Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

. Cultura cepei prin r\sad ............. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ......................... 41 7...2.......... 52 8...........6........................... Rela]iile cu factorii de mediu .. Importan]a culturii.....3............... 88 8.....6...............6............3....1............... Sfecla ro[ie ............ Tehnologia de cultivare......................1........................................................2............1.............6.3.1...............3................5...... Soiuri... 48 8................6................................................................. 33 7...............1..............2..... 93 4 ..........5......................... 90 8..........6.......................................1........ Soiuri .... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 54 8. 88 8.............5............................................................................. Importan]a culturii.Cultura ridichilor de lun\ .........2. Prazul ....3................................................6..........................................6...................6..3.1......... 82 8........5................... 84 8...4.....................................6................. 91 8....................6..... Rela]iile cu factorii de mediu ............................ 39 7.. 37 7.. Originea [i aria de r\spândire................... Originea [i aria de r\spândire......... Tehnologia de cultivare..... 46 8............................................4................................. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .... 33 7.............. 90 8.............................6..... 80 8......................3.......6.............................3....................... 32 7................................. Originea [i aria de r\spândire..................................2............................................... 60 8............... 81 8............ 83 8......1.................5..........3. Usturoiul comun ....................5....... 39 7..............................................1......... 42 7.. 47 8.................................4.... Particularit\]i botanice [i biologice.... Cultura prin sem\nat direct...................2.....................4....... Soiuri.................1............... N........4............... 76 8...........5........... Tehnologia de cultivare.........1......1....... 87 8...... 54 8.......... STAN...................6..1.. Particularit\]i botanice [i biologice............... Cultura cepei verzi (stufat).....2..6.........N........ Rela]iile cu factorii de mediu ...................6............................ 73 8......... Particularit\]i botanice [i biologice......... 33 7..........5.....................................3................ Originea [i aria de r\spândire..................3.......................... Ceapa comun\ ...........2.......................... Tehnologia de cultivare....... 84 8..1.............. Cultura cepei prin arpagic ........................ 80 8..........3....1.1.....2......2...................................................... 54 8......................2...............1..... Soiuri.............................. MUNTEANU 7......4..... 87 8................... 39 7......................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Particularit\]i botanice [i biologice..............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\............. 48 8........3.... 47 8........................... 40 7....................6.................5......2...... Importan]a culturii......2...............6......................2.......1.5......... 89 8......3......... Cultura prin r\sad....6. Soiuri.6.................... Importan]a culturii......... Tehnologia de cultivare......

....... Usturoiul de Egipt ...............2.................................. 146 5 ........... 98 9.... Originea [i aria de r\spândire.................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ....1...................................... 96 8........................................ Tehnologia de cultivare........ 145 10..1. 100 9................... Importan]a culturii.......................4....... 115 10..................6........ 120 10.1..........................1..................................5.........2..1............1...4.... Rela]iile cu factorii de mediu ................. 145 10......................... Varza ro[ie ..............................1.... 135 10.............................. Rela]iile cu factorii de mediu .......................4......6.................... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 95 8............................... Alte plante legumicole din grupa cepei... Cultura prin sem\nat direct în câmp ..6..... Cultura de var\..................2.1................. 122 10......................1..1....1......... 122 10...4.......2..............1..........1..4. Soiuri...............................6......................5......6.1.5.................... 110 9..... 115 10.3.. 105 9.. 145 10... 118 10...1.... 99 9.............................1..... Importan]a culturii.................... 95 8............6...1.................. 116 10....1......2........................... 146 10...............LEGUMICULTUR| II 8.........1.......... Particularit\]i botanice [i biologice........1........................................................................4.... 117 10... 102 9.................2.....6.......... Particularit\]i botanice [i biologice............................................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice............. Originea [i aria de r\spândire................................. 94 8...................... Particularit\]i botanice [i biologice................. 138 10.............................................2...3....... Ceapa e[alota............... 146 10....3........1.... 115 10........................................... Ceapa de iarn\ sau de tuns .........5.......2............................................................1......... 96 8..................................................... 137 10....1........................... Originea [i aria de r\spândire...........5......4......................2........ Ceapa m\rg\ritar.... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ......................1........ Cultura în teren neprotejat....2... Soiuri........... 105 9... Soiuri.......................... Batatul .... 145 10..6...4. 105 9...............2.....4......... Ceapa de Egipt ........... Tehnologia de cultivare..3..4............. Importan]a culturii................. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice...6...... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ......4................. 132 10.......................................................1...................... 98 9......................1................ 98 9.......................................2............................2....1..............2..................... Cartoful timpuriu........................... Tehnologia de cultivare................................................... Cultura timpurie în teren neprotejat ......... Cultura târzie (de toamn\) ..........6.......................3.

................... 157 10......7..........1........................... 151 10................................6.....4.................................7.........4.........3............................... 153 10........... 157 10..............................................2........2................................ 176 10... 149 10........ Soiuri....6.......................................... Importan]a culturii.....................................................4............................................ Originea [i aria de r\spândire... Importanta culturii.............1......4............6........1............................ Particularit\]i botanice [i biologice............. 178 10..1.......2........... Tehnologia de cultivare. Soiuri..............................................6.6.... 148 10............................. Particularit\]i botanice [i biologice..2.....................................5..........5.....7..........3.6.................................7..... Cultura târzie...... Rela]iile cu factorii de mediu ....................................2......6..3...............6.........................................................3...N.........6. Varza pentru frunze....3..2..............4.... Importan]a culturii........2...... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 174 10......3.... 156 10.......................................... 152 10.. MUNTEANU 10..................6.................................... Originea [i aria de r\spândire..............................7..5..... Broccoli.6....................................... 150 10.7........ STAN................................................... Tehnologia de cultivare.............. Importan]a culturii...... Soiuri........2.. Particularit\]i botanice [i biologice............ Originea [i aria de r\spândire......... Particularit\]i botanice [i biologice.........3................................................... Originea [i aria de r\spândire........ 177 10...... 172 10.................3.......4...........6.... Varza de Bruxelles ....... 155 10.7....................6.......5... 148 10..... 163 10............. Varza crea]\....... 161 10.................. Cultura timpurie ......8.............. Soiuri............ Gulia ........................ Importan]a culturii......... Particularit\]i botanice [i biologice....................... Originea [i aria de r\spândire.. Soiuri............... 176 10...........8...........................6..............5............... Tehnologia de cultivare....... Tehnologia de cultivare. 155 10.....1...........4..................8.................. Rela]iile cu factorii de mediu ..............3............... Cultura în ser\ ....6............................. Conopida ...... Tehnologia de cultivare.................................................. 174 10........ 174 10.....................................5.......4.........................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice..............................................5.......... Originea [i aria de r\spândire........................... Rela]iile cu factorii de mediu ..... 153 10........................ 151 10...............................................6..........5............5.....................4..... N........ 159 10......................... 148 10.........5.. 149 10.... 174 10.....................6......................1....4....................7...4..4..... 176 10.6....................... Importan]a culturii........................................................ 153 10......... 178 6 ...........6........... 169 10............................................... 178 10.7........... 151 10... 157 10. 158 10................................................ 148 10. 158 10.....................3....... Cultura târzie...............6....... 163 10..........3......4.5.1.................................................. 163 10....6.........1..5....... 151 10..... 175 10..........................3.. Rela]iile cu factorii de mediu ... 167 10...............6................................... Cultura timpurie în teren neprotejat .. 159 10.......

...... Cultura în r\sadni]e...................... Importan]a culturii...6....... Particularit\]i botanice [i biologice............................ 194 11.................. 221 11.................. Tehnologia de cultivare...... 194 11..... 186 10.9...................... 190 10...........................6...... 200 11......... Cultura în sere ................. 202 11..... Soiuri.... Pepenele galben ....... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...................... Cultura în câmp.....................9...............9..2...5.....2.................................... Rela]iile cu factorii de mediu ................. 183 10.....................3...................1...................................... 184 10............................... 227 11...... Tehnologia de cultivare............................. Particularit\]i botanice [i biologice......1........1................ 200 11....................2..........4............... Castravetele ............................................. Particularit\]i botanice [i biologice..............................1........................... 208 11..........5....6...............................4......... 180 10.............. 225 11.................................8...........4. Cultura timpurie .......1...2............................... 190 10................. 189 10.....1............8........2......2......... 221 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ...2.............................................. Importan]a culturii...... Originea [i aria de r\spândire........................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice......... 180 10.............................. Rela]iile cu factorii de mediu . Soiuri . Cultura târzie..............5. 220 11.......1.....5........................ 191 10..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice. Cultura în r\sadni]e....4.3...4....................6......................2..............6.9. 180 10............6.............. 228 7 . 222 11.......8.................6....4........1.........6..... Soiuri... Originea [i aria de r\spândire.........9..............6.......................................3....3........2........................................ 188 10..........1..........................2.................................. Soiuri.........8...2.....................8.....6................................ 195 11..........................1...............................2...............8........... 219 11.9............ Cultura târzie (de toamn\) ..9. 188 10..... 223 11...... Tehnologia de cultivare...2......................................................4..............6. Varza chinezeasc\ ... Particularit\]i botanice [i biologice.2.........................9....................................................6.......8........... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .......2........................................ Originea [i aria de r\spândire...........1.6.LEGUMICULTUR| II 10................ 180 10...... Importan]a culturii. 191 10... 221 11................................................. Cultura în teren neprotejat........1... 179 10........1.1.......... 221 11. 188 10....1..................... Cultura în sere ...............8............................ Cultura în sere .........1.........2..................................6..............3.2.................3.................6..6. 198 11..........3.......................6............. 196 11.....9..... Tehnologia de cultivare...................... 226 11...................... 194 11...1...........1................ Rela]iile cu factorii de mediu .............. 225 11.... Cultura timpurie ...........2...................6.....

....... 237 11............................4..........................1........3..........................2.... Importan]a culturii. Dovlecelul comun.......... 240 8 ..3.... 237 11...........3..5.3.....2..........4... 230 11...4... 236 11................. 233 11.............................3......... 238 11...... 239 11............................................5.....3 Particularit\]i botanice [i biologice......................... 237 11.......... STAN...................... 228 11.............5.........................................4....................................................... 238 11............. Dovlecelul patison.... 234 11............................................. MUNTEANU 11.....................1................. Soiuri..5.......5. 234 11......................................... 233 11.......................................2...........6.5.........4.3...............................6................ Rela]iile cu factorii de mediu ........5....... Importan]a culturii ..........................4..........4........... Particularit\]i botanice [i biologice............................... 233 11............ Soiuri ............ Particularit\]i botanice [i biologice................... Rela]iile cu factorii de mediu ..5.... Originea [i aria de r\spândire.6........................ Tehnologia de cultivare.................. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ........................... N...............4....................1. Tehnologia de cultivare..6.....4............ 237 11........ Tehnologia de cultivare...........5.................... 234 11.3........ Soiuri...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice...............................4............................................5. Originea [i aria de r\spândire...4..................3..........6........ 229 11.. 228 11...............................................3.................................. 230 11.. Rela]iile cu factorii de mediu .. Cultura în câmp................... 230 11......2...........N.............................. Importan]a culturii........ 236 11............................ 229 11..... Originea [i aria de r\spândire.......................... Pepenele verde .......1...4..........................

lemnos şi liberian. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. solul trebuie să fie uşor. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. Transilvania. faţă de umiditatea solului şi de lumină. şi colab. 1993). Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor).. a substanţelor de rezervă. 9 . Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. afânat. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. În România. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. pretenţioase. mai ales în primele faze de creştere. cu excepţia ţelinei. În general. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. 1993). precum şi în Moldova. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. pătrunjelul pentru rădăcini. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. care sunt anuale (Butnariu H. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. deoarece. păstârnacul. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. în special glucide. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic.

Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. proteine 1. sub formă deshidratată.3. Ca – 0. cv. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.. carotenoide 8.79%.1. X d. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. japonicus. de conserve şi sucuri. în special Daucus carota L. China. în acest mod. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. în stare crudă (salată). 7. bienală. Mg – 0. cilicicus. Pe lângă cele menţionate. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. MUNTEANU 7. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. P-0. morcovul se cultivă în toate judeţele. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.N. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. sativus (Hoffm) Arc. Franţa. 7. B2 şi substanţele minerale: Na-1. În prezent. predominând formele de culoare violacee. N.4.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.35%. 1985). Prin încrucişarea ssp. acestea mai conţin vitaminele B1.1..39 %. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.. Anglia. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. iar în anul al doilea tulpini florifere. flori şi fructe (fig. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. La noi în ţară. prin Spania. 10 .9 mg /100 g substanţă proaspătă. în Iran (Banga. citat de Zanoschi.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Morcovul a fost luat în cultură în sec. STAN. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Mari cultivatoare sunt: SUA. syriacus.1. acid ascorbic 3. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.a. subsp.89%. albă şi galbenă.14%.). sativus (Alef.52 %. Italia şi Grecia.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. celuloză 1.1). mediterraneus şi japonicus). zaharuri 6. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. al XVIII-lea. pe soluri uşoare sau mijlocii. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. H. ghiveciuri etc.1. K. Japonia ş. supe.2. 1984). 1985). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.3%.44%. ciorbe. MORCOVUL Daucus carota L. carota s-au format subspeciile syriacus.. 7.

pentamere.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. 1973) sterile). iar unele rădăcini până la 2 m.5 m. penat-fidate. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. peţiolate . cu polenizare alogamă. d .cele bazale şi sesile .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. care se formează în al doilea an. cilindrică.2. mărimea şi culoarea.frunză.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. 7.. de calitate superioară. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. Fructul. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. este ramificată. schimbându-şi treptat forma. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cu cilindrul central redus Fig. La circa 35– 40 zile de la răsărire. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.1 . de plantă sălbatică. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. entomofilă. hermafrodite. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). aspru păroasă. 7. 1985).2 . de lungime mijlocie. costate şi cu ţepi. Atât tulpina principală.rădăcină soi valoros. este o pseudoachenă. c . de culoare roşieportocalie. Tulpina floriferă. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. fistuloasă şi înaltă de 1. impropriu numit sămânţă. rar Fig.Morcovul: a . cu flori mici.cele superioare. albe. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. striată. b .2 – 1. zigomorfe. 11 . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. uneori cu nuanţe rozacee.

1) . Pe solurile grele. semitimpurii (110–130 zile). Faţă de lumină. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. profunde. bogate în humus (4-5%). Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. se poate produce o vernalizare prematură. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. MUNTEANU 7. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. STAN. morcovul are cerinţe ridicate. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Primo F1. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.5–7. mai ales pe solurile uşoare. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Nanco F1 etc. mai ales în primele faze de creştere. tasate. bine afânate. iar cea optimă de 20-250C. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice.1. în funcţie de soi. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini.4. durează 36–70 zile. Insuficienţa luminii. timpurii (80110 zile).5. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. permeabile. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice.N. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C.5. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.1. cu pH-ul 6. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. N. Hytop F1. 7. Presto F1. Faţă de umiditate. În timpul îngroşării rădăcinilor. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. sărace sau cu exces de azot. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Dacă primăvara este rece. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. 12 .

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. borceag). pré – preemergent.5 Fusilade S 12. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.7). MUNTEANU 7. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Primăvara. fasole etc.5 kg 1. spanac. recoltate în iunie – iulie. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Locul în asolament. ceapă verde. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. bulboasele şi varza. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l 1. leguminoasele.6. culturi furajere pentru masă verde (secară. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Lucrările de pregătire a terenului.5 l 6l 6l 1. industrializării sau păstrării peste iarnă. post – postemergent 14 . La pregătirea terenului. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Toamna. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.2. fără încorporare. conopidă.5 kg 1.5 l 1.5 l 6l 6l 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 l 1. Tabelul 7.1. cucurbitaceele. iar culturile timpurii de morcov. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. N. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.N. imediat ce se poate intra pe teren. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 kg 1. STAN. castraveţi. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.. 7. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.2). după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.

înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .pe teren modelat. Fig. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).LEGUMICULTURĂ II Vara. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. c . În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în rânduri echidistante. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. se tăvălugeşte înainte de semănat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 7. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. în benzi de câte patru rânduri 15 . la care s-au îndepărtat ţepii. în benzi. Dacă solul este prea afânat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). b . folosind 4–5 kg seminţe la ha. În cazul terenului modelat. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.). în funcţie de starea arăturii.pe teren nemodelat. Adâncimea de semănat este de circa 2.5 cm. Epoca de semănat.3 .Scheme de semănat la morcov: a . 7. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.pe teren modelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Dacă solul este prea uscat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. pentru culturile succesive de morcov. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.3.

Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). MASTER – PLATT). 16 . La hibrizii F1. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în cazul culturilor timpurii. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Când rădăcinile ating 2–2. ceea ce permite reducerea costurilor. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. se face prin smulgere sau dislocare. Recoltarea. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. N. şi mecanic prin prăşit şi plivit.N. Lucrările de întreţinere. în doză de 1. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. CSSL-9 sau A-761.2–1. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. începând cu luna iunie. iar dacă este necesar. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pentru păstrarea peste iarnă. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.5 l/ha. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. STAN. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. după căderea primelor brume. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.3). După răsărirea culturii. la nevoie se udă prin aspersiune. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. când rădăcinile au cel puţin 1–1.5 kg/ha. cu 600 l apă. de erbicidare. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. se erbicidează cu Afalon 1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. eşalonat. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în legături. pir) se adaugă Fusilade. se fasonează şi se sortează pe calităţi.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

W.10.4. g Cenuşă. În cantităţi mai mici conţin K. % substanţă uscată Frunze 12.2.2.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).4 0. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.) Substanţă uscată.N.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.2 0. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.6 . STAN.2 1. g Zaharuri. Ca. organ de sinteză (tabelul 7. 1984).25). MUNTEANU 7.7 20 – 35 0.6 – 36.4. Hill cv. g Proteină (N x 6. la 56 mg/100 g s.2. Primul 18 . N. P.3.5 1.7 .1 1. mg /g.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. sylvestre).7 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.p.2.p. 7. Ulei eteric.3.p. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.5 – 25.7 – 3. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.4. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.4 ..290 0.9 58 .016 – 0. iar cel în Fe.s.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. ca materie primă în industria conservelor. A fost cultivat de greci şi romani.30 Rădăcini 11. g Acid ascorbic.1. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.1. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Compoziţia chimică a rădăcinilor. 7.) A..5 – 3.02 – 0. Tabelul 7.2. radicosum (Alef. radicosum (Alef.1 2. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). (Bodea şi colab.). Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.

cu miros caracteristic.2. grupate în umbele compuse. ramificate. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Faţă de sol.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. florile şi seminţele (figura 7. în al doilea an. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). c .4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. suculente. 1973). cu frunze trifidate.fructul mediul exterior. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. lucioase. d . Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. netede sau gofrate. terminate cu umbele compuse. Al doilea formează rădăcini subţiri. creţe. Fructul este o pseudodiachenă. reavene. de culoare albverzuie. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Pătrunjelul.4. de culoare verde-închis.2. dar rădăcinile sunt mai aromate. care la maturitate se desface în două semifructe. putând ierna în câmp. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. Florile sunt actinomorfe. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. tulpinile florifere. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. scade producţia. fiind o plantă bienală. pentamere.frunza. înaltă de 80– 150 cm. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. 7.5) 19 . numite mericarpe. glabre. 7. 7.5. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. mici. este cilindrică sau uşor muchiată.floarea. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate.4) Tulpina floriferă. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . adânci. uneori fistuloasă. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. ramificată. formează. lung pedunculate. Polenizarea este entomorfilă. cu ramuri aproape erecte. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. hermafrodite.

STAN.N. N. MUNTEANU 20 .

ridichi de lună. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. seminţele să se umecteze. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.11). în special. culturi furajere pentru masă verde). Până la introducerea în cultură a cartofului. curăţarea de pământ şi frunze. convar. fertilizarea suplimentară.u.2. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. recoltarea se face după primele brume (15.p. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. dar nu să germineze).8 – 15. de glucide (4. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. astfel. Astfel. alături de morcov.5 % s. Pentru culturile de toamnă. locul în asolament.2). efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.10 – 15.5 kg/ha. hortensis Ehrh. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. În culturi succesive. Udarea culturii se face diferenţiat. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. reprezentată. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.3.8 – 10 % s. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.3). în funcţie de scopul urmărit. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. astfel. salată. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 ..5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.1) şi peptide (11. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. pentru consum în timpul verii. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. 7. în funcţie de regimul de precipitaţii.LEGUMICULTURĂ II 7.3. Rădăcinile au gust dulce. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. în legături. se aplică 4–5 udări. spanac. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. sortarea şi ambalarea manuală.6. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Recoltarea se face diferenţiat.2).1. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.

3. pe terenuri umede şi umbroase. dar excesul îi dăunează mult. STAN. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. cu rizoderma de culoare albă. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Se păstrează foarte bine peste iarnă. plantele tinere rezistă până la – 50C. la 100 g s.3. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 7. 51 mg Ca. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 0.5). Seminţele germinează la minus 2–30C. 0. iar cele mature până la minus 8–100 C. slab ramificate. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul.p. Fig. înalte de 100–150 cm.). 23 mg Mg. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. pubescente. Fructele sunt pseudodiachene.7 mg vitamina PP. de culoare cafenie. 7.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.p. Păstârnacul preferă umiditatea. florifere. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.4. America şi Australia. unde creşte spontan.10 mg vitamina B1. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. puternic striate. se găsesc: 469 mg K. suculentă. care le imprimă aroma caracteristică. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.2. 22 .N.9 mg vitamina C. 7. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. oval – turtite.3. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 0. 7. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. uşor gălbuie. dulce şi cu miros caracteristic.8 – 28. 139 mg S. penatsectate. cu pulpa albă sau gălbuie. 3 mg Na. 73 mg P. uşor pubescente.3. 7. Asia. Se cultivă în Europa. N. aripate. MUNTEANU (24. săruri minerale (la 100 g s.

Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.4.5 mg B. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.): 0. a salatelor şi pentru murături.p. proteine 0.3.4. 7. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.7.8 mg SiO3. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.se seamănă în teren modelat. oxalic. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).5. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. iar gustul şi.) Graud.LEGUMICULTURĂ II 7.6).. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. În cultură.9 mg Na. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.u. în benzi de câte trei rânduri. 1.. lipide 0. 17. acizi organici (malic. cu rădăcinile conic–alungite.).6. într-o măsură mai mică.6) .p. .7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 3. 1975). se găsesc 59. 29. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 23 . o umiditate constantă.u. citric. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. 5.9 mg K. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.p.15 mg Mn etc. sporadic. convar. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. 0. 0. Acestea mai conţin zaharuri 1. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. B6.).. frunzele verzi. cu rădăcini conice. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.6 – 1. etc). 7. dar cu unele particularităţi: .se menţine.p.3. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig..2 % s.31 mg Zn. La 1 g s.5 mg Fe.1. nu este indicat să se semene din toamnă.2 mg Ca. în special.p. vitaminele B1. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.8 % s.3 % s.6 mg P. 2.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). prin udarea culturilor. rapaceum (Mill. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.7 – 1. B2. Recoltarea se face toamna târziu.

STAN.N. N. MUNTEANU 24 .

6 .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. pe lângă ţelina pentru rădăcini. convar. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .p. fiind considerată plantă medicinală. Este cultivată din antichitate.pe teren modelat. 7. 7.3.LEGUMICULTURĂ II Fig. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.2. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. b .4. graveolens L. secalinum Alef.) şi cea cultivată 25 .4. 7. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 1973).

Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.N. 7. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. sunt glabre. înfloreşte şi fructifică (fig. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. lucioase şi de culoare verde – închis. iar cele mature la minus 7–90 C. datorită conţinutului lor mare în apă. convar. sunt simplu penat sectate. ce se desface uşor în două mericarpe. 7. b – frunz\.4.7 . STAN. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere.) care. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.4. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. ramificată. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). în primul an. formează o rădăcină subţire.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Rozeta de frunze este înaltă. de culoare albă. c – plant\ semincer\ hermafrodite. chiar din primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. 26 . pentamere. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Pers. este striată şi ramificată. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani.7). N. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. dulce) (Mill. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Polenizarea este entomofilă. pivotantă. amară şi necomestibilă. 7. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. graveolens L. nu poate ierna în câmp. a – r\d\cin\ îngro[at\. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. de culoare brunie.

Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Producerea răsadurilor. pentru cultura târzie. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. ardeii.4. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. tomatele. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. cerealele. 7. sunt prezentate în tabelul 7. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. atât pentru cultura în ogor propriu. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. la cultura de ţelină. iar în solarii. la 20 martie – 10 aprilie.4. În cadrul culturilor succesive. deoarece rădăcinile se ramifică mult. conopida etc. iar pulpa devine grosieră.6. care se încorporează imediat în sol. ca şi în cazul culturii morcovului. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. varza. Înainte de semănat. 27 .6 – 1 g sămânţă la m2. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Se cultivă numai în condiţii de irigare.5–7. bogate în humus. germinează greu. ţelina poate fi cultivată după spanac. castraveţii. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Locul în asolament. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Este o plantă de zi lungă. folosind 0. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. salată sau ridichi de lună. 7. Lucrările de pregătire a terenului se fac. toamna. 3 g/1 kg sămânţă.0.5. cu pH-ul 6. profunde. cât şi în cazul culturilor succesive. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. fiind indicată pentru culturi asociate. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Spre deosebire de morcov. suficient de umede.

N.N. MUNTEANU 28 . STAN.

1 %. se fasonează. răsadul se sortează. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile.pe teren modelat în straturi late. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. la 30 de cm între plante pe rând (fig.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . 7. b . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 7.8). răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). iar rădăcinile se morcilesc. 29 . de exemplu Revital 0. Fig. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.8 . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.

Mg. B1. în cantitate foarte mică (0.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. prin glucide. valorificarea făcându-se cu frunze.).9% s. fructoză şi zaharoză). la 3–4 săptămâni. S. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. 7. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).. B6. Ca.). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Fe etc.5. care variază între 1. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.p.) Alte componente sunt reprezentate de lipide.1 % s. Pentru culturile târzii. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Na. B2. mai ales.p.p. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).5–1 kg/ha. în legături. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). STAN. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.5.64 şi 8. fertilizarea fazială. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. în funcţie de scopul urmărit. PP şi 30 .convar. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). vitaminele C (36-48 mg/100 g s. reprezentată. combaterea buruienilor. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. convar. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. RIDICHILE Raphanus sativus L. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. La cultura târzie. plantele se smulg.6-1. acestea se curăţă de pământ. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.3).p.1. săruri minerale de K. fertilizarea suplimentară se repetă. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. N. (glucoză. P.) şi proteine (0.N. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Recoltarea se face diferenţiat. La culturile timpurii.

În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa.5. autoincompatibile. Italia. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. cenuşie sau neagră.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. 1965). devin spongioase. (Zeven şi Jukovschi. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. se găseşte un ţesut care conţine antocian. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 31 . eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. violete sau roze.. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. etc. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Japonia. violacee. în cadrul culturilor succesive. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. caracteristic aromei ridichilor. Tulpinile florale sunt ramificate. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. sub rizodermă. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. unde a rezultat din specia R. Homutescu . 7. de formă alungită. unde s-a selectat din specia R. maritimus L. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. şi centrul mediteranean. ovale. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. lung peţiolate. cu polenizare. cu marginea dinţată. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. 7. putând fi sferică. 7. tetramere. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. ovală sau alungită. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. iar cele superioare lanceolate şi sesile. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. 1975). În cazul ridichilor de lună. de 80–100 cm înălţime.2. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). bactericidă şi vermifugă. albă. Egipt. La multe soiuri de ridichi. care. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Asia şi America. prin hidroliză enzimatică. lirat penat-sectate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Grecia. albe. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Fructul este o silicvă indehiscentă. cu un rostru ascuţit. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. uşor pubescente. Frunzele din rozetă sunt mari.3.5. raphanistrum L.9). Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). acoperite cu perişori rigizi. înglobate într-un ţesut spongios. alogam-entomofilă.

iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. b . 1973) 7. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).. însoţite de secetă.plantă în faza floriferă.Ridichea: a . c .N. Temperaturile mai ridicate. La o temperatură mai mică de 6–80 C. MUNTEANU Fig.rădăcină îngroşată. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. 1956. 32 . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.structura rădăcinii. creşterea încetează.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. d . 7. Gherghi şi colab.5. STAN.9 .4. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. N.

. de aceea. care urmează sau precede cultura ridichilor. 7. cu rădăcinile tuberizate cilindro .5 %). ardei.5. 33 .4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. 2. sau vara. În Asia. atât în câmp. Din această cauză.8). mazărea şi fasolea de grădină. Faţă de umiditate. în luna martie.). Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). vinete. când zilele sunt mai scurte. şi în perioada 20 august–10 septembrie. devin spongioase şi cu gust iute.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. de vară (60 – 80 zile). pentru cultura timpurie.conice.2 kg Ca şi 0. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). cât şi pentru cele înfiinţate vara. 2 kg P2O5. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. bogat în substanţă organică (3. care se folosesc în stare crudă ca salată.1. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). 5 kg K2O.6. var. fără a mai forma rădăcina tuberizată. profund. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. 1994). La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Tehnologia de cultivare 7. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. înaintea culturilor de tomate. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. la interval de 10–15 zile. castraveţii de vară etc. ridichea de lună formează tulpini florale. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. prin semănat direct. cât şi în teren protejat. eşalonat în mai multe etape. cu greutatea de cca. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. ridichea este destul de pretenţioasă. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. 7. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.5. aconthiformis Mark. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 1 kg bucata.5. ce pot atinge 1 m lungime. Consum specific: 5-6 kg N. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. în special în Japonia şi China. se lignifică.). De regulă. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Înfiinţarea culturii se face în câmp. 1995). vara.6. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. pentru cultura de toamnă. reavăn. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.5. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. castraveţi etc. având o perioadă scurtă de vegetaţie.

STAN. N. MUNTEANU 34 .N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

dacă este nevoie. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.pe teren modelat. după formula 62. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.10).Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 7. la 2–2. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. La culturile de toamnă. se vor face 1-2 udări.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.10 . utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. folosind 300–350 m3 apă/ha. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.5 + 12. b . (fig.05% sau Fastac 10 EC 0. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.5 cm x 7.N. Fig. N. 7.02 %. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. 36 . STAN.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).5 cm adâncime. aplicat premergent).

la 2-3 zile de la semănat sau. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. în 2–3 reprize. timp de 5–7 zile după răsărire. Lucrările de întreţinere.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. 7.11. răsadniţe şi solarii. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună.03 – 15. Se seamănă des.2. folosind 5–6 g sămânţă la m2.). Pe suprafeţe mici se seamănă manual.06–15.7. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Atunci când se realizează cultura asociată. cât şi asociate cu alte culturii. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). În vederea evitării alungirii plantelor. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. spanac. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. 37 . câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.6. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Se seamănă la adâncimea de 2–2. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. iar pe suprafeţe mari. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.07) la ridichea de iarnă. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. ceapă verde. în perioada 20. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Ridichea de lună se cultivă în sere. atât în culturi pure. se vor menţine temperaturi scăzute. Producţia este de 8–10 t/ha.5. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.5 cm. 1995). pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.

11 . 7. N. STAN.N. MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

(Dumitrescu şi colab. esculenta L.6%). Ca plantă legumicolă.6.6. Frunzele. când sunt tinere. substanţe proteice (1. se folosesc la salate. cultura se înfiinţează prin semănat. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. rubra Familia Chenopodiaceae 7. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr).2. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). canditiva Alef. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. în Italia şi Franţa. piureuri etc.. 7. dar folosită ca plantă medicinală. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. din care se remarcă. recolta apare destul de devreme.6%). apoi vitaminele B1. ssp. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve./100 g). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ.2 – 1. deşi nu este o bună premergătoare etc. Mării Negre şi Mării Caspice. în legături. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. salate coapte sau fierte. avitaminoze ş.1. 1998). ciorbă şi supe de legume etc. 39 . majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. 1998).a. 7. denumită şi sfecla de masă. f. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. cu excepţia răritului. ciorbe.I. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. soteuri. De asemenea. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.H. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. var. Importanţa culturii Importanţa alimentară. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).. în mod semnificativ. Dintre vitamine. sin. săruri minerale.

floare Rădăcina. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.secţiune transversală prin rădăcină. b . tulpina floriferă cu flori. iar în cel de-al doilea. 7. în general. MUNTEANU În }ările Române. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . în primele faze de vegetaţie. STAN.3.frunză. este pivotantă cărnoasă. Fig. e .6. 7. rădăcinile pot căpăta. deşi nu ocupă suprafeţe mari. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.Sfecla roşie de salată: a . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. fructe şi seminţe (fig. uneori şi frunzele tinere. cum ar fi zonele premontane sau montane. N. sfecla roşie. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. c .12 . Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.N.12).rădăcină. d . După îngroşare. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.tulpină floriferă. Pe plan mondial.7.

din zona centrală a rozetei. Florile sunt mici. formând un glomerul. a mai multor zone de ţesut cambial. în mod succesiv. de culoare roşie– verzuie. cât şi în interior. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Florile sunt hermafrodite.. În secţiune transversală. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). lanceolate. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. atunci aceasta va fi globuloasă. Polenizarea este alogamă.). ţesutul Fig.4. sunt mari. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. prin apariţia. Totuşi. au culoarea roşie. peţiolul este de culoare roşie. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Culoarea rădăcinii. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Frunzele. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. anemofilă. Frunzele tinere. de culoare roşie. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior.LEGUMICULTURĂ II conică).. 7. cu suprafaţa ondulată. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici.13 .. 1992). grupate pe un ax mic. sesile. mai multe glomerule formează un panicul lung. atât la exterior. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. cu limbul ovat. este roşie-închisă. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. pentru realizarea unor recolte performante. rădăcina prezintă zone concentrice. constituind aşa-numitele glomerule. 1998). mult mai intensă. 7. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 1973). în anul I. Nervurile sunt evidente. organizate pe tipul cinci. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică.6. cu marginea întreagă. cordat. lung peţiolate. De asemenea. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. uneori şi entomofilă. la planta complet dezvoltată. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. uşor neregulată. 41 . considerate impropriu fructe sau seminţe. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată.13. 7. În anul al II-lea. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. concrescute.

iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). tardive). în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. După formarea primelor frunze adevărate. 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. STAN. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. 7. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. timp de 2–3 săptămâni. determină formarea unor rădăcini mici. dar plantele nu suportă umbrirea.6. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor.5. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Lipsa de umiditate.6. formând tulpini florifere în primul an. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. În primele faze de creştere. în gospodăriile familiale. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. în funcţie de forma. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. de perioada de vegetaţie (timpurii. profund. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. plantele solicită condiţii de zi lungă. N. În faza de frunze cotiledonale. prin răsad. În condiţii optime. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. bune pentru consum. plantele se pot vernaliza.N. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. iar cea optimă de 18-200C. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. şi unele populaţii locale. plantele răsar după 10-12 zile. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. 42 . Excesul de apă din sol dăunează plantelor. de asemenea. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. mărimea şi culoarea rădăcinilor. în perioadele de secetă. lipsite de suculenţă. întâlnite. mai rar.9. În România se cultivă un număr redus de soiuri. mai ales în grădinile familiale. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. la culturile succesive. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Schema de semănat se aplică în mai multe variante. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. N. Modelarea terenului se execută. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Între cele două grăpări se administrează un erbicid. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Fig. 7. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. STAN.N.14 . Pregătirea terenului începe toamna. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Modelarea este obligatorie. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. după cum s-a anticipat. primăvara.7. cât de curând posibil. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. în funcţie de soi şi momentul recoltării.14). Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). ca fertilizator starter. după recoltarea acestora). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. imediat după aplicare. Înfiinţarea culturii se realizează. după grăparea cu grapa cu discuri. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. prin semănat direct.

buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). 1998). Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. când. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. cazmalelor. mai ales pentru culturile timpurii. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. obligatoriu. recoltarea se efectuează manual. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. răritul plantelor la 1020 cm. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. 45 . din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. în condiţii de secetă). se efectuează o praşilă manuală pe rând. de regulă. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Lucrările de îngrijire sunt. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm.. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. un tăvălugit al terenului. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. 1992). Întreţinerea culturii. cultura având o densitate mai mare. pentru situaţia prezentată. În timpul verii. prin smulgere. se realizează aproximativ ca la morcov. Cel mai târziu. purici etc.. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. După zvântarea terenului. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. În prima rundă de lucrări prezentate. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. semănătoarea Saxonia. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. în acest mod. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. altfel. se efectuează printr-o singură trecere.). cronologic. în timpul toamnei. Recoltarea sfeclei pentru consum. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). se asigură. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. În cazul culturilor timpurii. în continuare. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. dispuse echidistant la 37–40 cm. dacă îngheţul a surprins cultura. toamna târziu.

Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. sunt prezentate în tabelul 8. iar la altele numai frunzele verzi. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. iar sin. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae.). tulpina fals\ [i frunzele verzi. STAN. (dup\ Bala[a. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Alte specii din aceast\ grup\. Tabelul 8. dup\ tomate [i varz\. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. N. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\.). Allium sativum ssp. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. porrum L. 1973). împreun\ cu cele men]ionate anterior. vulgare) [i prazul (A. bulbul. 46 . sagittatum Formeaz\ tulpini florale. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. bulbi[ori aerieni. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. în general. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. sativum L.N. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic.1. ssp. în inflorescen]e apar Alium sativum var. usturoiul comun (A. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. prin aspersie fin\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. Plantele nu formeaz\ bulbi. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. dac\ se întârzie cu sem\natul. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. `n mod special. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. mai ales peste 20-22 mm. în mod evident. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. induc]ia floral\. solul. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Temperatura. plantele formeaz\ tulpini florale. înfiin]ate prin sem\nat direct. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. dup\ cum s-a specificat. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. de care depinde succesul culturii. N. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C.4. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. În aceast\ faz\.N. astfel. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . mai ales în primele faze de vegeta]ie. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). se produce vernalizarea [i. se cere. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În acest caz. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. în perioada de iarn\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în faza de germina]ie [i r\s\rire. astfel. STAN. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Apa este considerat\ ca un factor major. De aceea. implicit. iar dac\ se formeaz\ crust\.1. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. MUNTEANU 8. determinate. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Astfel. lipsa apei întârzie cultura. aplicarea unor ud\ri u[oare. O umiditate ridicat\ în sol. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. în defavoarea bulbului. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i.

1. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. nematozi). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Botrytis [. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. chiar dup\ recoltare. De aceea.a. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. în unele lunci. 1998). pe soluri aluvionare. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. dar bine structurate.. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.LEGUMICULTUR| II bulbilor.4 kg N. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\.1 kg P2O5. în zona polderelor. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. la cultura premerg\toare. De[i. 4. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). În acest caz.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. eventual. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.6 kg K2O [i 1. se recomand\ solurile mijlocii. Sclerotium. nisipoase. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). care atac\ în mod special bulbul. deoarece.). dar [i de sistemul radicular. ceapa se cultiv\. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. în primul rând datorit\ texturii. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). care este egal repartizat\ pe profilul solului. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. aluviunile con]in mult\ argil\. fertile [i bine structurate (aerisite). în timpul depozit\rii (Erwinia. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. poate reprezenta un element de succes al culturii. Aerul. adesea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. 53 . Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. pu]in dezvoltat. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. de regul\ în treimea lor inferioar\. Consumul specific (kg/t produs). de exemplu. în principal. Aceste cerin]e se bazeaz\. se pot instala agen]ii patogeni. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. amplasat în stratul superficial al solului. În Olanda. refacerea rapid\ a sistemului radicular.

ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). N. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.F. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. STAN. Vidra. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. prin r\saduri (ceapa de ap\.C. prin arpagic. form\ [i m\rime. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. în special. Culoarea poate fi galben\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. 54 . 8. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\.6. cultura poate fi complet mecanizat\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.5. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. pentru deshidratare. MUNTEANU 8. la I. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. sistem de irigare prin aspersie. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.1. pentru stufat (ceapa verde). 1998) 8. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.1. În condi]ii tehnice moderne.1. de c\tre Popandron.. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. Alegerea terenului. Kaba).N.6.1. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. ro[ie sau alb\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. 1994). care se seam\n\ bob cu bob. prin arpagic sau sem\nat direct. La noi în ]ar\.L. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dual 2-3 l/ha).N. STAN. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. De asemenea. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde.2). ~n ambele situa]ii. în prim\var\. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. toamna. N. de toamn\ sau de prim\var\. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. pentru epoca de toamn\. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. în vederea sem\natului. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. verde]urile. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. În acest sens. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. cum ar fi: legume le cucurbitacee. care este obligatorie. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.D. respectiv toamna [i prim\vara. Speciile leguminoase nu se recomand\. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. 1973). pentru epoca de prim\var\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. În acest caz. urmând a fi încorporate. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. la 25–30 cm. care nu au fost administrate în toamn\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.-3. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 .

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N.N. MUNTEANU 62 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N.N. STAN. MUNTEANU 66 .

Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Imediat 67 . Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. De asemenea. în toamn\. exclusiv. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. executate perpendicular una pe cealalt\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. a. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). cu încorporare. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. de exemplu. Prim\vara devreme. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. prin realizarea sa. chiar la noi în ]ar\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. mai ales. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Satecid 65 WP. 6-8 l/ha. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat).LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. 6-8 l/ha sau Pivot. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. la adâncimea de 1012 cm. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. în medie. Astfel. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului.

S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. cu rândurile încheiate. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. în mod practic. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. 1998). de regul\. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. în final. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Culturii de arpagic i se aplic\. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. necorespunz\tor calitativ. iar la densit\]i prea mari. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. ori plantele nu vor fi uniforme. În aceste condi]ii. Lucr\rile de îngrijire. În acest sens. în general. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. pentru suprafe]e mari. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. 1998). 68 . În acest fel. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. Pe teren nemodelat. prin cea de-a doua gr\pare. pân\ la 5-10 aprilie. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. de 2-3 cm. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. cu norme de circa 100 m3/ha. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. N. r\s\ririi [i ob]inerea. multe plante vor pieri... ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. de la care se elimin\ r\ritul. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. se face încorporarea produselor administrate. echidistante la 12. în medie. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Dup\ începerea r\s\ririi. prin competi]ie reciproc\. STAN.5-15 cm. a unei culturi uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm.N. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. sub 7-8 mm. Altfel. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. MUNTEANU dup\ erbicidare. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. înfiin]at\ prim\vara. mai ales pentru producerea cepei uscate.

Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. ca [i la ceapa ceaclama. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului.începutul lunii august. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. nu se mai poate realiza. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Lucrarea se realizeaz\.5% în care s-a ad\ugat aracet. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. printr-un plivit manual. mu[tele depun ou\. În aceast\ situa]ie. De aceea. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. În acest scop. de obicei. combaterea buruienilor. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Fiziologic. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri.3. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. 2-3 ud\ri. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. la sfâr[itul lunii iulie . plantele vor fi infestate [i . Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. se opre[te irigarea. inhibitori sau chiar desican]i. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.2 [i 8. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. de regul\. controlul acestor d\un\tori. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. de exemplu cu Afalon. Cu toate acestea. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). în mod deosebit. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. în final. 69 . practic. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. mai ales pentru distrugerea crustei. Dac\ se scap\ momentul de zbor. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. frunzele s\ se îng\lbeneasc\.

plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 70 .4) Tabelul 8. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. dislocarea se poate face [i mecanizat.N. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. În felul acesta. Dup\ acest stadiu de maturare. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). N. Dup\ aceast\ opera]ie. STAN. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. La suprafe]e mai mari. A[adar. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. adic\ în afara intervalului de 4-180C.

deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). echidistante la 15-20 cm. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. în func]ie de zon\. În aceast\ situa]ie. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. 1973. în func]ie de condi]iile meteorologice. a lucr\rilor de îngrijire. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. O epoc\ ra]ional\ ar fi. u[or argilos. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Brewster. Epoca de înfiin]are.3). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. unde este prev\zut\ mecanizarea. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Plantarea se efectueaz\ manual. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. semimecanizat sau mecanizat. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). 1994). înfiin]at\ prim\vara. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). obligatoriu. în mod mecanizat 71 . dar s\ se asigure. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. densitatea recomandat\. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct.LEGUMICULTUR| II b. Uneori. chiar par]ial\. dup\ unii speciali[ti. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. între 1 [i 15 aprilie. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile.

5 cm. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct.0-3. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. pe de o parte. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. inclusiv cele de sem\nat.N. Uneori. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. cel pu]in o singur\ dat\. pe de alt\ parte). dar adaptate corespunz\tor. precum [i distrugerea crustei. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. STAN. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. 72 . Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Din aceast\ cauz\. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora.. la aceea[i distan]\ între ele. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Densit\]ile sunt. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Pe teren nemodelat. Dup\ r\s\rire. Manual. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. N. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. îndeosebi pe solurile u[oare. 1992). Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. asem\n\toare. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. de asemenea. au un caracter general. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. mai ales în condi]ii de secet\. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. aceast\ opera]iune se face cu sapa. când bulbul s-a format [i cre[te intens. în momentul de mare necesitate a plantelor. De asemenea. de 28 cm. Lucr\rile de îngrijire. pentru realizarea unor produc]ii ridicate.

Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. tocan\ pentru iarn\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.a. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. în func]ie de zona de cultur\.. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. la circa 20-25 zile înainte de recoltare.1. teren perfect nivelat. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. În multe ]\ri. Mai mult. aspectuo[i. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. care este primul element de succes. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. pân\ la 30-35 t/ha. fiind unanim apreciat\ de consumatori. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. ori de câte ori este nevoie. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.3. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. De obicei.6. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. în condi]ii normale meteorologice. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. brânzeturi. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. În afar\ de acestea. cultura este totu[i rentabil\. 73 . Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. 8. De asemenea. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. de exemplu. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. pentru anumite zone sau microzone legumicole. 1992). Indiferent de acestea. Bulbul are un gust iute dulceag.

prezint\ un num\r de 3-4 frunze. STAN. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i.5-4. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. plivirea. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. în func]ie de densitatea culturii. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.N. mobilizat. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. de aceea. Dup\ cum se va vedea. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Dumitrescu [i colab. condi]iile tehnice. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. a. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. aerisirea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.0 kg/ha. tradi]ie. În figura 8. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. nisip. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.a. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. un sistem radicular bine dezvoltat. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\.5-2. b.0 kg/ha [i 3. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. îngr\[\minte minerale [. 1998) [i. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. turb\.. N. insectofungicide [i. de asemenea. De asemenea. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. eventual. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. De asemenea. 74 . Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului.. 1992. substan]e bioactive). acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. în mod special. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. gradul de intensivizare a culturii.

1992. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. cu plantatorul. În acela[i timp. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.densitatea = 500-600 mii plante/ha. prin aspersie. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.6 . b .. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. în final. Fig. de circa 200-250 grame. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.. 8. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. cu circa 300 m3 ap\/ha. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. pe rândurile marcate pe strat.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. 75 . la ob]inerea de plante cu bulbul mic. odat\ cu modelarea terenului. Dumitrescu [i colab. Uneori.

par]ial. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.N. sufleuri. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. 8. în luna septembrie.a. mai ales c\ dimensiunea acestora este. N. Cultura pentru stufat. inclusiv 76 . se pot condi]iona. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Irigarea se face din abunden]\. De asemenea. pentru diferite salate. de obicei. solarii sau sere.6. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în dou\ reprize. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. [i sub form\ de funii. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). a. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. la 10-15 zile dup\ plantare. cultura se practic\ în spa]ii protejate. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. în mod tradi]ional. irigarea. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. cât [i ulterioar\. destinat\ consumului în stare proasp\t\.). se aplic\ între 5-7 ud\ri. Produc]ia este de 25-30 t/ha. din punct de vedere agrotehnic. [i o afânare permanent\ a solului. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor.4. Pra[ilele asigur\. Cultura în câmp se aseam\n\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. atât ca anterioar\. exclusiv. Momentul recolt\rii. peste 21 mm). Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. omlete [. uneori. supe. din punct de vedere calendaristic.1. datorit\ irig\rii. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. face parte din culturile succesive în câmp. numai prin brazd\. STAN. pe brazde. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.

77 . Dac\ terenul este nemodelat. dac\ nu se mai dispune de stufat. uniform ca nivel [i grad de tasare. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. cu patru rânduri echidistante pe strat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. astfel. plantatul se poate efectua [i mecanizat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. la 15-20 cm între acestea. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. iar arpagicul este bine calibrat. În unele situa]ii. Dac\ solul este bine preg\tit. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. În ordine. pentru a nu r\ci prea mult solul. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. pe care nu b\lte[te apa. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. se asigur\. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. prin aplicarea unei ud\ri. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. ca s\ nu se taseze). Dac\ se folose[te arpagicul stufat. pân\ la venirea iernii. sau cu azotat de amoniu. [i de 2-3 cm prim\vara. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. în caz de secet\ prelungit\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. astfel ca. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). în special toamna.

se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. a plantelor cu simptome de atac. pe de o parte. Cultura este relativ simpl\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. pe alese. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dac\ este nevoie. în func]ie de epoca de înfiin]are. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. De asemenea. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. recoltarea se face în totalitate. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. De exemplu. în vederea livr\rii. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pe de alt\ parte. b. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. musc\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. de[i se execut\ pra[ilele necesare. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. În acest caz. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\.N. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. culturile prea dese se vor r\ri. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Când plantele sunt mai mari. Prin alegere. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. N. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). 78 . STAN. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente.

5-2. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. În mod obi[nuit.0-2. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Cel mai adesea. în func]ie de condi]iile meteorologice. dac\ s-ar cultiva.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. imediat ce acest lucru este posibil. Recoltarea se face e[alonat. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. pr\[itul sau plivitul. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. sunt posibile [i alte variante. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. de exemplu. atunci acoperirea lor se poate face toamna. La solarul tunel. deoarece. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar).LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. 1998). Consumul de material de plantat este de 2. înainte de venirea înghe]urilor. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. prin r\rire. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. alegând cele mai dezvoltate plante. 79 . c. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. dup\ plantare. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. de 40-50 cm.. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. chiar în ferestrele iernii. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. consumul de energie ar fi foarte mare. În mod practic. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Temperatura din solar. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. tomate. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. În acest moment.

0. de neînlocuit.N. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Aroma sa. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. În func]ie de temperatura din ser\. în primul rând arpagicul stufat. de asemenea.7% celuloz\. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.1. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . 0. 6-7% protide. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. recunoscut\ [i inconfundabil\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 2000). MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Se folose[te la prepararea. ssp. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. condimentar\ [i aromatic\. 1. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. vulgare Familia Liliaceae 8. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.6% lipide. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Materialul de plantare îl constituie. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. în 2-3 reprize. cârna]i. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Valoarea sa terapeutic\. De asemenea. mai ales în reglarea presiuni sanguine. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.5 cm. mrani]\ [i nisip. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. STAN. mai ales în medicina modern\ naturist\.44% cenu[\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. N. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.2. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. se folose[te în industria conservelor. 8. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. supe. fripturi. Acest strat are grosimea de circa 1-1. este deosebit de apetisant\.2. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Gustul s\u picant. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. cel mai târziu. salamuri. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat).

difteriei. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. cum sunt cei ai febrei tifoide. D\r\[ti-Ilfov. Importan]a agrofitotehnic\. ~n ce prive[te vitaminele. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. citat de Popescu [i Atanasiu. Cel mai mare produc\tor european este Spania. K) [i microelemente (Mn. 17 t/ha în Sudan.000 ha. iar în România. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi.a. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. La noi în ]ar\. R`mnicu S\rat-Buz\u. Ca. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. pe tot parcursul anului. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. în general. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. probabil din specia A. 1999. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 81 . Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. I[alni]a-Amaradia. 8. vitaminele C [i E. nematozii [i musca usturoiului. care confer\ aroma specific\. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. longiscuspis. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). S. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Importan]a economic\. 22 t/ha în Liban. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. în ambele emisfere. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. În rest. eventual. 13.2. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. cu 240 mii tone. (Butnariu [i colab.). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. În SUA se ob]in 12 t/ha. 1994). holerei [. în solarii. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 1992). Fe [. Cu.2. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. R\chiteniT\m\[eni (Roman). 2000). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. dar cerin]ele mari ale pie]ei.a. Na.

se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. ajungând s\ prezinte muchii. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. trimuchiat\. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. mai sub]iri ca cele de la ceap\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. alc\tuind. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Tulpina. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. în anul viitor. Din ace[ti bulbili. ca [i la ceap\. MUNTEANU 8. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. de r\d\cinile adventive. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. acestea sunt grupate în cime unipare. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. usturoiul este o plant\ anual\. Frunzele sunt liniare. iar dup\ formarea bulbului. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. În sol. iar limbul. 1985). În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. este dirijat. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. iar s\mân]a este alungit\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. c\rnoas\). de m\rimea unui bob de porumb. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. în anul urm\tor. aceasta nu con]ine flori. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. cel mult egal cu num\rul de frunze. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. ci bulbili aerieni. [i poate varia de la 4 la 60. de culoare alb\ sau violacee. cilindrice. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. sub form\ de jgheab. alternativ (la dreapta sau stânga). netede [i lucioase. formând a[a-numi]ii bulbili.2. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. într-un singur plan. În alte zone de cultur\. gâtul plantei sau tulpina fals\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. dup\ care devine circular\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. reunite în umbele false. 1985). usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Discul. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. 82 . STAN. cu înmul]ire vegetativ\. din care.3. N. La noi în ]ar\. cu vârful ascu]it. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii.N. prin suprapunere. denumi]i popular [i „c\]ei”. R\d\cina.

De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. rezistente la temperaturi sc\zute. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. reprezint\ forma de toamn\. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Dup\ Butnariu [i colab. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. de asemenea. ~n general. Apa. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. temperaturi sc\zute [i p\strare. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. nu formeaz\ l\stari floriferi.LEGUMICULTUR| II 8. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). 1994). în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Dup\ aceea. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De D\r\[ti. formeaz\ un bulb mic. Brewster. S\rat). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. f\r\ a forma bulb (Bala[a. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. este rezistent\ la secet\. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. în general. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. De I[alni]a). De Rm. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Astfel. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei.4. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer.2. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Asia Mic\). temperatura optim\ este de 18-200C. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Ecologic. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. cu un nivel mai redus al apei. În timpul vegeta]iei. bulbii sunt mijlocii-mari. 83 . unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. 1994. Chaux [i Foury. Grupa continental\ (Caucaz. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. 1973. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer.

Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. pulverizeaz\ solul. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. suplimentar. culoarea frunzelor acoperitoare [. care îngreuneaz\ recoltarea. Totu[i. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. preventiv. K2O=8-10 kg.5 kg (dup\ Butnariu. 1994). Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.5 kg [i S= 5 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. STAN. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. pe cât posibil. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.6. consumul specific este: N=11 kg. 8. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. N. P2O5=1. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. MgO=0.a. În acest caz.2. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. ba mai mult. culoarea tunicilor. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. 1998). Dac\ solul nu este corespunz\tor. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. 8.0 kg. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\.-3. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. care. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.3). Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. P2O5=3-4. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster.2.D.. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.5. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.. 84 . preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. se mai execut\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. unele insecticide (tabelul 8.N.0 kg. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. precocitate. dar bine structurat. K2O=5. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. dar mai energic\. Lucrarea cu freza este prea scump\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.2. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.5 kg. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.

LEGUMICULTUR| II 85 .

a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. adesea. N. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. 1994). Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. 1994). care este obligatoriu. Plantarea mecanizat\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. pentru c\ sunt prea mici [i. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Pentru realizarea acestei densit\]i. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\.N. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. se poate face toamna sau prim\vara. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Înfiin]area culturii. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. de[i posibil\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). finalizându-se cu ar\tura de baz\. bulbii o petrec în câmp. dup\ recoltare. STAN. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. afecta]i de atacul nematozilor. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. care se las\ în brazd\ nelucrat\. dar nici din centrul bulbului. în cea mai mare m\sur\.

Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. înlocuie[te ceapa. dac\ nu au survenit precipita]ii. provoac\ arsuri gastrice. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).3. e[alonat. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. dar poten]ialul soiurilor atinge.3-0. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. vitamine [i fitoncide. în teren deschis sau în solar. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. în cazul apari]iei unor ploi.8-1. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.5% celuloz\ brut\). 6. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.4% dizaharide [i 1. 0. De regul\. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Familia Liliaceae 8. 2-3% proteine.5% cenu[\ (s\ruri minerale).4% gr\simi. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.7% hidrocarbona]i (din care 2. Calendaristic.3. 0. pân\ la 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II bulbililor.1. cultura în câmp se practic\ mai rar. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . 8. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. În principiu. PRAZUL Allium porrum L. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 4. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. În foarte multe din preparatele culinare.3% monozaharide. care este mai scump\ [i. în condi]iile de la noi din ]ar\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Prazul este o plant\ legumicol\. adesea.

iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. care se g\sesc în compozi]ia sa. 2000). America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de aceea. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). cum ar fi Oltenia [i Banat. prin rusticitatea sa.2. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. este cunoscut în cultur\ din antichitate. R\d\cinile adventive. 8. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. 1969).3. În prezent. dou\ tipuri de r\d\cini. 8. STAN. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. are o tehnologie u[or de realizat. bienal\. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Tulpina. fructe [i semin]e. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. cât [i în timpul p\str\rii. cu un redus grad de perisabilitate. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Asia de Sud-Est. astfel. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Cultivat de egipteni [i greci.N. În orice caz.3. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. R\d\cina.25 m (Maier. MUNTEANU sau a usturoiului. îns\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. atât la transport [i la comercializare. de câteva mii de ani î. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. N. Plantele de praz produc.. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. 1992). Prazul. mult mai puternic dezvoltate. Africa de Nord. p\trunzând în sol pân\ la 1. cu înmul]ire sexuat\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. În primul an din ciclul ontogenetic. prazul este cunoscut în întreaga lume. Peninsula Balcanic\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. H. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. pentru a asigura o bun\ comercializare. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. formate pe partea inferioar\ a discului sunt.3. Importan]a agrotehnic\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. 1994). era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. cum ar fi Europa occidental\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. C [i PP).

Pe por]iunea limbului. Frunzele. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. mu[te). în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. glauc\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. La baza lor. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc).4. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. groas\ de 1-1. denumit\ tulpin\ fals\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. sub form\ de jgheab. fiind liniar. format din cele [ase tepale. 8. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. înalt\ de 80-120 cm. Fructul [i semin]ele sunt Fig. 8. cilindric\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. sunt albeg\lbui.4-0. ca [i la usturoi (fig. cu rezisten]\ mai slab\. dac\ sunt din exterior. roz sau violacee. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . în mod alternativ. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Frunzele. plin\ în interior. Pe restul por]iunii lor.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. au ap\rut mai multe forme ecologice. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Pe acest disc. În anul urm\tor. este de culoare alb\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican.2 cm la baz\ [i 0. sunt formate numai din teac\ [i limb. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. florifer\. îngro[at\ [i suculent\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. tecile se suprapun unele peste altele. Perigonul. globuloas\ cu circa 800-3000 flori.7). alc\tuind o forma]iune cilindric\.3. 1985).Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. pe partea sa superioar\. ca la toate speciile alliacee. într-un singur plan vertical. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor.7 . în condi]ii de mediu diferite. 8. Aceasta este erect\. cu o rusticitate evident\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Butnariu [i colab. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. neted\.

. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. P2O5=1 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. de tradi]ie. MUNTEANU pe timpul iernii. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. iar dac\ este mai sc\zut\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Fa]\ de ap\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. când plantele sunt mature pentru primul an. 8. de Carentan. A[adar. vegetarea înceteaz\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Brewster.. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.N. ]ar\ cu tradi]ie veche. Apa. de toamn\ [i de iarn\.6.2-0. de var\. 1994). Dup\ plantare sau r\s\rire. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Mg=0. 1994): N=2-3 kg. 1998) 8. În acest stadiu.3. K2O=4 kg. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.6 kg. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.5. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Picior de elefant. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 90 . Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). dar nu ca regim. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). N. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. 1994). Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În condi]iile de secet\. în func]ie de zona de evolu]ie. plantele r\mân mici. În Fran]a. STAN. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.3.5 kg [i S=0. 1992. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. de asemenea.

Sem\natul se execut\ mecanizat. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. la adâncimea de 1. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\.5-2 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri..6. în func]ie de zon\. Chiar înainte de r\s\rire. 1998). În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). În principiu. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie.3. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. 91 . dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. s\ fie profund [i fertil. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. dup\ modelare.8. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.LEGUMICULTUR| II 8. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. la 28-30 cm adâncime. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. terenul se t\v\luge[te. în aceea[i zi. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. pân\ la sem\nat. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. ca plant\ indicatoare. dac\ este necesar.1.

pe teren nemodelat.pe teren modelat. MUNTEANU Fig. b . 8. STAN. prin sem\nat direct sau prin r\sad. d . prin r\sad 92 .8 .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. N. c.N.

2. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\.2 [i 8. Pentru consum imediat. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. În atare circumstan]e. Recoltarea se face manual. Dup\ dislocare. sporind calitatea recoltei. Dac\ sunt goluri. Cu prilejul acestei pra[ile. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. care se completeaz\ cu una mecanic\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. absolut necesar\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. 8. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. prin aspersie. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei.3. este mu[uroirea plantelor. plantele se smulg. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. care se repet\ dup\ r\rire. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. În [an]uri. cultura se poate realiza în ogor propriu. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare.3). prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). prin aspersie. O lucrare special\. Pentru p\strare peste iarn\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. altfel. de regul\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze.6. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. sau semimecanizat. Recoltarea începe toamna târziu. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. 93 . dup\ o cultur\ anticipat\.

ceapa e[alot\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. în cazul culturii prin r\sad. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. ceapa de iarn\ sau de tuns. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. dar la noi în ]ar\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. dup\ ce au ap\rut buruienile. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. dar poate ajunge la valori mai mari. de regul\. 94 . cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. executate cu grapa cu col]i reglabili. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. N. În condi]iile de la noi din ]ar\. în afara celor prezentate. Prim\vara. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. subspecii.4. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. cu pân\ la 50-60%. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. usturoiului comun [i prazului. Plantarea se face manual. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. STAN. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. 8. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii.N. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\.

f. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 8. cu o tunic\ de protec]ie groas\. aspr\. 8. fiecare în parte. dar care. 8.Ceapa de Egipt (rocambole). La forma proliferum. bulbiferum [i Allium cepa L f.1. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. de obicei. 95 . ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. dar de dimensiuni mai mici. mai multe [i mai mici. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. nu formeaz\ semin]e. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Este originar\ din bazinul mediteraneean. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.10).LEGUMICULTUR| II 8.9 . de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Este o specie peren\. central\ [i de nord a Moldovei.4. 8.2. fructe [i semin]e.4. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. dar [i din zona central\ a Asiei. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. ca [i cea colinar\. prin discul propriu. Fig. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. pe bulbii din inflorescen]\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. de un disc comun (fig. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. nu formeaz\ flori. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.9). Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. iar tulpinile florifere.

. care se folosesc în industria conservelor. asem\n\toare cu prazul. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.3.4. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.11). 8. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. 8. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. Este o specie peren\. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Fig. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . 8. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). De regul\. prim\vara.4.10 . cel mai Fig. La noi în ]ar\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. STAN. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. N. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.11 .N. 8. Când se înmul]e[te prin semin]e. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. de asemenea. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Plantarea se face toamna sau.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. în anul urm\tor. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.4.

Este bine cunoscut în întreaga lume. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Uneori. 97 . ophioscorodon Dom. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. cu mai mul]i bulbili. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. De Bucovina. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. var. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. 1973). deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8. 8. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.12). iar `n anul urm\tor. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune.4. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun.5. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. ~n primul. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. îndeosebi formele mediteraneene. 8. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\.12 . dar foarte mari.

2%. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.5 mg/100 g. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . C=20-25 mg/100 g [. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. sunt diferite. inclusiv în sistemul culturilor protejate. N. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Importan]a agrofitotehnic\. 9.N. celuloz\ 0. De asemenea. glucide simple 0. se practic\ pe suprafe]e mai mici.08 mg/100g. care se consum\ fier]i. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. culoare [i chiar gust. din punct de vedere botanic. cenu[\ 1%. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. `n terenul destinat culturilor legumicole. comparativ cu alte legume. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. precum [i unele vitamine: A=0. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.4%.2 mg/100g.1. astfel c\ este folosit\ aproape integral.1. Familia Solanaceae 9.8-1. de[i.a. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. protein\ brut\ 2%. cop]i sau pr\ji]i. m\rime. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. STAN. B1 [i B2=0.1.

Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii.2. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Columbiei. S. mai întâi în Transilvania.. S.a. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Factorii de risc. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. 99 . cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în cazul culturii timpurii. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. cum ar fi S. pre]urile avantajoase de valorificare. demissum (rezistent\ la frig). datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. dar numai S. Mai mult. Totu[i. Bineîn]eles c\.1. Cerin]a mare a pie]ei [i. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. cel târziu pân\ la 1 iulie. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în mod surprinz\tor. cultura [i recolta sunt mult întârziate. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. În prezent. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Importan]a economic\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. ca urmare. în acest caz. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Cultura cartofilor timpurii. De regul\. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. 1974). 9. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. în cea mai mare parte. curat de buruieni. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. în unele ]\ri din vestul Europei. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. S. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. de[i las\ terenul. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei.

Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. tulpinile aeriene. ai tulpinii aeriene. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Ace[tia sunt cilindrici. tipice fiec\rui soi (fig. 9. Ace[tia pot avea forme diferite. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. 1969). spre profunzimea solului. care con]in trei muguri. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. MUNTEANU 9.5-2. citat de Zanoschi [i Toma. 9. în condi]ii corespunz\toare. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene.1. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. prin care se insereaz\ pe stolon. 1985). dup\ care cade.0 cm. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. care se mai nume[te col]. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. În cazul în care l\starul este distrus. În condi]ii de întuneric. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. din care. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Tulpina. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. 100 . mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Tuberculul are o parte bazal\. iar în plus. STAN. În primul an. 1958. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. [i o parte apical\ sau vârful. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. se orienteaz\ pe vertical\. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii.1). Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. În condi]ii de lumin\.. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.N. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. de 1. De asemenea. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. când este foarte tân\r.2). subterane. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. în al doilea an. formând a[a-numi]ii ochi. R\d\cina. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Din ace[ti ochi se formeaz\. m\rimi [i culori diferite. N.3. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.

2 . 9. erect\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. muchiat\.LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ faz\ dormind\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. în ciclul lor de via]\. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 101 . în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 9. fistuloas\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1 . 1974).1). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.

Gineceul este bicarpelar. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. De[i cartoful nu 102 . Lobii (foliolele) sunt ova]i.5-2 mm în diametru. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. prin autogamie. Polenizarea este direct\. Uneori. grupate într-o cim\ terminal\. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu vârful ascu]it. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma.9. cu dou\ loje.1. albastr\. violet-închis\ etc. hermafrodite. MUNTEANU Frunza. 9. cu 5-10 flori. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Fig. ro[iatic\. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. turtit\. eliptici. ovat-lanceola]i ori circulari. pentamere.3 . în strâns\ corela]ie cu umiditatea. 1985). alb\ sau cenu[ie. iar corola este format\ din cinci petale unite. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. S\mân]a este mic\. De asemenea. N. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu aspect rotat. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. cu diferite tipuri de peri[ori. STAN. de culoare alb\. cu umiditate ridicat\. 9. sunt dens p\ro[i. prinse pe baza corolei.3). Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. ovoidal\. 1974) Floarea. Florile sunt actinomorfe.N.4.

dar [i cu ceilal]i factori de mediu. De asemenea.. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Tabelul 9. Rezult\ de aici. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. inclusiv pentru formarea tuberculilor. cât [i p\r]ile aeriene. în asemenea cazuri. în acest caz. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. în mod clar. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Tufa cre[te în condi]ii optime.. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. în Ceau[escu [i colab. iar perioada de lumin\ este maxim\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. 103 . Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Riscul temperaturilor de înghe]. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.2 (dup\ Bala[a. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.1). importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Totu[i. r\d\cinile pot cre[te. Minus 1-2 Minus 0. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Astfel. [i rolul de regulator termic. apa având. 1984). în Ceau[escu [i colab. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a.

Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. care are loc la nivelul stolonilor. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Totu[i. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i.U. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 1-1. 2 kg P2O5. acest regim. MUNTEANU Tabelul 9. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. tuberculilor [i r\d\cinilor.A. 104 . în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. dar [i de intens\ activitate metabolic\. de care depinde succesul culturii. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat.5 kg K2O. 8. De aceea. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. prin caracteristicile sale. STAN. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. 14 kg K2O. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. ca urmare.5 kg MgO [i 2 kg S. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Din aceast\ cauz\. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab... umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. la nevoie. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. N.N. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.A. La o ton\ de cartof.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. Solul este un factor de mediu important. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . De aceea. s\ fie fertil. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. solul.U. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. este favorabil\ udarea. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. bine structurat. 3 kg P2O5. în special prin aspersiune. în Ceau[escu [i colab.

Tabelul 9. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Nu se recomand\ solanaceele [i. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. biloane [i rigole de udare. legumele din grupa cepei sau a verzei.5.1. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. legumele verde]uri. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.LEGUMICULTUR| II 9. 9. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. s\ fie bine structurat..5 9. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .1. cerealele p\ioase. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.6. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.0 16.6. cu pant\ uniform\. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.0 16.1. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.1. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. bineîn]eles.3. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.

Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 9. eventual. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. cât [i cei prea mari.4 . 106 . când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Fig. STAN. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. calibrarea. În situa]ii normale. se pot folosi atât tuberculii mici. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. încol]i]i.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1992).. 1997). distan]ate la 70 cm (fig. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). dezinfec]ia [i încol]irea. manual. 9. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. cu diferite v\t\m\ri. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. În unele situa]ii. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. de exemplu. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm).N. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. deshidrata]i. N. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. În mod aproape generalizat. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\.

pentru a[a-numita suda]ie. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. pe pardoseala magaziei. Dup\ imersie. 107 . gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Imersia dureaz\ circa cinci minute. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Dup\ suda]ie. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C.5-2. înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme.. când tuberculii sunt zvânta]i.5%. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. [i alte substan]e în amestec. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. tuberculii. ce se afl\ într-un vas adecvat. dar se pot folosi. În timpul acestei perioade. 1973). În acest timp.0 mm. timp de 2-4 ore. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. mai ales. Dac\ umiditatea scade prea mult. la nevoie. în spa]ii corespunz\toare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în func]ie de spa]iul de încol]ire. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. În condi]ii de umiditate sc\zut\. solariile etc. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. formeaz\ l\stari de 1. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Dup\ aceast\ etap\. luminii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. eliminându-se. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. 1997). se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). cu prec\dere. În timpul aerisirii. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. serele. de culoare alb\ (col]i). Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. în spa]iul din jurul ochilor. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. dup\ care se a[az\ în gr\mezi.

STAN. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Densitatea [i. dup\ care se adaug\. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.m. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). cu 20-30 martie. În felul acesta.5). viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. special echipat\ (MPR-5). pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. În vederea plant\rii.a.2). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea se poate efectua manual. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. N. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. un nou strat de amestec. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. 9. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. în anii normali. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Calendaristic. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.N. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. turb\.9. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). folosind ma[ina de plantat r\saduri. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. îngro[a]i. În principiu. acest moment coincide. cu lungimea de pân\ la 1. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic.d. pe teren modelat (fig. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. simpli sau ramifica]i. respectiv. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.5-3 cm. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În unele cazuri. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil.4). 108 . sau complet mecanizat. Plantarea tuberculilor.9. pe rigolele deja trasate (fig. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Atât plantarea manual\. rumegu[ [i nisip. acesta se ud\ bine. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.

U. Mana cartofului are. postemergent. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. de regul\.4 kg/ha. 9. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.LEGUMICULTUR| II Fig. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. de asemenea. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .3-0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Excesul de umiditate. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. De regul\. importan]\ redus\ pentru cultur\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. se asigur\ circa 1. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.A. Lucr\rile de îngrijire. de aceea. Dup\ plantare. Imediat dup\ plantare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. se efectueaz\ o erbicidare. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. întârzie procesul de formare a tuberculilor.5 . pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. odat\ cu plantarea. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Lipsa de umiditate. Mancozeb. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci).

9. N.. în rigole deschise mecanizat sau manual.9. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). STAN. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Fastac-0.a. semimecanizat sau mecanizat. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.0. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Lucrarea se face manual. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. iar 110 .9.7). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. cuibul se desface cu sapa.5 aprilie. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.6). se culeg tuberculii cei mai mari. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. În ambele cazuri. Calendaristic. în sistem cuvertur\ [. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.3 l/ha. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. fiind încadrat\ între 5 martie .2. în tunele joase. 1992). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. De regul\. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.1. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. manual.6. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.3 l/ha.1 l/ha sau Karate. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.N.

astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.6 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. mai mari între plante pe rând. 9. Fig. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. 9. în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 .

O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.8). 112 . 9. b . Fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri. STAN.8 . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. N.9.tunelul pe rigol\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Într-o alt\ variant\. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.N.

dar f\r\ succesul scontat. iar în sol un sistem radicular puternic. BATATUL Ipomoea batatas Poir. în medie. sin. 9. Convolvulus batatas L. 1969) 113 . Fig. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Acestea. asem\n\toare cartofului. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. din loc în loc.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. creme. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. denumit [i cartof dulce. De la batat. Înainte de plasarea foliei. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.9.9). terenul trebuie s\ fie bilonat.9 . R\d\cinile. Fig.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.10 . În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. supe. Batatul este o specie anual\. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.2. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. sub form\ pr\jit\ etc). Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. erbacee. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. 9.

a. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. fertiliz\ri faziale. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. STAN. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.N. 114 .10). MUNTEANU înr\d\cina]i. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. rezulta]i din l\stari. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. N. ud\ri. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. 9.

2-1. încadrat\ sistematic în specia B.1.5% 115 . Dup\ locul lor de origine. oleracea L. [i varza asiatic\.pentru B. f. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. 5-6% glucide. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. diferite preparate culinare.a. simpl\ sau asortat\. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. campestris ssp. campestris L. alba DC.B. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. pedunculii. var.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. capitata L. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. napus ssp.. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). printre altele. varza se consum\. în tot cursul anului. 10. reprezentat\ de specia B. tulpinile îngro[ate. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . cu sau f\r\ carne etc.pentru B.1. practic. ]esutul preinflorescen]ial. Brassicaceae. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. De la aceste specii se consum\ frunzele. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. 1.B.1. familia Cruciferae sin. rapifera Metzg (2n=38). Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. Importan]a alimentar\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.. mugurii floriferi [. Familia Cruciferae 10. oleracea [i 2n=20 . rapifera Metzg (2n=20) [i napul .

vitamine: C . fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. împreun\ cu altele. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. s\ruri minerale: de calciu . silvestris L). înc\ din antichitate.a.2 mg/100g [. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. în medie. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. o suprafa]\ de circa 30. prin r\sad. Importan]a agrofitotehnic\. 1995). Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. cultura acestei legume. începând cu secolul al XIIlea. din varza s\lbatic\ (B. de var\ sau de toamn\. var. STAN.46mg/100g. de la înfiin]are pân\ la recoltare. 31 mg/100g fosfor.50 mg/100g. o. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. mai ales la m\n\stiri. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului.1. 10. de regul\. de potasiu . putând fi complet mecanizate. practic între cele dou\ cercuri polare. cur]ile domne[ti [i boiere[ti.000 ha/an. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). MUNTEANU proteine.N. în câmp [i în spa]ii protejate. N. cu fosfor – 31mg/100g [. era pu]in cultivat\. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. în ultimii 10 ani. unde g\se[te condi]ii prielnice. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. În ]ara noastr\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. 116 . Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. 2000).. practic. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.a.. În ]ara noastr\. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. a fost cultivat\.1. asigurând venituri. unele lucr\ri. unele toponine sau nume de persoane.1-1. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. complexul B . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. în culturi succesive. În secolul al XIX-lea. asociate [. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).a. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. din prim\var\ pân\ în toamn\. pe linie filogenetic\. de sodiu .20 mg/100g. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. duble. ca varza timpurie. Dup\ datele statistice FAO.. 0. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.24 mg/100g potasiu.2.2 % gr\simi. În prezent. 1998). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.

iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. ierboas\. Florile sunt actinomorfe.). glabr\.c\p\]âna. Frunzele exterioare sunt verzi. 10. 3 . alterne. 10.1). varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Primele frunze normale Fig. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. eliptic sau aproape circular.3. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. în interior c\rnoas\. este scurt\ (15-20 cm). scurt pe]iolate. de form\ conic\ sau cilindric\. puternic ramificat\. grupate în raceme lungi.aspectul general. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Pe tulpina florifer\. tulpina lemnificate (fig. iar cele interioare sunt albe. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. În faza de r\sad. eliptic\. 4 . conic\ etc. frunzele bazale sunt pe]iolate. la exterior lemnoas\.1. bogat ramificat\. sulfurii sau alburii. 2 . la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. hermafrodite. par]ial. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.5 m adâncime. cu limbul oval. ce poate ajunge pân\ la 1. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. groas\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).1 . amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. 10. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. laxe. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. ovat\. 117 .Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. glauc\. tetramere. 1 . Tulpina. cu r\d\cina [i. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.

formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. De[i are flori hermafrodite. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. uneori reticulate. procesul de germinare 118 Fig. cu diametrul de 2-3 mm. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. 10. N.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). [i anume 2-30C. 2 . albinele. 10.1. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. La temperaturi mai ridicate. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. rostrat\. iar ultimele cele de la vârful racemului. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. cele de la baz\ au format deja silicve.N.sec]iune prin semin]e .Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Semin]ele sunt aproape sferice.2 . 10. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Oricum. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. 1985). Pe o plant\ se pot forma 3. 3 .sec]iune longitudinal\ prin fruct. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Polenizarea.2). dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. brune sau cafeniu negre. netede ori fin striate.4.000-4. Totu[i. dehiscent\ (fig. Deoarece inflorescen]a este un racem. produc]ii mari.000 de flori. STAN. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Temperatura.

Lumina. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. În faza de cre[tere vegetativ\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. de asemenea. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. 1982). pe terenuri umbrite. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Dup\ majoritatea autorilor. este necesar ca. atât în sol. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. De aceea. Beker-Dillingen. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. respectiv. 1998). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. în faza de r\sad. Astfel. o faz\. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Vara. 1956). 1989). induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. atât din punct de vedere calitativ. Peste limita de 20-250C. În acela[i timp. La varza timpurie. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. La temperaturi mai ridicate. datorit\ vernaliz\rii. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. cu cerin]e mari. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). În cazul solului. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. 1969). cât [i sub aspect cantitativ. În schimb. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. în faza de r\sad. în toat\ perioada ciclului vital. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Dup\ germinare. 1956. cre[terea înceteaz\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. afânate sau. iar în faze mai avansate. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. iar la 18-200C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\.. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. dar cantitativ mai reduse. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. în 3-4 zile. uneori. Astfel. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. cât [i în atmosfer\. c\p\]ânile r\mân mici. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. dac\ lumina este de intensitate slab\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate.

3 kg azot. Irigarea prin brazde. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. 2000). în ]ara noastr\. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. al\turi de ap\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. De asemenea. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în general. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la niveluri optime de 75-80%. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. de[i are unele avantaje. STAN. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.3 kg MgO. Reac]ia solului poate varia. 120 .7 kg CaO [i 0. De regul\. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. forma [i m\rimea c\p\]ânii. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.40 kg K2O.de var\. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. 02. 10.timpuriu. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. anterior preg\tirii terenului. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. De asemenea. N.5. hibrid F1 etc. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.extratimpuriu. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. 0. 01 . prim\vara. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Astfel. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. În compara]ie cu alte plante legumicole. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.5. provenind din str\in\tate.1. la nevoie. cât [i hibrizii F1. favorizând b\ltirea. 1.). deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. profunde. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. aplicat toamna sau. 04 . 4. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. Solul. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 03 semitârziu. în limite medii.1.N.20 kg P2O5.târziu.

LEGUMICULTUR| II 121 .

p\stârnac. tomatele. p\tl\gelele vinete etc. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.1. este necesar ca. fasolea de gr\din\ [i cartofii. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. dovleceii. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. de tipul solurilor aluviale. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea de baz\. sfecl\ ro[ie.). lobod\ de gr\din\ [. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Tehnologia de cultivare 10.N. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. Preg\tirea solului.a. În leg\tur\ cu aceasta. la 8-10 cm adâncime. Toamna. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. situate pe terasa a doua a râurilor. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. La rândul ei. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. N. ferite de curen]i reci. etc. 122 .1. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.6. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. imediat dup\ nivelare. castrave]i. cu diferite grade de evolu]ie. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. prin dou\ treceri.2. bame. prin fertilizarea de baz\. s\ se realizeze produc]ii maxime. 210 kg K2O.6. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.2. cum sunt: castrave]ii.8. care au boli [i d\un\tori comuni. ardeii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. STAN.) [i din grupa cepei. plantele extrag din sol: 115 kg N. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Mobilizarea solului. p\trunjel. toamna. ]elin\. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.1. expuse la soare. 45 kg P2O5. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. MUNTEANU 10.

care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. cu suprafe]e mici. 60 g superfosfat [i 12. dup\ care se face modelarea. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. inclusiv modelarea solului pentru ca. Astfel.2%). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).5 g sare potasic\ la m2. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. prim\vara devreme. În cazul verzei timpurii. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.2 în agregat cu tractorul U-650M. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.8 sau 123 . se folosesc doze orientative. În cazul gospod\riilor popula]iilor. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului.

Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. . În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.8. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. deoarece. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2.8. pe rigole. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. acestea se vor executa dup\ plantare. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Terenul fiind modelat. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. astfel modelat. acest erbicid fiind foarte volatil. la adâncimea de 5-8 cm. pr\fuirea cu 124 . În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. prim\vara. MUNTEANU MMS-4. în acela[i mod ca [i Treflanul.2. Preg\tirea semin]elor. în cantitate de 3-4 litri/ha. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. [i de aceast\ dat\. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. echipat cu rari]e. STAN. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%.5). astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . solul.tratamentul chimic. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. înainte de sem\nat. în cazul gospod\riilor popula]iei. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. N.N. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. Erbicidarea. modelarea se execut\ tot din toamn\. respectiv 15 g/m2. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului.

3. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. în vederea gr\birii germina]iei. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind rama de sem\nat. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.stimularea semin]elor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.. se ud\ cu 125 . prin împr\[tiere. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. 1986). . Dup\ terminarea acestei lucr\ri. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Tabelul 10.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.5% timp de 10-12 ore.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. se taseaz\. în vârst\ de 40-45 zile.

06 01.3 0.N. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.07-15.03-5.06-10.03 01.0 0.06 01.07 - 20.6 0.06-20.06-15.07 15.3 0.05 25.02-10.03-30.06-25.06-20.05-15.05 15.05 20.02 plant\rii 5.02-05.06-10.03 01.3 0.4).03 10.4-0.01-10.01-5.05 15.03 25.06 - 25.05-25.06-10.03-30.06 30. Tabelul 10.05 01.05-25.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.02 15.3 0.3 0.05-05.4 1.04-20.04 01.3 0.3 0.3 0.06 05.07-30.05 25. STAN.05 01.06-10.4-0.05-20.06 20.3 0.5-0.05 20.06-30.4 1.06-15.05 15.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.04 20.05-10.0-2.05-05.05 15.3 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.3 0.07 10.5-2.8-1 0.01-15.07 01.04-10.5 0.05 - 01.05-15.05-05.06-10.05-20.06 01.04-05.5 0.06 15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.04-15.06 05.3 0.06-15.06-25.06 20.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .02 15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.05-15.07 10.03-15.3 0.07 05.07 01.3 0. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.04-10.05 15.05 20.05-15.06-15.04 01.0 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07 10. N.4-0.05-05.

500 g sulfat de potasiu. .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire..4%.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. pentru combaterea afidelor. la 8-10 zile de la repicat.1% sau Sinoratox 35 EC 0. în cuburi nutritive. . Sandofan C WP 0. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. prin coborârea temperaturii la 4-60C. 200 g superfosfat. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .aplicarea primei fertiliz\ri faziale.2%.05%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. la semnalarea stacului. Tabelul 10. Actelic 50 EC 0. folosind 300 g azotat de amoniu.1% (Costache M. Turdacupral 50 PU 0. Dithane M-45 0. În momentul plant\rii.2%. 127 . sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.5. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . [i colab.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Onevos 33 EC 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.3%. conform datelor din tabelul 10. . udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). de culoare verde-închis.4%. 1987). Perozin B 75 WP 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. . la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).05%.25%.dirijarea temperaturii. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. Divipan 100 EC 0. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.

în perioada de 5 martie – 5 aprilie. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Lucr\rile de îngrijire. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revin 5.N. umidit\]ii [i aerisirii. cele alungite. aplicând 4-5 ud\ri. la 5-6 zile de la plantare.67 plante la m2. Tot din acest motiv.5-1 litru ap\ la plant\. odat\ cu executarea plant\rii. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. 200250 m3/ha. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Fig. În timpul perioadei de vegeta]ie. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.3). Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi.3 . pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. cu r\sad de aceea[i vârst\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 10. soi [i calitate. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. revenind 6. 128 . cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Pe fiecare strat în\l]at. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.55 plante pe m2. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Dac\ este necesar. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. distribuindu-se circa 0. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Completarea golurilor se face manual. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. N. STAN.

tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor.15%.6 [i 10.5%)** 129 . Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Tabelul 10. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Calendaristic. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. în faza de formare a c\p\]ânii. cu fermitate evident\. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. în func]ie de zon\. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. pe rând. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. În cazul culturilor pentru consum. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Dac\ este nevoie. pe o adâncime de 50-60 cm. soi [i epoca de înfiin]are. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. dar peste 350-500 grame. Produc]ia este de 15-20 t/ha. [i de 1-2 ori manual.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. bine învelite.7). eliminarea plantelor atacate). e[alonat în 3-4 reprize. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Oxiclorur\ de cupru 0. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. prin t\iere cu cu]itul. În gospod\riile popula]iei. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. sub primele 3-4 frunze exterioare. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. igien\ cultural\. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. ca adeziv.

5%) Rota]ia culturilor. sin P. Nemispor 0.2% sau Perozin 0.3%. Topsin M 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Benagro 0. Merpan 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.05-0.N. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Fundazol 0. ar\tura adânc\ de toamn\. N.2%.2%.10.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.1%.25%.1%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.25%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.6 .1% sau Fundazol 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. dezinfec]ia amestecului nutritiv. STAN. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. dezinfec]ia amestecului nutritiv. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Curzate plus T 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Nemispor. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.2%.5%.1%. Benlate 0. tratarea culturilor (Perozin 0. Mycodifol 0.2%.25%) Igien\ cultural\. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.2%. igien\ cultural\. 0..15%.15-0. ca adeziv 130 .3% sau Dithane M-45 0. distrugerea resturilor vegetale. tratarea culturilor (Benlate 0.1%.15%.1%. Miltox 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. Tiuram 0. tratamente.15%) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\. Ronilan 0. Manzate 0.2%. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Dithane M-45 0. Brave 500 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. combaterea insectelor vectoare. igien\ cultural\. Captadin 0. igiena cultural\. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.5%. ar\tura adânc\ din toamn\. Rovral 0.4-0. evitarea terenurilor ude [i acide. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. ar\tura adânc\ de toamn\. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.4%.2%. folosirea de soiuri rezistente.1% sau Sumilex 0. Benagro 0. în special la culturile semincere (Daconil 0. igien\ cultural\.

Clorofos 75 PS 0. plantarea în câmp cât mai devreme.1%. Actel[lic 25 EC 0.2%.15%. Decis 25 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra). Fernos 50 WP 0.4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%. Thuringin 0.05%).05%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.4%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Decis 25 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Dipterex 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.05%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Carbetox 37 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).1%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%.04%.2%. combatere biologic\ 131 . Sumithion 50 EC 0. igien\ cultural\.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%.15%.4%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.15%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.15%. Diazinon 60 EC 0.1%.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Clorofos 75 PS 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Zolone 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15% etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\.04%.2%. Sinoratox 35 EC 0.15%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.4%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.). Sinoratox 35 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%.4%. Sumithion 50 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.15%. Carbaril 50 WP 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Sinoratox 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%. Basudin 60 EC 0.2% etc. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.05% etc.05%. Metathion 50 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Dipterex 80 PS 0. Ambuch 25 EC 0.2% etc. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.15%) Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.

1%. care pierd repede apa. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. plantele extrag din sol: 84 kg N. tratamente (Birlane 10 G 0.4%. 1985). Sumithion 50 EC 0. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).01% etc.04%. imediat dup\ nivelarea de exploatare. 75 kg K2O. fasolea de gr\din\ [i bobul.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. N. Zolone 35 EC 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.15%.N. ridichi. Carbetox 37 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. igien\ cultural\. deosebit de periculo[i. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. ca adeziv 10.2%.1% etc.) [i cele din grupa cepei. Preg\tirea solului.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.2.1. ]elin\ etc. la nivelul în\l]imii plantelor. toamna. bine nivelat.2%. Metation 50 EC 0.. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.15% . Fertilizarea de baz\. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Folithion 50 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. De aceea se alege un teren plan. Se evit\ solurile prea u[oare. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.6. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Ripcord 40 EC 0. Ca urmare. în cele mai bune condi]ii. STAN. p\trunjel. p\stârnac. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.1%. Zolone 30 WP 0.15%. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.4%. cât [i în atmosfer\. MUNTEANU Tabelul 10. Decis 25 EC 0. Locul în rota]ia culturilor. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.05%. 20 kg P2O5. profund [i bogat în humus.7 . Cultura de var\ Alegerea terenului. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Decis 25 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.

iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei.3. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. urmând ca. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului.2. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Varza de var\.2). imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Astfel. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Producerea r\sadurilor. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. la 5x5 cm. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. se folosesc doze orientative. sau cu DR-5. înainte de plantare cu 10-14 zile. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. irigându-se de mai multe ori. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. echipat cu corpuri de rari]e. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. în solarii neînc\lzite. în 2-3 reprize (15-20 martie. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.2. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Dup\ sem\nat. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Erbicidarea. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se ud\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. rigolele s\ fie adâncite. 20-25 martie [i 1-10 aprilie).LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . utilizând rama de sem\nat. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Modelarea solului.

iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.5-1 litru ap\ la plant\. în 2-3 etape. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. distribuindu-se circa 0.4). MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. cu specificarea c\. revenind o desime de circa 5. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 134 . îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.4). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.N. în func]ie de umiditatea solului. STAN. iar în gospod\riile popula]iei manual.4 . dup\ care se mocirlesc. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Fig. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. N. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. La r\sadurile nerepicate. înl\turarea vârfului pivotului. 4 g/m2. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.5 plante la m2. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane.

de 3-4 ori între rânduri. În acest scop. În schimb. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii.. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. apa s\ se infiltreze în adâncime. peste 1 kg/bucat\. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase.3. de regul\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. [i manual. seara. Locul în rota]ia culturilor. care sunt mult mai uniforme. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. adic\. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. se efectueaz\ ca la varza timpurie. c\p\]ânile sunt mult mai mari. pân\ la cre[terea temperaturii. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. destul de periculo[i. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare.6. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. dar. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. 135 . secar\ mas\ verde etc. astfel ca.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. 10. spanac. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. a[a cum s-a ar\tat. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. orz de toamn\. de 1-2 ori între plante pe rând. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. la nevoie. în general.1. Datorit\ d\un\torilor. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. manual. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. în condi]ii optime de tehnologie. borceag. Celelalte lucr\ri de între]inere. Recoltarea se execut\. a unor epoci intermediare.

Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime.5). pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în vârst\ de 40 zile. Pentru gospod\riile popula]iei. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. permeabil. Bala[a. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. N. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. la varza timpurie. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. gr\pându-se concomitent. utilizând rama de sem\nat. Se seam\n\ rar. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. se afâneaz\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.000 plante la ha (fig. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.50. se dezinfecteaz\. deoarece r\sadul nu se repic\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. 1969. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. 50 kg P2O5. 136 . Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. dac\ este nevoie. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.000 . Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. STAN. 1973). cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 10. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Dup\ sem\nat se ud\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Producerea r\sadurilor. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai.N. 4 g/m2. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. fertil. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. MUNTEANU Vara. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. f\r\ gre[uri [i coame.

Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.6. 10. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. 137 .LEGUMICULTUR| II Fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. . iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).4.5 . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. recoltarea se poate realiza mecanizat.1. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.nu se mai face modelarea. 10. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. concomitent. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. revenind o densitate de 4 plante/m2. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. în general. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).

Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. . Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. STAN. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.6. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. produc]iile fiind acelea[i. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. . 1969). unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.5. o bun\ premerg\toare (Maier. în general. de preferin]\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate.N. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Dat fiind specificul intensiv.Se face r\ritul plantelor. în func]ie de zona de cultur\. R\sadul se produce. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. folosindu-se 0. în agregat cu tractorul L-445. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 10. cu unele deosebiri. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Astfel. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. iau apa din adâncime.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. ata[at la sem\n\toare. ardeii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. l\sându-le pe cele mai viguroase. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. l\sându-se între plante 10 cm. Culturile premerg\toare. dup\ s\pat. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. având un sistem radicular mai profund. în luna ianuarie).8-1 kg s\mân]\ la hectar. Producerea r\sadurilor. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. castrave]ii. N. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. printr-o greblare u[oar\. SUP-21 sau Saxonia-270. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. salata. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii.1.

cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Preg\tirea terenului. 6-80C. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Buz\u (1984) . (1980). O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.C.3).4). în ghivece sau cuburi nutritive. conform schemei de înfiin]are a culturii. Dirijarea factorilor de mediu. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. 139 .C. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.-S.C. imediat ce terenul permite. 60 zile. cu 10-12 zile înainte de plantare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.65-70 zile.L. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.P.F. gr\parea terenului. I. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.8). 14-180C dup\ repicare pe timp senin.L. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. 16-180C pân\ la repicare. repicat la cuburi nutritive. se execut\ dezinfec]ia solului. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.F. Vâlceanu [i colab. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Prim\vara. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Instalarea ad\postului. În acest scop. Dup\ 35-45 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. echipat cu rari]e. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Di]u [i colab.L. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.8) modificat\ ([asiu de 2. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.6 m). fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. În cazul tunelelor joase de polietilen\. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. înc\ din toamn\. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. 10-120C dup\ repicare noaptea. iar I. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.4 sau FPP-1. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.

F.L. (cu l\]imea de 5.-S. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. 10.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.L. Cobâla[ [i colab. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. atât în solariile bloc. 1981. L.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.N.000-110.000 plante la hectar. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 1984). de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante la hectar (I.C. de condi]iile meteorologice. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.C.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Tehnologia cadru. densit\]i de înfiin]are a culturii. folosind schema 57+46+94+57 cm. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. Vidra [i S.. 1981).000 plante la hectar. elaborat\ de I.000 plante în solariile tunel (fig. 25 a III-a. 10. Densitatea poate fi mai mare (90. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Buz\u. (1969.000 [i respectiv 60. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.S. densit\]ile recomandate sunt de 57. 10. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Buz\u. 1978.L. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.000). cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.L. dar în zona de nord-est. 140 .000 plante la hectar. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. realizând o densitate de 85.P. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.P.6) În ad\posturile joase.a. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). F. irigarea prin brazd\ a culturii [. de tipul de ad\post.L. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Maier [i colab. Buz\u (1981). În condi]iile din sudul ]\rii. a. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.C.F.L. MUNTEANU Înfiin]area culturii.000 plante la hectar. De regul\. realizând densit\]i de 57. pe brazde u[or ridicate.C. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.P.F. Maier(1969) recomand\. în solariile bloc. implicit. 10. C. asigurând circa 53. pentru solariile tip I. realizând o densitate de 50. la plantare. asigurând o densitate de 57. 1984). M\nescu (1972) recomand\. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.C. la distan]a 30x30 cm. Tot pentru tunele joase.7). Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Ceau[escu [i colab. N.C. STAN.40 m). folosirea intensiv\ a terenului. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.

r\sadurile vor fi bine udate. tasând bine solul. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.L.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.F.C. în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. 10. Udarea în 141 .6 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.

temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. În acela[i timp. de exemplu. lipsa agentului termic.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. În acela[i timp. 142 . pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\.N. posibilit\]ile reduse de aerisire). a b Fig. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. comparativ cu serele din sticl\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. N. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. 10-7 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). acoperirea cu folie de polietilen\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Dac\ totu[i este nevoie. STAN. Pentru cultura de varz\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni.

8 .-S.P.LEGUMICULTUR| II a b Fig. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. În cazul temperaturilor prea mari. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.L.F.L.C.C. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 10.

ori folosind motocultorul. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. De asemenea. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.C.A. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. melcii f\r\ cochilie (Lymax). spre sfâr[itul perioadei. 144 . la ambele tipuri constructive. N. buha verzei (Mamestra brassicae). reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. molia verzei (Plutella brassicae). La nevoie. Lucr\rile de îngrijire. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. – S. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.N.F. în func]ie de dotarea tehnic\.L. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. cu care ocazie se refac rigolele de udare. Se aplic\. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. (I.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.C. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.L. STAN.P. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. 1984). La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. 6-9 ud\ri. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. de regul\ prin brazde.C.L. Buz\u.U.C.L. uneori. în func]ie de condi]iile de mediu. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. 10. Buz\u. La tunelele joase.-S.9 .P. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.F. Fig. aerisirea se face în intervale scurte de timp. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. cu norme de 200-300 m3/ha. folosind ma[ini [i aparate specifice.

1978. capitata L. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 1969. simple sau asortate. 1969. Importan]a culturii Varza ro[ie. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Radu.2. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. 10. 1973).2.2. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. rubra L. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. aceea[i ca la varza alb\. 1986). dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. De obicei. 10. Maier. în teren neprotejat.3. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. practic. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. în toate zonele legumicole. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. din mai pân\ în iunie. 145 . Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. eventual.10). 1965. Familia Cruciferae 10. 10. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. f. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. de gustul mai apetisant. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.2. 10.1.2.

MUNTEANU 10. conform cerin]elor pie]ei. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. cu c\p\]âni globulos-alungite. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). N. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. lumina joac\ un rol relativ redus. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. înc\ din perioada 1950-1960. Temperatura. Acest soi este tardiv.N. datorit\ prezen]ei Fig. al plantei. ca varz\ târzie (de toamn\). cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. 146 . STAN. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. 10. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. de exemplu.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. de origine german\. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. reavene [i fertile. de culoare violet\ [i foarte îndesate.5.6.Varza ro[ie: 1 . Plantele sunt foarte viguroase. profunde. 10.10 . având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. 10. dar în Europa. practic.aspectul general antocianului în celule. 2 . ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. de obicei. dar în ultimul timp nu este de neglijat. necesit\ soluri mijlocii. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.2. În România s-au cultivat câteva soiuri. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.2. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.

înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.11 .11). Pe fiecare strat în\l]at. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Ca urmare. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Locul în rota]ia culturilor.000-60. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cultura târzie. se planteaz\ dou\ rânduri. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. orientativ. ceea ce asigur\ o densitate de 55. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la ha (fig.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.2). Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. realizându-se o densitate de 55. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Fig. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.000 plante/ha. Înfiin]area culturii. determinat\ prin cartarea agrochimic\. 10. 10. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.

cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. cât [i în anul al doilea (fig. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.3. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.1. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. La noi în ]ar\. cultura este practic necunoscut\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.2. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. în vederea consumului în stare proasp\t\.N.3. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. 10.3.12). în secolele XVIII-XIX. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). sin. dar pe suprafe]e relativ mici. N. 10. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.C. MUNTEANU sare potasic\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. STAN. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Datorit\ fine]ii. 10. var. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.3. 148 . în secolul al XVI-lea. Familia Cruciferae 10. bullata D. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. atât în anul întâi. sabauda L. În România. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.

planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. chiar ro[ie-violacee. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. fr\gezime.4. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.c\p\]âna.C.3. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. fiind moi. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. la cultivarele mai noi. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.Varza crea]\: 1 .L. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.3. soiul românesc Marilena.LEGUMICULTUR| II Fig. 1985). crocan]\ [i gust pl\cut. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. la care s-a ad\ugat. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu polenizare entomofil\. Aceast\ varietate este alogam\.frunza din partea superioar\ a rozetei. condi]iile de sol.5. De aceea. se vor asigura. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. 2 . la nivel optim. Vidra.12 . 10.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. 149 .aspect general. se cer asigurate.F. 3 . la circa 15 ani. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. 10. cu ridic\turi convexe. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 10. cu prioritate. 4 . Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu foliajul verde închis. Acesta a fost creat la I. este semitardiv. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.

13 . La noi în ]ar\. STAN. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. având în vedere [i soiurile folosite. soi [i epoca de recoltat. MUNTEANU 10. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. N. Fig.000-55. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. de var\ sau de toamn\.3.6. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Alegerea terenului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.000 plante la ha. se practic\.13). Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.000 plante la ha (fig. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.N. în func]ie de zon\. cel mai mult. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. 10. 150 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. realizându-se o densitate de 50. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. 10. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). realizându-se o densitate de 55. în variantele de cultur\ timpurie. Locul în rota]ia culturilor.

3. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.4. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.4.1. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. dup\ ce se ridic\ roua. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. gemmifera D.2.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.a. 10. var. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. verzi[oare în unt.a. Valoare alimentar\. 10. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Calendaristic. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. 10. cu 2-3 zile înainte de recoltare. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. vitamine [. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.14). cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 6-7% glucide. în principiu. dar mai ales în vestul Europei. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. verzi[oare pane [.2-3. 151 . pân\ toamna târziu. Familia Cruciferae 10. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. formate în axila frunzelor. Eventual. s\ruri minerale.5% substan]e proteice.C. fiind de 20-40 t/ha. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. are niveluri mult mai ridicate. care reprezint\ partea comestibil\. ierboas\ în faza tân\r\. 10. 3. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.4. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi.

1969). nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Florile. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. MUNTEANU Fig. dar mai ales. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. de care depind num\rul. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. pu]in mai rotunjit. 2 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.N.plant\ cu tulpin\ joas\. u[or oblic\ în jos. mai ales în 152 . N. Tulpina este erect\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.14 . fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.Varza de Bruxelles: 1 . cu masa variind între 10-30 g. 10. Frunzele sunt pe]iolate. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole.4. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. cât [i din mugurele terminal. din aceast\ cauz\. În zona apical\. Atât din verzi[oare. grosimea tulpinii. STAN. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 10.4.

dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). Prim\vara. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.4. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. solul trebuie s\ fie bine structurat.. 10. la sfâr[itul lunii mai. verzi[oarele sunt mari. Marinescu N. nivelarea de exploatare. deschiderea rigolelor pentru 153 . Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni.5. 1971). Astfel.4. Vernalizarea.6. În caz de secet\. 10. De asemenea. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. în caz de vânturi puternice. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Toamna. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. profund. tulpina de 70-80 cm. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Preg\tirea solului. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\.. datorit\ masei vegetative. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. care este tardiv (180-200 zile). Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. fertil [i semiargilos. pe cât posibil. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. mai ales. cu vigoare medie spre mare. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere.

Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.15 . MUNTEANU modelat solul. amenajate în câmp.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. realizându-se o densitate de circa 40. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. STAN. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Producerea r\sadurilor. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. N.N. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .15). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . r\sadurile sunt bune de plantat. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. Fig 10. R\sadurile nu se repic\. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.000 plante la ha (fig. . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.

Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. salate fierte – folosite ca garnitur\.5. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. o bun\ comercializare pe pia]\. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.C. prin ruperea cu mâna. La prima exist\ câteva variante tehnice.1. 1967. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. în func]ie de cerin]ele pie]ei. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. acephala D. Familia Cruciferae 10. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. soteuri sau piureuri. 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.5.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). pe baza unui larg studiu bibliografic. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. 1992).1992). VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 1977. citat de Savi]chi [i colab. 10. Beceanu (1995). în a doua jum\tate a lunii septembrie. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Celelalte lucr\ri de între]inere.2. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. fiind. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. pân\ spre vârful tulpinilor. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. pân\ la 10-12 t/ha. var.o. în acest sens. . Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. citat de Savi]chi [i colab.. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. când verzi[oarele sunt bine formate. silvestris). supe.5. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . e[alonat.

pe]iolate. dar superficial. cuprinse între 120-150 cm. 10. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. brun-violet. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.plant\ cu tulpina `nalt\. din mugurii axilari. 10. Tulpina este cilindric\. penat lobat. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\.N. 2 .Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Pe axul principal. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. cu polenizare entomofil\.3. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.5. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Astfel. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt simple. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Este o plant\ bienal\. mari. Limbul frunzelor poate fi lirat. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Florile. iar uneori pestri]. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.16). Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. frunzele pot fi colorate în verde. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. violaceu. se pot forma ramuri scurte. Formele pentru furaj au frunzele netede. MUNTEANU [i cultivat\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.16 . N. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 156 . cu în\l]imi variabile. dispuse altern [i distan]at între ele. STAN. în func]ie de soi. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10.

uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). suprafa]a foliar\ mare. ca [i varza de Bruxelles. dar [i ro[ieviolacee. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.5.LEGUMICULTUR| II 10.5.4. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. mai ales în gospod\riile familiale. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Portul s\u înalt. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. oleracea.6. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. care au frunza aproximativ neted\. Apa este. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. [i în cazul verzei pentru frunze. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. 10. pentru temperatur\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). de culoare verde. 10. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).5. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Esen]ial. 157 . trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.

[i C 60 mg/100 g. 158 .9% (din care celuloz\ 1%).a. care sunt mai tinere. K 420 mg/100 g. B1. vitaminele A.. [. botrytis Familia Cruciferae 10. botrytis subvar. var. (1984).8%. B2. sufleuri [. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.17 . sin. PP. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. În ambele cazuri. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. lipide 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Aceasta se consum\ marinat\. elastice [i turgescente. Dup\ Mincu [i colab. mai mult murat\. STAN. denumit\ impropriu inflorescen]\.6. CONOPIDA Brussica oleracea L. ciorbe.6%. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\.3%.1. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Ca 25 mg/100 g. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. pane. (1975). Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. N.N.6. proteine 2. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.a. salate cu unt. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. glucide 3. var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. 10. cauliflora (Alef). MUNTEANU Fig 10. Brassica oleracea L. citat de Ceau[escu [i colab. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.

denumit\ Brassica cretica Sam. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. 1986). foarte îndesit ramificat\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. cum ar fi: conopida italiana. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. bogat ramificat\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. apoi Italia. [i ast\zi se cunosc denumiri.10.6. conopida nem]easc\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. scurt\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. în Fran]a. incomplet evoluat\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.a. tare ca [i la varza alb\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. groase. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. în mod evident. fraged\ [i dulce.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Germania [i alte ]\ri. Anglia. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. conopida de Cornwall [. în culturi timpurii sau tardive. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.3. de unde s-a r\spândit în Olanda. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.2. 10. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. c\rnoase. la compromiterea recoltei. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. alb\.6. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Tulpina principal\ este cilindric\.18). De altfel. 42 mii ha. g\lbuie. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. scurt\. în mare m\sur\. 2000). În prezent. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. R\d\cina este pivotant\. din care. 159 . Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. mai ales în jurul ora[elor. care are ca origini varza s\lbatic\. 10. B. ierboas\. În }\rile Române. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.

Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. erect\ sau oblic\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. cu marginea fin din]at\. la unele soiuri. Conopida este. de asemenea. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. cu nuan]e cenu[ii. La înflorire.5-2 cm în diametru. groas\. În faza de r\sad. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. de 1. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. verde-închis. iar în stadiul de c\p\]ân\. Frunzele sunt simple. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. hermafrodite.18 . nervura principal\ este sub]ire. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. conopida fiind o plant\ alogam\.N. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Culoarea poate fi verde-deschis. Florile actinomorfe. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. STAN. nervura principal\ este foarte lat\. tetramere. practic. dar sunt mai mici. la altele. N. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Astfel. cu marginea întreag\. De[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este entomofil\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.oleracea. un criteriu de identificare a soiurilor. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. 160 . 10. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. La un moment dat. polenizarea este indirect\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. albastre sau violete. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. frunzele au limbul oval – alungit. sesile sau scurt pe]iolate.

care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. o lung\ perioada de timp. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. temperaturile sc\zute de 4-80C. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Conopida de toamn\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Apa. de velur sau bob m\runt de orez. În aceast\ direc]ie. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\).6. factorii major implica]i sunt temperatura. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). 1969). Un exces de ap\ provoac\ 161 . temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. de multe ori. care î[i pierd turgescen]a. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. de[i. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. identice cu cele ale verzei. dac\ sunt bine c\lite. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. devin laxe. Pe acest ]esut. apa [i elementele nutritive. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. determin\ spargerea celulelor. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. cantitativ. care. Tot în faza de c\p\]ân\. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. care. care se reface foarte greu. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\.4. cu c\p\]ânile formate. care diminueaz\ valoarea comercial\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. nici nu mai formeaz\ flori. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. cumulate cu seceta prelungit\. în cea mai mare parte.LEGUMICULTUR| II 10. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Temperaturile ridicate. unde cap\t\ culoarea verde. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. astfel afectat. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare).

num\rul de frunze este mai redus. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n.N. Alungirea r\sadului. Le Bouhec. de[i nu au dreptate în totalitate. 1979). 1969. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. d\un\tor pentru c\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Lumina. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. În câmp sau spa]ii protejate. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. determin\. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. În privin]a elementelor minerale. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În termeni gr\din\re[ti. în mod special. în mod evident. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În faza de r\sad. Excesul de ap\ este. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. este important de reamintit c\ 162 . în general. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. De asemenea. un exces (moderat) de ap\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. plantele se alungesc. de o cantitate mare de lumin\. de asemenea. STAN. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. 1978). N. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. În acela[i timp. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. de asemenea. cultura are nevoie. chiar u[or violacee. altfel. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În timpul vegeta]iei. În ceea ce prive[te azotul. a[a cum se întâmpl\ la varz\. r\sfirate. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Din aceast\ cauz\. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). întârzierea recoltei. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in.

în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. 10. de[i nu este prea bogat. sortimentul. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. c. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. din care multe sunt hibride. uneori pentru ser\).6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de iarn\. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.6. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). La rândul ei.6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. de toamn\ [i de iarn\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. 10. b.8). Alpha (pentru câmp. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.1. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Sunt contraindicate solurile grele. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. grupa Giant (din Italia). Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. mai ales în prim\verile secetoase. castrave]i. De asemenea. La noi în ]ar\. 163 . a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. salat\. De exemplu. bobul etc. spanac etc. în cantit\]i prea mari. Tehnologia de cultivare 10. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). reci [i umede. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.6.LEGUMICULTUR| II acesta. pân\ la minus 100C.8). maz\rea de gr\din\.2–7.6. provenit\ din grupa Erfurt).5. Locul în rota]ia culturilor. cu diferite grade de evolu]ie. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. pe terenuri ad\postite. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). cernoziomuri levigate.

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.600 plante /ha. cultura de conopid\ 165 . În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. în vârst\ de 40-45 zile. astfel. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Lucr\rile de îngrijire. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. În ferme.19). plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. cu udare individual\ a acestuia. ca [i la varza timpurie.000 plante la hectar (fig. revenind o densitate de 66. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.19 .445. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Fig 10. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).600 plante/ha). la 4–5 zile dup\ plantare. Producerea r\sadurilor. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. revin aproximativ 66. Completarea golurilor se face manual.000 – 75.

fiind între 15 [i 25 t/ha. în func]ie de regimul de precipita]ii. În gospod\riile popula]iei. cu cantit\]i moderate de ap\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. pân\ la 5-6 ud\ri. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. STAN. în perioada de formare a c\p\]ânilor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în func]ie de starea de umiditate a solului. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Calendaristic. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. 166 . În perioada de formare a c\p\]ânilor. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. N. se execut\ o udare u[oar\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. aplicându-se. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. în circa 2 – 4 etape. Produc]ia variaz\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare.N. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. norma de udare se m\re[te. f\r\ a-l r\ci prea mult. Înainte de recoltare. cu circa dou\ zile. albe. Dac\ este nevoie. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Recoltarea se efectueaz\ manual. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. pân\ la 15 – 20 iulie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. De regul\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. fragede [i pl\cute la gust.

Vara. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. De asemenea.2. la adâncimea de 20–22 cm. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. cartofi timpuri etc. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. în func]ie de gradul de aciditate. secar\ mas\ verde etc. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag.000 – 50. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în nici un caz acid\.20). se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. asigurând o densitate de 45. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în perioadele secetoase din timpul verii.LEGUMICULTUR| II 10. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\.6. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv.6. din punct de vedere al structurii. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. ceap\ pentru stufat etc). Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. dac\ este nevoie. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. În cazul în care solul este u[or acid. Celelalte lucr\ri aplicate. prin ata[area unei grape stelate. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în func]ie de zon\. spanac. 167 . fertilit\]ii [i reac]iei chimice. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Locul `n rota]ia culturilor.000 plante la hectar (fig 10.. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. dup\ urm\toarele culturi: salat\. în vârst\ de 45 – 55 zile. Pe fiecare strat în\l]at. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. spanac. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai.

În faza form\rii c\p\]ânilor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În timpul perioadei de vegeta]ie. MUNTEANU Fig. dup\ care se depoziteaz\ temporar. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. STAN. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare.N. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.20 . când plantele [i-au revenit. În gospod\riile popula]iei. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. N. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. pân\ 168 . Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze.000 plante la ha. la cultura de conopid\ de toamn\. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. 10. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. seara. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Lucr\rile de îngrijire.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Dac\ este nevoie. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. în func]ie de regimul de precipita]ii. realizând o densitate de circa 55. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În timpul vegeta]iei. ac]ionat\ de tractorul L-445. în perioadele secetoase din timpul verii. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\.

(1962. 1974. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 10. Pentru ciclul al II-lea. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 1977).F. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.L. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. – S. alungindu-se foarte repede. respectiv cu 40. Cu 7–8 zile înainte de plantare. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Producerea r\sadurilor. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). 1974). 169 .000 [i 30. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Buz\u. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. Löbl [i colab. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). pericolul vernaliz\rii [. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.).3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.P. pân\ la plantare. atât în ciclul de prim\var\.a. variind intre 18 [i 30 t/ha. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. de asemenea. Pentru Câmpia Dun\rii.L. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. astfel ca. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. epocii [i ciclului de cultur\.000 plante la hectar.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. O bun\ fertilizare se poate realiza. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Salter. reduce faza de c\p\]ân\. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.6. Infiin]area culturii. Sem\natul nu se va face prea des. Dup\ r\s\rire. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. De aceea. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.C. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 1972). asem\n\tor culturii de câmp. 1981).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.C. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. în faza de cotiledoane. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). plantele se vor c\li foarte bine. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.6. În faza de r\sad. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.

. asigurând o densitate.10. în faza de c\p\]ân\. La aceea[i schem\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. în general. Fa]\ de varz\. 10.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. Fig. determinând încetarea în cre[tere. conform schemei din figura 10. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.22). 1981). – S.21). De asemenea. realizându-se o densitate de circa 33. 170 . se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. este deosebit de sensibil\ la secet\. 10.000 plante la hectar (I.C. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. Buz\u. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.24.C. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. STAN. MUNTEANU În solariile bloc. asem\n\tor culturii de varz\. realizându-se o densitate de 40. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.L. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.21 . desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. conopida. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. 1980).N. În plus. în faza de c\p\]ân\. N. Reglarea regimului factorilor de mediu.000 plante/ha (fig.L. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. de asemenea.P. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10.F. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. Principalii factori de mediu se regleaz\.23). dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizând o densitate de 28.000 plante/ha. în rânduri. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. de 33.

23 .22 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. folosind temperaturi sc\zute. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. 1970. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. În continuare. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. specific\ soiului.000 de fire la hectar. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. modificat) Ca [i la varz\.000 [i 80. MUNTEANU Fig. 1981. în func]ie de soi. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.P. de exemplu. citat de Ceu[escu [i colab.. 1973). 1973) 172 .L. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.4. N. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Producerea r\sadurilor. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.6. Mamestra brassicae).F. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. STAN. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.6. 10.C. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. 1980).L.. Lucr\rile de îngrijire. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.-S.N. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Se planific\ între 50.C. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Buz\u. reglarea factorilor temperatur\. 10.

a[a cum s-a mai ar\tat. Sera. vor avea o densitate mai mare [i invers.000 plante la hectar (fig. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. irigarea. afânarea solului prin pra[ile. Lucrarea este e[alonat\. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. iar în faza de legare a c\p\]ânilor.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. dac\ s-au format c\p\]ânile. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.25) Fig. În general. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. 173 . Astfel. corespunz\tor epocilor de plantare. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. recoltarea se face e[alonat. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. soiurile mai pu]in viguroase. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. 10. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. la densitatea de circa 50. aerisirea va fi aproape permanent\. prin cretizarea geamurilor. În plus.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.000 [i 80.5). Recoltarea. uniformitatea. În acest scop. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. 1973). care s\ asigure densit\]i variind între 50. frunzele se leag\ deasupra acestora. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. 10. prin caracteristicile sale constructive. în perioada de insola]ie. Înfiin]area culturii. cu excep]ia zilelor reci de iarn\.000 plante la hectar.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Lucr\rile de îngrijire. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.

10. N. anual\. var.2. constând din l\starii floriferi.7.o.N. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. 1994). dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. B.3. italica Plenk Familia Cruciferae 10.26). “oficial”. 10.7. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. botrytis L. broccoli este aproape necunoscut\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. în mare parte asem\n\toare cu conopida. cunoscut\ mai ales în Italia. în secolul al XX-lea (1930). BROCCOLI Brassica oleracea var. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. dar denume[te. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.7. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. Se recunoa[te c\. chiar dup\ 1950. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). 174 . Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. cymosa Lam sin. fiind considerat\. În lume. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). 10. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. o legum\ de lux. în mod exclusiv. La noi în ]ar\. STAN. subvar. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. ca [i aceasta.1. Broccoli este o varietate ierboas\. Acest termen exist\ [i ast\zi. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). dar prezint\ suficiente caractere botanice. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.7. MUNTEANU 10.

10.LEGUMICULTUR| II Fig. La soiurile mai vechi.d. Partea comestibil\. dispuse pe l\starii principali. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). denumit\ în mod corect inflorescen]\. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. 1953). Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. la multe soiuri.26 – Broccoli: 1 . ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. asparagoides Lam. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. ameliorate ini]ial în America de Nord. var. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.7.m. lirat-penat-partit. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . pedunculii florali [i mugurii floriferi. Soiurile mai noi. subvar.4.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. g\lbuie sau violacee. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.). formând noi buchete [. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 10. Limbul este. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. botrytis L.a.o. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).

SCL Bac\u [. provenite din ]\rile cu tradi]ie.27 . ~n aceast\ faz\.5. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Tehnologia de cultivare 10. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. în mod întâmpl\tor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. STAN. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.F.6. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Soiuri La nivel mondial. În România se cultiv\. N.1. Cu alte cuvinte. cu o vârst\ de 40-45 de zile.a.C. 10. Fig. exigen]ele ecologice sunt maxime.27.7. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. 10.6.N. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. în cultur\.7. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . au fost studiate adev\rate colec]ii.L.7. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). diferite soiuri. Vidra. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. 10. În câmpurile experimentale de la I. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).

7. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . a[a cum s-a anticipat deja.2. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10.28 . în cultur\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.6.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.5 iulie). în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). La cultura de broccoli asparagus. în mod e[alonat. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. eventual. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Recoltarea se efectueaz\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. de regul\. Fig. 10. dar f\r\ frunzele protectoare. Înfiin]area culturii are loc. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. dar poate fi [i mai redus\. De asemenea. acestea se vor elimina din inflorescen]\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Producerea r\sadurilor se realizeaz\.28). 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi.

gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. soteuri. La noi în ]ar\ sunt 178 . în perioada de secet\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. care este fraged\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. [i bolile.8. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.a. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). cu conopida. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. de exemplu. frig\nele. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. din timpul toamnei). De asemenea. mai ales atmosferic\. sin. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. respectiv B. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . adic\ 15-25 t/ha. gongylodes L.N. oleracea var. Una din aceste variet\]i.8. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.). mânc\ruri cu carne. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. cu gust pl\cut. circa o lun\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Oleracea.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. N.în cel al guliilor. H. sylvestris. 10. denumit\ “varza de Pompei”. 10. STAN. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. ghiveciuri. Din punct de vedere agrofitotehnic. în perioada cu umiditate ridicat\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. oleracea.1. var. r\sadni]e [i solarii. De asemenea.2. Familia Cruciferae 10.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.8. ]elin\ [. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. gongyloides Lam. ridichi. GULIA Brassica oleracea var. simpl\ sau asortat\ cu morcov. suculent\. comparativ.

dar în prezent suprafa]a este mult redus\. respectiv 610 ori mai mici. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\.3. de culoare verde-deschis. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Astfel. Unele soiuri . Canada [i Asia. dublu sau neregulat din]a]i. în faza reproductiv\. În lume este larg r\spândit\.8. cultivate prim\vara devreme. l\sând cicatrici mari.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Lobii limbului sunt simplu. 10.29 . în S. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative.Gulia. cele de la baz\ cad mai devreme. alterne.U. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. gulia. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.A. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. tuberizat\ în partea inferioar\. La soiurile timpurii. 10. în faz\ de r\sad. Aspectul general al plantei: scurt\. 1985). în al doilea an). Frunzele sunt simple. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.29). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. se comport\ ca anuale. în func]ie de vârsta plantei [i soi. atât timpurie cât [i cea tardiv\. în func]ie de soi. comparativ cu varza. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. în acest din urm\ caz. Limbul are m\rimea [i forma variabile. În România. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. 10. limbul este eliptic. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. r\d\cini. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Tulpina (în primul an) este Fig. ovat sau lanceolat. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. sferic-turtit\ sau ovat\. bienal\ (fig.. acestea pot evolua.

de baz\. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. STAN. pe un fond de fertilizare organic. În toate cazurile. 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). iar pe de alt\ parte. a fi în cantit\]i mari. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.a. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. inclusiv la gulia de toamn\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). tardive. mai ales fa]\ de sol. 10. datorit\ faptului c\ plantele. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. pe de o parte. în cultur\ protejat\ [. Aceste cerin]e sunt justificate.8. pentru gulioare. 180 . Solul trebuie s\ fie mijlociu. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). de regul\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. MUNTEANU 10. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.mai ales nutri]ionali . dar suficient de reav\n.6.N.4. factorii de mediu .8. N. Elementele nutritive se prefer\.8. În mod deosebit. elementele nutritive [i ap\. Asolamentul. În acela[i timp.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. bine structurat [i fertil. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. 10.1. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.8. Producerea r\sadurilor.5. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. cerin]ele sunt mai mari. dar echilibrate. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.6.9).

LEGUMICULTUR| II 181 .

prin împr\[tiere sau în rânduri. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Lucrarea se execut\ manual. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Fig 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. la distan]a de 25 cm între plante. N. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Se aplic\ 3-4 ud\ri.4). cel pu]in trei zile. la interval de 8-10 zile.N. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. temperatura de 70C).02) (tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Murtazov [i colab. 182 . Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.30). MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Lucr\rile de îngrijire. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. STAN.30 . În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile.

1973). Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. 183 . se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. în acest caz. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în func]ie de condi]iile meteorologice. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. în zona unde are loc procesul de îngro[are. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. 10. produc]ia va suferi (Bala[a.6.31). Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.000-70. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. La plantare. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. R\sadurile îmb\trânite. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.2. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.8. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. revenind o densitate de 65.000 plante la ha (fig. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. o singur\ dat\.

Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. de calitate inferioar\. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. În cursul vegeta]iei. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cu o p\trundere superficial\ în sol. MUNTEANU Fig 10. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. dar pot face recoltarea mai dificil\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\.31 . Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. la cuburi sau ghivece nutritive. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.8. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active.3. Producerea r\sadului. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. 184 . Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. în func]ie de regimul de precipita]ii. Guliile. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.N. 10. la adâncimea de 30-40 cm. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. f\r\ suculen]\. N. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. STAN.6.

Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. care în general va fi moderat\ (16-170C). În perioada de r\sad. 185 . R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.10 aprilie. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. În solariile tunel. mai ales în perioada iernii. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. în func]ie de zona de cultur\. 1972).34. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.32 . 10. între 15 martie . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33).000 plante la hectar. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.33 .000 plante. Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Înfiin]area culturii. dispuse conform schemei din figura 10. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 10.32). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.

scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 10.6. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. 1973). plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.34 . Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. Plantarea se face manual. Lucr\rile de îngrijire. 186 . Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. 1972). N. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. produc]ia este 2025 tone la hectar. În cultura pur\. STAN. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.8.4. Recoltarea. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. MUNTEANU Fig 10. irigarea.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.N.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Completarea golurilor se face manual. 2-3 kg. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. 1973). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. deoarece r\sadurile nu se repic\. Producerea r\sadurilor.6. alegerea plantei premerg\toare. Tehnologia de cultivare 10.000-166. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.000 plante la hectar. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36). soi [i calitate. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.9.LEGUMICULTUR| II 10. cu r\saduri de aceea[i vârst\.9. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Se seam\n\ mai rar.36 . 1973).8-2.000 plante la hectar (Bala[a. 1974). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Cultura timpurie Alegere terenului.3 kg. Fig 10. Murtazov. ori de câte ori este nevoie. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Pân\ la plantare. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. la 4-5 zile de la plantare. 10.6. revenind o densitate de circa 33.1. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.

5 cm. Calendaristic. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. N. distan]ate la 80 cm (fig.) câte dou\ rânduri pe strat. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. la începutul lunii iulie.6. STAN.a. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.9. [i în a doua parte a acestei luni. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. MUNTEANU Spectrum). Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. 10. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. în 2-3 etape. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. 10. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.37 . Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Lucr\rile de îngrijire. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. De asemenea. Stanhay [. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii.2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. manual. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. dup\ r\rit. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.37). Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.

`n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. . prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 1998).000 plante la hectar (fig. l\sându-le pe cele mai viguroase. dar cu unele deosebiri [i anume: .000-50.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. manual.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.37). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. în 2-3 etape.se face r\ritul plantelor. 10. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. 193 .

sere. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. (peponid\). cu polenizare Giromontina Alef.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. oblonga Ser.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. vulgaris suprafa]\.1. ad\posturi. 194 . STAN. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. (=var. convar. sunt plante erbacee anuale. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. Familia Cucurbitaceae 11. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. N. fiind monoice. var. 1979 11. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Dovlecelul entomofil\.1. cu tulpina fistuloas\. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. târâtoare. plantele Cucurbita pepo L.N. Pepenele galben Cucumis melo L.1) Tabelul 11. prezint\ flori unisexuate. alogame. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.1.

000 ha. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.3% K2O.4 milioane tone. 1. Varo.2 milioane ha. 1974). produc]ia medie fiind de 27 t/ha.H. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.39-0. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 3.8% SO3. 7. tocan\ etc.1.39% SiO2. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. citat de Ghenkov [i colab. pân\ la latitudinea de 61-62°..07-2. din punct de vedere alimentar. iar cea total\ de circa 2. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.26% P2O5. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Germania.. De[i. 6. Polonia. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.H..6% CaO.. 0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. Ungaria. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.83% Cl.35-0. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 11. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 4. 1995). cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.4 milioane tone (Anuarul F. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. 1.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.14% zaharuri totale. 0. În Europa. 195 . iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.04 mg% vitamina B2). Anglia [i alte ]\ri nordice. 0. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 11. 10. produc]iile medii sunt foarte diferite. În func]ie de ]ar\.O. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). De la greci. Olanda.57% cenu[\.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Spania.52% celuloz\. Pe plan mondial.58% Na2O. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. murate sau marinate).04 mg% vitamina B1.A. 0. suprafa]a cultivat\ este de 90. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.39-0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0..95% substan]e proteice. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Italia etc. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 0.7% MgO. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.A.U. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).2. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). Collumela [i al]ii.

astfel. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. Fig 11. sunt mari. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. MUNTEANU În ]ara noastr\. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. STAN. cu p\mânt.Sistemul radicular la castrave]i. De la r\s\rire pân\ la recoltare. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. fistuloas\. hr\nirea plantei devine mai activ\. urmate de zonele colinare. tulpina emite r\d\cini adventive [i.5 m. acoperite cu peri[ori aspri. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. târâtoare. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. ramificat\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. trilobate sau pentalobate. 11. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. ca urmare. N. din loc în loc. ocupând suprafe]e diferite. 196 .1 .1). sunt necesare 56-70 zile.1. 1980) Tulpina este erbacee. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive..7 la 2.3.N. 11. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. de la 0. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.

în func]ie de soi. În cazul acestor hibrizi. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). numit\ melonid\. La hibrizii ginoici.flori b\rb\te[ti. 1973) (Ethrel 500 ppm). care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2).frunz\. turtite. temperatur\ [i umiditate. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. 197 . care.flori femeie[ti. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.3).L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.3 .buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. de form\ alungit\. are dimensiuni [i culori diferite (fig. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. deoarece polenul este greu [i lipicios. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. favorizând apari]ia 1 . Fructul de castrave]i este o pseudobac\. Astfel.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. 11. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 3 . 2 . 11. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.2 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. fructele cresc deformate. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).cârcel. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. dac\ polenizarea are loc. duc la cre[terea num\rului de flori femele. 5 . Dac\ polenizarea se face incomplet. de form\ alungit\. o hran\ mai bogat\ în azot. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.

Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. în culturile de câmp. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C.4. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. 198 . 1957). Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. este de circa 15-20 mii luc[i. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor.1. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. N. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Din aceast\ cauz\. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. MUNTEANU 11. Sub 15°C.. frunzele devin galben-verzui. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. la cultura în sere [i r\sadni]e. plantele mor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Intensitatea optim\ a luminii. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Astfel. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. În func]ie de fenofaz\. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.2) Tabelul 11. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. STAN.N.

5-7.0 kg K2O. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. avându-se în vedere c\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).0 kg N. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. în special SO2. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. 2.0 kg CaO [i 0. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. pe cât este posibil. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Nu sunt indicate solurile grele. 1. de obicei. bine drenate. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.5 kg P2O5. Pe de alt\ parte. fructele se deformeaz\ [i. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. De asemenea. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). `n privin]a calit\]ii luminii. se extrag din sol circa 2. castrave]ii se cultiv\. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. pân\ la 0. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. fosfor [i potasiu. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. 4.5). deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. u[oare. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. 199 .LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. De aceea. argiloase [i cele prea nisipoase. f\r\ exces de umiditate. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. încetarea fructific\rii. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. la o ton\ de produs. afânate.5 kg MgO. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Elementele nutritive. cap\t\ un gust amar. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. în special la cultura de ser\. care trebuie men]inute constant. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. bogate în humus. este d\un\toare castrave]ilor. de aceea. De asemenea. în unele cazuri. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii.

N. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. (cu fructul lung) [i Renato. Cornibac.1. pe timpul iernii etc. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Record. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Tabelul 11. Levina etc. Royal F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Corni[a.N. Parker. Levina. Select. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Corni[a F1. 200 . dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Farbio. pe [an] cu gunoi. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.4. Florida. Favorit etc. pe balo]i. Levina. Obelisk. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. se planteaz\ în solul serei. etc. Corni[on. Cornibac Renato. planta pe sol înc\lzit.6. 11. MUNTEANU 11. Anka. Astrea F1.5. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. plantele nu se sus]in. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz.4). Renato F1. Magic. STAN. pe pale de paie.3).

LEGUMICULTUR| II 201 .

4. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. a. bobul). Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. conform schemei din figura 11. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. ceapa etc. STAN.6. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.000 plante/ha. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. MUNTEANU 11. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. fasolea. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. astfel ca. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. 202 .5 l/ha. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. în 400-500 l ap\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. varza. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . N. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.1. bogat în materie organic\.N. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. În cadrul rota]iei. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. în momentul plant\rii.5). începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Pentru cultura de toamn\. cu expozi]ie sudic\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Producerea r\sadurilor. 100 kg/ha P2O5. cartoful. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. permeabil.1. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Indiferent de modul de cultur\. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. u[or înclinat. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.

40% turb\. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.05% sau Ultracid-40 0.4 . 203 . se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. mai rar.15% plus Fernos 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare.3%). În a doua jum\tate a lunii martie. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 30% mrani]\. 30% mrani]\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Wuchsal 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.a. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.03%.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. în brazde de ]elin\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. La pra[ila a doua.

05%.5% Captan 50 WP 0. Sulf muiabil 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. STAN. Curzate Man 0. Shavit F 0. Topas 0.cucurbitae) 0.2%.1%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.0.35%.03%.075. Sancozeb 0. Odat\ cu începerea înfloririi. Dithane M 45 0. Mikal M 0.2%.2%.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Tabelul 11.2%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2% Mana Ripost M 0.2%.Dazomet 500 kg/ha.25%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.3%.Benlate. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.5%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Folpan 0. când l\starii au 6-7 frunze. Kumulus DF 0. Aliette 0.015%.2%. Topsin M.25%.05% plus Mycodifol 0.15% l/plant\. Baycor 0. Bavistin sau Derosal 0.N. Vondozeb 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Shavit f.2%. Bavistin sau Derosal. Vapam 12001500 l/ha.15% + Dithane M 45 . Topsin M.2%. Vondozeb 0. Rubifan 0.25% 8-10 Morestan 0.2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. cichoracearum f. Previcur 607 SL 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.025%. 72 ore.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. a .3%. Dithane M-45 0.4%.2%.6).05% Turdacupral 0.05%. Mancozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0.2%.0. Quadris 0.3%. Tilt 0. 7-10 Turdacupral 0.25%. Systhane MZ 0. Bravo 500 .1%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Bayleton 5-0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Alfonat 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .05%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. N. Polyram DF 0.25.Benlate.

Fastac 0. Unden 40 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.1% Fundazol 0. apoi se sorteaz\. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Calidan 0.Dezinfec]ia solului b .25%. Talstar 10 EC 0.04%. Sumilex 0. Supersect 10 EC 0. Omite 57 EC 0.05%. Maneb 50 WP 0. Nisorun 10 WP 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Vondozeb 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Dithane M-45 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.2%. Diazol 60 EC 0.0.1%. Mirage F 0.3%. Fernos 50 WO 0. cu lungimea de 1.2% Captan 50 WP 0.1%. Polacritox 0.1%.25%.20.6 .2%. Zineb 58 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.08%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.02%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Actellic 50 EC 0.03 %.2%.sp.2%.15%.6 m [i ∅ de 7-8 cm). b.1%. dup\ pichetare.05%. Sinoratox 35 0.5-1.15%.3% Captan 50 WP 0.04%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.05-0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.15%. Maneb 50 WP 0. 205 .05%. Zineb 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Nogos 50 0. Divipan 100 0. 4-5 Decis 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Mospilan 20 SP 0.05% Neoron 500 EC 0.1%.2%.08%.03%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. În cazul culturii pe spalier.2%. Ripcord 0.20.2%. Folpan 0. Sumi7-8 Alpha 2.2%.25%. Shavit F 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Bravo 500 . Metoben 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%.15%.5 EC 0. Polyram DF 0. Bavistin 0. Pirimor 50 WP 0.

la o adâncime de 3-4 cm.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. folosind rota]ia amintit\ anterior.5 [i fig.5 . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Fig. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.N.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 206 .6 . 11. STAN.începutul lunii mai.6). N. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. 11. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.

Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. la soiurile de tip Cornichon. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor.pentru industrializare [i 9-12 cm . Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. deci se recolteaz\ diminea]a. În nici un caz.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. dar dup\ ce s-a luat roua. bolnave etc. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Tabelul 11. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\.7). Pentru conserve. trebuie s\ fie de 6-9 cm . când temperatura este mai sc\zut\. La culturile pe spalier. În momentul recolt\rii. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. care sunt foarte fragile.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. E[alonat. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. în medie este de 2-4 zile. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. în func]ie de soi. în special lungimea fructelor care. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze.

Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. STAN. recoltarea se face zilnic. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. recoltarea se face manual sau mecanizat. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început.N. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. 208 . recoltarea se face numai manual. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 69 cm [i 9-12 cm. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. La culturile sus]inute pe spalier. varz\ timpurie. secar\ pentru mas\ verde. la început s\pt\mânal. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. legume verde]uri. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. orz de toamn\.2. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. c. MUNTEANU La culturile pe sol. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse).1. irigarea este cea mai important\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. De aceea. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. Cultura în sere Dup\ tomate. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. N. Dintre lucr\rile de între]inere. maz\re de gr\din\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice.la cultura pe sol. 1978). Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.6. 11. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). noaptea [i diminea]a). Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. borceaguri.

Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. În cazul culturii direct în solul serei. hibrizi ginoici (F1). ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. . cât [i pe cea extern\. afânarea profund\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. dezinfectarea serei [i solului.cultura pe strat de gunoi de grajd. de circa 30 cm. cu fructe partenocarpice. atât pe pia]a intern\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Între]inerea culturii: . în exclusivitate.cultur\ pe balo]i. a.cultura direct în solul serei. de 40-50 cm lungime. . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. preg\tirea substratului pentru plantare. în ultima vreme. .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. se folosesc în ser\. sem\nat în ghivece.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit.

azotat de amoniu 200 g. N. var stins 100 g. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). administrarea îngr\[\mintelor chimice. pe linia viitoarelor rânduri. sulfat de magneziu 50 g. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Dup\ a[ezarea balo]ilor. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire.N.5). Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. care se bat în p\mânt. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. sulfat de fier 30 g. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Se administreaz\ succesiv. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. în trei reprize. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. îngropa]i [i la suprafa]a solului.000 balo]i (100-120 t paie). se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. sulfat de potasiu 200 g. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare.000-7. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii.4). administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. 210 . conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. în strat gros de 12-15 cm. STAN. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior.

50-13.00 8.03 1.0-90.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.20 Specificare N . care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.0-37. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.049-0.70 0.160-0.461 4.0 0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.00-16.50-5. ace[tia se a[az\ direct pe sol.9-3. 211 . se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.1972) (16.10 0.54 1.70 8. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).5 10. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.10 2.9).8 0. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. care se bat în p\mânt. În acest caz.267-0.5-36.1973) 0.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . care trebuie manevrat.6-23.50 1.0 12.00 23. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.099 2.8).70 8. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.I.6 43.00-3.21-8. Tabelul 11.32-1.90-8.50-19.65-9.30-4.00 20. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. evitarea contamin\rii cu nematozi.259 4.IX.6-18.42-3. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. ciclul I balo]i ciclul II (15.

când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Tratamentul termic uscat de 76°C. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Morestan 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.06% sau Unden 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.2%.N. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Foliar-feed 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.2% plus Ultracid 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Actellic E.3%. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).3-0. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. 1. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.5 kg superfosfat. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).5%. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.05%. evitându-se excesul de umiditate.03%). 15-10 VII .5 EC 0.15%. cu asigurarea ventila]iei. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. temperatura va fi de 22-24°C. timp de 72 ore. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.1%. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 5-8 III . Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 0.ciclul II).2% sau Sumilex 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). MUNTEANU Tabelul 11. Sumi-Alpha 2. Derosal 0. la câteva zile de la r\s\rire.0 kg sulfat de potasiu. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 30% mrani]\.C.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).1%. STAN. Astfel.03%. N. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.ciclul scurt în sere înmul]itor.

9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.40 m. liber de boli [i d\un\tori.2 plante/m2). iar altele cu caracter special (tabelul 11. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. cu sistem radicular bogat. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Pentru ciclul I. **.5-3 plante/m2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). desimea este mai redus\ (1. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. unele cu caracter general. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.11). 7-9 mm diametrul la colet.10). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 20-25 cm în\l]ime. Tabelul 11.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. 4-6 frunze normal dezvoltate. 213 . cu r\d\cini de culoare alb\. desimea culturii este de 2.12). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).zile de la sem\nat la plantat. de culoare verde normal. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.

decada 2. decada 3.martie. 40% turb\. • II – aprilie. februarie. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).umiditatea solului 85-90% din c. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. STAN.5. • Reglarea umidit\]ii: . temperatura de zi: 22°C . • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.a.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.4% Distribuirea r\sadului pe travee. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • I – februarie.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Defolierea ascendent\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.N.ianuarie. deformate. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.c. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. N. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. 24°C . pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. MUNTEANU Tabelul 11.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. prin aspersiune. nivelarea solului. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult)..

sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. B . La acest sistem. În acest scop. [i colab. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. tulpina se 215 .. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. Fig.`n "V". În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. 11. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. [i fructificarea acestora. în prima etap\. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. la nivelul sârmei. în prima etap\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În continuare.7 . l\starii îndep\rtându-se. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. pe de o parte.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. se las\ câte un fruct la fiecare nod. 11. pe de alt\ parte.7). Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. De la dolie. 1980).Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .

Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).N. Tabelul 11.9 5. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. câte patru fructe. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. atunci acestea se epuizeaz\. atât în sol. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. în serii.14).1 4. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.5 216 . iar `n al doilea rând. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). N. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. STAN. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.6 34 30 26 22 5. cât [i a fructelor. în sensul c\. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.2 7. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. f\r\ oscila]ii. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. cât [i în aerul serei.3 3. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.4 5. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. are nevoie de 18-21 zile. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.13). Un fruct. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.

care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. P2O5-852/192 kg/ha. [i a celor din zonele învecinate.. Fertilizarea se face. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. astfel încât s\ asigure 30 mg N. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 150 mg K2O. CaO-1564/-kg/ha. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 1978). 1978). 120 mg P2O5. 1978). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. imediat dup\ începerea fructific\rii. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. atât în interiorul balotului.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.a./ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. pe baza analizelor de laborator.15). Ca urmare. de asemenea. K2O-1010/412 kg/ha. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. 217 . la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. la începutul vegeta]iei. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Este bine ca. MgO-86/16 kg/ha. 1974). cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. prelunge[te perioada de fructificare.

5-7. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).8-7. tot pe calit\]i.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. folosind r\sad de 30-35 zile.N. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.0 2. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. În cazul când se practic\ acest ciclu.2-3. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. STAN. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. conform solicit\rilor beneficiarului. a fost dezinfectat pe cale termic\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). N.5 6. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.0-6. b.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.0 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. într-un sol care. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. deformate. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. La aducerea în alee. direct pe solul serei.5-3.8-7. Pentru m\rirea produc]iei. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.9).6). deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.5 6. MUNTEANU Tabelul 11. cu urme de îmboln\viri. 218 . strâmbate. strâmbe.5 6. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. în prealabil. spongios. r\niri mecanice etc. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. cultura se face obi[nuit.

La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. 1981). se încorporeaz\ în sol.9).P. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. în concentra]ie de 10%). care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. 11. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.6. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.3% plus Captadin 0.K. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. r\sadul se va produce tot în aceste sere.1. concomitent. conducerea plantelor vertical prin palisare. conopid\ (tabelul 11.3. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. odat\ cu desfiin]area culturii. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. bilonatul plantelor. mobilizarea solului [i. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. aplicarea fertiliz\rilor faziale. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. irigarea pe brazde sau prin aspersiune.. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.3). varz\. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Produc]ia este de 60-70t/ha. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. [i colab. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. c.

11. tip tunel.1. udatul. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime.6. iar pe rând la 35 cm. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. revenind 24. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. pra[ile. în strat de 4-5 cm grosime. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. revenind 22. STAN.N. plantarea se face în rânduri simple.4. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. realizându-se 50-60 t/ha.000 plante/ha. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. la început. mai des [i cu norme mai mari. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. vertical. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. 220 . plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.80 m între rândurile din band\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. 1:10). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. În solariile tunel. sem\natul de devanseaz\. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.7 plante/m2. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. La culturile din ad\posturile joase. În solariile bloc. N. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. iar plantarea la 1-10 martie. apoi. mulcirea cu mrani]\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. la distan]a de 0. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe un singur rând. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. când se desfiin]eaz\ cultura. moderat.000 plante la ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.85 m între benzi [i 0.40 m în solariile tunel [i 0.96 m în cele bloc. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.

Se ramific\ puternic. În prezent. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. formând tulpini de ordinul I. fiind mai s\rac decât la castravete. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Semin]ele con]in circa 25% ulei. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. La noi se cultiv\ pe circa 2. acoperit\ cu peri fini [i de[i. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.2. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. 11. ajungând pân\ la 12-14%. 1950). marmelad\. târâtoare.2.3. Rusia. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Iordania. aproape cilindric\. mai sub]ire ca la castrave]i.500-3.1. ]\rile mediteraneene. sucuri. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. vitaminele B1 [i B2). Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. ]\rile balcanice [i în America.2. atingând paralela 470. în culturi ad\postite. 11. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Iran.2. dulce]uri. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).000 ha. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 11. 1974).LEGUMICULTUR| II 11. Tulpina este erbacee. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. salate de fructe etc.. 221 . China.8). Este mult cultivat în India. Asia Central\ [i China (Jukovski. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. când au gust.

Astfel. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). galben\.17). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. 10.8 . pân\ la începutul recolt\rilor.N. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. frunze. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. 11. 81. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. N. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. uneori longitudinal costat. palmate sau reniforme. 13. cu o produc]ie de 22 t/ha. În perioada de fructificare. entomofil\. de form\ ovoid\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. portocalie sau verde. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Polenizarea este alogam\.16). iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. cre[te consumul de potasiu.4. Fructele costate se numesc cantalupi. STAN.1 P. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i.. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. legarea acestora [i îngro[area fructelor. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. florile [i cârceii.Pepenele galben: plant\ cu l\star. 222 . 11. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.2. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. de culoare alb\. 1979).2 N. Deci. mai mult sau mai pu]in parfumat\. la cultura de ser\.5 Mg (tabelul 11. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Fructul este o melonid\ (peponid\). crocant\ sau fondant\.8 K. elipsoidal\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Între înflorirea primelor flori femele. acoperite cu peri[ori fini. lung pe]iolate.

90 8.40 81.14 5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.7. 11. În solurile pe care se cultiv\. profunde [i ferite de vânturi.20 P 0.. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. cât [i târzii (peste 100 zile). Suport\ mai u[or seceta.58 12. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.25 2. Apa Lumina Tabelul 11.10 K 2. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.00 61. nisipo-lutoase).60 26. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.34 10. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. semitârzii (85-100 zile). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.34 4. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.60 13.60 13.00 78.18). Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. semitimpurii (75-85 zile). 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. 223 .80 Mg 0. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.80 27.53 S. în compara]ie cu castravetele. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.30 2.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.5. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.40 10.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.30 60.2.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.

MUNTEANU 224 .N. N. STAN.

sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.000-24.000 plante la ha (fig. mulcirea solului. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .2. 225 . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. 11. rezultând în final o densitate de 20.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. apoi la 5-8 frunze (l\starii). R\ritul plantelor pe rând se face manual. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .9 . Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.3x35 kg/ha [i K2O .6. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. timp de câteva zile. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. calitativ superioare. 11. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. în sere. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11. 11. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu poten]ial productiv mai ridicat.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.6 ore). Fig.18 ore).6.1. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).2. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.2x35 kg/ha. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.

va fi de 23-250C. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. temperatura se va ridica la 28-300C. utilizând r\sad de 4550 zile. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie.2.N. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. aceasta va fi de 20-220C. Se recomand\ ca. 226 . deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. temperatura se va men]ine la 18-190C. trebuie s\ fie de 24260C. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.19). Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.6.2. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. în primele 10 zile de la plantare. STAN. Este necesar ca permanent. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. în mod obligatoriu. în prima lun\ de la plantare. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. cultura. intensificarea aromei specifice etc. Noaptea (în perioada de cre[tere). apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. apoi cre[te pân\ la 90%. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. N. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor.000 plante la ha. utilizându-se 2l/plant\). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. în zilele însorite. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. La soiurile târzii. cultura nu se ud\. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). 11. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. apoi (în perioada de fructificare). În general. Pe timp noros. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. în mod normal. înmuierea zonei pistilare. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Temperatura din aer. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. în func]ie de luminozitate. rezultând o densitate de 20. apoi. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii.3.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Astfel. 227 . iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.a. direct în ghivece. Turkestan. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.6. H-25. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Produc]ia este de 20-30 t/ha. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. În plin proces de maturare a fructelor. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. ciupindu-se dup\ o frunz\. se ob]in fructe mari.. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Galia F1. 3-4 fructe pe bolt\. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.2. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. dar fructele sunt mici. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. sub form\ de “V”. de calitate superioar\.. produc]ia fiind timpurie. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Ogen etc. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. 1980).

Fructele con]in: 89-90% ap\. carotenoide (0. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. 228 . PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Butnariu [i colab. se las\ pe fiecare l\star. proteine (0. dar desimea poate fi sporit\ la 20. 1-2% celuloz\. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. 1978). acizi organici (0. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).6 – 2.N. C(4.000 plante/ha). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.2.2 %).6% glucoz\.6 % fructoz\ [i 0.5 – 4. din care: 1. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. În continuare.5 mg/100 g s.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.). lipide (0. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.6. fosfor – 12 mg. Astfel.2 %). l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.p.40 m l\]ime).3 mg/100 g).4. calciu – 7 mg.5 – 1. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. distan]a dintre rânduri este de 1.9 % zaharoz\. se folosesc la prepararea mur\turilor. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 1984. iar în cel tip bloc. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului.. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. 3. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.9.8-5. N. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. de regul\. B2. în func]ie de vigoarea plantei. PP.5%).500 plante/ha). 1992). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.5 mg. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Dintre lucr\rile de îngrijire. fier – 0. STAN.1. 11. zaharuri (6-8%). Înainte de maturizare. 11.3. C.000 plante la ha. la 100 g substan]\ proasp\t\. fiind indicat în tratarea litiazei renale. B1. B5. s\ruri minerale de: potasiu – 2. vitaminele A.1.2 mg.3. în solariile de tip tunel (5. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. câte un fruct. B6.) sin. fin [i pl\cut.

Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.3.409. Florile mascule apar. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. într-o lucrare publicat\ la Neapole.H. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.3.773 kg/ha. Cipru –50. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. erbacee.3. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\.000 ha.2. pubescent\. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Grecia – 40. Florile sunt unisexuate.11. per[i.000 kg/ha. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Pepenele galben este o plant\ monoic\. 11. 11. profund divizate sau pu]in lobate. Frunzele sunt mari..10). Fig. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.000 kg/ha. 1999).000 kg/ha. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. mai 229 . indieni [i chinezi. Italia – 32778 kg/ha.10 . 1950).LEGUMICULTUR| II 11. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. În prezent. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Spania – 37. de unde a trecut la arabi.

de form\.3. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. bine drenate [i structurate. În anii foarte seceto[i. 11. De[i este o plant\ de zi scurt\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. semitârzii (De Mini[. diferit colorate. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. cu tegumentul tare. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. pentru produc]ii foarte timpurii. 230 . MUNTEANU ales. Charleston Gray) (tabelul 11. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. STAN. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.N. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Miezul este de culoare alb\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Fa]\ de lumin\.4. Semin]ele sunt mari. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.3. culoare [i calitate diferite. galben\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. 11.3. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. semitimpurii (Dochi]a). De D\buleni. dar în exces d\uneaz\ form\rii.6. în func]ie de soi. cre[terea este încetinit\. N. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. turtite.2). Timpuriu de Canada). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.20) 11.5. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. pe tulpina principal\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. aproape plate. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. mai rar. ovale. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Dr. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Mauch) [i târzii (Lovrin 532.

LEGUMICULTUR| II 231 .

solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.11 . N. Fig. cu cultivatorul. Dac\ terenul nu s-a modelat.11) cu SPC-6. Prim\vara pân\ la sem\nat.N. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. la adâncimea de 3–4 cm. nivelarea de între]inere. STAN. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. fertilizarea fazial\. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. 11.5 m. r\ritul. mu[uroitul. Acestea sunt: pra[ilele repetate. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. asigurând o densitate de 12. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. 11. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Toamna se efectueaz\: discuirea. pe intervalele 232 . se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. în sistemul gospod\resc. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha.000 plante/ha. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. pe suprafe]e mai mici. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.000-14. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.

C 8-30). Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. B2 0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. hidra]i de carbon 6. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. fosfor 60. pe timp r\coros. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Ungaria. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. cupru 0. dup\ unii autori. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. dovlecei pane. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.2. dovlecei umplu]i.1. sufleuri. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.4. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.05-0.4. pe nodurile tulpinilor. 11. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.08.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\.1.3%. Peru) [i Asia Mic\.) [i în industria conservelor. f\r\ a deranja vrejul.10. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. e[alonat în perioada iulie-septembrie. mânc\ruri de dovlecei. budinci etc. cu 350–400 m3 ap\/ha. pân\ la m\rimea maxim\. zinc 0. 11. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.2. 233 . care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. din America Central\ (Mexic. pân\ când plantele acoper\ solul.06. Recoltarea se face diminea]a. iar dup\ al]ii din Africa. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. de unde s-a r\spândit în Europa. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. Odat\ cu pr\[itul manual. var. singure sau în amestec cu alte legume.5-7.4. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. B1 0.7%. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.03-0. gr\simi 0. din loc în loc. fier 0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).

R\d\cina este pivotant\. iar coaja se îngroa[\. Pulpa fructului este fraged\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.21).12). br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. de culoare galben\.3. palmat lobate.5. acoperite cu peri aspri. de peste un metru lungime. culoarea variind în func]ie de soi. cu pH neutru. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. care formeaz\ tufe compacte (fig.4. apoi devine a]oas\ [i tare. STAN. deoarece are un sistem radicular mai profund.4. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Soiuri În ]ara noastr\.4. 11. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).N. Frunzele sunt mari. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.12 . în cultur\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. rezist\ bine la secet\. anual\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. N. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. suculent\. 11.4.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). lung pe]iolate. 11. 11. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. în anumite condi]ii. mari. 234 . Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). 11. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. bine afânate. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.

LEGUMICULTUR| II 235 .

pentru 236 . STAN. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.a.13 . Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4.N. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).6. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.1. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. cu N 25 kg/ha s. 11. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. [i K2O 25 kg/ha s. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. N. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. 11. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. 11. Fig. care sunt [i mai productive.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).13). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.6. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.a.

Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. (Bajurianu [i }urcanu. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.U.7-0. 11.5. iar dup\ al]ii. 0. 1. 237 . În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.). se umplu cu zacusc\. Italia [i Rusia.35 mg/100 g provitamina A [.2. 1980). 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Fran]a. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.4–5% hidra]i de carbon. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. 1980). Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. din Africa (Ceau[escu [i colab. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 20–35 mg/100 g vitamina C. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.6. 11. În perioada când nu zboar\ insectele. dup\ unii autori. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. La noi în ]ar\. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. De asemenea.. fiind foarte perisabile. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Fructele.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.4. proaspete [i conservate. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. salat\ de p\tl\gele vinete etc.a.A. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.5.2. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\.1. atunci când este nevoie. 3. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.. Institutul pentru Resurse Genetice.5. 1980). trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. polenizarea se face artificial.

Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. la maturitate fiziologic\. frunzele sunt tri. în partea superioar\ a fructului.Dovlecelul patison: 1 . N. irigarea culturii este obligatorie. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. o parte de forma unei calote (semisfere). Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. De aceea. Culoarea fructelor este albverzuie. STAN. în aceast\ perioad\. 238 . Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.5. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.4. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Acesta are o form\ discoidal\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.14 . flori [i fructe. Ca [i dovlecelul comun. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. peste care se suprapune. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].5. 2 . Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.N. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. cu marginile u[or marcate. dup\ care devine alb-cenu[ie.sau pentalobate.3.detaliu fruct 11. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Fig. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 11. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.plant\ cu frunze. MUNTEANU 11. cu marginile canelate [i rotunjite. când fructele sunt tinere.14). 11.

Produc]ia este de 10–15 t/ha.5. la 3-4 cm adâncime. de culoare verde–albicioas\. Fructul este tipic. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu 8–10 muchii proeminente. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. 239 . începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Soiul Comun este timpuriu.5. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). În afara soiului aflat oficial în cultur\. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.. denumit Comun.5. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. în form\ de turban. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. 11. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun.LEGUMICULTUR| II 11.6. 1998). cu un diametru de 8–10 cm. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu o vârst\ de 25–30 zile. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. se mai întâlnesc în unele colec]ii. împreun\ cu dovleceii ornamentali.

P. SAVI}CHI. V. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. (1973) – Legumicultura. N. D. SAVI}CHI. IV. I. STAN. Via [i Livada nr. Bucure[ti..F. Seria Horticultur\. COBÂLA{. D. J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Ia[i. R. RADU. B|LA{A. BAJURIANU.. }URCANU. CL.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Gr\dina. V. Bucure[ti.. Analele I. Inst. GR. U. CIOFU. Bucure[ti. CHAUX. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Agron. GH. BODEA. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. 240 .. G. Agron. M. FLORESCU. BECEANU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. [t. VOICAN. GR.S. Bucure[ti. (1992) – Legumicultur\. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. PELAGHIA. Londres. CEAU{ESCU. 12. C.. [t. Editura Ceres. CEAU{ESCU. FOURY. B. The Avi Publishing Company Inc. STAN. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. N. P. J. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. CL. BASSET. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. vol. CHILOM.3. (1994) – Production légumières tome 2. Ia[i. PETRESCU. M. Paris. Seria Horticultur\. Bucure[ti.N. STAN... New York. COBÂLA{.L. Editura Grand. Lucr. Tec Doc – Lavoisier.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. N. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. RUXANDRA. S. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni.. Connecticut. C. BERINDEI. (1974) – Fitotehnie. I. vol. I. Chi[in\u...S. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. Lucr. B. Berlin. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. M. I. Bucure[ti. B. 30. D.A. RADU. Univ. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. N. 3.C.. Bucure[ti. BUTNARIU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. vol. M. Bucure[ti. Editura Academiei R. COBÂLA{. BÎLTEANU. CHICHEA. INDREA. BECEANU. (1991) – Varza pentru frunze – origine. BECKER-DILLINGEN.R... H. I. nr. POPESCU. A. 33.

GH. Bucure[ti. IANO{I. – Memorator horti-viticol. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Z|GREAN. Editura Agro-silvic\. Artprint. Patronatul Horticultorilor din România. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. Artprint.L. Trecut. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. M. Bucure[ti. vol. D. DR|GU}. 241 . (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. V. DI}U. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. PL|M|DEAL|. 3.V. MINKOV.Tehnologia culturii legumelor în solarii. I.C. VIDRA – S.. Sofia.N. I.L. VASILESCU. OLGA.B. [i colab. Ia[i.F. I. – S. agron. Bucure[ti. Bucure[ti. nr. IV.F. IORD|CHESCU.. – COORD. V. Bucure[ti.C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.A. BOSE{AN.. CTIFL – Invuflec. C. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. în Moldova. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MAIER.C. ROMAN. L.. V. E. GH. LE BOUHEC. G. BUZ|U (1978) . L|C|TU{. POPESCU.. M. Lucr\ri [tiin]ifice I. (1961) – Cultura legumelor. Bucure[ti.L. LÖBL. (1969) – Cultura legumelor. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. M. I. Zemisdat. Patronatul Horticultorilor din România. vol. B.P. 2.F. S.C. Editura Agro-silvic\. VLAD. J. (1997) – Memorator Horti-Viticol. COSTACHE.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Lucr. Cerc. STOIAN. M.I. D. I. D. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. GH. DUMITRESCU. BUZ|U (1980) . Paris.. Bucure[ti.... I. În: Gl\man [i colab. BERINDEI.L..A.. Lucr. JILCU. I. [i colab..L. Artprint. LÖBL. D.H. [i colab. I. I. vol. Bucure[ti. M. M|NESCU. Editura Ceres. [t.I. N. PER{UNARU.. MUNTEANU. vol. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.A.V. RO{U. GL|MAN.F.P. (1998) – Producerea legumelor. Bucure[ti.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. TR. GL|MAN. M. IANO{I. MAIER. RUXANDRA.P. A.. T. E.L. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. DI}U. MURTAZOV. (1997) – Cultura cartofului. M. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.. VII. B.C.C. 2..C.H.C. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. MAIER.L. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. L|C|TU{. GHERGHI.... T. Redac]ia revistelor agricole. I.A.. I. (1972) – Culturi for]ate de legume. DUMITRESCU. – S. V... I.Tehnologia culturii legumelor în solarii...A. D.. BAICU. GHENKOV. Bucure[ti. MANOLACHE. R|DOI. Bucure[ti. Bucure[ti. SCURTU.C. Bucure[ti. prezent [i viitor. IORD|CHESCU. MARIA. [t. Editura Agro-silvic\. I.. A.

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. N. 242 . OPENA. Cercet. M. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. În Moldova. C. AVRDC. vol. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. în Moldova... KUO. Cercet. N. Editura Ceres. N. ATANASIU. nr. MIHALACHE. Agr.. G. 17. POPLÃCINEL. N. M. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Agron. vol.. Tez\ de doctorat. Chi[in\u. (2000) – Legumicultura.. în Moldova. J. vol.. I. Taiwan. Buletin informativ nr. capitata. SAVI}CHI. P. STOIAN. SINGUREANU. Cercet. STAN.. N. SAVI}CHI. M. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. SINGUREANU. I. I. (1969) – Cole Crops. 2. Agron. PATRON. agron. agron.. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\.. I.. Bucure[ti. P. N. Ia[i. P. II. P.N. vol. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. MUNTEANU.. POPESCU. N. 4. T. A. RADU. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. COSTACHE.F. Bucure[ti. Editura Ceres. SINGUREANU. {I STOENESCU. forma alb\ (lam. Ia[i. Bucure[ti. PANAIT. 4. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. G. GR. No. Centrul de multiplicare Inst. (1992) – Legumicultura. (1968) – Castrave]ii. nr. vol. [i colab. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\.. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii.C. 3. ANDRIESCU. în Moldova. STAN. Agron. V.L. SAVI}CHI. GH. Editura Ceres. Bucure[ti. Bucure[ti. N. Ia[i.C. Ia[i. SAVI}CHI. Bucure[ti. 2. P. Inst. I.. Bucure[ti. MUNTEANU MARINESCU. 2. Editura Universitas. ICLF Vidra. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Bucure[ti. R. Centrul de multiplicare Inst. STAN.. SAVI}CHI. STAN. Editura Agro-silvic\. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Tez\ de doctorat. London.) D. NIEUWHOF. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Tez\ de doctorat. MUNTEANU. Analele I. MUNTEANU. în jude]ul Ia[i. T|TARU. L. MIHU. GR. Leonard Hill. Ia[i. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. I. agron. YOON. Technical Bull. 1. (1986) – Bolile plantelor legumicole. 1. MUNTEANU.. N. vol. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Ia[i. Cerc.

JUCOVSKY. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. TOMA.. Analele I. ZANOSCHI. V. Editura Ceres. D. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.C. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. M. Bucure[ti. D. GH. PERCIALI.. Editura Ceres. A. Editura Ceres. ZEVEN. C. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. nr. Wageningen. GIREAD|. Bucure[ti. Bucure[ti. G. P. V. VOINEA.. V. C. Bucure[ti. VÂLCEANU. VOICAN... V. (1984) – R\sadni]e [i solarii. ANDRONICESCU. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VOICAN. 3. vol. VOINEA. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. 243 . (1975) – Cultura legumelor de var\. L|C|TU{. Editura Ceres.. M.L. Editura Ceres.F. VI. M.

3 Tel.2001 2001. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 PRINTED IN ROMANIA . Aleea M. Sadoveanu. Sadoveanu nr.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful