Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

........... 80 8..2..................................5...1............6................................... 87 8.......................5.................... 60 8..... 32 7......................2.1........................................ 73 8....... Usturoiul comun ................ Cultura cepei prin r\sad ..... Sfecla ro[ie .......................2.......... Rela]iile cu factorii de mediu .................. 93 4 ............. Prazul .........................3.... Cultura prin sem\nat direct............2... MUNTEANU 7.....2.........3.............1. N........ 37 7....4............5.................... Cultura cepei prin arpagic ................................1....................3......................5..... 33 7. Rela]iile cu factorii de mediu .................1... 87 8............4....................2.....4......................1........... 33 7................... Originea [i aria de r\spândire..........3... Tehnologia de cultivare................................................... STAN.........................................3.....6.......................................................... Importan]a culturii.6.....6.......5........................... Originea [i aria de r\spândire......1......5..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ....6............6......................3...................................................................... Importan]a culturii.. Soiuri......6....2........1.2.......... Importan]a culturii......... 39 7....6... 88 8..1............. 47 8.3..........6..........6..........................1.......... 33 7..........Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\............... 48 8.................2.. 82 8....................6..........3.......... Rela]iile cu factorii de mediu .....5............6.........................6..... 83 8.... 76 8.... Tehnologia de cultivare............................................................................... 90 8........................................... 91 8.3...... Ceapa comun\ ...............................3.................2..................................... Particularit\]i botanice [i biologice..... Cultura prin r\sad...................................... 39 7........................1....6...............1.....................6....................... 54 8...... Particularit\]i botanice [i biologice. 89 8.. 48 8.............. 46 8............4............................. Soiuri ...........................6......... Soiuri......................3................... Tehnologia de cultivare... Originea [i aria de r\spândire.......... 84 8..1..................... 80 8.............. 39 7.............. 41 7....................................................... 54 8...................N..5................................6......4........... 52 8.6............... 88 8..1.Cultura ridichilor de lun\ ............................. 40 7...... Cultura cepei verzi (stufat)......... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ..........6...............5............................................................................................ 47 8... Soiuri...........4..............1..................... 84 8.....3........... Particularit\]i botanice [i biologice.......2....2............. Soiuri.................... Rela]iile cu factorii de mediu ................. Tehnologia de cultivare... Importan]a culturii...........1................ Originea [i aria de r\spândire...2................ 42 7..3........................ 90 8.........1....................3............1...... Rela]iile cu factorii de mediu ... Tehnologia de cultivare..5....... 81 8..2.................................... Particularit\]i botanice [i biologice............................. 54 8................6...

. 100 9..................1... Originea [i aria de r\spândire........6........................ 118 10............. 99 9...................................... 145 10.............5.. 98 9................1..... Particularit\]i botanice [i biologice..............4............. 146 10...........1......5.... Ceapa de Egipt ...1................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................ 117 10.......... Cultura târzie (de toamn\) .................... Cultura de var\.......1.......... Cultura prin sem\nat direct în câmp ............ 102 9...........3...2..............2.........6........3......................................... 110 9......... Originea [i aria de r\spândire..... 105 9......... 135 10............................1................................................... 105 9........................... Ceapa m\rg\ritar......5.................. 95 8..2...................1..1..................2.......... Importan]a culturii.... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ................. 116 10.......2.......4......................4...........................1...................... Originea [i aria de r\spândire.................................. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ........................................... 95 8..... 145 10........... 122 10......1.................1........... Cartoful timpuriu.. 94 8...........................................2......................5............................................................... Tehnologia de cultivare....... 146 10............. Rela]iile cu factorii de mediu ............................ Cultura în teren neprotejat.........................5....... Importan]a culturii..1.....4.2................... 105 9...............1........... Alte plante legumicole din grupa cepei.1...................... Rela]iile cu factorii de mediu ............1........................................ 115 10......4........... Tehnologia de cultivare................4...... 122 10....1.. Soiuri....6.... Soiuri............ 115 10...............................1. Usturoiul de Egipt .3.....2......... 138 10........4.. Cultura timpurie în teren neprotejat ........... Importan]a culturii....... 120 10..................... Varza ro[ie .............6..............................4.....1..2...............4........................2..4.......1................... Ceapa e[alota.................2.................. 137 10...................................... Soiuri....6........6.............2. Rela]iile cu factorii de mediu ............................ 115 10...................................1.................6...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................ Ceapa de iarn\ sau de tuns .1......................2... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .......3............... 98 9.. 145 10................. 96 8.. 146 5 ..... Tehnologia de cultivare...................... Batatul ......... 96 8.................1.LEGUMICULTUR| II 8......................4.... Particularit\]i botanice [i biologice............................................................................1.... Particularit\]i botanice [i biologice.. 132 10.1...........................................................................2.......................................1............ 145 10................6.. 98 9...................1..6........6..............3....1........

...................................4.. 163 10...4...................4..........8.................6............... 158 10........................3.......7..........6..2...6..6.......3.........................................3.........................6...........3...... N...........6...................................................................... 174 10............ Particularit\]i botanice [i biologice...5...................... Varza crea]\..................................4.............2.. 155 10............6....... Soiuri................. 148 10....... Importanta culturii..................................................3.......... Conopida ..... Originea [i aria de r\spândire.....1..................... Tehnologia de cultivare...........5....................................................6.. Tehnologia de cultivare....................6.5.......2.....2................................... Originea [i aria de r\spândire..................4.......6......... Tehnologia de cultivare..................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............6..................5......5........................ Importan]a culturii.. 149 10............ 155 10..................1.... Cultura în ser\ ........................................ 151 10............... Originea [i aria de r\spândire.......4.................4... 157 10.............5............ 169 10...........................8........3..................................... Tehnologia de cultivare............................................... Varza pentru frunze.......... 176 10.....6........3......6.............................5. 151 10.................3...........7..................................4................................... Cultura timpurie ........................6............5........2................................................................... Cultura târzie..... Cultura târzie................... 161 10.........................5.................5.................N..2......... Originea [i aria de r\spândire... Cultura timpurie în teren neprotejat ............................6... Importan]a culturii......... Soiuri.................. 175 10........................... 178 10...................................................5..3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.. Gulia . 177 10.................... 157 10.......................6............. 176 10...............................4........ 174 10. 148 10..... 153 10............................. 157 10.... 174 10....... Importan]a culturii..............................7..... Particularit\]i botanice [i biologice..........1............................8...... Soiuri..........7................................................. 156 10.................1.........3...... Importan]a culturii... 159 10..7.. Soiuri......................... Soiuri.. 151 10... 153 10. 158 10.......................... 176 10...... 172 10..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................6...... 150 10.......... MUNTEANU 10...................... Originea [i aria de r\spândire.....1.....6..... 167 10. 174 10......................................... 178 6 .......................7.... Particularit\]i botanice [i biologice.. Particularit\]i botanice [i biologice.....1............ 149 10.............3...................................7........ 148 10.... Varza de Bruxelles ......... Rela]iile cu factorii de mediu .................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................3... Broccoli...1.... Importan]a culturii................6.........5............... 151 10................7..........6..................... Rela]iile cu factorii de mediu .................. 163 10...............4...........2........ Originea [i aria de r\spândire................... 178 10...3..6..........6... 152 10.................................... 163 10.2...... 159 10................ 153 10.......................... Tehnologia de cultivare......4.... STAN.4.. 148 10.......7..........4.... Particularit\]i botanice [i biologice............................................1............

.3..................... 221 11..........6................ Tehnologia de cultivare..................1........ 208 11.2...... Cultura în sere ...1...................1............ 179 10......2.............. Cultura în r\sadni]e...... Castravetele .......2......... 180 10......................5.6........ Particularit\]i botanice [i biologice..............1........ 180 10......9........2..............2...1......1... 188 10........... Cultura târzie..2..................... 225 11................................. 194 11.......................9........ Importan]a culturii........LEGUMICULTUR| II 10.. 188 10... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 184 10........... Cultura timpurie ....6.......4.......... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ............9.....................6........1........................ Originea [i aria de r\spândire...... 227 11.............. Importan]a culturii........................................5........................6....... 191 10.......6.6..... Particularit\]i botanice [i biologice................ Cultura în câmp............... Originea [i aria de r\spândire........................ Cultura timpurie ........... 188 10.............2...4.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice....................... Soiuri .................................... Pepenele galben .. 221 11.................................................1............................ Cultura în sere .......6.......................3........... Particularit\]i botanice [i biologice............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....................6.6.......................................6.......... Soiuri..............3.......... Soiuri. 195 11..............................2..................9.....................8...............1.. 186 10..3...6............. 222 11... 190 10..............................8................. Importan]a culturii.................2.........9.4....2...........6......... Particularit\]i botanice [i biologice...5........3........9.....1...............3..6.............. Cultura în sere .... 221 11....... 225 11............6........... Cultura târzie (de toamn\) ......................................2........................ 190 10.... Tehnologia de cultivare.....8.......... Cultura în teren neprotejat...... Tehnologia de cultivare..................................... Varza chinezeasc\ ............... 180 10............4........ 219 11............. Soiuri..............................................................3..........2..................2..1.......... 194 11..........................1..8..................2................... Cultura în r\sadni]e............................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......1....2.................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................. 183 10....................... 226 11...........1........... 220 11........ 198 11...8.................................4...1.......4..........4.....6...................................... 200 11.......................... 191 10....9...9.. 223 11.................2....2.. Tehnologia de cultivare..2................ 221 11................. 196 11.........1.....................8............ Rela]iile cu factorii de mediu ................ Originea [i aria de r\spândire.6.........5................. 228 7 .................................... 202 11....... 194 11...........9.............1..........8.......8................. 189 10......................................... 200 11....................................................1..... Rela]iile cu factorii de mediu ...........6................ 180 10......................

........................................ 233 11................................................... 228 11........4.....4...........3 Particularit\]i botanice [i biologice.......... 229 11................ 234 11................................1............................ 240 8 ..................................................4.......................5............ Importan]a culturii....................3....2...... 233 11........ 237 11.................................3... Pepenele verde ....5..6..........3.5..............4....6........... 238 11.. 236 11........................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......4..... Rela]iile cu factorii de mediu ........4......4.............. Originea [i aria de r\spândire....... MUNTEANU 11................................2...... STAN............... 238 11............................ Originea [i aria de r\spândire.......6....................3.... Importan]a culturii ................2....2......4....3........3....... Originea [i aria de r\spândire.........6......................N..3........ Soiuri............... Soiuri....... 234 11.........4.5................6....................... Rela]iile cu factorii de mediu ..3. Tehnologia de cultivare..... Soiuri . 237 11............................5. 233 11.. 234 11............ N........... 230 11.........4......................... Particularit\]i botanice [i biologice..... 228 11.................................... Tehnologia de cultivare............................................. 237 11... Dovlecelul patison......... 236 11...... Tehnologia de cultivare.......... 230 11..................................... 229 11...... Dovlecelul comun............. Rela]iile cu factorii de mediu ..................4................... 239 11....................1............5....1.................3......................5...........5.............. Particularit\]i botanice [i biologice................ 237 11...........................1........ Importan]a culturii.......5.................. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .......................4.................5............................................................... 230 11. Cultura în câmp...............................................

1993). pretenţioase. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. În general. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. deoarece. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. şi colab. 1993). este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. pătrunjelul pentru rădăcini. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Transilvania. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. cu excepţia ţelinei. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară.. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. a substanţelor de rezervă. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. mai ales în primele faze de creştere. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. precum şi în Moldova. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. afânat. în special glucide. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. 9 . deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. În România. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. păstârnacul. faţă de umiditatea solului şi de lumină. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. lemnos şi liberian. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. solul trebuie să fie uşor. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. care sunt anuale (Butnariu H.

morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.14%.44%. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.1. cv.1. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. 7. Franţa.2. X d. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.3. Mari cultivatoare sunt: SUA. B2 şi substanţele minerale: Na-1. N.4. syriacus.9 mg /100 g substanţă proaspătă... K.1. Italia şi Grecia. carota s-au format subspeciile syriacus. al XVIII-lea. pe soluri uşoare sau mijlocii.a.3%.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. în stare crudă (salată).1). Ca – 0. MORCOVUL Daucus carota L. flori şi fructe (fig. în Iran (Banga. acid ascorbic 3. citat de Zanoschi. celuloză 1. morcovul se cultivă în toate judeţele. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Prin încrucişarea ssp.1. 1984). Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. de conserve şi sucuri. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. 7.. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Pe lângă cele menţionate. ghiveciuri etc. Morcovul a fost luat în cultură în sec. H. ciorbe.N.8 mg/100 g substanţă proaspătă. iar în anul al doilea tulpini florifere. Mg – 0. predominând formele de culoare violacee. Japonia ş. zaharuri 6. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.52 %. 1985). cilicicus. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. China. Anglia. japonicus. La noi în ţară. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.79%. MUNTEANU 7. supe. P-0. 10 .).172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. proteine 1.35%. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. carotenoide 8. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. sativus (Alef. În prezent. în special Daucus carota L. sativus (Hoffm) Arc. 7. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.. bienală. în acest mod. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. sub formă deshidratată.1. subsp. acestea mai conţin vitaminele B1. mediterraneus şi japonicus). STAN.89%. 1985). prin Spania. albă şi galbenă. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.39 %.

iar unele rădăcini până la 2 m.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. de lungime mijlocie. cilindrică. penat-fidate. 11 . entomofilă. 7.2. schimbându-şi treptat forma. este ramificată. b . uneori cu nuanţe rozacee. 1973) sterile). hermafrodite.cele superioare. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.2 . costate şi cu ţepi. Atât tulpina principală. albe.frunză. aspru păroasă. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. cu cilindrul central redus Fig. cu flori mici. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.5 m.cele bazale şi sesile . Tulpina floriferă.. impropriu numit sămânţă. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. este o pseudoachenă. de calitate superioară. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. 1985). La circa 35– 40 zile de la răsărire.Morcovul: a . 7. Fructul.rădăcină soi valoros. de plantă sălbatică. striată. d . format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.2 – 1. pentamere. c . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. peţiolate . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. mărimea şi culoarea. rar Fig. de culoare roşieportocalie. care se formează în al doilea an. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). fistuloasă şi înaltă de 1. cu polenizare alogamă.1 . zigomorfe.

mai ales în primele faze de creştere.N.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. semitimpurii (110–130 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. mai ales pe solurile uşoare. producţie mare – până la 70 t/ha etc. bine afânate. permeabile. tasate. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. se poate produce o vernalizare prematură. bogate în humus (4-5%). Insuficienţa luminii. Faţă de umiditate.1. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Dacă primăvara este rece. iar cea optimă de 20-250C. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice.5. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.5–7. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini.1) . semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. sărace sau cu exces de azot. în funcţie de soi. N. cu pH-ul 6. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. durează 36–70 zile. Primo F1. morcovul are cerinţe ridicate. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. timpurii (80110 zile). 12 . STAN. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Presto F1. Hytop F1. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.4. Faţă de lumină. profunde.5. Nanco F1 etc. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. 7. MUNTEANU 7. Pe solurile grele.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 l 6l 6l 1.5 l 1.5 l 1.6. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. ceapă verde. fără încorporare. producţia fiind destinată consumului de toamnă..1.2). Locul în asolament. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. spanac. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. cucurbitaceele. recoltate în iunie – iulie. imediat ce se poate intra pe teren. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Primăvara. fasole etc. Toamna. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. MUNTEANU 7. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 Fusilade S 12. N. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. STAN. La pregătirea terenului. castraveţi.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. borceag).5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 l 6l 6l 1. pré – preemergent. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Tabelul 7.5 kg 1.N. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. culturi furajere pentru masă verde (secară. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 1. Lucrările de pregătire a terenului. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.5 kg 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.2. iar culturile timpurii de morcov. leguminoasele. bulboasele şi varza. 7. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.7). post – postemergent 14 . industrializării sau păstrării peste iarnă. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.5 kg 1. conopidă.

Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii.3 .pe teren modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. b . Epoca de semănat. Dacă solul este prea uscat.Scheme de semănat la morcov: a . Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. se tăvălugeşte înainte de semănat. folosind 4–5 kg seminţe la ha.5 cm. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).). la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. în benzi de câte patru rânduri 15 . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. Adâncimea de semănat este de circa 2. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. 7. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.LEGUMICULTURĂ II Vara. Dacă solul este prea afânat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în funcţie de starea arăturii. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.pe teren nemodelat. În cazul terenului modelat. în rânduri echidistante. la care s-au îndepărtat ţepii. în benzi. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).pe teren modelat. 7. pentru culturile succesive de morcov.3. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. c . Fig.

rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. pir) se adaugă Fusilade. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. 16 . CSSL-9 sau A-761. După răsărirea culturii. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. în cazul culturilor timpurii. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Recoltarea. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. N.5 kg/ha. la nevoie se udă prin aspersiune. după căderea primelor brume. Pentru păstrarea peste iarnă. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. ceea ce permite reducerea costurilor. când rădăcinile au cel puţin 1–1. se fasonează şi se sortează pe calităţi. începând cu luna iunie. de erbicidare. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. în doză de 1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. cu 600 l apă. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. în legături. eşalonat. STAN. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.5 l/ha. MASTER – PLATT). Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă).N. Lucrările de întreţinere.3). se erbicidează cu Afalon 1. La hibrizii F1. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. iar dacă este necesar. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. se face prin smulgere sau dislocare. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Când rădăcinile ating 2–2.2–1. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

P. % substanţă uscată Frunze 12.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.6 – 36. mg /g.).5 – 25. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.2 0. Hill cv. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.2.2. iar cel în Fe. g Acid ascorbic. radicosum (Alef. ca materie primă în industria conservelor.1 1. Ulei eteric. g Cenuşă.) Substanţă uscată.2.5 1. Primul 18 . sylvestre).4.p.N.) A. 7.4 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.2.1. 1984).4 0.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.016 – 0.1.290 0. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. Ca.s.. A fost cultivat de greci şi romani.30 Rădăcini 11. Compoziţia chimică a rădăcinilor. g Zaharuri. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1 2.25). radicosum (Alef.6 . lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). În cantităţi mai mici conţin K. (Bodea şi colab.4.7 – 3. N. g Proteină (N x 6. la 56 mg/100 g s.p.4. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.3. STAN.5 – 3. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2..9 58 .02 – 0.2 1. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.W.7 20 – 35 0.7 .3.p.10.7 . care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. crispum (pătrunjelul pentru frunze). organ de sinteză (tabelul 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. MUNTEANU 7. Tabelul 7. 7.

netede sau gofrate. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.5) 19 . dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. ramificate. reavene.2. înaltă de 80– 150 cm. d . mici. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). adânci. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. 7. formează. Al doilea formează rădăcini subţiri. ramificată. care la maturitate se desface în două semifructe. cu ramuri aproape erecte. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. grupate în umbele compuse. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. putând ierna în câmp. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. glabre. florile şi seminţele (figura 7. hermafrodite. uneori fistuloasă.4) Tulpina floriferă. Florile sunt actinomorfe. lung pedunculate. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Polenizarea este entomorfilă. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. este cilindrică sau uşor muchiată. de culoare verde-închis. 7.floarea. scade producţia. cu frunze trifidate. dar rădăcinile sunt mai aromate. cu miros caracteristic. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. de culoare albverzuie.4. suculente. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . fiind o plantă bienală. Pătrunjelul. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Faţă de sol. 7.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7.2.frunza.5. creţe. în al doilea an. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. 1973). Fructul este o pseudodiachenă. pentamere. numite mericarpe. terminate cu umbele compuse.fructul mediul exterior. lucioase. tulpinile florifere. c .4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.

MUNTEANU 20 . STAN. N.N.

Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .p.3. fertilizarea suplimentară.8 – 10 % s. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. se aplică 4–5 udări. în funcţie de scopul urmărit. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.5 % s. Udarea culturii se face diferenţiat. dar nu să germineze). salată. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde.5 kg/ha. hortensis Ehrh. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.u. de glucide (4. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).LEGUMICULTURĂ II 7. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.. culturi furajere pentru masă verde). reprezentată. pentru consum în timpul verii. seminţele să se umecteze. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.8 – 15. ridichi de lună.1. alături de morcov. sortarea şi ambalarea manuală. în funcţie de regimul de precipitaţii. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.11).2. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Recoltarea se face diferenţiat. 7. Astfel.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. astfel. Pentru culturile de toamnă. convar. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Până la introducerea în cultură a cartofului. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. locul în asolament. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. în legături. spanac.3. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. recoltarea se face după primele brume (15. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.10 – 15. Rădăcinile au gust dulce. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). astfel. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. în special.3). curăţarea de pământ şi frunze.2). cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.6. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În culturi succesive.2).1) şi peptide (11. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.

). N. Păstârnacul preferă umiditatea. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. penatsectate. 7. pubescente. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).p. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 73 mg P.10 mg vitamina B1. MUNTEANU (24.N. la 100 g s. de culoare cafenie. săruri minerale (la 100 g s. care le imprimă aroma caracteristică. 7. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 23 mg Mg. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Se păstrează foarte bine peste iarnă. 51 mg Ca. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.3. Fructele sunt pseudodiachene. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. puternic striate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p. Seminţele germinează la minus 2–30C. dulce şi cu miros caracteristic. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. slab ramificate. iar cele mature până la minus 8–100 C. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.7 mg vitamina PP.3. aripate. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 0. uşor pubescente. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. cu pulpa albă sau gălbuie. înalte de 100–150 cm. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. oval – turtite. 0. 3 mg Na.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. suculentă. pe terenuri umede şi umbroase. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. plantele tinere rezistă până la – 50C. Se cultivă în Europa. 7. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. unde creşte spontan.2. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. 139 mg S. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. 0. Fig. 7. uşor gălbuie.3. America şi Australia. se găsesc: 469 mg K.8 – 28. florifere.4.5).62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). cu rizoderma de culoare albă. dar excesul îi dăunează mult. 22 .9 mg vitamina C. Asia. STAN.3. 7.

.6. dar cu unele particularităţi: .5 mg B. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.) Graud.2 mg Ca.se seamănă în teren modelat. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.. 23 .7. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.3.).7 – 1.9 mg K. etc).p.u.p. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.2 % s. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.6) . proteine 0. cu rădăcinile conic–alungite. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 0. într-o măsură mai mică.9 mg Na.8 % s. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. convar. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.1. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). Acestea mai conţin zaharuri 1. B6. lipide 0.4.LEGUMICULTURĂ II 7. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. acizi organici (malic.): 0.8 mg SiO3.). 7.31 mg Zn.se menţine. În cultură.u.3. iar gustul şi. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 1. cu rădăcini conice. sporadic. 2. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. oxalic. prin udarea culturilor.6 – 1. rapaceum (Mill. în benzi de câte trei rânduri. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. 1975). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.3 % s.5. frunzele verzi.p. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.6 mg P. 0.4. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.6).p. 17.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.. o umiditate constantă. Recoltarea se face toamna târziu. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7..p. nu este indicat să se semene din toamnă.5 mg Fe. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.15 mg Mn etc. 3. a salatelor şi pentru murături. se găsesc 59. în special. 29.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). B2. 7. La 1 g s. vitaminele B1. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.. citric. 5.

STAN. N. MUNTEANU 24 .N.

p. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. fiind considerată plantă medicinală.Scheme ale culturii de păstârnac: a .4. Este cultivată din antichitate. convar. 1973). iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 7.2. graveolens L.3.) şi cea cultivată 25 .pe teren modelat.4. 7.. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.6 . pe lângă ţelina pentru rădăcini. secalinum Alef. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.LEGUMICULTURĂ II Fig. b .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. unde creşte spontan. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 7.

convar. sunt simplu penat sectate.4. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 7.7). În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. chiar din primul an. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. 26 . 7. lucioase şi de culoare verde – închis. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. a – r\d\cin\ îngro[at\. N. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Rozeta de frunze este înaltă.7 . 7. Pers. formează o rădăcină subţire. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. graveolens L. în primul an. nu poate ierna în câmp. înfloreşte şi fructifică (fig. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. pentamere. este striată şi ramificată. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. STAN. iar cele mature la minus 7–90 C. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. ce se desface uşor în două mericarpe. c – plant\ semincer\ hermafrodite. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. de culoare albă. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. amară şi necomestibilă. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. pivotantă. Polenizarea este entomofilă.) care. datorită conţinutului lor mare în apă. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. de culoare brunie.4. b – frunz\. sunt glabre.N. ramificată. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. dulce) (Mill.

la 20 martie – 10 aprilie. 27 . seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. 3 g/1 kg sămânţă.4.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.4. Este o plantă de zi lungă. ca şi în cazul culturii morcovului. cu pH-ul 6. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). iar în solarii. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. deoarece rădăcinile se ramifică mult. ţelina poate fi cultivată după spanac. conopida etc. profunde. varza. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. sunt prezentate în tabelul 7. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.5. folosind 0. Producerea răsadurilor. pentru cultura târzie. 7. ardeii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. tomatele. În cadrul culturilor succesive.5–7. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. iar pulpa devine grosieră. cerealele. Înainte de semănat. castraveţii. cât şi în cazul culturilor succesive. 7. germinează greu. Locul în asolament.6. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Lucrările de pregătire a terenului se fac. suficient de umede.6 – 1 g sămânţă la m2. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. la cultura de ţelină. Se cultivă numai în condiţii de irigare. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. toamna. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. fiind indicată pentru culturi asociate.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. bogate în humus. salată sau ridichi de lună.0. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. care se încorporează imediat în sol. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. atât pentru cultura în ogor propriu. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Spre deosebire de morcov.

STAN. MUNTEANU 28 . N.N.

de exemplu Revital 0.8).pe teren modelat în straturi late. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. 29 . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.1 %. la 30 de cm între plante pe rând (fig. b . În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.8 . se fasonează. iar rădăcinile se morcilesc. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Fig. răsadul se sortează. 7. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.

1 % s. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.64 şi 8. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. B1. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.p. în funcţie de scopul urmărit. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).p. mai ales. fertilizarea suplimentară se repetă. Recoltarea se face diferenţiat. la 3–4 săptămâni. săruri minerale de K. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. N. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. care variază între 1.5–1 kg/ha. combaterea buruienilor.5. (glucoză. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.p. P.9% s. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. plantele se smulg. La culturile timpurii.). Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. La cultura târzie. B6.convar. fertilizarea fazială. Ca. RIDICHILE Raphanus sativus L. acestea se curăţă de pământ. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).p. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).3). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.N. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). Pentru culturile târzii. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. reprezentată.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Na. convar. PP şi 30 . care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). B2.) şi proteine (0. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).6-1.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. valorificarea făcându-se cu frunze. în legături.5.1.). Mg. S. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. în cantitate foarte mică (0. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. prin glucide. Fe etc. 7. fructoză şi zaharoză). STAN.

Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. 7. La multe soiuri de ridichi. care. putând fi sferică. Frunzele din rozetă sunt mari. 7. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. de 80–100 cm înălţime. Japonia. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin.2. unde s-a selectat din specia R. violete sau roze. sub rizodermă. ovale. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China.5. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă.5. de formă alungită. În cazul ridichilor de lună. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. 31 . În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Grecia.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. caracteristic aromei ridichilor. 1975). raphanistrum L. Tulpinile florale sunt ramificate. lung peţiolate. uşor pubescente. tetramere. Homutescu . se găseşte un ţesut care conţine antocian. şi centrul mediteranean. acoperite cu perişori rigizi. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. înglobate într-un ţesut spongios. prin hidroliză enzimatică. etc. autoincompatibile. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. (Zeven şi Jukovschi. maritimus L. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). devin spongioase. cu frunzele bazale scurt peţiolate. ovală sau alungită. unde a rezultat din specia R. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. violacee. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. cu un rostru ascuţit. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). lirat penat-sectate. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. 1965). Egipt. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez.. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Fructul este o silicvă indehiscentă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. cu polenizare. cu marginea dinţată.9). Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. alogam-entomofilă. albe. albă. în cadrul culturilor succesive. cenuşie sau neagră. Asia şi America. bactericidă şi vermifugă. 7. Italia. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului.3.

duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.rădăcină îngroşată.N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. STAN.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. 1956. MUNTEANU Fig. Temperaturile mai ridicate.9 .plantă în faza floriferă.4. 7. creşterea încetează. c . Gherghi şi colab. La o temperatură mai mică de 6–80 C.. 1973) 7. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.structura rădăcinii. însoţite de secetă. 32 . d . N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. b .5. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.Ridichea: a .

Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. ce pot atinge 1 m lungime.6. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. având o perioadă scurtă de vegetaţie. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. prin semănat direct.2 kg Ca şi 0. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). când zilele sunt mai scurte. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5 %). Din această cauză.1. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). înaintea culturilor de tomate.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. var. 1995). pentru cultura de toamnă. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Înfiinţarea culturii se face în câmp. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). În Asia. sau vara.6. cât şi în teren protejat. reavăn. pentru cultura timpurie. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. de aceea. cât şi pentru cele înfiinţate vara. ridichea este destul de pretenţioasă. De regulă. cu greutatea de cca. 7.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. 7. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. profund. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. atât în câmp. se lignifică. bogat în substanţă organică (3. castraveţi etc. 33 . 2 kg P2O5.5. 2. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna.conice. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. 5 kg K2O. care urmează sau precede cultura ridichilor. care se folosesc în stare crudă ca salată.8). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. eşalonat în mai multe etape. Consum specific: 5-6 kg N. aconthiformis Mark. devin spongioase şi cu gust iute. mazărea şi fasolea de grădină.5.5. cu rădăcinile tuberizate cilindro . Tehnologia de cultivare 7. vinete.5. castraveţii de vară etc. fără a mai forma rădăcina tuberizată. 1 kg bucata. de vară (60 – 80 zile).). în special în Japonia şi China. 1994).). vara. şi în perioada 20 august–10 septembrie. ridichea de lună formează tulpini florale. ardei. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. la interval de 10–15 zile. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. în luna martie. Faţă de umiditate. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.

N. STAN. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

(fig.5 cm adâncime. b . Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.pe teren modelat. la 2–2.02 %.10). 7. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind 300–350 m3 apă/ha. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. aplicat premergent).10 . 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. N. dacă este nevoie.5 cm x 7. 36 . Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).5 + 12. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. după formula 62. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.N. Fig. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.05% sau Fastac 10 EC 0. se vor face 1-2 udări. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. La culturile de toamnă. STAN.

6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. în perioada 20. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. În vederea evitării alungirii plantelor. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. răsadniţe şi solarii.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.). Se seamănă la adâncimea de 2–2.7. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. ceapă verde.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Lucrările de întreţinere. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10.11.07) la ridichea de iarnă. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Producţia este de 8–10 t/ha. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. atât în culturi pure.6. Ridichea de lună se cultivă în sere. folosind 5–6 g sămânţă la m2. cât şi asociate cu alte culturii. prevăzute cu role de tasarea pe rând. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.2. 7. 1995). se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.03 – 15. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). timp de 5–7 zile după răsărire.5. în 2–3 reprize.06–15. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. la 2-3 zile de la semănat sau. iar pe suprafeţe mari. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Atunci când se realizează cultura asociată. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. spanac. se vor menţine temperaturi scăzute. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Se seamănă des. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.5 cm. 37 . Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.

11 . STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. MUNTEANU Fig. N. 7.

din care se remarcă. salate coapte sau fierte.2 – 1. Dintre vitamine. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. 7. Mării Negre şi Mării Caspice. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). canditiva Alef. apoi vitaminele B1. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.1. cu excepţia răritului. ciorbe. dar folosită ca plantă medicinală. rubra Familia Chenopodiaceae 7.6. (Dumitrescu şi colab. ciorbă şi supe de legume etc.6%). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. denumită şi sfecla de masă. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. în Italia şi Franţa. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.H. Importanţa culturii Importanţa alimentară. 7. piureuri etc. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). sin. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. substanţe proteice (1..6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). cultura se înfiinţează prin semănat. 39 . 1998). deşi nu este o bună premergătoare etc. var. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. ssp. săruri minerale. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).2.a.6%). esculenta L./100 g). soteuri. 1998).I. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î.6. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. recolta apare destul de devreme. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. se folosesc la salate. Ca plantă legumicolă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). f. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. Frunzele. când sunt tinere. De asemenea. în legături. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. în mod semnificativ.

d . în general. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.frunză. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.7.floare Rădăcina. este pivotantă cărnoasă. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. N.Sfecla roşie de salată: a . fructe şi seminţe (fig. în primele faze de vegetaţie. După îngroşare. cum ar fi zonele premontane sau montane.rădăcină. Fig.3. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.12 . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.tulpină floriferă.secţiune transversală prin rădăcină.N. uneori şi frunzele tinere. rădăcinile pot căpăta. 7. b . Pe plan mondial. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. deşi nu ocupă suprafeţe mari. MUNTEANU În }ările Române.12). c . STAN. 7.6. e . iar în cel de-al doilea. tulpina floriferă cu flori. sfecla roşie.

Totuşi. mult mai intensă. peţiolul este de culoare roşie. lanceolate. lung peţiolate. cu limbul ovat. Frunzele tinere.). grupate pe un ax mic.. 41 ..LEGUMICULTURĂ II conică). anemofilă. cu marginea întreagă. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. 1973). Frunzele.4. În secţiune transversală. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. atât la exterior. Polenizarea este alogamă. din zona centrală a rozetei. concrescute. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. a mai multor zone de ţesut cambial. organizate pe tipul cinci. Florile sunt mici. De asemenea. de culoare roşie– verzuie. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. sunt mari. 1992). Florile sunt hermafrodite. atunci aceasta va fi globuloasă. pentru realizarea unor recolte performante. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. mai multe glomerule formează un panicul lung. uşor neregulată. au culoarea roşie. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. rădăcina prezintă zone concentrice. la planta complet dezvoltată. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. 7. În anul al II-lea. ţesutul Fig. este roşie-închisă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. în anul I. cât şi în interior.13.. cordat. sesile. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. 7.6. 1998).13 . sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). cu suprafaţa ondulată. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Culoarea rădăcinii. prin apariţia. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. de culoare roşie. considerate impropriu fructe sau seminţe. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. formând un glomerul. în mod succesiv. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Nervurile sunt evidente. 7. uneori şi entomofilă. constituind aşa-numitele glomerule.

de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). plantele se pot vernaliza. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. întâlnite. 7. plantele solicită condiţii de zi lungă. timp de 2–3 săptămâni. mai ales în grădinile familiale. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. în funcţie de forma. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). profund. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. După formarea primelor frunze adevărate. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. formând tulpini florifere în primul an.6. de asemenea. 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. lipsite de suculenţă. mai rar. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. în gospodăriile familiale. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice.6. de perioada de vegetaţie (timpurii. mărimea şi culoarea rădăcinilor. în perioadele de secetă. N. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. În condiţii optime. tardive). bune pentru consum. 42 . dar plantele nu suportă umbrirea. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. iar cea optimă de 18-200C. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. În faza de frunze cotiledonale. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. determină formarea unor rădăcini mici. În primele faze de creştere. Lipsa de umiditate. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. plantele răsar după 10-12 zile. STAN. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor.N.5. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. În România se cultivă un număr redus de soiuri. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.6.9. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). prin răsad. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. şi unele populaţii locale.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului.14). după grăparea cu grapa cu discuri.7. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.N. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. în funcţie de soi şi momentul recoltării. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. imediat după aplicare. primăvara. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Pregătirea terenului începe toamna. prin semănat direct. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Fig. după recoltarea acestora). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. STAN. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.14 . ca fertilizator starter. la culturile succesive.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . după cum s-a anticipat. Înfiinţarea culturii se realizează. Modelarea este obligatorie. Modelarea terenului se execută. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. 7. cât de curând posibil.

100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii.. Cel mai târziu. în condiţii de secetă). Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. Lucrările de îngrijire sunt. Întreţinerea culturii. 1998). cultura având o densitate mai mare. dispuse echidistant la 37–40 cm. pentru situaţia prezentată. în acest mod. se efectuează o praşilă manuală pe rând. obligatoriu. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. 1992). Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. în timpul toamnei. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. un tăvălugit al terenului. în continuare. dacă îngheţul a surprins cultura. După zvântarea terenului. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. prin smulgere. se asigură. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. se realizează aproximativ ca la morcov. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. răritul plantelor la 1020 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. 45 . lucrarea se efectuează în luna noiembrie. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. În cazul culturilor timpurii. se efectuează printr-o singură trecere. mai ales pentru culturile timpurii. de regulă.). recoltarea se efectuează manual. În prima rundă de lucrări prezentate. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. În timpul verii. Recoltarea sfeclei pentru consum. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. altfel.. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. purici etc. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. cronologic. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. toamna târziu. când. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. cazmalelor. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. semănătoarea Saxonia. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu.

Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. împreun\ cu cele men]ionate anterior. iar sin. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Tabelul 8. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.). La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. porrum L. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. N.1. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sunt prezentate în tabelul 8. iar la altele numai frunzele verzi. 1973). usturoiul comun (A. Alte specii din aceast\ grup\. (dup\ Bala[a. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. în general.). STAN. ssp. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. în inflorescen]e apar Alium sativum var. dup\ tomate [i varz\. sativum L. 46 . vulgare) [i prazul (A. Allium sativum ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. bulbi[ori aerieni.N. bulbul. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

solul. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor.4. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Temperatura.N. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. se cere. în defavoarea bulbului. dac\ se întârzie cu sem\natul. lipsa apei întârzie cultura. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. în mod evident. În aceast\ faz\. prin aspersie fin\. Astfel. O umiditate ridicat\ în sol. aplicarea unor ud\ri u[oare. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. determinate. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . mai ales în primele faze de vegeta]ie. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. N. în perioada de iarn\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. MUNTEANU 8. `n mod special. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. dup\ cum s-a specificat. plantele formeaz\ tulpini florale. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. În acest caz. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. înfiin]ate prin sem\nat direct. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. implicit. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. se produce vernalizarea [i. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. induc]ia floral\. STAN. de care depinde succesul culturii. iar dac\ se formeaz\ crust\. De aceea. Plantele nu formeaz\ bulbi. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. în faza de germina]ie [i r\s\rire. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive.1. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. mai ales peste 20-22 mm. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Apa este considerat\ ca un factor major. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. astfel. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. astfel.

amplasat în stratul superficial al solului. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. 4. Consumul specific (kg/t produs). De[i. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. Aceste cerin]e se bazeaz\. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Sclerotium. se pot instala agen]ii patogeni. eventual. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. chiar dup\ recoltare. la cultura premerg\toare. nematozi).LEGUMICULTUR| II bulbilor. de regul\ în treimea lor inferioar\. Botrytis [. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. În Olanda. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. dar bine structurate. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. în timpul depozit\rii (Erwinia.4 kg N. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. ceapa se cultiv\.1 kg P2O5. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.6 kg K2O [i 1. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. 1998). care este egal repartizat\ pe profilul solului. în primul rând datorit\ texturii. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.). În acest caz. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. fertile [i bine structurate (aerisite).. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. aluviunile con]in mult\ argil\.a. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). în zona polderelor. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). Aerul. care atac\ în mod special bulbul. poate reprezenta un element de succes al culturii. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. dar [i de sistemul radicular. 53 . 1. De aceea. adesea. în unele lunci. pu]in dezvoltat. se recomand\ solurile mijlocii. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. pe soluri aluvionare. nisipoase. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. de exemplu. deoarece.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. în principal. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. refacerea rapid\ a sistemului radicular. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.

6. de c\tre Popandron. Kaba). în special. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. 54 . Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. prin arpagic sau sem\nat direct. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. dotarea cu sem\n\tori de precizie.5. prin r\saduri (ceapa de ap\. La noi în ]ar\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.1.6. prin arpagic. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.1.C. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. la I. 1998) 8. form\ [i m\rime. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. În condi]ii tehnice moderne..N. N. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. care se seam\n\ bob cu bob. sistem de irigare prin aspersie. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Culoarea poate fi galben\. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. 1994).1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. ro[ie sau alb\. pentru stufat (ceapa verde). Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. STAN. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. 8. cultura poate fi complet mecanizat\. MUNTEANU 8. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Alegerea terenului.L.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.F. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.1. pentru deshidratare. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Vidra.

LEGUMICULTUR| II 55 .

atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. Dual 2-3 l/ha). pentru epoca de toamn\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. în prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. pentru epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. respectiv toamna [i prim\vara. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. solanaceele [i legumele din grupa verzei. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat.2).-3. verde]urile. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. toamna. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cum ar fi: legume le cucurbitacee. care nu au fost administrate în toamn\. ~n ambele situa]ii. N. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. de toamn\ sau de prim\var\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. în vederea sem\natului. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. În acest caz. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Speciile leguminoase nu se recomand\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. urmând a fi încorporate. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\.N. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. În acest sens. 1973). care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. STAN. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi.D. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. De asemenea. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. la 25–30 cm. care este obligatorie. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN.N. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. MUNTEANU 66 . N.

Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Astfel. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. De asemenea. Imediat 67 . Prim\vara devreme. în toamn\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. la adâncimea de 1012 cm. cu încorporare. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. mai ales. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. chiar la noi în ]ar\. în medie. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 6-8 l/ha. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). 6-8 l/ha sau Pivot. de exemplu. executate perpendicular una pe cealalt\. exclusiv. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. prin realizarea sa. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Satecid 65 WP. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. a. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\.

cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. în final. Dup\ începerea r\s\ririi. 68 . Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. înfiin]at\ prim\vara. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Lucr\rile de îngrijire. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. în medie. echidistante la 12. STAN. N. În acest fel. ori plantele nu vor fi uniforme. de 2-3 cm. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. prin competi]ie reciproc\. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. necorespunz\tor calitativ. de regul\.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil.5-15 cm. sub 7-8 mm. În acest sens. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. 1998). prin cea de-a doua gr\pare. iar la densit\]i prea mari. de la care se elimin\ r\ritul. 1998). în general. cu norme de circa 100 m3/ha.. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. În aceste condi]ii. în mod practic. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Altfel. Culturii de arpagic i se aplic\. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. pentru suprafe]e mari. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Pe teren nemodelat. cu rândurile încheiate. se face încorporarea produselor administrate. pân\ la 5-10 aprilie. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab.N. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. în caz de secet\ sau de formare a crustei. r\s\ririi [i ob]inerea. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. mai ales pentru producerea cepei uscate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.. a unei culturi uniforme. multe plante vor pieri. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Distan]a între semin]e pe rând va fi. MUNTEANU dup\ erbicidare. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama.

Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.5% în care s-a ad\ugat aracet. De aceea. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. mai ales pentru distrugerea crustei. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. plantele vor fi infestate [i . în final. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. în mod deosebit. se opre[te irigarea. ca [i la ceapa ceaclama. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. 2-3 ud\ri. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. nu se mai poate realiza. În acest scop. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. de regul\. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. În aceast\ situa]ie. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. printr-un plivit manual. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i.2 [i 8. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. iar buruienile sunt în faza de rozet\. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. mu[tele depun ou\. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. de obicei. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). controlul acestor d\un\tori. Fiziologic. practic. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii.începutul lunii august. inhibitori sau chiar desican]i. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. de exemplu cu Afalon. combaterea buruienilor. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Cu toate acestea. Lucrarea se realizeaz\.3. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. 69 . Dac\ se scap\ momentul de zbor. la sfâr[itul lunii iulie . pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1.

plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 70 . uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4) Tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti).N. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Dup\ aceast\ opera]ie. adic\ în afara intervalului de 4-180C. dislocarea se poate face [i mecanizat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. STAN. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Dup\ acest stadiu de maturare. N. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. La suprafe]e mai mari. A[adar. În felul acesta.

Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Brewster. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. chiar par]ial\. între 1 [i 15 aprilie. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. obligatoriu. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). u[or argilos. 1973. Plantarea se efectueaz\ manual. densitatea recomandat\.3). Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. dar s\ se asigure. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. unde este prev\zut\ mecanizarea. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. 1994). pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. în func]ie de zon\. a lucr\rilor de îngrijire. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Epoca de înfiin]are. echidistante la 15-20 cm. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. O epoc\ ra]ional\ ar fi. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Uneori. în func]ie de condi]iile meteorologice. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). înfiin]at\ prim\vara. În aceast\ situa]ie. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. în mod mecanizat 71 . Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). dup\ unii speciali[ti. semimecanizat sau mecanizat. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major.LEGUMICULTUR| II b. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime.

0-3. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. de asemenea. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului.N. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. cel pu]in o singur\ dat\. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. asem\n\toare. când bulbul s-a format [i cre[te intens. dar adaptate corespunz\tor. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Uneori. la aceea[i distan]\ între ele. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. 72 . dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Densit\]ile sunt. pe de o parte. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. aceast\ opera]iune se face cu sapa. de 28 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. inclusiv cele de sem\nat. mai ales în condi]ii de secet\. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate.5 cm. STAN. Lucr\rile de îngrijire. Pe teren nemodelat.. De asemenea. au un caracter general. în momentul de mare necesitate a plantelor. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Dup\ r\s\rire. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de alt\ parte). Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. N. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. 1992). MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Manual. Din aceast\ cauz\. precum [i distrugerea crustei. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. îndeosebi pe solurile u[oare. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8).

a. aspectuo[i. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari.6. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. În multe ]\ri. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. teren perfect nivelat. pentru anumite zone sau microzone legumicole. brânzeturi. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. 73 . în func]ie de zona de cultur\. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. În afar\ de acestea.. De obicei. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. De asemenea. pân\ la 30-35 t/ha. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.1. 8. în condi]ii normale meteorologice. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul.3. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. de exemplu. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). 1992). datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. tocan\ pentru iarn\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Indiferent de acestea. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. care este primul element de succes. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. ori de câte ori este nevoie. Bulbul are un gust iute dulceag. cultura este totu[i rentabil\. Mai mult. fiind unanim apreciat\ de consumatori. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.

substan]e bioactive). 1992. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. plivirea. aerisirea.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente.5-2. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. 1998) [i.0 kg/ha [i 3.. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. În figura 8. a. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. de asemenea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. 74 . Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. tradi]ie. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. nisip. un sistem radicular bine dezvoltat. condi]iile tehnice. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. b. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. eventual. insectofungicide [i. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1.0 kg/ha. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. în mod special. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. STAN. îngr\[\minte minerale [. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. De asemenea. de aceea. în func]ie de densitatea culturii. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.a. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). De asemenea. N. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Dumitrescu [i colab. Dup\ cum se va vedea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.N. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. turb\. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.5-4. gradul de intensivizare a culturii. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. mobilizat. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.

Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. prin aspersie.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu circa 300 m3 ap\/ha. în final. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.6 .. 1992.. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . b . Uneori. cu plantatorul. 8. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. odat\ cu modelarea terenului. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Dumitrescu [i colab. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. În acela[i timp. 75 . O distan]\ mai mic\ între plante va duce. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.

aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. cât [i ulterioar\. la 10-15 zile dup\ plantare. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. se pot condi]iona. datorit\ irig\rii. omlete [. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Irigarea se face din abunden]\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Produc]ia este de 25-30 t/ha. sufleuri. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. în dou\ reprize. [i sub form\ de funii. inclusiv 76 . pentru diferite salate. numai prin brazd\. se aplic\ între 5-7 ud\ri. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. irigarea. De asemenea. exclusiv. Momentul recolt\rii. pe brazde. Cultura pentru stufat. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. din punct de vedere agrotehnic.N. supe. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. a.a. din punct de vedere calendaristic. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Bulbii de ceap\ prin r\sad. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). STAN. N. face parte din culturile succesive în câmp. peste 21 mm). în luna septembrie. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Pra[ilele asigur\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. atât ca anterioar\.6. solarii sau sere. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. uneori. 8.). [i o afânare permanent\ a solului. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor.1. de obicei.4. par]ial. în mod tradi]ional. Cultura în câmp se aseam\n\.

Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. astfel. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. ca s\ nu se taseze). bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. iar arpagicul este bine calibrat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. se asigur\. astfel ca. Dac\ solul este bine preg\tit. la 15-20 cm între acestea. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Dac\ terenul este nemodelat. cu patru rânduri echidistante pe strat. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. În unele situa]ii. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. pentru a nu r\ci prea mult solul. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. 77 . o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. uniform ca nivel [i grad de tasare. sau cu azotat de amoniu. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. în special toamna. prin aplicarea unei ud\ri. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. În ordine. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. pân\ la venirea iernii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. [i de 2-3 cm prim\vara. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. pe care nu b\lte[te apa. dac\ nu se mai dispune de stufat. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. în caz de secet\ prelungit\. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. `n zonele mai reci pe timpul iernii. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri.

[i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. dac\ este nevoie. în vederea livr\rii. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului.N. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Când plantele sunt mai mari. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. în func]ie de epoca de înfiin]are. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. STAN. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. De exemplu. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pe de o parte. Cultura este relativ simpl\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. N. produc]ia este în jur de 20 t/ha. b. a plantelor cu simptome de atac. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. În acest caz. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. culturile prea dese se vor r\ri. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. recoltarea se face în totalitate. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. 78 . cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). De asemenea. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. musc\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Prin alegere. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. pe alese. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. pe de alt\ parte. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\.

În mod practic. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. sunt posibile [i alte variante. În acest moment. consumul de energie ar fi foarte mare. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. de exemplu. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. atunci acoperirea lor se poate face toamna. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Cel mai adesea. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. prin r\rire. alegând cele mai dezvoltate plante. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi.0-2. pr\[itul sau plivitul. de 40-50 cm. înainte de venirea înghe]urilor. În mod obi[nuit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. în func]ie de condi]iile meteorologice. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). La solarul tunel. deoarece. dac\ s-ar cultiva. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului.5-2. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. imediat ce acest lucru este posibil. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Temperatura din solar. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. 79 . De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. dup\ plantare. chiar în ferestrele iernii. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. c. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. tomate. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. 1998). influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Recoltarea se face e[alonat. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Consumul de material de plantat este de 2. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.

Importan]a culturii Importan]a alimentar\.N.2. STAN. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. fripturi. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. se folose[te în industria conservelor. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea.2. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. este deosebit de apetisant\. în 2-3 reprize. mai ales în medicina modern\ naturist\. salamuri. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Materialul de plantare îl constituie. condimentar\ [i aromatic\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. ssp. mrani]\ [i nisip.7% celuloz\. supe. Gustul s\u picant. Se folose[te la prepararea. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. cârna]i.6% lipide. în func]ie de cerin]ele pie]ei. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 8. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. de neînlocuit.5 cm. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). De asemenea. N.44% cenu[\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.1. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 0. cel mai târziu. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. de asemenea. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. vulgare Familia Liliaceae 8. Valoarea sa terapeutic\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. recunoscut\ [i inconfundabil\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 0. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. În func]ie de temperatura din ser\. în primul rând arpagicul stufat. 6-7% protide. mai ales în reglarea presiuni sanguine. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). 1. 2000). Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Aroma sa.

În SUA se ob]in 12 t/ha. holerei [. Importan]a economic\. în ambele emisfere. K) [i microelemente (Mn. Fe [. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. (Butnariu [i colab. Ca. 1992). Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. 2000).. 13. care confer\ aroma specific\. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Cu.2. [i pre]urile deosebit de avantajoase. în general. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). vitaminele C [i E. R`mnicu S\rat-Buz\u. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. longiscuspis.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.2.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Importan]a agrofitotehnic\. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. în solarii. 1999. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. D\r\[ti-Ilfov. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. I[alni]a-Amaradia. probabil din specia A. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. cum sunt cei ai febrei tifoide. 22 t/ha în Liban. difteriei. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Na. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. S. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. 81 . Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. În rest.). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\.a. ~n ce prive[te vitaminele. La noi în ]ar\. iar în România. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). 8. 1994). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. citat de Popescu [i Atanasiu. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. cu 240 mii tone. 17 t/ha în Sudan. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. dar cerin]ele mari ale pie]ei. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. Cel mai mare produc\tor european este Spania.000 ha. pe tot parcursul anului.a. R\chiteniT\m\[eni (Roman). cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. nematozii [i musca usturoiului. eventual.

c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. usturoiul este o plant\ anual\. N. iar dup\ formarea bulbului. Discul. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. cilindrice. cu vârful ascu]it. ci bulbili aerieni. dup\ care devine circular\. prin suprapunere. În alte zone de cultur\. ajungând s\ prezinte muchii. reunite în umbele false. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. În sol. de r\d\cinile adventive. Tulpina. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. iar limbul. din care. STAN. în anul viitor. mai sub]iri ca cele de la ceap\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. gâtul plantei sau tulpina fals\. sub form\ de jgheab. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. iar s\mân]a este alungit\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. formând a[a-numi]ii bulbili. cu înmul]ire vegetativ\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. 82 . Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. alc\tuind. de culoare alb\ sau violacee.2. La noi în ]ar\. acestea sunt grupate în cime unipare. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Mugurii axilari se tuberizeaz\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a.3. 1985). în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. cel mult egal cu num\rul de frunze. aceasta nu con]ine flori. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. R\d\cina. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Frunzele sunt liniare. de m\rimea unui bob de porumb. Din ace[ti bulbili. c\rnoas\). Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. netede [i lucioase. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. [i poate varia de la 4 la 60. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. trimuchiat\. într-un singur plan. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). alternativ (la dreapta sau stânga). ca [i la ceap\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. 1985). MUNTEANU 8. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. în anul urm\tor.N. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. este dirijat. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. denumi]i popular [i „c\]ei”. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili.

în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. temperatura optim\ este de 18-200C. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. este rezistent\ la secet\. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Grupa continental\ (Caucaz. 1994). Dup\ aceea. Apa. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. De Rm.2. Ecologic. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Asia Mic\). f\r\ a forma bulb (Bala[a. de asemenea. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. în general. cu un nivel mai redus al apei. 83 . este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. S\rat). pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali.4. pu]in rezistent\ la usc\ciune. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. 1994. bulbii sunt mijlocii-mari. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. 1973. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. temperaturi sc\zute [i p\strare. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. ~n general. nu formeaz\ l\stari floriferi. De I[alni]a). În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. În timpul vegeta]iei. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Astfel. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Brewster. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Dup\ Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II 8. formeaz\ un bulb mic. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. rezistente la temperaturi sc\zute. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). reprezint\ forma de toamn\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. De D\r\[ti. Chaux [i Foury.

Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.5. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Dac\ solul nu este corespunz\tor. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. 84 . Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Preg\tirea terenului începe din toamn\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. P2O5=3-4. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.. culoarea tunicilor. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. care.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. dar bine structurat. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.6. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.-3.N. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. ba mai mult. consumul specific este: N=11 kg. MgO=0. culoarea frunzelor acoperitoare [. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. K2O=5. Lucrarea cu freza este prea scump\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Totu[i. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros.3).5 kg. care îngreuneaz\ recoltarea. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. precocitate. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. N.0 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. 8. P2O5=1. dar mai energic\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. K2O=8-10 kg. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. suplimentar.5 kg [i S= 5 kg.2. se mai execut\.2. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. În acest caz. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1998). 8. unele insecticide (tabelul 8. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.0 kg.5 kg (dup\ Butnariu. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. pulverizeaz\ solul. 1994). STAN.a. preventiv. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.D. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.2. pe cât posibil.

LEGUMICULTUR| II 85 .

la distan]e egale între ele de 25-28 cm. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. care este obligatoriu. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. 1994). Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. adesea. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Plantarea mecanizat\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. care se las\ în brazd\ nelucrat\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Pentru realizarea acestei densit\]i. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. afecta]i de atacul nematozilor. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. STAN. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. dar nici din centrul bulbului. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. de[i posibil\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Lucr\rile de îngrijire sunt.N. 1994). MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. dup\ recoltare. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. bulbii o petrec în câmp. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. pentru c\ sunt prea mici [i. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. N. se poate face toamna sau prim\vara. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. Înfiin]area culturii. în cea mai mare m\sur\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie.

În foarte multe din preparatele culinare. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. provoac\ arsuri gastrice. Prazul este o plant\ legumicol\. pân\ la 10-12 t/ha.1.3.4% dizaharide [i 1. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. 2-3% proteine. în condi]iile de la noi din ]ar\. adesea. Familia Liliaceae 8. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 8. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 6.3% monozaharide.5% cenu[\ (s\ruri minerale). înlocuie[te ceapa. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Produc]ia este de 5-6 t/ha. în cazul apari]iei unor ploi.3. PRAZUL Allium porrum L. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. dac\ nu au survenit precipita]ii. e[alonat. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.8-1.LEGUMICULTUR| II bulbililor. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. 0.5% celuloz\ brut\). 0. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. cultura în câmp se practic\ mai rar. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).4% gr\simi. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. în teren deschis sau în solar. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale.3-0. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. În principiu. De regul\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 4.7% hidrocarbona]i (din care 2. vitamine [i fitoncide. care este mai scump\ [i. dar poten]ialul soiurilor atinge. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Calendaristic. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\.

În primul an din ciclul ontogenetic. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Peninsula Balcanic\. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Tulpina. este cunoscut în cultur\ din antichitate.. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. atât la transport [i la comercializare. mult mai puternic dezvoltate. 1994). are o tehnologie u[or de realizat. 2000). STAN. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. prazul este cunoscut în întreaga lume. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Asia de Sud-Est. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.25 m (Maier. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. cum ar fi Europa occidental\. dou\ tipuri de r\d\cini. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. N. Prazul. 1992). de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. prin rusticitatea sa. astfel. 8. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. În prezent. pentru a asigura o bun\ comercializare. 1969). s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman.3. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. fructe [i semin]e. cu înmul]ire sexuat\. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. cât [i în timpul p\str\rii. p\trunzând în sol pân\ la 1. MUNTEANU sau a usturoiului. R\d\cina. de câteva mii de ani î. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. bienal\. Importan]a agrotehnic\. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. R\d\cinile adventive. de aceea.3. cu un redus grad de perisabilitate.3. Plantele de praz produc.N. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. cum ar fi Oltenia [i Banat. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). În orice caz. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. C [i PP). suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. care se g\sesc în compozi]ia sa. îns\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. H. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Africa de Nord.2. 8. Cultivat de egipteni [i greci.

Fructul [i semin]ele sunt Fig. alc\tuind o forma]iune cilindric\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. sunt formate numai din teac\ [i limb. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. cu rezisten]\ mai slab\.4. 1985). neted\. Pe por]iunea limbului. sub form\ de jgheab. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. 8. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. pe partea sa superioar\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Frunzele. groas\ de 1-1.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. dac\ sunt din exterior. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Pe restul por]iunii lor. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. În anul urm\tor. cu o rusticitate evident\. mu[te). sunt albeg\lbui. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. 8.2 cm la baz\ [i 0. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. în condi]ii de mediu diferite. au ap\rut mai multe forme ecologice.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Butnariu [i colab. ca [i la usturoi (fig. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. 8. Frunzele. într-un singur plan vertical. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.7). plin\ în interior. La baza lor. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. tecile se suprapun unele peste altele. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.7 . Pe acest disc. Aceasta este erect\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . glauc\. îngro[at\ [i suculent\. roz sau violacee. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. înalt\ de 80-120 cm. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. cilindric\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. în mod alternativ. format din cele [ase tepale. florifer\. denumit\ tulpin\ fals\.3. Perigonul. fiind liniar. este de culoare alb\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. ca la toate speciile alliacee.4-0.

ci mai ales din punct de vedere cantitativ. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\.6 kg. 1994).5 kg [i S=0. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. 8. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. În condi]iile de secet\. Dup\ plantare sau r\s\rire. când plantele sunt mature pentru primul an. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994): N=2-3 kg. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. de toamn\ [i de iarn\. În acest stadiu. 90 . Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.N. vegetarea înceteaz\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).3. 1994). dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. 1998) 8. A[adar. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. STAN. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. P2O5=1 kg. de tradi]ie. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Mg=0. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. K2O=4 kg. ]ar\ cu tradi]ie veche.. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. de Carentan.5. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar nu ca regim. 1992. Brewster.3. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). de var\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. dar [i de cerin]ele consumatorilor. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Picior de elefant. N. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.2-0. de asemenea. plantele r\mân mici. în func]ie de zona de evolu]ie. Fa]\ de ap\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. În Fran]a. iar dac\ este mai sc\zut\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.6. MUNTEANU pe timpul iernii. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Apa.

Preg\tirea terenului începe din toamn\. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.3. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. dup\ modelare. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.6. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. 1998). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. s\ fie profund [i fertil. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. în aceea[i zi. Chiar înainte de r\s\rire.1. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). ca plant\ indicatoare. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. la adâncimea de 1.5-2 cm. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. dac\ este necesar. Sem\natul se execut\ mecanizat. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. în func]ie de zon\. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. la 28-30 cm adâncime. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\.8. În principiu. pân\ la sem\nat. terenul se t\v\luge[te.LEGUMICULTUR| II 8. 91 .

8. c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. b .N.8 . prin sem\nat direct sau prin r\sad. d .pe teren modelat. STAN. MUNTEANU Fig. N. prin r\sad 92 .pe teren nemodelat.

Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. 93 . de regul\. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Dup\ dislocare.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Cu prilejul acestei pra[ile. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. altfel. este mu[uroirea plantelor. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului).2 [i 8. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. cu ajutorul sapei sau cazmalei. dup\ o cultur\ anticipat\. În [an]uri. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.6. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare.2. absolut necesar\. prin aspersie. Dac\ sunt goluri. cultura se poate realiza în ogor propriu. prin aspersie. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Pentru consum imediat. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C).3). asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Recoltarea se face manual. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. care se completeaz\ cu una mecanic\. În atare circumstan]e. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Pentru p\strare peste iarn\. 8. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. care se repet\ dup\ r\rire. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. O lucrare special\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Recoltarea începe toamna târziu.3. sporind calitatea recoltei. plantele se smulg. sau semimecanizat.

usturoiului comun [i prazului. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. 8. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ceapa e[alot\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. de regul\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. în afara celor prezentate. în cazul culturii prin r\sad. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Plantarea se face manual. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ceapa de iarn\ sau de tuns. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. STAN. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. N. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. 94 . Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. dar la noi în ]ar\. subspecii. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Prim\vara. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. cu pân\ la 50-60%. dar poate ajunge la valori mai mari. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. executate cu grapa cu col]i reglabili. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct.4. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. dup\ ce au ap\rut buruienile. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. În condi]iile de la noi din ]ar\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare.N. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune.

cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. pe bulbii din inflorescen]\.2. de un disc comun (fig.4. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.9 . 8. mai multe [i mai mici. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. La forma proliferum. aspr\. dar [i din zona central\ a Asiei. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Este o specie peren\. nu formeaz\ flori. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. dar care. Fig. bulbiferum [i Allium cepa L f. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. iar tulpinile florifere. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. prin discul propriu. de obicei. f. central\ [i de nord a Moldovei.4. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. fructe [i semin]e. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. 95 . cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. 8. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. cu o tunic\ de protec]ie groas\.9). nu formeaz\ semin]e. 8. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.10). Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. fiecare în parte.1.Ceapa de Egipt (rocambole). ca [i cea colinar\. dar de dimensiuni mai mici. 8.LEGUMICULTUR| II 8.

în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.3.4. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. prim\vara. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Este o specie peren\. 8. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. N. în anul urm\tor. de asemenea. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.10 . Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.4. 8. asem\n\toare cu prazul. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Formeaz\ un bulb pu]in evident.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.N. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Când se înmul]e[te prin semin]e. Fig.11 . cel mai Fig. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. care se folosesc în industria conservelor. 8.. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. De regul\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. STAN. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). 8.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .4. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.11). Plantarea se face toamna sau. La noi în ]ar\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).

ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ophioscorodon Dom. 97 . dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Uneori. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 8. 8. cu mai mul]i bulbili.12 . iar `n anul urm\tor. ~n primul. Este bine cunoscut în întreaga lume. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. var.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. dar foarte mari. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 1973). Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.4.5. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. îndeosebi formele mediteraneene. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute.12). De Bucovina. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.

culoare [i chiar gust. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. comparativ cu alte legume. STAN. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. m\rime. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. care se consum\ fier]i. cop]i sau pr\ji]i. sunt diferite.8-1. protein\ brut\ 2%. De asemenea. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. de[i. se practic\ pe suprafe]e mai mici. `n terenul destinat culturilor legumicole. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. N. celuloz\ 0. glucide simple 0. Familia Solanaceae 9. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Importan]a agrofitotehnic\.1. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.08 mg/100g.4%. B1 [i B2=0.a.1. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.2 mg/100g. inclusiv în sistemul culturilor protejate. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. astfel c\ este folosit\ aproape integral. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.2%.1. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. precum [i unele vitamine: A=0. cenu[\ 1%. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. C=20-25 mg/100 g [.N. 9.5 mg/100 g. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. din punct de vedere botanic.

iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\.2. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Columbiei. Mai mult. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Cerin]a mare a pie]ei [i. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia.a.. în acest caz. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. S.1. ca urmare.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cultura cartofilor timpurii. S. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. demissum (rezistent\ la frig). în unele ]\ri din vestul Europei. 1974). curat de buruieni. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). 99 . mai întâi în Transilvania. Bineîn]eles c\. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Importan]a economic\. cultura [i recolta sunt mult întârziate. în mod surprinz\tor. 9. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. în cazul culturii timpurii. pre]urile avantajoase de valorificare. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. dar numai S. În prezent. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. cel târziu pân\ la 1 iulie. De regul\. S. Totu[i. de[i las\ terenul. Factorii de risc. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. cum ar fi S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în cea mai mare parte.

În primul an. prin care se insereaz\ pe stolon. în al doilea an. citat de Zanoschi [i Toma. tulpinile aeriene. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. În condi]ii de lumin\. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.0 cm. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.. de 1. 1958. tipice fiec\rui soi (fig. formând a[a-numi]ii ochi. În cazul în care l\starul este distrus. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. [i o parte apical\ sau vârful. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. din care. STAN. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e.1. se orienteaz\ pe vertical\. Din ace[ti ochi se formeaz\. subterane. iar în plus.1). care con]in trei muguri. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. În condi]ii de întuneric. 9. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. în condi]ii corespunz\toare. ai tulpinii aeriene. când este foarte tân\r. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. 100 . Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere.3. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.2). iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. R\d\cina. spre profunzimea solului. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. De asemenea. Ace[tia sunt cilindrici. m\rimi [i culori diferite. MUNTEANU 9. Tulpina. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. 9.N. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. N. 1969). care se mai nume[te col]. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. 1985).5-2. dup\ care cade. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Tuberculul are o parte bazal\. Ace[tia pot avea forme diferite.

Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. în ciclul lor de via]\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 1974). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. La o plant\ Fig.2 . 9.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.1).1 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 101 . fistuloas\. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. erect\. denumit\ faz\ dormind\. muchiat\.

MUNTEANU Frunza. 1985).4.9.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. 9. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. De[i cartoful nu 102 . de culoare alb\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. ovoidal\. N. pentamere. ro[iatic\. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.N. eliptici. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. alb\ sau cenu[ie. prinse pe baza corolei. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu vârful ascu]it. cu diferite tipuri de peri[ori.5-2 mm în diametru. Caliciul este format din cinci sepale unite. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu 5-10 flori. S\mân]a este mic\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Polenizarea este direct\. sunt dens p\ro[i. Uneori. prin autogamie. violet-închis\ etc. Gineceul este bicarpelar. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma.3 .3). albastr\. Florile sunt actinomorfe. 9. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. ovat-lanceola]i ori circulari. hermafrodite.1. De asemenea. grupate într-o cim\ terminal\. turtit\. cu dou\ loje. cu aspect rotat. 1974) Floarea. cu umiditate ridicat\. STAN. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Fig. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.

Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. în asemenea cazuri. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. 1984). 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Rezult\ de aici. în acest caz. inclusiv pentru formarea tuberculilor. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.. în Ceau[escu [i colab.2 (dup\ Bala[a. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. [i rolul de regulator termic. Tufa cre[te în condi]ii optime. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Minus 1-2 Minus 0. în mod clar. în Ceau[escu [i colab. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. r\d\cinile pot cre[te. iar perioada de lumin\ este maxim\. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Tabelul 9. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.1).. Riscul temperaturilor de înghe]. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. cât [i p\r]ile aeriene. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Totu[i. 103 . cartoful fiind o plant\ de zi lung\. De asemenea.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. apa având. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Astfel.

la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Solul este un factor de mediu important. tuberculilor [i r\d\cinilor. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.U. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. MUNTEANU Tabelul 9. care are loc la nivelul stolonilor. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. 2 kg P2O5. 14 kg K2O. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. la nevoie. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. de care depinde succesul culturii. ca urmare. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. 104 . N. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol.5 kg K2O. De aceea.A. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. acest regim. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. este favorabil\ udarea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. 1-1. în Ceau[escu [i colab.N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Din aceast\ cauz\. 3 kg P2O5.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. STAN. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.. bine structurat. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. La o ton\ de cartof. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 8.5 kg MgO [i 2 kg S. s\ fie fertil. prin caracteristicile sale. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.U. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. De aceea. în special prin aspersiune. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp.A. Totu[i..

O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .1. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. s\ fie bine structurat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.6.LEGUMICULTUR| II 9.0 16. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. biloane [i rigole de udare. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.1.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.5. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.3. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. 9. Nu se recomand\ solanaceele [i.6. legumele din grupa cepei sau a verzei. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.1. legumele verde]uri.5 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. cu pant\ uniform\. cerealele p\ioase. bineîn]eles. Tabelul 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. cartoful decât dup\ 3-4 ani.1.0 16.. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.

MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1997). 9. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. se pot folosi atât tuberculii mici. cu diferite v\t\m\ri. calibrarea. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. În unele situa]ii. deshidrata]i. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. N. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. eventual. dezinfec]ia [i încol]irea. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 106 .N. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. de exemplu.. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. manual. STAN. În situa]ii normale. Fig. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. 9. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. cât [i cei prea mari.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. În mod aproape generalizat. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. distan]ate la 70 cm (fig. încol]i]i. 1992). fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.4 .

În timpul acestei perioade. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. formeaz\ l\stari de 1.5-2. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în spa]iul din jurul ochilor. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. mai ales. 1997). Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante.5%. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. pe pardoseala magaziei. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. în func]ie de spa]iul de încol]ire. eliminându-se. În condi]ii de umiditate sc\zut\. 1973). se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. ce se afl\ într-un vas adecvat. cu prec\dere.. timp de 2-4 ore. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. înainte de plantare. la nevoie. Dup\ imersie. în spa]ii corespunz\toare. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. pentru a[a-numita suda]ie. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. 107 . solariile etc. luminii. În acest timp. Dac\ umiditatea scade prea mult. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. de culoare alb\ (col]i). [i alte substan]e în amestec. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. În timpul aerisirii. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). tuberculii. Dup\ aceast\ etap\. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Dup\ suda]ie. serele. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Imersia dureaz\ circa cinci minute. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare.0 mm. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. dar se pot folosi.

9. N. În felul acesta. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Calendaristic.m. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. În vederea plant\rii. 9. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. În principiu. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. special echipat\ (MPR-5). Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. sau complet mecanizat. STAN.N.2). Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.d. pe rigolele deja trasate (fig. rumegu[ [i nisip. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.a. cu 20-30 martie. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. turb\. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Plantarea se poate efectua manual. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). acest moment coincide. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. În unele cazuri. simpli sau ramifica]i. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). cu lungimea de pân\ la 1. îngro[a]i.5-3 cm. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. 108 . respectiv. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Densitatea [i. acesta se ud\ bine.9. Atât plantarea manual\. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic.5). Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.4). într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. un nou strat de amestec. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. pe teren modelat (fig. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. dup\ care se adaug\. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. în anii normali. Plantarea tuberculilor. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului.

Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie.U. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. De regul\. Mana cartofului are. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. odat\ cu plantarea. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.4 kg/ha. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Lipsa de umiditate.5 . Excesul de umiditate. de regul\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. de aceea. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Imediat dup\ plantare. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. se efectueaz\ o erbicidare. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. importan]\ redus\ pentru cultur\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. 9. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). întârzie procesul de formare a tuberculilor. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Lucr\rile de îngrijire.A.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.LEGUMICULTUR| II Fig. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. de asemenea. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. Dup\ plantare.3-0. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Mancozeb. postemergent. se asigur\ circa 1. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.

3 l/ha. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.6). În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). În cazul e[alon\rii recolt\rii. În ambele cazuri. în sistem cuvertur\ [. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. în tunele joase. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. STAN.. semimecanizat sau mecanizat. se culeg tuberculii cei mai mari. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. iar 110 . Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.6. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. manual. cuibul se desface cu sapa.0.7). fiind încadrat\ între 5 martie . Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.1. 1992). Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.5 aprilie. în rigole deschise mecanizat sau manual.N. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Calendaristic. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Lucrarea se face manual. N. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.9.2.3 l/ha.1 l/ha sau Karate. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. De regul\. Fastac-0.a. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. 9. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.9.

Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . mai mari între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.7 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9. 9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.6 .

112 . 9. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8 . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.8). tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.N. N.tunelul pe rigol\.9. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Într-o alt\ variant\. STAN. b . Fig.

Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. De la batat. Convolvulus batatas L. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. denumit [i cartof dulce. R\d\cinile. iar în sol un sistem radicular puternic. 9.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Batatul este o specie anual\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. în medie. sin. dar f\r\ succesul scontat. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. 1969) 113 . terenul trebuie s\ fie bilonat. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. sub form\ pr\jit\ etc). erbacee.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.9). pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Fig. creme. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Înainte de plasarea foliei. din loc în loc. supe. Fig.10 . Acestea.9.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. asem\n\toare cartofului.9 . În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. 9.2. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.

9. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. fertiliz\ri faziale. ud\ri. 114 . pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.10). MUNTEANU înr\d\cina]i. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. STAN. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.a.N. rezulta]i din l\stari. N. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.

Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. 5-6% glucide.. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Dup\ locul lor de origine. tulpinile îngro[ate. pedunculii. 1. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. [i varza asiatic\. oleracea L. familia Cruciferae sin. cu sau f\r\ carne etc.. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.1. De la aceste specii se consum\ frunzele. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. simpl\ sau asortat\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.B. încadrat\ sistematic în specia B.pentru B.1. reprezentat\ de specia B. napus ssp. varza se consum\.1. Brassicaceae. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.5% 115 . campestris L. Familia Cruciferae 10.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. ]esutul preinflorescen]ial.2-1. oleracea [i 2n=20 . practic. 10. var. f. printre altele. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.. mugurii floriferi [. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .B. campestris ssp. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. în tot cursul anului. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . Importan]a alimentar\. capitata L. alba DC.pentru B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . rapifera Metzg (2n=38).a. diferite preparate culinare.

de potasiu . în medie. pe linie filogenetic\.50 mg/100g. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone.2 % gr\simi. N. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. STAN. de sodiu . 31 mg/100g fosfor. În ]ara noastr\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. complexul B . 0. practic. vitamine: C . de la înfiin]are pân\ la recoltare. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. practic între cele dou\ cercuri polare. 116 . s\ruri minerale: de calciu .46mg/100g. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. duble. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului.a. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. înc\ din antichitate. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. de regul\. asigurând venituri. 1995). originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. MUNTEANU proteine. cultura acestei legume. Importan]a agrofitotehnic\.1. unde g\se[te condi]ii prielnice. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare..a. silvestris L). Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. asociate [. 1998). Dup\ datele statistice FAO. o. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. în ultimii 10 ani. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. a fost cultivat\. putând fi complet mecanizate. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.000 ha/an. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.a. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). unele lucr\ri.N. p\str\rii temporare [i valorific\rii. începând cu secolul al XIIlea.1. mai ales la m\n\stiri. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 2000). din prim\var\ pân\ în toamn\. var.20 mg/100g. cu fosfor – 31mg/100g [. În secolul al XIX-lea. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. În ]ara noastr\. în câmp [i în spa]ii protejate. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. din varza s\lbatic\ (B. o suprafa]\ de circa 30.24 mg/100g potasiu. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. ca varza timpurie.. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. unele toponine sau nume de persoane. era pu]in cultivat\. În prezent.1-1. prin r\sad. în culturi succesive. împreun\ cu altele. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.2 mg/100g [. de var\ sau de toamn\..2. 10.

groas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. tulpina lemnificate (fig.aspectul general. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. În faza de r\sad. Florile sunt actinomorfe. ovat\. conic\ etc. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. în interior c\rnoas\. Frunzele exterioare sunt verzi. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.1. tetramere.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. grupate în raceme lungi.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. par]ial. 10. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 2 . 1 . cu limbul oval. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.3. puternic ramificat\. frunzele bazale sunt pe]iolate.1). Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. laxe.c\p\]âna. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. Tulpina. ce poate ajunge pân\ la 1. glabr\. glauc\. eliptic sau aproape circular. iar cele interioare sunt albe. scurt pe]iolate. bogat ramificat\.). 4 . alterne. 10. la exterior lemnoas\. Pe tulpina florifer\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. sulfurii sau alburii. ierboas\. cu r\d\cina [i. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. Primele frunze normale Fig. 3 .5 m adâncime. hermafrodite.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 10. 117 . plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. de form\ conic\ sau cilindric\. eliptic\.1 . este scurt\ (15-20 cm). de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).

Semin]ele sunt aproape sferice. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.4.sec]iune longitudinal\ prin fruct. uneori reticulate. [i anume 2-30C. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. rostrat\. STAN. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.2). mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.000 de flori. 10. iar ultimele cele de la vârful racemului. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. procesul de germinare 118 Fig. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. netede ori fin striate.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Pe o plant\ se pot forma 3. cele de la baz\ au format deja silicve. albinele. cu diametrul de 2-3 mm. 10. 1985). De[i are flori hermafrodite. Polenizarea.1. Oricum. La temperaturi mai ridicate.sec]iune prin semin]e . Deoarece inflorescen]a este un racem. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.2 . dehiscent\ (fig. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. N.N. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. 10. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Temperatura. brune sau cafeniu negre. 3 . produc]ii mari. cele patru carpele sunt concrescute între ele. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. 2 .000-4. Totu[i. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.

temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. cre[terea înceteaz\. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1982).. atât în sol. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Astfel. c\p\]ânile r\mân mici. o faz\. cât [i în atmosfer\. 1998). 1989). Beker-Dillingen. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. afânate sau. pe terenuri umbrite. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. iar în faze mai avansate. în toat\ perioada ciclului vital. Dup\ majoritatea autorilor. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. uneori. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. cât [i sub aspect cantitativ. de asemenea. dar cantitativ mai reduse. La temperaturi mai ridicate. este necesar ca. 1956). se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. cu cerin]e mari. dac\ lumina este de intensitate slab\. Vara. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. atât din punct de vedere calitativ. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Dup\ germinare. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. De aceea. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Lumina. În faza de cre[tere vegetativ\. în faza de r\sad. iar la 18-200C. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1956. în 3-4 zile. La varza timpurie. În cazul solului. respectiv. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. 1969). Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. În schimb. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Astfel. datorit\ vernaliz\rii. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Peste limita de 20-250C. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. În acela[i timp. în faza de r\sad. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze.

N. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate.timpuriu.1. 01 . favorizând b\ltirea. provenind din str\in\tate.3 kg MgO. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.1. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 0. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.5. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. De asemenea. al\turi de ap\. Irigarea prin brazde. prim\vara. 10. la nevoie. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. la niveluri optime de 75-80%. recomandarea pentru sistemul de cultur\. cât [i hibrizii F1.3 kg azot.extratimpuriu.târziu. în limite medii. Astfel. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. de[i are unele avantaje. În compara]ie cu alte plante legumicole. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. De regul\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. 120 . deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Solul. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. hibrid F1 etc. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.). Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 03 semitârziu. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.de var\. anterior preg\tirii terenului. profunde. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. 1. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. aplicat toamna sau. în general. De asemenea. Reac]ia solului poate varia. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.40 kg K2O. 2000).N. 04 .7 kg CaO [i 0.5. STAN. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. în ]ara noastr\.20 kg P2O5. 4. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 02. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.

LEGUMICULTUR| II 121 .

se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. p\stârnac. 210 kg K2O. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.6. cu diferite grade de evolu]ie. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.) [i din grupa cepei. ardeii.8. s\ se realizeze produc]ii maxime.N. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. 45 kg P2O5.2. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.1. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului.2. plantele extrag din sol: 115 kg N. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. ]elin\. este necesar ca. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. bame. Preg\tirea solului. STAN. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.6. Locul în rota]ia culturilor. expuse la soare. Tehnologia de cultivare 10.).a. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. MUNTEANU 10. Mobilizarea solului. care au boli [i d\un\tori comuni. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. La rândul ei. la 8-10 cm adâncime. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. toamna. Fertilizarea de baz\. 122 . În leg\tur\ cu aceasta. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. prin dou\ treceri. imediat dup\ nivelare. ferite de curen]i reci. fasolea de gr\din\ [i cartofii. castrave]i. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. lobod\ de gr\din\ [. situate pe terasa a doua a râurilor. sfecl\ ro[ie. cum sunt: castrave]ii. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.1. dovleceii. N. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. de tipul solurilor aluviale. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. etc. prin fertilizarea de baz\.1. p\tl\gelele vinete etc. p\trunjel. tomatele. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Toamna. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.

cu suprafe]e mici. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. În cazul verzei timpurii.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.5 g sare potasic\ la m2. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.8 sau 123 . se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. 60 g superfosfat [i 12. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). dup\ care se face modelarea. se folosesc doze orientative. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.2 în agregat cu tractorul U-650M. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2%). Astfel. inclusiv modelarea solului pentru ca. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. prim\vara devreme. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). În cazul gospod\riilor popula]iilor.

modelarea se execut\ tot din toamn\. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. deoarece.8. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. înainte de sem\nat. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. solul. Preg\tirea semin]elor. la adâncimea de 5-8 cm. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.2. astfel modelat. STAN. N. în cazul gospod\riilor popula]iei. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .5). Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. MUNTEANU MMS-4. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. echipat cu rari]e.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. pr\fuirea cu 124 . acest erbicid fiind foarte volatil. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. în cantitate de 3-4 litri/ha. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Erbicidarea. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. [i de aceast\ dat\.tratamentul chimic. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. în acela[i mod ca [i Treflanul. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. acestea se vor executa dup\ plantare. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat.N. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). prim\vara. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. . Terenul fiind modelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. pe rigole. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.8. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. respectiv 15 g/m2. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2.

în vârst\ de 40-45 zile. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Tabelul 10. se taseaz\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. .3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Dup\ terminarea acestei lucr\ri.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. în vederea gr\birii germina]iei.3.5% timp de 10-12 ore. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. folosind rama de sem\nat. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. se ud\ cu 125 . Producerea r\sadurilor. prin împr\[tiere.stimularea semin]elor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. 1986).

07-15.03-15.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .4 1.07-30.4).03-30. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-20.02-05.05-20. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.5 0.05 20.06-20.3 0.06-10.03 01.04-20.06-10.02 15.4-0.01-15.02 15.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.05-05.3 0.06-25.8-1 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07 - 20.04-10.3 0.03-5.07 10.05-15.3 0.3 0.02-10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.04 20.4-0.3 0.04-10.4-0.05-05.05 15.3 0.05-15.05-15.05 15.06-25.3 0.3 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05-15.5-0.05 15.06-15.06-15.04 01.02 plant\rii 5.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.0-2.N.06 01.03-30.03 10.06-10. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante. Tabelul 10.07 01.05 01.05-10.0 0.01-5.06 20.01-10.07 01.04 01.05-25. STAN. N.06 05.05 15.06-10.04-05.3 0.07 05.03 01.06-30.04-15.05-25.06 05.3 0.6 0.4 1.0 0.06 30.3 0.05 - 01.05-05.07 10.07 10.05 01.06 20.3 0.5-2.06 15.03 25.3 0.06-20.06 01.05 25.05 20.06-15.05-05.05 25.06 01.05 15.05 20.5 0.07 15.06-15.06 - 25.06-10.

udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. [i colab.dirijarea temperaturii. în cuburi nutritive. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. la semnalarea stacului.05%. de culoare verde-închis. Sandofan C WP 0. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. la 8-10 zile de la repicat. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . .efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Turdacupral 50 PU 0.3%.. pentru combaterea afidelor. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.25%. . .1% sau Sinoratox 35 EC 0.4%. Onevos 33 EC 0.1% (Costache M.5.05%. Dithane M-45 0. folosind 300 g azotat de amoniu. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. 200 g superfosfat. 1987).5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. . Divipan 100 EC 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 127 . conform datelor din tabelul 10. 500 g sulfat de potasiu.2%. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. În momentul plant\rii. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.4%. Tabelul 10.2%. Actelic 50 EC 0. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Perozin B 75 WP 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.

3 . cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. la 5-6 zile de la plantare. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Completarea golurilor se face manual. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. cu r\sad de aceea[i vârst\. Lucr\rile de îngrijire. revin 5. 200250 m3/ha. soi [i calitate. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat.67 plante la m2. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. odat\ cu executarea plant\rii. cele alungite. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. STAN. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. distribuindu-se circa 0. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. În timpul perioadei de vegeta]ie. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Fig. Tot din acest motiv. N. Pe fiecare strat în\l]at. umidit\]ii [i aerisirii.55 plante pe m2. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. 128 . cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat.5-1 litru ap\ la plant\.N. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. aplicând 4-5 ud\ri. revenind 6.3). numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 10. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Dac\ este necesar. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. 10.

Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. În cazul culturilor pentru consum.6 [i 10. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. în func]ie de zon\. Calendaristic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. sub primele 3-4 frunze exterioare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. igien\ cultural\.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Dac\ este nevoie. Oxiclorur\ de cupru 0. prin t\iere cu cu]itul. eliminarea plantelor atacate).5%)** 129 . În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. e[alonat în 3-4 reprize. În gospod\riile popula]iei. [i de 1-2 ori manual. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. în faza de formare a c\p\]ânii.7). Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. cu fermitate evident\. ca adeziv. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie.15%. soi [i epoca de înfiin]are. pe rând. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. bine învelite. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. pe o adâncime de 50-60 cm. dar peste 350-500 grame. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Tabelul 10. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm.

1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. dezinfec]ia amestecului nutritiv.1%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.5%. ca adeziv 130 . N. Benagro 0.25%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.2%. Curzate plus T 0. igien\ cultural\.25%.1%.1%. evitarea terenurilor ude [i acide.2%.05-0. Fundazol 0. Benagro 0.2%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.3% sau Dithane M-45 0.15%. dezinfec]ia amestecului nutritiv.25%) Igien\ cultural\. Ronilan 0.. tratarea culturilor (Perozin 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Brave 500 0. distrugerea resturilor vegetale.1% sau Fundazol 0. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1% sau Sumilex 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.10. Dithane M-45 0.5%.15%. Manzate 0.4%.2%. Captadin 0.2%. ar\tura adânc\ de toamn\. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Rovral 0. folosirea de soiuri rezistente.N. ar\tura adânc\ din toamn\.1%. tratamente. STAN. Mycodifol 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. tratarea culturilor (Benlate 0.3%. în special la culturile semincere (Daconil 0. Merpan 0.1%.2%. igien\ cultural\.2% sau Perozin 0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Nemispor 0. ar\tura adânc\ de toamn\. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%.4-0.5%) Rota]ia culturilor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1%) Rota]ia culturilor.15-0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. sin P. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. combaterea insectelor vectoare. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Nemispor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Benlate 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Miltox 0. igien\ cultural\. 0. igiena cultural\.15%) Rota]ia culturilor. Tiuram 0. Topsin M 0. igien\ cultural\. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.6 .

r\saduri s\n\toase [i viguroase. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.05%** Idem Igien\ sanitar\. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sumithion 50 EC 0.15%. Clorofos 75 PS 0.2%. Sinoratox 35 EC 0.15% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ambuch 25 EC 0.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sinoratox 35 EC 0.2%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. igien\ cultural\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%.4%.). tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.05% etc. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. tratamente (Carbetox 37 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.05%). tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.2%. Decis 25 EC 0.05%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%.05%. Fernos 50 WP 0.15%.15%. Dipterex 80 PS 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%.4%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%. Clorofos 75 PS 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.1%. Sinoratox 35 EC 0.2%.2% etc. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Thuringin 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Triclorofon 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Metathion 50 EC 0.15%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.4%.04%.15%. Sumithion 50 EC 0. Basudin 60 EC 0.2% etc.1%. combatere biologic\ 131 .15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.04%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Diazinon 60 EC 0. Carbaril 50 WP 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. tratamente (Carbetox 37 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme. Zolone 35 EC 0.4%.15%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Actel[lic 25 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Triclorofon 80 PS 0.05%.15%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.15%.1%. Triclorofon 80 PS 0. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%) Igien\ cultural\.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.

15%. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. imediat dup\ nivelarea de exploatare. 20 kg P2O5. care pierd repede apa.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. bine nivelat.1. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Decis 25 EC 0.05%. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. profund [i bogat în humus. Ripcord 40 EC 0. deosebit de periculo[i. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Preg\tirea solului.7 . p\trunjel. plantele extrag din sol: 84 kg N.05%. cât [i în atmosfer\. Cultura de var\ Alegerea terenului. la nivelul în\l]imii plantelor.04%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. 75 kg K2O. tratamente (Birlane 10 G 0. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.6. Ca urmare.2. ridichi. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Carbetox 37 EC 0.1%. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Zolone 30 WP 0.01% etc. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. MUNTEANU Tabelul 10. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Sumithion 50 EC 0. p\stârnac. ca adeziv 10. tratamente (Sumithion 50 EC 0.4%. toamna. Decis 25 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . N. Folithion 50 EC 0.1% etc.15% . Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. în cele mai bune condi]ii. fasolea de gr\din\ [i bobul.) [i cele din grupa cepei. De aceea se alege un teren plan.N. igien\ cultural\. Metation 50 EC 0.. ]elin\ etc. Se evit\ solurile prea u[oare.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Fertilizarea de baz\. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).15%. STAN. Zolone 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.1%.2%. Hostathion 40 EC 0. Locul în rota]ia culturilor. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.2%. 1985). Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.4%.

se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10.2. urmând ca.2. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Astfel.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. odat\ cu modelarea propriu-zis\. irigându-se de mai multe ori. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. înainte de plantare cu 10-14 zile. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în solarii neînc\lzite. utilizând rama de sem\nat. se ud\. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. rigolele s\ fie adâncite. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. la 5x5 cm. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . sau cu DR-5. Producerea r\sadurilor. Varza de var\. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Dup\ sem\nat. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. echipat cu corpuri de rari]e. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Erbicidarea. în 2-3 reprize (15-20 martie. Modelarea solului. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se folosesc doze orientative. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice.3. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.2).

distribuindu-se circa 0. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.4). în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. 134 . R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Fig. iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de circa 5. dup\ care se mocirlesc. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.N. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.5 plante la m2. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.5-1 litru ap\ la plant\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. N.4). în 2-3 etape. La r\sadurile nerepicate. în func]ie de umiditatea solului. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 4 g/m2. 10. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. STAN. înl\turarea vârfului pivotului. cu specificarea c\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.4 . Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.

250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. apa s\ se infiltreze în adâncime. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. adic\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. Datorit\ d\un\torilor. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Recoltarea se execut\. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. seara. astfel ca. secar\ mas\ verde etc. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. care sunt mult mai uniforme. a unor epoci intermediare.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. manual. de 3-4 ori între rânduri. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. pân\ la cre[terea temperaturii. peste 1 kg/bucat\. 135 . borceag. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se efectueaz\ ca la varza timpurie. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. spanac. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\.6. la nevoie. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. destul de periculo[i. În schimb.. În acest scop. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. în condi]ii optime de tehnologie. de regul\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. a[a cum s-a ar\tat. dar. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. Locul în rota]ia culturilor. [i manual. în cazul cultivarelor hibride. 10.3. de 1-2 ori între plante pe rând. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare.1. orz de toamn\. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Celelalte lucr\ri de între]inere. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în general.

Producerea r\sadurilor. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. 4 g/m2. MUNTEANU Vara. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Dup\ sem\nat se ud\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.000 plante la ha (fig. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. se afâneaz\.50. la varza timpurie. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Bala[a. N. se dezinfecteaz\. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 50 kg P2O5. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. dac\ este nevoie. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. fertil. STAN. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. 1969. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. permeabil.5). Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. 136 . gr\pându-se concomitent. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. utilizând rama de sem\nat. în vârst\ de 40 zile. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Pentru gospod\riile popula]iei. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare.000 . pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. se m\run]e[te [i se niveleaz\. 1973). Se seam\n\ rar. 10. deoarece r\sadul nu se repic\. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.N. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. f\r\ gre[uri [i coame.

4. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). recoltarea se face cu mai mult\ grij\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. concomitent.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând.1. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). revenind o densitate de 4 plante/m2. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.5 .nu se mai face modelarea. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. 10.6. recoltarea se poate realiza mecanizat. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. în general. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). 10. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 137 . aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. .

Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. ata[at la sem\n\toare. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. în luna ianuarie). STAN.N. iau apa din adâncime. 1969). având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. salata. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. SUP-21 sau Saxonia-270. o bun\ premerg\toare (Maier. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Astfel.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea.6. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. folosindu-se 0. R\sadul se produce. Dat fiind specificul intensiv. de preferin]\. 10. ardeii.Se face r\ritul plantelor. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. N. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. având un sistem radicular mai profund. castrave]ii. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. în func]ie de zona de cultur\. în agregat cu tractorul L-445. dup\ s\pat. printr-o greblare u[oar\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. produc]iile fiind acelea[i. Culturile premerg\toare. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. l\sându-le pe cele mai viguroase. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. l\sându-se între plante 10 cm. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. cu unele deosebiri. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. . Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\.5.1. Producerea r\sadurilor. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. . vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. în general. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm.

iar I.8). 14-180C dup\ repicare pe timp senin. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.F. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. se execut\ dezinfec]ia solului.8) modificat\ ([asiu de 2. gr\parea terenului.C. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. repicat la cuburi nutritive. Preg\tirea terenului.-S. 139 . conform schemei de înfiin]are a culturii. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.6 m).4). cu 10-12 zile înainte de plantare. înc\ din toamn\. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 60 zile. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. echipat cu rari]e. Instalarea ad\postului. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.3). se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. În acest scop. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. În cazul tunelelor joase de polietilen\. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).4 sau FPP-1. în ghivece sau cuburi nutritive. I. 10-120C dup\ repicare noaptea. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.L. Buz\u (1984) . Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Di]u [i colab. 16-180C pân\ la repicare. Dup\ 35-45 zile. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Prim\vara. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. 6-80C. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Dirijarea factorilor de mediu. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Vâlceanu [i colab. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.C. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. (1980).P.C. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). imediat ce terenul permite.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.F.L.L.65-70 zile.

În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 140 . 25 a III-a. în solariile bloc.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.000 plante la hectar (I. densit\]ile recomandate sunt de 57. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. asigurând circa 53. STAN. dar în zona de nord-est. folosirea intensiv\ a terenului.L. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Maier [i colab. În condi]iile din sudul ]\rii. 1981. N.6) În ad\posturile joase. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. (cu l\]imea de 5. 1984).C.000 plante la hectar.000 plante la hectar. realizând o densitate de 85. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. 1978.F. elaborat\ de I. implicit.. M\nescu (1972) recomand\.N. Cobâla[ [i colab. 10.000-110.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. a. realizând o densitate de 50.C.a. C. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.L.L. De regul\.000). Tot pentru tunele joase.F. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 10. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. (1969. de condi]iile meteorologice.C.L. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. Buz\u. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.40 m).P. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Tehnologia cadru. Ceau[escu [i colab. Vidra [i S. pentru solariile tip I. la distan]a 30x30 cm. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. pe brazde u[or ridicate.000 [i respectiv 60. la plantare. asigurând o densitate de 57. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.S.000 plante la hectar. Maier(1969) recomand\.-S.F. Buz\u. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. densit\]i de înfiin]are a culturii. 10.C.7).000 plante în solariile tunel (fig. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. irigarea prin brazd\ a culturii [. 1984). 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Buz\u (1981). Densitatea poate fi mai mare (90. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1981). 10.000 plante la hectar.P. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. de tipul de ad\post.P. atât în solariile bloc. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.C. folosind schema 57+46+94+57 cm.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.L. MUNTEANU Înfiin]area culturii.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. F.L. realizând densit\]i de 57. L.

în cuiburi sau în rigole.C. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.F.6 . astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10. Înainte de plantare. r\sadurile vor fi bine udate.L. Udarea în 141 . tasând bine solul.

STAN. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. posibilit\]ile reduse de aerisire). În acela[i timp. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. comparativ cu serele din sticl\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. 10-7 . reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. a b Fig. lipsa agentului termic.N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Dac\ totu[i este nevoie. În acela[i timp. 142 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. acoperirea cu folie de polietilen\. de exemplu. N. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni.

P. Buz\u.-S.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.C.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.F.C. 10.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .8 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. În cazul temperaturilor prea mari.

L. – S.L.9 . la ambele tipuri constructive. La tunelele joase. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.C.C. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. buha verzei (Mamestra brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp. uneori. (I. La nevoie. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. melcii f\r\ cochilie (Lymax). cu norme de 200-300 m3/ha. Fig. în func]ie de condi]iile de mediu.A. spre sfâr[itul perioadei. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Se aplic\. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.P. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Lucr\rile de îngrijire.-S. Buz\u. în func]ie de dotarea tehnic\. 1984). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. 10. STAN.F. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol.N.L. de regul\ prin brazde.U. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice. Buz\u. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. 6-9 ud\ri. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.L. De asemenea. cu care ocazie se refac rigolele de udare.P. 144 . prin ridicarea pe lateral\ a foliei.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. N. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.C. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. molia verzei (Plutella brassicae). ori folosind motocultorul.F. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.C. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.

simple sau asortate. Radu. 1965. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. De obicei. din mai pân\ în iunie. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. de asemenea. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Importan]a culturii Varza ro[ie. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. f. de gustul mai apetisant. Familia Cruciferae 10. în teren neprotejat. 145 . 1969. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. în toate zonele legumicole. 1978. Maier. 10. rubra L. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. aceea[i ca la varza alb\. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.10). eventual. 1969.3. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.1. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. 1986). dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. practic. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 1973). se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2.2. capitata L. VARZA RO{IE Brassica oleracea var.2. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10.2. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.

10.N. Acest soi este tardiv. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.6. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. de origine german\. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. lumina joac\ un rol relativ redus. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. cu c\p\]âni globulos-alungite. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. al plantei. practic.5. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.4. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. STAN. conform cerin]elor pie]ei. 10. dar în ultimul timp nu este de neglijat. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. MUNTEANU 10. necesit\ soluri mijlocii. Plantele sunt foarte viguroase. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.10 . de culoare violet\ [i foarte îndesate.aspectul general antocianului în celule. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. N. Temperatura. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în Europa.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. ca varz\ târzie (de toamn\). 2 . profunde. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. 10. de obicei.2. de exemplu. datorit\ prezen]ei Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. reavene [i fertile. înc\ din perioada 1950-1960. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.2. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.Varza ro[ie: 1 . În România s-au cultivat câteva soiuri. 146 .

trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Fig. 10. determinat\ prin cartarea agrochimic\.000 plante la ha (fig. cu l\]imea la coronament de 104 cm. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\.000-60. Înfiin]area culturii. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000 plante/ha. Ca urmare. Pe fiecare strat în\l]at. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Locul în rota]ia culturilor.11).LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.2). Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. realizându-se o densitate de 55.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. orientativ. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. 10. cultura târzie. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11 . se planteaz\ dou\ rânduri. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.

Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.3. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. cultura este practic necunoscut\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. în secolul al XVI-lea. Datorit\ fine]ii. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. În România. sabauda L. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. N. 10. Familia Cruciferae 10. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. atât în anul întâi. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. dar pe suprafe]e relativ mici. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.2. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.C. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. var. La noi în ]ar\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. 148 . varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. în secolele XVIII-XIX. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.12). VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). bullata D. 10. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. 10.3. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. MUNTEANU sare potasic\.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.1.3. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. sin. în vederea consumului în stare proasp\t\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. cât [i în anul al doilea (fig.3. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. STAN.N.

În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.12 . cu foliajul verde închis. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. chiar ro[ie-violacee. la circa 15 ani. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 2 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. este semitardiv. la care s-a ad\ugat.frunza din partea superioar\ a rozetei. 10. soiul românesc Marilena.3. condi]iile de sol. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. fiind moi.L. se cer asigurate. fr\gezime.aspect general.C. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.3. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. la nivel optim. Aceast\ varietate este alogam\. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.5. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.LEGUMICULTUR| II Fig. Vidra. cu prioritate. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. 10.c\p\]âna. 1985). Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. se vor asigura. cu polenizare entomofil\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. la cultivarele mai noi.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.F.4. De aceea. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 4 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.Varza crea]\: 1 . crocan]\ [i gust pl\cut. 3 . Acesta a fost creat la I. 10. cu ridic\turi convexe. 149 .

Alegerea terenului. 10. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. MUNTEANU 10.000 plante la ha (fig. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.N.3. realizându-se o densitate de 55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.000 plante la ha.13 . N. 10. se practic\.000-55. La noi în ]ar\. de var\ sau de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. în func]ie de zon\. cel mai mult. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.13). STAN. în variantele de cultur\ timpurie. Fig. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.6. soi [i epoca de recoltat. 150 . având în vedere [i soiurile folosite. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50.

ierboas\ în faza tân\r\. Eventual.4. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 10. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 10. 10. are niveluri mult mai ridicate. cu 2-3 zile înainte de recoltare. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Familia Cruciferae 10.2. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Valoare alimentar\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.5% substan]e proteice. verzi[oare în unt. var. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. dar mai ales în vestul Europei. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. gemmifera D. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. pân\ toamna târziu.4. în principiu.a. fiind de 20-40 t/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\.C.4. dup\ ce se ridic\ roua. s\ruri minerale.4. 10. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. vitamine [. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Calendaristic.3. 6-7% glucide. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.1. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. formate în axila frunzelor.14). verzi[oare pane [. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. 3. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. care reprezint\ partea comestibil\.a.2-3. 151 . Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.

fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\.4. Atât din verzi[oare. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. de care depind num\rul. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.14 . cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.N. Frunzele sunt pe]iolate. asem\n\tori celorlalte variet\]i. pu]in mai rotunjit. mai ales în 152 . nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. cu masa variind între 10-30 g.4. din aceast\ cauz\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. u[or oblic\ în jos. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. dar mai ales. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu.plant\ cu tulpin\ joas\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. MUNTEANU Fig. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. 1969). 10. grosimea tulpinii. cât [i din mugurele terminal. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Florile. 10. Tulpina este erect\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. N.Varza de Bruxelles: 1 . STAN. 2 . grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. În zona apical\.

Vernalizarea. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). De asemenea. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Astfel. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive.4. 10. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Prim\vara. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.. verzi[oarele sunt mari. care este tardiv (180-200 zile). nivelarea de exploatare. cu vigoare medie spre mare. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pe cât posibil. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. deschiderea rigolelor pentru 153 . la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. 1971). Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. la sfâr[itul lunii mai. În caz de secet\. Toamna. 10. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. în caz de vânturi puternice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Preg\tirea solului. tulpina de 70-80 cm. profund. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.5. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. fertil [i semiargilos. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. mai ales. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.4. Marinescu N. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. datorit\ masei vegetative.6. solul trebuie s\ fie bine structurat.. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.

r\sadurile sunt bune de plantat. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. . Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. STAN. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Producerea r\sadurilor. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.N. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. MUNTEANU modelat solul. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. N. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. Fig 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . 10. R\sadurile nu se repic\. realizându-se o densitate de circa 40. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.15 .15). în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze.000 plante la ha (fig.

în a doua jum\tate a lunii septembrie.5. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. citat de Savi]chi [i colab. var. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. fiind. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. 1992). Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. La prima exist\ câteva variante tehnice. pân\ la 10-12 t/ha. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. prin ruperea cu mâna.5. supe. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.C. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. în acest sens. silvestris). pân\ spre vârful tulpinilor. salate fierte – folosite ca garnitur\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.1992). se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Familia Cruciferae 10. . 1977.o.2. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.5.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. 10. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. acephala D.. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Celelalte lucr\ri de între]inere. Beceanu (1995). soteuri sau piureuri. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. 1967. în func]ie de cerin]ele pie]ei. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. o bun\ comercializare pe pia]\. e[alonat. citat de Savi]chi [i colab. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.1.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). pe baza unui larg studiu bibliografic. când verzi[oarele sunt bine formate.

În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. 10. 2 . din mugurii axilari.16). Formele pentru furaj au frunzele netede. 156 .Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .3. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Limbul frunzelor poate fi lirat. brun-violet. în func]ie de soi. penat lobat. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.N. STAN.plant\ cu tulpina `nalt\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. dar superficial.5. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. cu polenizare entomofil\. violaceu.16 . dispuse altern [i distan]at între ele. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. 10. Astfel. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. pe]iolate.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. cuprinse între 120-150 cm. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. frunzele pot fi colorate în verde. Frunzele sunt simple. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. N. Tulpina este cilindric\. MUNTEANU [i cultivat\. Pe axul principal. Este o plant\ bienal\. cu în\l]imi variabile. iar uneori pestri]. Florile. se pot forma ramuri scurte. mari. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\.

trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.6. oleracea.5. de culoare verde. suprafa]a foliar\ mare. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. 157 . Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Esen]ial. pentru temperatur\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Portul s\u înalt. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând.5. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Apa este. [i în cazul verzei pentru frunze.5. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. dar [i ro[ieviolacee. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig.LEGUMICULTUR| II 10. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). ca [i varza de Bruxelles. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). se situeaz\ în limitele a 16-180C.5. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. 10.4. 10. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. mai ales în gospod\riile familiale. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. care au frunza aproximativ neted\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.

glucide 3. salate cu unt.N. B1. În ambele cazuri. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. sufleuri [. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. ciorbe.6%.6. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. proteine 2. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. MUNTEANU Fig 10. botrytis Familia Cruciferae 10. CONOPIDA Brussica oleracea L. [. STAN. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. (1984). Dup\ Mincu [i colab. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. citat de Ceau[escu [i colab. K 420 mg/100 g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.1. cauliflora (Alef). Aceasta se consum\ marinat\. 158 . pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. N. [i C 60 mg/100 g.17 . mai mult murat\. lipide 0. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. vitaminele A.. sin. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. care sunt mai tinere. PP.8%.9% (din care celuloz\ 1%). Ca 25 mg/100 g. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. elastice [i turgescente. denumit\ impropriu inflorescen]\. pane. B2. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.a. 10. var. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. botrytis subvar.3%.6.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Brassica oleracea L. var. (1975).a.

În }\rile Române. conopida nem]easc\. alb\. tare ca [i la varza alb\. Anglia. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. la compromiterea recoltei. în mod evident. cum ar fi: conopida italiana. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. groase. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. bogat ramificat\. g\lbuie. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. 1986).LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. c\rnoase. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 10.6. în Fran]a.2. care are ca origini varza s\lbatic\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. denumit\ Brassica cretica Sam. incomplet evoluat\. Tulpina principal\ este cilindric\. conopida de Cornwall [. 42 mii ha. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. din care.10. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane.6.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea.18). Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. R\d\cina este pivotant\. fraged\ [i dulce. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. [i ast\zi se cunosc denumiri. 10.a. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt.3. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. În prezent. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. 2000). B. De altfel. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. ierboas\. 159 . scurt\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. scurt\. în culturi timpurii sau tardive. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. în mare m\sur\. de unde s-a r\spândit în Olanda. apoi Italia. foarte îndesit ramificat\. mai ales în jurul ora[elor. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. Germania [i alte ]\ri. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.

Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Conopida este. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface.5-2 cm în diametru. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Frunzele sunt simple. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. cu marginea întreag\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. 10. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Culoarea poate fi verde-deschis. practic. erect\ sau oblic\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. un criteriu de identificare a soiurilor. iar în stadiul de c\p\]ân\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). la altele. Polenizarea este entomofil\. verde-închis.N. de 1. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.18 . La înflorire.oleracea. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. albastre sau violete. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. sesile sau scurt pe]iolate. tetramere. N. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). cu ramuri groase (la soiurile târzii). La un moment dat. la unele soiuri. cu nuan]e cenu[ii. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. 160 . Astfel. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. polenizarea este indirect\. În faza de r\sad. Florile actinomorfe. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. frunzele au limbul oval – alungit. nervura principal\ este foarte lat\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. dar sunt mai mici. De[i florile sunt hermafrodite. hermafrodite. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. cu marginea fin din]at\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. conopida fiind o plant\ alogam\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. STAN. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. nervura principal\ este sub]ire. de asemenea. groas\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B.

Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile.4. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. o lung\ perioada de timp. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cu c\p\]ânile formate. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Pe acest ]esut. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. în cea mai mare parte. astfel afectat. cumulate cu seceta prelungit\. care se reface foarte greu. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. care î[i pierd turgescen]a. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. identice cu cele ale verzei. care. de velur sau bob m\runt de orez. unde cap\t\ culoarea verde. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\).LEGUMICULTUR| II 10. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Conopida de toamn\. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de multe ori. care. În aceast\ direc]ie. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Un exces de ap\ provoac\ 161 . dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. devin laxe. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). 1969). cantitativ. care diminueaz\ valoarea comercial\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Temperaturile ridicate.6. temperaturile sc\zute de 4-80C. apa [i elementele nutritive. de[i. determin\ spargerea celulelor. dac\ sunt bine c\lite. nici nu mai formeaz\ flori. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. factorii major implica]i sunt temperatura. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Tot în faza de c\p\]ân\. Apa.

Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. de o cantitate mare de lumin\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. De asemenea. În timpul vegeta]iei. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. de asemenea. A[a cum s-a mai ar\tat. În faza de r\sad. determin\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. 1979). num\rul de frunze este mai redus.N. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. este important de reamintit c\ 162 . În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. STAN. În privin]a elementelor minerale. cultura are nevoie. a[a cum se întâmpl\ la varz\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. În ceea ce prive[te azotul. În câmp sau spa]ii protejate. N. În acela[i timp. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. de[i nu au dreptate în totalitate. chiar u[or violacee. altfel. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. în mod evident. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). un exces (moderat) de ap\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. Lumina. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. 1978). datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. r\sfirate. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. d\un\tor pentru c\. în mod special. plantele se alungesc. Excesul de ap\ este. Din aceast\ cauz\. de asemenea. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. în general. Le Bouhec. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. 1969. În termeni gr\din\re[ti. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. Alungirea r\sadului. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. întârzierea recoltei.

5. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tipul ecologic de iarn\.6. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. 10. de toamn\ [i de iarn\. în cantit\]i prea mari. 163 . de[i nu este prea bogat. cernoziomuri levigate. Sunt contraindicate solurile grele. De asemenea.6. din care multe sunt hibride. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.6. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. bobul etc. c. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Tehnologia de cultivare 10. castrave]i. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.6. sortimentul. Locul în rota]ia culturilor. La noi în ]ar\.2–7. reci [i umede. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. salat\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. pe terenuri ad\postite. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.8). cu diferite grade de evolu]ie. 10. provenit\ din grupa Erfurt). cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. b. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.8). mai ales în prim\verile secetoase. Alpha (pentru câmp.6. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp.1. De exemplu. La rândul ei. pân\ la minus 100C. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7.LEGUMICULTUR| II acesta. maz\rea de gr\din\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. grupa Giant (din Italia). uneori pentru ser\). spanac etc. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10.

MUNTEANU 164 .N. STAN. N.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. astfel. Lucr\rile de îngrijire. revin aproximativ 66.19). pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în vârst\ de 40-45 zile. Producerea r\sadurilor. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. la 4–5 zile dup\ plantare.600 plante /ha. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul.19 . r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. ca [i la varza timpurie.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.000 plante la hectar (fig. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.445. Completarea golurilor se face manual. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.600 plante/ha). cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Fig 10. În ferme. cultura de conopid\ 165 . cu udare individual\ a acestuia. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. revenind o densitate de 66.000 – 75.

Produc]ia variaz\. cu cantit\]i moderate de ap\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. N. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. cu circa dou\ zile. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. f\r\ a-l r\ci prea mult.N. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. STAN. Calendaristic. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. 166 . fragede [i pl\cute la gust. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. se execut\ o udare u[oar\. în func]ie de regimul de precipita]ii. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. aplicându-se. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. în perioada de formare a c\p\]ânilor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. albe. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. în func]ie de starea de umiditate a solului. pân\ la 5-6 ud\ri. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Recoltarea se efectueaz\ manual. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. De regul\. norma de udare se m\re[te. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Înainte de recoltare. în circa 2 – 4 etape. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. fiind între 15 [i 25 t/ha. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. În gospod\riile popula]iei. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Dac\ este nevoie. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. pân\ la 15 – 20 iulie. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor.

ceap\ pentru stufat etc).6. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Vara. Celelalte lucr\ri aplicate. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în vârst\ de 45 – 55 zile. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. spanac. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. în perioadele secetoase din timpul verii. Pe fiecare strat în\l]at. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. în func]ie de gradul de aciditate.. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag.000 plante la hectar (fig 10. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. 167 . În cazul în care solul este u[or acid. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. la adâncimea de 20–22 cm. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).LEGUMICULTUR| II 10. în func]ie de zon\. Locul `n rota]ia culturilor. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie.000 – 50. secar\ mas\ verde etc. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. în nici un caz acid\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\.2. prin ata[area unei grape stelate. De asemenea. din punct de vedere al structurii. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. ceap\ [i usturoi pentru stufat.6. asigurând o densitate de 45. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.20). Producerea r\sadurilor. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. spanac. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. cartofi timpuri etc. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dac\ este nevoie.

Lucr\rile de îngrijire. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. N. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. în func]ie de regimul de precipita]ii. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. STAN. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când plantele [i-au revenit.N. În timpul vegeta]iei. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. realizând o densitate de circa 55. pân\ 168 . Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. în perioada de formare a c\p\]ânilor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. ac]ionat\ de tractorul L-445. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. seara. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare.20 . Dac\ este nevoie. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. la cultura de conopid\ de toamn\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. 10. în perioadele secetoase din timpul verii. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. În timpul perioadei de vegeta]ie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv.000 plante la ha. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. MUNTEANU Fig. În faza form\rii c\p\]ânilor. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. În gospod\riile popula]iei. dup\ care se depoziteaz\ temporar.

respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Buz\u. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii.L. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. pericolul vernaliz\rii [. asem\n\tor culturii de câmp. (1962. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Infiin]area culturii. – S. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. De aceea. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii.L. reduce faza de c\p\]ân\. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. plantele se vor c\li foarte bine.6. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Salter. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. În faza de r\sad. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. O bun\ fertilizare se poate realiza.C.000 [i 30. Pentru ciclul al II-lea. 1974). 1981).5 kg b\legar [i 10 l ap\).000 plante la hectar. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. de asemenea. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. 1972). epocii [i ciclului de cultur\.a. atât în ciclul de prim\var\. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). 10. 1974.). M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. în faza de cotiledoane. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Dup\ r\s\rire. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Producerea r\sadurilor. Löbl [i colab. 1977). 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. pân\ la plantare. unde sem\natul se face în luna ianuarie.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. astfel ca. 169 . Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Pentru Câmpia Dun\rii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. respectiv cu 40. alungindu-se foarte repede.F.P.6. Sem\natul nu se va face prea des. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.C. variind intre 18 [i 30 t/ha. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile.

22).N. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. asigurând o densitate. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. determinând încetarea în cre[tere. în faza de c\p\]ân\. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. 170 . 10.21 .F.000 plante la hectar (I. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. de asemenea.24. 1980).21). desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10. 1981).L.C. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. Reglarea regimului factorilor de mediu. în faza de c\p\]ân\.000 plante/ha (fig.000 plante/ha. realizându-se o densitate de 40. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.C. realizându-se o densitate de circa 33. – S. în general. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.23). cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. conform schemei din figura 10. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. Buz\u. La aceea[i schem\. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. realizând o densitate de 28. MUNTEANU În solariile bloc. În plus. 10. N. Principalii factori de mediu se regleaz\. Fig.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.10. este deosebit de sensibil\ la secet\.L. conopida. De asemenea. STAN. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. de 33. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. asem\n\tor culturii de varz\.P. Fa]\ de varz\. în rânduri.

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .LEGUMICULTUR| II Fig.23 .22 .

F. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.. MUNTEANU Fig. modificat) Ca [i la varz\. 1970.6.000 de fire la hectar. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.4. 1981. În continuare. reglarea factorilor temperatur\. de exemplu. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Se planific\ între 50. N. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.-S. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.L. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.C. folosind temperaturi sc\zute.. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Buz\u. specific\ soiului.6. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Lucr\rile de îngrijire. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Mamestra brassicae). la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Producerea r\sadurilor. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.C. 10. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.000 [i 80. citat de Ceu[escu [i colab. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.L. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. în func]ie de soi. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. 1973).N. STAN. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.P. 1973) 172 . dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. 10. 1980).

circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. aerisirea va fi aproape permanent\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. în perioada de insola]ie. Astfel. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 plante la hectar (fig. frunzele se leag\ deasupra acestora.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. 10. recoltarea se face e[alonat.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. dac\ s-au format c\p\]ânile. irigarea. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. a[a cum s-a mai ar\tat. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Lucr\rile de îngrijire. prin cretizarea geamurilor. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. 1973). ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.000 [i 80.000 plante la hectar.25) Fig. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. corespunz\tor epocilor de plantare.5). cu excep]ia zilelor reci de iarn\. vor avea o densitate mai mare [i invers. Înfiin]area culturii. Recoltarea. uniformitatea. În plus. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Sera. soiurile mai pu]in viguroase. afânarea solului prin pra[ile. Lucrarea este e[alonat\. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. În acest scop. la densitatea de circa 50. prin caracteristicile sale constructive. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. care s\ asigure densit\]i variind între 50. 10. 173 . În general. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.

dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. cunoscut\ mai ales în Italia. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. subvar. în mare parte asem\n\toare cu conopida. 10. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. dar prezint\ suficiente caractere botanice. fiind considerat\.7. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. broccoli este aproape necunoscut\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.7. Se recunoa[te c\. “oficial”. MUNTEANU 10. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. 174 . BROCCOLI Brassica oleracea var. ca [i aceasta. chiar dup\ 1950. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Broccoli este o varietate ierboas\.o.26). constând din l\starii floriferi. cymosa Lam sin. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. În lume. în mod exclusiv.1. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. italica Plenk Familia Cruciferae 10.7. Acest termen exist\ [i ast\zi. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). Importan]a culturii Broccoli este o varietate. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). STAN. N. 10.3. var. o legum\ de lux. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. dar denume[te. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.2. La noi în ]ar\. B. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”).N. 1994). în secolul al XX-lea (1930). cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone).7. anual\. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. botrytis L.

mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. formând noi buchete [. lirat-penat-partit. Soiurile mai noi. var.o. 10. ameliorate ini]ial în America de Nord. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).).d. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.a. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. subvar. 1953). la multe soiuri.m. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. pedunculii florali [i mugurii floriferi. asparagoides Lam. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. 10. botrytis L. Limbul este.LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ în mod corect inflorescen]\.4. La soiurile mai vechi. Partea comestibil\.7. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.26 – Broccoli: 1 . factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. g\lbuie sau violacee. dispuse pe l\starii principali.

Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.7.6. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. au fost studiate adev\rate colec]ii. STAN. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. cu o vârst\ de 40-45 de zile.6.F. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Cu alte cuvinte.7. N. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Vidra. ~n aceast\ faz\. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.1. SCL Bac\u [.7.5. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. în cultur\. Tehnologia de cultivare 10. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. În România se cultiv\. diferite soiuri. Fig. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).27 . În câmpurile experimentale de la I.L. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. 10.N. în mod întâmpl\tor. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.C. 10. Soiuri La nivel mondial. exigen]ele ecologice sunt maxime. 10. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.a.

pe straturi ne`nc\lzite în câmp. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Recoltarea se efectueaz\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. De asemenea.6. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).7. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Înfiin]area culturii are loc. de regul\. a[a cum s-a anticipat deja. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Fig. dar poate fi [i mai redus\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. 10. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în cultur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.2. în mod e[alonat. La cultura de broccoli asparagus. dar f\r\ frunzele protectoare. acestea se vor elimina din inflorescen]\. eventual. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.28 . Producerea r\sadurilor se realizeaz\.5 iulie). 10. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.28). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Dac\ l\starii sunt prea lungi.

Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Din punct de vedere agrofitotehnic. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.8. H.a. GULIA Brassica oleracea var. respectiv B. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. ghiveciuri. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. soteuri. STAN. care este fraged\. denumit\ “varza de Pompei”. oleracea. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. cu conopida. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. adic\ 15-25 t/ha. gongyloides Lam.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. 10. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. mânc\ruri cu carne.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).1. r\sadni]e [i solarii. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. gongylodes L. în perioada cu umiditate ridicat\.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. cu gust pl\cut. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . ridichi. oleracea var. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament.2. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.). 10.în cel al guliilor. frig\nele. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). [i bolile. ou\ sau umplute cu carne [i orez. De asemenea. var. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).N. ]elin\ [. La noi în ]ar\ sunt 178 . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.8. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . circa o lun\. Una din aceste variet\]i. sin. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. De asemenea. în perioada de secet\. mai ales atmosferic\. comparativ. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.8. Familia Cruciferae 10. Oleracea. N. din timpul toamnei). de exemplu. sylvestris. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. suculent\.

Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. se comport\ ca anuale. dar în prezent suprafa]a este mult redus\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. în faza reproductiv\. La soiurile timpurii. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. sferic-turtit\ sau ovat\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în func]ie de soi. cultivate prim\vara devreme. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. în acest din urm\ caz. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. 10. cele de la baz\ cad mai devreme. 10.8. Aspectul general al plantei: scurt\.3. Lobii limbului sunt simplu. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.A. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. de culoare verde-deschis. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în al doilea an).U. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Canada [i Asia. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. În lume este larg r\spândit\. dublu sau neregulat din]a]i. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. Tulpina (în primul an) este Fig. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. În România. 1985). comparativ cu varza. bienal\ (fig. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. r\d\cini. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.Gulia. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. acestea pot evolua. l\sând cicatrici mari. ovat sau lanceolat. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. în S. Unele soiuri . Frunzele sunt simple. tuberizat\ în partea inferioar\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. 10..29 . respectiv 610 ori mai mici. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Astfel.29). alterne. limbul este eliptic. în faz\ de r\sad. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. gulia. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.

tardive. a fi în cantit\]i mari.a. bine structurat [i fertil. factorii de mediu .mai ales nutri]ionali .8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Producerea r\sadurilor. în cultur\ protejat\ [. 10. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. 10. elementele nutritive [i ap\.N.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.6. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). Solul trebuie s\ fie mijlociu. În mod deosebit. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.4. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate.9). de regul\. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. pe un fond de fertilizare organic. mai ales fa]\ de sol.8. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.5. datorit\ faptului c\ plantele. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. N. inclusiv la gulia de toamn\. Aceste cerin]e sunt justificate. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. iar pe de alt\ parte. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. pe de o parte. dar suficient de reav\n. În toate cazurile. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. 180 . în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). dar echilibrate. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare).6. STAN. de baz\. Elementele nutritive se prefer\.8. cerin]ele sunt mai mari. MUNTEANU 10.1. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. În acela[i timp.8. Asolamentul. pentru gulioare. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. 10.

LEGUMICULTUR| II 181 .

revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.4). Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. 182 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. N. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. STAN. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. la distan]a de 25 cm între plante. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.30). Lucrarea se execut\ manual. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha.30 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. la interval de 8-10 zile.02) (tabelul 10. prin împr\[tiere sau în rânduri.N. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Murtazov [i colab. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. 10. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. cel pu]in trei zile. temperatura de 70C). Fig 10. Lucr\rile de îngrijire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.

Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. R\sadurile îmb\trânite. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 10. 183 . Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000-70. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.000 plante la ha (fig. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. agrotehnice [i de soi. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.2. 10. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. 1973). deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. revenind o densitate de 65. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.31). La plantare. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. în zona unde are loc procesul de îngro[are. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.8. în acest caz. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. produc]ia va suferi (Bala[a. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. în func]ie de condi]iile meteorologice. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. o singur\ dat\.6.

Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. În cursul vegeta]iei.N. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. f\r\ suculen]\. în func]ie de regimul de precipita]ii.3. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. 184 .6. la adâncimea de 30-40 cm.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. dar pot face recoltarea mai dificil\. STAN.31 . uneori se pot elimina [i r\d\cinile. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. de calitate inferioar\. Producerea r\sadului. Guliile. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. R\sadul se produce în sera înmul]itor. la cuburi sau ghivece nutritive. MUNTEANU Fig 10. cu o p\trundere superficial\ în sol.8. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. 10.

000 plante.32).000 plante la hectar. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. care în general va fi moderat\ (16-170C). mai ales în perioada iernii. Înfiin]area culturii. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. între 15 martie . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. În solariile tunel. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. dispuse conform schemei din figura 10.33 . aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.33). plantarea se va realiza pe 16 rânduri. În perioada de r\sad. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. în func]ie de zona de cultur\.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 1972). 10. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. Fig 10.10 aprilie. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. 185 .32 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.34.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. 10.

produc]ia este 2025 tone la hectar. STAN. 1972).8. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. 10. Recoltarea.6. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.34 . Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.N. Plantarea se face manual. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. În cultura pur\.4. MUNTEANU Fig 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. Lucr\rile de îngrijire. 186 . una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). irigarea. 1973). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. N. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1973). Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Se seam\n\ mai rar. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Producerea r\sadurilor. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). cu r\saduri de aceea[i vârst\.000 plante la hectar. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .LEGUMICULTUR| II 10. Fig 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. ori de câte ori este nevoie. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.8-2.36 . astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. deoarece r\sadurile nu se repic\. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. 2-3 kg. Murtazov.000 plante la hectar (Bala[a. soi [i calitate.36). Cultura timpurie Alegere terenului. la 4-5 zile de la plantare. Pân\ la plantare. revenind o densitate de circa 33.6. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.3 kg.000-166.1. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 1974). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. 1973).9. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie.9. 10. alegerea plantei premerg\toare. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Tehnologia de cultivare 10. Completarea golurilor se face manual.6. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.

dup\ r\rit.37 .2. [i în a doua parte a acestei luni. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.5 cm. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Produc]ia este de 20-25 t/ha. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.9. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Calendaristic. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.6. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice.37). manual. MUNTEANU Spectrum). iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.a.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. 10. N. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Stanhay [.N. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Fig 10. 10.) câte dou\ rânduri pe strat. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . în 2-3 etape. STAN. Lucr\rile de îngrijire. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. De asemenea. distan]ate la 80 cm (fig. la începutul lunii iulie. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.

Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.se face r\ritul plantelor. dar cu unele deosebiri [i anume: .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.000-50. manual. 193 . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000 plante la hectar (fig.. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. în 2-3 etape. .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. 1998). 10.37). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.

Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1.1) Tabelul 11. oblonga Ser. sere. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Familia Cucurbitaceae 11. (=var.1.N. fiind monoice. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. var. Pepenele galben Cucumis melo L. 1979 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. 194 . N. ad\posturi.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. cu tulpina fistuloas\. STAN. cu polenizare Giromontina Alef. târâtoare. alogame.1. plantele Cucurbita pepo L. vulgaris suprafa]\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. prezint\ flori unisexuate.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Dovlecelul entomofil\. sunt plante erbacee anuale. (peponid\). convar.

consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).4 milioane tone (Anuarul F. De[i. 0. 0. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. Anglia [i alte ]\ri nordice.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. tocan\ etc. 11. Italia etc.3% K2O. produc]iile medii sunt foarte diferite.57% cenu[\. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori)..A.2. 3. 1. 4. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.95% substan]e proteice. Pe plan mondial. 1995). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.2 milioane ha. 0. 1. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.4 milioane tone. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 11. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.04 mg% vitamina B2). În Europa.1. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).O.14% zaharuri totale. Ungaria.U. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.H. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Olanda. 1974).4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.04 mg% vitamina B1.H. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).000 ha.39-0..07-2. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. pân\ la latitudinea de 61-62°. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. 195 . 10.8% SO3. citat de Ghenkov [i colab.6% CaO.52% celuloz\.A. suprafa]a cultivat\ este de 90. Germania. iar cea total\ de circa 2. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).7% MgO.. 6.58% Na2O. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. Spania. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. În func]ie de ]ar\.35-0.39% SiO2. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 0. Varo. din punct de vedere alimentar. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 7. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.83% Cl. 0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi... Collumela [i al]ii. murate sau marinate).39-0.26% P2O5. Polonia. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. De la greci. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.

N. STAN. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. N. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. acoperite cu peri[ori aspri.. din loc în loc. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. 11.1. 11. ramificat\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. sunt necesare 56-70 zile. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. MUNTEANU În ]ara noastr\. de la 0. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. urmate de zonele colinare. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Fig 11. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. astfel. tulpina emite r\d\cini adventive [i. sunt mari. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.3. cu p\mânt. fistuloas\.5 m. ocupând suprafe]e diferite. 1980) Tulpina este erbacee. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. ca urmare. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. hr\nirea plantei devine mai activ\.1). pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. De la r\s\rire pân\ la recoltare. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.Sistemul radicular la castrave]i. 196 . trilobate sau pentalobate. târâtoare.1 .7 la 2.

flori femeie[ti. 3 . unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. favorizând apari]ia 1 . numit\ melonid\.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). dac\ polenizarea are loc. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. de form\ alungit\. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).2 .2). o hran\ mai bogat\ în azot. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. duc la cre[terea num\rului de flori femele. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. deoarece polenul este greu [i lipicios.3). 2 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. 11. în func]ie de soi. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. temperatur\ [i umiditate. 1973) (Ethrel 500 ppm). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. 197 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.3 . La hibrizii ginoici. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. are dimensiuni [i culori diferite (fig. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. Astfel.cârcel. turtite. 11.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . de form\ alungit\.flori b\rb\te[ti.frunz\. În cazul acestor hibrizi. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. 5 . Dac\ polenizarea se face incomplet. fructele cresc deformate. care. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.

De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Din aceast\ cauz\. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. MUNTEANU 11. N. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. frunzele devin galben-verzui. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite.4. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I).N. la cultura în sere [i r\sadni]e. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. în culturile de câmp. plantele mor. 198 . Sub 15°C.2) Tabelul 11. este de circa 15-20 mii luc[i. În func]ie de fenofaz\. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Astfel. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C.1. Intensitatea optim\ a luminii. STAN. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. 1957). Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.

De asemenea. încetarea fructific\rii. 1. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. 4. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. 199 . putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. pe cât este posibil.0 kg CaO [i 0. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. de aceea. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. `n privin]a calit\]ii luminii.0 kg N.5 kg P2O5. afânate.5 kg MgO. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. castrave]ii se cultiv\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. bogate în humus. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. bine drenate. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.0 kg K2O. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. este d\un\toare castrave]ilor. Elementele nutritive. în special SO2. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. pân\ la 0. 2. De asemenea. Pe de alt\ parte. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. în special la cultura de ser\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. f\r\ exces de umiditate. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot.5). tot timpul cre[terii [i fructific\rii. se extrag din sol circa 2. de obicei. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). fosfor [i potasiu. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. în unele cazuri. u[oare. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. la o ton\ de produs.5-7. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. fructele se deformeaz\ [i. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. cap\t\ un gust amar. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. care trebuie men]inute constant. argiloase [i cele prea nisipoase. De aceea. Nu sunt indicate solurile grele. avându-se în vedere c\.

la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. N. 200 . se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Parker. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Favorit etc. (cu fructul lung) [i Renato. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Farbio. pe pale de paie. Select. Levina. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Obelisk. se planteaz\ în solul serei. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\.1. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. MUNTEANU 11.6. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. planta pe sol înc\lzit. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Corni[a. pe timpul iernii etc. plantele nu se sus]in. etc. 11.5. Corni[a F1. Anka. Cornibac. Magic. STAN. Record.3). cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz.N.1. pe [an] cu gunoi. Renato F1.4. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Tabelul 11. Astrea F1. Corni[on. pe balo]i.4). Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Levina F1. Royal F1. Levina. Levina etc. Cornibac Renato. Florida.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. bogat în materie organic\.N. Pentru cultura de toamn\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd.5 l/ha. u[or înclinat. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. MUNTEANU 11. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. în momentul plant\rii. permeabil. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. astfel ca. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.1. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. cartoful. 100 kg/ha P2O5. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.5). Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime.6. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. În cadrul rota]iei. a. 202 . N. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. bobul). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. în 400-500 l ap\. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Indiferent de modul de cultur\. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. conform schemei din figura 11. fasolea. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier.1. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). ceapa etc. cu expozi]ie sudic\. varza. Producerea r\sadurilor. STAN.4. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.000 plante/ha. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.

30% mrani]\.4 . pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.a.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. 40% turb\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. În a doua jum\tate a lunii martie.3%). se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). în brazde de ]elin\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. Cu 7-10 zile înainte de plantare. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. 30% mrani]\. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.15% plus Fernos 0. mai rar. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. La pra[ila a doua. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Wuchsal 0. 203 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.03%.05% sau Ultracid-40 0.

2%.2%.2%. Vapam 12001500 l/ha. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.Benlate. cichoracearum f. Aliette 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Shavit F 0.Benlate.05%. Bavistin sau Derosal 0. Mancozeb 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.35%. Topsin M.25%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Polyram DF 0.4%. Dithane M-45 0.2% Mana Ripost M 0.15% l/plant\.25%. Curzate Man 0. Bayleton 5-0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .2%. Topas 0.05%.3%. Shavit f. Vondozeb 0.2%.0. Systhane MZ 0.2%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.3%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Vondozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0.2%.5%.6).2%.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.05% plus Mycodifol 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%. Rubifan 0.05% Turdacupral 0. N. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Alfonat 0. Odat\ cu începerea înfloririi. Sancozeb 0. STAN. 7-10 Turdacupral 0. Tabelul 11. a . Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.2%.1%.2%. Folpan 0.1%.05%. Bavistin sau Derosal. Baycor 0.N.0. când l\starii au 6-7 frunze.cucurbitae) 0.25%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.25% 8-10 Morestan 0.Dazomet 500 kg/ha.03%. Previcur 607 SL 0. Kumulus DF 0.015%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Quadris 0. Mikal M 0. Topsin M. Sulf muiabil 0. Tilt 0.5% Captan 50 WP 0. Bravo 500 . Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Dithane M 45 0.3%.25. 72 ore.025%.075. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.15% + Dithane M 45 . pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.

excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).20. Polyram DF 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.1%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Dithane M-45 0.1%. Actellic 50 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.08%.04%.1% Fundazol 0.2%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.3% Captan 50 WP 0. Folpan 0.25%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Maneb 50 WP 0.5-1.04%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.25%. În cazul culturii pe spalier.20.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Sumilex 0. Supersect 10 EC 0. Maneb 50 WP 0.08%. b.1%. Zineb 0. Diazol 60 EC 0. Fastac 0.05-0. 4-5 Decis 0.25%. Shavit F 0. Zineb 58 0. Calidan 0. Ripcord 0. Omite 57 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. dup\ pichetare.05% Neoron 500 EC 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Sumi7-8 Alpha 2. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Bravo 500 .15%.15%.2%. 8-10 Actellic 50 EC 0.15%.2%. Nisorun 10 WP 0.2%.5 EC 0.2%.1%. Mospilan 20 SP 0.sp. Unden 40 0.2%. Pirimor 50 WP 0. cu lungimea de 1. 205 .05%.1%.1%.0.03%. apoi se sorteaz\. Vondozeb 0. Nogos 50 0.03 %. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Divipan 100 0.6 .2%. Metoben 0. Polacritox 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.02%.05%. Bavistin 0. Talstar 10 EC 0.15%.Dezinfec]ia solului b .2%.1%.2% Captan 50 WP 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Mirage F 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.6 m [i ∅ de 7-8 cm).05%.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.3%. Fernos 50 WO 0. Sinoratox 35 0.

la o adâncime de 3-4 cm.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. STAN. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.6). MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.6 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . 11. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 206 .Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.începutul lunii mai.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Fig. N. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. 11.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .5 [i fig.N.5 . 11.

La culturile pe spalier. E[alonat. Pentru conserve. în func]ie de soi. Tabelul 11. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele.pentru industrializare [i 9-12 cm . Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. la soiurile de tip Cornichon.7).pentru consum proasp\t (tabelul 11. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. bolnave etc. în special lungimea fructelor care. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. când temperatura este mai sc\zut\. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. În nici un caz. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. trebuie s\ fie de 6-9 cm . pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. în medie este de 2-4 zile. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. care sunt foarte fragile. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. dar dup\ ce s-a luat roua. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. deci se recolteaz\ diminea]a.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. În momentul recolt\rii.

1. legume verde]uri. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. MUNTEANU La culturile pe sol. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Dintre lucr\rile de între]inere. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.6. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . orz de toamn\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. varz\ timpurie. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. 1978). la început s\pt\mânal. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon.la cultura pe sol.N. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. recoltarea se face numai manual. maz\re de gr\din\. 11. N. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. 208 . pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. irigarea este cea mai important\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S.2. recoltarea se face zilnic. Cultura în sere Dup\ tomate. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). c. De aceea. noaptea [i diminea]a). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. STAN. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. secar\ pentru mas\ verde. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. recoltarea se face manual sau mecanizat. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. 69 cm [i 9-12 cm. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. La culturile sus]inute pe spalier. borceaguri. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.

preg\tirea substratului pentru plantare. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. în ultima vreme.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . a.cultura direct în solul serei. atât pe pia]a intern\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. de 40-50 cm lungime. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. afânarea profund\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. În cazul culturii direct în solul serei. dezinfectarea serei [i solului.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. .cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultur\ pe balo]i. hibrizi ginoici (F1). îngropa]i sau la suprafa]\. cât [i pe cea extern\. sem\nat în ghivece. în exclusivitate. de circa 30 cm. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. cu fructe partenocarpice. . se folosesc în ser\. . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Între]inerea culturii: .cultura pe strat de gunoi de grajd.

Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. sulfat de fier 30 g. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. azotat de amoniu 200 g. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. pe linia viitoarelor rânduri. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. 210 . La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Se administreaz\ succesiv. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. în trei reprize. N. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\.000-7. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. sulfat de potasiu 200 g. Dup\ a[ezarea balo]ilor.000 balo]i (100-120 t paie). var stins 100 g. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). STAN. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu).5). urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus.N. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. sulfat de magneziu 50 g.4). administrarea îngr\[\mintelor chimice. care se bat în p\mânt. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. în strat gros de 12-15 cm. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat.

Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.099 2. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.I. ace[tia se a[az\ direct pe sol. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.70 0.160-0. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.20 Specificare N .0 0.1972) (16. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. Tabelul 11.00-3.65-9.0-37. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.9).00 23.30-4.10 0.21-8. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. În acest caz. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. care se bat în p\mânt.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.00-16.00 8.6-18.50-5.50-13.259 4.32-1.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.70 8.6 43. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.6-23. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.10 2.267-0.461 4. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.90-8. evitarea contamin\rii cu nematozi. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.42-3. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .5 10.0-90. ciclul I balo]i ciclul II (15. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.049-0.03 1.50 1.8).50-19. 211 .5-36.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.1973) 0. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.IX.54 1.8 0.9-3. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.0 12.00 20.70 8. care trebuie manevrat.

30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.3%. evitându-se excesul de umiditate.2%.05%. Sumi-Alpha 2.1%. la câteva zile de la r\s\rire.03%). când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.06% sau Unden 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.5 EC 0. STAN.03%.2% plus Ultracid 0.3-0.15%.2% sau Sumilex 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.N. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. 0. Astfel. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Foliar-feed 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 15-10 VII . În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.5 kg superfosfat. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). N. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.1%. Morestan 0. 0. Actellic E.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).ciclul scurt în sere înmul]itor. cu asigurarea ventila]iei. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.0 kg sulfat de potasiu. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. MUNTEANU Tabelul 11.5%.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Derosal 0. 1. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. timp de 72 ore. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 30% mrani]\.C. Tratamentul termic uscat de 76°C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 5-8 III .ciclul II). temperatura va fi de 22-24°C. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.

20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. unele cu caracter general.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.2 plante/m2). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.12). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). 7-9 mm diametrul la colet. liber de boli [i d\un\tori. cu sistem radicular bogat. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. desimea culturii este de 2.11).10).9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. 4-6 frunze normal dezvoltate. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. 20-25 cm în\l]ime. cu r\d\cini de culoare alb\. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.zile de la sem\nat la plantat. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Tabelul 11. 213 . de culoare verde normal.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.40 m. **.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Pentru ciclul I.5-3 plante/m2. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. desimea este mai redus\ (1.

N.4% Distribuirea r\sadului pe travee.martie. • Reglarea umidit\]ii: . • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.c. februarie. • II – aprilie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.ianuarie. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). prin aspersiune.umiditatea solului 85-90% din c. decada 3. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .a. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.N. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 40% turb\. decada 2. deformate. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. STAN. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. temperatura de zi: 22°C . 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 24°C . vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. nivelarea solului. MUNTEANU Tabelul 11. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. • I – februarie. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.5. • Defolierea ascendent\.

7). dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. [i fructificarea acestora. La acest sistem.. la nivelul sârmei. pe de alt\ parte. l\starii îndep\rtându-se. se las\ câte un fruct la fiecare nod. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. tulpina se 215 . În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. B . 1980).LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. în prima etap\. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. [i colab.7 . în prima etap\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. 11. În acest scop. Fig. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. De la dolie. În continuare. pe de o parte. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. 11. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .`n "V". iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.

4 5.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).2 7. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. cât [i în aerul serei. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. în serii.9 5. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.3 3. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.13). are nevoie de 18-21 zile. iar `n al doilea rând. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. Tabelul 11. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. STAN. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. f\r\ oscila]ii. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. în sensul c\. atât în sol. N. Un fruct.14). câte patru fructe. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. cât [i a fructelor. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). o plant\ poate produce 40-45 fructe. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.5 216 .1 4. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.N. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.6 34 30 26 22 5. atunci acestea se epuizeaz\.

Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. de asemenea. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.a. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. P2O5-852/192 kg/ha. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. CaO-1564/-kg/ha.. 1974). 150 mg K2O.15). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. MgO-86/16 kg/ha. 1978).14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. la începutul vegeta]iei. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Ca urmare.. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. astfel încât s\ asigure 30 mg N. prelunge[te perioada de fructificare. Este bine ca. pe baza analizelor de laborator. [i a celor din zonele învecinate. 120 mg P2O5. imediat dup\ începerea fructific\rii. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. 1978). K2O-1010/412 kg/ha. atât în interiorul balotului./ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 1978). Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Fertilizarea se face. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 217 . chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului.

folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. deformate. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. r\niri mecanice etc. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. MUNTEANU Tabelul 11. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. b. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. La aducerea în alee. N.5 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. tot pe calit\]i. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5-3. a fost dezinfectat pe cale termic\. cultura se face obi[nuit. cu urme de îmboln\viri.2-3. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Pentru m\rirea produc]iei. STAN. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5 6. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.8-7. folosind r\sad de 30-35 zile. direct pe solul serei. în prealabil. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. într-un sol care. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. În cazul când se practic\ acest ciclu. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. spongios. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.6). În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.0 2. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.8-7.N. strâmbe.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. 218 . conform solicit\rilor beneficiarului.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.0 6.5-7. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.5 6. strâmbate.9).0-6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).

Produc]ia este de 60-70t/ha. c. bilonatul plantelor. se încorporeaz\ în sol. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.3. aplicarea fertiliz\rilor faziale. r\sadul se va produce tot în aceste sere. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime..LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.9). Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. 11. odat\ cu desfiin]area culturii.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). conopid\ (tabelul 11. concomitent. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.3% plus Captadin 0. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.6. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. 1981). deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.3). dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. conducerea plantelor vertical prin palisare. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. mobilizarea solului [i.P. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. varz\. [i colab. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. irigarea pe brazde sau prin aspersiune.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor.K. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.1. în concentra]ie de 10%).

tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2.N.1. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie.4.000 plante/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În solariile tunel. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. mulcirea cu mrani]\.80 m între rândurile din band\. La culturile din ad\posturile joase. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. apoi. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. realizându-se 50-60 t/ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. udatul. 1:10). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. tip tunel. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). plantarea se face în rânduri simple. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. STAN. la început. pe un singur rând. iar plantarea la 1-10 martie.7 plante/m2. iar pe rând la 35 cm. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. când se desfiin]eaz\ cultura. moderat. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. pra[ile. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. În solariile bloc. revenind 24. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. vertical. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).6. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.85 m între benzi [i 0. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. mai des [i cu norme mai mari. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.96 m în cele bloc. la distan]a de 0. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.40 m în solariile tunel [i 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. N. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. 11. sem\natul de devanseaz\.000 plante la ha. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. în strat de 4-5 cm grosime. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. 220 . Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. revenind 22. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie.

1950). în culturi ad\postite. acoperit\ cu peri fini [i de[i. ]\rile mediteraneene. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. mai sub]ire ca la castrave]i. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).1. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). marmelad\. La noi se cultiv\ pe circa 2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.8). Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. 221 . II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 11. formând tulpini de ordinul I. Tulpina este erbacee. 11. atingând paralela 470. ]\rile balcanice [i în America. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.. Iordania. când au gust. Se ramific\ puternic. dulce]uri. Semin]ele con]in circa 25% ulei. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei.3. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\.2. fiind mai s\rac decât la castravete. Rusia. 1974). aproape cilindric\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. salate de fructe etc. 11. Iran. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Este mult cultivat în India. China. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.LEGUMICULTUR| II 11. În prezent. ajungând pân\ la 12-14%.2. sucuri.500-3.2. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. vitaminele B1 [i B2). Asia Central\ [i China (Jukovski. târâtoare.2.2.000 ha.

deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. cu o produc]ie de 22 t/ha. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Între înflorirea primelor flori femele. În perioada de fructificare. Fructul este o melonid\ (peponid\). Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 81. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.17). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Polenizarea este alogam\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. galben\. cre[te consumul de potasiu.8 .2 N. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. uneori longitudinal costat.8 K. acoperite cu peri[ori fini. Astfel. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11..2. frunze. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. crocant\ sau fondant\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. la cultura de ser\. portocalie sau verde. de form\ ovoid\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.N. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. lung pe]iolate. 11. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. mai mult sau mai pu]in parfumat\. 1979). Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Deci. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii.5 Mg (tabelul 11. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. N. STAN. florile [i cârceii. de culoare alb\. 11. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 222 . calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).Pepenele galben: plant\ cu l\star. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. palmate sau reniforme. Fructele costate se numesc cantalupi.1 P.16).4. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. 10. legarea acestora [i îngro[area fructelor. 13. pân\ la începutul recolt\rilor. elipsoidal\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. entomofil\.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.7. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.30 2.40 81.30 60. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. 11.90 8. în compara]ie cu castravetele.14 5. În solurile pe care se cultiv\. nisipo-lutoase). 223 .60 26. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. cât [i târzii (peste 100 zile).25 2. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Suport\ mai u[or seceta.10 K 2. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.80 Mg 0. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. profunde [i ferite de vânturi. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.2.34 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.34 4.40 10. Apa Lumina Tabelul 11.. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.53 S.00 61. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.60 13.5.60 13. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.20 P 0.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. semitimpurii (75-85 zile). semitârzii (85-100 zile).80 27. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.18).58 12.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.00 78.

STAN. N. MUNTEANU 224 .N.

alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 225 .2. R\ritul plantelor pe rând se face manual. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . apoi la 5-8 frunze (l\starii).18 ore). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.3x35 kg/ha [i K2O . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).2. cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. 11. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.1.000 plante la ha (fig. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. 11. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.6.2x35 kg/ha.9 .9). Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. rezultând în final o densitate de 20. 11. timp de câteva zile. Fig. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. calitativ superioare.6 ore). trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.6.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. în sere. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).000-24. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. mulcirea solului. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.

în prima lun\ de la plantare. aceasta va fi de 20-220C. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. apoi (în perioada de fructificare). Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. temperatura se va men]ine la 18-190C. utilizându-se 2l/plant\). cultura nu se ud\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Este necesar ca permanent. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. La soiurile târzii. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Temperatura din aer. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. 226 . deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. rezultând o densitate de 20. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). în mod obligatoriu. Noaptea (în perioada de cre[tere). va fi de 23-250C. intensificarea aromei specifice etc. N. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee.6.2. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). temperatura se va ridica la 28-300C. În general. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Se recomand\ ca. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. în primele 10 zile de la plantare. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. 11. pe fiecare m2 substrat de cultur\. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. STAN. apoi cre[te pân\ la 90%.000 plante la ha. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. apoi. înmuierea zonei pistilare. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.N. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii.19). utilizând r\sad de 4550 zile.2. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). trebuie s\ fie de 24260C. Pe timp noros. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în mod normal. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. în func]ie de luminozitate. cultura. în zilele însorite.

dar fructele sunt mici.. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Astfel. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. H-25. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. sub form\ de “V”. de calitate superioar\.a. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Galia F1. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În plin proces de maturare a fructelor. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. 227 . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.2. se ob]in fructe mari. ciupindu-se dup\ o frunz\. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).3. 3-4 fructe pe bolt\. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 1980). produc]ia fiind timpurie. 11. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Ogen etc.6. Produc]ia este de 20-30 t/ha. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. direct în ghivece. Turkestan.

cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.2 %). fier – 0. 228 . acizi organici (0. s\ruri minerale de: potasiu – 2.8-5. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. 11. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. B6. C(4.) sin. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. distan]a dintre rânduri este de 1.N. 1984. Astfel. PP. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. se folosesc la prepararea mur\turilor. Înainte de maturizare.5 mg/100 g s. Butnariu [i colab. proteine (0.1.3. B1.000 plante la ha.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. STAN. se las\ pe fiecare l\star. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Dintre lucr\rile de îngrijire.6% glucoz\. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. fin [i pl\cut. C. 1-2% celuloz\. B2.1. iar în cel tip bloc.3.2 %).2. 1992). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. vitaminele A.000 plante/ha).9.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.. zaharuri (6-8%). carotenoide (0.p.6 % fructoz\ [i 0.9 % zaharoz\. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. În continuare. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. câte un fruct.500 plante/ha). N.5 – 4. lipide (0.). calciu – 7 mg.4. la 100 g substan]\ proasp\t\. B5. în solariile de tip tunel (5. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.5 – 1. 1978). dar desimea poate fi sporit\ la 20. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.6 – 2.2 mg. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.3 mg/100 g).40 m l\]ime).5 mg. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. în func]ie de vigoarea plantei.5%). fosfor – 12 mg. Fructele con]in: 89-90% ap\. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. fiind indicat în tratarea litiazei renale. de regul\. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 11. 3. din care: 1.6.

11.3. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.. Italia – 32778 kg/ha.2.409. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. de unde a trecut la arabi. Florile mascule apar. Pepenele galben este o plant\ monoic\.000 kg/ha.H. într-o lucrare publicat\ la Neapole. erbacee. Florile sunt unisexuate. pubescent\.10). Cipru –50.773 kg/ha. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.3.000 kg/ha. 11. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.000 kg/ha.10 . Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.3. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.LEGUMICULTUR| II 11. indieni [i chinezi. Frunzele sunt mari. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. mai 229 . 1999).Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. 11. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. per[i. Grecia – 40.000 ha. În prezent. Spania – 37. 1950). Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. profund divizate sau pu]in lobate. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Fig. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.

Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. galben\.3. bine drenate [i structurate. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. în func]ie de soi. STAN. N. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). De[i este o plant\ de zi scurt\. ovale. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. cre[terea este încetinit\. diferit colorate. Timpuriu de Canada). La 150C procesele fiziologice se încetinesc. cu tegumentul tare. mai rar. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. 230 . dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r).6.3. 11. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. În anii foarte seceto[i. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Semin]ele sunt mari. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. 11. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. De D\buleni. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Dr.5. pentru produc]ii foarte timpurii. semitârzii (De Mini[. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. MUNTEANU ales. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Fa]\ de lumin\.N. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Charleston Gray) (tabelul 11. turtite. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. aproape plate. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. semitimpurii (Dochi]a). culoare [i calitate diferite. pe tulpina principal\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7.2).20) 11. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. de form\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Miezul este de culoare alb\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.4. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult.3.

LEGUMICULTUR| II 231 .

pe suprafe]e mai mici. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. asigurând o densitate de 12. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.5 m. N. când în sol se realizeaz\ 14-150C. 11. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.N. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C).Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.11 . Toamna se efectueaz\: discuirea. pe intervalele 232 . Dac\ terenul nu s-a modelat.11) cu SPC-6. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. r\ritul. în sistemul gospod\resc. Fig. STAN. Prim\vara pân\ la sem\nat. cu cultivatorul. mu[uroitul. nivelarea de între]inere.000 plante/ha. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. fertilizarea fazial\. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.000-14. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Acestea sunt: pra[ilele repetate. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. la adâncimea de 3–4 cm. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. 11. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).

înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.4.7%. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. 233 . Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.05-0. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Recoltarea se face diminea]a. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Ungaria. Odat\ cu pr\[itul manual. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.08. singure sau în amestec cu alte legume. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.5-7. Produc]ia este de 30-40 t/ha. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. pe timp r\coros. pân\ la m\rimea maxim\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. mânc\ruri de dovlecei. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. din America Central\ (Mexic. dovlecei umplu]i.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. B1 0.1. 11. B2 0. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.2. fier 0. Peru) [i Asia Mic\. de unde s-a r\spândit în Europa. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. pân\ când plantele acoper\ solul. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.03-0.1. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.10.4. fosfor 60. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. din loc în loc. dup\ unii autori.2. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. dovlecei pane. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. sufleuri. C 8-30). s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. e[alonat în perioada iulie-septembrie.06. cu 350–400 m3 ap\/ha.3%. gr\simi 0. f\r\ a deranja vrejul. zinc 0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. iar dup\ al]ii din Africa.) [i în industria conservelor. 11. pe nodurile tulpinilor. var. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.4. budinci etc.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. hidra]i de carbon 6. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. cupru 0.

care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. N. STAN. R\d\cina este pivotant\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). în cultur\. deoarece are un sistem radicular mai profund. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. anual\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Frunzele sunt mari. în anumite condi]ii. 11. de peste un metru lungime.5. lung pe]iolate. rezist\ bine la secet\. suculent\.4. 11. palmat lobate.21).N. cu pH neutru. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. Soiuri În ]ara noastr\. culoarea variind în func]ie de soi. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.3. de culoare galben\. Pulpa fructului este fraged\. bine afânate.12).Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). iar coaja se îngroa[\. 11. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. apoi devine a]oas\ [i tare. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. care formeaz\ tufe compacte (fig. mari. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11.12 .4. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4. acoperite cu peri aspri. 234 . temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.4. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Fig. 11. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). 11.N. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.13 .13). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.6. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.6. cu N 25 kg/ha s.a.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).4.1. [i K2O 25 kg/ha s.. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). care sunt [i mai productive. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). 11. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. N. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. STAN. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. pentru 236 . fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.a. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.

11. dup\ unii autori. 1980). trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Italia [i Rusia.. 3. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.35 mg/100 g provitamina A [. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. se umplu cu zacusc\.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.). DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. polenizarea se face artificial. 1980). din Africa (Ceau[escu [i colab. Institutul pentru Resurse Genetice. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.U.4. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. (Bajurianu [i }urcanu.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.2. salat\ de p\tl\gele vinete etc.4–5% hidra]i de carbon. Fran]a. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.2. La noi în ]ar\. proaspete [i conservate.6.5. atunci când este nevoie. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. iar dup\ al]ii. 0. 1980). 237 . 11. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.A.a. Fructele. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. fiind foarte perisabile.1. De asemenea. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.5. În perioada când nu zboar\ insectele. 1. 20–35 mg/100 g vitamina C. 11.. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.7-0.

Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 11. o parte de forma unei calote (semisfere). cu marginile u[or marcate. în partea superioar\ a fructului. când fructele sunt tinere. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.5. la maturitate fiziologic\. dup\ care devine alb-cenu[ie. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.plant\ cu frunze. cu marginile canelate [i rotunjite. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). De aceea. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. N. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.3. irigarea culturii este obligatorie. Culoarea fructelor este albverzuie. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].14). Fig. în aceast\ perioad\.14 . 11.sau pentalobate. Acesta are o form\ discoidal\. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.N.detaliu fruct 11.5. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. peste care se suprapune. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Ca [i dovlecelul comun. 2 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.4. STAN. 238 . frunzele sunt tri. MUNTEANU 11. flori [i fructe.Dovlecelul patison: 1 .

denumit Comun. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Fructul este tipic. cu un diametru de 8–10 cm. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. la 3-4 cm adâncime. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Produc]ia este de 10–15 t/ha. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. de culoare verde–albicioas\. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 1998). cu o vârst\ de 25–30 zile.5. împreun\ cu dovleceii ornamentali. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile.6. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. 11. 239 . folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cu 8–10 muchii proeminente.LEGUMICULTUR| II 11.5.. Soiul Comun este timpuriu. în form\ de turban. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.

N. D. N. Chi[in\u. V. Lucr. BECKER-DILLINGEN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Grand. Berlin. Bucure[ti. (1994) – Production légumières tome 2.. STAN. GH. B|LA{A. Gr\dina.. D. N. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. (1974) – Fitotehnie.R. The Avi Publishing Company Inc. D. [t. Bucure[ti. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. CIOFU. CL. RUXANDRA. J. BÎLTEANU. J. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Paris. C.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. BERINDEI.. (1992) – Legumicultur\. SAVI}CHI. }URCANU. BECEANU. CEAU{ESCU. BUTNARIU. 3.. PELAGHIA. Seria Horticultur\. B. Bucure[ti. POPESCU. Inst. H. FLORESCU.3. 12. COBÂLA{. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. IV. Agron. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. FOURY.F. Via [i Livada nr. Univ. A. nr.. Bucure[ti. Ia[i.. STAN. BAJURIANU. BODEA. VOICAN. CHILOM. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. U. C. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. I.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.S. B. Bucure[ti. vol. 33.. M.. INDREA. P. Ia[i. CHAUX.C. Bucure[ti. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CEAU{ESCU. Editura Academiei R. S. N. (1973) – Legumicultura. Tec Doc – Lavoisier. CHICHEA. Bucure[ti. COBÂLA{. R.. [t. I. GR. Seria Horticultur\.. SAVI}CHI. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. STAN. vol. PETRESCU. B. Analele I. BASSET.A. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Editura Ceres. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Agron. Connecticut.. I.N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.L. I. M. P. New York. Londres. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. 240 . V. COBÂLA{. G. BECEANU. 30.S. vol. (1991) – Varza pentru frunze – origine. RADU... M. Lucr. GR. RADU. CL. I. M. Bucure[ti.

MARIA.. (1998) – Producerea legumelor..H. D. (1997) – Cultura cartofului. – COORD.. D. Bucure[ti. vol. Editura Agro-silvic\. GL|MAN.F. I. GL|MAN. VLAD.. I.. IANO{I. RUXANDRA.. Lucr. M. IANO{I.L. Zemisdat.P. LE BOUHEC. agron. GHENKOV. I. (1961) – Cultura legumelor. CTIFL – Invuflec..B. I. Ia[i.. BAICU. Bucure[ti. B. A. ROMAN. – S.C. STOIAN. BERINDEI.Tehnologia culturii legumelor în solarii.F.C. Trecut. M|NESCU. Bucure[ti.. A. Paris.. POPESCU. (1997) – Memorator Horti-Viticol. [i colab.P..L. PER{UNARU.L. (1972) – Culturi for]ate de legume. Bucure[ti. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.. E. B. – Memorator horti-viticol. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Cerc. IORD|CHESCU. JILCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.A. în Moldova.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.A.L.L. Z|GREAN. MAIER. BUZ|U (1978) . MANOLACHE. BOSE{AN.A. L|C|TU{. M. vol. MURTAZOV.. V. vol. M.C. Editura Agro-silvic\. I.F. Bucure[ti.. nr. LÖBL. (1969) – Cultura legumelor. I. Sofia. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. G. M.I. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. VIDRA – S. Bucure[ti. D. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. DI}U. IORD|CHESCU. vol. 2. R|DOI. [t. MUNTEANU. M.P. M. I.C. 241 ..C.L. LÖBL... [t. E. OLGA. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. SCURTU. Editura Ceres. I. V.. VII. TR. I.N. J. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.. T. Bucure[ti.C. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. I. M.. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. I. PL|M|DEAL|. C. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Editura Agro-silvic\. Artprint. Bucure[ti. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii... VASILESCU. D. DR|GU}. V.A. Lucr. DI}U. MAIER. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. GH. BUZ|U (1980) .. 3.C. – S. Bucure[ti. MAIER.. Bucure[ti. COSTACHE.. 2. D. Patronatul Horticultorilor din România.F. În: Gl\man [i colab. V. S. GH.C. N. T. DUMITRESCU.I.V. Patronatul Horticultorilor din România.. I. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. MINKOV. IV. GHERGHI. GH. prezent [i viitor. L.. [i colab. Bucure[ti.C. [i colab. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.A. Bucure[ti.H. RO{U. DUMITRESCU. Lucr\ri [tiin]ifice I.L.V. Artprint. Bucure[ti. Artprint. L|C|TU{. Redac]ia revistelor agricole.

SINGUREANU. MUNTEANU... Agron. M. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. vol. Bucure[ti. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Cercet. STAN. Cerc. Tez\ de doctorat. Ia[i. COSTACHE. STAN. V. J. No. (1968) – Castrave]ii. (1992) – Legumicultura. 2. În Moldova. I. ATANASIU.) D. Bucure[ti. MIHALACHE. Bucure[ti. 4. MUNTEANU. T. STAN. MUNTEANU. London.. în jude]ul Ia[i. 2.. N. Technical Bull. Inst. Ia[i. Leonard Hill. Tez\ de doctorat.L. N. vol. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. N. ANDRIESCU. N. P. 2. Tez\ de doctorat.. Bucure[ti. OPENA. Ia[i. I. agron. 1. C. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Editura Agro-silvic\. Cercet. Analele I. Ia[i. Ia[i.. în Moldova. 17. MUNTEANU MARINESCU. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. 242 . Buletin informativ nr. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. PATRON. M. vol. N. P. P. 1. N. nr. MIHU. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. {I STOENESCU.. Bucure[ti. I. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. N. G. SAVI}CHI.. POPESCU. Agron. T|TARU.F. Bucure[ti.C. în Moldova.. agron. Centrul de multiplicare Inst. 4. N. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Centrul de multiplicare Inst. ICLF Vidra. Editura Universitas. I. Editura Ceres. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. SAVI}CHI. vol. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. N. 3.. în Moldova. vol. SAVI}CHI. NIEUWHOF. forma alb\ (lam. Bucure[ti. R. II.. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. STOIAN. Bucure[ti.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. AVRDC. Taiwan. SINGUREANU. A. capitata. [i colab. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MUNTEANU. P. GR. STAN. Cercet. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. G. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. vol. Editura Ceres. I. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. SAVI}CHI. (2000) – Legumicultura.. agron. GH.C. RADU. SINGUREANU. Ia[i. I.. M. Editura Ceres. GR. L. YOON.N. Agr. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. PANAIT.. SAVI}CHI. nr. Chi[in\u. Agron. (1969) – Cole Crops. POPLÃCINEL. P. KUO.

M. Editura Ceres. M. nr. VOICAN. V. 243 . (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VOINEA. Editura Ceres. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. GH. Bucure[ti. ANDRONICESCU. M.. G. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. M. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. GIREAD|. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. PERCIALI. JUCOVSKY. L|C|TU{.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. TOMA. Bucure[ti. A. Editura Ceres. Bucure[ti. ZEVEN. Wageningen. D. Editura Ceres.. Analele I. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Bucure[ti. C.L.. VOICAN.F.. V.. 3. VOINEA. vol. V. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Editura Ceres. VÂLCEANU. C. VI.C. P. D. ZANOSCHI. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. (1984) – R\sadni]e [i solarii. Bucure[ti.

Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Sadoveanu. 3 PRINTED IN ROMANIA .2001 2001.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel. Aleea M. Sadoveanu nr.05.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful