Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.............................3.......3. Cultura cepei prin r\sad ........... 73 8.... Rela]iile cu factorii de mediu .. 54 8... 39 7.........................................6...................Cultura ridichilor de lun\ .....................2........2.....5........1.....2...... 39 7.... 39 7................................................................ Importan]a culturii....6..2..... Soiuri. 41 7...............................................1......6..................6.......................1.......................1... Rela]iile cu factorii de mediu .5...........3..................6........................................6...........3...5....................3.............................4...........6....6............. 54 8.....1.. Cultura cepei prin arpagic ............1........ Prazul ............... Originea [i aria de r\spândire.................1...........6.......................................3.... 90 8............................ 89 8........6....... Originea [i aria de r\spândire........................3...............2.......... Cultura prin sem\nat direct.....3........... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ....2....... Originea [i aria de r\spândire.........................................................3............... 33 7........ Ceapa comun\ . 76 8...................... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 88 8.................1....................................3.... 80 8..... 83 8..................5............ Soiuri.................................. Soiuri ........ Tehnologia de cultivare............6........................................................ 91 8.................... 48 8......3.............. Importan]a culturii....... Cultura cepei verzi (stufat)......................3......6................................1..............2...................................................................2....... 82 8... 88 8....1................ Tehnologia de cultivare...... Soiuri.. 42 7....1....................5.6................2.....................1.......... MUNTEANU 7....6............1.............. 33 7..........2................. 84 8....................... 47 8.Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.... N.................. Particularit\]i botanice [i biologice..5....5........ 87 8.......... 81 8.......... Particularit\]i botanice [i biologice....................................6.....................3..4.... 80 8......................... 48 8..5...... Tehnologia de cultivare...................1............. 32 7......................2....................................1.............. Cultura prin r\sad........ 52 8......4.... 84 8............... Usturoiul comun ............ 87 8............................ 40 7............................ Originea [i aria de r\spândire...... 37 7. 54 8................................. 47 8.........................6...4........................4....................................... Particularit\]i botanice [i biologice..1............. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ...............................1..................2................. 33 7... Tehnologia de cultivare...........................3................6.....1..N......................................................... Sfecla ro[ie .. 46 8....................................2................... Soiuri..... Particularit\]i botanice [i biologice.. 93 4 ..... Rela]iile cu factorii de mediu ..........4........5........ STAN................... Tehnologia de cultivare..................... 60 8......................... Importan]a culturii...5.. Importan]a culturii......................................6......... Rela]iile cu factorii de mediu ......................6...........6.........2. 90 8......

..........1.....6...........2...........6..... Particularit\]i botanice [i biologice...............................4.......................................5......1............1... 135 10. Cultura târzie (de toamn\) ..... 145 10.......................... 115 10....................... 105 9....4..5................... Ceapa e[alota.............1...........1......... Particularit\]i botanice [i biologice................ 145 10.....2..... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................2.........................2..................6.........1.. Tehnologia de cultivare............. 137 10...............1................................ Cartoful timpuriu............................................... Alte plante legumicole din grupa cepei.............. 99 9...... Cultura de var\........ 98 9....1...........5........1.. 122 10............................4...1.............. Varza ro[ie .. 95 8....... 146 10..... 145 10................... 96 8.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ....3...... 98 9....1....5..4..........1...................................... Ceapa de Egipt ........1...................4.............................. Usturoiul de Egipt ............................1.................................................................. 122 10........ 102 9....1........1................................. Importan]a culturii................................................ Soiuri............ 96 8..............6..............................................2.... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE . Soiuri.................... 132 10.....................................2..................1........................................ Rela]iile cu factorii de mediu ........6..................................4..........2........ 105 9...........2....2... Cultura în teren neprotejat........6................................................................... Originea [i aria de r\spândire. 118 10. Importan]a culturii..................... Rela]iile cu factorii de mediu ........ Cultura prin sem\nat direct în câmp ..............2.... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .....................4.........6....................... Originea [i aria de r\spândire..6.........1........ 110 9.... 120 10.....2..4....................................................... 145 10................................. Cultura timpurie în teren neprotejat ...... 146 5 ..............................LEGUMICULTUR| II 8...................1...................2............1.... 115 10......1.............2....... Importan]a culturii....... Tehnologia de cultivare... 115 10......... Particularit\]i botanice [i biologice............................... 116 10..................3................................................ Batatul ...1.....4................................................................3........4. Ceapa de iarn\ sau de tuns .. 100 9.......................1..........1.......2........ 98 9........ Originea [i aria de r\spândire.................. Rela]iile cu factorii de mediu ........1.3............... Ceapa m\rg\ritar. 105 9.....5................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.. 94 8.............. Tehnologia de cultivare............... 95 8.4.........1. 146 10..................6.....................................3.......1....... Soiuri.... 117 10........6............... 138 10..............

. Originea [i aria de r\spândire.................................. Tehnologia de cultivare.6............ 148 10.6........ 172 10..6............................................................... 176 10.....4.......... Particularit\]i botanice [i biologice..................... Varza pentru frunze......... Particularit\]i botanice [i biologice... Soiuri.3....... 178 6 ...................................... 151 10.........5......................................... Importan]a culturii.................. 163 10............ 153 10......6.....5................6...........7............................. 153 10............2........... Varza crea]\........................................ Rela]iile cu factorii de mediu ..6...... Particularit\]i botanice [i biologice..........4....................7. MUNTEANU 10. 151 10.....6.....7.... 169 10.................................... Importan]a culturii..............4...........3.... Originea [i aria de r\spândire..4. Cultura timpurie în teren neprotejat ............... Cultura târzie............................... Tehnologia de cultivare.4................................5............................ 176 10.......................1... Soiuri...........6.................8. 148 10.........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice............ 159 10....3................ 155 10..... Rela]iile cu factorii de mediu .................................8.........7................. 149 10...3.... 174 10... 158 10.......3...2.................................... 156 10........7........................ 157 10........................4...........................2. 150 10............... 174 10................................. 148 10...... Rela]iile cu factorii de mediu ..................1.......... Cultura în ser\ ...................... Tehnologia de cultivare.......... 148 10.................. 153 10.............................4........4.....7.... Tehnologia de cultivare........................... Conopida .....6.6....... Originea [i aria de r\spândire............4.....5. 174 10.......6.......7.. 178 10..1.......5...... Gulia .....3........ Rela]iile cu factorii de mediu .............. 163 10..........6..........................4...........7...................................... Importan]a culturii....6....... Soiuri...................6......5......................................... Cultura timpurie .............. Varza de Bruxelles .... Importan]a culturii....................... Soiuri............... Soiuri...........................................................................4.......................... 167 10......................... 155 10............ 157 10.........6...........................5.......2................5. Particularit\]i botanice [i biologice.....................................6.................1.. Cultura târzie...............................5.............. 161 10........................6... 151 10...............................2.............. Originea [i aria de r\spândire................. Particularit\]i botanice [i biologice............................6...... 157 10............ 149 10......3. 158 10......2..............1............N...... 175 10.... 152 10......3....................1.............................................. 163 10....4.....1............. Importan]a culturii......3..... N...................5...........................5.8.. 159 10............. Broccoli........2... 176 10............ 177 10........5...........3............4.... STAN................................6.................................................................................6. Originea [i aria de r\spândire............................................ 174 10............. Importanta culturii. Rela]iile cu factorii de mediu ..................6............... 178 10... Tehnologia de cultivare.... Originea [i aria de r\spândire.................3................................. 151 10.........6..............................2..............................................1..............7..........3..................................................................

.....................................2........6............................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice..6....4.....1..................... 191 10........... 194 11...................... 200 11................2....4...................1........9... 188 10.. 191 10..............8.9...........6....... Cultura în r\sadni]e...8...5............2.1.................................2....1.............................2..................8..................................................................8...... Rela]iile cu factorii de mediu ........................6............ Cultura târzie (de toamn\) ..................................6...3.......3.9....9... 194 11............. 227 11..............1...............................................2..................................... 188 10.........4......3........6........... 225 11....9............................. Rela]iile cu factorii de mediu ........... Originea [i aria de r\spândire.......1....... 189 10.............. Cultura în sere .................LEGUMICULTUR| II 10.....................1.. Rela]iile cu factorii de mediu .......................... Originea [i aria de r\spândire...... Cultura în teren neprotejat......... 184 10..........8................................................... 222 11..........1................ Particularit\]i botanice [i biologice.................... Soiuri.....1... 221 11.... Cultura timpurie .....1............. 186 10..............3...8.........8.................. Soiuri......................... 194 11...... 226 11.......................................... 221 11........... Cultura în sere ..........4......................... 198 11.. Varza chinezeasc\ ...........8. 180 10............... Tehnologia de cultivare...............9.... Cultura în sere ...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................2.................1......... Soiuri.................................2................. 219 11..................2.. Cultura timpurie .. 190 10...5.... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......................2....................6. 221 11..........6...................... Cultura în r\sadni]e............ 221 11......1................ 195 11.................6....3.............................. Cultura târzie. 180 10...............................9...........................2............ Tehnologia de cultivare..1......2.....5............... Particularit\]i botanice [i biologice............... 179 10..........4... 180 10....................... 188 10......... 220 11.......................... 196 11..................1..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... Particularit\]i botanice [i biologice...2........... Pepenele galben ..................................... Tehnologia de cultivare............ 202 11..........6. Soiuri ..3........... Originea [i aria de r\spândire..2........9..... 225 11..... Rela]iile cu factorii de mediu ..5..............6........2...........................1..4.............1... 200 11.......2.............6...................1.................. Importan]a culturii........6.... Importan]a culturii.......... 208 11... Particularit\]i botanice [i biologice...........2.3...... 190 10.............. 223 11........................................ 180 10..........9................................... Tehnologia de cultivare...6.......6..........6........................1......4. Castravetele .. Cultura în câmp...... Importan]a culturii............................................................2..........................6............................. 183 10...........6.... 228 7 ..........................

............ Importan]a culturii......1....2...........................................5...................................... 240 8 .......3...............6................6..4.................. Originea [i aria de r\spândire..........................................................1............................3............... 234 11.....................6..... 236 11.....2......2......................................5.....................4............ STAN.................5..................3.... Soiuri.....................5...3.................... Particularit\]i botanice [i biologice........................... 239 11........................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.....1....... 237 11.......5........4.. Importan]a culturii ...........6...... 230 11..5..................5....................3 Particularit\]i botanice [i biologice... 230 11.. Rela]iile cu factorii de mediu .4..4..................... 237 11....................... 234 11....... Importan]a culturii.............. 233 11..................................3........3........... 238 11.................................................4....... Originea [i aria de r\spândire.....................4.......................5....... 233 11...........3......................... MUNTEANU 11............................... 229 11...................... Rela]iile cu factorii de mediu .... Pepenele verde ................. Soiuri..........4......6...... Dovlecelul patison........ 236 11....................4.............................. 229 11....5......................... 237 11.4...... Dovlecelul comun...........3.... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .N.......................5........................................ Tehnologia de cultivare....................................... Particularit\]i botanice [i biologice.. 234 11.............. Originea [i aria de r\spândire..3.............. 238 11.............. 237 11.............. Tehnologia de cultivare...................................1.............................. N.4. 233 11............ 230 11.......2.. Rela]iile cu factorii de mediu . Soiuri ..... 228 11.... Cultura în câmp.........4.. Tehnologia de cultivare............... 228 11...........................

Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. 1993). 9 . care sunt anuale (Butnariu H. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Transilvania. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). în special glucide. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. şi colab. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. În general. a substanţelor de rezervă. În România. precum şi în Moldova. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. solul trebuie să fie uşor. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. pretenţioase.. pătrunjelul pentru rădăcini. cu excepţia ţelinei. păstârnacul. faţă de umiditatea solului şi de lumină. 1993). este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. afânat. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. lemnos şi liberian. deoarece. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. mai ales în primele faze de creştere. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară.

flori şi fructe (fig. 7.14%. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Japonia ş. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Italia şi Grecia. albă şi galbenă. ciorbe.. mediterraneus şi japonicus).1. MUNTEANU 7. japonicus.3%. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. proteine 1. 10 . celuloză 1.1. Mg – 0. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. P-0. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. subsp. cv. La noi în ţară. în Iran (Banga. B2 şi substanţele minerale: Na-1.2. carota s-au format subspeciile syriacus. în stare crudă (salată).8 mg/100 g substanţă proaspătă. morcovul se cultivă în toate judeţele. Pe lângă cele menţionate. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. Franţa. China. ghiveciuri etc. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. K..a. Morcovul a fost luat în cultură în sec. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. carotenoide 8. acestea mai conţin vitaminele B1.1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.89%. pe soluri uşoare sau mijlocii.N. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.39 %.35%. N. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. predominând formele de culoare violacee. 1985). prin Spania. cilicicus.9 mg /100 g substanţă proaspătă. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. H. Anglia. 1984). în special Daucus carota L. acid ascorbic 3. Mari cultivatoare sunt: SUA. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. 7. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. syriacus. Ca – 0. 1985). de conserve şi sucuri. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. În prezent. MORCOVUL Daucus carota L.3... sativus (Hoffm) Arc. bienală. STAN. în acest mod.1. sub formă deshidratată. iar în anul al doilea tulpini florifere.). zaharuri 6.4. citat de Zanoschi.1).79%. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. X d. Prin încrucişarea ssp.1. 7.44%. sativus (Alef. al XVIII-lea. supe.52 %.

LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. cu polenizare alogamă. iar unele rădăcini până la 2 m.2 . d .2 – 1. 1985).Morcovul: a . entomofilă. rar Fig.2. de plantă sălbatică. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. Fructul. schimbându-şi treptat forma. Atât tulpina principală. uneori cu nuanţe rozacee. impropriu numit sămânţă. albe. La circa 35– 40 zile de la răsărire. care se formează în al doilea an. 1973) sterile). 7.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. hermafrodite. este o pseudoachenă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. de lungime mijlocie. mărimea şi culoarea. striată.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.frunză. pentamere. 11 . Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. peţiolate . b . zigomorfe. 7. costate şi cu ţepi. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).cele bazale şi sesile . cilindrică. Tulpina floriferă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. penat-fidate.5 m.cele superioare.rădăcină soi valoros. este ramificată. de culoare roşieportocalie. cu cilindrul central redus Fig. c .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. aspru păroasă. cu flori mici..1 . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. de calitate superioară. fistuloasă şi înaltă de 1.

Solurile cu textură uşoară sau mijlocie.N. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. mai ales în primele faze de creştere. MUNTEANU 7. sărace sau cu exces de azot. 7. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Dacă primăvara este rece. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. bine afânate. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.4. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Faţă de lumină. se poate produce o vernalizare prematură. Nanco F1 etc. cu pH-ul 6. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. iar cea optimă de 20-250C. producţie mare – până la 70 t/ha etc. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. durează 36–70 zile. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.1. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. profunde. tasate. de la timpurii până la tardive (tabelul 7.5. Presto F1. În timpul îngroşării rădăcinilor. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar.5–7. N. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Insuficienţa luminii. Pe solurile grele.1) .1. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. 12 . sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. mai ales pe solurile uşoare. STAN. timpurii (80110 zile). cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. morcovul are cerinţe ridicate. Primo F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile).5. în funcţie de soi. bogate în humus (4-5%). Hytop F1. semitimpurii (110–130 zile). permeabile. Faţă de umiditate.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

Toamna. iar culturile timpurii de morcov. STAN. Locul în asolament. pré – preemergent. cucurbitaceele. borceag). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.5 Fusilade S 12..N. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 kg 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 l 6l 6l 1. recoltate în iunie – iulie. post – postemergent 14 . bulboasele şi varza. spanac. N.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 l 6l 6l 1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. leguminoasele. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Lucrările de pregătire a terenului. Primăvara. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). imediat ce se poate intra pe teren.5 kg 1. MUNTEANU 7. castraveţi.2). 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Tabelul 7. fasole etc.5 l 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. fără încorporare. conopidă.5 l 1.5 kg 1. 7. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. ceapă verde.7). La pregătirea terenului. culturi furajere pentru masă verde (secară.6. industrializării sau păstrării peste iarnă. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l 1. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. producţia fiind destinată consumului de toamnă.2.

În cazul terenului modelat. c . folosind 4–5 kg seminţe la ha. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în benzi de câte patru rânduri 15 .pe teren nemodelat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.pe teren modelat. în rânduri echidistante. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).3 . înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Adâncimea de semănat este de circa 2. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în benzi. Fig.5 cm. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. în funcţie de starea arăturii. Dacă solul este prea uscat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. 7.3. la care s-au îndepărtat ţepii. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. se tăvălugeşte înainte de semănat. 7. b . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Dacă solul este prea afânat.LEGUMICULTURĂ II Vara. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).Scheme de semănat la morcov: a . pentru culturile succesive de morcov.). Epoca de semănat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.pe teren modelat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.

Când rădăcinile ating 2–2. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. eşalonat. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Recoltarea. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. începând cu luna iunie. în cazul culturilor timpurii.3).2–1. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. 16 . Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. pir) se adaugă Fusilade. CSSL-9 sau A-761. la nevoie se udă prin aspersiune. MASTER – PLATT). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. morcovul se recoltează în luna octombrie. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră.5 kg/ha. Lucrările de întreţinere. STAN. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. se face prin smulgere sau dislocare. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. se fasonează şi se sortează pe calităţi. cu 600 l apă. Pentru păstrarea peste iarnă. se erbicidează cu Afalon 1. N. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. După răsărirea culturii.N. în doză de 1. iar dacă este necesar. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. în legături. după căderea primelor brume. ceea ce permite reducerea costurilor. când rădăcinile au cel puţin 1–1. La hibrizii F1.5 l/ha. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. de erbicidare. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

2 1.4. 7. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).2 0. (Bodea şi colab.s.2. Primul 18 . La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.) Substanţă uscată.N. radicosum (Alef.. Tabelul 7.6 .).5 – 25. Hill cv.3.1.5 1.10. organ de sinteză (tabelul 7.5 – 3. sylvestre).1 1.016 – 0. Compoziţia chimică a rădăcinilor. crispum (pătrunjelul pentru frunze).1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.4.2.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.p. % substanţă uscată Frunze 12. g Proteină (N x 6.25).2.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.W. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.290 0. 7.2.9 58 . iar cel în Fe.02 – 0.4. mg /g. P.p. 1984).7 . În cantităţi mai mici conţin K. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.4 .) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. Ca. radicosum (Alef. la 56 mg/100 g s.1 2.1. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. Ulei eteric.7 .p.30 Rădăcini 11. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. ca materie primă în industria conservelor. N. g Cenuşă.3. g Acid ascorbic. g Zaharuri.7 20 – 35 0. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.4 0. A fost cultivat de greci şi romani. MUNTEANU 7.7 – 3.6 – 36.) A.. STAN.

7. lung pedunculate. glabre. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. mici. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. este cilindrică sau uşor muchiată.2. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .4) Tulpina floriferă. Pătrunjelul. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. pentamere. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. grupate în umbele compuse. cu frunze trifidate. Faţă de sol.2. hermafrodite. reavene. cu ramuri aproape erecte. scade producţia. adânci.floarea. florile şi seminţele (figura 7. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.fructul mediul exterior. numite mericarpe.5) 19 . ramificate. formează. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. de culoare verde-închis. Florile sunt actinomorfe. înaltă de 80– 150 cm. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. terminate cu umbele compuse. lucioase. Fructul este o pseudodiachenă. d .frunza. netede sau gofrate. Al doilea formează rădăcini subţiri. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). creţe.5. 7. putând ierna în câmp. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. de culoare albverzuie. tulpinile florifere. Polenizarea este entomorfilă. în al doilea an. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. suculente. care la maturitate se desface în două semifructe. 1973). pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. fiind o plantă bienală.4. 7. ramificată. dar rădăcinile sunt mai aromate. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. cu miros caracteristic.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. uneori fistuloasă. c .4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.

N. MUNTEANU 20 . N. STAN.

reprezentată.2). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. recoltarea se face după primele brume (15. culturi furajere pentru masă verde).3. astfel. curăţarea de pământ şi frunze.LEGUMICULTURĂ II 7. ridichi de lună. Recoltarea se face diferenţiat.2.5 kg/ha. salată. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. în special. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. 7. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. În culturi succesive.1) şi peptide (11.p. pentru consum în timpul verii. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.3). fertilizarea suplimentară. convar.u. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. seminţele să se umecteze. locul în asolament. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.1. Rădăcinile au gust dulce. hortensis Ehrh. dar nu să germineze). Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. sortarea şi ambalarea manuală.3. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. spanac. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. se aplică 4–5 udări. în funcţie de scopul urmărit. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. de glucide (4.2). Pentru culturile de toamnă.11). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. alături de morcov. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.8 – 10 % s.5 % s. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. în funcţie de regimul de precipitaţii.. Astfel. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. în legături. Până la introducerea în cultură a cartofului.6. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Udarea culturii se face diferenţiat. astfel.8 – 15. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.10 – 15.

puternic striate. Se cultivă în Europa. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig.p. slab ramificate. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani.7 mg vitamina PP. America şi Australia. STAN. uşor pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie.3. N.3. 139 mg S. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).3. 3 mg Na. de culoare cafenie. Păstârnacul preferă umiditatea. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. MUNTEANU (24.10 mg vitamina B1.4. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.3. plantele tinere rezistă până la – 50C. oval – turtite. Seminţele germinează la minus 2–30C. 7. Fig. iar cele mature până la minus 8–100 C. dar excesul îi dăunează mult. pubescente. aripate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. penatsectate.9 mg vitamina C. 7. Se păstrează foarte bine peste iarnă. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 73 mg P. dulce şi cu miros caracteristic. 0.5). Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 22 .5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. 0. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.p. Asia. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. săruri minerale (la 100 g s. unde creşte spontan. suculentă. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. înalte de 100–150 cm. care le imprimă aroma caracteristică.2. 51 mg Ca. 7. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. uşor gălbuie. pe terenuri umede şi umbroase. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 0. florifere. 7. 7.8 – 28. cu rizoderma de culoare albă. la 100 g s. se găsesc: 469 mg K. Fructele sunt pseudodiachene. 23 mg Mg.N.).

cu rădăcini conice.se menţine.3.se seamănă în teren modelat.LEGUMICULTURĂ II 7. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. o umiditate constantă. B2. 1975). cu rădăcinile conic–alungite.3.9 mg K. a salatelor şi pentru murături. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.).8 mg SiO3.. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.) Graud.7.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).8 % s.6 mg P. proteine 0. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.7 – 1..1. vitaminele B1. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. B6. în benzi de câte trei rânduri.6). lipide 0. 17. 0.): 0. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. 2. 1. 23 . 29.6) . în special.3 % s.4. frunzele verzi. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. 3. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).5 mg Fe. etc).5 mg B. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.p. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.). Acestea mai conţin zaharuri 1.p. Recoltarea se face toamna târziu. oxalic. iar gustul şi.9 mg Na. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. La 1 g s. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.2 % s. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.p..4. 7.6 – 1.15 mg Mn etc. În cultură. se găsesc 59. convar. citric. 7. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. 5. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).31 mg Zn. rapaceum (Mill. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. prin udarea culturilor.2 mg Ca.u.6.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. .5.p. 0. acizi organici (malic. nu este indicat să se semene din toamnă. într-o măsură mai mică.p. dar cu unele particularităţi: .u. sporadic.

N.N. STAN. MUNTEANU 24 .

6 .p. 7.4..pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.2.LEGUMICULTURĂ II Fig. 7.3.4. 1973). graveolens L. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. secalinum Alef. Este cultivată din antichitate.) şi cea cultivată 25 . mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. unde creşte spontan. pe lângă ţelina pentru rădăcini. fiind considerată plantă medicinală. b . convar.Scheme ale culturii de păstârnac: a . La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. 7. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.pe teren modelat.

b – frunz\. graveolens L. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Pers. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. sunt simplu penat sectate. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).7). convar. Polenizarea este entomofilă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.4. 7. de culoare brunie. dulce) (Mill. 7. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. în primul an. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. nu poate ierna în câmp. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). ce se desface uşor în două mericarpe. iar cele mature la minus 7–90 C. pentamere. a – r\d\cin\ îngro[at\. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. pivotantă. formează o rădăcină subţire. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. STAN. c – plant\ semincer\ hermafrodite. este striată şi ramificată. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. chiar din primul an. ramificată.N. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. amară şi necomestibilă.7 . lucioase şi de culoare verde – închis. înfloreşte şi fructifică (fig. 26 .4. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Rozeta de frunze este înaltă. sunt glabre. N. datorită conţinutului lor mare în apă.) care. de culoare albă. 7.

În cadrul culturilor succesive. toamna. ca şi în cazul culturii morcovului. castraveţii. Se cultivă numai în condiţii de irigare.4. ţelina poate fi cultivată după spanac. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. sunt prezentate în tabelul 7. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. la cultura de ţelină. la 20 martie – 10 aprilie.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).0. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. folosind 0. suficient de umede. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Producerea răsadurilor.5. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd.4. germinează greu. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Spre deosebire de morcov. tomatele. pentru cultura târzie. iar în solarii. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. iar pulpa devine grosieră. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Locul în asolament. 7. Înainte de semănat. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.6. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. atât pentru cultura în ogor propriu. Lucrările de pregătire a terenului se fac. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. fiind indicată pentru culturi asociate.6 – 1 g sămânţă la m2. varza. conopida etc. profunde. ardeii. Este o plantă de zi lungă. 3 g/1 kg sămânţă. cu pH-ul 6.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. 7.5–7. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. cât şi în cazul culturilor succesive. bogate în humus. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. care se încorporează imediat în sol. cerealele. salată sau ridichi de lună. 27 .

MUNTEANU 28 .N. N. STAN.

astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.1 %. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. 29 . răsadul se sortează. 7. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.8 . b . iar rădăcinile se morcilesc.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.pe teren modelat în straturi late.8). Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. de exemplu Revital 0.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Fig. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. 7. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. se fasonează.

9% s.p.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. în cantitate foarte mică (0. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. mai ales. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).p. N.p. S. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).64 şi 8. STAN. Pentru culturile târzii. plantele se smulg. acestea se curăţă de pământ. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). La cultura târzie. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).. (glucoză. 7.). La culturile timpurii.p. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. combaterea buruienilor. B6.5. în legături. Na. convar. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. B2. fertilizarea suplimentară se repetă. Fe etc. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.5–1 kg/ha.5. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).) Alte componente sunt reprezentate de lipide. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Recoltarea se face diferenţiat.3).1 % s.convar.).N. fertilizarea fazială. valorificarea făcându-se cu frunze. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. săruri minerale de K. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. RIDICHILE Raphanus sativus L. P. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Ca. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). care variază între 1. PP şi 30 . udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. fructoză şi zaharoză). reprezentată. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).) şi proteine (0. în funcţie de scopul urmărit. Mg. la 3–4 săptămâni. B1. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.6-1. prin glucide.1. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.

lung peţiolate. alogam-entomofilă. cu un rostru ascuţit. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. devin spongioase. Asia şi America. de formă alungită. se găseşte un ţesut care conţine antocian. albă. 7. ovală sau alungită. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. cenuşie sau neagră. Egipt. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie.9). partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. raphanistrum L. 7. (Zeven şi Jukovschi. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. cu polenizare. etc. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. unde a rezultat din specia R. Japonia. Homutescu . Frunzele din rozetă sunt mari. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. violete sau roze. iar cele superioare lanceolate şi sesile. care. înglobate într-un ţesut spongios.3. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. albe. 31 .LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate.5. cu marginea dinţată. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. unde s-a selectat din specia R. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. 1975). 1965). cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. La multe soiuri de ridichi. prin hidroliză enzimatică.5. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. putând fi sferică. ovale. sub rizodermă. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. autoincompatibile. uşor pubescente. Tulpinile florale sunt ramificate. cu frunzele bazale scurt peţiolate. 7.2. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. şi centrul mediteranean. violacee. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). bactericidă şi vermifugă. caracteristic aromei ridichilor. Italia. lirat penat-sectate. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. În cazul ridichilor de lună. acoperite cu perişori rigizi. tetramere. Grecia. de 80–100 cm înălţime. în cadrul culturilor succesive. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata.. maritimus L. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Fructul este o silicvă indehiscentă.

iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. creşterea încetează.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.N.5.structura rădăcinii. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. c . b .9 . Gherghi şi colab. MUNTEANU Fig. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.Ridichea: a . N. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperaturile mai ridicate. STAN. 7. 1973) 7. La o temperatură mai mică de 6–80 C.4.. însoţite de secetă.plantă în faza floriferă.rădăcină îngroşată. d . 32 . 1956. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.

Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Consum specific: 5-6 kg N. 1994). castraveţii de vară etc. sau vara. pentru cultura timpurie. ridichea de lună formează tulpini florale. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. vinete. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.conice. De regulă. 1995). Din această cauză. care urmează sau precede cultura ridichilor. Faţă de umiditate. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. ardei. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. Tehnologia de cultivare 7. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). atât în câmp. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.5 %). eşalonat în mai multe etape. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. profund.5. 33 . cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). în luna martie. 5 kg K2O. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna.5. cât şi în teren protejat. la interval de 10–15 zile. 2. 1 kg bucata. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. aconthiformis Mark. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. în special în Japonia şi China. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. mazărea şi fasolea de grădină. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. 7. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. având o perioadă scurtă de vegetaţie. cu greutatea de cca. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. şi în perioada 20 august–10 septembrie. se lignifică.2 kg Ca şi 0.5. bogat în substanţă organică (3.8).6. devin spongioase şi cu gust iute. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).5. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). când zilele sunt mai scurte.). castraveţi etc.6.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean..).1. ce pot atinge 1 m lungime. cât şi pentru cele înfiinţate vara. 7. care se folosesc în stare crudă ca salată. vara. reavăn. cu rădăcinile tuberizate cilindro . de vară (60 – 80 zile). înaintea culturilor de tomate. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. fără a mai forma rădăcina tuberizată. de aceea. În Asia. pentru cultura de toamnă. 2 kg P2O5. prin semănat direct. var. ridichea este destul de pretenţioasă.

MUNTEANU 34 . STAN.N. N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

(fig.10). Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. b . după formula 62. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. la 2–2. 7. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.5 + 12. aplicat premergent).pe teren modelat. N. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. se vor face 1-2 udări.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. folosind 300–350 m3 apă/ha. 7.5 cm x 7. Fig.02 %. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. STAN.05% sau Fastac 10 EC 0. dacă este nevoie. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).N. 36 . dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.10 .5 cm adâncime. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. La culturile de toamnă.

Se seamănă la adâncimea de 2–2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Se seamănă des. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Producţia este de 8–10 t/ha. ceapă verde. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.). 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.5 cm. Atunci când se realizează cultura asociată.5. 37 . În vederea evitării alungirii plantelor.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). se vor menţine temperaturi scăzute.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. cât şi asociate cu alte culturii. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. 7. răsadniţe şi solarii.03 – 15.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. 1995). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. folosind 5–6 g sămânţă la m2. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.7. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.07) la ridichea de iarnă. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. iar pe suprafeţe mari. timp de 5–7 zile după răsărire.11. în perioada 20. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.6. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. prevăzute cu role de tasarea pe rând. în 2–3 reprize. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.06–15. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. atât în culturi pure. la 2-3 zile de la semănat sau. Ridichea de lună se cultivă în sere. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. spanac. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Lucrările de întreţinere. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.2.

STAN. MUNTEANU Fig.11 .Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. 7. N.

din care se remarcă.a. canditiva Alef. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. 1998). în Italia şi Franţa.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. săruri minerale. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). var. Dintre vitamine. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. când sunt tinere. rubra Familia Chenopodiaceae 7.6%). ciorbe. piureuri etc. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ.6. în legături. salate coapte sau fierte. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). Mării Negre şi Mării Caspice. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. f. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. ssp. 7. în mod semnificativ. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. denumită şi sfecla de masă.1. Importanţa culturii Importanţa alimentară. deşi nu este o bună premergătoare etc. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. ciorbă şi supe de legume etc.. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. 1998). Frunzele. recolta apare destul de devreme. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. cu excepţia răritului. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. substanţe proteice (1. dar folosită ca plantă medicinală.6. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). apoi vitaminele B1.6%).I. (Dumitrescu şi colab. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. se folosesc la salate. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.H. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. esculenta L.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Ca plantă legumicolă. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). soteuri. 7. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general.2 – 1. cea mai importantă este vitamina A (20 U. avitaminoze ş. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. De asemenea./100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). cultura se înfiinţează prin semănat. sin. 39 .. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.2. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.

frunză. în primele faze de vegetaţie. fructe şi seminţe (fig. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.secţiune transversală prin rădăcină. Fig. rădăcinile pot căpăta.Sfecla roşie de salată: a . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. tulpina floriferă cu flori. este pivotantă cărnoasă. deşi nu ocupă suprafeţe mari.floare Rădăcina. cum ar fi zonele premontane sau montane. N.6. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.N. d .12 . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . uneori şi frunzele tinere. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. sfecla roşie. e .12). b . 7.7. STAN.tulpină floriferă. iar în cel de-al doilea. 7.3. c . După îngroşare. MUNTEANU În }ările Române. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. Pe plan mondial. în general.rădăcină.

7. uneori şi entomofilă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.4. a mai multor zone de ţesut cambial. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. ţesutul Fig.13 . Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. pentru realizarea unor recolte performante. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. cu marginea întreagă. lung peţiolate. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Frunzele tinere. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. peţiolul este de culoare roşie. constituind aşa-numitele glomerule. cordat. Florile sunt hermafrodite. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. atunci aceasta va fi globuloasă.LEGUMICULTURĂ II conică). sesile. rădăcina prezintă zone concentrice. lanceolate. uşor neregulată.6. atât la exterior. Polenizarea este alogamă.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. la planta complet dezvoltată. De asemenea. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. este roşie-închisă. 7. din zona centrală a rozetei. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.13. considerate impropriu fructe sau seminţe. mai multe glomerule formează un panicul lung. În anul al II-lea. formând un glomerul. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. grupate pe un ax mic. Frunzele. Totuşi. organizate pe tipul cinci. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. cu suprafaţa ondulată. cu limbul ovat. în anul I. în mod succesiv. prin apariţia.. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). cât şi în interior. 41 . 1973). Nervurile sunt evidente.). cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 1998).. sunt mari. de culoare roşie. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). au culoarea roşie. anemofilă. concrescute. 7. În secţiune transversală. mult mai intensă. Culoarea rădăcinii. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe.. Florile sunt mici. de culoare roşie– verzuie. 1992).

În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. în funcţie de forma. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). În primele faze de creştere. Lipsa de umiditate. 7. de perioada de vegetaţie (timpurii. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. timp de 2–3 săptămâni. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. iar cea optimă de 18-200C. plantele se pot vernaliza. După formarea primelor frunze adevărate. În faza de frunze cotiledonale. STAN. În România se cultivă un număr redus de soiuri. N. mai ales în grădinile familiale. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase).6. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.9. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. 42 . şi unele populaţii locale. în perioadele de secetă. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. formând tulpini florifere în primul an. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. profund.N. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă.6. întâlnite. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.5. determină formarea unor rădăcini mici. În condiţii optime.6. prin răsad. tardive). bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. lipsite de suculenţă. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. de asemenea. plantele solicită condiţii de zi lungă. plantele răsar după 10-12 zile. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). în gospodăriile familiale. bune pentru consum. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. mărimea şi culoarea rădăcinilor. dar plantele nu suportă umbrirea. 7. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. mai rar. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. cu capacitate ridicată de reţinere a apei.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. după cum s-a anticipat. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. după recoltarea acestora). Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante.N. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Modelarea terenului se execută. cât de curând posibil. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.7. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Pregătirea terenului începe toamna. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Modelarea este obligatorie. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. imediat după aplicare. la culturile succesive. după grăparea cu grapa cu discuri. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. primăvara. prin semănat direct. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). 7. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Fig. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. STAN. ca fertilizator starter. Înfiinţarea culturii se realizează. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili.14 . în funcţie de soi şi momentul recoltării.14).

se realizează aproximativ ca la morcov. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. în timpul toamnei. recoltarea se efectuează manual. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. 45 . poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. recoltarea se execută în mai multe reprize. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. în condiţii de secetă). În prima rundă de lucrări prezentate. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. se asigură. După zvântarea terenului. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. 1998). Recoltarea sfeclei pentru consum. cronologic. altfel. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. În timpul verii.. când. se efectuează o praşilă manuală pe rând. în continuare. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. dacă îngheţul a surprins cultura. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. se efectuează printr-o singură trecere. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. purici etc. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. de regulă. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în acest mod.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. prin smulgere. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. dispuse echidistant la 37–40 cm. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. toamna târziu.. cultura având o densitate mai mare. mai ales pentru culturile timpurii. pentru situaţia prezentată. Întreţinerea culturii. În cazul culturilor timpurii. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Lucrările de îngrijire sunt. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. semănătoarea Saxonia.). răritul plantelor la 1020 cm. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. cazmalelor. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. obligatoriu. Cel mai târziu. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). un tăvălugit al terenului. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. 1992). iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm.

Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. sativum L. iar sin. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. iar la altele numai frunzele verzi. 1973). tulpina fals\ [i frunzele verzi. Alte specii din aceast\ grup\.). 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\.N.1. Tabelul 8. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.). N. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. bulbul. dup\ tomate [i varz\. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. 46 . Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. usturoiul comun (A. împreun\ cu cele men]ionate anterior. sunt prezentate în tabelul 8. STAN.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în inflorescen]e apar Alium sativum var. ssp. în general. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. (dup\ Bala[a. porrum L. Allium sativum ssp. vulgare) [i prazul (A. bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. În aceast\ faz\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. implicit. se produce vernalizarea [i. astfel. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Plantele nu formeaz\ bulbi. în defavoarea bulbului. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. lipsa apei întârzie cultura. de care depinde succesul culturii. Temperatura. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. De aceea. se cere. STAN. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. în mod evident. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari.4. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. prin aspersie fin\. determinate. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. dac\ se întârzie cu sem\natul. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Astfel. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C.1. în perioada de iarn\. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. solul. `n mod special. O umiditate ridicat\ în sol. MUNTEANU 8. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. cel pu]in câteva s\pt\mâni.N. induc]ia floral\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. aplicarea unor ud\ri u[oare. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. N. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. înfiin]ate prin sem\nat direct. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. În acest caz. iar dac\ se formeaz\ crust\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. în faza de germina]ie [i r\s\rire. astfel. mai ales peste 20-22 mm. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. dup\ cum s-a specificat. Apa este considerat\ ca un factor major.

dar [i de sistemul radicular. se pot instala agen]ii patogeni. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. în zona polderelor. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. pe soluri aluvionare. poate reprezenta un element de succes al culturii. Sclerotium. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.1 kg P2O5. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. la cultura premerg\toare. în principal. amplasat în stratul superficial al solului. fertile [i bine structurate (aerisite). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. în unele lunci. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. dar bine structurate. De aceea. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. care atac\ în mod special bulbul. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\.a. 4. se recomand\ solurile mijlocii. 53 . În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). care este egal repartizat\ pe profilul solului. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei.. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). de regul\ în treimea lor inferioar\.). adesea.6 kg K2O [i 1. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. nematozi). De[i. Aerul. deoarece. aluviunile con]in mult\ argil\. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. 1998). Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în primul rând datorit\ texturii. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.4 kg N. chiar dup\ recoltare. eventual. refacerea rapid\ a sistemului radicular. de exemplu. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. nisipoase. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. În acest caz. pu]in dezvoltat. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. 1. Botrytis [. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Consumul specific (kg/t produs). În Olanda.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în timpul depozit\rii (Erwinia. ceapa se cultiv\. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Aceste cerin]e se bazeaz\. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.

N. 1994).1. în special. N. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). Alegerea terenului. sistem de irigare prin aspersie. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.5. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.6. La noi în ]ar\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.. de c\tre Popandron. prin r\saduri (ceapa de ap\.6. form\ [i m\rime. Vidra. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. În condi]ii tehnice moderne. pentru deshidratare. 1998) 8. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. STAN. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. cultura poate fi complet mecanizat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. ro[ie sau alb\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. la I. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Kaba). Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Culoarea poate fi galben\.1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. care se seam\n\ bob cu bob. pentru stufat (ceapa verde).L. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.F. prin arpagic sau sem\nat direct. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.C. 8. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. 54 .1.1. MUNTEANU 8. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. prin arpagic.

LEGUMICULTUR| II 55 .

terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. în vederea sem\natului. În acest caz. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. solanaceele [i legumele din grupa verzei. pentru epoca de toamn\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. 1973). care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri.N. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Dual 2-3 l/ha). cum ar fi: legume le cucurbitacee. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. STAN. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. În acest sens. De asemenea. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. de toamn\ sau de prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat.2). terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. pentru epoca de prim\var\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci.-3. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Speciile leguminoase nu se recomand\. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.D. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. N. verde]urile. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. ~n ambele situa]ii. toamna. în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. urmând a fi încorporate. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. la 25–30 cm. care nu au fost administrate în toamn\. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care este obligatorie. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 .

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . N. STAN.N.

a. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. executate perpendicular una pe cealalt\. Prim\vara devreme. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. 6-8 l/ha sau Pivot. la adâncimea de 1012 cm. mai ales. prin realizarea sa. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. chiar la noi în ]ar\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). 6-8 l/ha. în toamn\. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Imediat 67 . Astfel. Satecid 65 WP. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. cu încorporare. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. de exemplu. în medie. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. De asemenea. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. exclusiv.

Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Dup\ începerea r\s\ririi. a unei culturi uniforme. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. MUNTEANU dup\ erbicidare. cu norme de circa 100 m3/ha. cu rândurile încheiate.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. în final. N. înfiin]at\ prim\vara. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. prin cea de-a doua gr\pare.N. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. se face încorporarea produselor administrate. sub 7-8 mm. În acest sens. iar la densit\]i prea mari. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. în general. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. multe plante vor pieri. în medie. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. mai ales pentru producerea cepei uscate. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. În acest fel. 1998). cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.5-15 cm. Culturii de arpagic i se aplic\. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. În aceste condi]ii. prin competi]ie reciproc\. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\.. Altfel. în caz de secet\ sau de formare a crustei. pentru suprafe]e mari. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. în mod practic. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. de la care se elimin\ r\ritul. 68 . r\s\ririi [i ob]inerea. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. ori plantele nu vor fi uniforme. Lucr\rile de îngrijire. pân\ la 5-10 aprilie. 1998). STAN. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.. necorespunz\tor calitativ. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. echidistante la 12. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Pe teren nemodelat. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. de 2-3 cm. de regul\.

pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. În acest scop. inhibitori sau chiar desican]i. De aceea. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. printr-un plivit manual. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. la sfâr[itul lunii iulie . de exemplu cu Afalon.începutul lunii august. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. controlul acestor d\un\tori. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. iar buruienile sunt în faza de rozet\. practic. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de regul\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. ca [i la ceapa ceaclama. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. nu se mai poate realiza. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. în mod deosebit. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).2 [i 8. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. 2-3 ud\ri. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. se opre[te irigarea. de obicei. În aceast\ situa]ie. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. în final. mai ales pentru distrugerea crustei. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. 69 . plantele vor fi infestate [i . plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. combaterea buruienilor. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.3. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.5% în care s-a ad\ugat aracet. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Fiziologic. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. mu[tele depun ou\. Cu toate acestea. Lucrarea se realizeaz\.

calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. La suprafe]e mai mari. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). 70 . uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. dislocarea se poate face [i mecanizat. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere.4) Tabelul 8. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic.N. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. STAN. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Dup\ aceast\ opera]ie. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. N. În felul acesta. A[adar. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a.

Brewster. Plantarea se efectueaz\ manual. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. chiar par]ial\.LEGUMICULTUR| II b. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. unde este prev\zut\ mecanizarea. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. u[or argilos. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. în func]ie de condi]iile meteorologice. 1973. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dar s\ se asigure. semimecanizat sau mecanizat. în func]ie de zon\. Epoca de înfiin]are. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. densitatea recomandat\. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. echidistante la 15-20 cm. Uneori. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. În aceast\ situa]ie. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. înfiin]at\ prim\vara. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. 1994). în mod mecanizat 71 . între 1 [i 15 aprilie. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. dup\ unii speciali[ti. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. a lucr\rilor de îngrijire. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). O epoc\ ra]ional\ ar fi. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. obligatoriu.3). în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare).

Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. pe de o parte. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump.. STAN. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Lucr\rile de îngrijire. au un caracter general. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. pe de alt\ parte).5 cm. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. când bulbul s-a format [i cre[te intens. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. de asemenea. Din aceast\ cauz\. 72 . Dup\ r\s\rire. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). N. îndeosebi pe solurile u[oare. Densit\]ile sunt. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. în momentul de mare necesitate a plantelor. dar adaptate corespunz\tor. de 28 cm. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Pe teren nemodelat. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. 1992). Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. inclusiv cele de sem\nat. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Uneori. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. mai ales în condi]ii de secet\. aceast\ opera]iune se face cu sapa. cu distan]e între benzi de 60-70 cm.N. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. cel pu]in o singur\ dat\. De asemenea. asem\n\toare. Manual. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. la aceea[i distan]\ între ele. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. precum [i distrugerea crustei. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini.0-3. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb.

Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Bulbul are un gust iute dulceag. De obicei. 1992). cultura este totu[i rentabil\. În multe ]\ri. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.6. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab.1. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. ori de câte ori este nevoie. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. pentru anumite zone sau microzone legumicole. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. pân\ la 30-35 t/ha. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. în condi]ii normale meteorologice. Mai mult. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Indiferent de acestea. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. de exemplu. În afar\ de acestea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.3. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. De asemenea. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). la circa 20-25 zile înainte de recoltare. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. brânzeturi. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. 8. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare.a. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. 73 . sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. aspectuo[i. în func]ie de zona de cultur\. teren perfect nivelat. care este primul element de succes. tocan\ pentru iarn\. fiind unanim apreciat\ de consumatori.

se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. a. aerisirea.0 kg/ha. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. condi]iile tehnice. un sistem radicular bine dezvoltat. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 1992. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). mobilizat. nisip. În figura 8. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. eventual. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. turb\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Dup\ cum se va vedea. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. în mod special. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.5-2. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. STAN. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. de aceea... 74 . o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. 1998) [i. de asemenea. Dumitrescu [i colab.N. gradul de intensivizare a culturii. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. tradi]ie. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. N. plivirea. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. în func]ie de densitatea culturii. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. b. De asemenea.5-4.a. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.0 kg/ha [i 3.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. insectofungicide [i. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. îngr\[\minte minerale [. De asemenea. substan]e bioactive). Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.

O distan]\ mai mic\ între plante va duce. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . prin aspersie. de circa 200-250 grame. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.6 . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. în final.densitatea = 500-600 mii plante/ha. 75 . 1992. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. odat\ cu modelarea terenului. cu circa 300 m3 ap\/ha. 8.. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. Fig. pe rândurile marcate pe strat. Uneori..LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. Dumitrescu [i colab. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. b . cu plantatorul. În acela[i timp.

De asemenea. par]ial. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.1. datorit\ irig\rii. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). uneori. 8. din punct de vedere agrotehnic. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Cultura în câmp se aseam\n\. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.a. Produc]ia este de 25-30 t/ha. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. irigarea. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. mai ales c\ dimensiunea acestora este.). în luna septembrie. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. pentru diferite salate. Cultura pentru stufat. solarii sau sere. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. din punct de vedere calendaristic. Irigarea se face din abunden]\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat.4. STAN. pe brazde. omlete [. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha.N.6. cultura se practic\ în spa]ii protejate. [i sub form\ de funii. Pra[ilele asigur\. atât ca anterioar\. a. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. peste 21 mm). are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în dou\ reprize. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. se pot condi]iona. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). numai prin brazd\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. N. sufleuri. [i o afânare permanent\ a solului. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. supe. Momentul recolt\rii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. de obicei. face parte din culturile succesive în câmp. în mod tradi]ional. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. la 10-15 zile dup\ plantare. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. exclusiv. inclusiv 76 . cât [i ulterioar\. se aplic\ între 5-7 ud\ri. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.

cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. dac\ nu se mai dispune de stufat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. ca s\ nu se taseze). astfel. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel ca. cu patru rânduri echidistante pe strat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. la 15-20 cm între acestea. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). prin aplicarea unei ud\ri. sau cu azotat de amoniu. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. în special toamna. în caz de secet\ prelungit\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. [i de 2-3 cm prim\vara. care asigur\ startul culturii în prim\var\. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. 77 . plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. pentru a nu r\ci prea mult solul. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. În unele situa]ii. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. iar arpagicul este bine calibrat. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Dac\ terenul este nemodelat. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. uniform ca nivel [i grad de tasare. se asigur\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Dac\ se folose[te arpagicul stufat. În ordine. pân\ la venirea iernii. pe care nu b\lte[te apa. Dac\ solul este bine preg\tit. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu.

Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. STAN. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pe de o parte. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Când plantele sunt mai mari. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. recoltarea se face în totalitate. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). pe de alt\ parte. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. musc\. Cultura este relativ simpl\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. de[i se execut\ pra[ilele necesare. culturile prea dese se vor r\ri. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). De exemplu. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. în vederea livr\rii. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. 78 . recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. dac\ este nevoie. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. a plantelor cu simptome de atac. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\.N. N. produc]ia este în jur de 20 t/ha. pe alese. În acest caz. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. în func]ie de epoca de înfiin]are. b. Prin alegere. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. De asemenea.

5-2.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. chiar în ferestrele iernii. tomate. înainte de venirea înghe]urilor. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. În mod practic. în func]ie de condi]iile meteorologice. dac\ s-ar cultiva. În acest moment. alegând cele mai dezvoltate plante. deoarece. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. 1998). Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. c. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. prin r\rire. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. La solarul tunel. Cel mai adesea. de 40-50 cm. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. de exemplu.. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.0-2. 79 . Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. pr\[itul sau plivitul. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Consumul de material de plantat este de 2. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Temperatura din solar. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. sunt posibile [i alte variante. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. imediat ce acest lucru este posibil. consumul de energie ar fi foarte mare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). În mod obi[nuit. atunci acoperirea lor se poate face toamna. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dup\ plantare. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Recoltarea se face e[alonat.

în func]ie de cerin]ele pie]ei. 0. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. condimentar\ [i aromatic\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. În func]ie de temperatura din ser\. cel mai târziu. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. mai ales în medicina modern\ naturist\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. cârna]i. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. ssp. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii.6% lipide. este deosebit de apetisant\. se folose[te în industria conservelor. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.2. supe. mrani]\ [i nisip. în primul rând arpagicul stufat. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. salamuri. Valoarea sa terapeutic\. de neînlocuit. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). în 2-3 reprize. STAN.2. 2000). 6-7% protide.44% cenu[\. Aroma sa. vulgare Familia Liliaceae 8. 1. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 .1. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Se folose[te la prepararea.7% celuloz\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. De asemenea. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). fripturi. Acest strat are grosimea de circa 1-1. N. Materialul de plantare îl constituie. Gustul s\u picant. 8. recunoscut\ [i inconfundabil\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare.N. de asemenea. USTUROIUL COMUN Allium sativum L.5 cm. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 0. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.

iar în România.. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. în solarii. 1994).2. în general. La noi în ]ar\. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Na. Importan]a economic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). prin faptul c\ distrug anumi]i microbi.2. holerei [. Importan]a agrofitotehnic\. vitaminele C [i E. Ca. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). În SUA se ob]in 12 t/ha. În rest. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. 81 .LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 2000). D\r\[ti-Ilfov. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Fe [. în ambele emisfere.). urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. cum sunt cei ai febrei tifoide.000 ha. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. pe tot parcursul anului. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Cu. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. difteriei. eventual. 8. 13. cu 240 mii tone. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. nematozii [i musca usturoiului. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\.a. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). care confer\ aroma specific\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. probabil din specia A. I[alni]a-Amaradia. S. K) [i microelemente (Mn. longiscuspis. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.a. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. (Butnariu [i colab. 17 t/ha în Sudan. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. R`mnicu S\rat-Buz\u. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). 22 t/ha în Liban. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 1992). 1999. ~n ce prive[te vitaminele. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. citat de Popescu [i Atanasiu. dar cerin]ele mari ale pie]ei.

netede [i lucioase. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. La noi în ]ar\. Frunzele sunt liniare. cu vârful ascu]it. R\d\cina. c\rnoas\).3. Mugurii axilari se tuberizeaz\.N. ci bulbili aerieni. alc\tuind. formând a[a-numi]ii bulbili. 1985). În alte zone de cultur\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. într-un singur plan. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. [i poate varia de la 4 la 60. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Tulpina. Din ace[ti bulbili. iar limbul. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. este dirijat. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. usturoiul este o plant\ anual\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. STAN. ajungând s\ prezinte muchii. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. alternativ (la dreapta sau stânga). care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. 1985). 82 . Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. dup\ care devine circular\. gâtul plantei sau tulpina fals\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. reunite în umbele false. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. cu înmul]ire vegetativ\. cel mult egal cu num\rul de frunze. de r\d\cinile adventive. ca [i la ceap\. acestea sunt grupate în cime unipare. trimuchiat\. în anul viitor. sub form\ de jgheab. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. în anul urm\tor. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. MUNTEANU 8. În sol.2. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. din care. de m\rimea unui bob de porumb. denumi]i popular [i „c\]ei”. iar dup\ formarea bulbului. prin suprapunere. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. Discul. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. N. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. cilindrice. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. de culoare alb\ sau violacee. aceasta nu con]ine flori. iar s\mân]a este alungit\.

Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. De D\r\[ti.4. cu un nivel mai redus al apei. Chaux [i Foury. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. De I[alni]a). care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. nu formeaz\ l\stari floriferi. de asemenea. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. în general. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. reprezint\ forma de toamn\. Brewster. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. 1973. Ecologic. Asia Mic\). În timpul vegeta]iei. Dup\ Butnariu [i colab. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. 1994). pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Apa. ~n general.LEGUMICULTUR| II 8. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. 83 . corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu.2. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Dup\ aceea. Grupa continental\ (Caucaz. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. De Rm. bulbii sunt mijlocii-mari. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. temperaturi sc\zute [i p\strare. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. este rezistent\ la secet\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. formeaz\ un bulb mic. temperatura optim\ este de 18-200C. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. rezistente la temperaturi sc\zute. Astfel. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. 1994. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. S\rat). Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme.

2. consumul specific este: N=11 kg. suplimentar.5 kg. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. 1998). Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Totu[i. 8.5 kg [i S= 5 kg. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. K2O=8-10 kg. pulverizeaz\ solul. culoarea tunicilor. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. 84 . prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.2. K2O=5. N. pe cât posibil. dar bine structurat..5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. precocitate. care îngreuneaz\ recoltarea. ba mai mult. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.2. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.N. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. P2O5=1. 1994). preventiv. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. În acest caz. dar mai energic\.5. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. P2O5=3-4. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.6. Preg\tirea terenului începe din toamn\.-3.3). cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.D.0 kg. Lucrarea cu freza este prea scump\. STAN.5 kg (dup\ Butnariu. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. culoarea frunzelor acoperitoare [. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.a. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. unele insecticide (tabelul 8.0 kg. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. se mai execut\. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. 8. care. MgO=0.

LEGUMICULTUR| II 85 .

de[i posibil\. N. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. 1994). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Lucr\rile de îngrijire sunt. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. adesea. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. se poate face toamna sau prim\vara. dar nici din centrul bulbului. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). la distan]e egale între ele de 25-28 cm. care se las\ în brazd\ nelucrat\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. bulbii o petrec în câmp. pentru c\ sunt prea mici [i. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea mecanizat\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. care este obligatoriu. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). în cea mai mare m\sur\. STAN. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. afecta]i de atacul nematozilor. dup\ recoltare. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Pentru realizarea acestei densit\]i.N. 1994). ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\.

Prazul este o plant\ legumicol\. 8.3. PRAZUL Allium porrum L. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).4% gr\simi. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. În foarte multe din preparatele culinare. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 4. 0. cultura în câmp se practic\ mai rar. În principiu. Familia Liliaceae 8.8-1. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.4% dizaharide [i 1. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. pân\ la 10-12 t/ha. dar poten]ialul soiurilor atinge. e[alonat. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. vitamine [i fitoncide. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în condi]iile de la noi din ]ar\. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).1.5% celuloz\ brut\). mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).5% cenu[\ (s\ruri minerale). se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.3-0. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. în cazul apari]iei unor ploi. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. provoac\ arsuri gastrice. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. care este mai scump\ [i. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . în teren deschis sau în solar. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. adesea.3. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Calendaristic.7% hidrocarbona]i (din care 2. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. De regul\. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.3% monozaharide. dac\ nu au survenit precipita]ii. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 2-3% proteine. înlocuie[te ceapa. 0.LEGUMICULTUR| II bulbililor. 6.

îns\.N. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii.3. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Plantele de praz produc. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. care se g\sesc în compozi]ia sa. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. fructe [i semin]e. Peninsula Balcanic\. de câteva mii de ani î. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Importan]a agrotehnic\. 1969). 1994). În orice caz. atât la transport [i la comercializare. prazul este cunoscut în întreaga lume. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. 8. 8. R\d\cinile adventive. Africa de Nord. 1992). Tulpina. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. este cunoscut în cultur\ din antichitate. STAN. În primul an din ciclul ontogenetic. cu un redus grad de perisabilitate. are o tehnologie u[or de realizat. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. de aceea. bienal\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. astfel. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. cum ar fi Oltenia [i Banat. dou\ tipuri de r\d\cini.3. Prazul. Cultivat de egipteni [i greci. mult mai puternic dezvoltate. N.3. H. cât [i în timpul p\str\rii. cum ar fi Europa occidental\. C [i PP). (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le.. În prezent. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\.25 m (Maier. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. 2000). p\trunzând în sol pân\ la 1. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab.2. prin rusticitatea sa. Asia de Sud-Est. pentru a asigura o bun\ comercializare. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. cu înmul]ire sexuat\. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. R\d\cina. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. MUNTEANU sau a usturoiului.

înalt\ de 80-120 cm. 1985). pe partea sa superioar\. cilindric\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. roz sau violacee. este de culoare alb\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite.4-0. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. într-un singur plan vertical. tecile se suprapun unele peste altele. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Butnariu [i colab. denumit\ tulpin\ fals\. ca la toate speciile alliacee. florifer\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Frunzele. sub form\ de jgheab. Pe acest disc. ca [i la usturoi (fig. plin\ în interior.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. în condi]ii de mediu diferite. alc\tuind o forma]iune cilindric\. neted\. Pe restul por]iunii lor.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Aceasta este erect\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Frunzele. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine.3. format din cele [ase tepale. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. 8. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . glauc\.7). sunt formate numai din teac\ [i limb. sunt albeg\lbui. mu[te). În anul urm\tor. cu rezisten]\ mai slab\. 8. fiind liniar.4. Fructul [i semin]ele sunt Fig. La baza lor. îngro[at\ [i suculent\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. 8. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Perigonul.2 cm la baz\ [i 0. formând un bulb mic sau mai pu]in evident.7 . în mod alternativ. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. groas\ de 1-1. Pe por]iunea limbului. cu o rusticitate evident\. au ap\rut mai multe forme ecologice. dac\ sunt din exterior.

În condi]iile de secet\.5. iar dac\ este mai sc\zut\. 1994): N=2-3 kg. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. când plantele sunt mature pentru primul an. 90 . 1994). Mg=0. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. de var\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. de asemenea. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Brewster. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). ]ar\ cu tradi]ie veche. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. 8.6. În Fran]a. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. K2O=4 kg.. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Apa. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. vegetarea înceteaz\. Fa]\ de ap\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. P2O5=1 kg. 1994). Picior de elefant. de toamn\ [i de iarn\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Dup\ plantare sau r\s\rire. 1998) 8. MUNTEANU pe timpul iernii. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. 1992. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. N. în func]ie de zona de evolu]ie. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. de tradi]ie. plantele r\mân mici. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. dar nu ca regim. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.6 kg. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.2-0. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).5 kg [i S=0. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. A[adar.3.N. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. În acest stadiu. STAN. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.3. de Carentan. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\.

Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Preg\tirea terenului începe din toamn\. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic.. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.8. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz).3. în aceea[i zi. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. terenul se t\v\luge[te.6. 1998). Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. 91 . la 28-30 cm adâncime. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.LEGUMICULTUR| II 8. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. la adâncimea de 1. Chiar înainte de r\s\rire.5-2 cm. în func]ie de zon\. În principiu. ca plant\ indicatoare. pân\ la sem\nat. Sem\natul se execut\ mecanizat. dac\ este necesar. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.1. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. s\ fie profund [i fertil. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. dup\ modelare. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama.

prin r\sad 92 .pe teren modelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. N. STAN. d .8 .N. prin sem\nat direct sau prin r\sad. b . c. 8. MUNTEANU Fig.pe teren nemodelat.

Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. În [an]uri. Recoltarea se face manual. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.3).LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. este mu[uroirea plantelor. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire.3.2. Dup\ dislocare. prin aspersie. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Cu prilejul acestei pra[ile. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. plantele se smulg. sporind calitatea recoltei. În atare circumstan]e. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. care se completeaz\ cu una mecanic\. Pentru consum imediat. 8.6. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase.2 [i 8. care se repet\ dup\ r\rire. Pentru p\strare peste iarn\. 93 . prin aspersie. altfel. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. sau semimecanizat. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). cultura se poate realiza în ogor propriu. de regul\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). absolut necesar\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Recoltarea începe toamna târziu. cu ajutorul sapei sau cazmalei. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Dac\ sunt goluri. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. O lucrare special\. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. dup\ o cultur\ anticipat\.

mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. usturoiului comun [i prazului. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. în cazul culturii prin r\sad. N. 94 . ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. cu pân\ la 50-60%. Prim\vara. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Plantarea se face manual. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. executate cu grapa cu col]i reglabili. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. dar la noi în ]ar\. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. subspecii. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. ceapa de iarn\ sau de tuns. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. În condi]iile de la noi din ]ar\. 8. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\.N. dar poate ajunge la valori mai mari. dup\ ce au ap\rut buruienile. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. în afara celor prezentate. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor).4. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. ceapa e[alot\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. de regul\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). STAN. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct.

de un disc comun (fig. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. pe bulbii din inflorescen]\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. central\ [i de nord a Moldovei. dar [i din zona central\ a Asiei. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. 8. mai multe [i mai mici. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 8. La forma proliferum. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. prin discul propriu. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. cu o tunic\ de protec]ie groas\. nu formeaz\ flori. f. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.10). bulbiferum [i Allium cepa L f. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. dar de dimensiuni mai mici. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. de culoare cenu[iu-g\lbuie.9 . Este o specie peren\. fiecare în parte.9). CEAPA DE EGIPT Allium cepa L.LEGUMICULTUR| II 8. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. dar care. nu formeaz\ semin]e. fructe [i semin]e. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. aspr\. ca [i cea colinar\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. 95 .2. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.1.4. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.Ceapa de Egipt (rocambole). de obicei. 8. iar tulpinile florifere. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Fig. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.4.

Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. La noi în ]ar\. de asemenea. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. în anul urm\tor. De regul\. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8.11). asem\n\toare cu prazul. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. cel mai Fig.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.10 .4. 8. 8. care se folosesc în industria conservelor. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. STAN.4. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.N. N.11 . Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.3. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. Fig. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. prim\vara. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Este o specie peren\. 8.. Când se înmul]e[te prin semin]e. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.4. Plantarea se face toamna sau.

De Bucovina. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Este bine cunoscut în întreaga lume. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 8. cu mai mul]i bulbili. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. 97 . cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ~n primul.12 . 8.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.12). Uneori. var. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. dar foarte mari.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8.4. iar `n anul urm\tor. 1973). ophioscorodon Dom. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.5. îndeosebi formele mediteraneene. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune.

Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. B1 [i B2=0.4%. glucide simple 0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Familia Solanaceae 9. De asemenea. culoare [i chiar gust. de[i. Importan]a agrofitotehnic\.2 mg/100g. C=20-25 mg/100 g [. comparativ cu alte legume. din punct de vedere botanic. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. sunt diferite. precum [i unele vitamine: A=0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.N. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. STAN. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.1. 9.2%.8-1.1. N. protein\ brut\ 2%. celuloz\ 0.08 mg/100g. cenu[\ 1%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. m\rime. care se consum\ fier]i. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. `n terenul destinat culturilor legumicole. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. inclusiv în sistemul culturilor protejate.a.5 mg/100 g.1. cop]i sau pr\ji]i. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.

Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în acest caz. Mai mult. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. mai întâi în Transilvania. demissum (rezistent\ la frig). Factorii de risc. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. în mod surprinz\tor. ca urmare. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. S. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Bineîn]eles c\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. În prezent. 99 . Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.a. Totu[i. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. cel târziu pân\ la 1 iulie. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. 1974). pre]urile avantajoase de valorificare. exist\ pericolul înghe]urilor târzii..LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. de[i las\ terenul.1. cum ar fi S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Importan]a economic\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. S. De regul\. Columbiei. în cea mai mare parte. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. 9. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Cultura cartofilor timpurii. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Cerin]a mare a pie]ei [i. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. curat de buruieni. S. în unele ]\ri din vestul Europei. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. cultura [i recolta sunt mult întârziate. dar numai S. în cazul culturii timpurii. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet.2. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice.

Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. 1985). dup\ care cade. În cazul în care l\starul este distrus. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. 1969). Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Ace[tia sunt cilindrici. citat de Zanoschi [i Toma. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. În primul an. În condi]ii de întuneric. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. MUNTEANU 9. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. în al doilea an. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. De asemenea. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. R\d\cina. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Din ace[ti ochi se formeaz\. iar în plus. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. spre profunzimea solului. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. prin care se insereaz\ pe stolon.5-2. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. STAN. care se mai nume[te col]. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\.. În condi]ii de lumin\. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. din care.1. formând a[a-numi]ii ochi. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure.0 cm. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. tulpinile aeriene. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. subterane. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. se orienteaz\ pe vertical\. N. 100 . 9. în condi]ii corespunz\toare. m\rimi [i culori diferite. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.2). 1958.1).N. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.3. ai tulpinii aeriene. de 1. Ace[tia pot avea forme diferite. Tuberculul are o parte bazal\. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Tulpina. 9. [i o parte apical\ sau vârful. care con]in trei muguri. tipice fiec\rui soi (fig. când este foarte tân\r.

în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. în ciclul lor de via]\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 1974). 9. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. fistuloas\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.LEGUMICULTUR| II Fig.1 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.2 . Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 9. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1). La o plant\ Fig. muchiat\. 9. 101 . erect\. denumit\ faz\ dormind\.

cu diferite tipuri de peri[ori. eliptici. cu dou\ loje. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. sunt dens p\ro[i. ro[iatic\. albastr\. turtit\. cu vârful ascu]it. Caliciul este format din cinci sepale unite.1. ovat-lanceola]i ori circulari.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. De asemenea. cu aspect rotat. N. iar corola este format\ din cinci petale unite. alb\ sau cenu[ie.3 . 1985). Gineceul este bicarpelar. cu umiditate ridicat\. de culoare alb\. prin autogamie. 9. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Lobii (foliolele) sunt ova]i.N. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. hermafrodite. 1974) Floarea. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. STAN. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. S\mân]a este mic\. violet-închis\ etc. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. Fig. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. prinse pe baza corolei. Florile sunt actinomorfe. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. grupate într-o cim\ terminal\. pentamere. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Polenizarea este direct\. MUNTEANU Frunza.9.4.3). ovoidal\. De[i cartoful nu 102 . 9. Uneori. cu 5-10 flori. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.5-2 mm în diametru.

are valori de 17-200 C (tabelul 9. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. 103 .. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Rezult\ de aici. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. inclusiv pentru formarea tuberculilor. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Riscul temperaturilor de înghe]. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.2 (dup\ Bala[a. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. r\d\cinile pot cre[te. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. apa având.. De asemenea. dar [i cu ceilal]i factori de mediu.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. 1984). tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. în acest caz. Minus 1-2 Minus 0.1). în asemenea cazuri.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Astfel. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Tabelul 9.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Tufa cre[te în condi]ii optime. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Totu[i. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. în Ceau[escu [i colab. [i rolul de regulator termic. în mod clar. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. în Ceau[escu [i colab. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. cât [i p\r]ile aeriene. iar perioada de lumin\ este maxim\.

trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.5 kg K2O. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 8. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. solul.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. ca urmare.. de care depinde succesul culturii. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. dar [i de intens\ activitate metabolic\. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). MUNTEANU Tabelul 9. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.A. bine structurat. acest regim. STAN. în special prin aspersiune. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Totu[i.5 kg MgO [i 2 kg S.U. la nevoie. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. N. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. 14 kg K2O. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). tuberculilor [i r\d\cinilor. 1-1. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Solul este un factor de mediu important. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. 104 . care are loc la nivelul stolonilor. La o ton\ de cartof. este favorabil\ udarea.U. De aceea.N. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 2 kg P2O5. prin caracteristicile sale. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Din aceast\ cauz\. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. 3 kg P2O5. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. s\ fie fertil. De aceea. în Ceau[escu [i colab.A.. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.

Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.1. Nu se recomand\ solanaceele [i.0 16. Tabelul 9. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cerealele p\ioase. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. s\ fie bine structurat. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. cu pant\ uniform\. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.LEGUMICULTUR| II 9.0 16. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6. biloane [i rigole de udare.1. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. legumele din grupa cepei sau a verzei.5 9.1. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.6. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. bineîn]eles. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. cartoful decât dup\ 3-4 ani. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.5. 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. legumele verde]uri.3. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.

datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. dezinfec]ia [i încol]irea. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. STAN. distan]ate la 70 cm (fig. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural.. 106 . Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. de exemplu. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Fig. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. cu diferite v\t\m\ri.4 . `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. eventual. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. 9. În mod aproape generalizat. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). încol]i]i. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. deshidrata]i. 9. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. N. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi.N. În situa]ii normale. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). În unele situa]ii.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. 1992). Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. se pot folosi atât tuberculii mici. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. cât [i cei prea mari. 1997). Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. calibrarea. manual.

pe pardoseala magaziei.. cu prec\dere. 1997). formeaz\ l\stari de 1. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\.5-2. Dup\ aceast\ etap\. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. eliminându-se. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. ce se afl\ într-un vas adecvat. [i alte substan]e în amestec. În timpul acestei perioade. 1973). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i.5%. serele. de culoare alb\ (col]i). În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). 107 . pentru a[a-numita suda]ie. În timpul aerisirii. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. tuberculii. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Dup\ suda]ie. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. În acest timp. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Dac\ umiditatea scade prea mult. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. luminii. la nevoie. înainte de plantare. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Dup\ imersie. dar se pot folosi. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. solariile etc. În condi]ii de umiditate sc\zut\. mai ales. când tuberculii sunt zvânta]i. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii.0 mm. timp de 2-4 ore. în func]ie de spa]iul de încol]ire. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în spa]ii corespunz\toare. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. în spa]iul din jurul ochilor.

viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. sau complet mecanizat. În vederea plant\rii. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. cu lungimea de pân\ la 1. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. simpli sau ramifica]i. În felul acesta. În unele cazuri. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat.9.a. pe teren modelat (fig. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.4). un nou strat de amestec.5). acest moment coincide. turb\. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec.5-3 cm. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. îngro[a]i. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Plantarea tuberculilor. pe rigolele deja trasate (fig. în anii normali. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. respectiv. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. În principiu. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. STAN. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Atât plantarea manual\. 9. folosind ma[ina de plantat r\saduri. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.m.d.N. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. 108 . Plantarea se poate efectua manual. cu 20-30 martie. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil.2). cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.9. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. rumegu[ [i nisip. dup\ care se adaug\. acesta se ud\ bine. Densitatea [i. N. Calendaristic. special echipat\ (MPR-5). Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.

5 .U. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Imediat dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Excesul de umiditate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. de regul\. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Mana cartofului are. Lipsa de umiditate. de aceea. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.4 kg/ha. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Lucr\rile de îngrijire. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. postemergent. se efectueaz\ o erbicidare. întârzie procesul de formare a tuberculilor.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. 9. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.3-0. se asigur\ circa 1.LEGUMICULTUR| II Fig. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci).Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Dup\ plantare. Mancozeb. de asemenea. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. De regul\. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. odat\ cu plantarea. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni.A. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. importan]\ redus\ pentru cultur\. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.

preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Lucrarea se face manual. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Fastac-0.9. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.a.6.3 l/ha. se culeg tuberculii cei mai mari. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.3 l/ha. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. iar 110 . Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.5 aprilie. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. manual. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. 1992).9. 9. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Calendaristic. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.1. în tunele joase. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. De regul\. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. În cazul e[alon\rii recolt\rii. în rigole deschise mecanizat sau manual. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). semimecanizat sau mecanizat. N. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.N. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. fiind încadrat\ între 5 martie . Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.2.. STAN. în sistem cuvertur\ [. cuibul se desface cu sapa. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.6). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. În ambele cazuri. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.0. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.1 l/ha sau Karate. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.7). iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).

9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Fig. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .6 .

8). unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.8 . Într-o alt\ variant\. Fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe rigol\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. b . 112 .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.9.N. STAN. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. 9.

erbacee. 9. asem\n\toare cartofului. creme.9. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. R\d\cinile. Batatul este o specie anual\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. 1969) 113 . Acestea.9). 9. iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. De la batat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.10 . se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. supe. terenul trebuie s\ fie bilonat.9 . Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Fig. Fig. în medie. Înainte de plasarea foliei. sin. Convolvulus batatas L. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. dar f\r\ succesul scontat. din loc în loc. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. sub form\ pr\jit\ etc). Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. denumit [i cartof dulce.2.

N. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha.10). Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. STAN. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. fertiliz\ri faziale. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.a. rezulta]i din l\stari. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 9. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. MUNTEANU înr\d\cina]i. 114 . ud\ri. N.

Familia Cruciferae 10. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. mugurii floriferi [. varza se consum\.pentru B. familia Cruciferae sin. f. printre altele. var.1. simpl\ sau asortat\. 10. în tot cursul anului. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Dup\ locul lor de origine. De la aceste specii se consum\ frunzele. capitata L. campestris ssp. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. rapifera Metzg (2n=38). oleracea [i 2n=20 . datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.2-1. alba DC. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. reprezentat\ de specia B.1.B. 5-6% glucide.pentru B. Importan]a alimentar\.1.. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. campestris L. încadrat\ sistematic în specia B. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . ]esutul preinflorescen]ial.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.B. napus ssp. Brassicaceae. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. 1.5% 115 . Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). oleracea L.. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . [i varza asiatic\. pedunculii. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.a. practic. tulpinile îngro[ate. cu sau f\r\ carne etc. diferite preparate culinare..

var. 2000). a fost cultivat\.2 mg/100g [. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. în câmp [i în spa]ii protejate. p\str\rii temporare [i valorific\rii. din varza s\lbatic\ (B. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. În secolul al XIX-lea. de la înfiin]are pân\ la recoltare. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. cultura acestei legume. 116 . Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.20 mg/100g. de var\ sau de toamn\. putând fi complet mecanizate. 10. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). s\ruri minerale: de calciu . recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului.a. era pu]in cultivat\..a. de regul\. practic între cele dou\ cercuri polare. asociate [. duble. unde g\se[te condi]ii prielnice. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. unele toponine sau nume de persoane. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. 1998). varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. unele lucr\ri. 31 mg/100g fosfor. prin r\sad. N. vitamine: C . în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).000 ha/an. în ultimii 10 ani. o. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. împreun\ cu altele. cu fosfor – 31mg/100g [. complexul B .. pe linie filogenetic\. Importan]a agrofitotehnic\. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. asigurând venituri.46mg/100g. În ]ara noastr\.2 % gr\simi.1-1.2. de potasiu . din prim\var\ pân\ în toamn\. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. 0. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.50 mg/100g. În ]ara noastr\. practic. în medie.. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. începând cu secolul al XIIlea.1. în culturi succesive. mai ales la m\n\stiri. MUNTEANU proteine. înc\ din antichitate. cur]ile domne[ti [i boiere[ti.a. STAN. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.N. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. 1995). Dup\ datele statistice FAO. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. de sodiu .24 mg/100g potasiu. o suprafa]\ de circa 30. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.1. ca varza timpurie. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. În prezent. silvestris L).

în interior c\rnoas\.5 m adâncime. cu limbul oval. cu r\d\cina [i. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Frunzele exterioare sunt verzi.1 .1. frunzele bazale sunt pe]iolate. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.aspectul general. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). 10. conic\ etc. ovat\. tetramere. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. 10. Pe tulpina florifer\. este scurt\ (15-20 cm). puternic ramificat\. tulpina lemnificate (fig. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 4 . groas\. de form\ conic\ sau cilindric\. 1 . Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.1). grupate în raceme lungi. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. 3 . eliptic\. glabr\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. eliptic sau aproape circular. laxe. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere.3.). Frunzele care urmeaz\ sunt mari. bogat ramificat\. ierboas\. 2 . par]ial. scurt pe]iolate. sulfurii sau alburii. hermafrodite. 117 . glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. 10. În faza de r\sad. iar cele interioare sunt albe. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.c\p\]âna. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Florile sunt actinomorfe. la exterior lemnoas\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. glauc\. ce poate ajunge pân\ la 1. Tulpina. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. alterne. Primele frunze normale Fig.

10. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.1. cele de la baz\ au format deja silicve. Totu[i.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. La temperaturi mai ridicate. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . De[i are flori hermafrodite.2). 1985).N. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Semin]ele sunt aproape sferice. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. dehiscent\ (fig. 3 . Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. netede ori fin striate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. brune sau cafeniu negre. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. [i anume 2-30C.000-4. Polenizarea. Temperatura. iar ultimele cele de la vârful racemului. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. cele patru carpele sunt concrescute între ele. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Deoarece inflorescen]a este un racem. rostrat\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. cu diametrul de 2-3 mm. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. 10. uneori reticulate. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. produc]ii mari.000 de flori. 2 . Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.2 .sec]iune prin semin]e . dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. procesul de germinare 118 Fig. Oricum. albinele. Pe o plant\ se pot forma 3.4. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 10.sec]iune longitudinal\ prin fruct. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. STAN. N. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.

induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. La varza timpurie. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. c\p\]ânile r\mân mici. uneori. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. De aceea. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. în 3-4 zile. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). datorit\ vernaliz\rii. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. de asemenea. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. atât din punct de vedere calitativ. afânate sau. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Lumina. este necesar ca. cre[terea înceteaz\. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. adic\ la temperatura de minus 5-60C. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. dar cantitativ mai reduse. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. La temperaturi mai ridicate. 1989). când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. respectiv. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. În cazul solului. 1956). altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Beker-Dillingen. pe terenuri umbrite. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Dup\ majoritatea autorilor. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei.. În acela[i timp. iar în faze mai avansate. În schimb. în faza de r\sad. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Astfel. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Dup\ germinare. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. în toat\ perioada ciclului vital.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. atât în sol. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. cât [i în atmosfer\. 1969). dac\ lumina este de intensitate slab\. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. cât [i sub aspect cantitativ. 1998). Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. în faza de r\sad. Vara. iar la 18-200C. 1956. Astfel. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Peste limita de 20-250C. cu cerin]e mari. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. 1982). În faza de cre[tere vegetativ\. o faz\.

[i într-o continu\ îmbun\t\]ire. anterior preg\tirii terenului.). la nevoie. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Solul. al\turi de ap\. 04 .7 kg CaO [i 0. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . N. 4. Astfel. 01 . Reac]ia solului poate varia. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. la niveluri optime de 75-80%. în limite medii. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.20 kg P2O5. de[i are unele avantaje. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. 03 semitârziu. Irigarea prin brazde. în general.1. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.5.timpuriu. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. 10. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.de var\. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. STAN. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. hibrid F1 etc.N. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 1. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. recomandarea pentru sistemul de cultur\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.5. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii.3 kg azot. aplicat toamna sau. provenind din str\in\tate. De asemenea. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.extratimpuriu. cât [i hibrizii F1. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 02.40 kg K2O. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.1. De asemenea. 2000). favorizând b\ltirea. în ]ara noastr\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. De regul\. 120 .3 kg MgO.târziu. prim\vara. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. forma [i m\rimea c\p\]ânii. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. profunde. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 0. În compara]ie cu alte plante legumicole.

LEGUMICULTUR| II 121 .

N. Tehnologia de cultivare 10. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. ardeii. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ferite de curen]i reci. prin dou\ treceri.1.1. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. care au boli [i d\un\tori comuni. p\stârnac. dovleceii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. ]elin\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. plantele extrag din sol: 115 kg N. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea de baz\.a. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. 122 . Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. sfecl\ ro[ie. castrave]i. prin fertilizarea de baz\. s\ se realizeze produc]ii maxime. 45 kg P2O5. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. expuse la soare. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. La rândul ei.2. toamna. fasolea de gr\din\ [i cartofii. lobod\ de gr\din\ [. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. Mobilizarea solului. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. STAN. etc. bame. cum sunt: castrave]ii. imediat dup\ nivelare. folosindu-se grapa cu discuri GD-3.2. tomatele. Toamna. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.) [i din grupa cepei. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.6. situate pe terasa a doua a râurilor. Preg\tirea solului. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. la 8-10 cm adâncime. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. este necesar ca. În leg\tur\ cu aceasta. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. 210 kg K2O. MUNTEANU 10.1.). p\tl\gelele vinete etc.6. p\trunjel. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.N. de tipul solurilor aluviale. cu diferite grade de evolu]ie.8.

se folosesc doze orientative. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Astfel.2 în agregat cu tractorul U-650M. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2%).5 g sare potasic\ la m2.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. prim\vara devreme. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. inclusiv modelarea solului pentru ca. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. dup\ care se face modelarea. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). odat\ cu s\patul adânc de toamn\. În cazul verzei timpurii. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. 60 g superfosfat [i 12. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). cu suprafe]e mici. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.8 sau 123 . s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.

8. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. MUNTEANU MMS-4. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).N. STAN. N. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Erbicidarea. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. în cazul gospod\riilor popula]iei. echipat cu rari]e. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.tratamentul chimic. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. în acela[i mod ca [i Treflanul. deoarece. [i de aceast\ dat\. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. în cantitate de 3-4 litri/ha. respectiv 15 g/m2. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. acest erbicid fiind foarte volatil. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. modelarea se execut\ tot din toamn\. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. astfel modelat. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. pr\fuirea cu 124 . echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. la adâncimea de 5-8 cm. Terenul fiind modelat. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. solul. Preg\tirea semin]elor. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. pe rigole. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. . semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. prim\vara. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare.5). înainte de sem\nat.8. acestea se vor executa dup\ plantare.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.2. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.

5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Tabelul 10. Producerea r\sadurilor. se ud\ cu 125 . se taseaz\..3. 1986). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. în vârst\ de 40-45 zile. prin împr\[tiere. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. folosind rama de sem\nat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.stimularea semin]elor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. . în vederea gr\birii germina]iei. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.5% timp de 10-12 ore. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.

04-15.03 25.05-10.06 05.03-5.03-30.05-05.3 0.05-05.4).05-25.04-10.4-0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.3 0.05 25.N.06-15.3 0.3 0.03-15.06 20.06-15.06-25.05-15.3 0.06-10.3 0.06-10.6 0.3 0.05-05.04 20.5 0.04 01.3 0.03 01.05 20.04-10.3 0.5 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06 15.02 15.05 - 01. N.06-20.3 0.06 01.01-10.05-25.05-20.05-15.05 25.4 1.06-10.0-2.06 20.02 plant\rii 5.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.5-2.05 01.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-15.05-20.06 30.06 01.05-15.07 10.06 05.06-10.3 0.0 0.02-10.02 15. STAN.03 10.07 10.05-05.06 01.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06-20.07 15.05 15.07 - 20.4-0.07-15.05 20.0 0.05 15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.01-15.04 01.01-5.07 10.3 0.04-05.06-25.8-1 0.07 01.07-30. Tabelul 10.06 - 25.03 01.06-15.5-0.05 20.02-05.04-20.3 0.06-30.4-0.3 0.07 01.06-10.05 15.05 15.05 01.03-30.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 . MUNTEANU ap\ tehnologic\.4 1.07 05.05 15.

în cuburi nutritive.2%. . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). de culoare verde-închis. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Onevos 33 EC 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.05%. la semnalarea stacului. folosind 300 g azotat de amoniu.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).25%. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.1% (Costache M. În momentul plant\rii.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Tabelul 10. pentru combaterea afidelor. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.3%.dirijarea temperaturii. Turdacupral 50 PU 0. Dithane M-45 0. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Perozin B 75 WP 0. 200 g superfosfat.4%.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. 127 . la 8-10 zile de la repicat.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. Sandofan C WP 0. prin coborârea temperaturii la 4-60C. . 500 g sulfat de potasiu.. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.1% sau Sinoratox 35 EC 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.5. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . conform datelor din tabelul 10. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.2%. 1987). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.05%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. [i colab. . Divipan 100 EC 0.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. . Actelic 50 EC 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.4%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.

55 plante pe m2. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.67 plante la m2. cele alungite. revin 5. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). umidit\]ii [i aerisirii. Dac\ este necesar. 128 .3). Tot din acest motiv. 200250 m3/ha. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. odat\ cu executarea plant\rii. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. 10. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.3 . cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.N. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. la 5-6 zile de la plantare. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. revenind 6. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. aplicând 4-5 ud\ri. Pe fiecare strat în\l]at. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Fig. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Completarea golurilor se face manual. În timpul perioadei de vegeta]ie. cu r\sad de aceea[i vârst\. STAN. N. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. soi [i calitate. distribuindu-se circa 0.5-1 litru ap\ la plant\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult.

6 [i 10. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. sub primele 3-4 frunze exterioare. ca adeziv. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.15%. Calendaristic. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. în faza de formare a c\p\]ânii. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. igien\ cultural\. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Dac\ este nevoie.7). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. eliminarea plantelor atacate). prin t\iere cu cu]itul. [i de 1-2 ori manual.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Oxiclorur\ de cupru 0. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. în func]ie de zon\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Tabelul 10. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. pe o adâncime de 50-60 cm. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. e[alonat în 3-4 reprize. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. soi [i epoca de înfiin]are. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.5%)** 129 . cu fermitate evident\. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. În cazul culturilor pentru consum.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. dar peste 350-500 grame. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Produc]ia este de 15-20 t/ha. bine învelite. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. pe rând.

în special la culturile semincere (Daconil 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Tiuram 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.2% sau Perozin 0.25%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.1%.5%) Rota]ia culturilor.15-0.1% sau Fundazol 0. Benagro 0. Benlate 0.3% sau Dithane M-45 0.4%. tratamente. evitarea terenurilor ude [i acide. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. 0.1%. Ronilan 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.2%. Captadin 0.2%. Rovral 0.5%. igien\ cultural\. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. igien\ cultural\. Miltox 0. Nemispor. Topsin M 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.2%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. igien\ cultural\.25%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.1%) Rota]ia culturilor. tratarea culturilor (Benlate 0.2%. folosirea de soiuri rezistente. combaterea insectelor vectoare.1% sau Sumilex 0. Mycodifol 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului..continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. sin P.3%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. STAN. Nemispor 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Dithane M-45 0. igien\ cultural\. ar\tura adânc\ de toamn\.2%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Merpan 0.N. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.5%. Curzate plus T 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.1%.2%. ar\tura adânc\ din toamn\.05-0.25%) Igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. distrugerea resturilor vegetale.2%. dezinfec]ia amestecului nutritiv.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. igiena cultural\. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Fundazol 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Benagro 0.4-0.1%.1%.15%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Manzate 0.15%) Rota]ia culturilor.15%. Brave 500 0.6 . ar\tura adânc\ de toamn\. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente. ca adeziv 130 . N. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.10.

tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Carbaril 50 WP 0.04%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. folosirea de (Phyllotreta atra).05%** Idem Igien\ sanitar\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Zolone 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.2%. Triclorofon 80 PS 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Clorofos 75 PS 0.2% etc. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Dipterex 80 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.2%.05%. Dipterex 80 PS 0.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.15%.15%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Thuringin 0.05%).15%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Actel[lic 25 EC 0.15%.05% etc. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%. Sinoratox 35 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Ambuch 25 EC 0.4%. Sumithion 50 EC 0. Basudin 60 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.4%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. igien\ cultural\.).04%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Decis 25 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15% etc. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.2% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Carbetox 37 EC 0.1%.4%. Decis 25 EC 0. Fernos 50 WP 0.1%. Diazinon 60 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Clorofos 75 PS 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Metathion 50 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.1%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.15%) Igien\ cultural\.4%.2%.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.2%. Sinoratox 35 EC 0.2%. Triclorofon 80 PS 0.15%. plantarea în câmp cât mai devreme.15%.05%. combatere biologic\ 131 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Sinoratox 35 EC 0.

23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.2%.N.1%. Ripcord 40 EC 0.05%. 20 kg P2O5. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. p\trunjel. igien\ cultural\. ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%.1. ridichi.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. ca adeziv 10. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.15%. Decis 25 EC 0. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Sumithion 50 EC 0. deosebit de periculo[i. N. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. la nivelul în\l]imii plantelor. Ca urmare. Preg\tirea solului. Folithion 50 EC 0. MUNTEANU Tabelul 10. profund [i bogat în humus.15%. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. STAN. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Zolone 35 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. bine nivelat. în cele mai bune condi]ii.01% etc.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. De aceea se alege un teren plan. Carbetox 37 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Decis 25 EC 0. plantele extrag din sol: 84 kg N.7 . ]elin\ etc. Fertilizarea de baz\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Hostathion 40 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. toamna. tratamente (Birlane 10 G 0. Locul în rota]ia culturilor. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. 1985).6.04%.2..15% . p\stârnac. tratamente (Sumithion 50 EC 0.4%. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.1%.05%. Zolone 30 WP 0.) [i cele din grupa cepei. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. 75 kg K2O. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).1% etc. imediat dup\ nivelarea de exploatare. cât [i în atmosfer\. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Se evit\ solurile prea u[oare. Metation 50 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. fasolea de gr\din\ [i bobul.2%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. care pierd repede apa.

Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. se folosesc doze orientative. Dup\ sem\nat. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. echipat cu corpuri de rari]e. Erbicidarea. Varza de var\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. urmând ca. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). sau cu DR-5. Modelarea solului. la 5x5 cm. rigolele s\ fie adâncite. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. utilizând rama de sem\nat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Astfel. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci.2. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. se ud\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. odat\ cu modelarea propriu-zis\. în solarii neînc\lzite.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize.3. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.2). Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.2. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. înainte de plantare cu 10-14 zile. irigându-se de mai multe ori. Producerea r\sadurilor.

R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Fig. cu specificarea c\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. în 2-3 etape. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.5 plante la m2. iar în gospod\riile popula]iei manual.4). se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 4 g/m2. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. revenind o desime de circa 5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. înl\turarea vârfului pivotului. La r\sadurile nerepicate. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. 134 . Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. dup\ care se mocirlesc. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. N.5-1 litru ap\ la plant\.N. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 10. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.4 . STAN.4). în func]ie de umiditatea solului. distribuindu-se circa 0.

Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. de 3-4 ori între rânduri. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. astfel ca. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. manual. adic\. în cazul cultivarelor hibride. Recoltarea se execut\. În acest scop. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. Produc]ia este de 20-35 t/ha.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. de 1-2 ori între plante pe rând. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în condi]ii optime de tehnologie. Datorit\ d\un\torilor. care sunt mult mai uniforme. 135 . iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor.. seara. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. ceap\ [i usturoi pentru stufat. spanac. la nevoie. c\p\]ânile sunt mult mai mari. peste 1 kg/bucat\. în general. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. a[a cum s-a ar\tat. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. În schimb. [i manual. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. Celelalte lucr\ri de între]inere.1. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. pân\ la cre[terea temperaturii. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. apa s\ se infiltreze în adâncime. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. se efectueaz\ ca la varza timpurie. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. a unor epoci intermediare.6. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. 10. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. orz de toamn\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. de regul\. borceag. secar\ mas\ verde etc. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. destul de periculo[i. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. dar. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.3.

gr\pându-se concomitent. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.5). STAN. 4 g/m2. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. f\r\ gre[uri [i coame. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.50. Producerea r\sadurilor. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Dup\ sem\nat se ud\. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Pentru gospod\riile popula]iei. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm.000 . 50 kg P2O5. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Se seam\n\ rar. 1973). Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. la varza timpurie. MUNTEANU Vara. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. se m\run]e[te [i se niveleaz\. fertil. Bala[a. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. se afâneaz\. dac\ este nevoie. 1969. în vârst\ de 40 zile. se dezinfecteaz\. 10. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. realizându-se o densitate de aproximativ 45. utilizând rama de sem\nat. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. deoarece r\sadul nu se repic\. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. 136 . dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier.000 plante la ha (fig. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. permeabil.N. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând.

deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. în general. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.LEGUMICULTUR| II Fig.nu se mai face modelarea. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. 137 . Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.6. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. recoltarea se poate realiza mecanizat.5 . concomitent. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 10. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). revenind o densitate de 4 plante/m2.4. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .1. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.

Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. 10. în agregat cu tractorul L-445. cu unele deosebiri. ata[at la sem\n\toare. . folosindu-se 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. în general. Producerea r\sadurilor. 1969). MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te.1. printr-o greblare u[oar\. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Astfel. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. de preferin]\. l\sându-se între plante 10 cm. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. în func]ie de zona de cultur\.8-1 kg s\mân]\ la hectar.N. Culturile premerg\toare. SUP-21 sau Saxonia-270. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.6. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. având un sistem radicular mai profund. l\sându-le pe cele mai viguroase. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).Se face r\ritul plantelor. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. N. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. dup\ s\pat. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. R\sadul se produce. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. iau apa din adâncime. . produc]iile fiind acelea[i. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. în luna ianuarie). Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. STAN. Dat fiind specificul intensiv. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. castrave]ii.5. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. ardeii. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. o bun\ premerg\toare (Maier. salata.

F. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. echipat cu rari]e.F. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. (1980).C.6 m). plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. în ghivece sau cuburi nutritive. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.L. 60 zile. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. 6-80C. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.4 sau FPP-1.C.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.8). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. imediat ce terenul permite. se execut\ dezinfec]ia solului. În cazul tunelelor joase de polietilen\.65-70 zile. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Dup\ 35-45 zile. Prim\vara. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Preg\tirea terenului.L. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. I. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.-S. În acest scop. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). gr\parea terenului. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). cu 10-12 zile înainte de plantare.L. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. iar I. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. repicat la cuburi nutritive. Vâlceanu [i colab.3). conform schemei de înfiin]are a culturii. Dirijarea factorilor de mediu. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.4). 10-120C dup\ repicare noaptea. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. Instalarea ad\postului. înc\ din toamn\.P. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Di]u [i colab.C. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. 16-180C pân\ la repicare. Buz\u (1984) . 139 .8) modificat\ ([asiu de 2.

Maier(1969) recomand\. 1981. la plantare. densit\]i de înfiin]are a culturii. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.C. De regul\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. la distan]a 30x30 cm.000 [i respectiv 60. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.a.40 m). Cobâla[ [i colab. atât în solariile bloc. irigarea prin brazd\ a culturii [. densit\]ile recomandate sunt de 57. 140 .L. 25 a III-a. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. STAN. pentru solariile tip I.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.C. 10.000 plante la hectar.000 plante la hectar. de tipul de ad\post.000 plante la hectar. 1981). realizând densit\]i de 57.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. realizând o densitate de 85.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. de condi]iile meteorologice. Vidra [i S. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).C.7). folosirea intensiv\ a terenului.P. implicit.F. Buz\u. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.N. Buz\u.L. Densitatea poate fi mai mare (90.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.F. 10. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.6) În ad\posturile joase. a. În condi]iile din sudul ]\rii. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.P. F. 10. (cu l\]imea de 5. asigurând circa 53. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Tehnologia cadru.. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. (1969. folosind schema 57+46+94+57 cm.000 plante la hectar.000-110. 1984). MUNTEANU Înfiin]area culturii. dar în zona de nord-est.C.S. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Buz\u (1981).L.L. 1978. 10.000 plante în solariile tunel (fig. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Tot pentru tunele joase. elaborat\ de I.000 plante la hectar (I.C. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. pe brazde u[or ridicate. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.F. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.L. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. C. realizând o densitate de 50.-S. Maier [i colab. asigurând o densitate de 57. L. N.L. Ceau[escu [i colab.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.P. în solariile bloc.000). 1984). precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.C. M\nescu (1972) recomand\.

tasând bine solul. în cuiburi sau în rigole.LEGUMICULTUR| II a b Fig. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.F.6 . Udarea în 141 .C.L. 10. Înainte de plantare. r\sadurile vor fi bine udate.

142 . acoperirea cu folie de polietilen\. posibilit\]ile reduse de aerisire). comparativ cu serele din sticl\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. lipsa agentului termic. Pentru cultura de varz\. În acela[i timp. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Dac\ totu[i este nevoie. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. de exemplu. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. Din aceste considerente. a b Fig. În acela[i timp. N. STAN.N. 10-7 . Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu.

Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. În cazul temperaturilor prea mari.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig.P. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .-S.C.8 . 10.C. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. Buz\u.L.L.

în func]ie de dotarea tehnic\. molia verzei (Plutella brassicae). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. La nevoie. aerisirea se face în intervale scurte de timp. – S. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.-S. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. 144 . În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.N. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Lucr\rile de îngrijire.L. Buz\u. în func]ie de condi]iile de mediu.U. cu norme de 200-300 m3/ha. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. 1984). uneori. Buz\u. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. N.L.9 . La tunelele joase. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.C. folosind ma[ini [i aparate specifice. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. 6-9 ud\ri. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice.C. ori folosind motocultorul.A. De asemenea. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.F. STAN. cu care ocazie se refac rigolele de udare.L. buha verzei (Mamestra brassicae). astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.P.F.C. Se aplic\. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. (I. de regul\ prin brazde. la ambele tipuri constructive.C. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. 10. melcii f\r\ cochilie (Lymax). MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Fig.L. spre sfâr[itul perioadei.P.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.

2. eventual.2. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 1969. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 1969.10). e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 145 .2. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.1. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 10. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.2. Maier. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. de asemenea. aceea[i ca la varza alb\. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.2. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. f. de gustul mai apetisant. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în teren neprotejat. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 1965. 10. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 1978. Radu. 1973). rubra L. 10. Familia Cruciferae 10. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. în toate zonele legumicole.3. din mai pân\ în iunie. De obicei. Importan]a culturii Varza ro[ie. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 1986). Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. practic. capitata L. simple sau asortate. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.

conform cerin]elor pie]ei. Acest soi este tardiv. Plantele sunt foarte viguroase. de origine german\. 10. de obicei. datorit\ prezen]ei Fig. înc\ din perioada 1950-1960.4.2. 2 . Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. lumina joac\ un rol relativ redus. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. profunde. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. Temperatura. ca varz\ târzie (de toamn\). iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. 146 . Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. dar în Europa. cu c\p\]âni globulos-alungite.N. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). dar în ultimul timp nu este de neglijat. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.aspectul general antocianului în celule. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.5. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. N. reavene [i fertile. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. de exemplu. 10. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.2. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. necesit\ soluri mijlocii. practic.6. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.2.10 . cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. În România s-au cultivat câteva soiuri. 10.Varza ro[ie: 1 . MUNTEANU 10. STAN. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. de culoare violet\ [i foarte îndesate. al plantei. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.

Înfiin]area culturii. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. determinat\ prin cartarea agrochimic\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000 plante/ha. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. cultura târzie. se planteaz\ dou\ rânduri.11 . 10.000 plante la ha (fig. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10.11). Fig.2).000-60. Ca urmare. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Locul în rota]ia culturilor. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. orientativ. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Pe fiecare strat în\l]at.

Familia Cruciferae 10. bullata D. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. în vederea consumului în stare proasp\t\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. în secolele XVIII-XIX. var. MUNTEANU sare potasic\. cât [i în anul al doilea (fig. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. STAN.12). 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. 10. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. N. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. atât în anul întâi.3. 148 . în secolul al XVI-lea.N. Datorit\ fine]ii. 10. cultura este practic necunoscut\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.3.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. sin. sabauda L.3. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. În România.1. dar pe suprafe]e relativ mici. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.C. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. La noi în ]ar\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.3. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10.2.

3. cu prioritate. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. crocan]\ [i gust pl\cut. cu polenizare entomofil\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Acesta a fost creat la I. este semitardiv. se cer asigurate.aspect general. cu ridic\turi convexe. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. 2 .12 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. De aceea.4. la care s-a ad\ugat. 1985). cu foliajul verde închis.C. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.Varza crea]\: 1 .frunza din partea superioar\ a rozetei. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Vidra.LEGUMICULTUR| II Fig. 3 . Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.F. Aceast\ varietate este alogam\. fiind moi. chiar ro[ie-violacee. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. condi]iile de sol. la circa 15 ani.L. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.c\p\]âna. fr\gezime. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. la cultivarele mai noi. soiul românesc Marilena. 149 . se vor asigura. 4 . 10. 10. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 10.5.3. la nivel optim. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.

de var\ sau de toamn\. cel mai mult. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. în variantele de cultur\ timpurie. STAN. în func]ie de zon\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.000 plante la ha (fig. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10. realizându-se o densitate de 55.000-55. 150 . MUNTEANU 10. soi [i epoca de recoltat. realizându-se o densitate de 50. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. se practic\.13 .13).000 plante la ha. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. La noi în ]ar\. Locul în rota]ia culturilor.6. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.N. având în vedere [i soiurile folosite. Alegerea terenului. Fig.3. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.

10. var. fiind de 20-40 t/ha. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. verzi[oare pane [. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 10. ierboas\ în faza tân\r\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. gemmifera D. verzi[oare în unt.a.4. Calendaristic. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.C. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.a. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni.3. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. 6-7% glucide. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. Eventual. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. 10. cu 2-3 zile înainte de recoltare. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\.1. Valoare alimentar\. 10. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Familia Cruciferae 10. vitamine [.4. s\ruri minerale. dup\ ce se ridic\ roua. 3. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.14). Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.4.5% substan]e proteice. pân\ toamna târziu.2. 151 . în principiu. dar mai ales în vestul Europei. formate în axila frunzelor. are niveluri mult mai ridicate. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.2-3.4. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. care reprezint\ partea comestibil\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.

cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. dar mai ales. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. cu masa variind între 10-30 g. STAN. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Florile. din aceast\ cauz\. Atât din verzi[oare. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. mai ales în 152 . MUNTEANU Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.14 . de care depind num\rul. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. u[or oblic\ în jos.Varza de Bruxelles: 1 . 1969). fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Tulpina este erect\. N. Frunzele sunt pe]iolate. grosimea tulpinii. În zona apical\. 10.N. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. pu]in mai rotunjit. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.4. cât [i din mugurele terminal.4. 2 . 10. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ joas\.

4.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. cu vigoare medie spre mare. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. verzi[oarele sunt mari. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Toamna. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Vernalizarea.4. De asemenea. tulpina de 70-80 cm. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. 10. 10. Preg\tirea solului. Marinescu N. nivelarea de exploatare. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare.5. pe cât posibil. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. solul trebuie s\ fie bine structurat. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. fertil [i semiargilos. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). în caz de vânturi puternice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. la sfâr[itul lunii mai. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. Prim\vara. datorit\ masei vegetative. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). 1971). deschiderea rigolelor pentru 153 . În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\.. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. mai ales. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu.. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. În caz de secet\. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. care este tardiv (180-200 zile).6. Astfel. profund. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime.

Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Producerea r\sadurilor. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.000 plante la ha (fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. MUNTEANU modelat solul. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. R\sadurile nu se repic\. STAN. N.N. .udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15 . în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . realizându-se o densitate de circa 40. amenajate în câmp. r\sadurile sunt bune de plantat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. 10. Fig 10.15).

1992). e[alonat. 10. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. o bun\ comercializare pe pia]\. Familia Cruciferae 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.1. 1977. silvestris).5. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. prin ruperea cu mâna. supe. pân\ spre vârful tulpinilor. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. când verzi[oarele sunt bine formate.5. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. pe baza unui larg studiu bibliografic.. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. acephala D. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. pân\ la 10-12 t/ha. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. citat de Savi]chi [i colab. fiind. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.1992). Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. 10. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. . var.5. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Celelalte lucr\ri de între]inere. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. în acest sens.o. salate fierte – folosite ca garnitur\. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate.C.2. La prima exist\ câteva variante tehnice. 1967. Beceanu (1995). citat de Savi]chi [i colab. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. soteuri sau piureuri. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.

Este o plant\ bienal\. Astfel. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. frunzele pot fi colorate în verde. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 2 .16 . fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Tulpina este cilindric\. N. Florile. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. dispuse altern [i distan]at între ele. cu polenizare entomofil\. din mugurii axilari. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . STAN. brun-violet. Formele pentru furaj au frunzele netede.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.5.plant\ cu tulpina `nalt\. penat lobat. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.N. violaceu. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. mari. Limbul frunzelor poate fi lirat. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 10. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. 156 .16). 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. iar uneori pestri]. MUNTEANU [i cultivat\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. pe]iolate. dar superficial. Frunzele sunt simple. în func]ie de soi. cuprinse între 120-150 cm. cu în\l]imi variabile. 10. se pot forma ramuri scurte. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10.3. Pe axul principal. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.

Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. de culoare verde. care au frunza aproximativ neted\. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).LEGUMICULTUR| II 10. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Portul s\u înalt. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B.6. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.5. mai ales în gospod\riile familiale.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.5. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. 10. 157 . ca [i varza de Bruxelles. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. pentru temperatur\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.4. Apa este. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. 10. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). dar [i ro[ieviolacee. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând.5. [i în cazul verzei pentru frunze. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). suprafa]a foliar\ mare. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Esen]ial. oleracea. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.

(1975).N. MUNTEANU Fig 10. Ca 25 mg/100 g. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. B2. botrytis subvar.17 . STAN. var. glucide 3. Brassica oleracea L. var. PP. N. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. sufleuri [. vitaminele A.9% (din care celuloz\ 1%). Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. ciorbe.a.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. salate cu unt. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Aceasta se consum\ marinat\. botrytis Familia Cruciferae 10.1. elastice [i turgescente. lipide 0.6. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. K 420 mg/100 g. În ambele cazuri. sin. B1..6. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii.6%. (1984). care sunt mai tinere.3%. Dup\ Mincu [i colab. denumit\ impropriu inflorescen]\. CONOPIDA Brussica oleracea L. [i C 60 mg/100 g. [. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. 158 . pane.a. proteine 2. 10. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. cauliflora (Alef). citat de Ceau[escu [i colab. mai mult murat\.8%. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.

apoi Italia. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. în Fran]a. în mare m\sur\. denumit\ Brassica cretica Sam. În }\rile Române. mai ales în jurul ora[elor. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. în culturi timpurii sau tardive. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. conopida nem]easc\. foarte îndesit ramificat\. 42 mii ha. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. cum ar fi: conopida italiana. 1986). împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. 10. conopida de Cornwall [.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. fraged\ [i dulce. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. scurt\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. 159 . c\rnoase. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. 2000). În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. De altfel. Germania [i alte ]\ri. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. groase.10. Tulpina principal\ este cilindric\.6. ierboas\. alb\. din care. scurt\. în mod evident. g\lbuie. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Anglia. la compromiterea recoltei. B. [i ast\zi se cunosc denumiri. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. incomplet evoluat\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare.2. R\d\cina este pivotant\. tare ca [i la varza alb\. În prezent. 10. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.a.3. care are ca origini varza s\lbatic\.6. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. bogat ramificat\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. de unde s-a r\spândit în Olanda.18).cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta.

hermafrodite. verde-închis. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Conopida este. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Frunzele sunt simple. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. albastre sau violete. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. La înflorire. În faza de r\sad. de 1. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). iar în stadiul de c\p\]ân\. la unele soiuri. Culoarea poate fi verde-deschis. La un moment dat. tetramere. cu ramuri groase (la soiurile târzii). iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. polenizarea este indirect\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. N. nervura principal\ este sub]ire. la altele. De[i florile sunt hermafrodite. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. cu nuan]e cenu[ii. erect\ sau oblic\. practic. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. frunzele au limbul oval – alungit. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. cu marginea întreag\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. dar sunt mai mici. cu marginea fin din]at\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. 160 . nervura principal\ este foarte lat\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Astfel. de asemenea. 10. conopida fiind o plant\ alogam\.18 . ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. fin din]at\ ori u[or sinuat\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. MUNTEANU rareori pu]in violet\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari.oleracea. sesile sau scurt pe]iolate. un criteriu de identificare a soiurilor. Florile actinomorfe. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile.5-2 cm în diametru.N. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. STAN. groas\. Polenizarea este entomofil\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.

cumulate cu seceta prelungit\. În aceast\ direc]ie. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. dac\ sunt bine c\lite. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Pe acest ]esut. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. de multe ori. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. de velur sau bob m\runt de orez. Conopida de toamn\. care diminueaz\ valoarea comercial\. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Tot în faza de c\p\]ân\. unde cap\t\ culoarea verde. cu c\p\]ânile formate. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). cantitativ.LEGUMICULTUR| II 10. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. identice cu cele ale verzei. 1969). nici nu mai formeaz\ flori. factorii major implica]i sunt temperatura. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. determin\ spargerea celulelor. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. care. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. de[i.6. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. care î[i pierd turgescen]a. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. temperaturile sc\zute de 4-80C. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în cea mai mare parte. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase.4. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. o lung\ perioada de timp. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care se reface foarte greu. apa [i elementele nutritive. Un exces de ap\ provoac\ 161 . cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. devin laxe. Temperaturile ridicate. care. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Apa. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). astfel afectat. În perioada de formare a c\p\]ânilor.

asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. d\un\tor pentru c\. În câmp sau spa]ii protejate. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. N. Lumina. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. de asemenea. În timpul vegeta]iei. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. în general. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. 1978). ceea ce înseamn\ condi]ii optime. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. r\sfirate. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Excesul de ap\ este. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). În acela[i timp. A[a cum s-a mai ar\tat. num\rul de frunze este mai redus. 1969. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. De asemenea. 1979). Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. altfel. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Alungirea r\sadului. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. determin\. plantele se alungesc.N. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. de asemenea. de o cantitate mare de lumin\. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. În faza de r\sad. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). de[i nu au dreptate în totalitate. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. în mod evident. este important de reamintit c\ 162 . în mod special. Din aceast\ cauz\. întârzierea recoltei. STAN. Le Bouhec. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. chiar u[or violacee. un exces (moderat) de ap\. În ceea ce prive[te azotul. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În termeni gr\din\re[ti. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. cultura are nevoie. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În privin]a elementelor minerale. a[a cum se întâmpl\ la varz\.

cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. din care multe sunt hibride. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. spanac etc. reci [i umede. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.6. sortimentul. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. La rândul ei. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. de toamn\ [i de iarn\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6. cu diferite grade de evolu]ie. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. provenit\ din grupa Erfurt). castrave]i.LEGUMICULTUR| II acesta. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). maz\rea de gr\din\.2–7. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. mai ales în prim\verile secetoase. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. c.6. Alpha (pentru câmp. uneori pentru ser\). care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. pe terenuri ad\postite.8). salat\. bobul etc. de[i nu este prea bogat.1.5. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. pân\ la minus 100C. 10. Tipul ecologic de iarn\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. 163 . Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. în cantit\]i prea mari. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. La noi în ]ar\. 10. Sunt contraindicate solurile grele. b. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Locul în rota]ia culturilor. De asemenea.6. De exemplu. cernoziomuri levigate.6. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. grupa Giant (din Italia). În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tehnologia de cultivare 10.8). trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.

N. STAN. MUNTEANU 164 . N.

19). Completarea golurilor se face manual. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.000 plante la hectar (fig. în vârst\ de 40-45 zile. cu udare individual\ a acestuia. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.445. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. În ferme.000 – 75. la 4–5 zile dup\ plantare. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cultura de conopid\ 165 . pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. ca [i la varza timpurie.600 plante/ha). 10. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. astfel. revenind o densitate de 66. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.600 plante /ha. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Fig 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. revin aproximativ 66. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.19 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Lucr\rile de îngrijire.

norma de udare se m\re[te. 166 . pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. În gospod\riile popula]iei. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fiind între 15 [i 25 t/ha. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. în func]ie de regimul de precipita]ii. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Dac\ este nevoie. pân\ la 5-6 ud\ri. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. N. Recoltarea se efectueaz\ manual. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\.N. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Calendaristic. În perioada de formare a c\p\]ânilor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. albe. cu circa dou\ zile. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. STAN. Produc]ia variaz\. fragede [i pl\cute la gust. Înainte de recoltare. în circa 2 – 4 etape. f\r\ a-l r\ci prea mult. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. aplicându-se. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. cu cantit\]i moderate de ap\. se execut\ o udare u[oar\. De regul\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. pân\ la 15 – 20 iulie. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în func]ie de starea de umiditate a solului. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând.

000 plante la hectar (fig 10.. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Locul `n rota]ia culturilor. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. În cazul în care solul este u[or acid. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în func]ie de zon\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).20). Celelalte lucr\ri aplicate. în func]ie de gradul de aciditate. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Producerea r\sadurilor. dac\ este nevoie. spanac. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. 167 .6. asigurând o densitate de 45. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. ceap\ pentru stufat etc). se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. în nici un caz acid\. Pe fiecare strat în\l]at. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae.2. spanac. secar\ mas\ verde etc. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\.000 – 50. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în vârst\ de 45 – 55 zile. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Vara.6. în perioadele secetoase din timpul verii. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. cartofi timpuri etc. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. prin ata[area unei grape stelate. la adâncimea de 20–22 cm. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. din punct de vedere al structurii. De asemenea. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.LEGUMICULTUR| II 10.

În gospod\riile popula]iei. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. În faza form\rii c\p\]ânilor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. realizând o densitate de circa 55. pân\ 168 . aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment.N. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. în func]ie de regimul de precipita]ii.20 . cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În timpul vegeta]iei. STAN. când plantele [i-au revenit. seara. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.000 plante la ha. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 10. În timpul perioadei de vegeta]ie. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. ac]ionat\ de tractorul L-445. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. MUNTEANU Fig. Dac\ este nevoie. în perioadele secetoase din timpul verii. în perioada de formare a c\p\]ânilor. N. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la cultura de conopid\ de toamn\. Lucr\rile de îngrijire.

din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Salter.F. Löbl [i colab. 1974). unde sem\natul se face în luna ianuarie. De aceea. alungindu-se foarte repede. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Buz\u.000 [i 30. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. asem\n\tor culturii de câmp.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Dup\ r\s\rire. Infiin]area culturii. pericolul vernaliz\rii [. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.L. variind intre 18 [i 30 t/ha. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor.a. 10. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.). Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. În faza de r\sad.C.C. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. 1977).L. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. reduce faza de c\p\]ân\. respectiv cu 40.000 plante la hectar. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Pentru Câmpia Dun\rii. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. plantele se vor c\li foarte bine. atât în ciclul de prim\var\. 1972). O bun\ fertilizare se poate realiza. – S. Pentru ciclul al II-lea. epocii [i ciclului de cultur\. pân\ la plantare. astfel ca.P. 169 . Producerea r\sadurilor. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. în faza de cotiledoane.5 kg b\legar [i 10 l ap\).6. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. 1981). (1962. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. 1974. Sem\natul nu se va face prea des.6.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. de asemenea.

în faza de c\p\]ân\.000 plante la hectar (I.000 plante/ha. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. MUNTEANU În solariile bloc. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.F.L. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.C. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. 10.24. Principalii factori de mediu se regleaz\. N. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. – S. asem\n\tor culturii de varz\. Fa]\ de varz\. în rânduri. de asemenea. În plus. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. conopida. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. realizând o densitate de 28. 10.C. conform schemei din figura 10. de 33. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. Reglarea regimului factorilor de mediu. asigurând o densitate. 10. este deosebit de sensibil\ la secet\. Fig. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.23). La aceea[i schem\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. realizându-se o densitate de circa 33.10. în faza de c\p\]ân\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. STAN. 1981). plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. în general. 170 .N.22). De asemenea.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.000 plante/ha (fig. 1980).L. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. determinând încetarea în cre[tere. realizându-se o densitate de 40. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. Buz\u.P.21 .21).

23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.LEGUMICULTUR| II Fig. 10.22 .

sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.000 de fire la hectar. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Lucr\rile de îngrijire. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. de exemplu. 1980). experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.N. modificat) Ca [i la varz\.. 1970. N. MUNTEANU Fig. Mamestra brassicae). Producerea r\sadurilor. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. STAN. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.P. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.L. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.F. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. citat de Ceu[escu [i colab. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. 1973).. 1981. în func]ie de soi. folosind temperaturi sc\zute. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.000 [i 80.C. 1973) 172 . O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.L. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Buz\u.-S. 10. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.C. În continuare.4. reglarea factorilor temperatur\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Se planific\ între 50.6. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.6. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. specific\ soiului. 10.

1973). Lucr\rile de îngrijire. prin cretizarea geamurilor. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Lucrarea este e[alonat\.5). În plus.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. irigarea. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. 10. în perioada de insola]ie. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Recoltarea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Astfel. 173 . În acest scop.000 plante la hectar. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. la densitatea de circa 50. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. recoltarea se face e[alonat.000 plante la hectar (fig. corespunz\tor epocilor de plantare. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. soiurile mai pu]in viguroase. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. prin caracteristicile sale constructive. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Sera. În general. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 10. dac\ s-au format c\p\]ânile. Înfiin]area culturii. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. afânarea solului prin pra[ile. care s\ asigure densit\]i variind între 50.000 [i 80. frunzele se leag\ deasupra acestora. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.25) Fig. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. uniformitatea. vor avea o densitate mai mare [i invers. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. a[a cum s-a mai ar\tat. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. aerisirea va fi aproape permanent\.

în mare parte asem\n\toare cu conopida.3. 1994). var. constând din l\starii floriferi. N. “oficial”. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. B.N. MUNTEANU 10. botrytis L.1. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar denume[te. chiar dup\ 1950. 10. Se recunoa[te c\. BROCCOLI Brassica oleracea var. în secolul al XX-lea (1930).7. 174 . italica Plenk Familia Cruciferae 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. cunoscut\ mai ales în Italia. Broccoli este o varietate ierboas\. broccoli este aproape necunoscut\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. În lume. o legum\ de lux. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. subvar. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral.7.26). dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. fiind considerat\. 10. La noi în ]ar\.o. dar prezint\ suficiente caractere botanice. în mod exclusiv. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\).7.7. Acest termen exist\ [i ast\zi. 10. cymosa Lam sin. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.2. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). anual\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. ca [i aceasta. STAN. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.

1953). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. La soiurile mai vechi.d. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. formând noi buchete [.o. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . 10. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.m.4.7. ameliorate ini]ial în America de Nord. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. asparagoides Lam.LEGUMICULTUR| II Fig. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. la multe soiuri. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. var. dispuse pe l\starii principali.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Limbul este. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Soiurile mai noi. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. subvar. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 10. Partea comestibil\. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.). lirat-penat-partit. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).a. g\lbuie sau violacee.26 – Broccoli: 1 . botrytis L. denumit\ în mod corect inflorescen]\. pedunculii florali [i mugurii floriferi.

Soiuri La nivel mondial.1. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.7. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. STAN. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.F. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27 . Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. În România se cultiv\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.6. cu o vârst\ de 40-45 de zile.a.5. ~n aceast\ faz\.7. Tehnologia de cultivare 10.6. în mod întâmpl\tor. 10. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.27. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. provenite din ]\rile cu tradi]ie.L. Fig. în cultur\. 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.N.C. au fost studiate adev\rate colec]ii. Cu alte cuvinte. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Vidra. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. SCL Bac\u [. exigen]ele ecologice sunt maxime. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. diferite soiuri. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. 10. N.7. În câmpurile experimentale de la I.

Fig. La cultura de broccoli asparagus. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. dar f\r\ frunzele protectoare. prin r\saduri de 3045 de zile. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea. a[a cum s-a anticipat deja. 10. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. eventual. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). acestea se vor elimina din inflorescen]\. Dac\ l\starii sunt prea lungi.7.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\.28). Recoltarea se efectueaz\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. în cultur\. 10.2. 10. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.28 . dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.5 iulie). de regul\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Înfiin]area culturii are loc. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\.6. dar poate fi [i mai redus\. în mod e[alonat.

gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. 10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. Una din aceste variet\]i. mânc\ruri cu carne. sin. respectiv B. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . gulia se asorteaz\ u[or în asolament. oleracea var. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. gongylodes L. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. 10. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. r\sadni]e [i solarii. ridichi.2. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. suculent\. STAN.a. oleracea.). de exemplu. [i bolile. în perioada cu umiditate ridicat\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. frig\nele. GULIA Brassica oleracea var. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . care este fraged\.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Din punct de vedere agrofitotehnic. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. N. ]elin\ [. simpl\ sau asortat\ cu morcov.8. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate).N.1. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . adic\ 15-25 t/ha. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. ghiveciuri. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. La noi în ]ar\ sunt 178 . Familia Cruciferae 10. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. circa o lun\. cu conopida. din timpul toamnei). Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. denumit\ “varza de Pompei”. De asemenea. în perioada de secet\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. gongyloides Lam. mai ales atmosferic\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. soteuri.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. De asemenea.în cel al guliilor.8. comparativ. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. ou\ sau umplute cu carne [i orez.8. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Importan]a culturii Importan]a alimentar\. sylvestris. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. H. cu gust pl\cut. var. Oleracea.

de culoare verde-deschis. în func]ie de vârsta plantei [i soi. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei.29 . Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Aspectul general al plantei: scurt\.A.8.Gulia. Tulpina (în primul an) este Fig.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. în func]ie de soi. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. comparativ cu varza. 10. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. bienal\ (fig. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. l\sând cicatrici mari. în al doilea an). Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. La soiurile timpurii. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. cele de la baz\ cad mai devreme. 10. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Lobii limbului sunt simplu. atât timpurie cât [i cea tardiv\. ovat sau lanceolat. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. tuberizat\ în partea inferioar\. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în faza reproductiv\. Frunzele sunt simple. Limbul are m\rimea [i forma variabile.29). Astfel. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. sferic-turtit\ sau ovat\. acestea pot evolua. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. cultivate prim\vara devreme. în faz\ de r\sad. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.U. 10. dublu sau neregulat din]a]i. În România. Unele soiuri . tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. se comport\ ca anuale. limbul este eliptic. alterne. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în S. 1985). respectiv 610 ori mai mici. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Canada [i Asia.3. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. gulia. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. r\d\cini. în acest din urm\ caz.. În lume este larg r\spândit\.

180 . Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).mai ales nutri]ionali .8. pentru gulioare.8. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de baz\. În acela[i timp. elementele nutritive [i ap\. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).1. bine structurat [i fertil. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). factorii de mediu . inclusiv la gulia de toamn\. tardive. În toate cazurile.8.8. de regul\. a fi în cantit\]i mari. Aceste cerin]e sunt justificate. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. cerin]ele sunt mai mari.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. Solul trebuie s\ fie mijlociu.4. datorit\ faptului c\ plantele. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. dar suficient de reav\n.5. iar pe de alt\ parte. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. În mod deosebit. N. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). 10. Elementele nutritive se prefer\. dar echilibrate. în cultur\ protejat\ [. 10. Asolamentul. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. MUNTEANU 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. STAN.6. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.a. pe de o parte. 10. pe un fond de fertilizare organic.9). dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. mai ales fa]\ de sol.6.N. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

la distan]a de 25 cm între plante.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.4). 182 . folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Lucr\rile de îngrijire.30 .N.02) (tabelul 10. Murtazov [i colab. 10. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. temperatura de 70C). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. la interval de 8-10 zile. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Fig 10. prin împr\[tiere sau în rânduri. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. cel pu]in trei zile. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.30). cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. STAN. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Lucrarea se execut\ manual. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. N. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile.

La plantare.2. în zona unde are loc procesul de îngro[are. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.31). produc]ia va suferi (Bala[a. revenind o densitate de 65. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.000 plante la ha (fig. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. în func]ie de condi]iile meteorologice. 10. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. 1973). utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. 183 . în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.000-70. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.8. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. o singur\ dat\. în acest caz. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. agrotehnice [i de soi.6. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. 10. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. R\sadurile îmb\trânite. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.

cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. În cursul vegeta]iei. la cuburi sau ghivece nutritive. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.31 . Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii.6. în func]ie de regimul de precipita]ii. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.3. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie.8. 10. Guliile. de calitate inferioar\. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. N. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.N. STAN. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. 184 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. f\r\ suculen]\. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). la adâncimea de 30-40 cm. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Producerea r\sadului. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. dar pot face recoltarea mai dificil\. MUNTEANU Fig 10.

R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.32 . 1972). care în general va fi moderat\ (16-170C). 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În solariile tunel. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.32). plantarea se va realiza pe 16 rânduri.000 plante la hectar.33 . pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.10 aprilie. mai ales în perioada iernii.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 10.33). Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.000 plante. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. 185 . între 15 martie .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. Fig 10. dispuse conform schemei din figura 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. în func]ie de zona de cultur\. În perioada de r\sad. Înfiin]area culturii. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.34.

1973). Lucr\rile de îngrijire. Recoltarea. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. irigarea. 1972).34 . înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Plantarea se face manual. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. 186 . una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. STAN. În cultura pur\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).6.4. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). MUNTEANU Fig 10. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.N. produc]ia este 2025 tone la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. 10. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.8. N. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Murtazov. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.6. ori de câte ori este nevoie. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Completarea golurilor se face manual. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.8-2. Cultura timpurie Alegere terenului.9.9. 10. 1973).6. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.1. 1974).3 kg.LEGUMICULTUR| II 10. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 1973). Tehnologia de cultivare 10. Se seam\n\ mai rar.000 plante la hectar (Bala[a. deoarece r\sadurile nu se repic\. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.36). la 4-5 zile de la plantare. soi [i calitate. Fig 10. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . revenind o densitate de circa 33. alegerea plantei premerg\toare.36 . cu r\saduri de aceea[i vârst\. Pân\ la plantare. 2-3 kg.000 plante la hectar.000-166. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Producerea r\sadurilor. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

9.37). 10. Calendaristic. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. 10. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Fig 10. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. manual. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.5 cm. distan]ate la 80 cm (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice.37 . Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Stanhay [. De asemenea. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU Spectrum).N. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. N. în 2-3 etape.6. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. [i în a doua parte a acestei luni.a.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. la începutul lunii iulie. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.2. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. dup\ r\rit. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.) câte dou\ rânduri pe strat. STAN.

manual. 193 .37). dar cu unele deosebiri [i anume: . lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.. 10. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).se face r\ritul plantelor. 1998). . prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. în 2-3 etape.000-50. l\sându-le pe cele mai viguroase. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.000 plante la hectar (fig. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.

Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. var. 194 .1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Dovlecelul entomofil\. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. sunt plante erbacee anuale. prezint\ flori unisexuate.1) Tabelul 11. cu tulpina fistuloas\. plantele Cucurbita pepo L. târâtoare. oblonga Ser. vulgaris suprafa]\. 1979 11. cu polenizare Giromontina Alef.1. sere.N. STAN. (=var. Familia Cucurbitaceae 11. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. N.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. (peponid\). ad\posturi. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. fiind monoice. convar.1. Pepenele galben Cucumis melo L. alogame.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.

castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Pe plan mondial.52% celuloz\.000 ha.3% K2O.14% zaharuri totale.. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.8% SO3. Spania. 195 . De la greci. tocan\ etc.83% Cl. din punct de vedere alimentar. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 0.35-0. 10.. Olanda. Varo. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.1.4 milioane tone (Anuarul F. În func]ie de ]ar\. 11.39-0.7% MgO. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. murate sau marinate). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Ungaria. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.39-0.. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).2. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 1. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.H. 11. Italia etc.O.A. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. De[i. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. În Europa. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.2 milioane ha. 1974). iar cea total\ de circa 2. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Polonia. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 1.57% cenu[\.U.39% SiO2. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 0.6% CaO.A. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 6.4 milioane tone.95% substan]e proteice. pân\ la latitudinea de 61-62°. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. suprafa]a cultivat\ este de 90. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). 0. Collumela [i al]ii.07-2. Anglia [i alte ]\ri nordice.04 mg% vitamina B2). produc]iile medii sunt foarte diferite. 7.H. 3. citat de Ghenkov [i colab. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. 4. Germania.26% P2O5. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând..04 mg% vitamina B1.58% Na2O. 0. 1995).. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.

vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.1. 1980) Tulpina este erbacee.Sistemul radicular la castrave]i. de la 0. sunt mari. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. cu p\mânt. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. STAN.N.3. MUNTEANU În ]ara noastr\.1 . Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. urmate de zonele colinare. ocupând suprafe]e diferite. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. 11.5 m. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.7 la 2. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. ramificat\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. hr\nirea plantei devine mai activ\. tulpina emite r\d\cini adventive [i. trilobate sau pentalobate. din loc în loc. 11. acoperite cu peri[ori aspri. 196 . sunt necesare 56-70 zile. ca urmare. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. astfel. fistuloas\. târâtoare. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. N. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. Fig 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare.1).

care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. de form\ alungit\. favorizând apari]ia 1 . Dac\ polenizarea se face incomplet. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. fructele cresc deformate.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. are dimensiuni [i culori diferite (fig.3). care.flori femeie[ti.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. 2 . duc la cre[terea num\rului de flori femele.flori b\rb\te[ti. în func]ie de soi. de form\ alungit\. Astfel.frunz\. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.cârcel.3 . 11. turtite. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. 3 . Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . dac\ polenizarea are loc. 197 .2). 11. La hibrizii ginoici. numit\ melonid\. deoarece polenul este greu [i lipicios. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). În cazul acestor hibrizi. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. o hran\ mai bogat\ în azot.2 . La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. 5 . temperatur\ [i umiditate. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 1973) (Ethrel 500 ppm). florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.

N. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.4. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. este de circa 15-20 mii luc[i. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Sub 15°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. MUNTEANU 11. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. 1957). O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Intensitatea optim\ a luminii. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. plantele mor. N. 198 .2) Tabelul 11. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Din aceast\ cauz\. STAN. În func]ie de fenofaz\. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. în culturile de câmp. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. la cultura în sere [i r\sadni]e. Astfel. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. frunzele devin galben-verzui. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I).. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.1. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C.

putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. 4. `n privin]a calit\]ii luminii. fosfor [i potasiu. De aceea.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Pe de alt\ parte.0 kg CaO [i 0. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.5). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.5 kg P2O5. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. 1. pân\ la 0. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. se extrag din sol circa 2. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. fructele se deformeaz\ [i. este d\un\toare castrave]ilor.5-7. încetarea fructific\rii. în special SO2. bine drenate. care trebuie men]inute constant. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. în special la cultura de ser\. cap\t\ un gust amar. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. u[oare. la o ton\ de produs. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Elementele nutritive. De asemenea. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 199 . Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. pe cât este posibil. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. avându-se în vedere c\.0 kg K2O. de obicei.0 kg N. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. bogate în humus. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Nu sunt indicate solurile grele. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. în unele cazuri. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. f\r\ exces de umiditate. castrave]ii se cultiv\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.5 kg MgO. afânate. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. de aceea. 2. De asemenea. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. argiloase [i cele prea nisipoase.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.

4). Levina F1. Obelisk.3).1. N.6.5. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. Cornibac Renato. Parker. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. plantele nu se sus]in. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Select. Levina. Renato F1.1. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Corni[on. Anka. Cornibac. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Astrea F1. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. pe timpul iernii etc. planta pe sol înc\lzit. STAN. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Magic. 11. etc. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Favorit etc. Levina. Florida. pe pale de paie. pe [an] cu gunoi. Royal F1. Record.4.N. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. 200 . se planteaz\ în solul serei. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe balo]i. Corni[a. MUNTEANU 11. Levina etc. Farbio. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Corni[a F1. Tabelul 11. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.

LEGUMICULTUR| II 201 .

1. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. STAN. ceapa etc. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.1. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. cu expozi]ie sudic\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. cartoful. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. astfel ca. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.000 plante/ha.5 l/ha. În cadrul rota]iei. conform schemei din figura 11. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu.5). 202 . Producerea r\sadurilor. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. u[or înclinat.4. 100 kg/ha P2O5. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. fasolea. MUNTEANU 11. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. în 400-500 l ap\. bobul). Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. N. în momentul plant\rii. varza. Indiferent de modul de cultur\. permeabil. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.6. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Pentru cultura de toamn\. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. a. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. bogat în materie organic\.N. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t.

La pra[ila a doua. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 30% mrani]\. 203 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. mai rar. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.03%. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. în brazde de ]elin\. 30% mrani]\. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.4 . 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 40% turb\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.3%).a. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. Cu 7-10 zile înainte de plantare.05% sau Ultracid-40 0. În a doua jum\tate a lunii martie. cât mai superficial (7-8 cm adâncime).15% plus Fernos 0. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Wuchsal 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.

cucurbitae) 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Tilt 0.015%. cubensis) Curzate Manox 0. Dithane M 45 0. 72 ore.25. Dithane M-45 0. Alfonat 0.25%.2%.35%.05%.2%.3%. Topsin M. Sancozeb 0. cichoracearum f. Mikal M 0.1%. Aliette 0.2% Mana Ripost M 0. Vondozeb 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Shavit f. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.15% + Dithane M 45 . Mancozeb 0.05% Turdacupral 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. N.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.Benlate. Vapam 12001500 l/ha. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.5%. Vondozeb 0.2%.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%.Dazomet 500 kg/ha. Bayleton 5-0. Bavistin sau Derosal. Sulf muiabil 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.05% plus Mycodifol 0.0. Topas 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Quadris 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.025%.2%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. STAN. Polyram DF 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. a .2%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.2%. când l\starii au 6-7 frunze.4%.2%. Rubifan 0.5% Captan 50 WP 0.2%. Topsin M. Systhane MZ 0. Previcur 607 SL 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Baycor 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.05%. Curzate Man 0. Bravo 500 . Bavistin sau Derosal 0.05%. Folpan 0.25%.N.Benlate. Kumulus DF 0.25% 8-10 Morestan 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Tabelul 11. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .3%.15% l/plant\. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .2%.1%.03%.3%. Shavit F 0. 7-10 Turdacupral 0.2%.075.6). Odat\ cu începerea înfloririi.0.

08%.2%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Bravo 500 . Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.Dezinfec]ia solului b .1%.15%. apoi se sorteaz\. Fastac 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%.2%. Shavit F 0.04%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.1%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%. Supersect 10 EC 0.08%.6 . Pirimor 50 WP 0.20.15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Sinoratox 35 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. cu lungimea de 1.25%.20. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1% Fundazol 0. Vondozeb 0. dup\ pichetare. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.2%.3% Captan 50 WP 0. Dithane M-45 0.2%.5-1.25%. Sumi7-8 Alpha 2.04%.25%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Sumilex 0.1%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.5 EC 0.05%. Actellic 50 EC 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Nisorun 10 WP 0.3%. În cazul culturii pe spalier. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.0.03 %.6 m [i ∅ de 7-8 cm). 4-5 Decis 0. 205 . iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.1%.2% Captan 50 WP 0. Maneb 50 WP 0.sp.15%.2%. Maneb 50 WP 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Calidan 0. Folpan 0. Zineb 58 0.1%.2%. Polacritox 0.03%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. b. Omite 57 EC 0. Mospilan 20 SP 0. Nogos 50 0.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0. Ripcord 0. Divipan 100 0.1%. Diazol 60 EC 0.15%. Zineb 0.1%. Mirage F 0. Unden 40 0.05%. Talstar 10 EC 0.05-0. Metoben 0. Fernos 50 WO 0.02%. Bavistin 0.05% Neoron 500 EC 0. Polyram DF 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.05%.

MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. 206 .N. N.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.5 .Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. STAN. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. folosind rota]ia amintit\ anterior.6).5 [i fig. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.începutul lunii mai. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Fig.6 . 11.

semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.pentru industrializare [i 9-12 cm . având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. în special lungimea fructelor care. la soiurile de tip Cornichon. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. când temperatura este mai sc\zut\. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. în func]ie de soi. care sunt foarte fragile.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. trebuie s\ fie de 6-9 cm . În nici un caz. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. deci se recolteaz\ diminea]a. La culturile pe spalier. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. În momentul recolt\rii. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Tabelul 11. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate.pentru consum proasp\t (tabelul 11.7). E[alonat. Pentru conserve. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. dar dup\ ce s-a luat roua. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. bolnave etc. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. în medie este de 2-4 zile. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.

recoltarea se face manual sau mecanizat. Cultura în sere Dup\ tomate. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). secar\ pentru mas\ verde. varz\ timpurie. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. N. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). STAN.6. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. La culturile sus]inute pe spalier. 208 . Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon.la cultura pe sol. maz\re de gr\din\. legume verde]uri. c. 1978). produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. 11. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). De aceea. la început s\pt\mânal. Dintre lucr\rile de între]inere. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii.2.1. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm.N. MUNTEANU La culturile pe sol. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. 69 cm [i 9-12 cm. recoltarea se face zilnic. irigarea este cea mai important\. orz de toamn\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. borceaguri. recoltarea se face numai manual. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel.

cultura direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Între]inerea culturii: .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. în ultima vreme. . preg\tirea substratului pentru plantare.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. în exclusivitate. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. cu fructe partenocarpice. sem\nat în ghivece. atât pe pia]a intern\. dezinfectarea serei [i solului. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . de circa 30 cm. a.cultura pe strat de gunoi de grajd.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. cât [i pe cea extern\.cultur\ pe balo]i. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. se folosesc în ser\. afânarea profund\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . . . . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. În cazul culturii direct în solul serei. hibrizi ginoici (F1). îngropa]i sau la suprafa]\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. de 40-50 cm lungime. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.

ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. sulfat de fier 30 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. 210 . mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). STAN. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. în trei reprize. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. îngropa]i [i la suprafa]a solului. var stins 100 g. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte.000 balo]i (100-120 t paie). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. azotat de amoniu 200 g. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ.4). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. sulfat de magneziu 50 g. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. Dup\ a[ezarea balo]ilor. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. sulfat de potasiu 200 g. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. Se administreaz\ succesiv.000-7. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. pe linia viitoarelor rânduri. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. N. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.5). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic.N. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. care se bat în p\mânt. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. în strat gros de 12-15 cm.

10 2.IX. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.I.1972) (16.0-37.03 1.0 0.099 2. evitarea contamin\rii cu nematozi. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.160-0. care trebuie manevrat.0 12.6-23.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.049-0. care se bat în p\mânt. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.65-9. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).8).00 23.32-1.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.259 4. ace[tia se a[az\ direct pe sol.00-16.70 8. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.21-8. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.5 10. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.50-5.20 Specificare N .267-0.42-3.70 8.461 4. 211 . pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. ciclul I balo]i ciclul II (15.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .00 8.90-8. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.50 1. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.10 0.50-13.6-18.9-3. Tabelul 11. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00-3.9).5-36. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.00 20.8 0.0-90.1973) 0.6 43. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. În acest caz. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.70 0.54 1. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.50-19.30-4.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.

5-8 III .3%. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.05%.ciclul scurt în sere înmul]itor. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. la câteva zile de la r\s\rire.06% sau Unden 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). STAN. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.2% sau Sumilex 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. timp de 72 ore. 0. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.1%. Derosal 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.5 kg superfosfat.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.5 EC 0.0 kg sulfat de potasiu. 30% mrani]\.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. N. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).15%.1%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).ciclul II). 15-10 VII . cu asigurarea ventila]iei.2% plus Ultracid 0. 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. MUNTEANU Tabelul 11. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).03%. Morestan 0.03%). Foliar-feed 0.3-0.N. Sumi-Alpha 2. evitându-se excesul de umiditate. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Actellic E. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. temperatura va fi de 22-24°C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .5%. Astfel. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 1.2%. Tratamentul termic uscat de 76°C. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.C.

cu sistem radicular bogat. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. Pentru ciclul I.11). cu r\d\cini de culoare alb\. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. desimea este mai redus\ (1. 4-6 frunze normal dezvoltate. **.5-3 plante/m2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea culturii este de 2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.40 m.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime.10). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.12). Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 7-9 mm diametrul la colet. liber de boli [i d\un\tori.2 plante/m2). de culoare verde normal.zile de la sem\nat la plantat.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. unele cu caracter general. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 213 .

MUNTEANU Tabelul 11. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 24°C .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Defolierea ascendent\. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. decada 2. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • II – aprilie. STAN. deformate. decada 3.martie.4% Distribuirea r\sadului pe travee.c.a. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. februarie. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.ianuarie.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . prin aspersiune. • Reglarea umidit\]ii: . • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.N. N. temperatura de zi: 22°C . 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.umiditatea solului 85-90% din c. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.5. nivelarea solului. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. • I – februarie. 40% turb\.

pe de alt\ parte. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. l\starii îndep\rtându-se. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. B . În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.7 . 11. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În continuare. De la dolie. la nivelul sârmei. se las\ câte un fruct la fiecare nod.`n "V". [i colab. tulpina se 215 . de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). 1980). Fig. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. [i fructificarea acestora. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. în prima etap\. 11.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. în prima etap\.7). pe de o parte. În acest scop. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. La acest sistem.. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei.

13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. f\r\ oscila]ii. Tabelul 11. o plant\ poate produce 40-45 fructe. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor.9 5.2 7. STAN. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.6 34 30 26 22 5.N.14). o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. iar `n al doilea rând. Un fruct.4 5. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).13). Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.3 3. are nevoie de 18-21 zile. cât [i a fructelor.1 4. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. atât în sol. în sensul c\. N. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. câte patru fructe. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. atunci acestea se epuizeaz\.5 216 . în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. în serii. cât [i în aerul serei.

la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab... asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. Este bine ca.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1978). la începutul vegeta]iei. [i a celor din zonele învecinate. Fertilizarea se face. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 120 mg P2O5. 1978). chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. P2O5-852/192 kg/ha. CaO-1564/-kg/ha. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. astfel încât s\ asigure 30 mg N. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Ca urmare. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. prelunge[te perioada de fructificare. 217 . MgO-86/16 kg/ha. pe baza analizelor de laborator./ha. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. de asemenea. 1978). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. imediat dup\ începerea fructific\rii.a. 1974). În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. atât în interiorul balotului.15). 150 mg K2O. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. K2O-1010/412 kg/ha.

5 6. spongios. deformate. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. În cazul când se practic\ acest ciclu.6).0 2. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. folosind r\sad de 30-35 zile. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.2-3. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.N. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.8-7. Pentru m\rirea produc]iei. cu urme de îmboln\viri.8-7. a fost dezinfectat pe cale termic\.5-7. conform solicit\rilor beneficiarului. într-un sol care. STAN. cultura se face obi[nuit.5-3. tot pe calit\]i. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. în prealabil. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.0-6. r\niri mecanice etc. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5 6. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. La aducerea în alee.5 6. direct pe solul serei. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. strâmbe. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. b. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.0 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. strâmbate.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. N. 218 .9). consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. MUNTEANU Tabelul 11. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.

la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.K. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. 1981). prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. se încorporeaz\ în sol. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. varz\. în concentra]ie de 10%).. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. odat\ cu desfiin]area culturii. mobilizarea solului [i. [i colab. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.3% plus Captadin 0. c. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Produc]ia este de 60-70t/ha. bilonatul plantelor. concomitent. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.9). Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. conopid\ (tabelul 11. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.P. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.1. r\sadul se va produce tot în aceste sere. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.3. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. conducerea plantelor vertical prin palisare.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha).3). Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. 11. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.6. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.

Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. când se desfiin]eaz\ cultura.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. În solariile tunel. mai des [i cu norme mai mari.000 plante la ha. plantarea se face în rânduri simple. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). moderat. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.000 plante/ha. pe un singur rând. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. la distan]a de 0.7 plante/m2. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. udatul. STAN. În solariile bloc.N. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. revenind 24. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.1. pra[ile. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. realizându-se 50-60 t/ha. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. mulcirea cu mrani]\.6. sem\natul de devanseaz\. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. 220 . în strat de 4-5 cm grosime.96 m în cele bloc. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. iar pe rând la 35 cm.85 m între benzi [i 0. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. revenind 22. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.4. la început. tip tunel. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.40 m în solariile tunel [i 0. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. N. iar plantarea la 1-10 martie. vertical. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. apoi. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. 1:10).80 m între rândurile din band\. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. 11. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. La culturile din ad\posturile joase.

ajungând pân\ la 12-14%. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. La noi se cultiv\ pe circa 2. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. sucuri. marmelad\. salate de fructe etc. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. ]\rile mediteraneene. 11. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. 1974). acoperit\ cu peri fini [i de[i. Semin]ele con]in circa 25% ulei. 221 . PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.8). 11. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Iordania. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. târâtoare.. Tulpina este erbacee. Asia Central\ [i China (Jukovski. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2.000 ha. China. atingând paralela 470. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.500-3. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. aproape cilindric\.2. Rusia. În prezent.LEGUMICULTUR| II 11. fiind mai s\rac decât la castravete.3. ]\rile balcanice [i în America. 11. când au gust. 1950). Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). dulce]uri. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.1. Se ramific\ puternic. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Iran. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Este mult cultivat în India. formând tulpini de ordinul I. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. vitaminele B1 [i B2).2. în culturi ad\postite.2. mai sub]ire ca la castrave]i. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.

81. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.8 K.Pepenele galben: plant\ cu l\star. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. la cultura de ser\. Între înflorirea primelor flori femele. Fructele costate se numesc cantalupi. de culoare alb\. Astfel. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Polenizarea este alogam\.5 Mg (tabelul 11.8 . prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.1 P. de form\ ovoid\. pân\ la începutul recolt\rilor.2 N. florile [i cârceii. Deci. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. palmate sau reniforme. STAN. 222 . cu o produc]ie de 22 t/ha. entomofil\. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.16). Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. 11. galben\. În perioada de fructificare. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. elipsoidal\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).17). plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. uneori longitudinal costat. N. Fructul este o melonid\ (peponid\). Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.2. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.. 10. mai mult sau mai pu]in parfumat\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. lung pe]iolate. frunze. cre[te consumul de potasiu.N. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. crocant\ sau fondant\. 13. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. 11. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi).4. acoperite cu peri[ori fini. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. portocalie sau verde. 1979). odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.

17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .7.20 P 0. 223 . semitimpurii (75-85 zile). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.53 S. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.00 78. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.14 5.58 12. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.90 8.18).60 26.40 81. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Apa Lumina Tabelul 11.25 2.60 13.40 10. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).5. În solurile pe care se cultiv\. nisipo-lutoase). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.00 61.2. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. semitârzii (85-100 zile).60 13.80 27. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.10 K 2.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. 11. profunde [i ferite de vânturi.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Suport\ mai u[or seceta. cât [i târzii (peste 100 zile).30 2. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.34 10.34 4.80 Mg 0. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.. în compara]ie cu castravetele. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.30 60.

STAN.N. MUNTEANU 224 . N.

în sere.2. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. mulcirea solului.000-24. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.18 ore).2x35 kg/ha. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6.6 ore). cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i.2. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. R\ritul plantelor pe rând se face manual.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. rezultând în final o densitate de 20. calitativ superioare.1. 11. apoi la 5-8 frunze (l\starii). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . 225 . combaterea bolilor [i a d\un\torilor.3x35 kg/ha [i K2O . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . 11. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.000 plante la ha (fig.9). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. timp de câteva zile.6.9 . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Fig. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.

Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Noaptea (în perioada de cre[tere).000 plante la ha. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. La soiurile târzii. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apoi (în perioada de fructificare).2. cultura.2. în prima lun\ de la plantare. trebuie s\ fie de 24260C. utilizându-se 2l/plant\). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în primele 10 zile de la plantare. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. apoi. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. cultura nu se ud\. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. utilizând r\sad de 4550 zile. intensificarea aromei specifice etc. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Temperatura din aer. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. în mod obligatoriu. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. 11. Pe timp noros. temperatura se va ridica la 28-300C. rezultând o densitate de 20. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. În general. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând.N. temperatura se va men]ine la 18-190C. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). înmuierea zonei pistilare. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. 226 . desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. apoi cre[te pân\ la 90%. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Se recomand\ ca. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. STAN. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. aceasta va fi de 20-220C. Este necesar ca permanent. în zilele însorite. N. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).19). va fi de 23-250C.6. în func]ie de luminozitate. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. în mod normal. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere.

Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. direct în ghivece. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. sub form\ de “V”.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. H-25. Ogen etc. Astfel. În plin proces de maturare a fructelor. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.2. ciupindu-se dup\ o frunz\. produc]ia fiind timpurie. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. dar fructele sunt mici. 11. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.a. de calitate superioar\. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Galia F1. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i.6. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. se ob]in fructe mari.. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. 3-4 fructe pe bolt\. 227 . Produc]ia este de 20-30 t/ha. Turkestan. 1980).3. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei.

50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.) sin.5 mg. Fructele con]in: 89-90% ap\.8-5. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. C. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.6% glucoz\.1. B2. PP.2 %). În continuare.40 m l\]ime).500 plante/ha). carotenoide (0. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. 11. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.5%). Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Înainte de maturizare. B1. C(4. 1992). 228 . importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.3 mg/100 g). de regul\.6 % fructoz\ [i 0. Butnariu [i colab. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.3. Dintre lucr\rile de îngrijire. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. dar desimea poate fi sporit\ la 20. 1984. distan]a dintre rânduri este de 1. 3. fosfor – 12 mg. în func]ie de vigoarea plantei. fin [i pl\cut. vitaminele A. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. se folosesc la prepararea mur\turilor.000 plante la ha. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. B6. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. la 100 g substan]\ proasp\t\. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.2 mg. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. în solariile de tip tunel (5. B5. se las\ pe fiecare l\star.. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.2 %). Astfel. STAN. 1978). câte un fruct.9 % zaharoz\.5 – 4.6.5 – 1. zaharuri (6-8%). s\ruri minerale de: potasiu – 2. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. acizi organici (0. proteine (0.p. iar în cel tip bloc.N.4. 1-2% celuloz\.5 mg/100 g s.000 plante/ha).6 – 2. 11. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. fiind indicat în tratarea litiazei renale. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.1. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. din care: 1. fier – 0. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.9. lipide (0. calciu – 7 mg. N.).3.2.

în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Spania – 37. Frunzele sunt mari. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.409. per[i. pubescent\. profund divizate sau pu]in lobate.11.000 ha.3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. În prezent. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Florile mascule apar.3.. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Pepenele galben este o plant\ monoic\. Fig. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. mai 229 . foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.LEGUMICULTUR| II 11.2. 1999). unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. 11. Cipru –50.10).000 kg/ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Grecia – 40. Italia – 32778 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. într-o lucrare publicat\ la Neapole. indieni [i chinezi.000 kg/ha.773 kg/ha.10 . A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.H. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.3. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.000 kg/ha. 1950). Florile sunt unisexuate.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. 11. de unde a trecut la arabi. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. erbacee.

Mauch) [i târzii (Lovrin 532. cre[terea este încetinit\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Miezul este de culoare alb\. N. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.6. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. în func]ie de soi. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. 11. bine drenate [i structurate. 230 . în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. În anii foarte seceto[i. ovale. mai rar. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. culoare [i calitate diferite. STAN. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.3. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby.3. aproape plate. Fa]\ de lumin\. Charleston Gray) (tabelul 11. MUNTEANU ales.N. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.20) 11. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. diferit colorate. Timpuriu de Canada). cu tegumentul tare. pe tulpina principal\. Dr. 11. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). semitârzii (De Mini[. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). de form\. turtite.2). pentru produc]ii foarte timpurii. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. De D\buleni. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r.5.3. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.4. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. De[i este o plant\ de zi scurt\. semitimpurii (Dochi]a). portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. galben\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Semin]ele sunt mari.

LEGUMICULTUR| II 231 .

STAN.5 m. Acestea sunt: pra[ilele repetate.N. r\ritul. Prim\vara pân\ la sem\nat.11 . mu[uroitul. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. în sistemul gospod\resc. nivelarea de între]inere.000 plante/ha. pe intervalele 232 . folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Fig. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. cu cultivatorul. Dac\ terenul nu s-a modelat. 11. la adâncimea de 3–4 cm.000-14. 11. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. asigurând o densitate de 12. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Toamna se efectueaz\: discuirea. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. pe suprafe]e mai mici. fertilizarea fazial\. când în sol se realizeaz\ 14-150C. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). N.11) cu SPC-6.

fosfor 60. Odat\ cu pr\[itul manual. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.10.4. hidra]i de carbon 6. zinc 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. din loc în loc.2. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.06. mânc\ruri de dovlecei. 11. pân\ când plantele acoper\ solul.5-7. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. pe nodurile tulpinilor. C 8-30).2. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.1. gr\simi 0. 11. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. cupru 0.4. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Peru) [i Asia Mic\. B2 0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.08.03-0. f\r\ a deranja vrejul.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Ungaria. pân\ la m\rimea maxim\. fier 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. budinci etc. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. cu 350–400 m3 ap\/ha.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.1. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. B1 0.7%.3%. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. dup\ unii autori. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. e[alonat în perioada iulie-septembrie. singure sau în amestec cu alte legume. din America Central\ (Mexic.4. var. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.05-0. sufleuri. dovlecei umplu]i. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.) [i în industria conservelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. 233 . pe timp r\coros. de unde s-a r\spândit în Europa. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Recoltarea se face diminea]a. iar dup\ al]ii din Africa. dovlecei pane. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.

12). Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. iar coaja se îngroa[\.3. mari. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. STAN. 11. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. bine afânate. 234 . suculent\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. apoi devine a]oas\ [i tare.4. acoperite cu peri aspri. 11.4. rezist\ bine la secet\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. culoarea variind în func]ie de soi. 11.12 . de culoare galben\. Frunzele sunt mari. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. deoarece are un sistem radicular mai profund. în anumite condi]ii. de peste un metru lungime. 11. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). 11. în cultur\.21). Soiuri În ]ara noastr\.5. palmat lobate. care formeaz\ tufe compacte (fig. anual\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.N.4. N. lung pe]iolate. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. cu pH neutru. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. R\d\cina este pivotant\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Pulpa fructului este fraged\.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

6.. N. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).a. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). STAN. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.1.13 . Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).N. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. [i K2O 25 kg/ha s. 11. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.4. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. cu N 25 kg/ha s. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.4. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. care sunt [i mai productive.6. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Fig.a. pentru 236 . La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).13). 11.

consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. iar dup\ al]ii.35 mg/100 g provitamina A [. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. proaspete [i conservate. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.A. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. La noi în ]ar\. 237 .2.5. 11. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 3. Italia [i Rusia. Fructele. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.4. 20–35 mg/100 g vitamina C.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. polenizarea se face artificial.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Institutul pentru Resurse Genetice. 1.2. 0.a. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. din Africa (Ceau[escu [i colab. se umplu cu zacusc\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. (Bajurianu [i }urcanu. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. salat\ de p\tl\gele vinete etc. De asemenea. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. dup\ unii autori. 1980). 1980). al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Fran]a. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. 11. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.U. 1980).5. fiind foarte perisabile..7-0.. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.6.4–5% hidra]i de carbon. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.). În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.5. atunci când este nevoie. 11. În perioada când nu zboar\ insectele.1. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.

238 . Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.4. Fig. în partea superioar\ a fructului. N.14).14 . Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. De aceea. în aceast\ perioad\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. 11. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.detaliu fruct 11.5. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Ca [i dovlecelul comun. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. 2 . Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.plant\ cu frunze. la maturitate fiziologic\. 11.5. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. când fructele sunt tinere.Dovlecelul patison: 1 . MUNTEANU 11. o parte de forma unei calote (semisfere). STAN. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).3. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. cu marginile u[or marcate. Acesta are o form\ discoidal\. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. dup\ care devine alb-cenu[ie. irigarea culturii este obligatorie. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.N. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.sau pentalobate. frunzele sunt tri. peste care se suprapune. flori [i fructe. Culoarea fructelor este albverzuie. cu marginile canelate [i rotunjite.

folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. la 3-4 cm adâncime. denumit Comun. 239 . în form\ de turban. cu 8–10 muchii proeminente. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Fructul este tipic.5. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu un diametru de 8–10 cm. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând.. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Produc]ia este de 10–15 t/ha. 1998). realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.5. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu o vârst\ de 25–30 zile. de culoare verde–albicioas\. 11. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii.LEGUMICULTUR| II 11. Soiul Comun este timpuriu.6. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.

(1991) – Varza pentru frunze – origine. 3.. CIOFU. The Avi Publishing Company Inc. COBÂLA{. Connecticut. U. N. Seria Horticultur\. Seria Horticultur\. STAN. I.N. B.C.L. A.. 33. Lucr. B. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Berlin. D. Bucure[ti. 12. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. vol. CHILOM. SAVI}CHI.. COBÂLA{. STAN. I. P. G. Bucure[ti. N. D. VOICAN. B|LA{A. BECEANU. CL. BODEA. I. Bucure[ti. M.. N.. Bucure[ti. D. Bucure[ti. Bucure[ti. (1992) – Legumicultur\. J. nr. Inst.. Agron. BAJURIANU.F. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Via [i Livada nr. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. M. S. Editura Academiei R. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. RUXANDRA. GH. POPESCU. I. COBÂLA{. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.A. CEAU{ESCU.. }URCANU. (1973) – Legumicultura. New York. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. [t. RADU... R.. Ia[i. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. V. M. PETRESCU. 240 . Lucr. M. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. I. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Gr\dina. CHAUX.. Londres. FLORESCU. 30. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Agron. IV. [t. BÎLTEANU. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. J. V.. C. (1994) – Production légumières tome 2. CEAU{ESCU. vol. RADU. Tec Doc – Lavoisier. PELAGHIA. GR.S. C. CL. INDREA.3. CHICHEA. Editura Grand. vol. B. BERINDEI.. BASSET. N. (1974) – Fitotehnie. P. Univ. SAVI}CHI. BECEANU.. BECKER-DILLINGEN.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. Chi[in\u. BUTNARIU. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. Ia[i. H.R. Bucure[ti. Paris. Editura Ceres. Analele I. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.S. GR. FOURY.

Artprint. L. GH. [i colab. GL|MAN. N.C. I. prezent [i viitor. Bucure[ti. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.C.C. (1961) – Cultura legumelor. ROMAN. LÖBL. BUZ|U (1978) .L. – COORD... Bucure[ti. DR|GU}. IORD|CHESCU. MAIER. Lucr. BERINDEI.F. M. [i colab. Bucure[ti. Cerc. D. T. G.F.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. GH. Bucure[ti.L. I. L|C|TU{.C.. Editura Agro-silvic\. CTIFL – Invuflec. [i colab. MAIER.. agron. Bucure[ti. L|C|TU{. Trecut. vol. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. VIDRA – S. M. V. Bucure[ti. A. Patronatul Horticultorilor din România. 2. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. IORD|CHESCU. GHERGHI. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. (1997) – Memorator Horti-Viticol.C.. SCURTU. PL|M|DEAL|.. S.A. Sofia. B.C.. Patronatul Horticultorilor din România. M. V. MARIA. I. I. nr. STOIAN. DI}U. [t.. DI}U.Tehnologia culturii legumelor în solarii. JILCU. I. MAIER. MUNTEANU.. M. C.P. Bucure[ti. J. BUZ|U (1980) . IV... – La direction (1979) – Le Chou-fleur. A. [t. GH. (1998) – Producerea legumelor. E. vol.A.. VLAD. – S. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Lucr. M.. 3. BOSE{AN. GHENKOV.F..I.B. (1969) – Cultura legumelor.A. V. Bucure[ti.L.. M|NESCU. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. Editura Ceres. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. Bucure[ti. Paris. RUXANDRA. PER{UNARU. VASILESCU. VII. I. Editura Agro-silvic\. I. 2.C.Tehnologia culturii legumelor în solarii. IANO{I. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. COSTACHE. Bucure[ti. V. LE BOUHEC.. D.I. Editura Agro-silvic\. MANOLACHE. D.P. Bucure[ti.F.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. IANO{I.. D. I.L. MURTAZOV. (1997) – Cultura cartofului.L. E..L. Z|GREAN. D. – Memorator horti-viticol.C. BAICU. Ia[i. – S.C. 241 . POPESCU. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.P. Bucure[ti. TR. MINKOV. T. RO{U.. B.V. vol.. În: Gl\man [i colab. DUMITRESCU. (1972) – Culturi for]ate de legume. I. Lucr\ri [tiin]ifice I. M...V. I. OLGA. Redac]ia revistelor agricole. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. vol.H.H. LÖBL. DUMITRESCU. I. GL|MAN. Artprint. M.. în Moldova.A.A. Zemisdat. R|DOI. Editura Didactic\ [i Pedagogic\..L.. Artprint. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. I.. Bucure[ti.N.

Editura Universitas. Editura Ceres.. 4. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. În Moldova. Ia[i. în Moldova. vol. Tez\ de doctorat.C. (1986) – Bolile plantelor legumicole. SAVI}CHI.F. 1. 3. Ia[i. London.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MUNTEANU. STAN. No. MUNTEANU MARINESCU. GH. I. SINGUREANU. 2. P. GR. YOON.. Editura Ceres.. AVRDC. Bucure[ti. (2000) – Legumicultura. N.. 2. Cercet. Ia[i. în Moldova. STOIAN. RADU. M. Editura Agro-silvic\. T|TARU. P. în jude]ul Ia[i. MUNTEANU. Bucure[ti. I. M. vol. MUNTEANU. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. R. Inst. {I STOENESCU. forma alb\ (lam.) D. vol. C. 242 .. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MUNTEANU. (1992) – Legumicultura. MIHALACHE. [i colab. PATRON. ANDRIESCU.. Centrul de multiplicare Inst. COSTACHE. I. POPESCU. N. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Ia[i. agron. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. în Moldova.L. I. 4. II. MIHU. STAN.. Agron. SAVI}CHI. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Bucure[ti. P. vol. N. I. N. SAVI}CHI. vol. Agron. Technical Bull. ATANASIU. 2. G. G.. Ia[i. N. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Analele I. L.C. ICLF Vidra. nr. SAVI}CHI. 1. Cercet. capitata. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. KUO. I. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Leonard Hill. 17.. P. N. Bucure[ti. Tez\ de doctorat. Bucure[ti. Cerc. nr.. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Centrul de multiplicare Inst. Editura Ceres. NIEUWHOF.. Agr. (1968) – Castrave]ii. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Chi[in\u. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. GR. Taiwan. STAN. P. Bucure[ti. agron. Agron. (1969) – Cole Crops.. Cercet. M. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.N. agron. PANAIT. J. SAVI}CHI. Ia[i. POPLÃCINEL. OPENA. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.. vol. N. T. STAN. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. N. Bucure[ti. Buletin informativ nr. SINGUREANU. A. Bucure[ti.. N. Tez\ de doctorat. V. SINGUREANU.

M. GH. Analele I. C. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. ZANOSCHI. G. V. Editura Ceres.F. Bucure[ti. vol. M. Editura Ceres. V. Editura Ceres. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. P. Bucure[ti. V. A. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.. VI. nr. VÂLCEANU. D. Wageningen. PERCIALI. VOINEA.. ZEVEN. ANDRONICESCU. Editura Ceres.L. (1975) – Cultura legumelor de var\.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.C. TOMA. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Editura Ceres. JUCOVSKY.. D. VOICAN. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. V. 243 .. L|C|TU{. Bucure[ti. GIREAD|. 3. M. VOICAN. (1984) – R\sadni]e [i solarii. M. VOINEA. Bucure[ti.. C..

Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA . Aleea M. Sadoveanu nr.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful