Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

. 60 8....................... Rela]iile cu factorii de mediu .............2......1........................ 47 8............1.... 39 7...........1........2.......................3................... Originea [i aria de r\spândire............. 91 8..... Soiuri...........5....... 54 8....3....3.... 93 4 .......5.....6..3.. Tehnologia de cultivare.....6............2.....5........................................... Importan]a culturii........................... Soiuri....... Sfecla ro[ie .....1.2....................................................... Tehnologia de cultivare..............1... Particularit\]i botanice [i biologice................... 83 8......... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................................2................. 42 7..................... 39 7.....2......6. 89 8............................................... Originea [i aria de r\spândire....2................6.......1..... 41 7............1. Cultura prin sem\nat direct.........5..............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.... 33 7. 90 8.............. 73 8......6... 87 8.... 47 8......................5........ Originea [i aria de r\spândire... Soiuri..1............... Soiuri................ Rela]iile cu factorii de mediu .......1......6...3. Rela]iile cu factorii de mediu ........4.............2..........6......... 81 8....................... 90 8.................................... Cultura prin r\sad.......................... Cultura cepei prin r\sad .........2.... Importan]a culturii..............3..6.........2...................................................6........6.......3........4.....4.. Importan]a culturii...............1................3......6......... Cultura cepei verzi (stufat).......................6....6..... 33 7...................................... 40 7................ 82 8....... MUNTEANU 7...3.......1.........4.................. Originea [i aria de r\spândire.......................................................................5..................... Cultura cepei prin arpagic .. 87 8....................... 33 7. N......5........................1............ Particularit\]i botanice [i biologice.....5...... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............... Soiuri ..........2.....................Cultura ridichilor de lun\ ..1..........................................6....................4.....1.. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........................................ Tehnologia de cultivare............................................................. Ceapa comun\ ................................................................. Usturoiul comun ........6........... 54 8.......... Prazul ....2.......5............... Particularit\]i botanice [i biologice..... STAN....... 48 8.............3.....3...... 32 7................. 88 8.............................................. 37 7. 54 8...... 52 8.................................. 88 8.............................................................6..... 48 8....................................N................................. 80 8..1.....3. Importan]a culturii................. 80 8..............3....1................2............. Rela]iile cu factorii de mediu ..................6........6.........................3...... Particularit\]i botanice [i biologice... Tehnologia de cultivare...... 84 8....6..........................................1............ Tehnologia de cultivare..... 46 8....................................................................................................................................2...........5...........................4. 76 8.....6....................................1...... 39 7........ 84 8..............................

..........................................................2.... 120 10........................ 146 10..............2..............3.... Ceapa de Egipt ...................1......... 138 10.. 105 9..4.4..............6....... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 145 10...................... 135 10....................6. 105 9............... 146 5 .......... Cultura în teren neprotejat.......1...................4............ Originea [i aria de r\spândire........................ 122 10.................6. Soiuri.................1. Cultura timpurie în teren neprotejat .................... 118 10............................... Ceapa m\rg\ritar..5....................3...LEGUMICULTUR| II 8...................1...........................1..................... Tehnologia de cultivare.......... Ceapa de iarn\ sau de tuns ........... 132 10...5................................. 146 10... 145 10......................2.........2.............. Cultura târzie (de toamn\) . Particularit\]i botanice [i biologice........... Alte plante legumicole din grupa cepei......... 95 8...........................3...................... Soiuri........ 122 10................ 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ........3..................................6.............................1.................1.2.1.................................................... Cartoful timpuriu.........1......... 94 8. Tehnologia de cultivare................1....... Cultura de var\...........1..6.2.................. 115 10...... Originea [i aria de r\spândire......... Originea [i aria de r\spândire..4.........................................5.....4.....................................................................2..... 102 9....................................2.5...........6................. 117 10....1................................6.1............ 96 8.......... Tehnologia de cultivare........1...................................... 98 9...... Importan]a culturii.... Importan]a culturii..2................... 98 9....... 98 9...........1....................3... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........................4......... Cultura prin sem\nat direct în câmp .1.............. Rela]iile cu factorii de mediu .. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ............ 99 9............4.............2.................................................. 95 8....1................................................... Soiuri.................. 116 10.2........4....2.................................. 100 9........................................ 137 10..........................1....... Ceapa e[alota...1...........1.................. Rela]iile cu factorii de mediu ..1.......... 145 10. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ...1.. 115 10..................4................. 115 10...........6. 145 10.....1....................................2. Usturoiul de Egipt ............... Particularit\]i botanice [i biologice...........4... Batatul ......................................................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......... 96 8.........4............ 105 9......2.......... Varza ro[ie ..........................................1....................6.............6.1......... Importan]a culturii.........1............................................1. Particularit\]i botanice [i biologice............ 110 9...........5...........

3...................... 151 10....... 155 10....................................................................... Broccoli..... 148 10......4...................................6........6................. 169 10.. 159 10..................4.2.. 151 10.......... 151 10..........................4....................................................................1............................................4...... Rela]iile cu factorii de mediu ... Tehnologia de cultivare. 157 10...5.......... 149 10.. 176 10...............6.....7............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice....2.......6..........8....... Importanta culturii....................................................... Originea [i aria de r\spândire................. 155 10.... 174 10.......................... 175 10.............. Soiuri........... MUNTEANU 10............... 172 10.............. 157 10.........5....... Soiuri..............7..3..... Particularit\]i botanice [i biologice.........6.5..............................6...............................1......1....7....................3............... Soiuri......3..............7...5........... Soiuri........................................3...........................6.... 174 10....... Importan]a culturii......................... Tehnologia de cultivare............ 150 10....5....... Importan]a culturii............7... Gulia ......................1...........................................................................3...............1......................................................3.............. Rela]iile cu factorii de mediu ..................2..........N............ 158 10..5................................6........8.............. 176 10.........6......... 174 10......... Cultura în ser\ ............4...... 174 10.................. 153 10.................................. 148 10...............5....4..................................... 151 10..............................................8........... 152 10.....................2..............2...2. Originea [i aria de r\spândire..... Particularit\]i botanice [i biologice.................3............... Originea [i aria de r\spândire.......... 176 10.......4.... 178 10........ 157 10....4... Particularit\]i botanice [i biologice............................6...............1...............................3............6...................... N... Originea [i aria de r\spândire....................................... 163 10........... 149 10.........................................................6..................3....5.... Importan]a culturii.... Soiuri.5.1.4.............................. 159 10......................... 158 10....................6.. 153 10.. Cultura timpurie ...................4............... Cultura târzie.......6. 153 10...1.. 178 6 .............................. Particularit\]i botanice [i biologice...................................................5............... Varza pentru frunze........... Particularit\]i botanice [i biologice. Varza crea]\........4..... Tehnologia de cultivare..................................... Originea [i aria de r\spândire..................3.............6............... Importan]a culturii.................... 148 10..... Originea [i aria de r\spândire............... 163 10....................4..5..........................................4... 163 10..................7.....6............... Cultura târzie.7.....................6.....2................................. 178 10...... Tehnologia de cultivare........ Varza de Bruxelles ...........6........ 148 10........ Rela]iile cu factorii de mediu .........3......6.7. Cultura timpurie în teren neprotejat ............................................ Rela]iile cu factorii de mediu ..................5.6...................................... Conopida ... STAN........... 156 10.. Tehnologia de cultivare.......... 167 10..7...............6....... 161 10..................... 177 10.......2.............. Rela]iile cu factorii de mediu .............................................6.......... Importan]a culturii...........

.............6.................... 180 10....................... 200 11.......................3..... Cultura târzie (de toamn\) ................... 184 10..........5...................................6.........6..............1...6...................4...........9......... Rela]iile cu factorii de mediu .. 198 11..................4..............3....................................................................... 190 10........6.................... Tehnologia de cultivare....................6. Varza chinezeasc\ . Cultura în teren neprotejat............. 227 11....................................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................9.............3........... Tehnologia de cultivare.................1................. Rela]iile cu factorii de mediu .....2................ 180 10................1...... 186 10..... Particularit\]i botanice [i biologice........... 188 10.....4. 208 11...................2... 225 11.....4......9............................................. Originea [i aria de r\spândire........................................ 228 7 ...........9...................4....8........... 183 10.........8....... 179 10..... Originea [i aria de r\spândire............... 221 11.................... 194 11................................................. 202 11..................... Soiuri ............6......1.........6........... Originea [i aria de r\spândire... Particularit\]i botanice [i biologice.6..................2.......1..2.............................3........ Importan]a culturii. 191 10..........................1................... 196 11.. Tehnologia de cultivare........................... Importan]a culturii..............3............ 226 11..................8...................... Particularit\]i botanice [i biologice.........8..... Cultura timpurie .2..2. 188 10.6.......... Cultura în r\sadni]e.......2.............................2...3....... Soiuri..... 220 11...............................................1............................................ Tehnologia de cultivare............. Cultura în sere ...................1....9.6.....................1...6.....9............. 200 11.......... Particularit\]i botanice [i biologice.......2.....................................................2.......... Soiuri......... Soiuri.1.6. 221 11....................2.................8............... 191 10..1.......................1......2............................... Cultura târzie.8....3..1................. 180 10....2....4.................. 222 11.........1......................2..............2.8...............6.. Castravetele ....... 225 11.......................9.......................LEGUMICULTUR| II 10.. Rela]iile cu factorii de mediu ................................... 190 10......1....... Pepenele galben ....... Cultura în r\sadni]e.................... 223 11........... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .............................. 195 11............6................... Cultura în câmp.............1. 189 10..................2............................ Importan]a culturii.....................................8............................... Cultura în sere .. 219 11.9..6......6............. Cultura timpurie .................. 180 10................. 194 11...................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ 188 10.2.................. 194 11.....5..........1... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 221 11. Cultura în sere ................ 221 11............1..................2.6...5..................9...5...... Rela]iile cu factorii de mediu ..................4.............

...........1. MUNTEANU 11....... Tehnologia de cultivare................... Particularit\]i botanice [i biologice.. Originea [i aria de r\spândire............. Soiuri.................................................................. 240 8 ...........3....... Particularit\]i botanice [i biologice........... Rela]iile cu factorii de mediu ...............3.5..4................. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..................3 Particularit\]i botanice [i biologice........3.......5............. 238 11..................4............... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................4........................................................3... Dovlecelul comun............... 229 11...... Originea [i aria de r\spândire..... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .... 237 11........ Importan]a culturii...............6................................. Importan]a culturii ........... 230 11......6......1... Cultura în câmp............... 237 11.............3... 236 11..............5..5.....6.............4........3........... 229 11. Rela]iile cu factorii de mediu ................ 238 11................. STAN... Soiuri ......................................................... Tehnologia de cultivare........3.....4.....5................................... 237 11............................................ 228 11....... 234 11.................... 237 11............ 230 11.................4................. 228 11...........................5.N.................. 233 11...........5... Tehnologia de cultivare.......................... 233 11.....................4...................... 234 11.............4....... Dovlecelul patison.......6.................. 234 11.................5....... Importan]a culturii.............................................3....................2....4........................... Pepenele verde . N....... 233 11......5............. Soiuri................4....... 230 11...............................................4.....................1.........4.........1........2............................................... 239 11....6..2...........................................3....................5.... Originea [i aria de r\spândire... 236 11..2.......

rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. pătrunjelul pentru rădăcini. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. În general. faţă de umiditatea solului şi de lumină. mai ales în primele faze de creştere. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. în special glucide. deoarece. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ţelinei. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). şi colab.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. care sunt anuale (Butnariu H. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute.. precum şi în Moldova. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Transilvania. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. 1993). în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. lemnos şi liberian. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. solul trebuie să fie uşor. În România. 9 . cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. a substanţelor de rezervă. 1993). dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. pretenţioase. afânat. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. păstârnacul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării.

).1).2. japonicus. în special Daucus carota L. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. bienală. cilicicus. Japonia ş. 10 .1. supe. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Pe lângă cele menţionate. În prezent. 7. acid ascorbic 3.. P-0. 1985). celuloză 1.1. sub formă deshidratată. albă şi galbenă. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. 7. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. pe soluri uşoare sau mijlocii. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. Morcovul a fost luat în cultură în sec.14%. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. prin Spania.N. citat de Zanoschi. X d. syriacus. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. B2 şi substanţele minerale: Na-1.1.39 %.79%. Franţa. ciorbe.1. STAN. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. N. MORCOVUL Daucus carota L.a. morcovul se cultivă în toate judeţele. proteine 1. sativus (Hoffm) Arc. zaharuri 6. acestea mai conţin vitaminele B1.44%. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Mari cultivatoare sunt: SUA. în stare crudă (salată). Italia şi Grecia. Anglia. sativus (Alef. de conserve şi sucuri. al XVIII-lea.3.52 %. MUNTEANU 7. carotenoide 8. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. 1984).4. K. ghiveciuri etc.9 mg /100 g substanţă proaspătă.. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. La noi în ţară. în acest mod. flori şi fructe (fig.8 mg/100 g substanţă proaspătă. mediterraneus şi japonicus). cv. în Iran (Banga.35%. predominând formele de culoare violacee. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. China.1. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Mg – 0.. Prin încrucişarea ssp. subsp.89%. 7. iar în anul al doilea tulpini florifere. 1985). carota s-au format subspeciile syriacus. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. H.3%. Ca – 0.. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.

este ramificată. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. impropriu numit sămânţă. de plantă sălbatică. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. peţiolate . de lungime mijlocie. cu cilindrul central redus Fig. Atât tulpina principală. fistuloasă şi înaltă de 1. zigomorfe.5 m.cele superioare. cu polenizare alogamă. aspru păroasă. iar unele rădăcini până la 2 m. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. Fructul.2 – 1. 7. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.cele bazale şi sesile . striată.rădăcină soi valoros. costate şi cu ţepi. 7. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.. este o pseudoachenă. 11 . de calitate superioară. de culoare roşieportocalie. hermafrodite. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. rar Fig.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. uneori cu nuanţe rozacee. d . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.Morcovul: a . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.2. b . 1985). penat-fidate.2 .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu flori mici. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cilindrică. 1973) sterile).Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. c . care se formează în al doilea an. La circa 35– 40 zile de la răsărire. schimbându-şi treptat forma. pentamere. entomofilă.1 . Tulpina floriferă. mărimea şi culoarea. albe.frunză.

mai ales în primele faze de creştere. STAN.5–7. N. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. sărace sau cu exces de azot. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). producţie mare – până la 70 t/ha etc. cu pH-ul 6.N. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Dacă primăvara este rece. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.5. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Presto F1. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. permeabile. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Insuficienţa luminii. Primo F1. profunde.4.5. Pe solurile grele. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. se poate produce o vernalizare prematură. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Faţă de umiditate. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. tasate. Faţă de lumină. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice.1. în funcţie de soi. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. morcovul are cerinţe ridicate. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Nanco F1 etc. mai ales pe solurile uşoare. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Hytop F1. se formează rădăcini diforme sau ramificate.1) . timpurii (80110 zile). bogate în humus (4-5%). 12 .1. durează 36–70 zile. semitimpurii (110–130 zile). perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. bine afânate. În timpul îngroşării rădăcinilor. MUNTEANU 7. iar cea optimă de 20-250C. 7.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 kg 1. conopidă. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. recoltate în iunie – iulie. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. MUNTEANU 7.5 kg 1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. culturi furajere pentru masă verde (secară.. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. imediat ce se poate intra pe teren. pré – preemergent.5 kg 1. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Toamna. spanac. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 6l 6l 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Primăvara. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 l 1.5 l 1. Tabelul 7. fasole etc. 7. STAN. Lucrările de pregătire a terenului. ceapă verde. cucurbitaceele. leguminoasele. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.N. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 6l 6l 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.5 Fusilade S 12.7). fără încorporare.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. post – postemergent 14 . borceag).2). Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.1.5 l 1. Locul în asolament. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. castraveţi. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. La pregătirea terenului.6. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.2. bulboasele şi varza. N. industrializării sau păstrării peste iarnă. iar culturile timpurii de morcov.

şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Adâncimea de semănat este de circa 2. Fig. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în funcţie de starea arăturii.3.pe teren modelat.Scheme de semănat la morcov: a . la care s-au îndepărtat ţepii. Epoca de semănat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Dacă solul este prea uscat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. 7. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.). iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). în benzi. folosind 4–5 kg seminţe la ha.pe teren modelat. Dacă solul este prea afânat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. c .3 . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. În cazul terenului modelat. b . pentru culturile succesive de morcov. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.LEGUMICULTURĂ II Vara. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . în benzi de câte patru rânduri 15 . în rânduri echidistante. se tăvălugeşte înainte de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.5 cm. 7. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.pe teren nemodelat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.

N. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. pir) se adaugă Fusilade. MASTER – PLATT). Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.2–1. de erbicidare. morcovul se recoltează în luna octombrie. la nevoie se udă prin aspersiune. Lucrările de întreţinere.N. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. începând cu luna iunie. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. Recoltarea. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. şi mecanic prin prăşit şi plivit.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). în cazul culturilor timpurii. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. După răsărirea culturii. cu 600 l apă. CSSL-9 sau A-761. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.5 kg/ha. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm.3). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. STAN. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. iar dacă este necesar. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. când rădăcinile au cel puţin 1–1. se fasonează şi se sortează pe calităţi. în doză de 1. se face prin smulgere sau dislocare. după căderea primelor brume. în legături.5 l/ha.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. ceea ce permite reducerea costurilor. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. La hibrizii F1. 16 . Pentru păstrarea peste iarnă. se erbicidează cu Afalon 1. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. eşalonat. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Când rădăcinile ating 2–2.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

Ulei eteric.4. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. mg /g.2.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2 1.p.p. (Bodea şi colab.) A.7 . Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.W. radicosum (Alef. P. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). g Zaharuri.6 – 36.5 – 25.p. g Cenuşă.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. STAN. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.7 – 3. g Proteină (N x 6. iar cel în Fe.2.N. Primul 18 .5 1..6 . Ca. N. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.. Compoziţia chimică a rădăcinilor. ca materie primă în industria conservelor. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.2. % substanţă uscată Frunze 12.1 1.4. sylvestre). 1984). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. MUNTEANU 7.).7 .30 Rădăcini 11.290 0. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. organ de sinteză (tabelul 7.9 58 . g Acid ascorbic. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. A fost cultivat de greci şi romani. 7.4 . crispum (pătrunjelul pentru frunze). radicosum (Alef. la 56 mg/100 g s.10.2.2 0.3.1.016 – 0.02 – 0.s. 7.1. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. În cantităţi mai mici conţin K.) Substanţă uscată. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.4 0.7 20 – 35 0.25).2.5 – 3. Hill cv.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. Tabelul 7.4.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1 2.3.

pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. mici. înaltă de 80– 150 cm. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. de culoare albverzuie.2. suculente. florile şi seminţele (figura 7. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Fructul este o pseudodiachenă.4. 7.fructul mediul exterior. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. netede sau gofrate. uneori fistuloasă. reavene. c . lung pedunculate. care la maturitate se desface în două semifructe. putând ierna în câmp. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. formează. Al doilea formează rădăcini subţiri. de culoare verde-închis.frunza. Faţă de sol. hermafrodite. pentamere. adânci. 1973).4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. glabre. este cilindrică sau uşor muchiată. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). În condiţii de secetă şi temperaturi mari. cu ramuri aproape erecte. numite mericarpe. în al doilea an. ramificată. scade producţia.floarea. lucioase. terminate cu umbele compuse. cu miros caracteristic. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. ramificate. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.2. Polenizarea este entomorfilă. d . fiind o plantă bienală. 7. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Pătrunjelul. grupate în umbele compuse. 7. cu frunze trifidate.4) Tulpina floriferă. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.5. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Florile sunt actinomorfe.5) 19 . creţe. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. tulpinile florifere. dar rădăcinile sunt mai aromate. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.

STAN. MUNTEANU 20 .N. N.

7. convar.u.5 kg/ha. astfel. în legături. salată. astfel.p. de glucide (4. pentru consum în timpul verii. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.8 – 10 % s. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Udarea culturii se face diferenţiat. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. curăţarea de pământ şi frunze. alături de morcov.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Astfel. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . recoltarea se face după primele brume (15.1) şi peptide (11. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.10 – 15. sortarea şi ambalarea manuală. culturi furajere pentru masă verde).LEGUMICULTURĂ II 7. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.3.8 – 15. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.2). care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.3. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.1. Până la introducerea în cultură a cartofului. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Pentru culturile de toamnă. în funcţie de regimul de precipitaţii. se aplică 4–5 udări. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. dar nu să germineze). spanac.6.3). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.11). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. În culturi succesive. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. în special. Recoltarea se face diferenţiat. Rădăcinile au gust dulce. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp..5 % s. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). locul în asolament.2. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.2). hortensis Ehrh. fertilizarea suplimentară. ridichi de lună. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. seminţele să se umecteze. în funcţie de scopul urmărit. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). reprezentată.

cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. pe terenuri umede şi umbroase. care le imprimă aroma caracteristică. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. N. cu pulpa albă sau gălbuie. înalte de 100–150 cm. 51 mg Ca. Se păstrează foarte bine peste iarnă. 0. 23 mg Mg. 22 .p.2. suculentă. la 100 g s. plantele tinere rezistă până la – 50C. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. aripate.4.3.N. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.10 mg vitamina B1. 7. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. pubescente. de culoare cafenie.8 – 28. America şi Australia.5).3. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. se găsesc: 469 mg K. cu rizoderma de culoare albă. săruri minerale (la 100 g s. florifere. Asia. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. penatsectate. oval – turtite. iar cele mature până la minus 8–100 C. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 0. dar excesul îi dăunează mult.7 mg vitamina PP. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Fig. 0. STAN. unde creşte spontan. uşor pubescente.p. slab ramificate. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. dulce şi cu miros caracteristic. puternic striate.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Se cultivă în Europa. Păstârnacul preferă umiditatea. Fructele sunt pseudodiachene.). 7.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 139 mg S. 7.3. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. MUNTEANU (24. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 3 mg Na. uşor gălbuie. 73 mg P. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 7. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.3. Seminţele germinează la minus 2–30C. 7.9 mg vitamina C.

7 – 1. în benzi de câte trei rânduri.6).4. 7.4.).5. nu este indicat să se semene din toamnă. rapaceum (Mill.. oxalic. cu rădăcinile conic–alungite.31 mg Zn.6.8 % s.2 mg Ca.. dar cu unele particularităţi: .9 mg Na. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.se menţine.3.u. sporadic.5 mg Fe. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. frunzele verzi.LEGUMICULTURĂ II 7. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. 0. cu rădăcini conice. proteine 0. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.u. La 1 g s. 23 . Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. . 1.15 mg Mn etc.p.) Graud.. a salatelor şi pentru murături. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.3. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). 3. 17.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.1.3 % s. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz..8 mg SiO3.). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. se găsesc 59.7. 0.se seamănă în teren modelat. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.p. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. vitaminele B1.): 0. Acestea mai conţin zaharuri 1. citric. acizi organici (malic. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.p. convar. o umiditate constantă.2 % s. Recoltarea se face toamna târziu. În cultură. B6. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 29.9 mg K. 1975). etc).p.6 – 1.6) . iar gustul şi. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). într-o măsură mai mică. 5. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. 2. prin udarea culturilor. B2. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.6 mg P.p. 7. în special. lipide 0.5 mg B.

N. STAN. MUNTEANU 24 . N.

mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.4. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.. graveolens L.LEGUMICULTURĂ II Fig. pe lângă ţelina pentru rădăcini.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.) şi cea cultivată 25 . iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. 1973). convar.4.3.2.6 . 7. secalinum Alef. unde creşte spontan.p.pe teren modelat. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. 7. Este cultivată din antichitate. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. b . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.Scheme ale culturii de păstârnac: a . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. fiind considerată plantă medicinală. 7.

iar cele mature la minus 7–90 C. formează o rădăcină subţire.) care. convar.7 . STAN. amară şi necomestibilă. Pers. 7. ramificată. în primul an. chiar din primul an. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.4. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). c – plant\ semincer\ hermafrodite. N.4. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. 7.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. dulce) (Mill.N. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Polenizarea este entomofilă. ce se desface uşor în două mericarpe. sunt glabre. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. nu poate ierna în câmp. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. înfloreşte şi fructifică (fig. 7. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. 26 . pivotantă. b – frunz\. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. este striată şi ramificată. a – r\d\cin\ îngro[at\.7). Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. pentamere. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. datorită conţinutului lor mare în apă. de culoare albă. lucioase şi de culoare verde – închis. graveolens L. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Rozeta de frunze este înaltă. sunt simplu penat sectate. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. de culoare brunie. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Rădăcinile sunt mai puţin rezistente.

la cultura de ţelină. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.6 – 1 g sămânţă la m2. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. atât pentru cultura în ogor propriu. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Este o plantă de zi lungă. iar în solarii. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. la 20 martie – 10 aprilie. 27 . în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. castraveţii. suficient de umede. fiind indicată pentru culturi asociate. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). bogate în humus. profunde. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor.5. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. ca şi în cazul culturii morcovului. Lucrările de pregătire a terenului se fac. cerealele. Locul în asolament. varza. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. ardeii. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Producerea răsadurilor. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Spre deosebire de morcov. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor.4. Înainte de semănat. ţelina poate fi cultivată după spanac. tomatele. cu pH-ul 6. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. care se încorporează imediat în sol.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). conopida etc. folosind 0. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.4. sunt prezentate în tabelul 7. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri.0. pentru cultura târzie. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. cât şi în cazul culturilor succesive. germinează greu. salată sau ridichi de lună. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.6. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. iar pulpa devine grosieră. deoarece rădăcinile se ramifică mult. 7. toamna. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. 3 g/1 kg sămânţă.5–7.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. În cadrul culturilor succesive. 7. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.

N. MUNTEANU 28 . N. STAN.

Fig. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. răsadul se sortează. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). la 30 de cm între plante pe rând (fig. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. se fasonează. 29 . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .1 %. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. iar rădăcinile se morcilesc. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. b .pe teren modelat în straturi late.8 . răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8). de exemplu Revital 0. 7.

B1. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). Recoltarea se face diferenţiat.) şi proteine (0. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. valorificarea făcându-se cu frunze.64 şi 8. la 3–4 săptămâni.3). Pentru culturile târzii.p.p. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).5. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. combaterea buruienilor.1 % s. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.p. Na. (glucoză. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. prin glucide.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. La culturile timpurii.5. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. S.6-1. La cultura târzie..1.convar.5–1 kg/ha. mai ales. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. în funcţie de scopul urmărit. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. STAN. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). plantele se smulg. care variază între 1. acestea se curăţă de pământ. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).). B2. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. fructoză şi zaharoză). vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Mg. P. fertilizarea suplimentară se repetă. fertilizarea fazială. în legături. săruri minerale de K. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.p. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. RIDICHILE Raphanus sativus L.9% s.). prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). PP şi 30 . convar. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. reprezentată. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). 7. Fe etc. în cantitate foarte mică (0. N. B6.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Ca.N.

În cazul ridichilor de lună. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. violete sau roze. prin hidroliză enzimatică. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. cu polenizare. de 80–100 cm înălţime. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. sub rizodermă. (Zeven şi Jukovschi.. şi centrul mediteranean. violacee. tetramere. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. lirat penat-sectate. putând fi sferică. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. etc. Grecia. raphanistrum L. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). 31 . Forma rădăcinii tuberizate este diferită. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. de formă alungită. acoperite cu perişori rigizi. Egipt. cu marginea dinţată. La multe soiuri de ridichi. lung peţiolate. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. uşor pubescente. 7.5. Asia şi America.5. Tulpinile florale sunt ramificate. cenuşie sau neagră. Italia. ovală sau alungită. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. albe. 7. ovale. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Frunzele din rozetă sunt mari. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. alogam-entomofilă. cu un rostru ascuţit. mai mari la ridichea de vară şi iarnă.9). 7. Japonia. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). unde s-a selectat din specia R. maritimus L. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China.2. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. bactericidă şi vermifugă.3. autoincompatibile. care. 1965). se găseşte un ţesut care conţine antocian. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. 1975). înglobate într-un ţesut spongios. Homutescu . O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. albă. unde a rezultat din specia R. în cadrul culturilor succesive. devin spongioase. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Fructul este o silicvă indehiscentă. caracteristic aromei ridichilor.

c . Temperaturile mai ridicate.plantă în faza floriferă. STAN.rădăcină îngroşată. 32 . 1973) 7. d . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. 7. b . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. creşterea încetează. La o temperatură mai mică de 6–80 C. însoţite de secetă.N..4. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.5. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. MUNTEANU Fig. 1956. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Gherghi şi colab.structura rădăcinii.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.9 .Ridichea: a . N. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).

ridichea de lună formează tulpini florale. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. de vară (60 – 80 zile).4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Tehnologia de cultivare 7. fără a mai forma rădăcina tuberizată. cu greutatea de cca. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. având o perioadă scurtă de vegetaţie. în special în Japonia şi China.5 %). după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. la interval de 10–15 zile. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.). cât şi în teren protejat. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 7. eşalonat în mai multe etape.6. bogat în substanţă organică (3. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Înfiinţarea culturii se face în câmp. de aceea. cu rădăcinile tuberizate cilindro . ridichea este destul de pretenţioasă. Consum specific: 5-6 kg N. var. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). 1995). ardei. mazărea şi fasolea de grădină.2 kg Ca şi 0. 5 kg K2O. castraveţi etc. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. înaintea culturilor de tomate. pentru cultura de toamnă. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. se lignifică. profund.5. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. cât şi pentru cele înfiinţate vara. 2 kg P2O5. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. reavăn. care se folosesc în stare crudă ca salată. De regulă.8). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. aconthiformis Mark. 1994). 33 .1. Din această cauză.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. vara. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). 7. în luna martie. prin semănat direct. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). 1 kg bucata. castraveţii de vară etc. devin spongioase şi cu gust iute.6. 2.5.). care urmează sau precede cultura ridichilor.conice. atât în câmp. pentru cultura timpurie. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. Faţă de umiditate. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. vinete. când zilele sunt mai scurte.5. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. În Asia. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. ce pot atinge 1 m lungime.5. sau vara. şi în perioada 20 august–10 septembrie.

N.N. STAN. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.05% sau Fastac 10 EC 0. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. b .5 cm adâncime.02 %.5 cm x 7. 36 . Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. 7.N. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. (fig.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . N. dacă este nevoie.5 + 12. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). se vor face 1-2 udări. aplicat premergent).10 . STAN. la 2–2. 7.pe teren modelat. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. după formula 62. folosind 300–350 m3 apă/ha. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. La culturile de toamnă.10). Fig.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. ceapă verde. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. spanac. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. 7. prevăzute cu role de tasarea pe rând.6.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. se vor menţine temperaturi scăzute.11. Atunci când se realizează cultura asociată. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. 1995). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Lucrările de întreţinere. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.5 cm. În vederea evitării alungirii plantelor. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Se seamănă des. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. în perioada 20. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. în 2–3 reprize. 37 . Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. atât în culturi pure. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.06–15.7.03 – 15. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). iar pe suprafeţe mari. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean.07) la ridichea de iarnă. Ridichea de lună se cultivă în sere. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. timp de 5–7 zile după răsărire. Se seamănă la adâncimea de 2–2. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.2. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Producţia este de 8–10 t/ha. folosind 5–6 g sămânţă la m2.5.). cât şi asociate cu alte culturii. răsadniţe şi solarii. la 2-3 zile de la semănat sau.

MUNTEANU Fig. N.N.11 . STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . 7.

esculenta L.2. piureuri etc. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. apoi vitaminele B1. rubra Familia Chenopodiaceae 7. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). 7. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.. cultura se înfiinţează prin semănat. în mod semnificativ. denumită şi sfecla de masă. avitaminoze ş. canditiva Alef..H. cea mai importantă este vitamina A (20 U. ciorbă şi supe de legume etc. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. ciorbe./100 g). soteuri.I. Dintre vitamine.6%). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Importanţa culturii Importanţa alimentară. cu excepţia răritului. 1998).6%). 7. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. când sunt tinere. dar folosită ca plantă medicinală. f. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. sin. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).6. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Mării Negre şi Mării Caspice. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. substanţe proteice (1. se folosesc la salate.2 – 1. din care se remarcă. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). 1998). var. (Dumitrescu şi colab. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. ssp. săruri minerale.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Frunzele.a.1. De asemenea. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. în legături. deşi nu este o bună premergătoare etc. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Ca plantă legumicolă. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. recolta apare destul de devreme. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). salate coapte sau fierte. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.6. în Italia şi Franţa. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. 39 .

tulpina floriferă cu flori.floare Rădăcina.3.tulpină floriferă. în general. rădăcinile pot căpăta.secţiune transversală prin rădăcină. 7. sfecla roşie. Fig.7. STAN.N.6. 7. în primele faze de vegetaţie. b .12). este pivotantă cărnoasă.rădăcină. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . MUNTEANU În }ările Române. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.12 . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.frunză. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. Pe plan mondial. uneori şi frunzele tinere. e . fructe şi seminţe (fig. c . deşi nu ocupă suprafeţe mari. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. d .Sfecla roşie de salată: a . cum ar fi zonele premontane sau montane. iar în cel de-al doilea. N. După îngroşare. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.

6. în anul I. cu marginea întreagă.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. în mod succesiv. lanceolate. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). atât la exterior.13. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. cordat. În secţiune transversală. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).. De asemenea. Nervurile sunt evidente. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. prin apariţia. În anul al II-lea. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. formând un glomerul. concrescute. Frunzele tinere.4. Culoarea rădăcinii. de culoare roşie.. din zona centrală a rozetei. mai multe glomerule formează un panicul lung. constituind aşa-numitele glomerule.LEGUMICULTURĂ II conică). Totuşi. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. Florile sunt hermafrodite. sunt mari.). la planta complet dezvoltată. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. peţiolul este de culoare roşie. cât şi în interior. uneori şi entomofilă. pentru realizarea unor recolte performante. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 1998). considerate impropriu fructe sau seminţe. 1973). 7. cu suprafaţa ondulată. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. este roşie-închisă. sesile. cu limbul ovat. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. organizate pe tipul cinci. Frunzele. au culoarea roşie. mult mai intensă.13 . Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. de culoare roşie– verzuie. 7. rădăcina prezintă zone concentrice. atunci aceasta va fi globuloasă. grupate pe un ax mic. a mai multor zone de ţesut cambial. Polenizarea este alogamă. 41 . apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.. 1992). 7. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. anemofilă. uşor neregulată. lung peţiolate. Florile sunt mici. ţesutul Fig.

formând tulpini florifere în primul an. plantele se pot vernaliza.6. În România se cultivă un număr redus de soiuri. în perioadele de secetă. iar cea optimă de 18-200C. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.6. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. întâlnite. În condiţii optime. mai ales în grădinile familiale. de perioada de vegetaţie (timpurii. în funcţie de forma. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. tardive). rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. profund. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. lipsite de suculenţă. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. de asemenea. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. mărimea şi culoarea rădăcinilor. în gospodăriile familiale. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.9.6. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. plantele răsar după 10-12 zile. Excesul de apă din sol dăunează plantelor.N. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). plantele solicită condiţii de zi lungă. 42 . 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. STAN. timp de 2–3 săptămâni. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. După formarea primelor frunze adevărate. În primele faze de creştere. determină formarea unor rădăcini mici. Lipsa de umiditate. dar plantele nu suportă umbrirea. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. bune pentru consum. prin răsad. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. 7. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. În faza de frunze cotiledonale. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. şi unele populaţii locale.5. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. N. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). mai rar.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă.14 . Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. la culturile succesive. 7. Înfiinţarea culturii se realizează. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. STAN.N. Modelarea este obligatorie. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. după cum s-a anticipat. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Pregătirea terenului începe toamna. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. prin semănat direct. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. cât de curând posibil. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. după recoltarea acestora). Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).14). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. ca fertilizator starter. Modelarea terenului se execută. după grăparea cu grapa cu discuri. imediat după aplicare. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. în funcţie de soi şi momentul recoltării. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Fig. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha).7. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. primăvara. N.

semănătoarea Saxonia.. În cazul culturilor timpurii. recoltarea se execută în mai multe reprize. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Întreţinerea culturii. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). 45 . 1992). Recoltarea sfeclei se face eşalonat. se efectuează printr-o singură trecere.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. dispuse echidistant la 37–40 cm. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. toamna târziu. Cel mai târziu. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. cronologic. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. recoltarea se efectuează manual. obligatoriu. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. cazmalelor. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. în condiţii de secetă). lucrarea se efectuează în luna noiembrie.. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. În prima rundă de lucrări prezentate. altfel. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. un tăvălugit al terenului. se asigură. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. se realizează aproximativ ca la morcov. purici etc. cultura având o densitate mai mare. prin smulgere. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. răritul plantelor la 1020 cm. se efectuează o praşilă manuală pe rând. După zvântarea terenului. mai ales pentru culturile timpurii. când. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. în acest mod. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Lucrările de îngrijire sunt. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. Recoltarea sfeclei pentru consum.). dacă îngheţul a surprins cultura. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. de regulă. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. 1998). în continuare. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). În timpul verii. pentru situaţia prezentată. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. în timpul toamnei.

vulgare) [i prazul (A. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. iar la altele numai frunzele verzi. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.1. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. 1973). bulbi[ori aerieni. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Tabelul 8. 46 .). ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.N. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. în general. STAN. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sunt prezentate în tabelul 8. Allium sativum ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Alte specii din aceast\ grup\. (dup\ Bala[a. împreun\ cu cele men]ionate anterior. în inflorescen]e apar Alium sativum var. ssp. porrum L. bulbul. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. iar sin. sativum L.). N. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. usturoiul comun (A. dup\ tomate [i varz\. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. determinate. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în mod evident. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în perioada de iarn\. în defavoarea bulbului. lipsa apei întârzie cultura. Apa este considerat\ ca un factor major. STAN. Plantele nu formeaz\ bulbi. Temperatura. De aceea. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. iar dac\ se formeaz\ crust\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. mai ales în primele faze de vegeta]ie. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C.4. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. de care depinde succesul culturii. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. dup\ cum s-a specificat. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. implicit. cel pu]in câteva s\pt\mâni. dac\ se întârzie cu sem\natul. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. În aceast\ faz\. prin aspersie fin\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Astfel. astfel. în faza de germina]ie [i r\s\rire. `n mod special. aplicarea unor ud\ri u[oare.N. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. înfiin]ate prin sem\nat direct. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. induc]ia floral\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. se cere. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. mai ales peste 20-22 mm. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. O umiditate ridicat\ în sol.1. În acest caz. solul. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. se produce vernalizarea [i. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. astfel. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. MUNTEANU 8. N.

Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. care atac\ în mod special bulbul. 1998). adesea. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. fertile [i bine structurate (aerisite). în unele lunci. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. de regul\ în treimea lor inferioar\. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. dar [i de sistemul radicular. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Aerul. nematozi).). Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. în primul rând datorit\ texturii. Botrytis [. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. pe soluri aluvionare. Aceste cerin]e se bazeaz\. refacerea rapid\ a sistemului radicular.. În Olanda. la cultura premerg\toare. se recomand\ solurile mijlocii. 53 . De[i. nisipoase.LEGUMICULTUR| II bulbilor. 1. de exemplu. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. poate reprezenta un element de succes al culturii. se pot instala agen]ii patogeni. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. chiar dup\ recoltare. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. aluviunile con]in mult\ argil\. În acest caz. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. care este egal repartizat\ pe profilul solului. 4. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. dar bine structurate.6 kg K2O [i 1. în timpul depozit\rii (Erwinia. în principal. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. ceapa se cultiv\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.a.4 kg N. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. în zona polderelor. De aceea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). Sclerotium. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. pu]in dezvoltat. eventual. Consumul specific (kg/t produs). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare.1 kg P2O5. amplasat în stratul superficial al solului. deoarece.

ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. sistem de irigare prin aspersie. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. cultura poate fi complet mecanizat\. prin arpagic.1. prin r\saduri (ceapa de ap\. MUNTEANU 8. prin arpagic sau sem\nat direct. N. pentru stufat (ceapa verde).6. Vidra. În condi]ii tehnice moderne. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. de c\tre Popandron. Alegerea terenului. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab.1. la I. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. 1998) 8. dotarea cu sem\n\tori de precizie.5. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. ro[ie sau alb\.6. pentru deshidratare. Culoarea poate fi galben\.L. în special. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Kaba). 54 . care se seam\n\ bob cu bob. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. La noi în ]ar\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. 8. form\ [i m\rime.F. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. STAN. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.C. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\.1.N. 1994). posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Dual 2-3 l/ha). care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. în prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. 1973). în vederea sem\natului.-3. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Speciile leguminoase nu se recomand\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. respectiv toamna [i prim\vara. pentru epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. ~n ambele situa]ii. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. toamna. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care nu au fost administrate în toamn\. În acest sens. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. N. De asemenea. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. urmând a fi încorporate. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. care este obligatorie. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. verde]urile. la 25–30 cm. În acest caz. STAN. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.N.D. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 .2). modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. pentru epoca de toamn\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. MUNTEANU 62 .N. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 .N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . N.N. STAN.

unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Prim\vara devreme. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. exclusiv. de exemplu. 6-8 l/ha. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. în toamn\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. chiar la noi în ]ar\. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Satecid 65 WP. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. executate perpendicular una pe cealalt\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. la adâncimea de 1012 cm. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Imediat 67 . Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. prin realizarea sa. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Astfel. mai ales. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. De asemenea. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. cu încorporare. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. 6-8 l/ha sau Pivot. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. a. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. în medie. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu.

în mod practic. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. iar la densit\]i prea mari. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. în medie. 1998). pentru suprafe]e mari. Distan]a între semin]e pe rând va fi. în final.. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. înfiin]at\ prim\vara. a unei culturi uniforme. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie.N. Dup\ începerea r\s\ririi. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. STAN. sub 7-8 mm. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. ori plantele nu vor fi uniforme.. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. cu rândurile încheiate. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Lucr\rile de îngrijire. necorespunz\tor calitativ.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. multe plante vor pieri. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare.5-15 cm. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. În aceste condi]ii. 1998). de 2-3 cm. Altfel. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. prin competi]ie reciproc\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. în general. Culturii de arpagic i se aplic\. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. prin cea de-a doua gr\pare. 68 . pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. În acest fel. mai ales pentru producerea cepei uscate. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Pe teren nemodelat. echidistante la 12. r\s\ririi [i ob]inerea. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. În acest sens. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. MUNTEANU dup\ erbicidare. cu norme de circa 100 m3/ha. pân\ la 5-10 aprilie. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. de regul\. de la care se elimin\ r\ritul. se face încorporarea produselor administrate. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. N.

se opre[te irigarea. Dac\ se scap\ momentul de zbor. combaterea buruienilor. plantele vor fi infestate [i . iar buruienile sunt în faza de rozet\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. mu[tele depun ou\.începutul lunii august. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. De aceea. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. de regul\. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. inhibitori sau chiar desican]i. Cu toate acestea. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. mai ales pentru distrugerea crustei. de exemplu cu Afalon. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. de obicei. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Fiziologic. în final. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. controlul acestor d\un\tori. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii.2 [i 8. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. nu se mai poate realiza. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. 69 . urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1.5% în care s-a ad\ugat aracet. Lucrarea se realizeaz\. 2-3 ud\ri.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. În aceast\ situa]ie.3. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. ca [i la ceapa ceaclama. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. printr-un plivit manual. la sfâr[itul lunii iulie . în mod deosebit. În acest scop. practic.

astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.4) Tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. STAN. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Dup\ acest stadiu de maturare. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. dislocarea se poate face [i mecanizat. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). La suprafe]e mai mari. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Dup\ aceast\ opera]ie. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. N. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i.N. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. În felul acesta. 70 . Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. A[adar.

LEGUMICULTUR| II b. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. în mod mecanizat 71 . Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Epoca de înfiin]are. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. echidistante la 15-20 cm. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. dar s\ se asigure. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Uneori. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. înfiin]at\ prim\vara. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. a lucr\rilor de îngrijire. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. chiar par]ial\. obligatoriu. 1973. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. dup\ unii speciali[ti. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. unde este prev\zut\ mecanizarea. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici.3). plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. în func]ie de condi]iile meteorologice. Brewster. Plantarea se efectueaz\ manual. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. 1994). în func]ie de zon\. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. În aceast\ situa]ie. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. O epoc\ ra]ional\ ar fi. densitatea recomandat\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. u[or argilos. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. între 1 [i 15 aprilie. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. semimecanizat sau mecanizat. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul.

dar adaptate corespunz\tor. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. în momentul de mare necesitate a plantelor. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. asem\n\toare. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie.5 cm. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. pe de o parte. N. când bulbul s-a format [i cre[te intens. 72 . dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol.0-3. STAN. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Uneori. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini.. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Din aceast\ cauz\. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. 1992). mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. inclusiv cele de sem\nat. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Densit\]ile sunt. pe de alt\ parte). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. de 28 cm. precum [i distrugerea crustei. Pe teren nemodelat. Lucr\rile de îngrijire. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. mai ales în condi]ii de secet\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni.N. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). De asemenea. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. cel pu]in o singur\ dat\. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. la aceea[i distan]\ între ele. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. de asemenea. Dup\ r\s\rire. îndeosebi pe solurile u[oare. au un caracter general. Manual. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. aceast\ opera]iune se face cu sapa. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic.

trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. De obicei. brânzeturi. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. ori de câte ori este nevoie.1. De asemenea. pân\ la 30-35 t/ha. care este primul element de succes. În afar\ de acestea. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. 8. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. 1992). Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Indiferent de acestea. 73 . teren perfect nivelat. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. În multe ]\ri. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\.. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. la circa 20-25 zile înainte de recoltare.a. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. în func]ie de zona de cultur\.3. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. pentru anumite zone sau microzone legumicole. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Mai mult. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. aspectuo[i. în condi]ii normale meteorologice. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. de exemplu.6. cultura este totu[i rentabil\. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). tocan\ pentru iarn\.

Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). mobilizat. eventual. În figura 8. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. de asemenea. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. STAN. De asemenea. substan]e bioactive). N. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Dup\ cum se va vedea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase.. nisip. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. gradul de intensivizare a culturii. 1992. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. condi]iile tehnice.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. plivirea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp.0 kg/ha [i 3. tradi]ie. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.N. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. în mod special. b. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. turb\. de aceea. 1998) [i.5-4. un sistem radicular bine dezvoltat. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. De asemenea. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.0 kg/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului.. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 74 . ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. îngr\[\minte minerale [. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Dumitrescu [i colab. aerisirea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.a.5-2. insectofungicide [i. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. în func]ie de densitatea culturii. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. a.

cu diametrul de cel mult 4-5 cm. cu circa 300 m3 ap\/ha. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. În acela[i timp. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. Uneori. 75 .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. pe rândurile marcate pe strat.. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Fig.6 . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. 1992.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. Dumitrescu [i colab. b .Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . prin aspersie.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu plantatorul. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final. odat\ cu modelarea terenului. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. 8. de circa 200-250 grame.

iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. N. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. se aplic\ între 5-7 ud\ri. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. se pot condi]iona. în luna septembrie. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Irigarea se face din abunden]\. Momentul recolt\rii. peste 21 mm). [i o afânare permanent\ a solului. cât [i ulterioar\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. sufleuri. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în mod tradi]ional. solarii sau sere. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Pra[ilele asigur\.1. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. la 10-15 zile dup\ plantare. STAN. din punct de vedere calendaristic.6. a. în dou\ reprize. numai prin brazd\. inclusiv 76 . Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. uneori. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. de obicei. pentru diferite salate. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna.a. [i sub form\ de funii. din punct de vedere agrotehnic. De asemenea. Cultura pentru stufat. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. datorit\ irig\rii. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. par]ial. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. face parte din culturile succesive în câmp. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. supe.4. Produc]ia este de 25-30 t/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. Bulbii de ceap\ prin r\sad.N. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. exclusiv. destinat\ consumului în stare proasp\t\. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. mai ales c\ dimensiunea acestora este. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. pe brazde. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. atât ca anterioar\. Cultura în câmp se aseam\n\.). irigarea. omlete [. 8.

la 15-20 cm între acestea. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. plantatul se poate efectua [i mecanizat. astfel. ca s\ nu se taseze). 77 . în caz de secet\ prelungit\. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. În unele situa]ii. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. În ordine. dac\ nu se mai dispune de stufat. cu patru rânduri echidistante pe strat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. pân\ la venirea iernii. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. uniform ca nivel [i grad de tasare. se asigur\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Dac\ terenul este nemodelat. pentru a nu r\ci prea mult solul. iar arpagicul este bine calibrat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. sau cu azotat de amoniu. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Dac\ solul este bine preg\tit. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. astfel ca. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. pe care nu b\lte[te apa. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. prin aplicarea unei ud\ri. în special toamna. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. [i de 2-3 cm prim\vara. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea.

astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Prin alegere. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. 78 . iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. pe de o parte. dac\ este nevoie. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. În acest caz. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. în vederea livr\rii.N. De exemplu. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pe alese. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. culturile prea dese se vor r\ri. de[i se execut\ pra[ilele necesare. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. N. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. musc\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). produc]ia este în jur de 20 t/ha. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. De asemenea. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. b. recoltarea se face în totalitate. a plantelor cu simptome de atac. Cultura este relativ simpl\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. pe de alt\ parte. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Când plantele sunt mai mari. în func]ie de epoca de înfiin]are. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). STAN. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine.

c. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. chiar în ferestrele iernii..0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. La solarul tunel. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. atunci acoperirea lor se poate face toamna. pr\[itul sau plivitul. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. de 40-50 cm. deoarece. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. În acest moment. de exemplu.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Temperatura din solar. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. prin r\rire. dac\ s-ar cultiva. Cel mai adesea. Consumul de material de plantat este de 2. dup\ plantare. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha.5-2. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). imediat ce acest lucru este posibil.0-2.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. În mod obi[nuit. sunt posibile [i alte variante. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. înainte de venirea înghe]urilor. Recoltarea se face e[alonat. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. tomate. alegând cele mai dezvoltate plante. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. consumul de energie ar fi foarte mare. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. 1998). În mod practic. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. în func]ie de condi]iile meteorologice. 79 .

7% celuloz\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. De asemenea. mai ales în medicina modern\ naturist\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Se folose[te la prepararea. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. ssp. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. În func]ie de temperatura din ser\. 0. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru.6% lipide. cel mai târziu. în primul rând arpagicul stufat. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 0. salamuri. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. se folose[te în industria conservelor. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.2. de asemenea. mrani]\ [i nisip. este deosebit de apetisant\. fripturi. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.44% cenu[\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. cârna]i. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. recunoscut\ [i inconfundabil\. în 2-3 reprize. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Gustul s\u picant. 8. N. STAN. supe. Materialul de plantare îl constituie.N. Aroma sa.2. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. vulgare Familia Liliaceae 8. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. condimentar\ [i aromatic\. de neînlocuit. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. 6-7% protide. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 1. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 2000). Valoarea sa terapeutic\. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea.5 cm.1. mai ales în reglarea presiuni sanguine. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.

Cel mai mare produc\tor european este Spania. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. în ambele emisfere. 17 t/ha în Sudan. D\r\[ti-Ilfov. R`mnicu S\rat-Buz\u. cum sunt cei ai febrei tifoide. 8. longiscuspis. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. În rest. în general. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.2. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. 1992). Cu. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. 13. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). La nivel mondial se cultiv\ circa 380. În SUA se ob]in 12 t/ha. citat de Popescu [i Atanasiu. vitaminele C [i E. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Fe [. eventual. K) [i microelemente (Mn. 2000). dar cerin]ele mari ale pie]ei. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad.000 ha. nematozii [i musca usturoiului. (Butnariu [i colab. iar în România.2. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\..LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. R\chiteniT\m\[eni (Roman). care confer\ aroma specific\. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. difteriei. 1994). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). ~n ce prive[te vitaminele. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 81 . usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. holerei [. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. probabil din specia A. Na. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Ca. La noi în ]ar\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Importan]a economic\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Importan]a agrofitotehnic\. 22 t/ha în Liban. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. I[alni]a-Amaradia. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i.). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are.a. pe tot parcursul anului.a. S. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. în solarii. 1999. cu 240 mii tone. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%).

Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare.3. netede [i lucioase. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. cu înmul]ire vegetativ\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Discul. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. R\d\cina. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. într-un singur plan. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. usturoiul este o plant\ anual\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. ajungând s\ prezinte muchii. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. În alte zone de cultur\. Frunzele sunt liniare. cu vârful ascu]it. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic.N. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. În sol. MUNTEANU 8. [i poate varia de la 4 la 60. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Tulpina. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Din ace[ti bulbili. sub form\ de jgheab. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. iar de pe cea superioar\ apar frunzele.2. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. gâtul plantei sau tulpina fals\. 1985). întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. acestea sunt grupate în cime unipare. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. cel mult egal cu num\rul de frunze. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. 1985). La noi în ]ar\. dup\ care devine circular\. 82 . c\rnoas\). Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. alternativ (la dreapta sau stânga). iar s\mân]a este alungit\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. formând a[a-numi]ii bulbili. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. iar limbul. iar dup\ formarea bulbului. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. ca [i la ceap\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. în anul viitor. aceasta nu con]ine flori. din care. reunite în umbele false. ci bulbili aerieni. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. în anul urm\tor. trimuchiat\. denumi]i popular [i „c\]ei”. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. este dirijat. cilindrice. prin suprapunere. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. de r\d\cinile adventive. N. alc\tuind. de m\rimea unui bob de porumb. de culoare alb\ sau violacee. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. STAN.

Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. este rezistent\ la secet\. formeaz\ un bulb mic. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Grupa continental\ (Caucaz. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. De D\r\[ti. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. rezistente la temperaturi sc\zute. nu formeaz\ l\stari floriferi. de asemenea. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Astfel. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). cu un nivel mai redus al apei. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. temperaturi sc\zute [i p\strare. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. 1994). Chaux [i Foury. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 1994. Brewster. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Asia Mic\). bulbii sunt mijlocii-mari.LEGUMICULTUR| II 8. Apa. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat.4. S\rat). de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. 1973. Dup\ Butnariu [i colab. în general. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. reprezint\ forma de toamn\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. ~n general. Dup\ aceea. 83 . Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. De Rm. Ecologic. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. temperatura optim\ este de 18-200C.2. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. În timpul vegeta]iei. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. De I[alni]a). Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor.

În acest caz.. pe cât posibil. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. culoarea frunzelor acoperitoare [. P2O5=1. 1994). mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. 8. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. suplimentar. Lucrarea cu freza este prea scump\.2. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. care.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.. preventiv.3).N. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.a.2. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Totu[i. N. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster.5 kg [i S= 5 kg. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. K2O=8-10 kg. STAN. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.5 kg.6. 84 . 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. care îngreuneaz\ recoltarea. 8. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.5. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. culoarea tunicilor.2. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. dar mai energic\. P2O5=3-4. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.D. K2O=5. se mai execut\.5 kg (dup\ Butnariu. ba mai mult. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. dar bine structurat.0 kg. 1998). unele insecticide (tabelul 8. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. consumul specific este: N=11 kg. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. pulverizeaz\ solul. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.-3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. precocitate.0 kg. MgO=0. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

în cea mai mare m\sur\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. 1994). finalizându-se cu ar\tura de baz\. afecta]i de atacul nematozilor. STAN. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. N. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. care este obligatoriu. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. bulbii o petrec în câmp. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. 1994). Plantarea mecanizat\. dar nici din centrul bulbului. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Înfiin]area culturii. dup\ recoltare. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. pentru c\ sunt prea mici [i. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. se poate face toamna sau prim\vara. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Pentru realizarea acestei densit\]i. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). adesea. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Lucr\rile de îngrijire sunt. care se las\ în brazd\ nelucrat\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze.N. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. de[i posibil\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . la distan]e egale între ele de 25-28 cm.

De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . adesea. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. 4. Calendaristic. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Produc]ia este de 5-6 t/ha. înlocuie[te ceapa.3. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.3-0. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. 6. în teren deschis sau în solar. În principiu. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.8-1.1. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. Familia Liliaceae 8.5% celuloz\ brut\). La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.3. vitamine [i fitoncide. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. dac\ nu au survenit precipita]ii. 8. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. 0. 2-3% proteine. e[alonat. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. în condi]iile de la noi din ]ar\. în cazul apari]iei unor ploi. De regul\.4% dizaharide [i 1. dar poten]ialul soiurilor atinge. Prazul este o plant\ legumicol\.5% cenu[\ (s\ruri minerale). pân\ la 10-12 t/ha. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. cultura în câmp se practic\ mai rar. 0. În foarte multe din preparatele culinare.LEGUMICULTUR| II bulbililor. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. care este mai scump\ [i.3% monozaharide. PRAZUL Allium porrum L. provoac\ arsuri gastrice.7% hidrocarbona]i (din care 2.4% gr\simi. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.

prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . 1969). Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. are o tehnologie u[or de realizat. care se g\sesc în compozi]ia sa. N. 1992). astfel. 1994). de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. p\trunzând în sol pân\ la 1. mult mai puternic dezvoltate. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Importan]a agrotehnic\. H. 8. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. atât la transport [i la comercializare. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le.N. Asia de Sud-Est. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. R\d\cinile adventive. Peninsula Balcanic\. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). de aceea. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. pentru a asigura o bun\ comercializare. prazul este cunoscut în întreaga lume. Prazul. Plantele de praz produc.2. cum ar fi Oltenia [i Banat. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. În primul an din ciclul ontogenetic.3. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Tulpina. cât [i în timpul p\str\rii. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\.. MUNTEANU sau a usturoiului.3. bienal\. cu un redus grad de perisabilitate. cum ar fi Europa occidental\. Cultivat de egipteni [i greci. prin rusticitatea sa. Africa de Nord. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. este cunoscut în cultur\ din antichitate. C [i PP). Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 8. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. îns\. cu înmul]ire sexuat\. dou\ tipuri de r\d\cini. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. 2000). În orice caz. fructe [i semin]e. de câteva mii de ani î. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. În prezent. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. R\d\cina.3. STAN. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate.25 m (Maier. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. formate pe partea inferioar\ a discului sunt.

mu[te). (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Pe por]iunea limbului. este de culoare alb\. Frunzele.7). într-un singur plan vertical.3. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. roz sau violacee. 1985). Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Perigonul. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Frunzele. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. fiind liniar. florifer\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. ca [i la usturoi (fig. în mod alternativ. înalt\ de 80-120 cm. neted\. în condi]ii de mediu diferite. Fructul [i semin]ele sunt Fig. denumit\ tulpin\ fals\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. 8. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. dac\ sunt din exterior. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. sub form\ de jgheab.4-0. sunt albeg\lbui. 8. cilindric\. format din cele [ase tepale. glauc\. La baza lor. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.4. 8. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Pe restul por]iunii lor. cu o rusticitate evident\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.2 cm la baz\ [i 0. sunt formate numai din teac\ [i limb.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Pe acest disc. îngro[at\ [i suculent\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. ca la toate speciile alliacee. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). plin\ în interior. groas\ de 1-1. formând un bulb mic sau mai pu]in evident.7 . În anul urm\tor. tecile se suprapun unele peste altele. alc\tuind o forma]iune cilindric\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. cu rezisten]\ mai slab\. au ap\rut mai multe forme ecologice. Butnariu [i colab. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Aceasta este erect\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. pe partea sa superioar\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.

Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. de var\.6. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. În condi]iile de secet\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. În acest stadiu. A[adar. 8. Fa]\ de ap\.5 kg [i S=0. 1998) 8. de asemenea. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. MUNTEANU pe timpul iernii. K2O=4 kg. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. P2O5=1 kg. 1994). Mg=0. când plantele sunt mature pentru primul an. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Picior de elefant. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. în func]ie de zona de evolu]ie.3. Brewster. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\.. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. dar nu ca regim. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.N.5. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Apa. N. iar dac\ este mai sc\zut\. 1992.6 kg. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. În Fran]a.. plantele r\mân mici. ]ar\ cu tradi]ie veche. de Carentan.3. vegetarea înceteaz\. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. STAN. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). 1994): N=2-3 kg. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.2-0. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Dup\ plantare sau r\s\rire. de toamn\ [i de iarn\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. de tradi]ie. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994). 90 . prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.

Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu.6. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. la 28-30 cm adâncime.3. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. s\ fie profund [i fertil. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Chiar înainte de r\s\rire.. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. în aceea[i zi.5-2 cm. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri.LEGUMICULTUR| II 8. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.8. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. pân\ la sem\nat. Preg\tirea terenului începe din toamn\. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Sem\natul se execut\ mecanizat. la adâncimea de 1. dup\ modelare.1. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. ca plant\ indicatoare. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în func]ie de zon\. 91 . 1998). terenul se t\v\luge[te. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. dac\ este necesar. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. În principiu.

8 . prin sem\nat direct sau prin r\sad. 8. d . prin r\sad 92 . MUNTEANU Fig.pe teren modelat. STAN. N. c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.N. b .pe teren nemodelat.

Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. absolut necesar\.3). Dac\ sunt goluri. prin aspersie.6. prin aspersie. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Pentru p\strare peste iarn\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Recoltarea începe toamna târziu.2. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. 8. care se completeaz\ cu una mecanic\. plantele se smulg. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Cu prilejul acestei pra[ile. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). sporind calitatea recoltei. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare.3. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). de regul\. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. care se repet\ dup\ r\rire. În [an]uri. dup\ o cultur\ anticipat\. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Dup\ dislocare. O lucrare special\. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. este mu[uroirea plantelor. 93 . cultura se poate realiza în ogor propriu. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. În atare circumstan]e. sau semimecanizat. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Recoltarea se face manual. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. altfel. Pentru consum imediat.2 [i 8. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\.

ca [i la cultura prin sem\nat direct. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. În condi]iile de la noi din ]ar\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. executate cu grapa cu col]i reglabili. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. 8. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. dar poate ajunge la valori mai mari. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Prim\vara. în cazul culturii prin r\sad. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. N. subspecii. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. STAN. Plantarea se face manual. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. 94 . dar la noi în ]ar\. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. ceapa e[alot\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea.N. cu pân\ la 50-60%. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii.4. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. de regul\. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. în afara celor prezentate. usturoiului comun [i prazului. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. dup\ ce au ap\rut buruienile. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. ceapa de iarn\ sau de tuns.

Este originar\ din bazinul mediteraneean. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. aspr\. dar care. ca [i cea colinar\. 8. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Fig.4. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.2.LEGUMICULTUR| II 8. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de obicei. La forma proliferum. 95 . de culoare cenu[iu-g\lbuie. fructe [i semin]e. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. central\ [i de nord a Moldovei.9 .4. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este o specie peren\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. nu formeaz\ semin]e. de un disc comun (fig. nu formeaz\ flori. dar [i din zona central\ a Asiei.Ceapa de Egipt (rocambole). Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. mai multe [i mai mici. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar de dimensiuni mai mici. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. fiecare în parte. prin discul propriu.10). fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. 8. pe bulbii din inflorescen]\. f. 8. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. bulbiferum [i Allium cepa L f.9).1. iar tulpinile florifere. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.

Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. de asemenea. La noi în ]ar\. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. STAN. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. N. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. 8. în anul urm\tor. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Este o specie peren\. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. 8. cel mai Fig. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Fig. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. care se folosesc în industria conservelor. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.3. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.4. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. 8. Plantarea se face toamna sau. Formeaz\ un bulb pu]in evident.11 .4.11). De regul\.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. 8. prim\vara. Când se înmul]e[te prin semin]e..Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .4. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.10 . Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. asem\n\toare cu prazul. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).N.

LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune.12). Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. 8. var. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. cu mai mul]i bulbili. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. iar `n anul urm\tor. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. îndeosebi formele mediteraneene. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.5. Uneori. 97 . 1973). Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.4.12 . asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. ~n primul. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. ophioscorodon Dom. De Bucovina. Este bine cunoscut în întreaga lume. 8. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar.

Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic.2%. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i.a. `n terenul destinat culturilor legumicole. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Importan]a agrofitotehnic\. glucide simple 0. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. de[i. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Familia Solanaceae 9. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. inclusiv în sistemul culturilor protejate.1.2 mg/100g. comparativ cu alte legume. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.5 mg/100 g. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.8-1. celuloz\ 0. m\rime. STAN. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. B1 [i B2=0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .08 mg/100g. din punct de vedere botanic. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. sunt diferite. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.4%. cenu[\ 1%. N. culoare [i chiar gust.N. astfel c\ este folosit\ aproape integral. precum [i unele vitamine: A=0. cop]i sau pr\ji]i. De asemenea. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.1. 9. C=20-25 mg/100 g [. care se consum\ fier]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.1. protein\ brut\ 2%.

tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. de[i las\ terenul. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. ca urmare. pre]urile avantajoase de valorificare. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în unele ]\ri din vestul Europei. cultura [i recolta sunt mult întârziate. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Mai mult. Cerin]a mare a pie]ei [i. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. 1974). La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet.2. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în cea mai mare parte. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Columbiei. Totu[i. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. 9. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. curat de buruieni. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. mai întâi în Transilvania. Cultura cartofilor timpurii. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Bineîn]eles c\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. în cazul culturii timpurii. cel târziu pân\ la 1 iulie. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. cum ar fi S. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în acest caz. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente.a. În prezent. Importan]a economic\. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în mod surprinz\tor. dar numai S. S. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. De regul\. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. S. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. 99 .. demissum (rezistent\ la frig).1. Factorii de risc. S.

iar în plus. formând a[a-numi]ii ochi. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. tipice fiec\rui soi (fig. În condi]ii de lumin\. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Din ace[ti ochi se formeaz\. 1969). MUNTEANU 9.N.2). [i o parte apical\ sau vârful. în condi]ii corespunz\toare. 9. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. În cazul în care l\starul este distrus. spre profunzimea solului. Tuberculul are o parte bazal\. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star.. În condi]ii de întuneric. Ace[tia sunt cilindrici. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. De asemenea. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. tulpinile aeriene. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. citat de Zanoschi [i Toma. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. 9. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. din care. se orienteaz\ pe vertical\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. 100 . mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab.1. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. N. prin care se insereaz\ pe stolon.0 cm. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Tulpina.1). Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. STAN. R\d\cina. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. de 1. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. subterane. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. care se mai nume[te col]. Ace[tia pot avea forme diferite. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. dup\ care cade. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. m\rimi [i culori diferite. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului.3. 1958. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. în al doilea an. când este foarte tân\r. 1985). În primul an. care con]in trei muguri. ai tulpinii aeriene.5-2.

mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 1974). 9.2 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în ciclul lor de via]\. muchiat\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. erect\.1). denumit\ faz\ dormind\. fistuloas\. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.1 . 101 . 9. La o plant\ Fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.

de culoare alb\. pentamere. cu dou\ loje. alb\ sau cenu[ie. Uneori. eliptici. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. N. 1985). Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. prin autogamie. cu vârful ascu]it. albastr\. 1974) Floarea. cu aspect rotat. cu 5-10 flori. hermafrodite. 9. ovoidal\. Caliciul este format din cinci sepale unite. MUNTEANU Frunza. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Lobii (foliolele) sunt ova]i. ro[iatic\. iar corola este format\ din cinci petale unite. Florile sunt actinomorfe.3 . cu diferite tipuri de peri[ori. Gineceul este bicarpelar. 9. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e.4.1. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. ovat-lanceola]i ori circulari. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.3). grupate într-o cim\ terminal\.N. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Fig. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. STAN. prinse pe baza corolei. De asemenea. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. De[i cartoful nu 102 . Polenizarea este direct\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. S\mân]a este mic\. cu umiditate ridicat\. sunt dens p\ro[i. violet-închis\ etc.9. turtit\.5-2 mm în diametru.

LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. De asemenea. iar perioada de lumin\ este maxim\. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor.1).2 (dup\ Bala[a. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. în Ceau[escu [i colab. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. apa având. Rezult\ de aici.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Minus 1-2 Minus 0. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în asemenea cazuri.. Riscul temperaturilor de înghe]. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. în acest caz. 1984). importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. în mod clar. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. cât [i p\r]ile aeriene. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Astfel. Tufa cre[te în condi]ii optime. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. r\d\cinile pot cre[te. Tabelul 9. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.. în Ceau[escu [i colab. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. [i rolul de regulator termic. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. are valori de 17-200 C (tabelul 9. 103 . Totu[i.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina.

începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.A. De aceea. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . de care depinde succesul culturii. la nevoie. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. este favorabil\ udarea. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat.N. MUNTEANU Tabelul 9. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 14 kg K2O.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. dar [i de intens\ activitate metabolic\. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii.. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 8. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.5 kg K2O. s\ fie fertil. Din aceast\ cauz\. 1-1. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). bine structurat. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. care are loc la nivelul stolonilor. 2 kg P2O5. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 104 . N. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.U. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). solul. STAN. tuberculilor [i r\d\cinilor. în Ceau[escu [i colab. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. prin caracteristicile sale. acest regim. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i.. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.U. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.5 kg MgO [i 2 kg S. Solul este un factor de mediu important. ca urmare. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. La o ton\ de cartof. în special prin aspersiune. Totu[i. De aceea. 3 kg P2O5. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.A. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.

9.LEGUMICULTUR| II 9. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.1. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. legumele din grupa cepei sau a verzei. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. s\ fie bine structurat.. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.3.6.1.6. biloane [i rigole de udare.0 16. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. legumele verde]uri.0 16. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . cerealele p\ioase. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. cartoful decât dup\ 3-4 ani.5. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.1. cu pant\ uniform\. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. Nu se recomand\ solanaceele [i. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.5 9. bineîn]eles.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Tabelul 9.

Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. eventual. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. dezinfec]ia [i încol]irea. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. se pot folosi atât tuberculii mici. Fig. În mod aproape generalizat.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. În unele situa]ii. 1997). Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 9. de exemplu. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. deshidrata]i. 9. 106 . Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. 1992). cu diferite v\t\m\ri. cât [i cei prea mari. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. manual. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. N. încol]i]i..Modelarea terenului `n rigole [i biloane. În situa]ii normale. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. distan]ate la 70 cm (fig. STAN. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici.4 . pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. calibrarea. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole.N. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O.

formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. de culoare alb\ (col]i). [i alte substan]e în amestec. dar se pot folosi. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului.. serele. Dup\ suda]ie. 1997). Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. În condi]ii de umiditate sc\zut\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Dac\ umiditatea scade prea mult. în spa]ii corespunz\toare.5-2. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2.5%. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. luminii. în spa]iul din jurul ochilor. În timpul acestei perioade. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). 1973). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\).LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. 107 . în func]ie de spa]iul de încol]ire. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. timp de 2-4 ore. cu prec\dere. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Dup\ aceast\ etap\. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. tuberculii.0 mm. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. la nevoie. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. În timpul aerisirii. eliminându-se. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. În acest timp. pentru a[a-numita suda]ie. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Dup\ imersie. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. formeaz\ l\stari de 1. pe pardoseala magaziei. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. ce se afl\ într-un vas adecvat. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. mai ales. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. solariile etc. înainte de plantare.

În vederea plant\rii. Calendaristic. dup\ care se adaug\. un nou strat de amestec. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Plantarea tuberculilor. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. folosind ma[ina de plantat r\saduri. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Atât plantarea manual\. În unele cazuri. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.2). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. simpli sau ramifica]i.m. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. În felul acesta. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii.d.N. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. respectiv. cu lungimea de pân\ la 1. cu 20-30 martie. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. pe rigolele deja trasate (fig.9. 9. îngro[a]i.5-3 cm. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). acest moment coincide. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.4). STAN. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. rumegu[ [i nisip. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. special echipat\ (MPR-5). N. sau complet mecanizat. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Plantarea se poate efectua manual. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare.9.a. În principiu. 108 . acesta se ud\ bine. turb\. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. pe teren modelat (fig. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.5). în anii normali. Densitatea [i.

R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. de aceea. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Lucr\rile de îngrijire. De regul\. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Dup\ plantare. Lipsa de umiditate. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Mancozeb. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.A.5 . Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. se asigur\ circa 1. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). importan]\ redus\ pentru cultur\. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Excesul de umiditate.3-0. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Imediat dup\ plantare. Mana cartofului are. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.LEGUMICULTUR| II Fig. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. odat\ cu plantarea. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.4 kg/ha. postemergent. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.U. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. se efectueaz\ o erbicidare. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. de asemenea. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. de regul\.

1. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor.9. De regul\.6). semimecanizat sau mecanizat. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). fiind încadrat\ între 5 martie . Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.1 l/ha sau Karate. iar 110 . în rigole deschise mecanizat sau manual. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. STAN. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.2. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.9. în sistem cuvertur\ [.6.3 l/ha. Lucrarea se face manual. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Calendaristic. În cazul e[alon\rii recolt\rii. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.3 l/ha. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. în tunele joase.7). recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. manual. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. cuibul se desface cu sapa. N. În ambele cazuri. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.5 aprilie.0. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). 1992). 9. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. se culeg tuberculii cei mai mari. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.N. Fastac-0. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.a.

astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.6 . mai mari între plante pe rând. 9. Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.7 .LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .

8 . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. N. 112 . cuprinzând sub el dou\ rânduri. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. Într-o alt\ variant\. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. b .N. Fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. STAN. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8). 9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.9.tunelul pe rigol\.

LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. 1969) 113 . se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. 9. terenul trebuie s\ fie bilonat. 9. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.9 . în medie. supe. erbacee. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. sub form\ pr\jit\ etc). R\d\cinile.9. denumit [i cartof dulce. creme. Înainte de plasarea foliei. Acestea. Convolvulus batatas L. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Batatul este o specie anual\. De la batat.9). Prezint\ o tulpin\ târâtoare. din loc în loc. BATATUL Ipomoea batatas Poir. iar în sol un sistem radicular puternic.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. asem\n\toare cartofului. dar f\r\ succesul scontat.2. Fig. Fig. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.10 . sin. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9.

rezulta]i din l\stari. 114 . O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha.a. MUNTEANU înr\d\cina]i. ud\ri. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.N.10). fertiliz\ri faziale. STAN. 9.

Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. încadrat\ sistematic în specia B. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. alba DC. f. 1.5% 115 .2-1. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.B.1. Dup\ locul lor de origine. familia Cruciferae sin.a.1. în tot cursul anului. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . mugurii floriferi [. [i varza asiatic\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). campestris ssp.. capitata L. Brassicaceae. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. oleracea L. napus ssp. simpl\ sau asortat\. 5-6% glucide. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. rapifera Metzg (2n=38). printre altele. cu sau f\r\ carne etc. oleracea [i 2n=20 . diferite preparate culinare.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\..pentru B.. campestris L. tulpinile îngro[ate. 10.pentru B. reprezentat\ de specia B. Familia Cruciferae 10. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . practic. De la aceste specii se consum\ frunzele. pedunculii. var. ]esutul preinflorescen]ial. varza se consum\. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Importan]a alimentar\.

1998).50 mg/100g. în câmp [i în spa]ii protejate. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. asociate [.a. de sodiu . Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. înc\ din antichitate. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. 31 mg/100g fosfor. silvestris L).1. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob.a. 1995). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.2 % gr\simi. mai ales la m\n\stiri.. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. de var\ sau de toamn\.46mg/100g. complexul B . practic între cele dou\ cercuri polare. unele toponine sau nume de persoane.1-1. în medie. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. vitamine: C . N. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. din varza s\lbatic\ (B. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. în ultimii 10 ani. din prim\var\ pân\ în toamn\.000 ha/an. pe linie filogenetic\. practic. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. 10. prin r\sad.. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. cultura acestei legume. În secolul al XIX-lea. MUNTEANU proteine. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. ca varza timpurie. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. o suprafa]\ de circa 30. 2000). o. de potasiu .20 mg/100g. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. În prezent.1. 0. în culturi succesive.2. Dup\ datele statistice FAO. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. var. 116 . s\ruri minerale: de calciu . împreun\ cu altele. Importan]a agrofitotehnic\.a. În ]ara noastr\. cu fosfor – 31mg/100g [. asigurând venituri. În ]ara noastr\. unele lucr\ri. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). începând cu secolul al XIIlea. duble.. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. a fost cultivat\. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. de la înfiin]are pân\ la recoltare. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. p\str\rii temporare [i valorific\rii.2 mg/100g [.24 mg/100g potasiu. era pu]in cultivat\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. unde g\se[te condi]ii prielnice. de regul\. STAN.N. putând fi complet mecanizate.

puternic ramificat\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. de form\ conic\ sau cilindric\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Pe tulpina florifer\.1 . este scurt\ (15-20 cm). glauc\. la exterior lemnoas\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. par]ial. eliptic\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.c\p\]âna. 10. cu r\d\cina [i. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. în interior c\rnoas\. groas\. 117 . grupate în raceme lungi. sulfurii sau alburii. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. bogat ramificat\. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Tulpina. tulpina lemnificate (fig. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 1 . În faza de r\sad. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. Florile sunt actinomorfe. alterne. 3 .1. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. tetramere.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. ce poate ajunge pân\ la 1. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. 2 . ovat\. 10. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.5 m adâncime. hermafrodite. Primele frunze normale Fig.aspectul general. conic\ etc.1).). Frunzele care urmeaz\ sunt mari. frunzele bazale sunt pe]iolate. 4 . de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). glabr\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. eliptic sau aproape circular. laxe. Frunzele exterioare sunt verzi. ierboas\.3. scurt pe]iolate. cu limbul oval. 10. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. iar cele interioare sunt albe.

Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.N. Pe o plant\ se pot forma 3. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. brune sau cafeniu negre. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. produc]ii mari. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . dehiscent\ (fig. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.000-4. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. 10. 10. 2 . albinele. Oricum. 1985).1. uneori reticulate. STAN. 10. cele patru carpele sunt concrescute între ele. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. Semin]ele sunt aproape sferice. La temperaturi mai ridicate. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Deoarece inflorescen]a este un racem. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Totu[i. [i anume 2-30C. 3 . procesul de germinare 118 Fig. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.2 . factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.2). cu diametrul de 2-3 mm. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. cele de la baz\ au format deja silicve.sec]iune prin semin]e . dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.sec]iune longitudinal\ prin fruct. iar ultimele cele de la vârful racemului. Temperatura. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.000 de flori. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. netede ori fin striate. rostrat\. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. N. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.4. Polenizarea.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. De[i are flori hermafrodite.

În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. 1989). c\p\]ânile r\mân mici. cre[terea înceteaz\. dar cantitativ mai reduse. În acela[i timp. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. cât [i în atmosfer\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). afânate sau. De aceea. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. iar la 18-200C. dac\ lumina este de intensitate slab\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor.. iar în faze mai avansate. Lumina. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. este necesar ca. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. În faza de cre[tere vegetativ\. atât în sol. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. atât din punct de vedere calitativ. 1982). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. în 3-4 zile. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. o faz\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. uneori. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Dup\ germinare. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. 1956. 1956). are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. 1969). Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. 1998). cu cerin]e mari. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. în faza de r\sad. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Peste limita de 20-250C. cât [i sub aspect cantitativ. Vara. datorit\ vernaliz\rii. În schimb. Astfel. pe terenuri umbrite. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Dup\ majoritatea autorilor. în faza de r\sad. Beker-Dillingen. Astfel. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. La temperaturi mai ridicate. La varza timpurie. respectiv. adic\ la temperatura de minus 5-60C. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. de asemenea. în toat\ perioada ciclului vital. În cazul solului. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu.

STAN. 03 semitârziu.târziu. Solul. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. prim\vara. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. În compara]ie cu alte plante legumicole. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. favorizând b\ltirea.). cât [i hibrizii F1. 120 . 01 . În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.3 kg azot. de[i are unele avantaje. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. Irigarea prin brazde. în general. aplicat toamna sau. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. N. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.5. Reac]ia solului poate varia. De regul\.extratimpuriu.N. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 04 . pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 0. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. hibrid F1 etc.40 kg K2O. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.1. 02. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. 10.7 kg CaO [i 0.1.de var\. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. provenind din str\in\tate. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. în ]ara noastr\. anterior preg\tirii terenului. la niveluri optime de 75-80%.20 kg P2O5. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 1. recomandarea pentru sistemul de cultur\. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. profunde. 2000). al\turi de ap\. 4.3 kg MgO. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.timpuriu. în limite medii. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.5. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. De asemenea. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. la nevoie. Astfel. De asemenea.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Toamna. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. fasolea de gr\din\ [i cartofii. cum sunt: castrave]ii. prin dou\ treceri.1. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. sfecl\ ro[ie. care au boli [i d\un\tori comuni.a. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. 45 kg P2O5. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. p\stârnac. toamna.) [i din grupa cepei. MUNTEANU 10.1. dovleceii. cu diferite grade de evolu]ie. Mobilizarea solului. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.2. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. ardeii. bame. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. ferite de curen]i reci.8. Tehnologia de cultivare 10. tomatele. 122 . N. la 8-10 cm adâncime. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. La rândul ei. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. imediat dup\ nivelare. ]elin\. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. etc. Fertilizarea de baz\. STAN. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. situate pe terasa a doua a râurilor. 210 kg K2O. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. plantele extrag din sol: 115 kg N.N.6. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. este necesar ca.2. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.6. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.1. Locul în rota]ia culturilor. lobod\ de gr\din\ [. În leg\tur\ cu aceasta. s\ se realizeze produc]ii maxime. Preg\tirea solului. expuse la soare. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.). castrave]i. p\tl\gelele vinete etc. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. prin fertilizarea de baz\. p\trunjel. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. de tipul solurilor aluviale.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.8 sau 123 . Astfel.2%). ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. cu suprafe]e mici.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). prim\vara devreme. se folosesc doze orientative. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). dup\ care se face modelarea. inclusiv modelarea solului pentru ca. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. 60 g superfosfat [i 12.2 în agregat cu tractorul U-650M.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. În cazul verzei timpurii. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.5 g sare potasic\ la m2.

Terenul fiind modelat.5). astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.2. modelarea se execut\ tot din toamn\.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. . iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. acest erbicid fiind foarte volatil. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.8. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. respectiv 15 g/m2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. prim\vara. în cazul gospod\riilor popula]iei. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. înainte de sem\nat. în acela[i mod ca [i Treflanul. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. astfel modelat. MUNTEANU MMS-4. deoarece. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. pe rigole. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. N. pr\fuirea cu 124 . acestea se vor executa dup\ plantare. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. în cantitate de 3-4 litri/ha. [i de aceast\ dat\. echipat cu rari]e. la adâncimea de 5-8 cm. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Erbicidarea. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.N. STAN. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).8. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha.tratamentul chimic. Preg\tirea semin]elor. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. solul.

R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. în vârst\ de 40-45 zile.3.. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. 1986). prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv.stimularea semin]elor. Producerea r\sadurilor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. în vederea gr\birii germina]iei. se taseaz\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. folosind rama de sem\nat.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. se ud\ cu 125 . prin împr\[tiere.5% timp de 10-12 ore. Tabelul 10. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. .

05 25.01-5.06 05.03 10.05 20.06 01.5-2.3 0.4 1.3 0.07 05.8-1 0.06 30.03 01.06-15.04-15.05-15.06 01.3 0.03-5.06-10.02-10.3 0.06-20.04 20.06-10.05 25.07 10.04-10.06-20.05-15.5 0.05 15.05-15.07 10.4-0.05-20.0-2.06 20.03 25.05-10.05 - 01.4).03 01. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.4-0.05 20.05-25.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06-15.03-30.06-10.07-15.03-30.02 plant\rii 5.3 0.06 15. Tabelul 10.05 01.05-05. MUNTEANU ap\ tehnologic\.4-0.04-05.05-05.06-30.05-25.3 0.6 0.02 15.06-10.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .0 0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.02 15.05 15.06 20.3 0.06-15.07-30.07 15.06 01.01-15.04-10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.3 0.05 15.01-10.05 20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0.02-05.05-05.N. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.5 0.03-15.3 0.06-25.3 0.05-05.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.04 01.3 0.4 1.05 01.3 0. N.07 10.06-10.07 - 20.3 0.0 0.05-20.04-20.06-25.07 01.04 01.06 - 25.07 01.05 15.06-15.06 05.5-0. STAN.05 15.05-15.

50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.2%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.4%. . Tabelul 10. 500 g sulfat de potasiu. 1987). Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. prin coborârea temperaturii la 4-60C. în cuburi nutritive. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). Dithane M-45 0. Turdacupral 50 PU 0.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. de culoare verde-închis.2%. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. . la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).1% (Costache M.1% sau Sinoratox 35 EC 0. Onevos 33 EC 0.05%. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. 127 . . pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.5. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. 200 g superfosfat. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Divipan 100 EC 0.4%. la semnalarea stacului. folosind 300 g azotat de amoniu. la 8-10 zile de la repicat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .25%. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . pentru combaterea afidelor.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. [i colab.05%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. . Sandofan C WP 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. În momentul plant\rii. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Perozin B 75 WP 0.dirijarea temperaturii.. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).3%. conform datelor din tabelul 10.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Actelic 50 EC 0.

cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). 10. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. 10. Fig. N. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. revin 5. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Lucr\rile de îngrijire. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. soi [i calitate. În timpul perioadei de vegeta]ie. la 5-6 zile de la plantare. distribuindu-se circa 0. Tot din acest motiv. Dac\ este necesar. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. revenind 6. umidit\]ii [i aerisirii. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie.3 . R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.3).5-1 litru ap\ la plant\. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. 128 . odat\ cu executarea plant\rii. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Pe fiecare strat în\l]at. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. 200250 m3/ha. cele alungite.67 plante la m2. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.55 plante pe m2. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult.N. STAN. aplicând 4-5 ud\ri. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. cu r\sad de aceea[i vârst\. Completarea golurilor se face manual.

se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. Dac\ este nevoie.15%. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Produc]ia este de 15-20 t/ha. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. în func]ie de zon\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. bine învelite. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. eliminarea plantelor atacate). prin t\iere cu cu]itul. [i de 1-2 ori manual. sub primele 3-4 frunze exterioare. În cazul culturilor pentru consum. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. cu fermitate evident\. Oxiclorur\ de cupru 0. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. ca adeziv. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. în faza de formare a c\p\]ânii. Calendaristic. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. igien\ cultural\. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Tabelul 10.5%)** 129 . Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.6 [i 10. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. pe o adâncime de 50-60 cm.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. soi [i epoca de înfiin]are. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.7). Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. pe rând. e[alonat în 3-4 reprize. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor.

1%. Benagro 0.05-0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Ronilan 0. Dithane M-45 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. tratamente. igiena cultural\. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.4-0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. igien\ cultural\. Captadin 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. 0. Benagro 0.2%.1% sau Sumilex 0.4%.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.6 . Curzate plus T 0.2%.1%.1% sau Fundazol 0.2%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.N. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Miltox 0.2%.15%) Rota]ia culturilor. Brave 500 0.10. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. Nemispor 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. ar\tura adânc\ de toamn\. Tiuram 0. ar\tura adânc\ din toamn\. evitarea terenurilor ude [i acide. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. combaterea insectelor vectoare. STAN. N.1%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Benlate 0. ar\tura adânc\ de toamn\.. tratarea culturilor (Perozin 0. tratarea culturilor (Benlate 0.25%. Merpan 0. Topsin M 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igien\ cultural\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. folosirea de soiuri rezistente.3% sau Dithane M-45 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.2%. distrugerea resturilor vegetale.5%.25%. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.2% sau Perozin 0. Mycodifol 0. Fundazol 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.25%) Igien\ cultural\.5%) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.3%. în special la culturile semincere (Daconil 0.1%. sin P.1%.1%) Rota]ia culturilor. Manzate 0.2%. Rovral 0.15%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Nemispor. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. ca adeziv 130 . folosirea de soiuri rezistente. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.15%.15-0.5%. igien\ cultural\. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.2%.

Fernos 50 WP 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15%.15%. Dipterex 80 PS 0. Metathion 50 EC 0.04%.2% etc.2%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.1%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Triclorofon 80 PS 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Decis 25 EC 0.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Basudin 60 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. igien\ cultural\. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Clorofos 75 PS 0.15% etc.4%. Sumithion 50 EC 0.4%. Diazinon 60 EC 0.15%. Dipterex 80 PS 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.4%.05%** Idem Igien\ sanitar\.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%). distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Carbaril 50 WP 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%.2%.4%.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Ambuch 25 EC 0.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.1%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Decis 25 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Sumithion 50 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra).2% etc.15%) Igien\ cultural\. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.1%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.05%.4%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.05% etc.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%.2%. Clorofos 75 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.15%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. combatere biologic\ 131 . Thuringin 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0.04%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.). Sinoratox 35 EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.15%.15%. Actel[lic 25 EC 0.2%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.

75 kg K2O. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Sinoratox 35 EC 0. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.05%.2%. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.2. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Sumithion 50 EC 0. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.4%. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. MUNTEANU Tabelul 10. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Fertilizarea de baz\.15%.. Cultura de var\ Alegerea terenului.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.1%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.N.1. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.2%. deosebit de periculo[i. Hostathion 40 EC 0. Zolone 30 WP 0. care pierd repede apa. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). STAN. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.15% .05%. 1985). profund [i bogat în humus. plantele extrag din sol: 84 kg N.6. igien\ cultural\.1%. ridichi. în cele mai bune condi]ii. imediat dup\ nivelarea de exploatare. cât [i în atmosfer\.01% etc. ca adeziv 10. 20 kg P2O5. tratamente (Birlane 10 G 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Ripcord 40 EC 0. Locul în rota]ia culturilor.7 .4%. Se evit\ solurile prea u[oare. Decis 25 EC 0. N. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. p\trunjel. la nivelul în\l]imii plantelor. Decis 25 EC 0.04%. Folithion 50 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.) [i cele din grupa cepei. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Metation 50 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. tratamente (Sumithion 50 EC 0. toamna. bine nivelat. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. ar\tur\ adânc\ de toamn\. ]elin\ etc.1% etc. Preg\tirea solului.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). p\stârnac. Zolone 35 EC 0. Ca urmare.15%. fasolea de gr\din\ [i bobul. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. De aceea se alege un teren plan.

Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Producerea r\sadurilor. se folosesc doze orientative. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Astfel. în 2-3 reprize (15-20 martie. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul.2. Varza de var\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Modelarea solului. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Dup\ sem\nat. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. sau cu DR-5. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu.2). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Erbicidarea. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. irigându-se de mai multe ori. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. în solarii neînc\lzite. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.3. rigolele s\ fie adâncite. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.2. urmând ca. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. echipat cu corpuri de rari]e. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. înainte de plantare cu 10-14 zile. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se ud\. utilizând rama de sem\nat. la 5x5 cm.

în 2-3 etape. N. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.5 plante la m2. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.4). în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. dup\ care se mocirlesc. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. 134 . în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.5-1 litru ap\ la plant\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. cu specificarea c\. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). înl\turarea vârfului pivotului. revenind o desime de circa 5. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. 10. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.4). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. iar în gospod\riile popula]iei manual. La r\sadurile nerepicate. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. distribuindu-se circa 0. 4 g/m2.N.4 . distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Fig. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.

în general. la nevoie.. a unor epoci intermediare. pân\ la cre[terea temperaturii. de 1-2 ori între plante pe rând. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. secar\ mas\ verde etc.6. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. care sunt mult mai uniforme. orz de toamn\. 135 . iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. astfel ca. c\p\]ânile sunt mult mai mari. în condi]ii optime de tehnologie. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. adic\. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece.1. dar. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.3. se efectueaz\ ca la varza timpurie. a[a cum s-a ar\tat. seara. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. spanac. apa s\ se infiltreze în adâncime. Produc]ia este de 20-35 t/ha. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. [i manual. de regul\. borceag. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Datorit\ d\un\torilor. manual. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Locul în rota]ia culturilor. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Recoltarea se execut\. În schimb. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. În acest scop. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Celelalte lucr\ri de între]inere. 10. de 3-4 ori între rânduri. în cazul cultivarelor hibride. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. destul de periculo[i. peste 1 kg/bucat\. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare.

Pentru gospod\riile popula]iei.5). efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. la varza timpurie. se dezinfecteaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. 136 . Dup\ sem\nat se ud\. permeabil. se afâneaz\. Se seam\n\ rar. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. dac\ este nevoie. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. 1969. utilizând rama de sem\nat. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.000 plante la ha (fig. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Producerea r\sadurilor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\.000 . prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. în vârst\ de 40 zile. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 1973). fertil. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. 10. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. deoarece r\sadul nu se repic\. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. N. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. gr\pându-se concomitent.50. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici).N. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. f\r\ gre[uri [i coame. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. 50 kg P2O5. MUNTEANU Vara. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. STAN. 4 g/m2. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Bala[a.

Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). concomitent. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).5 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.LEGUMICULTUR| II Fig. recoltarea se poate realiza mecanizat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. 10. 10.6. 137 . Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). . C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.1.4. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. în general. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial.nu se mai face modelarea. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. revenind o densitate de 4 plante/m2. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).

STAN. printr-o greblare u[oar\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. în func]ie de zona de cultur\. Astfel. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. de preferin]\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. cu unele deosebiri. ardeii. iau apa din adâncime. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. în luna ianuarie). iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Dat fiind specificul intensiv. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .N. l\sându-se între plante 10 cm. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. . MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. castrave]ii. N. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. SUP-21 sau Saxonia-270. produc]iile fiind acelea[i. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. R\sadul se produce. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii.Se face r\ritul plantelor. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. 10.5. o bun\ premerg\toare (Maier. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. având un sistem radicular mai profund. 1969). ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. în general. dup\ s\pat. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. l\sându-le pe cele mai viguroase. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). . Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. în agregat cu tractorul L-445. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Producerea r\sadurilor. salata. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.1. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Culturile premerg\toare. folosindu-se 0. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. ata[at la sem\n\toare.6.

Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.F. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.F. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. înc\ din toamn\.4 sau FPP-1. în ghivece sau cuburi nutritive. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.P. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.3). iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).8) modificat\ ([asiu de 2. echipat cu rari]e.6 m). În acest scop. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. cu 10-12 zile înainte de plantare. Di]u [i colab. conform schemei de înfiin]are a culturii. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Dup\ 35-45 zile.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. 6-80C. (1980). Vâlceanu [i colab.4). sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. imediat ce terenul permite. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Instalarea ad\postului.65-70 zile. Buz\u (1984) . Dirijarea factorilor de mediu. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.C. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Preg\tirea terenului. 16-180C pân\ la repicare. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. repicat la cuburi nutritive.-S. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. În cazul tunelelor joase de polietilen\. iar I. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.C. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.L. 10-120C dup\ repicare noaptea. gr\parea terenului. 139 . I.L.8).L. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.C. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. 60 zile. se execut\ dezinfec]ia solului. Prim\vara. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.

realizând densit\]i de 57. 10. irigarea prin brazd\ a culturii [. N.000).9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. L. de tipul de ad\post.L. asigurând circa 53.C. pe brazde u[or ridicate.F. 1981. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. MUNTEANU Înfiin]area culturii. dar în zona de nord-est. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.N.L. Maier [i colab. atât în solariile bloc. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.-S.L.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 [i respectiv 60. în solariile bloc.000 plante la hectar (I. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.L. densit\]i de înfiin]are a culturii.L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. Tot pentru tunele joase.000-110. 1984).b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.C.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.C.. elaborat\ de I. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. (cu l\]imea de 5.6) În ad\posturile joase. la distan]a 30x30 cm.000 plante în solariile tunel (fig. realizând o densitate de 50.000 plante la hectar. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. (1969. Buz\u. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. realizând o densitate de 85.a. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.P.F.P. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Vidra [i S.7). Maier(1969) recomand\.S. M\nescu (1972) recomand\. pentru solariile tip I. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.C. 1981).P.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. De regul\.L. asigurând o densitate de 57.40 m). folosind schema 57+46+94+57 cm. F. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. densit\]ile recomandate sunt de 57. C.F. În condi]iile din sudul ]\rii. Tehnologia cadru.000 plante la hectar. Ceau[escu [i colab. 1984).C. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Buz\u. la plantare. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Cobâla[ [i colab. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. implicit. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. 10. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Densitatea poate fi mai mare (90. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. Buz\u (1981). de condi]iile meteorologice. 1978. a. 10. 140 .000 plante la hectar. 10. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. STAN. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.C. 25 a III-a. folosirea intensiv\ a terenului. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.

LEGUMICULTUR| II a b Fig. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. Înainte de plantare. tasând bine solul. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. 10.C. r\sadurile vor fi bine udate. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Udarea în 141 .Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.L.F.6 . în cuiburi sau în rigole.

mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. comparativ cu serele din sticl\. STAN. a b Fig. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. În acela[i timp. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. lipsa agentului termic. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. de exemplu. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). acoperirea cu folie de polietilen\. N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Dac\ totu[i este nevoie.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. Din aceste considerente. 10-7 . temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Pentru cultura de varz\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\.N. În acela[i timp. 142 . MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. posibilit\]ile reduse de aerisire).

10.8 . sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.LEGUMICULTUR| II a b Fig. În cazul temperaturilor prea mari. Buz\u.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.P.C.L.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.F.-S.

L. STAN. N. 144 . folosind ma[ini [i aparate specifice. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. molia verzei (Plutella brassicae). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. 1984).L. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Fig. în func]ie de dotarea tehnic\.C. la ambele tipuri constructive. Buz\u. cu care ocazie se refac rigolele de udare.C. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. – S.P. spre sfâr[itul perioadei. Lucr\rile de îngrijire.N. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). buha verzei (Mamestra brassicae).9 .P. La tunelele joase. de regul\ prin brazde. ori folosind motocultorul. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.L. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. 10. (I.A.C.C. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). uneori. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.F. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Se aplic\. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. melcii f\r\ cochilie (Lymax). 6-9 ud\ri. La nevoie.-S. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. cu norme de 200-300 m3/ha. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.U. aerisirea se face în intervale scurte de timp. De asemenea.L. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. în func]ie de condi]iile de mediu.F. Buz\u.

3. aceea[i ca la varza alb\. de asemenea. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\.10). Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.2. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1969. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 1969. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 145 . Maier.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. De obicei. eventual. capitata L.2. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe.2. rubra L. de gustul mai apetisant. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.1. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 10. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Importan]a culturii Varza ro[ie. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Radu. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1978. 1986).2. practic. 1973). din mai pân\ în iunie. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. simple sau asortate. 10. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 1965. Familia Cruciferae 10. 10. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. în toate zonele legumicole. 10. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. f. în teren neprotejat.

5. lumina joac\ un rol relativ redus. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Plantele sunt foarte viguroase. de obicei. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. dar în Europa. În România s-au cultivat câteva soiuri.2.2. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. de origine german\. Temperatura.2. cu c\p\]âni globulos-alungite.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.aspectul general antocianului în celule. 146 .Varza ro[ie: 1 . identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. datorit\ prezen]ei Fig. MUNTEANU 10. 10. practic. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10.6. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile.10 . dar în ultimul timp nu este de neglijat. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. reavene [i fertile. 2 . iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. ca varz\ târzie (de toamn\). profunde. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. de culoare violet\ [i foarte îndesate. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. N. conform cerin]elor pie]ei. înc\ din perioada 1950-1960. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. al plantei.4. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.N. STAN. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. necesit\ soluri mijlocii. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. de exemplu. Acest soi este tardiv. 10.

Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. cultura târzie. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Fig. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. ceea ce asigur\ o densitate de 55. se planteaz\ dou\ rânduri. orientativ. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .000-60.000 plante/ha. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Ca urmare. 10.000 plante la ha (fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.11 . Înfiin]area culturii. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 10. Locul în rota]ia culturilor. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.2). Pe fiecare strat în\l]at. cu l\]imea la coronament de 104 cm.11). În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. realizându-se o densitate de 55.

Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). La noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.12). varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. 10. sabauda L. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. bullata D. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. 10. sin. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.C.3. Datorit\ fine]ii. Familia Cruciferae 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\.3. VARZA CREA}| Brassica oleracea var.2. în vederea consumului în stare proasp\t\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. cultura este practic necunoscut\. în secolele XVIII-XIX. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. cât [i în anul al doilea (fig. STAN. În România. dar pe suprafe]e relativ mici. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. atât în anul întâi. în secolul al XVI-lea. 10. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. MUNTEANU sare potasic\.3. N.N. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.3. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. 148 . var. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.1. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.

Vidra. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.aspect general. la cultivarele mai noi. 4 . cu polenizare entomofil\. la care s-a ad\ugat.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. soiul românesc Marilena.Varza crea]\: 1 .c\p\]âna. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 10. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.4. cu ridic\turi convexe. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.5.3. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. fr\gezime. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.frunza din partea superioar\ a rozetei. 149 . fiind moi. la nivel optim. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. cu prioritate.LEGUMICULTUR| II Fig. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.L. este semitardiv. condi]iile de sol. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. la circa 15 ani. se vor asigura. Acesta a fost creat la I.C.12 . 1985). crocan]\ [i gust pl\cut. chiar ro[ie-violacee. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.F. se cer asigurate.3. 2 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Aceast\ varietate este alogam\. cu foliajul verde închis. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. 10. 3 . De aceea. 10.

Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 50.6. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. 10.13).13 . Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. în variantele de cultur\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.3. cel mai mult. realizându-se o densitate de 55. 10. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.N. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. soi [i epoca de recoltat. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. acolo unde se cultiv\ [i. La noi în ]ar\.000 plante la ha. Alegerea terenului. Locul în rota]ia culturilor.000-55.000 plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. având în vedere [i soiurile folosite. se practic\. STAN. în func]ie de zon\. Fig. de var\ sau de toamn\. N. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). 150 . MUNTEANU 10.

cu 2-3 zile înainte de recoltare. Calendaristic. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. 151 .4. verzi[oare în unt. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. în principiu. 10. dar mai ales în vestul Europei. 10. dup\ ce se ridic\ roua.2-3. fiind de 20-40 t/ha. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.14).1. Valoare alimentar\.a. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. 6-7% glucide.4. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.C. s\ruri minerale. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.4.4. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. ierboas\ în faza tân\r\. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.a. verzi[oare pane [. vitamine [. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. gemmifera D. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. are niveluri mult mai ridicate. Eventual.2. Familia Cruciferae 10. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. var.5% substan]e proteice. formate în axila frunzelor. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.3. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 3. pân\ toamna târziu. care reprezint\ partea comestibil\.

cât [i din mugurele terminal. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. 2 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.4. 1969). nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. N. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Florile. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.N. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. dar mai ales. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. mai ales în 152 . grosimea tulpinii. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. pu]in mai rotunjit. MUNTEANU Fig.Varza de Bruxelles: 1 . din aceast\ cauz\. STAN. În zona apical\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. 10. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. Frunzele sunt pe]iolate.plant\ cu tulpin\ joas\. de care depind num\rul. asem\n\tori celorlalte variet\]i. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Atât din verzi[oare. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. u[or oblic\ în jos. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Tulpina este erect\.14 . cu masa variind între 10-30 g.4. 10.

Toamna. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. datorit\ masei vegetative. la sfâr[itul lunii mai. Vernalizarea. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.6. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 10. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. cu vigoare medie spre mare. 1971).LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. deschiderea rigolelor pentru 153 . pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Prim\vara.5. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). solul trebuie s\ fie bine structurat. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. În caz de secet\. mai ales.4. Preg\tirea solului. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). pe cât posibil. tulpina de 70-80 cm.4. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. De asemenea. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. nivelarea de exploatare. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Marinescu N. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. 10. în caz de vânturi puternice. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. fertil [i semiargilos. care este tardiv (180-200 zile). dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).. Astfel. profund.. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. verzi[oarele sunt mari. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules.

dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .N. Producerea r\sadurilor.15). În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. R\sadurile nu se repic\. MUNTEANU modelat solul.15 . realizându-se o densitate de circa 40. r\sadurile sunt bune de plantat. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. . administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Fig 10. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. 10. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.000 plante la ha (fig.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). amenajate în câmp. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. STAN. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.

5. Beceanu (1995). Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.5. citat de Savi]chi [i colab. pân\ la 10-12 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. în a doua jum\tate a lunii septembrie. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.2. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. acephala D. soteuri sau piureuri. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). citat de Savi]chi [i colab. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. pân\ spre vârful tulpinilor. . Celelalte lucr\ri de între]inere. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 1992).. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. e[alonat. salate fierte – folosite ca garnitur\. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. 1967. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 1977.C. pe baza unui larg studiu bibliografic.1992). Familia Cruciferae 10.1. prin ruperea cu mâna.5. 10. 10. silvestris). var. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. când verzi[oarele sunt bine formate. în acest sens. o bun\ comercializare pe pia]\. fiind. La prima exist\ câteva variante tehnice.o. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. supe.

pe]iolate.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . frunzele pot fi colorate în verde. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. cuprinse între 120-150 cm. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\.5. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. dar superficial. cu în\l]imi variabile. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. în func]ie de soi.N. 156 . cu polenizare entomofil\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Pe axul principal. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Tulpina este cilindric\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. violaceu.3. brun-violet. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. penat lobat. 10. din mugurii axilari.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Frunzele sunt simple. se pot forma ramuri scurte.16). Limbul frunzelor poate fi lirat.16 . Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. mari. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. 2 . 10. Este o plant\ bienal\. STAN. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Astfel. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.plant\ cu tulpina `nalt\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. N. Florile. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. MUNTEANU [i cultivat\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Formele pentru furaj au frunzele netede. iar uneori pestri]. dispuse altern [i distan]at între ele. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10.

precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. 10.4. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. mai ales în gospod\riile familiale. Esen]ial. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). de culoare verde.5.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Portul s\u înalt. Apa este. oleracea. se situeaz\ în limitele a 16-180C. care au frunza aproximativ neted\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 157 . cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. pentru temperatur\.5. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. dar [i ro[ieviolacee. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. 10. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. [i în cazul verzei pentru frunze. suprafa]a foliar\ mare. 10.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. ca [i varza de Bruxelles.5. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.LEGUMICULTUR| II 10.6. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.9% (din care celuloz\ 1%). glucide 3. vitaminele A. 158 . STAN. salate cu unt. pane. var. mai mult murat\. sufleuri [. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. citat de Ceau[escu [i colab. elastice [i turgescente. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. K 420 mg/100 g. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. (1975).N. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.a. Dup\ Mincu [i colab. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Aceasta se consum\ marinat\.a. 10.6. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.. var. Brassica oleracea L. ciorbe. B2. proteine 2. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. [i C 60 mg/100 g. care sunt mai tinere.3%. sin. PP. CONOPIDA Brussica oleracea L. botrytis Familia Cruciferae 10. MUNTEANU Fig 10.6. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. denumit\ impropriu inflorescen]\. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.1. cauliflora (Alef). N. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. lipide 0. botrytis subvar. Ca 25 mg/100 g. B1. În ambele cazuri.17 . [.6%. (1984).8%.

de unde s-a r\spândit în Olanda. 42 mii ha. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. în mod evident. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. care are ca origini varza s\lbatic\. [i ast\zi se cunosc denumiri. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. 10. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Germania [i alte ]\ri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. 159 . ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. foarte îndesit ramificat\. B.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. în mare m\sur\. În }\rile Române. conopida de Cornwall [. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. ierboas\. groase.3. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. în Fran]a. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. fraged\ [i dulce. scurt\. 1986). 10.18). mai ales în jurul ora[elor.6. tare ca [i la varza alb\. De altfel. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Anglia. bogat ramificat\. R\d\cina este pivotant\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. cum ar fi: conopida italiana. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. denumit\ Brassica cretica Sam.10. 2000). Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.2. la compromiterea recoltei. În prezent. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. conopida nem]easc\. incomplet evoluat\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. din care. apoi Italia. scurt\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. în culturi timpurii sau tardive. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. g\lbuie. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.6.a. Tulpina principal\ este cilindric\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. c\rnoase. alb\.

Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. nervura principal\ este foarte lat\. STAN. De[i florile sunt hermafrodite. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. un criteriu de identificare a soiurilor. conopida fiind o plant\ alogam\. hermafrodite. iar în stadiul de c\p\]ân\. la altele. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Conopida este. cu marginea fin din]at\. În faza de r\sad. Culoarea poate fi verde-deschis. albastre sau violete.N. tetramere. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. de asemenea. La un moment dat.18 . cu ramuri groase (la soiurile târzii). erect\ sau oblic\. groas\. N. Frunzele sunt simple. 160 . prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. polenizarea este indirect\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. de 1. Astfel. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. 10. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. nervura principal\ este sub]ire. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. sesile sau scurt pe]iolate. La înflorire. dar sunt mai mici. verde-închis. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. cu marginea întreag\.oleracea.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). la unele soiuri. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. cu nuan]e cenu[ii. practic. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. Polenizarea este entomofil\.5-2 cm în diametru. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Florile actinomorfe. MUNTEANU rareori pu]in violet\. frunzele au limbul oval – alungit. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile.

rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). apa [i elementele nutritive. care. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\.4. nici nu mai formeaz\ flori. Conopida de toamn\. 1969). care. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). temperaturile sc\zute de 4-80C.6. dac\ sunt bine c\lite. În perioada de formare a c\p\]ânilor. devin laxe. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. astfel afectat. Pe acest ]esut. cu c\p\]ânile formate. În primul caz este afectat\ r\d\cina. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. factorii major implica]i sunt temperatura. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. cantitativ. Apa. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. care î[i pierd turgescen]a. identice cu cele ale verzei. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în cea mai mare parte. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). de velur sau bob m\runt de orez. cumulate cu seceta prelungit\. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. Un exces de ap\ provoac\ 161 . care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei.LEGUMICULTUR| II 10. care se reface foarte greu. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. de multe ori. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Tot în faza de c\p\]ân\. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. determin\ spargerea celulelor. Temperaturile ridicate. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). de[i. În aceast\ direc]ie. care diminueaz\ valoarea comercial\. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. o lung\ perioada de timp. unde cap\t\ culoarea verde. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei.

Le Bouhec. 1969. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. În termeni gr\din\re[ti. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. de asemenea. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Excesul de ap\ este.N. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. în mod special. 1978). proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În privin]a elementelor minerale. în mod evident. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. STAN. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). a[a cum se întâmpl\ la varz\. în general. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. este important de reamintit c\ 162 . dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. un exces (moderat) de ap\. În câmp sau spa]ii protejate. de o cantitate mare de lumin\. În acela[i timp. În faza de r\sad. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. altfel. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. de[i nu au dreptate în totalitate. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Din aceast\ cauz\. plantele se alungesc. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Lumina. cultura are nevoie. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. determin\. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. d\un\tor pentru c\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). N. r\sfirate. De asemenea. chiar u[or violacee. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). întârzierea recoltei. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. 1979). În timpul vegeta]iei. Alungirea r\sadului. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. num\rul de frunze este mai redus. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. În ceea ce prive[te azotul. de asemenea.

6. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. castrave]i. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). sortimentul. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. provenit\ din grupa Erfurt). La rândul ei. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.LEGUMICULTUR| II acesta. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. cu diferite grade de evolu]ie. spanac etc. Sunt contraindicate solurile grele. pân\ la minus 100C. uneori pentru ser\). Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. de toamn\ [i de iarn\. din care multe sunt hibride.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. grupa Giant (din Italia). Alpha (pentru câmp. maz\rea de gr\din\. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.5. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. mai ales în prim\verile secetoase. de[i nu este prea bogat.2–7. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. 10. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. De asemenea. reci [i umede. salat\. 163 . Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tehnologia de cultivare 10. cernoziomuri levigate. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. 10.1. De exemplu. c.8). Tipul ecologic de iarn\. pe terenuri ad\postite.8). bobul etc.6. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. în cantit\]i prea mari. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. b. La noi în ]ar\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Locul în rota]ia culturilor.

N. STAN.N. MUNTEANU 164 .

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. revenind o densitate de 66. Producerea r\sadurilor.19).445. astfel. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.600 plante/ha). plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. în vârst\ de 40-45 zile.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. Lucr\rile de îngrijire. cultura de conopid\ 165 . se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.000 plante la hectar (fig.600 plante /ha. revin aproximativ 66. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. la 4–5 zile dup\ plantare. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. cu udare individual\ a acestuia. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. ca [i la varza timpurie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.000 – 75. Completarea golurilor se face manual. În ferme. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Fig 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). 10.19 .

pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. STAN. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. f\r\ a-l r\ci prea mult. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. pân\ la 15 – 20 iulie. Recoltarea se efectueaz\ manual. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. Înainte de recoltare. Produc]ia variaz\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. în func]ie de starea de umiditate a solului. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. De regul\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în circa 2 – 4 etape. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. cu circa dou\ zile. pân\ la 5-6 ud\ri. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Dac\ este nevoie. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. în func]ie de regimul de precipita]ii. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. norma de udare se m\re[te. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Calendaristic. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. se execut\ o udare u[oar\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fragede [i pl\cute la gust. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. cu cantit\]i moderate de ap\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor.N. N. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. 166 . la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. fiind între 15 [i 25 t/ha. În perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. albe. aplicându-se.

dac\ este nevoie..2. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în nici un caz acid\. cartofi timpuri etc. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). din punct de vedere al structurii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. spanac. în vârst\ de 45 – 55 zile. în func]ie de zon\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. în func]ie de gradul de aciditate.6. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. În cazul în care solul este u[or acid. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. prin ata[area unei grape stelate. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Locul `n rota]ia culturilor. De asemenea. secar\ mas\ verde etc. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Pe fiecare strat în\l]at.000 plante la hectar (fig 10. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.6. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. asigurând o densitate de 45. Vara. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.LEGUMICULTUR| II 10. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la adâncimea de 20–22 cm. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.20). În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.000 – 50. ceap\ pentru stufat etc). Producerea r\sadurilor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. spanac. 167 . Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. în perioadele secetoase din timpul verii. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Celelalte lucr\ri aplicate. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.

Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\.000 plante la ha. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. În faza form\rii c\p\]ânilor. N. când plantele [i-au revenit. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. în perioadele secetoase din timpul verii. seara. ac]ionat\ de tractorul L-445. dup\ care se depoziteaz\ temporar. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer.N. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. STAN. În timpul perioadei de vegeta]ie. MUNTEANU Fig.20 . Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În gospod\riile popula]iei. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Lucr\rile de îngrijire. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. În timpul vegeta]iei. realizând o densitate de circa 55. pân\ 168 . dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Dac\ este nevoie. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. 10. în func]ie de regimul de precipita]ii.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. la cultura de conopid\ de toamn\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând.

1974. Löbl [i colab. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. pericolul vernaliz\rii [. Dup\ r\s\rire. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).P. în faza de cotiledoane. alungindu-se foarte repede.a. de asemenea. atât în ciclul de prim\var\. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. – S. În faza de r\sad. 169 .6. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. respectiv cu 40.6. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Buz\u. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. (1962. 1972). se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.C.C. 1981). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.000 [i 30. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). O bun\ fertilizare se poate realiza. 1977). respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. pân\ la plantare. 10. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter.).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. Producerea r\sadurilor. plantele se vor c\li foarte bine. 1974).L. astfel ca. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Pentru Câmpia Dun\rii. Pentru ciclul al II-lea. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.000 plante la hectar. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).5 kg b\legar [i 10 l ap\). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. unde sem\natul se face în luna ianuarie. asem\n\tor culturii de câmp. De aceea. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. variind intre 18 [i 30 t/ha. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Infiin]area culturii.F. Sem\natul nu se va face prea des. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Salter. Cu 7–8 zile înainte de plantare. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. epocii [i ciclului de cultur\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.L. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. reduce faza de c\p\]ân\.

P. realizând o densitate de 28. De asemenea.F.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. în faza de c\p\]ân\. La aceea[i schem\.23). conform schemei din figura 10. – S. asem\n\tor culturii de varz\.L. conopida. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. realizându-se o densitate de circa 33. în faza de c\p\]ân\. asigurând o densitate. Fig. Reglarea regimului factorilor de mediu. 170 . 1981). terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.10. Principalii factori de mediu se regleaz\.L. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. Fa]\ de varz\. determinând încetarea în cre[tere. de 33.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. În plus.000 plante/ha (fig.000 plante la hectar (I.24. 1980).. 10.22). în rânduri.C. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. în general. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. MUNTEANU În solariile bloc. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.C. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.N. N. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. STAN. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Buz\u.21 . prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. 10. realizându-se o densitate de 40. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. 10. este deosebit de sensibil\ la secet\.21). de asemenea. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.000 plante/ha. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.

LEGUMICULTUR| II Fig.22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.23 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.P. STAN. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. citat de Ceu[escu [i colab. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. 1970. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. de exemplu. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. 1981. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. În continuare. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1973). folosind temperaturi sc\zute. modificat) Ca [i la varz\.C.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.L. în func]ie de soi. Lucr\rile de îngrijire. 1973) 172 . Buz\u. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Se planific\ între 50. reglarea factorilor temperatur\. 10..F.000 [i 80. specific\ soiului. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Mamestra brassicae). Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.4.N.L. MUNTEANU Fig. Producerea r\sadurilor.-S.6.C. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1980).6.. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. N. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.000 de fire la hectar. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.

a[a cum s-a mai ar\tat.000 plante la hectar. 1973). lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. care s\ asigure densit\]i variind între 50. irigarea. prin cretizarea geamurilor.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Astfel. Înfiin]area culturii. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. În acest scop. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. dac\ s-au format c\p\]ânile. Sera. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. aerisirea va fi aproape permanent\. Lucrarea este e[alonat\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. 173 . soiurile mai pu]in viguroase. în perioada de insola]ie. cu excep]ia zilelor reci de iarn\.000 plante la hectar (fig. vor avea o densitate mai mare [i invers. corespunz\tor epocilor de plantare. În plus. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. prin caracteristicile sale constructive. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. 10. frunzele se leag\ deasupra acestora. În general.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 10. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Recoltarea.5).25) Fig. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 [i 80. recoltarea se face e[alonat. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. la densitatea de circa 50. uniformitatea. afânarea solului prin pra[ile.

dar prezint\ suficiente caractere botanice. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. 10. La noi în ]ar\.1. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Broccoli este o varietate ierboas\.7. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. STAN. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. ca [i aceasta. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. anual\. cymosa Lam sin. în mare parte asem\n\toare cu conopida. botrytis L. N. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.N.7. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). în mod exclusiv. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. broccoli este aproape necunoscut\. “oficial”.26). a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. 174 . B. italica Plenk Familia Cruciferae 10. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. o legum\ de lux. în secolul al XX-lea (1930). cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar denume[te. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se recunoa[te c\.7. fiind considerat\. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. În lume. Acest termen exist\ [i ast\zi. var.o. BROCCOLI Brassica oleracea var. constând din l\starii floriferi. cunoscut\ mai ales în Italia.7.2. 1994). MUNTEANU 10. 10. subvar. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. 10. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. chiar dup\ 1950.3.

10. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. g\lbuie sau violacee. 10. 1953).7. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.m. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. botrytis L. lirat-penat-partit. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.a.).26 – Broccoli: 1 . ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Limbul este.d. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Soiurile mai noi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). dispuse pe l\starii principali.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). var. formând noi buchete [. la multe soiuri. ameliorate ini]ial în America de Nord. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. denumit\ în mod corect inflorescen]\. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. asparagoides Lam. Partea comestibil\. subvar.o.LEGUMICULTUR| II Fig. La soiurile mai vechi. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).4. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.

partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. STAN. N. au fost studiate adev\rate colec]ii. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. ~n aceast\ faz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.7. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.5.L. exigen]ele ecologice sunt maxime. provenite din ]\rile cu tradi]ie.1. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Soiuri La nivel mondial. în mod întâmpl\tor.a. Cu alte cuvinte. Tehnologia de cultivare 10.N. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. în cultur\.C. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .F. 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Vidra. cu o vârst\ de 40-45 de zile. În România se cultiv\. SCL Bac\u [.6.6.27 . MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). diferite soiuri.27. 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. În câmpurile experimentale de la I. 10.7. Fig.7.

în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.7. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. prin r\saduri de 3045 de zile. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Fig.2. Recoltarea se efectueaz\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. 10. de regul\.5 iulie). urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). 10.6. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Înfiin]area culturii are loc. dar poate fi [i mai redus\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. eventual. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.28 . La cultura de broccoli asparagus. De asemenea. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. în cultur\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. în mod e[alonat. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. a[a cum s-a anticipat deja. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. dar f\r\ frunzele protectoare.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. 10. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.28). Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .

care este fraged\.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). ghiveciuri. circa o lun\. comparativ. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). adic\ 15-25 t/ha. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. cu gust pl\cut.8. soteuri. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. r\sadni]e [i solarii. [i bolile. De asemenea. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. în perioada cu umiditate ridicat\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Oleracea. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. sylvestris.8. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . gongyloides Lam. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . respectiv B. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. de exemplu. 10. mai ales atmosferic\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . gulia se asorteaz\ u[or în asolament. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. simpl\ sau asortat\ cu morcov.2. GULIA Brassica oleracea var. oleracea. denumit\ “varza de Pompei”. suculent\.N.8. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.1. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. N.în cel al guliilor. cu conopida. 10. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Familia Cruciferae 10. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. din timpul toamnei). STAN. Din punct de vedere agrofitotehnic. mânc\ruri cu carne. ]elin\ [. sin. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). De asemenea.a. gongylodes L. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. La noi în ]ar\ sunt 178 . Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. frig\nele. în perioada de secet\. oleracea var. var. Una din aceste variet\]i. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. ridichi. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. H. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .

uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în al doilea an). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în faz\ de r\sad. În România. de culoare verde-deschis. în acest din urm\ caz. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. acestea pot evolua. în S. Unele soiuri .. l\sând cicatrici mari.A. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. În lume este larg r\spândit\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. tuberizat\ în partea inferioar\. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Aspectul general al plantei: scurt\. cele de la baz\ cad mai devreme. în func]ie de soi. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.3. 10. Tulpina (în primul an) este Fig.29 .U. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în faza reproductiv\. dublu sau neregulat din]a]i. comparativ cu varza. ovat sau lanceolat. Canada [i Asia.8. gulia. sferic-turtit\ sau ovat\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. respectiv 610 ori mai mici. Frunzele sunt simple. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. r\d\cini. Lobii limbului sunt simplu. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. 1985).29). atât timpurie cât [i cea tardiv\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. La soiurile timpurii. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. alterne. se comport\ ca anuale. Astfel. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. 10. cultivate prim\vara devreme. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.Gulia. bienal\ (fig. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. limbul este eliptic. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. 10. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.

iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În acela[i timp. în cultur\ protejat\ [. tardive. Elementele nutritive se prefer\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). inclusiv la gulia de toamn\. pe de o parte.8. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.4. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. bine structurat [i fertil. dar echilibrate. elementele nutritive [i ap\. pentru gulioare. MUNTEANU 10. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). STAN. N.9). În mod deosebit. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. mai ales fa]\ de sol.a. factorii de mediu . au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. Producerea r\sadurilor.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.6. datorit\ faptului c\ plantele. 10.8.1.8. dar suficient de reav\n. pe un fond de fertilizare organic.6. Aceste cerin]e sunt justificate. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. iar pe de alt\ parte. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. cerin]ele sunt mai mari. Solul trebuie s\ fie mijlociu. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. Asolamentul.8. de baz\.N. 10. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.mai ales nutri]ionali . 180 . de regul\. În toate cazurile. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. a fi în cantit\]i mari.5.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Udarea culturilor se face pe brazde lungi. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.30).30 . cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. N. Lucr\rile de îngrijire. cel pu]in trei zile. temperatura de 70C). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. 10. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm.02) (tabelul 10. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Fig 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. la interval de 8-10 zile. la distan]a de 25 cm între plante. 182 . asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat.N.4). Se aplic\ 3-4 ud\ri. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. STAN. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Murtazov [i colab. prin împr\[tiere sau în rânduri. Lucrarea se execut\ manual. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.

A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 10. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. 1973). în func]ie de condi]iile meteorologice. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. o singur\ dat\.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. 10. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.6. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 183 . se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. în zona unde are loc procesul de îngro[are. în acest caz. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. produc]ia va suferi (Bala[a. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor.8. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000-70. agrotehnice [i de soi.000 plante la ha (fig. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare.2. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. R\sadurile îmb\trânite. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.31). revenind o densitate de 65. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. La plantare.

având un sistem radicular mai slab dezvoltat. la adâncimea de 30-40 cm. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active.6. la cuburi sau ghivece nutritive. în func]ie de regimul de precipita]ii. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori.8. R\sadul se produce în sera înmul]itor. cu o p\trundere superficial\ în sol. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha.3. În cursul vegeta]iei. de calitate inferioar\. 184 . N.31 . STAN. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.N. Guliile. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. f\r\ suculen]\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. dar pot face recoltarea mai dificil\. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Producerea r\sadului. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. 10. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. MUNTEANU Fig 10. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).

plantarea se va realiza pe 16 rânduri. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. În perioada de r\sad.34.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. mai ales în perioada iernii. dispuse conform schemei din figura 10.32). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.33 . pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Fig 10. 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. 10. care în general va fi moderat\ (16-170C). Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 185 . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. între 15 martie . cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.10 aprilie. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32 . 1972). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. Înfiin]area culturii. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. În solariile tunel.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.000 plante.

În cultura pur\. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. 186 . tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.34 . Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 10. MUNTEANU Fig 10. Lucr\rile de îngrijire. 1973).6. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Recoltarea. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. N. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.N.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.8. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. STAN. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Plantarea se face manual. produc]ia este 2025 tone la hectar. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.4. irigarea. 1972). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. 1973).36). deoarece r\sadurile nu se repic\. 10. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.36 . preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.9. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. 1974).000 plante la hectar (Bala[a. 1973). 2-3 kg. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. soi [i calitate.3 kg.6. Pân\ la plantare. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Fig 10.9. cu r\saduri de aceea[i vârst\.1.6. Cultura timpurie Alegere terenului. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. revenind o densitate de circa 33.000-166. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Completarea golurilor se face manual. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.000 plante la hectar. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. alegerea plantei premerg\toare.8-2. Se seam\n\ mai rar. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Murtazov. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.LEGUMICULTUR| II 10. Tehnologia de cultivare 10. la 4-5 zile de la plantare. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). ori de câte ori este nevoie.

Produc]ia este de 20-25 t/ha.37). aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.9.5 cm. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.N. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.6. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.a.2. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. la începutul lunii iulie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. manual. [i în a doua parte a acestei luni. distan]ate la 80 cm (fig. în 2-3 etape. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Fig 10. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.) câte dou\ rânduri pe strat. 10. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Calendaristic. dup\ r\rit. De asemenea. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. N. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. STAN. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Stanhay [. 10. Lucr\rile de îngrijire. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.37 . MUNTEANU Spectrum). Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.

. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.37). . l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. în 2-3 etape.000 plante la hectar (fig.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.se face r\ritul plantelor. l\sându-le pe cele mai viguroase. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 1998). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.000-50. 10. manual. 193 . dar cu unele deosebiri [i anume: . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.

Familia Cucurbitaceae 11. N. 194 . (=var. cu tulpina fistuloas\.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. 1979 11.1.1) Tabelul 11. convar. plantele Cucurbita pepo L. prezint\ flori unisexuate. Pepenele galben Cucumis melo L. oblonga Ser. ad\posturi. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. fiind monoice.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. (peponid\). var. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. cu polenizare Giromontina Alef.1. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Dovlecelul entomofil\. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. sere.1. vulgaris suprafa]\. târâtoare. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. STAN. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. sunt plante erbacee anuale. alogame.N.

04 mg% vitamina B1. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Collumela [i al]ii. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei..1. murate sau marinate).39-0. din punct de vedere alimentar. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).07-2. În Europa.. Polonia.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.7% MgO. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.2. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 0..83% Cl. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. 10. 4. 1. 0... De la greci. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Italia etc.A.14% zaharuri totale.04 mg% vitamina B2).58% Na2O.8% SO3. 1995).3% K2O.2 milioane ha. 11. 0. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).4 milioane tone.U. Olanda. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.6% CaO. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.57% cenu[\.39% SiO2. 1974).4 milioane tone (Anuarul F. Germania. tocan\ etc. 0.35-0.. citat de Ghenkov [i colab. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 7.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.000 ha. 3. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.O.39-0. pân\ la latitudinea de 61-62°.H. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. De[i.95% substan]e proteice. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Ungaria. iar cea total\ de circa 2. Pe plan mondial. suprafa]a cultivat\ este de 90. produc]iile medii sunt foarte diferite. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 0. Spania. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Anglia [i alte ]\ri nordice. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. În func]ie de ]ar\. 195 .26% P2O5.52% celuloz\. 6. Varo.A. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 11.H. 1.

castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. urmate de zonele colinare.3. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. N. sunt necesare 56-70 zile. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. 11.1.. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. De la r\s\rire pân\ la recoltare. cu p\mânt. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.Sistemul radicular la castrave]i. 196 .1 . Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.7 la 2. tulpina emite r\d\cini adventive [i. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. 11. 1980) Tulpina este erbacee. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.5 m.N. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. astfel. MUNTEANU În ]ara noastr\.1). din loc în loc. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. STAN. fistuloas\. ca urmare. trilobate sau pentalobate. Fig 11. de la 0. ocupând suprafe]e diferite. târâtoare. acoperite cu peri[ori aspri. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. ramificat\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. sunt mari. hr\nirea plantei devine mai activ\.

deoarece polenul este greu [i lipicios. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). 2 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2). Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. în func]ie de soi. de form\ alungit\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. duc la cre[terea num\rului de flori femele. temperatur\ [i umiditate. În cazul acestor hibrizi. Astfel. fructele cresc deformate. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .flori b\rb\te[ti.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.3). turtite. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.cârcel. o hran\ mai bogat\ în azot. de form\ alungit\. 11.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. numit\ melonid\. 1973) (Ethrel 500 ppm). concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 3 . La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. dac\ polenizarea are loc.flori femeie[ti. La hibrizii ginoici. favorizând apari]ia 1 . 197 .frunz\.2 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. Dac\ polenizarea se face incomplet.3 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. 11. 5 . În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. are dimensiuni [i culori diferite (fig. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. care.

N. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).1. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.4. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. 1957). Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. STAN. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. este de circa 15-20 mii luc[i. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Astfel. MUNTEANU 11.2) Tabelul 11.. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. În func]ie de fenofaz\. frunzele devin galben-verzui. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Sub 15°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Intensitatea optim\ a luminii. Peste 35°C cre[terea înceteaz\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. 198 . Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). la cultura în sere [i r\sadni]e. în culturile de câmp. plantele mor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Din aceast\ cauz\. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.N. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.

bine drenate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. avându-se în vedere c\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Nu sunt indicate solurile grele.0 kg N. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. u[oare. De aceea.0 kg CaO [i 0. pân\ la 0.0 kg K2O.5 kg MgO. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. 2. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. argiloase [i cele prea nisipoase. în unele cazuri. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. De asemenea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. 4. f\r\ exces de umiditate. bogate în humus. fructele se deformeaz\ [i. în special la cultura de ser\. 199 .5 kg P2O5. pe cât este posibil. se extrag din sol circa 2. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. care trebuie men]inute constant. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. la o ton\ de produs. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. încetarea fructific\rii. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 1. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.5-7. De asemenea. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.5). Sporirea concentra]iei de CO2 în aer.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Pe de alt\ parte. afânate. de obicei. tot timpul cre[terii [i fructific\rii.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). în special SO2. Elementele nutritive. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. este d\un\toare castrave]ilor. cap\t\ un gust amar. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. de aceea. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. castrave]ii se cultiv\. fosfor [i potasiu. `n privin]a calit\]ii luminii.

Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. MUNTEANU 11. Levina etc. pe balo]i. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Favorit etc. se planteaz\ în solul serei.1.6. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.5. (cu fructul lung) [i Renato. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. 200 . Corni[a. pe timpul iernii etc. pe [an] cu gunoi. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Florida. Levina. pe pale de paie. Renato F1. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Anka.1.N. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Farbio. Cornibac. etc. plantele nu se sus]in. Royal F1. Corni[a F1. N. Obelisk. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Corni[on. Magic. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Cornibac Renato.3).4. 11. Select. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Tabelul 11. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. STAN.4). Parker. Levina F1. Levina. planta pe sol înc\lzit. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Record. Astrea F1.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .5 l/ha. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. 100 kg/ha P2O5. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5.000 plante/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. N.5). 202 .6. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).1.1. cartoful. permeabil. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. conform schemei din figura 11. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Indiferent de modul de cultur\. cu expozi]ie sudic\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Pentru cultura de toamn\. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. bogat în materie organic\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. în 400-500 l ap\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. astfel ca. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime.N. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. STAN. În cadrul rota]iei. fasolea. în momentul plant\rii. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. MUNTEANU 11. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Producerea r\sadurilor.4. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. u[or înclinat. ceapa etc. varza. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. a. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. bobul).

La pra[ila a doua. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).15% plus Fernos 0. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.a. În a doua jum\tate a lunii martie. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.3%). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. 30% mrani]\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 203 . în brazde de ]elin\. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 40% turb\.05% sau Ultracid-40 0. mai rar. 30% mrani]\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Lucr\ri de îngrijire Fig 11. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.4 . sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Wuchsal 0.03%.

când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.3%. Bravo 500 . 72 ore.2%.2%.05%. Bavistin sau Derosal 0. Vondozeb 0. 7-10 Turdacupral 0. STAN. Topas 0.2% Mana Ripost M 0.cucurbitae) 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).03%. Shavit F 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .025%.2%.4%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.2%. Bavistin sau Derosal. Sulf muiabil 0. Aliette 0. Dithane M-45 0. Baycor 0. cubensis) Curzate Manox 0. Curzate Man 0.N. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).2%.15% + Dithane M 45 .2%.3%. Vapam 12001500 l/ha.05% plus Mycodifol 0.1%.05% Turdacupral 0.1%. a . Kumulus DF 0.25%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.075. Tabelul 11.Benlate. Dithane M 45 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . cichoracearum f. Polyram DF 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Folpan 0. Sancozeb 0.5% Captan 50 WP 0.015%. Odat\ cu începerea înfloririi. Rubifan 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Systhane MZ 0. Mikal M 0.2%.6).0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Topsin M. Quadris 0.2%. Bayleton 5-0. când l\starii au 6-7 frunze. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. N.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.25.2%.2%.2%.5%. Mancozeb 0. Shavit f. Previcur 607 SL 0.Benlate.35%.0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.05%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%.25%. Vondozeb 0. Tilt 0.15% l/plant\.2%. Alfonat 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Topsin M. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .25% 8-10 Morestan 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.05%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.3%.Dazomet 500 kg/ha.

Metoben 0. dup\ pichetare.04%.2% Captan 50 WP 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.2%.Dezinfec]ia solului b .2%.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Zineb 58 0.20. Omite 57 EC 0.1%. Polacritox 0. Sumilex 0.15%.2%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Polyram DF 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.1%.2%. 205 .03%. Fernos 50 WO 0. Vondozeb 0. Calidan 0. Bravo 500 . Maneb 50 WP 0. cu lungimea de 1.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Folpan 0.05%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.5-1.15%. Shavit F 0. Ripcord 0. Sumi7-8 Alpha 2.1%. b. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.sp.1%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1% Fundazol 0.04%.0.6 .1%.25%. Zineb 0.25%. Fastac 0.2%.3%. Divipan 100 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.2%.15%. Unden 40 0. Talstar 10 EC 0.5 EC 0.05%. Actellic 50 EC 0.1%.08%. 8-10 Actellic 50 EC 0. Mirage F 0. Maneb 50 WP 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. 4-5 Decis 0.1%.2%.05% Neoron 500 EC 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Nisorun 10 WP 0. Nogos 50 0.2%. Mospilan 20 SP 0.05-0.02%. Diazol 60 EC 0.20.3% Captan 50 WP 0. Sinoratox 35 0. Dithane M-45 0. Pirimor 50 WP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. În cazul culturii pe spalier.25%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.15%.03 %. Bavistin 0. apoi se sorteaz\. Supersect 10 EC 0.05%.08%.

11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.6 .6).la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.N. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. Fig. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. STAN. N.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11. 11. 206 .începutul lunii mai.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .5 . dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. la o adâncime de 3-4 cm.5 [i fig.

E[alonat. deci se recolteaz\ diminea]a. în special lungimea fructelor care. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. în func]ie de soi. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. La culturile pe spalier. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. În momentul recolt\rii. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Pentru conserve. în medie este de 2-4 zile. la soiurile de tip Cornichon. Tabelul 11. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. când temperatura este mai sc\zut\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\.7).7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. bolnave etc. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. dar dup\ ce s-a luat roua. care sunt foarte fragile. În nici un caz. trebuie s\ fie de 6-9 cm .pentru industrializare [i 9-12 cm .

Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. maz\re de gr\din\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. varz\ timpurie. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. De aceea. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\.1. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. borceaguri. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. Cultura în sere Dup\ tomate. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. irigarea este cea mai important\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . La culturile sus]inute pe spalier. STAN. 11. recoltarea se face manual sau mecanizat. MUNTEANU La culturile pe sol.2. Dintre lucr\rile de între]inere. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. legume verde]uri. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.N. la început s\pt\mânal. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha.la cultura pe sol. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. recoltarea se face zilnic. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 69 cm [i 9-12 cm. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). 208 . c. secar\ pentru mas\ verde. noaptea [i diminea]a). orz de toamn\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. 1978). N.6. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face numai manual. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.

cultur\ pe balo]i. a. În cazul culturii direct în solul serei. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. se folosesc în ser\. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. hibrizi ginoici (F1). . în exclusivitate. . . preg\tirea substratului pentru plantare. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. . cu fructe partenocarpice. de 40-50 cm lungime. Între]inerea culturii: . de circa 30 cm.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. în ultima vreme. sem\nat în ghivece. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. atât pe pia]a intern\. afânarea profund\. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe strat de gunoi de grajd.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultura direct în solul serei. dezinfectarea serei [i solului. cât [i pe cea extern\.

fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. administrarea îngr\[\mintelor chimice. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. pe linia viitoarelor rânduri. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. azotat de amoniu 200 g. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. sulfat de fier 30 g. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. sulfat de magneziu 50 g. sulfat de potasiu 200 g. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. în trei reprize.N. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. STAN. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor).5). În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care se bat în p\mânt. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. în strat gros de 12-15 cm. 210 . care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Dup\ a[ezarea balo]ilor. var stins 100 g. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Se administreaz\ succesiv. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.000 balo]i (100-120 t paie). se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.000-7. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare.4). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. N.

267-0. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .50-5.099 2.8 0. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.6-18. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.0-90. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.21-8. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.10 2.00 23. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.70 0.90-8. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.00 8.50-13. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.00 20.54 1.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. 211 .1973) 0.30-4.00-3. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.5-36. care trebuie manevrat.70 8.049-0. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.9).42-3.0-37. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.I.70 8.5 10.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.0 12. În acest caz. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. evitarea contamin\rii cu nematozi.8). ciclul I balo]i ciclul II (15.461 4. care se bat în p\mânt. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.259 4.0 0.1972) (16. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.6 43.50 1.65-9.20 Specificare N . Tabelul 11.6-23.50-19.IX. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. ace[tia se a[az\ direct pe sol. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.32-1.160-0.00-16. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.9-3.03 1. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.10 0.

1%. Derosal 0.2% sau Sumilex 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.C. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Morestan 0. Tratamentul termic uscat de 76°C. 0.3-0. Foliar-feed 0. cu asigurarea ventila]iei.03%. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).ciclul scurt în sere înmul]itor. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. timp de 72 ore. STAN. 5-8 III . 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. MUNTEANU Tabelul 11.2%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Astfel. evitându-se excesul de umiditate. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).05%.15%. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.5%.5 kg superfosfat. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.5 EC 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.ciclul II).0 kg sulfat de potasiu.1%. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). 15-10 VII .3%. temperatura va fi de 22-24°C. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 0. 1. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Sumi-Alpha 2.03%). N.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Actellic E. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 30% mrani]\. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. la câteva zile de la r\s\rire.N. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.06% sau Unden 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).2% plus Ultracid 0.

desimea este mai redus\ (1. unele cu caracter general. Pentru ciclul I.5-3 plante/m2. cu r\d\cini de culoare alb\.12). 213 .zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.zile de la sem\nat la plantat. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. 7-9 mm diametrul la colet. cu sistem radicular bogat.11). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime.10).40 m. desimea culturii este de 2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 4-6 frunze normal dezvoltate. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.2 plante/m2). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. **.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. de culoare verde normal. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). liber de boli [i d\un\tori.

f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. N. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. • Reglarea umidit\]ii: . • Defolierea ascendent\. februarie. • II – aprilie. temperatura de zi: 22°C .. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.martie. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. 40% turb\. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. decada 2. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 24°C .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.4% Distribuirea r\sadului pe travee.umiditatea solului 85-90% din c.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.5. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.c.ianuarie. nivelarea solului.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.N. decada 3. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). prin aspersiune. MUNTEANU Tabelul 11. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. STAN. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. • I – februarie. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.a. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. deformate. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.

De la dolie. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. În acest scop. [i fructificarea acestora. la nivelul sârmei. tulpina se 215 . se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.7). dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.7 .Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .. 1980). 11. l\starii îndep\rtându-se. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. B . t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. 11. în prima etap\. pe de o parte.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.`n "V". În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. [i colab.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. pe de alt\ parte. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. Fig. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. în prima etap\. În continuare. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. La acest sistem. se las\ câte un fruct la fiecare nod.

În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. f\r\ oscila]ii.13). iar `n al doilea rând. N. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. are nevoie de 18-21 zile. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.6 34 30 26 22 5. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). în sensul c\. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.14). atât în sol. în serii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.9 5. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.5 216 . Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.2 7.4 5.3 3. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.1 4. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. cât [i a fructelor. câte patru fructe. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Tabelul 11.N. Un fruct. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. STAN. atunci acestea se epuizeaz\. o plant\ poate produce 40-45 fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. cât [i în aerul serei. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.

217 . Fertilizarea se face. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\./ha. Este bine ca. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 1978). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. astfel încât s\ asigure 30 mg N. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la începutul vegeta]iei. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. Ca urmare. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. pe baza analizelor de laborator. 1974). s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. [i a celor din zonele învecinate. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. MgO-86/16 kg/ha. de asemenea. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler.. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 1978). care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. atât în interiorul balotului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. P2O5-852/192 kg/ha. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi.. 120 mg P2O5. prelunge[te perioada de fructificare. K2O-1010/412 kg/ha. imediat dup\ începerea fructific\rii. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.15).a. 1978). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 150 mg K2O. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. CaO-1564/-kg/ha.

0-6. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5 6. MUNTEANU Tabelul 11. La aducerea în alee.5 6.5 6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.2-3. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). cultura se face obi[nuit.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. tot pe calit\]i.0 2. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. b.N.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5-3. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. deformate. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. spongios. 218 . În cazul când se practic\ acest ciclu. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. strâmbe. într-un sol care. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. STAN.0 6.8-7. folosind r\sad de 30-35 zile. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.6). N.9). Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.5-7. cu urme de îmboln\viri. în prealabil. direct pe solul serei. conform solicit\rilor beneficiarului. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Pentru m\rirea produc]iei. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. a fost dezinfectat pe cale termic\.8-7. strâmbate. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. r\niri mecanice etc.

Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . r\sadul se va produce tot în aceste sere. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. 1981).. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M.1. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.K. c.P. [i colab.9). în concentra]ie de 10%). Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. aplicarea fertiliz\rilor faziale. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. se încorporeaz\ în sol. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C.3. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. odat\ cu desfiin]area culturii. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. conopid\ (tabelul 11. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. mobilizarea solului [i. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. bilonatul plantelor. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). concomitent. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. conducerea plantelor vertical prin palisare. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.3% plus Captadin 0. 11. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Produc]ia este de 60-70t/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.6.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.3). varz\. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.

dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. N. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie.000 plante/ha.85 m între benzi [i 0. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. moderat.7 plante/m2. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.40 m în solariile tunel [i 0. iar pe rând la 35 cm. În solariile bloc. În solariile tunel. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. apoi.000 plante la ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. sem\natul de devanseaz\. la distan]a de 0. STAN. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.1. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. udatul.80 m între rândurile din band\. mulcirea cu mrani]\. mai des [i cu norme mai mari. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. pe un singur rând. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). revenind 22.96 m în cele bloc. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.4. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. tip tunel. 1:10).6. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. realizându-se 50-60 t/ha. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. când se desfiin]eaz\ cultura. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. plantarea se face în rânduri simple.N. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. iar plantarea la 1-10 martie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. La culturile din ad\posturile joase. 220 . La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. revenind 24. 11. la început. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. pra[ile. vertical. în strat de 4-5 cm grosime. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.

Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri.2. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Iran. Rusia.LEGUMICULTUR| II 11.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.2.3. 1974). Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. fiind mai s\rac decât la castravete. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. sucuri. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. ]\rile mediteraneene. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. formând tulpini de ordinul I. târâtoare. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). mai sub]ire ca la castrave]i. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.2.1. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ajungând pân\ la 12-14%. 11. marmelad\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Este mult cultivat în India. Asia Central\ [i China (Jukovski.000 ha. China. dulce]uri.500-3. Iordania. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Semin]ele con]in circa 25% ulei. vitaminele B1 [i B2). de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. când au gust. 1950).2. ]\rile balcanice [i în America. În prezent. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. aproape cilindric\. 11. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Tulpina este erbacee. Se ramific\ puternic. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.. acoperit\ cu peri fini [i de[i. salate de fructe etc. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis.8). în culturi ad\postite. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. 11. atingând paralela 470. 221 . La noi se cultiv\ pe circa 2.

1979). deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 81. Polenizarea este alogam\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. entomofil\. Fructele costate se numesc cantalupi.2. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. STAN. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i.. Fructul este o melonid\ (peponid\). lung pe]iolate. acoperite cu peri[ori fini. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Între înflorirea primelor flori femele. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). palmate sau reniforme. 13. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.8 . iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. crocant\ sau fondant\.8 K. cu o produc]ie de 22 t/ha. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). la cultura de ser\. 11. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.4. Deci. galben\. 11. pân\ la începutul recolt\rilor. portocalie sau verde. 10.2 N. Astfel. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.5 Mg (tabelul 11. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). cre[te consumul de potasiu. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. uneori longitudinal costat.1 P. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. 222 . de form\ ovoid\. elipsoidal\. frunze. În perioada de fructificare. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.17). florile [i cârceii.16). de culoare alb\.N. mai mult sau mai pu]in parfumat\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. N. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\.Pepenele galben: plant\ cu l\star.

16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. cât [i târzii (peste 100 zile).14 5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. semitimpurii (75-85 zile).60 26. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. Suport\ mai u[or seceta.34 4.20 P 0. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Apa Lumina Tabelul 11.40 81.80 Mg 0. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.60 13. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.90 8. semitârzii (85-100 zile). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.18).10 K 2. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.25 2.2. 223 .30 60. nisipo-lutoase). în compara]ie cu castravetele. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).00 78.60 13. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). 11.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.5.40 10. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.30 2. În solurile pe care se cultiv\.53 S. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.00 61.80 27. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. profunde [i ferite de vânturi. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.34 10.58 12.7. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.

MUNTEANU 224 . STAN.N. N.

rezultând în final o densitate de 20. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. 11.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. cu poten]ial productiv mai ridicat.2. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . 11. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).6. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000-24. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.6 ore).2x35 kg/ha. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.9). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.6. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. 11. mulcirea solului. timp de câteva zile. în sere.9 .1. apoi la 5-8 frunze (l\starii). calitativ superioare. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.3x35 kg/ha [i K2O . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).000 plante la ha (fig. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). 225 .18 ore).Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Fig. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.2. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. R\ritul plantelor pe rând se face manual. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.

Noaptea (în perioada de cre[tere). alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Pe timp noros.2. trebuie s\ fie de 24260C. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. în func]ie de luminozitate. STAN. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. cultura. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. utilizând r\sad de 4550 zile. în mod obligatoriu. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. 11. rezultând o densitate de 20. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. temperatura se va men]ine la 18-190C. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. în zilele însorite. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. aceasta va fi de 20-220C. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. apoi (în perioada de fructificare). Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. În general. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize.19). Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. apoi cre[te pân\ la 90%. Este necesar ca permanent. apoi. în prima lun\ de la plantare. Temperatura din aer. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. va fi de 23-250C. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. La soiurile târzii. 226 . Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. utilizându-se 2l/plant\). Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Se recomand\ ca.2. pe fiecare m2 substrat de cultur\. N. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. în mod normal. cultura nu se ud\.6. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie.N. în primele 10 zile de la plantare.000 plante la ha. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). temperatura se va ridica la 28-300C. intensificarea aromei specifice etc. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. înmuierea zonei pistilare. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha.

Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.2. Ogen etc. ciupindu-se dup\ o frunz\. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Galia F1. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 1980). iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. de calitate superioar\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.. H-25. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. sub form\ de “V”. se ob]in fructe mari. dar fructele sunt mici. Astfel. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Produc]ia este de 20-30 t/ha. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).3. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. direct în ghivece.. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Turkestan. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. produc]ia fiind timpurie.6. 3-4 fructe pe bolt\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. 11. 227 .a. În plin proces de maturare a fructelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii.

Dintre lucr\rile de îngrijire. Astfel.500 plante/ha). 3.9. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.4. 11. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. calciu – 7 mg. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. vitaminele A.6 % fructoz\ [i 0. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Butnariu [i colab. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.000 plante la ha. se folosesc la prepararea mur\turilor. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.000 plante/ha).2 mg. iar în cel tip bloc. 11. STAN. C(4. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. B1. carotenoide (0. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).).) sin. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. fiind indicat în tratarea litiazei renale. în func]ie de vigoarea plantei. N. 1-2% celuloz\.3. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.p. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. În continuare..6% glucoz\. fosfor – 12 mg.5%). de regul\. fin [i pl\cut.3 mg/100 g).50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.2 %).1. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.5 – 1. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.8-5. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.9 % zaharoz\. B6.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. Fructele con]in: 89-90% ap\. acizi organici (0. PP. 1978).5 mg. zaharuri (6-8%). proteine (0. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. 1992). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. în solariile de tip tunel (5. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.1. distan]a dintre rânduri este de 1. 1984. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.3. lipide (0. B2. Înainte de maturizare.6 – 2. se las\ pe fiecare l\star.5 mg/100 g s. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. B5.6. 228 .40 m l\]ime). dar desimea poate fi sporit\ la 20. din care: 1.2. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. câte un fruct. fier – 0.5 – 4. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. C.N. la 100 g substan]\ proasp\t\.2 %).

Frunzele sunt mari. Cipru –50. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3. 11. Italia – 32778 kg/ha. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.000 kg/ha. mai 229 .3. per[i.H. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. 11.10 .11. într-o lucrare publicat\ la Neapole. erbacee.LEGUMICULTUR| II 11. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. de unde a trecut la arabi. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Florile sunt unisexuate.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Grecia – 40. profund divizate sau pu]in lobate. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Florile mascule apar.000 ha. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. 1950).773 kg/ha. În prezent.10). indieni [i chinezi. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO..000 kg/ha.000 kg/ha.2. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.409. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Spania – 37. 1999).3. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. pubescent\. Fig.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Pepenele galben este o plant\ monoic\.

6. Dr. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Fa]\ de lumin\. în func]ie de soi. STAN. turtite. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. pentru produc]ii foarte timpurii. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. aproape plate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. bine drenate [i structurate. de form\. Miezul este de culoare alb\.N. semitârzii (De Mini[. diferit colorate. 11. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Charleston Gray) (tabelul 11. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. galben\. De D\buleni. De[i este o plant\ de zi scurt\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.5. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. În anii foarte seceto[i.3. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. MUNTEANU ales.3. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. cre[terea este încetinit\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Semin]ele sunt mari. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. mai rar.3. culoare [i calitate diferite. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.2). Timpuriu de Canada). portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. dar în exces d\uneaz\ form\rii. N. ovale.20) 11. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. 230 . matur\rii [i calit\]ii fructelor. semitimpurii (Dochi]a).4. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. 11. pe tulpina principal\. cu tegumentul tare. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.

LEGUMICULTUR| II 231 .

000-14. asigurând o densitate de 12. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. pe intervalele 232 . pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11 . Acestea sunt: pra[ilele repetate. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe suprafe]e mai mici. Prim\vara pân\ la sem\nat. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha.5 m. la adâncimea de 3–4 cm. Dac\ terenul nu s-a modelat. nivelarea de între]inere. 11.N. N. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.000 plante/ha. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). r\ritul. fertilizarea fazial\. cu cultivatorul. în sistemul gospod\resc. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben.11) cu SPC-6. mu[uroitul. 11. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Fig. STAN.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Toamna se efectueaz\: discuirea. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. din America Central\ (Mexic.5-7. Ungaria.) [i în industria conservelor. var. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.03-0. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.08. pe nodurile tulpinilor. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.4. Odat\ cu pr\[itul manual. C 8-30). B2 0. cupru 0. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. e[alonat în perioada iulie-septembrie. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. mânc\ruri de dovlecei. B1 0. fosfor 60. Produc]ia este de 30-40 t/ha. gr\simi 0. pân\ când plantele acoper\ solul. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). dup\ unii autori. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. budinci etc.2. Peru) [i Asia Mic\.4. dovlecei umplu]i. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. de unde s-a r\spândit în Europa. hidra]i de carbon 6. sufleuri. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.4.1.05-0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. 11. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. din loc în loc. fier 0. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.7%. dovlecei pane. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. pân\ la m\rimea maxim\. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.3%.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.06. iar dup\ al]ii din Africa. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. zinc 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. f\r\ a deranja vrejul. 11.10.1. 233 . singure sau în amestec cu alte legume. pe timp r\coros. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Recoltarea se face diminea]a.2. cu 350–400 m3 ap\/ha.

4. anual\. deoarece are un sistem radicular mai profund.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice).3. apoi devine a]oas\ [i tare. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.4.12 . de peste un metru lungime. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. suculent\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. iar coaja se îngroa[\. 11.N. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. rezist\ bine la secet\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. 11. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. STAN.21). fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. bine afânate. cu pH neutru. R\d\cina este pivotant\. Soiuri În ]ara noastr\. de culoare galben\. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. lung pe]iolate. acoperite cu peri aspri. culoarea variind în func]ie de soi. N. 11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. care formeaz\ tufe compacte (fig.12). mari. Frunzele sunt mari.5. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). în cultur\. palmat lobate. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 11.4. 234 . Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Pulpa fructului este fraged\.4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. în anumite condi]ii.

LEGUMICULTUR| II 235 .

6. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.6. pentru 236 . în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. STAN.13 . Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. cu N 25 kg/ha s.4.. 11. 11. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).1. Fig. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. N. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.a. [i K2O 25 kg/ha s.13).a. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. care sunt [i mai productive. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.N. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).

La noi în ]ar\. se umplu cu zacusc\.U.5.2. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. proaspete [i conservate.2. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.5.35 mg/100 g provitamina A [. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. polenizarea se face artificial. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.. Institutul pentru Resurse Genetice. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.). atunci când este nevoie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 1980). Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. (Bajurianu [i }urcanu.4. 237 . Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. iar dup\ al]ii. În perioada când nu zboar\ insectele. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. din Africa (Ceau[escu [i colab. dup\ unii autori.6. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Fran]a. 11. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Fructele.7-0. 0. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 20–35 mg/100 g vitamina C.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 1980).5.1. 11.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Italia [i Rusia. salat\ de p\tl\gele vinete etc. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.A. 1. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 3. De asemenea. fiind foarte perisabile.a. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 1980). trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.4–5% hidra]i de carbon.

14 . Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.N.sau pentalobate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. flori [i fructe. cu marginile u[or marcate. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. STAN. peste care se suprapune. frunzele sunt tri. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).5. irigarea culturii este obligatorie. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. în partea superioar\ a fructului. 2 . cu marginile canelate [i rotunjite. MUNTEANU 11.plant\ cu frunze. în aceast\ perioad\. Acesta are o form\ discoidal\. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 11.14). De aceea. când fructele sunt tinere. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.5. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Ca [i dovlecelul comun.detaliu fruct 11.4. o parte de forma unei calote (semisfere). 238 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Fig. Culoarea fructelor este albverzuie. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. la maturitate fiziologic\. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.3. 11. N. dup\ care devine alb-cenu[ie. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.Dovlecelul patison: 1 .

1998). Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).5. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Soiul Comun este timpuriu. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad.6.5. de culoare verde–albicioas\.LEGUMICULTUR| II 11. Fructul este tipic.. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. denumit Comun. cu 8–10 muchii proeminente. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. în form\ de turban. la 3-4 cm adâncime. În afara soiului aflat oficial în cultur\. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. 239 . cu o vârst\ de 25–30 zile. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Produc]ia este de 10–15 t/ha. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu un diametru de 8–10 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 11. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.

Univ.. BAJURIANU. Bucure[ti. SAVI}CHI.. V. CEAU{ESCU. BECEANU. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. M. U. The Avi Publishing Company Inc. GH.. Londres. PELAGHIA. FLORESCU. RADU. P. [t. BERINDEI. COBÂLA{.L. }URCANU. 30.. M. I. CEAU{ESCU. Bucure[ti. Bucure[ti. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. COBÂLA{. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Inst. Editura Ceres. Agron.. (1991) – Varza pentru frunze – origine. D.F. H. CL. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Bucure[ti. vol. Bucure[ti.R. G. BUTNARIU. PETRESCU. J. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. S. FOURY. Seria Horticultur\. B. Gr\dina. vol...C. BASSET. 240 . Editura Academiei R. Lucr. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. I. CIOFU. N. P. RUXANDRA. Ia[i. D. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. J. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. A. M. Analele I.S.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.S.3. Tec Doc – Lavoisier. GR. I.. Paris. B. (1994) – Production légumières tome 2. CHICHEA. Bucure[ti. BECKER-DILLINGEN. M. I.. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. STAN. INDREA. Via [i Livada nr. Bucure[ti. (1992) – Legumicultur\. C. N. [t. 33. CHILOM. Agron. B|LA{A. Editura Grand. BODEA. POPESCU. Ia[i. (1974) – Fitotehnie.A. Lucr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BECEANU.. VOICAN. Bucure[ti. New York. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\.. SAVI}CHI.N. Seria Horticultur\. nr. 12. B. 3. RADU. CHAUX.. Connecticut. C.. vol.. IV. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. V. (1973) – Legumicultura. BÎLTEANU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Chi[in\u. N. D. I. STAN. R. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Berlin. GR. CL. COBÂLA{. N. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.

L. VIDRA – S. MAIER. RO{U.V. Patronatul Horticultorilor din România. 2.C.I. GH. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol. Bucure[ti.F. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. V. MARIA.. (1997) – Cultura cartofului. Bucure[ti. IANO{I. PER{UNARU. DUMITRESCU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.L. (1969) – Cultura legumelor.C. I. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. în Moldova. T. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. M. M. Bucure[ti.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. COSTACHE. E. GHERGHI. TR. L. Paris. PL|M|DEAL|. MAIER. BUZ|U (1980) . I.A. GL|MAN.. GL|MAN. M.H. ROMAN. GH. LÖBL. (1972) – Culturi for]ate de legume.L. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.. IORD|CHESCU. I.. vol. Editura Ceres. I. Lucr.A. DI}U. Bucure[ti. 2. GH. Ia[i. I. Artprint. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti.. MINKOV. T. I.P.I. S. Bucure[ti. – S. Bucure[ti. R|DOI. STOIAN. A.Tehnologia culturii legumelor în solarii. MANOLACHE. prezent [i viitor.. [t.P. A.L. E. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. DUMITRESCU. JILCU. SCURTU. Bucure[ti. I..A. În: Gl\man [i colab. GHENKOV. B.. Bucure[ti. Editura Agro-silvic\. V.C. I...A. (1961) – Cultura legumelor. POPESCU. vol. BOSE{AN.L. IV. 3. CTIFL – Invuflec. I. M.. VLAD.. 241 . L|C|TU{. Bucure[ti. M|NESCU.C. C. [i colab... nr. BERINDEI. I. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp..C. Trecut. DI}U. vol.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Editura Agro-silvic\. vol. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. G. agron. V. MUNTEANU.. VASILESCU. Bucure[ti. D.N. – COORD. Z|GREAN. Bucure[ti.V. MURTAZOV.. Bucure[ti. Lucr\ri [tiin]ifice I.H.F.C.. [i colab. Artprint. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.L.A. Redac]ia revistelor agricole. LE BOUHEC. M. V.Tehnologia culturii legumelor în solarii. IANO{I. B. D. D.P... VII.C..C. LÖBL. [t. IORD|CHESCU. Sofia... DR|GU}. Patronatul Horticultorilor din România. MAIER.F. BAICU. D.. I. Zemisdat. (1998) – Producerea legumelor. J..L.C. L|C|TU{.B. Artprint. (1997) – Memorator Horti-Viticol. RUXANDRA. D. BUZ|U (1978) . Lucr. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. – S. I. I.F. M. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. OLGA. Cerc. [i colab. M. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.

. Editura Universitas. Cercet. OPENA. N. 1. nr. L. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Ia[i. 2. N. Bucure[ti. Cercet. MIHALACHE. N. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. (1992) – Legumicultura. 242 . (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. RADU. {I STOENESCU. SAVI}CHI. Ia[i. GH.. Bucure[ti. T. Bucure[ti. nr.. vol. (1968) – Castrave]ii. A. N. Ia[i.. STAN. STAN. SINGUREANU. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. MUNTEANU. COSTACHE. London. Ia[i. PANAIT. 17. No. Cerc. Analele I.N. Taiwan. Bucure[ti... I. agron. AVRDC. NIEUWHOF. I. R. Ia[i. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. G. MUNTEANU. 4. PATRON. 3. Technical Bull. SAVI}CHI. SAVI}CHI. I.L. KUO. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.C. în jude]ul Ia[i. M. I.. Bucure[ti. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Chi[in\u. (1986) – Bolile plantelor legumicole. [i colab. SINGUREANU. Bucure[ti. V. Leonard Hill. Agron. 1. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. T|TARU. M. GR. Editura Ceres. Buletin informativ nr. Cercet. ANDRIESCU. Editura Agro-silvic\.. agron. Centrul de multiplicare Inst. Tez\ de doctorat. agron. P. P. Agron. STOIAN. (1969) – Cole Crops. P. STAN. ICLF Vidra. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. STAN. ATANASIU. Editura Ceres. în Moldova. N. POPESCU. Ia[i. forma alb\ (lam..F. Editura Ceres. II.) D. Inst. C. 2. vol.C. Centrul de multiplicare Inst.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. vol. GR. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Tez\ de doctorat. POPLÃCINEL. M. P. YOON. N. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. J. capitata. În Moldova. 2. în Moldova. G. MUNTEANU MARINESCU. SINGUREANU. SAVI}CHI. vol. vol. în Moldova. Agr. Bucure[ti. MUNTEANU. Tez\ de doctorat. I.. MIHU. Bucure[ti. N. (2000) – Legumicultura.. N.. MUNTEANU.. vol.. SAVI}CHI. N. I. P. Agron. 4.

. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Analele I. Editura Ceres.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. Editura Ceres. C. TOMA. M. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Bucure[ti. Bucure[ti. V. 3. VOINEA. ZEVEN. C.. VOINEA. V. ZANOSCHI. VOICAN. 243 . (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. V. V. D.L. ANDRONICESCU. nr. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Wageningen.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. A. Editura Ceres. JUCOVSKY. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Editura Ceres. M. D. (1984) – R\sadni]e [i solarii.. Bucure[ti. vol. P. VI. Editura Ceres. Bucure[ti. G.. GH.C. M. L|C|TU{. PERCIALI. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. VÂLCEANU. VOICAN.F. GIREAD|.. M.

3 Tel.2001 2001. Aleea M. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu. Sadoveanu nr.05. 3 PRINTED IN ROMANIA .Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful