Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.............. 80 8... 39 7..........3......................................... Cultura prin r\sad......5... 32 7......................................... 60 8....4...................... Usturoiul comun .6. Rela]iile cu factorii de mediu .... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ...... 39 7.......1. 54 8................ 81 8... Soiuri .............................. Soiuri.3... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........... 40 7.......Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\............ Importan]a culturii......... N...................5...... Ceapa comun\ .1.... 48 8................1.... Cultura prin sem\nat direct...... 41 7...5......... 91 8............................................ 46 8.......1.................6........2.............................2.......2...................6.........2.........................2............... 89 8......3...............6.. Originea [i aria de r\spândire............................N.... 48 8........ 47 8........................5......4......... STAN...... Originea [i aria de r\spândire.......1..6........3...................................... Soiuri..................2......................6..2....... 76 8...................................1..........Cultura ridichilor de lun\ ....3.....4....... 33 7.................................................................6........ 73 8....... Particularit\]i botanice [i biologice............................... Tehnologia de cultivare.......................1........... 47 8.. Cultura cepei prin arpagic ... Tehnologia de cultivare..... 88 8................................ Rela]iile cu factorii de mediu ........................ Particularit\]i botanice [i biologice...................1....5.............................. 52 8................................. 87 8......6.................... Importan]a culturii.................. Cultura cepei verzi (stufat)................... 82 8....... 87 8......5............................................2........ 33 7.......... Importan]a culturii................6............................4............................................... Tehnologia de cultivare............................ 83 8................... Originea [i aria de r\spândire............................ Cultura cepei prin r\sad .....................3...........3..........1..........5.................. Tehnologia de cultivare....................3... Rela]iile cu factorii de mediu ..........6........... Prazul . Particularit\]i botanice [i biologice...6..............................5...............................6....................... Importan]a culturii................................ 88 8................ 54 8..........6... 84 8.......................... 84 8...............1.......................1................ Soiuri.......... 33 7....... Sfecla ro[ie ........1..2............ 90 8...........1.............5.....1.. Rela]iile cu factorii de mediu ................ 93 4 .........2....... Tehnologia de cultivare..3......2.................... Rela]iile cu factorii de mediu ........... MUNTEANU 7....................................6..................2....6.... 90 8.................3.......6...................6......................................... Soiuri..3.... Originea [i aria de r\spândire..6..1........3.... 80 8.3..3.......4.................1...6... 37 7.........................................................................................2.................. Particularit\]i botanice [i biologice..................................1............................6................ 42 7..... 54 8.........................1............ 39 7................2.............................................4........5.....................................

.. Rela]iile cu factorii de mediu .......2...............1........................1........ 116 10......... Particularit\]i botanice [i biologice.....................................................................1..4................. 105 9.......................2... 98 9................................ 138 10......6................................................6. 145 10...................6... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................2.... Cultura timpurie în teren neprotejat ..............................1....... Cultura de var\..1................. 135 10.................. Ceapa de Egipt ...............4............1... Usturoiul de Egipt ................ Rela]iile cu factorii de mediu ........ 118 10.............2. 115 10.. Varza ro[ie ................................... Ceapa de iarn\ sau de tuns ........ 146 10.......6................. Ceapa m\rg\ritar.............................. 98 9......2................................. Tehnologia de cultivare.........1.............. 117 10...... 115 10. 132 10........... Cultura în teren neprotejat....... 146 5 ........... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ................................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice...................4...........................3............................1..... Importan]a culturii...............................................1............................... 146 10........... 110 9............ Ceapa e[alota........................... Cultura prin sem\nat direct în câmp ................4... Soiuri.1.....1.......................................................4..................... 105 9.......1..6..... 96 8...1..5...4............ Cartoful timpuriu........................5.... 96 8.............6...................1... 145 10............................ 98 9............ Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .. Particularit\]i botanice [i biologice.... 95 8..................... Soiuri.1..5...................... Tehnologia de cultivare.......................................................1.................... Cultura târzie (de toamn\) ...... Batatul .. 94 8.......................2. Rela]iile cu factorii de mediu . 115 10.......................3...4.. 122 10................................2............................. Soiuri.... 100 9...........................................................4... Particularit\]i botanice [i biologice................... 102 9.............2................................... Alte plante legumicole din grupa cepei. Tehnologia de cultivare.......... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..........6..........6..............1..................5.........................LEGUMICULTUR| II 8.....6...............2............ 95 8...... 105 9............2.........1...1........ Originea [i aria de r\spândire........1...... 99 9....................................... 145 10.1......................................2.........4.......................... 145 10...................... Importan]a culturii................................... Originea [i aria de r\spândire.. Importan]a culturii........1......... 120 10..........2.....2............. Originea [i aria de r\spândire...........1......... 122 10...........4.......................................................1...3......5........3..... 137 10..................1......1.4........1...........2.3....6....

............... Broccoli......................................... 151 10....................................... Varza de Bruxelles ........ Cultura târzie..3...... 161 10........1.....5....6......................3. Gulia ...........3.........2........................ Importan]a culturii............. 176 10................. 174 10............... 159 10.................2..................5.. 148 10............6........... 158 10..................... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 151 10........................ 156 10....................................................4.........6............. 178 6 ..1..................6...................1..........7.......... MUNTEANU 10.............. 148 10.............. Rela]iile cu factorii de mediu .....4...2................ Cultura timpurie în teren neprotejat .......... Particularit\]i botanice [i biologice.3........ Soiuri........6...................6....5..6. Conopida .7.....................................................6..4............................... Soiuri......................... Tehnologia de cultivare............ Importan]a culturii.... Importan]a culturii... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 159 10..................................... Particularit\]i botanice [i biologice.....................3................... 176 10...8..7....... Importan]a culturii.... 152 10.5..........................................6...........................1.........4....................................6.....................................................6..........................................4....................................... 174 10...3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................................................... 175 10....4..... 151 10........3........ Tehnologia de cultivare..........................5..........7..1.............2..5............. Cultura timpurie ......... 155 10..6........... Originea [i aria de r\spândire.......................3.... Varza pentru frunze....5...... 177 10............................................... Tehnologia de cultivare. 174 10...7...... 167 10.......3.............................................. 149 10. 153 10........... Varza crea]\...... 157 10.............2...................... Cultura târzie....... 174 10... 163 10........................................................ N... Cultura în ser\ .6....... 153 10.... 157 10....1..2.6...............................................6...........6.................... 153 10...........................................2....... Tehnologia de cultivare..................... Originea [i aria de r\spândire...1....................................... 151 10........... 178 10.3........5............. Originea [i aria de r\spândire....................... Tehnologia de cultivare.............................5.....N..... 157 10.....................7........................6...............6.6.4......... 163 10.........4.3.... 158 10............. 150 10............. Importanta culturii.......................... Originea [i aria de r\spândire............................ 169 10........5... 155 10..4................... Particularit\]i botanice [i biologice......4..........4...........7......4................................................8... 148 10........... Soiuri.3.5....4.......7......3.....................5....... 178 10...................................... 163 10........1...................................................... STAN......................6. Originea [i aria de r\spândire........7.................. Rela]iile cu factorii de mediu ........................... Rela]iile cu factorii de mediu .................................................................... Soiuri.............................. Particularit\]i botanice [i biologice............. 176 10......................6........................ Importan]a culturii... 148 10................. Particularit\]i botanice [i biologice..... 172 10... Originea [i aria de r\spândire...............................2........... Soiuri.. 149 10.........8.........................6....

...6..................................6. 226 11....................... Originea [i aria de r\spândire.................... Cultura în teren neprotejat..........5....... Tehnologia de cultivare......2...9........ Tehnologia de cultivare................................8...................6...........................2... 222 11......................... 200 11............................... 179 10.2...................2............ 219 11.............................................................................. 180 10.......................................... 221 11......1........ Cultura în sere ......................3. Importan]a culturii...2........2...................................................................................... 191 10..9................................. Cultura în câmp................................6.... 228 7 ......1.. Particularit\]i botanice [i biologice... 186 10..............2... 180 10...........................6....... Cultura timpurie .......... Importan]a culturii......... 221 11.............8...................... 200 11..............................6......... 194 11....9..1.... Cultura în r\sadni]e.....6....9...........2................... 183 10..................... 198 11.....................1........1....6...............4.....1............. Cultura târzie (de toamn\) ....1....6................................................ Rela]iile cu factorii de mediu ......2..1......................1.......6...........................................6..................................... 188 10..................9......................... Cultura în sere ..... 194 11........3..6........8...................... Castravetele .. Soiuri. Pepenele galben ......... 191 10... Soiuri .............8..........6................... 194 11.......2..8............... Cultura în teren protejat cu materiale plastice. Importan]a culturii...........1..2.....6... Varza chinezeasc\ ........................ 202 11................2.....1......2.................3............ Originea [i aria de r\spândire..................................................1.......................8............ Cultura în r\sadni]e................. 180 10.................................. Rela]iile cu factorii de mediu ...................................................1............................................... Cultura în sere .. 225 11... 227 11..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................. Rela]iile cu factorii de mediu ...........6.... 190 10.. Soiuri.1.............................4.................5.........5... 188 10... Cultura în teren protejat cu materiale plastice....8.......... 184 10............................1............... 195 11............2.9..................... Soiuri......... 180 10.................3...........4.... Originea [i aria de r\spândire................. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......4......3..... 221 11........................ 221 11....6........9.......................................4.....................5..........3........... Rela]iile cu factorii de mediu ......4.. Cultura timpurie ..8.. 208 11........2..... 190 10... 189 10..6..... Tehnologia de cultivare........ Particularit\]i botanice [i biologice...1.................... 188 10..........6...2.................9........4........9..... 225 11...1.2.................................... Particularit\]i botanice [i biologice......... 220 11...... 196 11....... Cultura târzie.1..........2.. Particularit\]i botanice [i biologice.....................3.......................... Tehnologia de cultivare.........LEGUMICULTUR| II 10...................... 223 11........

.............. MUNTEANU 11.........6.............. 230 11................... Originea [i aria de r\spândire.............4..... 229 11............ Soiuri.... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..............4....... 228 11..............................3....................................5....... Pepenele verde ...2........ 233 11.................................. Importan]a culturii...............4........4.. 228 11....... 233 11...........N............... Particularit\]i botanice [i biologice.................... 237 11................5....................................4.......... Rela]iile cu factorii de mediu ..........6.... Soiuri ...1.........6......4........................5................... 237 11............. Particularit\]i botanice [i biologice........... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice................... Rela]iile cu factorii de mediu .......5........3. 234 11......................3................ 237 11...... 239 11................... 234 11...2.... 233 11..................5...3.1.......................6................ 238 11..3 Particularit\]i botanice [i biologice.........3..............5................................. Tehnologia de cultivare...................6............... Tehnologia de cultivare........ 240 8 .5........ Soiuri...................................................2.........................................5.......................................................4.................1......... Importan]a culturii......... 236 11............... Rela]iile cu factorii de mediu ............. N........................3.....3.................. Originea [i aria de r\spândire...................4.................5.4............... Tehnologia de cultivare.......... Cultura în câmp...................... 238 11........4............1............ 237 11... Dovlecelul patison...............5..... 229 11......3............ 236 11............... 230 11............................................................................. Dovlecelul comun.......4...............4.. 230 11........................2............ Importan]a culturii ....... 234 11...... STAN....... Originea [i aria de r\spândire.........3...........................................

toate se cultivă prin semănat direct în câmp. 1993). dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. afânat. solul trebuie să fie uşor. şi colab. În România. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. lemnos şi liberian. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. precum şi în Moldova. păstârnacul. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. care sunt anuale (Butnariu H. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. 9 . existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. deoarece. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. a substanţelor de rezervă.. cu excepţia ţelinei. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. pătrunjelul pentru rădăcini. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. pretenţioase. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Transilvania. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. În general.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. 1993). faţă de umiditatea solului şi de lumină. în special glucide. mai ales în primele faze de creştere.

1984). P-0. 7. H.44%. carota s-au format subspeciile syriacus. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. China. proteine 1.N. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. în acest mod.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. MUNTEANU 7.79%. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. sativus (Hoffm) Arc. pe soluri uşoare sau mijlocii.39 %. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. 1985). flori şi fructe (fig. 7.. Anglia. B2 şi substanţele minerale: Na-1.). în stare crudă (salată).3. În prezent.3%. sub formă deshidratată.9 mg /100 g substanţă proaspătă. prin Spania. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.1).1. subsp. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. sativus (Alef.14%. X d. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. 10 . cv. Italia şi Grecia. predominând formele de culoare violacee. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. N. 7.a.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. japonicus. în special Daucus carota L.89%. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Pe lângă cele menţionate. 1985). MORCOVUL Daucus carota L.1. Franţa. STAN. supe. cilicicus. Ca – 0. iar în anul al doilea tulpini florifere.1. acid ascorbic 3. K. carotenoide 8. citat de Zanoschi. Japonia ş. celuloză 1. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.8 mg/100 g substanţă proaspătă.4. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.. syriacus. Prin încrucişarea ssp. ciorbe.35%. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. de conserve şi sucuri. La noi în ţară. în Iran (Banga. bienală. Morcovul a fost luat în cultură în sec. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.1.52 %. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Mari cultivatoare sunt: SUA. ghiveciuri etc.. zaharuri 6. albă şi galbenă. al XVIII-lea. mediterraneus şi japonicus). iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. acestea mai conţin vitaminele B1. morcovul se cultivă în toate judeţele. Mg – 0.2..

cu cilindrul central redus Fig. Fructul. cu polenizare alogamă. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. rar Fig.Morcovul: a . mărimea şi culoarea. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. aspru păroasă. de calitate superioară. 7. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.rădăcină soi valoros. pentamere.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. zigomorfe. 11 . peţiolate .2 . Tulpina floriferă. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).2. hermafrodite. iar unele rădăcini până la 2 m. costate şi cu ţepi. penat-fidate. d . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. b .cele superioare.2 – 1.1 .. 1973) sterile).5 m. cilindrică.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. de plantă sălbatică. de lungime mijlocie.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. c . 1985). cu flori mici. uneori cu nuanţe rozacee. entomofilă. schimbându-şi treptat forma. 7.cele bazale şi sesile .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. fistuloasă şi înaltă de 1. Atât tulpina principală. care se formează în al doilea an.frunză. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. este ramificată. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. striată. impropriu numit sămânţă. La circa 35– 40 zile de la răsărire. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. este o pseudoachenă. albe. de culoare roşieportocalie.

mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.1) . bine afânate. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. permeabile. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. 7. mai ales pe solurile uşoare.5. durează 36–70 zile. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). profunde. tasate. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. Dacă primăvara este rece. producţie mare – până la 70 t/ha etc. cu pH-ul 6. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.N. În timpul îngroşării rădăcinilor. semitimpurii (110–130 zile). Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Faţă de umiditate. 12 . Nanco F1 etc.5. STAN. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. se formează rădăcini diforme sau ramificate. mai ales în primele faze de creştere. iar cea optimă de 20-250C. Faţă de lumină.4. Insuficienţa luminii. Pe solurile grele. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.5–7. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. morcovul are cerinţe ridicate. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. timpurii (80110 zile). În România se cultivă o paletă largă de soiuri. N.1. Hytop F1. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Presto F1. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. MUNTEANU 7. Primo F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. se poate produce o vernalizare prematură. în funcţie de soi. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.1. bogate în humus (4-5%). sărace sau cu exces de azot.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

leguminoasele. pré – preemergent. Lucrările de pregătire a terenului.5 kg 1.2. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Primăvara. MUNTEANU 7.5 kg 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.2).6. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Pe aceeaşi suprafaţă de teren. fără încorporare. post – postemergent 14 .5 l 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. STAN. ceapă verde. Toamna. imediat ce se poate intra pe teren. Locul în asolament. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 l 6l 6l 1. spanac.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.7). pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Tabelul 7. cucurbitaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. producţia fiind destinată consumului de toamnă. La pregătirea terenului. iar culturile timpurii de morcov. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. fasole etc. culturi furajere pentru masă verde (secară. 7.1. recoltate în iunie – iulie. N. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. castraveţi.N. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.5 l 1. bulboasele şi varza. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. borceag). se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. conopidă..5 l 6l 6l 1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 kg 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. industrializării sau păstrării peste iarnă.5 Fusilade S 12. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.

se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.3. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . În cazul terenului modelat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. se tăvălugeşte înainte de semănat. în benzi. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.pe teren modelat. Adâncimea de semănat este de circa 2. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în funcţie de starea arăturii.). Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. la care s-au îndepărtat ţepii.Scheme de semănat la morcov: a . Dacă solul este prea afânat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren modelat.5 cm.3 . Dacă solul este prea uscat.LEGUMICULTURĂ II Vara. în benzi de câte patru rânduri 15 . se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Epoca de semănat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. 7. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.pe teren nemodelat. pentru culturile succesive de morcov. în rânduri echidistante. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. c . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). 7. Fig. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. b . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.

Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. când rădăcinile au cel puţin 1–1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. cu 600 l apă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. de erbicidare. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Când rădăcinile ating 2–2. începând cu luna iunie. în doză de 1. pir) se adaugă Fusilade.5 kg/ha. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. eşalonat.5 l/ha. După răsărirea culturii. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. La hibrizii F1. se erbicidează cu Afalon 1. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.N. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. se fasonează şi se sortează pe calităţi.3). la nevoie se udă prin aspersiune. STAN. Pentru păstrarea peste iarnă. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. 16 . Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. în cazul culturilor timpurii. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). ceea ce permite reducerea costurilor. în legături. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Lucrările de întreţinere. se face prin smulgere sau dislocare. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate.2–1. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. MASTER – PLATT). În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. iar dacă este necesar. după căderea primelor brume.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. CSSL-9 sau A-761. Recoltarea. N.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.5 – 25.3.p.2.2. 7.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.4.4 .1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. la 56 mg/100 g s..2.2 1.3. MUNTEANU 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.6 – 36. mg /g.4.1 2.7 – 3. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.30 Rădăcini 11. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Compoziţia chimică a rădăcinilor.p. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Ca. În cantităţi mai mici conţin K. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).10. organ de sinteză (tabelul 7.) Substanţă uscată.5 – 3.N.2.).) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. STAN.1 1. 1984). % substanţă uscată Frunze 12. ca materie primă în industria conservelor.02 – 0. P. Primul 18 . sylvestre). Ulei eteric. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.1.9 58 . reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.2.1.2 0. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. g Cenuşă. Tabelul 7. A fost cultivat de greci şi romani. radicosum (Alef.) A. 7. N. g Acid ascorbic.. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. radicosum (Alef. Hill cv.290 0.7 .25).4. (Bodea şi colab.s.7 .4 0.7 20 – 35 0. g Proteină (N x 6.p.W. g Zaharuri. iar cel în Fe. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.5 1.016 – 0.6 .

În privinţa relaţiilor cu factorii din b . fiind o plantă bienală. Polenizarea este entomorfilă. lung pedunculate. florile şi seminţele (figura 7.2. mici. uneori fistuloasă. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Fructul este o pseudodiachenă. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. cu ramuri aproape erecte.5. care la maturitate se desface în două semifructe. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. scade producţia. terminate cu umbele compuse. d . putând ierna în câmp. tulpinile florifere. creţe.floarea. 7. netede sau gofrate. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. de culoare albverzuie. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. formează.2. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. cu miros caracteristic. 7. suculente. de culoare verde-închis. lucioase. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Florile sunt actinomorfe. c . numite mericarpe. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. ramificate. cu frunze trifidate. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. este cilindrică sau uşor muchiată. adânci. pentamere.fructul mediul exterior.5) 19 . Faţă de umiditate are cerinţe moderate. 1973). Faţă de sol. reavene. Al doilea formează rădăcini subţiri. dar rădăcinile sunt mai aromate.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.frunza. înaltă de 80– 150 cm. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. 7. grupate în umbele compuse. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.4. glabre. ramificată. în al doilea an. Pătrunjelul. hermafrodite.4) Tulpina floriferă.

MUNTEANU 20 . STAN.N. N.

la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).8 – 15. locul în asolament. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. pentru consum în timpul verii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. ridichi de lună. în special.1. sortarea şi ambalarea manuală.6. 7. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.3. de glucide (4.3). combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. astfel. se aplică 4–5 udări. curăţarea de pământ şi frunze. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.2). în legături. Până la introducerea în cultură a cartofului. fertilizarea suplimentară. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.3. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. în funcţie de scopul urmărit. Udarea culturii se face diferenţiat. astfel. Astfel. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. culturi furajere pentru masă verde).p.8 – 10 % s. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %)..11). dar nu mai târziu de 10–15 iunie.5 kg/ha.5 % s. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. recoltarea se face după primele brume (15. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.10 – 15. în funcţie de regimul de precipitaţii. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. reprezentată.2). salată.u. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.1) şi peptide (11. Pentru culturile de toamnă.LEGUMICULTURĂ II 7. dar nu să germineze).2. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. hortensis Ehrh. Recoltarea se face diferenţiat. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. spanac. convar. seminţele să se umecteze. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. Rădăcinile au gust dulce. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. alături de morcov. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. În culturi succesive. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.

înalte de 100–150 cm. iar cele mature până la minus 8–100 C. unde creşte spontan. penatsectate.3. uşor pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie. pubescente. 73 mg P. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. cu rizoderma de culoare albă.9 mg vitamina C. 0.5).3. slab ramificate. 0. uşor gălbuie. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. plantele tinere rezistă până la – 50C. se găsesc: 469 mg K. de culoare cafenie.3. STAN.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 7.p. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. suculentă. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. oval – turtite. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 51 mg Ca. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. MUNTEANU (24. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. puternic striate.N. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 139 mg S. 7.2.4. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. America şi Australia.8 – 28. săruri minerale (la 100 g s. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Asia. 3 mg Na. 22 . pe terenuri umede şi umbroase. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.p. 7. Fructele sunt pseudodiachene. dar excesul îi dăunează mult. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 23 mg Mg. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. la 100 g s. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. Seminţele germinează la minus 2–30C.10 mg vitamina B1. dulce şi cu miros caracteristic.7 mg vitamina PP. 0. Fig.). florifere. aripate. 7. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Se cultivă în Europa. Păstârnacul preferă umiditatea.3.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). care le imprimă aroma caracteristică. 7. N.

9 mg K.6).5. iar gustul şi.1. etc). B2. acizi organici (malic. 29. în special. o umiditate constantă. 0. dar cu unele particularităţi: .6 – 1. sporadic. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. convar.7 – 1. rapaceum (Mill.9 mg Na.8 % s. 1. Acestea mai conţin zaharuri 1.15 mg Mn etc.4. La 1 g s.se menţine. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7.8 mg SiO3.3. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. frunzele verzi. 1975). Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. proteine 0.u. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. prin udarea culturilor. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. 0. a salatelor şi pentru murături. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 3. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. În cultură.p.p. .6 mg P.5 mg Fe.p.31 mg Zn.): 0. vitaminele B1.u. 2. lipide 0.6) .3. B6. cu rădăcinile conic–alungite.3 % s.. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.2 mg Ca.. cu rădăcini conice. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.se seamănă în teren modelat.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). în benzi de câte trei rânduri. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. nu este indicat să se semene din toamnă. citric.2 % s..). Recoltarea se face toamna târziu.. 5.LEGUMICULTURĂ II 7.6.5 mg B. 7.p. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. se găsesc 59. oxalic.) Graud. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. 23 . se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.p. 17. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 7. într-o măsură mai mică.4.

STAN. N. MUNTEANU 24 .N.

secalinum Alef. b ..p. 7. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.4. unde creşte spontan. fiind considerată plantă medicinală.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.6 . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.2. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.4. Este cultivată din antichitate. 1973). pe lângă ţelina pentru rădăcini. graveolens L.pe teren modelat. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.LEGUMICULTURĂ II Fig. convar.3. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. 7.) şi cea cultivată 25 .Scheme ale culturii de păstârnac: a . 7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.

dulce) (Mill. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. graveolens L. a – r\d\cin\ îngro[at\. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase.) care. lucioase şi de culoare verde – închis. 7. în primul an. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Rozeta de frunze este înaltă. convar. ce se desface uşor în două mericarpe. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. sunt glabre. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată.7). Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. pentamere. Polenizarea este entomofilă.4. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. pivotantă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului.N. 26 . Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. STAN. 7. amară şi necomestibilă. sunt simplu penat sectate. ramificată. chiar din primul an. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. N. formează o rădăcină subţire. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. de culoare brunie.4. iar cele mature la minus 7–90 C.7 . de culoare albă. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. b – frunz\. datorită conţinutului lor mare în apă. este striată şi ramificată. Pers. c – plant\ semincer\ hermafrodite. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). 7. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. nu poate ierna în câmp. înfloreşte şi fructifică (fig. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală.

conopida etc. fiind indicată pentru culturi asociate. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. toamna. Spre deosebire de morcov. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. cerealele.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).5–7. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.6. Este o plantă de zi lungă.5. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.4. ca şi în cazul culturii morcovului. bogate în humus. Lucrările de pregătire a terenului se fac. germinează greu. 7. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Se cultivă numai în condiţii de irigare. cât şi în cazul culturilor succesive. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. 27 . 7. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Producerea răsadurilor. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. ţelina poate fi cultivată după spanac. cu pH-ul 6. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. 3 g/1 kg sămânţă. profunde. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. suficient de umede. pentru cultura târzie. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram.0.6 – 1 g sămânţă la m2. ardeii. În cadrul culturilor succesive. care se încorporează imediat în sol. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. atât pentru cultura în ogor propriu. iar în solarii. la 20 martie – 10 aprilie. varza. castraveţii. Locul în asolament. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. la cultura de ţelină. folosind 0. Înainte de semănat. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. sunt prezentate în tabelul 7.4. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. tomatele. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. iar pulpa devine grosieră. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. salată sau ridichi de lună.

N.N. STAN. MUNTEANU 28 .

Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. Fig. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. de exemplu Revital 0. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. 7. iar rădăcinile se morcilesc.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . la 30 de cm între plante pe rând (fig. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.1 %. răsadul se sortează. b . se fasonează. 7.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.8). la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8 . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.pe teren modelat în straturi late. 29 . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.

fertilizarea fazială.9% s.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. Fe etc. Ca. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).3). B2. plantele se smulg. convar.5–1 kg/ha. săruri minerale de K. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). fructoză şi zaharoză). Na.N. combaterea buruienilor.). vitaminele C (36-48 mg/100 g s. valorificarea făcându-se cu frunze. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.5. în funcţie de scopul urmărit. 7. Mg. Pentru culturile târzii. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.. Recoltarea se face diferenţiat. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.1. (glucoză.64 şi 8. mai ales. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.p. PP şi 30 . când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. B1. S.5. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).p.p. reprezentată. la 3–4 săptămâni. în legături. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. acestea se curăţă de pământ. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). P.convar.6-1. N. La culturile timpurii.p. La cultura târzie. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. B6. fertilizarea suplimentară se repetă. RIDICHILE Raphanus sativus L. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. STAN. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.1 % s. în cantitate foarte mică (0.) şi proteine (0. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. care variază între 1. prin glucide.).

în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. în cadrul culturilor succesive. maritimus L.5. raphanistrum L.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic.5. şi centrul mediteranean. cu frunzele bazale scurt peţiolate. 1965). mai mari la ridichea de vară şi iarnă. înglobate într-un ţesut spongios. putând fi sferică. 7. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. devin spongioase. se găseşte un ţesut care conţine antocian. violete sau roze. ovale. care. 7. 31 . tetramere. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. prin hidroliză enzimatică. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. albă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Egipt. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Grecia. bactericidă şi vermifugă. caracteristic aromei ridichilor. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. lung peţiolate.2. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. La multe soiuri de ridichi. unde a rezultat din specia R. Italia. cenuşie sau neagră. cu polenizare. Frunzele din rozetă sunt mari. cu un rostru ascuţit. acoperite cu perişori rigizi. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. lirat penat-sectate. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). uşor pubescente. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. (Zeven şi Jukovschi. autoincompatibile.. Japonia. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Fructul este o silicvă indehiscentă. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. În cazul ridichilor de lună. albe. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Homutescu . cu marginea dinţată. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. alogam-entomofilă.3. sub rizodermă. Tulpinile florale sunt ramificate. violacee. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. etc. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. ovală sau alungită. 1975). de formă alungită. unde s-a selectat din specia R.9). Asia şi America. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. 7. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. de 80–100 cm înălţime.

7. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. MUNTEANU Fig.Ridichea: a .plantă în faza floriferă. 1973) 7.. creşterea încetează. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).5. 32 . STAN. c . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.4. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. b . 1956. Temperaturile mai ridicate. N. d .inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Gherghi şi colab. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.9 .structura rădăcinii.rădăcină îngroşată.N. însoţite de secetă.

cu rădăcinile tuberizate cilindro . 33 .5. aconthiformis Mark. Din această cauză. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. devin spongioase şi cu gust iute.5.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.. 1994).conice. se lignifică. atât în câmp.6. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. bogat în substanţă organică (3. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. De regulă. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. 7.).5. vinete. de aceea. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.). la interval de 10–15 zile. pentru cultura timpurie. Înfiinţarea culturii se face în câmp. cât şi pentru cele înfiinţate vara. cu greutatea de cca. Faţă de umiditate. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). având o perioadă scurtă de vegetaţie. reavăn. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. 2 kg P2O5. 1 kg bucata. vara. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.5 %). Tehnologia de cultivare 7. pentru cultura de toamnă. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. ce pot atinge 1 m lungime. 2. care urmează sau precede cultura ridichilor. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. În Asia. în special în Japonia şi China. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. în luna martie. mazărea şi fasolea de grădină.5. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). când zilele sunt mai scurte. eşalonat în mai multe etape. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.1. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). cât şi în teren protejat.2 kg Ca şi 0.6.8).4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. castraveţii de vară etc. 1995). profund. care se folosesc în stare crudă ca salată. ridichea de lună formează tulpini florale. fără a mai forma rădăcina tuberizată. înaintea culturilor de tomate. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). 7. de vară (60 – 80 zile). prin semănat direct. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. sau vara. ardei. Consum specific: 5-6 kg N. var. şi în perioada 20 august–10 septembrie. ridichea este destul de pretenţioasă. 5 kg K2O. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. castraveţi etc.

N. STAN. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. N.pe teren modelat.N. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). 36 .Scheme de semănat la ridichea de lună: a . b .10).5 cm x 7.05% sau Fastac 10 EC 0. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.5 + 12. 7. La culturile de toamnă. (fig. la 2–2.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. 7. dacă este nevoie. Fig.5 cm adâncime. aplicat premergent). dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.02 %. după formula 62. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.10 . STAN. folosind 300–350 m3 apă/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. se vor face 1-2 udări.

Atunci când se realizează cultura asociată. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. în 2–3 reprize. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.7. ceapă verde.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Se seamănă des. folosind 5–6 g sămânţă la m2.03 – 15. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.07) la ridichea de iarnă.5 cm.). Se asigură o umiditate moderată şi constantă. atât în culturi pure. Producţia este de 8–10 t/ha. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. se vor menţine temperaturi scăzute.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). în perioada 20. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. 37 . Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 1995). Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Lucrările de întreţinere. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). iar ridichea de iarnă poate urma după salată.11. Ridichea de lună se cultivă în sere. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe.5. la 2-3 zile de la semănat sau. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.06–15. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. cât şi asociate cu alte culturii. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.6. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. În vederea evitării alungirii plantelor. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. timp de 5–7 zile după răsărire. iar pe suprafeţe mari. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. spanac.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. răsadniţe şi solarii.2. 7. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.

Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. MUNTEANU Fig.11 . STAN. N. 7.

Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. recolta apare destul de devreme. ciorbă şi supe de legume etc.6%). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.1. dar folosită ca plantă medicinală..H. esculenta L. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). în legături. salate coapte sau fierte. Dintre vitamine. denumită şi sfecla de masă. 7. în Italia şi Franţa. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. f.6. var. cultura se înfiinţează prin semănat. deşi nu este o bună premergătoare etc. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. ciorbe.2 – 1.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. 39 . Ca plantă legumicolă. 7. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). cea mai importantă este vitamina A (20 U. din care se remarcă.6. ssp. în mod semnificativ. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Mării Negre şi Mării Caspice. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. soteuri. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.6%). canditiva Alef. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie.2. se folosesc la salate. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. avitaminoze ş. Frunzele.. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). apoi vitaminele B1. rubra Familia Chenopodiaceae 7. 1998). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. sin. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. când sunt tinere. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. săruri minerale. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). 1998). B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. (Dumitrescu şi colab.I. substanţe proteice (1. piureuri etc./100 g). cu excepţia răritului.a. De asemenea.

În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.frunză. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .floare Rădăcina. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.rădăcină. MUNTEANU În }ările Române. iar în cel de-al doilea. uneori şi frunzele tinere. N. 7. După îngroşare. c .12 . b . cum ar fi zonele premontane sau montane. deşi nu ocupă suprafeţe mari.7. este pivotantă cărnoasă. Pe plan mondial.Sfecla roşie de salată: a .N.12). STAN. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. în primele faze de vegetaţie. Fig.tulpină floriferă.3. tulpina floriferă cu flori. în general. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. fructe şi seminţe (fig. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. d . sfecla roşie. rădăcinile pot căpăta. e . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.secţiune transversală prin rădăcină. 7.6. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.

uşor neregulată. rădăcina prezintă zone concentrice. lanceolate.. formând un glomerul. În secţiune transversală. prin apariţia. mai multe glomerule formează un panicul lung. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. ţesutul Fig. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. în mod succesiv. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Frunzele. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. a mai multor zone de ţesut cambial. cu limbul ovat. Totuşi. sesile. În anul al II-lea. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.13. Nervurile sunt evidente. 7. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. uneori şi entomofilă. Culoarea rădăcinii. considerate impropriu fructe sau seminţe. 41 .Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab.. cât şi în interior. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. concrescute. atât la exterior. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. atunci aceasta va fi globuloasă. Florile sunt hermafrodite. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. constituind aşa-numitele glomerule.4. 7. anemofilă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab.). 1973). Polenizarea este alogamă. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.6. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. este roşie-închisă. din zona centrală a rozetei. cordat. 7. în anul I. organizate pe tipul cinci. lung peţiolate. peţiolul este de culoare roşie. la planta complet dezvoltată. au culoarea roşie. pentru realizarea unor recolte performante. mult mai intensă. grupate pe un ax mic. cu suprafaţa ondulată. sunt mari. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.LEGUMICULTURĂ II conică). apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. de culoare roşie. Frunzele tinere.13 . Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. 1992). Florile sunt mici. cu marginea întreagă.. de culoare roşie– verzuie. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. De asemenea. 1998). Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe.

în gospodăriile familiale. formând tulpini florifere în primul an. profund. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. întâlnite. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. bune pentru consum. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. prin răsad. În faza de frunze cotiledonale. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. dar plantele nu suportă umbrirea. Excesul de apă din sol dăunează plantelor.9. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele se pot vernaliza. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de asemenea. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. 7. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. tardive). Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. lipsite de suculenţă.6. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. plantele solicită condiţii de zi lungă. În primele faze de creştere. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. Lipsa de umiditate. determină formarea unor rădăcini mici. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). în funcţie de forma. 42 . N. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. plantele răsar după 10-12 zile. În condiţii optime. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. iar cea optimă de 18-200C. de perioada de vegetaţie (timpurii. STAN. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.6. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). mărimea şi culoarea rădăcinilor. şi unele populaţii locale.6. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor.5. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor.N. mai rar. 7. mai ales în grădinile familiale. în perioadele de secetă. În România se cultivă un număr redus de soiuri. După formarea primelor frunze adevărate. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. timp de 2–3 săptămâni.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. N. primăvara. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Între cele două grăpări se administrează un erbicid.14 .7. Fig. după cum s-a anticipat.N. la culturile succesive. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie.14). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. imediat după aplicare. Modelarea este obligatorie. prin semănat direct. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Înfiinţarea culturii se realizează. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). 7. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. ca fertilizator starter. Pregătirea terenului începe toamna. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. cât de curând posibil. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. STAN. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. după grăparea cu grapa cu discuri. Modelarea terenului se execută. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. după recoltarea acestora).

). obligatoriu. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. cultura având o densitate mai mare. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. se efectuează o praşilă manuală pe rând. În timpul verii. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. recoltarea se efectuează manual. toamna târziu.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). 1992). se asigură. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. În prima rundă de lucrări prezentate. altfel. se efectuează printr-o singură trecere. Recoltarea sfeclei pentru consum. cazmalelor. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. răritul plantelor la 1020 cm. mai ales pentru culturile timpurii. dispuse echidistant la 37–40 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. când. pentru situaţia prezentată. 1998). purici etc. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. dacă îngheţul a surprins cultura. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. prin smulgere. se realizează aproximativ ca la morcov. Întreţinerea culturii. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Lucrările de îngrijire sunt. După zvântarea terenului. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. semănătoarea Saxonia. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. 45 . recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. în timpul toamnei. cronologic. de regulă. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită.. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri.. în continuare. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. în acest mod. În cazul culturilor timpurii. Cel mai târziu. un tăvălugit al terenului. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. în condiţii de secetă).

vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. vulgare) [i prazul (A. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. STAN. în general. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. usturoiul comun (A. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. porrum L. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Alte specii din aceast\ grup\.). ssp. Tabelul 8. Allium sativum ssp. sunt prezentate în tabelul 8. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. dup\ tomate [i varz\. sativum L. iar la altele numai frunzele verzi. 46 . în inflorescen]e apar Alium sativum var. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii.1. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.).1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. iar sin. N. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.N. împreun\ cu cele men]ionate anterior. (dup\ Bala[a. bulbi[ori aerieni. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. 1973). bulbul.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Apa este considerat\ ca un factor major. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. se cere. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. astfel. solul. MUNTEANU 8. în defavoarea bulbului.N.4. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. O umiditate ridicat\ în sol. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. În acest caz. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. `n mod special. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. aplicarea unor ud\ri u[oare. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. mai ales în primele faze de vegeta]ie. dac\ se întârzie cu sem\natul. în perioada de iarn\. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. determinate. În aceast\ faz\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). N. în mod evident. Temperatura. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Astfel. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Plantele nu formeaz\ bulbi. iar dac\ se formeaz\ crust\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. implicit. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . mai ales peste 20-22 mm. de care depinde succesul culturii. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. dup\ cum s-a specificat. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. plantele formeaz\ tulpini florale. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. De aceea. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. se produce vernalizarea [i. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. lipsa apei întârzie cultura. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. induc]ia floral\. STAN. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. prin aspersie fin\. înfiin]ate prin sem\nat direct. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. astfel. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei.1. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\.

4.). nisipoase.LEGUMICULTUR| II bulbilor. în timpul depozit\rii (Erwinia. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Botrytis [. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. 53 . Sclerotium. de regul\ în treimea lor inferioar\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.a. De[i. pu]in dezvoltat. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare.6 kg K2O [i 1. nematozi). ceapa se cultiv\. În acest caz.4 kg N. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. În Olanda. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. chiar dup\ recoltare. eventual. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. dar bine structurate.1 kg P2O5. pe soluri aluvionare. de exemplu. în unele lunci. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Consumul specific (kg/t produs). la cultura premerg\toare. aluviunile con]in mult\ argil\. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. adesea. 1998). amplasat în stratul superficial al solului. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. poate reprezenta un element de succes al culturii. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). se recomand\ solurile mijlocii. care atac\ în mod special bulbul. Aerul. refacerea rapid\ a sistemului radicular. De aceea. care este egal repartizat\ pe profilul solului. fertile [i bine structurate (aerisite). solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în primul rând datorit\ texturii. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Aceste cerin]e se bazeaz\. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. se pot instala agen]ii patogeni. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. deoarece. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. 1. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari.. în zona polderelor. în principal. dar [i de sistemul radicular.

N. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. ro[ie sau alb\.F. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. sortimentul este dominat de hibrizii F1.1. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. cultura poate fi complet mecanizat\. pentru stufat (ceapa verde). care se seam\n\ bob cu bob.1. 1994). 54 .6. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.6. sistem de irigare prin aspersie.L. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. prin r\saduri (ceapa de ap\. STAN.1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.N. în special.1. prin arpagic.C.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. la I. de c\tre Popandron. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat.5. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Kaba). O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. 8. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). În condi]ii tehnice moderne. Culoarea poate fi galben\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. 1998) 8.. prin arpagic sau sem\nat direct. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. MUNTEANU 8. Vidra. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. pentru deshidratare. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. form\ [i m\rime. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Alegerea terenului. La noi în ]ar\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.

LEGUMICULTUR| II 55 .

respectiv toamna [i prim\vara. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\.-3. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. verde]urile. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . N. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. urmând a fi încorporate. la 25–30 cm. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri.2). 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. În acest sens. De asemenea. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. ~n ambele situa]ii. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Speciile leguminoase nu se recomand\. 1973). în prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. pentru epoca de prim\var\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. solanaceele [i legumele din grupa verzei. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\.N. cum ar fi: legume le cucurbitacee. care nu au fost administrate în toamn\. pentru epoca de toamn\. în vederea sem\natului. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. În acest caz. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. toamna. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. de toamn\ sau de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. STAN. Dual 2-3 l/ha). care este obligatorie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.D. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN. N.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 .N. STAN. N.

6-8 l/ha. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Satecid 65 WP. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi).LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). cu încorporare. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Imediat 67 . bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. chiar la noi în ]ar\. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. 6-8 l/ha sau Pivot. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. în medie. Astfel. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. a. Prim\vara devreme. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. în toamn\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. la adâncimea de 1012 cm. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. exclusiv. mai ales. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. De asemenea. de exemplu. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. prin realizarea sa. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\.

se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. MUNTEANU dup\ erbicidare. cu rândurile încheiate.N. Distan]a între semin]e pe rând va fi. de regul\. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. ori plantele nu vor fi uniforme. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. în general. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. În acest fel. Lucr\rile de îngrijire. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. În aceste condi]ii.5-15 cm. cu norme de circa 100 m3/ha. în final. r\s\ririi [i ob]inerea. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. În acest sens. necorespunz\tor calitativ. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. mai ales pentru producerea cepei uscate. 1998). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Dup\ începerea r\s\ririi. STAN. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Pe teren nemodelat.. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Culturii de arpagic i se aplic\. sub 7-8 mm. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. de 2-3 cm. echidistante la 12. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. pân\ la 5-10 aprilie. a unei culturi uniforme. prin competi]ie reciproc\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. de la care se elimin\ r\ritul. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. în medie. se face încorporarea produselor administrate. înfiin]at\ prim\vara. pentru suprafe]e mari. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare.. iar la densit\]i prea mari. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 68 . N. în mod practic. prin cea de-a doua gr\pare. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. 1998). multe plante vor pieri. Altfel.

urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. în mod deosebit. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. 69 . de obicei. mai ales pentru distrugerea crustei. controlul acestor d\un\tori. De aceea. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Fiziologic. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. combaterea buruienilor. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. practic. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. în final. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Dac\ se scap\ momentul de zbor. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Lucrarea se realizeaz\. inhibitori sau chiar desican]i. 2-3 ud\ri. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri.3. nu se mai poate realiza. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. În acest scop. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. plantele vor fi infestate [i .începutul lunii august.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. mu[tele depun ou\. de exemplu cu Afalon. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În aceast\ situa]ie. Cu toate acestea. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. la sfâr[itul lunii iulie . de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. ca [i la ceapa ceaclama. de regul\. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. iar buruienile sunt în faza de rozet\. se opre[te irigarea. printr-un plivit manual. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului.5% în care s-a ad\ugat aracet. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze.2 [i 8. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i.

N. Dup\ acest stadiu de maturare. STAN. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. adic\ în afara intervalului de 4-180C. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. dislocarea se poate face [i mecanizat. 70 .4) Tabelul 8. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Dup\ aceast\ opera]ie. În felul acesta.N. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. A[adar. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. La suprafe]e mai mari. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora.

Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. u[or argilos. dar s\ se asigure. În aceast\ situa]ie. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. înfiin]at\ prim\vara. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). semimecanizat sau mecanizat. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. obligatoriu. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Epoca de înfiin]are. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. chiar par]ial\. Brewster. echidistante la 15-20 cm. dup\ unii speciali[ti. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct.3). unde este prev\zut\ mecanizarea. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Uneori.LEGUMICULTUR| II b. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. densitatea recomandat\. a lucr\rilor de îngrijire. 1973. între 1 [i 15 aprilie. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Plantarea se efectueaz\ manual. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în func]ie de zon\. O epoc\ ra]ional\ ar fi. 1994). în mod mecanizat 71 . cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. plantarea se face în rânduri transversale pe strat.

pe de o parte. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Dup\ r\s\rire. mai ales în condi]ii de secet\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Din aceast\ cauz\. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate.5 cm.0-3. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. Manual. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. inclusiv cele de sem\nat. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. de 28 cm. De asemenea. asem\n\toare. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. cel pu]in o singur\ dat\. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. 72 . dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). dar trebuie efectuate în condi]ii optime. au un caracter general.. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Densit\]ile sunt.N. N. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Uneori. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Lucr\rile de îngrijire. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. pe de alt\ parte). Pe teren nemodelat. îndeosebi pe solurile u[oare. aceast\ opera]iune se face cu sapa. de asemenea. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. în momentul de mare necesitate a plantelor. STAN. la aceea[i distan]\ între ele. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. dar adaptate corespunz\tor. 1992). precum [i distrugerea crustei.

3. pentru anumite zone sau microzone legumicole. în func]ie de zona de cultur\. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. pân\ la 30-35 t/ha. cultura este totu[i rentabil\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. 1992). ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. 8. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Mai mult. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. fiind unanim apreciat\ de consumatori. ori de câte ori este nevoie. care este primul element de succes. brânzeturi. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. aspectuo[i. De asemenea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Indiferent de acestea.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. În multe ]\ri. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. în condi]ii normale meteorologice. teren perfect nivelat. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. 73 . cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\.6. În afar\ de acestea.. De obicei. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. de exemplu. Bulbul are un gust iute dulceag. tocan\ pentru iarn\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.a.1.

MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Dumitrescu [i colab. b. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. un sistem radicular bine dezvoltat. a. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.a.5-4.5-2. de aceea. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. nisip. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. 1992. 1998) [i. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. aerisirea. mobilizat. substan]e bioactive). în mod special. îngr\[\minte minerale [. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Dup\ cum se va vedea. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). gradul de intensivizare a culturii.. eventual. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. 74 .0 kg/ha. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\.0 kg/ha [i 3. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. insectofungicide [i. În figura 8. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. de asemenea. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. STAN. în func]ie de densitatea culturii.N. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. N. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. De asemenea. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora.. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). De asemenea. tradi]ie. turb\. plivirea. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. condi]iile tehnice.

pe rândurile marcate pe strat. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. odat\ cu modelarea terenului. de circa 200-250 grame.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. cu plantatorul. 1992.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. cu circa 300 m3 ap\/ha. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. Dumitrescu [i colab. în final. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. În acela[i timp. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 75 .6 . b .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Fig. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.. Uneori. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.. prin aspersie. 8.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.

Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. se pot condi]iona. atât ca anterioar\. inclusiv 76 . are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. se aplic\ între 5-7 ud\ri. Pra[ilele asigur\. solarii sau sere. la 10-15 zile dup\ plantare. din punct de vedere calendaristic. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat.6. N. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. din punct de vedere agrotehnic. în mod tradi]ional.N. [i sub form\ de funii. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Momentul recolt\rii. STAN. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în dou\ reprize.a. pentru diferite salate. a. Bulbii de ceap\ prin r\sad. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. cât [i ulterioar\. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. par]ial.1. de obicei. face parte din culturile succesive în câmp. mai ales c\ dimensiunea acestora este. exclusiv. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. De asemenea. datorit\ irig\rii. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. [i o afânare permanent\ a solului. destinat\ consumului în stare proasp\t\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. supe. în luna septembrie. 8. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Produc]ia este de 25-30 t/ha. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. cultura se practic\ în spa]ii protejate. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari.4. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. sufleuri. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice).). omlete [. Cultura pentru stufat. uneori. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. pe brazde. peste 21 mm). numai prin brazd\. irigarea. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Cultura în câmp se aseam\n\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Irigarea se face din abunden]\.

bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. dac\ nu se mai dispune de stufat. iar arpagicul este bine calibrat. Dac\ solul este bine preg\tit. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. la 15-20 cm între acestea. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). plantatul se poate efectua [i mecanizat. prin aplicarea unei ud\ri. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. În unele situa]ii. pentru a nu r\ci prea mult solul. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pân\ la venirea iernii. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. care asigur\ startul culturii în prim\var\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. `n zonele mai reci pe timpul iernii. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Dac\ terenul este nemodelat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. pe care nu b\lte[te apa. astfel. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. uniform ca nivel [i grad de tasare. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. în caz de secet\ prelungit\. se asigur\. cu patru rânduri echidistante pe strat. 77 . Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. în special toamna. ca s\ nu se taseze). astfel ca. sau cu azotat de amoniu. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. În ordine. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. [i de 2-3 cm prim\vara. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri.

acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. în vederea livr\rii. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Când plantele sunt mai mari. N. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. b. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. De exemplu. culturile prea dese se vor r\ri. musc\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. pe de o parte. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. de[i se execut\ pra[ilele necesare. în func]ie de epoca de înfiin]are. Cultura este relativ simpl\. recoltarea se face în totalitate. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). 78 . pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Prin alegere. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. dac\ este nevoie. STAN. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. De asemenea.N. În acest caz. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. a plantelor cu simptome de atac. pe de alt\ parte. pe alese.

cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). înainte de venirea înghe]urilor. Consumul de material de plantat este de 2. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. În acest moment. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. tomate. imediat ce acest lucru este posibil.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. consumul de energie ar fi foarte mare. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. alegând cele mai dezvoltate plante. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Temperatura din solar. În mod obi[nuit. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.. În mod practic. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. dac\ s-ar cultiva.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. deoarece. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. dup\ plantare. atunci acoperirea lor se poate face toamna. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. 1998). recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. în func]ie de condi]iile meteorologice. Recoltarea se face e[alonat. chiar în ferestrele iernii. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii.5-2.0-2. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. pr\[itul sau plivitul. c. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). prin r\rire. sunt posibile [i alte variante. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. de 40-50 cm. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. La solarul tunel. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. 79 . Cel mai adesea. de exemplu. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.

Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. este deosebit de apetisant\.7% celuloz\. Valoarea sa terapeutic\.6% lipide. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.1. Se folose[te la prepararea. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. 6-7% protide. cel mai târziu.44% cenu[\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. 8. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . N. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. cârna]i. Gustul s\u picant. 1. supe. De asemenea. 0. mai ales în reglarea presiuni sanguine. se folose[te în industria conservelor. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. 2000). Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. vulgare Familia Liliaceae 8.2. salamuri. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. În func]ie de temperatura din ser\. recunoscut\ [i inconfundabil\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 0. ssp. mai ales în medicina modern\ naturist\.2. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. condimentar\ [i aromatic\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Aroma sa. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Materialul de plantare îl constituie. în 2-3 reprize. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.5 cm. fripturi. STAN.N. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). de neînlocuit. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. în primul rând arpagicul stufat. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. mrani]\ [i nisip. de asemenea.

longiscuspis. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. 1992). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.a.a. Cu. ~n ce prive[te vitaminele. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. citat de Popescu [i Atanasiu. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. iar în România. 81 . 1999. Ca. K) [i microelemente (Mn. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Importan]a agrofitotehnic\. D\r\[ti-Ilfov. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. 1994). 13.000 ha. eventual. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). difteriei. probabil din specia A. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Na..4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. pe tot parcursul anului. holerei [. în ambele emisfere.). [i pre]urile deosebit de avantajoase. (Butnariu [i colab. cu 240 mii tone. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cel mai mare produc\tor european este Spania. I[alni]a-Amaradia. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. vitaminele C [i E. R`mnicu S\rat-Buz\u. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). S. 22 t/ha în Liban. care confer\ aroma specific\. 17 t/ha în Sudan. nematozii [i musca usturoiului. Fe [. în general. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 8. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). La noi în ]ar\. În rest. cum sunt cei ai febrei tifoide. dar cerin]ele mari ale pie]ei.2. în solarii. În SUA se ob]in 12 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Importan]a economic\. 2000).2. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i.

se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. gâtul plantei sau tulpina fals\. netede [i lucioase. usturoiul este o plant\ anual\. La noi în ]ar\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. iar s\mân]a este alungit\.3. de r\d\cinile adventive. alternativ (la dreapta sau stânga). 1985). iar dup\ formarea bulbului. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. denumi]i popular [i „c\]ei”. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. de culoare alb\ sau violacee. cu înmul]ire vegetativ\. cu vârful ascu]it. alc\tuind. În alte zone de cultur\. cel mult egal cu num\rul de frunze. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. prin suprapunere. mai sub]iri ca cele de la ceap\. [i poate varia de la 4 la 60. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. 1985). Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. reunite în umbele false. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. R\d\cina. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). formând a[a-numi]ii bulbili. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. 82 . trimuchiat\. în anul urm\tor. Discul. într-un singur plan. STAN. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. În sol. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. în anul viitor. Tulpina. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. N. este dirijat. Din ace[ti bulbili. acestea sunt grupate în cime unipare.2. sub form\ de jgheab. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. Mugurii axilari se tuberizeaz\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. din care. ca [i la ceap\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. ci bulbili aerieni. de m\rimea unui bob de porumb. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Frunzele sunt liniare. MUNTEANU 8. ajungând s\ prezinte muchii. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. dup\ care devine circular\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. c\rnoas\). În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. aceasta nu con]ine flori. cilindrice. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\.N. iar limbul.

în general. S\rat). Apa. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. temperaturi sc\zute [i p\strare. Ecologic. 1994). Asia Mic\). bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. temperatura optim\ este de 18-200C. Dup\ aceea. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. formeaz\ un bulb mic. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. De D\r\[ti. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. ~n general. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt.LEGUMICULTUR| II 8. este rezistent\ la secet\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Dup\ Butnariu [i colab.4. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. nu formeaz\ l\stari floriferi. Grupa continental\ (Caucaz. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. De Rm. de asemenea. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. pu]in rezistent\ la usc\ciune. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\.2. Chaux [i Foury. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. bulbii sunt mijlocii-mari. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. 1973. rezistente la temperaturi sc\zute. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Astfel. f\r\ a forma bulb (Bala[a. cu un nivel mai redus al apei. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. În timpul vegeta]iei. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. 1994. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Brewster. 83 . pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). reprezint\ forma de toamn\. De I[alni]a). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile.

se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Totu[i. 1998). un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=8-10 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.a.5 kg (dup\ Butnariu.. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. precocitate.3).-3. 84 .2. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. pe cât posibil.. 8.N.0 kg. care îngreuneaz\ recoltarea. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.0 kg. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.2. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. care. 8. dar bine structurat. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Lucrarea cu freza este prea scump\. unele insecticide (tabelul 8. 1994). K2O=5. ba mai mult. consumul specific este: N=11 kg.5. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. În acest caz. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. culoarea tunicilor. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. pulverizeaz\ solul.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. se mai execut\.D. Preg\tirea terenului începe din toamn\. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros.5 kg [i S= 5 kg. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.6. P2O5=3-4. dar mai energic\. STAN. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.2. MgO=0. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. P2O5=1. N. suplimentar. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. preventiv.5 kg.

LEGUMICULTUR| II 85 .

neprovenind nici de la exteriorul bulbului. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. N. 1994). Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. se poate face toamna sau prim\vara. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. care se las\ în brazd\ nelucrat\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Plantarea mecanizat\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. de[i posibil\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. pentru c\ sunt prea mici [i. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). bulbii o petrec în câmp. care este obligatoriu. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Lucr\rile de îngrijire sunt. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. adesea. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. în cea mai mare m\sur\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C.N. 1994). asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. afecta]i de atacul nematozilor. STAN. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Înfiin]area culturii. dup\ recoltare. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Pentru realizarea acestei densit\]i. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. dar nici din centrul bulbului. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm).

În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. provoac\ arsuri gastrice. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. dar poten]ialul soiurilor atinge. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. 6. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. Calendaristic. în cazul apari]iei unor ploi. Produc]ia este de 5-6 t/ha.3. vitamine [i fitoncide. 0. 2-3% proteine. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Familia Liliaceae 8. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.4% gr\simi. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.4% dizaharide [i 1. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. adesea. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.3. În principiu. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.1. 4. De regul\. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.3% monozaharide. 0. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . care este mai scump\ [i. în teren deschis sau în solar. cultura în câmp se practic\ mai rar. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). e[alonat. Prazul este o plant\ legumicol\.7% hidrocarbona]i (din care 2. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.5% cenu[\ (s\ruri minerale). PRAZUL Allium porrum L. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. În foarte multe din preparatele culinare.8-1. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). dac\ nu au survenit precipita]ii. în condi]iile de la noi din ]ar\.3-0.5% celuloz\ brut\). pân\ la 10-12 t/ha. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. 8. înlocuie[te ceapa.

Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Prazul. C [i PP). iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. mult mai puternic dezvoltate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. 1992).2. are o tehnologie u[or de realizat. Cultivat de egipteni [i greci. În orice caz. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. bienal\. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. 1969). p\trunzând în sol pân\ la 1. 8. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. cât [i în timpul p\str\rii. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 .3. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. În prezent. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. H. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. astfel. N. R\d\cina. este cunoscut în cultur\ din antichitate. fructe [i semin]e. Africa de Nord. prazul este cunoscut în întreaga lume. 8. 2000). (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. În primul an din ciclul ontogenetic. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.25 m (Maier. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de câteva mii de ani î. dou\ tipuri de r\d\cini. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. Importan]a agrotehnic\. cum ar fi Europa occidental\. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. prin rusticitatea sa. STAN. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. Tulpina. Peninsula Balcanic\. de aceea. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Plantele de praz produc.3. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). atât la transport [i la comercializare. R\d\cinile adventive. cum ar fi Oltenia [i Banat. cu înmul]ire sexuat\.N. MUNTEANU sau a usturoiului. 1994)..3. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. îns\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. care se g\sesc în compozi]ia sa. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. pentru a asigura o bun\ comercializare. cu un redus grad de perisabilitate. Asia de Sud-Est.

alc\tuind o forma]iune cilindric\.4-0. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). în mod alternativ.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma.4. cu rezisten]\ mai slab\. fiind liniar. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. plin\ în interior. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. 8. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. În anul urm\tor. format din cele [ase tepale. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. 8. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. dac\ sunt din exterior. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. tecile se suprapun unele peste altele. ca [i la usturoi (fig. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Perigonul.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. cu o rusticitate evident\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. sunt formate numai din teac\ [i limb. Aceasta este erect\. sub form\ de jgheab. în condi]ii de mediu diferite. neted\. cilindric\. pe partea sa superioar\. Pe restul por]iunii lor. roz sau violacee. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Frunzele. denumit\ tulpin\ fals\. sunt albeg\lbui. [i alta de tip nord-european [i nordamerican.3. florifer\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. La baza lor.7 .7). dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Frunzele. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. groas\ de 1-1. 1985). Butnariu [i colab. într-un singur plan vertical. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. este de culoare alb\. au ap\rut mai multe forme ecologice. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. ca la toate speciile alliacee. înalt\ de 80-120 cm. Pe acest disc. Pe por]iunea limbului. mu[te).2 cm la baz\ [i 0. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. îngro[at\ [i suculent\. glauc\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. 8.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\.

Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. de tradi]ie. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. În condi]iile de secet\. de var\.. Fa]\ de ap\. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. în func]ie de zona de evolu]ie. K2O=4 kg. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). vegetarea înceteaz\. În acest stadiu. 1994). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.6 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.5. Apa. A[adar. 1998) 8. STAN. când plantele sunt mature pentru primul an. N. de Carentan. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. P2O5=1 kg. MUNTEANU pe timpul iernii.6. 8. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1994): N=2-3 kg. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. de toamn\ [i de iarn\. 90 . plantele r\mân mici. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. iar dac\ este mai sc\zut\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Picior de elefant. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire.2-0. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\.5 kg [i S=0.N. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. 1994). plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Mg=0. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. de asemenea. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. 1992. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Dup\ plantare sau r\s\rire.3. Brewster. În Fran]a.. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari.3. dar nu ca regim. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.

s\ fie profund [i fertil. Chiar înainte de r\s\rire.1. dac\ este necesar. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta.LEGUMICULTUR| II 8. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. pân\ la sem\nat. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. la adâncimea de 1. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa.3. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. la 28-30 cm adâncime.8. dup\ modelare. în func]ie de zon\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. În principiu. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. 1998). adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm.6. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. în aceea[i zi. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Sem\natul se execut\ mecanizat. 91 . În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Preg\tirea terenului începe din toamn\. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. ca plant\ indicatoare. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia.5-2 cm. terenul se t\v\luge[te. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama.

Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. N.8 . prin r\sad 92 .N. d . MUNTEANU Fig. STAN. c. b . prin sem\nat direct sau prin r\sad. 8.pe teren modelat.pe teren nemodelat.

altfel. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Dup\ dislocare. este mu[uroirea plantelor. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. sporind calitatea recoltei. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. care se completeaz\ cu una mecanic\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.3.2 [i 8.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Recoltarea începe toamna târziu. O lucrare special\.6. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). plantele se smulg. 93 . snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Pentru consum imediat. care se repet\ dup\ r\rire. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. de regul\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. În [an]uri. prin aspersie. 8. absolut necesar\.3). folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Cu prilejul acestei pra[ile. cultura se poate realiza în ogor propriu. În atare circumstan]e.2. sau semimecanizat. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. cu ajutorul sapei sau cazmalei. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Recoltarea se face manual. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Pentru p\strare peste iarn\. prin aspersie. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Dac\ sunt goluri. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. dup\ o cultur\ anticipat\. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm).

Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. dup\ ce au ap\rut buruienile. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. cu pân\ la 50-60%. Prim\vara. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor).4. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. executate cu grapa cu col]i reglabili. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. 94 . condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. STAN. Plantarea se face manual. în afara celor prezentate. în cazul culturii prin r\sad. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha.N. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). dar poate ajunge la valori mai mari. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. N. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ceapa e[alot\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. usturoiului comun [i prazului. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. ceapa de iarn\ sau de tuns. dar la noi în ]ar\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. de regul\. 8. În condi]iile de la noi din ]ar\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. subspecii.

pe bulbii din inflorescen]\. iar tulpinile florifere.10). dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. 8.9).4. 8. dar [i din zona central\ a Asiei. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. prin discul propriu. La forma proliferum. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. Este o specie peren\. Fig. de obicei. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.Ceapa de Egipt (rocambole). CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. de un disc comun (fig. dar de dimensiuni mai mici.LEGUMICULTUR| II 8.4. bulbiferum [i Allium cepa L f. 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. de culoare cenu[iu-g\lbuie. fiecare în parte. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.1. f. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. ca [i cea colinar\. nu formeaz\ semin]e. central\ [i de nord a Moldovei. nu formeaz\ flori. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. aspr\.2. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. 95 . fructe [i semin]e. mai multe [i mai mici.9 . se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. 8. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. dar care.

se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. De regul\. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Formeaz\ un bulb pu]in evident.N.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Fig. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.11). Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Plantarea se face toamna sau. 8.. Când se înmul]e[te prin semin]e.3. Este o specie peren\. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. STAN. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). 8. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. prim\vara.4. asem\n\toare cu prazul.11 . Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.4. de asemenea. La noi în ]ar\.4. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.10 . înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. în anul urm\tor. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. care se folosesc în industria conservelor. 8. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. N. cel mai Fig. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\.

ophioscorodon Dom. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. îndeosebi formele mediteraneene. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.12 . Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 97 . Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. 8.4. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. dar foarte mari. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. var. 1973). Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.12). De Bucovina. iar `n anul urm\tor. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. 8. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8. ~n primul. Este bine cunoscut în întreaga lume. Uneori.5. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. cu mai mul]i bulbili. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.

2%. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . inclusiv în sistemul culturilor protejate. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. STAN.1. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. cenu[\ 1%. comparativ cu alte legume. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.4%. care se consum\ fier]i.2 mg/100g. cop]i sau pr\ji]i. C=20-25 mg/100 g [. se practic\ pe suprafe]e mai mici. `n terenul destinat culturilor legumicole. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. De asemenea.a. B1 [i B2=0. Familia Solanaceae 9. de[i. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.8-1. protein\ brut\ 2%. glucide simple 0.1. Importan]a agrofitotehnic\. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. N.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.N. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. precum [i unele vitamine: A=0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. 9. m\rime.08 mg/100g. din punct de vedere botanic. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. celuloz\ 0.5 mg/100 g. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. sunt diferite. culoare [i chiar gust.

curat de buruieni. S.a.. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. în cazul culturii timpurii. cum ar fi S. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. pre]urile avantajoase de valorificare. 1974). în mod surprinz\tor. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.2. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Bineîn]eles c\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. 9. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. în acest caz. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. 99 . ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Mai mult. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. cel târziu pân\ la 1 iulie. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. dar numai S. În prezent. în cea mai mare parte. demissum (rezistent\ la frig). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. de[i las\ terenul. S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. în unele ]\ri din vestul Europei.1. Factorii de risc. S. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cultura cartofilor timpurii. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Totu[i. Columbiei. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. De regul\. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Cerin]a mare a pie]ei [i. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. mai întâi în Transilvania. ca urmare. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Importan]a economic\.

Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. când este foarte tân\r.0 cm. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. N. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. care con]in trei muguri.2). Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. În cazul în care l\starul este distrus. care se mai nume[te col]. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. 1969). în condi]ii corespunz\toare. tipice fiec\rui soi (fig. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Tulpina. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. În primul an. de 1. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.1.N. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Tuberculul are o parte bazal\. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. se orienteaz\ pe vertical\. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. prin care se insereaz\ pe stolon. 9. În condi]ii de lumin\. m\rimi [i culori diferite. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.5-2. în al doilea an. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Din ace[ti ochi se formeaz\. citat de Zanoschi [i Toma. formând a[a-numi]ii ochi. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. 1958.1). se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. ai tulpinii aeriene. 9. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Ace[tia sunt cilindrici. din care. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. MUNTEANU 9. Ace[tia pot avea forme diferite. spre profunzimea solului. În condi]ii de întuneric. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. De asemenea. tulpinile aeriene.. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. [i o parte apical\ sau vârful. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. R\d\cina. dup\ care cade. STAN. subterane. 100 . 1985). Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. iar în plus.3. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani.

denumit\ faz\ dormind\. 9. 1974). în ciclul lor de via]\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. erect\. 101 .2 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. muchiat\. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig.1). 9.1 . fistuloas\.

1985). prinse pe baza corolei. în strâns\ corela]ie cu umiditatea.3). lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Uneori. N. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu 5-10 flori. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. grupate într-o cim\ terminal\. eliptici. Fig. cu vârful ascu]it. Polenizarea este direct\. sunt dens p\ro[i. De asemenea. 9. S\mân]a este mic\.9. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. ovat-lanceola]i ori circulari. iar corola este format\ din cinci petale unite. De[i cartoful nu 102 .4. cu aspect rotat. albastr\. 1974) Floarea. Caliciul este format din cinci sepale unite. STAN. violet-închis\ etc. ro[iatic\. Gineceul este bicarpelar. cu dou\ loje.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. alb\ sau cenu[ie. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. turtit\. ovoidal\. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. cu diferite tipuri de peri[ori.1.N. 9. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. hermafrodite. prin autogamie. Lobii (foliolele) sunt ova]i.3 . de culoare alb\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. pentamere. cu umiditate ridicat\.5-2 mm în diametru. MUNTEANU Frunza. Florile sunt actinomorfe. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros.

are valori de 17-200 C (tabelul 9. în asemenea cazuri. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Riscul temperaturilor de înghe]. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. r\d\cinile pot cre[te. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Minus 1-2 Minus 0. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.2 (dup\ Bala[a. 103 . poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Astfel.. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. 1984). în acest caz. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tufa cre[te în condi]ii optime. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. De asemenea. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. cât [i p\r]ile aeriene. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Tabelul 9. în mod clar.1). în Ceau[escu [i colab. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. în Ceau[escu [i colab. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Rezult\ de aici.. iar perioada de lumin\ este maxim\. apa având. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Totu[i. [i rolul de regulator termic. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.

. Solul este un factor de mediu important. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. solul. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. De aceea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.A. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Din aceast\ cauz\. 104 . se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 2 kg P2O5. STAN. 1-1. acest regim. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. 8. tuberculilor [i r\d\cinilor. La o ton\ de cartof. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.A.. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit.U. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.U. MUNTEANU Tabelul 9. în Ceau[escu [i colab. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Totu[i. la nevoie. care are loc la nivelul stolonilor. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. bine structurat. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. s\ fie fertil. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab.5 kg K2O. dar [i de intens\ activitate metabolic\. este favorabil\ udarea. De aceea. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.N.5 kg MgO [i 2 kg S. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. 14 kg K2O. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. de care depinde succesul culturii. în special prin aspersiune. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. prin caracteristicile sale. ca urmare. 3 kg P2O5.

1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.6. s\ fie bine structurat. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. 9. cu pant\ uniform\. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. biloane [i rigole de udare. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.5. Tabelul 9.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.5 9.1. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. legumele verde]uri. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.LEGUMICULTUR| II 9. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.0 16. cerealele p\ioase.0 16. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Nu se recomand\ solanaceele [i.1. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. legumele din grupa cepei sau a verzei.3. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.1. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. bineîn]eles.6. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.

terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.4 . 1992). pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. încol]i]i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole.. În situa]ii normale. STAN. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În mod aproape generalizat. 9. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. N. manual. 9. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. deshidrata]i. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. de exemplu. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. eventual. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). dezinfec]ia [i încol]irea. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. calibrarea. cu diferite v\t\m\ri. cât [i cei prea mari. se pot folosi atât tuberculii mici.N. 1997). distan]ate la 70 cm (fig. 106 . `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. În unele situa]ii. Fig. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\.

În condi]ii de umiditate sc\zut\. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. 1973). Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. Dac\ umiditatea scade prea mult. pe pardoseala magaziei. cu prec\dere. serele. eliminându-se. În timpul aerisirii. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C.5-2. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Imersia dureaz\ circa cinci minute. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. în func]ie de spa]iul de încol]ire. 107 . aplicarea unor tratamente suplimentare etc.5%. de culoare alb\ (col]i). Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. în spa]ii corespunz\toare. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. dar se pot folosi. la nevoie. [i alte substan]e în amestec.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. ce se afl\ într-un vas adecvat. înainte de plantare.. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Dup\ imersie. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. luminii. pentru a[a-numita suda]ie. timp de 2-4 ore. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Dup\ aceast\ etap\. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire.0 mm. solariile etc. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). formeaz\ l\stari de 1. când tuberculii sunt zvânta]i. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. tuberculii. 1997). În timpul acestei perioade. Dup\ suda]ie. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. mai ales. În acest timp. în spa]iul din jurul ochilor. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri.

aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. STAN. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. 9. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. cu 20-30 martie. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. pe rigolele deja trasate (fig. respectiv. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.5-3 cm. În unele cazuri. Plantarea tuberculilor. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.4). Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. acest moment coincide. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. turb\.d. În vederea plant\rii. acesta se ud\ bine. Densitatea [i.a. simpli sau ramifica]i. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. 108 .5).9.N. dup\ care se adaug\. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În felul acesta. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. îngro[a]i. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).9. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Calendaristic. Atât plantarea manual\. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. rumegu[ [i nisip. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. pe teren modelat (fig. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. în anii normali. un nou strat de amestec. sau complet mecanizat. cu lungimea de pân\ la 1. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Plantarea se poate efectua manual. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.2).m. În principiu. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. N. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. special echipat\ (MPR-5).

Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.A. Lipsa de umiditate. 9. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie.3-0.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Excesul de umiditate.5 . plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. postemergent. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Mancozeb. de aceea. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). odat\ cu plantarea. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. De regul\.LEGUMICULTUR| II Fig.4 kg/ha. Imediat dup\ plantare. de regul\. de asemenea.U. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Dup\ plantare. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. importan]\ redus\ pentru cultur\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. se efectueaz\ o erbicidare. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Lucr\rile de îngrijire. Mana cartofului are. se asigur\ circa 1. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele.

Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.0.a. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.6).N. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. semimecanizat sau mecanizat. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. În ambele cazuri. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. manual. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. De regul\. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). l\]imea dintre rigole este de 75 cm. 9. Calendaristic.5 aprilie. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. în tunele joase. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. fiind încadrat\ între 5 martie .6. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. în sistem cuvertur\ [. În cazul e[alon\rii recolt\rii. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. iar 110 . STAN.2. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Lucrarea se face manual. în rigole deschise mecanizat sau manual. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). N. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.9.9.. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. cuibul se desface cu sapa. Fastac-0. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.1. 1992). Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.3 l/ha.1 l/ha sau Karate. se culeg tuberculii cei mai mari.7). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i.3 l/ha.

Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. în mod corespunz\tor. 9.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 .

tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN.N.9. Fig.tunelul pe rigol\. 112 .8 . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Într-o alt\ variant\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri. 9. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. N.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. b . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.8).Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .

9. din loc în loc. creme.10 . sub form\ pr\jit\ etc). Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.9 . Înainte de plasarea foliei.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. sin. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Batatul este o specie anual\.2. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. asem\n\toare cartofului. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. 1969) 113 .9. supe. erbacee. Acestea. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. denumit [i cartof dulce. Convolvulus batatas L. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. iar în sol un sistem radicular puternic. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. dar f\r\ succesul scontat. De la batat. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. în medie. Fig.9). 9. Fig. R\d\cinile. terenul trebuie s\ fie bilonat.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.

STAN. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. ud\ri. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive.N.10). 9. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. fertiliz\ri faziale. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. rezulta]i din l\stari. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. 114 . care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.a. MUNTEANU înr\d\cina]i. N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.

pentru B. simpl\ sau asortat\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .pentru B. varza se consum\. 1.1. diferite preparate culinare. var. Brassicaceae. practic. mugurii floriferi [. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. campestris L. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume).5% 115 . Dup\ locul lor de origine..2-1. oleracea [i 2n=20 . Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. De la aceste specii se consum\ frunzele. pedunculii. f. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. Importan]a alimentar\. alba DC. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.1. rapifera Metzg (2n=38). rapifera Metzg (2n=20) [i napul . datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. Familia Cruciferae 10. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.1.B. cu sau f\r\ carne etc. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. [i varza asiatic\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. printre altele. 10. în tot cursul anului. familia Cruciferae sin.. ]esutul preinflorescen]ial. capitata L.a. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. încadrat\ sistematic în specia B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.. tulpinile îngro[ate. campestris ssp.B. reprezentat\ de specia B. 5-6% glucide. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. oleracea L. napus ssp.

cu fosfor – 31mg/100g [. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Dup\ datele statistice FAO. 1995). era pu]in cultivat\.2. în câmp [i în spa]ii protejate. o suprafa]\ de circa 30. cur]ile domne[ti [i boiere[ti.50 mg/100g. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. unele toponine sau nume de persoane. pe linie filogenetic\. din prim\var\ pân\ în toamn\. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. împreun\ cu altele. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. înc\ din antichitate. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). 116 . duble.a. unele lucr\ri. ca varza timpurie. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.. de sodiu .N.1. asigurând venituri. N. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. în ultimii 10 ani. de potasiu . mai ales la m\n\stiri. putând fi complet mecanizate. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.2 % gr\simi. 31 mg/100g fosfor. În secolul al XIX-lea. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. 0. var. a fost cultivat\. Importan]a agrofitotehnic\.1-1.000 ha/an.24 mg/100g potasiu. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. o. În ]ara noastr\. de var\ sau de toamn\. din varza s\lbatic\ (B. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. în culturi succesive. prin r\sad. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. complexul B . Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.. p\str\rii temporare [i valorific\rii.1. în medie. 10. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone.a. de regul\. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.46mg/100g. de la înfiin]are pân\ la recoltare. MUNTEANU proteine. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.. 2000). Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. practic între cele dou\ cercuri polare.a. începând cu secolul al XIIlea.20 mg/100g. cultura acestei legume. STAN. unde g\se[te condi]ii prielnice. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. s\ruri minerale: de calciu . Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. silvestris L). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. 1998). În ]ara noastr\. În prezent. vitamine: C . asociate [. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).2 mg/100g [. practic.

Pe tulpina florifer\. Florile sunt actinomorfe. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 117 .). cu unele diferen]e pentru varza timpurie. grupate în raceme lungi. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. tetramere. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. frunzele bazale sunt pe]iolate. par]ial. groas\. glauc\. ierboas\.5 m adâncime. la exterior lemnoas\. cu limbul oval.aspectul general. 2 . Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. tulpina lemnificate (fig.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 3 .LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. hermafrodite. Primele frunze normale Fig. scurt pe]iolate. sulfurii sau alburii. alterne. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere.3.1). eliptic sau aproape circular. Tulpina. În faza de r\sad. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. de form\ conic\ sau cilindric\. 10. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. iar cele interioare sunt albe. este scurt\ (15-20 cm). bogat ramificat\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. 4 . fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Frunzele exterioare sunt verzi. eliptic\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.1. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 1 . formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. ovat\. cu r\d\cina [i. ce poate ajunge pân\ la 1.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple.c\p\]âna. conic\ etc.1 . puternic ramificat\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. în interior c\rnoas\. glabr\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). 10. laxe.

Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. dehiscent\ (fig. Temperatura. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Totu[i. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.2). Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.1. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Deoarece inflorescen]a este un racem. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.sec]iune prin semin]e . datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.N. brune sau cafeniu negre. cu diametrul de 2-3 mm. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. De[i are flori hermafrodite. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Semin]ele sunt aproape sferice. [i anume 2-30C. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.000 de flori. procesul de germinare 118 Fig. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.sec]iune longitudinal\ prin fruct. 3 . Polenizarea. 10. N. STAN. Pe o plant\ se pot forma 3. La temperaturi mai ridicate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. iar ultimele cele de la vârful racemului.000-4. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. cele patru carpele sunt concrescute între ele.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .4. 1985). iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. rostrat\. 2 . albinele. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. uneori reticulate. netede ori fin striate. 10. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. 10.2 . Oricum. cele de la baz\ au format deja silicve. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. produc]ii mari.

În acela[i timp. Astfel. cre[terea înceteaz\. respectiv. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. 1998). La temperaturi mai ridicate. dac\ lumina este de intensitate slab\. cât [i sub aspect cantitativ. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Lumina. În schimb. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. cât [i în atmosfer\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. adic\ la temperatura de minus 5-60C. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. În cazul solului. datorit\ vernaliz\rii. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. iar la 18-200C. Dup\ germinare. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. în 3-4 zile. dar cantitativ mai reduse. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. în faza de r\sad. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. cu cerin]e mari. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. este necesar ca. Peste limita de 20-250C. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. 1956). 1982). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Beker-Dillingen. afânate sau. În faza de cre[tere vegetativ\. atât în sol. iar în faze mai avansate. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. atât din punct de vedere calitativ. c\p\]ânile r\mân mici. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. La varza timpurie. Dup\ majoritatea autorilor. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. uneori. pe terenuri umbrite.. 1956. 1969). altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). în faza de r\sad. Astfel. o faz\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Vara. în toat\ perioada ciclului vital. de asemenea. De aceea. 1989).

Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). în general. 0. Solul. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. Irigarea prin brazde.de var\. De asemenea. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. al\turi de ap\. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.N. favorizând b\ltirea. profunde.1. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. anterior preg\tirii terenului. 120 .20 kg P2O5. în limite medii. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.5. forma [i m\rimea c\p\]ânii. 02. prim\vara. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.7 kg CaO [i 0. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.extratimpuriu.3 kg MgO. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 1. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. la niveluri optime de 75-80%. în ]ara noastr\. 04 .1. aplicat toamna sau. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Astfel. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. De regul\.3 kg azot. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Reac]ia solului poate varia.). este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. 4.timpuriu. 03 semitârziu. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. la nevoie. 2000). 10. STAN. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 01 . Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. hibrid F1 etc. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . N. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.40 kg K2O.târziu. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. cât [i hibrizii F1. de[i are unele avantaje. provenind din str\in\tate. În compara]ie cu alte plante legumicole.5. De asemenea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.

LEGUMICULTUR| II 121 .

dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.8. la 8-10 cm adâncime. ferite de curen]i reci. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. MUNTEANU 10. expuse la soare. prin fertilizarea de baz\. s\ se realizeze produc]ii maxime. În leg\tur\ cu aceasta. Mobilizarea solului. plantele extrag din sol: 115 kg N. Locul în rota]ia culturilor. de tipul solurilor aluviale. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. imediat dup\ nivelare. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale.1. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cum sunt: castrave]ii. etc. toamna. lobod\ de gr\din\ [. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. La rândul ei.2. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. care au boli [i d\un\tori comuni. Sunt preferate terenurile ad\postite natural.N.1. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae.6. ardeii.6. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Fertilizarea de baz\. p\stârnac. este necesar ca. STAN. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. dovleceii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.a. Toamna.1. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. 210 kg K2O. p\trunjel. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Tehnologia de cultivare 10. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. 122 . N. p\tl\gelele vinete etc. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. prin dou\ treceri. Preg\tirea solului. tomatele. 45 kg P2O5.). bame. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. cu diferite grade de evolu]ie.) [i din grupa cepei. castrave]i. situate pe terasa a doua a râurilor. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. ]elin\. sfecl\ ro[ie.2. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.

5 g sare potasic\ la m2. 60 g superfosfat [i 12. Astfel.2%). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. În cazul verzei timpurii.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. inclusiv modelarea solului pentru ca. cu suprafe]e mici. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. se folosesc doze orientative. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.8 sau 123 . ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. dup\ care se face modelarea. În cazul gospod\riilor popula]iilor. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. prim\vara devreme.2 în agregat cu tractorul U-650M. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.

Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. deoarece. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. solul. modelarea se execut\ tot din toamn\. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. STAN. înainte de sem\nat.N. în cantitate de 3-4 litri/ha. respectiv 15 g/m2.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. MUNTEANU MMS-4. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.tratamentul chimic. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. acest erbicid fiind foarte volatil. pe rigole. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. în acela[i mod ca [i Treflanul. prim\vara. Terenul fiind modelat. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.5). prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. acestea se vor executa dup\ plantare. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). astfel modelat. . la adâncimea de 5-8 cm. [i de aceast\ dat\. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Erbicidarea. Preg\tirea semin]elor. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. N. pr\fuirea cu 124 . în cazul gospod\riilor popula]iei. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare.8. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.8.2. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. echipat cu rari]e.

3. Tabelul 10. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. Producerea r\sadurilor.stimularea semin]elor. se ud\ cu 125 .LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. în vârst\ de 40-45 zile. se taseaz\. prin împr\[tiere. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv..3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.5% timp de 10-12 ore. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. în vederea gr\birii germina]iei. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. 1986). În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. . folosind rama de sem\nat. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.

04 01.03 25.04 20.4 1.05 15.05-05.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.N.06-30.05-20.06 01.03-5. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.07-30.07 01.5 0.07 15.5-0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .02 15.06 05.06-10.4-0.05 01.04-10.05-25. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante. N.06-10. MUNTEANU ap\ tehnologic\.4-0.03-30.06 20.02 15.07 01.06-10.04 01.06-15. Tabelul 10.05 25.06-20.06-10.07-15.02-10.4).4-0.3 0.4 1.0 0.05 - 01.01-5.06 15.05 20.03 01.06-10.07 10.07 - 20.06-25.06-15.0-2. STAN.3 0.3 0.5-2.07 10.06 30.04-15.05 20.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06 - 25.06-15.06-20.05-15.05-15.04-05.07 10.3 0.05 15.05-05.04-20.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.01-10.3 0.07 05.05-15.3 0.3 0.04-10.06 20.3 0.05-15.05 25.05-05.06-15.3 0.05-25.0 0.3 0.06 01.05-05.05-10.02 plant\rii 5.03-15.05 20.05 15.05 01.8-1 0.03-30.06-25.02-05.06 01.5 0.05 15.06 05.01-15.03 01.05-20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0.3 0.3 0.3 0.03 10.05 15.6 0.

în cuburi nutritive. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . la 8-10 zile de la repicat. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Sandofan C WP 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 127 . Onevos 33 EC 0. conform datelor din tabelul 10. 500 g sulfat de potasiu. .1% (Costache M.1% sau Sinoratox 35 EC 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Dithane M-45 0. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Perozin B 75 WP 0. Turdacupral 50 PU 0. Tabelul 10. . Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Divipan 100 EC 0. pentru combaterea afidelor.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.25%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.2%. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. . În momentul plant\rii. 1987). iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). folosind 300 g azotat de amoniu. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.05%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. ..dirijarea temperaturii. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.3%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. de culoare verde-închis. la semnalarea stacului. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.2%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. 200 g superfosfat. [i colab. Actelic 50 EC 0.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.5. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.05%. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.4%.4%.

se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. la 5-6 zile de la plantare. Tot din acest motiv. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. 10. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). revenind 6. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.5-1 litru ap\ la plant\. soi [i calitate. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. aplicând 4-5 ud\ri. N. revin 5. Fig. Completarea golurilor se face manual. 200250 m3/ha. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.55 plante pe m2.3). 10. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. odat\ cu executarea plant\rii. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Dac\ este necesar. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte.N. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. distribuindu-se circa 0. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Lucr\rile de îngrijire. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. 128 . datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\.67 plante la m2. STAN. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cele alungite. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C.3 . umidit\]ii [i aerisirii. În timpul perioadei de vegeta]ie.

se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. igien\ cultural\. bine învelite.5%)** 129 . Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. e[alonat în 3-4 reprize. sub primele 3-4 frunze exterioare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. [i de 1-2 ori manual. Oxiclorur\ de cupru 0. soi [i epoca de înfiin]are.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. ca adeziv. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Calendaristic.7). C\p\]ânile se recolteaz\ manual.6 [i 10. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. cu fermitate evident\. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. eliminarea plantelor atacate). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. în faza de formare a c\p\]ânii. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Produc]ia este de 15-20 t/ha. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. în func]ie de zon\. Tabelul 10. Dac\ este nevoie.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. În gospod\riile popula]iei.15%. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. pe rând. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. pe o adâncime de 50-60 cm. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. prin t\iere cu cu]itul. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În cazul culturilor pentru consum.

tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. ca adeziv 130 . Tiuram 0.2%. igien\ cultural\. N.2%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. igiena cultural\.05-0.1%. Curzate plus T 0. Topsin M 0. combaterea insectelor vectoare. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.10. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10..25%.1%. Brave 500 0. Miltox 0. Ronilan 0. Fundazol 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. în special la culturile semincere (Daconil 0.1%.1% sau Fundazol 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.2%.1%. Merpan 0. Benagro 0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.5%.5%. STAN. Nemispor 0.2%. igien\ cultural\. tratamente.N. ar\tura adânc\ de toamn\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. tratarea culturilor (Benlate 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. dezinfec]ia amestecului nutritiv.3% sau Dithane M-45 0. Dithane M-45 0. Mycodifol 0.2%.1%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).15%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.4%. igien\ cultural\.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ din toamn\. 0.1% sau Sumilex 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Benagro 0. Captadin 0.25%.15%) Rota]ia culturilor.15%.1%) Rota]ia culturilor.2%. Nemispor.15-0. Rovral 0. ar\tura adânc\ de toamn\.2%.2% sau Perozin 0.25%) Igien\ cultural\. Benlate 0. folosirea de soiuri rezistente.6 . dezinfec]ia termic\ a semin]elor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.3%. folosirea de soiuri rezistente. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.4-0. sin P. evitarea terenurilor ude [i acide.5%) Rota]ia culturilor. Manzate 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.

distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. ar\tur\ adânc\ din toamn\. r\saduri s\n\toase [i viguroase. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.15%. Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.4%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.15%.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.15%. Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. igien\ cultural\. combatere biologic\ 131 .1%.4%. Thuringin 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Diazinon 60 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Ambuch 25 EC 0.15%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.4%. plantarea în câmp cât mai devreme. Carbaril 50 WP 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.15%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%. Actel[lic 25 EC 0.15%. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.).05%).2%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.05%.04%. Metathion 50 EC 0.2% etc. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Sumithion 50 EC 0.2%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).4%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Clorofos 75 PS 0. Sumithion 50 EC 0. Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15% etc.4%.04%. Carbetox 37 EC 0.05%. Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.05%.05% etc. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%) Igien\ cultural\.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.2%. Fernos 50 WP 0.2%.2% etc. Basudin 60 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.15%.15%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%.15%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.1%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%. Dipterex 80 PS 0. Zolone 35 EC 0.

imediat dup\ nivelarea de exploatare. Metation 50 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. care pierd repede apa.1% etc. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. tratamente (Sumithion 50 EC 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Preg\tirea solului. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.N. Zolone 30 WP 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. toamna.2. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. bine nivelat. 20 kg P2O5. Ca urmare.01% etc. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Ripcord 40 EC 0. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.) [i cele din grupa cepei. Carbetox 37 EC 0. STAN. Decis 25 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. profund [i bogat în humus. tratamente (Birlane 10 G 0. Sinoratox 35 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Hostathion 40 EC 0. Folithion 50 EC 0.15%.2%.4%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.6. plantele extrag din sol: 84 kg N.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. p\trunjel.15% . la nivelul în\l]imii plantelor. Fertilizarea de baz\. ridichi. p\stârnac.. în cele mai bune condi]ii. Decis 25 EC 0.05%. Cultura de var\ Alegerea terenului. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. 75 kg K2O.15%.1%.04%. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.1%. MUNTEANU Tabelul 10. igien\ cultural\. N.2%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.7 . deosebit de periculo[i.4%. cât [i în atmosfer\. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. De aceea se alege un teren plan. ]elin\ etc. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Locul în rota]ia culturilor.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).1. 1985). fasolea de gr\din\ [i bobul.05%. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. ca adeziv 10.

înainte de plantare cu 10-14 zile. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Erbicidarea. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Dup\ sem\nat. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. la 5x5 cm. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Varza de var\.2. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive.3. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). rigolele s\ fie adâncite. sau cu DR-5. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.2). se ud\. irigându-se de mai multe ori. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 .2. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. se folosesc doze orientative. în 2-3 reprize (15-20 martie. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. echipat cu corpuri de rari]e. Modelarea solului.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Astfel. urmând ca. utilizând rama de sem\nat. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. în solarii neînc\lzite. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. revenind o desime de circa 5. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. dup\ care se mocirlesc.N. STAN.5-1 litru ap\ la plant\. în 2-3 etape.4). în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.4 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. La r\sadurile nerepicate. înl\turarea vârfului pivotului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Fig. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. cu specificarea c\. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. 134 . ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. N.4). 10. 4 g/m2. în func]ie de umiditatea solului. iar în gospod\riile popula]iei manual. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. distribuindu-se circa 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat.5 plante la m2. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.

astfel ca. spanac. de regul\. destul de periculo[i. secar\ mas\ verde etc. Celelalte lucr\ri de între]inere. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. Produc]ia este de 20-35 t/ha. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se efectueaz\ ca la varza timpurie.6. adic\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. borceag. [i manual.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. seara. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. orz de toamn\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. în general. a unor epoci intermediare. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Recoltarea se execut\. În schimb. peste 1 kg/bucat\. în cazul cultivarelor hibride. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. manual. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. Datorit\ d\un\torilor. 135 . iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. la nevoie. Locul în rota]ia culturilor. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. de 3-4 ori între rânduri. pân\ la cre[terea temperaturii. în condi]ii optime de tehnologie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. apa s\ se infiltreze în adâncime.1.. În acest scop.3. 10. dar. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. ceap\ [i usturoi pentru stufat. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. care sunt mult mai uniforme. a[a cum s-a ar\tat. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. de 1-2 ori între plante pe rând. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha.

Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. deoarece r\sadul nu se repic\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. utilizând rama de sem\nat.50. 1973). fertil.5). gr\pându-se concomitent. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. 4 g/m2. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Producerea r\sadurilor. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. dac\ este nevoie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.000 plante la ha (fig. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. 136 . 50 kg P2O5. Se seam\n\ rar. 10. Bala[a. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. în vârst\ de 40 zile. se afâneaz\. MUNTEANU Vara. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. se m\run]e[te [i se niveleaz\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. STAN. Pentru gospod\riile popula]iei. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. se dezinfecteaz\. 1969. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. N. permeabil. la varza timpurie. Dup\ sem\nat se ud\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m.000 . pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. f\r\ gre[uri [i coame. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.N. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu.

Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.1.nu se mai face modelarea. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. concomitent. în general. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.LEGUMICULTUR| II Fig. 10. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.4. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.5 . asem\n\toare cu cele de la varza de var\.6.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. 137 . 10. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). recoltarea se face cu mai mult\ grij\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. revenind o densitate de 4 plante/m2. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . recoltarea se poate realiza mecanizat. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. .

l\sându-se între plante 10 cm. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. o bun\ premerg\toare (Maier. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. 1969). printr-o greblare u[oar\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. ata[at la sem\n\toare. în general. 10. în luna ianuarie). folosindu-se 0. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. N. ardeii. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual.Se face r\ritul plantelor. R\sadul se produce. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. în func]ie de zona de cultur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. l\sându-le pe cele mai viguroase.5. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.6. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. de preferin]\.N. dup\ s\pat. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. STAN. castrave]ii. în agregat cu tractorul L-445. salata.1. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. . iau apa din adâncime. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Culturile premerg\toare. având un sistem radicular mai profund. cu unele deosebiri. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. produc]iile fiind acelea[i. Astfel. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Dat fiind specificul intensiv. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Producerea r\sadurilor. . SUP-21 sau Saxonia-270. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori.

(1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Di]u [i colab. Prim\vara. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Dup\ 35-45 zile. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.65-70 zile. 60 zile. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. conform schemei de înfiin]are a culturii. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. echipat cu rari]e. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.F. Preg\tirea terenului. gr\parea terenului. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. imediat ce terenul permite. 10-120C dup\ repicare noaptea. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).4). Vâlceanu [i colab. Buz\u (1984) .6 m). 139 .3). care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.C. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.8).8) modificat\ ([asiu de 2. În acest scop. iar I. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.C. Instalarea ad\postului. 6-80C. cu 10-12 zile înainte de plantare. În cazul tunelelor joase de polietilen\.-S. I. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. înc\ din toamn\. 16-180C pân\ la repicare.4 sau FPP-1. repicat la cuburi nutritive. (1980). fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. Dirijarea factorilor de mediu. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. în ghivece sau cuburi nutritive. se execut\ dezinfec]ia solului. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.L.C. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.L.L. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.F. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.P.

7).000 [i respectiv 60.000 plante în solariile tunel (fig.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. realizând o densitate de 85. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante la hectar. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Ceau[escu [i colab.L. Maier [i colab. M\nescu (1972) recomand\. 1978. elaborat\ de I.000 plante la hectar (I.C.L.6) În ad\posturile joase. L.C. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.L. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.000 plante la hectar. densit\]ile recomandate sunt de 57.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.F.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1984). C.S. folosind schema 57+46+94+57 cm. 10. Cobâla[ [i colab. 1981.C.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Vidra [i S. la plantare. folosirea intensiv\ a terenului. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. realizând o densitate de 50. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. la distan]a 30x30 cm. irigarea prin brazd\ a culturii [. MUNTEANU Înfiin]area culturii. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.40 m).000). (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.P. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante la hectar. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. Tehnologia cadru.C.. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 10. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). a. pe brazde u[or ridicate. N. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.P. Buz\u. Tot pentru tunele joase. pentru solariile tip I. 140 .C.L. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. STAN. 25 a III-a. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 10. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. 1984).a. realizând densit\]i de 57. 10. dar în zona de nord-est.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Buz\u (1981). F. de condi]iile meteorologice. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.F.F.-S. asigurând o densitate de 57. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. asigurând circa 53. (cu l\]imea de 5. 1981).L. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. implicit. de tipul de ad\post. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Maier(1969) recomand\. atât în solariile bloc. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.000 plante la hectar. Buz\u. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.N. (1969. De regul\. în solariile bloc.C.P. În condi]iile din sudul ]\rii. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000-110. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. densit\]i de înfiin]are a culturii.

astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. Udarea în 141 . în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. r\sadurile vor fi bine udate.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. tasând bine solul.L. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.C. 10.

cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. 10-7 . lipsa agentului termic.N. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. 142 . Pentru cultura de varz\. posibilit\]ile reduse de aerisire). reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. Dac\ totu[i este nevoie. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. N. În acela[i timp. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. acoperirea cu folie de polietilen\. Din aceste considerente. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. comparativ cu serele din sticl\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\).Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. a b Fig. de exemplu. În acela[i timp. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. STAN.

umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.C.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.8 .L. În cazul temperaturilor prea mari.L.LEGUMICULTUR| II a b Fig.F.-S. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . Buz\u. 10.P. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.

C. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. uneori. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.-S. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. – S.9 . aerisirea se face în intervale scurte de timp. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. Fig. 144 .C.L. 1984). cu norme de 200-300 m3/ha. N. de regul\ prin brazde. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). la ambele tipuri constructive. buha verzei (Mamestra brassicae). astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. Se aplic\. cu care ocazie se refac rigolele de udare. (I. ori folosind motocultorul. Buz\u. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.F.N.P. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.P. Buz\u. 10.L. în func]ie de condi]iile de mediu. La tunelele joase. 6-9 ud\ri.C. La nevoie. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. STAN.L. Lucr\rile de îngrijire.U.L. De asemenea. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. folosind ma[ini [i aparate specifice. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. spre sfâr[itul perioadei. molia verzei (Plutella brassicae).Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.C.A. în func]ie de dotarea tehnic\. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. melcii f\r\ cochilie (Lymax). se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).F. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.

VARZA RO{IE Brassica oleracea var. capitata L. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.2. f.1. 1969. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 10. Importan]a culturii Varza ro[ie. 1986). eventual. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.10). 10. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în toate zonele legumicole.2. Familia Cruciferae 10. de asemenea. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. rubra L. De obicei.3. 10. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. aceea[i ca la varza alb\. 1973). se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. practic.2. în teren neprotejat. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 10. 1969.2. simple sau asortate. din mai pân\ în iunie. 145 . Maier. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. 1978. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 1965. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Radu.2. de gustul mai apetisant. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.

având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. dar în Europa.N. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.2. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. de obicei. de origine german\.4. înc\ din perioada 1950-1960. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. 146 . de exemplu. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.10 . cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. practic. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. 10. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.2. datorit\ prezen]ei Fig. dar în ultimul timp nu este de neglijat. necesit\ soluri mijlocii. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. ca varz\ târzie (de toamn\).Varza ro[ie: 1 . 10.2. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. N. al plantei. de culoare violet\ [i foarte îndesate. reavene [i fertile.aspectul general antocianului în celule.5. conform cerin]elor pie]ei. În România s-au cultivat câteva soiuri. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. lumina joac\ un rol relativ redus. Acest soi este tardiv. Plantele sunt foarte viguroase.6. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Temperatura. profunde. STAN. MUNTEANU 10. 2 . Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. cu c\p\]âni globulos-alungite.

Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. 10. orientativ.2). iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Pe fiecare strat în\l]at. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Locul în rota]ia culturilor. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000-60. cu l\]imea la coronament de 104 cm. determinat\ prin cartarea agrochimic\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.000 plante la ha (fig. cultura târzie. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.11). realizându-se o densitate de 55. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.000 plante/ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.11 . În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Fig. se planteaz\ dou\ rânduri. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Înfiin]area culturii. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.

cultura este practic necunoscut\. N. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10. în secolul al XVI-lea. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. sin. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.2. Familia Cruciferae 10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 10. 148 . sabauda L. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.1. MUNTEANU sare potasic\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. În România. atât în anul întâi. cât [i în anul al doilea (fig. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10.C. La noi în ]ar\.3. Datorit\ fine]ii. 10. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.N.3. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.3. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. în secolele XVIII-XIX. dar pe suprafe]e relativ mici. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.12). STAN. în vederea consumului în stare proasp\t\. bullata D. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. var. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.

10. la care s-a ad\ugat. cu polenizare entomofil\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. se cer asigurate. cu prioritate. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. 10. la nivel optim. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 3 .4. 4 . De aceea.5. chiar ro[ie-violacee. 1985).3.LEGUMICULTUR| II Fig.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. 2 .Varza crea]\: 1 .aspect general. se vor asigura. crocan]\ [i gust pl\cut. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. soiul românesc Marilena. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.F.frunza din partea superioar\ a rozetei. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. este semitardiv. la cultivarele mai noi. la circa 15 ani. fiind moi. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. 149 .12 . cu foliajul verde închis.L. Acesta a fost creat la I. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Vidra.c\p\]âna. fr\gezime. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.3. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.C. 10. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. cu ridic\turi convexe. condi]iile de sol. Aceast\ varietate este alogam\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.

000 plante la ha (fig.6. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite.000 plante la ha. de var\ sau de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.13 . în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. se practic\. realizându-se o densitate de 55. acolo unde se cultiv\ [i. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. în variantele de cultur\ timpurie. 150 . 10. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. soi [i epoca de recoltat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.3.000-55. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. MUNTEANU 10. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Locul în rota]ia culturilor. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). N. cel mai mult. Fig. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\. realizându-se o densitate de 50. Alegerea terenului. STAN. La noi în ]ar\.N.13).

Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. verzi[oare în unt. Valoare alimentar\.4. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. are niveluri mult mai ridicate. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.14). fiind de 20-40 t/ha. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. dar mai ales în vestul Europei. Calendaristic. 3. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.1. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. gemmifera D. ierboas\ în faza tân\r\.a. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. 151 . Familia Cruciferae 10. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. care reprezint\ partea comestibil\.a. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. 6-7% glucide. pân\ toamna târziu. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. var. 10. formate în axila frunzelor.4.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\.4. s\ruri minerale. 10. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. vitamine [.2. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. 10.2-3.5% substan]e proteice. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. cu 2-3 zile înainte de recoltare. în principiu. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Eventual. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\.C.3.4. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. verzi[oare pane [. dup\ ce se ridic\ roua.

N. dar mai ales.Varza de Bruxelles: 1 . 10. Frunzele sunt pe]iolate. MUNTEANU Fig.14 . 10. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. grosimea tulpinii. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. pu]in mai rotunjit.plant\ cu tulpin\ joas\. din aceast\ cauz\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. de care depind num\rul. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. cu masa variind între 10-30 g. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. u[or oblic\ în jos. STAN. mai ales în 152 . N. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. asem\n\tori celorlalte variet\]i. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Florile. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.4. Tulpina este erect\.4. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. cât [i din mugurele terminal. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. 2 . 1969). În zona apical\. Atât din verzi[oare.

imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. nivelarea de exploatare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. datorit\ masei vegetative. pe cât posibil. 1971). deschiderea rigolelor pentru 153 . cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. mai ales.4. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Astfel. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. În caz de secet\. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. 10. Prim\vara. la sfâr[itul lunii mai. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\.5. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Marinescu N. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. fertil [i semiargilos. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. care este tardiv (180-200 zile).. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Preg\tirea solului. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Vernalizarea. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. tulpina de 70-80 cm. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. profund. 10.. cu vigoare medie spre mare. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. solul trebuie s\ fie bine structurat.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. De asemenea.6.4. verzi[oarele sunt mari. în caz de vânturi puternice.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .15 . În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci.000 plante la ha (fig.N. amenajate în câmp. MUNTEANU modelat solul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Fig 10. STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. realizându-se o densitate de circa 40. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. 10. N. . Producerea r\sadurilor. R\sadurile nu se repic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. r\sadurile sunt bune de plantat.15). în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.

var. când verzi[oarele sunt bine formate. . pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. 1992).înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\.. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.5. 10. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. 10. o bun\ comercializare pe pia]\. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.C. 1977. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. supe. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. prin ruperea cu mâna. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. acephala D. Beceanu (1995). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. citat de Savi]chi [i colab.1. citat de Savi]chi [i colab. La prima exist\ câteva variante tehnice. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Celelalte lucr\ri de între]inere. fiind. e[alonat. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. salate fierte – folosite ca garnitur\.o. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. pe baza unui larg studiu bibliografic. pân\ la 10-12 t/ha. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. în func]ie de cerin]ele pie]ei. soteuri sau piureuri. Familia Cruciferae 10.2. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.5. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. 1967. pân\ spre vârful tulpinilor. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. în acest sens.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .1992).5. silvestris).

frunzele pot fi colorate în verde. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. 10. din mugurii axilari. Pe axul principal. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. dar superficial.16 . Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Frunzele sunt simple. 2 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Tulpina este cilindric\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. în func]ie de soi.16). Astfel. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. iar uneori pestri]. brun-violet. pe]iolate. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. mari. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. cuprinse între 120-150 cm. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. violaceu. 156 . fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. MUNTEANU [i cultivat\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. 10. cu polenizare entomofil\. dispuse altern [i distan]at între ele.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .plant\ cu tulpina `nalt\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. se pot forma ramuri scurte. cu în\l]imi variabile.5. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. N. Formele pentru furaj au frunzele netede. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. penat lobat. STAN. Limbul frunzelor poate fi lirat.N. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.3. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Florile. Este o plant\ bienal\.

Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. se situeaz\ în limitele a 16-180C. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.5. [i în cazul verzei pentru frunze. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.4. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). dar [i ro[ieviolacee. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. care au frunza aproximativ neted\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm).LEGUMICULTUR| II 10. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Portul s\u înalt. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. ca [i varza de Bruxelles. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.5. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.6.5. 10. mai ales în gospod\riile familiale. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. suprafa]a foliar\ mare. oleracea. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. pentru temperatur\.5. Esen]ial. Apa este. 157 . ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. de culoare verde.

îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\.6. botrytis subvar. STAN. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.1. K 420 mg/100 g. glucide 3. var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. [. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. sin. lipide 0. MUNTEANU Fig 10. salate cu unt. (1975).17 . B1. 10. 158 . mai mult murat\. cauliflora (Alef). Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. proteine 2. sufleuri [.. pane. denumit\ impropriu inflorescen]\. botrytis Familia Cruciferae 10. care sunt mai tinere. citat de Ceau[escu [i colab.9% (din care celuloz\ 1%). [i C 60 mg/100 g. În ambele cazuri. Ca 25 mg/100 g. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. ciorbe. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.N. Brassica oleracea L. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. var. elastice [i turgescente. Dup\ Mincu [i colab. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. B2.8%. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.6. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. vitaminele A. Aceasta se consum\ marinat\.6%. PP.a. N. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. CONOPIDA Brussica oleracea L. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.3%.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. (1984).a.

LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. cum ar fi: conopida italiana. 2000). denumit\ Brassica cretica Sam. c\rnoase. 159 .3. 42 mii ha. foarte îndesit ramificat\. bogat ramificat\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Anglia. R\d\cina este pivotant\. fraged\ [i dulce. ierboas\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. în Fran]a. în mod evident. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. mai ales în jurul ora[elor. scurt\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. conopida de Cornwall [. scurt\. alb\. În }\rile Române.a.2. din care. B. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.6. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 10. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. În prezent. tare ca [i la varza alb\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha.10. [i ast\zi se cunosc denumiri. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt.6. care are ca origini varza s\lbatic\. în mare m\sur\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 1986). Tulpina principal\ este cilindric\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. conopida nem]easc\. groase. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. 10. la compromiterea recoltei. De altfel. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. de unde s-a r\spândit în Olanda. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\.18). apoi Italia. incomplet evoluat\. g\lbuie. Germania [i alte ]\ri. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. în culturi timpurii sau tardive.

cu marginea întreag\. un criteriu de identificare a soiurilor. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. cu marginea fin din]at\. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. de asemenea. de 1. De[i florile sunt hermafrodite. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. nervura principal\ este foarte lat\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. cu nuan]e cenu[ii. La un moment dat. fin din]at\ ori u[or sinuat\. frunzele au limbul oval – alungit. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. dar sunt mai mici. 160 . Frunzele sunt simple. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). STAN. hermafrodite. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. N. polenizarea este indirect\. Conopida este.18 . pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. La înflorire. la altele. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. În faza de r\sad. Astfel. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Culoarea poate fi verde-deschis. cu ramuri groase (la soiurile târzii). conopida fiind o plant\ alogam\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. practic. verde-închis.oleracea. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Florile actinomorfe. albastre sau violete. nervura principal\ este sub]ire. tetramere. iar în stadiul de c\p\]ân\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. erect\ sau oblic\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. sesile sau scurt pe]iolate.N. la unele soiuri. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Polenizarea este entomofil\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. groas\. 10.

dac\ sunt bine c\lite. care diminueaz\ valoarea comercial\. identice cu cele ale verzei. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). de velur sau bob m\runt de orez. cantitativ. temperaturile sc\zute de 4-80C. Tot în faza de c\p\]ân\. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. 1969). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). care se reface foarte greu. de multe ori. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. În primul caz este afectat\ r\d\cina. În perioada de formare a c\p\]ânilor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cumulate cu seceta prelungit\. în cea mai mare parte. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. factorii major implica]i sunt temperatura. Conopida de toamn\. unde cap\t\ culoarea verde. Apa.LEGUMICULTUR| II 10. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. cu c\p\]ânile formate. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. apa [i elementele nutritive. nici nu mai formeaz\ flori. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Pe acest ]esut. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor.6. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. devin laxe.4. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. astfel afectat. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. Temperaturile ridicate. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. care. care î[i pierd turgescen]a. de[i. o lung\ perioada de timp. determin\ spargerea celulelor. În aceast\ direc]ie. care.

În timpul vegeta]iei. d\un\tor pentru c\. în mod special. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). În faza de c\p\]ân\ a plantelor. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În ceea ce prive[te azotul. A[a cum s-a mai ar\tat. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. STAN. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În faza de r\sad. determin\. întârzierea recoltei. N. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. În privin]a elementelor minerale. În câmp sau spa]ii protejate. 1979). Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Alungirea r\sadului. Excesul de ap\ este. plantele se alungesc. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Din aceast\ cauz\. Lumina. un exces (moderat) de ap\. a[a cum se întâmpl\ la varz\. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. de asemenea. În termeni gr\din\re[ti. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. de[i nu au dreptate în totalitate. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. cultura are nevoie. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. num\rul de frunze este mai redus.N. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. de asemenea. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. în general. altfel. 1969. este important de reamintit c\ 162 . În acela[i timp. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Le Bouhec. corespunz\toare terenurilor bine însorite. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. în mod evident. 1978). are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. de o cantitate mare de lumin\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. De asemenea. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. r\sfirate. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. chiar u[or violacee.

de[i nu este prea bogat. castrave]i. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. provenit\ din grupa Erfurt).1. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. mai ales în prim\verile secetoase. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare.2–7.6. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. salat\. De exemplu. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). La noi în ]ar\. Tipul ecologic de iarn\. Tehnologia de cultivare 10. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.6.5. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. maz\rea de gr\din\. Alpha (pentru câmp. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a).6. La rândul ei. 10. De asemenea. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. sortimentul. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. bobul etc. pân\ la minus 100C. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.6. în cantit\]i prea mari.8).8). reci [i umede. 10. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. pe terenuri ad\postite. de toamn\ [i de iarn\. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Locul în rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II acesta. cu diferite grade de evolu]ie. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. spanac etc. 163 . Sunt contraindicate solurile grele. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. cernoziomuri levigate. grupa Giant (din Italia). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. din care multe sunt hibride. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. b. uneori pentru ser\). c.

MUNTEANU 164 . STAN.N. N.

ca [i la varza timpurie. cu udare individual\ a acestuia.000 – 75. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. În ferme. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Completarea golurilor se face manual. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. în vârst\ de 40-45 zile. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Lucr\rile de îngrijire. 10. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. revenind o densitate de 66. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). cultura de conopid\ 165 . În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.000 plante la hectar (fig. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.19 . în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. la 4–5 zile dup\ plantare. revin aproximativ 66. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. Fig 10. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.600 plante/ha).19). pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.445. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.600 plante /ha. astfel.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.

Calendaristic. N. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. cu cantit\]i moderate de ap\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Înainte de recoltare. fragede [i pl\cute la gust. De regul\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\.N. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Dac\ este nevoie. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. norma de udare se m\re[te. în circa 2 – 4 etape. în func]ie de regimul de precipita]ii. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. albe. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. Produc]ia variaz\. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. cu circa dou\ zile. 166 . se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Recoltarea se efectueaz\ manual. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. în func]ie de starea de umiditate a solului. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. aplicându-se. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. În gospod\riile popula]iei. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. se execut\ o udare u[oar\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. fiind între 15 [i 25 t/ha. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. f\r\ a-l r\ci prea mult. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. în perioada de formare a c\p\]ânilor. pân\ la 5-6 ud\ri. În perioada de formare a c\p\]ânilor. STAN. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. pân\ la 15 – 20 iulie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare.

Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. spanac. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha.. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Vara. De asemenea.20). în vârst\ de 45 – 55 zile. secar\ mas\ verde etc. în perioadele secetoase din timpul verii. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). asigurând o densitate de 45. Celelalte lucr\ri aplicate.2. În cazul în care solul este u[or acid.000 – 50. ceap\ [i usturoi pentru stufat. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. la adâncimea de 20–22 cm. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în func]ie de gradul de aciditate. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. în nici un caz acid\. ceap\ pentru stufat etc). în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii.6. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. cartofi timpuri etc. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. prin ata[area unei grape stelate. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.000 plante la hectar (fig 10. Pe fiecare strat în\l]at. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. cu l\]imea la coronament de 104 cm. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. spanac.6. în func]ie de zon\. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. 167 . dac\ este nevoie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Producerea r\sadurilor. Locul `n rota]ia culturilor. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. din punct de vedere al structurii.

000 plante la ha. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. În timpul vegeta]iei. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. N. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. 10. În faza form\rii c\p\]ânilor. în func]ie de regimul de precipita]ii. în perioadele secetoase din timpul verii. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. pân\ 168 . Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri.20 . cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În timpul perioadei de vegeta]ie. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. când plantele [i-au revenit. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. STAN. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. la cultura de conopid\ de toamn\. dup\ care se depoziteaz\ temporar.N. ac]ionat\ de tractorul L-445. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. seara. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. În gospod\riile popula]iei. MUNTEANU Fig. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Dac\ este nevoie. Lucr\rile de îngrijire. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. realizând o densitate de circa 55. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. în perioada de formare a c\p\]ânilor.

de asemenea. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. asem\n\tor culturii de câmp. 1981). Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.L. Producerea r\sadurilor. respectiv cu 40. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. pericolul vernaliz\rii [. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. astfel ca. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. (1962. De aceea. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Dup\ r\s\rire. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. 10.L. Sem\natul nu se va face prea des.000 plante la hectar.6. 1977).F.C.).P. Infiin]area culturii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. În faza de r\sad. 1972). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. în faza de cotiledoane.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. 169 . se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. atât în ciclul de prim\var\.a.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. epocii [i ciclului de cultur\. 1974). unde sem\natul se face în luna ianuarie. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. variind intre 18 [i 30 t/ha. reduce faza de c\p\]ân\. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Salter. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. pân\ la plantare. Pentru Câmpia Dun\rii. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. – S.5 kg b\legar [i 10 l ap\).C. Cu 7–8 zile înainte de plantare.6. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. alungindu-se foarte repede. Buz\u.000 [i 30. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Pentru ciclul al II-lea. O bun\ fertilizare se poate realiza. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Löbl [i colab. 1974. plantele se vor c\li foarte bine. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.

21 .000 plante/ha (fig. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.C. – S.L. De asemenea.21). 170 . Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. 10. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. în general. de 33. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. în rânduri. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. La aceea[i schem\.P.000 plante/ha. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. Fa]\ de varz\. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând.23). ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 1980). în faza de c\p\]ân\. determinând încetarea în cre[tere.N. este deosebit de sensibil\ la secet\. MUNTEANU În solariile bloc. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. conform schemei din figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. 10.10. în faza de c\p\]ân\. de asemenea. realizându-se o densitate de circa 33. Buz\u. N. realizându-se o densitate de 40.24. Fig. asem\n\tor culturii de varz\.F. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. În plus.22). dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. Reglarea regimului factorilor de mediu. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\.C.000 plante la hectar (I.L.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 1981). STAN.. 10. realizând o densitate de 28. asigurând o densitate. conopida. Principalii factori de mediu se regleaz\. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.

23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.LEGUMICULTUR| II Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.22 .

F. 1970. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.L.4. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. modificat) Ca [i la varz\. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. folosind temperaturi sc\zute.000 de fire la hectar. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.C.C. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU Fig. 1973).6. Se planific\ între 50. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.-S. specific\ soiului.. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 1980). sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. de exemplu. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. N. STAN. citat de Ceu[escu [i colab. 10. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.000 [i 80. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. În continuare. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 1981. 1973) 172 .N. Buz\u. Mamestra brassicae). 10.6. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. reglarea factorilor temperatur\. în func]ie de soi.P. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.L. Lucr\rile de îngrijire.

14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Sera. frunzele se leag\ deasupra acestora. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. în perioada de insola]ie. În plus. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. la densitatea de circa 50.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. corespunz\tor epocilor de plantare. În acest scop. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. Astfel. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. dac\ s-au format c\p\]ânile. 10. Recoltarea. irigarea.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Înfiin]area culturii. vor avea o densitate mai mare [i invers. recoltarea se face e[alonat.5). afânarea solului prin pra[ile. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. soiurile mai pu]in viguroase. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. aerisirea va fi aproape permanent\. Lucr\rile de îngrijire. În general. 10. uniformitatea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. prin caracteristicile sale constructive. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 plante la hectar.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu.000 plante la hectar (fig. a[a cum s-a mai ar\tat. care s\ asigure densit\]i variind între 50. 173 . Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Lucrarea este e[alonat\. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 1973).000 [i 80.25) Fig. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. prin cretizarea geamurilor.

7. în secolul al XX-lea (1930). anual\. 10. În lume.1. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. în mare parte asem\n\toare cu conopida. italica Plenk Familia Cruciferae 10.2.o. B. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury.7. chiar dup\ 1950. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. subvar. 10. broccoli este aproape necunoscut\. “oficial”. dar denume[te. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. 10. var. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar prezint\ suficiente caractere botanice. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). ca [i aceasta. botrytis L. cunoscut\ mai ales în Italia. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.3. o legum\ de lux. N. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 1994). Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. Broccoli este o varietate ierboas\. BROCCOLI Brassica oleracea var. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. în mod exclusiv. 174 . Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. MUNTEANU 10.N. Acest termen exist\ [i ast\zi. fiind considerat\.7. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. cymosa Lam sin. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. STAN.26). Se recunoa[te c\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. La noi în ]ar\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). constând din l\starii floriferi.

Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.m. ameliorate ini]ial în America de Nord. lirat-penat-partit. la multe soiuri. asparagoides Lam. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). 1953). prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.a.LEGUMICULTUR| II Fig. formând noi buchete [. var. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.).o. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 10. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. dispuse pe l\starii principali. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). denumit\ în mod corect inflorescen]\. g\lbuie sau violacee. botrytis L.4.d.26 – Broccoli: 1 . Soiurile mai noi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. 10. Limbul este. La soiurile mai vechi. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Partea comestibil\.7. subvar. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.

F. STAN.1. exigen]ele ecologice sunt maxime. au fost studiate adev\rate colec]ii.7. ~n aceast\ faz\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.7. N.6.27 .27. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. SCL Bac\u [. În câmpurile experimentale de la I. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Soiuri La nivel mondial. provenite din ]\rile cu tradi]ie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. cu o vârst\ de 40-45 de zile.a. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.5. Vidra.N. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.6. în cultur\. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Fig.C. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. în mod întâmpl\tor. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).L. În România se cultiv\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. 10. 10. Cu alte cuvinte. Tehnologia de cultivare 10.7. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). 10. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. diferite soiuri. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.

Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dar poate fi [i mai redus\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Dac\ l\starii sunt prea lungi. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. prin r\saduri de 3045 de zile. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. 10.6.2. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. La cultura de broccoli asparagus. 10. acestea se vor elimina din inflorescen]\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. de regul\. a[a cum s-a anticipat deja.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în cultur\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).28 . Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Fig. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Înfiin]area culturii are loc. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Recoltarea se efectueaz\.5 iulie). recoltarea se efectueaz\ e[alonat.7. dar f\r\ frunzele protectoare. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în mod e[alonat. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. eventual.28). Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea.

dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. oleracea var.). Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.1. N. cu gust pl\cut. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Din punct de vedere agrofitotehnic. comparativ.a. frig\nele. [i bolile. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . ou\ sau umplute cu carne [i orez. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. ridichi. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. mânc\ruri cu carne.în cel al guliilor. Una din aceste variet\]i. ]elin\ [. în perioada cu umiditate ridicat\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. var. 10.2. suculent\. circa o lun\. din timpul toamnei). iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . oleracea. gongylodes L. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.8. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. respectiv B. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. în perioada de secet\. de exemplu. adic\ 15-25 t/ha. care este fraged\.8. STAN. sylvestris. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. sin. r\sadni]e [i solarii. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. denumit\ “varza de Pompei”. H. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. De asemenea.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. GULIA Brassica oleracea var. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. cu conopida. mai ales atmosferic\. La noi în ]ar\ sunt 178 . 10. Familia Cruciferae 10. ghiveciuri. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. soteuri. Oleracea. De asemenea.8.N. gongyloides Lam.

Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. comparativ cu varza. cultivate prim\vara devreme. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. sferic-turtit\ sau ovat\. în S.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. alterne. în faz\ de r\sad. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. în al doilea an). în acest din urm\ caz. Canada [i Asia.U. dublu sau neregulat din]a]i. În lume este larg r\spândit\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Astfel. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. tuberizat\ în partea inferioar\. gulia. r\d\cini. atât timpurie cât [i cea tardiv\. 10. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. bienal\ (fig. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Tulpina (în primul an) este Fig. ovat sau lanceolat. cele de la baz\ cad mai devreme. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate..29). acestea pot evolua.29 . în func]ie de vârsta plantei [i soi. În România. se comport\ ca anuale. Unele soiuri . limbul este eliptic. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. l\sând cicatrici mari. 10. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\.3. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. de culoare verde-deschis.8. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Frunzele sunt simple. La soiurile timpurii. 1985). 10. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. respectiv 610 ori mai mici. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.Gulia. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. în faza reproductiv\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Lobii limbului sunt simplu. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Aspectul general al plantei: scurt\. în func]ie de soi.A.

STAN.4. Solul trebuie s\ fie mijlociu. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.8.9). În toate cazurile. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. inclusiv la gulia de toamn\. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. 10. pe un fond de fertilizare organic. bine structurat [i fertil. În mod deosebit. în cultur\ protejat\ [. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. N. pe de o parte.8.8. iar pe de alt\ parte. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. factorii de mediu . dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. În acela[i timp. MUNTEANU 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. elementele nutritive [i ap\.6. 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. tardive. dar echilibrate. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. pentru gulioare.6.N.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Asolamentul.a. a fi în cantit\]i mari.5. 10. mai ales fa]\ de sol. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).8. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de baz\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare).mai ales nutri]ionali . alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. Elementele nutritive se prefer\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. de regul\. datorit\ faptului c\ plantele. Aceste cerin]e sunt justificate. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. dar suficient de reav\n.1. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). 180 . cerin]ele sunt mai mari. Producerea r\sadurilor.

LEGUMICULTUR| II 181 .

30). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. STAN. N. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Lucr\rile de îngrijire. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. la distan]a de 25 cm între plante. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.N. cel pu]in trei zile.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Murtazov [i colab. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. la interval de 8-10 zile. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar.02) (tabelul 10. 182 . Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.30 .4). Se aplic\ 3-4 ud\ri. 10. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. prin împr\[tiere sau în rânduri. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Lucrarea se execut\ manual. Fig 10. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. temperatura de 70C).

10. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. o singur\ dat\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.31). Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).000-70. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.000 plante la ha (fig. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. 1973). la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire.6.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. în func]ie de condi]iile meteorologice. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. produc]ia va suferi (Bala[a. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.2. La plantare. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. R\sadurile îmb\trânite. 183 . în acest caz. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie.8. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. în zona unde are loc procesul de îngro[are. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. 10. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. revenind o densitate de 65. agrotehnice [i de soi.

Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha.31 .8. 184 . folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Producerea r\sadului. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. 10. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. în func]ie de regimul de precipita]ii. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). uneori se pot elimina [i r\d\cinile. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Guliile. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. MUNTEANU Fig 10.6. la cuburi sau ghivece nutritive. R\sadul se produce în sera înmul]itor. În cursul vegeta]iei. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. N.3. de calitate inferioar\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. cu o p\trundere superficial\ în sol. dar pot face recoltarea mai dificil\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.N. f\r\ suculen]\. STAN. la adâncimea de 30-40 cm.

185 .34.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. În solariile tunel. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. care în general va fi moderat\ (16-170C). în func]ie de zona de cultur\. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Fig 10. 10. mai ales în perioada iernii. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. În perioada de r\sad. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.33 .10 aprilie. între 15 martie . R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. dispuse conform schemei din figura 10.32 .000 plante la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Înfiin]area culturii.33). iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. 1972).

scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. produc]ia este 2025 tone la hectar. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.4.N. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). STAN. Lucr\rile de îngrijire. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.6. irigarea. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. N. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. 1973). 186 . înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Plantarea se face manual. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. MUNTEANU Fig 10. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.8. 10. Recoltarea. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. În cultura pur\. 1972).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.34 .

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

000 plante la hectar (Bala[a. Se seam\n\ mai rar.LEGUMICULTUR| II 10. Cultura timpurie Alegere terenului. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.36 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 2-3 kg. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Pân\ la plantare.3 kg. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.6. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. cu r\saduri de aceea[i vârst\.000 plante la hectar.9. Completarea golurilor se face manual. 1973). în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Tehnologia de cultivare 10.6. deoarece r\sadurile nu se repic\. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Producerea r\sadurilor. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. soi [i calitate. alegerea plantei premerg\toare.8-2. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. la 4-5 zile de la plantare. ori de câte ori este nevoie. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.36). astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. 1974). Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.9. revenind o densitate de circa 33. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.000-166. 10. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.1. Fig 10. Murtazov. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. 1973).

37). Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .2. distan]ate la 80 cm (fig. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. la începutul lunii iulie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. 10. Lucr\rile de îngrijire.) câte dou\ rânduri pe strat. Calendaristic. 10. STAN. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. N. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.N. Fig 10.6. De asemenea. [i în a doua parte a acestei luni. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Stanhay [. MUNTEANU Spectrum). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. în 2-3 etape.9. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. dup\ r\rit. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.37 . Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.5 cm.a. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. manual. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.

1998). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 193 . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. manual.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. .37). l\sându-le pe cele mai viguroase. dar cu unele deosebiri [i anume: .se face r\ritul plantelor. 10. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.000-50. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). în 2-3 etape.. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.000 plante la hectar (fig. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.

plantele Cucurbita pepo L.1.N. 194 . var. Pepenele galben Cucumis melo L.1. fiind monoice. sunt plante erbacee anuale. cu polenizare Giromontina Alef. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. N. (=var.1) Tabelul 11. STAN. (peponid\). oblonga Ser. 1979 11.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Dovlecelul entomofil\. convar.1. ad\posturi. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. cu tulpina fistuloas\. Familia Cucurbitaceae 11. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. prezint\ flori unisexuate. vulgaris suprafa]\. sere. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. târâtoare. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. alogame.

Germania. 0.. 10. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).2. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.07-2. Anglia [i alte ]\ri nordice.35-0.14% zaharuri totale. Italia etc. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. suprafa]a cultivat\ este de 90.. 1995).H. Pe plan mondial.1. 1.. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. 4.26% P2O5. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).6% CaO. În Europa..7% MgO.58% Na2O. din punct de vedere alimentar.4 milioane tone. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 6.39% SiO2. pân\ la latitudinea de 61-62°.A.52% celuloz\.O.. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. iar cea total\ de circa 2. 1974). Polonia. 0. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.04 mg% vitamina B1. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. De[i. 0. Ungaria. De la greci. Spania. 7. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.4 milioane tone (Anuarul F.83% Cl. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.57% cenu[\.H.39-0. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. tocan\ etc. produc]iile medii sunt foarte diferite.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.3% K2O. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 1. 11. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Varo. 0. citat de Ghenkov [i colab.04 mg% vitamina B2).A. Olanda. În func]ie de ]ar\. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 0. 11.U. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1..8% SO3. Collumela [i al]ii. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.2 milioane ha.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. 195 .95% substan]e proteice.000 ha.39-0. murate sau marinate). 3.

urmate de zonele colinare. cu p\mânt. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. STAN. N. 196 . acoperite cu peri[ori aspri. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. ocupând suprafe]e diferite. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.5 m. MUNTEANU În ]ara noastr\. sunt mari. sunt necesare 56-70 zile. hr\nirea plantei devine mai activ\. tulpina emite r\d\cini adventive [i.1 .3.Sistemul radicular la castrave]i.1). la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.7 la 2. 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare. trilobate sau pentalobate.1. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. de la 0. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. 1980) Tulpina este erbacee. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. Fig 11. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.N. târâtoare. fistuloas\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. 11. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. ramificat\. ca urmare. din loc în loc. astfel. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.

lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. deoarece polenul este greu [i lipicios. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.2). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.3). l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 11. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. în func]ie de soi. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. are dimensiuni [i culori diferite (fig. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. fructele cresc deformate.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.flori femeie[ti. turtite. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. dac\ polenizarea are loc. care. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. de form\ alungit\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 1973) (Ethrel 500 ppm). În cazul acestor hibrizi. 2 . 11. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. duc la cre[terea num\rului de flori femele. favorizând apari]ia 1 . Dac\ polenizarea se face incomplet.2 .flori b\rb\te[ti. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. 3 . 5 . 197 .cârcel. o hran\ mai bogat\ în azot. temperatur\ [i umiditate.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.frunz\. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. de form\ alungit\. Astfel. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. numit\ melonid\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).3 . La hibrizii ginoici.

1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.1. este de circa 15-20 mii luc[i. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.4. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. în culturile de câmp. Din aceast\ cauz\. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). 1957). pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Astfel. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. frunzele devin galben-verzui. În func]ie de fenofaz\. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. STAN. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la cultura în sere [i r\sadni]e. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. N. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab.N. Sub 15°C.. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Intensitatea optim\ a luminii. 198 . Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. plantele mor.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. MUNTEANU 11. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11.2) Tabelul 11. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor.

2. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. încetarea fructific\rii. fructele se deformeaz\ [i. 4. Elementele nutritive. `n privin]a calit\]ii luminii. poluarea atmosferic\ în zonele industriale.0 kg CaO [i 0. u[oare. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. bine drenate. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). tot timpul cre[terii [i fructific\rii. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. de obicei.0 kg N. argiloase [i cele prea nisipoase. De asemenea. cap\t\ un gust amar. fosfor [i potasiu.5 kg MgO. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. 199 .LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. afânate. castrave]ii se cultiv\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. bogate în humus. în special SO2. De asemenea. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.5). Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. pe cât este posibil. în special la cultura de ser\.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).5 kg P2O5. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. f\r\ exces de umiditate. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. este d\un\toare castrave]ilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.5-7. De aceea. Nu sunt indicate solurile grele. pân\ la 0. care trebuie men]inute constant. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. la o ton\ de produs. avându-se în vedere c\. 1. de aceea. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului.0 kg K2O. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. în unele cazuri. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Pe de alt\ parte. se extrag din sol circa 2.

Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Parker. Royal F1.1. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Cornibac.6. Corni[on. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Renato F1.3).4). plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe pale de paie.4. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele nu se sus]in.5. Florida. Tabelul 11. 11. MUNTEANU 11. Record. Cornibac Renato. 200 . Anka. Favorit etc. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. pe balo]i. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Astrea F1. Select. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. etc. pe [an] cu gunoi. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Farbio. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Levina etc. Magic. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.1.N. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. pe timpul iernii etc. STAN. se planteaz\ în solul serei. Corni[a. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Obelisk. Levina F1. N. (cu fructul lung) [i Renato. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. planta pe sol înc\lzit. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Levina. Levina. Corni[a F1.

LEGUMICULTUR| II 201 .

bogat în materie organic\.5 l/ha. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Indiferent de modul de cultur\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.1. În cadrul rota]iei.1. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. u[or înclinat. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. în momentul plant\rii. Producerea r\sadurilor. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Pentru cultura de toamn\. MUNTEANU 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. ceapa etc. bobul). mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. permeabil. conform schemei din figura 11. cu expozi]ie sudic\. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. astfel ca. în 400-500 l ap\. fasolea. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.000 plante/ha. cartoful. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.6. STAN. a. 202 .5). Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. N.N.4. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. varza. 100 kg/ha P2O5.

3%). Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. în brazde de ]elin\. Wuchsal 0. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. În a doua jum\tate a lunii martie. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.05% sau Ultracid-40 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.03%.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.4 . pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 40% turb\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 30% mrani]\. mai rar. La pra[ila a doua.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.a. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 203 .15% plus Fernos 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.

3%.15% + Dithane M 45 . Dithane M 45 0.0.cucurbitae) 0.25%. Folpan 0. Vondozeb 0.2%. Alfonat 0. Topsin M. Sulf muiabil 0.2% Mana Ripost M 0.05%.1%.2%.2%.2%. a . când l\starii au 6-7 frunze.025%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.05% plus Mycodifol 0. Vapam 12001500 l/ha. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Shavit f. cubensis) Curzate Manox 0.N.15% l/plant\. Sancozeb 0. Previcur 607 SL 0. Shavit F 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Mancozeb 0.05% Turdacupral 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2%.2%. Mikal M 0.5% Captan 50 WP 0. Baycor 0. Tabelul 11. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Bravo 500 . cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.25. Topas 0.Benlate. Quadris 0.25% 8-10 Morestan 0.0.2%.35%. Bavistin sau Derosal.03%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.5%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . STAN.2%. Dithane M-45 0.25%. Kumulus DF 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.2%. Aliette 0.2%. Curzate Man 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Systhane MZ 0.6).2%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.1%. 72 ore. Polyram DF 0. Tilt 0. Rubifan 0.Dazomet 500 kg/ha. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.015%.Benlate.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .3%.2%.05%.4%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05%. Bavistin sau Derosal 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). 7-10 Turdacupral 0.075. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Bayleton 5-0.3%. Topsin M.25%. cichoracearum f. Vondozeb 0. N. Odat\ cu începerea înfloririi.

4-5 Decis 0.15%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Polyram DF 0.1%. Dithane M-45 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 8-10 Actellic 50 EC 0.1%. Maneb 50 WP 0. Unden 40 0. Fastac 0. Calidan 0. Divipan 100 0.15%. 205 . Diazol 60 EC 0.05%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Sumilex 0. Zineb 58 0.04%.1%.03%.Dezinfec]ia solului b . Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Mospilan 20 SP 0. apoi se sorteaz\.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. cu lungimea de 1. Pirimor 50 WP 0. b.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1% Fundazol 0.20.25%. Nisorun 10 WP 0. Bavistin 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).15%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.sp.3% Captan 50 WP 0.20.5 EC 0.15%.1%.2%.1%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.08%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. Nogos 50 0.25%.0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.1%.2%. Omite 57 EC 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Sumi7-8 Alpha 2. Supersect 10 EC 0.2%. Metoben 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.03 %. Fernos 50 WO 0.2%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.05% Neoron 500 EC 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. În cazul culturii pe spalier.05-0.04%. Ripcord 0.1%. Bravo 500 . Folpan 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.5-1.25%. Maneb 50 WP 0. Zineb 0. Vondozeb 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Actellic 50 EC 0.2%.1%. Polacritox 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .05%.02%. Sinoratox 35 0. Talstar 10 EC 0. Mirage F 0.2% Captan 50 WP 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Shavit F 0.3%.2%.2%. dup\ pichetare.6 .05%.08%.2%.6 m [i ∅ de 7-8 cm).

Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . N. 11. 11. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Fig. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .N.începutul lunii mai. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.5 [i fig. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. 206 . folosind rota]ia amintit\ anterior.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.6 .5 . STAN. la o adâncime de 3-4 cm.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.6).

Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. în special lungimea fructelor care.pentru industrializare [i 9-12 cm . având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. La culturile pe spalier. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. în medie este de 2-4 zile. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. trebuie s\ fie de 6-9 cm . E[alonat. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. la soiurile de tip Cornichon. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. deci se recolteaz\ diminea]a. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. care sunt foarte fragile. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. În nici un caz. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Pentru conserve. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. dar dup\ ce s-a luat roua. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. În momentul recolt\rii.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. când temperatura este mai sc\zut\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. bolnave etc. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor.7). Tabelul 11. în func]ie de soi.

pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. 69 cm [i 9-12 cm. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). recoltarea se face manual sau mecanizat. la început s\pt\mânal. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. recoltarea se face zilnic. orz de toamn\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). noaptea [i diminea]a). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat.2. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Dintre lucr\rile de între]inere.la cultura pe sol. 1978). maz\re de gr\din\.N. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Cultura în sere Dup\ tomate. 208 . legume verde]uri. secar\ pentru mas\ verde. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. 11. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. irigarea este cea mai important\. varz\ timpurie. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. MUNTEANU La culturile pe sol. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. N. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.6. STAN. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . De aceea. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. c.1. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. borceaguri. recoltarea se face numai manual. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. La culturile sus]inute pe spalier. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.

În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. de 40-50 cm lungime. preg\tirea substratului pentru plantare. de circa 30 cm. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. În cazul culturii direct în solul serei. sem\nat în ghivece. cu fructe partenocarpice. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. hibrizi ginoici (F1). Între]inerea culturii: . îngropa]i sau la suprafa]\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. în ultima vreme. a.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. cât [i pe cea extern\.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. dezinfectarea serei [i solului. . în exclusivitate. se folosesc în ser\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.cultur\ pe balo]i. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. atât pe pia]a intern\. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultura pe strat de gunoi de grajd. .cultura direct în solul serei.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. afânarea profund\.

îngropa]i [i la suprafa]a solului. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. STAN. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.N. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. administrarea îngr\[\mintelor chimice. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm.4). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. var stins 100 g. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\.5). deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Dup\ a[ezarea balo]ilor. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Se administreaz\ succesiv. azotat de amoniu 200 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. sulfat de magneziu 50 g. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. 210 . ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. sulfat de potasiu 200 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. sulfat de fier 30 g. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. în strat gros de 12-15 cm. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. în trei reprize. pe linia viitoarelor rânduri. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. N.000 balo]i (100-120 t paie). care se bat în p\mânt. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante.000-7. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.

00-16.50 1. Tabelul 11.IX. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.42-3.8 0.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.1973) 0.9-3. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.049-0.30-4.00 23.00-3. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.267-0. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.6 43.00 20.65-9.0 12.10 2.50-19.6-18. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.6-23. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.461 4.50-5.21-8.I. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. care se bat în p\mânt.0-37.9). balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.70 8.50-13. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.160-0.0-90.099 2. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.1972) (16. ciclul I balo]i ciclul II (15.70 8. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.32-1.00 8.10 0.20 Specificare N .259 4. ace[tia se a[az\ direct pe sol.8).03 1. care trebuie manevrat.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .5 10. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.90-8.5-36.70 0.54 1. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. 211 .stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. În acest caz. evitarea contamin\rii cu nematozi.0 0.

Sumi-Alpha 2. 1. evitându-se excesul de umiditate. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.1%.5%. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.2% plus Ultracid 0.N. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 15-10 VII . 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Tratamentul termic uscat de 76°C. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.5 kg superfosfat. timp de 72 ore.03%. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 30% mrani]\. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Astfel.1%. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.3%. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. 5-8 III . 0.03%). Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Foliar-feed 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).2% sau Sumilex 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. MUNTEANU Tabelul 11. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.C.3-0. Morestan 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. N. la câteva zile de la r\s\rire.ciclul II). cu asigurarea ventila]iei. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).05%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.06% sau Unden 0. Actellic E.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0.0 kg sulfat de potasiu.15%. STAN.5 EC 0. 0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.2%. temperatura va fi de 22-24°C. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Derosal 0.ciclul scurt în sere înmul]itor.

desimea este mai redus\ (1.zile de la sem\nat la plantat. 20-25 cm în\l]ime. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea culturii este de 2. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Pentru ciclul I.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. unele cu caracter general. Tabelul 11. 7-9 mm diametrul la colet. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. de culoare verde normal.5-3 plante/m2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. iar altele cu caracter special (tabelul 11. liber de boli [i d\un\tori.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.2 plante/m2).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). 213 . **.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.10). cu r\d\cini de culoare alb\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu sistem radicular bogat. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 4-6 frunze normal dezvoltate. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.40 m. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.11).12).

5. 24°C . N.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. decada 2.a.martie. • Reglarea umidit\]ii: . STAN. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. prin aspersiune. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. deformate. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).N. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). de prim\var\ [i var\ 20-22°C.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • II – aprilie. MUNTEANU Tabelul 11.c. • Defolierea ascendent\. • I – februarie.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 40% turb\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. temperatura de zi: 22°C . la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.umiditatea solului 85-90% din c. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. nivelarea solului.ianuarie. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. decada 3. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. februarie.

pe de alt\ parte. pe de o parte. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . la nivelul sârmei. [i colab. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. 11. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. în prima etap\. 11. tulpina se 215 . în prima etap\. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.7). care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. 1980).`n "V". B . l\starii îndep\rtându-se. se las\ câte un fruct la fiecare nod. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei.. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. De la dolie. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.7 . La acest sistem. Fig. [i fructificarea acestora. În continuare.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. În acest scop.

În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. atât în sol.3 3.5 216 . Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).9 5. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.6 34 30 26 22 5. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. f\r\ oscila]ii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. o plant\ poate produce 40-45 fructe.1 4. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. N. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. în sensul c\. cât [i a fructelor.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. Tabelul 11. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.N.4 5. STAN. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.2 7. cât [i în aerul serei. iar `n al doilea rând. în serii.14). 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.13). nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. Un fruct. are nevoie de 18-21 zile. câte patru fructe. atunci acestea se epuizeaz\.

prelunge[te perioada de fructificare. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 217 . 1978). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. [i a celor din zonele învecinate.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11./ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului.15). În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. la începutul vegeta]iei. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. P2O5-852/192 kg/ha. imediat dup\ începerea fructific\rii. 1974). 120 mg P2O5. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. astfel încât s\ asigure 30 mg N.. CaO-1564/-kg/ha. Ca urmare. 1978). atât în interiorul balotului. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. de asemenea. 1978). asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. MgO-86/16 kg/ha.a. 150 mg K2O. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. K2O-1010/412 kg/ha.. Este bine ca. pe baza analizelor de laborator. Fertilizarea se face. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.

folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.5-7.6). Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. direct pe solul serei.8-7. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5 6. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). MUNTEANU Tabelul 11.8-7. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. tot pe calit\]i. Pentru m\rirea produc]iei. În cazul când se practic\ acest ciclu. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. într-un sol care.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. cu urme de îmboln\viri. N. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.0-6. în prealabil. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. r\niri mecanice etc. conform solicit\rilor beneficiarului. La aducerea în alee. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. 218 . folosind r\sad de 30-35 zile. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. a fost dezinfectat pe cale termic\. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. strâmbe. STAN. deformate. b. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.0 6.0 2.2-3.5 6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. strâmbate.5 6.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5-3. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.N. spongios. cultura se face obi[nuit. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.9).

Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. aplicarea fertiliz\rilor faziale. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.3. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. odat\ cu desfiin]area culturii. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C.3% plus Captadin 0. conopid\ (tabelul 11. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. 11. concomitent. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. [i colab. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.6. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. bilonatul plantelor. conducerea plantelor vertical prin palisare. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. 1981). ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. mobilizarea solului [i. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. c.3). se încorporeaz\ în sol. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.K. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. în concentra]ie de 10%). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.1. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.P. Produc]ia este de 60-70t/ha. varz\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.9). Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.

cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.7 plante/m2. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. revenind 22. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. la început. 220 .N. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\.000 plante/ha. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. la distan]a de 0. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. plantarea se face în rânduri simple. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). iar pe rând la 35 cm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. revenind 24. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. mulcirea cu mrani]\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).70 între rânduri [i 55 cm pe rând. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. sem\natul de devanseaz\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). apoi. în strat de 4-5 cm grosime. când se desfiin]eaz\ cultura. 11.4. vertical.96 m în cele bloc. realizându-se 50-60 t/ha. tip tunel. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.6. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. moderat. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. În solariile bloc. STAN. La culturile din ad\posturile joase. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. iar plantarea la 1-10 martie. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. udatul. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. În solariile tunel.40 m în solariile tunel [i 0. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. pra[ile.80 m între rândurile din band\.000 plante la ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. mai des [i cu norme mai mari. N. 1:10).1. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.85 m între benzi [i 0. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. pe un singur rând.

în zonele din sudul [i vestul ]\rii. 11. fiind mai s\rac decât la castravete. formând tulpini de ordinul I. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. marmelad\. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. 11. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ]\rile mediteraneene. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.2. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). aproape cilindric\. atingând paralela 470. în culturi ad\postite. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Iran. 11.1. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. În prezent.2. sucuri. vitaminele B1 [i B2). când au gust.000 ha.. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. mai sub]ire ca la castrave]i.2. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Semin]ele con]in circa 25% ulei.8). Rusia. Asia Central\ [i China (Jukovski. salate de fructe etc. acoperit\ cu peri fini [i de[i. La noi se cultiv\ pe circa 2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.LEGUMICULTUR| II 11.500-3. 1974).3. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Este mult cultivat în India. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Iordania. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. dulce]uri. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 1950). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Tulpina este erbacee. 221 . ]\rile balcanice [i în America. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\.2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Se ramific\ puternic. târâtoare.2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. ajungând pân\ la 12-14%. China.

mai mult sau mai pu]in parfumat\.8 .1 P. Polenizarea este alogam\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.5 Mg (tabelul 11.17). 81. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.Pepenele galben: plant\ cu l\star. cu o produc]ie de 22 t/ha. N. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. uneori longitudinal costat. palmate sau reniforme.N.8 K. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. de culoare alb\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.2. crocant\ sau fondant\. Fructul este o melonid\ (peponid\). fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i.. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. galben\. Deci. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Astfel. 1979). elipsoidal\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. 222 . În perioada de fructificare.2 N. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). portocalie sau verde. de form\ ovoid\. pân\ la începutul recolt\rilor. STAN. lung pe]iolate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. cre[te consumul de potasiu. frunze. Fructele costate se numesc cantalupi. 10. entomofil\.16). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 11. 13. acoperite cu peri[ori fini. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. 11. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.4. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. la cultura de ser\. florile [i cârceii. Între înflorirea primelor flori femele.

60 26. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). profunde [i ferite de vânturi. nisipo-lutoase).în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. 11.90 8. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. semitimpurii (75-85 zile). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. în compara]ie cu castravetele. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. 223 . Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.53 S. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase..80 Mg 0.25 2. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. cât [i târzii (peste 100 zile).14 5.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.34 10. semitârzii (85-100 zile).5. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Apa Lumina Tabelul 11.30 2.40 81. În solurile pe care se cultiv\.40 10.30 60.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.80 27.60 13.10 K 2.00 61.00 78. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Suport\ mai u[or seceta.34 4.7.2. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.58 12.60 13. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.18). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.20 P 0.

N. MUNTEANU 224 . STAN. N.

rezultând în final o densitate de 20.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.2. mulcirea solului. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.2x35 kg/ha. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. 11. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11. Fig. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.9). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.3x35 kg/ha [i K2O .6. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. în sere. timp de câteva zile. 11. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.000 plante la ha (fig. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .6. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 225 .18 ore). apoi la 5-8 frunze (l\starii).000-24.1.2. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.6 ore). 11.9 . trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. calitativ superioare. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. cu poten]ial productiv mai ridicat. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.

dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. în zilele însorite. pe fiecare m2 substrat de cultur\. apoi cre[te pân\ la 90%.000 plante la ha. înmuierea zonei pistilare. Se recomand\ ca. rezultând o densitate de 20. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. STAN. cultura. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). temperatura se va ridica la 28-300C. Noaptea (în perioada de cre[tere). cultura nu se ud\. 11. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. în mod normal. apoi (în perioada de fructificare). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. utilizând r\sad de 4550 zile. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. utilizându-se 2l/plant\). 226 . desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. aceasta va fi de 20-220C. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot.2. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.N. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. trebuie s\ fie de 24260C. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. apoi. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. s\ se aplice îngr\[\mintele organice.19). în prima lun\ de la plantare. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). intensificarea aromei specifice etc.2. N. Pe timp noros. temperatura se va men]ine la 18-190C. Este necesar ca permanent. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în func]ie de luminozitate. În general. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Temperatura din aer. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. în mod obligatoriu. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie.6. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. va fi de 23-250C. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). La soiurile târzii. în primele 10 zile de la plantare. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii.

L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Ogen etc. H-25. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. În plin proces de maturare a fructelor. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. 3-4 fructe pe bolt\. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.3. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 227 . Produc]ia este de 20-30 t/ha. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).6. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.a. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Astfel. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.. sub form\ de “V”. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. se ob]in fructe mari. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. de calitate superioar\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. produc]ia fiind timpurie. 11. 1980). Galia F1.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.2. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. dar fructele sunt mici. ciupindu-se dup\ o frunz\. Turkestan. direct în ghivece.

B6. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. la 100 g substan]\ proasp\t\. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 228 . C(4. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. lipide (0.6% glucoz\. 11. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.6 – 2. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. B2. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.000 plante/ha).5 mg.3. distan]a dintre rânduri este de 1. de regul\. Astfel. carotenoide (0. fiind indicat în tratarea litiazei renale. zaharuri (6-8%). B1. se las\ pe fiecare l\star.2 %). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.1. Fructele con]in: 89-90% ap\. dar desimea poate fi sporit\ la 20.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.5 – 1.) sin. fosfor – 12 mg. iar în cel tip bloc. În continuare. fier – 0. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. 3.4. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.5 – 4. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. 1978).6. C. se folosesc la prepararea mur\turilor. Dintre lucr\rile de îngrijire.2 %). N. 1992).8-5. STAN.p. din care: 1. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. fin [i pl\cut. 1-2% celuloz\. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). câte un fruct. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.3 mg/100 g).9 % zaharoz\. s\ruri minerale de: potasiu – 2. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. proteine (0.2..50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.). Butnariu [i colab. PP. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. B5.3.40 m l\]ime).1.500 plante/ha). calciu – 7 mg. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. în func]ie de vigoarea plantei.5%). 11.000 plante la ha. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Înainte de maturizare. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 1984. acizi organici (0. vitaminele A.N.2 mg.9.6 % fructoz\ [i 0. în solariile de tip tunel (5.5 mg/100 g s. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.

profund divizate sau pu]in lobate. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).3. 1950). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Frunzele sunt mari.773 kg/ha.409.3. de unde a trecut la arabi. indieni [i chinezi. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu..H. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. într-o lucrare publicat\ la Neapole. 1999). ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Fig. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. pubescent\. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. Florile sunt unisexuate.000 kg/ha.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.10).000 kg/ha. Italia – 32778 kg/ha.000 ha. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . 11. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Spania – 37. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.2. Cipru –50.10 .5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. erbacee. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. 11.LEGUMICULTUR| II 11. În prezent.000 kg/ha. Florile mascule apar. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. per[i. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Grecia – 40. mai 229 .11.3. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.

la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. semitimpurii (Dochi]a). N. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. 230 . galben\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.4. 11. de form\.6. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.3. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. aproape plate. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. mai rar. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. matur\rii [i calit\]ii fructelor. MUNTEANU ales. cre[terea este încetinit\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).3. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Timpuriu de Canada). cu tegumentul tare.2). ovale. De D\buleni. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive.5. Charleston Gray) (tabelul 11. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.N. Miezul este de culoare alb\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. semitârzii (De Mini[. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. pe tulpina principal\.3. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. 11. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. culoare [i calitate diferite. bine drenate [i structurate. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. diferit colorate. STAN. Dr. pentru produc]ii foarte timpurii. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.20) 11. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Fa]\ de lumin\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. în func]ie de soi. Semin]ele sunt mari. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. De[i este o plant\ de zi scurt\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. În anii foarte seceto[i. turtite.

LEGUMICULTUR| II 231 .

STAN. Prim\vara pân\ la sem\nat.000-14.11) cu SPC-6. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. pe suprafe]e mai mici.5 m. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Fig. 11. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. 11. în sistemul gospod\resc. r\ritul.N. Dac\ terenul nu s-a modelat. fertilizarea fazial\. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. pe intervalele 232 . Acestea sunt: pra[ilele repetate. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. la adâncimea de 3–4 cm. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. N. nivelarea de între]inere.000 plante/ha.11 . folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Toamna se efectueaz\: discuirea. mu[uroitul. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). asigurând o densitate de 12. cu cultivatorul.

) [i în industria conservelor. hidra]i de carbon 6. 11.5-7.4.1.4. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Odat\ cu pr\[itul manual. pân\ la m\rimea maxim\. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.2. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.7%. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. Peru) [i Asia Mic\.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. fosfor 60. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. dovlecei umplu]i. B1 0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. dovlecei pane. budinci etc.06. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. din loc în loc. zinc 0.4. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. iar dup\ al]ii din Africa. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.10. de unde s-a r\spândit în Europa.2. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). cupru 0. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.03-0. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. 233 . fier 0. cu 350–400 m3 ap\/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. var. B2 0. e[alonat în perioada iulie-septembrie. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. f\r\ a deranja vrejul. pe nodurile tulpinilor. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.05-0. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Recoltarea se face diminea]a. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. pe timp r\coros. 11. mânc\ruri de dovlecei.3%. sufleuri. singure sau în amestec cu alte legume. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. pân\ când plantele acoper\ solul. C 8-30). gr\simi 0.1. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. dup\ unii autori.08. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. din America Central\ (Mexic. Ungaria. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.

4.4. 11. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11.5. 11. iar coaja se îngroa[\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. 234 . cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. 11. suculent\. de culoare galben\. 11. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. acoperite cu peri aspri. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Soiuri În ]ara noastr\.3. Frunzele sunt mari. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).N. anual\. în anumite condi]ii. bine afânate.21).Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). palmat lobate. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.12 . La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Pulpa fructului este fraged\. 11. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\.4. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. N. cu pH neutru.4. care formeaz\ tufe compacte (fig. de peste un metru lungime. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. lung pe]iolate. apoi devine a]oas\ [i tare. STAN. mari. R\d\cina este pivotant\. deoarece are un sistem radicular mai profund.12). culoarea variind în func]ie de soi. în cultur\. rezist\ bine la secet\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.

LEGUMICULTUR| II 235 .

N. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. cu N 25 kg/ha s. 11. STAN. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. [i K2O 25 kg/ha s. care sunt [i mai productive. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). 11. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.a. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.1. pentru 236 .. 11. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.13 .4. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).13). Fig.N. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.6.6.a.

1.A. Fructele. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.35 mg/100 g provitamina A [.6. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.). 20–35 mg/100 g vitamina C. La noi în ]ar\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 11. De asemenea. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. polenizarea se face artificial. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. proaspete [i conservate. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.5. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.U. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.5.4.5. 3. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 11.7-0.1. 1980). Institutul pentru Resurse Genetice. iar dup\ al]ii.4–5% hidra]i de carbon.2.. 11. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 1980). În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Fran]a. atunci când este nevoie.2. salat\ de p\tl\gele vinete etc. dup\ unii autori. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Italia [i Rusia. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 0. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. (Bajurianu [i }urcanu. fiind foarte perisabile. 237 . din Africa (Ceau[escu [i colab. În perioada când nu zboar\ insectele.a. se umplu cu zacusc\. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\..

Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.14). la maturitate fiziologic\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. când fructele sunt tinere. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.detaliu fruct 11. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Fig. irigarea culturii este obligatorie. flori [i fructe. 11. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).4. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. în partea superioar\ a fructului.sau pentalobate.5. cu marginile canelate [i rotunjite. în aceast\ perioad\. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. frunzele sunt tri. cu marginile u[or marcate. 238 . Culoarea fructelor este albverzuie. Ca [i dovlecelul comun. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.N. MUNTEANU 11. De aceea. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. N. 2 .5. Acesta are o form\ discoidal\. STAN.3. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). dup\ care devine alb-cenu[ie. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.plant\ cu frunze. peste care se suprapune.Dovlecelul patison: 1 .14 . temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 11.

Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.5. 239 . Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5.6. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu un diametru de 8–10 cm. 1998). 11. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Produc]ia este de 10–15 t/ha. denumit Comun. cu 8–10 muchii proeminente. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. de culoare verde–albicioas\. în form\ de turban. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Fructul este tipic. la 3-4 cm adâncime. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.LEGUMICULTUR| II 11. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. cu o vârst\ de 25–30 zile. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. împreun\ cu dovleceii ornamentali.. Soiul Comun este timpuriu. se mai întâlnesc în unele colec]ii.

Bucure[ti. BASSET.. CEAU{ESCU. New York. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. PETRESCU.. vol. nr. I.. C. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. D. 3.. Bucure[ti. vol. B|LA{A. (1994) – Production légumières tome 2. CL. GR. Ia[i. Agron. Londres. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.. V. D.... (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. Bucure[ti. Gr\dina. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. 12. Bucure[ti. Berlin.L. N. GR. STAN. RADU. COBÂLA{. vol. Analele I... V. Lucr. SAVI}CHI. (1974) – Fitotehnie. FOURY. The Avi Publishing Company Inc. Connecticut. R. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. FLORESCU. Editura Ceres. CIOFU.A. B. Bucure[ti. Agron. M. A. BECEANU. Bucure[ti. BECKER-DILLINGEN.. S. Seria Horticultur\.C. M.. INDREA. B. BÎLTEANU. COBÂLA{.F.3. Chi[in\u.N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BODEA. P. [t. STAN. N. CHAUX. PELAGHIA. Bucure[ti.S. H. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. U..S. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. J. 240 . G. Ia[i. STAN. Seria Horticultur\. Univ. Tec Doc – Lavoisier. CHILOM. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. SAVI}CHI. POPESCU. CL. N. Inst. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Via [i Livada nr. Lucr. 33. C. I. Paris. [t. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1973) – Legumicultura. }URCANU. GH. BECEANU. J.R. Editura Academiei R. RADU. RUXANDRA. COBÂLA{. I. IV. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 30. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CEAU{ESCU. B. I. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. D. BERINDEI. P. (1991) – Varza pentru frunze – origine. I.. Bucure[ti. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. M. BAJURIANU.. CHICHEA. BUTNARIU. Editura Grand. M. VOICAN. (1992) – Legumicultur\.. N.

A.I. D.P. IANO{I. vol.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. [t.F. Bucure[ti. Bucure[ti. Artprint. vol..C.C. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. LÖBL. Z|GREAN. prezent [i viitor.A. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. PER{UNARU. PL|M|DEAL|. BOSE{AN. V. VIDRA – S. Bucure[ti. Patronatul Horticultorilor din România. BUZ|U (1978) . MARIA. SCURTU. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. GH. E. I. Editura Agro-silvic\.... MANOLACHE.. Bucure[ti. L|C|TU{. BERINDEI.V..L. M.C.. R|DOI. VLAD. Bucure[ti. M. vol.. DR|GU}. Bucure[ti. În: Gl\man [i colab. (1998) – Producerea legumelor. GH... LE BOUHEC. [i colab. IORD|CHESCU. Trecut. BUZ|U (1980) . OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Lucr. D. GHENKOV.C. IANO{I. I.N. Lucr. CTIFL – Invuflec.L. 3.P.L. GH. Cerc. POPESCU. Editura Agro-silvic\. nr. Bucure[ti. 241 . A.. I.L. D. – Memorator horti-viticol.H..Tehnologia culturii legumelor în solarii. L|C|TU{. Editura Agro-silvic\. MINKOV. I.C. (1997) – Cultura cartofului.A. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.C. în Moldova. STOIAN.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. GHERGHI. V. (1961) – Cultura legumelor.C. I.F.. Sofia..I..C. Artprint. ROMAN.H. IORD|CHESCU. MURTAZOV. MUNTEANU. L. Bucure[ti. T. I. agron. B. I. (1969) – Cultura legumelor. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. Bucure[ti. (1997) – Memorator Horti-Viticol. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.F. BAICU. COSTACHE.A. D. Bucure[ti.L.L. I. – S. VASILESCU. [i colab.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Bucure[ti. N. I. Artprint. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. C. V. (1972) – Culturi for]ate de legume. OLGA. B. JILCU. I. MAIER. G.L.. DUMITRESCU.. Patronatul Horticultorilor din România. Redac]ia revistelor agricole. Paris. M. M.. S. DI}U. E. Lucr\ri [tiin]ifice I. DUMITRESCU. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. Bucure[ti. GL|MAN.A.C. Ia[i. M|NESCU. D. M. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. M. Editura Ceres. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.. Bucure[ti. – COORD. M.F. vol.. I. MAIER. I. J.V. A. [t. IV. GL|MAN. RUXANDRA. V. MAIER. Zemisdat.. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. T. TR. I. 2. [i colab.. 2. LÖBL.P.B.. DI}U. RO{U. – S. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. VII. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii...

(2000) – Legumicultura.. nr. AVRDC. (1986) – Bolile plantelor legumicole. I. G. N. P. 1. Tez\ de doctorat. I. Buletin informativ nr. [i colab.. M. NIEUWHOF. V. London. KUO.) D. C. PANAIT. 4. STAN. P. OPENA. Bucure[ti. N. capitata. N. POPLÃCINEL. Editura Ceres. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Ia[i. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. J. Bucure[ti.. Analele I. Ia[i. GR. SAVI}CHI. MUNTEANU.N. Technical Bull.. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. I. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Bucure[ti. agron. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Bucure[ti. MUNTEANU. L. (1969) – Cole Crops. I. COSTACHE. N. P. În Moldova. 17. {I STOENESCU. Leonard Hill. Cercet. Editura Ceres.C. Tez\ de doctorat. T. Cerc. 1. 4. Centrul de multiplicare Inst. STAN. N. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. P. nr. A. Agron.. ICLF Vidra. SINGUREANU. Ia[i.. vol. agron. Taiwan.. MUNTEANU. SAVI}CHI. YOON. M. T|TARU. Editura Agro-silvic\. vol. Agron.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. agron.C. Bucure[ti. No. SAVI}CHI. Bucure[ti. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. în Moldova. Ia[i. STAN. Agron. N. în Moldova. Inst. SAVI}CHI. Agr. Editura Ceres. 2.. Ia[i. II. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. PATRON. ANDRIESCU.. G. Tez\ de doctorat. SAVI}CHI... vol. N. Centrul de multiplicare Inst. MUNTEANU.. 242 . (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. 2. MIHALACHE. forma alb\ (lam. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. M. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. I. STAN. (1992) – Legumicultura. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. vol. POPESCU. Cercet. RADU. 3. 2. ATANASIU. MUNTEANU MARINESCU. N.. GR. MIHU. Bucure[ti..F. STOIAN. P. Ia[i. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. vol. Editura Universitas.L. Chi[in\u. R. I. în Moldova. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Cercet. (1968) – Castrave]ii. SINGUREANU. vol. GH. SINGUREANU. în jude]ul Ia[i. N.

Editura Ceres.. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Wageningen. M.. Editura Ceres. 3. Editura Ceres. GH. G. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie.F. D. V. M. ZANOSCHI.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. VI.. ANDRONICESCU. TOMA. P. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. C. Bucure[ti. C. VOICAN. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. M. (1984) – R\sadni]e [i solarii. Bucure[ti. V. GIREAD|. Bucure[ti. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. vol. nr. VOINEA. V. Editura Ceres. JUCOVSKY. Analele I. ZEVEN..L. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. V.C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. 243 . M. VOICAN. VOINEA. Bucure[ti. Editura Ceres. PERCIALI. L|C|TU{. D. (1975) – Cultura legumelor de var\. Bucure[ti. A. VÂLCEANU.

140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 Tel.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.2001 2001. Sadoveanu. Sadoveanu nr.: 032-218300. 3 PRINTED IN ROMANIA .05. Aleea M. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful