Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

...........4....................... 93 4 ......................... Sfecla ro[ie ....................6.... 47 8.........6.. Soiuri..... 54 8...... 89 8...........3..........................6..............................................................6.. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ...................3............. 39 7.6.................................................. 84 8.. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ....... Importan]a culturii..............3........................................... 39 7...................2.. 54 8..............3....1.......... Cultura cepei verzi (stufat).......................2. Cultura cepei prin r\sad .1. 73 8............................2.....3............ MUNTEANU 7...........3..N............................1...........................4...........1. 90 8.................................................... Soiuri . 48 8.5.....................6................ Tehnologia de cultivare.5.3........... 80 8.......................... Importan]a culturii................2........1.2...1............3.... 37 7........ Rela]iile cu factorii de mediu .6.......................................... Cultura prin r\sad......................................................... Originea [i aria de r\spândire. 82 8...........2..............4................. 76 8.... 88 8...... STAN.................Cultura ridichilor de lun\ .................. 40 7...6..........2. Tehnologia de cultivare.........................6..... Usturoiul comun ............ Prazul ... Tehnologia de cultivare.............. 87 8...........2. 91 8. Cultura cepei prin arpagic ...............1.6................5....................................2............... Importan]a culturii........................... Particularit\]i botanice [i biologice.............. Particularit\]i botanice [i biologice............................. 39 7...3............. 46 8...... 81 8....................................... 33 7................................................................................. Rela]iile cu factorii de mediu . 48 8......................................4...1............ Originea [i aria de r\spândire.............. 84 8.........3........................................1............... Originea [i aria de r\spândire............................ 80 8..............2............. 47 8............. Rela]iile cu factorii de mediu ...6...1..................................................... 32 7. Particularit\]i botanice [i biologice.... 60 8.............................................................6. 33 7..6...... Soiuri.6.................. 54 8.......................2...... Rela]iile cu factorii de mediu ................................... Tehnologia de cultivare....... Rela]iile cu factorii de mediu .....................5...6.......1............5................ Importan]a culturii........ Particularit\]i botanice [i biologice.2....3... Soiuri...1...........1........ Ceapa comun\ .................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.....5....... Originea [i aria de r\spândire...........................................................1...................... Soiuri.......................2...... 42 7...... Tehnologia de cultivare..............................1......5....................6.........6..................5........................ 83 8.......1..........................5.....6...........6....... Cultura prin sem\nat direct................. 52 8..............3. 87 8.........5.1..........................3.................. 33 7.......1......3................. 41 7............................6........................... 90 8................................................4...... N. 88 8.......4................2............

.........LEGUMICULTUR| II 8.....4.......2................................ Particularit\]i botanice [i biologice..... 98 9...... Alte plante legumicole din grupa cepei............4.. Cultura în teren neprotejat......1.............................. 138 10.........2...................2......3..........5...1.... Importan]a culturii...................... Usturoiul de Egipt .1........................................ 115 10...........................................................1....................4................. Particularit\]i botanice [i biologice.............. Particularit\]i botanice [i biologice.. 105 9...........................1.........6....1........ Cultura prin sem\nat direct în câmp ............................1........ Ceapa de iarn\ sau de tuns ....5.........4................ 145 10.......... Varza ro[ie ........... Soiuri........................................ 146 10.................................... Rela]iile cu factorii de mediu ...................6......................... 145 10...........................................................6..............1..1............. Importan]a culturii........... Rela]iile cu factorii de mediu .......1.. 118 10.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .............1............1..................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.........................................6....... 98 9..........1... Importan]a culturii. Soiuri.. Rela]iile cu factorii de mediu ........1.............. 105 9................. 122 10..............................2........3......1...............1............ 94 8...... 96 8.2.....1. Cultura timpurie în teren neprotejat .6.......... 145 10...1...........4...... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ......................................... 95 8......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............... 115 10...... 137 10...................................................6.. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .............1... 116 10.... Cultura târzie (de toamn\) . 98 9............................... 146 10. Originea [i aria de r\spândire..2....... 100 9................................1........1........4......6...............5............................ Tehnologia de cultivare........ Cartoful timpuriu..................2................ Tehnologia de cultivare.. Batatul ...........6..............................4............................4.5............................ 132 10........................................................ 115 10................................................ 146 5 .................... 135 10........... Originea [i aria de r\spândire.......................................... Ceapa m\rg\ritar.....2............3......4.........2.....2.......... Ceapa e[alota.. 110 9..............................1...........1.....1... Tehnologia de cultivare................3..2.2..........................5...... 120 10.................. 95 8. 122 10..6............... 102 9........................2.......1.. 99 9.......................... 105 9............ Soiuri. 117 10...4..............................6.................................................................................4..... Originea [i aria de r\spândire.......................2..........................1...... 145 10.. Ceapa de Egipt .........3......1........ 96 8...................... Cultura de var\.......

...............6... Varza crea]\.................................. 176 10... 157 10.........6........................................... Varza pentru frunze............. Particularit\]i botanice [i biologice.5.............................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ Soiuri.............. 148 10.. Soiuri......4.........6.4................. 174 10.....1............................ 163 10....6....................... Cultura timpurie ..6. Originea [i aria de r\spândire..............6..8.... Cultura în ser\ ........ 151 10...................................................................6........................... Rela]iile cu factorii de mediu .................. 169 10... Importan]a culturii................6...... 153 10.........7.....2.N............ Soiuri..1......... Cultura târzie.... Originea [i aria de r\spândire..........................6.1......................................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.............. N.... 176 10............................................... Particularit\]i botanice [i biologice.5. 172 10..................................... Importan]a culturii.. 163 10.6..............4....... 148 10........................6....1..5.......4............................................. 153 10.............7.......................... Originea [i aria de r\spândire.......................................... Soiuri.....................3........... Particularit\]i botanice [i biologice........... Rela]iile cu factorii de mediu ............................4.................. 178 6 .1......6...............3........ Tehnologia de cultivare...4.. Originea [i aria de r\spândire......3.........7..............3................. Rela]iile cu factorii de mediu ........... 157 10............2............................... 159 10..5.......................... 175 10.. 152 10...................... Rela]iile cu factorii de mediu .......6.... Importan]a culturii................ Importan]a culturii................. 151 10.. 176 10.....2.................6.......4..............................6.............................................6.........................4...1.........3............................. 149 10.........5.......4..................... 167 10....................................... 155 10........7......... MUNTEANU 10....... Varza de Bruxelles ......6...........4.................5..5.6.... 174 10.................................................... 148 10..........3.............5.................7........8.......... 177 10...............2..........5...... 151 10..........................................5................. 174 10........................ Cultura timpurie în teren neprotejat .. Originea [i aria de r\spândire..7.........................3.......3........7..... Conopida .................................. Tehnologia de cultivare.......... Soiuri.. Originea [i aria de r\spândire........... Broccoli.................. 174 10....... 178 10..... 161 10...............1................................................... 157 10.........7...........8. 158 10....4.......................6.... 159 10.6.........4.. Particularit\]i botanice [i biologice........ Tehnologia de cultivare................................... Cultura târzie.......... Rela]iile cu factorii de mediu . Tehnologia de cultivare.......2....... Tehnologia de cultivare. 151 10.............. 178 10....3..3...7................................................3...5....................................... Importanta culturii......1......6............. 149 10............................... 156 10............... 150 10.................................... 158 10.........................................5................................... 148 10..........................................................2............... Importan]a culturii........ STAN.3...2....2......... 155 10...............................................6.......................................................... 163 10...... Gulia .................. 153 10.......4......

..8.................................1.. Importan]a culturii..1.........9.. 225 11................................ 194 11.........................3.6....6.. 222 11........................... 221 11.................................1.............. 190 10....................................... Cultura în r\sadni]e..................1................3.. 194 11......................2........ Pepenele galben ............ Tehnologia de cultivare.....9................9..... 226 11........1..............9................... 184 10................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................9.. Originea [i aria de r\spândire................................................................... Cultura în r\sadni]e..2............ Particularit\]i botanice [i biologice.....5.........................2...........2..2.............. Particularit\]i botanice [i biologice...... 220 11......5........ Cultura în sere ...... Importan]a culturii........................................6........................ Originea [i aria de r\spândire....................1. Soiuri.........6................5............... Cultura târzie (de toamn\) ................2......... Cultura în sere .............. 179 10........................................ 188 10.....................4.......... Rela]iile cu factorii de mediu .......2... 228 7 .............1..6......... 219 11.5.... Cultura târzie..........8. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......... 188 10..................... 198 11........................6.........................6................................ 188 10.....2.. 191 10..... 195 11......... Importan]a culturii....................................................6.... 221 11.......1......... Tehnologia de cultivare..... 225 11.............................2..... Rela]iile cu factorii de mediu . Cultura în teren neprotejat........................6...............................6...8.2....4........ 227 11............. 189 10...............2........................6.... 180 10..............9......LEGUMICULTUR| II 10....................3...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 180 10................................... 221 11...................6...1..........9.... Soiuri..................... 196 11.................2....... Varza chinezeasc\ . 208 11............................4.............................3................................. Soiuri..1...9..6.6.....1...................8.......3............................. Tehnologia de cultivare..4......2..................1............4............... Castravetele ..2............. Particularit\]i botanice [i biologice........................................4......8.......... Soiuri .....8............. 186 10.....1..........................8. Rela]iile cu factorii de mediu ............. 194 11.......... 202 11................. Cultura în sere .. 180 10. Cultura în câmp........ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......... Cultura timpurie .1....... 183 10............. Tehnologia de cultivare.........1...... Particularit\]i botanice [i biologice............6............... Cultura timpurie ..........4...........6.....................1...... 221 11..... 180 10.............1.......... 190 10.......9.................. 223 11............ 200 11.................... 191 10..... 200 11.2..............................6.......................................8.......... Originea [i aria de r\spândire.............................................................2...................6........................3.......... Rela]iile cu factorii de mediu ....2.......3....2........................1..................

236 11.........3...... 236 11....................4............................4.......5... 228 11..4.............................6.................2............................ Soiuri.................. Cultura în câmp................. 238 11..................... Originea [i aria de r\spândire.................................3...............5...........................2......3. Tehnologia de cultivare.........5...............4............. Originea [i aria de r\spândire.1..........................................................2.... Originea [i aria de r\spândire... 233 11....5..... 230 11..................... 233 11...................................................4......1....... 239 11..............................1...........N................... Importan]a culturii .......1.......3 Particularit\]i botanice [i biologice..3...................................4.................. Particularit\]i botanice [i biologice........ Rela]iile cu factorii de mediu ............................5................. 229 11....................3.............................. 237 11.....4....................................... 234 11.... 229 11................. STAN..... 237 11.............6............................................3..................... 234 11............ Soiuri .................4....5.. 237 11..... 230 11............ 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ................................ 228 11............... N... Rela]iile cu factorii de mediu . Rela]iile cu factorii de mediu ...................... Dovlecelul patison........... 230 11...... 240 8 .....................................6.....5......... Particularit\]i botanice [i biologice.................................. 238 11.........................4........6.................2.....6.............................................. Soiuri................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.3.3............5...... 237 11...5... Tehnologia de cultivare.........................5...... Pepenele verde ........ 234 11............. Importan]a culturii..... 233 11.......4.................................4........................ Importan]a culturii....3.... MUNTEANU 11.. Tehnologia de cultivare....... Dovlecelul comun....4..

deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Transilvania. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. 9 . dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). mai ales în primele faze de creştere. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. solul trebuie să fie uşor. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. pătrunjelul pentru rădăcini.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. 1993). precum şi în Moldova. care sunt anuale (Butnariu H. lemnos şi liberian. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. a substanţelor de rezervă. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. În general. păstârnacul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. faţă de umiditatea solului şi de lumină. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. În România. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. şi colab. 1993). pretenţioase. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. afânat. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. în special glucide. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. cu excepţia ţelinei. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. deoarece..

Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. 7.a. 7. subsp. acid ascorbic 3. zaharuri 6.1. Prin încrucişarea ssp. în special Daucus carota L.35%. prin Spania. K. 10 .52 %. China.. MORCOVUL Daucus carota L. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. morcovul se cultivă în toate judeţele. carotenoide 8. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. citat de Zanoschi.2. cilicicus.1. cv. 1984). proteine 1. syriacus.1. sub formă deshidratată. 1985). bienală.79%. Mari cultivatoare sunt: SUA. mediterraneus şi japonicus). X d.. în stare crudă (salată). celuloză 1. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. supe.). Franţa. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. STAN.44%. flori şi fructe (fig. La noi în ţară. albă şi galbenă. B2 şi substanţele minerale: Na-1. ciorbe. N.. acestea mai conţin vitaminele B1.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. 1985).1. carota s-au format subspeciile syriacus.1).14%.. Japonia ş. iar în anul al doilea tulpini florifere. sativus (Hoffm) Arc. al XVIII-lea. Anglia.4. Mg – 0.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 7. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. MUNTEANU 7. Ca – 0.39 %. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. predominând formele de culoare violacee. în Iran (Banga. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.N. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. în acest mod. Pe lângă cele menţionate. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Italia şi Grecia. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Morcovul a fost luat în cultură în sec. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. P-0. de conserve şi sucuri. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. În prezent.8 mg/100 g substanţă proaspătă. pe soluri uşoare sau mijlocii. japonicus.89%.9 mg /100 g substanţă proaspătă.3.1. ghiveciuri etc.3%. H. sativus (Alef.

La circa 35– 40 zile de la răsărire.5 m. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. Fructul. cu flori mici.Morcovul: a . costate şi cu ţepi.cele superioare. entomofilă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. este ramificată. iar unele rădăcini până la 2 m. b . de culoare roşieportocalie. cu polenizare alogamă. rar Fig. zigomorfe. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. 7.2 – 1.. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).2 . pentamere. fistuloasă şi înaltă de 1. cu cilindrul central redus Fig. impropriu numit sămânţă. schimbându-şi treptat forma. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.2. cilindrică. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. c . Tulpina floriferă. albe. peţiolate . striată.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. 7.1 . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.cele bazale şi sesile . hermafrodite.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.frunză. care se formează în al doilea an. Atât tulpina principală. de calitate superioară. uneori cu nuanţe rozacee. aspru păroasă. 1985). mărimea şi culoarea.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. 11 . 1973) sterile).rădăcină soi valoros. de lungime mijlocie. este o pseudoachenă. de plantă sălbatică. d . penat-fidate.

1. Primo F1. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. bogate în humus (4-5%). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. MUNTEANU 7. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. durează 36–70 zile.1.5–7. iar cea optimă de 20-250C. Presto F1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. cu pH-ul 6. Pe solurile grele.1) . 7. timpurii (80110 zile). Dacă primăvara este rece. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. morcovul are cerinţe ridicate. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.4. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1.N. semitimpurii (110–130 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. N. mai ales pe solurile uşoare. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. bine afânate. sărace sau cu exces de azot. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. mai ales în primele faze de creştere. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. STAN. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Hytop F1. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Insuficienţa luminii. tasate. profunde. Nanco F1 etc. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Faţă de lumină. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. în funcţie de soi. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.5.5. Faţă de umiditate. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. se poate produce o vernalizare prematură. producţie mare – până la 70 t/ha etc. 12 . permeabile.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

producţia fiind destinată consumului de toamnă.2).5 l 6l 6l 1. Lucrările de pregătire a terenului. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. iar culturile timpurii de morcov. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). fasole etc. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. leguminoasele.5 Fusilade S 12. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. 7. recoltate în iunie – iulie. castraveţi. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Primăvara.6. fără încorporare. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 l 1. pré – preemergent. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. borceag).5 kg 1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. cucurbitaceele. Toamna. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.N. N. post – postemergent 14 . 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. spanac.7). imediat ce se poate intra pe teren.1. culturi furajere pentru masă verde (secară. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. bulboasele şi varza. Locul în asolament. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. MUNTEANU 7. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 6l 6l 1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. STAN.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Tabelul 7.5 kg 1. ceapă verde. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.5 kg 1. industrializării sau păstrării peste iarnă.2. conopidă. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. La pregătirea terenului.5 l 1..5 l 1.

înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. 7. la care s-au îndepărtat ţepii. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. în benzi de câte patru rânduri 15 . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). în benzi.pe teren nemodelat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În cazul terenului modelat. Epoca de semănat. Fig. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Adâncimea de semănat este de circa 2.3. în rânduri echidistante. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.LEGUMICULTURĂ II Vara.pe teren modelat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.5 cm. în funcţie de starea arăturii. Dacă solul este prea uscat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.Scheme de semănat la morcov: a . Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. c . la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. pentru culturile succesive de morcov.). se tăvălugeşte înainte de semănat. 7.3 . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). b . Dacă solul este prea afânat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.pe teren modelat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.

morcovul se recoltează în luna octombrie. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. la nevoie se udă prin aspersiune. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. eşalonat. N. în cazul culturilor timpurii. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. se fasonează şi se sortează pe calităţi. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. STAN.2–1. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. La hibrizii F1. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. de erbicidare. iar dacă este necesar. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. se erbicidează cu Afalon 1. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. ceea ce permite reducerea costurilor. şi mecanic prin prăşit şi plivit. se face prin smulgere sau dislocare. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. 16 . rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. după căderea primelor brume. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. în legături. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.3). Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. cu 600 l apă.5 kg/ha. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). CSSL-9 sau A-761.5 l/ha. MASTER – PLATT). Lucrările de întreţinere.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Pentru păstrarea peste iarnă. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. După răsărirea culturii. Când rădăcinile ating 2–2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în doză de 1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot.N. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. pir) se adaugă Fusilade. Recoltarea. începând cu luna iunie.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

4.. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. la 56 mg/100 g s. 7.3. mg /g.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. ca materie primă în industria conservelor.p.5 – 3. radicosum (Alef.3.s.2. Primul 18 .2 0.) Substanţă uscată.) A.). organ de sinteză (tabelul 7.2.5 – 25.25). g Acid ascorbic. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.1. crispum (pătrunjelul pentru frunze). sylvestre).2.6 – 36. Tabelul 7. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Ulei eteric. g Cenuşă.W. Compoziţia chimică a rădăcinilor. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).p.02 – 0.016 – 0.290 0. Hill cv.4 . N.9 58 . Ca. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.N. g Proteină (N x 6.4. g Zaharuri.p..1 1.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. % substanţă uscată Frunze 12. În cantităţi mai mici conţin K. 7. (Bodea şi colab. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.4 0.2.7 .10. MUNTEANU 7. STAN.7 20 – 35 0.2.30 Rădăcini 11.6 . radicosum (Alef. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.1 2.7 .2 1.4. iar cel în Fe. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. 1984). La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).1.7 – 3. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. A fost cultivat de greci şi romani. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.5 1. P.

Florile sunt actinomorfe. lucioase. netede sau gofrate. 7. putând ierna în câmp. suculente. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. lung pedunculate.frunza.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. 7. ramificată. ramificate.5. florile şi seminţele (figura 7. grupate în umbele compuse. tulpinile florifere. c .fructul mediul exterior. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. de culoare verde-închis. Seminţele încep să germineze la 2–30 C.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. este cilindrică sau uşor muchiată. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. 1973). cu ramuri aproape erecte. adânci.5) 19 . pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Polenizarea este entomorfilă. în al doilea an.4) Tulpina floriferă. dar rădăcinile sunt mai aromate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.2. d . pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . lignificate şi o rozetă bogată de frunze. fiind o plantă bienală. terminate cu umbele compuse.floarea. înaltă de 80– 150 cm. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. care la maturitate se desface în două semifructe. 7.2. formează. mici. de culoare albverzuie. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). reavene. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. creţe. hermafrodite. pentamere. numite mericarpe. Fructul este o pseudodiachenă. Al doilea formează rădăcini subţiri. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. scade producţia. glabre. uneori fistuloasă. cu miros caracteristic.4. Pătrunjelul. cu frunze trifidate. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Faţă de sol.

N. N. STAN. MUNTEANU 20 .

în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. 7. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. astfel.3).11). păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Recoltarea se face diferenţiat. salată.2). spanac.6. culturi furajere pentru masă verde). cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.3. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. recoltarea se face după primele brume (15. astfel. În culturi succesive. alături de morcov. locul în asolament. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.2).8 – 15. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. în special. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. reprezentată. se aplică 4–5 udări. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. seminţele să se umecteze. pentru consum în timpul verii. curăţarea de pământ şi frunze. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. convar.5 kg/ha.10 – 15.1. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.p. în funcţie de scopul urmărit. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).LEGUMICULTURĂ II 7.2. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. fertilizarea suplimentară. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Pentru culturile de toamnă.5 % s. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Astfel. Rădăcinile au gust dulce. de glucide (4. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. hortensis Ehrh. în funcţie de regimul de precipitaţii.8 – 10 % s.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. sortarea şi ambalarea manuală.3. Până la introducerea în cultură a cartofului.u.. ridichi de lună.1) şi peptide (11. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. dar nu să germineze). Udarea culturii se face diferenţiat. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în legături. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.

cu pulpa albă sau gălbuie.2. N. Se cultivă în Europa. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.9 mg vitamina C. plantele tinere rezistă până la – 50C. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. de culoare cafenie. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. uşor gălbuie. 7. Păstârnacul preferă umiditatea.3. 0. uşor pubescente. 22 .4. America şi Australia. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 73 mg P. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Seminţele germinează la minus 2–30C. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Asia. 3 mg Na. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. dulce şi cu miros caracteristic. 51 mg Ca. 139 mg S. STAN.8 – 28.7 mg vitamina PP. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. care le imprimă aroma caracteristică. pubescente. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 7.3.p.N. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).10 mg vitamina B1.). unde creşte spontan.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). florifere. 7. cu rizoderma de culoare albă. înalte de 100–150 cm.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 7. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 0. slab ramificate. Fructele sunt pseudodiachene. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. puternic striate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 0. pe terenuri umede şi umbroase. săruri minerale (la 100 g s. se găsesc: 469 mg K. oval – turtite. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. la 100 g s. Fig. aripate.p. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. MUNTEANU (24.3.5). 23 mg Mg. iar cele mature până la minus 8–100 C.3. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 7. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. dar excesul îi dăunează mult. suculentă. Se păstrează foarte bine peste iarnă. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. penatsectate.

Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 1. 7. 7.LEGUMICULTURĂ II 7..8 % s.3 % s.3. oxalic. Recoltarea se face toamna târziu. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. La 1 g s. 3.) Graud.6. convar.6) . de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).6 – 1. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. acizi organici (malic.5.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.6). cu rădăcinile conic–alungite. prin udarea culturilor. Acestea mai conţin zaharuri 1.7 – 1. în benzi de câte trei rânduri.p. cu rădăcini conice.p.1.p. În cultură. 5..se seamănă în teren modelat. 2.u.2 mg Ca. sporadic.): 0.5 mg B. lipide 0. 17. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 0.9 mg K.se menţine. B2. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. . frunzele verzi. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.p.15 mg Mn etc. 29.7. citric. nu este indicat să se semene din toamnă.8 mg SiO3. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. etc).). într-o măsură mai mică. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.4. 1975). proteine 0.2 % s.). 0.6 mg P. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.u. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). dar cu unele particularităţi: . Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.p. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. o umiditate constantă. a salatelor şi pentru murături.4.3. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.. iar gustul şi. vitaminele B1. rapaceum (Mill. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.9 mg Na. se găsesc 59.31 mg Zn.5 mg Fe. 23 . în special. B6.

N. MUNTEANU 24 . N. STAN.

pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. convar. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.pe teren modelat. 7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.4. 7. Este cultivată din antichitate. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.p. fiind considerată plantă medicinală.. b .3. graveolens L. 1973).4.2. 7. pe lângă ţelina pentru rădăcini.) şi cea cultivată 25 .6 . secalinum Alef.Scheme ale culturii de păstârnac: a .LEGUMICULTURĂ II Fig. unde creşte spontan. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.

în primul an. formează o rădăcină subţire. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A.N. înfloreşte şi fructifică (fig. nu poate ierna în câmp. c – plant\ semincer\ hermafrodite. convar. Pers. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase.7). ce se desface uşor în două mericarpe. 26 . a – r\d\cin\ îngro[at\. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. sunt simplu penat sectate. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. N. iar cele mature la minus 7–90 C. dulce) (Mill. pivotantă. este striată şi ramificată.) care. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. STAN. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. b – frunz\.4. lucioase şi de culoare verde – închis. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. chiar din primul an. 7. 7.7 . datorită conţinutului lor mare în apă. pentamere. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Rozeta de frunze este înaltă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Polenizarea este entomofilă. de culoare brunie. de culoare albă. graveolens L. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. ramificată. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.4. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. amară şi necomestibilă. sunt glabre. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).

deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. folosind 0. la 20 martie – 10 aprilie. ca şi în cazul culturii morcovului. tomatele.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. 3 g/1 kg sămânţă. Locul în asolament.0. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Înainte de semănat. sunt prezentate în tabelul 7.4.6. 27 . atât pentru cultura în ogor propriu. cât şi în cazul culturilor succesive. Spre deosebire de morcov. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. toamna. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. pentru cultura târzie. conopida etc. iar pulpa devine grosieră. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. iar în solarii. Producerea răsadurilor. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Este o plantă de zi lungă. Lucrările de pregătire a terenului se fac. cu pH-ul 6. 7. castraveţii. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. bogate în humus. la cultura de ţelină. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. cerealele. fiind indicată pentru culturi asociate. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. În cadrul culturilor succesive.4. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.6 – 1 g sămânţă la m2. care se încorporează imediat în sol. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. suficient de umede. varza. salată sau ridichi de lună. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. germinează greu. 7. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. deoarece rădăcinile se ramifică mult.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ţelina poate fi cultivată după spanac. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. profunde. ardeii. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă.5. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.5–7.

STAN. N.N. MUNTEANU 28 .

LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .pe teren modelat în straturi late. Fig. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. 7. 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . se fasonează. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. b .8). Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.8 . iar rădăcinile se morcilesc. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. 29 . răsadul se sortează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. la 30 de cm între plante pe rând (fig.1 %. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. de exemplu Revital 0.

Ca. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. fertilizarea fazială.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). La cultura târzie.6-1. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).p. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.1.p.9% s.5–1 kg/ha. combaterea buruienilor. STAN. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. B1. (glucoză. acestea se curăţă de pământ. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. care variază între 1. săruri minerale de K. S. Recoltarea se face diferenţiat. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.). mai ales. convar.). de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). fructoză şi zaharoză). N. reprezentată. în funcţie de scopul urmărit. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.convar. PP şi 30 . Fe etc. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.N.1 % s. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. valorificarea făcându-se cu frunze. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.p.) şi proteine (0. în legături. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. P. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. B2. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. B6. 7. RIDICHILE Raphanus sativus L.64 şi 8. Mg. La culturile timpurii. prin glucide. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.5. plantele se smulg. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).3). Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). în cantitate foarte mică (0.. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). Na.p. fertilizarea suplimentară se repetă. la 3–4 săptămâni. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).5. Pentru culturile târzii.

aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Fructul este o silicvă indehiscentă. alogam-entomofilă.9).3. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. cenuşie sau neagră. 7. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. albe. uşor pubescente. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).. devin spongioase. lung peţiolate. de 80–100 cm înălţime. maritimus L. cu frunzele bazale scurt peţiolate. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. etc. Asia şi America.5. ovală sau alungită. caracteristic aromei ridichilor. 7. Tulpinile florale sunt ramificate. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Egipt. în cadrul culturilor succesive. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Homutescu . Frunzele din rozetă sunt mari. 7. ovale. se găseşte un ţesut care conţine antocian. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. acoperite cu perişori rigizi. autoincompatibile. Italia. 1965). Grecia. 1975). putând fi sferică. cu un rostru ascuţit.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. unde s-a selectat din specia R.5. cu polenizare. 31 .2. La multe soiuri de ridichi. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. violete sau roze. raphanistrum L. şi centrul mediteranean. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. (Zeven şi Jukovschi. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. sub rizodermă. cu marginea dinţată. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. violacee. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Japonia. unde a rezultat din specia R. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. bactericidă şi vermifugă. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. care. tetramere. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). iar cele superioare lanceolate şi sesile. albă. În cazul ridichilor de lună. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. prin hidroliză enzimatică. lirat penat-sectate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. înglobate într-un ţesut spongios. de formă alungită.

MUNTEANU Fig.. d .Ridichea: a .5. Gherghi şi colab. La o temperatură mai mică de 6–80 C. N. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. 7.N.9 . c . 1956. 1973) 7. Temperaturile mai ridicate.rădăcină îngroşată.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.4.structura rădăcinii. b . însoţite de secetă. 32 . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. creşterea încetează.plantă în faza floriferă. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. STAN. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.

în luna martie. de aceea. De regulă. 1994).. 5 kg K2O. var. mazărea şi fasolea de grădină. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. aconthiformis Mark. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. la interval de 10–15 zile. înaintea culturilor de tomate. cât şi în teren protejat. castraveţii de vară etc. 7. eşalonat în mai multe etape.6.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). şi în perioada 20 august–10 septembrie. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.2 kg Ca şi 0. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.6. prin semănat direct.8). a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. în special în Japonia şi China. având o perioadă scurtă de vegetaţie. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). devin spongioase şi cu gust iute. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). 1 kg bucata. cât şi pentru cele înfiinţate vara. care urmează sau precede cultura ridichilor. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. se lignifică. atât în câmp. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. 2 kg P2O5. Consum specific: 5-6 kg N.5 %). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Faţă de umiditate. pentru cultura timpurie. sau vara. profund. 2. de vară (60 – 80 zile). ridichea este destul de pretenţioasă.1. Înfiinţarea culturii se face în câmp. reavăn.5. 7. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale.).5. pentru cultura de toamnă. castraveţi etc. bogat în substanţă organică (3.5.conice. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. ardei. cu greutatea de cca. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. vara. Din această cauză. 33 . În Asia. cu rădăcinile tuberizate cilindro . care se folosesc în stare crudă ca salată. ce pot atinge 1 m lungime.). ridichea de lună formează tulpini florale. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. când zilele sunt mai scurte. Tehnologia de cultivare 7. fără a mai forma rădăcina tuberizată.5. vinete. 1995).

STAN.N. N. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

7.5 + 12. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.05% sau Fastac 10 EC 0.10 .10). folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.pe teren modelat. N.N. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. (fig. Fig. b .02 %.5 cm x 7. aplicat premergent).) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. după formula 62. dacă este nevoie. la 2–2. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. STAN.5 cm adâncime.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . se vor face 1-2 udări. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. La culturile de toamnă. folosind 300–350 m3 apă/ha. 7. 36 .

Lucrările de întreţinere. folosind 5–6 g sămânţă la m2. timp de 5–7 zile după răsărire. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. răsadniţe şi solarii. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Producţia este de 8–10 t/ha. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. iar pe suprafeţe mari. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.7.2. prevăzute cu role de tasarea pe rând. cât şi asociate cu alte culturii.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10.). Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Atunci când se realizează cultura asociată. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. În vederea evitării alungirii plantelor. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Se seamănă des.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.5 cm.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. 7. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.5. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. ceapă verde.06–15. atât în culturi pure. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Ridichea de lună se cultivă în sere.07) la ridichea de iarnă. spanac. la 2-3 zile de la semănat sau. 1995).6. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.03 – 15. în perioada 20. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. 37 . Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.11. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. în 2–3 reprize. se vor menţine temperaturi scăzute. Se seamănă la adâncimea de 2–2.

Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. 7. STAN.11 . MUNTEANU Fig.N.

denumită şi sfecla de masă. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g).2 – 1. cultura se înfiinţează prin semănat. 1998). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. esculenta L. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). recolta apare destul de devreme. salate coapte sau fierte. ssp./100 g). De asemenea. sin. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.1. piureuri etc.6. var. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). cu excepţia răritului. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. apoi vitaminele B1. ciorbe. dar folosită ca plantă medicinală. avitaminoze ş. din care se remarcă.6%).a. săruri minerale.6.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. în mod semnificativ. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. 7. canditiva Alef. Ca plantă legumicolă. (Dumitrescu şi colab. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. soteuri. se folosesc la salate. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). f.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. în legături. Frunzele. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. ciorbă şi supe de legume etc.2. 1998). 7. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Importanţa culturii Importanţa alimentară. deşi nu este o bună premergătoare etc. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. cea mai importantă este vitamina A (20 U. în Italia şi Franţa... Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici.I. 39 . substanţe proteice (1. Mării Negre şi Mării Caspice. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). când sunt tinere.6%). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Dintre vitamine. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. rubra Familia Chenopodiaceae 7.H.

sfecla roşie. în general. b . tulpina floriferă cu flori. Fig.secţiune transversală prin rădăcină. 7.7. este pivotantă cărnoasă. deşi nu ocupă suprafeţe mari. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. d . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. Pe plan mondial.rădăcină. N. iar în cel de-al doilea. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.12 . uneori şi frunzele tinere. fructe şi seminţe (fig. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. STAN. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . După îngroşare.tulpină floriferă. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.12).6. MUNTEANU În }ările Române.Sfecla roşie de salată: a . rădăcinile pot căpăta.N. în primele faze de vegetaţie. cum ar fi zonele premontane sau montane. c .floare Rădăcina.3. e .frunză. 7.

Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. Frunzele. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab.13. cu limbul ovat. În anul al II-lea. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. De asemenea. cu suprafaţa ondulată. rădăcina prezintă zone concentrice.LEGUMICULTURĂ II conică). Totuşi. uşor neregulată. cu marginea întreagă. constituind aşa-numitele glomerule. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Florile sunt mici. Polenizarea este alogamă. organizate pe tipul cinci.4.. anemofilă. pentru realizarea unor recolte performante. de culoare roşie– verzuie. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Culoarea rădăcinii. Frunzele tinere. cordat. la planta complet dezvoltată. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. uneori şi entomofilă. 7. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. 41 . parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. 1973). prin apariţia. au culoarea roşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. grupate pe un ax mic. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.6.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. 7. a mai multor zone de ţesut cambial. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. peţiolul este de culoare roşie. din zona centrală a rozetei. 1998). Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. considerate impropriu fructe sau seminţe. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). atât la exterior. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă.. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). 7. mai multe glomerule formează un panicul lung. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. În secţiune transversală. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. formând un glomerul. lung peţiolate. sesile. este roşie-închisă.. în anul I. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 1992).). concrescute. mult mai intensă. ţesutul Fig.13 . atunci aceasta va fi globuloasă. Florile sunt hermafrodite. în mod succesiv. cât şi în interior. sunt mari. lanceolate. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Nervurile sunt evidente. de culoare roşie.

deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. determină formarea unor rădăcini mici. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. profund. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. formând tulpini florifere în primul an. de asemenea. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. mai ales în grădinile familiale. plantele se pot vernaliza. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă.5. în perioadele de secetă. şi unele populaţii locale. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. În faza de frunze cotiledonale. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase).9.6. În România se cultivă un număr redus de soiuri. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. 42 . în funcţie de forma. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. prin răsad. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. N. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). iar cea optimă de 18-200C. în gospodăriile familiale. de perioada de vegetaţie (timpurii. timp de 2–3 săptămâni.N. mai rar. plantele răsar după 10-12 zile. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp.6. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. În condiţii optime. dar plantele nu suportă umbrirea. bune pentru consum. În primele faze de creştere. tardive). plantele solicită condiţii de zi lungă. lipsite de suculenţă. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Lipsa de umiditate. STAN.6. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. mărimea şi culoarea rădăcinilor. întâlnite. După formarea primelor frunze adevărate. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. 7. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili.14).14 . Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. după grăparea cu grapa cu discuri. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. cât de curând posibil. în funcţie de soi şi momentul recoltării. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Modelarea terenului se execută.N. prin semănat direct. primăvara. Pregătirea terenului începe toamna. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. ca fertilizator starter. după recoltarea acestora). 7. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. după cum s-a anticipat. Înfiinţarea culturii se realizează. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). la culturile succesive.7. imediat după aplicare. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. N. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Fig. STAN. Modelarea este obligatorie.

cazmalelor. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. în timpul toamnei. prin smulgere. dispuse echidistant la 37–40 cm. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. de regulă. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. În prima rundă de lucrări prezentate. când. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. semănătoarea Saxonia. se realizează aproximativ ca la morcov. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Lucrările de îngrijire sunt. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. cronologic. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. După zvântarea terenului. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. altfel. obligatoriu. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. În timpul verii. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. în continuare. în acest mod. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). purici etc. 1992).LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat.. mai ales pentru culturile timpurii. cultura având o densitate mai mare. un tăvălugit al terenului. se asigură. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. în condiţii de secetă). Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. toamna târziu. recoltarea se execută în mai multe reprize. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. se efectuează printr-o singură trecere. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. răritul plantelor la 1020 cm. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. pentru situaţia prezentată. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Recoltarea sfeclei pentru consum. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). În cazul culturilor timpurii. recoltarea se efectuează manual. 45 . Cel mai târziu. dacă îngheţul a surprins cultura. 1998). În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă.. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). se efectuează o praşilă manuală pe rând.). distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Întreţinerea culturii.

dup\ tomate [i varz\. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. sunt prezentate în tabelul 8. iar sin. bulbul. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.). sagittatum Formeaz\ tulpini florale. bulbi[ori aerieni. Tabelul 8.1.). de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. împreun\ cu cele men]ionate anterior. în general. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. vulgare) [i prazul (A. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. usturoiul comun (A. STAN. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. ssp.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. (dup\ Bala[a. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. iar la altele numai frunzele verzi. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\.N. porrum L. tulpina fals\ [i frunzele verzi. 1973). în inflorescen]e apar Alium sativum var. Alte specii din aceast\ grup\. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. N. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. sativum L. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. 46 . Allium sativum ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

1. STAN. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. se produce vernalizarea [i. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . `n mod special. De aceea.4. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. N. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. iar dac\ se formeaz\ crust\. dup\ cum s-a specificat. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în mod evident. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Plantele nu formeaz\ bulbi. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. astfel. în defavoarea bulbului. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. În aceast\ faz\. se cere. MUNTEANU 8. înfiin]ate prin sem\nat direct. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. plantele formeaz\ tulpini florale. cel pu]in câteva s\pt\mâni. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. determinate. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. induc]ia floral\. aplicarea unor ud\ri u[oare. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. în faza de germina]ie [i r\s\rire. implicit. în perioada de iarn\.N. Astfel. solul. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. lipsa apei întârzie cultura. Apa este considerat\ ca un factor major. mai ales peste 20-22 mm. În acest caz. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Temperatura. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. O umiditate ridicat\ în sol. prin aspersie fin\. dac\ se întârzie cu sem\natul. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. mai ales în primele faze de vegeta]ie. de care depinde succesul culturii. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. astfel. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false.

Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. În acest caz. Sclerotium. de exemplu. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. dar [i de sistemul radicular. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. poate reprezenta un element de succes al culturii. în timpul depozit\rii (Erwinia. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în principal. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). pe soluri aluvionare. nematozi).4 kg N. eventual. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. deoarece. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7).1 kg P2O5. de regul\ în treimea lor inferioar\. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. se recomand\ solurile mijlocii. se pot instala agen]ii patogeni. Botrytis [. De[i. în zona polderelor. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. Aerul. în unele lunci. De aceea. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.6 kg K2O [i 1. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. 1. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. adesea. 1998). în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. ceapa se cultiv\. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. 53 . fertile [i bine structurate (aerisite). în primul rând datorit\ texturii. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. nisipoase. care este egal repartizat\ pe profilul solului. amplasat în stratul superficial al solului. aluviunile con]in mult\ argil\. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. dar bine structurate. care atac\ în mod special bulbul.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Consumul specific (kg/t produs). Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. 4. refacerea rapid\ a sistemului radicular. pu]in dezvoltat. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. la cultura premerg\toare.. În Olanda. chiar dup\ recoltare.). În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\.a. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. Aceste cerin]e se bazeaz\.

C. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. prin arpagic. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.. 54 .6. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. La noi în ]ar\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Vidra.5. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. Alegerea terenului. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. Kaba). în special. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. 1998) 8.F. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.1. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.1. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.L.1. dotarea cu sem\n\tori de precizie. MUNTEANU 8. cultura poate fi complet mecanizat\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Culoarea poate fi galben\.1. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. În condi]ii tehnice moderne. pentru stufat (ceapa verde). iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. ro[ie sau alb\. prin arpagic sau sem\nat direct. la I. 8. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. prin r\saduri (ceapa de ap\. form\ [i m\rime. pentru deshidratare. STAN. N. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. 1994). Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. sistem de irigare prin aspersie. care se seam\n\ bob cu bob.6.N. de c\tre Popandron.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp.-3. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Speciile leguminoase nu se recomand\. care este obligatorie. cum ar fi: legume le cucurbitacee. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. În acest caz. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. pentru epoca de prim\var\. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri.D. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . N. respectiv toamna [i prim\vara. În acest sens. pentru epoca de toamn\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. în prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. urmând a fi încorporate. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte.2). Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. solanaceele [i legumele din grupa verzei. în vederea sem\natului. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. toamna. De asemenea. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. care nu au fost administrate în toamn\. verde]urile. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. ~n ambele situa]ii. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. 1973). la 25–30 cm. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. de toamn\ sau de prim\var\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. STAN. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\.N. Dual 2-3 l/ha). Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN.N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . STAN. N.N.

Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Prim\vara devreme. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. 6-8 l/ha sau Pivot. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). prin realizarea sa. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. în toamn\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. 6-8 l/ha. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). mai ales. cu încorporare. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. exclusiv. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Satecid 65 WP. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. a. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). chiar la noi în ]ar\. executate perpendicular una pe cealalt\. De asemenea. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. la adâncimea de 1012 cm. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Imediat 67 . unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. de exemplu. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Astfel. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. în medie. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri.

se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. în final. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 1998). pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. ori plantele nu vor fi uniforme. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Distan]a între semin]e pe rând va fi.. N. prin competi]ie reciproc\. echidistante la 12.5-15 cm. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Altfel. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. de regul\. în medie. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Culturii de arpagic i se aplic\. se face încorporarea produselor administrate. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. în mod practic. MUNTEANU dup\ erbicidare. iar la densit\]i prea mari. cu norme de circa 100 m3/ha. 1998). Dup\ începerea r\s\ririi. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. 68 . 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. În acest sens. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. de la care se elimin\ r\ritul. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. cu rândurile încheiate. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Pe teren nemodelat. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în caz de secet\ sau de formare a crustei. sub 7-8 mm.N. a unei culturi uniforme. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. r\s\ririi [i ob]inerea. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. În aceste condi]ii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. pân\ la 5-10 aprilie. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. multe plante vor pieri. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. în general.. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. În acest fel.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. pentru suprafe]e mari. înfiin]at\ prim\vara. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. mai ales pentru producerea cepei uscate. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. de 2-3 cm. STAN. necorespunz\tor calitativ. prin cea de-a doua gr\pare.

Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.2 [i 8. de regul\. 2-3 ud\ri. mu[tele depun ou\. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. De aceea. Cu toate acestea.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. ca [i la ceapa ceaclama. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.3. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. se opre[te irigarea. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Fiziologic. mai ales pentru distrugerea crustei. în final. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. la sfâr[itul lunii iulie . practic. Lucrarea se realizeaz\. combaterea buruienilor. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. plantele vor fi infestate [i .începutul lunii august. de exemplu cu Afalon. În acest scop. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).5% în care s-a ad\ugat aracet. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. în mod deosebit. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. nu se mai poate realiza. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. de obicei. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. 69 . Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. În aceast\ situa]ie. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. printr-un plivit manual. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. iar buruienile sunt în faza de rozet\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Dac\ se scap\ momentul de zbor. controlul acestor d\un\tori. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. inhibitori sau chiar desican]i. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului.

Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). calitatea a II-a (14-20 mm ∅).4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Dup\ acest stadiu de maturare. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. adic\ în afara intervalului de 4-180C.4) Tabelul 8. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. A[adar. La suprafe]e mai mari. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Dup\ aceast\ opera]ie. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare.N. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. dislocarea se poate face [i mecanizat. În felul acesta. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. 70 . N. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. STAN. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic.

Uneori. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. dar s\ se asigure. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). 1994). Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. a lucr\rilor de îngrijire. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. chiar par]ial\. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. între 1 [i 15 aprilie. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. plantarea se face în rânduri transversale pe strat.LEGUMICULTUR| II b. în mod mecanizat 71 . densitatea recomandat\. echidistante la 15-20 cm. u[or argilos. O epoc\ ra]ional\ ar fi. în func]ie de condi]iile meteorologice. Epoca de înfiin]are. unde este prev\zut\ mecanizarea. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Plantarea se efectueaz\ manual.3). deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. În aceast\ situa]ie. Brewster. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. 1973. dup\ unii speciali[ti. în func]ie de zon\. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. obligatoriu. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. semimecanizat sau mecanizat. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. înfiin]at\ prim\vara. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an.

lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\.N. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. îndeosebi pe solurile u[oare. asem\n\toare. Dup\ r\s\rire. pe de alt\ parte). Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Densit\]ile sunt. au un caracter general. la aceea[i distan]\ între ele.. aceast\ opera]iune se face cu sapa. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Uneori. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. de asemenea.0-3. când bulbul s-a format [i cre[te intens. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Din aceast\ cauz\. de 28 cm. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. cel pu]in o singur\ dat\. Lucr\rile de îngrijire. în momentul de mare necesitate a plantelor. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. 72 . pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. precum [i distrugerea crustei. inclusiv cele de sem\nat. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. pe de o parte.5 cm. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. De asemenea. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. N. 1992). Pe teren nemodelat. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. STAN. Manual. dar adaptate corespunz\tor. mai ales în condi]ii de secet\.

deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. De obicei. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. În multe ]\ri. pentru anumite zone sau microzone legumicole.6. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. 8. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Mai mult. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. De asemenea. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. aspectuo[i. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. de exemplu. ori de câte ori este nevoie. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. brânzeturi. În afar\ de acestea. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama.a. 73 .. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. cultura este totu[i rentabil\. Indiferent de acestea. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.1. teren perfect nivelat. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. în func]ie de zona de cultur\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. care este primul element de succes. fiind unanim apreciat\ de consumatori. 1992).LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. tocan\ pentru iarn\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. în condi]ii normale meteorologice. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. pân\ la 30-35 t/ha. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama.3. Bulbul are un gust iute dulceag. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.

a. plivirea.5-2. de aceea. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. 74 . MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. substan]e bioactive). Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. tradi]ie.0 kg/ha. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. b. N. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse.0 kg/ha [i 3. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase.. 1992. turb\. Dumitrescu [i colab. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.5-4. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Dup\ cum se va vedea. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. îngr\[\minte minerale [. STAN. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.N. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în func]ie de densitatea culturii. gradul de intensivizare a culturii. condi]iile tehnice. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. în mod special. de asemenea. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. eventual. 1998) [i. nisip. insectofungicide [i. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. De asemenea. În figura 8. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. aerisirea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). mobilizat. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. un sistem radicular bine dezvoltat. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. a. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. De asemenea.

Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. b . Dumitrescu [i colab. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 75 . în final. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. pe rândurile marcate pe strat. cu circa 300 m3 ap\/ha. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Uneori.6 . cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. prin aspersie. În acela[i timp. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. cu diametrul de cel mult 4-5 cm.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Fig. 1992. odat\ cu modelarea terenului.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.densitatea = 500-600 mii plante/ha. de circa 200-250 grame.. 8. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.

Cultura în câmp se aseam\n\. în luna septembrie. destinat\ consumului în stare proasp\t\.1. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha.a. N. cât [i ulterioar\.N. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. par]ial. face parte din culturile succesive în câmp.6. supe. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. solarii sau sere. din punct de vedere agrotehnic. cultura se practic\ în spa]ii protejate. irigarea. numai prin brazd\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. [i o afânare permanent\ a solului. exclusiv. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. din punct de vedere calendaristic. Cultura pentru stufat. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în mod tradi]ional. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie.). datorit\ irig\rii. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Irigarea se face din abunden]\. STAN. peste 21 mm). Momentul recolt\rii. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. uneori.4. pe brazde. în dou\ reprize. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. De asemenea. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. se aplic\ între 5-7 ud\ri. pentru diferite salate. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. [i sub form\ de funii. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. de obicei. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. atât ca anterioar\. a. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. Pra[ilele asigur\. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. omlete [. Produc]ia este de 25-30 t/ha. se pot condi]iona. sufleuri. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. mai ales c\ dimensiunea acestora este. la 10-15 zile dup\ plantare. 8. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. inclusiv 76 .

în special toamna.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. plantatul se poate efectua [i mecanizat. ca s\ nu se taseze). astfel. care asigur\ startul culturii în prim\var\. pentru a nu r\ci prea mult solul. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. iar arpagicul este bine calibrat. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). prin aplicarea unei ud\ri. cu patru rânduri echidistante pe strat. sau cu azotat de amoniu. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. în caz de secet\ prelungit\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Dac\ terenul este nemodelat. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. se asigur\. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. uniform ca nivel [i grad de tasare. În ordine. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. la 15-20 cm între acestea. pân\ la venirea iernii. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Dac\ solul este bine preg\tit. dac\ nu se mai dispune de stufat. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. În unele situa]ii. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. 77 . plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. astfel ca. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. [i de 2-3 cm prim\vara. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. pe care nu b\lte[te apa. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare.

N. a plantelor cu simptome de atac. culturile prea dese se vor r\ri. De asemenea. Când plantele sunt mai mari. pe de o parte. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. pe de alt\ parte. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. de[i se execut\ pra[ilele necesare. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. b. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Prin alegere. STAN. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. în vederea livr\rii. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. De exemplu. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. În acest caz. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Cultura este relativ simpl\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. musc\. N. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. dac\ este nevoie. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. 78 . pe alese. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). recoltarea se face în totalitate. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. în func]ie de epoca de înfiin]are.

desp\r]ite cu poteci de 40 cm. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. chiar în ferestrele iernii. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Temperatura din solar. alegând cele mai dezvoltate plante. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). În mod obi[nuit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.5-2. 79 . În mod practic. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. Cel mai adesea. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. dup\ plantare. 1998). deoarece. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.0-2. tomate. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. imediat ce acest lucru este posibil. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. în func]ie de condi]iile meteorologice. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. La solarul tunel. Consumul de material de plantat este de 2. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. de 40-50 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. de exemplu. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. dac\ s-ar cultiva. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). înainte de venirea înghe]urilor. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. prin r\rire. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. atunci acoperirea lor se poate face toamna. c. Recoltarea se face e[alonat. sunt posibile [i alte variante. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. pr\[itul sau plivitul. În acest moment. consumul de energie ar fi foarte mare. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului..

dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. în 2-3 reprize. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. se folose[te în industria conservelor. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. condimentar\ [i aromatic\.44% cenu[\. este deosebit de apetisant\. 0. mrani]\ [i nisip. cel mai târziu. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). vulgare Familia Liliaceae 8. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. N. în func]ie de cerin]ele pie]ei. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. cârna]i. Valoarea sa terapeutic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Aroma sa.2. 8. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.N. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 6-7% protide. Se folose[te la prepararea. În func]ie de temperatura din ser\. Gustul s\u picant. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i.2. 2000). Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . mai ales în medicina modern\ naturist\.7% celuloz\. 0. recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. De asemenea. fripturi. ssp. STAN.1. 1. de neînlocuit. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. în primul rând arpagicul stufat. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. supe. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Materialul de plantare îl constituie.6% lipide.5 cm. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. salamuri. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. mai ales în reglarea presiuni sanguine. de asemenea. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.

difteriei. La noi în ]ar\. [i pre]urile deosebit de avantajoase. vitaminele C [i E. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. cum sunt cei ai febrei tifoide.000 ha. 22 t/ha în Liban. care confer\ aroma specific\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. D\r\[ti-Ilfov. în solarii. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i.). cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. în general. ~n ce prive[te vitaminele. 8. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic.a. 81 . în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. K) [i microelemente (Mn. Ca. pe tot parcursul anului. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. dar cerin]ele mari ale pie]ei. 17 t/ha în Sudan. I[alni]a-Amaradia.. probabil din specia A. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. S.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. În SUA se ob]in 12 t/ha. În rest. longiscuspis. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. citat de Popescu [i Atanasiu. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Importan]a economic\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. 1999. cu 240 mii tone. 13. 2000). 1992).a. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. iar în România. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Importan]a agrofitotehnic\. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Fe [. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. (Butnariu [i colab. Na. R\chiteniT\m\[eni (Roman). nematozii [i musca usturoiului. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. holerei [. Cu.2. în ambele emisfere.2. 1994). R`mnicu S\rat-Buz\u. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). eventual.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.

3. acestea sunt grupate în cime unipare. denumi]i popular [i „c\]ei”. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili.N. formând a[a-numi]ii bulbili. de m\rimea unui bob de porumb. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. În alte zone de cultur\. STAN. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). În sol. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. prin suprapunere. [i poate varia de la 4 la 60. netede [i lucioase. 1985). tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Mugurii axilari se tuberizeaz\. 1985). c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. aceasta nu con]ine flori. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. cilindrice. La noi în ]ar\. ajungând s\ prezinte muchii. în anul viitor. alc\tuind.2. Frunzele sunt liniare. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. 82 . tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. ci bulbili aerieni. cu înmul]ire vegetativ\. R\d\cina. N. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. iar limbul. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. ca [i la ceap\. în anul urm\tor. Din ace[ti bulbili. din care. trimuchiat\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. reunite în umbele false. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. iar dup\ formarea bulbului. usturoiul este o plant\ anual\. cu vârful ascu]it. alternativ (la dreapta sau stânga). Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. MUNTEANU 8. este dirijat. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. gâtul plantei sau tulpina fals\. Tulpina. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. cel mult egal cu num\rul de frunze. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. sub form\ de jgheab. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. într-un singur plan. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. de r\d\cinile adventive. Discul. de culoare alb\ sau violacee. mai sub]iri ca cele de la ceap\. c\rnoas\). este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. dup\ care devine circular\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. iar s\mân]a este alungit\.

r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. temperaturi sc\zute [i p\strare. 1994. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Brewster. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. reprezint\ forma de toamn\.4. De Rm. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 1994). nu formeaz\ l\stari floriferi. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Apa. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. 1973. în general. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. De D\r\[ti. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia.2. este rezistent\ la secet\. S\rat). cu un nivel mai redus al apei. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Grupa continental\ (Caucaz. În timpul vegeta]iei. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. formeaz\ un bulb mic. Asia Mic\). Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Chaux [i Foury. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. 83 . Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. rezistente la temperaturi sc\zute. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. bulbii sunt mijlocii-mari. Astfel. Ecologic. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Dup\ Butnariu [i colab. ~n general. temperatura optim\ este de 18-200C.LEGUMICULTUR| II 8. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. De I[alni]a). Dup\ aceea. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. pu]in rezistent\ la usc\ciune. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. de asemenea. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice.

favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. dar bine structurat.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. care. pe cât posibil. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. precocitate. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. 1998). culoarea frunzelor acoperitoare [. P2O5=1. Lucrarea cu freza este prea scump\.. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=8-10 kg. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. 84 . Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. 8. unele insecticide (tabelul 8. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. STAN. P2O5=3-4. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.5 kg. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. se mai execut\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Dac\ solul nu este corespunz\tor.D.5 kg (dup\ Butnariu. 1994). preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. care îngreuneaz\ recoltarea. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.2. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.5. K2O=5. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. În acest caz.N. Totu[i.2. 8. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.-3. preventiv. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat.3). suplimentar. ba mai mult.0 kg.6. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. pulverizeaz\ solul. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. culoarea tunicilor.2. dar mai energic\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. MgO=0. consumul specific este: N=11 kg.0 kg. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\.a. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\.5 kg [i S= 5 kg. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. N.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Înfiin]area culturii. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. se poate face toamna sau prim\vara. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Pentru realizarea acestei densit\]i. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. adesea. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. pentru c\ sunt prea mici [i. bulbii o petrec în câmp. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. STAN. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). la distan]e egale între ele de 25-28 cm. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. N. dar nici din centrul bulbului. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. care se las\ în brazd\ nelucrat\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha.N. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. în cea mai mare m\sur\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. care este obligatoriu. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. dup\ recoltare. de[i posibil\. afecta]i de atacul nematozilor. 1994). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . 1994). Plantarea mecanizat\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Lucr\rile de îngrijire sunt. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at.

În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. în cazul apari]iei unor ploi. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. în condi]iile de la noi din ]ar\. În foarte multe din preparatele culinare.3.5% cenu[\ (s\ruri minerale). cultura în câmp se practic\ mai rar.3.8-1. e[alonat.5% celuloz\ brut\). vitamine [i fitoncide. adesea. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.4% gr\simi. 8. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. dac\ nu au survenit precipita]ii.1. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. 0. 0. înlocuie[te ceapa. care este mai scump\ [i. pân\ la 10-12 t/ha. Calendaristic. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). în teren deschis sau în solar. 6. Familia Liliaceae 8. 2-3% proteine.3-0.4% dizaharide [i 1. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. În principiu. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Prazul este o plant\ legumicol\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. PRAZUL Allium porrum L. De regul\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Produc]ia este de 5-6 t/ha. 4. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).3% monozaharide. provoac\ arsuri gastrice. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dar poten]ialul soiurilor atinge. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).7% hidrocarbona]i (din care 2. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.

iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. În primul an din ciclul ontogenetic. dou\ tipuri de r\d\cini. Cultivat de egipteni [i greci. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse.3. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.3.2.25 m (Maier.3. 1994). era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. cum ar fi Europa occidental\. Africa de Nord. prin rusticitatea sa. p\trunzând în sol pân\ la 1. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. de aceea. Importan]a agrotehnic\.N. Asia de Sud-Est. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Plantele de praz produc. N. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. C [i PP). H. 1992). 8. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. 1969). În orice caz. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. care se g\sesc în compozi]ia sa. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Tulpina. astfel. are o tehnologie u[or de realizat. R\d\cinile adventive. 8. Prazul. prazul este cunoscut în întreaga lume. cum ar fi Oltenia [i Banat. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. cât [i în timpul p\str\rii. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B.. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). de câteva mii de ani î. pentru a asigura o bun\ comercializare. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. este cunoscut în cultur\ din antichitate. mult mai puternic dezvoltate. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. atât la transport [i la comercializare. În prezent. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. îns\. STAN. 2000). R\d\cina. MUNTEANU sau a usturoiului. Peninsula Balcanic\. fructe [i semin]e. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . cu înmul]ire sexuat\. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. bienal\. cu un redus grad de perisabilitate. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi.

alc\tuind o forma]iune cilindric\. florifer\. Butnariu [i colab. Pe por]iunea limbului. înalt\ de 80-120 cm. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. Pe restul por]iunii lor. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. mu[te). au ap\rut mai multe forme ecologice. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Pe acest disc. neted\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. sunt formate numai din teac\ [i limb.7 . 8. este de culoare alb\. cu rezisten]\ mai slab\. îngro[at\ [i suculent\. Frunzele. Fructul [i semin]ele sunt Fig. dac\ sunt din exterior. sunt albeg\lbui. pe partea sa superioar\.2 cm la baz\ [i 0. cu o rusticitate evident\. într-un singur plan vertical. Aceasta este erect\.4. groas\ de 1-1.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. denumit\ tulpin\ fals\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. tecile se suprapun unele peste altele. format din cele [ase tepale. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. ca [i la usturoi (fig. sub form\ de jgheab.3. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. fiind liniar.4-0.7). în condi]ii de mediu diferite. Perigonul. ca la toate speciile alliacee. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). [i alta de tip nord-european [i nordamerican. 1985). În anul urm\tor.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. 8. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. în mod alternativ. 8. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . cilindric\. Frunzele. roz sau violacee. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. glauc\. plin\ în interior. La baza lor. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.

plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. K2O=4 kg. plantele r\mân mici. În Fran]a. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. STAN. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. ]ar\ cu tradi]ie veche. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. dar nu ca regim. În acest stadiu. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). 1994). P2O5=1 kg. 1994). iar dac\ este mai sc\zut\. A[adar.3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Brewster.6. de var\. Mg=0. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\.3. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale.2-0. În condi]iile de secet\. Dup\ plantare sau r\s\rire. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. de toamn\ [i de iarn\. 1998) 8. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Picior de elefant. 1994): N=2-3 kg.N.5. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.5 kg [i S=0. de tradi]ie. de Carentan.. 1992. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. 8. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. N. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. 90 . dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Fa]\ de ap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. în func]ie de zona de evolu]ie. când plantele sunt mature pentru primul an.6 kg.. MUNTEANU pe timpul iernii. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Apa. de asemenea. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. vegetarea înceteaz\.

cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. 1998). cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. dac\ este necesar. pân\ la sem\nat.5-2 cm. În principiu. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. în func]ie de zon\. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.LEGUMICULTUR| II 8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Chiar înainte de r\s\rire. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. dup\ modelare. Preg\tirea terenului începe din toamn\.1. la 28-30 cm adâncime. terenul se t\v\luge[te. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. s\ fie profund [i fertil. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.6. ca plant\ indicatoare.8. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8.3. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Sem\natul se execut\ mecanizat. în aceea[i zi. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. 91 . La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. la adâncimea de 1.

8 . prin sem\nat direct sau prin r\sad. MUNTEANU Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat. 8. prin r\sad 92 . STAN. d . N.N. c. b .pe teren modelat.

cu ajutorul sapei sau cazmalei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. dup\ o cultur\ anticipat\. care se completeaz\ cu una mecanic\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. de regul\.2. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare.3.3). plantele se smulg. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. sau semimecanizat.2 [i 8. Recoltarea se face manual. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. O lucrare special\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. 8. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. care se repet\ dup\ r\rire. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. altfel. Recoltarea începe toamna târziu. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. prin aspersie. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Pentru p\strare peste iarn\. sporind calitatea recoltei. În atare circumstan]e. Dup\ dislocare. este mu[uroirea plantelor.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Pentru consum imediat. Dac\ sunt goluri. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Cu prilejul acestei pra[ile. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. cultura se poate realiza în ogor propriu. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. În [an]uri. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. absolut necesar\. prin aspersie. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf.6. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). 93 .

Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2.N. dar poate ajunge la valori mai mari. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. executate cu grapa cu col]i reglabili. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. în afara celor prezentate. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. subspecii. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. 94 . ceapa de iarn\ sau de tuns. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. de regul\. în cazul culturii prin r\sad. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. ceapa e[alot\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. dup\ ce au ap\rut buruienile. Plantarea se face manual. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. cu pân\ la 50-60%. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. STAN. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha.4. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. dar la noi în ]ar\. N. Prim\vara. 8. usturoiului comun [i prazului. În condi]iile de la noi din ]ar\.

iar tulpinile florifere. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. 95 . La forma proliferum. 8. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. prin discul propriu. dar de dimensiuni mai mici.LEGUMICULTUR| II 8.9 .2.9). 8. dar care. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. dar [i din zona central\ a Asiei.Ceapa de Egipt (rocambole). Este originar\ din bazinul mediteraneean. mai multe [i mai mici.1.4. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. fructe [i semin]e. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest.4. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. cu o tunic\ de protec]ie groas\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. 8. 8. de un disc comun (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. de obicei. aspr\. pe bulbii din inflorescen]\. nu formeaz\ flori. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.10). ca [i cea colinar\. nu formeaz\ semin]e. central\ [i de nord a Moldovei. Este o specie peren\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. f. Fig. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. fiecare în parte. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. bulbiferum [i Allium cepa L f. de culoare cenu[iu-g\lbuie. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.

MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. La noi în ]ar\. care se folosesc în industria conservelor. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. De regul\. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. în anul urm\tor.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.3. Fig. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Formeaz\ un bulb pu]in evident. Când se înmul]e[te prin semin]e. de asemenea. 8. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.4. Plantarea se face toamna sau. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.11). 8. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii.11 . STAN. 8.. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8. prim\vara. N.10 . din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. cel mai Fig.4.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. asem\n\toare cu prazul. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.N. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.4. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. 8. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Este o specie peren\.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .

De Bucovina. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. var. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. 8. 8. 97 . 8. dar foarte mari. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. îndeosebi formele mediteraneene. cu mai mul]i bulbili. 1973). din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.5. ophioscorodon Dom.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun.12). Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. iar `n anul urm\tor.4. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Uneori. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ~n primul. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.12 . dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Este bine cunoscut în întreaga lume. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.

dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. C=20-25 mg/100 g [. astfel c\ este folosit\ aproape integral.N. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. cenu[\ 1%.8-1.4%. m\rime. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Familia Solanaceae 9. sunt diferite.1. care se consum\ fier]i. inclusiv în sistemul culturilor protejate. protein\ brut\ 2%. De asemenea. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Importan]a agrofitotehnic\. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.1.2 mg/100g. de[i. celuloz\ 0. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. din punct de vedere botanic. 9. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. `n terenul destinat culturilor legumicole.a. cop]i sau pr\ji]i. glucide simple 0. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. culoare [i chiar gust.5 mg/100 g. comparativ cu alte legume. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. precum [i unele vitamine: A=0. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.2%. B1 [i B2=0. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. STAN. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.08 mg/100g. N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1.

în cea mai mare parte. De regul\. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Mai mult. S. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. 9.1. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. În prezent. cum ar fi S. în cazul culturii timpurii. Factorii de risc. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. S. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\.a. demissum (rezistent\ la frig). cultura [i recolta sunt mult întârziate. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. 99 . tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Cultura cartofilor timpurii. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. cel târziu pân\ la 1 iulie. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). mai întâi în Transilvania. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Columbiei. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. dar numai S. Bineîn]eles c\. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Totu[i. de[i las\ terenul. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. curat de buruieni. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. 1974). în unele ]\ri din vestul Europei. Cerin]a mare a pie]ei [i. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare..2. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Importan]a economic\. pre]urile avantajoase de valorificare. în mod surprinz\tor. S. ca urmare. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. în acest caz. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.

când este foarte tân\r. De asemenea. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. 100 . iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. subterane. iar în plus.0 cm. tipice fiec\rui soi (fig. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. 1969). 9. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. În cazul în care l\starul este distrus. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.1. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. care se mai nume[te col]. din care. se orienteaz\ pe vertical\. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. În condi]ii de întuneric. N. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. în al doilea an. m\rimi [i culori diferite. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. în condi]ii corespunz\toare.5-2. tulpinile aeriene. dup\ care cade. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. formând a[a-numi]ii ochi. În condi]ii de lumin\.N. MUNTEANU 9. Ace[tia pot avea forme diferite. prin care se insereaz\ pe stolon. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. R\d\cina.2). 1985). ai tulpinii aeriene. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. spre profunzimea solului.3. [i o parte apical\ sau vârful. Ace[tia sunt cilindrici. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. 1958. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Din ace[ti ochi se formeaz\. Tulpina. STAN. În primul an.1). Tuberculul are o parte bazal\. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. citat de Zanoschi [i Toma. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. care con]in trei muguri. de 1.. 9.

Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. fistuloas\.LEGUMICULTUR| II Fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 9. muchiat\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 1974).L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.2 . La o plant\ Fig. 9. erect\. 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. în ciclul lor de via]\.1). Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\.1 . 101 .

5-2 mm în diametru. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu diferite tipuri de peri[ori. turtit\. ovat-lanceola]i ori circulari. prin autogamie. cu dou\ loje. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. alb\ sau cenu[ie. De[i cartoful nu 102 . sunt dens p\ro[i. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. N. albastr\. violet-închis\ etc. Fig. pentamere. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. 1974) Floarea. MUNTEANU Frunza.3). dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. STAN. grupate într-o cim\ terminal\.3 .N. Florile sunt actinomorfe. 9. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Uneori. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. De asemenea. Caliciul este format din cinci sepale unite. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu vârful ascu]it. cu 5-10 flori.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Polenizarea este direct\. S\mân]a este mic\. ovoidal\. cu umiditate ridicat\. eliptici. hermafrodite. ro[iatic\.9. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. prinse pe baza corolei. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. 9.4.1. 1985). Lobii (foliolele) sunt ova]i. cu aspect rotat. de culoare alb\. Gineceul este bicarpelar. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.

Totu[i. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. iar perioada de lumin\ este maxim\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. cât [i p\r]ile aeriene. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. [i rolul de regulator termic. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. 1984).. Tufa cre[te în condi]ii optime. Riscul temperaturilor de înghe]. apa având. Astfel. în Ceau[escu [i colab. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. în asemenea cazuri.2 (dup\ Bala[a. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Rezult\ de aici. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Tabelul 9. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. De asemenea. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. în acest caz. Minus 1-2 Minus 0. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. r\d\cinile pot cre[te. în mod clar. inclusiv pentru formarea tuberculilor.1). importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. 103 . în Ceau[escu [i colab.

în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.. este favorabil\ udarea. De aceea. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. Totu[i. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. ca urmare. STAN. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.5 kg K2O. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Din aceast\ cauz\. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. în Ceau[escu [i colab. De aceea. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.A. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 2 kg P2O5. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .5 kg MgO [i 2 kg S. acest regim.U. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. MUNTEANU Tabelul 9. bine structurat.. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. solul. La o ton\ de cartof. s\ fie fertil. N.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N.N. 3 kg P2O5. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. prin caracteristicile sale. de care depinde succesul culturii. 104 .2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. tuberculilor [i r\d\cinilor. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. 8. Solul este un factor de mediu important. 1-1. 14 kg K2O. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. în special prin aspersiune. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. la nevoie. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. care are loc la nivelul stolonilor.A.U.

Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.5 9. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Nu se recomand\ solanaceele [i.6. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . biloane [i rigole de udare.1.1. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.0 16.0 16. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.5. legumele verde]uri. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. s\ fie bine structurat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Tabelul 9. bineîn]eles. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. cerealele p\ioase. cartoful decât dup\ 3-4 ani.. legumele din grupa cepei sau a verzei.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.1.6. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.3. cu pant\ uniform\.

datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. În mod aproape generalizat. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab.. 1997).4 . manual. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. cât [i cei prea mari. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). STAN. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. calibrarea. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Fig. În unele situa]ii. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 9. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. încol]i]i. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. cu diferite v\t\m\ri. deshidrata]i. dezinfec]ia [i încol]irea. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. 106 . 1992). Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. eventual. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.N. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. de exemplu. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. se pot folosi atât tuberculii mici. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. În situa]ii normale. N. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 9. distan]ate la 70 cm (fig. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial.

. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. ce se afl\ într-un vas adecvat. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. timp de 2-4 ore.5%. serele.0 mm. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. pe pardoseala magaziei. dar se pot folosi. în spa]iul din jurul ochilor. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dup\ imersie. pentru a[a-numita suda]ie. În timpul acestei perioade. la nevoie. 1997). dup\ care se a[az\ în gr\mezi.5-2. În acest timp. mai ales. În condi]ii de umiditate sc\zut\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Dup\ suda]ie. eliminându-se. luminii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. 107 . aplicarea unor tratamente suplimentare etc. cu prec\dere. solariile etc. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. [i alte substan]e în amestec. tuberculii. când tuberculii sunt zvânta]i. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. înainte de plantare. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. de culoare alb\ (col]i). În timpul aerisirii. formeaz\ l\stari de 1. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. în spa]ii corespunz\toare. 1973). Dac\ umiditatea scade prea mult. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dup\ aceast\ etap\.

respectiv. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. îngro[a]i. cu 20-30 martie. În vederea plant\rii. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. pe teren modelat (fig. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci.5). Atât plantarea manual\. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.5-3 cm. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. 9.m.a. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. în anii normali. 108 . folosind ma[ina de plantat r\saduri. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii.9. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. acest moment coincide. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Calendaristic. Plantarea tuberculilor. sau complet mecanizat. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). simpli sau ramifica]i. dup\ care se adaug\. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.2). C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.d. turb\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. În felul acesta. un nou strat de amestec. cu lungimea de pân\ la 1. acesta se ud\ bine. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. pe rigolele deja trasate (fig. special echipat\ (MPR-5). Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. În unele cazuri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). N. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. rumegu[ [i nisip. Densitatea [i. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Plantarea se poate efectua manual. STAN. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.N. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse.9. În principiu.4).

9. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. de aceea. Lucr\rile de îngrijire.3-0. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. De regul\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Lipsa de umiditate. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele.5 . odat\ cu plantarea. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Imediat dup\ plantare. Excesul de umiditate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Mana cartofului are.A. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. se efectueaz\ o erbicidare. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.4 kg/ha. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. importan]\ redus\ pentru cultur\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. postemergent. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. întârzie procesul de formare a tuberculilor. se asigur\ circa 1. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Dup\ plantare. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Mancozeb. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.U. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Fig. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. de regul\.

Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.1 l/ha sau Karate. De regul\.3 l/ha. semimecanizat sau mecanizat.9. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.a. în rigole deschise mecanizat sau manual. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. 9. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. manual.5 aprilie.1. 1992). pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). fiind încadrat\ între 5 martie . În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. în tunele joase. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.9. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.7). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.N. Lucrarea se face manual. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. cuibul se desface cu sapa. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. iar 110 . În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.2. N. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. În cazul e[alon\rii recolt\rii. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Fastac-0. STAN. în sistem cuvertur\ [. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.6.0. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. În ambele cazuri. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Calendaristic. se culeg tuberculii cei mai mari.6). Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.3 l/ha. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.

mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9. 9.6 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 .

Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.tunelul pe rigol\. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. 9. cuprinzând sub el dou\ rânduri.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.8 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8). N. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Într-o alt\ variant\. b . STAN. Fig.N.9.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. 112 .

terenul trebuie s\ fie bilonat. BATATUL Ipomoea batatas Poir. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. 9. Acestea.9 . Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. R\d\cinile.9.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. iar în sol un sistem radicular puternic. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.9). creme. în medie. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Batatul este o specie anual\. sin. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Convolvulus batatas L. asem\n\toare cartofului. sub form\ pr\jit\ etc). Fig. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.2.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Înainte de plasarea foliei. supe.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Fig. erbacee. denumit [i cartof dulce. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri.10 . De la batat. 1969) 113 . din loc în loc. 9. dar f\r\ succesul scontat. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.

combaterea bolilor [i d\un\torilor [. N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.10).a. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. 9. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. MUNTEANU înr\d\cina]i. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. ud\ri. STAN. 114 . rezulta]i din l\stari. fertiliz\ri faziale. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.N.

[i varza asiatic\. ]esutul preinflorescen]ial. printre altele. reprezentat\ de specia B. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). precum [i murat\ sau `n diferite conserve. 10. simpl\ sau asortat\. oleracea [i 2n=20 .2-1.1. Brassicaceae. pedunculii.. oleracea L. în tot cursul anului. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. cu sau f\r\ carne etc. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. capitata L.1. Familia Cruciferae 10.. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. 1.B. familia Cruciferae sin. De la aceste specii se consum\ frunzele. mugurii floriferi [.5% 115 . Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. varza se consum\. Importan]a alimentar\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . campestris ssp. napus ssp. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.. încadrat\ sistematic în specia B. f. rapifera Metzg (2n=38).a. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. Dup\ locul lor de origine.1. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. diferite preparate culinare. practic. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.pentru B. 5-6% glucide. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. alba DC. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . var.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. tulpinile îngro[ate. campestris L.pentru B.B.

.2 mg/100g [. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV.1. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. unde g\se[te condi]ii prielnice. prin r\sad. În secolul al XIX-lea. STAN. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Dup\ datele statistice FAO.000 ha/an. din prim\var\ pân\ în toamn\. o suprafa]\ de circa 30. de sodiu . de la înfiin]are pân\ la recoltare. practic. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. începând cu secolul al XIIlea. În ]ara noastr\. practic între cele dou\ cercuri polare. În ]ara noastr\. var. în culturi succesive.a. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. duble. ca varza timpurie. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. N.1. o. din varza s\lbatic\ (B. cu fosfor – 31mg/100g [. cultura acestei legume.2 % gr\simi. în medie. a fost cultivat\. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. 2000). în ultimii 10 ani.1-1.2. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.46mg/100g. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. pe linie filogenetic\.. MUNTEANU proteine. 10. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.a. unele lucr\ri. mai ales la m\n\stiri.20 mg/100g. 31 mg/100g fosfor. 1995). înc\ din antichitate. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.24 mg/100g potasiu. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). împreun\ cu altele. Importan]a agrofitotehnic\. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. de potasiu . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. silvestris L). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. complexul B . p\str\rii temporare [i valorific\rii. de regul\. de var\ sau de toamn\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). vitamine: C . corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu.50 mg/100g. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. asociate [. putând fi complet mecanizate. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.. În prezent. în câmp [i în spa]ii protejate. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. 116 . era pu]in cultivat\. 0. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. 1998).a.N. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. unele toponine sau nume de persoane. asigurând venituri. s\ruri minerale: de calciu . nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.

Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabr\. 4 . este scurt\ (15-20 cm). laxe.3. la exterior lemnoas\. groas\.c\p\]âna. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Tulpina.). de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. eliptic\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. sulfurii sau alburii. hermafrodite. de form\ conic\ sau cilindric\. ovat\. glauc\. conic\ etc. 1 . iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. grupate în raceme lungi. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. par]ial. cu limbul oval. bogat ramificat\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. 10. Primele frunze normale Fig. scurt pe]iolate. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. tetramere. 10.1). 2 . ce poate ajunge pân\ la 1. cu unele diferen]e pentru varza timpurie.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Florile sunt actinomorfe. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.1. Frunzele exterioare sunt verzi. eliptic sau aproape circular. în interior c\rnoas\. iar cele interioare sunt albe. Pe tulpina florifer\. În faza de r\sad. frunzele bazale sunt pe]iolate.aspectul general. tulpina lemnificate (fig. cu r\d\cina [i. 3 . la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. 10. alterne.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. ierboas\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). puternic ramificat\.5 m adâncime.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. 117 .1 .

factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). cele patru carpele sunt concrescute între ele. rostrat\. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. procesul de germinare 118 Fig. N.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. netede ori fin striate. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. albinele. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.sec]iune prin semin]e . 1985). mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.2 . uneori reticulate. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.N. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. Polenizarea. Oricum. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. iar ultimele cele de la vârful racemului. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. 10. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.4. brune sau cafeniu negre. La temperaturi mai ridicate. Semin]ele sunt aproape sferice. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Deoarece inflorescen]a este un racem. 2 .000 de flori.2).1. Pe o plant\ se pot forma 3. Totu[i. dehiscent\ (fig. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 10. De[i are flori hermafrodite. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. STAN. 3 . cu diametrul de 2-3 mm.000-4. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. 10. [i anume 2-30C. Temperatura.sec]iune longitudinal\ prin fruct. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. produc]ii mari. cele de la baz\ au format deja silicve.

LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. În cazul solului. 1982). în toat\ perioada ciclului vital. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. atât din punct de vedere calitativ. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. La temperaturi mai ridicate. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. 1969). vernalizarea începe sub 100C (Mihov. în 3-4 zile. Beker-Dillingen. Astfel. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. c\p\]ânile r\mân mici. cât [i sub aspect cantitativ. datorit\ vernaliz\rii. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. adic\ la temperatura de minus 5-60C. afânate sau. Vara. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. cât [i în atmosfer\. respectiv. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. La varza timpurie. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. 1956). Insuficien]a cantit\]ii de ap\. este necesar ca. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. iar în faze mai avansate. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. În faza de cre[tere vegetativ\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. în faza de r\sad. în faza de r\sad. iar la 18-200C. În schimb. Astfel. 1998). dac\ lumina este de intensitate slab\. Dup\ germinare. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. cre[terea înceteaz\. cu cerin]e mari. pe terenuri umbrite. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Lumina. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. atât în sol. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. o faz\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze.. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. De aceea. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. În acela[i timp. uneori. 1956. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. 1989). de asemenea. Dup\ majoritatea autorilor. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Peste limita de 20-250C. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. dar cantitativ mai reduse. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\.

în limite medii. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 120 . pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. hibrid F1 etc. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.7 kg CaO [i 0. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.de var\. la nevoie. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.). 1. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Reac]ia solului poate varia.1. În compara]ie cu alte plante legumicole. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. anterior preg\tirii terenului. recomandarea pentru sistemul de cultur\. favorizând b\ltirea.târziu.3 kg MgO. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. N. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. în general. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. provenind din str\in\tate. de[i are unele avantaje. 03 semitârziu. 2000). Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. De asemenea.N. De regul\. 01 . aplicat toamna sau.20 kg P2O5. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. De asemenea. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Irigarea prin brazde.3 kg azot. prim\vara. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.5. în ]ara noastr\.extratimpuriu. 04 . al\turi de ap\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.40 kg K2O. Solul. la niveluri optime de 75-80%. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. 10. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. STAN. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.5. 02. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. cât [i hibrizii F1. 4.1.timpuriu. 0. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Astfel. profunde.

LEGUMICULTUR| II 121 .

MUNTEANU 10. 122 . Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae.). Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului.) [i din grupa cepei. expuse la soare. Mobilizarea solului.1. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.1. 210 kg K2O. cu diferite grade de evolu]ie. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. este necesar ca. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. tomatele. N. de tipul solurilor aluviale. STAN. Fertilizarea de baz\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. etc. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.8. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. ardeii. p\tl\gelele vinete etc. Preg\tirea solului. dovleceii. În leg\tur\ cu aceasta. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.1.6.a. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. toamna. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare.6. Locul în rota]ia culturilor. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. plantele extrag din sol: 115 kg N.2. Toamna. La rândul ei. p\stârnac. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. lobod\ de gr\din\ [. castrave]i. care au boli [i d\un\tori comuni. bame.N. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. ]elin\. cum sunt: castrave]ii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. la 8-10 cm adâncime. s\ se realizeze produc]ii maxime. situate pe terasa a doua a râurilor. imediat dup\ nivelare. prin dou\ treceri. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. p\trunjel. Tehnologia de cultivare 10. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. sfecl\ ro[ie. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.2. 45 kg P2O5. prin fertilizarea de baz\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. fasolea de gr\din\ [i cartofii. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. ferite de curen]i reci. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. folosindu-se grapa cu discuri GD-3.

În cazul verzei timpurii. Astfel. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.2%). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. dup\ care se face modelarea. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.5 g sare potasic\ la m2. În cazul gospod\riilor popula]iilor. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.2 în agregat cu tractorul U-650M. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. inclusiv modelarea solului pentru ca. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). cu suprafe]e mici. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. 60 g superfosfat [i 12. prim\vara devreme. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.8 sau 123 . se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. se folosesc doze orientative. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului.

respectiv 15 g/m2. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. solul. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. în cazul gospod\riilor popula]iei. pr\fuirea cu 124 . MUNTEANU MMS-4. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. [i de aceast\ dat\. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. Terenul fiind modelat. Preg\tirea semin]elor. prim\vara. .2. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. modelarea se execut\ tot din toamn\. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. STAN. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Erbicidarea. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .tratamentul chimic. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. în cantitate de 3-4 litri/ha. echipat cu rari]e. acest erbicid fiind foarte volatil. acestea se vor executa dup\ plantare. N. înainte de sem\nat. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. deoarece. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor.5).8. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. în acela[i mod ca [i Treflanul. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.8. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. astfel modelat. la adâncimea de 5-8 cm. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. pe rigole.N.

Dup\ terminarea acestei lucr\ri. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. .stimularea semin]elor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. în vederea gr\birii germina]iei.5% timp de 10-12 ore. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. prin împr\[tiere. se taseaz\.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. folosind rama de sem\nat. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\..LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). 1986). tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Tabelul 10. se ud\ cu 125 . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. Producerea r\sadurilor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.3. în vârst\ de 40-45 zile.

6 0.5-0.06-30.02 15.3 0.06-20.05 15.5-2.06 30.06-25.3 0.3 0.8-1 0.07 - 20. N.03 25.05-05.07 10.4 1.03-5.04-05.06-15.05 20.5 0.02 15.05-15.05-05.04-15.N.06 20.05 15.5 0.4-0.05 20.05-15. STAN.05 25.06 01.01-5.07 15.01-10.03-30.02-10.0-2.06 01.06 05.06 05.06 15.3 0.06-10.06-10.3 0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.05 15.3 0. Tabelul 10.04-10.06-10. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.01-15.06-10.04 01.3 0.05 25.07 05.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04-10.02-05.05-15.06 20.07 01.0 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 01.4 1.05-20.4-0.03-30.04 01.03 10.05-25.03-15.05 01.07 10.06-25.3 0.06-15.07-15.4). MUNTEANU ap\ tehnologic\.05 15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.05-20.06-15.05-25.06 - 25.0 0.05 - 01.05-05.07 10.05 01.3 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.3 0.3 0.05 20.03 01.05-10.02 plant\rii 5.04-20.05 15.07-30.3 0.4-0.3 0.3 0.04 20.06-15.05-05.06-20.07 01.06-10.03 01.

. Dithane M-45 0.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Divipan 100 EC 0. în cuburi nutritive. 1987). la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 200 g superfosfat.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. la 8-10 zile de la repicat.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. În momentul plant\rii.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.05%.1% sau Sinoratox 35 EC 0.4%. .25%.dirijarea temperaturii. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.2%. Tabelul 10. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Turdacupral 50 PU 0.5. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. . 127 . sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. pentru combaterea afidelor. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.05%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.3%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).4%. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. de culoare verde-închis. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. .2%. conform datelor din tabelul 10. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . 500 g sulfat de potasiu. Perozin B 75 WP 0. [i colab. Actelic 50 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Onevos 33 EC 0. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).1% (Costache M. la semnalarea stacului. folosind 300 g azotat de amoniu. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. . prin coborârea temperaturii la 4-60C. Sandofan C WP 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.

ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. STAN. aplicând 4-5 ud\ri. revin 5. Dac\ este necesar. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. la 5-6 zile de la plantare. Tot din acest motiv. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark).67 plante la m2. odat\ cu executarea plant\rii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. 10. în perioada de 5 martie – 5 aprilie.3). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\.N. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. distribuindu-se circa 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. În timpul perioadei de vegeta]ie. cele alungite. soi [i calitate. umidit\]ii [i aerisirii. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). plantele pe rând fiind tot la 30 cm. 200250 m3/ha. 128 . R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revenind 6.5-1 litru ap\ la plant\. Pe fiecare strat în\l]at. Fig. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Completarea golurilor se face manual. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. N.55 plante pe m2. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri.3 . Lucr\rile de îngrijire.

eliminarea plantelor atacate). când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. sub primele 3-4 frunze exterioare. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. bine învelite. Oxiclorur\ de cupru 0. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Dac\ este nevoie. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. În cazul culturilor pentru consum. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. igien\ cultural\. pe rând. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ca adeziv. dar peste 350-500 grame. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Tabelul 10.6 [i 10. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. Produc]ia este de 15-20 t/ha. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. e[alonat în 3-4 reprize. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. pe o adâncime de 50-60 cm. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Calendaristic. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. în faza de formare a c\p\]ânii.15%. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de zon\. În gospod\riile popula]iei. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.7). prin t\iere cu cu]itul. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. [i de 1-2 ori manual.5%)** 129 . Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. soi [i epoca de înfiin]are. cu fermitate evident\.

tratarea culturilor (Perozin 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.5%.N.05-0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.15%. Ronilan 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.15%) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ de toamn\.1% sau Sumilex 0.6 . Nemispor 0. Tiuram 0.1%.5%. în special la culturile semincere (Daconil 0. evitarea terenurilor ude [i acide.1%. Benlate 0. folosirea de soiuri rezistente. ar\tura adânc\ din toamn\. STAN.2%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. ca adeziv 130 .2%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. sin P. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. N. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.2%. combaterea insectelor vectoare.. folosirea de soiuri rezistente. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. Nemispor.2%.1%) Rota]ia culturilor. Miltox 0. Rovral 0. Brave 500 0.1%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.5%) Rota]ia culturilor.25%.25%.4%. igien\ cultural\.15-0.2%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.2% sau Perozin 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1%. Benagro 0.1% sau Fundazol 0. igien\ cultural\. tratamente. Mycodifol 0. igiena cultural\. Benagro 0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. igien\ cultural\. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.2%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Manzate 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Captadin 0.10. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.25%) Igien\ cultural\.4-0. Merpan 0.3%.2%.15%.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Dithane M-45 0. distrugerea resturilor vegetale.1%. Fundazol 0.3% sau Dithane M-45 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). 1986 **)La efectuarea tratamentelor. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratarea culturilor (Benlate 0. ar\tura adânc\ de toamn\. Topsin M 0. Curzate plus T 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.

(Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Dipterex 80 PS 0. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sinoratox 35 EC 0.4%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Dipterex 80 PS 0.05%).2%. Metathion 50 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.05%.15%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%.15%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0. Diazinon 60 EC 0.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.1%. Carbetox 37 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Actel[lic 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Carbaril 50 WP 0.15% etc.4%.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. igien\ cultural\. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Clorofos 75 PS 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Triclorofon 80 PS 0.1%.1%.15%.). Zolone 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Sinoratox 35 EC 0.04%. combatere biologic\ 131 .15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ar\tur\ adânc\ din toamn\. plantarea în câmp cât mai devreme. Fernos 50 WP 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.05%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%) Igien\ cultural\. Basudin 60 EC 0.2%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%.4%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Decis 25 EC 0. Decis 25 EC 0.2% etc. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2%.15%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.2% etc. r\saduri s\n\toase [i viguroase.05%.4%. folosirea de (Phyllotreta atra).04%. Thuringin 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.05% etc. Ambuch 25 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.2%.05%** Idem Igien\ sanitar\.15%.2%. Clorofos 75 PS 0.

23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. 75 kg K2O. STAN. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Ripcord 40 EC 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. p\trunjel. p\stârnac.6.2. la nivelul în\l]imii plantelor. deosebit de periculo[i. toamna.4%.15%. De aceea se alege un teren plan. Folithion 50 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.1%. MUNTEANU Tabelul 10.2%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.N. Cultura de var\ Alegerea terenului.7 . Locul în rota]ia culturilor. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Metation 50 EC 0.1%.1.4%.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.01% etc. Sumithion 50 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Decis 25 EC 0.04%. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.2%. Preg\tirea solului. bine nivelat. Decis 25 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. igien\ cultural\. fasolea de gr\din\ [i bobul. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.) [i cele din grupa cepei. ca adeziv 10. profund [i bogat în humus. Fertilizarea de baz\..15%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Ca urmare. cât [i în atmosfer\. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ar\tur\ adânc\ de toamn\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. plantele extrag din sol: 84 kg N. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Carbetox 37 EC 0.05%. Sinoratox 35 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ]elin\ etc. tratamente (Sumithion 50 EC 0. N. 1985).15% . imediat dup\ nivelarea de exploatare. ridichi. tratamente (Birlane 10 G 0. Zolone 35 EC 0.05%. Zolone 30 WP 0.1% etc. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). care pierd repede apa. 20 kg P2O5. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. în cele mai bune condi]ii.

irigându-se de mai multe ori. se folosesc doze orientative.2. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Erbicidarea. în solarii neînc\lzite. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). înainte de plantare cu 10-14 zile. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Modelarea solului.3. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. rigolele s\ fie adâncite. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. odat\ cu modelarea propriu-zis\. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. urmând ca. la 5x5 cm. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Dup\ sem\nat. sau cu DR-5. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.2). Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Varza de var\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. echipat cu corpuri de rari]e. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. în 2-3 reprize (15-20 martie. utilizând rama de sem\nat. se ud\. Astfel.2. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. în func]ie de umiditatea solului. distribuindu-se circa 0. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. 4 g/m2. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Fig. La r\sadurile nerepicate. 10. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. revenind o desime de circa 5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10.4). Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). STAN. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.4 . N. dup\ care se mocirlesc.4). R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it.5 plante la m2. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.N. 134 . înl\turarea vârfului pivotului. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. cu specificarea c\. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în 2-3 etape. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.5-1 litru ap\ la plant\. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. iar în gospod\riile popula]iei manual. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.

10. se efectueaz\ ca la varza timpurie. la nevoie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. în general. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Recoltarea se execut\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. secar\ mas\ verde etc. 135 . pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. de regul\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. dar. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. Celelalte lucr\ri de între]inere. de 1-2 ori între plante pe rând. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Produc]ia este de 20-35 t/ha. În acest scop.. pân\ la cre[terea temperaturii. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. seara. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. destul de periculo[i. a unor epoci intermediare. peste 1 kg/bucat\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Datorit\ d\un\torilor. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. c\p\]ânile sunt mult mai mari. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. de 3-4 ori între rânduri. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. astfel ca. a[a cum s-a ar\tat. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. ceap\ [i usturoi pentru stufat. borceag. care sunt mult mai uniforme. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. orz de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. apa s\ se infiltreze în adâncime. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. adic\.3.6. în condi]ii optime de tehnologie. manual. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. [i manual.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. în cazul cultivarelor hibride. În schimb.1. spanac. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie.

Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Se seam\n\ rar. gr\pându-se concomitent. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. f\r\ gre[uri [i coame. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. deoarece r\sadul nu se repic\. 136 . se afâneaz\. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. STAN. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Producerea r\sadurilor. se dezinfecteaz\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 1969. fertil. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. în vârst\ de 40 zile. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. dac\ este nevoie. 50 kg P2O5. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. permeabil. Pentru gospod\riile popula]iei. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. la varza timpurie. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 10. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 4 g/m2. utilizând rama de sem\nat. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. MUNTEANU Vara.000 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Bala[a. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. prin ata[area unei foi de grap\ la plug.N. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Dup\ sem\nat se ud\.50.000 plante la ha (fig.5). N. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 1973). realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. se m\run]e[te [i se niveleaz\.

recoltarea se face cu mai mult\ grij\.4.nu se mai face modelarea. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.6. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). revenind o densitate de 4 plante/m2. 10. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. în general.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.LEGUMICULTUR| II Fig. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . concomitent. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. recoltarea se poate realiza mecanizat. 10. 137 . Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).1. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.5 . asem\n\toare cu cele de la varza de var\.

Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\.Se face r\ritul plantelor. având un sistem radicular mai profund. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Dat fiind specificul intensiv. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. SUP-21 sau Saxonia-270. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. l\sându-se între plante 10 cm.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. printr-o greblare u[oar\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. iau apa din adâncime. Producerea r\sadurilor. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). l\sându-le pe cele mai viguroase. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. cu unele deosebiri. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. . În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta.6. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Culturile premerg\toare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. în general. R\sadul se produce.5. dup\ s\pat. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. STAN.N. o bun\ premerg\toare (Maier. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Astfel. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. 1969). Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. în agregat cu tractorul L-445. . Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. N. în luna ianuarie). primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. ata[at la sem\n\toare.1. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. în func]ie de zona de cultur\. ardeii. 10. de preferin]\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. produc]iile fiind acelea[i. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. castrave]ii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. folosindu-se 0. salata.

R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Instalarea ad\postului.3). cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.F. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.8) modificat\ ([asiu de 2. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. repicat la cuburi nutritive. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). imediat ce terenul permite. Dirijarea factorilor de mediu. I. 6-80C. iar I. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.L. 16-180C pân\ la repicare. În acest scop. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.F.C. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Buz\u (1984) .6 m). 60 zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. echipat cu rari]e. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Prim\vara. 139 . care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.C.8).4 sau FPP-1.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.-S. gr\parea terenului. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Di]u [i colab. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. (1980). O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. cu 10-12 zile înainte de plantare. se execut\ dezinfec]ia solului.65-70 zile.L. conform schemei de înfiin]are a culturii.C. Vâlceanu [i colab. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.P. Dup\ 35-45 zile. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.L. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. 10-120C dup\ repicare noaptea. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.4). [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. în ghivece sau cuburi nutritive. înc\ din toamn\. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Preg\tirea terenului.

irigarea prin brazd\ a culturii [.F. Buz\u. (1969. realizând o densitate de 85.C. L. folosirea intensiv\ a terenului. Buz\u (1981). F. 25 a III-a.C. 10. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.L. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. 10. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. elaborat\ de I.L.L.000 plante la hectar. Densitatea poate fi mai mare (90.000 [i respectiv 60. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.C. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. asigurând o densitate de 57. densit\]ile recomandate sunt de 57.C. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. Ceau[escu [i colab. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 10.7). (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.L. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.000 plante la hectar.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. implicit. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. realizând o densitate de 50.L.6) În ad\posturile joase. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. M\nescu (1972) recomand\. atât în solariile bloc. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. 1984).000-110. de tipul de ad\post. 1981. densit\]i de înfiin]are a culturii.C. În condi]iile din sudul ]\rii. Tehnologia cadru. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. de condi]iile meteorologice. Cobâla[ [i colab. STAN. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. realizând densit\]i de 57.000 plante la hectar (I. Maier(1969) recomand\. în solariile bloc. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. N. a.N.a. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. 1981). Buz\u.P. la plantare.F. 1978. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.P.S. asigurând circa 53.000 plante la hectar. Maier [i colab.-S. Vidra [i S. 10. De regul\.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.F. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. C.C.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i..000 plante la hectar. (cu l\]imea de 5. dar în zona de nord-est. pe brazde u[or ridicate.L. 140 . 1984). cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. pentru solariile tip I.40 m). În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. folosind schema 57+46+94+57 cm. la distan]a 30x30 cm.000 plante în solariile tunel (fig. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.000). Tot pentru tunele joase.

C. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.L. în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare.6 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. 10. tasând bine solul. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. Udarea în 141 .F. r\sadurile vor fi bine udate.

datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. 142 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp. a b Fig. posibilit\]ile reduse de aerisire). pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.N. de exemplu. Pentru cultura de varz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. 10-7 . lipsa agentului termic. STAN. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. N.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. acoperirea cu folie de polietilen\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. comparativ cu serele din sticl\. Dac\ totu[i este nevoie. În acela[i timp. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.

Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.-S. 10. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .P. În cazul temperaturilor prea mari.F. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. Buz\u.L.C.8 .L.LEGUMICULTUR| II a b Fig.C.

în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. 144 . – S.9 . atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.C. molia verzei (Plutella brassicae). 10. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.L.C. ori folosind motocultorul.C. Se aplic\. melcii f\r\ cochilie (Lymax). uneori.L. în func]ie de condi]iile de mediu. la ambele tipuri constructive.-S. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. 6-9 ud\ri.L.F.N. La nevoie.C. spre sfâr[itul perioadei.P. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. de regul\ prin brazde. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.P. STAN. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. Lucr\rile de îngrijire. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Buz\u. folosind ma[ini [i aparate specifice.L. cu care ocazie se refac rigolele de udare.A. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp.U. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. cu norme de 200-300 m3/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. în func]ie de dotarea tehnic\. Fig. 1984). provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Buz\u. N. De asemenea. La tunelele joase. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.F. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. buha verzei (Mamestra brassicae). (I. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).

f. De obicei. 145 . practic. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.2. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. în toate zonele legumicole. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 10. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. capitata L. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.2. simple sau asortate. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. aceea[i ca la varza alb\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Importan]a culturii Varza ro[ie. eventual. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. 1969.3. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.2. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 1978. din mai pân\ în iunie. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.10).2. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. de asemenea. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. Maier. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 1973). rubra L. 1969. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. 1986). Radu. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 10. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Familia Cruciferae 10. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 1965. 10.1. de gustul mai apetisant. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. 10. în teren neprotejat.

10.Varza ro[ie: 1 . începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.aspectul general antocianului în celule. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. de obicei. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). dar în Europa. Acest soi este tardiv. cu c\p\]âni globulos-alungite. înc\ din perioada 1950-1960. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. profunde. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. 10. practic. N. dar în ultimul timp nu este de neglijat. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. conform cerin]elor pie]ei. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. ca varz\ târzie (de toamn\).aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. STAN. Temperatura. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. de culoare violet\ [i foarte îndesate. MUNTEANU 10. de exemplu. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Plantele sunt foarte viguroase. lumina joac\ un rol relativ redus. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. datorit\ prezen]ei Fig. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. 10. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). 146 . întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de origine german\. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.10 .4. al plantei.2. În România s-au cultivat câteva soiuri. reavene [i fertile. 2 . având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.6. necesit\ soluri mijlocii.2.5.N.

10. realizându-se o densitate de 55.2). Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000-60. cultura târzie. cu l\]imea la coronament de 104 cm. ceea ce asigur\ o densitate de 55. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. se planteaz\ dou\ rânduri. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare. determinat\ prin cartarea agrochimic\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. orientativ. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. 10.11). Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Înfiin]area culturii. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Pe fiecare strat în\l]at. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.11 .000 plante/ha. Fig.000 plante la ha (fig.

3.12). în vederea consumului în stare proasp\t\. dar pe suprafe]e relativ mici. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.C. sin. În România. Familia Cruciferae 10. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. var. 10.N.3. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.2. 148 . Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. în secolele XVIII-XIX. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. cultura este practic necunoscut\. MUNTEANU sare potasic\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. STAN. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. în secolul al XVI-lea. 10. sabauda L. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. cât [i în anul al doilea (fig. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.1. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. La noi în ]ar\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. N.3. atât în anul întâi. Datorit\ fine]ii. 10. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. bullata D.

1985). acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Aceast\ varietate este alogam\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.L. la care s-a ad\ugat. condi]iile de sol. la nivel optim. fiind moi. 4 . 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.4. se vor asigura. la cultivarele mai noi. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. Acesta a fost creat la I.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. 149 .aspect general. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.Varza crea]\: 1 .F.5. 3 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu prioritate. chiar ro[ie-violacee.12 .LEGUMICULTUR| II Fig. soiul românesc Marilena. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.3. cu polenizare entomofil\.3. 2 . se cer asigurate. este semitardiv. 10. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. cu foliajul verde închis. la circa 15 ani.C. cu ridic\turi convexe. De aceea. Vidra. 10. fr\gezime. crocan]\ [i gust pl\cut.frunza din partea superioar\ a rozetei.c\p\]âna. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.

STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.3.6. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. 10. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Locul în rota]ia culturilor. MUNTEANU 10. 10. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. se practic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.000-55. 150 . în variantele de cultur\ timpurie.13). Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.N. având în vedere [i soiurile folosite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. în func]ie de zon\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50.13 . Fig. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). soi [i epoca de recoltat. realizându-se o densitate de 55. cel mai mult. La noi în ]ar\.000 plante la ha (fig. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. acolo unde se cultiv\ [i.000 plante la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. N. de var\ sau de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Alegerea terenului.

verzi[oare pane [. dar mai ales în vestul Europei. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. 3. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 10.a. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. ierboas\ în faza tân\r\.4.5% substan]e proteice. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.1.2-3.a. s\ruri minerale. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. care reprezint\ partea comestibil\. cu 2-3 zile înainte de recoltare.4. Eventual.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. vitamine [. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. formate în axila frunzelor. Calendaristic. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.3.4. pân\ toamna târziu. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. în principiu.14). începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.2. gemmifera D. 10. 6-7% glucide. dup\ ce se ridic\ roua. Familia Cruciferae 10. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.C. verzi[oare în unt. fiind de 20-40 t/ha. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Valoare alimentar\. 151 . La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.4. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. var. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. 10. 10. are niveluri mult mai ridicate.

Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. MUNTEANU Fig. de care depind num\rul. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.4.plant\ cu tulpin\ joas\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 10. grosimea tulpinii. Florile. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. u[or oblic\ în jos. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. pu]in mai rotunjit. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. dar mai ales. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat.14 .Varza de Bruxelles: 1 . grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Tulpina este erect\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. STAN. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. din aceast\ cauz\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cât [i din mugurele terminal. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. mai ales în 152 . 1969). Atât din verzi[oare. N.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 2 . Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Frunzele sunt pe]iolate. 10. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.4. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. cu masa variind între 10-30 g. În zona apical\.

imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.5. 10. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. cu vigoare medie spre mare. în caz de vânturi puternice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. În caz de secet\. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Astfel. verzi[oarele sunt mari. pe cât posibil. De asemenea. la sfâr[itul lunii mai. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Preg\tirea solului. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. solul trebuie s\ fie bine structurat. 10. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. care este tardiv (180-200 zile).4. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Prim\vara.. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. mai ales. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. nivelarea de exploatare.4. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Vernalizarea.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. datorit\ masei vegetative. 1971). Marinescu N. tulpina de 70-80 cm. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. fertil [i semiargilos. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). deschiderea rigolelor pentru 153 . pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. profund..6. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.

.15). amenajate în câmp. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Fig 10. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. N. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.N. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. R\sadurile nu se repic\.000 plante la ha (fig.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. MUNTEANU modelat solul. Producerea r\sadurilor.15 . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). STAN. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. realizându-se o densitate de circa 40.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. r\sadurile sunt bune de plantat.

Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în acest sens. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha.1. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. citat de Savi]chi [i colab. citat de Savi]chi [i colab. var. 1977. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Celelalte lucr\ri de între]inere. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. e[alonat. Familia Cruciferae 10. când verzi[oarele sunt bine formate. 10. în func]ie de cerin]ele pie]ei.1992). Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). silvestris). . 10. La prima exist\ câteva variante tehnice.5. o bun\ comercializare pe pia]\. fiind. 1992). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.5. pe baza unui larg studiu bibliografic. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. acephala D.o. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.5. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\.2. supe.C. salate fierte – folosite ca garnitur\.. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. prin ruperea cu mâna. pân\ la 10-12 t/ha. soteuri sau piureuri. pân\ spre vârful tulpinilor. Beceanu (1995). 1967. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

frunzele pot fi colorate în verde. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 10. cu polenizare entomofil\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg.16 . Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Frunzele sunt simple. N. Formele pentru furaj au frunzele netede. Florile. dar superficial. Astfel.3.5. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . din mugurii axilari. dispuse altern [i distan]at între ele. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. STAN. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. iar uneori pestri]. penat lobat. 156 .16). Tulpina este cilindric\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. 2 . fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Este o plant\ bienal\. mari. brun-violet. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. cu în\l]imi variabile. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Limbul frunzelor poate fi lirat. în func]ie de soi. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului.plant\ cu tulpina `nalt\. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.N. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. pe]iolate. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. violaceu. Pe axul principal. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. se pot forma ramuri scurte. cuprinse între 120-150 cm. MUNTEANU [i cultivat\.

6. 10. suprafa]a foliar\ mare. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Esen]ial. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. 157 . care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B.5. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. de culoare verde. se situeaz\ în limitele a 16-180C. 10. Apa este.5. mai ales în gospod\riile familiale. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.4. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.5.LEGUMICULTUR| II 10. care au frunza aproximativ neted\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). oleracea. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Portul s\u înalt. 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. pentru temperatur\. dar [i ro[ieviolacee. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. [i în cazul verzei pentru frunze. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. ca [i varza de Bruxelles. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.

B1. care sunt mai tinere. Aceasta se consum\ marinat\. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. pane. denumit\ impropriu inflorescen]\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. ciorbe. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. (1975). Dup\ Mincu [i colab. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.8%. lipide 0.6. botrytis Familia Cruciferae 10.N. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. var. PP.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. [i C 60 mg/100 g. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. cauliflora (Alef).1. 158 . [.. var. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. MUNTEANU Fig 10.a. B2. (1984). CONOPIDA Brussica oleracea L. K 420 mg/100 g. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. salate cu unt. sufleuri [. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Ca 25 mg/100 g. citat de Ceau[escu [i colab.3%. Brassica oleracea L. 10. În ambele cazuri. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. STAN. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. elastice [i turgescente. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. sin. glucide 3.a. mai mult murat\.6.6%. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. botrytis subvar.17 . N. vitaminele A. proteine 2. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.9% (din care celuloz\ 1%).

foarte îndesit ramificat\. alb\. conopida de Cornwall [. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. 10.10. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. în culturi timpurii sau tardive. În prezent. ierboas\. din care. Tulpina principal\ este cilindric\. tare ca [i la varza alb\. care are ca origini varza s\lbatic\. de unde s-a r\spândit în Olanda. conopida nem]easc\. R\d\cina este pivotant\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. incomplet evoluat\. 1986). Germania [i alte ]\ri. la compromiterea recoltei. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. De altfel. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. în Fran]a. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. mai ales în jurul ora[elor. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Anglia. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. scurt\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. [i ast\zi se cunosc denumiri. g\lbuie. în mod evident. apoi Italia. 159 . bogat ramificat\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.18). ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. în mare m\sur\.3. În }\rile Române. 10. B. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.a. 2000). conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. denumit\ Brassica cretica Sam. fraged\ [i dulce. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. cum ar fi: conopida italiana.6. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. scurt\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. c\rnoase. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha.2. 42 mii ha.6. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. groase.

de 1. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. În faza de r\sad. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. cu marginea întreag\. albastre sau violete. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. polenizarea este indirect\. Florile actinomorfe. Astfel. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. nervura principal\ este sub]ire. Frunzele sunt simple. La un moment dat. MUNTEANU rareori pu]in violet\. verde-închis. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. iar în stadiul de c\p\]ân\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). cu nuan]e cenu[ii. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Polenizarea este entomofil\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. la altele. nervura principal\ este foarte lat\. La înflorire.18 . cu ramuri groase (la soiurile târzii). groas\. 160 . de asemenea. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. hermafrodite. Conopida este. frunzele au limbul oval – alungit. Culoarea poate fi verde-deschis. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. dar sunt mai mici. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.N.5-2 cm în diametru. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. 10. un criteriu de identificare a soiurilor. conopida fiind o plant\ alogam\. practic. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. la unele soiuri. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. N. sesile sau scurt pe]iolate. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. fin din]at\ ori u[or sinuat\. erect\ sau oblic\. tetramere.oleracea. cu marginea fin din]at\. STAN. De[i florile sunt hermafrodite. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.

de multe ori. În aceast\ direc]ie. care. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni.4. Apa. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. temperaturile sc\zute de 4-80C. Conopida de toamn\. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). unde cap\t\ culoarea verde. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. care se reface foarte greu. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. de velur sau bob m\runt de orez. determin\ spargerea celulelor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Un exces de ap\ provoac\ 161 . devin laxe. Temperaturile ridicate. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. o lung\ perioada de timp. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de[i. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cantitativ. care. în cea mai mare parte. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei.6. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. care diminueaz\ valoarea comercial\. factorii major implica]i sunt temperatura. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Pe acest ]esut. Tot în faza de c\p\]ân\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. cumulate cu seceta prelungit\. care î[i pierd turgescen]a. identice cu cele ale verzei. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). apa [i elementele nutritive. nici nu mai formeaz\ flori. dac\ sunt bine c\lite.LEGUMICULTUR| II 10. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. astfel afectat. În primul caz este afectat\ r\d\cina. cu c\p\]ânile formate. 1969).

1979). 1978). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”.N. în mod special. num\rul de frunze este mai redus. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. este important de reamintit c\ 162 . În termeni gr\din\re[ti. Alungirea r\sadului. a[a cum se întâmpl\ la varz\. STAN. chiar u[or violacee. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. plantele se alungesc. Excesul de ap\ este. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. d\un\tor pentru c\. În câmp sau spa]ii protejate. În faza de r\sad. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. în mod evident. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. de o cantitate mare de lumin\. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. N. determin\. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. un exces (moderat) de ap\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. r\sfirate. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). cultura are nevoie. întârzierea recoltei. Le Bouhec. în general. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. A[a cum s-a mai ar\tat. În timpul vegeta]iei. altfel. Lumina. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În ceea ce prive[te azotul. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Din aceast\ cauz\. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. În acela[i timp. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. de[i nu au dreptate în totalitate. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. de asemenea. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. De asemenea. 1969. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. corespunz\toare terenurilor bine însorite. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. În privin]a elementelor minerale. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. de asemenea.

bobul etc. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. pe terenuri ad\postite.2–7. 163 . cu diferite grade de evolu]ie. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. în cantit\]i prea mari. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. 10. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.8). cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. pân\ la minus 100C. de toamn\ [i de iarn\. de[i nu este prea bogat. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. reci [i umede. spanac etc. Locul în rota]ia culturilor. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. salat\.1. maz\rea de gr\din\. castrave]i. Alpha (pentru câmp. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).6. grupa Giant (din Italia). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp.5. Sunt contraindicate solurile grele. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). cernoziomuri levigate. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.8). La rândul ei. mai ales în prim\verile secetoase. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.6.LEGUMICULTUR| II acesta. Tipul ecologic de iarn\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. De asemenea.6. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. De exemplu.6. 10. c. provenit\ din grupa Erfurt). Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. La noi în ]ar\. sortimentul. din care multe sunt hibride. b. uneori pentru ser\). Tehnologia de cultivare 10. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7.

STAN. MUNTEANU 164 . N.N.

În ferme. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.000 plante la hectar (fig. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. astfel. Completarea golurilor se face manual. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Fig 10. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ.000 – 75.19).600 plante /ha. revenind o densitate de 66.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Producerea r\sadurilor. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. cu udare individual\ a acestuia. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). revin aproximativ 66. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. la 4–5 zile dup\ plantare. cultura de conopid\ 165 . s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.445.600 plante/ha). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. ca [i la varza timpurie. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.19 . 10. Lucr\rile de îngrijire. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în vârst\ de 40-45 zile.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.

acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. cu cantit\]i moderate de ap\. Calendaristic. 166 . se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. norma de udare se m\re[te. aplicându-se. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în circa 2 – 4 etape. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. în func]ie de starea de umiditate a solului. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. albe. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar.N. în perioada de formare a c\p\]ânilor. f\r\ a-l r\ci prea mult. se execut\ o udare u[oar\. De regul\. în func]ie de regimul de precipita]ii. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. pân\ la 15 – 20 iulie. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. fiind între 15 [i 25 t/ha. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Dac\ este nevoie. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. pân\ la 5-6 ud\ri. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Înainte de recoltare. STAN. Produc]ia variaz\. Recoltarea se efectueaz\ manual. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. cu circa dou\ zile. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. N. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fragede [i pl\cute la gust. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze.

De asemenea. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cartofi timpuri etc. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. în func]ie de zon\. ceap\ pentru stufat etc). este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai.000 plante la hectar (fig 10. Locul `n rota]ia culturilor.. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.20). Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. în perioadele secetoase din timpul verii. secar\ mas\ verde etc. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\.6. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. dup\ urm\toarele culturi: salat\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. 167 . În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. dac\ este nevoie. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. asigurând o densitate de 45. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. prin ata[area unei grape stelate. spanac. din punct de vedere al structurii. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. spanac. la adâncimea de 20–22 cm.000 – 50. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II 10. Pe fiecare strat în\l]at. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. În cazul în care solul este u[or acid. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.6. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Celelalte lucr\ri aplicate. în vârst\ de 45 – 55 zile. în nici un caz acid\.2. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. în func]ie de gradul de aciditate. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Vara. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie.

Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri.000 plante la ha. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. când plantele [i-au revenit. în perioadele secetoase din timpul verii. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.20 . Dac\ este nevoie. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În timpul vegeta]iei. pân\ 168 . R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. dup\ care se depoziteaz\ temporar. MUNTEANU Fig. Lucr\rile de îngrijire. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. În faza form\rii c\p\]ânilor.N. 10. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. N. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. în func]ie de regimul de precipita]ii. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. la cultura de conopid\ de toamn\. realizând o densitate de circa 55. În timpul perioadei de vegeta]ie. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. ac]ionat\ de tractorul L-445. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. În gospod\riile popula]iei.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. seara. STAN.

de asemenea. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). În faza de r\sad. 1977). se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. 1972). în faza de cotiledoane. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. – S. pericolul vernaliz\rii [. pân\ la plantare. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.C. Pentru ciclul al II-lea. Buz\u.C. atât în ciclul de prim\var\. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.5 kg b\legar [i 10 l ap\). din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. asem\n\tor culturii de câmp.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.000 plante la hectar. respectiv cu 40. Pentru Câmpia Dun\rii.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.P. Producerea r\sadurilor. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. alungindu-se foarte repede. 169 . timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. (1962. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 1974.6. Dup\ r\s\rire. Cu 7–8 zile înainte de plantare.6.a. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.). se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Salter. epocii [i ciclului de cultur\. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.000 [i 30. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. 1974). 10. variind intre 18 [i 30 t/ha. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.L. 1981). reduce faza de c\p\]ân\. De aceea. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Infiin]area culturii.F.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. O bun\ fertilizare se poate realiza. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. plantele se vor c\li foarte bine. Sem\natul nu se va face prea des. Löbl [i colab. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.L. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). astfel ca.

000 plante/ha (fig. MUNTEANU În solariile bloc.21). realizându-se o densitate de circa 33. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.N. realizându-se o densitate de 40. 10.L. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. STAN. în faza de c\p\]ân\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.22). În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. N. În plus. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\.000 plante/ha. în general. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.L. 1980). este deosebit de sensibil\ la secet\. Buz\u. Fa]\ de varz\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.24.P. asem\n\tor culturii de varz\. realizând o densitate de 28. La aceea[i schem\. determinând încetarea în cre[tere. 1981).F. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. asigurând o densitate. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.21 .C. 170 . Fig. în rânduri. de 33.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. Principalii factori de mediu se regleaz\. conform schemei din figura 10. De asemenea.C. 10. conopida. Reglarea regimului factorilor de mediu. – S.000 plante la hectar (I. în faza de c\p\]ân\. 10. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.23).10. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. de asemenea. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 .LEGUMICULTUR| II Fig.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.

Mamestra brassicae). Buz\u. Lucr\rile de îngrijire. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. 10. 10. N. STAN. În continuare. de exemplu.000 de fire la hectar. specific\ soiului. 1973) 172 . Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.-S. Se planific\ între 50. 1970. Producerea r\sadurilor. în func]ie de soi. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.C. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. 1980).. folosind temperaturi sc\zute. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. 1973).N.. citat de Ceu[escu [i colab.P.6. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.000 [i 80.C. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.6. 1981. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.L. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. MUNTEANU Fig. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.L.4.F. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. reglarea factorilor temperatur\. modificat) Ca [i la varz\. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.

Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. Sera. 10. Lucrarea este e[alonat\. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.25) Fig.000 plante la hectar (fig. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Astfel. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Înfiin]area culturii. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Lucr\rile de îngrijire. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. dac\ s-au format c\p\]ânile. 173 . calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. 10. În plus. Recoltarea. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 [i 80. afânarea solului prin pra[ile. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. irigarea. a[a cum s-a mai ar\tat. în perioada de insola]ie. soiurile mai pu]in viguroase. frunzele se leag\ deasupra acestora. În acest scop. corespunz\tor epocilor de plantare. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.5). recoltarea se face e[alonat.000 plante la hectar. la densitatea de circa 50. uniformitatea. prin cretizarea geamurilor. 1973). aerisirea va fi aproape permanent\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. prin caracteristicile sale constructive. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. vor avea o densitate mai mare [i invers. care s\ asigure densit\]i variind între 50. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. În general. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire.

Broccoli este o varietate ierboas\. “oficial”.7. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. dar denume[te. BROCCOLI Brassica oleracea var. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. în mod exclusiv. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. În lume. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). subvar. broccoli este aproape necunoscut\. var. o legum\ de lux. botrytis L. italica Plenk Familia Cruciferae 10. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. MUNTEANU 10.26).7. N. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. 10. constând din l\starii floriferi. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. în secolul al XX-lea (1930). broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. STAN.1. 1994). ca [i aceasta. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”.o. B. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. cymosa Lam sin. în mare parte asem\n\toare cu conopida. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\.N. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. dar prezint\ suficiente caractere botanice. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). cunoscut\ mai ales în Italia.2. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. anual\. 10. Se recunoa[te c\. Acest termen exist\ [i ast\zi. 174 . dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.7. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.7. chiar dup\ 1950. fiind considerat\. La noi în ]ar\.3.

ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. denumit\ în mod corect inflorescen]\. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Partea comestibil\. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. subvar.o. g\lbuie sau violacee.7.26 – Broccoli: 1 . 10. La soiurile mai vechi. Soiurile mai noi.4. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.a.d. formând noi buchete [. Limbul este.). var. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.LEGUMICULTUR| II Fig. dispuse pe l\starii principali. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. ameliorate ini]ial în America de Nord. lirat-penat-partit.m. la multe soiuri. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. asparagoides Lam. botrytis L. pedunculii florali [i mugurii floriferi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. 1953). Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). 10.

au fost studiate adev\rate colec]ii. Tehnologia de cultivare 10. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). în mod întâmpl\tor. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.27 . Fig. Soiuri La nivel mondial. 10. Vidra. N. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. În România se cultiv\. 10. exigen]ele ecologice sunt maxime. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. În câmpurile experimentale de la I. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. SCL Bac\u [. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Cu alte cuvinte.C.5. ~n aceast\ faz\.7.1. provenite din ]\rile cu tradi]ie.7. cu o vârst\ de 40-45 de zile. 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27.6.7. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. în cultur\.a. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.N. diferite soiuri. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.6.F. STAN.L.

dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. de regul\.6. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . a[a cum s-a anticipat deja. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.7. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Fig. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. dar f\r\ frunzele protectoare. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). La cultura de broccoli asparagus.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.2. eventual. 10. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în cultur\.5 iulie). dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. dar poate fi [i mai redus\. Înfiin]area culturii are loc. prin r\saduri de 3045 de zile. 10. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. 10. în mod e[alonat. Producerea r\sadurilor se realizeaz\.28 . De asemenea. Recoltarea se efectueaz\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat.28).

STAN. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Una din aceste variet\]i. soteuri.în cel al guliilor. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. De asemenea. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. 10. adic\ 15-25 t/ha.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. ou\ sau umplute cu carne [i orez. GULIA Brassica oleracea var. sylvestris. sin. comparativ. H. cu gust pl\cut. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ]elin\ [. [i bolile. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. oleracea. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. suculent\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). în perioada de secet\.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\.8. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. frig\nele. din timpul toamnei). gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. r\sadni]e [i solarii. de exemplu. oleracea var. gongylodes L. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. circa o lun\.a. N.2. mai ales atmosferic\. Oleracea. var.1.8. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. La noi în ]ar\ sunt 178 . dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. gongyloides Lam. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. 10. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Din punct de vedere agrofitotehnic. respectiv B. care este fraged\. în perioada cu umiditate ridicat\.8. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cu conopida. ghiveciuri. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . De asemenea. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. denumit\ “varza de Pompei”. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Familia Cruciferae 10. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . ridichi. mânc\ruri cu carne.N. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).

uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. comparativ cu varza. de culoare verde-deschis. se comport\ ca anuale. 10.Gulia. atât timpurie cât [i cea tardiv\. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. 1985). dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. ovat sau lanceolat. alterne. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. La soiurile timpurii. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Astfel. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. în func]ie de soi. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în faza reproductiv\.29 . tuberizat\ în partea inferioar\. bienal\ (fig.29). În România. 10. cele de la baz\ cad mai devreme. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. în func]ie de vârsta plantei [i soi.. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. gulia. dublu sau neregulat din]a]i. limbul este eliptic. Lobii limbului sunt simplu. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Unele soiuri . În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Aspectul general al plantei: scurt\. cultivate prim\vara devreme. acestea pot evolua. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.8. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\.U. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. respectiv 610 ori mai mici.A. sferic-turtit\ sau ovat\. Frunzele sunt simple. în faz\ de r\sad. r\d\cini. în S. În lume este larg r\spândit\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. în acest din urm\ caz.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. în al doilea an). 179 Gulia este o plant\ ierboas\.3. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. Tulpina (în primul an) este Fig. l\sând cicatrici mari. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Canada [i Asia. Limbul are m\rimea [i forma variabile. 10.

produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. bine structurat [i fertil.N.5. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. mai ales fa]\ de sol. în cultur\ protejat\ [. 10. 10. 10. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. În acela[i timp. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. Producerea r\sadurilor. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. inclusiv la gulia de toamn\. datorit\ faptului c\ plantele. Elementele nutritive se prefer\.6. de baz\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). STAN. pe de o parte. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. În toate cazurile. tardive. de regul\.4. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). Solul trebuie s\ fie mijlociu. dar suficient de reav\n. cerin]ele sunt mai mari. MUNTEANU 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele).6. Asolamentul. pentru gulioare. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.8. factorii de mediu . solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Aceste cerin]e sunt justificate. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. N. 180 . Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În mod deosebit.9). a fi în cantit\]i mari.8. pe un fond de fertilizare organic. iar pe de alt\ parte.mai ales nutri]ionali .8. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.a. elementele nutritive [i ap\.1.8. dar echilibrate.

LEGUMICULTUR| II 181 .

realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Lucrarea se execut\ manual. temperatura de 70C). plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului.02) (tabelul 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. STAN. la distan]a de 25 cm între plante. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Se aplic\ 3-4 ud\ri.4). Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Murtazov [i colab. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. 182 . În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Lucr\rile de îngrijire. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. cel pu]in trei zile. Fig 10.30 . la interval de 8-10 zile. 10. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. N. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. prin împr\[tiere sau în rânduri. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine.N. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.30).

de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. La plantare. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.31). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha.000-70. în zona unde are loc procesul de îngro[are. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.6. în func]ie de condi]iile meteorologice.8. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. produc]ia va suferi (Bala[a. 1973). agrotehnice [i de soi. R\sadurile îmb\trânite. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000 plante la ha (fig. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. o singur\ dat\. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).2. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. 10. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 183 . plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. revenind o densitate de 65. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. 10. în acest caz.

asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu o p\trundere superficial\ în sol.N. STAN.8. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.6. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. la adâncimea de 30-40 cm. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. R\sadul se produce în sera înmul]itor. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. dar pot face recoltarea mai dificil\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.31 . Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. MUNTEANU Fig 10. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Producerea r\sadului.3. N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. 184 . Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. de calitate inferioar\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). la cuburi sau ghivece nutritive. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Guliile. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. f\r\ suculen]\. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. În cursul vegeta]iei. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. 10.

În solariile tunel.33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.33 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.10 aprilie.34. în func]ie de zona de cultur\. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.000 plante la hectar. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. care în general va fi moderat\ (16-170C). arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. 10.32). dispuse conform schemei din figura 10. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. mai ales în perioada iernii. Înfiin]area culturii. În perioada de r\sad.32 . R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Fig 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. între 15 martie . 1972). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 185 .000 plante. 10.

înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).8.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. N. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.N. 1973). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. În cultura pur\. 10. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. STAN. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. irigarea. Plantarea se face manual.6. 186 . castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.4. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.34 . MUNTEANU Fig 10. produc]ia este 2025 tone la hectar. Lucr\rile de îngrijire. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. 1972). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Recoltarea.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

9. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. revenind o densitate de circa 33. 1973).6.000 plante la hectar. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . deoarece r\sadurile nu se repic\. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Fig 10. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.000-166. Pân\ la plantare. cu r\saduri de aceea[i vârst\.36 . 10. alegerea plantei premerg\toare. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Tehnologia de cultivare 10.8-2. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Se seam\n\ mai rar. la 4-5 zile de la plantare.3 kg.1.000 plante la hectar (Bala[a.LEGUMICULTUR| II 10.36). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 1974).6. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Producerea r\sadurilor. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. 1973). soi [i calitate. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.9. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. 2-3 kg. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. ori de câte ori este nevoie. Completarea golurilor se face manual. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Cultura timpurie Alegere terenului. Murtazov. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.

10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. N. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. De asemenea.N. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.) câte dou\ rânduri pe strat. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Produc]ia este de 20-25 t/ha.2. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. la începutul lunii iulie. manual.9. Stanhay [. [i în a doua parte a acestei luni. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. dup\ r\rit.37). Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. MUNTEANU Spectrum). 10. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. distan]ate la 80 cm (fig.5 cm.a.6. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. STAN. în 2-3 etape. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Fig 10. Calendaristic.37 . Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire.

193 . ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. 1998). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.37).000-50.. 10.se face r\ritul plantelor.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. în 2-3 etape. dar cu unele deosebiri [i anume: .000 plante la hectar (fig. manual. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. . lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. l\sându-le pe cele mai viguroase.

vulgaris suprafa]\. sunt plante erbacee anuale.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. STAN.1. Familia Cucurbitaceae 11. (=var. ad\posturi.N. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1. sere. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.1) Tabelul 11. cu polenizare Giromontina Alef. 1979 11. convar. Pepenele galben Cucumis melo L. oblonga Ser. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. fiind monoice. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. plantele Cucurbita pepo L. var.1. târâtoare. (peponid\). Dovlecelul entomofil\. N. prezint\ flori unisexuate. 194 . Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. alogame. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. cu tulpina fistuloas\.

07-2.4 milioane tone (Anuarul F. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 3. Spania. 0. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.8% SO3. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). pân\ la latitudinea de 61-62°. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.. 11. 0.U.04 mg% vitamina B1.7% MgO.35-0.3% K2O. Collumela [i al]ii.. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi... tocan\ etc.39-0. În Europa.H. produc]iile medii sunt foarte diferite. Polonia.26% P2O5. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. De la greci. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Olanda. 0. 4.2 milioane ha. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).A.4 milioane tone. 1974). iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 11.H.58% Na2O. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. 0.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Ungaria.A. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.14% zaharuri totale. citat de Ghenkov [i colab. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.83% Cl. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Varo. murate sau marinate).O. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Pe plan mondial. iar cea total\ de circa 2. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.39-0. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.39% SiO2. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.95% substan]e proteice. Anglia [i alte ]\ri nordice. 10. suprafa]a cultivat\ este de 90. 7. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene..57% cenu[\. Germania.000 ha. Italia etc. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 195 . Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. De[i. 1.2. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).04 mg% vitamina B2). Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.52% celuloz\. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. În func]ie de ]ar\.1.. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 6.6% CaO. din punct de vedere alimentar. 0. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. 1. 1995).

196 . hr\nirea plantei devine mai activ\. ca urmare.1). dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.3. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. ramificat\. ocupând suprafe]e diferite.1 . pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.7 la 2. sunt necesare 56-70 zile. din loc în loc. urmate de zonele colinare. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. cu p\mânt. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. De la r\s\rire pân\ la recoltare. fistuloas\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. 1980) Tulpina este erbacee. STAN. 11. 11. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. tulpina emite r\d\cini adventive [i. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. de la 0. Fig 11.N. târâtoare. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.1. MUNTEANU În ]ara noastr\. trilobate sau pentalobate.Sistemul radicular la castrave]i.5 m. sunt mari. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. acoperite cu peri[ori aspri. N. astfel.

de form\ alungit\. temperatur\ [i umiditate. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.cârcel. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.2 . Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. 197 . 5 . La hibrizii ginoici.frunz\. 1973) (Ethrel 500 ppm). iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. dac\ polenizarea are loc. Astfel. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. deoarece polenul este greu [i lipicios. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 2 . de form\ alungit\. Dac\ polenizarea se face incomplet. 3 . Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. turtite. 11. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. numit\ melonid\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.3). are dimensiuni [i culori diferite (fig. favorizând apari]ia 1 . concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.2).LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior.flori femeie[ti.flori b\rb\te[ti. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. fructele cresc deformate. în func]ie de soi. duc la cre[terea num\rului de flori femele. care. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. În cazul acestor hibrizi. 11. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.3 . o hran\ mai bogat\ în azot.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.

la cultura în sere [i r\sadni]e. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. este de circa 15-20 mii luc[i.N. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. 198 . Peste 35°C cre[terea înceteaz\. N. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Astfel. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Sub 15°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol.1.. frunzele devin galben-verzui. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. 1957). etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.4. Din aceast\ cauz\. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. STAN.2) Tabelul 11. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. În func]ie de fenofaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. MUNTEANU 11. Intensitatea optim\ a luminii. în culturile de câmp. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. plantele mor. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.

5 kg P2O5. bine drenate. de aceea. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. afânate. în special la cultura de ser\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 1. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule.0 kg CaO [i 0. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. cap\t\ un gust amar. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.0 kg N. se extrag din sol circa 2. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. u[oare. pân\ la 0. `n privin]a calit\]ii luminii. 199 . Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. care trebuie men]inute constant. 2. fructele se deformeaz\ [i.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. argiloase [i cele prea nisipoase. De aceea.0 kg K2O. de obicei. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. la o ton\ de produs. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.5 kg MgO.5). cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. avându-se în vedere c\. bogate în humus. 4. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. castrave]ii se cultiv\.5-7.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). De asemenea. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. fosfor [i potasiu. Elementele nutritive. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. în special SO2. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). pe cât este posibil. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Nu sunt indicate solurile grele. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. este d\un\toare castrave]ilor. Pe de alt\ parte. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. f\r\ exces de umiditate. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. De asemenea. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în unele cazuri. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. încetarea fructific\rii. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.

Record. Tabelul 11. Magic. Cornibac. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe [an] cu gunoi. N. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. se planteaz\ în solul serei. Astrea F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. 11. STAN.1. Cornibac Renato. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri.4. planta pe sol înc\lzit. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Levina. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.5. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. pe balo]i. Renato F1. Favorit etc.N. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Levina. pe timpul iernii etc. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. pe pale de paie.4). Anka. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Royal F1. Levina F1.3). Farbio. Corni[a F1. Select. Parker. etc. Corni[a.6. 200 . Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Florida. plantele nu se sus]in. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. (cu fructul lung) [i Renato. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. MUNTEANU 11.1. Obelisk. Corni[on. Levina etc. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.

LEGUMICULTUR| II 201 .

202 . N. Indiferent de modul de cultur\.000 plante/ha. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. în momentul plant\rii.1. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.4. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. cu expozi]ie sudic\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. MUNTEANU 11. u[or înclinat.1. Producerea r\sadurilor. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. în 400-500 l ap\. În cadrul rota]iei. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat.5). Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.5 l/ha. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. cartoful.N. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. ceapa etc. Pentru cultura de toamn\. STAN. varza.6. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. 100 kg/ha P2O5. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. astfel ca. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. bobul). bogat în materie organic\. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. a. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. fasolea. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). conform schemei din figura 11. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. permeabil. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.

05% sau Ultracid-40 0.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).4 . se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. În a doua jum\tate a lunii martie. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 203 . în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. în brazde de ]elin\. La pra[ila a doua. Wuchsal 0. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. 40% turb\.3%). cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 30% mrani]\.a. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Cu 7-10 zile înainte de plantare. mai rar. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.15% plus Fernos 0. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.03%.

Topas 0.25%. 72 ore.05%.2%. Bravo 500 . Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.0. Shavit F 0.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.4%. STAN. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Rubifan 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Quadris 0.6).5%.Benlate.2%. Dithane M 45 0. cubensis) Curzate Manox 0.3%.15% l/plant\. a . Vondozeb 0.2%.1%.25.2%. Previcur 607 SL 0.cucurbitae) 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Odat\ cu începerea înfloririi.Dazomet 500 kg/ha. Mikal M 0.25%.2%. când l\starii au 6-7 frunze.05% Turdacupral 0. Sulf muiabil 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Folpan 0.3%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.35%.2%.0.5% Captan 50 WP 0. cichoracearum f.25% 8-10 Morestan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Shavit f. Vapam 12001500 l/ha.03%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.N. Tilt 0. Bavistin sau Derosal.2%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Bavistin sau Derosal 0.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.05%.2%.25%.05%. Alfonat 0. Tabelul 11. Curzate Man 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Baycor 0. Kumulus DF 0. N.05% plus Mycodifol 0.015%.15% + Dithane M 45 . Topsin M.2%. Dithane M-45 0. Systhane MZ 0. Mancozeb 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .2% Mana Ripost M 0.1%.075.2%.Benlate. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Bayleton 5-0. 7-10 Turdacupral 0.3%. Aliette 0. Sancozeb 0.025%. Vondozeb 0. Polyram DF 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Topsin M. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.

Divipan 100 0. Ripcord 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.08%. Fernos 50 WO 0.20.5 EC 0. Fastac 0.2%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. În cazul culturii pe spalier. Shavit F 0.05%.15%. Calidan 0. b.04%. Dithane M-45 0. Folpan 0.25%. Pirimor 50 WP 0. Sinoratox 35 0.15%. Unden 40 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.2%. Sumi7-8 Alpha 2.1%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.3% Captan 50 WP 0.1%.20. Diazol 60 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.05-0.sp.2% Captan 50 WP 0. Polacritox 0.03 %.5-1.08%.1%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. dup\ pichetare. Zineb 0.1%. Maneb 50 WP 0.1%. Nisorun 10 WP 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Nogos 50 0. Bravo 500 . cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Talstar 10 EC 0.05% Neoron 500 EC 0. Bavistin 0.2%. Omite 57 EC 0.6 .15%. Vondozeb 0.25%. apoi se sorteaz\.1%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Sumilex 0.2%.3%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Supersect 10 EC 0. Actellic 50 EC 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Maneb 50 WP 0. 4-5 Decis 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.2%. Mospilan 20 SP 0. Zineb 58 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.05%. cu lungimea de 1. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.05%. Polyram DF 0.1% Fundazol 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.03%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.1%.2%.25%.Dezinfec]ia solului b . cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Metoben 0.15%. Mirage F 0.2%. 205 .0.2%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.04%.02%.

stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.5 [i fig.5 . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. STAN. 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. 206 . 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. la o adâncime de 3-4 cm. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.6 . 11. N. Fig. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.N.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.începutul lunii mai.6). Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . 11.

Tabelul 11. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . La culturile pe spalier. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. În nici un caz. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. la soiurile de tip Cornichon. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.pentru consum proasp\t (tabelul 11. dar dup\ ce s-a luat roua. E[alonat. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze.7). 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. care sunt foarte fragile. în medie este de 2-4 zile. în func]ie de soi.pentru industrializare [i 9-12 cm . Pentru conserve.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. în special lungimea fructelor care. În momentul recolt\rii. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. deci se recolteaz\ diminea]a. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. bolnave etc. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. când temperatura este mai sc\zut\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. trebuie s\ fie de 6-9 cm .

orz de toamn\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct.2. varz\ timpurie. Cultura în sere Dup\ tomate. 69 cm [i 9-12 cm. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). 1978). pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. De aceea. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. recoltarea se face numai manual. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. MUNTEANU La culturile pe sol. maz\re de gr\din\. c. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). 11. STAN.6.1. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. N. La culturile sus]inute pe spalier. Dintre lucr\rile de între]inere. recoltarea se face zilnic. la început s\pt\mânal. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. secar\ pentru mas\ verde. recoltarea se face manual sau mecanizat. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. noaptea [i diminea]a). castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . legume verde]uri. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). 208 .N. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. borceaguri. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. irigarea este cea mai important\.la cultura pe sol. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.

Între]inerea culturii: . a. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultur\ pe balo]i. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. preg\tirea substratului pentru plantare. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.cultura direct în solul serei. . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. . atât pe pia]a intern\. în ultima vreme. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . se folosesc în ser\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. afânarea profund\. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. sem\nat în ghivece. . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. în exclusivitate.cultura pe strat de gunoi de grajd. hibrizi ginoici (F1). . cât [i pe cea extern\. dezinfectarea serei [i solului. cu fructe partenocarpice. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. . În cazul culturii direct în solul serei.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. de circa 30 cm. de 40-50 cm lungime. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .

ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime.N.4). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. îngropa]i [i la suprafa]a solului. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate.000 balo]i (100-120 t paie). dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. administrarea îngr\[\mintelor chimice. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. 210 . pentru a favoriza colectarea apei în [an]. care se bat în p\mânt. în trei reprize. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.5). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. sulfat de magneziu 50 g. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire.000-7. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. Dup\ a[ezarea balo]ilor. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. pe linia viitoarelor rânduri. azotat de amoniu 200 g. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. var stins 100 g. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. sulfat de fier 30 g. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). N. Se administreaz\ succesiv. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. în strat gros de 12-15 cm. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. sulfat de potasiu 200 g. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. STAN.

0 12. ciclul I balo]i ciclul II (15.6 43.70 8.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.30-4.5 10. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.049-0.32-1.90-8. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.160-0.0 0.50-5.9-3.5-36.00 23. care trebuie manevrat.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.267-0.03 1.099 2.IX.50-19.259 4.0-90. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.42-3. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. Tabelul 11.00 8.8). se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.70 8. evitarea contamin\rii cu nematozi.00-3.6-18. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.70 0.50 1. ace[tia se a[az\ direct pe sol. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.21-8.10 2. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .00 20.50-13.8 0.1973) 0. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.65-9.1972) (16. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.9). desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.10 0. 211 . instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).461 4. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.54 1. În acest caz. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.00-16.I.20 Specificare N . Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. care se bat în p\mânt.0-37.6-23. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.

se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. la câteva zile de la r\s\rire.03%). Tratamentul termic uscat de 76°C. 0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 5-8 III .15%. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.ciclul scurt în sere înmul]itor. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. timp de 72 ore. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.ciclul II). iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.N. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).2%. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Actellic E. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.5%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.3-0.C. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.06% sau Unden 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. STAN.0 kg sulfat de potasiu. Derosal 0. Foliar-feed 0.03%.1%. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . cu asigurarea ventila]iei. evitându-se excesul de umiditate. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. 15-10 VII . Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).2% plus Ultracid 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.05%. Morestan 0. N.2% sau Sumilex 0. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.5 EC 0. 30% mrani]\. MUNTEANU Tabelul 11.1%. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 0. Astfel. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.3%. Sumi-Alpha 2. 1.5 kg superfosfat. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). temperatura va fi de 22-24°C.

5-3 plante/m2.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. Pentru ciclul I. iar altele cu caracter special (tabelul 11. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 4-6 frunze normal dezvoltate. unele cu caracter general. 213 . Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Tabelul 11. **. cu sistem radicular bogat. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.10). desimea culturii este de 2. cu r\d\cini de culoare alb\. desimea este mai redus\ (1.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. de culoare verde normal. liber de boli [i d\un\tori.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.12). 7-9 mm diametrul la colet. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.40 m. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).zile de la sem\nat la plantat. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. 20-25 cm în\l]ime.2 plante/m2).11).

prin aspersiune. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .c. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. decada 3.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • I – februarie.martie. STAN.. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N. decada 2. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. N. 24°C . 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. temperatura de zi: 22°C . la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • II – aprilie. februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.a. MUNTEANU Tabelul 11. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. deformate. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Defolierea ascendent\.4% Distribuirea r\sadului pe travee.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 40% turb\. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.ianuarie. • Reglarea umidit\]ii: .umiditatea solului 85-90% din c. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.5. nivelarea solului.

l\starii îndep\rtându-se. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. tulpina se 215 . Fig. pe de o parte. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. 11. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\).`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. [i colab. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.`n "V". iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.. 11. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. La acest sistem. în prima etap\. pe de alt\ parte. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. se las\ câte un fruct la fiecare nod. în prima etap\. 1980). la nivelul sârmei. În acest scop.7).7 . [i fructificarea acestora. De la dolie. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În continuare. B . Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.

atunci acestea se epuizeaz\.3 3. o plant\ poate produce 40-45 fructe. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.1 4. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.6 34 30 26 22 5. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. cât [i în aerul serei. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.13). dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. în serii. STAN. f\r\ oscila]ii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Tabelul 11.9 5. câte patru fructe. Un fruct. atât în sol. are nevoie de 18-21 zile. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.5 216 .N.4 5. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). iar `n al doilea rând. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.14).2 7. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. cât [i a fructelor. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în sensul c\. N. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.

pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp... 1974). astfel încât s\ asigure 30 mg N. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 150 mg K2O. la începutul vegeta]iei. 217 . K2O-1010/412 kg/ha. Fertilizarea se face. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. MgO-86/16 kg/ha. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 1978). cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Ca urmare. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Este bine ca.15). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. imediat dup\ începerea fructific\rii. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 120 mg P2O5. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i./ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. pe baza analizelor de laborator.a. atât în interiorul balotului. [i a celor din zonele învecinate. 1978). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. CaO-1564/-kg/ha. 1978). prelunge[te perioada de fructificare. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. P2O5-852/192 kg/ha.

Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. într-un sol care. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.6). b. r\niri mecanice etc. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. strâmbate. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.0 2. STAN. 218 .5-3. a fost dezinfectat pe cale termic\. spongios. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.5 6. N. folosind r\sad de 30-35 zile. strâmbe.5 6. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. conform solicit\rilor beneficiarului. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. MUNTEANU Tabelul 11. În cazul când se practic\ acest ciclu. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). direct pe solul serei. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. în prealabil. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.N. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. deformate. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.9). La aducerea în alee.8-7. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. cultura se face obi[nuit. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.0-6.5 6.8-7.2-3. Pentru m\rirea produc]iei.0 6. tot pe calit\]i.5-7. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. cu urme de îmboln\viri.

se încorporeaz\ în sol. [i colab. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. conducerea plantelor vertical prin palisare. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.3).) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. în concentra]ie de 10%). deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). aplicarea fertiliz\rilor faziale. varz\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.6. mobilizarea solului [i. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. 11. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.P. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. bilonatul plantelor. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Produc]ia este de 60-70t/ha. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. c. odat\ cu desfiin]area culturii.1. conopid\ (tabelul 11.3% plus Captadin 0. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.3.K. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. 1981). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. concomitent.9). se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.

vertical. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11.40 m în solariile tunel [i 0. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. realizându-se 50-60 t/ha. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime.1.6. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. iar plantarea la 1-10 martie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. pe un singur rând. În solariile bloc. În solariile tunel. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. plantarea se face în rânduri simple. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. tip tunel. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. udatul. pra[ile.96 m în cele bloc. revenind 24. revenind 22. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. mulcirea cu mrani]\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.80 m între rândurile din band\. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.N. La culturile din ad\posturile joase. N. 220 . Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.000 plante/ha. moderat. în strat de 4-5 cm grosime. mai des [i cu norme mai mari. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. sem\natul de devanseaz\.000 plante la ha. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai.4. apoi. STAN. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. la început. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. 1:10). Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\.7 plante/m2. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la distan]a de 0. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. când se desfiin]eaz\ cultura.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.85 m între benzi [i 0. iar pe rând la 35 cm.

500-3. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\..2. 11. vitaminele B1 [i B2). Iordania. ]\rile mediteraneene.2. Asia Central\ [i China (Jukovski. atingând paralela 470. 1950).LEGUMICULTUR| II 11.2. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. formând tulpini de ordinul I. În prezent. 11. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. ]\rile balcanice [i în America. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. dulce]uri. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. China. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.8). marmelad\. aproape cilindric\. târâtoare. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. în culturi ad\postite.000 ha. 221 . suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. 11. Iran. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Rusia. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. sucuri. 1974). Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. acoperit\ cu peri fini [i de[i. ajungând pân\ la 12-14%. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. când au gust. Semin]ele con]in circa 25% ulei. fiind mai s\rac decât la castravete. salate de fructe etc. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. mai sub]ire ca la castrave]i. La noi se cultiv\ pe circa 2. Se ramific\ puternic.3.1. Este mult cultivat în India. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Tulpina este erbacee. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.

1 P. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. portocalie sau verde. 81. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. 10. 1979). frunze. cu o produc]ie de 22 t/ha. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 13. Astfel. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). acoperite cu peri[ori fini. legarea acestora [i îngro[area fructelor. la cultura de ser\. În perioada de fructificare.8 K. uneori longitudinal costat.. Polenizarea este alogam\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Fructele costate se numesc cantalupi. pân\ la începutul recolt\rilor. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.5 Mg (tabelul 11. de form\ ovoid\. elipsoidal\.2. STAN. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. de culoare alb\. 11.8 . calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. crocant\ sau fondant\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\.17). galben\.2 N. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. entomofil\. Deci.16).Pepenele galben: plant\ cu l\star. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. lung pe]iolate. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. florile [i cârceii. palmate sau reniforme.4. cre[te consumul de potasiu. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. 11. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. N. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. 222 . Fructul este o melonid\ (peponid\). consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.N. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Între înflorirea primelor flori femele.

dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. nisipo-lutoase).34 4.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.2.58 12. semitârzii (85-100 zile).00 78. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. cât [i târzii (peste 100 zile).40 81. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.60 13.30 2.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Apa Lumina Tabelul 11. Suport\ mai u[or seceta. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.80 Mg 0.10 K 2.60 26.7.34 10. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).20 P 0. profunde [i ferite de vânturi.. în compara]ie cu castravetele. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. 11. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.25 2. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.53 S.60 13. semitimpurii (75-85 zile). 223 .5. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.00 61.14 5. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. În solurile pe care se cultiv\.90 8.30 60.80 27. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.18).40 10.

STAN.N. N. MUNTEANU 224 .

mulcirea solului. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. 11. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .000 plante la ha (fig. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .1. în sere. apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11.2.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. Fig. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.3x35 kg/ha [i K2O . 11.9 .6 ore). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. calitativ superioare. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. cu poten]ial productiv mai ridicat. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).6. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). rezultând în final o densitate de 20. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. 225 .6. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. timp de câteva zile.2x35 kg/ha.000-24. R\ritul plantelor pe rând se face manual. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.2.18 ore).

N. apoi. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Noaptea (în perioada de cre[tere). Pe timp noros. pe fiecare m2 substrat de cultur\. trebuie s\ fie de 24260C. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C.000 plante la ha. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.N.19). 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. în zilele însorite. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). cultura nu se ud\. în mod normal. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Temperatura din aer. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. 226 . apoi (în perioada de fructificare). apoi cre[te pân\ la 90%. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. în mod obligatoriu. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. intensificarea aromei specifice etc. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. în prima lun\ de la plantare. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). va fi de 23-250C. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. cultura.6. STAN. 11. Este necesar ca permanent. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. înmuierea zonei pistilare. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. în primele 10 zile de la plantare. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. rezultând o densitate de 20. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Se recomand\ ca. în func]ie de luminozitate. utilizându-se 2l/plant\). gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. temperatura se va men]ine la 18-190C. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. La soiurile târzii.2.2. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. În general. utilizând r\sad de 4550 zile. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. temperatura se va ridica la 28-300C. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. aceasta va fi de 20-220C. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.

3-4 fructe pe bolt\. 227 . recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. produc]ia fiind timpurie. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.a. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.2. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. ciupindu-se dup\ o frunz\. se ob]in fructe mari. de calitate superioar\. 11. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Produc]ia este de 20-30 t/ha. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Turkestan. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Astfel. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. În plin proces de maturare a fructelor. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 1980)..6. H-25. Galia F1..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. sub form\ de “V”. direct în ghivece. Ogen etc. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. dar fructele sunt mici. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.3. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.

6 – 2. N. Înainte de maturizare.6.5%). 11.500 plante/ha). zaharuri (6-8%).6 % fructoz\ [i 0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.2 %). B1. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Dintre lucr\rile de îngrijire.p. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.6% glucoz\. 3.5 mg/100 g s. C(4. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.) sin. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 228 . carotenoide (0. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. fier – 0.2. PP. acizi organici (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. 1992). fiind indicat în tratarea litiazei renale.N. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.3. dar desimea poate fi sporit\ la 20. se folosesc la prepararea mur\turilor. din care: 1. în func]ie de vigoarea plantei. Fructele con]in: 89-90% ap\. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. proteine (0.3.2 mg. Astfel. distan]a dintre rânduri este de 1.9. 1-2% celuloz\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. câte un fruct. B2.3 mg/100 g). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. B5. lipide (0.1. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. STAN. de regul\.4. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.). în solariile de tip tunel (5.8-5. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.000 plante/ha). B6. fosfor – 12 mg. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. vitaminele A.1. se las\ pe fiecare l\star. fin [i pl\cut. C. iar în cel tip bloc.2 %). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.5 – 1. 1978). la 100 g substan]\ proasp\t\. 1984.9 % zaharoz\. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). calciu – 7 mg.5 – 4.5 mg. 11. Butnariu [i colab. În continuare.000 plante la ha.40 m l\]ime). Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.

5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Florile mascule apar. 1999).773 kg/ha.LEGUMICULTUR| II 11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. pubescent\. mai 229 .000 kg/ha. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.H.000 kg/ha. per[i.3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Frunzele sunt mari. Florile sunt unisexuate.000 kg/ha.3..10 . pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.11.409. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.3. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. 1950). La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . erbacee. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. În prezent. Spania – 37.000 ha. profund divizate sau pu]in lobate.2. Pepenele galben este o plant\ monoic\. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Italia – 32778 kg/ha. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. de unde a trecut la arabi. Cipru –50. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Grecia – 40. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. indieni [i chinezi. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Fig. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. 11. 11. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.10). pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.

semitârzii (De Mini[. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. semitimpurii (Dochi]a). în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. mai rar. 11. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. MUNTEANU ales. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor.3. cu tegumentul tare. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. cre[terea este încetinit\. culoare [i calitate diferite. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. De[i este o plant\ de zi scurt\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Miezul este de culoare alb\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.2). pentru produc]ii foarte timpurii. Dr. Semin]ele sunt mari. STAN. în func]ie de soi.3. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Timpuriu de Canada). Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. turtite. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. diferit colorate. galben\. 11. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. N. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.20) 11. Fa]\ de lumin\. pe tulpina principal\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C.5. 230 . Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). bine drenate [i structurate. aproape plate. În anii foarte seceto[i. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.4. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Charleston Gray) (tabelul 11.6. de form\. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. matur\rii [i calit\]ii fructelor. De D\buleni. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. ovale.3. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.N. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).

LEGUMICULTUR| II 231 .

N.11) cu SPC-6. N. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. STAN. Dac\ terenul nu s-a modelat. pe suprafe]e mai mici. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Fig. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.11 . Toamna se efectueaz\: discuirea. 11. r\ritul. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. în sistemul gospod\resc. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. 11. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Acestea sunt: pra[ilele repetate. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. la adâncimea de 3–4 cm. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. nivelarea de între]inere. Prim\vara pân\ la sem\nat. cu cultivatorul. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mu[uroitul. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). pe intervalele 232 .5 m. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.000-14. fertilizarea fazial\. asigurând o densitate de 12.000 plante/ha. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.

La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. 233 . pe timp r\coros. cupru 0. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.7%. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. gr\simi 0. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. B1 0. 11. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. de unde s-a r\spândit în Europa. C 8-30).3%. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. sufleuri. fosfor 60.2.4. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. f\r\ a deranja vrejul. pe nodurile tulpinilor.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.1.4. din America Central\ (Mexic. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. singure sau în amestec cu alte legume. Odat\ cu pr\[itul manual. zinc 0. mânc\ruri de dovlecei. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). cu 350–400 m3 ap\/ha. pân\ când plantele acoper\ solul. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.03-0.08.10. dup\ unii autori. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. hidra]i de carbon 6. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. 11. Peru) [i Asia Mic\. dovlecei umplu]i.06. Recoltarea se face diminea]a.2.4. budinci etc. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. var. fier 0. Ungaria. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.05-0. dovlecei pane.5-7. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.) [i în industria conservelor. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pân\ la m\rimea maxim\. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. iar dup\ al]ii din Africa.1. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. din loc în loc. B2 0. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Produc]ia este de 30-40 t/ha. e[alonat în perioada iulie-septembrie.

STAN. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.12). cu pH neutru. mari. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. 11. R\d\cina este pivotant\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\.12 . rezist\ bine la secet\. Soiuri În ]ara noastr\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. de culoare galben\.3. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. 11. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11. care formeaz\ tufe compacte (fig. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. bine afânate. iar coaja se îngroa[\. deoarece are un sistem radicular mai profund. în anumite condi]ii.4. anual\. de peste un metru lungime.4.4.21). Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. 11. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. palmat lobate. 11. Pulpa fructului este fraged\. apoi devine a]oas\ [i tare. lung pe]iolate. culoarea variind în func]ie de soi. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.5. N. suculent\.N. în cultur\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. 234 . Frunzele sunt mari. acoperite cu peri aspri.

LEGUMICULTUR| II 235 .

cu N 25 kg/ha s. 11.a. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4.6.a.N. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Fig. care sunt [i mai productive.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). dar se poate cultiva [i prin r\saduri. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). STAN. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). [i K2O 25 kg/ha s.13). pentru 236 . îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. N. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.1. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). 11.13 .4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.6. 11.

se umplu cu zacusc\. 20–35 mg/100 g vitamina C. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. iar dup\ al]ii. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. 1980). 1980). 11. fiind foarte perisabile. Italia [i Rusia. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.). cultura patisonului este pu]in cunoscut\.a.6. 3. salat\ de p\tl\gele vinete etc. (Bajurianu [i }urcanu. 0. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. atunci când este nevoie. La noi în ]ar\.35 mg/100 g provitamina A [.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Fran]a. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. 11. Institutul pentru Resurse Genetice.7-0. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. din Africa (Ceau[escu [i colab. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. proaspete [i conservate.2. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.1.2.5.A. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 237 . De asemenea.4.U.5. 1980). dup\ unii autori. 1. În perioada când nu zboar\ insectele. polenizarea se face artificial. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Fructele..4–5% hidra]i de carbon.

care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Ca [i dovlecelul comun. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). cu marginile canelate [i rotunjite. MUNTEANU 11. Fig. irigarea culturii este obligatorie. în aceast\ perioad\.14 . cu marginile u[or marcate. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].4. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. peste care se suprapune.N. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. când fructele sunt tinere. De aceea. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.sau pentalobate. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. 238 . Acesta are o form\ discoidal\. la maturitate fiziologic\. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. dup\ care devine alb-cenu[ie.3. N.5.plant\ cu frunze.Dovlecelul patison: 1 . frunzele sunt tri. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). în partea superioar\ a fructului. 11. Culoarea fructelor este albverzuie. 2 .detaliu fruct 11. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. STAN.5.14). Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. flori [i fructe. 11.

6. de culoare verde–albicioas\. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. 1998). Soiul Comun este timpuriu. cu un diametru de 8–10 cm. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. denumit Comun. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. În afara soiului aflat oficial în cultur\.. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu o vârst\ de 25–30 zile. se mai întâlnesc în unele colec]ii. 239 . Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). în form\ de turban. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. 11.5.LEGUMICULTUR| II 11. Fructul este tipic. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. Produc]ia este de 10–15 t/ha.5. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. cu 8–10 muchii proeminente. la 3-4 cm adâncime.

vol. Connecticut. The Avi Publishing Company Inc. R. N. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Grand. SAVI}CHI. N. Univ. B|LA{A. (1974) – Fitotehnie. vol. BASSET. A. Londres. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Paris. COBÂLA{. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. CIOFU. Agron. 240 .. N. B. New York. nr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BUTNARIU. POPESCU. Bucure[ti. D.3. BECEANU. V. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. Analele I.. P. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. BECKER-DILLINGEN..S.. J. INDREA. Via [i Livada nr.S. Lucr. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. I. CEAU{ESCU. Berlin.A. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Bucure[ti. Tec Doc – Lavoisier. B.L. [t. U.. Lucr. CHICHEA. RUXANDRA. Agron. 3. Seria Horticultur\. VOICAN. (1973) – Legumicultura. GR. N. Gr\dina. J. PELAGHIA. G. M. I.. CEAU{ESCU. BAJURIANU. vol. (1994) – Production légumières tome 2. Seria Horticultur\. I. S. Inst. CL. FOURY.N. CHAUX. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. STAN. C. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. STAN. Ia[i. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.. }URCANU. I. SAVI}CHI.. 12. Editura Academiei R. Chi[in\u. (1991) – Varza pentru frunze – origine. RADU. [t. Editura Ceres. P. GR.. IV. Ia[i.. BODEA.. COBÂLA{. FLORESCU.. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Bucure[ti.F. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 30. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Bucure[ti.C. CL. BECEANU. M. Bucure[ti. COBÂLA{. H. V. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. CHILOM. C. PETRESCU. Bucure[ti. RADU.. BÎLTEANU.. I. (1992) – Legumicultur\. Bucure[ti. STAN.R. D. GH. 33. M. B. D. BERINDEI.. M.

Sofia. LÖBL. Bucure[ti..C.. MAIER. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. TR. LE BOUHEC. R|DOI.L. Lucr\ri [tiin]ifice I. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. V. [t.. M. IANO{I.N. N. VII. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. prezent [i viitor. (1998) – Producerea legumelor. IANO{I. I. M. B. GH. GH. JILCU.. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. DUMITRESCU.L. I.. PER{UNARU.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Bucure[ti..A.. Bucure[ti. I. GHENKOV. V. MUNTEANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.A. Z|GREAN.V. V. T. I. Patronatul Horticultorilor din România..I. GL|MAN. IORD|CHESCU.F. – S.. J. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. VLAD. Cerc. Artprint. MAIER. 2. T. DI}U.I. – COORD.P. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. DI}U.C. Bucure[ti. Lucr. [i colab.C. Trecut.P. BAICU. Patronatul Horticultorilor din România. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. Artprint. MANOLACHE. I.A.L. RO{U.Tehnologia culturii legumelor în solarii.V. D.F. STOIAN. A..L. C. IV. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. Bucure[ti. [i colab. I. Bucure[ti. (1969) – Cultura legumelor.... DR|GU}. 3.B. Bucure[ti. I.H. (1961) – Cultura legumelor. LÖBL.C. I. I. Lucr...F. POPESCU. În: Gl\man [i colab. M. S.. GL|MAN. vol. GHERGHI. GH. Bucure[ti.F. 2. BUZ|U (1980) . – Memorator horti-viticol. Editura Agro-silvic\. RUXANDRA. E. Bucure[ti. M|NESCU. SCURTU. în Moldova. B...C. nr. Bucure[ti. BOSE{AN. CTIFL – Invuflec.H. 241 . M.A. Artprint. VASILESCU.. I.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere... I. M. vol. Bucure[ti. Editura Agro-silvic\. (1972) – Culturi for]ate de legume.C. A. MINKOV.. Editura Agro-silvic\. DUMITRESCU.L. I. D. D. BERINDEI. D. BUZ|U (1978) . (1997) – Cultura cartofului.. V. Editura Ceres.L. ROMAN.P. M. MURTAZOV. agron. Paris. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\.Tehnologia culturii legumelor în solarii. L|C|TU{. – S. (1997) – Memorator Horti-Viticol. Redac]ia revistelor agricole. vol. [t. Ia[i. MAIER.C. OLGA. M.A. COSTACHE. Bucure[ti. MARIA. D..C. L. Bucure[ti. E. IORD|CHESCU. VIDRA – S.C. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Zemisdat. L|C|TU{. G. I.L. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.. [i colab. Bucure[ti. vol. PL|M|DEAL|.

NIEUWHOF. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Editura Ceres. Analele I. STAN. Buletin informativ nr. T|TARU. AVRDC. Bucure[ti.. ICLF Vidra. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Technical Bull. MUNTEANU. N. N. (1992) – Legumicultura. Agr. COSTACHE. vol. 4. 1. SINGUREANU. RADU. vol. PANAIT. II. agron. N. L. Editura Ceres. PATRON. Cercet. Bucure[ti. 242 . (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Bucure[ti. N. I. Centrul de multiplicare Inst. P.. P. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. SAVI}CHI. KUO. SAVI}CHI. N. P. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Agron..) D. MIHU.L. SINGUREANU. I. Bucure[ti. nr. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. SINGUREANU. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. M. STOIAN. Bucure[ti. În Moldova. 2. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\.. P. R. N. G. (1968) – Castrave]ii. No. POPESCU. Agron. MUNTEANU. N. 2. (2000) – Legumicultura. OPENA. STAN. London.. Chi[in\u. ANDRIESCU. M. 1. Inst... Bucure[ti. agron. SAVI}CHI. Ia[i. Ia[i. YOON. MUNTEANU. G. Centrul de multiplicare Inst. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. J.. Editura Agro-silvic\. C. vol. Agron. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. vol. N. în Moldova. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. N. POPLÃCINEL. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Editura Ceres.N. T. STAN. [i colab. Bucure[ti. 17. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. SAVI}CHI.. STAN... 4.C. agron. {I STOENESCU. GH. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Ia[i. I. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. I. Tez\ de doctorat. Cerc. Tez\ de doctorat. vol. V. A. Taiwan. Ia[i. MIHALACHE. nr. 2. P. MUNTEANU MARINESCU. GR. I. Leonard Hill. în jude]ul Ia[i.F. ATANASIU. MUNTEANU. în Moldova. Editura Universitas. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. Cercet. Ia[i.. Ia[i. în Moldova.. Cercet. Tez\ de doctorat. (1969) – Cole Crops. 3. forma alb\ (lam.. I. M. capitata. SAVI}CHI.C. GR. vol.

C. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Wageningen. VOINEA. G. PERCIALI. Bucure[ti. V. JUCOVSKY. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.. D. ZANOSCHI. Bucure[ti. M. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.L. V. vol. TOMA. 3. VÂLCEANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. ANDRONICESCU. C. GIREAD|. Bucure[ti. D. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Bucure[ti. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. C. VOINEA. V. GH.. Editura Ceres. VOICAN.. P. ZEVEN.. Analele I. A. M. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. VOICAN. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VI. Editura Ceres. V.. Editura Ceres. Editura Ceres. M. M. nr..F. Bucure[ti. L|C|TU{. 243 .

Sadoveanu nr. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu. Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA .Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel.05.: 032-218300.2001 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful