ Particularit\]i botanice [i biologice...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice...1.......................... 122 10................. 102 9...... 146 10.......................1................. 117 10...... 100 9.. 94 8............................................................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice..............................4......... 115 10.........................2............ Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..1............ 137 10........... 115 10........6.....2................... Batatul .1........................................4...... Cartoful timpuriu.1.............. 98 9........ 120 10.6..............6. 105 9....4.. 98 9.................................. Cultura târzie (de toamn\) ..3...........1......... Varza ro[ie ...... Importan]a culturii............ Ceapa de iarn\ sau de tuns ......... Rela]iile cu factorii de mediu . 145 10.....................6..... Importan]a culturii...5.........2.....1........... Originea [i aria de r\spândire...... Particularit\]i botanice [i biologice.....1.............1.............................................. 132 10.1..... 99 9...............1....... 95 8........................................6....... Soiuri............................. 110 9.............................2.................................................. 145 10......2....................................................... Alte plante legumicole din grupa cepei................. 95 8................ 146 10......... Cultura în teren neprotejat........2. Ceapa e[alota....1....2.1........ Tehnologia de cultivare................................................ 98 9.............6....1..LEGUMICULTUR| II 8......................6................4..1.......... 146 5 ...............................................................2...........................2....................................1. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ..........1...................2............2....6.......1......................................... Cultura timpurie în teren neprotejat .............. Originea [i aria de r\spândire.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...... 135 10...........3...... 145 10... 116 10.................................5... Tehnologia de cultivare.... Tehnologia de cultivare.. Importan]a culturii.....3...4.......................... 138 10.. Ceapa de Egipt ................1.......4............5................ 105 9.1.................. Particularit\]i botanice [i biologice................................... 122 10................1....1............2............4..................4.. 115 10................................... Cultura prin sem\nat direct în câmp ......... Ceapa m\rg\ritar.1...... 96 8...2.........4................... Soiuri.........3....... Rela]iile cu factorii de mediu ..........6............. 105 9........................ Originea [i aria de r\spândire..........4.................... 96 8........................5.......................................................

7......................... Soiuri..............4... MUNTEANU 10....2...5........ 149 10..................................... 177 10.....................6............................8.........1.............. Rela]iile cu factorii de mediu .........3............... Varza pentru frunze........ Soiuri................ Cultura timpurie în teren neprotejat ..5......6..........5.................................. Importanta culturii..3...............6..........................8.. 169 10......................................................... STAN................... Tehnologia de cultivare...............2......3................... Cultura târzie......2...........6.....................................................6.......5..............................7................................................5....7.............. 151 10............. Importan]a culturii...............2..1. Particularit\]i botanice [i biologice... 175 10...... Rela]iile cu factorii de mediu ................................ Particularit\]i botanice [i biologice........4..............................5.. Varza de Bruxelles .............. N.......3..................1.......................................5............... Originea [i aria de r\spândire...............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....4...................... 153 10..... 148 10.....4..7....4....................................................1.... 153 10.................N.4.........3......4. 156 10. Cultura timpurie ................ Originea [i aria de r\spândire.... Originea [i aria de r\spândire........... 172 10............................................................................4...................................... 174 10.........4...................................... 159 10...............1............6.. 153 10................7........... Gulia ....... Particularit\]i botanice [i biologice........... 151 10................ Tehnologia de cultivare................1........... 157 10...7............. 155 10.......3. 176 10............. 178 6 ............................................. Importan]a culturii..........6.. 155 10. 149 10.............. Rela]iile cu factorii de mediu ......... Importan]a culturii...7...................... 157 10...... Originea [i aria de r\spândire............5....3........ 151 10.... 148 10....................... Originea [i aria de r\spândire................................. Rela]iile cu factorii de mediu . Soiuri. 178 10.....2....7................. Tehnologia de cultivare... 174 10.................. Varza crea]\............. Soiuri. 174 10..........5.........................3........3............ Importan]a culturii.................6...................................................6......................................... 174 10... 157 10....................6......................6....2..........................2...................3.................6...4.1...............................4..................4.... Particularit\]i botanice [i biologice........ 176 10.....5........... Broccoli............ 163 10........................... Originea [i aria de r\spândire.. 163 10....................6. Cultura în ser\ ...6.6.... 163 10...... 159 10.................. Particularit\]i botanice [i biologice..........1......... 152 10...............6.. 148 10...... 151 10.....................................................6........... 148 10.. Tehnologia de cultivare........7........4..... 178 10..............5......................5.3................. Cultura târzie......6................. Rela]iile cu factorii de mediu .........6.................................. 158 10........6.......................... 161 10............. 176 10..............8.........6.....2................ 150 10.................................. 167 10.............................................................................................6...... Importan]a culturii................................... Conopida ................................................... 158 10...........3..... Soiuri................ Tehnologia de cultivare............

.....1........................ 194 11................................ Cultura în sere ....6......... 208 11..... Originea [i aria de r\spândire................. Tehnologia de cultivare..................4.. Particularit\]i botanice [i biologice........... Pepenele galben ...... 194 11............................6...LEGUMICULTUR| II 10.....................2.......... 183 10..6........... Soiuri.....6........... 189 10...............9.................................................. Varza chinezeasc\ ..... Importan]a culturii.......6..........6...... Soiuri.. 180 10...............1...2.....5.......1...8.............. 223 11............8. 188 10.............4......... Cultura timpurie .............................. Particularit\]i botanice [i biologice. 221 11........... Cultura târzie (de toamn\) ...... Cultura în teren neprotejat....1.....1..................1................ 188 10............................... Importan]a culturii........................... Cultura târzie...................9.......6..............2...........1................................2..................3....................................4.......6....................9.4............ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ........3.....4...................................1.......... 188 10.... 191 10............................. 225 11......... Particularit\]i botanice [i biologice.......1........................4.................................... 190 10.........................6....................................1.....2... 200 11..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...5.....................................2.. 191 10...1......................3.................. 198 11......... 195 11. Importan]a culturii..................................3.... Cultura în sere ...... Tehnologia de cultivare.9.....2..................1................2........... 219 11......6.....4............ 180 10........3. Particularit\]i botanice [i biologice.. 180 10..........9.............................................1.......2.. 202 11...............................................2..8... 200 11..............2..............6....... 221 11...........................................................6............................ 228 7 ........ Cultura în câmp..........................3.......... 194 11.....2........... Cultura timpurie ...9.......2.................... Cultura în sere ............. Rela]iile cu factorii de mediu ......... Soiuri ...................................8..... Soiuri....2.............9......................6...1....................................8.. 196 11.....1. Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... 180 10...... 190 10.2..8.. Tehnologia de cultivare...........................6...........8.....9.... 225 11...........................................6......................1......... Tehnologia de cultivare................................................2.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..................... 226 11.......................... Cultura în r\sadni]e..8......... 221 11..... Originea [i aria de r\spândire....................................9.. Rela]iile cu factorii de mediu ........ 222 11.................................1........6.. 220 11.................3. Rela]iile cu factorii de mediu ........2........... Rela]iile cu factorii de mediu ..... 221 11.................. 184 10.......................6................................2....5........ Castravetele ........ Cultura în r\sadni]e...... 186 10........ Originea [i aria de r\spândire..................................6........ 227 11..5..........1............... 179 10.................

STAN..... 236 11.............................................. Rela]iile cu factorii de mediu ....5.... 230 11.................... 239 11. 233 11...6............. Rela]iile cu factorii de mediu .... 229 11..4..1.....4..... 234 11.....3.................. 237 11..............................3..................................................5......................................1........ Importan]a culturii...................... Tehnologia de cultivare......... 233 11............ Originea [i aria de r\spândire. 228 11.... Pepenele verde .....................................................................3........ 237 11............................5.......5.....6................................................................ Soiuri.............. 234 11.....5. Tehnologia de cultivare..................2.. 237 11..... 236 11................................ 230 11. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........... 228 11. 229 11.3.......................4..........2....... Originea [i aria de r\spândire............................. Soiuri.N.................1.3..... 230 11......5.................6......... Rela]iile cu factorii de mediu .........2....4..... Cultura în câmp...............5....................... MUNTEANU 11..................4.......................4............4.....4.................... 240 8 ................................................................3......... Importan]a culturii ........... 233 11...................................................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ............................ 237 11...5.....3.....................3.....6..........................5................... Soiuri .....3.....4.................... Originea [i aria de r\spândire....................................... Dovlecelul comun............................3 Particularit\]i botanice [i biologice............. 238 11.........4. 238 11............... Importan]a culturii.................... Tehnologia de cultivare.............4.2...... Particularit\]i botanice [i biologice.................................. Particularit\]i botanice [i biologice..................6......... 234 11.............4.1...5..... Dovlecelul patison..... N...............................

suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Transilvania. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. faţă de umiditatea solului şi de lumină. 1993). bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. pătrunjelul pentru rădăcini. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. deoarece. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. solul trebuie să fie uşor. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). păstârnacul. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. afânat. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. În România. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul.. 9 . 1993). mai ales în primele faze de creştere. În general. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. lemnos şi liberian. a substanţelor de rezervă. şi colab. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. pretenţioase. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. precum şi în Moldova. care sunt anuale (Butnariu H. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ţelinei. în special glucide. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului.

.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.9 mg /100 g substanţă proaspătă. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.1.14%. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.4.1. mediterraneus şi japonicus). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. în special Daucus carota L. sub formă deshidratată.2. 7. 1985). Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. În prezent.a. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. H.52 %. Mari cultivatoare sunt: SUA.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Morcovul a fost luat în cultură în sec. cilicicus. X d. cv.1. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. Ca – 0.. morcovul se cultivă în toate judeţele. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. sativus (Alef. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. 7.35%. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. flori şi fructe (fig. Prin încrucişarea ssp. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.N. predominând formele de culoare violacee.39 %. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.44%. ghiveciuri etc. în acest mod. zaharuri 6. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. N. bienală. 1985). Japonia ş. al XVIII-lea.89%. prin Spania. acestea mai conţin vitaminele B1. ciorbe. citat de Zanoschi. STAN. supe. carota s-au format subspeciile syriacus.1. de conserve şi sucuri. proteine 1. 10 .. La noi în ţară.1. Italia şi Grecia.1). în stare crudă (salată). Mg – 0. K.3. în Iran (Banga. celuloză 1. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. 1984). Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. MUNTEANU 7. albă şi galbenă. syriacus. carotenoide 8. 7. P-0. iar în anul al doilea tulpini florifere. subsp. sativus (Hoffm) Arc. acid ascorbic 3. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Anglia.). japonicus. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. MORCOVUL Daucus carota L.3%. B2 şi substanţele minerale: Na-1.. Franţa. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. pe soluri uşoare sau mijlocii.79%. China. Pe lângă cele menţionate.

Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. Tulpina floriferă. 7. impropriu numit sămânţă. Atât tulpina principală.rădăcină soi valoros. cu polenizare alogamă. fistuloasă şi înaltă de 1. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. zigomorfe. este ramificată.5 m. uneori cu nuanţe rozacee. care se formează în al doilea an.frunză.cele superioare.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. peţiolate .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. 7. hermafrodite. aspru păroasă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. Fructul.Morcovul: a . d .2 – 1. albe. penat-fidate.1 . b .cele bazale şi sesile . de culoare roşieportocalie. mărimea şi culoarea. de calitate superioară. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). 11 ..LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. striată.2. c . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. schimbându-şi treptat forma. este o pseudoachenă. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.2 . 1973) sterile). rar Fig. cu cilindrul central redus Fig. 1985). La circa 35– 40 zile de la răsărire.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. entomofilă. cu flori mici. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. iar unele rădăcini până la 2 m. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. pentamere. de plantă sălbatică. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. de lungime mijlocie. costate şi cu ţepi. cilindrică.

cu pH-ul 6. Pe solurile grele. mai ales în primele faze de creştere.5–7. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. permeabile. profunde. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. morcovul are cerinţe ridicate. N. Primo F1. Hytop F1. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. se formează rădăcini diforme sau ramificate.5. mai ales pe solurile uşoare. durează 36–70 zile. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. se poate produce o vernalizare prematură. 12 . 7. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). bine afânate. MUNTEANU 7. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice.1. Faţă de umiditate. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.5. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Nanco F1 etc. Presto F1.N. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.1) . STAN. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). bogate în humus (4-5%). producţie mare – până la 70 t/ha etc.1. tasate. iar cea optimă de 20-250C. Dacă primăvara este rece. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Insuficienţa luminii. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.4. Faţă de lumină. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. timpurii (80110 zile). semitimpurii (110–130 zile). sărace sau cu exces de azot. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. în funcţie de soi. În timpul îngroşării rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

bulboasele şi varza. Primăvara. imediat ce se poate intra pe teren. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. recoltate în iunie – iulie. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). MUNTEANU 7. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.2. industrializării sau păstrării peste iarnă.7). 7. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. cucurbitaceele. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.5 l 6l 6l 1. ceapă verde.5 kg 1.N. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. culturi furajere pentru masă verde (secară. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Tabelul 7.6.5 kg 1.5 l 1.5 kg 1. pré – preemergent. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Lucrările de pregătire a terenului.2).5 l 6l 6l 1. N. Locul în asolament. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. iar culturile timpurii de morcov.5 Fusilade S 12. conopidă. La pregătirea terenului.5 l 1. post – postemergent 14 .. producţia fiind destinată consumului de toamnă. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Toamna. STAN. spanac. fără încorporare. leguminoasele. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. borceag). 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. fasole etc. castraveţi. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.

şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în rânduri echidistante. În cazul terenului modelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. Adâncimea de semănat este de circa 2. Epoca de semănat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.).pe teren nemodelat. în benzi de câte patru rânduri 15 . folosind 4–5 kg seminţe la ha. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Dacă solul este prea afânat.pe teren modelat. 7. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Fig. c . b . Dacă solul este prea uscat. în funcţie de starea arăturii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.Scheme de semănat la morcov: a . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. se tăvălugeşte înainte de semănat. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .5 cm. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. la care s-au îndepărtat ţepii. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. pentru culturile succesive de morcov. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.3. 7. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.3 .pe teren modelat. în benzi.LEGUMICULTURĂ II Vara. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.

morcovul se recoltează în luna octombrie. STAN. după căderea primelor brume. Pentru păstrarea peste iarnă. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Lucrările de întreţinere. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. cu 600 l apă.2–1.5 kg/ha. La hibrizii F1. se erbicidează cu Afalon 1. în cazul culturilor timpurii. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). în doză de 1. Recoltarea. se face prin smulgere sau dislocare. de erbicidare. când rădăcinile au cel puţin 1–1. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. eşalonat. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. După răsărirea culturii. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Când rădăcinile ating 2–2.N. iar dacă este necesar. pir) se adaugă Fusilade. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. CSSL-9 sau A-761.5 l/ha. ceea ce permite reducerea costurilor. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. 16 . lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. se fasonează şi se sortează pe calităţi. MASTER – PLATT). N. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. în legături.3). începând cu luna iunie.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. la nevoie se udă prin aspersiune. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. şi mecanic prin prăşit şi plivit.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. % substanţă uscată Frunze 12. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). În cantităţi mai mici conţin K.4. 7.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. mg /g.p. iar cel în Fe. sylvestre). La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).4. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.) A.02 – 0. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.30 Rădăcini 11. 1984).290 0.7 20 – 35 0.5 – 25.25).N.4.W. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.s.p. organ de sinteză (tabelul 7.).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1 2.016 – 0. g Cenuşă. STAN.1. Compoziţia chimică a rădăcinilor.2. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. Primul 18 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.3.3.10. Ca.p..7 .7 .2. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Tabelul 7. g Zaharuri.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.6 – 36.2. P. ca materie primă în industria conservelor. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. A fost cultivat de greci şi romani.1 1.9 58 .5 – 3. (Bodea şi colab. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.6 . Ulei eteric.1.5 1.4 0. MUNTEANU 7. g Proteină (N x 6.2. crispum (pătrunjelul pentru frunze). la 56 mg/100 g s.2 0. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.4 . radicosum (Alef.2. 7.7 – 3.) Substanţă uscată. g Acid ascorbic.2 1. radicosum (Alef. Hill cv. N..

înaltă de 80– 150 cm. d . fiind o plantă bienală. numite mericarpe. lucioase. care la maturitate se desface în două semifructe. 7. scade producţia. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. creţe. 1973). 7. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.floarea. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . terminate cu umbele compuse. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. de culoare albverzuie. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.5) 19 . 7. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. Al doilea formează rădăcini subţiri. lung pedunculate.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.2. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.4) Tulpina floriferă. Polenizarea este entomorfilă. uneori fistuloasă. este cilindrică sau uşor muchiată. în al doilea an. putând ierna în câmp. formează. suculente. cu miros caracteristic. Florile sunt actinomorfe. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. dar rădăcinile sunt mai aromate.2. tulpinile florifere. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). grupate în umbele compuse. de culoare verde-închis. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. c . glabre.5. mici. florile şi seminţele (figura 7. pentamere. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. ramificate.4.frunza. netede sau gofrate. adânci. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. hermafrodite. reavene. cu frunze trifidate.fructul mediul exterior. Pătrunjelul. cu ramuri aproape erecte. ramificată. Fructul este o pseudodiachenă. Faţă de sol.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.

N. STAN. MUNTEANU 20 . N.

P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. sortarea şi ambalarea manuală. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. curăţarea de pământ şi frunze.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. recoltarea se face după primele brume (15. reprezentată. culturi furajere pentru masă verde). în funcţie de scopul urmărit. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În culturi succesive.8 – 10 % s. spanac. Astfel.5 kg/ha. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.11).3. Rădăcinile au gust dulce. în special. se aplică 4–5 udări. în legături.u. 7.8 – 15.5 % s. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului.LEGUMICULTURĂ II 7. hortensis Ehrh. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. pentru consum în timpul verii. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.6. ridichi de lună. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Până la introducerea în cultură a cartofului. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. locul în asolament.. seminţele să se umecteze. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Udarea culturii se face diferenţiat. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. Recoltarea se face diferenţiat.1) şi peptide (11. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). dar nu să germineze). Pentru culturile de toamnă. fertilizarea suplimentară. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.2).1. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. astfel.3.2). cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.10 – 15. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.3). de glucide (4. în funcţie de regimul de precipitaţii. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . alături de morcov. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.2. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. salată. convar. astfel.p.

Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). pubescente. 7.3. uşor gălbuie. STAN. suculentă. 7. Se cultivă în Europa. de culoare cafenie. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. 7. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 23 mg Mg. MUNTEANU (24. la 100 g s.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). America şi Australia. se găsesc: 469 mg K. 0. 0. 0. 73 mg P. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.2. slab ramificate.9 mg vitamina C. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.8 – 28. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.10 mg vitamina B1. penatsectate. cu rizoderma de culoare albă. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.5). oval – turtite. 139 mg S. Seminţele germinează la minus 2–30C. 22 . Fructele sunt pseudodiachene. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 7. uşor pubescente.p. N. cu pulpa albă sau gălbuie. înalte de 100–150 cm. iar cele mature până la minus 8–100 C. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.3. aripate. florifere. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Se păstrează foarte bine peste iarnă.3.7 mg vitamina PP. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.). Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Fig. puternic striate. Asia. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. plantele tinere rezistă până la – 50C. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. pe terenuri umede şi umbroase. Păstârnacul preferă umiditatea. 7.3. dulce şi cu miros caracteristic. dar excesul îi dăunează mult. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 51 mg Ca. săruri minerale (la 100 g s. unde creşte spontan. care le imprimă aroma caracteristică. 3 mg Na.N.p.4.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.

5.3. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 1.5 mg Fe. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. sporadic..6 mg P. proteine 0.31 mg Zn. 1975). rapaceum (Mill.p. cu rădăcini conice. dar cu unele particularităţi: .2 mg Ca. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.4. oxalic. B2.6 – 1.): 0. citric. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.p. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.se seamănă în teren modelat. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.).6. nu este indicat să se semene din toamnă.4. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. a salatelor şi pentru murături.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier..9 mg K. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. cu rădăcinile conic–alungite.p.p.2 % s. 3. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). vitaminele B1.9 mg Na. într-o măsură mai mică. convar.8 % s.u. în special.3. prin udarea culturilor.1. 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. 23 . Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.7 – 1. Recoltarea se face toamna târziu. 0.5.). În cultură. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 2. B6. iar gustul şi. 7. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 0.6) . Acestea mai conţin zaharuri 1. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.7..se menţine. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.3 % s.5 mg B.15 mg Mn etc.u. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. 29. o umiditate constantă. lipide 0.p.6). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.LEGUMICULTURĂ II 7.) Graud. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. acizi organici (malic.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). se găsesc 59. . etc). în benzi de câte trei rânduri. La 1 g s. frunzele verzi. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).8 mg SiO3. 17..

N. MUNTEANU 24 . N. STAN.

fiind considerată plantă medicinală. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. unde creşte spontan.3. 7. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. b .LEGUMICULTURĂ II Fig.) şi cea cultivată 25 . Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. Este cultivată din antichitate. 7.4.p.4.6 . secalinum Alef. convar.2.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.pe teren modelat. graveolens L. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. 1973).. pe lângă ţelina pentru rădăcini.

4. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. 7. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Polenizarea este entomofilă. ramificată. c – plant\ semincer\ hermafrodite. de culoare albă. formează o rădăcină subţire.) care. pivotantă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. datorită conţinutului lor mare în apă. N. sunt simplu penat sectate. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.7). Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. STAN. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. b – frunz\. iar cele mature la minus 7–90 C. nu poate ierna în câmp. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). dulce) (Mill.7 . amară şi necomestibilă. a – r\d\cin\ îngro[at\. înfloreşte şi fructifică (fig. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. chiar din primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. de culoare brunie. 7. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. pentamere. sunt glabre. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. 7. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. convar.4. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 26 . Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. lucioase şi de culoare verde – închis. ce se desface uşor în două mericarpe. Rozeta de frunze este înaltă. în primul an.N. graveolens L. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Pers. este striată şi ramificată. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).

tomatele. cerealele. ţelina poate fi cultivată după spanac. ardeii. 27 . Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare.6 – 1 g sămânţă la m2. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. toamna. profunde. castraveţii. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.5. sunt prezentate în tabelul 7. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. suficient de umede.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). 3 g/1 kg sămânţă. bogate în humus. 7. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. la 20 martie – 10 aprilie. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. germinează greu. Locul în asolament. Spre deosebire de morcov. Este o plantă de zi lungă. iar în solarii. atât pentru cultura în ogor propriu. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor.5–7. cât şi în cazul culturilor succesive. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. la cultura de ţelină. În cadrul culturilor succesive. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.4. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate.0. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. 7. folosind 0. care se încorporează imediat în sol. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Lucrările de pregătire a terenului se fac. ca şi în cazul culturii morcovului.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. iar pulpa devine grosieră. fiind indicată pentru culturi asociate. salată sau ridichi de lună. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie.4. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Se cultivă numai în condiţii de irigare. conopida etc. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Înainte de semănat.6. Producerea răsadurilor. varza. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. cu pH-ul 6. pentru cultura târzie. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică.

N. STAN. MUNTEANU 28 . N.

29 . de exemplu Revital 0. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . se fasonează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. 7.1 %. răsadul se sortează. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . iar rădăcinile se morcilesc. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).pe teren modelat în straturi late. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Fig. b . 7. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.8 .8). la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.

). în funcţie de scopul urmărit.p. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).9% s. P. La cultura târzie. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). B2. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).5–1 kg/ha. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. B1. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. plantele se smulg.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. valorificarea făcându-se cu frunze. în cantitate foarte mică (0. prin glucide. Pentru culturile târzii. Ca.1.). PP şi 30 . când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. 7.p.6-1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. care variază între 1. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). B6. fructoză şi zaharoză). convar. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.p. (glucoză.5.convar.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. RIDICHILE Raphanus sativus L. reprezentată.) şi proteine (0. Fe etc..p. fertilizarea fazială.N. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. mai ales.3). N. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.5. Recoltarea se face diferenţiat. Na. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). fertilizarea suplimentară se repetă. acestea se curăţă de pământ. La culturile timpurii. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. în legături. S. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. STAN. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.64 şi 8. la 3–4 săptămâni. combaterea buruienilor. Mg. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. săruri minerale de K. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.1 % s. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.

de 80–100 cm înălţime. În cazul ridichilor de lună. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. 7.. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China.3. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Asia şi America. caracteristic aromei ridichilor. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante.5. şi centrul mediteranean. se găseşte un ţesut care conţine antocian. autoincompatibile. prin hidroliză enzimatică. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Homutescu . devin spongioase. uşor pubescente. putând fi sferică. cu polenizare. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).2. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. unde s-a selectat din specia R. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. 7. care. ovală sau alungită. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. de formă alungită. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). maritimus L. Italia. unde a rezultat din specia R. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. acoperite cu perişori rigizi. cu un rostru ascuţit. violete sau roze. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Grecia.5. bactericidă şi vermifugă.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Frunzele din rozetă sunt mari. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Japonia. 31 . Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. Tulpinile florale sunt ramificate. Fructul este o silicvă indehiscentă. La multe soiuri de ridichi. Egipt. sub rizodermă. cu marginea dinţată. în cadrul culturilor succesive. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. lirat penat-sectate. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. (Zeven şi Jukovschi. cenuşie sau neagră. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. alogam-entomofilă. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. violacee. 1965). albă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. albe. lung peţiolate. etc. înglobate într-un ţesut spongios. 7. raphanistrum L. tetramere. 1975).9). ovale.

plantă în faza floriferă. 7. N. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.4. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 32 .rădăcină îngroşată. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.N.structura rădăcinii. La o temperatură mai mică de 6–80 C. 1956.5. c . MUNTEANU Fig.Ridichea: a . creşterea încetează. 1973) 7. d .. b . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. însoţite de secetă. STAN.9 . Gherghi şi colab. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Temperaturile mai ridicate.

1. în special în Japonia şi China. de aceea. În Asia. vinete.5. bogat în substanţă organică (3. 5 kg K2O. la interval de 10–15 zile.6. reavăn. 2 kg P2O5.). pentru cultura de toamnă. 2. ce pot atinge 1 m lungime. cu greutatea de cca. var.. ridichea de lună formează tulpini florale. 7. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. pentru cultura timpurie. care urmează sau precede cultura ridichilor. Faţă de umiditate. cât şi pentru cele înfiinţate vara. cât şi în teren protejat. fără a mai forma rădăcina tuberizată. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. care se folosesc în stare crudă ca salată. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7.).LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. De regulă. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. având o perioadă scurtă de vegetaţie.6.5. castraveţii de vară etc. 1 kg bucata. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. în luna martie. 7. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. atât în câmp. Din această cauză. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 1994). când zilele sunt mai scurte.2 kg Ca şi 0. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). eşalonat în mai multe etape. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. devin spongioase şi cu gust iute. înaintea culturilor de tomate. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.5. vara. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). aconthiformis Mark. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). ridichea este destul de pretenţioasă. ardei. castraveţi etc. se lignifică. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).conice. sau vara. Tehnologia de cultivare 7. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. prin semănat direct.5. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. mazărea şi fasolea de grădină.5 %).8). şi în perioada 20 august–10 septembrie. cu rădăcinile tuberizate cilindro .4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. de vară (60 – 80 zile). profund. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 1995). Consum specific: 5-6 kg N. 33 .

N. STAN. N. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

7. se vor face 1-2 udări. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.10). N. la 2–2. b .5 cm x 7. folosind 300–350 m3 apă/ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.05% sau Fastac 10 EC 0. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. 36 .) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).N.5 cm adâncime. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.pe teren modelat. 7. (fig.10 . La culturile de toamnă. Fig. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .5 + 12.02 %. după formula 62. aplicat premergent). folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). STAN. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. dacă este nevoie.

11.06–15. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. cât şi asociate cu alte culturii. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. 7. În vederea evitării alungirii plantelor. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Se seamănă des.). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Producţia este de 8–10 t/ha. răsadniţe şi solarii.03 – 15. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. la 2-3 zile de la semănat sau. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.6. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. 1995). Atunci când se realizează cultura asociată.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). prevăzute cu role de tasarea pe rând.7.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. în 2–3 reprize. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.2. ceapă verde. se vor menţine temperaturi scăzute. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Lucrările de întreţinere. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.5. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. atât în culturi pure. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). mazăre de grădină şi cartofi timpurii. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.5 cm. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. iar pe suprafeţe mari.07) la ridichea de iarnă. Se seamănă la adâncimea de 2–2. în perioada 20. 37 . timp de 5–7 zile după răsărire. Ridichea de lună se cultivă în sere. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. spanac. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.

7.N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. MUNTEANU Fig. STAN.11 .

Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. cea mai importantă este vitamina A (20 U. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Ca plantă legumicolă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş. salate coapte sau fierte.I.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. apoi vitaminele B1. cu excepţia răritului.2. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. dar folosită ca plantă medicinală. în legături. canditiva Alef. f. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. substanţe proteice (1. în mod semnificativ. ciorbă şi supe de legume etc. Frunzele. deşi nu este o bună premergătoare etc. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. ciorbe.6%). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). De asemenea.2 – 1. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). Importanţa culturii Importanţa alimentară.. esculenta L. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). recolta apare destul de devreme. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.a. 7. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.H. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Mării Negre şi Mării Caspice. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. 1998). săruri minerale. sin. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.6. în Italia şi Franţa. când sunt tinere.1. denumită şi sfecla de masă.6%). var. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). 7. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. (Dumitrescu şi colab. ssp. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). piureuri etc.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. rubra Familia Chenopodiaceae 7. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Dintre vitamine. se folosesc la salate. 39 .. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). 1998). din care se remarcă. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ.6. soteuri./100 g). cultura se înfiinţează prin semănat.

două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .Sfecla roşie de salată: a .7. e .6.tulpină floriferă. fructe şi seminţe (fig. N.3.12). deşi nu ocupă suprafeţe mari. uneori şi frunzele tinere. 7.N. în primele faze de vegetaţie. 7. rădăcinile pot căpăta.secţiune transversală prin rădăcină. cum ar fi zonele premontane sau montane. b . Pe plan mondial. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. MUNTEANU În }ările Române. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. STAN.floare Rădăcina.rădăcină. tulpina floriferă cu flori. în general.frunză. c . Fig. iar în cel de-al doilea. După îngroşare. d .12 . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. este pivotantă cărnoasă. sfecla roşie.

sfecla roşie necesită un climat “dulce”. peţiolul este de culoare roşie. concrescute. la planta complet dezvoltată.13 . De asemenea. lung peţiolate.6. 1992). 7. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.. 7. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Frunzele tinere. În secţiune transversală. în mod succesiv. Florile sunt hermafrodite.. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). este roşie-închisă. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Culoarea rădăcinii. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. atât la exterior. 41 . pentru realizarea unor recolte performante. cât şi în interior. 7. ţesutul Fig. rădăcina prezintă zone concentrice. în anul I. Polenizarea este alogamă. cu suprafaţa ondulată. atunci aceasta va fi globuloasă. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. mai multe glomerule formează un panicul lung.. sesile. sunt mari.4.). formând un glomerul. constituind aşa-numitele glomerule. Florile sunt mici. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. grupate pe un ax mic. uşor neregulată. organizate pe tipul cinci. uneori şi entomofilă. de culoare roşie– verzuie. cordat. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).13. lanceolate. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. În anul al II-lea. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. anemofilă. prin apariţia. Nervurile sunt evidente. de culoare roşie. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. au culoarea roşie. Totuşi. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. considerate impropriu fructe sau seminţe. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Frunzele.LEGUMICULTURĂ II conică). 1998). parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. cu limbul ovat. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. cu marginea întreagă. a mai multor zone de ţesut cambial. mult mai intensă. 1973). apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. din zona centrală a rozetei. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată.

dar plantele nu suportă umbrirea. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. şi unele populaţii locale.N. 42 . bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.9. de asemenea. în gospodăriile familiale. În primele faze de creştere. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. În condiţii optime. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. prin răsad. 7. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. În faza de frunze cotiledonale. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. mai rar. 7. de perioada de vegetaţie (timpurii.6. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). mărimea şi culoarea rădăcinilor. plantele se pot vernaliza.6. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate.5. STAN. în perioadele de secetă. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). mai ales în grădinile familiale. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. În România se cultivă un număr redus de soiuri. bune pentru consum. timp de 2–3 săptămâni. în funcţie de forma. lipsite de suculenţă. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. formând tulpini florifere în primul an. Lipsa de umiditate. tardive). MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. N. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. plantele solicită condiţii de zi lungă. întâlnite. determină formarea unor rădăcini mici. iar cea optimă de 18-200C. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. După formarea primelor frunze adevărate. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie.6. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. plantele răsar după 10-12 zile. profund.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. după cum s-a anticipat.14 . prin semănat direct. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Modelarea terenului se execută. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. primăvara. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Înfiinţarea culturii se realizează. Modelarea este obligatorie. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară.N. Pregătirea terenului începe toamna. după recoltarea acestora). STAN.7. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. 7. cât de curând posibil. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). la culturile succesive. după grăparea cu grapa cu discuri. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. imediat după aplicare. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. ca fertilizator starter. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Fig.14). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. N.

recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. altfel. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului.). toamna târziu. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. se efectuează o praşilă manuală pe rând. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. mai ales pentru culturile timpurii. 1992). Lucrările de îngrijire sunt. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. cazmalelor.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. În prima rundă de lucrări prezentate. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. 45 . Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. cronologic. în timpul toamnei. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. prin smulgere. dispuse echidistant la 37–40 cm. Întreţinerea culturii. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). de regulă. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. obligatoriu. recoltarea se efectuează manual. se asigură. După zvântarea terenului. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. Cel mai târziu. răritul plantelor la 1020 cm. purici etc. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul.. se efectuează printr-o singură trecere. recoltarea se execută în mai multe reprize. 1998). recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. când. în continuare. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. se realizează aproximativ ca la morcov. cultura având o densitate mai mare. în acest mod. În timpul verii. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. un tăvălugit al terenului. pentru situaţia prezentată. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese).. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. dacă îngheţul a surprins cultura. semănătoarea Saxonia. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în condiţii de secetă). semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Recoltarea sfeclei pentru consum. În cazul culturilor timpurii. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Recoltarea sfeclei se face eşalonat.

în general. Alte specii din aceast\ grup\. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. în inflorescen]e apar Alium sativum var. împreun\ cu cele men]ionate anterior. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. vulgare) [i prazul (A. sativum L. bulbi[ori aerieni. tulpina fals\ [i frunzele verzi. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. 46 . N. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. (dup\ Bala[a. STAN. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.). bulbul. porrum L. sunt prezentate în tabelul 8. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. 1973). ssp. Tabelul 8.N.). de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. iar la altele numai frunzele verzi. Allium sativum ssp. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. dup\ tomate [i varz\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. usturoiul comun (A. iar sin. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. se cere. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Plantele nu formeaz\ bulbi. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. în mod evident. aplicarea unor ud\ri u[oare. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). induc]ia floral\. se produce vernalizarea [i. iar dac\ se formeaz\ crust\. STAN. determinate. dac\ se întârzie cu sem\natul. Astfel. cel pu]in câteva s\pt\mâni. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. de care depinde succesul culturii. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. astfel. În acest caz. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. în perioada de iarn\. În aceast\ faz\. solul. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . dup\ cum s-a specificat. lipsa apei întârzie cultura. implicit. Apa este considerat\ ca un factor major.4. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. prin aspersie fin\. în defavoarea bulbului. O umiditate ridicat\ în sol. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. înfiin]ate prin sem\nat direct. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. MUNTEANU 8. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Temperatura. astfel. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp.N. De aceea. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. mai ales peste 20-22 mm. N. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. `n mod special. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false.1. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. în faza de germina]ie [i r\s\rire. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii.

în primul rând datorit\ texturii. nisipoase. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). deoarece. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor.). Consumul specific (kg/t produs). se pot instala agen]ii patogeni. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. 53 . De[i.4 kg N. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. de regul\ în treimea lor inferioar\. chiar dup\ recoltare.6 kg K2O [i 1. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. 1998). ceapa se cultiv\. dar bine structurate. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. amplasat în stratul superficial al solului. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. la cultura premerg\toare. În Olanda. se recomand\ solurile mijlocii. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. 4. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. refacerea rapid\ a sistemului radicular. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. adesea. Sclerotium. care este egal repartizat\ pe profilul solului. în principal. De aceea. de exemplu.LEGUMICULTUR| II bulbilor. nematozi). în unele lunci. în timpul depozit\rii (Erwinia. pe soluri aluvionare. aluviunile con]in mult\ argil\. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). În acest caz. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Aceste cerin]e se bazeaz\. eventual. dar [i de sistemul radicular. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Aerul. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. poate reprezenta un element de succes al culturii.a. care atac\ în mod special bulbul. în zona polderelor. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. 1. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7).. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct.1 kg P2O5. Botrytis [. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. fertile [i bine structurate (aerisite). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. pu]in dezvoltat. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.

de c\tre Popandron. 1998) 8. prin r\saduri (ceapa de ap\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. dotarea cu sem\n\tori de precizie. în special. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. N. La noi în ]ar\. STAN. În condi]ii tehnice moderne.1.1. pentru stufat (ceapa verde). în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. prin arpagic sau sem\nat direct. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. form\ [i m\rime. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.1. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.N. cultura poate fi complet mecanizat\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. la I.6. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. MUNTEANU 8. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.C. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Kaba). sistem de irigare prin aspersie. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Alegerea terenului. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.F.5.L.1. sortimentul este dominat de hibrizii F1. 8. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. pentru deshidratare. 54 . prin arpagic. Culoarea poate fi galben\. care se seam\n\ bob cu bob. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.6. 1994).2 (dup\ Dumitrescu [i colab.. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Vidra. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. ro[ie sau alb\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. pentru epoca de toamn\. toamna. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. 1973). Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime.-3. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. care este obligatorie. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. de toamn\ sau de prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. N. STAN. urmând a fi încorporate. De asemenea.N. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. În acest caz. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.D. În acest sens. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Dual 2-3 l/ha). astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. pentru epoca de prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Speciile leguminoase nu se recomand\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. în vederea sem\natului. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. care nu au fost administrate în toamn\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. în prim\var\. ~n ambele situa]ii. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G.2). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. la 25–30 cm. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. verde]urile.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. MUNTEANU 62 .N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 .N. STAN.

de exemplu. cu încorporare. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Prim\vara devreme. la adâncimea de 1012 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. mai ales. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Imediat 67 . Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Astfel. exclusiv. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. 6-8 l/ha. în medie. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). chiar la noi în ]ar\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). 6-8 l/ha sau Pivot. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. prin realizarea sa.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. în toamn\. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. executate perpendicular una pe cealalt\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Satecid 65 WP. a. De asemenea. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara.

pentru suprafe]e mari.N. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Lucr\rile de îngrijire. în mod practic. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. sub 7-8 mm. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. echidistante la 12. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. a unei culturi uniforme.5-15 cm. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. de la care se elimin\ r\ritul. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. 1998). S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. mai ales pentru producerea cepei uscate. de 2-3 cm. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. 68 . Altfel. În aceste condi]ii. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. arpagicul va avea dimensiuni prea mici.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Dup\ începerea r\s\ririi.. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. cu norme de circa 100 m3/ha. înfiin]at\ prim\vara. 1998). sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. în caz de secet\ sau de formare a crustei. prin competi]ie reciproc\. ori plantele nu vor fi uniforme. în medie. r\s\ririi [i ob]inerea. Distan]a între semin]e pe rând va fi. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu.. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. multe plante vor pieri. Culturii de arpagic i se aplic\. în general. necorespunz\tor calitativ. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Pe teren nemodelat. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. în final. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. cu rândurile încheiate. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. de regul\. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. se face încorporarea produselor administrate. prin cea de-a doua gr\pare. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. iar la densit\]i prea mari. În acest sens. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. N. STAN. pân\ la 5-10 aprilie. În acest fel. MUNTEANU dup\ erbicidare.

controlul acestor d\un\tori. De aceea. de regul\. plantele vor fi infestate [i . de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. de exemplu cu Afalon. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor.5% în care s-a ad\ugat aracet. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. nu se mai poate realiza. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. la sfâr[itul lunii iulie . Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. mai ales pentru distrugerea crustei. în mod deosebit.începutul lunii august.3. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. în final. Dac\ se scap\ momentul de zbor. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Fiziologic. practic. combaterea buruienilor. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. ca [i la ceapa ceaclama. În acest scop. Cu toate acestea. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. se opre[te irigarea.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. 69 . Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. În aceast\ situa]ie. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. mu[tele depun ou\. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. 2-3 ud\ri. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. printr-un plivit manual.2 [i 8. de obicei. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. inhibitori sau chiar desican]i. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Lucrarea se realizeaz\. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).

plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. A[adar. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). adic\ în afara intervalului de 4-180C. La suprafe]e mai mari. STAN. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat).4) Tabelul 8.N.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. În felul acesta. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Dup\ aceast\ opera]ie. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. dislocarea se poate face [i mecanizat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. N. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Dup\ acest stadiu de maturare. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 70 .

Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Epoca de înfiin]are. a lucr\rilor de îngrijire. semimecanizat sau mecanizat. Uneori. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. înfiin]at\ prim\vara. între 1 [i 15 aprilie. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. În aceast\ situa]ie. obligatoriu. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. echidistante la 15-20 cm. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari.LEGUMICULTUR| II b. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. în mod mecanizat 71 . Brewster. dar s\ se asigure. în func]ie de zon\. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. în func]ie de condi]iile meteorologice. 1973. Plantarea se efectueaz\ manual. O epoc\ ra]ional\ ar fi. unde este prev\zut\ mecanizarea. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. dup\ unii speciali[ti. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct.3). mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). densitatea recomandat\. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. chiar par]ial\. u[or argilos. 1994).

De asemenea. Densit\]ile sunt. aceast\ opera]iune se face cu sapa. pe de alt\ parte). 1992). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. precum [i distrugerea crustei. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. de asemenea. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Din aceast\ cauz\. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat).. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. îndeosebi pe solurile u[oare. dar adaptate corespunz\tor. inclusiv cele de sem\nat. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Manual. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. la aceea[i distan]\ între ele. Dup\ r\s\rire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de o parte. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. au un caracter general. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Lucr\rile de îngrijire. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. când bulbul s-a format [i cre[te intens.0-3. 72 . mai ales în condi]ii de secet\. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. asem\n\toare. Uneori. în momentul de mare necesitate a plantelor. cel pu]in o singur\ dat\. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. STAN.5 cm. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). N. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump.N. de 28 cm. Pe teren nemodelat.

aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. în condi]ii normale meteorologice. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. 8.6. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Mai mult. ori de câte ori este nevoie. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. de exemplu. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. brânzeturi. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. în func]ie de zona de cultur\. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). 73 . pân\ la 30-35 t/ha.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. De obicei. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. fiind unanim apreciat\ de consumatori. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. cultura este totu[i rentabil\. care este primul element de succes. Bulbul are un gust iute dulceag. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Indiferent de acestea. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. 1992). Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. tocan\ pentru iarn\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. aspectuo[i. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.3. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De asemenea. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. În multe ]\ri. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\.1. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.a. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\.. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. În afar\ de acestea. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. teren perfect nivelat. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\.

aerisirea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.5-2. tradi]ie. condi]iile tehnice. nisip. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Dumitrescu [i colab. 74 . a.a.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. STAN. N. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. De asemenea. de aceea. b. îngr\[\minte minerale [.5-4. în mod special. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. mobilizat. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. un sistem radicular bine dezvoltat. de asemenea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. gradul de intensivizare a culturii. Dup\ cum se va vedea. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\.. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). plivirea. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. substan]e bioactive). În figura 8. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.N. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.0 kg/ha. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. eventual.0 kg/ha [i 3. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. 1998) [i. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. 1992. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. insectofungicide [i. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. turb\. în func]ie de densitatea culturii. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. De asemenea.

odat\ cu modelarea terenului. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. În acela[i timp.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.. b . prin aspersie. de circa 200-250 grame. Uneori. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. pe rândurile marcate pe strat. 1992. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. cu plantatorul. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. cu circa 300 m3 ap\/ha. în final. Dumitrescu [i colab.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .. Fig. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.6 .densitatea = 500-600 mii plante/ha. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 75 . O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 8.

face parte din culturile succesive în câmp. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. la 10-15 zile dup\ plantare. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. în luna septembrie. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. destinat\ consumului în stare proasp\t\. se pot condi]iona. Pra[ilele asigur\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. irigarea. cât [i ulterioar\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. Irigarea se face din abunden]\. inclusiv 76 . Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. numai prin brazd\. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. omlete [. [i sub form\ de funii. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie.a. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. [i o afânare permanent\ a solului. din punct de vedere agrotehnic. a. datorit\ irig\rii. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. exclusiv. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm).). MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. în dou\ reprize. Momentul recolt\rii. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. par]ial.N. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. peste 21 mm). care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. în mod tradi]ional. de obicei. sufleuri. De asemenea. STAN. 8. cultura se practic\ în spa]ii protejate. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura pentru stufat. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. supe. pe brazde. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni.6. din punct de vedere calendaristic. se aplic\ între 5-7 ud\ri. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. mai ales c\ dimensiunea acestora este. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. uneori. Cultura în câmp se aseam\n\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior.4. Bulbii de ceap\ prin r\sad. N. solarii sau sere. atât ca anterioar\.1. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. pentru diferite salate.

pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. se asigur\. în caz de secet\ prelungit\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. la 15-20 cm între acestea. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. În ordine. cu patru rânduri echidistante pe strat. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. iar arpagicul este bine calibrat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. astfel ca. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ solul este bine preg\tit. prin aplicarea unei ud\ri. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pân\ la venirea iernii. 77 . În unele situa]ii. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). pe care nu b\lte[te apa. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. uniform ca nivel [i grad de tasare. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). plantatul se poate efectua [i mecanizat. Dac\ terenul este nemodelat. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. ca s\ nu se taseze). Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. sau cu azotat de amoniu. [i de 2-3 cm prim\vara. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. în special toamna. pentru a nu r\ci prea mult solul. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. dac\ nu se mai dispune de stufat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm.

Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. a plantelor cu simptome de atac. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Când plantele sunt mai mari. recoltarea se face în totalitate. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. N. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. în vederea livr\rii. În acest caz. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. De asemenea. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. b. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M.N. De exemplu. pe de alt\ parte. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. 78 . În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. pe alese. dac\ este nevoie. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. culturile prea dese se vor r\ri. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. în func]ie de epoca de înfiin]are. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. STAN. Cultura este relativ simpl\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. musc\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. pe de o parte. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Prin alegere.

de exemplu. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. În acest moment. înainte de venirea înghe]urilor. Recoltarea se face e[alonat. tomate. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. dup\ plantare. chiar în ferestrele iernii. c. În mod obi[nuit. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. de 40-50 cm. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. pr\[itul sau plivitul. Temperatura din solar. 79 . în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. consumul de energie ar fi foarte mare. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. deoarece. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). cu o band\ de circula]ie pe mijloc. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. dac\ s-ar cultiva. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat.. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru.5-2. sunt posibile [i alte variante. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Cel mai adesea. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Consumul de material de plantat este de 2. imediat ce acest lucru este posibil. în func]ie de condi]iile meteorologice.0-2. 1998). În mod practic. prin r\rire. La solarul tunel. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. alegând cele mai dezvoltate plante. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare.

De asemenea. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. În func]ie de temperatura din ser\. Aroma sa. STAN. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. în primul rând arpagicul stufat. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. recunoscut\ [i inconfundabil\. 0. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.44% cenu[\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.2. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Valoarea sa terapeutic\. Materialul de plantare îl constituie. 1. de neînlocuit. este deosebit de apetisant\. Gustul s\u picant.N. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. mai ales în medicina modern\ naturist\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii.6% lipide. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Se folose[te la prepararea. mrani]\ [i nisip. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\.2. cel mai târziu. 0. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.1. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . salamuri. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 2000). Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. vulgare Familia Liliaceae 8.7% celuloz\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. de asemenea. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Acest strat are grosimea de circa 1-1. 6-7% protide. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. supe. cârna]i. 8. condimentar\ [i aromatic\.5 cm. se folose[te în industria conservelor. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în 2-3 reprize. în func]ie de cerin]ele pie]ei. ssp. fripturi. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. N.

În SUA se ob]in 12 t/ha.a. 17 t/ha în Sudan. 1992). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. care confer\ aroma specific\. În rest.2. S. D\r\[ti-Ilfov. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Fe [. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf.2. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. cu 240 mii tone. holerei [. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. nematozii [i musca usturoiului. (Butnariu [i colab. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. 22 t/ha în Liban. Cel mai mare produc\tor european este Spania. 2000). în solarii.a. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). longiscuspis. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Cu. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. K) [i microelemente (Mn.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. La noi în ]ar\. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. pe tot parcursul anului. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. cum sunt cei ai febrei tifoide. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. vitaminele C [i E. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\.). I[alni]a-Amaradia. 1994).4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). probabil din specia A. iar în România. difteriei. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. [i pre]urile deosebit de avantajoase. citat de Popescu [i Atanasiu. Importan]a agrofitotehnic\.. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. R`mnicu S\rat-Buz\u. 13. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Ca. eventual. 81 .000 ha. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. în general. în ambele emisfere. Na. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. R\chiteniT\m\[eni (Roman). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. 1999. ~n ce prive[te vitaminele. Importan]a economic\. 8.

În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. ci bulbili aerieni. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. cilindrice. [i poate varia de la 4 la 60. STAN. prin suprapunere. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Discul. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. c\rnoas\). lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. formând a[a-numi]ii bulbili. aceasta nu con]ine flori. sub form\ de jgheab. iar limbul. este dirijat. ca [i la ceap\.N. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. din care. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. iar dup\ formarea bulbului. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. reunite în umbele false. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. denumi]i popular [i „c\]ei”. La noi în ]ar\. alternativ (la dreapta sau stânga). într-un singur plan. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. trimuchiat\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. În sol. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. alc\tuind. Din ace[ti bulbili. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. acestea sunt grupate în cime unipare. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. MUNTEANU 8. ajungând s\ prezinte muchii. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. cu înmul]ire vegetativ\. În alte zone de cultur\. de r\d\cinile adventive. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. netede [i lucioase.3. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Frunzele sunt liniare. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. în anul viitor. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. usturoiul este o plant\ anual\. de culoare alb\ sau violacee. mai sub]iri ca cele de la ceap\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. 1985). Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. în anul urm\tor. 82 . cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. cu vârful ascu]it. cel mult egal cu num\rul de frunze. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). 1985). gâtul plantei sau tulpina fals\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. iar s\mân]a este alungit\. de m\rimea unui bob de porumb. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\.2. Tulpina. dup\ care devine circular\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. N. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. R\d\cina.

Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. reprezint\ forma de toamn\.4. formeaz\ un bulb mic. nu formeaz\ l\stari floriferi. 1994.2. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. pu]in rezistent\ la usc\ciune. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperaturi sc\zute [i p\strare. S\rat). unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Ecologic. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Dup\ aceea. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. De I[alni]a). f\r\ a forma bulb (Bala[a. De Rm. ~n general. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. în general. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. temperatura optim\ este de 18-200C. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Asia Mic\). corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. cu un nivel mai redus al apei. bulbii sunt mijlocii-mari. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. 1973. Brewster. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. În timpul vegeta]iei. Chaux [i Foury. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Grupa continental\ (Caucaz. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Astfel. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb.LEGUMICULTUR| II 8. Dup\ Butnariu [i colab. 1994). de asemenea. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Apa. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. rezistente la temperaturi sc\zute. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De D\r\[ti. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. este rezistent\ la secet\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. 83 . pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali).

P2O5=1. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. dar bine structurat.0 kg. ba mai mult. culoarea tunicilor. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. STAN.-3. N. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 8. MgO=0.2. care îngreuneaz\ recoltarea. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. suplimentar. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. precocitate. K2O=8-10 kg.. 8. Totu[i. 1994). pulverizeaz\ solul. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. În acest caz. K2O=5. 84 .2. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. P2O5=3-4. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.6. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. care. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.N.5 kg.. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Lucrarea cu freza este prea scump\. dar mai energic\.5 kg (dup\ Butnariu.5 kg [i S= 5 kg. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. Dac\ solul nu este corespunz\tor.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.5. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.D. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. culoarea frunzelor acoperitoare [. preventiv.0 kg. pe cât posibil. se mai execut\. consumul specific este: N=11 kg.3). unele insecticide (tabelul 8. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.a. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.2. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. 1998). Preg\tirea terenului începe din toamn\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.

LEGUMICULTUR| II 85 .

la distan]e egale între ele de 25-28 cm. 1994). a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. bulbii o petrec în câmp. pentru c\ sunt prea mici [i. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Plantarea mecanizat\. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Înfiin]area culturii. STAN. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. finalizându-se cu ar\tura de baz\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Pentru realizarea acestei densit\]i. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. N. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. dup\ recoltare. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . în cea mai mare m\sur\. se poate face toamna sau prim\vara. 1994). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\.N. dar nici din centrul bulbului. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. de[i posibil\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. care este obligatoriu. adesea. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. afecta]i de atacul nematozilor. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie.

De regul\. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. 0. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. înlocuie[te ceapa. în teren deschis sau în solar. e[alonat. Calendaristic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Prazul este o plant\ legumicol\.4% gr\simi. în cazul apari]iei unor ploi. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.5% celuloz\ brut\). mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).3.3-0. vitamine [i fitoncide. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. pân\ la 10-12 t/ha. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. adesea. 2-3% proteine. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . în condi]iile de la noi din ]ar\. 8.4% dizaharide [i 1.LEGUMICULTUR| II bulbililor. dar poten]ialul soiurilor atinge. 0. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). dac\ nu au survenit precipita]ii.1.3.5% cenu[\ (s\ruri minerale). care este mai scump\ [i. Produc]ia este de 5-6 t/ha. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.8-1. 4. PRAZUL Allium porrum L. 6. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.7% hidrocarbona]i (din care 2. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). În principiu. În foarte multe din preparatele culinare. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. cultura în câmp se practic\ mai rar. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. provoac\ arsuri gastrice. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.3% monozaharide. Familia Liliaceae 8.

Asia de Sud-Est. Tulpina. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. cum ar fi Europa occidental\. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Prazul. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Plantele de praz produc. Importan]a agrotehnic\. dou\ tipuri de r\d\cini. Cultivat de egipteni [i greci. Peninsula Balcanic\. pentru a asigura o bun\ comercializare.3. 2000). În primul an din ciclul ontogenetic. bienal\. 1994). atât la transport [i la comercializare. îns\. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. H. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 8. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . prin rusticitatea sa.25 m (Maier. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. p\trunzând în sol pân\ la 1. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). este cunoscut în cultur\ din antichitate. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. are o tehnologie u[or de realizat. de aceea. cum ar fi Oltenia [i Banat. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. 1969). f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. R\d\cinile adventive. STAN. În prezent. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. mult mai puternic dezvoltate. C [i PP). R\d\cina. prazul este cunoscut în întreaga lume.N. fructe [i semin]e. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. 1992). În orice caz. care se g\sesc în compozi]ia sa. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. 8. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. MUNTEANU sau a usturoiului.2. cu un redus grad de perisabilitate. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. cu înmul]ire sexuat\. de câteva mii de ani î. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.3. astfel. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici.3. Africa de Nord. N. cât [i în timpul p\str\rii. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii.. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\.

Aceasta este erect\. glauc\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. fiind liniar.2 cm la baz\ [i 0. 1985). Frunzele. În anul urm\tor. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. în mod alternativ. 8. înalt\ de 80-120 cm. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Frunzele. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. mu[te). îngro[at\ [i suculent\. într-un singur plan vertical. Pe por]iunea limbului.7 . plin\ în interior. cu o rusticitate evident\. sunt albeg\lbui. 8. Pe acest disc. tecile se suprapun unele peste altele. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. neted\. roz sau violacee. florifer\. ca [i la usturoi (fig. sub form\ de jgheab. Pe restul por]iunii lor. ca la toate speciile alliacee.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace.4-0. sunt formate numai din teac\ [i limb.7). cu rezisten]\ mai slab\. în condi]ii de mediu diferite. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. La baza lor. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). dac\ sunt din exterior. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. cilindric\. format din cele [ase tepale. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Perigonul. este de culoare alb\.4. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Butnariu [i colab. au ap\rut mai multe forme ecologice. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. pe partea sa superioar\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. 8. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . alc\tuind o forma]iune cilindric\. denumit\ tulpin\ fals\.3. groas\ de 1-1. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.

6 kg. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. de tradi]ie. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. STAN. dar nu ca regim. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 1992. Picior de elefant. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. 8. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. vegetarea înceteaz\. Brewster.N.5 kg [i S=0. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului.3. de asemenea. K2O=4 kg. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. ]ar\ cu tradi]ie veche. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. În Fran]a. în func]ie de zona de evolu]ie. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.6. Dup\ plantare sau r\s\rire. Mg=0. când plantele sunt mature pentru primul an. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. În acest stadiu. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. MUNTEANU pe timpul iernii. N. Fa]\ de ap\.. 90 . de Carentan. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. plantele r\mân mici. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. 1994)..2-0. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.3. iar dac\ este mai sc\zut\. A[adar. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). P2O5=1 kg. În condi]iile de secet\. de var\. 1994). Apa. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. de toamn\ [i de iarn\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.5. 1998) 8. 1994): N=2-3 kg. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).

În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. 1998)..5-2 cm. terenul se t\v\luge[te. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. În principiu. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului.6. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. la adâncimea de 1. Sem\natul se execut\ mecanizat. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în func]ie de zon\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz).1. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. dup\ modelare. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha.8. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.3. ca plant\ indicatoare. 91 .LEGUMICULTUR| II 8. Chiar înainte de r\s\rire. pân\ la sem\nat. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. la 28-30 cm adâncime. Preg\tirea terenului începe din toamn\. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. dac\ este necesar. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. s\ fie profund [i fertil. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. în aceea[i zi. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.

MUNTEANU Fig.pe teren modelat. STAN. d . prin r\sad 92 . N.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. c.8 .pe teren nemodelat.N. b . 8. prin sem\nat direct sau prin r\sad.

care se repet\ dup\ r\rire. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\.2. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\.3. 93 . pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. care se completeaz\ cu una mecanic\. Cu prilejul acestei pra[ile. Dup\ dislocare. cultura se poate realiza în ogor propriu. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. absolut necesar\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. este mu[uroirea plantelor. Recoltarea se face manual. sau semimecanizat. Dac\ sunt goluri.3). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). sporind calitatea recoltei. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. prin aspersie. cu ajutorul sapei sau cazmalei. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. În [an]uri. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Pentru p\strare peste iarn\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Pentru consum imediat. dup\ o cultur\ anticipat\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. O lucrare special\.2 [i 8. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. de regul\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). În atare circumstan]e.6. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). altfel. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. plantele se smulg. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. 8. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Recoltarea începe toamna târziu.

94 . superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. executate cu grapa cu col]i reglabili. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ca [i la cultura prin sem\nat direct. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. ceapa de iarn\ sau de tuns. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. N. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. În condi]iile de la noi din ]ar\. dar la noi în ]ar\. de regul\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare.N. ceapa e[alot\.4. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. STAN. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Prim\vara. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. în afara celor prezentate. 8. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. cu pân\ la 50-60%. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Plantarea se face manual. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. dup\ ce au ap\rut buruienile. subspecii. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. usturoiului comun [i prazului. în cazul culturii prin r\sad. dar poate ajunge la valori mai mari. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor.

Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. de un disc comun (fig. central\ [i de nord a Moldovei. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.Ceapa de Egipt (rocambole). se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. ca [i cea colinar\. Fig. de obicei. 8. La forma proliferum. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. mai multe [i mai mici.LEGUMICULTUR| II 8. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. pe bulbii din inflorescen]\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.10). CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. dar care. iar tulpinile florifere. prin discul propriu. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.2. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.9). Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. bulbiferum [i Allium cepa L f. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. nu formeaz\ flori. Este originar\ din bazinul mediteraneean.4. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.4. de culoare cenu[iu-g\lbuie. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. nu formeaz\ semin]e. aspr\. fiecare în parte. 8.1. dar [i din zona central\ a Asiei. fructe [i semin]e. 95 . f. dar de dimensiuni mai mici. Este o specie peren\.9 . 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. cu o tunic\ de protec]ie groas\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.

MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. STAN. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.N. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. 8. de asemenea. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. prim\vara. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. cel mai Fig.3. iar produc]ia este de 10-20 t/ha.11). care se folosesc în industria conservelor. 8. 8.4. asem\n\toare cu prazul. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.4..4. N. în anul urm\tor. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Când se înmul]e[te prin semin]e. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Fig. Este o specie peren\. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. La noi în ]ar\. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. De regul\. Formeaz\ un bulb pu]in evident. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.11 .Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Plantarea se face toamna sau. 8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. 8.10 . un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.

12 . 8. îndeosebi formele mediteraneene. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. 1973). din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Uneori. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. 8.12). din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. De Bucovina.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.5. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 8. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.4. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 97 . dar foarte mari. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. cu mai mul]i bulbili. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Este bine cunoscut în întreaga lume. ophioscorodon Dom. var. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. iar `n anul urm\tor. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. ~n primul.

Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.2 mg/100g. glucide simple 0. inclusiv în sistemul culturilor protejate. de[i. N. care se consum\ fier]i. De asemenea. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. `n terenul destinat culturilor legumicole. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. cenu[\ 1%.4%. comparativ cu alte legume. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. cop]i sau pr\ji]i.1.5 mg/100 g. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. se practic\ pe suprafe]e mai mici. m\rime. celuloz\ 0. din punct de vedere botanic. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. protein\ brut\ 2%. precum [i unele vitamine: A=0. C=20-25 mg/100 g [. STAN.1. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. sunt diferite. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.N. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Familia Solanaceae 9. Importan]a agrofitotehnic\.2%.1.8-1.a. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. culoare [i chiar gust. astfel c\ este folosit\ aproape integral. B1 [i B2=0. 9.08 mg/100g. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i.

Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. în cazul culturii timpurii. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. cel târziu pân\ la 1 iulie.2. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. ca urmare. cum ar fi S. Totu[i. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. curat de buruieni. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în mod surprinz\tor. Cultura cartofilor timpurii.a. Factorii de risc. 1974). commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. În prezent. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. S. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Columbiei. demissum (rezistent\ la frig). în unele ]\ri din vestul Europei. 9. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. S. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. de[i las\ terenul. Mai mult. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. dar numai S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în cea mai mare parte. De regul\. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. S. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil.1. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. 99 . în acest caz.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. pre]urile avantajoase de valorificare. Cerin]a mare a pie]ei [i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. cultura [i recolta sunt mult întârziate. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. mai întâi în Transilvania. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Importan]a economic\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. Bineîn]eles c\. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado.

1958. prin care se insereaz\ pe stolon. În condi]ii de lumin\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. formând a[a-numi]ii ochi. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. când este foarte tân\r. [i o parte apical\ sau vârful.1). în condi]ii corespunz\toare. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. spre profunzimea solului. În condi]ii de întuneric. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. 9.N. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. ai tulpinii aeriene. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. citat de Zanoschi [i Toma. m\rimi [i culori diferite. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. subterane. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. În primul an. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. STAN. din care. care con]in trei muguri. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. MUNTEANU 9. 9. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Tuberculul are o parte bazal\. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\.. se orienteaz\ pe vertical\. 1969). care se mai nume[te col]. în al doilea an. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Tulpina. Ace[tia pot avea forme diferite. De asemenea. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.2). Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. iar în plus. N. tipice fiec\rui soi (fig. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. R\d\cina. 1985). din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Ace[tia sunt cilindrici.3.1.5-2. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. de 1. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.0 cm. dup\ care cade. În cazul în care l\starul este distrus. tulpinile aeriene. 100 . iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Din ace[ti ochi se formeaz\.

1974). mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. muchiat\. denumit\ faz\ dormind\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1 . 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 101 . în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.1). astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. fistuloas\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.2 .LEGUMICULTUR| II Fig. 9. în ciclul lor de via]\. erect\. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. La o plant\ Fig.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.

STAN. Polenizarea este direct\. albastr\.3).5-2 mm în diametru. De asemenea. N. cu dou\ loje. eliptici.4. Lobii (foliolele) sunt ova]i. hermafrodite. 1974) Floarea. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu diferite tipuri de peri[ori.1. 9. de culoare alb\. ovoidal\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. cu 5-10 flori. S\mân]a este mic\. cu vârful ascu]it. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu aspect rotat.9. alb\ sau cenu[ie. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. turtit\. De[i cartoful nu 102 . grupate într-o cim\ terminal\.3 . Fructul este o bac\ sferic\ de 1. ovat-lanceola]i ori circulari. 1985).N. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. prin autogamie. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. Fig. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. ro[iatic\. sunt dens p\ro[i. 9. Florile sunt actinomorfe. violet-închis\ etc. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. prinse pe baza corolei. cu umiditate ridicat\. Gineceul este bicarpelar. MUNTEANU Frunza. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Uneori. pentamere.

Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Totu[i. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. cât [i p\r]ile aeriene. Minus 1-2 Minus 0. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. iar perioada de lumin\ este maxim\.. De asemenea. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. apa având. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. [i rolul de regulator termic. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. în asemenea cazuri. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Riscul temperaturilor de înghe]. 103 . Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.2 (dup\ Bala[a. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate.1). s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în mod clar. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. 1984). în Ceau[escu [i colab. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în Ceau[escu [i colab. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Astfel. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. dar sub pragul maxim admisibil de 290C.. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Tabelul 9. r\d\cinile pot cre[te. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Tufa cre[te în condi]ii optime. Rezult\ de aici. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. în acest caz. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.

solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. 14 kg K2O. acest regim. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. ca urmare.5 kg K2O. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). care are loc la nivelul stolonilor. 3 kg P2O5.U. bine structurat.. STAN. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Din aceast\ cauz\. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.A. în Ceau[escu [i colab. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. este favorabil\ udarea. s\ fie fertil. Solul este un factor de mediu important.N. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. cu posibilit\]i reduse de tasare etc.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. 1-1. la nevoie. solul. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. N. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.5 kg MgO [i 2 kg S. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). tuberculilor [i r\d\cinilor. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . de care depinde succesul culturii. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i..A. La o ton\ de cartof. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. în special prin aspersiune. 2 kg P2O5. MUNTEANU Tabelul 9. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. De aceea. De aceea. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol.U. prin caracteristicile sale. 104 . 8. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Totu[i. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate).

pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.3.0 16. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Nu se recomand\ solanaceele [i. cartoful decât dup\ 3-4 ani.1.1. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. bineîn]eles. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. s\ fie bine structurat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. cu pant\ uniform\. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Tabelul 9. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.1.. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.5. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.6.6.1. legumele verde]uri. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.5 9.LEGUMICULTUR| II 9.0 16. 9. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. cerealele p\ioase. legumele din grupa cepei sau a verzei. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. biloane [i rigole de udare.

fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. 9. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. STAN. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. 9. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. încol]i]i. dezinfec]ia [i încol]irea. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. calibrarea. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. cu diferite v\t\m\ri. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. În mod aproape generalizat. manual. Fig. În situa]ii normale. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. 106 . distan]ate la 70 cm (fig. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 1992). MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. În unele situa]ii.N. cât [i cei prea mari. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). de exemplu. 1997). 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.4 .4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). eventual. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. N. se pot folosi atât tuberculii mici. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. deshidrata]i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm..

formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. În timpul acestei perioade. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. 107 . când tuberculii sunt zvânta]i. în func]ie de spa]iul de încol]ire. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. În condi]ii de umiditate sc\zut\. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. în spa]ii corespunz\toare. [i alte substan]e în amestec. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Dup\ imersie. Dup\ aceast\ etap\. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. formeaz\ l\stari de 1.0 mm. Dac\ umiditatea scade prea mult. În acest timp. la nevoie. dar se pot folosi. timp de 2-4 ore. tuberculii. luminii. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. 1997). cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. pe pardoseala magaziei.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. înainte de plantare. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. ce se afl\ într-un vas adecvat. solariile etc.. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. serele. de culoare alb\ (col]i). cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. În timpul aerisirii. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). 1973). eliminându-se. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C.5%.5-2. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. cu prec\dere. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). în spa]iul din jurul ochilor. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. pentru a[a-numita suda]ie. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). mai ales. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Dup\ suda]ie. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Imersia dureaz\ circa cinci minute. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi.

sau complet mecanizat. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.9. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. În principiu.a. În felul acesta. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). pe rigolele deja trasate (fig. un nou strat de amestec. îngro[a]i. în anii normali. folosind ma[ina de plantat r\saduri. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.N. În vederea plant\rii.5). turb\. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. acesta se ud\ bine. cu lungimea de pân\ la 1. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. dup\ care se adaug\. pe teren modelat (fig. N. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. acest moment coincide. rumegu[ [i nisip. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.4). STAN. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Plantarea se poate efectua manual. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. 108 . Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).5-3 cm. respectiv. 9. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Atât plantarea manual\. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Calendaristic. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. simpli sau ramifica]i.9. Densitatea [i. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. cu 20-30 martie. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. În unele cazuri.m. special echipat\ (MPR-5). Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec.d. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm.2). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Plantarea tuberculilor.

Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.4 kg/ha. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari.5 . Mancozeb.U. odat\ cu plantarea. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. importan]\ redus\ pentru cultur\. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. se efectueaz\ o erbicidare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.LEGUMICULTUR| II Fig. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. întârzie procesul de formare a tuberculilor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. De regul\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Dup\ plantare.3-0. Mana cartofului are. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.A. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Lipsa de umiditate. de asemenea. de regul\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. postemergent. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. se asigur\ circa 1. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Lucr\rile de îngrijire. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. 9. Excesul de umiditate. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. de aceea. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Imediat dup\ plantare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.

0. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). fiind încadrat\ între 5 martie .N. Lucrarea se face manual. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.9. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Fastac-0. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.1. În ambele cazuri. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.. cuibul se desface cu sapa. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Calendaristic. N. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.a.6). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. în tunele joase. manual. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). 9. în rigole deschise mecanizat sau manual.6.3 l/ha. iar 110 . cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.1 l/ha sau Karate. De regul\. în sistem cuvertur\ [.2.5 aprilie.3 l/ha. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.7). 1992). semimecanizat sau mecanizat. se culeg tuberculii cei mai mari.9. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. STAN. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.

Aceast\ schem\ poate fi modificat\. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . mai mari între plante pe rând.6 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Fig.

8). unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.9. Într-o alt\ variant\. 9.tunelul pe rigol\. b . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Fig.8 . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. N. cuprinzând sub el dou\ rânduri.N. STAN.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 112 . acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.

Înainte de plasarea foliei. supe. din loc în loc. Batatul este o specie anual\. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.9. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. denumit [i cartof dulce. erbacee. iar în sol un sistem radicular puternic.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. 9.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. creme. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. 1969) 113 . care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. sub form\ pr\jit\ etc).9 . Fig. Acestea.2.10 . În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Convolvulus batatas L. terenul trebuie s\ fie bilonat. R\d\cinile.9). în medie. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. dar f\r\ succesul scontat.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. sin. Fig. asem\n\toare cartofului. 9. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. De la batat.

care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. ud\ri.10). fertiliz\ri faziale. 114 . N. rezulta]i din l\stari. 9.a. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.N. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. STAN. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. MUNTEANU înr\d\cina]i.

reprezentat\ de specia B. diferite preparate culinare. printre altele. f. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. oleracea L. varza se consum\. ]esutul preinflorescen]ial. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume).. capitata L. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Importan]a alimentar\.pentru B. alba DC. tulpinile îngro[ate. 5-6% glucide. napus ssp. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. var. Dup\ locul lor de origine. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. 1.a. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.1.1.2-1. mugurii floriferi [. De la aceste specii se consum\ frunzele. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. practic. încadrat\ sistematic în specia B. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. rapifera Metzg (2n=38). În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. [i varza asiatic\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .5% 115 . campestris L. 10.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. Brassicaceae. cu sau f\r\ carne etc. campestris ssp. Familia Cruciferae 10.B. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. familia Cruciferae sin...1.pentru B. în tot cursul anului. simpl\ sau asortat\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. pedunculii.B. oleracea [i 2n=20 .

p\str\rii temporare [i valorific\rii.20 mg/100g. 1998).a.1-1. pe linie filogenetic\.. unde g\se[te condi]ii prielnice. În prezent. vitamine: C .2 mg/100g [. în culturi succesive.1. o suprafa]\ de circa 30.2 % gr\simi.a. Dup\ datele statistice FAO. în medie. 2000). de sodiu . Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. era pu]in cultivat\. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. din varza s\lbatic\ (B. în ultimii 10 ani. s\ruri minerale: de calciu .000 ha/an. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. înc\ din antichitate. unele lucr\ri.N. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cultura acestei legume. a fost cultivat\. cu fosfor – 31mg/100g [. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. unele toponine sau nume de persoane. practic. N.50 mg/100g.46mg/100g. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. asociate [.. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.a. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. complexul B . Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. ca varza timpurie. practic între cele dou\ cercuri polare. asigurând venituri. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. STAN.1. 10. în câmp [i în spa]ii protejate. începând cu secolul al XIIlea. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. duble. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). din prim\var\ pân\ în toamn\. 1995). mai ales la m\n\stiri. o. împreun\ cu altele.24 mg/100g potasiu. de var\ sau de toamn\. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). În secolul al XIX-lea. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. de potasiu . 31 mg/100g fosfor. Importan]a agrofitotehnic\. putând fi complet mecanizate. MUNTEANU proteine. de regul\. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. 0. de la înfiin]are pân\ la recoltare. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. În ]ara noastr\. silvestris L). var. prin r\sad. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.2. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. 116 . cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. În ]ara noastr\.

ce poate ajunge pân\ la 1. par]ial.aspectul general. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. tulpina lemnificate (fig. hermafrodite. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. puternic ramificat\. sulfurii sau alburii.1). tetramere. ierboas\. 3 . varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.). ovat\. este scurt\ (15-20 cm). frunzele bazale sunt pe]iolate. conic\ etc. 2 .LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. la exterior lemnoas\. de form\ conic\ sau cilindric\. 1 . albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Frunzele exterioare sunt verzi. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. eliptic sau aproape circular. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). În faza de r\sad.c\p\]âna. Tulpina. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. glauc\. 117 . cu unele diferen]e pentru varza timpurie. cu r\d\cina [i. groas\. 10.1. 4 . cu limbul oval. bogat ramificat\. laxe. glabr\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.1 . 10. grupate în raceme lungi. 10. Pe tulpina florifer\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Primele frunze normale Fig. iar cele interioare sunt albe.5 m adâncime. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. eliptic\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Florile sunt actinomorfe.3. scurt pe]iolate. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. alterne. în interior c\rnoas\.

3 . cu diametrul de 2-3 mm. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Totu[i. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.2). factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Polenizarea.000 de flori. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.sec]iune longitudinal\ prin fruct. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.000-4.N.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. 10. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. brune sau cafeniu negre. Semin]ele sunt aproape sferice. 2 . de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. netede ori fin striate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. De[i are flori hermafrodite. rostrat\. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. produc]ii mari.4. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 10. iar ultimele cele de la vârful racemului. Oricum. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. dehiscent\ (fig. Deoarece inflorescen]a este un racem. albinele. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. procesul de germinare 118 Fig. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.1. 1985). STAN. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. cele patru carpele sunt concrescute între ele.tulpina florifer\ cu fructe (silicve).sec]iune prin semin]e . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. [i anume 2-30C. Pe o plant\ se pot forma 3. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Temperatura. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. cele de la baz\ au format deja silicve. N.2 . 10. uneori reticulate. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. La temperaturi mai ridicate.

cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. La temperaturi mai ridicate. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. 1956. Peste limita de 20-250C. cât [i în atmosfer\. atât în sol. Dup\ germinare. Vara. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . dar cantitativ mai reduse. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. uneori. datorit\ vernaliz\rii. adic\ la temperatura de minus 5-60C. în toat\ perioada ciclului vital. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. iar în faze mai avansate. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Dup\ majoritatea autorilor. în faza de r\sad. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. 1982). În cazul solului. în 3-4 zile. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. iar la 18-200C. respectiv. atât din punct de vedere calitativ. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. cu cerin]e mari. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. 1956). 1989). pe terenuri umbrite. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. cât [i sub aspect cantitativ. 1969). Insuficien]a cantit\]ii de ap\. În faza de cre[tere vegetativ\. o faz\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. c\p\]ânile r\mân mici. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Astfel. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. În acela[i timp. dac\ lumina este de intensitate slab\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\.. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. în faza de r\sad. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). 1998). Lumina. afânate sau. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. În schimb. Beker-Dillingen. este necesar ca. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Astfel. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cre[terea înceteaz\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. De aceea. de asemenea. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. La varza timpurie. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). vernalizarea începe sub 100C (Mihov.

Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. De asemenea.3 kg azot. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 02. prim\vara. Irigarea prin brazde. al\turi de ap\. De asemenea. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. În compara]ie cu alte plante legumicole.5. cât [i hibrizii F1. la niveluri optime de 75-80%. 10. de[i are unele avantaje. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.40 kg K2O. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 0. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.7 kg CaO [i 0. 1. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Solul. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. în general.timpuriu.5. forma [i m\rimea c\p\]ânii. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.1. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Astfel. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. favorizând b\ltirea. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. provenind din str\in\tate. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. profunde. 04 . la nevoie. 01 . hibrid F1 etc. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\.3 kg MgO.N. 4. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.). Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Reac]ia solului poate varia.extratimpuriu. STAN. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. N. recomandarea pentru sistemul de cultur\.târziu.20 kg P2O5. în limite medii.1. 120 . pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. anterior preg\tirii terenului. De regul\. 03 semitârziu. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.de var\. în ]ara noastr\. aplicat toamna sau. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 2000).

LEGUMICULTUR| II 121 .

folosindu-se grapa cu discuri GD-3. etc. lobod\ de gr\din\ [. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. dovleceii. situate pe terasa a doua a râurilor. care au boli [i d\un\tori comuni. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. 122 . Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În leg\tur\ cu aceasta. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Locul în rota]ia culturilor. ferite de curen]i reci. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Mobilizarea solului.) [i din grupa cepei.6. prin dou\ treceri. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. este necesar ca. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. de tipul solurilor aluviale.a. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. p\stârnac.1. 45 kg P2O5. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. expuse la soare. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. p\tl\gelele vinete etc. prin fertilizarea de baz\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. 210 kg K2O. La rândul ei. ardeii. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.N. la 8-10 cm adâncime. ]elin\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. s\ se realizeze produc]ii maxime.6. STAN. Preg\tirea solului. Fertilizarea de baz\. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.8.2. cu diferite grade de evolu]ie. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. cum sunt: castrave]ii. bame. castrave]i. tomatele. sfecl\ ro[ie. N.2. toamna.1. MUNTEANU 10. p\trunjel. Tehnologia de cultivare 10.).1. plantele extrag din sol: 115 kg N. imediat dup\ nivelare. Toamna.

Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. cu suprafe]e mici. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. 60 g superfosfat [i 12. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.8 sau 123 . În cazul verzei timpurii. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. prim\vara devreme. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. dup\ care se face modelarea. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. se folosesc doze orientative.2%).5 g sare potasic\ la m2. Astfel.2 în agregat cu tractorul U-650M.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. În cazul gospod\riilor popula]iilor. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. inclusiv modelarea solului pentru ca. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.

în acela[i mod ca [i Treflanul. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. astfel modelat. solul.8. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Preg\tirea semin]elor. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. pe rigole. Terenul fiind modelat. înainte de sem\nat. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. respectiv 15 g/m2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. [i de aceast\ dat\. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. prim\vara. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. modelarea se execut\ tot din toamn\. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. în cantitate de 3-4 litri/ha. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.5). Erbicidarea. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. N. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\.2. deoarece.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. acest erbicid fiind foarte volatil. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. pr\fuirea cu 124 . în cazul gospod\riilor popula]iei. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.8. MUNTEANU MMS-4. acestea se vor executa dup\ plantare. STAN. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.tratamentul chimic. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.N. la adâncimea de 5-8 cm. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. echipat cu rari]e. . Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.

. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.stimularea semin]elor. în vederea gr\birii germina]iei. Tabelul 10. 1986). Dup\ terminarea acestei lucr\ri. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. folosind rama de sem\nat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se taseaz\. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.3.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Producerea r\sadurilor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. în vârst\ de 40-45 zile. se ud\ cu 125 . R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.5% timp de 10-12 ore. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. prin împr\[tiere.

03 01.06 05.06 20.04-20.06-15.05-05.0-2.05 15.05 20.05-15.05-10.01-10.06-10.06-10.05-20.04 01.3 0.05 15.04-05.06 30. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.03-5.06 - 25.06-20.3 0.06 01.06-25.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05 15.05-05.04-15.01-15.03 10.3 0.5 0.3 0.05 20.04 20. STAN.4-0.3 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.0 0.5 0.04-10.06 01.4 1.05-15.06-10.05 - 01.4). care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-30.07 10. Tabelul 10.07 10.03-30.05 25.03-30.3 0.05-25.06-15.06 01.02-05.03-15.0 0.06-15.06 05. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.02 15.07 - 20.3 0.02 plant\rii 5.3 0.N.02-10.3 0.06-20.07-15.05 15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.01-5.4-0.05 01.06 15.07 01.07 05.5-2.3 0.3 0.4-0.5-0.3 0.04 01.07 15.03 01.8-1 0.03 25.05-05.06-10.06 20.05-05.05 20.3 0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05-15.05 01.07-30.6 0.05 15.06-10.07 01.02 15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.3 0.05-15.06-25.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.04-10.4 1.05-20.05-25. N.06-15.05 25.07 10.

umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . de culoare verde-închis. . 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. la semnalarea stacului.25%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .2%. .udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Actelic 50 EC 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. .aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. În momentul plant\rii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).1% (Costache M.dirijarea temperaturii.5. Turdacupral 50 PU 0. . [i colab. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Divipan 100 EC 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.3%.1% sau Sinoratox 35 EC 0. conform datelor din tabelul 10.05%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. în cuburi nutritive. Sandofan C WP 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.4%. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Dithane M-45 0.05%.4%. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. pentru combaterea afidelor. Onevos 33 EC 0. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. 127 .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Tabelul 10. Perozin B 75 WP 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 500 g sulfat de potasiu. 200 g superfosfat. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.2%. 1987). prin coborârea temperaturii la 4-60C. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). folosind 300 g azotat de amoniu. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. la 8-10 zile de la repicat.

Completarea golurilor se face manual. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite.3). cele alungite. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.55 plante pe m2. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Lucr\rile de îngrijire. cu r\sad de aceea[i vârst\. revenind 6. 10. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. În timpul perioadei de vegeta]ie. aplicând 4-5 ud\ri. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig.67 plante la m2. revin 5. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Fig. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. soi [i calitate. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. plantele pe rând fiind tot la 30 cm.5-1 litru ap\ la plant\. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. la 5-6 zile de la plantare. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Dac\ este necesar. Tot din acest motiv. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. 10. Pe fiecare strat în\l]at. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). umidit\]ii [i aerisirii.N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. 128 . se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 200250 m3/ha. distribuindu-se circa 0.3 . udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. N. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. odat\ cu executarea plant\rii. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. STAN.

recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie.7). pe rând. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. pe o adâncime de 50-60 cm. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Dac\ este nevoie. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. igien\ cultural\. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. eliminarea plantelor atacate). În cazul culturilor pentru consum. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu.5%)** 129 . [i de 1-2 ori manual. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Calendaristic.6 [i 10. soi [i epoca de înfiin]are. prin t\iere cu cu]itul.15%. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Produc]ia este de 15-20 t/ha. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. în func]ie de zon\. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. dar peste 350-500 grame. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. e[alonat în 3-4 reprize. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. sub primele 3-4 frunze exterioare. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. în faza de formare a c\p\]ânii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. ca adeziv. Tabelul 10. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. bine învelite. Oxiclorur\ de cupru 0. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. cu fermitate evident\. În gospod\riile popula]iei. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.

ar\tura adânc\ din toamn\.1%) Rota]ia culturilor. Miltox 0.2%. sin P.2%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.2%.15%.2%. Tiuram 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.1%. în special la culturile semincere (Daconil 0. Fundazol 0. STAN. distrugerea resturilor vegetale.5%.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.2% sau Perozin 0.4%.25%. N. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Curzate plus T 0. Topsin M 0.1% sau Fundazol 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%.15%) Rota]ia culturilor.N.3% sau Dithane M-45 0.15%.25%) Igien\ cultural\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. igien\ cultural\.3%. igiena cultural\. Ronilan 0. combaterea insectelor vectoare. Nemispor 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. folosirea de soiuri rezistente.2%. Captadin 0. Brave 500 0.. tratarea culturilor (Benlate 0.4-0.15-0. folosirea de soiuri rezistente. Benlate 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Benagro 0. 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Rovral 0.5%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.1%. tratarea culturilor (Perozin 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Merpan 0. ar\tura adânc\ de toamn\. igien\ cultural\. igien\ cultural\. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.6 . tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. ar\tura adânc\ de toamn\. igien\ cultural\.1%.25%.5%) Rota]ia culturilor. Nemispor.1% sau Sumilex 0.10. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. ca adeziv 130 .2%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Dithane M-45 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.05-0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.1%. evitarea terenurilor ude [i acide. Mycodifol 0. tratamente. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Benagro 0. Manzate 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.

2%.05%). Clorofos 75 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. Sinoratox 35 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%.2%. Clorofos 75 PS 0.15%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.2% etc. Ambuch 25 EC 0. Basudin 60 EC 0.2% etc.05%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.1%. Decis 25 EC 0. Dipterex 80 PS 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.4%. Fernos 50 WP 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.1%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.2%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Zolone 35 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Sumithion 50 EC 0.2%.15%.15%.05%.15%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.05%** Idem Igien\ sanitar\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.1%. Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra).4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. igien\ cultural\. Carbaril 50 WP 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. Thuringin 0.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). combatere biologic\ 131 .4%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15%.4%.05%. Sumithion 50 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Decis 25 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05% etc.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.04%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Diazinon 60 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Actel[lic 25 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.2%.4%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Triclorofon 80 PS 0.15%) Igien\ cultural\.).15% etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Metathion 50 EC 0.04%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.

ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. bine nivelat. igien\ cultural\. ca adeziv 10.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. cât [i în atmosfer\. tratamente (Sumithion 50 EC 0. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Decis 25 EC 0. Carbetox 37 EC 0. MUNTEANU Tabelul 10. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. tratamente (Birlane 10 G 0. p\trunjel.1%.) [i cele din grupa cepei.05%. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Fertilizarea de baz\. Zolone 35 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.15%. Hostathion 40 EC 0. Sumithion 50 EC 0. imediat dup\ nivelarea de exploatare. fasolea de gr\din\ [i bobul. care pierd repede apa. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.2%..continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Ripcord 40 EC 0. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 20 kg P2O5.1% etc. p\stârnac. toamna. STAN.01% etc. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ]elin\ etc. Se evit\ solurile prea u[oare. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . ar\tur\ adânc\ de toamn\. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0. De aceea se alege un teren plan.04%. Ca urmare. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.15%. N.4%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. profund [i bogat în humus. 75 kg K2O. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.1.2%.N. în cele mai bune condi]ii. Preg\tirea solului.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.6. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Metation 50 EC 0. Folithion 50 EC 0.4%.1%. Zolone 30 WP 0.05%. 1985).2. la nivelul în\l]imii plantelor. deosebit de periculo[i. Cultura de var\ Alegerea terenului.15% . În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.7 . Locul în rota]ia culturilor. plantele extrag din sol: 84 kg N. ridichi.

Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. se folosesc doze orientative. în solarii neînc\lzite. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Modelarea solului. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Astfel. sau cu DR-5. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu.2).LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. se ud\. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd.2. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. utilizând rama de sem\nat. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Producerea r\sadurilor. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. echipat cu corpuri de rari]e. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. în 2-3 reprize (15-20 martie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Dup\ sem\nat. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. urmând ca.3. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 .2. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Erbicidarea. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. rigolele s\ fie adâncite. Varza de var\. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. irigându-se de mai multe ori. înainte de plantare cu 10-14 zile. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. la 5x5 cm. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize.

distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.4). iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. 4 g/m2.N. 134 . în 2-3 etape. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. înl\turarea vârfului pivotului. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. 10. N. STAN. Fig.5-1 litru ap\ la plant\. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. revenind o desime de circa 5. în func]ie de umiditatea solului. cu specificarea c\. iar în gospod\riile popula]iei manual. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.4). MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.4 . Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). distribuindu-se circa 0. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. dup\ care se mocirlesc. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. La r\sadurile nerepicate. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.5 plante la m2.

a unor epoci intermediare. borceag. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Recoltarea se execut\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pân\ la cre[terea temperaturii. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha.6. în condi]ii optime de tehnologie.3. în general. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. 10. astfel ca. 135 . în cazul cultivarelor hibride. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. a[a cum s-a ar\tat. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere. Produc]ia este de 20-35 t/ha. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. peste 1 kg/bucat\. seara. [i manual. secar\ mas\ verde etc. la nevoie. spanac. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. destul de periculo[i. orz de toamn\. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. adic\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. de 3-4 ori între rânduri.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. de 1-2 ori între plante pe rând. Locul în rota]ia culturilor. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. În schimb. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. care sunt mult mai uniforme.1. se efectueaz\ ca la varza timpurie.. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. de regul\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. apa s\ se infiltreze în adâncime. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. dar. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. manual. ceap\ [i usturoi pentru stufat. În acest scop. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Datorit\ d\un\torilor. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\.

cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. în vârst\ de 40 zile. dac\ este nevoie. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. STAN. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ rar. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Pentru gospod\riile popula]iei. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 1969. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. 136 . deoarece r\sadul nu se repic\. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. 1973). ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. f\r\ gre[uri [i coame. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. MUNTEANU Vara. realizându-se o densitate de aproximativ 45. gr\pându-se concomitent. se afâneaz\. permeabil. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Bala[a. se m\run]e[te [i se niveleaz\. N. fertil. utilizând rama de sem\nat.000 . realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare.000 plante la ha (fig. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. 4 g/m2. la varza timpurie. se dezinfecteaz\.5). 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Producerea r\sadurilor. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 10. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. 50 kg P2O5. Dup\ sem\nat se ud\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.N.50.

. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. recoltarea se poate realiza mecanizat. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.nu se mai face modelarea. 137 . Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.4. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. în general.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.LEGUMICULTUR| II Fig. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). recoltarea se face cu mai mult\ grij\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . concomitent. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.1. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.5 . Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. 10. 10. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. revenind o densitate de 4 plante/m2.6.

Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. o bun\ premerg\toare (Maier. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. cu unele deosebiri. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Producerea r\sadurilor. ata[at la sem\n\toare. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. l\sându-le pe cele mai viguroase. dup\ s\pat.6. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . iau apa din adâncime. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori.N. l\sându-se între plante 10 cm. în func]ie de zona de cultur\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. STAN. 10. în agregat cu tractorul L-445. în general. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. produc]iile fiind acelea[i. 1969). Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. de preferin]\. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. . având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. N. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Astfel. R\sadul se produce.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. . în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. Culturile premerg\toare. Dat fiind specificul intensiv. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. castrave]ii. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\.5. având un sistem radicular mai profund. SUP-21 sau Saxonia-270.Se face r\ritul plantelor. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. în luna ianuarie). salata. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).8-1 kg s\mân]\ la hectar.1. folosindu-se 0. printr-o greblare u[oar\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. ardeii.

În cazul tunelelor joase de polietilen\. Di]u [i colab. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.L.3).-S. Prim\vara. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.C. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 60 zile. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). în ghivece sau cuburi nutritive. 10-120C dup\ repicare noaptea. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. iar I. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. 16-180C pân\ la repicare. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.4 sau FPP-1.8). iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. se execut\ dezinfec]ia solului. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Buz\u (1984) . Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. echipat cu rari]e.L.C.F. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.8) modificat\ ([asiu de 2.C. (1980). Instalarea ad\postului. 139 . (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. imediat ce terenul permite. I. Vâlceanu [i colab.L. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.65-70 zile. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. gr\parea terenului. conform schemei de înfiin]are a culturii. repicat la cuburi nutritive. În acest scop.6 m).P. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.F. Preg\tirea terenului. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. cu 10-12 zile înainte de plantare.4). Dirijarea factorilor de mediu. 6-80C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. înc\ din toamn\. Dup\ 35-45 zile. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.

realizând o densitate de 85.000 plante la hectar. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. în solariile bloc. implicit. pe brazde u[or ridicate. Vidra [i S. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.000 plante la hectar. M\nescu (1972) recomand\. elaborat\ de I. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.40 m).P.000 plante la hectar.C. 1984). Tot pentru tunele joase. Maier(1969) recomand\.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. 10. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.P. realizând o densitate de 50. de tipul de ad\post. folosind schema 57+46+94+57 cm.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.L. 1984).C. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. de condi]iile meteorologice.6) În ad\posturile joase. L. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. De regul\. 1978. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.-S.. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. pentru solariile tip I. 140 . Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Ceau[escu [i colab.C.000 [i respectiv 60. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Maier [i colab. Tehnologia cadru.F.S.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.L.L. (cu l\]imea de 5. la plantare.L.000 plante în solariile tunel (fig. Buz\u. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. dar în zona de nord-est. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.C. 1981. 10. densit\]i de înfiin]are a culturii. Buz\u (1981). În condi]iile din sudul ]\rii. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. N. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. irigarea prin brazd\ a culturii [. Cobâla[ [i colab.000 plante la hectar (I. 25 a III-a.L. F.C.000 plante la hectar. densit\]ile recomandate sunt de 57. STAN. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. Densitatea poate fi mai mare (90. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.F. 10. atât în solariile bloc.7). 10. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. a. Buz\u.L.a. la distan]a 30x30 cm. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. realizând densit\]i de 57.000-110.F.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.000). asigurând o densitate de 57. folosirea intensiv\ a terenului.N. 1981). MUNTEANU Înfiin]area culturii.C. C. asigurând circa 53. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. (1969.P.

10. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Înainte de plantare. r\sadurile vor fi bine udate. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig. tasând bine solul.6 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. în cuiburi sau în rigole.F.L.C.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Udarea în 141 .

comparativ cu serele din sticl\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Dac\ totu[i este nevoie. posibilit\]ile reduse de aerisire). pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. În acela[i timp. STAN. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. lipsa agentului termic. În acela[i timp. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta.N. acoperirea cu folie de polietilen\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Pentru cultura de varz\. N.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. de exemplu. a b Fig. 10-7 . 142 .

10.8 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.C. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.-S. În cazul temperaturilor prea mari. Buz\u.L.P.C.F.L.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .

L.L. 6-9 ud\ri. Buz\u. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Se aplic\. 144 .C.L.-S.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. Fig. la ambele tipuri constructive. molia verzei (Plutella brassicae). fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).F. De asemenea. N. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. cu norme de 200-300 m3/ha. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. La tunelele joase. în func]ie de dotarea tehnic\. de regul\ prin brazde. STAN.A. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.C.P. uneori. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. La nevoie. cu care ocazie se refac rigolele de udare. 1984). 10. buha verzei (Mamestra brassicae). Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.9 . Buz\u. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. folosind ma[ini [i aparate specifice. – S. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. ori folosind motocultorul. în func]ie de condi]iile de mediu. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).N.C.F. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Lucr\rile de îngrijire. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.U.P.L. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. melcii f\r\ cochilie (Lymax). se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. (I. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.C. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. spre sfâr[itul perioadei. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.

aceea[i ca la varza alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. rubra L. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. de gustul mai apetisant. de asemenea. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1978.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.3. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.2. Familia Cruciferae 10. 10. 10. 1969. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2. Maier. 1965. f. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. practic. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 145 . are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în teren neprotejat.10). în toate zonele legumicole. De obicei. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Radu. 1969. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Importan]a culturii Varza ro[ie. eventual.1.2. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. din mai pân\ în iunie. 10. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 1986). 10. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 1973).2. simple sau asortate. capitata L. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.2.

de exemplu. profunde. În România s-au cultivat câteva soiuri. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. de origine german\. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).2. conform cerin]elor pie]ei. de obicei. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. reavene [i fertile. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. de culoare violet\ [i foarte îndesate. Acest soi este tardiv. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.6. 10.Varza ro[ie: 1 . dar în Europa. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.5. 146 . Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. cu c\p\]âni globulos-alungite. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. lumina joac\ un rol relativ redus. dar în ultimul timp nu este de neglijat. 2 .4.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. 10. Temperatura. practic. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.N. ca varz\ târzie (de toamn\). MUNTEANU 10.aspectul general antocianului în celule. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.10 . cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. STAN. înc\ din perioada 1950-1960. 10. al plantei. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. Plantele sunt foarte viguroase. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate).2. N. necesit\ soluri mijlocii. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. datorit\ prezen]ei Fig. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.2. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.

se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Locul în rota]ia culturilor.11).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Fig.000-60. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cultura târzie. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. se planteaz\ dou\ rânduri. 10. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.000 plante la ha (fig.000 plante/ha.2). Pe fiecare strat în\l]at. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Ca urmare. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . ceea ce asigur\ o densitate de 55.11 . În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. orientativ. realizându-se o densitate de 55. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. determinat\ prin cartarea agrochimic\. 10. Înfiin]area culturii.

Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.3. STAN. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. sin. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. 10.3. 148 .3. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. N. atât în anul întâi. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. sabauda L. bullata D.3. În România. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.2. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. 10. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. var.C.N.1. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Datorit\ fine]ii. 10.12). dar pe suprafe]e relativ mici. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. în secolul al XVI-lea. cât [i în anul al doilea (fig. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. cultura este practic necunoscut\. MUNTEANU sare potasic\. în secolele XVIII-XIX. în vederea consumului în stare proasp\t\.3. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Familia Cruciferae 10. La noi în ]ar\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. 10.

149 . se vor asigura. cu foliajul verde închis.4. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Vidra. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.frunza din partea superioar\ a rozetei. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.3. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Aceast\ varietate este alogam\. este semitardiv. crocan]\ [i gust pl\cut. cu ridic\turi convexe. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. la care s-a ad\ugat. cu polenizare entomofil\.aspect general. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. la nivel optim. 2 . 3 . 1985). Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.12 .5. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. fr\gezime. 10. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. la cultivarele mai noi.c\p\]âna.LEGUMICULTUR| II Fig. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.L. 4 . Acesta a fost creat la I.C. la circa 15 ani. soiul românesc Marilena. condi]iile de sol. se cer asigurate.Varza crea]\: 1 . 10. fiind moi.F. 10. De aceea. cu prioritate. chiar ro[ie-violacee.3. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.

realizându-se o densitate de 55. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.3. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Fig. La noi în ]ar\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.6. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.13).13 . distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. de var\ sau de toamn\. 10. având în vedere [i soiurile folosite.N. se practic\. 10.000-55. N.000 plante la ha (fig. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în func]ie de zon\. realizându-se o densitate de 50. MUNTEANU 10. acolo unde se cultiv\ [i. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. soi [i epoca de recoltat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. STAN. Alegerea terenului. cel mai mult. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).000 plante la ha. în variantele de cultur\ timpurie. 150 .

151 . VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.1. 6-7% glucide. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. pân\ toamna târziu. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. Valoare alimentar\.C.4. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.3. dup\ ce se ridic\ roua. 3. în principiu. s\ruri minerale. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Eventual. fiind de 20-40 t/ha.a. formate în axila frunzelor. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.a. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.4. dar mai ales în vestul Europei. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Calendaristic. verzi[oare pane [. 10.4. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 10. 10. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. verzi[oare în unt. Familia Cruciferae 10. gemmifera D. care reprezint\ partea comestibil\.4. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. var. vitamine [. ierboas\ în faza tân\r\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.2-3. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.2. are niveluri mult mai ridicate. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. cu 2-3 zile înainte de recoltare. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.14). începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.5% substan]e proteice.

cât [i din mugurele terminal. pu]in mai rotunjit. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. cu masa variind între 10-30 g.4. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. MUNTEANU Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 1969).plant\ cu tulpin\ joas\. Atât din verzi[oare.Varza de Bruxelles: 1 .N. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. mai ales în 152 .plant\ cu tulpin\ `nalt\.4. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. 10. u[or oblic\ în jos. de care depind num\rul. grosimea tulpinii. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. În zona apical\. din aceast\ cauz\. dar mai ales. 2 . înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Florile. 10.14 . asem\n\tori celorlalte variet\]i. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt pe]iolate. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. Tulpina este erect\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. STAN.

datorit\ masei vegetative. Prim\vara. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. solul trebuie s\ fie bine structurat. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. cu vigoare medie spre mare. verzi[oarele sunt mari. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. fertil [i semiargilos. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). care este tardiv (180-200 zile). Vernalizarea.5.. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.4.6. profund. pe cât posibil. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. în caz de vânturi puternice. Marinescu N. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. În caz de secet\. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor.4. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). nivelarea de exploatare. Preg\tirea solului. Astfel. tulpina de 70-80 cm. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. deschiderea rigolelor pentru 153 . În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. mai ales. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.. 10. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. la sfâr[itul lunii mai. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. De asemenea. Toamna. 1971). 10. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.

10. amenajate în câmp. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. STAN. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. . r\sadurile sunt bune de plantat. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . realizându-se o densitate de circa 40. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.N. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.15). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Producerea r\sadurilor. R\sadurile nu se repic\. MUNTEANU modelat solul.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.15 . Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. N. Fig 10.000 plante la ha (fig. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze.

10. silvestris). Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. prin ruperea cu mâna. fiind. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. . în func]ie de cerin]ele pie]ei.5. e[alonat.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.C. pân\ spre vârful tulpinilor. salate fierte – folosite ca garnitur\.. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Familia Cruciferae 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Celelalte lucr\ri de între]inere. acephala D. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. când verzi[oarele sunt bine formate. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Beceanu (1995). Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. var.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). soteuri sau piureuri. La prima exist\ câteva variante tehnice.2. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.5. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. citat de Savi]chi [i colab. în a doua jum\tate a lunii septembrie. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. pân\ la 10-12 t/ha.1992). recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. în acest sens. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. 1977. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.5. supe. pe baza unui larg studiu bibliografic. 1992).1. 10. 1967. o bun\ comercializare pe pia]\. citat de Savi]chi [i colab.o.

fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Este o plant\ bienal\. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. brun-violet. se pot forma ramuri scurte. penat lobat. 2 . penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. violaceu.3.16 . Frunzele sunt simple. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. 10. iar uneori pestri]. cu polenizare entomofil\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.plant\ cu tulpina `nalt\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.N. dar superficial. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. dispuse altern [i distan]at între ele. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. în func]ie de soi. 10. 156 . Pe axul principal. mari. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. MUNTEANU [i cultivat\. frunzele pot fi colorate în verde. Astfel. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Limbul frunzelor poate fi lirat.5. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. STAN. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .16). Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. pe]iolate. cuprinse între 120-150 cm. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. cu în\l]imi variabile. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Formele pentru furaj au frunzele netede. N.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Tulpina este cilindric\. Florile. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. din mugurii axilari. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.

mai ales în gospod\riile familiale. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. ca [i varza de Bruxelles. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.5. pentru temperatur\. 157 . 10.5. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Portul s\u înalt. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Apa este. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. care au frunza aproximativ neted\. suprafa]a foliar\ mare.6. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. de culoare verde.5.LEGUMICULTUR| II 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. [i în cazul verzei pentru frunze. oleracea. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. Esen]ial. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. 10. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând.4. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. dar [i ro[ieviolacee. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B.

pane. botrytis Familia Cruciferae 10. Aceasta se consum\ marinat\. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.a. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.1.9% (din care celuloz\ 1%). var. elastice [i turgescente.6. PP.17 . se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. (1975). Dup\ Mincu [i colab. În ambele cazuri. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. 10. var.a. proteine 2. citat de Ceau[escu [i colab. B1. care sunt mai tinere. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.6%. Brassica oleracea L. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. glucide 3. botrytis subvar.6.8%.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. sin. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. CONOPIDA Brussica oleracea L. MUNTEANU Fig 10. B2. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.N. (1984). 158 . mai mult murat\. vitaminele A. cauliflora (Alef). lipide 0. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. ciorbe. salate cu unt. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. sufleuri [.3%. K 420 mg/100 g. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. Ca 25 mg/100 g.. [. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. STAN. [i C 60 mg/100 g. N. denumit\ impropriu inflorescen]\.

conopida de Cornwall [. R\d\cina este pivotant\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. în Fran]a.2. c\rnoase.6. scurt\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat.10. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. conopida nem]easc\. 2000).LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. În }\rile Române. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. la compromiterea recoltei. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. care are ca origini varza s\lbatic\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. din care. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. 42 mii ha. foarte îndesit ramificat\. de unde s-a r\spândit în Olanda. Germania [i alte ]\ri. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. ierboas\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. De altfel. în mod evident. B. cum ar fi: conopida italiana. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. fraged\ [i dulce. în mare m\sur\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. alb\. În prezent. 1986). scurt\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Tulpina principal\ este cilindric\. apoi Italia. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. 159 . conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. denumit\ Brassica cretica Sam.6. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. [i ast\zi se cunosc denumiri. g\lbuie.18). împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate.3. 10. 10. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. în culturi timpurii sau tardive. groase.a. Anglia. tare ca [i la varza alb\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. mai ales în jurul ora[elor. bogat ramificat\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. incomplet evoluat\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.

conopida fiind o plant\ alogam\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm.N. verde-închis. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. erect\ sau oblic\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. practic.5-2 cm în diametru.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). sesile sau scurt pe]iolate. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. nervura principal\ este sub]ire. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Polenizarea este entomofil\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. fin din]at\ ori u[or sinuat\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. albastre sau violete. cu marginea fin din]at\. cu nuan]e cenu[ii. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. frunzele au limbul oval – alungit. hermafrodite. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. 10. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. groas\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. În faza de r\sad. Conopida este. 160 . iar în stadiul de c\p\]ân\. Frunzele sunt simple. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Culoarea poate fi verde-deschis.18 . cu marginea întreag\. la unele soiuri. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. La un moment dat. La înflorire. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. la altele. N. un criteriu de identificare a soiurilor. tetramere. de 1. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. de asemenea. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. polenizarea este indirect\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). STAN. dar sunt mai mici. nervura principal\ este foarte lat\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.oleracea. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Florile actinomorfe. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. De[i florile sunt hermafrodite. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Astfel.

Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. determin\ spargerea celulelor. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Tot în faza de c\p\]ân\. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. identice cu cele ale verzei. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. astfel afectat. temperaturile sc\zute de 4-80C. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare).4. cantitativ. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. În aceast\ direc]ie. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. factorii major implica]i sunt temperatura. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. dac\ sunt bine c\lite. care. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. care î[i pierd turgescen]a. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor.LEGUMICULTUR| II 10. care. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. de velur sau bob m\runt de orez. care diminueaz\ valoarea comercial\. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. Conopida de toamn\. unde cap\t\ culoarea verde. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. 1969). o lung\ perioada de timp.6. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. care se reface foarte greu. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. în cea mai mare parte. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. cu c\p\]ânile formate. Pe acest ]esut. În perioada de formare a c\p\]ânilor. apa [i elementele nutritive. Apa. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Temperaturile ridicate. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. nici nu mai formeaz\ flori. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. cumulate cu seceta prelungit\. devin laxe. de[i. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de multe ori. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna).

a[a cum se întâmpl\ la varz\. N. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. în mod evident. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. de asemenea. de[i nu au dreptate în totalitate. r\sfirate. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. 1978). Le Bouhec. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. chiar u[or violacee. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). În câmp sau spa]ii protejate. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. altfel. plantele se alungesc. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. este important de reamintit c\ 162 . gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. În ceea ce prive[te azotul. 1969. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Excesul de ap\ este. de o cantitate mare de lumin\. În acela[i timp. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Lumina. Din aceast\ cauz\. A[a cum s-a mai ar\tat. 1979). dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. De asemenea. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. un exces (moderat) de ap\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. num\rul de frunze este mai redus. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. în general. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În faza de r\sad. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. cultura are nevoie. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. în mod special. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. determin\. În privin]a elementelor minerale. Alungirea r\sadului. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. În timpul vegeta]iei. STAN. întârzierea recoltei. În termeni gr\din\re[ti. d\un\tor pentru c\. de asemenea. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. ceea ce înseamn\ condi]ii optime.N.

Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). 10. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. castrave]i. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. maz\rea de gr\din\. salat\. mai ales în prim\verile secetoase. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. c. cernoziomuri levigate.6. grupa Giant (din Italia).6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.8). de[i nu este prea bogat. La rândul ei. sortimentul. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. în cantit\]i prea mari. Tipul ecologic de iarn\.6. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.6.2–7. Alpha (pentru câmp. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. de toamn\ [i de iarn\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.LEGUMICULTUR| II acesta. provenit\ din grupa Erfurt). care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. spanac etc. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. La noi în ]ar\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.5. Sunt contraindicate solurile grele. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). pe terenuri ad\postite. Locul în rota]ia culturilor.1. din care multe sunt hibride. 163 . 10. De asemenea. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. reci [i umede.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. b. cu diferite grade de evolu]ie. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. bobul etc. De exemplu. uneori pentru ser\). pân\ la minus 100C.8). Tehnologia de cultivare 10.

STAN. MUNTEANU 164 . N.N.

19 . pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. În ferme. cu udare individual\ a acestuia. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.000 – 75.000 plante la hectar (fig. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). ac]ionat\ de tractorul legumicol L. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. revin aproximativ 66. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. cultura de conopid\ 165 . s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. revenind o densitate de 66. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. ca [i la varza timpurie.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul.600 plante/ha). c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Fig 10. Completarea golurilor se face manual.445. Lucr\rile de îngrijire. la 4–5 zile dup\ plantare. astfel. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Producerea r\sadurilor. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. 10.19). R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. în vârst\ de 40-45 zile.600 plante /ha.

norma de udare se m\re[te. STAN. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. fiind între 15 [i 25 t/ha. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. N. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Dac\ este nevoie. În gospod\riile popula]iei. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. pân\ la 5-6 ud\ri. în func]ie de regimul de precipita]ii. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Recoltarea se efectueaz\ manual. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. cu cantit\]i moderate de ap\. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. aplicându-se. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. se execut\ o udare u[oar\. De regul\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze.N. în perioada de formare a c\p\]ânilor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. f\r\ a-l r\ci prea mult. pân\ la 15 – 20 iulie. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Înainte de recoltare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Produc]ia variaz\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Calendaristic. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. albe. 166 . în func]ie de starea de umiditate a solului. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. cu circa dou\ zile. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. fragede [i pl\cute la gust. în circa 2 – 4 etape. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare.

f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în func]ie de gradul de aciditate. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în nici un caz acid\. asigurând o densitate de 45. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Pe fiecare strat în\l]at. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.000 plante la hectar (fig 10. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. cartofi timpuri etc. secar\ mas\ verde etc. spanac. Celelalte lucr\ri aplicate. ceap\ [i usturoi pentru stufat. din punct de vedere al structurii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. spanac. ceap\ pentru stufat etc). La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie.000 – 50. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. în func]ie de zon\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Aceasta se gr\peaz\ concomitent.. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Locul `n rota]ia culturilor. în perioadele secetoase din timpul verii. prin ata[area unei grape stelate. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i.20). dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. cu l\]imea la coronament de 104 cm. dac\ este nevoie. În cazul în care solul este u[or acid. De asemenea. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 45 – 55 zile. la adâncimea de 20–22 cm.6. Vara. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 167 . în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. dup\ urm\toarele culturi: salat\.2.

cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. seara. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. ac]ionat\ de tractorul L-445. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Lucr\rile de îngrijire. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri.000 plante la ha. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. în perioadele secetoase din timpul verii. Dac\ este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În timpul vegeta]iei. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. MUNTEANU Fig. pân\ 168 . În faza form\rii c\p\]ânilor.N. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. când plantele [i-au revenit. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. în func]ie de regimul de precipita]ii. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. În timpul perioadei de vegeta]ie. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. realizând o densitate de circa 55. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. 10. N. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. la cultura de conopid\ de toamn\.20 . cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment.

asem\n\tor culturii de câmp. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. atât în ciclul de prim\var\. Löbl [i colab. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. variind intre 18 [i 30 t/ha. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii.L. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. În faza de r\sad.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. în faza de cotiledoane. alungindu-se foarte repede. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). pericolul vernaliz\rii [. 10.000 [i 30. Sem\natul nu se va face prea des. – S. 1974. unde sem\natul se face în luna ianuarie.5 kg b\legar [i 10 l ap\). astfel ca. O bun\ fertilizare se poate realiza. Salter. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Producerea r\sadurilor. Pentru ciclul al II-lea. Dup\ r\s\rire. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.C. Buz\u. 169 . Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.).C. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. plantele se vor c\li foarte bine. 1977). Infiin]area culturii. (1962. reduce faza de c\p\]ân\.000 plante la hectar. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 1972). temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile.F. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.6. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. 1981). respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. de asemenea. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. pân\ la plantare.L. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Pentru Câmpia Dun\rii.P. epocii [i ciclului de cultur\. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai.a. De aceea. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.6. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). 1974). respectiv cu 40. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.

pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. realizând o densitate de 28. N. în faza de c\p\]ân\. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. MUNTEANU În solariile bloc. în general. În plus.L.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. realizându-se o densitate de circa 33.23). Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.N. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. 10. în faza de c\p\]ân\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. de asemenea. Principalii factori de mediu se regleaz\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. conopida.22).000 plante/ha. asem\n\tor culturii de varz\.P. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Fa]\ de varz\.10.000 plante/ha (fig.C. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. Buz\u. în rânduri. conform schemei din figura 10. – S. STAN. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea..21 . La aceea[i schem\. 170 .C.L. 1980). De asemenea.000 plante la hectar (I. 10. Fig. 1981). dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.21). Reglarea regimului factorilor de mediu.24. determinând încetarea în cre[tere. de 33. este deosebit de sensibil\ la secet\.F. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. realizându-se o densitate de 40. asigurând o densitate.

10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.LEGUMICULTUR| II Fig.22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .

1981.000 de fire la hectar. Lucr\rile de îngrijire. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.P. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. modificat) Ca [i la varz\. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. citat de Ceu[escu [i colab.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. În continuare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.C. Buz\u.000 [i 80.C. 1970. de exemplu. 1973).. folosind temperaturi sc\zute. reglarea factorilor temperatur\. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.-S. Mamestra brassicae). dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. în func]ie de soi.L. 10. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. 1973) 172 .L. STAN. specific\ soiului. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.N. N. Producerea r\sadurilor. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1980). Se planific\ între 50. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.6. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. 10.4. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii..6.F. MUNTEANU Fig.

cu excep]ia zilelor reci de iarn\. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. care s\ asigure densit\]i variind între 50.000 plante la hectar (fig. prin caracteristicile sale constructive. 173 . Lucrarea este e[alonat\. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Lucr\rile de îngrijire. irigarea. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. aerisirea va fi aproape permanent\. în perioada de insola]ie. a[a cum s-a mai ar\tat. În plus. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. soiurile mai pu]in viguroase. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Sera. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. la densitatea de circa 50. În general.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.5). calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Recoltarea. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Astfel. frunzele se leag\ deasupra acestora. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. În acest scop. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 1973). uniformitatea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 10. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. vor avea o densitate mai mare [i invers.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. prin cretizarea geamurilor. recoltarea se face e[alonat.000 [i 80. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Înfiin]area culturii. afânarea solului prin pra[ile. 10.000 plante la hectar. corespunz\tor epocilor de plantare. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. dac\ s-au format c\p\]ânile.25) Fig.

a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. “oficial”. Se recunoa[te c\. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. 10. var. anual\.N.2. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. N.7. o legum\ de lux. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.7. în mod exclusiv. subvar. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\.o. MUNTEANU 10. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Acest termen exist\ [i ast\zi. broccoli este aproape necunoscut\. B. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).26). dar prezint\ suficiente caractere botanice. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. 174 . 10. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. ca [i aceasta.3. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Broccoli este o varietate ierboas\. în secolul al XX-lea (1930).1. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). La noi în ]ar\. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. STAN. dar denume[te. italica Plenk Familia Cruciferae 10. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. BROCCOLI Brassica oleracea var. cymosa Lam sin. cunoscut\ mai ales în Italia. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. în mare parte asem\n\toare cu conopida. În lume. constând din l\starii floriferi. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. 1994).7. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. fiind considerat\. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). chiar dup\ 1950. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). botrytis L. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. 10.

a.o. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. denumit\ în mod corect inflorescen]\. var. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Limbul este. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.LEGUMICULTUR| II Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.m. subvar. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pedunculii florali [i mugurii floriferi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).). ameliorate ini]ial în America de Nord. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Soiurile mai noi. formând noi buchete [. dispuse pe l\starii principali. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.d. la multe soiuri. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). 10. Partea comestibil\.26 – Broccoli: 1 . La soiurile mai vechi. lirat-penat-partit. 1953).7.4. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. asparagoides Lam. g\lbuie sau violacee. botrytis L. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . 10.

N. 10. diferite soiuri. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.27. Tehnologia de cultivare 10. Fig. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.F. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. în mod întâmpl\tor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.6. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. în cultur\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. 10. 10.a. ~n aceast\ faz\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .6. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.7. Cu alte cuvinte. provenite din ]\rile cu tradi]ie.27 .5. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. SCL Bac\u [. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). În câmpurile experimentale de la I. STAN. N.7. exigen]ele ecologice sunt maxime.1. Soiuri La nivel mondial.L. au fost studiate adev\rate colec]ii. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.7. În România se cultiv\.C. Vidra. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).

acestea se vor elimina din inflorescen]\. a[a cum s-a anticipat deja. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.5 iulie). cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. de regul\. La cultura de broccoli asparagus. în mod e[alonat. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. 10. Fig. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). 10.6. Dac\ l\starii sunt prea lungi. prin r\saduri de 3045 de zile. în cultur\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. pe straturi ne`nc\lzite în câmp.28 . dar f\r\ frunzele protectoare.7. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Recoltarea se efectueaz\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . eventual. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dar poate fi [i mai redus\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .28). 10. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. De asemenea. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Înfiin]area culturii are loc.2.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.

adic\ 15-25 t/ha. N. STAN. Familia Cruciferae 10. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . frig\nele. cu gust pl\cut. din timpul toamnei). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în perioada cu umiditate ridicat\.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). respectiv B. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. gongyloides Lam. De asemenea. suculent\. circa o lun\.).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.8. soteuri.2. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mânc\ruri cu carne. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. în perioada de secet\. cu conopida. comparativ. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. simpl\ sau asortat\ cu morcov. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .în cel al guliilor. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. H.8. ridichi. La noi în ]ar\ sunt 178 . [i bolile. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. r\sadni]e [i solarii. 10. Una din aceste variet\]i.N. Din punct de vedere agrofitotehnic. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). denumit\ “varza de Pompei”. GULIA Brassica oleracea var. gongylodes L. De asemenea. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. ghiveciuri.1. sin. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. sylvestris. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. oleracea var. 10. ]elin\ [. ou\ sau umplute cu carne [i orez. oleracea. var. Oleracea. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . mai ales atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. de exemplu.8. care este fraged\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ .a.

Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. în func]ie de vârsta plantei [i soi. respectiv 610 ori mai mici. gulia. în func]ie de soi. acestea pot evolua. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Unele soiuri .Gulia.A. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. ovat sau lanceolat. tuberizat\ în partea inferioar\. 10. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în al doilea an). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în acest din urm\ caz. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. cultivate prim\vara devreme. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. În lume este larg r\spândit\.3. Tulpina (în primul an) este Fig.U. sferic-turtit\ sau ovat\. bienal\ (fig. dublu sau neregulat din]a]i. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 1985).29). 10. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Astfel. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în faza reproductiv\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.29 . În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Aspectul general al plantei: scurt\. în faz\ de r\sad. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Frunzele sunt simple. comparativ cu varza. Lobii limbului sunt simplu. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. de culoare verde-deschis. în S. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. se comport\ ca anuale.8. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. cele de la baz\ cad mai devreme.. r\d\cini. l\sând cicatrici mari. alterne. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Canada [i Asia. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. limbul este eliptic. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. 10. În România. La soiurile timpurii.

dar suficient de reav\n.8. a fi în cantit\]i mari.6. MUNTEANU 10. dar echilibrate. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). 10. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. elementele nutritive [i ap\. inclusiv la gulia de toamn\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.mai ales nutri]ionali . 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.a. 180 . de regul\.N.8. Producerea r\sadurilor. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. factorii de mediu .8. Solul trebuie s\ fie mijlociu. mai ales fa]\ de sol. pentru gulioare.8.9). bine structurat [i fertil.5. cerin]ele sunt mai mari. În mod deosebit. STAN. În acela[i timp. Elementele nutritive se prefer\. tardive.4. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. pe de o parte.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Asolamentul. În toate cazurile. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). N.6. în cultur\ protejat\ [. Aceste cerin]e sunt justificate.1. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. de baz\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. 10. datorit\ faptului c\ plantele. pe un fond de fertilizare organic. iar pe de alt\ parte.

LEGUMICULTUR| II 181 .

02) (tabelul 10.4).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucrarea se execut\ manual. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. STAN. prin împr\[tiere sau în rânduri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Lucr\rile de îngrijire. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. N. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Murtazov [i colab. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.30). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. 182 . la interval de 8-10 zile. Fig 10. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. cel pu]in trei zile. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. temperatura de 70C). În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile.N. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. la distan]a de 25 cm între plante. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor.30 .

6. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.000 plante la ha (fig. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha.31). agrotehnice [i de soi. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 10. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. produc]ia va suferi (Bala[a. 1973). aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.000-70. La plantare. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. R\sadurile îmb\trânite. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.2. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. 10. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. în func]ie de condi]iile meteorologice. o singur\ dat\. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie.8. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. revenind o densitate de 65. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. 183 . în acest caz. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.

cu o p\trundere superficial\ în sol. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. la adâncimea de 30-40 cm. R\sadul se produce în sera înmul]itor. 10. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. f\r\ suculen]\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. N. MUNTEANU Fig 10. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. 184 . Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Producerea r\sadului. În cursul vegeta]iei. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.31 .N.6. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. la cuburi sau ghivece nutritive. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Guliile.3. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. STAN.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). dar pot face recoltarea mai dificil\. de calitate inferioar\. în func]ie de regimul de precipita]ii.8. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.

în func]ie de zona de cultur\. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. dispuse conform schemei din figura 10. 185 . 10.10 aprilie. mai ales în perioada iernii. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. care în general va fi moderat\ (16-170C). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. În solariile tunel. În perioada de r\sad. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.32 . 10. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.000 plante la hectar. între 15 martie . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Înfiin]area culturii. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.32).33).33 .000 plante. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.34.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. 1972).

una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. 1972).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Lucr\rile de îngrijire. Plantarea se face manual. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). N. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 10. 186 .N. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. În cultura pur\. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. 1973). Recoltarea. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. MUNTEANU Fig 10.4. produc]ia este 2025 tone la hectar.6. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. STAN. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\.34 . recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.8. irigarea. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

10.36 . În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Tehnologia de cultivare 10. Pân\ la plantare. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.8-2. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Murtazov. Fig 10. 1973). Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. 2-3 kg. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. la 4-5 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II 10. 1974). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. 1973). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). revenind o densitate de circa 33. deoarece r\sadurile nu se repic\. cu r\saduri de aceea[i vârst\. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .3 kg. Cultura timpurie Alegere terenului.9.000-166.1.9. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.000 plante la hectar (Bala[a. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. alegerea plantei premerg\toare. Se seam\n\ mai rar. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.6. Producerea r\sadurilor.6.36). ori de câte ori este nevoie. soi [i calitate.000 plante la hectar. Completarea golurilor se face manual.

înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.a.37). iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.9. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Lucr\rile de îngrijire. Stanhay [. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape. la începutul lunii iulie.5 cm. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. distan]ate la 80 cm (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.2. De asemenea. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.6. Calendaristic. 10. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. STAN. dup\ r\rit. [i în a doua parte a acestei luni. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. MUNTEANU Spectrum). Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. manual.N.37 . 10. Fig 10. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.) câte dou\ rânduri pe strat. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .

`n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. dar cu unele deosebiri [i anume: .se face r\ritul plantelor. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.37)..000 plante la hectar (fig. în 2-3 etape. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.000-50. 10. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). l\sându-le pe cele mai viguroase. 193 . manual. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. 1998). .

Familia Cucurbitaceae 11. prezint\ flori unisexuate.1. sere. 194 .1. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1) Tabelul 11. convar. Dovlecelul entomofil\. cu tulpina fistuloas\.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. var. vulgaris suprafa]\. (=var. STAN. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. 1979 11. fiind monoice. alogame. (peponid\). Pepenele galben Cucumis melo L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.N. oblonga Ser. târâtoare. N. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. cu polenizare Giromontina Alef. plantele Cucurbita pepo L. ad\posturi.1. sunt plante erbacee anuale.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.

Polonia. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. tocan\ etc. Olanda. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. În Europa.H. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. 11. 195 . murate sau marinate). Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.2. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.39-0. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.A.A. Pe plan mondial. În func]ie de ]ar\.57% cenu[\. Varo.7% MgO. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.35-0. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Anglia [i alte ]\ri nordice. pân\ la latitudinea de 61-62°.83% Cl. produc]iile medii sunt foarte diferite. 6. 0.58% Na2O. 10. De[i. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 3.07-2. 1. din punct de vedere alimentar. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.3% K2O. iar cea total\ de circa 2.4 milioane tone (Anuarul F.52% celuloz\. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Italia etc. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. suprafa]a cultivat\ este de 90.4 milioane tone.U.39-0. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).8% SO3. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.95% substan]e proteice. Ungaria.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.04 mg% vitamina B1. 0.39% SiO2.1. citat de Ghenkov [i colab. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi... 11. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Spania. 0. 1. 0. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.H.26% P2O5. Germania. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.000 ha. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 1974). 1995). 0.2 milioane ha. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. De la greci. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Collumela [i al]ii. 4. 7.04 mg% vitamina B2). cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.6% CaO.14% zaharuri totale.O... de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).

ocupând suprafe]e diferite. 196 . cu p\mânt. 11. N. acoperite cu peri[ori aspri. urmate de zonele colinare. de la 0. tulpina emite r\d\cini adventive [i. Fig 11. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.1). 1980) Tulpina este erbacee. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.Sistemul radicular la castrave]i. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. sunt necesare 56-70 zile. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. STAN.1.1 . L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. din loc în loc. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. trilobate sau pentalobate. ramificat\.3. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab.N.5 m.7 la 2. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. De la r\s\rire pân\ la recoltare. ca urmare.. târâtoare. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. astfel. hr\nirea plantei devine mai activ\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\. fistuloas\. sunt mari. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.

3 .flori femeie[ti. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Astfel. care.3). 11. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. are dimensiuni [i culori diferite (fig. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 11. numit\ melonid\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. de form\ alungit\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. duc la cre[terea num\rului de flori femele. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. fructele cresc deformate. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . Fructul de castrave]i este o pseudobac\.2 . 1973) (Ethrel 500 ppm). 5 . La hibrizii ginoici.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.cârcel. dac\ polenizarea are loc.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 197 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.2). de form\ alungit\. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. temperatur\ [i umiditate.frunz\. în func]ie de soi.3 . 2 . o hran\ mai bogat\ în azot. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. deoarece polenul este greu [i lipicios. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. favorizând apari]ia 1 . prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Dac\ polenizarea se face incomplet. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. În cazul acestor hibrizi. turtite. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.flori b\rb\te[ti. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.

Peste 35°C cre[terea înceteaz\. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. 198 .2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol.2) Tabelul 11. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. în culturile de câmp.. Intensitatea optim\ a luminii. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.N. N. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. este de circa 15-20 mii luc[i.1. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. STAN. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Astfel.4. la cultura în sere [i r\sadni]e. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. frunzele devin galben-verzui. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Din aceast\ cauz\. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. În func]ie de fenofaz\. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. MUNTEANU 11. 1957). r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Sub 15°C. plantele mor.

în unele cazuri. se extrag din sol circa 2. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald.5 kg P2O5. Nu sunt indicate solurile grele.5 kg MgO. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. castrave]ii se cultiv\. argiloase [i cele prea nisipoase. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. De asemenea. De asemenea. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. la o ton\ de produs. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. încetarea fructific\rii. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. de obicei. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. pe cât este posibil. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\.5-7. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. fosfor [i potasiu. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. u[oare. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. bine drenate. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Elementele nutritive. `n privin]a calit\]ii luminii.5). tot timpul cre[terii [i fructific\rii.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). bogate în humus. avându-se în vedere c\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în special la cultura de ser\. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. pân\ la 0. cap\t\ un gust amar. De aceea. de aceea. fructele se deformeaz\ [i. 4. Pe de alt\ parte. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. care trebuie men]inute constant.0 kg CaO [i 0. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. 2. f\r\ exces de umiditate.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. 1.0 kg N. 199 . este d\un\toare castrave]ilor. în special SO2.0 kg K2O. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. afânate.

Levina. pe balo]i. planta pe sol înc\lzit.4. Obelisk.5. Cornibac. Select. Levina etc. Astrea F1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. plantele nu se sus]in. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. 200 . Renato F1. Cornibac Renato. Royal F1. Florida. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. STAN. Corni[a F1. pe timpul iernii etc. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Levina F1. Record.1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. etc.4). Favorit etc. N.6.3). cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. se planteaz\ în solul serei. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.N. MUNTEANU 11. pe pale de paie. Tabelul 11. Farbio.1. Corni[a. Corni[on. (cu fructul lung) [i Renato. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Parker. Levina. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Magic. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe [an] cu gunoi. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Anka. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad.

LEGUMICULTUR| II 201 .

4. bobul). a. cu expozi]ie sudic\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Producerea r\sadurilor. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. în momentul plant\rii. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. cartoful. Pentru cultura de toamn\. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. 202 . varza. 100 kg/ha P2O5. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. în 400-500 l ap\.5). permeabil. MUNTEANU 11. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).000 plante/ha. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Indiferent de modul de cultur\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.1. bogat în materie organic\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . ceapa etc. astfel ca. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.N.5 l/ha. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. fasolea. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. conform schemei din figura 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\.6. u[or înclinat. STAN. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.1. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. În cadrul rota]iei. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. N.

30% mrani]\.a. Cu 7-10 zile înainte de plantare.4 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.3%). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. La pra[ila a doua. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.15% plus Fernos 0.05% sau Ultracid-40 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. În a doua jum\tate a lunii martie. 30% mrani]\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. în brazde de ]elin\. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Wuchsal 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.03%. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 203 . reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 40% turb\. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. mai rar.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.

4%.25%. Dithane M 45 0.075. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Sancozeb 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05%. Vondozeb 0. Sulf muiabil 0. când l\starii au 6-7 frunze. Mikal M 0. Curzate Man 0.2%.03%.25. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Bavistin sau Derosal 0. N.25%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Topas 0.2%. 72 ore.1%. Bayleton 5-0.6). Topsin M. Folpan 0. Dithane M-45 0.025%.3%.35%.2%. Kumulus DF 0. Vapam 12001500 l/ha.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Quadris 0. Vondozeb 0.5%.2%. a .N. Aliette 0.1%.3%. Bravo 500 .0.25% 8-10 Morestan 0.05%. Odat\ cu începerea înfloririi.Benlate.2%. Shavit f.05% plus Mycodifol 0.15% l/plant\. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.3%. Shavit F 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. cichoracearum f.2%.05%. Tabelul 11. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Previcur 607 SL 0.25%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. cubensis) Curzate Manox 0.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.015%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).1% cucurbitacearum [i Afugan 0.05% Turdacupral 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Systhane MZ 0. Mancozeb 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.0.2%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Alfonat 0. 7-10 Turdacupral 0.2%.2%. Bavistin sau Derosal. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Baycor 0.5% Captan 50 WP 0. Tilt 0. Rubifan 0. Polyram DF 0. STAN.2%.Dazomet 500 kg/ha.15% + Dithane M 45 .cucurbitae) 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Topsin M.Benlate.2% Mana Ripost M 0.

Maneb 50 WP 0. Sumi7-8 Alpha 2. Maneb 50 WP 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Supersect 10 EC 0.3% Captan 50 WP 0. cu lungimea de 1. Zineb 58 0. Actellic 50 EC 0.5 EC 0. Calidan 0. Metoben 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.25%.2%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fastac 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Unden 40 0. 205 .25%.03 %.03%. Sinoratox 35 0.05%. Polacritox 0. Ripcord 0. Nogos 50 0.15%. Dithane M-45 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Omite 57 EC 0.sp.1%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.08%.05-0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.1%. Diazol 60 EC 0. dup\ pichetare.0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%.02%. În cazul culturii pe spalier.Dezinfec]ia solului b .6 .1%.08%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Pirimor 50 WP 0.20.25%.5-1.3%.05%.04%.2%. Mospilan 20 SP 0.2%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.20. Vondozeb 0.15%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Bavistin 0.15%. Talstar 10 EC 0. Folpan 0.1%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Mirage F 0.2%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Sumilex 0. 4-5 Decis 0.1%.1%. Shavit F 0.04%.1%.2%. apoi se sorteaz\. b. Bravo 500 .2% Captan 50 WP 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Fernos 50 WO 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).15%.2%.2%. Polyram DF 0. Nisorun 10 WP 0.1%. Divipan 100 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.1% Fundazol 0. Zineb 0.05%.05% Neoron 500 EC 0.

Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. 11.5 [i fig. Fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.5 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .6 .6). STAN. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.N. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .începutul lunii mai. folosind rota]ia amintit\ anterior. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. la o adâncime de 3-4 cm. 206 . 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . N. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.

E[alonat. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Pentru conserve. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor.7). de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. În momentul recolt\rii. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. în special lungimea fructelor care. Tabelul 11. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. dar dup\ ce s-a luat roua. În nici un caz. La culturile pe spalier.pentru consum proasp\t (tabelul 11.pentru industrializare [i 9-12 cm . Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . la soiurile de tip Cornichon. în func]ie de soi. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. când temperatura este mai sc\zut\. în medie este de 2-4 zile. deci se recolteaz\ diminea]a.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. care sunt foarte fragile. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. trebuie s\ fie de 6-9 cm . având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. bolnave etc. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor.

produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. c. noaptea [i diminea]a). iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii.2. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.1. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. MUNTEANU La culturile pe sol.N. varz\ timpurie. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. 1978). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. N. 69 cm [i 9-12 cm. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. 11. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. irigarea este cea mai important\. orz de toamn\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. la început s\pt\mânal. La culturile sus]inute pe spalier. Cultura în sere Dup\ tomate. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. borceaguri. recoltarea se face manual sau mecanizat. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. Dintre lucr\rile de între]inere.6. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. De aceea.la cultura pe sol. STAN. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. 208 . apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. recoltarea se face numai manual. recoltarea se face zilnic. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). legume verde]uri. maz\re de gr\din\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. secar\ pentru mas\ verde.

afânarea profund\. atât pe pia]a intern\.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. îngropa]i sau la suprafa]\. . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. se folosesc în ser\.cultura direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. sem\nat în ghivece. hibrizi ginoici (F1).cultur\ pe balo]i. în ultima vreme. preg\tirea substratului pentru plantare. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. cu fructe partenocarpice.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. de circa 30 cm. În cazul culturii direct în solul serei.cultura pe strat de gunoi de grajd. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . dezinfectarea serei [i solului. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . a. . în exclusivitate. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. cât [i pe cea extern\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. . de 40-50 cm lungime. Între]inerea culturii: .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.

administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat.000 balo]i (100-120 t paie). sulfat de magneziu 50 g. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care se bat în p\mânt. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. îngropa]i [i la suprafa]a solului. pe linia viitoarelor rânduri. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Se administreaz\ succesiv. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. în strat gros de 12-15 cm. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. în trei reprize. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. STAN. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. sulfat de fier 30 g. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.5). m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. var stins 100 g.000-7. azotat de amoniu 200 g. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. N. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.N. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. 210 . Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Dup\ a[ezarea balo]ilor. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. administrarea îngr\[\mintelor chimice. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i.4). sulfat de potasiu 200 g.

0 12.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.50-5.54 1.5 10.259 4.32-1.00 23. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.6-23. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.03 1.50-19.1972) (16. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.049-0. care trebuie manevrat.70 8. 211 .mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. ciclul I balo]i ciclul II (15.70 0. Tabelul 11. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.70 8.1973) 0. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.9-3. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.0-90.00-16.8).9).90-8.I. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.00 20. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.IX.30-4.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .50 1.00-3. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.0-37.8 0.50-13.00 8.20 Specificare N . ace[tia se a[az\ direct pe sol.65-9. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.10 2. În acest caz.267-0.21-8. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.6-18.6 43. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).099 2.5-36.42-3. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.160-0. care se bat în p\mânt. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.461 4.10 0. evitarea contamin\rii cu nematozi.0 0. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.

30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.2% sau Sumilex 0.1%. 30% mrani]\. MUNTEANU Tabelul 11. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Sumi-Alpha 2. timp de 72 ore. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.05%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). 15-10 VII .C. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.5 kg superfosfat. evitându-se excesul de umiditate.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Derosal 0. N. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.03%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. cu asigurarea ventila]iei. Astfel. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.03%). Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Tratamentul termic uscat de 76°C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. temperatura va fi de 22-24°C. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.1%.5 EC 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.ciclul II). 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .N. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).5%.3-0.0 kg sulfat de potasiu. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. STAN.2%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Foliar-feed 0. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 5-8 III . la câteva zile de la r\s\rire. Morestan 0. 1.2% plus Ultracid 0. Actellic E.15%.3%. 0.06% sau Unden 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.ciclul scurt în sere înmul]itor.

Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 213 . La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu sistem radicular bogat.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Pentru ciclul I. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. de culoare verde normal. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 20-25 cm în\l]ime.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. desimea este mai redus\ (1. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. liber de boli [i d\un\tori. **.11). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.zile de la sem\nat la plantat. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.10). 7-9 mm diametrul la colet. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. iar altele cu caracter special (tabelul 11.2 plante/m2).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. 4-6 frunze normal dezvoltate. unele cu caracter general. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .12).5-3 plante/m2. desimea culturii este de 2.40 m. Tabelul 11.

martie. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.umiditatea solului 85-90% din c. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 24°C . STAN. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. • I – februarie.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab..ianuarie. • II – aprilie.c. • Defolierea ascendent\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Reglarea umidit\]ii: . • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. nivelarea solului. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.N.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.a. decada 3. temperatura de zi: 22°C . temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. MUNTEANU Tabelul 11. decada 2. februarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.5.4% Distribuirea r\sadului pe travee. prin aspersiune. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). deformate. N. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 40% turb\.

În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.7 . pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. se las\ câte un fruct la fiecare nod. pe de o parte. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. în prima etap\. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. În acest scop. în prima etap\. De la dolie. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. B . pe de alt\ parte. tulpina se 215 .7). iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. la nivelul sârmei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.`n "V". 11. l\starii îndep\rtându-se. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei.. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. [i colab.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. Fig.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. În continuare. 1980). se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. 11. La acest sistem. [i fructificarea acestora. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.

asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. cât [i în aerul serei. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11.6 34 30 26 22 5. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. atât în sol. are nevoie de 18-21 zile. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. în serii.5 216 .1 4. N. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. STAN. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în sensul c\. atunci acestea se epuizeaz\.3 3. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Un fruct. f\r\ oscila]ii. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.N. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.2 7. Tabelul 11. cât [i a fructelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. câte patru fructe. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.4 5. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. iar `n al doilea rând. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.14). o plant\ poate produce 40-45 fructe.9 5.13).13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.

14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. CaO-1564/-kg/ha./ha. 1978)... 120 mg P2O5. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. 1978). [i a celor din zonele învecinate. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. P2O5-852/192 kg/ha. 150 mg K2O. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Fertilizarea se face. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.15). 1978). de asemenea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. 1974). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 217 . care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. astfel încât s\ asigure 30 mg N. Ca urmare. K2O-1010/412 kg/ha. prelunge[te perioada de fructificare. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. atât în interiorul balotului. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. pe baza analizelor de laborator. la începutul vegeta]iei. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor.a. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. MgO-86/16 kg/ha. Este bine ca. imediat dup\ începerea fructific\rii. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler.

STAN.0 2. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. b.5 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).5 6.N. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. spongios.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6.2-3. MUNTEANU Tabelul 11. strâmbate.0 6.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. r\niri mecanice etc. 218 . Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. direct pe solul serei.9). Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.8-7.6). deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. deformate. cu urme de îmboln\viri. Pentru m\rirea produc]iei. în prealabil. cultura se face obi[nuit. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. într-un sol care.8-7. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5 6. strâmbe. În cazul când se practic\ acest ciclu. La aducerea în alee. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. folosind r\sad de 30-35 zile. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.5-7.5-3. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. conform solicit\rilor beneficiarului. tot pe calit\]i. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.0-6.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. N. a fost dezinfectat pe cale termic\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.

Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. mobilizarea solului [i. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.1. 1981). odat\ cu desfiin]area culturii. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.9). fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. c.3% plus Captadin 0. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. conducerea plantelor vertical prin palisare. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . conopid\ (tabelul 11. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.P. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.3). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. concomitent. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\.. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.6.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.K. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. în concentra]ie de 10%). Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Produc]ia este de 60-70t/ha.3. se încorporeaz\ în sol. bilonatul plantelor. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. varz\. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. [i colab. 11. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.

4. pra[ile. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.85 m între benzi [i 0. 1:10). la început.96 m în cele bloc. mai des [i cu norme mai mari. STAN. mulcirea cu mrani]\. pe un singur rând. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. tip tunel. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. 11. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. în strat de 4-5 cm grosime. moderat. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. când se desfiin]eaz\ cultura. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. N. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. vertical. În solariile bloc. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). La culturile din ad\posturile joase. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.6. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. sem\natul de devanseaz\. revenind 22. iar plantarea la 1-10 martie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. apoi. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. realizându-se 50-60 t/ha.000 plante/ha. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). udatul. iar pe rând la 35 cm.80 m între rândurile din band\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.70 între rânduri [i 55 cm pe rând.40 m în solariile tunel [i 0. 220 . combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1.7 plante/m2. la distan]a de 0.1. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime.N. revenind 24. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).000 plante la ha. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. În solariile tunel. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. plantarea se face în rânduri simple.

dar unele diferen]e sunt notabile (fig. sucuri. în culturi ad\postite. 11. 11. ]\rile mediteraneene. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Este mult cultivat în India. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. când au gust. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 221 . 11. ajungând pân\ la 12-14%. Iran. China. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului).2. La noi se cultiv\ pe circa 2. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. formând tulpini de ordinul I.LEGUMICULTUR| II 11. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Semin]ele con]in circa 25% ulei. mai sub]ire ca la castrave]i. acoperit\ cu peri fini [i de[i. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. salate de fructe etc. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.2.000 ha.500-3.. În prezent. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Iordania. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.3. aproape cilindric\. Rusia. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. 1974).1. marmelad\. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Tulpina este erbacee.2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. 1950). fiind mai s\rac decât la castravete. Asia Central\ [i China (Jukovski. vitaminele B1 [i B2). Se ramific\ puternic. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. dulce]uri. atingând paralela 470. ]\rile balcanice [i în America.8). târâtoare.

pân\ la începutul recolt\rilor. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. elipsoidal\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. N. cre[te consumul de potasiu. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.5 Mg (tabelul 11. 1979). 11. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. la cultura de ser\.1 P. de form\ ovoid\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. STAN. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. 222 . 10.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Deci. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. acoperite cu peri[ori fini. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. de culoare alb\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii.2 N. galben\.8 K. cu o produc]ie de 22 t/ha. crocant\ sau fondant\. lung pe]iolate. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). entomofil\. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.2. 81. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.N.17).8 . Fructul este o melonid\ (peponid\). Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. Polenizarea este alogam\. florile [i cârceii. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. 11. frunze. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. În perioada de fructificare. 13. portocalie sau verde. palmate sau reniforme. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Fructele costate se numesc cantalupi. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\..4.16). Astfel. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. uneori longitudinal costat. Între înflorirea primelor flori femele.

U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .5.10 K 2.00 78. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.34 4. nisipo-lutoase).53 S.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).40 10.25 2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cât [i târzii (peste 100 zile). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. semitimpurii (75-85 zile).00 61. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.7.60 26. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. Apa Lumina Tabelul 11.58 12. profunde [i ferite de vânturi.30 60. semitârzii (85-100 zile). 223 .16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.60 13. În solurile pe care se cultiv\. 11. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.20 P 0. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.14 5. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.40 81. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.30 2.2.80 Mg 0.60 13.34 10. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. în compara]ie cu castravetele.80 27.90 8. Suport\ mai u[or seceta. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta..18).

N.N. STAN. MUNTEANU 224 .

timp de câteva zile. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . R\ritul plantelor pe rând se face manual.2. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. apoi la 5-8 frunze (l\starii).6 ore).6. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .9). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. rezultând în final o densitate de 20. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.000-24. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. 11. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. calitativ superioare.1. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).3x35 kg/ha [i K2O . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. în sere. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. 11. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. 11. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. mulcirea solului.18 ore). 11. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Fig.9 . cu poten]ial productiv mai ridicat.000 plante la ha (fig.2. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.2x35 kg/ha. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. 225 .

înmuierea zonei pistilare. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Este necesar ca permanent. La soiurile târzii. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). 226 . se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. trebuie s\ fie de 24260C. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. cultura. în primele 10 zile de la plantare. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct.2. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii.000 plante la ha.2. Noaptea (în perioada de cre[tere). Pe timp noros. în mod normal. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. utilizându-se 2l/plant\). în prima lun\ de la plantare. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. va fi de 23-250C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. aceasta va fi de 20-220C. pe fiecare m2 substrat de cultur\. s\ se aplice îngr\[\mintele organice.N. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. apoi. temperatura se va men]ine la 18-190C. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. STAN. N. 11. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. rezultând o densitate de 20. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. În general. apoi cre[te pân\ la 90%. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. utilizând r\sad de 4550 zile. în func]ie de luminozitate. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Se recomand\ ca. intensificarea aromei specifice etc. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i.6. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). apoi (în perioada de fructificare).19). în zilele însorite. Temperatura din aer. temperatura se va ridica la 28-300C. în mod obligatoriu. cultura nu se ud\.

Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Produc]ia este de 20-30 t/ha. În plin proces de maturare a fructelor. Ogen etc.a.3.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. produc]ia fiind timpurie. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Astfel. 3-4 fructe pe bolt\. Galia F1. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 1980). cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. dar fructele sunt mici.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Turkestan. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 227 . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. se ob]in fructe mari. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. de calitate superioar\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. ciupindu-se dup\ o frunz\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. H-25. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). direct în ghivece. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.2. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. sub form\ de “V”. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.6.

5 – 4. din care: 1. Fructele con]in: 89-90% ap\. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.p. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).500 plante/ha).) sin. la 100 g substan]\ proasp\t\. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. calciu – 7 mg. în solariile de tip tunel (5. 1992). Dintre lucr\rile de îngrijire.3 mg/100 g). fier – 0. N.40 m l\]ime). de regul\. 228 . C. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. acizi organici (0. B2. În continuare.1. iar în cel tip bloc. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. 1984.4. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.6. se folosesc la prepararea mur\turilor. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. distan]a dintre rânduri este de 1. se las\ pe fiecare l\star.3. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.6 % fructoz\ [i 0.2 mg. Butnariu [i colab.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. carotenoide (0.000 plante/ha). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.5 mg.2.5 – 1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.N. câte un fruct. 1978). lipide (0. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. zaharuri (6-8%). MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. C(4.2 %). B5. Astfel.6% glucoz\. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. dar desimea poate fi sporit\ la 20.5 mg/100 g s.6 – 2.3.5%). s\ruri minerale de: potasiu – 2. fosfor – 12 mg. proteine (0. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e..2 %). 1-2% celuloz\. PP. B6.). 11. 3. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. fin [i pl\cut. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. în func]ie de vigoarea plantei.000 plante la ha. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. B1.9 % zaharoz\. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. vitaminele A.9. Înainte de maturizare. fiind indicat în tratarea litiazei renale.8-5. STAN. 11.1. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.

LEGUMICULTUR| II 11. Cipru –50. Spania – 37. mai 229 . 1999).000 kg/ha.2.000 kg/ha. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.11. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Pepenele galben este o plant\ monoic\. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). indieni [i chinezi. 11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Frunzele sunt mari.409.000 kg/ha. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. de unde a trecut la arabi. pubescent\. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. per[i.10 . ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Grecia – 40. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.3. 11. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Fig. într-o lucrare publicat\ la Neapole.H. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.3. În prezent. profund divizate sau pu]in lobate. Florile mascule apar.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Florile sunt unisexuate. 1950). Italia – 32778 kg/ha.3.10).773 kg/ha.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. erbacee.. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.000 ha.

Charleston Gray) (tabelul 11. aproape plate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. pentru produc]ii foarte timpurii. semitârzii (De Mini[.20) 11. galben\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Fa]\ de lumin\. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.3. N. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.3. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.3. ovale. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Miezul este de culoare alb\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. mai rar. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). culoare [i calitate diferite. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. cre[terea este încetinit\. matur\rii [i calit\]ii fructelor. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. 11.4.5.6. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Semin]ele sunt mari. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. În anii foarte seceto[i. De D\buleni. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. MUNTEANU ales. turtite. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. în func]ie de soi. semitimpurii (Dochi]a). 230 . Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate.2).N. Dr. STAN. De[i este o plant\ de zi scurt\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. de form\. cu tegumentul tare. bine drenate [i structurate. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Timpuriu de Canada). diferit colorate. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. pe tulpina principal\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. 11. Mauch) [i târzii (Lovrin 532.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Fig. cu cultivatorul. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. r\ritul.5 m. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.000 plante/ha. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. Acestea sunt: pra[ilele repetate.11) cu SPC-6. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). la adâncimea de 3–4 cm. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). STAN. nivelarea de între]inere. mu[uroitul. în sistemul gospod\resc.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Toamna se efectueaz\: discuirea.000-14. pe suprafe]e mai mici. Prim\vara pân\ la sem\nat. Dac\ terenul nu s-a modelat. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. asigurând o densitate de 12. 11. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. 11.N. pe intervalele 232 . N. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. fertilizarea fazial\. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. când în sol se realizeaz\ 14-150C.11 .

) [i în industria conservelor. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.03-0. gr\simi 0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. de unde s-a r\spândit în Europa. singure sau în amestec cu alte legume.4.05-0.7%. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Recoltarea se face diminea]a. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. din loc în loc. Ungaria. B1 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.3%. dovlecei umplu]i. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. din America Central\ (Mexic.2.1. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. cupru 0. fosfor 60. Odat\ cu pr\[itul manual. pe nodurile tulpinilor. fier 0. zinc 0. f\r\ a deranja vrejul. var. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. B2 0. pân\ la m\rimea maxim\. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Peru) [i Asia Mic\. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. dovlecei pane. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Produc]ia este de 30-40 t/ha. iar dup\ al]ii din Africa. mânc\ruri de dovlecei. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. pân\ când plantele acoper\ solul. sufleuri. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. cu 350–400 m3 ap\/ha.10. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. budinci etc.1. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). e[alonat în perioada iulie-septembrie.5-7.4. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.08.4.2. pe timp r\coros. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. C 8-30). acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.06. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. 11. 11. hidra]i de carbon 6. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. 233 . t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. dup\ unii autori.

STAN. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.3. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. care formeaz\ tufe compacte (fig. 11.N. rezist\ bine la secet\. acoperite cu peri aspri. suculent\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. 11. în anumite condi]ii. deoarece are un sistem radicular mai profund. 11. Frunzele sunt mari. palmat lobate. 11. apoi devine a]oas\ [i tare.4. Soiuri În ]ara noastr\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. 11.21).5. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Pulpa fructului este fraged\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).4.12 . bine afânate. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. N.4. în cultur\. anual\. mari.12). Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. lung pe]iolate. culoarea variind în func]ie de soi. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. de culoare galben\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. R\d\cina este pivotant\. cu pH neutru. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 234 . de peste un metru lungime. iar coaja se îngroa[\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).13). în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. pentru 236 .6. cu N 25 kg/ha s.a. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. [i K2O 25 kg/ha s. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). 11. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). care sunt [i mai productive.6. Fig. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.N.13 . realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11.1. STAN. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. N. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.4.a..4. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.

Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.U. De asemenea. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.a. Fran]a. Fructele.A. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 3. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. proaspete [i conservate. polenizarea se face artificial.35 mg/100 g provitamina A [. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. se umplu cu zacusc\. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. salat\ de p\tl\gele vinete etc.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 1980). 1. iar dup\ al]ii. 11.). din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Italia [i Rusia.5..8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. fiind foarte perisabile.6. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. (Bajurianu [i }urcanu. 0. 20–35 mg/100 g vitamina C. 11. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. În perioada când nu zboar\ insectele. Institutul pentru Resurse Genetice. 11.2.. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.4. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.1. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. atunci când este nevoie. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.5.4–5% hidra]i de carbon. din Africa (Ceau[escu [i colab. 237 . 1980).5.7-0. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. La noi în ]ar\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. dup\ unii autori.2. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 1980). Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.

care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.sau pentalobate. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.Dovlecelul patison: 1 . Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. în partea superioar\ a fructului.4. Fig.5. 238 . Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Acesta are o form\ discoidal\.plant\ cu frunze. dup\ care devine alb-cenu[ie. Culoarea fructelor este albverzuie. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.detaliu fruct 11. 2 . flori [i fructe.3. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. N. Ca [i dovlecelul comun. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 11. De aceea. la maturitate fiziologic\. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. cu marginile canelate [i rotunjite. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.14). bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. cu marginile u[or marcate. când fructele sunt tinere. STAN. MUNTEANU 11.14 . irigarea culturii este obligatorie. 11. frunzele sunt tri. în aceast\ perioad\. peste care se suprapune.N. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.5.

cu un diametru de 8–10 cm. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Fructul este tipic. în form\ de turban. cu 8–10 muchii proeminente. la 3-4 cm adâncime. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu o vârst\ de 25–30 zile. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.6. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun.LEGUMICULTUR| II 11.5. Produc]ia este de 10–15 t/ha. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.5. denumit Comun. 11. împreun\ cu dovleceii ornamentali. 1998). Soiul Comun este timpuriu.. În afara soiului aflat oficial în cultur\. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 239 . cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.5. de culoare verde–albicioas\. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad.

C. CEAU{ESCU. Paris.. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Lucr. CL. STAN.. P. vol. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. BÎLTEANU. BERINDEI. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. D. The Avi Publishing Company Inc. COBÂLA{. B. D. Univ.R. New York.. 3. U. GR. Editura Grand. S.. INDREA. Editura Ceres. V. (1992) – Legumicultur\. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CIOFU. Connecticut. B. Bucure[ti. (1994) – Production légumières tome 2. (1973) – Legumicultura. M. CL. (1974) – Fitotehnie. V. BECEANU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. BAJURIANU. Seria Horticultur\. POPESCU. [t. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. COBÂLA{. BODEA. H. PETRESCU. Agron. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. M. P.. CHAUX. RADU. N. (1991) – Varza pentru frunze – origine.. FLORESCU. 240 . C. BECKER-DILLINGEN.F. N. Via [i Livada nr. R. STAN. Agron. Analele I. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. vol. IV. BASSET. I. COBÂLA{.. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Lucr. 30. GR.S.. Bucure[ti. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. BUTNARIU. I. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. STAN. CHICHEA.. J. Bucure[ti.. SAVI}CHI. }URCANU. I. I.C. 12. M. B. Ia[i.N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. CHILOM. SAVI}CHI. Editura Academiei R. Ia[i. Gr\dina. GH..S. VOICAN. BECEANU..3. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. I.. Seria Horticultur\. Bucure[ti.A. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Inst. [t. Tec Doc – Lavoisier. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. B|LA{A.. Londres. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. RADU. RUXANDRA. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M. A. 33.. vol. CEAU{ESCU. N. D. Bucure[ti. Chi[in\u. PELAGHIA. N. G. J. Berlin. Bucure[ti.L. nr. FOURY. Bucure[ti.

Patronatul Horticultorilor din România. M|NESCU. [i colab.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. B. Bucure[ti.L. (1961) – Cultura legumelor.L. Editura Agro-silvic\. [t. M. (1969) – Cultura legumelor. Sofia. Lucr. I.C. Bucure[ti.. GH. V. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Z|GREAN. PER{UNARU.A. Bucure[ti. I. D. – COORD. 241 . GHENKOV. A. vol.. D. Bucure[ti.F. I.. Ia[i. TR.C.C.C.P.. MINKOV. RO{U. V.P. CTIFL – Invuflec. Bucure[ti. M.H. POPESCU. vol. I.A. I. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.I. (1998) – Producerea legumelor. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. MURTAZOV. Editura Agro-silvic\. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. SCURTU. GL|MAN... – Memorator horti-viticol. RUXANDRA. Bucure[ti. 2. 3. GH. A. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.C. Patronatul Horticultorilor din România.. DUMITRESCU. STOIAN. VLAD. Artprint. OLGA. Bucure[ti. B. IORD|CHESCU. I.. MAIER. (1972) – Culturi for]ate de legume. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.L.. V. (1997) – Cultura cartofului. Editura Agro-silvic\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. JILCU.. Bucure[ti. Trecut. GL|MAN.. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. IV. Bucure[ti. G. IANO{I. agron. în Moldova.F.B. BERINDEI. Editura Ceres.Tehnologia culturii legumelor în solarii.H.L.. I. prezent [i viitor. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. – S. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. R|DOI. MAIER.. L|C|TU{.. E. Bucure[ti. [i colab. DR|GU}. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.C. C.A. MARIA. I. [t. T.V.N.A. Bucure[ti. Bucure[ti.. Redac]ia revistelor agricole. 2. (1997) – Memorator Horti-Viticol.. COSTACHE. IORD|CHESCU.A. DI}U. BUZ|U (1978) .. BUZ|U (1980) . (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.F. MAIER. VIDRA – S.. LÖBL. Artprint. N. M. – S. Paris. D. vol. M. BAICU. I...P. MUNTEANU. În: Gl\man [i colab. M. Lucr\ri [tiin]ifice I.L.C. LE BOUHEC.L. Bucure[ti. Zemisdat. L. DUMITRESCU. L|C|TU{. GH.. MANOLACHE. D. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. Artprint.. ROMAN.V. Cerc.L. T. S. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. V. D. GHERGHI. [i colab.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. Lucr. E. IANO{I. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.I..F. DI}U. I.C.Tehnologia culturii legumelor în solarii. VASILESCU. J. I. nr. vol.. M. LÖBL. Bucure[ti. I. PL|M|DEAL|.C. BOSE{AN. I. M. VII..

Leonard Hill. SAVI}CHI. MIHU. Bucure[ti. Bucure[ti.C. G.. Bucure[ti. în Moldova. OPENA. N. Cercet.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. STAN. MUNTEANU. A. MUNTEANU MARINESCU. MIHALACHE. T|TARU. Editura Ceres. STOIAN. Bucure[ti. MUNTEANU. 1. în Moldova. Editura Ceres. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. în Moldova. I.. Bucure[ti. GR. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Editura Universitas. Ia[i. Agron. agron. [i colab. I. V. ICLF Vidra. M. Ia[i. În Moldova.. Agr. N. II. L. N. R. Ia[i. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.. M. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. STAN. (1969) – Cole Crops. Bucure[ti. I. Taiwan. Cercet. 17. {I STOENESCU. Cerc. Chi[in\u. Tez\ de doctorat. I. I. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. nr. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. N. Technical Bull. PANAIT. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. forma alb\ (lam. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\.. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. YOON. Bucure[ti. SAVI}CHI. N. Tez\ de doctorat. NIEUWHOF. C. MUNTEANU. G.F. N. COSTACHE.. SAVI}CHI. SAVI}CHI. Ia[i. nr. (1992) – Legumicultura.. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Tez\ de doctorat. J. N. N. Ia[i. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. P. AVRDC. GR. T. P. PATRON.. N. London. SAVI}CHI. vol. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.C. Ia[i. vol.. POPLÃCINEL. (1968) – Castrave]ii. agron. vol. M. 2. Buletin informativ nr. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Agron. 242 . Centrul de multiplicare Inst. capitata. vol. Agron.. P.N. SINGUREANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Editura Ceres. 4. 2.. Centrul de multiplicare Inst.L. GH. ANDRIESCU.. STAN. P. I. vol. agron. SINGUREANU. P. 3. 2. MUNTEANU. (2000) – Legumicultura. ATANASIU. STAN. SINGUREANU. Inst. în jude]ul Ia[i. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. vol. POPESCU. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Cercet.. 4. Analele I. 1. RADU. KUO.) D. No.

L. vol.. M. Bucure[ti. Bucure[ti.. ZEVEN. VOINEA. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. JUCOVSKY. Bucure[ti. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. P. VOICAN. Editura Ceres. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VI. L|C|TU{. V. 3. VOINEA. nr. VOICAN. VÂLCEANU.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Wageningen..F. Editura Ceres. GIREAD|. ANDRONICESCU. Bucure[ti.. Bucure[ti. A. 243 . (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. D.. C. V. D.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Editura Ceres. ZANOSCHI. Editura Ceres. GH. Editura Ceres. M. G. V. Analele I. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. C. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.C. M. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. M. TOMA. PERCIALI.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu nr.05. Sadoveanu. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA .: 032-218300. Aleea M. 3 Tel.2001 2001.