Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

...........................1..............................................................2...........2... Soiuri. 47 8.1.1....... Particularit\]i botanice [i biologice........... Cultura cepei verzi (stufat).........5... 42 7...4.......................................... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........... Soiuri ........1...............6..... Tehnologia de cultivare.......................1......6.. 80 8. 84 8.....................................4... STAN.. 37 7......................................6....4...3..............6................................. Ceapa comun\ ......... Originea [i aria de r\spândire.......... Cultura prin r\sad. 87 8.............................. 91 8..............Cultura ridichilor de lun\ .......2......................6..... 60 8.................6...... N.... 54 8......1......................1..5...... Particularit\]i botanice [i biologice............................. 80 8........... Rela]iile cu factorii de mediu ...............2.........................................................................................................3....................... 84 8.... 89 8...........N..... Originea [i aria de r\spândire.6. 83 8.....................3.................3...................... Soiuri..6......3............ Originea [i aria de r\spândire......... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................................................1.....2.....................3.....1............1................. Prazul ...........1. Cultura cepei prin r\sad .......2...........3. Tehnologia de cultivare...................................2........... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ................1.... 54 8.3.. 48 8.... 90 8. Importan]a culturii.. 87 8...............2. Importan]a culturii........................6. 88 8.. Importan]a culturii.4........................................3...3.. Soiuri..........3..5.............................1........................................................ 52 8..............5...........5..6.......1...6..................................................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.......................... 47 8........... Tehnologia de cultivare.........1....5....6............................. Soiuri................6.5............................2..6.............. MUNTEANU 7........................3.....................................................................................2... Rela]iile cu factorii de mediu .......2........ 73 8.................1.......................... Importan]a culturii...2................. 46 8..................... 81 8...................................... 33 7...... 33 7.......... 39 7.......... 54 8.. 48 8....... Originea [i aria de r\spândire... Usturoiul comun ......6........... Rela]iile cu factorii de mediu .........2........... 76 8.... Cultura cepei prin arpagic .......................................4........ Tehnologia de cultivare........................... 40 7............5............. Particularit\]i botanice [i biologice... Rela]iile cu factorii de mediu ..... 93 4 .1.................... 32 7...................5..3..5.....2..6.. 33 7....................................6.. 39 7..................... 82 8......................6...........3............................................................................... Tehnologia de cultivare.............................1..................... 39 7........................4................. Particularit\]i botanice [i biologice...... 88 8.............. Sfecla ro[ie ...........6............................................ Cultura prin sem\nat direct............................. 90 8..........................................6... 41 7..............

........1..3..................1............5.....................6.......1.....................................6....2.....1.. 135 10............ 145 10..........3..................................... Particularit\]i botanice [i biologice....... 122 10..... Rela]iile cu factorii de mediu ......3...................1. Rela]iile cu factorii de mediu ................... Alte plante legumicole din grupa cepei.....................2.....................................4.......... 145 10.................1....2............2.. 146 10.................................6................... Ceapa de Egipt ..................4............1.................1....... 132 10....6................LEGUMICULTUR| II 8.............1....4...............4............1................................... 116 10...... 122 10.............3.....................................1......1.1.1................................ Originea [i aria de r\spândire........ 146 5 .....4.......... Ceapa e[alota............1.................... 145 10.........4.................1..... 96 8........ 138 10..1. 115 10............ 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .....1............4................ Cultura timpurie în teren neprotejat .............. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ... 115 10....................... Tehnologia de cultivare................. 105 9......... 102 9........... 105 9..................3... Cultura târzie (de toamn\) .... Particularit\]i botanice [i biologice....................................................1.............................1............. Cultura prin sem\nat direct în câmp ........ Soiuri............................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice................1.......6...... 96 8........................... Ceapa de iarn\ sau de tuns ....... Particularit\]i botanice [i biologice.2..........6.4............... Soiuri.....2. Ceapa m\rg\ritar....... 95 8...5...................... 98 9.. Usturoiul de Egipt ......5.......................2.......................................... 110 9............................................................... 120 10..4................................1. Originea [i aria de r\spândire...... 117 10..................................6.................1..............2................ Importan]a culturii............ Batatul ...........2.......1.................... Rela]iile cu factorii de mediu ........2............2.......................... Tehnologia de cultivare...... 98 9................................................... 94 8........................6..................6............. Varza ro[ie ....... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice....5.......... 146 10....... 115 10........2.... Originea [i aria de r\spândire.2.................... Cultura în teren neprotejat.................................................................. Cartoful timpuriu.......................................4......1.......... 98 9......... 95 8..........4............. Soiuri............. Cultura de var\......................................... 105 9............ 100 9..6. Importan]a culturii..2........................ Importan]a culturii......1.................. 99 9.... 137 10.................5.................... 118 10.............1............ Tehnologia de cultivare.......... 145 10................................. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..........

....6....................................................................................6.6............................4...... 155 10.......5........ 174 10.............. Importan]a culturii......................................3.................................................. 159 10........................................7................ N................................1..5.. Importan]a culturii..2....................... 174 10....................................................6...........1.............. 172 10........ Varza de Bruxelles ................................... 176 10....................6............8........................................ Cultura târzie.. 151 10........2......... 178 10..... 153 10..............2. 156 10..4................ 148 10........................................ Varza crea]\............. Rela]iile cu factorii de mediu ................2.................. Importan]a culturii........... Particularit\]i botanice [i biologice..................7...................3.. Tehnologia de cultivare............................... Soiuri.......6... 178 10.......6...............................6.5............4.. 149 10...4... Rela]iile cu factorii de mediu ....2.6.............1........... 158 10...2. Soiuri...........6........... Originea [i aria de r\spândire..................... 148 10..........7....4.................................5... MUNTEANU 10..... Importanta culturii........4.................................................... Gulia ..........4.................................................3....... Rela]iile cu factorii de mediu ............7..... Cultura timpurie în teren neprotejat .3..4................... Varza pentru frunze.. Cultura timpurie .................. 176 10.......................... 163 10........ 151 10....................... 148 10......... Tehnologia de cultivare...................1........ 169 10........................... 174 10.................. Broccoli............. Particularit\]i botanice [i biologice.... 167 10.............6..........................4................................. Cultura în ser\ .........................6............. Soiuri.. Soiuri........... Originea [i aria de r\spândire......3................. Originea [i aria de r\spândire............6............... 157 10............4.... 155 10......5...... Importan]a culturii............7... Particularit\]i botanice [i biologice....................1.................................3......................6..6.......5.............................. Tehnologia de cultivare....... Originea [i aria de r\spândire.......6................................1................ 177 10.........1..................3................... 148 10.......2................5................6........... 163 10..6........6.. 159 10...8..............................................N..... 157 10............ 153 10.... 158 10... 178 6 . Originea [i aria de r\spândire..........................8......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... Rela]iile cu factorii de mediu .. Originea [i aria de r\spândire.........7..........................................3............. 149 10............ STAN.............. Particularit\]i botanice [i biologice...1..7.5.... Tehnologia de cultivare..... 163 10............................ 174 10................6................................................. Cultura târzie........................7......... 157 10........4.... 151 10............................................... Particularit\]i botanice [i biologice.............. Importan]a culturii................3................. 150 10....2..........4.................................. Rela]iile cu factorii de mediu .................... Conopida ............4. 161 10....... 152 10.. Tehnologia de cultivare.................. 153 10.......................5...............7..3.......5.................. 151 10..............6.........................5.................. 176 10..........3...............................3.............. 175 10........................ Soiuri..........................6......5......

8....................................... 190 10......6...........LEGUMICULTUR| II 10........6........ 180 10......................................... Originea [i aria de r\spândire..... 202 11.............. Castravetele ...... 221 11...1.... 190 10..............8.1. Originea [i aria de r\spândire..2...6........ Tehnologia de cultivare...........6.6....... 179 10.................3.............1........ 188 10.. Cultura târzie (de toamn\) .................................................................4.................8....... 194 11...2.............................9.......................................................................... 195 11... 225 11.............................. Particularit\]i botanice [i biologice.. Soiuri..............8..... 194 11. 186 10...... 225 11................................1...................................4............................................................ 222 11..............2..............5............................... 223 11.................................1........................6.................6......................................................1.1. Tehnologia de cultivare....5...2.......................6.1.6...........8........................1....................................................1......... 194 11..... Cultura în sere ...6............9..2...... Particularit\]i botanice [i biologice......2.9..... 188 10...4............. 200 11.................2........4.............................1...............2.....2.. 219 11...........................1..........4.... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Rela]iile cu factorii de mediu ...........1................3............................ 227 11...............................2.. 221 11.2................................ 189 10. 191 10.........6................ 221 11............................................... 180 10... Originea [i aria de r\spândire............. Importan]a culturii......................... 208 11..........3...........2............ Tehnologia de cultivare............................................. 198 11..3................6........................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......1.... 188 10......................................2.......... Tehnologia de cultivare.. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .. 200 11.....6... 183 10............................ 184 10.........6...... Cultura în r\sadni]e.........2......8.. Importan]a culturii......2.....4......3.. Particularit\]i botanice [i biologice....................... Importan]a culturii...... Pepenele galben ...........3..................... Cultura timpurie .... Cultura în sere .......8..... 226 11..............1........................................ 180 10....4.6..9.......1...... Soiuri ......9..8..2................... Particularit\]i botanice [i biologice............6.........................1.................... Rela]iile cu factorii de mediu .............. 221 11................. Cultura în r\sadni]e......... Cultura în teren neprotejat............... Cultura târzie. Cultura în teren protejat cu materiale plastice..... Soiuri..... 228 7 .............................. 220 11.6...................................................1............. Soiuri..........9.....9..............2........................... Rela]iile cu factorii de mediu .................................5.... 180 10....... Varza chinezeasc\ ...... 191 10................9............5.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................. Cultura timpurie ...... Cultura în sere ........3.....9........ Cultura în câmp........... 196 11......6....2.............

..............5...........1..............3......... 233 11........................................2............................................................... 238 11.............................. Tehnologia de cultivare.................................................... 236 11......................................5.. Particularit\]i botanice [i biologice................. 228 11...2......... 238 11........ 237 11.......4.... Originea [i aria de r\spândire..................................4.... 233 11.. Particularit\]i botanice [i biologice.... 234 11...3......6.4......... 229 11................. N.......................................4.............. Soiuri .................4.......................................4..........5.4............5.......... Soiuri..................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ... 234 11....4.. MUNTEANU 11..................... Tehnologia de cultivare..... 236 11....3...................................4......3...N....................................................................................2........... 233 11............1................ 240 8 .......3................ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............. Rela]iile cu factorii de mediu .......1.......3... 239 11.............................. 228 11..................3........6....................1............ Cultura în câmp..... Pepenele verde ........... STAN..... Importan]a culturii.................5....5..........5............5.... Importan]a culturii ..6...................................3.....4..... 237 11.............4.........................................3............ 229 11... Dovlecelul comun... 237 11....... Originea [i aria de r\spândire................................................ 230 11.............................................. Tehnologia de cultivare.6....................................... Dovlecelul patison...5........................... Originea [i aria de r\spândire. Importan]a culturii..5........ Rela]iile cu factorii de mediu ..6............................ 230 11...3 Particularit\]i botanice [i biologice....... 234 11......4.. 237 11....2............... Rela]iile cu factorii de mediu .............. Soiuri.................. 230 11..

La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). 1993). pătrunjelul pentru rădăcini. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. faţă de umiditatea solului şi de lumină. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. în special glucide. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. păstârnacul. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. lemnos şi liberian. cu excepţia ţelinei. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. a substanţelor de rezervă. pretenţioase. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. În general. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. deoarece. afânat. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. 9 . Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. În România. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. mai ales în primele faze de creştere. precum şi în Moldova. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp..LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. solul trebuie să fie uşor. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. şi colab. Transilvania. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. care sunt anuale (Butnariu H. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. 1993).

X d. ciorbe. cv. Ca – 0.1. acid ascorbic 3.89%.79%. B2 şi substanţele minerale: Na-1.39 %.. 10 . 7.2. sativus (Alef. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. K. 7. albă şi galbenă.4. proteine 1. în special Daucus carota L.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Anglia. iar în anul al doilea tulpini florifere. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. H. La noi în ţară.. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. MUNTEANU 7. în acest mod. bienală.1. Pe lângă cele menţionate. carotenoide 8. predominând formele de culoare violacee.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. syriacus. 1985). 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. carota s-au format subspeciile syriacus. N. MORCOVUL Daucus carota L. prin Spania. în Iran (Banga.44%. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. ghiveciuri etc. sub formă deshidratată. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Japonia ş. de conserve şi sucuri.N. sativus (Hoffm) Arc. 7. Morcovul a fost luat în cultură în sec.9 mg /100 g substanţă proaspătă. zaharuri 6.). subsp. STAN. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus..3%. pe soluri uşoare sau mijlocii. Mg – 0. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Franţa.3. celuloză 1. Mari cultivatoare sunt: SUA. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. În prezent. citat de Zanoschi. Prin încrucişarea ssp. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. morcovul se cultivă în toate judeţele. mediterraneus şi japonicus).1. flori şi fructe (fig. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.. 1984).172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.1. P-0.1. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. supe. acestea mai conţin vitaminele B1. japonicus. cilicicus.a. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. în stare crudă (salată).14%. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. al XVIII-lea. Italia şi Grecia. 1985). Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.35%.1). China.52 %. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.

rădăcină soi valoros. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. este o pseudoachenă. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. 7.cele bazale şi sesile .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu polenizare alogamă. hermafrodite. costate şi cu ţepi.frunză. fistuloasă şi înaltă de 1. b . cilindrică. 1985). Fructul. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. albe. striată.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. rar Fig. d . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).5 m. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. c . Tulpina floriferă. de plantă sălbatică. de culoare roşieportocalie. 11 . de lungime mijlocie.2 . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. entomofilă. de calitate superioară. impropriu numit sămânţă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. aspru păroasă. La circa 35– 40 zile de la răsărire. mărimea şi culoarea.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.2. peţiolate .cele superioare. iar unele rădăcini până la 2 m. penat-fidate. 1973) sterile).Morcovul: a . cu flori mici. care se formează în al doilea an. 7. zigomorfe. schimbându-şi treptat forma. cu cilindrul central redus Fig.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. Atât tulpina principală. pentamere. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. uneori cu nuanţe rozacee. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.2 – 1..1 . este ramificată.

STAN. tasate. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). 7. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. MUNTEANU 7. 12 . Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Dacă primăvara este rece. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales în primele faze de creştere. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.5. timpurii (80110 zile). dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.N. Faţă de umiditate. morcovul are cerinţe ridicate. Nanco F1 etc.5. cu pH-ul 6. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. N. bine afânate. Primo F1. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.5–7. Presto F1. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Pe solurile grele. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. iar cea optimă de 20-250C. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor. durează 36–70 zile. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Hytop F1. în funcţie de soi. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. semitimpurii (110–130 zile). Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă.4.1. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Insuficienţa luminii. sărace sau cu exces de azot. permeabile. se poate produce o vernalizare prematură. profunde. bogate în humus (4-5%). Faţă de lumină.1) . Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. mai ales pe solurile uşoare.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 Fusilade S 12. conopidă. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată..5 l 6l 6l 1. La pregătirea terenului.5 kg 1. Primăvara.5 l 1. producţia fiind destinată consumului de toamnă. 7. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.6. fără încorporare. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. MUNTEANU 7. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. borceag). pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 l 1.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. bulboasele şi varza.5 kg 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. industrializării sau păstrării peste iarnă. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l 1.2. post – postemergent 14 . Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Locul în asolament. Toamna. culturi furajere pentru masă verde (secară. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. STAN. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. spanac.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. cucurbitaceele. Tabelul 7. leguminoasele.1.5 l 6l 6l 1. iar culturile timpurii de morcov. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. imediat ce se poate intra pe teren. fasole etc. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.7).2). cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. ceapă verde. recoltate în iunie – iulie. N. Lucrările de pregătire a terenului.N. castraveţi. pré – preemergent.

Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Adâncimea de semănat este de circa 2. în rânduri echidistante.Scheme de semănat la morcov: a . se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Fig. Dacă solul este prea uscat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Dacă solul este prea afânat. c . pentru culturile succesive de morcov. folosind 4–5 kg seminţe la ha. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.3 .pe teren nemodelat.). care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. în benzi de câte patru rânduri 15 . în benzi. În cazul terenului modelat.5 cm. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). la care s-au îndepărtat ţepii. 7. în funcţie de starea arăturii. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. b .pe teren modelat.LEGUMICULTURĂ II Vara. 7.3. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Epoca de semănat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. se tăvălugeşte înainte de semănat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.

Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Când rădăcinile ating 2–2. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. morcovul se recoltează în luna octombrie. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. în legături.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. în doză de 1. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. N. 16 . folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. de erbicidare. la nevoie se udă prin aspersiune. După răsărirea culturii. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Lucrările de întreţinere. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. cu 600 l apă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. şi mecanic prin prăşit şi plivit. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.2–1. ceea ce permite reducerea costurilor. STAN. când rădăcinile au cel puţin 1–1. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. se fasonează şi se sortează pe calităţi. Recoltarea. se face prin smulgere sau dislocare. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze.3). Pe suprafeţe mici se seamănă manual. începând cu luna iunie. CSSL-9 sau A-761. Pentru păstrarea peste iarnă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în cazul culturilor timpurii.5 kg/ha.N. eşalonat. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. MASTER – PLATT). se erbicidează cu Afalon 1. iar dacă este necesar. pir) se adaugă Fusilade. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă).5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. La hibrizii F1. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.5 l/ha. după căderea primelor brume. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

P. 7. radicosum (Alef. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.).N.25).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.3.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. mg /g.7 . la 56 mg/100 g s.2. g Zaharuri.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.5 1. sylvestre). Hill cv. N. iar cel în Fe.4 .7 20 – 35 0. A fost cultivat de greci şi romani. Compoziţia chimică a rădăcinilor..02 – 0.2.2 0. 7. Ca..p.1 2.10.) A.s.016 – 0. g Acid ascorbic. g Proteină (N x 6.p. Primul 18 .6 – 36.4 0.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. STAN.1 1. g Cenuşă. Tabelul 7. 1984). lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. organ de sinteză (tabelul 7. radicosum (Alef. (Bodea şi colab. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. În cantităţi mai mici conţin K.p.W. crispum (pătrunjelul pentru frunze).4.9 58 .5 – 3.) Substanţă uscată.4. % substanţă uscată Frunze 12.7 – 3. MUNTEANU 7.4.2.6 . La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).2.2. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.7 . Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.290 0.30 Rădăcini 11.1.2 1.1. Ulei eteric.3.5 – 25. ca materie primă în industria conservelor.

suculente. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.4. fiind o plantă bienală.floarea. lucioase. Pătrunjelul. pentamere. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). 1973). Al doilea formează rădăcini subţiri. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Fructul este o pseudodiachenă. terminate cu umbele compuse. în al doilea an. adânci. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. 7.frunza. grupate în umbele compuse. d . tulpinile florifere. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.2. florile şi seminţele (figura 7. de culoare albverzuie. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. înaltă de 80– 150 cm. mici. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. cu ramuri aproape erecte. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. uneori fistuloasă. formează. ramificate. c . 7.5) 19 . glabre. cu frunze trifidate. Florile sunt actinomorfe.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. scade producţia. hermafrodite. dar rădăcinile sunt mai aromate. Polenizarea este entomorfilă. este cilindrică sau uşor muchiată. putând ierna în câmp. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. cu miros caracteristic.5. lung pedunculate. creţe.2. netede sau gofrate. 7. Faţă de sol. care la maturitate se desface în două semifructe. reavene. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. numite mericarpe. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. ramificată. de culoare verde-închis. Faţă de umiditate are cerinţe moderate.fructul mediul exterior.4) Tulpina floriferă.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.

STAN. N.N. MUNTEANU 20 .

în legături. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.3. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).8 – 10 % s.8 – 15.1.p. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.1) şi peptide (11. Recoltarea se face diferenţiat. convar. 7. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. în funcţie de regimul de precipitaţii. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. În culturi succesive. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. spanac. hortensis Ehrh. culturi furajere pentru masă verde). reprezentată.5 kg/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. astfel. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Astfel. de glucide (4.3).3. sortarea şi ambalarea manuală. curăţarea de pământ şi frunze.2). se aplică 4–5 udări. seminţele să se umecteze.10 – 15. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. astfel. salată. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .5 % s. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Până la introducerea în cultură a cartofului. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Rădăcinile au gust dulce. în special. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.2. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.2). P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Pentru culturile de toamnă.11).. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.6. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.u. ridichi de lună. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. locul în asolament.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. dar nu să germineze). recoltarea se face după primele brume (15. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Udarea culturii se face diferenţiat. alături de morcov. pentru consum în timpul verii.LEGUMICULTURĂ II 7. fertilizarea suplimentară. în funcţie de scopul urmărit. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.

2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\.N. MUNTEANU (24. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. dar excesul îi dăunează mult. penatsectate.9 mg vitamina C. 7. Se cultivă în Europa. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.3. unde creşte spontan. Se păstrează foarte bine peste iarnă. se găsesc: 469 mg K. cu rizoderma de culoare albă. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.). iar cele mature până la minus 8–100 C. 0. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. America şi Australia. Seminţele germinează la minus 2–30C. 0. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). săruri minerale (la 100 g s. Păstârnacul preferă umiditatea. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. pe terenuri umede şi umbroase. înalte de 100–150 cm. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.8 – 28. STAN. Asia. oval – turtite. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. Fig.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). aripate.7 mg vitamina PP.3. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. suculentă. 0. puternic striate. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 23 mg Mg.p. 51 mg Ca.4.5). uşor gălbuie. Fructele sunt pseudodiachene. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 139 mg S. plantele tinere rezistă până la – 50C. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.3. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.p.10 mg vitamina B1. florifere. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 3 mg Na.2. de culoare cafenie. cu pulpa albă sau gălbuie. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. la 100 g s. slab ramificate. dulce şi cu miros caracteristic. N. 7. 7. care le imprimă aroma caracteristică.3. uşor pubescente.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 7. 73 mg P. pubescente. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 22 .

În cultură.).se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).2 mg Ca. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. cu rădăcinile conic–alungite.5 mg B. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). citric. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.9 mg Na. rapaceum (Mill..se menţine. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 2.9 mg K.3.1.u.u. se găsesc 59. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.) Graud. 29. cu rădăcini conice.6 – 1. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.3 % s. acizi organici (malic. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.).se seamănă în teren modelat.LEGUMICULTURĂ II 7. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. o umiditate constantă. iar gustul şi.6.p. dar cu unele particularităţi: . Acestea mai conţin zaharuri 1. 23 ..31 mg Zn. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.7 – 1. convar. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.p. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.p. 0.6) . Recoltarea se face toamna târziu. vitaminele B1.p. 7.5 mg Fe.. B2.7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. în special. oxalic. 5.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.p.6). B6. într-o măsură mai mică. sporadic.8 mg SiO3. 0. La 1 g s.4.5. 1975). frunzele verzi. proteine 0.4. 17. lipide 0. prin udarea culturilor.15 mg Mn etc. etc).3.2 % s. 7. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. 3. a salatelor şi pentru murături. 1. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. în benzi de câte trei rânduri. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. .): 0.6 mg P.8 % s. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. nu este indicat să se semene din toamnă.

MUNTEANU 24 . N. STAN.N.

6 . b . convar. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.Scheme ale culturii de păstârnac: a .4. graveolens L. pe lângă ţelina pentru rădăcini. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.p.2.LEGUMICULTURĂ II Fig. unde creşte spontan. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. secalinum Alef. fiind considerată plantă medicinală. Este cultivată din antichitate.3. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. 7. 1973). La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.pe teren modelat..) şi cea cultivată 25 . 7.4. 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.

înfloreşte şi fructifică (fig. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C.) care. în primul an. 7.7 . 7. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. de culoare albă. datorită conţinutului lor mare în apă. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Polenizarea este entomofilă. de culoare brunie. Pers. pivotantă. lucioase şi de culoare verde – închis. sunt simplu penat sectate. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. graveolens L. este striată şi ramificată.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. nu poate ierna în câmp. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. ce se desface uşor în două mericarpe. iar cele mature la minus 7–90 C. 7. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. amară şi necomestibilă. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Rozeta de frunze este înaltă. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.4. b – frunz\. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. formează o rădăcină subţire. pentamere. c – plant\ semincer\ hermafrodite. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). STAN. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.7). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. dulce) (Mill. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere.4. ramificată. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. convar. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). N. a – r\d\cin\ îngro[at\. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. sunt glabre. chiar din primul an. 26 .N.

4. atât pentru cultura în ogor propriu. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. conopida etc. fiind indicată pentru culturi asociate. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.6 – 1 g sămânţă la m2. iar pulpa devine grosieră. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Lucrările de pregătire a terenului se fac.5. iar în solarii. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C.4. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. cât şi în cazul culturilor succesive.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ardeii. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. 7. pentru cultura târzie. germinează greu.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. ca şi în cazul culturii morcovului. la cultura de ţelină. Înainte de semănat. profunde. toamna. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Locul în asolament.6. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. castraveţii. cerealele. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Este o plantă de zi lungă. bogate în humus.5–7. folosind 0. deoarece rădăcinile se ramifică mult. varza. cu pH-ul 6. care se încorporează imediat în sol. În cadrul culturilor succesive. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. la 20 martie – 10 aprilie. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. sunt prezentate în tabelul 7. tomatele. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.0. suficient de umede. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. 7. 27 . Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Spre deosebire de morcov. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. salată sau ridichi de lună. Producerea răsadurilor. ţelina poate fi cultivată după spanac. Se cultivă numai în condiţii de irigare. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. 3 g/1 kg sămânţă.

N. STAN.N. MUNTEANU 28 .

1 %. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. 7.8). În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Fig.8 . Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. răsadul se sortează. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.pe teren modelat în straturi late. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. iar rădăcinile se morcilesc. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. b . 7.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . se fasonează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). 29 . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . de exemplu Revital 0. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.

reprezentată. la 3–4 săptămâni. La culturile timpurii.) şi proteine (0. N. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.5–1 kg/ha. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). care variază între 1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. în cantitate foarte mică (0. Fe etc.64 şi 8.N.3). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). mai ales. în funcţie de scopul urmărit. acestea se curăţă de pământ. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.5. fertilizarea suplimentară se repetă. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). B1. săruri minerale de K. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Mg. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. Recoltarea se face diferenţiat. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). (glucoză. P. Pentru culturile târzii. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. valorificarea făcându-se cu frunze.p.1. PP şi 30 . recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.p. B2. fertilizarea fazială.).). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. prin glucide. La cultura târzie. RIDICHILE Raphanus sativus L. Na. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. S. 7. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. plantele se smulg.9% s. B6.1 % s. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. STAN. fructoză şi zaharoză). Ca.p.p.convar. combaterea buruienilor.) Alte componente sunt reprezentate de lipide..5.6-1. în legături. convar.

iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. unde a rezultat din specia R. acoperite cu perişori rigizi. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Frunzele din rozetă sunt mari. 1965). caracteristic aromei ridichilor. Egipt. maritimus L. Asia şi America. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. prin hidroliză enzimatică. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. cu polenizare. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. violete sau roze. violacee. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. bactericidă şi vermifugă. Grecia. ovală sau alungită. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. În cazul ridichilor de lună. de formă alungită. tetramere. 31 . etc. albă.3. autoincompatibile. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. în cadrul culturilor succesive. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez.5. Fructul este o silicvă indehiscentă. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. unde s-a selectat din specia R. cu un rostru ascuţit.2.. La multe soiuri de ridichi. 7. putând fi sferică. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole.9). ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. (Zeven şi Jukovschi. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. cenuşie sau neagră. alogam-entomofilă. de 80–100 cm înălţime. raphanistrum L. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. lung peţiolate.5. ovale. şi centrul mediteranean. cu marginea dinţată. sub rizodermă. Japonia. se găseşte un ţesut care conţine antocian. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Italia. lirat penat-sectate.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Homutescu . în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. albe. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). iar cele superioare lanceolate şi sesile. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. devin spongioase. înglobate într-un ţesut spongios. 1975). cu frunzele bazale scurt peţiolate. care. 7. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. 7. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. uşor pubescente. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Tulpinile florale sunt ramificate.

Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.rădăcină îngroşată. STAN. Gherghi şi colab. 1956. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 1973) 7.4. Temperaturile mai ridicate. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.Ridichea: a . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. 7.. MUNTEANU Fig.5. N. însoţite de secetă. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. creşterea încetează. La o temperatură mai mică de 6–80 C.plantă în faza floriferă.N.9 .structura rădăcinii. 32 . c . b . d .inflorescenţă cu silicve (după Flora României.

după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. fără a mai forma rădăcina tuberizată.5. var. la interval de 10–15 zile. se lignifică. În Asia.). când zilele sunt mai scurte. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. cât şi în teren protejat. pentru cultura de toamnă. devin spongioase şi cu gust iute. castraveţi etc. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Consum specific: 5-6 kg N.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. care urmează sau precede cultura ridichilor. Din această cauză. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).5. care se folosesc în stare crudă ca salată. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). aconthiformis Mark. castraveţii de vară etc. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. având o perioadă scurtă de vegetaţie. reavăn.8). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. pentru cultura timpurie. cu greutatea de cca.. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 33 . Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. eşalonat în mai multe etape.). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.conice.6. în special în Japonia şi China. ce pot atinge 1 m lungime. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. de vară (60 – 80 zile). 5 kg K2O. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). 2 kg P2O5. cu rădăcinile tuberizate cilindro . ardei. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. 1 kg bucata. 1995). ridichea este destul de pretenţioasă. şi în perioada 20 august–10 septembrie. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. atât în câmp.5. prin semănat direct.1. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).6.5. De regulă. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.5 %). Faţă de umiditate. în luna martie.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. cât şi pentru cele înfiinţate vara. de aceea. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 7. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. profund. Tehnologia de cultivare 7. 7. vinete. înaintea culturilor de tomate. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. 1994). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. mazărea şi fasolea de grădină. sau vara. vara. bogat în substanţă organică (3. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.2 kg Ca şi 0. 2. ridichea de lună formează tulpini florale.

N. N. MUNTEANU 34 . STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Fig.05% sau Fastac 10 EC 0. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. 7. se vor face 1-2 udări.N. după formula 62. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).02 %. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.5 cm x 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. b . 36 . O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.5 + 12.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind 300–350 m3 apă/ha. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.10 . Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. aplicat premergent). N. 7. la 2–2. STAN. dacă este nevoie.pe teren modelat.10).5 cm adâncime. (fig. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). La culturile de toamnă.

7.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere.5 cm. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.11. la 2-3 zile de la semănat sau. Ridichea de lună se cultivă în sere. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. se vor menţine temperaturi scăzute. răsadniţe şi solarii. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. spanac.03 – 15. Producţia este de 8–10 t/ha. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Atunci când se realizează cultura asociată. ceapă verde. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Lucrările de întreţinere. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.06–15. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. timp de 5–7 zile după răsărire. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3).07) la ridichea de iarnă. atât în culturi pure.2. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. 37 . Se seamănă la adâncimea de 2–2. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. folosind 5–6 g sămânţă la m2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. 7. cât şi asociate cu alte culturii. în perioada 20.6. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. iar pe suprafeţe mari. în 2–3 reprize. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. În vederea evitării alungirii plantelor.5. Se seamănă des. prevăzute cu role de tasarea pe rând.). 1995).

11 . N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. STAN. 7. MUNTEANU Fig.

ssp.2 – 1. f. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. în legături. substanţe proteice (1.a. Dintre vitamine. ciorbe. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). sin. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.6%). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Mării Negre şi Mării Caspice. avitaminoze ş. 7. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). 7.6%).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). cu excepţia răritului.2. cultura se înfiinţează prin semănat. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. se folosesc la salate./100 g). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. săruri minerale. în Italia şi Franţa. De asemenea. cea mai importantă este vitamina A (20 U. dar folosită ca plantă medicinală. salate coapte sau fierte. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). 39 . deşi nu este o bună premergătoare etc. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. recolta apare destul de devreme. Ca plantă legumicolă. din care se remarcă.. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. rubra Familia Chenopodiaceae 7. canditiva Alef. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. var. piureuri etc. când sunt tinere. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. 1998).H. esculenta L.6. (Dumitrescu şi colab. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. soteuri.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. în mod semnificativ. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. apoi vitaminele B1.I. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr).1.6. denumită şi sfecla de masă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. ciorbă şi supe de legume etc. 1998).. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Frunzele.

7. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. uneori şi frunzele tinere. este pivotantă cărnoasă. c . 7. sfecla roşie. iar în cel de-al doilea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .Sfecla roşie de salată: a . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. în general. b . STAN. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. tulpina floriferă cu flori.6. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Pe plan mondial. După îngroşare.12 . 7. N.rădăcină. MUNTEANU În }ările Române.tulpină floriferă. Fig. cum ar fi zonele premontane sau montane. rădăcinile pot căpăta.3. e . d . fructe şi seminţe (fig. în primele faze de vegetaţie.12). În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.secţiune transversală prin rădăcină. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.floare Rădăcina.frunză. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.N.

LEGUMICULTURĂ II conică). 7. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. anemofilă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Totuşi. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. lanceolate. cu marginea întreagă. uneori şi entomofilă. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.. formând un glomerul. organizate pe tipul cinci.4. 1992). Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.6. Polenizarea este alogamă. cu limbul ovat. de culoare roşie. concrescute. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). în mod succesiv. au culoarea roşie. 1998). lung peţiolate. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. ţesutul Fig. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.13. cordat. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. este roşie-închisă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. sesile. Frunzele tinere. din zona centrală a rozetei.). Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. a mai multor zone de ţesut cambial. 7. peţiolul este de culoare roşie. Florile sunt hermafrodite. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). sunt mari. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. uşor neregulată. considerate impropriu fructe sau seminţe.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. De asemenea. Culoarea rădăcinii. constituind aşa-numitele glomerule. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici.. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. în anul I.13 . Frunzele. grupate pe un ax mic. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. atât la exterior. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. 41 . pentru realizarea unor recolte performante. cât şi în interior. Nervurile sunt evidente. cu suprafaţa ondulată. mult mai intensă. 7. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. la planta complet dezvoltată.. de culoare roşie– verzuie. prin apariţia. rădăcina prezintă zone concentrice. În secţiune transversală. Florile sunt mici. 1973). care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. În anul al II-lea. atunci aceasta va fi globuloasă. mai multe glomerule formează un panicul lung.

a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Lipsa de umiditate. În condiţii optime. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). dar plantele nu suportă umbrirea. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate.6. profund. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). STAN. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. prin răsad. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. mai ales în grădinile familiale. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. timp de 2–3 săptămâni. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. şi unele populaţii locale. lipsite de suculenţă. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. întâlnite.5. În primele faze de creştere. determină formarea unor rădăcini mici. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. formând tulpini florifere în primul an. În faza de frunze cotiledonale. plantele se pot vernaliza. N. 7. tardive). plantele solicită condiţii de zi lungă. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc.N. iar cea optimă de 18-200C. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. plantele răsar după 10-12 zile.6. în perioadele de secetă. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. de perioada de vegetaţie (timpurii. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C.9. 7. mai rar. 42 . Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie.6. După formarea primelor frunze adevărate. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. În România se cultivă un număr redus de soiuri. în funcţie de forma. bune pentru consum. de asemenea. în gospodăriile familiale. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. mărimea şi culoarea rădăcinilor. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

N. primăvara. imediat după aplicare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. STAN.7. Fig. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.N. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. prin semănat direct. ca fertilizator starter. în funcţie de soi şi momentul recoltării. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Modelarea terenului se execută. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. după cum s-a anticipat. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Modelarea este obligatorie.14). dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. cât de curând posibil. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Pregătirea terenului începe toamna.14 . MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. la culturile succesive. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. după recoltarea acestora). Schema de semănat se aplică în mai multe variante. după grăparea cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Înfiinţarea culturii se realizează. 7. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 .

). Recoltarea sfeclei se face eşalonat. După zvântarea terenului.. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. În prima rundă de lucrări prezentate. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. se asigură. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. toamna târziu. semănătoarea Saxonia. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. cultura având o densitate mai mare. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Întreţinerea culturii. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. în timpul toamnei. se efectuează o praşilă manuală pe rând. recoltarea se efectuează manual. Recoltarea sfeclei pentru consum. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. recoltarea se execută în mai multe reprize. cazmalelor. mai ales pentru culturile timpurii. Lucrările de îngrijire sunt. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). purici etc.. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În cazul culturilor timpurii. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. obligatoriu. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. prin smulgere. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). Cel mai târziu. cronologic. în acest mod. 1992). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. pentru situaţia prezentată.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. dispuse echidistant la 37–40 cm. În timpul verii. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. în continuare. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. 1998). de regulă. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se realizează aproximativ ca la morcov. se efectuează printr-o singură trecere. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. răritul plantelor la 1020 cm. în condiţii de secetă). recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. 45 . când. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. dacă îngheţul a surprins cultura. un tăvălugit al terenului. altfel.

Tabelul 8. vulgare) [i prazul (A. porrum L.N.). bulbi[ori aerieni. în general. (dup\ Bala[a. ssp. usturoiul comun (A. iar sin. împreun\ cu cele men]ionate anterior. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. sativum L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. bulbul. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Alte specii din aceast\ grup\. dup\ tomate [i varz\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. sunt prezentate în tabelul 8.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. iar la altele numai frunzele verzi. Allium sativum ssp. în inflorescen]e apar Alium sativum var. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. 1973). Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. N.1. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. STAN.). 46 . 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. tulpina fals\ [i frunzele verzi. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. aplicarea unor ud\ri u[oare. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). plantele formeaz\ tulpini florale. MUNTEANU 8. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. implicit. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. astfel. Plantele nu formeaz\ bulbi. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i.N. în mod evident. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. prin aspersie fin\. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. N. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. mai ales în primele faze de vegeta]ie. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. se cere. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. solul. În aceast\ faz\. `n mod special. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . cel pu]in câteva s\pt\mâni. mai ales peste 20-22 mm. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În acest caz. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. de care depinde succesul culturii. în defavoarea bulbului. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. dup\ cum s-a specificat. De aceea. Temperatura. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii.1. STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. astfel. induc]ia floral\. O umiditate ridicat\ în sol. dac\ se întârzie cu sem\natul. înfiin]ate prin sem\nat direct. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Astfel.4. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Apa este considerat\ ca un factor major. determinate. se produce vernalizarea [i. iar dac\ se formeaz\ crust\. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. lipsa apei întârzie cultura. în perioada de iarn\.

ceapa se cultiv\. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Botrytis [. adesea. pe soluri aluvionare.1 kg P2O5. care este egal repartizat\ pe profilul solului. chiar dup\ recoltare. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. care atac\ în mod special bulbul. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific.6 kg K2O [i 1. în unele lunci. fertile [i bine structurate (aerisite). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Sclerotium. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). În Olanda.a. dar [i de sistemul radicular. în zona polderelor. refacerea rapid\ a sistemului radicular. amplasat în stratul superficial al solului. aluviunile con]in mult\ argil\.). Consumul specific (kg/t produs). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. la cultura premerg\toare. Aceste cerin]e se bazeaz\. 1998). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Aerul. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. poate reprezenta un element de succes al culturii. se recomand\ solurile mijlocii. dar bine structurate. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).LEGUMICULTUR| II bulbilor. de exemplu. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. deoarece. De aceea. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad.4 kg N. de regul\ în treimea lor inferioar\. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. 4. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în primul rând datorit\ texturii.. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. se pot instala agen]ii patogeni. 1. eventual. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. pu]in dezvoltat. 53 . În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. nisipoase. nematozi). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. În acest caz. în timpul depozit\rii (Erwinia. în principal. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. De[i.

La noi în ]ar\. prin r\saduri (ceapa de ap\. prin arpagic.F. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. la I.. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.N. prin arpagic sau sem\nat direct. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. pentru deshidratare. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.6. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.6. sistem de irigare prin aspersie. Vidra. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Alegerea terenului. Culoarea poate fi galben\. cultura poate fi complet mecanizat\. În condi]ii tehnice moderne.1. N. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.C. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. de c\tre Popandron. MUNTEANU 8. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.5. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.L. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 54 . Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Kaba). În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. în special. care se seam\n\ bob cu bob. STAN. 8. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). 1998) 8.1.1. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. pentru stufat (ceapa verde). Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. form\ [i m\rime. ro[ie sau alb\. 1994). Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

de toamn\ sau de prim\var\: toamna. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia.D. pentru epoca de toamn\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. care nu au fost administrate în toamn\. Dual 2-3 l/ha). deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. la 25–30 cm. pentru epoca de prim\var\. verde]urile. STAN. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. ~n ambele situa]ii. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. În acest caz. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. urmând a fi încorporate. De asemenea. respectiv toamna [i prim\vara. Speciile leguminoase nu se recomand\. de toamn\ sau de prim\var\. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. 1973). în prim\var\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini.N. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. În acest sens. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. solanaceele [i legumele din grupa verzei. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. toamna. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G.2). acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. în vederea sem\natului. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. N. care este obligatorie.-3. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. N. STAN. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. MUNTEANU 66 .N.

pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). în medie. 6-8 l/ha. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. De asemenea. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. de exemplu. Astfel. executate perpendicular una pe cealalt\. Prim\vara devreme. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). cu încorporare.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Satecid 65 WP. 6-8 l/ha sau Pivot. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. în toamn\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. exclusiv. Imediat 67 . astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. a. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. prin realizarea sa. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. la adâncimea de 1012 cm. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. chiar la noi în ]ar\. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. mai ales.

se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. pentru suprafe]e mari. cu norme de circa 100 m3/ha. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. echidistante la 12. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. de la care se elimin\ r\ritul. necorespunz\tor calitativ. Culturii de arpagic i se aplic\. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. multe plante vor pieri. MUNTEANU dup\ erbicidare.. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cu rândurile încheiate. în medie. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Lucr\rile de îngrijire. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii.5-15 cm. r\s\ririi [i ob]inerea. Dup\ începerea r\s\ririi. în mod practic. iar la densit\]i prea mari. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Pe teren nemodelat. se face încorporarea produselor administrate. 68 . 1998). în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Distan]a între semin]e pe rând va fi. STAN. de regul\. În acest sens. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. arpagicul va avea dimensiuni prea mici.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. În aceste condi]ii. ori plantele nu vor fi uniforme. prin cea de-a doua gr\pare. 1998). a unei culturi uniforme. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. în general. sub 7-8 mm. de 2-3 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei.. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. pân\ la 5-10 aprilie. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0.N. înfiin]at\ prim\vara. mai ales pentru producerea cepei uscate. N. în final. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Altfel. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. În acest fel. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. prin competi]ie reciproc\. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama.

adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. ca [i la ceapa ceaclama. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. 69 .2 [i 8. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. la sfâr[itul lunii iulie . controlul acestor d\un\tori. Dac\ se scap\ momentul de zbor. plantele vor fi infestate [i . prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. în mod deosebit. practic. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. printr-un plivit manual. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. În aceast\ situa]ie. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. de exemplu cu Afalon. Cu toate acestea. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Lucrarea se realizeaz\.3.5% în care s-a ad\ugat aracet. 2-3 ud\ri. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. nu se mai poate realiza. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. mu[tele depun ou\. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. inhibitori sau chiar desican]i. de obicei. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. În acest scop. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. de regul\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. mai ales pentru distrugerea crustei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. se opre[te irigarea. în final. De aceea. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. combaterea buruienilor. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Fiziologic.începutul lunii august.

Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. N. STAN. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). dislocarea se poate face [i mecanizat. A[adar. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i.N. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). În felul acesta. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 70 . Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a.4) Tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. La suprafe]e mai mari. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Dup\ acest stadiu de maturare. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ aceast\ opera]ie. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.

în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dar s\ se asigure. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. între 1 [i 15 aprilie. în mod mecanizat 71 . Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. în func]ie de zon\.LEGUMICULTUR| II b. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Epoca de înfiin]are. obligatoriu. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Brewster. Uneori. echidistante la 15-20 cm. semimecanizat sau mecanizat. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Plantarea se efectueaz\ manual. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). u[or argilos. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. 1994). folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. în func]ie de condi]iile meteorologice. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. dup\ unii speciali[ti. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). În aceast\ situa]ie. unde este prev\zut\ mecanizarea. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. înfiin]at\ prim\vara. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. a lucr\rilor de îngrijire. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. 1973.3). Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. chiar par]ial\. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. densitatea recomandat\. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). O epoc\ ra]ional\ ar fi. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu.

îndeosebi pe solurile u[oare. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Densit\]ile sunt. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. STAN. de asemenea. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. inclusiv cele de sem\nat. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. pe de alt\ parte). Din aceast\ cauz\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). au un caracter general. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. De asemenea. cel pu]in o singur\ dat\. precum [i distrugerea crustei. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. aceast\ opera]iune se face cu sapa. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. mai ales în condi]ii de secet\. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct.N. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at.5 cm. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. 72 . mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Pe teren nemodelat. în momentul de mare necesitate a plantelor. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. N.0-3. 1992). asem\n\toare. Dup\ r\s\rire. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. la aceea[i distan]\ între ele. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze.. de 28 cm. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pe de o parte. Uneori. Manual. dar adaptate corespunz\tor. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Lucr\rile de îngrijire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate.

1992). folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. pentru anumite zone sau microzone legumicole. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. În afar\ de acestea.1. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama.6. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. care este primul element de succes. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. 8. Indiferent de acestea. 73 . ori de câte ori este nevoie. aspectuo[i. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. În multe ]\ri. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. de exemplu. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. în func]ie de zona de cultur\. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. brânzeturi. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). cultura este totu[i rentabil\. De asemenea.a. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. De obicei. tocan\ pentru iarn\. Bulbul are un gust iute dulceag. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Mai mult. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. fiind unanim apreciat\ de consumatori. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. pân\ la 30-35 t/ha. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. în condi]ii normale meteorologice. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. teren perfect nivelat.3.

Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. De asemenea. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i.0 kg/ha. un sistem radicular bine dezvoltat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. mobilizat. De asemenea. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.. în func]ie de densitatea culturii. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. 1998) [i. tradi]ie.a. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. aerisirea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm.5-2. insectofungicide [i. condi]iile tehnice. turb\. b. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.0 kg/ha [i 3. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. îngr\[\minte minerale [. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. substan]e bioactive). epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. nisip. de aceea. plivirea. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. 1992. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.N. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. a. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. 74 . În figura 8. Dup\ cum se va vedea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.5-4.. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). N. în mod special. gradul de intensivizare a culturii. Dumitrescu [i colab. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. eventual. de asemenea. STAN. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp.

Uneori.densitatea = 500-600 mii plante/ha. Dumitrescu [i colab. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 1992. odat\ cu modelarea terenului. în final.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. Fig. de circa 200-250 grame. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. 75 . care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. În acela[i timp. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. b . pe rândurile marcate pe strat. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.6 . prin aspersie. 8.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . cu plantatorul..densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. cu circa 300 m3 ap\/ha.

are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. inclusiv 76 . Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna.).4. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. destinat\ consumului în stare proasp\t\. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. atât ca anterioar\. [i o afânare permanent\ a solului. în dou\ reprize. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. solarii sau sere. [i sub form\ de funii.6. Pra[ilele asigur\. par]ial. la 10-15 zile dup\ plantare. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie.1. în luna septembrie. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). STAN. sufleuri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. peste 21 mm). care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. numai prin brazd\. N. pe brazde. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. face parte din culturile succesive în câmp. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. cultura se practic\ în spa]ii protejate. datorit\ irig\rii. cât [i ulterioar\. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. în mod tradi]ional. din punct de vedere agrotehnic.N. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. de obicei.a. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. a. pentru diferite salate. De asemenea. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. irigarea. omlete [. Irigarea se face din abunden]\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Cultura pentru stufat. supe. din punct de vedere calendaristic. uneori. se aplic\ între 5-7 ud\ri. exclusiv. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. se pot condi]iona. 8. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura în câmp se aseam\n\. Momentul recolt\rii. Produc]ia este de 25-30 t/ha.

[i de 2-3 cm prim\vara. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. 77 . pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pân\ la venirea iernii. cu patru rânduri echidistante pe strat. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. astfel ca. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. se asigur\. în caz de secet\ prelungit\. ca s\ nu se taseze). pentru a nu r\ci prea mult solul. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. `n zonele mai reci pe timpul iernii. la 15-20 cm între acestea. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. În unele situa]ii. În ordine. care asigur\ startul culturii în prim\var\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. dac\ nu se mai dispune de stufat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. uniform ca nivel [i grad de tasare. prin aplicarea unei ud\ri. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. iar arpagicul este bine calibrat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. plantatul se poate efectua [i mecanizat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. pe care nu b\lte[te apa. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Dac\ solul este bine preg\tit. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. în special toamna. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. astfel. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. sau cu azotat de amoniu. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Dac\ terenul este nemodelat.

În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Prin alegere. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). STAN. musc\. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. În acest caz. De asemenea. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. pe de o parte. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe alese. Când plantele sunt mai mari. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pe de alt\ parte. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. produc]ia este în jur de 20 t/ha. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. b. în func]ie de epoca de înfiin]are. De exemplu. în vederea livr\rii. culturile prea dese se vor r\ri. a plantelor cu simptome de atac. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. 78 . cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). recoltarea se face în totalitate.N. dac\ este nevoie. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. N. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Cultura este relativ simpl\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. de[i se execut\ pra[ilele necesare. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\.

amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. înainte de venirea înghe]urilor. consumul de energie ar fi foarte mare. Consumul de material de plantat este de 2. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.0-2. La solarul tunel. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. prin r\rire. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare.5-2. Temperatura din solar. în func]ie de condi]iile meteorologice. Recoltarea se face e[alonat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. deoarece. imediat ce acest lucru este posibil.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. de 40-50 cm. tomate. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. pr\[itul sau plivitul. de exemplu. chiar în ferestrele iernii. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. alegând cele mai dezvoltate plante. În mod obi[nuit. 1998). atunci acoperirea lor se poate face toamna.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. sunt posibile [i alte variante. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. c. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\.. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. În mod practic. În acest moment. dup\ plantare. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dac\ s-ar cultiva. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. Cel mai adesea. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. 79 . fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.

44% cenu[\. Se folose[te la prepararea. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 0. de asemenea. salamuri. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa terapeutic\.5 cm.6% lipide. Acest strat are grosimea de circa 1-1. ssp. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g.1. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. 8. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). STAN. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. de neînlocuit. De asemenea. Aroma sa. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. este deosebit de apetisant\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\.2. mrani]\ [i nisip. Gustul s\u picant. se folose[te în industria conservelor. 2000). Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . 0. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. condimentar\ [i aromatic\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. N. mai ales în reglarea presiuni sanguine. vulgare Familia Liliaceae 8. Materialul de plantare îl constituie. cel mai târziu. fripturi. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. supe. mai ales în medicina modern\ naturist\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. în primul rând arpagicul stufat. recunoscut\ [i inconfundabil\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.7% celuloz\.2. cârna]i. 6-7% protide. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.N. 1. în 2-3 reprize. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). În func]ie de temperatura din ser\. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.

D\r\[ti-Ilfov. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. R`mnicu S\rat-Buz\u. K) [i microelemente (Mn. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. care confer\ aroma specific\. 1992). ~n ce prive[te vitaminele. În SUA se ob]in 12 t/ha. probabil din specia A. Na. 22 t/ha în Liban. 13.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. vitaminele C [i E. dar cerin]ele mari ale pie]ei. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. În rest. în solarii. Importan]a agrofitotehnic\. în general. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 1999. difteriei. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Cu. S. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha).a. eventual.2. 8. nematozii [i musca usturoiului. cum sunt cei ai febrei tifoide. Fe [.2. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. (Butnariu [i colab.000 ha. R\chiteniT\m\[eni (Roman). La noi în ]ar\. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Importan]a economic\. 81 . Ca. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. I[alni]a-Amaradia. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. cu 240 mii tone. holerei [. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane.).. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 2000). La nivel mondial se cultiv\ circa 380. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. citat de Popescu [i Atanasiu. 1994). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. pe tot parcursul anului. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt.a. în ambele emisfere. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. longiscuspis. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. 17 t/ha în Sudan. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. iar în România. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%).

c\rnoas\). Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. prin suprapunere. din care. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. formând a[a-numi]ii bulbili.3. usturoiul este o plant\ anual\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. trimuchiat\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. ca [i la ceap\. MUNTEANU 8. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. La noi în ]ar\. ajungând s\ prezinte muchii. cu vârful ascu]it. Tulpina. în anul viitor. alternativ (la dreapta sau stânga). întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. N. de r\d\cinile adventive. dup\ care devine circular\. gâtul plantei sau tulpina fals\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. reunite în umbele false. [i poate varia de la 4 la 60. În alte zone de cultur\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. în anul urm\tor. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Discul. R\d\cina. de culoare alb\ sau violacee. Frunzele sunt liniare. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. într-un singur plan. iar limbul. alc\tuind. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. acestea sunt grupate în cime unipare. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. 82 . lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. mai sub]iri ca cele de la ceap\. 1985). STAN. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. denumi]i popular [i „c\]ei”. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. sub form\ de jgheab. de m\rimea unui bob de porumb. iar dup\ formarea bulbului. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. În sol. ci bulbili aerieni. 1985). cilindrice. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. cel mult egal cu num\rul de frunze. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. netede [i lucioase. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. cu înmul]ire vegetativ\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. este dirijat. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Din ace[ti bulbili. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. aceasta nu con]ine flori. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. iar s\mân]a este alungit\.2. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a.N. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\.

~n general. 1973. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. rezistente la temperaturi sc\zute. temperatura optim\ este de 18-200C. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Apa. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. de asemenea. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Asia Mic\). având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Grupa continental\ (Caucaz. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. bulbii sunt mijlocii-mari. cu un nivel mai redus al apei. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Ecologic. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Astfel. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Brewster. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. temperaturi sc\zute [i p\strare. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. De D\r\[ti. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. în general. În timpul vegeta]iei. nu formeaz\ l\stari floriferi. De I[alni]a).2. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. 1994). Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. formeaz\ un bulb mic. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. reprezint\ forma de toamn\. S\rat).4. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Dup\ aceea. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Dup\ Butnariu [i colab. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. De Rm. Chaux [i Foury.LEGUMICULTUR| II 8. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. 1994. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. este rezistent\ la secet\. 83 .

culoarea frunzelor acoperitoare [.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. pe cât posibil. 8. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.2.0 kg. precocitate. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.5 kg (dup\ Butnariu. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.2. Preg\tirea terenului începe din toamn\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.6. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. 84 . În acest caz. unele insecticide (tabelul 8. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. se mai execut\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Lucrarea cu freza este prea scump\. Totu[i. 1994). dar mai energic\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. care îngreuneaz\ recoltarea. N. pulverizeaz\ solul. P2O5=3-4. suplimentar. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.2. care. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. culoarea tunicilor.D. preventiv. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. K2O=5.0 kg.a. 8. MgO=0. consumul specific este: N=11 kg. K2O=8-10 kg.5 kg [i S= 5 kg.5 kg. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat.N.. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. P2O5=1. ba mai mult. dar bine structurat. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\..5. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.3). STAN. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.-3. Dac\ solul nu este corespunz\tor. 1998). favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). adesea. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Plantarea mecanizat\. STAN. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. afecta]i de atacul nematozilor. Pentru realizarea acestei densit\]i. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. 1994). bulbii o petrec în câmp. la distan]e egale între ele de 25-28 cm.N. se poate face toamna sau prim\vara. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Înfiin]area culturii. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. care se las\ în brazd\ nelucrat\. pentru c\ sunt prea mici [i. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. dar nici din centrul bulbului. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. N. de[i posibil\. în cea mai mare m\sur\. care este obligatoriu. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. 1994). ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Lucr\rile de îngrijire sunt. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. dup\ recoltare.

Produc]ia este de 5-6 t/ha. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. 4. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. adesea. În principiu.8-1. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.3-0. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.LEGUMICULTUR| II bulbililor. 8.7% hidrocarbona]i (din care 2. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). 6. 2-3% proteine. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .4% dizaharide [i 1. vitamine [i fitoncide.3% monozaharide. înlocuie[te ceapa.5% cenu[\ (s\ruri minerale). în teren deschis sau în solar. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. PRAZUL Allium porrum L. 0.5% celuloz\ brut\).3.1. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. provoac\ arsuri gastrice. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. e[alonat. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).4% gr\simi. care este mai scump\ [i. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. cultura în câmp se practic\ mai rar. dac\ nu au survenit precipita]ii. Calendaristic. În foarte multe din preparatele culinare. 0. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Familia Liliaceae 8. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. pân\ la 10-12 t/ha. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. în condi]iile de la noi din ]ar\. dar poten]ialul soiurilor atinge. Prazul este o plant\ legumicol\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).3. De regul\. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. în cazul apari]iei unor ploi.

Tulpina. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. În orice caz. prin rusticitatea sa. Asia de Sud-Est. bienal\. Plantele de praz produc. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. N. Peninsula Balcanic\. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. p\trunzând în sol pân\ la 1. MUNTEANU sau a usturoiului. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori.N. fructe [i semin]e. astfel. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. dou\ tipuri de r\d\cini. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. 2000). de câteva mii de ani î. Prazul. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. mult mai puternic dezvoltate.25 m (Maier.3. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. În prezent. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. R\d\cina. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari.3. În primul an din ciclul ontogenetic. este cunoscut în cultur\ din antichitate. are o tehnologie u[or de realizat. cum ar fi Europa occidental\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. C [i PP). prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . de aceea. care se g\sesc în compozi]ia sa. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). prazul este cunoscut în întreaga lume. cât [i în timpul p\str\rii. pentru a asigura o bun\ comercializare. îns\. cu un redus grad de perisabilitate. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le.2. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. 1994). atât la transport [i la comercializare. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.3. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. H. 8. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Importan]a agrotehnic\. R\d\cinile adventive. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse.. cum ar fi Oltenia [i Banat. Africa de Nord. Cultivat de egipteni [i greci. 8. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. STAN. cu înmul]ire sexuat\. 1992). 1969).

sub form\ de jgheab. pe partea sa superioar\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. glauc\. într-un singur plan vertical.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. plin\ în interior. denumit\ tulpin\ fals\. tecile se suprapun unele peste altele. Frunzele. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. florifer\. 8. ca [i la usturoi (fig. Pe por]iunea limbului. ca la toate speciile alliacee. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. cu rezisten]\ mai slab\. groas\ de 1-1. cilindric\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. format din cele [ase tepale. cu o rusticitate evident\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. neted\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. înalt\ de 80-120 cm.2 cm la baz\ [i 0. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. Frunzele.7 . 1985). sunt formate numai din teac\ [i limb.7). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Butnariu [i colab.3. sunt albeg\lbui. este de culoare alb\. Pe restul por]iunii lor. La baza lor. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. 8. 8.4. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Perigonul. îngro[at\ [i suculent\. în mod alternativ. fiind liniar. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. mu[te). Aceasta este erect\. În anul urm\tor. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. în condi]ii de mediu diferite. roz sau violacee.4-0. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Pe acest disc.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. au ap\rut mai multe forme ecologice. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. dac\ sunt din exterior.

Fa]\ de ap\.3. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. ]ar\ cu tradi]ie veche. dar nu ca regim.N. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Apa. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. A[adar. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.5. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. În condi]iile de secet\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). în func]ie de zona de evolu]ie. STAN. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\.2-0. 1994). 1992. dar [i de cerin]ele consumatorilor. 8. iar dac\ este mai sc\zut\. de var\. P2O5=1 kg. 1994). când plantele sunt mature pentru primul an. 90 . Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. K2O=4 kg. de Carentan. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. În acest stadiu. Brewster. de toamn\ [i de iarn\.3. 1998) 8.. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. plantele r\mân mici. Mg=0. MUNTEANU pe timpul iernii.6. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Dup\ plantare sau r\s\rire. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. N. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. de tradi]ie. În Fran]a.6 kg. 1994): N=2-3 kg. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Picior de elefant. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). de asemenea..5 kg [i S=0. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. vegetarea înceteaz\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C.

Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). la 28-30 cm adâncime. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Preg\tirea terenului începe din toamn\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. 91 . Chiar înainte de r\s\rire. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. în aceea[i zi. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. pân\ la sem\nat. la adâncimea de 1. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab.5-2 cm. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.3. s\ fie profund [i fertil. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. în func]ie de zon\. 1998). Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. dac\ este necesar..6.1. terenul se t\v\luge[te. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama.LEGUMICULTUR| II 8. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În principiu. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. ca plant\ indicatoare. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\.8. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Sem\natul se execut\ mecanizat. dup\ modelare.

MUNTEANU Fig. d .8 . c.pe teren nemodelat.N. 8. prin r\sad 92 . STAN.pe teren modelat. N. b .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin sem\nat direct sau prin r\sad.

se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha.2 [i 8. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Dup\ dislocare.3). Recoltarea începe toamna târziu. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. cultura se poate realiza în ogor propriu. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Pentru p\strare peste iarn\. În [an]uri. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. dup\ o cultur\ anticipat\. absolut necesar\.6. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. 8. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.3. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Pentru consum imediat. de regul\. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. O lucrare special\. În atare circumstan]e. este mu[uroirea plantelor. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. altfel. sau semimecanizat. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Dac\ sunt goluri. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. sporind calitatea recoltei. care se completeaz\ cu una mecanic\. plantele se smulg. Recoltarea se face manual. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului).LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. 93 . care se repet\ dup\ r\rire. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. prin aspersie.2. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Cu prilejul acestei pra[ile. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\.

care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). dar poate ajunge la valori mai mari. Prim\vara. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. executate cu grapa cu col]i reglabili. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. ceapa e[alot\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. cu pân\ la 50-60%. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Plantarea se face manual. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. În condi]iile de la noi din ]ar\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\.N. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. ca [i la cultura prin sem\nat direct. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. 8. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. dup\ ce au ap\rut buruienile. subspecii. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. STAN. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. usturoiului comun [i prazului. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. 94 . ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. în afara celor prezentate. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. în cazul culturii prin r\sad. de regul\. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial.4. dar la noi în ]ar\. ceapa de iarn\ sau de tuns. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. N. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune.

8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. aspr\. 95 . cu o tunic\ de protec]ie groas\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. dar [i din zona central\ a Asiei. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. de obicei. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.1. ca [i cea colinar\. f. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. central\ [i de nord a Moldovei. pe bulbii din inflorescen]\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Este o specie peren\.9 . de un disc comun (fig. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. dar care. mai multe [i mai mici. 8. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.4. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. fructe [i semin]e.10). fiecare în parte. nu formeaz\ flori. Fig.4. iar tulpinile florifere.LEGUMICULTUR| II 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. nu formeaz\ semin]e. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. 8. bulbiferum [i Allium cepa L f. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt.2. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.9). prin discul propriu. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.Ceapa de Egipt (rocambole). dar de dimensiuni mai mici. La forma proliferum. dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

4. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. N. 8.3. iar produc]ia este de 10-20 t/ha.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. De regul\. 8. în anul urm\tor. La noi în ]ar\. Plantarea se face toamna sau. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.11). fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.10 . prim\vara. de asemenea. 8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. STAN. asem\n\toare cu prazul. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Fig.4. care se folosesc în industria conservelor. cel mai Fig. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Este o specie peren\. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.. Formeaz\ un bulb pu]in evident. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Când se înmul]e[te prin semin]e. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.11 .4. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. 8.

Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. dar foarte mari. Uneori.12). dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. 1973). Este bine cunoscut în întreaga lume. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute.4. 97 .12 . Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 8. ~n primul. 8. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. var.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. cu mai mul]i bulbili. îndeosebi formele mediteraneene. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar.5. 8. De Bucovina. ophioscorodon Dom. iar `n anul urm\tor. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.

9. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. inclusiv în sistemul culturilor protejate. celuloz\ 0. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. din punct de vedere botanic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. care se consum\ fier]i. De asemenea. de[i. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.08 mg/100g. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.5 mg/100 g. precum [i unele vitamine: A=0. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. m\rime. C=20-25 mg/100 g [. sunt diferite.2 mg/100g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. astfel c\ este folosit\ aproape integral.8-1.N. `n terenul destinat culturilor legumicole. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.1. glucide simple 0. cop]i sau pr\ji]i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.4%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. STAN. culoare [i chiar gust. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. cenu[\ 1%.1. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Familia Solanaceae 9. comparativ cu alte legume.2%. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. N. protein\ brut\ 2%. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. B1 [i B2=0. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Importan]a agrofitotehnic\. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.a.1.

de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Bineîn]eles c\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. în mod surprinz\tor. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Importan]a economic\. În prezent. Cerin]a mare a pie]ei [i. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. De regul\. S. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în unele ]\ri din vestul Europei. Totu[i. 1974). Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. S. pre]urile avantajoase de valorificare. cum ar fi S. în acest caz. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum.a. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Mai mult. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. 9. curat de buruieni. mai întâi în Transilvania. de[i las\ terenul.2. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. demissum (rezistent\ la frig). Factorii de risc. cel târziu pân\ la 1 iulie.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Columbiei. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet.1. cultura [i recolta sunt mult întârziate. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. S. ca urmare. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în cazul culturii timpurii. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. dar numai S. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Cultura cartofilor timpurii. în cea mai mare parte. 99 . deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care.

MUNTEANU 9. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. 9. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol.1. 1958. spre profunzimea solului. tulpinile aeriene. R\d\cina. iar în plus. 9.1). N. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\.5-2.N. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.0 cm. Din ace[ti ochi se formeaz\. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. citat de Zanoschi [i Toma. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Tuberculul are o parte bazal\. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. 100 . în condi]ii corespunz\toare. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.. ai tulpinii aeriene.2). [i o parte apical\ sau vârful. Ace[tia pot avea forme diferite. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. de 1. În condi]ii de întuneric. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.3. în al doilea an. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. În primul an. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. m\rimi [i culori diferite. 1969). care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Ace[tia sunt cilindrici. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Tulpina. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. dup\ care cade. care se mai nume[te col]. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. se orienteaz\ pe vertical\. tipice fiec\rui soi (fig. În cazul în care l\starul este distrus. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. din care. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. prin care se insereaz\ pe stolon. 1985). care con]in trei muguri. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. formând a[a-numi]ii ochi. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. când este foarte tân\r. subterane. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. De asemenea. În condi]ii de lumin\. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. STAN.

denumit\ faz\ dormind\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. muchiat\. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 101 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.2 .1). 9. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 1974). mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. fistuloas\. în ciclul lor de via]\. 9. La o plant\ Fig. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. erect\.1 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.

iar corola este format\ din cinci petale unite. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. STAN.3). cu vârful ascu]it. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. prin autogamie. Gineceul este bicarpelar. alb\ sau cenu[ie. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Uneori. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. sunt dens p\ro[i. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu aspect rotat. S\mân]a este mic\. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. ovat-lanceola]i ori circulari.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. 9. 1974) Floarea. Polenizarea este direct\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.1. ro[iatic\. prinse pe baza corolei. MUNTEANU Frunza. grupate într-o cim\ terminal\. albastr\. hermafrodite.3 . Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. De asemenea. 1985). ovoidal\. cu 5-10 flori. N. cu diferite tipuri de peri[ori.9. 9. pentamere. violet-închis\ etc. Fig.4. De[i cartoful nu 102 .5-2 mm în diametru. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Caliciul este format din cinci sepale unite.N. eliptici. turtit\. cu dou\ loje. cu umiditate ridicat\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Florile sunt actinomorfe. de culoare alb\.

în Ceau[escu [i colab. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. [i rolul de regulator termic. Rezult\ de aici. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. De asemenea. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. în mod clar. iar perioada de lumin\ este maxim\. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Minus 1-2 Minus 0. Riscul temperaturilor de înghe]. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C.. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Tabelul 9.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.1). Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în Ceau[escu [i colab. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte.. în asemenea cazuri.2 (dup\ Bala[a. 103 . are valori de 17-200 C (tabelul 9. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Astfel. apa având. cât [i p\r]ile aeriene. 1984). O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. în acest caz. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Totu[i. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Tufa cre[te în condi]ii optime. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. r\d\cinile pot cre[te.

La o ton\ de cartof. în Ceau[escu [i colab.. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. s\ fie fertil. bine structurat. 14 kg K2O. ca urmare.U.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. care are loc la nivelul stolonilor. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Solul este un factor de mediu important. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. STAN.5 kg K2O. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. acest regim. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. N. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. la nevoie. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.5 kg MgO [i 2 kg S.A. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. 2 kg P2O5. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. De aceea. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. dar [i de intens\ activitate metabolic\. în special prin aspersiune. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 104 . Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol.A. Totu[i. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. 3 kg P2O5. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. este favorabil\ udarea.U.. tuberculilor [i r\d\cinilor.N. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. prin caracteristicile sale. Din aceast\ cauz\. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1-1. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. MUNTEANU Tabelul 9. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). De aceea. solul. 8. de care depinde succesul culturii. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab.

cerealele p\ioase. s\ fie bine structurat. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. legumele din grupa cepei sau a verzei.6. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.1. bineîn]eles.5. legumele verde]uri.3. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Nu se recomand\ solanaceele [i.LEGUMICULTUR| II 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. cartoful decât dup\ 3-4 ani. 9.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Tabelul 9. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.0 16.6. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.0 16.1. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.. biloane [i rigole de udare. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .5 9. cu pant\ uniform\.1. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.1. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.

Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. deshidrata]i. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. 9. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. se pot folosi atât tuberculii mici. încol]i]i.. eventual. distan]ate la 70 cm (fig. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. de exemplu. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. calibrarea. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i.N. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Fig. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. cu diferite v\t\m\ri. În situa]ii normale. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. dezinfec]ia [i încol]irea. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. N. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole.4 . MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. manual. 9. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 106 . cât [i cei prea mari. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). În unele situa]ii. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 1992). pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. În mod aproape generalizat. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 1997). STAN. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.

5%. În acest timp. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Dup\ aceast\ etap\. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. dar se pot folosi. 107 .LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. În condi]ii de umiditate sc\zut\. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. În timpul acestei perioade. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). [i alte substan]e în amestec. la nevoie. Dup\ suda]ie. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii.. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. cu prec\dere. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. eliminându-se. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. în spa]ii corespunz\toare. mai ales. luminii. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). formeaz\ l\stari de 1. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. ce se afl\ într-un vas adecvat. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.0 mm. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i.5-2. Dac\ umiditatea scade prea mult. serele. pe pardoseala magaziei. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. În timpul aerisirii. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. înainte de plantare. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. în spa]iul din jurul ochilor. pentru a[a-numita suda]ie. 1997). Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dup\ imersie. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. timp de 2-4 ore. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. solariile etc. 1973). de culoare alb\ (col]i). Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.

când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. În vederea plant\rii. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.d. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. un nou strat de amestec. simpli sau ramifica]i.4). în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.9. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. respectiv. îngro[a]i. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.m. pe teren modelat (fig. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. 9.9. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . special echipat\ (MPR-5). ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. În principiu. acesta se ud\ bine. dup\ care se adaug\. 108 . în anii normali.2). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. STAN.N. acest moment coincide. cu lungimea de pân\ la 1. cu 20-30 martie.a. Plantarea se poate efectua manual.5-3 cm. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. sau complet mecanizat. Densitatea [i. În felul acesta. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. rumegu[ [i nisip. În unele cazuri. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Plantarea tuberculilor. pe rigolele deja trasate (fig. Atât plantarea manual\. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. N. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Calendaristic. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. folosind ma[ina de plantat r\saduri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. turb\.5). Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor).

cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Imediat dup\ plantare. Lucr\rile de îngrijire.U. Mancozeb. importan]\ redus\ pentru cultur\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. 9. odat\ cu plantarea. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Mana cartofului are. postemergent. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). se asigur\ circa 1. Dup\ plantare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.3-0. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Excesul de umiditate. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. de regul\. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. De regul\. de aceea. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. de asemenea.4 kg/ha. Lipsa de umiditate. pentru ca solul s\ fie mereu afânat.A. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului.LEGUMICULTUR| II Fig. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. întârzie procesul de formare a tuberculilor.5 . când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. se efectueaz\ o erbicidare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.

STAN. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. 1992). De regul\. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Lucrarea se face manual.1 l/ha sau Karate. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în rigole deschise mecanizat sau manual. fiind încadrat\ între 5 martie . Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. în sistem cuvertur\ [.6. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.0. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.1. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. iar 110 .a. 9. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. se culeg tuberculii cei mai mari. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Calendaristic. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. În ambele cazuri. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor.2. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.9.9. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. manual. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. semimecanizat sau mecanizat.N. Fastac-0. cuibul se desface cu sapa.7).5 aprilie. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. în tunele joase.3 l/ha. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. N. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.3 l/ha. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). În cazul e[alon\rii recolt\rii.6).

mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. Fig.6 . 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . 9. în mod corespunz\tor.

unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Într-o alt\ variant\. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. STAN. 9.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N. 112 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.9.tunelul pe rigol\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. b .N.8 .8). cuprinzând sub el dou\ rânduri. Fig. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.

dar f\r\ succesul scontat. creme.9. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. Prezint\ o tulpin\ târâtoare.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.9 . Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. terenul trebuie s\ fie bilonat. 1969) 113 . Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. denumit [i cartof dulce. sub form\ pr\jit\ etc). În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. din loc în loc. 9. iar în sol un sistem radicular puternic. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. în medie. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Fig. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. erbacee. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Batatul este o specie anual\. asem\n\toare cartofului. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.2. supe. BATATUL Ipomoea batatas Poir.9). 9.10 .LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. R\d\cinile. sin. De la batat. Înainte de plasarea foliei. Convolvulus batatas L. Fig. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Acestea.

114 . rezulta]i din l\stari. fertiliz\ri faziale.10). Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. N. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive.a. ud\ri. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. STAN. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. 9.N. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. MUNTEANU înr\d\cina]i. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.

napus ssp. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Importan]a alimentar\. tulpinile îngro[ate. în tot cursul anului. [i varza asiatic\. practic.1. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. simpl\ sau asortat\. încadrat\ sistematic în specia B. 1.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.2-1. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. mugurii floriferi [. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . Brassicaceae.. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. f.. var.5% 115 .pentru B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. oleracea [i 2n=20 . diferite preparate culinare. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. pedunculii. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. De la aceste specii se consum\ frunzele. 10. ]esutul preinflorescen]ial. campestris L. campestris ssp. alba DC.B. 5-6% glucide.B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . capitata L. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . oleracea L. printre altele.a. rapifera Metzg (2n=38). Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. cu sau f\r\ carne etc.pentru B. Familia Cruciferae 10. Dup\ locul lor de origine. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.1. reprezentat\ de specia B.. varza se consum\.1. familia Cruciferae sin.

Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.24 mg/100g potasiu. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. prin r\sad. vitamine: C .46mg/100g.. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. s\ruri minerale: de calciu . practic între cele dou\ cercuri polare. 31 mg/100g fosfor. MUNTEANU proteine. împreun\ cu altele. în câmp [i în spa]ii protejate. practic. din prim\var\ pân\ în toamn\. a fost cultivat\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). putând fi complet mecanizate.a. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. STAN. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).2 mg/100g [. o suprafa]\ de circa 30. în culturi succesive.N. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. în medie. cu fosfor – 31mg/100g [. unele toponine sau nume de persoane. var. În ]ara noastr\. unde g\se[te condi]ii prielnice. duble. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. 2000).1. din varza s\lbatic\ (B. era pu]in cultivat\. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. 1998). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. complexul B . p\str\rii temporare [i valorific\rii. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. de potasiu .a.1. unele lucr\ri. 116 . înc\ din antichitate. o.000 ha/an. silvestris L). În secolul al XIX-lea. mai ales la m\n\stiri.2.2 % gr\simi.1-1. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. de sodiu . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.50 mg/100g. ca varza timpurie. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. cultura acestei legume. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. 0. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu.a. începând cu secolul al XIIlea. în ultimii 10 ani. Dup\ datele statistice FAO. asociate [. de regul\. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. În prezent. pe linie filogenetic\. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Importan]a agrofitotehnic\. 1995).. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului.20 mg/100g. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). 10. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. asigurând venituri. N. de var\ sau de toamn\. de la înfiin]are pân\ la recoltare. În ]ara noastr\.

frunzele bazale sunt pe]iolate. 10. bogat ramificat\. de form\ conic\ sau cilindric\. ce poate ajunge pân\ la 1.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. tulpina lemnificate (fig. eliptic sau aproape circular.5 m adâncime.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. puternic ramificat\. scurt pe]iolate. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. glauc\. glabr\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. Tulpina. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. conic\ etc. alterne. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. laxe. Pe tulpina florifer\. 2 . la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. 1 . 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. ierboas\. grupate în raceme lungi.aspectul general. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. cu r\d\cina [i. 3 . în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).1. par]ial. cu limbul oval.c\p\]âna. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. sulfurii sau alburii. iar cele interioare sunt albe. Frunzele exterioare sunt verzi. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. este scurt\ (15-20 cm). amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 4 . Florile sunt actinomorfe. hermafrodite.1 . La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 117 .). la exterior lemnoas\.1). ovat\. În faza de r\sad. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Primele frunze normale Fig. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. în interior c\rnoas\. groas\.3. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 10. tetramere. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. eliptic\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).

cu diametrul de 2-3 mm.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Polenizarea.sec]iune longitudinal\ prin fruct. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. [i anume 2-30C. iar ultimele cele de la vârful racemului. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Oricum. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. produc]ii mari. La temperaturi mai ridicate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.N.2). cele de la baz\ au format deja silicve. Deoarece inflorescen]a este un racem.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .000-4. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. De[i are flori hermafrodite. uneori reticulate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. brune sau cafeniu negre. dehiscent\ (fig.000 de flori. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. 1985). STAN. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Semin]ele sunt aproape sferice. rostrat\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. netede ori fin striate. N. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. 10. Totu[i. 2 .sec]iune prin semin]e .1.4. albinele.2 . cele patru carpele sunt concrescute între ele. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Temperatura. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Pe o plant\ se pot forma 3. 3 . Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 10. 10. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. procesul de germinare 118 Fig.

când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. dar cantitativ mai reduse. La temperaturi mai ridicate. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. cu cerin]e mari. Dup\ majoritatea autorilor. În cazul solului. în faza de r\sad. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). adic\ la temperatura de minus 5-60C. De aceea. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Vara. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. dac\ lumina este de intensitate slab\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. În acela[i timp. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Astfel. 1956. 1998). cre[terea înceteaz\. iar la 18-200C. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. de asemenea. iar în faze mai avansate.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. este necesar ca. În faza de cre[tere vegetativ\. În schimb. o faz\. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. pe terenuri umbrite. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Lumina. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. uneori. Astfel. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. 1982).. La varza timpurie. cât [i în atmosfer\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. 1956). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. cât [i sub aspect cantitativ. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Peste limita de 20-250C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Beker-Dillingen. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. datorit\ vernaliz\rii. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. atât din punct de vedere calitativ. respectiv. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. în 3-4 zile. în toat\ perioada ciclului vital. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. în faza de r\sad. Dup\ germinare. 1969). mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. atât în sol. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). 1989). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. c\p\]ânile r\mân mici. afânate sau.

târziu. 01 . 0. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. aplicat toamna sau. prim\vara.N. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. anterior preg\tirii terenului.de var\. 2000). hibrid F1 etc. 120 . Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. În compara]ie cu alte plante legumicole. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 04 . N. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. în ]ara noastr\. Solul. la nevoie.). Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.5. cât [i hibrizii F1.5. De asemenea. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. 03 semitârziu. la niveluri optime de 75-80%.7 kg CaO [i 0. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. Irigarea prin brazde. STAN.40 kg K2O. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. al\turi de ap\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. provenind din str\in\tate.1. forma [i m\rimea c\p\]ânii.1.3 kg MgO. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Reac]ia solului poate varia. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. recomandarea pentru sistemul de cultur\.timpuriu. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.extratimpuriu. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 10. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. în general. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). De regul\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. De asemenea.3 kg azot. de[i are unele avantaje. favorizând b\ltirea. profunde. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. Astfel. 02. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în limite medii. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. 4. 1. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.20 kg P2O5. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.

LEGUMICULTUR| II 121 .

ardeii. Locul în rota]ia culturilor. 122 . p\tl\gelele vinete etc. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. cu diferite grade de evolu]ie. cum sunt: castrave]ii.1. imediat dup\ nivelare. toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.2. În leg\tur\ cu aceasta. Toamna. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae.) [i din grupa cepei. 210 kg K2O.6. tomatele. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. STAN. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. La rândul ei. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. castrave]i. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.). este necesar ca. Mobilizarea solului.a.6. la 8-10 cm adâncime. N. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. MUNTEANU 10. s\ se realizeze produc]ii maxime. etc. sfecl\ ro[ie. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.8. Preg\tirea solului. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. p\stârnac. care au boli [i d\un\tori comuni. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. prin dou\ treceri.2. prin fertilizarea de baz\. dovleceii. plantele extrag din sol: 115 kg N.N. de tipul solurilor aluviale. 45 kg P2O5. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Fertilizarea de baz\. situate pe terasa a doua a râurilor. Tehnologia de cultivare 10.1. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. bame. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca.1. ferite de curen]i reci. p\trunjel. lobod\ de gr\din\ [. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. expuse la soare. ]elin\. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale.

Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.5 g sare potasic\ la m2. 60 g superfosfat [i 12. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. prim\vara devreme. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. În cazul verzei timpurii.8 sau 123 . se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. dup\ care se face modelarea. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. se folosesc doze orientative.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.2 în agregat cu tractorul U-650M. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). Astfel.2%). odat\ cu s\patul adânc de toamn\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. cu suprafe]e mici.

imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.tratamentul chimic. N. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene.8. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. pe rigole. . În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. în cazul gospod\riilor popula]iei. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. MUNTEANU MMS-4. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Terenul fiind modelat. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. solul. STAN. echipat cu rari]e. [i de aceast\ dat\. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. în acela[i mod ca [i Treflanul. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%.N. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).2. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. prim\vara. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . astfel modelat.5). respectiv 15 g/m2. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. înainte de sem\nat. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. acestea se vor executa dup\ plantare. la adâncimea de 5-8 cm. Preg\tirea semin]elor. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. deoarece. Erbicidarea. în cantitate de 3-4 litri/ha. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. acest erbicid fiind foarte volatil. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. modelarea se execut\ tot din toamn\. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pr\fuirea cu 124 .8.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC.

LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).3.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. folosind rama de sem\nat. . se ud\ cu 125 . repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. în vârst\ de 40-45 zile. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin împr\[tiere. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. în vederea gr\birii germina]iei. Tabelul 10. se taseaz\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.5% timp de 10-12 ore. 1986). În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.stimularea semin]elor.. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Producerea r\sadurilor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.

4-0.06 01.06-10.03 10.04 01.01-5.05 15.03-30.06 01.05 - 01.3 0.04 01.06 15.05 15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06 20. Tabelul 10.05 15.3 0.06-15.06-25. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05 25.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 05.3 0.0 0.04-05.02 15.3 0.06-25. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.07 05.4-0.07 10.06-15.4).06 - 25.3 0.05 20.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.5-0.03 01.07 01. STAN.05-25.04-10.3 0.05 25.3 0.06 05.4 1.07-15.02-05.06-10.06-30.03-30.06-10.06-15.06-15.N.0-2.05-15.06-20.04-20.5-2.05-20.02 plant\rii 5.8-1 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-15.3 0.3 0.05 20.3 0.06-10.05-05.05-05.5 0.05 01. MUNTEANU ap\ tehnologic\.06-10.07 15.07-30.07 - 20.03 25. N.02 15.0 0.05 20.05-20.5 0.03-5.07 10.02-10.05 15.04 20.03-15.04-10.6 0.03 01.3 0.05-25.3 0.06 30.07 01.05 01.05-05.06 01.05 15.4 1.01-15.06-20.05-15.4-0.07 10.05-10.3 0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.04-15.05-05.01-10.06 20.3 0.

200 g superfosfat. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Perozin B 75 WP 0.05%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. pentru combaterea afidelor. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Onevos 33 EC 0.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.1% (Costache M.25%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). . prin coborârea temperaturii la 4-60C.4%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 127 .5. 500 g sulfat de potasiu. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. . 1987). sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. Actelic 50 EC 0.3%. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Tabelul 10. Divipan 100 EC 0.dirijarea temperaturii. la semnalarea stacului. Turdacupral 50 PU 0. [i colab.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Sandofan C WP 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. de culoare verde-închis. . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).05%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . . conform datelor din tabelul 10.4%.2%. folosind 300 g azotat de amoniu.2%. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Dithane M-45 0. în cuburi nutritive.1% sau Sinoratox 35 EC 0. la 8-10 zile de la repicat. În momentul plant\rii.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.

udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. revenind 6. Fig. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Tot din acest motiv. odat\ cu executarea plant\rii. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. revin 5. distribuindu-se circa 0. 128 . MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. la 5-6 zile de la plantare. cu r\sad de aceea[i vârst\. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.67 plante la m2.3 . Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. 10. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. cele alungite. aplicând 4-5 ud\ri. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Dac\ este necesar.5-1 litru ap\ la plant\.N. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Completarea golurilor se face manual. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. soi [i calitate. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. STAN. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). umidit\]ii [i aerisirii. În timpul perioadei de vegeta]ie. 10. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. N. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Lucr\rile de îngrijire.55 plante pe m2. 200250 m3/ha.3). Pe fiecare strat în\l]at.

tratamentul termic [i chimic al semin]elor. pe o adâncime de 50-60 cm. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. [i de 1-2 ori manual. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. prin t\iere cu cu]itul.5%)** 129 . În cazul culturilor pentru consum.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Oxiclorur\ de cupru 0. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie.7). Tabelul 10. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. soi [i epoca de înfiin]are. pe rând. în func]ie de zon\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. e[alonat în 3-4 reprize.15%.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. bine învelite. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. eliminarea plantelor atacate). începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.6 [i 10. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. ca adeziv. dar peste 350-500 grame. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. sub primele 3-4 frunze exterioare. cu fermitate evident\. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Calendaristic. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în faza de formare a c\p\]ânii. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. Dac\ este nevoie. igien\ cultural\. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.

tratarea culturilor (Benlate 0. Nemispor 0.2%. Curzate plus T 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.2%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.1%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. igien\ cultural\. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igiena cultural\. Fundazol 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.2%.4-0. igien\ cultural\.5%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Dithane M-45 0. Topsin M 0. Ronilan 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv.2%.5%) Rota]ia culturilor.15-0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Mycodifol 0. Manzate 0.5%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. sin P.4%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. tratamente.N.15%.15%) Rota]ia culturilor.. combaterea insectelor vectoare. în special la culturile semincere (Daconil 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. Benagro 0. Brave 500 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.1%. tratarea culturilor (Perozin 0. Merpan 0.25%) Igien\ cultural\.2%. evitarea terenurilor ude [i acide. igien\ cultural\.1%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ de toamn\. Nemispor. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.1%.2%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. 0.10.3%. distrugerea resturilor vegetale.1% sau Sumilex 0. Rovral 0. Benlate 0.2% sau Perozin 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.2%.3% sau Dithane M-45 0.1% sau Fundazol 0. N. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Benagro 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.1%. ar\tura adânc\ din toamn\. Captadin 0.6 . folosirea de soiuri rezistente. STAN. folosirea de soiuri rezistente. ar\tura adânc\ de toamn\.15%.25%. igien\ cultural\.05-0. Tiuram 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. ca adeziv 130 . dezinfec]ia termic\ a semin]elor. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.25%. Miltox 0.1%) Rota]ia culturilor.

1%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.05%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Actel[lic 25 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15% etc. Carbetox 37 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Sinoratox 35 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.2% etc. Thuringin 0.15%. Dipterex 80 PS 0.15%. Fernos 50 WP 0. Carbaril 50 WP 0.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.05% etc. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.). tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Sinoratox 35 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.05%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Clorofos 75 PS 0.04%.4%. Ambuch 25 EC 0.15%.05%.1%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.05%** Idem Igien\ sanitar\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. r\saduri s\n\toase [i viguroase.4%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra). tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.4%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sinoratox 35 EC 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.2%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Sumithion 50 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Dipterex 80 PS 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Zolone 35 EC 0.05%).15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Clorofos 75 PS 0. Sumithion 50 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.04%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.4%.4%. Decis 25 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).2%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Decis 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. combatere biologic\ 131 . Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Basudin 60 EC 0.15%. plantarea în câmp cât mai devreme. igien\ cultural\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%) Igien\ cultural\.1%. Diazinon 60 EC 0.2%. Triclorofon 80 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%.2% etc.2%. Metathion 50 EC 0.

. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.15%.15%.04%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. p\stârnac. deosebit de periculo[i. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. p\trunjel. Sumithion 50 EC 0. Ca urmare. Cultura de var\ Alegerea terenului. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Folithion 50 EC 0. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.05%. ridichi. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. tratamente (Sumithion 50 EC 0. 20 kg P2O5. Sinoratox 35 EC 0.1% etc. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.N. 75 kg K2O. Zolone 30 WP 0. profund [i bogat în humus. 1985). Metation 50 EC 0. Ripcord 40 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare. Preg\tirea solului. fasolea de gr\din\ [i bobul. Locul în rota]ia culturilor. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.2%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.2. ca adeziv 10. imediat dup\ nivelarea de exploatare. igien\ cultural\. Hostathion 40 EC 0. Decis 25 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. STAN. Zolone 35 EC 0.15% . bine nivelat.01% etc. toamna. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.4%.05%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. plantele extrag din sol: 84 kg N. în cele mai bune condi]ii. ar\tur\ adânc\ de toamn\. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). De aceea se alege un teren plan. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.6. Carbetox 37 EC 0. la nivelul în\l]imii plantelor.2%.7 . permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.4%. cât [i în atmosfer\.1%. ]elin\ etc. Decis 25 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0. Fertilizarea de baz\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. MUNTEANU Tabelul 10.1%. N.) [i cele din grupa cepei.1. care pierd repede apa. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.

la 5x5 cm. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. irigându-se de mai multe ori. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. înainte de plantare cu 10-14 zile. în solarii neînc\lzite. rigolele s\ fie adâncite.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. sau cu DR-5.3. Dup\ sem\nat. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Varza de var\. Astfel. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. echipat cu corpuri de rari]e. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. se folosesc doze orientative. în 2-3 reprize (15-20 martie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. urmând ca. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului.2. Producerea r\sadurilor. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se ud\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Erbicidarea.2). Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Modelarea solului. utilizând rama de sem\nat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Sem\natul se efectueaz\ e[alonat.2. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10.

134 . în 2-3 etape. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. La r\sadurile nerepicate. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.5 plante la m2.5-1 litru ap\ la plant\. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Fig.N. distribuindu-se circa 0. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. STAN. N. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. 10. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. 4 g/m2. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.4).4 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. iar în gospod\riile popula]iei manual. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. înl\turarea vârfului pivotului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. dup\ care se mocirlesc.4). revenind o desime de circa 5. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în func]ie de umiditatea solului. cu specificarea c\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.

care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. în condi]ii optime de tehnologie. pân\ la cre[terea temperaturii. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. borceag.1. [i manual. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.. în cazul cultivarelor hibride. orz de toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. peste 1 kg/bucat\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu.3. a[a cum s-a ar\tat. manual. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. astfel ca. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. 135 . destul de periculo[i. la nevoie. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. secar\ mas\ verde etc. spanac. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Datorit\ d\un\torilor. în general. de 1-2 ori între plante pe rând. Recoltarea se execut\. seara. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. se efectueaz\ ca la varza timpurie. 10.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. dar. ceap\ [i usturoi pentru stufat. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. În acest scop. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. a unor epoci intermediare. de 3-4 ori între rânduri. În schimb. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. apa s\ se infiltreze în adâncime. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.6. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. de regul\. care sunt mult mai uniforme. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. adic\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare.

se afâneaz\. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. la varza timpurie. Dup\ sem\nat se ud\. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai.000 plante la ha (fig. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Producerea r\sadurilor. fertil. Se seam\n\ rar. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.N. 1969. N. gr\pându-se concomitent. MUNTEANU Vara. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 50 kg P2O5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. se dezinfecteaz\. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. 1973). Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Bala[a. f\r\ gre[uri [i coame. Pentru gospod\riile popula]iei. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. în vârst\ de 40 zile. permeabil. 136 . realizându-se o densitate de aproximativ 45. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm.50. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. dac\ este nevoie. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. STAN. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. deoarece r\sadul nu se repic\. 10. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.5). La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.000 . În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 4 g/m2. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. se m\run]e[te [i se niveleaz\.

Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).1. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. în general. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). concomitent. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.6. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .4. 137 .LEGUMICULTUR| II Fig.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. 10. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. revenind o densitate de 4 plante/m2. recoltarea se poate realiza mecanizat. 10. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.5 .nu se mai face modelarea. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. .

MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\.N. Dat fiind specificul intensiv. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. l\sându-se între plante 10 cm. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. o bun\ premerg\toare (Maier. castrave]ii. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. l\sându-le pe cele mai viguroase. Producerea r\sadurilor.Se face r\ritul plantelor. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. N. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. folosindu-se 0. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. iau apa din adâncime. 10. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. în func]ie de zona de cultur\.5.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. în general. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. . Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . R\sadul se produce. Culturile premerg\toare. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. cu unele deosebiri. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. produc]iile fiind acelea[i. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.8-1 kg s\mân]\ la hectar. salata. STAN. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. ardeii. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. dup\ s\pat. printr-o greblare u[oar\.1.6. SUP-21 sau Saxonia-270. . o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Astfel. în agregat cu tractorul L-445. în luna ianuarie). Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. având un sistem radicular mai profund. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. 1969). de preferin]\. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. ata[at la sem\n\toare.

139 . Vâlceanu [i colab.8) modificat\ ([asiu de 2. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. Dirijarea factorilor de mediu. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). iar I. repicat la cuburi nutritive. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.3). imediat ce terenul permite.F.8). fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.6 m). se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. 16-180C pân\ la repicare. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Prim\vara. Di]u [i colab.L. înc\ din toamn\. conform schemei de înfiin]are a culturii.P. gr\parea terenului.F. se execut\ dezinfec]ia solului. Buz\u (1984) . 14-180C dup\ repicare pe timp senin. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. 6-80C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. cu 10-12 zile înainte de plantare. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Preg\tirea terenului.C. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.4 sau FPP-1.L. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. 60 zile. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. (1980). echipat cu rari]e.-S. Dup\ 35-45 zile. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.C.65-70 zile. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.L. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. În acest scop. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. în ghivece sau cuburi nutritive. I.4). În cazul tunelelor joase de polietilen\.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. 10-120C dup\ repicare noaptea.C. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Instalarea ad\postului.

De regul\.000 plante în solariile tunel (fig.C. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. În condi]iile din sudul ]\rii.C. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. atât în solariile bloc. (cu l\]imea de 5. 10.S. Tot pentru tunele joase. folosirea intensiv\ a terenului. 10.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.N. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.L. N. implicit. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). elaborat\ de I. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. F. la plantare. 25 a III-a.7). asigurând circa 53. Maier(1969) recomand\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.000 plante la hectar. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. a. 10. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Buz\u. L. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. densit\]i de înfiin]are a culturii.C. Ceau[escu [i colab. M\nescu (1972) recomand\.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. pe brazde u[or ridicate. realizând o densitate de 85. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.-S.000 [i respectiv 60.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. irigarea prin brazd\ a culturii [. 1984).L.6) În ad\posturile joase. Cobâla[ [i colab. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. pentru solariile tip I. de condi]iile meteorologice.000-110.P.C. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.F. Tehnologia cadru. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. 1978.a.L. 1984).P.L.P. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. (1969. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 plante la hectar.40 m). de tipul de ad\post. folosind schema 57+46+94+57 cm. Maier [i colab. realizând densit\]i de 57. dar în zona de nord-est. 1981. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Buz\u (1981). 140 . MUNTEANU Înfiin]area culturii. C.L. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.L. 10. Vidra [i S. în solariile bloc.F. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. la distan]a 30x30 cm.000 plante la hectar. 1981).000 plante la hectar (I. Densitatea poate fi mai mare (90. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. Buz\u.000 plante la hectar. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.C.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. STAN.F. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.C. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. realizând o densitate de 50..000). asigurând o densitate de 57. densit\]ile recomandate sunt de 57.

r\sadurile vor fi bine udate. Înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. tasând bine solul. în cuiburi sau în rigole.6 . Udarea în 141 .F. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.C.L. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.

Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. În acela[i timp. acoperirea cu folie de polietilen\. 10-7 . temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Dac\ totu[i este nevoie. a b Fig. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). 142 . temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\.N. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). Pentru cultura de varz\. de exemplu. STAN. posibilit\]ile reduse de aerisire). lipsa agentului termic. comparativ cu serele din sticl\. N.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. În acela[i timp. Din aceste considerente. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\.

L.LEGUMICULTUR| II a b Fig.P.C. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . Buz\u.8 . 10.F. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C.-S.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.L. În cazul temperaturilor prea mari.

1984). se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. Fig. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. spre sfâr[itul perioadei. Buz\u. ori folosind motocultorul.A. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.P. N. 10.-S. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. buha verzei (Mamestra brassicae).F. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.L. La tunelele joase. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. (I. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.L. melcii f\r\ cochilie (Lymax).C. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. molia verzei (Plutella brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.P. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). cu care ocazie se refac rigolele de udare. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. cu norme de 200-300 m3/ha. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.F. – S.L.U. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.N.C. la ambele tipuri constructive.9 . Lucr\rile de îngrijire. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). uneori. 144 . MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Se aplic\.L. în func]ie de condi]iile de mediu.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. 6-9 ud\ri. Buz\u. STAN. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.C. La nevoie. în func]ie de dotarea tehnic\. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. De asemenea. folosind ma[ini [i aparate specifice.C. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. de regul\ prin brazde.

de gustul mai apetisant. 1969. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.2. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2.1. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 1965. capitata L. Radu. eventual. în teren neprotejat.10). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. 145 . De obicei. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 10.3. din mai pân\ în iunie. Maier. practic. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\.2. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. de asemenea. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în toate zonele legumicole. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10. simple sau asortate. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. aceea[i ca la varza alb\.2. rubra L. f. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 1986). e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Familia Cruciferae 10. 1969. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Importan]a culturii Varza ro[ie. 10. 1978. 1973).LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.

lumina joac\ un rol relativ redus.aspectul general antocianului în celule.2. datorit\ prezen]ei Fig. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). dar în ultimul timp nu este de neglijat. practic. de exemplu.2. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. ca varz\ târzie (de toamn\).6. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. În România s-au cultivat câteva soiuri. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10. 10. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. de origine german\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 10. profunde. al plantei.5. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.Varza ro[ie: 1 . dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. conform cerin]elor pie]ei. Plantele sunt foarte viguroase. dar în Europa. 146 . cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. N. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. STAN. Acest soi este tardiv. necesit\ soluri mijlocii.10 .N. 2 . înc\ din perioada 1950-1960. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.2. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. reavene [i fertile. Temperatura. cu c\p\]âni globulos-alungite. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. MUNTEANU 10.4. de obicei. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. de culoare violet\ [i foarte îndesate.

orientativ. realizându-se o densitate de 55. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. 10. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. cultura târzie. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.11 . În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.11).000 plante/ha. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Fig. se planteaz\ dou\ rânduri. Înfiin]area culturii. Pe fiecare strat în\l]at. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. cu l\]imea la coronament de 104 cm.2). În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 10. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10.000 plante la ha (fig. Ca urmare. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.000-60. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . determinat\ prin cartarea agrochimic\. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.

sin. în vederea consumului în stare proasp\t\. în secolele XVIII-XIX.3. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. sabauda L. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. dar pe suprafe]e relativ mici. În România. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.C. cultura este practic necunoscut\.1. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Datorit\ fine]ii.2. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.3. La noi în ]ar\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. atât în anul întâi. MUNTEANU sare potasic\.N.3.3. 10.12). salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). N. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Familia Cruciferae 10. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. cât [i în anul al doilea (fig. 10. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. STAN. bullata D.3. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. var. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. 148 . în secolul al XVI-lea. 10. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.

la care s-a ad\ugat. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. la circa 15 ani. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.L. crocan]\ [i gust pl\cut. 10. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. 4 .4. se vor asigura. Aceast\ varietate este alogam\. la cultivarele mai noi. soiul românesc Marilena. la nivel optim. cu ridic\turi convexe. 10. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. fr\gezime. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. chiar ro[ie-violacee.C.5.Varza crea]\: 1 . Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 2 . 3 . Acesta a fost creat la I.12 . 10. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. cu polenizare entomofil\. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.F. Vidra. este semitardiv. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.LEGUMICULTUR| II Fig. condi]iile de sol.3.aspect general. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 1985). acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e.frunza din partea superioar\ a rozetei. se cer asigurate.3. De aceea. 149 . cu foliajul verde închis. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.c\p\]âna. cu prioritate. fiind moi.

000 plante la ha.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.3. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.000 plante la ha (fig. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.13 . Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. se practic\. N. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. MUNTEANU 10. 10. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de 50. 10. în func]ie de zon\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Alegerea terenului. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. La noi în ]ar\. în variantele de cultur\ timpurie. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\.13).N. realizându-se o densitate de 55. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. STAN. acolo unde se cultiv\ [i. cel mai mult. având în vedere [i soiurile folosite. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 150 .6. de var\ sau de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. soi [i epoca de recoltat. Fig.000-55. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.

c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.4. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. gemmifera D. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. 151 . verzi[oare pane [. ierboas\ în faza tân\r\. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. 6-7% glucide.2. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. formate în axila frunzelor. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. 10. dup\ ce se ridic\ roua. var.1.4.14). cu 2-3 zile înainte de recoltare. pân\ toamna târziu. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. 10.a. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Familia Cruciferae 10.5% substan]e proteice. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. fiind de 20-40 t/ha. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. 10. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. verzi[oare în unt. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.4. are niveluri mult mai ridicate. Eventual. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. care reprezint\ partea comestibil\. Calendaristic. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. 3.4.3.2-3. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.a. s\ruri minerale. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. vitamine [. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. dar mai ales în vestul Europei. în principiu. Valoare alimentar\.C.

La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. 1969). comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Frunzele sunt pe]iolate. pu]in mai rotunjit. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. u[or oblic\ în jos.4. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. În zona apical\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. grosimea tulpinii. cât [i din mugurele terminal. 10. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. dar mai ales. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. mai ales în 152 . MUNTEANU Fig. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. STAN. 10. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. din aceast\ cauz\. Florile. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.plant\ cu tulpin\ joas\. Tulpina este erect\. 2 . Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole.N. N. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. cu masa variind între 10-30 g. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.4. Atât din verzi[oare. de care depind num\rul. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.Varza de Bruxelles: 1 . asem\n\tori celorlalte variet\]i.14 .

în caz de vânturi puternice. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. De asemenea. pe cât posibil. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. Preg\tirea solului. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. 10. 1971). În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. datorit\ masei vegetative. Toamna. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Astfel. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care este tardiv (180-200 zile). poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. cu vigoare medie spre mare. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp.4. tulpina de 70-80 cm. profund. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. fertil [i semiargilos. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. solul trebuie s\ fie bine structurat. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i.4. deschiderea rigolelor pentru 153 . Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. nivelarea de exploatare.. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. la sfâr[itul lunii mai. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Prim\vara. verzi[oarele sunt mari. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. mai ales.. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.5. 10. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). În caz de secet\. Marinescu N. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\).6. Vernalizarea. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.

Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU modelat solul. r\sadurile sunt bune de plantat. Fig 10.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. amenajate în câmp. R\sadurile nu se repic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.15 . N. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. STAN. 10. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15). dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.000 plante la ha (fig.N. realizându-se o densitate de circa 40. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.

. în acest sens. silvestris). prin ruperea cu mâna. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. 1992). recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha.1. citat de Savi]chi [i colab. salate fierte – folosite ca garnitur\. 1977.5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. 1967. Familia Cruciferae 10. soteuri sau piureuri. când verzi[oarele sunt bine formate. în func]ie de cerin]ele pie]ei. în a doua jum\tate a lunii septembrie. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. acephala D.5. var. pe baza unui larg studiu bibliografic. citat de Savi]chi [i colab. 10.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu.5. pân\ spre vârful tulpinilor. La prima exist\ câteva variante tehnice.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Celelalte lucr\ri de între]inere. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite.. fiind. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari.1992). Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. supe. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. e[alonat. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. o bun\ comercializare pe pia]\. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.2. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei.o. pân\ la 10-12 t/ha. Beceanu (1995).C. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . o legum\ tradi]ional\ în Anglia.

fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Frunzele sunt simple. 156 . penat lobat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. 10. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Tulpina este cilindric\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Formele pentru furaj au frunzele netede. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. STAN. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. se pot forma ramuri scurte. cu polenizare entomofil\. din mugurii axilari. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. MUNTEANU [i cultivat\.16 . iar uneori pestri]. Pe axul principal. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.plant\ cu tulpina `nalt\. cu în\l]imi variabile. N. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Este o plant\ bienal\. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Limbul frunzelor poate fi lirat. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. frunzele pot fi colorate în verde. cuprinse între 120-150 cm. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. dispuse altern [i distan]at între ele.N.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . în func]ie de soi.16). Florile. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. mari. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. violaceu.5. dar superficial. pe]iolate. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Astfel. 10. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. brun-violet. 2 .3. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg.

Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. oleracea. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). de culoare verde. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. mai ales în gospod\riile familiale. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. dar [i ro[ieviolacee. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). suprafa]a foliar\ mare. 157 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. [i în cazul verzei pentru frunze.6. Apa este. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. 10. Esen]ial.5. pentru temperatur\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\.5. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.4. care au frunza aproximativ neted\.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Portul s\u înalt. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. ca [i varza de Bruxelles. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.5. 10. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). 10. se situeaz\ în limitele a 16-180C.LEGUMICULTUR| II 10.

Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.8%. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. var.17 . se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. botrytis subvar.6.1. elastice [i turgescente. var. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. ciorbe. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. botrytis Familia Cruciferae 10.3%. 158 . Aceasta se consum\ marinat\. care sunt mai tinere. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. B1. PP. [. sufleuri [. Brassica oleracea L. Ca 25 mg/100 g. glucide 3. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. K 420 mg/100 g. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. CONOPIDA Brussica oleracea L. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.a. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. În ambele cazuri.N. mai mult murat\. vitaminele A. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. pane. 10. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.6. sin. Dup\ Mincu [i colab. (1975)..a. [i C 60 mg/100 g. cauliflora (Alef). salate cu unt. proteine 2. B2. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. citat de Ceau[escu [i colab. (1984). denumit\ impropriu inflorescen]\. MUNTEANU Fig 10.6%.9% (din care celuloz\ 1%). lipide 0. STAN.

în Fran]a. scurt\.a.18).10. 1986). alb\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Germania [i alte ]\ri. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. conopida de Cornwall [. denumit\ Brassica cretica Sam. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. în mod evident. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. R\d\cina este pivotant\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. care are ca origini varza s\lbatic\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. la compromiterea recoltei. [i ast\zi se cunosc denumiri.6. de unde s-a r\spândit în Olanda. bogat ramificat\. De altfel. 42 mii ha. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. 2000).2. ierboas\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. incomplet evoluat\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.3. c\rnoase. Tulpina principal\ este cilindric\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Anglia. 10. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. groase. tare ca [i la varza alb\. 159 .6. g\lbuie. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. cum ar fi: conopida italiana. din care. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. fraged\ [i dulce. 10. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. B. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. În prezent. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. În }\rile Române. scurt\. mai ales în jurul ora[elor. în mare m\sur\. conopida nem]easc\. apoi Italia. în culturi timpurii sau tardive. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. foarte îndesit ramificat\.

Florile actinomorfe.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. În faza de r\sad. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. la unele soiuri. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface.18 . ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. fin din]at\ ori u[or sinuat\. La înflorire. verde-închis. Astfel. cu marginea fin din]at\. hermafrodite. groas\. Culoarea poate fi verde-deschis. sesile sau scurt pe]iolate. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. La un moment dat. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Conopida este. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. un criteriu de identificare a soiurilor. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. nervura principal\ este foarte lat\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. cu marginea întreag\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). practic. N. MUNTEANU rareori pu]in violet\. cu nuan]e cenu[ii. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.oleracea. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. conopida fiind o plant\ alogam\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. de asemenea. 10. 160 . cu ramuri groase (la soiurile târzii). tetramere. Polenizarea este entomofil\. polenizarea este indirect\. dar sunt mai mici. albastre sau violete. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Frunzele sunt simple. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. nervura principal\ este sub]ire. frunzele au limbul oval – alungit.5-2 cm în diametru. de 1. iar în stadiul de c\p\]ân\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad.N. erect\ sau oblic\. De[i florile sunt hermafrodite. la altele. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. STAN.

În perioada de formare a c\p\]ânilor. care î[i pierd turgescen]a. factorii major implica]i sunt temperatura. dac\ sunt bine c\lite. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. devin laxe. care. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Temperaturile ridicate. o lung\ perioada de timp. Apa. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). apa [i elementele nutritive. Un exces de ap\ provoac\ 161 . dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\.LEGUMICULTUR| II 10. cu c\p\]ânile formate. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). cumulate cu seceta prelungit\. cantitativ. astfel afectat. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. 1969). termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. care se reface foarte greu. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor.6. Tot în faza de c\p\]ân\. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. de velur sau bob m\runt de orez. de multe ori. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. în cea mai mare parte. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. În aceast\ direc]ie. temperaturile sc\zute de 4-80C. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. care. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). nici nu mai formeaz\ flori. unde cap\t\ culoarea verde. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. care diminueaz\ valoarea comercial\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Pe acest ]esut. de[i. Conopida de toamn\. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. determin\ spargerea celulelor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia.4. identice cu cele ale verzei. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C).

în general. În câmp sau spa]ii protejate. De asemenea. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. plantele se alungesc. un exces (moderat) de ap\. Excesul de ap\ este. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. 1978).N. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). r\sfirate. 1979). În timpul vegeta]iei. de[i nu au dreptate în totalitate. corespunz\toare terenurilor bine însorite. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Din aceast\ cauz\. Alungirea r\sadului. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. În faza de r\sad. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. N. A[a cum s-a mai ar\tat. STAN. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. num\rul de frunze este mai redus. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Le Bouhec. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. chiar u[or violacee. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. este important de reamintit c\ 162 . În termeni gr\din\re[ti. În acela[i timp. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. altfel. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. întârzierea recoltei. 1969. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. de o cantitate mare de lumin\. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. cultura are nevoie. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. determin\. în mod special. Lumina. În privin]a elementelor minerale. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. a[a cum se întâmpl\ la varz\. În ceea ce prive[te azotul. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. de asemenea. în mod evident. de asemenea. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. d\un\tor pentru c\. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\.

Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. c. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. pân\ la minus 100C. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.1. 163 . care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. salat\. La noi în ]ar\.8). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. cernoziomuri levigate.6. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. bobul etc. cu diferite grade de evolu]ie. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.6. maz\rea de gr\din\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. spanac etc. 10. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. De asemenea. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). de[i nu este prea bogat. reci [i umede. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. mai ales în prim\verile secetoase. Alpha (pentru câmp.5.6. Sunt contraindicate solurile grele. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. provenit\ din grupa Erfurt). castrave]i. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. din care multe sunt hibride. în cantit\]i prea mari.2–7. La rândul ei. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Locul în rota]ia culturilor. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. pe terenuri ad\postite. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). sortimentul. de toamn\ [i de iarn\.8).LEGUMICULTUR| II acesta. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Tehnologia de cultivare 10. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. De exemplu.6. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. uneori pentru ser\). 10. grupa Giant (din Italia). Tipul ecologic de iarn\. b. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.

MUNTEANU 164 . STAN.N. N.

c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.600 plante /ha. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cultura de conopid\ 165 . Fig 10. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. Lucr\rile de îngrijire. În ferme. astfel. în vârst\ de 40-45 zile. Completarea golurilor se face manual. revin aproximativ 66. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. revenind o densitate de 66. cu udare individual\ a acestuia. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.000 plante la hectar (fig. ca [i la varza timpurie.000 – 75. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Producerea r\sadurilor. la 4–5 zile dup\ plantare.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.19 .19). 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.445. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.600 plante/ha). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.

Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile.N. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. pân\ la 5-6 ud\ri. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. fragede [i pl\cute la gust. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. De regul\. În gospod\riile popula]iei. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. aplicându-se. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. pân\ la 15 – 20 iulie. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. norma de udare se m\re[te. cu cantit\]i moderate de ap\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Dac\ este nevoie. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. 166 . Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în func]ie de regimul de precipita]ii. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Recoltarea se efectueaz\ manual. Înainte de recoltare. Produc]ia variaz\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. f\r\ a-l r\ci prea mult. albe. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. în circa 2 – 4 etape. N. cu circa dou\ zile. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. fiind între 15 [i 25 t/ha. în func]ie de starea de umiditate a solului. se execut\ o udare u[oar\. STAN. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Calendaristic.

6. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. secar\ mas\ verde etc. De asemenea. asigurând o densitate de 45. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. fertilit\]ii [i reac]iei chimice.000 plante la hectar (fig 10. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.20). Pe fiecare strat în\l]at.2.LEGUMICULTUR| II 10. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în perioadele secetoase din timpul verii. ceap\ pentru stufat etc). Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. în func]ie de zon\. Locul `n rota]ia culturilor. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Celelalte lucr\ri aplicate. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. cartofi timpuri etc. dac\ este nevoie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie.000 – 50. prin ata[area unei grape stelate. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în func]ie de gradul de aciditate. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în nici un caz acid\. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. din punct de vedere al structurii. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. spanac. dup\ urm\toarele culturi: salat\.6. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. În cazul în care solul este u[or acid.. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. 167 . cu l\]imea la coronament de 104 cm. spanac. Vara. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în vârst\ de 45 – 55 zile. la adâncimea de 20–22 cm.

realizând o densitate de circa 55. când plantele [i-au revenit. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În faza form\rii c\p\]ânilor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. N. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros.N. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. la cultura de conopid\ de toamn\. În timpul perioadei de vegeta]ie. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. În gospod\riile popula]iei. STAN. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. în func]ie de regimul de precipita]ii. Dac\ este nevoie.000 plante la ha. MUNTEANU Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. în perioadele secetoase din timpul verii.20 . În timpul vegeta]iei. 10. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. pân\ 168 . cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. seara. ac]ionat\ de tractorul L-445. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. în perioada de formare a c\p\]ânilor. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. dup\ care se depoziteaz\ temporar.

pân\ la plantare. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea.L.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.C. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. O bun\ fertilizare se poate realiza.000 [i 30. (1962. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. – S. respectiv cu 40. 169 . Pentru ciclul al II-lea. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Buz\u. epocii [i ciclului de cultur\. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). reduce faza de c\p\]ân\.000 plante la hectar.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). De aceea. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. 1977). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. variind intre 18 [i 30 t/ha. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.6. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. alungindu-se foarte repede. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Producerea r\sadurilor. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.C. pericolul vernaliz\rii [. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. 1974. asem\n\tor culturii de câmp. 1981).P.F. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Löbl [i colab. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Infiin]area culturii. Dup\ r\s\rire. Cu 7–8 zile înainte de plantare. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii.a. 1974). se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.). plantele se vor c\li foarte bine. Sem\natul nu se va face prea des. În faza de r\sad. în faza de cotiledoane. Pentru Câmpia Dun\rii.6. Salter. 10. astfel ca. 1972). R\sadurile se produc în sere înmul]itor.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. atât în ciclul de prim\var\.L. de asemenea.

se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. Reglarea regimului factorilor de mediu.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. În plus. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.21).P. 1981).000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. de 33.000 plante/ha (fig. în faza de c\p\]ân\.24.C. STAN. De asemenea. de asemenea. în rânduri.22). ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. MUNTEANU În solariile bloc. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. N. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. Fig.C. este deosebit de sensibil\ la secet\. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. 10. 170 . asigurând o densitate. 10. conform schemei din figura 10.L. La aceea[i schem\. în general.F. 1980).21 .23). determinând încetarea în cre[tere. în faza de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de circa 33. Principalii factori de mediu se regleaz\. realizând o densitate de 28. Fa]\ de varz\.000 plante la hectar (I. 10.000 plante/ha. Buz\u. – S. asem\n\tor culturii de varz\. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. conopida. realizându-se o densitate de 40.N.L. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante..10.

LEGUMICULTUR| II Fig. 10.22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.

10. N. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. reglarea factorilor temperatur\. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este..L. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. 1981. 1973). la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.-S. 1980). folosind temperaturi sc\zute. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Lucr\rile de îngrijire. Mamestra brassicae).. specific\ soiului. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. 10. Producerea r\sadurilor.P. În continuare.6. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.000 de fire la hectar. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. 1970. citat de Ceu[escu [i colab.6. 1973) 172 . Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Buz\u.L. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.C. Se planific\ între 50. modificat) Ca [i la varz\.4. STAN. de exemplu. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. MUNTEANU Fig.C.N. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. în func]ie de soi.000 [i 80. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.F.

Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. dac\ s-au format c\p\]ânile.25) Fig. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. În acest scop. frunzele se leag\ deasupra acestora. irigarea. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. Sera. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. prin caracteristicile sale constructive.000 plante la hectar (fig. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. prin cretizarea geamurilor. care s\ asigure densit\]i variind între 50. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lucr\rile de îngrijire. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. 10. În general. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. la densitatea de circa 50. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.5). în perioada de insola]ie.000 [i 80. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. În plus. afânarea solului prin pra[ile. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. soiurile mai pu]in viguroase. vor avea o densitate mai mare [i invers. Înfiin]area culturii. 1973).LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. 10. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu.000 plante la hectar. Lucrarea este e[alonat\. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. recoltarea se face e[alonat. aerisirea va fi aproape permanent\. 173 . uniformitatea. a[a cum s-a mai ar\tat. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Recoltarea. Astfel. corespunz\tor epocilor de plantare.

În lume. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. 10. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.o. STAN.7. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. în mare parte asem\n\toare cu conopida. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cymosa Lam sin. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.3. MUNTEANU 10.7. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. anual\. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. 174 . ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. constând din l\starii floriferi. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. 1994).7. N. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.2. Acest termen exist\ [i ast\zi. chiar dup\ 1950. subvar. broccoli este aproape necunoscut\. ca [i aceasta. cunoscut\ mai ales în Italia. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.N. 10. “oficial”. în mod exclusiv. botrytis L. B. în secolul al XX-lea (1930). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. 10. dar denume[te.26). BROCCOLI Brassica oleracea var. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”.1. italica Plenk Familia Cruciferae 10. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). fiind considerat\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Se recunoa[te c\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. var. dar prezint\ suficiente caractere botanice. Broccoli este o varietate ierboas\. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.7. La noi în ]ar\. o legum\ de lux. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.

pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).d. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.4.o. 1953). g\lbuie sau violacee. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. var. asparagoides Lam.7. 10. botrytis L. ameliorate ini]ial în America de Nord. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Partea comestibil\. subvar. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").LEGUMICULTUR| II Fig. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pedunculii florali [i mugurii floriferi. lirat-penat-partit. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. formând noi buchete [.m. dispuse pe l\starii principali. Soiurile mai noi.). la multe soiuri. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. denumit\ în mod corect inflorescen]\. La soiurile mai vechi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). Limbul este.26 – Broccoli: 1 .a.

exigen]ele ecologice sunt maxime. STAN. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. 10.F.6. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27. 10. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. diferite soiuri. au fost studiate adev\rate colec]ii.6. 10.N. În câmpurile experimentale de la I. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. N. în cultur\. Fig.7. cu o vârst\ de 40-45 de zile. În România se cultiv\. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.27 . Vidra. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). SCL Bac\u [. Soiuri La nivel mondial. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.5. Tehnologia de cultivare 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Cu alte cuvinte.a.L.1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.C. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. în mod întâmpl\tor. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.7. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. ~n aceast\ faz\. provenite din ]\rile cu tradi]ie.7.

Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. acestea se vor elimina din inflorescen]\.28 . Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Înfiin]area culturii are loc. Dac\ l\starii sunt prea lungi. în cultur\.28). Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Fig. eventual. 10. La cultura de broccoli asparagus. în mod e[alonat. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Recoltarea se efectueaz\. de regul\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). dar f\r\ frunzele protectoare. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). pe straturi ne`nc\lzite în câmp.5 iulie).7. 10. a[a cum s-a anticipat deja. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.6.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. prin r\saduri de 3045 de zile. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. dar poate fi [i mai redus\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. De asemenea. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.2. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.

circa o lun\. Oleracea. GULIA Brassica oleracea var. cu gust pl\cut. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.N. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. La noi în ]ar\ sunt 178 . iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ghiveciuri. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. De asemenea. de exemplu. suculent\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. [i bolile. Una din aceste variet\]i. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . din timpul toamnei). Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.8. comparativ. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. respectiv B. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. 10. Familia Cruciferae 10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. STAN.1. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. De asemenea. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. în perioada cu umiditate ridicat\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Din punct de vedere agrofitotehnic. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. gongyloides Lam. care este fraged\.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. var.8. denumit\ “varza de Pompei”.a. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . ]elin\ [. mai ales atmosferic\.2. în perioada de secet\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. N. ridichi. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. adic\ 15-25 t/ha.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). sylvestris. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. r\sadni]e [i solarii. frig\nele. mânc\ruri cu carne. cu conopida. gongylodes L.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. sin.8. 10.în cel al guliilor.). Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. oleracea var. H. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. soteuri. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. oleracea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.

Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. se comport\ ca anuale. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive.Gulia. cele de la baz\ cad mai devreme. în acest din urm\ caz. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. bienal\ (fig. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Astfel. în faz\ de r\sad. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. limbul este eliptic. alterne.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.29 . r\d\cini. respectiv 610 ori mai mici. în S. 10. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\.U. în func]ie de vârsta plantei [i soi. gulia. atât timpurie cât [i cea tardiv\. 10. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. tuberizat\ în partea inferioar\.. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Canada [i Asia. cultivate prim\vara devreme. l\sând cicatrici mari. dublu sau neregulat din]a]i. 10. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. comparativ cu varza.3. 1985). Unele soiuri . lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.8. Limbul are m\rimea [i forma variabile. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. ovat sau lanceolat. în func]ie de soi. În România. Aspectul general al plantei: scurt\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.A. sferic-turtit\ sau ovat\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. La soiurile timpurii. În lume este larg r\spândit\. în al doilea an). în faza reproductiv\. Frunzele sunt simple. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Lobii limbului sunt simplu. Tulpina (în primul an) este Fig. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\.29). de culoare verde-deschis. acestea pot evolua.

STAN.5. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate.mai ales nutri]ionali . MUNTEANU 10. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. Asolamentul. a fi în cantit\]i mari. 10. Solul trebuie s\ fie mijlociu. bine structurat [i fertil. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. În mod deosebit. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 10.a. factorii de mediu . Elementele nutritive se prefer\. pentru gulioare. datorit\ faptului c\ plantele. în cultur\ protejat\ [. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. 10.8. 180 . La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. cerin]ele sunt mai mari. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.N.6. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).4. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. tardive. Producerea r\sadurilor.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.8.8. Aceste cerin]e sunt justificate. dar suficient de reav\n. inclusiv la gulia de toamn\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). iar pe de alt\ parte. N.9). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. pe de o parte.8. dar echilibrate. pe un fond de fertilizare organic. În acela[i timp.6. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. mai ales fa]\ de sol. de baz\. de regul\. În toate cazurile. elementele nutritive [i ap\.1.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. STAN. Se aplic\ 3-4 ud\ri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Lucrarea se execut\ manual. Murtazov [i colab. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. N.02) (tabelul 10. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. 10. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Lucr\rile de îngrijire. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. 182 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat.4).N. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Fig 10. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. prin împr\[tiere sau în rânduri. la interval de 8-10 zile.30 . cel pu]in trei zile. temperatura de 70C). la distan]a de 25 cm între plante.30). Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.

în zona unde are loc procesul de îngro[are.8. La plantare. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize.31). Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. R\sadurile îmb\trânite. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. în func]ie de condi]iile meteorologice. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. produc]ia va suferi (Bala[a. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. 1973). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. 183 . în acest caz. 10. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim.2.000-70. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. 10. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.000 plante la ha (fig. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. o singur\ dat\. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. revenind o densitate de 65. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.6.

care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. f\r\ suculen]\. Guliile. 10.3. în func]ie de regimul de precipita]ii. Producerea r\sadului. la adâncimea de 30-40 cm.31 . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.6.N. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. STAN. la cuburi sau ghivece nutritive. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii.8. de calitate inferioar\. 184 . Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. MUNTEANU Fig 10. În cursul vegeta]iei. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. R\sadul se produce în sera înmul]itor. dar pot face recoltarea mai dificil\. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. cu o p\trundere superficial\ în sol.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. N. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.

10 aprilie.33). în func]ie de zona de cultur\. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. În solariile tunel. dispuse conform schemei din figura 10.34. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. între 15 martie . Fig 10. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.32 . Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. În perioada de r\sad.000 plante. 10.000 plante la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. care în general va fi moderat\ (16-170C). 185 . Înfiin]area culturii. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. 1972). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.33 . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. 10. mai ales în perioada iernii. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.32).

10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). 1973).34 . produc]ia este 2025 tone la hectar.8. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. MUNTEANU Fig 10. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. N. În cultura pur\. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.6. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). irigarea. 186 .4. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. STAN. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Recoltarea. Lucr\rile de îngrijire. 1972). Plantarea se face manual. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.N.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Pân\ la plantare.3 kg. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.000-166. 1973). preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 10.36 . Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. 2-3 kg. Fig 10. revenind o densitate de circa 33. 1974). alegerea plantei premerg\toare.000 plante la hectar. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.6.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.9.8-2.9. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.000 plante la hectar (Bala[a. Se seam\n\ mai rar. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Tehnologia de cultivare 10. Producerea r\sadurilor.1. 1973). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. soi [i calitate. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. deoarece r\sadurile nu se repic\. Completarea golurilor se face manual.LEGUMICULTUR| II 10. Murtazov. la 4-5 zile de la plantare. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . ori de câte ori este nevoie. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura timpurie Alegere terenului.6. cu r\saduri de aceea[i vârst\.

Lucr\rile de îngrijire. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. în 2-3 etape. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. MUNTEANU Spectrum).a. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.N.37 . pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. De asemenea. Fig 10. 10.5 cm. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . dup\ r\rit.2. STAN. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. distan]ate la 80 cm (fig. Calendaristic. [i în a doua parte a acestei luni. la începutul lunii iulie. Produc]ia este de 20-25 t/ha.9. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.) câte dou\ rânduri pe strat.6. N. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.37).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Stanhay [. manual.

în 2-3 etape. .se face r\ritul plantelor.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000-50. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 1998).000 plante la hectar (fig. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.37). prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. l\sându-le pe cele mai viguroase. 10. 193 . ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.. manual. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. dar cu unele deosebiri [i anume: . Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.

ad\posturi. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. cu tulpina fistuloas\. sere. oblonga Ser. N. cu polenizare Giromontina Alef. târâtoare. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. Pepenele galben Cucumis melo L. alogame. (peponid\). CASTRAVETELE Cucumis sativus L. fiind monoice. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L.N. 194 . STAN. prezint\ flori unisexuate.1.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. 1979 11. Dovlecelul entomofil\. vulgaris suprafa]\.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1) Tabelul 11. plantele Cucurbita pepo L.1. convar. Familia Cucurbitaceae 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. sunt plante erbacee anuale. (=var. var.

Pe plan mondial. Spania.39-0. 1. Anglia [i alte ]\ri nordice. suprafa]a cultivat\ este de 90. În func]ie de ]ar\. 1.39% SiO2. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.A. citat de Ghenkov [i colab. 1974). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.H. 11. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 3. Ungaria.A.U.04 mg% vitamina B1. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).000 ha. produc]iile medii sunt foarte diferite. iar cea total\ de circa 2. pân\ la latitudinea de 61-62°. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. De la greci. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. din punct de vedere alimentar. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.4 milioane tone. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.3% K2O. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.. De[i.7% MgO.O. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.58% Na2O.8% SO3. Olanda. 11. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 4. 1995). 0. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.07-2. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.2 milioane ha. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.14% zaharuri totale. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).57% cenu[\. murate sau marinate). 195 . Italia etc.39-0. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Germania.83% Cl. 0.. tocan\ etc. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.1. Polonia..4 milioane tone (Anuarul F. 7. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. Varo.H. 0. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.52% celuloz\.6% CaO. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.2. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).35-0.95% substan]e proteice. 6. Collumela [i al]ii. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.26% P2O5. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. 0. 10. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. În Europa.. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. 0.04 mg% vitamina B2)... prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).

pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. târâtoare. 1980) Tulpina este erbacee. tulpina emite r\d\cini adventive [i. 11. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. hr\nirea plantei devine mai activ\. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.1 . MUNTEANU În ]ara noastr\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. STAN. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. cu p\mânt. 196 . 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. astfel. acoperite cu peri[ori aspri. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.7 la 2. sunt mari.1. urmate de zonele colinare. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.N. ca urmare. N.. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. ocupând suprafe]e diferite. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.3. sunt necesare 56-70 zile. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.5 m. ramificat\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. Fig 11. trilobate sau pentalobate. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. din loc în loc.Sistemul radicular la castrave]i.1). de la 0. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. fistuloas\.

are dimensiuni [i culori diferite (fig.frunz\. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. care. 1973) (Ethrel 500 ppm). 3 . numit\ melonid\. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .2 . de form\ alungit\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). în func]ie de soi. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior.cârcel.3).2). În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. o hran\ mai bogat\ în azot. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. Astfel. La hibrizii ginoici. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 11. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. favorizând apari]ia 1 . dac\ polenizarea are loc. duc la cre[terea num\rului de flori femele. temperatur\ [i umiditate. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.3 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. de form\ alungit\. turtite. 11. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.flori femeie[ti. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.flori b\rb\te[ti. Dac\ polenizarea se face incomplet. 197 . 2 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. În cazul acestor hibrizi. deoarece polenul este greu [i lipicios. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. 5 . În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. fructele cresc deformate.

frunzele devin galben-verzui. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. În func]ie de fenofaz\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. este de circa 15-20 mii luc[i. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Intensitatea optim\ a luminii. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. plantele mor. Sub 15°C. Din aceast\ cauz\. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele.. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. STAN. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C.N.2) Tabelul 11. N. 198 . Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. 1957). Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. la cultura în sere [i r\sadni]e.4. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. în culturile de câmp. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.1. Astfel. MUNTEANU 11.

În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în unele cazuri. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. 2. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. de obicei. u[oare. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. în special la cultura de ser\. `n privin]a calit\]ii luminii. 1. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. pe cât este posibil. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. f\r\ exces de umiditate. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. în special SO2. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii.0 kg K2O.5-7. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. bine drenate. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. 4. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. De aceea. argiloase [i cele prea nisipoase. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Elementele nutritive. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. de aceea. bogate în humus. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. Nu sunt indicate solurile grele.5 kg MgO. fosfor [i potasiu.0 kg N. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. castrave]ii se cultiv\. afânate. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. cap\t\ un gust amar. 199 . care trebuie men]inute constant.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). De asemenea. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Pe de alt\ parte. De asemenea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale.5 kg P2O5. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. la o ton\ de produs.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\.0 kg CaO [i 0. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. se extrag din sol circa 2. fructele se deformeaz\ [i. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. este d\un\toare castrave]ilor. pân\ la 0. avându-se în vedere c\. încetarea fructific\rii. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor.5).

Cornibac Renato. Anka. Record. Favorit etc. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Royal F1. pe timpul iernii etc. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.1. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Select. Cornibac. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. 200 . pe [an] cu gunoi. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. 11. Parker. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Astrea F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.1. Corni[a. Levina F1. Corni[a F1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. N. MUNTEANU 11.4). Renato F1.3).4. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. planta pe sol înc\lzit. pe pale de paie. etc. Obelisk. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. pe balo]i. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina. Magic. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.N. Tabelul 11. (cu fructul lung) [i Renato. Levina etc. plantele nu se sus]in.6. Farbio. Corni[on. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Florida. Levina. se planteaz\ în solul serei. STAN. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.5.

LEGUMICULTUR| II 201 .

care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Pentru cultura de toamn\. permeabil. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. varza. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. N. bobul). Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.6. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. 100 kg/ha P2O5. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.1. astfel ca. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.4. conform schemei din figura 11. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Producerea r\sadurilor. a. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. cartoful. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.N. ceapa etc. cu expozi]ie sudic\. în momentul plant\rii. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). bogat în materie organic\. 202 . cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Indiferent de modul de cultur\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. STAN. În cadrul rota]iei.5). Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.1. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. u[or înclinat. în 400-500 l ap\.5 l/ha. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.000 plante/ha. fasolea. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. MUNTEANU 11. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\.

sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. În a doua jum\tate a lunii martie. în brazde de ]elin\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.05% sau Ultracid-40 0.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).15% plus Fernos 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 40% turb\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.3%). Cu 7-10 zile înainte de plantare. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. La pra[ila a doua. Wuchsal 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.a. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. 30% mrani]\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 30% mrani]\.03%. mai rar. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).4 . direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 203 .

Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2%.2%.5%. Topsin M. Aliette 0.2%. 7-10 Turdacupral 0.3%.2%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.05%. Mancozeb 0.35%. Vondozeb 0.15% + Dithane M 45 . Mikal M 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. N. Odat\ cu începerea înfloririi.2%. Topas 0. Topsin M. când l\starii au 6-7 frunze.2%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.Benlate. Tilt 0. Dithane M-45 0. Bravo 500 .25% 8-10 Morestan 0.0. Sancozeb 0.015%.03%.2%.025%. STAN.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.1%. Quadris 0.15% l/plant\. Bavistin sau Derosal 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).N. Folpan 0.05%.2%.6). Rubifan 0.2%. Polyram DF 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . 72 ore. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.05% Turdacupral 0.5% Captan 50 WP 0.2%. Alfonat 0. Tabelul 11.3%.0.3%.Benlate. Vondozeb 0.4%.2% Mana Ripost M 0. Sulf muiabil 0. Bayleton 5-0.25%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Shavit f.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.25.25%. Bavistin sau Derosal. a . Systhane MZ 0. cichoracearum f.075.25%. Kumulus DF 0.2%.05%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Baycor 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .2%. Vapam 12001500 l/ha. Previcur 607 SL 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Shavit F 0. cubensis) Curzate Manox 0. Dithane M 45 0.Dazomet 500 kg/ha. Curzate Man 0.05% plus Mycodifol 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.cucurbitae) 0.1%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.

Polyram DF 0.5 EC 0.05-0. Pirimor 50 WP 0.05%. Folpan 0.2%. 205 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Polacritox 0.04%.2% Captan 50 WP 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.08%.20.1%.25%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.25%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.05%. În cazul culturii pe spalier. Sumi7-8 Alpha 2. Zineb 0.5-1.1%.3%. Maneb 50 WP 0.1%.Dezinfec]ia solului b . Supersect 10 EC 0. 8-10 Actellic 50 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.15%.3% Captan 50 WP 0.05%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Mospilan 20 SP 0.15%.15%.04%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Shavit F 0.2%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.2%.15%. Fastac 0. Fernos 50 WO 0. b.2%. Mirage F 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.20. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Dithane M-45 0.2%.1%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.2%.1%. Sinoratox 35 0. Unden 40 0.sp.05% Neoron 500 EC 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Metoben 0. dup\ pichetare. Sumilex 0. Actellic 50 EC 0. Zineb 58 0. cu lungimea de 1. 4-5 Decis 0.6 . Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Calidan 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Diazol 60 EC 0.03 %.0. Vondozeb 0.2%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1%. Ripcord 0. Nogos 50 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.2%. Talstar 10 EC 0. Bravo 500 . apoi se sorteaz\.1%.02%. Omite 57 EC 0.1% Fundazol 0.03%.1%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Bavistin 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Maneb 50 WP 0.25%.08%. Divipan 100 0. Nisorun 10 WP 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .

11.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.începutul lunii mai. 206 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11. folosind rota]ia amintit\ anterior. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.5 . la o adâncime de 3-4 cm.6). Fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.5 [i fig.6 . 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. N.N. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. STAN. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.

care sunt foarte fragile. La culturile pe spalier. în func]ie de soi. Pentru conserve. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. în special lungimea fructelor care. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. când temperatura este mai sc\zut\. deci se recolteaz\ diminea]a. În momentul recolt\rii. la soiurile de tip Cornichon. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. bolnave etc. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze.7). trebuie s\ fie de 6-9 cm . pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze.pentru industrializare [i 9-12 cm . Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. în medie este de 2-4 zile. dar dup\ ce s-a luat roua. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. E[alonat. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. În nici un caz. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .

Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. la început s\pt\mânal. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. 69 cm [i 9-12 cm. orz de toamn\. Cultura în sere Dup\ tomate. MUNTEANU La culturile pe sol. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. recoltarea se face zilnic. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. noaptea [i diminea]a). varz\ timpurie. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie.2. De aceea.N. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. c. STAN.1. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. 11. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. secar\ pentru mas\ verde. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. maz\re de gr\din\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. recoltarea se face numai manual. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. irigarea este cea mai important\. borceaguri. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Dintre lucr\rile de între]inere. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. recoltarea se face manual sau mecanizat. N. 208 . legume verde]uri. La culturile sus]inute pe spalier.6. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[.la cultura pe sol. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. 1978). în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.

iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . În cazul culturii direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.cultura pe strat de gunoi de grajd. în ultima vreme. . . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. de circa 30 cm.cultura direct în solul serei. se folosesc în ser\. sem\nat în ghivece.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. afânarea profund\. de 40-50 cm lungime. cu fructe partenocarpice. dezinfectarea serei [i solului. îngropa]i sau la suprafa]\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultur\ pe balo]i. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. atât pe pia]a intern\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. cât [i pe cea extern\. a. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . hibrizi ginoici (F1). . preg\tirea substratului pentru plantare. Între]inerea culturii: .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. în exclusivitate.

pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. N. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care se bat în p\mânt. Dup\ a[ezarea balo]ilor. sulfat de potasiu 200 g. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime).N. sulfat de magneziu 50 g. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. sulfat de fier 30 g.000-7. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte.4). m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. în trei reprize.000 balo]i (100-120 t paie). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. pe linia viitoarelor rânduri. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. azotat de amoniu 200 g. în strat gros de 12-15 cm. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). 210 . Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.5). STAN. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. var stins 100 g. Se administreaz\ succesiv. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. administrarea îngr\[\mintelor chimice.

50-19.267-0.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .10 2.00 8. În acest caz.50 1. evitarea contamin\rii cu nematozi.10 0. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.0-90.32-1.00-16.049-0. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. ace[tia se a[az\ direct pe sol.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.21-8. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. Tabelul 11.6 43.30-4. care trebuie manevrat.70 0. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.54 1.9).259 4.00 20.IX. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. care se bat în p\mânt.1973) 0. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.160-0.I. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).461 4. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.0 0.50-5. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.03 1.42-3.099 2. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.00 23.5-36. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.9-3.8).0-37.6-23.70 8.0 12. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.6-18. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. ciclul I balo]i ciclul II (15.1972) (16.5 10.50-13.20 Specificare N .LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.90-8.70 8.8 0. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. 211 .65-9. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.00-3. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.

Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.5 EC 0.2% sau Sumilex 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.5%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.N. MUNTEANU Tabelul 11.ciclul scurt în sere înmul]itor. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Sumi-Alpha 2. Morestan 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .03%.0 kg sulfat de potasiu. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. 1. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.C. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.05%. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. timp de 72 ore. N. 5-8 III . aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Derosal 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.1%.06% sau Unden 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).3-0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. 30% mrani]\. Astfel.2%. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.ciclul II).3%. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. 15-10 VII . evitându-se excesul de umiditate. Tratamentul termic uscat de 76°C.03%). În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Actellic E.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. STAN. temperatura va fi de 22-24°C. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. 0. cu asigurarea ventila]iei. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.2% plus Ultracid 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.15%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. la câteva zile de la r\s\rire. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Foliar-feed 0. 0.1%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.5 kg superfosfat.

40 m. iar altele cu caracter special (tabelul 11. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. desimea culturii este de 2.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.10).20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Tabelul 11. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 213 .zile de la sem\nat la plantat. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. liber de boli [i d\un\tori. **. 7-9 mm diametrul la colet.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.2 plante/m2).12). de culoare verde normal. 20-25 cm în\l]ime. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea este mai redus\ (1. Pentru ciclul I. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.11). unele cu caracter general.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). cu sistem radicular bogat. cu r\d\cini de culoare alb\. 4-6 frunze normal dezvoltate.5-3 plante/m2.

îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . MUNTEANU Tabelul 11.a. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. prin aspersiune. februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.ianuarie. 24°C . vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.umiditatea solului 85-90% din c. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. decada 3. • I – februarie. deformate. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. • Reglarea umidit\]ii: . STAN. temperatura de zi: 22°C . • Defolierea ascendent\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 40% turb\. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).martie. N. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.4% Distribuirea r\sadului pe travee. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. decada 2. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.5.. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • II – aprilie. nivelarea solului. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.N. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.c.

dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. În continuare. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. l\starii îndep\rtându-se. în prima etap\. la nivelul sârmei. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. 1980). La acest sistem. [i fructificarea acestora. se las\ câte un fruct la fiecare nod. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\.7 . pe de alt\ parte. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. 11. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.`n "V". se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. tulpina se 215 .7). În acest scop.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . De la dolie. Fig. [i colab. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. B .. în prima etap\. 11. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. pe de o parte.

Tabelul 11. are nevoie de 18-21 zile.14). f\r\ oscila]ii. în sensul c\. câte patru fructe. cât [i în aerul serei.2 7. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. atât în sol. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).5 216 . Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor.13). num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.3 3. o plant\ poate produce 40-45 fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. N.N. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.6 34 30 26 22 5. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. STAN. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.4 5. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. cât [i a fructelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.1 4. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. atunci acestea se epuizeaz\. iar `n al doilea rând. în serii. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Un fruct. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.9 5. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.

chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. [i a celor din zonele învecinate. 217 . în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11.a. de asemenea. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. imediat dup\ începerea fructific\rii. Fertilizarea se face. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha)./ha. Ca urmare. MgO-86/16 kg/ha.. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. 1978).14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. atât în interiorul balotului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. la începutul vegeta]iei. K2O-1010/412 kg/ha. 1978). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 120 mg P2O5. 1978). pe baza analizelor de laborator. 1974). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. P2O5-852/192 kg/ha. CaO-1564/-kg/ha. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 150 mg K2O. Este bine ca.15).. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. prelunge[te perioada de fructificare. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\.

În cazul când se practic\ acest ciclu.5-7. 218 . direct pe solul serei.5 6.8-7. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. strâmbe. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. deformate. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.2-3. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Pentru m\rirea produc]iei. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. La aducerea în alee. a fost dezinfectat pe cale termic\.0-6. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. r\niri mecanice etc. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. cu urme de îmboln\viri. într-un sol care.6). recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.5-3.8-7.N. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 6. MUNTEANU Tabelul 11. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.9). folosind r\sad de 30-35 zile.0 2. N. în prealabil.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. spongios.0 6. STAN. b. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. cultura se face obi[nuit. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). conform solicit\rilor beneficiarului. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. strâmbate. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. tot pe calit\]i.

fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. în concentra]ie de 10%). irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.6. c.P. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.3% plus Captadin 0.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. varz\.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). în amestec cu 300-400 l ap\/ha. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. conopid\ (tabelul 11. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. r\sadul se va produce tot în aceste sere. se încorporeaz\ în sol. mobilizarea solului [i. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.1. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . 11. conducerea plantelor vertical prin palisare. [i colab. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. concomitent. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Produc]ia este de 60-70t/ha.K. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.3. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor.3).. bilonatul plantelor. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. odat\ cu desfiin]area culturii. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. aplicarea fertiliz\rilor faziale. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.9). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. 1981).

000 plante la ha. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în strat de 4-5 cm grosime. apoi. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. iar plantarea la 1-10 martie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 220 . Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). 1:10).000 plante/ha.80 m între rândurile din band\. În solariile bloc.4. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie.N. tip tunel. revenind 22. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. La culturile din ad\posturile joase. plantarea se face în rânduri simple. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.85 m între benzi [i 0. vertical. sem\natul de devanseaz\. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. mulcirea cu mrani]\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. pra[ile. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar pe rând la 35 cm. pe un singur rând.6. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. mai des [i cu norme mai mari. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. moderat. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. STAN. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai.40 m în solariile tunel [i 0.1.7 plante/m2. 11. la distan]a de 0. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. realizându-se 50-60 t/ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. udatul. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. când se desfiin]eaz\ cultura. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). la început. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. N.96 m în cele bloc. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. În solariile tunel.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. revenind 24. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.

acoperit\ cu peri fini [i de[i. Iordania. China. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. atingând paralela 470.2.8).2.LEGUMICULTUR| II 11. vitaminele B1 [i B2). sucuri. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. aproape cilindric\.000 ha. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. formând tulpini de ordinul I. 11. Este mult cultivat în India. târâtoare. Se ramific\ puternic. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. mai sub]ire ca la castrave]i.3. când au gust. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.2. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Iran. ]\rile mediteraneene. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ]\rile balcanice [i în America. La noi se cultiv\ pe circa 2. în culturi ad\postite. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. 1974). Tulpina este erbacee.2. dulce]uri. Asia Central\ [i China (Jukovski. salate de fructe etc. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Semin]ele con]in circa 25% ulei.1. 1950).500-3.2. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Rusia. 221 . unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. În prezent. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.. fiind mai s\rac decât la castravete. 11. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. ajungând pân\ la 12-14%. marmelad\. 11.

deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Fructele costate se numesc cantalupi. palmate sau reniforme. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Deci. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.1 P. STAN. entomofil\.8 K. Polenizarea este alogam\. uneori longitudinal costat. lung pe]iolate. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.2 N.N.17). legarea acestora [i îngro[area fructelor. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 81. la cultura de ser\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). florile [i cârceii. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. galben\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Între înflorirea primelor flori femele. de form\ ovoid\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.16). pân\ la începutul recolt\rilor. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. de culoare alb\. Astfel. cre[te consumul de potasiu.Pepenele galben: plant\ cu l\star. 11. acoperite cu peri[ori fini. 10.4. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. portocalie sau verde. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\.8 . cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Fructul este o melonid\ (peponid\). elipsoidal\. 222 . 11.2. N.. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. În perioada de fructificare. crocant\ sau fondant\. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. mai mult sau mai pu]in parfumat\. frunze. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 1979). Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. cu o produc]ie de 22 t/ha.5 Mg (tabelul 11. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. 13.

profunde [i ferite de vânturi. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.10 K 2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6..80 27.30 2.60 13.14 5.5. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.30 60. în compara]ie cu castravetele.34 4.00 78. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Suport\ mai u[or seceta. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).58 12. cât [i târzii (peste 100 zile).60 26. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. semitimpurii (75-85 zile). acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.2. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.60 13. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).40 81. nisipo-lutoase).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.80 Mg 0.7.00 61. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. 223 . Apa Lumina Tabelul 11. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.25 2. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.40 10.18). semitârzii (85-100 zile).90 8. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.53 S. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .20 P 0. 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.34 10. În solurile pe care se cultiv\.

N. STAN. N. MUNTEANU 224 .

alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . calitativ superioare.9 . când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.9).000-24. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . mulcirea solului. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.2. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.000 plante la ha (fig. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. 11. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.6. timp de câteva zile.6. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Fig. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. apoi la 5-8 frunze (l\starii). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). cu poten]ial productiv mai ridicat. în sere. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.2.18 ore).6 ore). 11. rezultând în final o densitate de 20.3x35 kg/ha [i K2O . trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .2x35 kg/ha. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).1. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. 225 . 11. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. 11.

trebuie s\ fie de 24260C. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. în mod obligatoriu. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize.N. La soiurile târzii. apoi. Nu trebuie întârziat\ recoltarea.6. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. în primele 10 zile de la plantare. în mod normal. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. 11. STAN. 226 . 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. pe fiecare m2 substrat de cultur\. utilizând r\sad de 4550 zile. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Se recomand\ ca. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. temperatura se va men]ine la 18-190C. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. în zilele însorite. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. înmuierea zonei pistilare. cultura nu se ud\. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. temperatura se va ridica la 28-300C.000 plante la ha. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Noaptea (în perioada de cre[tere).2. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. intensificarea aromei specifice etc. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. În general. rezultând o densitate de 20. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit.2. Pe timp noros. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. în prima lun\ de la plantare. apoi (în perioada de fructificare). apoi cre[te pân\ la 90%.19). apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. va fi de 23-250C. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. aceasta va fi de 20-220C. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Temperatura din aer. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în func]ie de luminozitate. cultura. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). N. utilizându-se 2l/plant\). Este necesar ca permanent. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie.

direct în ghivece.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Produc]ia este de 20-30 t/ha. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. sub form\ de “V”. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Ogen etc. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. 11. produc]ia fiind timpurie.. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. 227 . de calitate superioar\. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\.2. se ob]in fructe mari. ciupindu-se dup\ o frunz\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. 1980). Astfel. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 3-4 fructe pe bolt\. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Turkestan.. H-25.3. Galia F1. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. dar fructele sunt mici. În plin proces de maturare a fructelor.a. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.6. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.

2 mg.6. Înainte de maturizare. Butnariu [i colab.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. PP. se folosesc la prepararea mur\turilor. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.000 plante la ha. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Fructele con]in: 89-90% ap\.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. iar în cel tip bloc. Dintre lucr\rile de îngrijire. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. 1-2% celuloz\.6 – 2. 3.6 % fructoz\ [i 0. calciu – 7 mg. 228 .3 mg/100 g). l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. fosfor – 12 mg. de regul\. vitaminele A.5 mg/100 g s. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.000 plante/ha). importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. carotenoide (0. Astfel. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. 1984. din care: 1.2 %).500 plante/ha).5 – 4.2. C(4.5 – 1.).9.3. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.) sin.40 m l\]ime). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. N. B2. câte un fruct. fier – 0. în func]ie de vigoarea plantei. acizi organici (0.9 % zaharoz\. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. B6.6% glucoz\. zaharuri (6-8%).1. dar desimea poate fi sporit\ la 20. se las\ pe fiecare l\star. în solariile de tip tunel (5. 1978). Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. 11. STAN. În continuare. fiind indicat în tratarea litiazei renale. 1992). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. distan]a dintre rânduri este de 1. C. proteine (0.4. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.8-5. B1. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. lipide (0.1.N. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. s\ruri minerale de: potasiu – 2.3.p. fin [i pl\cut. la 100 g substan]\ proasp\t\.5 mg.5%). 11. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. B5.2 %). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.

2.409.773 kg/ha.000 ha.3. per[i. 11. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Grecia – 40. Cipru –50.10). pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10 . indieni [i chinezi.000 kg/ha.000 kg/ha. Fig. pubescent\. Spania – 37. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Italia – 32778 kg/ha. Pepenele galben este o plant\ monoic\.11. profund divizate sau pu]in lobate. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. de unde a trecut la arabi. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.000 kg/ha.3. În prezent.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Frunzele sunt mari. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Florile mascule apar. erbacee.H.LEGUMICULTUR| II 11. 11. Florile sunt unisexuate.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.3. mai 229 . foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. 1999). 1950). acoperite cu peri[ori de[i [i moi.

mai rar. cu tegumentul tare. 11. STAN. Miezul este de culoare alb\. matur\rii [i calit\]ii fructelor. cre[terea este încetinit\. aproape plate.N. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.6. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.20) 11. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. galben\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. dar în exces d\uneaz\ form\rii. de form\. MUNTEANU ales. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Timpuriu de Canada). 230 .2). în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. pe tulpina principal\. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). în func]ie de soi. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. N. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. 11. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Fa]\ de lumin\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. diferit colorate.3. Semin]ele sunt mari. ovale. De[i este o plant\ de zi scurt\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. turtite. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. pentru produc]ii foarte timpurii. semitimpurii (Dochi]a). În anii foarte seceto[i. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Charleston Gray) (tabelul 11. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. semitârzii (De Mini[. bine drenate [i structurate. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. De D\buleni. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.3.5.4. Dr.3. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. culoare [i calitate diferite.

LEGUMICULTUR| II 231 .

care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.000-14. nivelarea de între]inere. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. în sistemul gospod\resc. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. 11.000 plante/ha. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Fig. Dac\ terenul nu s-a modelat. Acestea sunt: pra[ilele repetate.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.11) cu SPC-6. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.5 m. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. asigurând o densitate de 12. Toamna se efectueaz\: discuirea. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe suprafe]e mai mici.11 . fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). când în sol se realizeaz\ 14-150C. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. fertilizarea fazial\. r\ritul. cu cultivatorul.N. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. pe intervalele 232 . N. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. STAN. 11. la adâncimea de 3–4 cm. mu[uroitul. Prim\vara pân\ la sem\nat.

zinc 0.05-0. pân\ la m\rimea maxim\. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. C 8-30). coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Produc]ia este de 30-40 t/ha. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. cupru 0. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.2. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.4. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.03-0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. din America Central\ (Mexic. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. de unde s-a r\spândit în Europa. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. var. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).08.5-7.4. Peru) [i Asia Mic\.2. Ungaria. pe nodurile tulpinilor. dovlecei umplu]i. fier 0. Recoltarea se face diminea]a. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.1. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. f\r\ a deranja vrejul. cu 350–400 m3 ap\/ha. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. 233 . budinci etc. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. mânc\ruri de dovlecei. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Odat\ cu pr\[itul manual. iar dup\ al]ii din Africa. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.4. dovlecei pane. B1 0. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. e[alonat în perioada iulie-septembrie. B2 0. hidra]i de carbon 6.1.) [i în industria conservelor.3%. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. dup\ unii autori. din loc în loc. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. singure sau în amestec cu alte legume.7%. 11. pe timp r\coros.10. sufleuri. gr\simi 0. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. fosfor 60. 11.06. pân\ când plantele acoper\ solul.

Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori.N. de culoare galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Frunzele sunt mari.4. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. apoi devine a]oas\ [i tare. iar coaja se îngroa[\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). în anumite condi]ii. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. 234 . bine afânate.5. acoperite cu peri aspri. care formeaz\ tufe compacte (fig. lung pe]iolate. STAN. 11. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\.21). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. cu pH neutru. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. anual\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).12). Florile sunt unisexuate (plantele Fig.4. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. 11. 11. Soiuri În ]ara noastr\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. palmat lobate.12 . dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.3. N. în cultur\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). suculent\.4. de peste un metru lungime. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11. Pulpa fructului este fraged\.4. deoarece are un sistem radicular mai profund. mari. R\d\cina este pivotant\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. rezist\ bine la secet\. culoarea variind în func]ie de soi. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

N.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.. STAN. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. care sunt [i mai productive.13 .N. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).a. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. 11. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).6. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11. pentru 236 . Fig. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.6. 11. [i K2O 25 kg/ha s.a. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).4. cu N 25 kg/ha s. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.1. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.13). în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.

Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.U.A.5. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. În perioada când nu zboar\ insectele. polenizarea se face artificial. Institutul pentru Resurse Genetice.7-0. 237 .5. 1. Italia [i Rusia. 11. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. 11. dup\ unii autori. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.35 mg/100 g provitamina A [. Fructele. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. 1980).4–5% hidra]i de carbon. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.4. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. proaspete [i conservate. din Africa (Ceau[escu [i colab. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 1980). 3. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. La noi în ]ar\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.2. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. fiind foarte perisabile. 0. se umplu cu zacusc\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. cultura patisonului este pu]in cunoscut\.5.1. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 1980).6. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. atunci când este nevoie. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.2. (Bajurianu [i }urcanu. 20–35 mg/100 g vitamina C.). fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. iar dup\ al]ii. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 11.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. De asemenea.. Fran]a. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.a.

Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.sau pentalobate.4. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. STAN. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. flori [i fructe.3. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.5. 11.14). Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.N. când fructele sunt tinere. în aceast\ perioad\. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. De aceea. Acesta are o form\ discoidal\. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. frunzele sunt tri. Ca [i dovlecelul comun.detaliu fruct 11.14 . Culoarea fructelor este albverzuie. 2 . 11. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). cu marginile canelate [i rotunjite. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Fig. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. MUNTEANU 11. în partea superioar\ a fructului. o parte de forma unei calote (semisfere). Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. N.5.Dovlecelul patison: 1 . cu marginile u[or marcate. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. 238 . dup\ care devine alb-cenu[ie. la maturitate fiziologic\. irigarea culturii este obligatorie.plant\ cu frunze. peste care se suprapune.

cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cu o vârst\ de 25–30 zile.6. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. 239 .LEGUMICULTUR| II 11. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. În afara soiului aflat oficial în cultur\. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 11.. Soiul Comun este timpuriu. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu 8–10 muchii proeminente. la 3-4 cm adâncime. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Fructul este tipic. cu un diametru de 8–10 cm.5. Produc]ia este de 10–15 t/ha. în form\ de turban. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. de culoare verde–albicioas\. denumit Comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.5. 1998).

L. vol. Inst. Bucure[ti.3. C. CHILOM.. N. Lucr. Via [i Livada nr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. CL. Connecticut. BUTNARIU. nr. Editura Grand.S. CL. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.A. B. Bucure[ti. CEAU{ESCU. COBÂLA{. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. C. BAJURIANU. I. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. vol. S. GR. Ia[i.R. BASSET.. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. BÎLTEANU. vol. GR. B|LA{A. R.. COBÂLA{. 12. Chi[in\u. CHICHEA.. B. 30. (1994) – Production légumières tome 2. STAN. }URCANU. U. SAVI}CHI. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. V. Bucure[ti. (1991) – Varza pentru frunze – origine. STAN. BECEANU. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. D. B. BECKER-DILLINGEN. Bucure[ti. RADU. [t. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. N. Paris. The Avi Publishing Company Inc. 3. FLORESCU.N. Univ. BERINDEI.. PETRESCU. BODEA. VOICAN. New York. SAVI}CHI. Bucure[ti. (1992) – Legumicultur\. (1974) – Fitotehnie. N. J. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.. M. Editura Ceres. J. Londres. GH. CHAUX. I. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. Tec Doc – Lavoisier. D. Bucure[ti.. Gr\dina. [t. Seria Horticultur\. I. A. P. STAN. H. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Seria Horticultur\. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Agron. M. M. BECEANU. P. INDREA. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 240 . Berlin. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.F. Analele I.. RADU. Lucr. V. PELAGHIA. POPESCU. D. IV. CEAU{ESCU.... I. I. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. COBÂLA{.. (1973) – Legumicultura. FOURY.S.. Editura Academiei R. RUXANDRA. CIOFU..C. Bucure[ti. Ia[i. 33. G.. Agron. N.

I. (1961) – Cultura legumelor.C. Bucure[ti. Sofia. IANO{I. I. E. Paris. I. V.. în Moldova. N.H.C.C..N.. M.. BOSE{AN.. LÖBL.. DUMITRESCU. Redac]ia revistelor agricole. V. VASILESCU. Bucure[ti. Bucure[ti. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. L|C|TU{.A. GHENKOV. GH. GL|MAN.. CTIFL – Invuflec.. prezent [i viitor. L.. IORD|CHESCU. Artprint. Ia[i. Trecut.L. MANOLACHE. – Memorator horti-viticol. I. SCURTU. Artprint.L. DI}U. DUMITRESCU. BAICU. R|DOI.P. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. MINKOV. MUNTEANU. D.L. DI}U.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.A.. G. Bucure[ti. E. D.. I.L. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. I. vol. RUXANDRA. S. D. Bucure[ti. STOIAN.. V... Lucr. COSTACHE. IORD|CHESCU. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. I. MAIER. – COORD. Editura Ceres. 2.C. A.F. TR. GL|MAN. GHERGHI. [t. (1969) – Cultura legumelor.I. Bucure[ti. 2. M. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.F. JILCU..C. L|C|TU{. POPESCU. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. BERINDEI. (1972) – Culturi for]ate de legume. IANO{I. [i colab. Cerc. (1997) – Cultura cartofului.Tehnologia culturii legumelor în solarii. B. Bucure[ti. Bucure[ti.. M. 241 . MAIER.Tehnologia culturii legumelor în solarii. T. Artprint. Patronatul Horticultorilor din România. I. I. – S. Bucure[ti.. vol. M. vol.F. M. IV. [i colab.C.A. Bucure[ti. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. VII. [i colab.L. I. GH. DR|GU}.. nr.P. Editura Agro-silvic\. BUZ|U (1978) . J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.I. 3. RO{U. Bucure[ti.F. MURTAZOV. LÖBL.A.V. V.C. D. OLGA.. – S.. M. Bucure[ti. M|NESCU..V. BUZ|U (1980) . B. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. PER{UNARU. LE BOUHEC.. Bucure[ti. I. Editura Agro-silvic\..L.B. MARIA.A. Editura Agro-silvic\.. I. Lucr\ri [tiin]ifice I. agron. MAIER. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1997) – Memorator Horti-Viticol. I. Z|GREAN.C. Bucure[ti. vol.. M.H. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.P. GH. Patronatul Horticultorilor din România.. Zemisdat.C. VLAD. Lucr. [t. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. ROMAN. T. PL|M|DEAL|. (1998) – Producerea legumelor. D. VIDRA – S. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. C.L. În: Gl\man [i colab. A.

(1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Ia[i. N. V. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. N. P. Bucure[ti. I. 1. în Moldova. Cercet. nr. I. M. 17. PATRON. Editura Agro-silvic\. POPESCU. GR. G. agron. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. SAVI}CHI.C. J.. RADU. Cercet... Tez\ de doctorat. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. N. 2. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. M. Cercet. Technical Bull. Bucure[ti. STOIAN. T|TARU. MUNTEANU. (1969) – Cole Crops. Buletin informativ nr. nr. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\... SINGUREANU. vol. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Editura Ceres. SAVI}CHI. A. STAN. vol. ICLF Vidra. London. MUNTEANU. {I STOENESCU. În Moldova. (1992) – Legumicultura. 4. L. POPLÃCINEL. Ia[i.. I. STAN. agron. N. Bucure[ti. Editura Ceres. Ia[i. N. N. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. Agr. Leonard Hill. T. Inst. YOON. Centrul de multiplicare Inst.. Ia[i.. MUNTEANU. capitata. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. agron. SINGUREANU. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. P. 2. STAN.C. Tez\ de doctorat. P. MUNTEANU. în Moldova. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MIHALACHE.L. Ia[i. GR. MIHU. N. AVRDC. ATANASIU. Editura Ceres. (2000) – Legumicultura. II.. OPENA. Analele I. Taiwan. Bucure[ti. MUNTEANU MARINESCU. Ia[i.. GH. Tez\ de doctorat. PANAIT.N.) D. [i colab. Chi[in\u. I. KUO. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. 3. SAVI}CHI. C. vol. 4. Bucure[ti. (1986) – Bolile plantelor legumicole. COSTACHE. Agron. forma alb\ (lam. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. ANDRIESCU. Bucure[ti. SAVI}CHI. P. M. N. Agron.. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Bucure[ti. 2. 242 . (1968) – Castrave]ii. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Cerc. Agron. R. Centrul de multiplicare Inst. vol. 1. Editura Universitas. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I. SAVI}CHI. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var.. vol. Bucure[ti. No. I. P. vol.F. G. N. NIEUWHOF. STAN. SINGUREANU. în Moldova... în jude]ul Ia[i. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.

VOICAN. JUCOVSKY. VOICAN. GH. vol. V. D. V. C. ZANOSCHI. ZEVEN.F. G. M. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Bucure[ti. Editura Ceres. M. (1975) – Cultura legumelor de var\. M. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Editura Ceres. Editura Ceres.. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. D. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Bucure[ti.C. Editura Ceres. Bucure[ti. VÂLCEANU. Bucure[ti. GIREAD|. P. Bucure[ti.. V. 3.L. VOINEA. Analele I.. Wageningen.. V.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. L|C|TU{.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. 243 . VI. M.. A. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. ANDRONICESCU. TOMA. nr. C. VOINEA. PERCIALI. Editura Ceres.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Sadoveanu. Aleea M. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.: 032-218300.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA . 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu nr. 3 Tel.05.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful