Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

..... 39 7... 88 8........................1.................5..........................6..................1.5.................5.................3.................................................. N.... 84 8.................. Rela]iile cu factorii de mediu ............ Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .......3.... 60 8.......................... 93 4 ......................6...................... 41 7.. Soiuri. 46 8..............2..................................4............ Tehnologia de cultivare.... 82 8......... Originea [i aria de r\spândire..2......................2..... 54 8.............1........................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\............2.6........................................................................4...............1. Cultura prin sem\nat direct.......6.... 47 8................. STAN.........................................1......3............... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ..............6.......... 87 8.............. 32 7............Cultura ridichilor de lun\ ... Particularit\]i botanice [i biologice...5. 90 8.....3............. 90 8.....4...................... Sfecla ro[ie ............... Soiuri ...........6............. Prazul ..........1.............3....................3.........6.. 52 8...6. Tehnologia de cultivare........ 84 8... Soiuri............... Cultura cepei prin r\sad ........2.N................... Originea [i aria de r\spândire................ Tehnologia de cultivare.....5... Cultura prin r\sad.................................. Particularit\]i botanice [i biologice........2...6.....3.. 80 8.......3.................6........................4.5..........6..... 89 8................................ 33 7. Importan]a culturii. 40 7...............6. 87 8.. 39 7.................... 54 8..................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......3....6.......... Originea [i aria de r\spândire......3...................................... Importan]a culturii........3....... 91 8...............5.2................. 80 8......4.........1.................2..................6... Soiuri........... 33 7.. Tehnologia de cultivare.. 48 8..1............1........ 54 8.......................2........................................... 88 8................ Particularit\]i botanice [i biologice...... 39 7.............................................6............... 73 8............5........6..................................6.............................. 83 8.................... Usturoiul comun .......................................................................... 33 7...................1............................................1................... Soiuri...................................... Originea [i aria de r\spândire....................1............2............................ Cultura cepei prin arpagic ..........2............ Tehnologia de cultivare........ 48 8..........1...........4.................. Importan]a culturii.... MUNTEANU 7...1...........6............................................................. Ceapa comun\ .......1..........3.......2....... Importan]a culturii..................5.. 37 7.................. Rela]iile cu factorii de mediu ..1...... Particularit\]i botanice [i biologice.................. Rela]iile cu factorii de mediu ..........2.................6............................... 76 8....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................................1...............................6...........2... 42 7.... 81 8............3..........5......................................... 47 8.....................................1.. Cultura cepei verzi (stufat)..........3............

Usturoiul de Egipt ......... 115 10.... 146 5 ...................3.........4. Tehnologia de cultivare.....................1.......................................6................... Ceapa de Egipt .............1. 122 10..............4............3.............. Soiuri............3........5..................... 105 9... 120 10......................1........1...........1.................5..4............................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .............. Ceapa de iarn\ sau de tuns ......................................................... 146 10..................4........ 102 9...... Batatul ...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... Tehnologia de cultivare.......1.................................... Cartoful timpuriu...............2............................................5................................................................... 99 9.... 145 10............................................LEGUMICULTUR| II 8. 146 10.......... 115 10. 117 10.6.. Originea [i aria de r\spândire....2...........1................1......1.... Particularit\]i botanice [i biologice.1....2....4...... 138 10........................................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .......................6....2......1..........................................4.................................1..........2.1...........................1...... 145 10...........................4..........1...........2.. 94 8. Cultura târzie (de toamn\) .................................. Importan]a culturii..................6......................... Particularit\]i botanice [i biologice..4.............. Originea [i aria de r\spândire..............2.......... 118 10......1.........2............ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........................................5........................... 115 10................. Varza ro[ie ...6.......................................................................... 95 8.............................. 110 9......... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .... Soiuri......1............. Cultura timpurie în teren neprotejat ....... 105 9.1...... 98 9.......... Ceapa m\rg\ritar.....2.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...................3.............1..............1.......... Originea [i aria de r\spândire.....6.......................................................4...... Rela]iile cu factorii de mediu .....1.. Soiuri............... 100 9...................4.............................. 96 8...1... 105 9........................ Particularit\]i botanice [i biologice................... Cultura de var\.... 96 8.................. 135 10................................2............ 95 8.............. Importan]a culturii...6........ 145 10....................................1......................2............6............. 98 9............ 122 10.................1.... Ceapa e[alota...2. Alte plante legumicole din grupa cepei.......1.........2....... 145 10................................ 137 10........5..2...........1............................... Importan]a culturii..............3.........................1.............. 98 9.................4.6.. Rela]iile cu factorii de mediu .... 132 10.6............ Cultura prin sem\nat direct în câmp .... Cultura în teren neprotejat.... 116 10....... Tehnologia de cultivare...........................

........ 149 10................. 151 10..... Particularit\]i botanice [i biologice... Soiuri.....5.................3............................5... Soiuri................... Cultura timpurie ..............6.............5... Rela]iile cu factorii de mediu .......6..................7.........6......................5..... 151 10......................................................................... 178 10.............6............ 157 10................................... Cultura în ser\ ....5...4.............6.... 161 10......7............ 178 6 .. Particularit\]i botanice [i biologice.........6......4..... 151 10..........................................4...4..3................. Cultura târzie............................ MUNTEANU 10.. STAN.............1..................................................2............................8.....................4......6...... 148 10................................... Originea [i aria de r\spândire. 158 10.............. 163 10.........6......................................... Gulia ........... 178 10............................ 156 10........... Cultura târzie....... 148 10...........................1.......... Soiuri....5......... Importan]a culturii.......3......................... Rela]iile cu factorii de mediu ...........................................1....2................... 157 10...........6.................................................6.................................................7.........2............ Tehnologia de cultivare...3.............1........ Tehnologia de cultivare...............3..................... Rela]iile cu factorii de mediu ............ 163 10......... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 153 10... 151 10..... 169 10... Originea [i aria de r\spândire...........4..............................3.............7.................................. Particularit\]i botanice [i biologice........6.....4........ 167 10....................8.....2..................... Soiuri..6..........4...............4......... Cultura timpurie în teren neprotejat ....................................... 155 10........... Rela]iile cu factorii de mediu .... Importan]a culturii........ 153 10.......................................7....................................5..6. Soiuri. Importan]a culturii.......................... Importanta culturii.............. 157 10.5......................................................... 174 10...4........................................... 175 10..................6... Varza pentru frunze......4.... Varza de Bruxelles ....... Originea [i aria de r\spândire......................................... Originea [i aria de r\spândire.... Originea [i aria de r\spândire..1.....6..............6...................................................................................5........ Importan]a culturii........................... 176 10.....N.... 155 10. 148 10.......1..6........6............4............................................ 150 10......................1.................................5..... 159 10.............7. Particularit\]i botanice [i biologice.........3...........5....8........................................ 174 10.........6.................................................2....2...................... 149 10....................... Tehnologia de cultivare...................2............. 158 10. Tehnologia de cultivare............... Conopida ..... 172 10.........6..................................7.......4........ 176 10..3.........6... Varza crea]\.....3................... 148 10. Particularit\]i botanice [i biologice............3.............. Broccoli.....7.... 153 10...6....7...1....................... 174 10..............3.............. 177 10............ 159 10......... 174 10........ 152 10.. Importan]a culturii......................... 163 10........2... N.... 176 10...3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...........3................... Tehnologia de cultivare............................................................................... Originea [i aria de r\spândire....5..

......... 200 11.............................................. 186 10..........3.................................. Rela]iile cu factorii de mediu ..........2. 190 10.......................................... Soiuri..... Cultura în teren neprotejat.....8..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................... Soiuri .............. 220 11............. 195 11.6.................................. Particularit\]i botanice [i biologice..........6...... Particularit\]i botanice [i biologice............2...................6.......4.............. 184 10................................................ 200 11................................. 196 11...........2.1.5.........1.................... Cultura în câmp.......... 180 10..................3............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice....1........................................................................2.......5.3..... Originea [i aria de r\spândire......... 194 11...6.........1....... Cultura timpurie . 180 10...9............................. 221 11...... Pepenele galben ... 198 11...............6............................... 189 10..6........4...... Tehnologia de cultivare..6........ 221 11........9........ 226 11........... Castravetele ... Importan]a culturii..2.............................9.2....1......................6............... Particularit\]i botanice [i biologice.............1............................. Soiuri.......5.......6.................................................................................8..............................................2.........6.....LEGUMICULTUR| II 10..........3..............9..1...... 191 10...............................2.... Tehnologia de cultivare.8.......6...9................ Originea [i aria de r\spândire...... 225 11... 228 7 ..........1............. 225 11............. Tehnologia de cultivare............5............................4..2..............................1.... Importan]a culturii......2..............6................ Soiuri.......... 202 11.... Importan]a culturii............... Cultura în sere .... Tehnologia de cultivare............................9................1.....2... Cultura în teren protejat cu materiale plastice. 183 10...1................. 188 10...... 194 11.....2.........1..... 222 11...................................8......2. Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... 223 11......................................................2........6.. Cultura în sere ..4............ 227 11..... Cultura în r\sadni]e.. Cultura timpurie .....................6.. 188 10............................. Cultura în r\sadni]e................................................4............... Rela]iile cu factorii de mediu ...........2.. 194 11.......................................... Cultura târzie (de toamn\) ...................8.........6. 221 11............................................................ 190 10...1.......... 179 10............. 191 10............. 188 10....................1.3................................8..........2............................... Cultura târzie.................9................3.........9. Rela]iile cu factorii de mediu ..9......1............1................6..3..............1......... 208 11.......... Varza chinezeasc\ .... 219 11... Particularit\]i botanice [i biologice...........8..........6...... 221 11.. 180 10........ 180 10...........................4.............. Originea [i aria de r\spândire.......2..............2....................8.. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ...4...........1............................. Cultura în sere .....................................6..

.................4..... Rela]iile cu factorii de mediu ..5.............5................. 228 11....3....................... 233 11............4.......... 228 11....................4... 230 11.......................5...... 229 11...............6. Originea [i aria de r\spândire........... Soiuri ............ 237 11.. 234 11.................. Tehnologia de cultivare... 233 11..................... Pepenele verde . Importan]a culturii ............. Tehnologia de cultivare..... Dovlecelul comun..5.............................1.................... Rela]iile cu factorii de mediu ................1............ Particularit\]i botanice [i biologice......... Cultura în câmp............ Particularit\]i botanice [i biologice...............................4....... Importan]a culturii...........3.........................................5... 233 11.......................................4........................ Originea [i aria de r\spândire........1. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .3... 230 11.....3................................ Tehnologia de cultivare.......................................................................... 239 11..3.................................................................6.....6.........................5...................2.. Originea [i aria de r\spândire... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.....................5............ 230 11..........5............................. Importan]a culturii....................................................4............3... 240 8 ............................3 Particularit\]i botanice [i biologice..... 237 11....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..............3..............................5...................... 238 11........ 236 11..............1.......2..N......4......... Soiuri............4................6.........4.........6.............................................. 229 11..5........ 234 11....4............ 237 11...... STAN............ 234 11........ N....................4......2...............2......................4...... Soiuri............................ 236 11...... 237 11..................... MUNTEANU 11...... 238 11.............3...3... Dovlecelul patison.......

creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. mai ales în primele faze de creştere. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. 9 . cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. care sunt anuale (Butnariu H. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. a substanţelor de rezervă. 1993). În România. precum şi în Moldova. cu excepţia ţelinei. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. solul trebuie să fie uşor. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. 1993). lemnos şi liberian. faţă de umiditatea solului şi de lumină. afânat. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. pătrunjelul pentru rădăcini. pretenţioase. deoarece. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. păstârnacul. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. în special glucide. Transilvania. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute.. În general. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. şi colab. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae.

14%. mediterraneus şi japonicus). 7.1).79%.1. supe. japonicus. Japonia ş..35%. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.. Franţa. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. cv. ciorbe. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. La noi în ţară. Mg – 0. MORCOVUL Daucus carota L. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.8 mg/100 g substanţă proaspătă. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. acestea mai conţin vitaminele B1.. 7. STAN.1. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. sativus (Alef. Italia şi Grecia. X d. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. în special Daucus carota L. iar în anul al doilea tulpini florifere. al XVIII-lea.9 mg /100 g substanţă proaspătă. În prezent. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. K.3%. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.N. 10 . 1984). pe soluri uşoare sau mijlocii. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. carota s-au format subspeciile syriacus. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. China. prin Spania. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. în Iran (Banga. N. P-0.1. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. celuloză 1. Anglia. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. sativus (Hoffm) Arc. MUNTEANU 7. bienală.4. de conserve şi sucuri. 1985). afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. predominând formele de culoare violacee.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.. 1985). Morcovul a fost luat în cultură în sec. acid ascorbic 3. syriacus. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.52 %. morcovul se cultivă în toate judeţele.). la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. B2 şi substanţele minerale: Na-1. sub formă deshidratată.1. cilicicus. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.89%. Pe lângă cele menţionate. carotenoide 8. H.1.a. albă şi galbenă. ghiveciuri etc. flori şi fructe (fig. 7.44%. Prin încrucişarea ssp. în acest mod. subsp.2. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. zaharuri 6.39 %.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.3. în stare crudă (salată). citat de Zanoschi. Ca – 0. Mari cultivatoare sunt: SUA. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. proteine 1.

11 . c .2 . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. schimbându-şi treptat forma. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. entomofilă. albe. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.2 – 1. peţiolate . Fructul. de calitate superioară. 7.1 . b .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. de lungime mijlocie. zigomorfe. 1973) sterile). Tulpina floriferă.cele bazale şi sesile . impropriu numit sămânţă. aspru păroasă.2. mărimea şi culoarea. costate şi cu ţepi.rădăcină soi valoros. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. este ramificată. de plantă sălbatică. de culoare roşieportocalie. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. 7.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu flori mici. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. penat-fidate. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cu cilindrul central redus Fig. d . Atât tulpina principală. rar Fig.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. iar unele rădăcini până la 2 m. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. pentamere.. uneori cu nuanţe rozacee.5 m.cele superioare. este o pseudoachenă.Morcovul: a .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cu polenizare alogamă. striată. fistuloasă şi înaltă de 1. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). care se formează în al doilea an. La circa 35– 40 zile de la răsărire. hermafrodite. 1985).frunză. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cilindrică.

Presto F1. timpurii (80110 zile). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. durează 36–70 zile. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. permeabile. Dacă primăvara este rece. morcovul are cerinţe ridicate. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. iar cea optimă de 20-250C. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. N. profunde.5–7. tasate. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Faţă de lumină.5. bogate în humus (4-5%). MUNTEANU 7. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. semitimpurii (110–130 zile). precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.4. cu pH-ul 6. Primo F1. mai ales pe solurile uşoare. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. STAN. Hytop F1. sărace sau cu exces de azot. mai ales în primele faze de creştere. se poate produce o vernalizare prematură.5. Insuficienţa luminii. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Pe solurile grele. 7. 12 . În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. în funcţie de soi.1. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Faţă de umiditate. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. bine afânate. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. se formează rădăcini diforme sau ramificate.1. producţie mare – până la 70 t/ha etc. În timpul îngroşării rădăcinilor. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Nanco F1 etc.1) . dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.N.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

iar culturile timpurii de morcov. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.N. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).7). 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Lucrările de pregătire a terenului. Primăvara.5 l 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 kg 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. STAN. N. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 l 6l 6l 1. Toamna. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. bulboasele şi varza.5 l 1. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l 1.. fără încorporare. post – postemergent 14 . fasole etc. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 Fusilade S 12. spanac. castraveţi. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 kg 1. 7. MUNTEANU 7. leguminoasele.2). după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. pré – preemergent. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. recoltate în iunie – iulie.6.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.1. culturi furajere pentru masă verde (secară. Locul în asolament. Tabelul 7. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. imediat ce se poate intra pe teren.2. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. cucurbitaceele.5 kg 1. La pregătirea terenului. conopidă. borceag). industrializării sau păstrării peste iarnă.5 l 6l 6l 1. ceapă verde.

3. Dacă solul este prea uscat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. c . În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. Epoca de semănat. în funcţie de starea arăturii.3 . iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Dacă solul este prea afânat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. în benzi de câte patru rânduri 15 . Adâncimea de semănat este de circa 2. 7. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. 7. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.pe teren modelat. Fig. în rânduri echidistante.LEGUMICULTURĂ II Vara. b . şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).5 cm. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). la care s-au îndepărtat ţepii. pentru culturile succesive de morcov. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.pe teren nemodelat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. se tăvălugeşte înainte de semănat. în benzi.Scheme de semănat la morcov: a . Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.pe teren modelat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În cazul terenului modelat. folosind 4–5 kg seminţe la ha.). terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .

STAN. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. pir) se adaugă Fusilade. eşalonat. în doză de 1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. se fasonează şi se sortează pe calităţi. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. se erbicidează cu Afalon 1. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Recoltarea. se face prin smulgere sau dislocare. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. La hibrizii F1. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Când rădăcinile ating 2–2. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). morcovul se recoltează în luna octombrie. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Pentru păstrarea peste iarnă.3). iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. la nevoie se udă prin aspersiune. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. în cazul culturilor timpurii. de erbicidare. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. După răsărirea culturii.5 kg/ha. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. începând cu luna iunie. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. MASTER – PLATT). când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. iar dacă este necesar. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. CSSL-9 sau A-761. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. în legături. 16 . Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor.N. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. ceea ce permite reducerea costurilor.2–1. după căderea primelor brume. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Lucrările de întreţinere.5 l/ha. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. N. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

4.6 – 36. radicosum (Alef. Compoziţia chimică a rădăcinilor. radicosum (Alef.2 1.2 0.3. g Acid ascorbic. N. MUNTEANU 7. sylvestre).N. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).4 0. % substanţă uscată Frunze 12. ca materie primă în industria conservelor.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. Tabelul 7.7 – 3. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.4. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală..p. Hill cv. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. Primul 18 . care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. (Bodea şi colab.5 1. g Zaharuri. 1984).6 .25).) Substanţă uscată. iar cel în Fe.) A.1. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).2. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.4..290 0. la 56 mg/100 g s.5 – 25.2.W.7 20 – 35 0.2.30 Rădăcini 11.5 – 3.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. În cantităţi mai mici conţin K.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. P.1. organ de sinteză (tabelul 7.016 – 0.10.2.1 2. g Cenuşă. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.2.).p. Ca. mg /g. g Proteină (N x 6. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.4 . 7.s. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.9 58 .7 . STAN. Ulei eteric.3.7 . Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. 7.p.02 – 0. A fost cultivat de greci şi romani.1 1. crispum (pătrunjelul pentru frunze).

c . scade producţia.4.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. ramificată. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. hermafrodite.4) Tulpina floriferă. pentamere. în al doilea an. Florile sunt actinomorfe. este cilindrică sau uşor muchiată.fructul mediul exterior. d . uneori fistuloasă. 7. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Înfloreşte în lunile iunie – iulie. lung pedunculate.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. florile şi seminţele (figura 7. creţe. Polenizarea este entomorfilă. adânci.5. lucioase. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. putând ierna în câmp. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. netede sau gofrate. Faţă de sol. glabre. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. 1973). mici. cu frunze trifidate. reavene. de culoare verde-închis. grupate în umbele compuse. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. 7. dar rădăcinile sunt mai aromate. ramificate. Fructul este o pseudodiachenă.5) 19 . pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. care la maturitate se desface în două semifructe. înaltă de 80– 150 cm.2. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. cu miros caracteristic. tulpinile florifere.2.frunza.floarea. numite mericarpe. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Pătrunjelul. 7. suculente. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. formează. terminate cu umbele compuse. cu ramuri aproape erecte. de culoare albverzuie. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Al doilea formează rădăcini subţiri. fiind o plantă bienală. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.

MUNTEANU 20 . STAN. N.N.

combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.p. fertilizarea suplimentară. curăţarea de pământ şi frunze. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.3. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.6. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.1.8 – 10 % s. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.5 % s. Astfel. Până la introducerea în cultură a cartofului.10 – 15. în funcţie de scopul urmărit. dar nu să germineze). la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. se aplică 4–5 udări. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. 7.2). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. recoltarea se face după primele brume (15. în legături. astfel. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. culturi furajere pentru masă verde).LEGUMICULTURĂ II 7. astfel.2.. alături de morcov. sortarea şi ambalarea manuală. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Rădăcinile au gust dulce. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. de glucide (4. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. pentru consum în timpul verii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Pentru culturile de toamnă. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.8 – 15. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).11).2). în funcţie de regimul de precipitaţii. locul în asolament.5 kg/ha.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. convar.3). P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.1) şi peptide (11.u. spanac. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. ridichi de lună. reprezentată. seminţele să se umecteze. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. în special. Recoltarea se face diferenţiat. hortensis Ehrh. Udarea culturii se face diferenţiat. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. salată. În culturi succesive.3.

73 mg P. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. de culoare cafenie. care le imprimă aroma caracteristică. înalte de 100–150 cm.4. N. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. puternic striate. Fig. uşor pubescente. 7. MUNTEANU (24.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 0. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. plantele tinere rezistă până la – 50C. 0. dar excesul îi dăunează mult. Păstârnacul preferă umiditatea. 7. 51 mg Ca. uşor gălbuie. Asia. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. suculentă.N.7 mg vitamina PP. 22 . 139 mg S. aripate.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. săruri minerale (la 100 g s. STAN. la 100 g s. unde creşte spontan. 7. iar cele mature până la minus 8–100 C. Fructele sunt pseudodiachene. 7. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.p.3. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Se cultivă în Europa. penatsectate. oval – turtite. florifere. America şi Australia.8 – 28.10 mg vitamina B1. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 7.2. dulce şi cu miros caracteristic. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.p. cu rizoderma de culoare albă. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.3.). slab ramificate. 23 mg Mg.3. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. se găsesc: 469 mg K.3. Seminţele germinează la minus 2–30C. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. pe terenuri umede şi umbroase.9 mg vitamina C. pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.5). Se păstrează foarte bine peste iarnă. 0. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 3 mg Na.

obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.6). de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. nu este indicat să se semene din toamnă.6..) Graud.p. 5. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. rapaceum (Mill. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 7. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. B6.LEGUMICULTURĂ II 7. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. 1. 3..se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). convar.p. oxalic.9 mg K.4. În cultură.15 mg Mn etc. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).31 mg Zn. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.9 mg Na. etc). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.3. în special. 29. 23 .6 mg P. prin udarea culturilor. frunzele verzi.4.. 0.5 mg B. în benzi de câte trei rânduri.p.6 – 1.3. cu rădăcinile conic–alungite.): 0.7 – 1. dar cu unele particularităţi: .8 mg SiO3.1.7. acizi organici (malic.u.).2 % s. La 1 g s. sporadic. o umiditate constantă. se găsesc 59.5 mg Fe. B2. 7. a salatelor şi pentru murături. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.p. 0. vitaminele B1.u. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. proteine 0. într-o măsură mai mică. cu rădăcini conice.6) .se menţine. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. Acestea mai conţin zaharuri 1. 17. Recoltarea se face toamna târziu. iar gustul şi.se seamănă în teren modelat. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). ..). câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.8 % s. lipide 0.5. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.3 % s. 1975). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.p.2 mg Ca. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. 2. citric.

N. MUNTEANU 24 . STAN.N.

7. pe lângă ţelina pentru rădăcini. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. fiind considerată plantă medicinală.pe teren modelat. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.3. unde creşte spontan. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.Scheme ale culturii de păstârnac: a .) şi cea cultivată 25 . Particularităţi botanice şi biologice În cultură.4. graveolens L. 7..6 . convar.4.p. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. secalinum Alef. 1973).LEGUMICULTURĂ II Fig. 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. b . Este cultivată din antichitate. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.2.

de culoare albă. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. 7. graveolens L. dulce) (Mill. ce se desface uşor în două mericarpe. Polenizarea este entomofilă.7).4. în primul an. N. formează o rădăcină subţire. b – frunz\. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. pivotantă. STAN. lucioase şi de culoare verde – închis. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. 7. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. a – r\d\cin\ îngro[at\. de culoare brunie. iar cele mature la minus 7–90 C. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. pentamere. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). înfloreşte şi fructifică (fig. Rozeta de frunze este înaltă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. ramificată. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată.7 .N. c – plant\ semincer\ hermafrodite. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. amară şi necomestibilă. Pers. chiar din primul an. datorită conţinutului lor mare în apă. nu poate ierna în câmp. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. 26 . Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 7. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.) care. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C.4. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. convar. sunt simplu penat sectate. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. este striată şi ramificată. sunt glabre. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.

4. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. care se încorporează imediat în sol. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. iar pulpa devine grosieră. pentru cultura târzie. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. conopida etc. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C.5–7. la 20 martie – 10 aprilie. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. cât şi în cazul culturilor succesive. cerealele. Este o plantă de zi lungă.4. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.5. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). toamna. ardeii. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Se cultivă numai în condiţii de irigare. bogate în humus. ţelina poate fi cultivată după spanac. Spre deosebire de morcov. Locul în asolament. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. folosind 0. fiind indicată pentru culturi asociate. 3 g/1 kg sămânţă. ca şi în cazul culturii morcovului. suficient de umede. la cultura de ţelină. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. 7. 27 . Înainte de semănat. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. salată sau ridichi de lună. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.6 – 1 g sămânţă la m2. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. profunde. Producerea răsadurilor. castraveţii. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor.6. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. atât pentru cultura în ogor propriu. germinează greu. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. iar în solarii. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă.0. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. sunt prezentate în tabelul 7. În cadrul culturilor succesive. varza. cu pH-ul 6. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. 7. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. tomatele.

STAN.N. MUNTEANU 28 . N.

la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. răsadul se sortează.pe teren modelat în straturi late. 29 . Fig. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. 7. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . de exemplu Revital 0.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.8 . se fasonează.8). iar rădăcinile se morcilesc.1 %. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7. b . la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.

la 3–4 săptămâni. B6. în funcţie de scopul urmărit. STAN. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).3).1. în legături.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. PP şi 30 . fertilizarea suplimentară se repetă. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). B2. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. mai ales.p. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.). combaterea buruienilor. în cantitate foarte mică (0. acestea se curăţă de pământ. Recoltarea se face diferenţiat. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).p.5–1 kg/ha. S. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).1 % s. săruri minerale de K. Na. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Mg. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).64 şi 8.) şi proteine (0. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Ca.). care variază între 1. fructoză şi zaharoză). când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru culturile târzii. RIDICHILE Raphanus sativus L. B1. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).6-1.. Fe etc. La cultura târzie.5. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.p.convar. reprezentată. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. N. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.p. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.9% s. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. prin glucide. fertilizarea fazială. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. valorificarea făcându-se cu frunze. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. plantele se smulg. 7. P. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).N. convar. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. La culturile timpurii.5. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. (glucoză.

5. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Homutescu . Japonia.5. alogam-entomofilă. 7. se găseşte un ţesut care conţine antocian. albe. înglobate într-un ţesut spongios. şi centrul mediteranean. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 7. iar cele superioare lanceolate şi sesile. sub rizodermă. violete sau roze. Fructul este o silicvă indehiscentă. putând fi sferică. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc.9). raphanistrum L. cu polenizare. cu un rostru ascuţit. acoperite cu perişori rigizi. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Egipt. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). cu marginea dinţată.. unde s-a selectat din specia R. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. care. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. cu frunzele bazale scurt peţiolate. În cazul ridichilor de lună. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. unde a rezultat din specia R. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. de formă alungită. etc. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. autoincompatibile. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. lung peţiolate. Asia şi America. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. La multe soiuri de ridichi. albă. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.3. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. bactericidă şi vermifugă. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. ovale. Tulpinile florale sunt ramificate. 1965). Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Italia. caracteristic aromei ridichilor. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. tetramere.2. uşor pubescente. maritimus L. 7. 1975). (Zeven şi Jukovschi. prin hidroliză enzimatică. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. devin spongioase. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. în cadrul culturilor succesive.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. 31 . ovală sau alungită. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Grecia. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. violacee. cenuşie sau neagră. lirat penat-sectate. de 80–100 cm înălţime. Frunzele din rozetă sunt mari.

La o temperatură mai mică de 6–80 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.4.structura rădăcinii.Ridichea: a . STAN. N. însoţite de secetă. 1956. 32 .N. d . Gherghi şi colab.plantă în faza floriferă.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. c . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună)..rădăcină îngroşată. Temperaturile mai ridicate. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. 7.5. creşterea încetează. 1973) 7. b . MUNTEANU Fig.9 . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.

când zilele sunt mai scurte.6. vara. var.5. cu rădăcinile tuberizate cilindro . cât şi în teren protejat. 7. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). pentru cultura de toamnă. prin semănat direct. Înfiinţarea culturii se face în câmp. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). atât pentru culturile înfiinţate primăvara. 2. sau vara. de vară (60 – 80 zile). ridichea de lună formează tulpini florale. ardei. atât în câmp. castraveţii de vară etc. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.5 %). Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Din această cauză. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. având o perioadă scurtă de vegetaţie.2 kg Ca şi 0. ce pot atinge 1 m lungime. profund. 1 kg bucata. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. 33 . castraveţi etc.1.). a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. în luna martie. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. aconthiformis Mark.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. 1995). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. vinete. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. eşalonat în mai multe etape..5. şi în perioada 20 august–10 septembrie. de aceea. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. 5 kg K2O. 1994). la interval de 10–15 zile.6. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. în special în Japonia şi China. Consum specific: 5-6 kg N.conice. înaintea culturilor de tomate.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 7. reavăn. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. cât şi pentru cele înfiinţate vara.). bogat în substanţă organică (3. pentru cultura timpurie.5. Tehnologia de cultivare 7. cu greutatea de cca. fără a mai forma rădăcina tuberizată. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. care urmează sau precede cultura ridichilor.5. ridichea este destul de pretenţioasă. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.8). 2 kg P2O5. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. În Asia. care se folosesc în stare crudă ca salată. Faţă de umiditate. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. devin spongioase şi cu gust iute. De regulă. se lignifică. mazărea şi fasolea de grădină.

N. STAN.N. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

dacă este nevoie. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. 7. b . după formula 62.10). folosind 300–350 m3 apă/ha. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). 7.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.N.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). Fig.02 %. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.05% sau Fastac 10 EC 0. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.10 . aplicat premergent). Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.5 + 12.5 cm x 7. 36 . STAN.5 cm adâncime. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. La culturile de toamnă. la 2–2.pe teren modelat. se vor face 1-2 udări. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. N. (fig. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.

7. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.06–15. 37 .11. răsadniţe şi solarii. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). la 2-3 zile de la semănat sau.2.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.6. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). în 2–3 reprize. cât şi asociate cu alte culturii. Lucrările de întreţinere. atât în culturi pure. Producţia este de 8–10 t/ha.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. 1995). Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. iar pe suprafeţe mari. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. în perioada 20.07) la ridichea de iarnă. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. 7. spanac.).5 cm. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Se seamănă des. se vor menţine temperaturi scăzute. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Ridichea de lună se cultivă în sere. timp de 5–7 zile după răsărire. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi.03 – 15.5. Atunci când se realizează cultura asociată. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. În vederea evitării alungirii plantelor. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. ceapă verde. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.

Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . MUNTEANU Fig. N.11 . STAN. 7.N.

1. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. ciorbe. cu excepţia răritului. recolta apare destul de devreme. se folosesc la salate. var.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.a. salate coapte sau fierte. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. ciorbă şi supe de legume etc. f. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. apoi vitaminele B1. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. 7. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). sin. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. piureuri etc.6%).. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g)./100 g). Frunzele. Ca plantă legumicolă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate).. deşi nu este o bună premergătoare etc. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). cea mai importantă este vitamina A (20 U.2 – 1. denumită şi sfecla de masă. dar folosită ca plantă medicinală. în Italia şi Franţa. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. în mod semnificativ. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. cultura se înfiinţează prin semănat. canditiva Alef. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Importanţa culturii Importanţa alimentară. din care se remarcă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Mării Negre şi Mării Caspice. substanţe proteice (1. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). 7. esculenta L. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. 1998).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).2.H.I. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş.6. rubra Familia Chenopodiaceae 7. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. 39 . Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.6. De asemenea. când sunt tinere. 1998). Dintre vitamine. săruri minerale. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.6%). (Dumitrescu şi colab. soteuri. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. ssp. în legături.

La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. 7. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. STAN. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. MUNTEANU În }ările Române. cum ar fi zonele premontane sau montane. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. b . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.frunză. în general.rădăcină.N. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.7. 7.tulpină floriferă. este pivotantă cărnoasă. N. tulpina floriferă cu flori. în primele faze de vegetaţie. iar în cel de-al doilea. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. uneori şi frunzele tinere.floare Rădăcina. d . deşi nu ocupă suprafeţe mari. rădăcinile pot căpăta. Fig. c . După îngroşare.Sfecla roşie de salată: a . e .12).3.12 . sfecla roşie.6. Pe plan mondial. fructe şi seminţe (fig.secţiune transversală prin rădăcină.

cu suprafaţa ondulată. peţiolul este de culoare roşie. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Frunzele. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.. de culoare roşie. în mod succesiv. pentru realizarea unor recolte performante. Frunzele tinere. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. uşor neregulată. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab..13 . De asemenea. formând un glomerul. sunt mari. mai multe glomerule formează un panicul lung. cu marginea întreagă. 7.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă.LEGUMICULTURĂ II conică). Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. atunci aceasta va fi globuloasă. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). este roşie-închisă.6. grupate pe un ax mic. În secţiune transversală. 1992). uneori şi entomofilă. cât şi în interior. ţesutul Fig. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. 7. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. lanceolate. atât la exterior. de culoare roşie– verzuie. 7.13.4.). sesile. 1973). concrescute. 41 . 1998). Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. a mai multor zone de ţesut cambial. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Florile sunt mici. la planta complet dezvoltată. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. în anul I. organizate pe tipul cinci. constituind aşa-numitele glomerule. Culoarea rădăcinii. considerate impropriu fructe sau seminţe. anemofilă. rădăcina prezintă zone concentrice. au culoarea roşie. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Nervurile sunt evidente. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. din zona centrală a rozetei. În anul al II-lea. Totuşi. cordat. prin apariţia. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. cu limbul ovat. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. lung peţiolate. Florile sunt hermafrodite.. mult mai intensă. Polenizarea este alogamă.

cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor.5. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C.6. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. În România se cultivă un număr redus de soiuri. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. determină formarea unor rădăcini mici. lipsite de suculenţă. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. 7. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. bune pentru consum. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de asemenea.6. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. 7. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. formând tulpini florifere în primul an. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Lipsa de umiditate. prin răsad. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. În faza de frunze cotiledonale. în gospodăriile familiale. mărimea şi culoarea rădăcinilor. întâlnite. STAN. N. de perioada de vegetaţie (timpurii. profund.N. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. în perioadele de secetă. Excesul de apă din sol dăunează plantelor.6. 42 . iar cea optimă de 18-200C. În condiţii optime. plantele răsar după 10-12 zile. mai ales în grădinile familiale. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.9. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. mai rar. plantele solicită condiţii de zi lungă. După formarea primelor frunze adevărate. tardive). plantele se pot vernaliza. dar plantele nu suportă umbrirea. În primele faze de creştere. în funcţie de forma. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. şi unele populaţii locale. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. timp de 2–3 săptămâni. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

7. Fig.14). la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). la culturile succesive. Modelarea este obligatorie. cât de curând posibil. ca fertilizator starter. după cum s-a anticipat. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. N. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.7. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. după recoltarea acestora). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. primăvara. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. după grăparea cu grapa cu discuri. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.14 . Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Înfiinţarea culturii se realizează. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Modelarea terenului se execută. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Pregătirea terenului începe toamna. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. prin semănat direct.N.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . imediat după aplicare. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. STAN. în funcţie de soi şi momentul recoltării.

iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. în timpul toamnei.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat.).. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. cazmalelor. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. Recoltarea sfeclei pentru consum. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. După zvântarea terenului. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. cronologic. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). când. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. dacă îngheţul a surprins cultura. 1998). purici etc. de regulă. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în continuare. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. În cazul culturilor timpurii. se efectuează o praşilă manuală pe rând. semănătoarea Saxonia. se realizează aproximativ ca la morcov. se asigură. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. recoltarea se efectuează manual. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. dispuse echidistant la 37–40 cm. prin smulgere. recoltarea se execută în mai multe reprize. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. În timpul verii. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. în condiţii de secetă). mai ales pentru culturile timpurii. se efectuează printr-o singură trecere. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. În prima rundă de lucrări prezentate. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. în acest mod. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. 1992). un tăvălugit al terenului. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. 45 . răritul plantelor la 1020 cm. cultura având o densitate mai mare. Cel mai târziu. pentru situaţia prezentată. Întreţinerea culturii. altfel. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Lucrările de îngrijire sunt. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). obligatoriu. toamna târziu. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă.. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese).

porrum L. vulgare) [i prazul (A. Alte specii din aceast\ grup\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. sunt prezentate în tabelul 8. 46 .N.). STAN. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. ssp. usturoiul comun (A. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Tabelul 8. sativum L. împreun\ cu cele men]ionate anterior. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. bulbi[ori aerieni.1. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. (dup\ Bala[a. iar la altele numai frunzele verzi. N. în general. iar sin. Allium sativum ssp. dup\ tomate [i varz\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. 1973). Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L.). sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. bulbul. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. în perioada de iarn\. mai ales peste 20-22 mm. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Apa este considerat\ ca un factor major. În acest caz. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. în defavoarea bulbului. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. `n mod special. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. În aceast\ faz\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. induc]ia floral\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu.N. Plantele nu formeaz\ bulbi. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Temperatura.1. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. astfel. astfel. determinate. în mod evident. implicit. de care depinde succesul culturii. înfiin]ate prin sem\nat direct.4. prin aspersie fin\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Astfel. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. De aceea. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. dac\ se întârzie cu sem\natul. STAN. dup\ cum s-a specificat. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. aplicarea unor ud\ri u[oare. solul. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. MUNTEANU 8. lipsa apei întârzie cultura. N. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). iar dac\ se formeaz\ crust\. se cere. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. O umiditate ridicat\ în sol. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. se produce vernalizarea [i. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. plantele formeaz\ tulpini florale.

1998). De[i. nematozi). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. dar bine structurate. se recomand\ solurile mijlocii. ceapa se cultiv\. pu]in dezvoltat. 53 . în zona polderelor. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. aluviunile con]in mult\ argil\. amplasat în stratul superficial al solului. în principal. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. în primul rând datorit\ texturii. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. Aerul. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. de regul\ în treimea lor inferioar\. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. pe soluri aluvionare.4 kg N. în unele lunci. deoarece. Botrytis [. de exemplu. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. În Olanda. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. 1. De aceea.).a.6 kg K2O [i 1. fertile [i bine structurate (aerisite).LEGUMICULTUR| II bulbilor. se pot instala agen]ii patogeni. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. dar [i de sistemul radicular. Aceste cerin]e se bazeaz\. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. la cultura premerg\toare. chiar dup\ recoltare. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor.. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. În acest caz. Consumul specific (kg/t produs).1 kg P2O5. nisipoase. Sclerotium. care este egal repartizat\ pe profilul solului. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. poate reprezenta un element de succes al culturii. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. 4. în timpul depozit\rii (Erwinia. care atac\ în mod special bulbul. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. eventual.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. adesea.

O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. MUNTEANU 8. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.F. Alegerea terenului. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. 54 . ro[ie sau alb\. care se seam\n\ bob cu bob.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Culoarea poate fi galben\.1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. prin arpagic sau sem\nat direct. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. în special.C. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. 8. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.6.5. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.6. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. de c\tre Popandron. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Kaba). sortimentul este dominat de hibrizii F1.1. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. cultura poate fi complet mecanizat\. În condi]ii tehnice moderne. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). 1994). Vidra. la I. pentru deshidratare. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. prin arpagic. form\ [i m\rime.1. pentru stufat (ceapa verde). N. sistem de irigare prin aspersie. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. prin r\saduri (ceapa de ap\. La noi în ]ar\. 1998) 8. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.L. STAN.N..1. dotarea cu sem\n\tori de precizie.

LEGUMICULTUR| II 55 .

2). care este obligatorie. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. pentru epoca de prim\var\. 1973). atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at.D. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte.N. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. toamna. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. STAN. Dual 2-3 l/ha). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. în vederea sem\natului. urmând a fi încorporate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. cum ar fi: legume le cucurbitacee. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. N. respectiv toamna [i prim\vara. ~n ambele situa]ii. la 25–30 cm. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. pentru epoca de toamn\. De asemenea. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Speciile leguminoase nu se recomand\. care nu au fost administrate în toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. În acest caz. de toamn\ sau de prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi.-3. verde]urile. În acest sens. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. în prim\var\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN. MUNTEANU 64 .N. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. MUNTEANU 66 . N.

unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Imediat 67 . ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi).LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. a. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. cu încorporare. Satecid 65 WP. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. 6-8 l/ha. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. 6-8 l/ha sau Pivot. la adâncimea de 1012 cm. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. De asemenea. exclusiv. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. de exemplu. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. prin realizarea sa. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. în toamn\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. executate perpendicular una pe cealalt\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Prim\vara devreme. chiar la noi în ]ar\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. în medie. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Astfel. mai ales. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama.

se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. în final. cu rândurile încheiate. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu norme de circa 100 m3/ha. de 2-3 cm. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. r\s\ririi [i ob]inerea. prin competi]ie reciproc\. Dup\ începerea r\s\ririi. se face încorporarea produselor administrate.N. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. 68 . Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. de regul\. În acest sens. în caz de secet\ sau de formare a crustei. STAN. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Pe teren nemodelat. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. prin cea de-a doua gr\pare. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. în mod practic. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. echidistante la 12. Altfel. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. necorespunz\tor calitativ. în general. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme.. iar la densit\]i prea mari. a unei culturi uniforme. Lucr\rile de îngrijire. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. sub 7-8 mm. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. MUNTEANU dup\ erbicidare. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. În aceste condi]ii. pentru suprafe]e mari. înfiin]at\ prim\vara. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Distan]a între semin]e pe rând va fi. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. de la care se elimin\ r\ritul. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. în medie.5-15 cm. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. 1998). În acest fel. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Culturii de arpagic i se aplic\.. pân\ la 5-10 aprilie. ori plantele nu vor fi uniforme. multe plante vor pieri. 1998). N. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol.

combaterea buruienilor. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. ca [i la ceapa ceaclama. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. 2-3 ud\ri. iar buruienile sunt în faza de rozet\. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. în final. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. de obicei. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. plantele vor fi infestate [i . controlul acestor d\un\tori. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului.2 [i 8. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.5% în care s-a ad\ugat aracet. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. în mod deosebit. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. se opre[te irigarea. În acest scop. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. practic. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. Dac\ se scap\ momentul de zbor. la sfâr[itul lunii iulie . pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. nu se mai poate realiza. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. În aceast\ situa]ie. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. De aceea. de regul\. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). f\r\ a provoca r\nirea plantelor. inhibitori sau chiar desican]i. Fiziologic. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. 69 . Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\.începutul lunii august. mu[tele depun ou\. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.3. Cu toate acestea. printr-un plivit manual. Lucrarea se realizeaz\. mai ales pentru distrugerea crustei. de exemplu cu Afalon.

A[adar. adic\ în afara intervalului de 4-180C. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. 70 . arpagic de calit\]ile I [i a II-a.4) Tabelul 8. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Dup\ aceast\ opera]ie. La suprafe]e mai mari. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). dislocarea se poate face [i mecanizat. STAN.N. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Dup\ acest stadiu de maturare. N. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. În felul acesta. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior.

1973. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. O epoc\ ra]ional\ ar fi. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. semimecanizat sau mecanizat. în func]ie de condi]iile meteorologice. Epoca de înfiin]are. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). u[or argilos. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. între 1 [i 15 aprilie. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. a lucr\rilor de îngrijire. densitatea recomandat\. chiar par]ial\. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie.LEGUMICULTUR| II b. echidistante la 15-20 cm. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). în func]ie de zon\. 1994). Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. înfiin]at\ prim\vara. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Brewster. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. unde este prev\zut\ mecanizarea. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora.3). deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. în mod mecanizat 71 . în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dar s\ se asigure. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). În aceast\ situa]ie. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Plantarea se efectueaz\ manual. dup\ unii speciali[ti. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Uneori. obligatoriu.

pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha.. au un caracter general. Densit\]ile sunt. asem\n\toare. Uneori.5 cm. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. dar adaptate corespunz\tor. 1992). Din aceast\ cauz\. 72 . putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Dup\ r\s\rire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. îndeosebi pe solurile u[oare. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. mai ales în condi]ii de secet\. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. pe de o parte. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc.N. de 28 cm. STAN. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. De asemenea. Lucr\rile de îngrijire. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. în momentul de mare necesitate a plantelor.0-3. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. cel pu]in o singur\ dat\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Manual. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. inclusiv cele de sem\nat. N. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. de asemenea. precum [i distrugerea crustei. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. aceast\ opera]iune se face cu sapa. pe de alt\ parte). lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Pe teren nemodelat. la aceea[i distan]\ între ele. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8).

acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. 8. aspectuo[i. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. De obicei. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. teren perfect nivelat. pentru anumite zone sau microzone legumicole. care este primul element de succes. tocan\ pentru iarn\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Bulbul are un gust iute dulceag. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. cultura este totu[i rentabil\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat.. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Mai mult. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. fiind unanim apreciat\ de consumatori.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. 1992). trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Indiferent de acestea. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare.6. 73 . Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. de exemplu. în condi]ii normale meteorologice. În multe ]\ri.a. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. în func]ie de zona de cultur\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. De asemenea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. ori de câte ori este nevoie. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble.1. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. brânzeturi. În afar\ de acestea. pân\ la 30-35 t/ha. cu norme de udare de 300-350 m3/ha.3. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult.

Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. mobilizat. în mod special. b. aerisirea. plivirea.a. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. N.. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. condi]iile tehnice. În figura 8.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. De asemenea.5-2. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. un sistem radicular bine dezvoltat.N. 74 . Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. în func]ie de densitatea culturii. nisip.5-4. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\.0 kg/ha. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Dup\ cum se va vedea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Dumitrescu [i colab. îngr\[\minte minerale [. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). de asemenea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. De asemenea. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. tradi]ie. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. eventual. 1998) [i. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. insectofungicide [i. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. substan]e bioactive). dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. gradul de intensivizare a culturii. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. turb\. de aceea. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. STAN. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. a. 1992.0 kg/ha [i 3.

prin aspersie. pe rândurile marcate pe strat. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Uneori. Fig. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 75 . la ob]inerea de plante cu bulbul mic..densitatea = 500-600 mii plante/ha. de circa 200-250 grame.6 . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu circa 300 m3 ap\/ha. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. b . Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final.. 8. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. odat\ cu modelarea terenului.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. În acela[i timp. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. 1992. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Dumitrescu [i colab.

face parte din culturile succesive în câmp. solarii sau sere. sufleuri. cât [i ulterioar\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. numai prin brazd\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor.6. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Cultura pentru stufat. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. N. pe brazde. din punct de vedere agrotehnic. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Irigarea se face din abunden]\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. mai ales c\ dimensiunea acestora este. De asemenea. cultura se practic\ în spa]ii protejate. [i o afânare permanent\ a solului. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. atât ca anterioar\. datorit\ irig\rii. omlete [. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. de obicei. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\.a. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. STAN. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Momentul recolt\rii. peste 21 mm). exclusiv. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.4. la 10-15 zile dup\ plantare.1. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. din punct de vedere calendaristic. a. Produc]ia este de 25-30 t/ha. pentru diferite salate. irigarea. în luna septembrie. Pra[ilele asigur\. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor.). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în dou\ reprize. Cultura în câmp se aseam\n\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. supe. uneori. se aplic\ între 5-7 ud\ri. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. par]ial. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. în mod tradi]ional. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic.N. 8. [i sub form\ de funii. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. inclusiv 76 . se pot condi]iona. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice).

o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ terenul este nemodelat. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. ca s\ nu se taseze). 77 . iar arpagicul este bine calibrat. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. sau cu azotat de amoniu. pân\ la venirea iernii. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. astfel. prin aplicarea unei ud\ri. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. uniform ca nivel [i grad de tasare. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. în special toamna. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. se asigur\. cu patru rânduri echidistante pe strat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i de 2-3 cm prim\vara. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. la 15-20 cm între acestea. dac\ nu se mai dispune de stufat. În unele situa]ii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. pentru a nu r\ci prea mult solul. Dac\ solul este bine preg\tit.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. astfel ca. în caz de secet\ prelungit\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). În ordine. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pe care nu b\lte[te apa.

se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. pe de alt\ parte. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. a plantelor cu simptome de atac. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. N. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad.N. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). pe de o parte. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. 78 . condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. musc\. culturile prea dese se vor r\ri. Prin alegere. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. în func]ie de epoca de înfiin]are. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Cultura este relativ simpl\. dac\ este nevoie. De exemplu. În acest caz. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. b. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. STAN. Când plantele sunt mai mari. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. produc]ia este în jur de 20 t/ha. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. pe alese. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. recoltarea se face în totalitate. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. De asemenea. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. în vederea livr\rii.

udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. 1998). sunt posibile [i alte variante. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). în func]ie de condi]iile meteorologice. înainte de venirea înghe]urilor. c. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. de exemplu. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. În acest moment. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. consumul de energie ar fi foarte mare. alegând cele mai dezvoltate plante. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Consumul de material de plantat este de 2. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. chiar în ferestrele iernii. imediat ce acest lucru este posibil. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. pr\[itul sau plivitul. dup\ plantare.0-2. În mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm.5-2. Temperatura din solar. prin r\rire. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. În mod practic. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. La solarul tunel. Cel mai adesea. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. dac\ s-ar cultiva. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. atunci acoperirea lor se poate face toamna.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru.. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. 79 . Recoltarea se face e[alonat. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. deoarece. tomate. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. de 40-50 cm. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.

5 cm. Materialul de plantare îl constituie. salamuri.7% celuloz\.44% cenu[\. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. vulgare Familia Liliaceae 8. Gustul s\u picant. 6-7% protide. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . de neînlocuit. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.N. ssp. mai ales în reglarea presiuni sanguine.1. De asemenea. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. mrani]\ [i nisip. Aroma sa. în func]ie de cerin]ele pie]ei. se folose[te în industria conservelor. supe. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Valoarea sa terapeutic\. 0. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. condimentar\ [i aromatic\. recunoscut\ [i inconfundabil\. 2000). Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. mai ales în medicina modern\ naturist\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). în 2-3 reprize. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. de asemenea. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Se folose[te la prepararea. 0. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).2. fripturi. În func]ie de temperatura din ser\. 1. este deosebit de apetisant\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. cârna]i. cel mai târziu. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Acest strat are grosimea de circa 1-1. în primul rând arpagicul stufat. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.2. 8. STAN.6% lipide. N.

Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Importan]a economic\. 81 . Cel mai mare produc\tor european este Spania. 1994).2. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. S. eventual. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. cu 240 mii tone. În SUA se ob]in 12 t/ha. longiscuspis. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. R\chiteniT\m\[eni (Roman). urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Fe [. (Butnariu [i colab. În rest. în solarii. dar cerin]ele mari ale pie]ei. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. în ambele emisfere.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). D\r\[ti-Ilfov. probabil din specia A.. 1992).a. 1999. K) [i microelemente (Mn. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. 22 t/ha în Liban. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. ~n ce prive[te vitaminele. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. pe tot parcursul anului. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Ca.2. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. citat de Popescu [i Atanasiu. care confer\ aroma specific\.000 ha.a. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. holerei [. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. R`mnicu S\rat-Buz\u. 17 t/ha în Sudan. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. [i pre]urile deosebit de avantajoase. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. 8. în general.). dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. cum sunt cei ai febrei tifoide. iar în România. I[alni]a-Amaradia. Cu. difteriei. nematozii [i musca usturoiului. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. La noi în ]ar\. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Na. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Importan]a agrofitotehnic\. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). 2000). 13. vitaminele C [i E.

Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Din ace[ti bulbili. cu înmul]ire vegetativ\.N. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. ajungând s\ prezinte muchii.2. iar dup\ formarea bulbului. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. în anul viitor. într-un singur plan. Mugurii axilari se tuberizeaz\. ca [i la ceap\. denumi]i popular [i „c\]ei”. este reprezentat\ de r\d\cinile normale.3. dup\ care devine circular\. STAN. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. La noi în ]ar\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. reunite în umbele false. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. R\d\cina. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. prin suprapunere. de r\d\cinile adventive. netede [i lucioase. ci bulbili aerieni. 1985). acestea sunt grupate în cime unipare. În sol. cu vârful ascu]it. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. trimuchiat\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. în anul urm\tor. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. În alte zone de cultur\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Tulpina. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. cilindrice. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. aceasta nu con]ine flori. alternativ (la dreapta sau stânga). N. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. [i poate varia de la 4 la 60. Frunzele sunt liniare. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Discul. cel mult egal cu num\rul de frunze. usturoiul este o plant\ anual\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. MUNTEANU 8. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. formând a[a-numi]ii bulbili. gâtul plantei sau tulpina fals\. c\rnoas\). mai sub]iri ca cele de la ceap\. de culoare alb\ sau violacee. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. 82 . din care. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. de m\rimea unui bob de porumb. alc\tuind. iar s\mân]a este alungit\. iar limbul. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. 1985). este dirijat. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. sub form\ de jgheab. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\.

Astfel. Dup\ Butnariu [i colab. bulbii sunt mijlocii-mari. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii.LEGUMICULTUR| II 8. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. De I[alni]a). De Rm. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal.2. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. 1994. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. De D\r\[ti. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. este rezistent\ la secet\. nu formeaz\ l\stari floriferi. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. temperatura optim\ este de 18-200C. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. de asemenea. 1973. 83 . Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. În timpul vegeta]iei. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. f\r\ a forma bulb (Bala[a. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. formeaz\ un bulb mic. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Grupa continental\ (Caucaz. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. cu un nivel mai redus al apei. S\rat). pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. ~n general. în general. 1994). Brewster. Ecologic. Dup\ aceea. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Chaux [i Foury. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Apa. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu.4. temperaturi sc\zute [i p\strare. reprezint\ forma de toamn\. rezistente la temperaturi sc\zute. Asia Mic\). unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte.

Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În acest caz. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.N.0 kg. N.6. consumul specific este: N=11 kg.2. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Preg\tirea terenului începe din toamn\. pe cât posibil. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\.3).5 (dup\ Dumitrescu [i colab. precocitate. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. care. care îngreuneaz\ recoltarea. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.5. 8. ba mai mult.5 kg [i S= 5 kg. Lucrarea cu freza este prea scump\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.2. culoarea frunzelor acoperitoare [. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. P2O5=1. se mai execut\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat.5 kg. 1998). STAN. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. 8. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. pulverizeaz\ solul.. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. unele insecticide (tabelul 8. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. culoarea tunicilor. MgO=0. preventiv. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.D.5 kg (dup\ Butnariu. 84 . astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Totu[i. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. 1994). mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. K2O=8-10 kg. P2O5=3-4. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=5.-3. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. dar bine structurat. dar mai energic\.0 kg. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. suplimentar. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.a.

LEGUMICULTUR| II 85 .

bulbii o petrec în câmp.N. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). se poate face toamna sau prim\vara. dar nici din centrul bulbului. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . care este obligatoriu. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. 1994). dup\ recoltare. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Înfiin]area culturii. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. finalizându-se cu ar\tura de baz\. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. în cea mai mare m\sur\. Plantarea mecanizat\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. adesea. Pentru realizarea acestei densit\]i. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. pentru c\ sunt prea mici [i. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Lucr\rile de îngrijire sunt. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. de[i posibil\. STAN. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). neprovenind nici de la exteriorul bulbului. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). 1994). afecta]i de atacul nematozilor. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. N. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii.

6. provoac\ arsuri gastrice. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. adesea.3.4% dizaharide [i 1. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.3. În principiu. 4. Prazul este o plant\ legumicol\. De regul\.3% monozaharide. dac\ nu au survenit precipita]ii. 8. pân\ la 10-12 t/ha. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. înlocuie[te ceapa. Produc]ia este de 5-6 t/ha.8-1.3-0. Calendaristic. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .4% gr\simi. 0. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. în condi]iile de la noi din ]ar\. vitamine [i fitoncide. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. În foarte multe din preparatele culinare. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.5% celuloz\ brut\). în teren deschis sau în solar.1. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. 2-3% proteine. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). în cazul apari]iei unor ploi. dar poten]ialul soiurilor atinge. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. e[alonat.LEGUMICULTUR| II bulbililor. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.7% hidrocarbona]i (din care 2. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. cultura în câmp se practic\ mai rar. Familia Liliaceae 8. 0. care este mai scump\ [i. PRAZUL Allium porrum L.

prin rusticitatea sa. 1992). R\d\cina. astfel.N. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Plantele de praz produc. C [i PP). În primul an din ciclul ontogenetic. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. are o tehnologie u[or de realizat. Asia de Sud-Est. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. În orice caz. cum ar fi Europa occidental\. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.2. care se g\sesc în compozi]ia sa. Peninsula Balcanic\. cu un redus grad de perisabilitate. MUNTEANU sau a usturoiului. bienal\. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. pentru a asigura o bun\ comercializare. În prezent. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Prazul. R\d\cinile adventive. 2000). p\trunzând în sol pân\ la 1. 8. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. de câteva mii de ani î. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16).3. Africa de Nord. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. formate pe partea inferioar\ a discului sunt..3.25 m (Maier. atât la transport [i la comercializare. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. fructe [i semin]e. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. cât [i în timpul p\str\rii. Cultivat de egipteni [i greci. este cunoscut în cultur\ din antichitate. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. de aceea. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Importan]a agrotehnic\. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. cu înmul]ire sexuat\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. 8. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. îns\. 1994). dou\ tipuri de r\d\cini. STAN. N. mult mai puternic dezvoltate. 1969). În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. cum ar fi Oltenia [i Banat. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse.3. Tulpina. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. prazul este cunoscut în întreaga lume. H.

pe partea sa superioar\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. cu rezisten]\ mai slab\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. tecile se suprapun unele peste altele. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Aceasta este erect\. 8. îngro[at\ [i suculent\. sunt formate numai din teac\ [i limb. fiind liniar. au ap\rut mai multe forme ecologice. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. cu o rusticitate evident\.2 cm la baz\ [i 0. La baza lor. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. mu[te). în mod alternativ. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. glauc\. ca la toate speciile alliacee. 8. roz sau violacee.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Pe acest disc. Pe por]iunea limbului. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\.7). plin\ în interior. în condi]ii de mediu diferite. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Frunzele. 8. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. sunt albeg\lbui. Butnariu [i colab. Pe restul por]iunii lor. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . sub form\ de jgheab. 1985). globuloas\ cu circa 800-3000 flori. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. înalt\ de 80-120 cm. groas\ de 1-1. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. alc\tuind o forma]iune cilindric\. În anul urm\tor. este de culoare alb\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. neted\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. denumit\ tulpin\ fals\. dac\ sunt din exterior. într-un singur plan vertical.4-0. florifer\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.4. Frunzele. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Perigonul. ca [i la usturoi (fig. format din cele [ase tepale. cilindric\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.7 . (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc).3.

Picior de elefant.5 kg [i S=0. de tradi]ie.3. de toamn\ [i de iarn\.6. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. A[adar. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. când plantele sunt mature pentru primul an. P2O5=1 kg. vegetarea înceteaz\. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. de asemenea. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale.. de Carentan. 1994). de var\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Brewster.. ]ar\ cu tradi]ie veche. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 90 . În condi]iile de secet\. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 1998) 8. Apa. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.6 kg.3. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. STAN. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. N. în func]ie de zona de evolu]ie. 1994): N=2-3 kg. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Mg=0. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.N. În Fran]a.5. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În acest stadiu. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Fa]\ de ap\. 1992. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. MUNTEANU pe timpul iernii. K2O=4 kg. 1994). Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. dar [i de cerin]ele consumatorilor.2-0. plantele r\mân mici. Dup\ plantare sau r\s\rire. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. 8. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. dar nu ca regim. iar dac\ este mai sc\zut\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\.

Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. în aceea[i zi. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. pân\ la sem\nat. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm.3. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. 91 . Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. s\ fie profund [i fertil. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. dac\ este necesar. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în func]ie de zon\. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\.LEGUMICULTUR| II 8. 1998). la 28-30 cm adâncime. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).1.6. la adâncimea de 1. terenul se t\v\luge[te. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.5-2 cm.8. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. dup\ modelare. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. În principiu. Preg\tirea terenului începe din toamn\. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Chiar înainte de r\s\rire. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama.. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Sem\natul se execut\ mecanizat. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. ca plant\ indicatoare. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab.

pe teren modelat. b . prin sem\nat direct sau prin r\sad. 8. STAN.N. MUNTEANU Fig.8 . c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. d . prin r\sad 92 . N.pe teren nemodelat.

Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei.3). prin aspersie. care se completeaz\ cu una mecanic\.2. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. de regul\. 8. este mu[uroirea plantelor. sau semimecanizat. altfel. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.6. absolut necesar\. Cu prilejul acestei pra[ile. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. În atare circumstan]e.3. Pentru consum imediat. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Recoltarea începe toamna târziu. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare.2 [i 8. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Recoltarea se face manual. 93 . Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Dac\ sunt goluri. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. cu ajutorul sapei sau cazmalei. O lucrare special\. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). începând cu pra[ilele a treia sau a patra. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. care se repet\ dup\ r\rire. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. cultura se poate realiza în ogor propriu. prin aspersie. sporind calitatea recoltei. dup\ o cultur\ anticipat\. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Dup\ dislocare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. În [an]uri. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Pentru p\strare peste iarn\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). plantele se smulg.

Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. dar la noi în ]ar\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. În condi]iile de la noi din ]ar\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. usturoiului comun [i prazului. executate cu grapa cu col]i reglabili. ceapa e[alot\.N. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. dar poate ajunge la valori mai mari. în afara celor prezentate. N. de regul\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. ceapa de iarn\ sau de tuns. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. 8. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. subspecii. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. 94 . ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. dup\ ce au ap\rut buruienile. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). STAN. Plantarea se face manual. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\.4. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. cu pân\ la 50-60%. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Prim\vara. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. în cazul culturii prin r\sad.

8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Fig. de obicei. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. La forma proliferum. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.LEGUMICULTUR| II 8. f.1. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. dar care.4. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. central\ [i de nord a Moldovei. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. de culoare cenu[iu-g\lbuie. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. nu formeaz\ semin]e. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. 8. fructe [i semin]e. bulbiferum [i Allium cepa L f.Ceapa de Egipt (rocambole). 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. 8. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. nu formeaz\ flori. ca [i cea colinar\. dar [i din zona central\ a Asiei.2. dar de dimensiuni mai mici. mai multe [i mai mici. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. prin discul propriu. fiecare în parte. pe bulbii din inflorescen]\.10). La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. iar tulpinile florifere. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.4. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. 95 .9 .9). de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. cu o tunic\ de protec]ie groas\. de un disc comun (fig. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. aspr\. Este o specie peren\.

pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. STAN. De regul\. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. 8.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. în anul urm\tor. N. Formeaz\ un bulb pu]in evident. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). La noi în ]ar\. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.4. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Plantarea se face toamna sau. cel mai Fig.4. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. care se folosesc în industria conservelor. Fig.10 . iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8.3. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. 8. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.N.11 . 8.. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.11). din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. prim\vara. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.4. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Când se înmul]e[te prin semin]e. asem\n\toare cu prazul. Este o specie peren\. de asemenea. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.

Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ophioscorodon Dom. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.4. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.5. Este bine cunoscut în întreaga lume. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. iar `n anul urm\tor.12 . Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. De Bucovina. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 8. ~n primul. 8. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Uneori. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. var. cu mai mul]i bulbili. 1973). 97 . dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. îndeosebi formele mediteraneene. 8. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.12).

În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . m\rime. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.a. de[i. B1 [i B2=0.2 mg/100g. celuloz\ 0.N. care se consum\ fier]i. culoare [i chiar gust. comparativ cu alte legume. cenu[\ 1%. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. astfel c\ este folosit\ aproape integral. inclusiv în sistemul culturilor protejate.8-1. protein\ brut\ 2%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cop]i sau pr\ji]i.5 mg/100 g. Importan]a agrofitotehnic\.1. `n terenul destinat culturilor legumicole. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. glucide simple 0. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. N.4%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. De asemenea. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. 9. STAN.1. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. sunt diferite. Familia Solanaceae 9. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. din punct de vedere botanic. C=20-25 mg/100 g [. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1. precum [i unele vitamine: A=0. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.2%.08 mg/100g. se practic\ pe suprafe]e mai mici.

Mai mult.. cum ar fi S. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. 1974). curat de buruieni. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Cerin]a mare a pie]ei [i. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Columbiei. cel târziu pân\ la 1 iulie. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Bineîn]eles c\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Importan]a economic\. dar numai S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. 99 .LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. în unele ]\ri din vestul Europei. S. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. S. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în cea mai mare parte. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. 9. în acest caz. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. în cazul culturii timpurii. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. de[i las\ terenul. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. pre]urile avantajoase de valorificare.1. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. mai întâi în Transilvania. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Cultura cartofilor timpurii. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. ca urmare. în mod surprinz\tor.2. S. cultura [i recolta sunt mult întârziate. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Totu[i. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [.a. Factorii de risc. demissum (rezistent\ la frig). În prezent. De regul\. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado.

Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale.2). de 1. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. În condi]ii de întuneric. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. dup\ care cade. iar în plus. tulpinile aeriene. ai tulpinii aeriene. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic.3. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure.1). dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. În condi]ii de lumin\. din care. în al doilea an.0 cm. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Tuberculul are o parte bazal\. 1958. MUNTEANU 9.5-2. citat de Zanoschi [i Toma. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Ace[tia sunt cilindrici. Ace[tia pot avea forme diferite. 1969). se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. în condi]ii corespunz\toare. prin care se insereaz\ pe stolon. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. N. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. R\d\cina. formând a[a-numi]ii ochi. 9. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. [i o parte apical\ sau vârful. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. 100 . tipice fiec\rui soi (fig. În primul an. când este foarte tân\r. subterane. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. care se mai nume[te col]. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. spre profunzimea solului. În cazul în care l\starul este distrus. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Tulpina. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. De asemenea.1. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. care con]in trei muguri. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. 9. se orienteaz\ pe vertical\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. m\rimi [i culori diferite. Din ace[ti ochi se formeaz\. STAN.N.

1 .1). La o plant\ Fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 101 . erect\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.LEGUMICULTUR| II Fig. denumit\ faz\ dormind\.2 . fistuloas\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9. în ciclul lor de via]\. 9. 9. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 1974). trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. muchiat\.

de culoare alb\. cu dou\ loje.5-2 mm în diametru. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Florile sunt actinomorfe. De[i cartoful nu 102 . N. Uneori. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.3 . Un fruct con]ine 50-300 semin]e. sunt dens p\ro[i. S\mân]a este mic\. ovat-lanceola]i ori circulari. 1985). Gineceul este bicarpelar. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. prinse pe baza corolei. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu diferite tipuri de peri[ori. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. Fig. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu aspect rotat. turtit\.N. alb\ sau cenu[ie. iar corola este format\ din cinci petale unite. Polenizarea este direct\.9. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu vârful ascu]it. MUNTEANU Frunza. STAN. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. albastr\. cu umiditate ridicat\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. cu 5-10 flori. Lobii (foliolele) sunt ova]i. ovoidal\. 9. eliptici. hermafrodite. ro[iatic\.3). Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. prin autogamie. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma.1. De asemenea. 9. Caliciul este format din cinci sepale unite. grupate într-o cim\ terminal\. 1974) Floarea. violet-închis\ etc.4. pentamere.

Rezult\ de aici.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. iar perioada de lumin\ este maxim\.. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Riscul temperaturilor de înghe]. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Astfel. 103 . apa având. Tufa cre[te în condi]ii optime.. în Ceau[escu [i colab. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. 1984). Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Tabelul 9. De asemenea.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina.2 (dup\ Bala[a.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Minus 1-2 Minus 0. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. r\d\cinile pot cre[te. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.1). în acest caz. în mod clar. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. [i rolul de regulator termic. Totu[i. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. în Ceau[escu [i colab. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. în asemenea cazuri. cât [i p\r]ile aeriene. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie.

2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I.N. tuberculilor [i r\d\cinilor. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Din aceast\ cauz\. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.A.5 kg MgO [i 2 kg S. STAN. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. solul. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii.. bine structurat. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. este favorabil\ udarea. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. de care depinde succesul culturii. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 3 kg P2O5. De aceea. în Ceau[escu [i colab. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).5 kg K2O. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. acest regim. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. s\ fie fertil. prin caracteristicile sale. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. 2 kg P2O5. N. la nevoie. 104 . Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. 8. ca urmare. care are loc la nivelul stolonilor. 1-1. Totu[i. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. 14 kg K2O. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). dar [i de intens\ activitate metabolic\.U. La o ton\ de cartof. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . cu posibilit\]i reduse de tasare etc. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.U. De aceea. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.. Solul este un factor de mediu important. în special prin aspersiune. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.A. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). MUNTEANU Tabelul 9. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.

pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. cu pant\ uniform\.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.. legumele din grupa cepei sau a verzei. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.1. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Tabelul 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.6. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.5 9. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. biloane [i rigole de udare. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cerealele p\ioase. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.0 16. Nu se recomand\ solanaceele [i.3.LEGUMICULTUR| II 9. bineîn]eles. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.1.1. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .0 16. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.6. legumele verde]uri. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. 9.5. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. s\ fie bine structurat. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.

Modelarea terenului `n rigole [i biloane. dezinfec]ia [i încol]irea. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. deshidrata]i. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Fig. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. cât [i cei prea mari. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. În situa]ii normale.4 . Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 106 . Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. distan]ate la 70 cm (fig. încol]i]i. 1992). În unele situa]ii. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. 9.N. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex).4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. În mod aproape generalizat. manual. STAN. 9. de exemplu. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. calibrarea. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. 1997). `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. N. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor.. cu diferite v\t\m\ri. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. se pot folosi atât tuberculii mici. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. eventual. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici.

Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. tuberculii. în func]ie de spa]iul de încol]ire. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În timpul aerisirii. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). serele. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C.. Dup\ suda]ie. pe pardoseala magaziei. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\.5-2. ce se afl\ într-un vas adecvat. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. de culoare alb\ (col]i). în spa]ii corespunz\toare. [i alte substan]e în amestec. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. solariile etc. înainte de plantare. formeaz\ l\stari de 1. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. cu prec\dere. dar se pot folosi. Dup\ aceast\ etap\. În condi]ii de umiditate sc\zut\. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Dup\ imersie. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. 1973). cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. eliminându-se. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. pentru a[a-numita suda]ie. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci.5%. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. la nevoie. când tuberculii sunt zvânta]i. 1997). Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. În acest timp. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). în spa]iul din jurul ochilor. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dac\ umiditatea scade prea mult. În timpul acestei perioade. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. mai ales. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. 107 .0 mm. timp de 2-4 ore. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). luminii. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi.

un nou strat de amestec. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Plantarea tuberculilor. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. îngro[a]i. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic.2). când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil.5-3 cm. Plantarea se poate efectua manual. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. acest moment coincide. pe teren modelat (fig. 9. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse.d. În vederea plant\rii. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Densitatea [i. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. cu 20-30 martie. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).m. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În felul acesta. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.N. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . simpli sau ramifica]i. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. N. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. respectiv. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. 108 . în anii normali. folosind ma[ina de plantat r\saduri. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. pe rigolele deja trasate (fig. sau complet mecanizat.4). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. rumegu[ [i nisip. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. În unele cazuri. Calendaristic. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. STAN. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.9. Atât plantarea manual\. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. turb\.9. dup\ care se adaug\. acesta se ud\ bine. cu lungimea de pân\ la 1. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. special echipat\ (MPR-5). În principiu. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig.5).a.

Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Lucr\rile de îngrijire. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. importan]\ redus\ pentru cultur\. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Mana cartofului are. De regul\. odat\ cu plantarea. Dup\ plantare. Lipsa de umiditate. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. de asemenea. Mancozeb.A.4 kg/ha. de regul\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.5 .5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. se asigur\ circa 1. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). postemergent. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni.U. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Imediat dup\ plantare.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu.3-0. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. de aceea. se efectueaz\ o erbicidare. Excesul de umiditate.

se culeg tuberculii cei mai mari.. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.6. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). 9. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. în rigole deschise mecanizat sau manual.N.3 l/ha. De regul\. N. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Lucrarea se face manual. Calendaristic. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. iar 110 . preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme.1. în sistem cuvertur\ [. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.5 aprilie. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.a. cuibul se desface cu sapa. semimecanizat sau mecanizat. în tunele joase. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. 1992).2. Fastac-0. În cazul e[alon\rii recolt\rii. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.9.3 l/ha. manual.0. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). STAN. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. fiind încadrat\ între 5 martie . recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.1 l/ha sau Karate. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. În ambele cazuri.6). ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.9. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.7).

9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. mai mari între plante pe rând. Fig.6 . în mod corespunz\tor. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.7 .

O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. 9.8). acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. STAN. 112 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Într-o alt\ variant\.N.8 .9. N. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe rigol\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Fig. b . tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.

se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Acestea. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. R\d\cinile. 1969) 113 . creme. iar în sol un sistem radicular puternic. supe.2. Convolvulus batatas L. sub form\ pr\jit\ etc). În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. 9. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.9).Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Fig. Batatul este o specie anual\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.10 . Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.9. în medie. Înainte de plasarea foliei. sin. dar f\r\ succesul scontat. terenul trebuie s\ fie bilonat. BATATUL Ipomoea batatas Poir.9 . Fig. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. 9. erbacee. De la batat. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. denumit [i cartof dulce. din loc în loc. asem\n\toare cartofului.

Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. N. ud\ri. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive.10). MUNTEANU înr\d\cina]i. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 114 .N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. STAN.a. fertiliz\ri faziale. 9. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. rezulta]i din l\stari.

campestris L. Brassicaceae. [i varza asiatic\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . alba DC. mugurii floriferi [. cu sau f\r\ carne etc. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.B. De la aceste specii se consum\ frunzele. f.. Importan]a alimentar\.pentru B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . var. în tot cursul anului. simpl\ sau asortat\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.1. rapifera Metzg (2n=38). oleracea [i 2n=20 . VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.1. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. reprezentat\ de specia B. Dup\ locul lor de origine. 5-6% glucide. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.. ]esutul preinflorescen]ial. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. încadrat\ sistematic în specia B. tulpinile îngro[ate.B. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. 1.5% 115 .a. campestris ssp. diferite preparate culinare. 10. pedunculii. napus ssp. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. capitata L.pentru B.2-1. varza se consum\.1. oleracea L. familia Cruciferae sin.. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. practic. Familia Cruciferae 10. printre altele.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .

0. mai ales la m\n\stiri. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. vitamine: C . începând cu secolul al XIIlea. cu fosfor – 31mg/100g [. s\ruri minerale: de calciu .1. duble.. pe linie filogenetic\. ca varza timpurie. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. unele toponine sau nume de persoane. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. 116 .a. în câmp [i în spa]ii protejate.. În ]ara noastr\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. împreun\ cu altele. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. 31 mg/100g fosfor. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. de la înfiin]are pân\ la recoltare.1-1. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.2. de sodiu . originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. cultura acestei legume. înc\ din antichitate. o suprafa]\ de circa 30. în ultimii 10 ani. 1998).2 mg/100g [. În secolul al XIX-lea. Dup\ datele statistice FAO. p\str\rii temporare [i valorific\rii. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. var. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.N. practic între cele dou\ cercuri polare. asociate [. În ]ara noastr\. putând fi complet mecanizate. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. STAN. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.a. de regul\. complexul B .20 mg/100g. din varza s\lbatic\ (B. de var\ sau de toamn\. Importan]a agrofitotehnic\. unde g\se[te condi]ii prielnice. o. practic. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. 10.2 % gr\simi. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. în culturi succesive.a. în medie. 1995). Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. din prim\var\ pân\ în toamn\.50 mg/100g. 2000).000 ha/an.1.24 mg/100g potasiu. asigurând venituri. a fost cultivat\. În prezent. MUNTEANU proteine.46mg/100g. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. prin r\sad. silvestris L). având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. de potasiu . Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. unele lucr\ri. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).. era pu]in cultivat\. N.

tetramere. scurt pe]iolate. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. eliptic sau aproape circular. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. ce poate ajunge pân\ la 1. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. hermafrodite. 10. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. sulfurii sau alburii. 3 . eliptic\. la exterior lemnoas\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. ierboas\. cu r\d\cina [i.aspectul general.1).frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.3. bogat ramificat\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. iar cele interioare sunt albe. 2 . glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. cu limbul oval. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. groas\. laxe.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Florile sunt actinomorfe. este scurt\ (15-20 cm). Primele frunze normale Fig. ovat\. 4 . 117 . iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. grupate în raceme lungi.5 m adâncime.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. conic\ etc. 10. Frunzele exterioare sunt verzi. Tulpina. alterne. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.1. puternic ramificat\. 10. glabr\. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. par]ial. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Pe tulpina florifer\.1 . de form\ conic\ sau cilindric\. tulpina lemnificate (fig. frunzele bazale sunt pe]iolate.c\p\]âna. În faza de r\sad. 1 . în interior c\rnoas\.). fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. glauc\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).

mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Temperatura. cu diametrul de 2-3 mm. 2 .sec]iune prin semin]e . factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . [i anume 2-30C.000 de flori. Oricum. Polenizarea. rostrat\. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.4. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. produc]ii mari. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. N. De[i are flori hermafrodite. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. STAN. 3 . Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. cele patru carpele sunt concrescute între ele. 1985). cele de la baz\ au format deja silicve. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. La temperaturi mai ridicate. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Totu[i. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. iar ultimele cele de la vârful racemului. procesul de germinare 118 Fig. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. 10.1. uneori reticulate. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. 10. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. dehiscent\ (fig. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Pe o plant\ se pot forma 3. albinele. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.2 . datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Deoarece inflorescen]a este un racem.000-4. Semin]ele sunt aproape sferice. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.N.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 10. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. netede ori fin striate. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.2). brune sau cafeniu negre.

La temperaturi mai ridicate. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Dup\ majoritatea autorilor. în faza de r\sad. uneori. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. adic\ la temperatura de minus 5-60C. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). datorit\ vernaliz\rii. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Beker-Dillingen. 1998). în 3-4 zile. este necesar ca. În acela[i timp. La varza timpurie.. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. în toat\ perioada ciclului vital. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1956. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. atât în sol. În schimb. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. afânate sau. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Astfel. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. de asemenea. atât din punct de vedere calitativ. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. respectiv. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. 1956). Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. 1969). În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. iar la 18-200C. În cazul solului. De aceea. pe terenuri umbrite. cre[terea înceteaz\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. c\p\]ânile r\mân mici. cât [i în atmosfer\. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Vara. În faza de cre[tere vegetativ\. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Dup\ germinare. 1989). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. cu cerin]e mari. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Astfel. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). în faza de r\sad. iar în faze mai avansate. cât [i sub aspect cantitativ. dac\ lumina este de intensitate slab\. Peste limita de 20-250C. o faz\. dar cantitativ mai reduse. Lumina. 1982).

mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. 03 semitârziu. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.3 kg MgO. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Irigarea prin brazde. prim\vara. Reac]ia solului poate varia.extratimpuriu. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. N. la nevoie. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.N.3 kg azot.20 kg P2O5. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 2000). forma [i m\rimea c\p\]ânii. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. 0. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. cât [i hibrizii F1. De regul\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 1. STAN. anterior preg\tirii terenului.târziu. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . al\turi de ap\. Astfel.1. 02. De asemenea. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 04 . este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. provenind din str\in\tate. în limite medii. hibrid F1 etc.40 kg K2O. în ]ara noastr\. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. în general. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. 120 . În compara]ie cu alte plante legumicole.1.).timpuriu. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. favorizând b\ltirea. 01 .5. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Solul.5.7 kg CaO [i 0. aplicat toamna sau. 4. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 10. de[i are unele avantaje. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.de var\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. la niveluri optime de 75-80%. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. profunde. De asemenea.

LEGUMICULTUR| II 121 .

]elin\. bame. p\trunjel. 45 kg P2O5.). având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. s\ se realizeze produc]ii maxime. care au boli [i d\un\tori comuni. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. cum sunt: castrave]ii. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.2. p\tl\gelele vinete etc. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.1. STAN.2. situate pe terasa a doua a râurilor. ardeii. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2.6. dovleceii. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Mobilizarea solului.6.) [i din grupa cepei. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. castrave]i. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. MUNTEANU 10. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. lobod\ de gr\din\ [. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.1. Tehnologia de cultivare 10. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\.a. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. prin dou\ treceri. tomatele. În leg\tur\ cu aceasta. Preg\tirea solului. toamna. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. este necesar ca.1. 122 . cu diferite grade de evolu]ie. sfecl\ ro[ie. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. p\stârnac. la 8-10 cm adâncime. Locul în rota]ia culturilor. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Fertilizarea de baz\. ferite de curen]i reci. plantele extrag din sol: 115 kg N.N. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. fasolea de gr\din\ [i cartofii. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. prin fertilizarea de baz\. expuse la soare. La rândul ei. Toamna. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.8. de tipul solurilor aluviale. etc. N. 210 kg K2O. imediat dup\ nivelare.

2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. În cazul verzei timpurii.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. prim\vara devreme. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. inclusiv modelarea solului pentru ca. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Astfel.2 în agregat cu tractorul U-650M. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).5 g sare potasic\ la m2. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. În cazul gospod\riilor popula]iilor. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. 60 g superfosfat [i 12. cu suprafe]e mici. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.8 sau 123 . odat\ cu s\patul adânc de toamn\. dup\ care se face modelarea. se folosesc doze orientative. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.2%).

În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. STAN. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. pr\fuirea cu 124 . Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii.8. respectiv 15 g/m2. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). în acela[i mod ca [i Treflanul. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC.2. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. Preg\tirea semin]elor. solul. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.N. [i de aceast\ dat\. Erbicidarea. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. înainte de sem\nat. astfel modelat. N. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. acestea se vor executa dup\ plantare. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. modelarea se execut\ tot din toamn\. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. la adâncimea de 5-8 cm.5). În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Terenul fiind modelat.tratamentul chimic. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. prim\vara.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. pe rigole. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. . încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. deoarece. în cantitate de 3-4 litri/ha. acest erbicid fiind foarte volatil. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. MUNTEANU MMS-4. în cazul gospod\riilor popula]iei.8. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. echipat cu rari]e. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii.

se taseaz\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin împr\[tiere. . În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. folosind rama de sem\nat. Producerea r\sadurilor.3. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0..3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. în vederea gr\birii germina]iei. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. 1986). Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se ud\ cu 125 .stimularea semin]elor. Tabelul 10.5% timp de 10-12 ore. în vârst\ de 40-45 zile. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

03 25.06 01.04-20.4).05 15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06-25.05 25.02-10.01-15.5-2.05 15.06-25.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .02 15.3 0.3 0.07 01.02 plant\rii 5. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06-10.06 20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.N.3 0.06 - 25.3 0.3 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.03-30.06-20.07 - 20.5-0.04 01.06-15.0-2.07-30. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.4-0.4 1.05 25.07 15.02 15.06-10.0 0.5 0.06-10.05 01.03-15. STAN.03 10.07-15.06 05.05-25.05 15.8-1 0.03 01.3 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.06 30.03 01.6 0.01-5.05-15.06-10.04-05.06 20.3 0.4-0.05-05.05-25.06-20.3 0.05-05.05-15.4 1.06 01.07 01.06-10.07 10.06-15.3 0.05 20.05-15.02-05.05 - 01.06-30.05-15.4-0.06 15.05-10.05-05.3 0.05 15.06 01.3 0. N.06-15.04 20.05 01.05-20.3 0.01-10.0 0.05 15.06-15.3 0.04-15. Tabelul 10.05 20.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.04-10.05 20.05-20.06 05.07 05.05-05.04-10.04 01.03-30.07 10.3 0.03-5.5 0.07 10.

udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Divipan 100 EC 0. .2%.05%. În momentul plant\rii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Dithane M-45 0. pentru combaterea afidelor. . Actelic 50 EC 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Onevos 33 EC 0. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. Turdacupral 50 PU 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.05%. Tabelul 10.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.3%. conform datelor din tabelul 10.2%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 127 . Perozin B 75 WP 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. Sandofan C WP 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. de culoare verde-închis.1% (Costache M.5. [i colab. folosind 300 g azotat de amoniu.4%. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.25%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). prin coborârea temperaturii la 4-60C. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. 200 g superfosfat. în cuburi nutritive.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. la 8-10 zile de la repicat.dirijarea temperaturii. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. 500 g sulfat de potasiu. 1987). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .4%. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. . Opera]iunea de repicat se execut\ manual. la semnalarea stacului.. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.

Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. aplicând 4-5 ud\ri. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Lucr\rile de îngrijire. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. cele alungite. În timpul perioadei de vegeta]ie. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. revenind 6. Dac\ este necesar. cu r\sad de aceea[i vârst\. 200250 m3/ha. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Pe fiecare strat în\l]at.5-1 litru ap\ la plant\. umidit\]ii [i aerisirii. odat\ cu executarea plant\rii.N. STAN. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm).67 plante la m2. distribuindu-se circa 0. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). soi [i calitate. Fig. N. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Completarea golurilor se face manual.3). Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. 128 . la 5-6 zile de la plantare. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. 10. Tot din acest motiv. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. 10. revin 5.3 . r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig.55 plante pe m2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.

În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Produc]ia este de 15-20 t/ha.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dac\ este nevoie. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. în faza de formare a c\p\]ânii. pe o adâncime de 50-60 cm. Tabelul 10. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. eliminarea plantelor atacate). Calendaristic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. pe rând. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. igien\ cultural\. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. În gospod\riile popula]iei. prin t\iere cu cu]itul. Oxiclorur\ de cupru 0. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. bine învelite. [i de 1-2 ori manual. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. e[alonat în 3-4 reprize. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. sub primele 3-4 frunze exterioare. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. În cazul culturilor pentru consum.6 [i 10. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor.15%. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.7). cu fermitate evident\. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. soi [i epoca de înfiin]are. ca adeziv. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. în func]ie de zon\. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile.5%)** 129 . administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu.

10. evitarea terenurilor ude [i acide.15%. tratarea culturilor (Perozin 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Miltox 0.1%. ar\tura adânc\ de toamn\. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. igien\ cultural\. Nemispor 0.6 . folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. N. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.5%) Rota]ia culturilor. Brave 500 0. tratamente. STAN. Captadin 0. ca adeziv 130 .1%.5%.25%.1%. igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente.2%.15%.4%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.2%. Ronilan 0.3%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.1% sau Sumilex 0. Benlate 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igiena cultural\. combaterea insectelor vectoare.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. folosirea de soiuri rezistente.2%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.4-0.5%.. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.2%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. Curzate plus T 0. Benagro 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Merpan 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.1%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. igien\ cultural\. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.1% sau Fundazol 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratarea culturilor (Benlate 0. ar\tura adânc\ din toamn\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Benagro 0.2%. în special la culturile semincere (Daconil 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Mycodifol 0.2%.N. ar\tura adânc\ de toamn\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.2% sau Perozin 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.25%. sin P. distrugerea resturilor vegetale.05-0.25%) Igien\ cultural\.3% sau Dithane M-45 0. 0. Rovral 0. Tiuram 0. Dithane M-45 0.15-0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). Fundazol 0. igien\ cultural\. Topsin M 0.1%. Nemispor.2%. Manzate 0.1%) Rota]ia culturilor.

2% etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.). Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.05%). aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.2%. Diazinon 60 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Zolone 35 EC 0.15%) Igien\ cultural\.15% etc. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Carbaril 50 WP 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Decis 25 EC 0.1%.4%. Decis 25 EC 0.04%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.4%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.4%.2%.05%** Idem Igien\ sanitar\. folosirea de (Phyllotreta atra). folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.15%.1%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. combatere biologic\ 131 . G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Ambuch 25 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.04%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.1%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%. Sinoratox 35 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme.15%.4%. Fernos 50 WP 0. Clorofos 75 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Sumithion 50 EC 0.2% etc.15%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0.15%. Metathion 50 EC 0.2%. Actel[lic 25 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.15%.05%. Triclorofon 80 PS 0. Basudin 60 EC 0. Carbetox 37 EC 0.15%. Sinoratox 35 EC 0.15%.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Triclorofon 80 PS 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.4%.05%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.2%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Dipterex 80 PS 0. Sumithion 50 EC 0. igien\ cultural\. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.2%. Thuringin 0.05% etc.05%.

cât [i în atmosfer\.15% . 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. profund [i bogat în humus. Metation 50 EC 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Zolone 30 WP 0.N. Carbetox 37 EC 0. Locul în rota]ia culturilor. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.1. Hostathion 40 EC 0. ca adeziv 10. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. Se evit\ solurile prea u[oare.7 .. Folithion 50 EC 0. Decis 25 EC 0. Fertilizarea de baz\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.4%.4%. Sinoratox 35 EC 0. 20 kg P2O5. la nivelul în\l]imii plantelor. ]elin\ etc. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. p\trunjel. De aceea se alege un teren plan. MUNTEANU Tabelul 10.01% etc. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Zolone 35 EC 0. plantele extrag din sol: 84 kg N. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. deosebit de periculo[i.05%. Preg\tirea solului. 75 kg K2O. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Decis 25 EC 0. igien\ cultural\.6.2. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Ca urmare. ar\tur\ adânc\ de toamn\.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.05%. care pierd repede apa.1%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).) [i cele din grupa cepei. în cele mai bune condi]ii. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. STAN. fasolea de gr\din\ [i bobul.2%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. bine nivelat. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. ridichi.2%.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.1% etc. 1985). p\stârnac. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Sumithion 50 EC 0. N. imediat dup\ nivelarea de exploatare. tratamente (Sumithion 50 EC 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.15%. Cultura de var\ Alegerea terenului. Ripcord 40 EC 0.1%. tratamente (Birlane 10 G 0.04%. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . toamna. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.

în solarii neînc\lzite. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. se ud\. Modelarea solului. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. se folosesc doze orientative. Astfel.2). desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. sau cu DR-5.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. irigându-se de mai multe ori.2. înainte de plantare cu 10-14 zile. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.2. Dup\ sem\nat. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.3. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. în 2-3 reprize (15-20 martie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). odat\ cu modelarea propriu-zis\. Varza de var\. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. la 5x5 cm. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Erbicidarea. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. echipat cu corpuri de rari]e. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. urmând ca. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. rigolele s\ fie adâncite. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Producerea r\sadurilor.

MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. dup\ care se mocirlesc. revenind o desime de circa 5. înl\turarea vârfului pivotului. iar în gospod\riile popula]iei manual. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.4). R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. STAN.5-1 litru ap\ la plant\. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. 10. Fig. 134 . în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 4 g/m2. în 2-3 etape. N. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. distribuindu-se circa 0.4 . în func]ie de umiditatea solului.N.5 plante la m2. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. La r\sadurile nerepicate. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.4). iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. cu specificarea c\.

În acest scop. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. de 3-4 ori între rânduri. borceag. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. dar. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare.. secar\ mas\ verde etc. orz de toamn\. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. a unor epoci intermediare. Recoltarea se execut\. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. 135 . de regul\. spanac. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. destul de periculo[i. în condi]ii optime de tehnologie. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. adic\. a[a cum s-a ar\tat. de 1-2 ori între plante pe rând. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. care sunt mult mai uniforme. Produc]ia este de 20-35 t/ha. manual. în general. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. apa s\ se infiltreze în adâncime. În schimb. în cazul cultivarelor hibride. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Celelalte lucr\ri de între]inere. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. 10. Locul în rota]ia culturilor. ceap\ [i usturoi pentru stufat.6. [i manual. peste 1 kg/bucat\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. seara. c\p\]ânile sunt mult mai mari. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.1. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Datorit\ d\un\torilor. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. astfel ca. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. pân\ la cre[terea temperaturii. la nevoie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze.3. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective.

fertil. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40 zile. 1973). gr\pându-se concomitent. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. se afâneaz\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.5). realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 10. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. Se seam\n\ rar. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. realizându-se o densitate de aproximativ 45. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. deoarece r\sadul nu se repic\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. permeabil. 1969.50. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. la varza timpurie. Dup\ sem\nat se ud\. 136 . Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. STAN. Bala[a. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.000 . 50 kg P2O5. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. dac\ este nevoie.N. 4 g/m2. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. N. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. MUNTEANU Vara. utilizând rama de sem\nat. Pentru gospod\riile popula]iei. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. f\r\ gre[uri [i coame. se m\run]e[te [i se niveleaz\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. se dezinfecteaz\. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere.000 plante la ha (fig. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.

astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.LEGUMICULTUR| II Fig. . în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .4. revenind o densitate de 4 plante/m2. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.5 . t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. 10. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).1. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. concomitent. în general. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).nu se mai face modelarea. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. recoltarea se poate realiza mecanizat. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. 137 . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.6.

salata. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. castrave]ii. l\sându-le pe cele mai viguroase. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. în agregat cu tractorul L-445. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. STAN. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. ata[at la sem\n\toare. SUP-21 sau Saxonia-270. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. în general. N.5. produc]iile fiind acelea[i. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\.6. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. având un sistem radicular mai profund. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. de preferin]\. . vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. folosindu-se 0.Se face r\ritul plantelor. în func]ie de zona de cultur\. ardeii. printr-o greblare u[oar\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. în luna ianuarie). . Producerea r\sadurilor. o bun\ premerg\toare (Maier. Astfel. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.1. dup\ s\pat. 1969). 10. Dat fiind specificul intensiv. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. iau apa din adâncime. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. cu unele deosebiri. l\sându-se între plante 10 cm.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Culturile premerg\toare. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. R\sadul se produce.N.

În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. se execut\ dezinfec]ia solului. În acest scop. Vâlceanu [i colab. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.8). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 6-80C. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. imediat ce terenul permite.L. echipat cu rari]e. Di]u [i colab. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Dirijarea factorilor de mediu.C. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. 139 .F. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. în ghivece sau cuburi nutritive. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.C. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. cu 10-12 zile înainte de plantare. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.4). Prim\vara.8) modificat\ ([asiu de 2.3).65-70 zile. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. 10-120C dup\ repicare noaptea. iar I. I. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. repicat la cuburi nutritive. (1980).-S.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Buz\u (1984) . Instalarea ad\postului. înc\ din toamn\.P.C. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. În cazul tunelelor joase de polietilen\. conform schemei de înfiin]are a culturii. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. 60 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.4 sau FPP-1.L. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.L. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.6 m). iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 16-180C pân\ la repicare. gr\parea terenului. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Preg\tirea terenului. Dup\ 35-45 zile.F. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.

folosirea intensiv\ a terenului. realizând densit\]i de 57. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.40 m).F.L. 1978. asigurând o densitate de 57.L.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.C.P. Maier [i colab. pentru solariile tip I. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Tot pentru tunele joase. de tipul de ad\post. 1984). precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. dar în zona de nord-est. 25 a III-a.L.000 plante la hectar..000 plante la hectar.N. STAN. L. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 1981.000-110.6) În ad\posturile joase.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 10. 10. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. (1969. realizând o densitate de 50. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. Densitatea poate fi mai mare (90.P. densit\]ile recomandate sunt de 57. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.C. folosind schema 57+46+94+57 cm. asigurând circa 53.L. F. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar. a. 1981). N.C. Buz\u (1981). pentru tunele joase epoca 5-10 martie. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.L.F.F.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.000 plante la hectar. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. 1984).9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.a.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.000). Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.000 plante la hectar (I.C. În condi]iile din sudul ]\rii.C. Cobâla[ [i colab. 10. C. 140 . M\nescu (1972) recomand\.000 [i respectiv 60. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 10.S. Ceau[escu [i colab. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Buz\u. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. de condi]iile meteorologice.000 plante în solariile tunel (fig.P.L. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Vidra [i S. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Maier(1969) recomand\. realizând o densitate de 85. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. De regul\. Tehnologia cadru. în solariile bloc. implicit. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. irigarea prin brazd\ a culturii [. la distan]a 30x30 cm. (cu l\]imea de 5. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.C.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. densit\]i de înfiin]are a culturii. MUNTEANU Înfiin]area culturii. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. pe brazde u[or ridicate. atât în solariile bloc.7). elaborat\ de I.-S. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. la plantare. Buz\u.

L. Înainte de plantare. în cuiburi sau în rigole.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. Udarea în 141 . 10. r\sadurile vor fi bine udate. tasând bine solul. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.C. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.6 .Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.

lipsa agentului termic.N. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. Din aceste considerente. STAN. N. acoperirea cu folie de polietilen\. Dac\ totu[i este nevoie. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. comparativ cu serele din sticl\. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Pentru cultura de varz\. În acela[i timp. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. de exemplu. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. 10-7 .Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 142 . a b Fig. În acela[i timp. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\.

Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. În cazul temperaturilor prea mari.-S.F.8 .C.L. 10. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .P. Buz\u. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.

L. ori folosind motocultorul.P.C. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. în func]ie de dotarea tehnic\.U. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. de regul\ prin brazde. 144 .P.F.A. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.9 . molia verzei (Plutella brassicae). buha verzei (Mamestra brassicae). Se aplic\. melcii f\r\ cochilie (Lymax). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. De asemenea.L.-S. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.C. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. 10. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. cu care ocazie se refac rigolele de udare. La nevoie. spre sfâr[itul perioadei. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.F. (I. – S. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. N. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. în func]ie de condi]iile de mediu. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). La tunelele joase. Lucr\rile de îngrijire. aerisirea se face în intervale scurte de timp. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Buz\u. 6-9 ud\ri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea.L. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.N. cu norme de 200-300 m3/ha. la ambele tipuri constructive.C.L. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. 1984). Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. folosind ma[ini [i aparate specifice. uneori.C. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. STAN. Buz\u. Fig. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.

10. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Maier.10).2. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.2. 1969. 1978. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. aceea[i ca la varza alb\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Familia Cruciferae 10. Radu. 1965. eventual. rubra L. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. Importan]a culturii Varza ro[ie. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. în toate zonele legumicole. 1986).1. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. capitata L. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.2. VARZA RO{IE Brassica oleracea var.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 145 . Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1969.2. de gustul mai apetisant.2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 1973). De obicei. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. f. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10. 10. simple sau asortate. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10.3. din mai pân\ în iunie. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. de asemenea. în teren neprotejat. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. practic.

ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.2. dar în Europa. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. de exemplu. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. practic. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. Plantele sunt foarte viguroase. al plantei. reavene [i fertile. datorit\ prezen]ei Fig. 146 . de origine german\. de obicei. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile.5. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. dar în ultimul timp nu este de neglijat. de culoare violet\ [i foarte îndesate. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.6.2.Varza ro[ie: 1 . Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.4. În România s-au cultivat câteva soiuri. lumina joac\ un rol relativ redus. ca varz\ târzie (de toamn\). STAN. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. profunde. 2 . Acest soi este tardiv. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). 10.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. necesit\ soluri mijlocii. înc\ din perioada 1950-1960. 10.aspectul general antocianului în celule. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. cu c\p\]âni globulos-alungite. conform cerin]elor pie]ei. N.2. 10. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.10 . Temperatura. MUNTEANU 10. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).N. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie.

Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Pe fiecare strat în\l]at.2). diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.000 plante la ha (fig. orientativ. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. ceea ce asigur\ o densitate de 55. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. determinat\ prin cartarea agrochimic\. realizându-se o densitate de 55. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Locul în rota]ia culturilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.11 . se planteaz\ dou\ rânduri. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 10.000 plante/ha.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.000-60. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Fig. Înfiin]area culturii. cultura târzie. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. cu l\]imea la coronament de 104 cm.11). Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Ca urmare. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.

La noi în ]ar\. 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. 10. atât în anul întâi. var. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.12).3. bullata D. STAN.2. 10. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. 148 . fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.C. în secolul al XVI-lea. 10.3. Familia Cruciferae 10.N. dar pe suprafe]e relativ mici.3. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. în vederea consumului în stare proasp\t\. în secolele XVIII-XIX. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. N. În România. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. cât [i în anul al doilea (fig. MUNTEANU sare potasic\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.1.3. Datorit\ fine]ii. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). sabauda L. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. sin. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. cultura este practic necunoscut\.

chiar ro[ie-violacee. 10.Varza crea]\: 1 .5. la circa 15 ani. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 4 . cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu polenizare entomofil\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. cu foliajul verde închis. se cer asigurate. cu ridic\turi convexe. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. soiul românesc Marilena.C. Aceast\ varietate este alogam\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. la care s-a ad\ugat. 2 .3. fiind moi. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. este semitardiv.frunza din partea superioar\ a rozetei. Acesta a fost creat la I.3. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.4.12 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. crocan]\ [i gust pl\cut. 10.L.F. 10. la cultivarele mai noi.c\p\]âna. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. De aceea. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.aspect general. la nivel optim. se vor asigura. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. fr\gezime.LEGUMICULTUR| II Fig. condi]iile de sol. 3 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu prioritate. 1985). interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 149 . Vidra.

realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. în variantele de cultur\ timpurie. 10. MUNTEANU 10.13). 150 . 10.N. Fig. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de 50. soi [i epoca de recoltat. având în vedere [i soiurile folosite. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. în func]ie de zon\.6. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. N. cel mai mult. Locul în rota]ia culturilor.000 plante la ha. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.13 . acolo unde se cultiv\ [i. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Alegerea terenului. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.000 plante la ha (fig. de var\ sau de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.3.000-55. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). se practic\. La noi în ]ar\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.

10. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. ierboas\ în faza tân\r\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Eventual. care reprezint\ partea comestibil\. 6-7% glucide.a. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.14).4. Calendaristic. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. în principiu. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.3. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. 3. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Valoare alimentar\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. gemmifera D. 10. fiind de 20-40 t/ha. pân\ toamna târziu. Familia Cruciferae 10.4.C. 10. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.4. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.5% substan]e proteice.2-3. vitamine [. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. var. dar mai ales în vestul Europei. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.a. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. are niveluri mult mai ridicate. verzi[oare pane [. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. s\ruri minerale. dup\ ce se ridic\ roua. formate în axila frunzelor. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.2. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. 151 . cu 2-3 zile înainte de recoltare.4.1. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. verzi[oare în unt.

Frunzele sunt pe]iolate. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. 2 . cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Tulpina este erect\. Atât din verzi[oare. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. Florile. dar mai ales. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.plant\ cu tulpin\ joas\. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 10. 1969). În zona apical\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. MUNTEANU Fig. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ.4. cât [i din mugurele terminal. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. grosimea tulpinii. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. din aceast\ cauz\.N. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. pu]in mai rotunjit. u[or oblic\ în jos. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. 10.Varza de Bruxelles: 1 .4. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. mai ales în 152 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. STAN. de care depind num\rul. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. N. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. cu masa variind între 10-30 g.14 .

pe cât posibil. Toamna. De asemenea. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Prim\vara. mai ales. nivelarea de exploatare. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. cu vigoare medie spre mare.5. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 10.4. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. 10. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\).. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Preg\tirea solului. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. datorit\ masei vegetative.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari.4. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni.. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. solul trebuie s\ fie bine structurat. Marinescu N. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. în caz de vânturi puternice. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). tulpina de 70-80 cm. În caz de secet\. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. care este tardiv (180-200 zile). deschiderea rigolelor pentru 153 . verzi[oarele sunt mari. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. fertil [i semiargilos.6. la sfâr[itul lunii mai. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. profund. Vernalizarea. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Astfel. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. 1971).

În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. r\sadurile sunt bune de plantat. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. R\sadurile nu se repic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). amenajate în câmp. Producerea r\sadurilor. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.15 . Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. 10. Fig 10.000 plante la ha (fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.15). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. N.N. realizându-se o densitate de circa 40. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . MUNTEANU modelat solul. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. .

Celelalte lucr\ri de între]inere.5. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Beceanu (1995). în func]ie de cerin]ele pie]ei. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 10. Familia Cruciferae 10.5. acephala D.C. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. 10. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. soteuri sau piureuri. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor.o. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. prin ruperea cu mâna. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. citat de Savi]chi [i colab. o bun\ comercializare pe pia]\. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. 1992).1. pân\ spre vârful tulpinilor.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles.1992). pân\ la 10-12 t/ha.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. 1977.. când verzi[oarele sunt bine formate. în a doua jum\tate a lunii septembrie. în acest sens. var. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. citat de Savi]chi [i colab.2. e[alonat. pe baza unui larg studiu bibliografic.5. fiind. . Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. silvestris). Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. salate fierte – folosite ca garnitur\. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. supe. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. 1967. La prima exist\ câteva variante tehnice. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.

Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. pe]iolate. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. N.3. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Tulpina este cilindric\. brun-violet. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Formele pentru furaj au frunzele netede. cu polenizare entomofil\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. 156 . iar uneori pestri]. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.N. MUNTEANU [i cultivat\.16). penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. din mugurii axilari. Limbul frunzelor poate fi lirat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Frunzele sunt simple. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. penat lobat.plant\ cu tulpina `nalt\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Pe axul principal. cuprinse între 120-150 cm. cu în\l]imi variabile. STAN. se pot forma ramuri scurte. mari. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. dar superficial. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. în func]ie de soi. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Este o plant\ bienal\. 10.5. Florile. frunzele pot fi colorate în verde.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.16 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. dispuse altern [i distan]at între ele. Astfel. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 2 . 10. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. violaceu.

distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. suprafa]a foliar\ mare. oleracea. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. ca [i varza de Bruxelles. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. 157 . pentru temperatur\. 10.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.LEGUMICULTUR| II 10. Portul s\u înalt. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.5. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). 10.4. mai ales în gospod\riile familiale. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.5. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.5. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. dar [i ro[ieviolacee. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Esen]ial.6. care au frunza aproximativ neted\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Apa este. de culoare verde. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. [i în cazul verzei pentru frunze. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.

var. mai mult murat\.6%.6.17 . [i C 60 mg/100 g. B2. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.a.9% (din care celuloz\ 1%). proteine 2. elastice [i turgescente. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. STAN.a. Aceasta se consum\ marinat\. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. 10. Ca 25 mg/100 g.3%. (1984). Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.8%. salate cu unt.1. lipide 0. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. În ambele cazuri. citat de Ceau[escu [i colab. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. Brassica oleracea L. botrytis subvar. Dup\ Mincu [i colab. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. CONOPIDA Brussica oleracea L. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. [. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. N. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. glucide 3.N. sin. K 420 mg/100 g. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. B1. cauliflora (Alef). 158 . care sunt mai tinere. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. botrytis Familia Cruciferae 10.. (1975). ciorbe.6. pane. PP. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. MUNTEANU Fig 10. vitaminele A. sufleuri [. denumit\ impropriu inflorescen]\. var. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.

iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. în Fran]a. În prezent. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. De altfel.2. fraged\ [i dulce. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. [i ast\zi se cunosc denumiri. 10. apoi Italia. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. groase. scurt\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.6. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. R\d\cina este pivotant\. alb\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. g\lbuie. denumit\ Brassica cretica Sam. Anglia. Germania [i alte ]\ri. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. de unde s-a r\spândit în Olanda. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. 10.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. B. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. ierboas\. cum ar fi: conopida italiana. 42 mii ha. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.a.18). Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. în mod evident. Tulpina principal\ este cilindric\.10. în culturi timpurii sau tardive. În }\rile Române. bogat ramificat\. care are ca origini varza s\lbatic\. la compromiterea recoltei. din care. conopida nem]easc\.3. în mare m\sur\. tare ca [i la varza alb\. c\rnoase. foarte îndesit ramificat\. conopida de Cornwall [. 1986). 159 . incomplet evoluat\.6. mai ales în jurul ora[elor. scurt\. 2000).

la altele. iar în stadiul de c\p\]ân\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. cu marginea fin din]at\. groas\.5-2 cm în diametru. MUNTEANU rareori pu]in violet\. cu marginea întreag\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. practic. frunzele au limbul oval – alungit. de asemenea. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). un criteriu de identificare a soiurilor.N. verde-închis. Frunzele sunt simple. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. În faza de r\sad. de 1. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Florile actinomorfe. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. N. erect\ sau oblic\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. nervura principal\ este foarte lat\. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Astfel. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. La un moment dat. Conopida este.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). sesile sau scurt pe]iolate. polenizarea este indirect\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). De[i florile sunt hermafrodite. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. dar sunt mai mici.18 . Culoarea poate fi verde-deschis. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. albastre sau violete. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. nervura principal\ este sub]ire. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime.oleracea. La înflorire. cu nuan]e cenu[ii. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. 10. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. STAN. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Polenizarea este entomofil\. conopida fiind o plant\ alogam\. tetramere. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. 160 . hermafrodite. la unele soiuri. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Nerva]iunea frunzelor poate constitui.

care. de multe ori. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Apa. de[i. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. identice cu cele ale verzei. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Conopida de toamn\. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Pe acest ]esut. În perioada de formare a c\p\]ânilor. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. care se reface foarte greu. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor.6. Un exces de ap\ provoac\ 161 . cumulate cu seceta prelungit\. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Tot în faza de c\p\]ân\. În aceast\ direc]ie. determin\ spargerea celulelor. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. 1969). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. în cea mai mare parte. care diminueaz\ valoarea comercial\. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. temperaturile sc\zute de 4-80C. devin laxe. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). dac\ sunt bine c\lite.4. factorii major implica]i sunt temperatura. cu c\p\]ânile formate. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. cantitativ. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperaturile ridicate. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. care. care î[i pierd turgescen]a.LEGUMICULTUR| II 10. de velur sau bob m\runt de orez. nici nu mai formeaz\ flori. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. astfel afectat. apa [i elementele nutritive. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). o lung\ perioada de timp. unde cap\t\ culoarea verde.

acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Le Bouhec. un exces (moderat) de ap\. În acela[i timp. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). este important de reamintit c\ 162 . Alungirea r\sadului. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. de o cantitate mare de lumin\. În termeni gr\din\re[ti. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. în mod special. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. N. În ceea ce prive[te azotul. r\sfirate. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. 1978). se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. de asemenea. de[i nu au dreptate în totalitate. num\rul de frunze este mai redus. determin\. Excesul de ap\ este. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. 1969. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. chiar u[or violacee. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În faza de r\sad. d\un\tor pentru c\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În privin]a elementelor minerale. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. întârzierea recoltei. în general. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor.N. în mod evident. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. altfel. STAN. cultura are nevoie. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. De asemenea. 1979). prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. A[a cum s-a mai ar\tat. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. Din aceast\ cauz\. plantele se alungesc. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). În timpul vegeta]iei. a[a cum se întâmpl\ la varz\. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În câmp sau spa]ii protejate. Lumina. de asemenea.

cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. b. De exemplu.5.8). Tipul ecologic de iarn\.2–7. La noi în ]ar\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. La rândul ei.6. c. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. din care multe sunt hibride. Locul în rota]ia culturilor. Alpha (pentru câmp. castrave]i. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare.LEGUMICULTUR| II acesta. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. mai ales în prim\verile secetoase. spanac etc.6. reci [i umede. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. grupa Giant (din Italia).8). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. salat\. 10. cernoziomuri levigate. uneori pentru ser\). pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Tehnologia de cultivare 10. sortimentul. provenit\ din grupa Erfurt). Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). în cantit\]i prea mari. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. de[i nu este prea bogat. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.6. cu diferite grade de evolu]ie. maz\rea de gr\din\. pe terenuri ad\postite. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.1. pân\ la minus 100C.6. Sunt contraindicate solurile grele. De asemenea. bobul etc.6. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. de toamn\ [i de iarn\. 163 . trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. 10.

MUNTEANU 164 . STAN. N.N.

În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.600 plante/ha).19 . O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 – 75. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. în vârst\ de 40-45 zile. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. ca [i la varza timpurie.600 plante /ha. revenind o densitate de 66. cultura de conopid\ 165 . la 4–5 zile dup\ plantare. astfel. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. Completarea golurilor se face manual. revin aproximativ 66. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular.000 plante la hectar (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.445. Producerea r\sadurilor. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Lucr\rile de îngrijire. În ferme.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Fig 10.19). c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. cu udare individual\ a acestuia. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). 10. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.

Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. Recoltarea se efectueaz\ manual. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. cu cantit\]i moderate de ap\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În gospod\riile popula]iei. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. aplicându-se. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. cu circa dou\ zile. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i.N. în func]ie de starea de umiditate a solului. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. fiind între 15 [i 25 t/ha. Calendaristic. norma de udare se m\re[te. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în circa 2 – 4 etape. albe. Înainte de recoltare. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. De regul\. Dac\ este nevoie. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. N. 166 . Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. fragede [i pl\cute la gust. pân\ la 5-6 ud\ri. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. în func]ie de regimul de precipita]ii. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. se execut\ o udare u[oar\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. STAN. pân\ la 15 – 20 iulie. Produc]ia variaz\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. f\r\ a-l r\ci prea mult.

ceap\ pentru stufat etc).2.. cartofi timpuri etc. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. spanac. spanac. Locul `n rota]ia culturilor.000 plante la hectar (fig 10. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. asigurând o densitate de 45. în func]ie de gradul de aciditate.LEGUMICULTUR| II 10. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Celelalte lucr\ri aplicate. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. în perioadele secetoase din timpul verii. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. prin ata[area unei grape stelate. secar\ mas\ verde etc. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în func]ie de zon\. la adâncimea de 20–22 cm. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.6. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.000 – 50. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. dac\ este nevoie. din punct de vedere al structurii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Vara. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. dup\ urm\toarele culturi: salat\.20). Pe fiecare strat în\l]at. Producerea r\sadurilor. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. În cazul în care solul este u[or acid.6. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în nici un caz acid\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. în vârst\ de 45 – 55 zile. 167 . Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. De asemenea.

recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. În gospod\riile popula]iei. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. în perioadele secetoase din timpul verii. seara. Dac\ este nevoie.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.000 plante la ha. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Lucr\rile de îngrijire. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. 10. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. realizând o densitate de circa 55. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. în perioada de formare a c\p\]ânilor.20 . cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. STAN. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În faza form\rii c\p\]ânilor.N. dup\ care se depoziteaz\ temporar. În timpul perioadei de vegeta]ie. În timpul vegeta]iei. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în func]ie de regimul de precipita]ii. când plantele [i-au revenit. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. MUNTEANU Fig. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. N. ac]ionat\ de tractorul L-445. pân\ 168 . În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. la cultura de conopid\ de toamn\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu.

C. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. – S.C. alungindu-se foarte repede. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea.5 kg b\legar [i 10 l ap\). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. astfel ca. 1974). 169 . În faza de r\sad. Cu 7–8 zile înainte de plantare. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Pentru Câmpia Dun\rii. 1981). Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Infiin]area culturii. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. 10. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. de asemenea. Salter. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Buz\u. Löbl [i colab. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Pentru ciclul al II-lea. asem\n\tor culturii de câmp. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. De aceea. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). (1962.6.L. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. respectiv cu 40. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Dup\ r\s\rire. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.a.000 [i 30. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. atât în ciclul de prim\var\. 1974.000 plante la hectar. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.L. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. reduce faza de c\p\]ân\. Sem\natul nu se va face prea des. unde sem\natul se face în luna ianuarie. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.P. în faza de cotiledoane. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.6. pericolul vernaliz\rii [.F. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. variind intre 18 [i 30 t/ha. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). 1972). Producerea r\sadurilor. O bun\ fertilizare se poate realiza. plantele se vor c\li foarte bine.). epocii [i ciclului de cultur\. pân\ la plantare.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. 1977). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.

asigurând o densitate. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. de 33. 10. MUNTEANU În solariile bloc. în faza de c\p\]ân\. asem\n\tor culturii de varz\. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.10.. este deosebit de sensibil\ la secet\. STAN. Buz\u. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. – S. în general. în rânduri. determinând încetarea în cre[tere.L. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. de asemenea.000 plante la hectar (I.C.N. conform schemei din figura 10. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.C.000 plante/ha. realizând o densitate de 28. 1981).L.24.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. realizându-se o densitate de circa 33. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. 10. Fig. Fa]\ de varz\. Reglarea regimului factorilor de mediu. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. 10. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. conopida. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. 1980).21 . mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.21). La aceea[i schem\. 170 . Principalii factori de mediu se regleaz\. În plus.23).22).P.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. realizându-se o densitate de 40. N. De asemenea.F. în faza de c\p\]ân\.000 plante/ha (fig.

23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10. 10.LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 .

Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. 1970.000 [i 80. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.P. 1981. STAN. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.N.000 de fire la hectar.. În continuare.4. specific\ soiului. modificat) Ca [i la varz\. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1980). Producerea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire. de exemplu. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.L. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Se planific\ între 50.C. 1973) 172 . la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. în func]ie de soi. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. MUNTEANU Fig.F. reglarea factorilor temperatur\.6. 10.L. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Mamestra brassicae). citat de Ceu[escu [i colab. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.-S. 1973). Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 10. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.. N.6. folosind temperaturi sc\zute. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Buz\u.C.

corespunz\tor epocilor de plantare. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. 10. dac\ s-au format c\p\]ânile. În general. irigarea. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea.000 plante la hectar. Înfiin]area culturii. în perioada de insola]ie. la densitatea de circa 50. a[a cum s-a mai ar\tat.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. 1973). recoltarea se face e[alonat. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. prin cretizarea geamurilor. 173 . Astfel. 10. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Sera. vor avea o densitate mai mare [i invers. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. În acest scop. care s\ asigure densit\]i variind între 50. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. aerisirea va fi aproape permanent\.5). uniformitatea. afânarea solului prin pra[ile. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.25) Fig. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Lucr\rile de îngrijire.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. În plus. soiurile mai pu]in viguroase. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Lucrarea este e[alonat\. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10.000 plante la hectar (fig. Recoltarea. prin caracteristicile sale constructive. frunzele se leag\ deasupra acestora. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.000 [i 80.

7. 1994).26).N.7. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.2. La noi în ]ar\. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. botrytis L. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. fiind considerat\. 174 . o legum\ de lux. 10. în secolul al XX-lea (1930). dar prezint\ suficiente caractere botanice. BROCCOLI Brassica oleracea var. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone).7. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). 10.3. MUNTEANU 10. constând din l\starii floriferi. ca [i aceasta. Se recunoa[te c\. 10. italica Plenk Familia Cruciferae 10. în mare parte asem\n\toare cu conopida. var. anual\. în mod exclusiv.o. subvar. cymosa Lam sin. chiar dup\ 1950. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. N. STAN. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. În lume.1. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. B. Acest termen exist\ [i ast\zi. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. “oficial”. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. broccoli este aproape necunoscut\.7. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). cunoscut\ mai ales în Italia. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Broccoli este o varietate ierboas\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). dar denume[te.

pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.d.a. Partea comestibil\.7. ameliorate ini]ial în America de Nord. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. La soiurile mai vechi. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.m. formând noi buchete [. denumit\ în mod corect inflorescen]\. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Soiurile mai noi. subvar. 10. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. asparagoides Lam. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. la multe soiuri.). g\lbuie sau violacee.26 – Broccoli: 1 . este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. var. 1953). Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). dispuse pe l\starii principali.o. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 10. Limbul este. botrytis L.LEGUMICULTUR| II Fig.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). lirat-penat-partit.4. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.

Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Soiuri La nivel mondial. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. exigen]ele ecologice sunt maxime. diferite soiuri.6.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.27. în mod întâmpl\tor. SCL Bac\u [.F. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.27 . Tehnologia de cultivare 10. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. au fost studiate adev\rate colec]ii. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. în cultur\.7. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Fig. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. ~n aceast\ faz\. Cu alte cuvinte. Vidra. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. provenite din ]\rile cu tradi]ie.7.a. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.6. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .7. În România se cultiv\.L. N. 10. 10. cu o vârst\ de 40-45 de zile. În câmpurile experimentale de la I. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. STAN.N.1. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).5.C. 10.

în cultur\. 10. La cultura de broccoli asparagus. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. a[a cum s-a anticipat deja. Înfiin]area culturii are loc. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Recoltarea se efectueaz\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Fig. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. dar f\r\ frunzele protectoare. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. De asemenea. prin r\saduri de 3045 de zile.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.7. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. dar poate fi [i mai redus\. de regul\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în mod e[alonat.5 iulie). acestea se vor elimina din inflorescen]\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .6. Dac\ l\starii sunt prea lungi.28 . eventual. 10. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.2. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . 10.28).

). La noi în ]ar\ sunt 178 .marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). ridichi. De asemenea. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. din timpul toamnei). ghiveciuri. mânc\ruri cu carne. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. soteuri. denumit\ “varza de Pompei”. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . var. cu gust pl\cut. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. sin. respectiv B.2. frig\nele. ou\ sau umplute cu carne [i orez. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.a.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. care este fraged\.8. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. 10. comparativ. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. de exemplu.N. H. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. în perioada cu umiditate ridicat\. Din punct de vedere agrofitotehnic. GULIA Brassica oleracea var. Oleracea. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. suculent\. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. N. [i bolile. STAN. gongyloides Lam. 10. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. ]elin\ [. circa o lun\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Familia Cruciferae 10. oleracea. oleracea var.1.8. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\.în cel al guliilor. sylvestris. adic\ 15-25 t/ha. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Una din aceste variet\]i. gongylodes L. mai ales atmosferic\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. în perioada de secet\. cu conopida. De asemenea.8. r\sadni]e [i solarii. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.

de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. atât timpurie cât [i cea tardiv\. se comport\ ca anuale. limbul este eliptic. în faz\ de r\sad.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. 1985). formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în al doilea an). în acest din urm\ caz. comparativ cu varza.8. În lume este larg r\spândit\. ovat sau lanceolat. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. alterne. acestea pot evolua. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. l\sând cicatrici mari.Gulia. bienal\ (fig. respectiv 610 ori mai mici.A. dublu sau neregulat din]a]i. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. în S. Astfel. Tulpina (în primul an) este Fig. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. tuberizat\ în partea inferioar\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.29). în func]ie de soi. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. 10. în func]ie de vârsta plantei [i soi.29 . 10. sferic-turtit\ sau ovat\. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Aspectul general al plantei: scurt\. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. La soiurile timpurii. Lobii limbului sunt simplu. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Unele soiuri . r\d\cini. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.3. În România.U. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Frunzele sunt simple. de culoare verde-deschis.. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. Canada [i Asia. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. în faza reproductiv\. gulia. 10. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. cultivate prim\vara devreme. cele de la baz\ cad mai devreme.

Producerea r\sadurilor. STAN.8. de regul\.4.9). MUNTEANU 10. Elementele nutritive se prefer\.8. dar echilibrate. 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. În mod deosebit.N. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. 10. factorii de mediu . În acela[i timp. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.a. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). pe un fond de fertilizare organic. Asolamentul.5. 180 . a fi în cantit\]i mari.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. bine structurat [i fertil. În toate cazurile. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. mai ales fa]\ de sol. pe de o parte. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.1. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. elementele nutritive [i ap\.8. cerin]ele sunt mai mari. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). pentru gulioare.8. Aceste cerin]e sunt justificate. în cultur\ protejat\ [.6. Solul trebuie s\ fie mijlociu. N. datorit\ faptului c\ plantele. 10. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). iar pe de alt\ parte.mai ales nutri]ionali . tardive. dar suficient de reav\n.6. de baz\. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. inclusiv la gulia de toamn\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Lucrarea se execut\ manual. la distan]a de 25 cm între plante. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie.02) (tabelul 10. Murtazov [i colab. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. la interval de 8-10 zile. temperatura de 70C). folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile.4). revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor.N. prin împr\[tiere sau în rânduri.30 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. cel pu]in trei zile.30). Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Fig 10. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire. STAN. 182 . Se aplic\ 3-4 ud\ri. N.

utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. în func]ie de condi]iile meteorologice.000 plante la ha (fig. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. 10.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 1973). În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha.6. în acest caz.2. R\sadurile îmb\trânite. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.31). revenind o densitate de 65. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 183 .8. produc]ia va suferi (Bala[a. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. La plantare. în zona unde are loc procesul de îngro[are. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. 10. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. o singur\ dat\. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare.000-70. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.

Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Guliile. În cursul vegeta]iei. R\sadul se produce în sera înmul]itor.3. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. dar pot face recoltarea mai dificil\. f\r\ suculen]\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. MUNTEANU Fig 10. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.31 . la adâncimea de 30-40 cm. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. la cuburi sau ghivece nutritive. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. STAN. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.8. N. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. 10. în func]ie de regimul de precipita]ii. 184 . Producerea r\sadului. uneori se pot elimina [i r\d\cinile.N.6. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. de calitate inferioar\. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. cu o p\trundere superficial\ în sol. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate.

~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. mai ales în perioada iernii.33 . care în general va fi moderat\ (16-170C). În solariile tunel. Înfiin]area culturii.32). pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. între 15 martie . În perioada de r\sad. 185 . iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. Fig 10. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.10 aprilie. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. 1972).000 plante. dispuse conform schemei din figura 10. în func]ie de zona de cultur\. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.32 . plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 10.000 plante la hectar. 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.34.

schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.8. În cultura pur\. Recoltarea. 186 . înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. STAN. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). 10. N. irigarea. 1972). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Plantarea se face manual. 1973). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. MUNTEANU Fig 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. produc]ia este 2025 tone la hectar. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).N.4. Lucr\rile de îngrijire.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.34 . Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.6. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

2-3 kg. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Pân\ la plantare. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. 1974). deoarece r\sadurile nu se repic\. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Producerea r\sadurilor.9. 10.000-166. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Cultura timpurie Alegere terenului. Se seam\n\ mai rar. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. 1973). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.3 kg. cu r\saduri de aceea[i vârst\.36 . 1973). Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.6. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.1.9. la 4-5 zile de la plantare. Completarea golurilor se face manual. revenind o densitate de circa 33.000 plante la hectar. Fig 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. soi [i calitate. ori de câte ori este nevoie. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Murtazov.LEGUMICULTUR| II 10. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.36). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. alegerea plantei premerg\toare. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.8-2.000 plante la hectar (Bala[a. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Tehnologia de cultivare 10. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .6.

STAN.37).37 . aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. 10. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Stanhay [. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. la începutul lunii iulie. în 2-3 etape. N. manual. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.N.5 cm. MUNTEANU Spectrum). Lucr\rile de îngrijire. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.2.6. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. dup\ r\rit. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . distan]ate la 80 cm (fig. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.9. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. De asemenea. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.) câte dou\ rânduri pe strat. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.a. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. [i în a doua parte a acestei luni. Fig 10. 10. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Calendaristic.

manual. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.se face r\ritul plantelor.37). ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). în 2-3 etape. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. dar cu unele deosebiri [i anume: .. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. . l\sându-le pe cele mai viguroase. 1998). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000-50.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. 10.000 plante la hectar (fig. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 193 . Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.

Pepenele galben Cucumis melo L. vulgaris suprafa]\. 1979 11. sere. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Familia Cucurbitaceae 11.1) Tabelul 11.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. prezint\ flori unisexuate. alogame. STAN. sunt plante erbacee anuale. plantele Cucurbita pepo L. oblonga Ser. (=var. cu polenizare Giromontina Alef. fiind monoice.N. târâtoare. cu tulpina fistuloas\. var. (peponid\).1.1. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. ad\posturi. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. 194 .1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. N. Dovlecelul entomofil\. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. convar.

0.3% K2O. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.83% Cl. 4. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.2. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 1995). cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. citat de Ghenkov [i colab. 0. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.8% SO3. 0. De la greci. pân\ la latitudinea de 61-62°. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).35-0.1. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.04 mg% vitamina B2). iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.A.07-2.O.95% substan]e proteice.2 milioane ha. suprafa]a cultivat\ este de 90. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).H. tocan\ etc. 1. produc]iile medii sunt foarte diferite. 195 . dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Germania. Olanda. Pe plan mondial. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.26% P2O5. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.000 ha. Polonia. Ungaria.57% cenu[\. 7. Italia etc.39-0. 6.6% CaO. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. iar cea total\ de circa 2.4 milioane tone.52% celuloz\. 11.39-0.04 mg% vitamina B1. De[i... cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. 0. Anglia [i alte ]\ri nordice. În func]ie de ]ar\. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). 1974). 3. Varo. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. 0. 11.. Collumela [i al]ii.. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 1.H. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Spania.7% MgO. murate sau marinate). De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. În Europa.. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.39% SiO2.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.U. din punct de vedere alimentar. 10..14% zaharuri totale.A. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.58% Na2O.4 milioane tone (Anuarul F.

ocupând suprafe]e diferite. Fig 11. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.1 . 11. astfel. 1980) Tulpina este erbacee. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. tulpina emite r\d\cini adventive [i. din loc în loc. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. 196 . acoperite cu peri[ori aspri.3. 11. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. hr\nirea plantei devine mai activ\. sunt necesare 56-70 zile.5 m. MUNTEANU În ]ara noastr\. ca urmare. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.1. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. fistuloas\. STAN. N.7 la 2.Sistemul radicular la castrave]i. ramificat\. trilobate sau pentalobate. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. de la 0. De la r\s\rire pân\ la recoltare. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. târâtoare. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. sunt mari..1). cu p\mânt.N. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. urmate de zonele colinare. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.

au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. 2 .3 . Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. turtite. Dac\ polenizarea se face incomplet.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). 5 .2 . iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. are dimensiuni [i culori diferite (fig. 11. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 11.cârcel. în func]ie de soi. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. 3 . de form\ alungit\. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. care. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. fructele cresc deformate. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. deoarece polenul este greu [i lipicios.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Astfel.flori femeie[ti. 1973) (Ethrel 500 ppm).2). de form\ alungit\.flori b\rb\te[ti. duc la cre[terea num\rului de flori femele. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. La hibrizii ginoici. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. numit\ melonid\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . o hran\ mai bogat\ în azot. 197 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. favorizând apari]ia 1 . temperatur\ [i umiditate. dac\ polenizarea are loc. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).frunz\.3). În cazul acestor hibrizi.

În func]ie de fenofaz\. N. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Intensitatea optim\ a luminii. Sub 15°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. în culturile de câmp. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Astfel. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. 1957).4. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.N. la cultura în sere [i r\sadni]e. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. este de circa 15-20 mii luc[i. 198 . frunzele devin galben-verzui.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. plantele mor. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.2) Tabelul 11. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Din aceast\ cauz\. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. STAN. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute.1. MUNTEANU 11. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I).

4. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Nu sunt indicate solurile grele. la o ton\ de produs. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. în unele cazuri. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. f\r\ exces de umiditate. 199 . de aceea. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. De asemenea. De aceea. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. se extrag din sol circa 2. De asemenea.5 kg MgO. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. 1.5 kg P2O5. u[oare. fructele se deformeaz\ [i. fosfor [i potasiu. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. bine drenate. `n privin]a calit\]ii luminii.0 kg CaO [i 0. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. afânate. care trebuie men]inute constant. Elementele nutritive.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.0 kg N.5-7. 2. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. în special SO2. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. avându-se în vedere c\. de obicei. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. este d\un\toare castrave]ilor.0 kg K2O.5). cap\t\ un gust amar. bogate în humus. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. argiloase [i cele prea nisipoase. pe cât este posibil. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). castrave]ii se cultiv\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. în special la cultura de ser\. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. încetarea fructific\rii. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Pe de alt\ parte. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. pân\ la 0.

dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz.3). pe timpul iernii etc. Parker. Magic. Select. Renato F1. pe [an] cu gunoi.N. 200 . Cornibac Renato. (cu fructul lung) [i Renato.4).1. se planteaz\ în solul serei. Levina. Corni[a. Farbio. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.5. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. plantele nu se sus]in. pe pale de paie. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. 11. Anka. Favorit etc. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Florida. etc. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Astrea F1. Tabelul 11. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Obelisk. Levina. Royal F1.1. Corni[a F1. pe balo]i. N. Record. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.6. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Corni[on. Levina etc. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Levina F1. STAN. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad.4. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Cornibac. planta pe sol înc\lzit. MUNTEANU 11.

LEGUMICULTUR| II 201 .

MUNTEANU 11. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. în momentul plant\rii.4. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare.1. ceapa etc. cu expozi]ie sudic\. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.000 plante/ha. cartoful. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). STAN. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.5). În cadrul rota]iei. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. bobul). Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. permeabil. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. în 400-500 l ap\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.N. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.5 l/ha. a. Indiferent de modul de cultur\. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. bogat în materie organic\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. N. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Producerea r\sadurilor. Pentru cultura de toamn\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.1. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. u[or înclinat. 100 kg/ha P2O5. astfel ca. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. fasolea. 202 . Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.6. conform schemei din figura 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. varza. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.

Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 203 . astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. În a doua jum\tate a lunii martie. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). La pra[ila a doua. în brazde de ]elin\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Wuchsal 0.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.15% plus Fernos 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. Cu 7-10 zile înainte de plantare. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.3%).05% sau Ultracid-40 0. 40% turb\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).a. 30% mrani]\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.03%.4 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. mai rar.

2%. Previcur 607 SL 0.N. a .1%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.5% Captan 50 WP 0.5%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.05% plus Mycodifol 0.2%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Mikal M 0.03%.15% + Dithane M 45 .Dazomet 500 kg/ha. Kumulus DF 0.cucurbitae) 0. Tabelul 11. cubensis) Curzate Manox 0. Topsin M.3%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.25%.Benlate. 72 ore.4%. Tilt 0.075.2%. Shavit F 0. Odat\ cu începerea înfloririi. Vapam 12001500 l/ha. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Quadris 0.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Dithane M 45 0.6).Benlate. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.25. Folpan 0.05%.0.0. Aliette 0.2% Mana Ripost M 0.05%. Sulf muiabil 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Mancozeb 0. Bavistin sau Derosal 0. Rubifan 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .25% 8-10 Morestan 0. Topsin M.3%. Shavit f. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. cichoracearum f.2%. Baycor 0.2%.2%. Vondozeb 0.2%. când l\starii au 6-7 frunze.2%.3%. Bayleton 5-0.25%.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).05% Turdacupral 0.25%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . N. Curzate Man 0.05%. Alfonat 0. Topas 0. Bavistin sau Derosal.1%. Vondozeb 0.15% l/plant\. 7-10 Turdacupral 0.015%.2%.35%. STAN. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Bravo 500 . Systhane MZ 0.2%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Polyram DF 0.025%. Sancozeb 0. Dithane M-45 0.

Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%. Nogos 50 0. Polacritox 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Bravo 500 . În cazul culturii pe spalier.1%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Polyram DF 0.1%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Divipan 100 0.03 %.2%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.1% Fundazol 0. Unden 40 0.1%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fernos 50 WO 0.1%. Bavistin 0.03%. Sumilex 0.25%.Dezinfec]ia solului b .05%.3%. Mospilan 20 SP 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.05-0.05%.2%.25%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Maneb 50 WP 0.2%.05%.20. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Diazol 60 EC 0.2%. Zineb 0. Zineb 58 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Actellic 50 EC 0.20. Folpan 0.05% Neoron 500 EC 0.02%.sp.04%.5-1. Supersect 10 EC 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.2%. Nisorun 10 WP 0. 205 . dup\ pichetare.04%.6 . instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Calidan 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1%. 4-5 Decis 0.5 EC 0. Maneb 50 WP 0. Sinoratox 35 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.08%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. b. cu lungimea de 1.15%.25%. Pirimor 50 WP 0. Shavit F 0. Talstar 10 EC 0.2% Captan 50 WP 0. Omite 57 EC 0.15%.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Ripcord 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.08%. Dithane M-45 0.2%. Mirage F 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.15%.1%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. apoi se sorteaz\.0. Sumi7-8 Alpha 2. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).6 m [i ∅ de 7-8 cm). Vondozeb 0. Fastac 0.3% Captan 50 WP 0. Metoben 0.15%.2%.

MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.6).N.5 . Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.5 [i fig. Fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. 11. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior.6 . N.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . STAN. 11. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 206 . dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. la o adâncime de 3-4 cm. 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.începutul lunii mai. 11.

bolnave etc. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Tabelul 11. trebuie s\ fie de 6-9 cm . când temperatura este mai sc\zut\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. E[alonat. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele.pentru industrializare [i 9-12 cm . care sunt foarte fragile. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. în medie este de 2-4 zile. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. În momentul recolt\rii. La culturile pe spalier.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. dar dup\ ce s-a luat roua. În nici un caz.7). o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Pentru conserve. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. la soiurile de tip Cornichon.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. în special lungimea fructelor care. în func]ie de soi. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. deci se recolteaz\ diminea]a.

69 cm [i 9-12 cm. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.1. 208 .N.2. recoltarea se face manual sau mecanizat. 1978). În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. orz de toamn\. varz\ timpurie. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Dintre lucr\rile de între]inere. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. la început s\pt\mânal. STAN. secar\ pentru mas\ verde. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. borceaguri. 11. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. De aceea. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. recoltarea se face zilnic. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. c. maz\re de gr\din\. irigarea este cea mai important\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. noaptea [i diminea]a). atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. N. MUNTEANU La culturile pe sol. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.6. La culturile sus]inute pe spalier. Cultura în sere Dup\ tomate.la cultura pe sol. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). legume verde]uri. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face numai manual.

Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. .cultura pe strat de gunoi de grajd. în exclusivitate. În cazul culturii direct în solul serei. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dezinfectarea serei [i solului.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultur\ pe balo]i. sem\nat în ghivece. preg\tirea substratului pentru plantare. atât pe pia]a intern\. cât [i pe cea extern\. hibrizi ginoici (F1). .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . afânarea profund\. de 40-50 cm lungime. . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. îngropa]i sau la suprafa]\. a. Între]inerea culturii: . de circa 30 cm. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. cu fructe partenocarpice.cultura direct în solul serei. în ultima vreme. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. se folosesc în ser\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. .

care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.5). ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.000 balo]i (100-120 t paie). administrarea îngr\[\mintelor chimice. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pe linia viitoarelor rânduri. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). Dup\ a[ezarea balo]ilor. azotat de amoniu 200 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. sulfat de fier 30 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. în trei reprize. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. STAN. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Se administreaz\ succesiv.000-7. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. N. 210 . Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care se bat în p\mânt.4). sulfat de magneziu 50 g. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus.N. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. îngropa]i [i la suprafa]a solului. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. var stins 100 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. sulfat de potasiu 200 g. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. în strat gros de 12-15 cm. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ.

50-5.267-0. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.9).30-4.42-3. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. ciclul I balo]i ciclul II (15.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.IX.461 4.90-8. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.0 12. 211 . rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. Tabelul 11.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.70 8.049-0.099 2.1972) (16.5-36.21-8. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.0 0.00 20.5 10. evitarea contamin\rii cu nematozi.00-3. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.160-0. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.54 1. În acest caz.10 0.00 8.6-18. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.20 Specificare N .9-3. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.50-19.I.10 2. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.0-37.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .70 0. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.8).8 0. ace[tia se a[az\ direct pe sol.00-16.50-13. care se bat în p\mânt. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. care trebuie manevrat.259 4.70 8.65-9.1973) 0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.32-1.6 43.00 23. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.6-23.03 1. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.0-90.50 1.

Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.C. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Foliar-feed 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.5 EC 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Tratamentul termic uscat de 76°C. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.03%). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.N. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Astfel.0 kg sulfat de potasiu.2%.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.1%.3%. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Sumi-Alpha 2. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.ciclul scurt în sere înmul]itor. temperatura va fi de 22-24°C. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. cu asigurarea ventila]iei. MUNTEANU Tabelul 11. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).ciclul II).5%. N. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). evitându-se excesul de umiditate.5 kg superfosfat. 1. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.15%. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. la câteva zile de la r\s\rire.3-0. Actellic E. Derosal 0. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. 5-8 III .2% plus Ultracid 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 15-10 VII . Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.1%. timp de 72 ore.03%. 30% mrani]\. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Morestan 0.2% sau Sumilex 0. STAN. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.06% sau Unden 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.05%.

La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. cu sistem radicular bogat. cu r\d\cini de culoare alb\.40 m. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 20-25 cm în\l]ime.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.zile de la sem\nat la plantat.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 7-9 mm diametrul la colet.2 plante/m2). Pentru ciclul I.12).10). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).11). 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. **. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 4-6 frunze normal dezvoltate. desimea este mai redus\ (1. liber de boli [i d\un\tori. unele cu caracter general. 213 . Tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.5-3 plante/m2. de culoare verde normal. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. desimea culturii este de 2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. iar altele cu caracter special (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.

vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\..a.N.ianuarie. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. • Defolierea ascendent\. N. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. deformate. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. MUNTEANU Tabelul 11. STAN. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.4% Distribuirea r\sadului pe travee. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. decada 2. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.c. • Reglarea umidit\]ii: . temperatura de zi: 22°C . • II – aprilie. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • I – februarie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. februarie. nivelarea solului. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 24°C . dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. prin aspersiune. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.5. decada 3. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 40% turb\.umiditatea solului 85-90% din c.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.martie.

În acest scop. La acest sistem. l\starii îndep\rtându-se. pe de alt\ parte. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. 11. 1980). pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. B . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. [i colab. [i fructificarea acestora.`n "V". iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). la nivelul sârmei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.7 .. în prima etap\.7). în prima etap\. Fig.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În continuare. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. 11. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . pe de o parte. se las\ câte un fruct la fiecare nod. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. De la dolie. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. tulpina se 215 . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.

o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. o plant\ poate produce 40-45 fructe.14). este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. STAN.N.3 3.4 5. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.5 216 . are nevoie de 18-21 zile.1 4. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. câte patru fructe. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.6 34 30 26 22 5. cât [i a fructelor. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.9 5. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. atunci acestea se epuizeaz\. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. cât [i în aerul serei. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. atât în sol. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. N. Un fruct. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).2 7. în serii. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. iar `n al doilea rând.13). în sensul c\. Tabelul 11. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. f\r\ oscila]ii. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.

1974). În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). [i a celor din zonele învecinate. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 120 mg P2O5. MgO-86/16 kg/ha. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. CaO-1564/-kg/ha. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. atât în interiorul balotului. Este bine ca.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. 150 mg K2O. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. pe baza analizelor de laborator.a. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.. imediat dup\ începerea fructific\rii. P2O5-852/192 kg/ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. la începutul vegeta]iei. de asemenea. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11.15). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. K2O-1010/412 kg/ha. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor./ha. 217 . care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. Fertilizarea se face. 1978). Ca urmare.. prelunge[te perioada de fructificare. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. 1978). astfel încât s\ asigure 30 mg N. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978). s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.

cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.0 2.9). strâmbe.5 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.6). La aducerea în alee. STAN. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). într-un sol care. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. tot pe calit\]i. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.0 6. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5-7. Pentru m\rirea produc]iei. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.5-3. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. deformate.5 6.8-7.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cu urme de îmboln\viri. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.N. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. folosind r\sad de 30-35 zile. strâmbate. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.8-7. a fost dezinfectat pe cale termic\. direct pe solul serei.5 6. în prealabil.2-3. spongios. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. b. cultura se face obi[nuit. În cazul când se practic\ acest ciclu. MUNTEANU Tabelul 11. r\niri mecanice etc. conform solicit\rilor beneficiarului. N. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. 218 .0-6.

ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.K. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. în concentra]ie de 10%). odat\ cu desfiin]area culturii. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.6. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.P. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. [i colab.1. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Produc]ia este de 60-70t/ha. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.3% plus Captadin 0. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.9). 1981). varz\. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. se încorporeaz\ în sol.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.3). care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. concomitent. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. bilonatul plantelor.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). conopid\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. conducerea plantelor vertical prin palisare. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . c. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. r\sadul se va produce tot în aceste sere. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.3. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. 11. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. mobilizarea solului [i..

1:10). la început. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. moderat.96 m în cele bloc. mai des [i cu norme mai mari.4. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. În solariile bloc. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.85 m între benzi [i 0. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. apoi. vertical. N. STAN. tip tunel.6. udatul.1. în strat de 4-5 cm grosime. iar plantarea la 1-10 martie. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar pe rând la 35 cm. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.000 plante/ha. 220 . pe un singur rând. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. 11. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. revenind 22. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. pra[ile. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. revenind 24. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.40 m în solariile tunel [i 0. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. mulcirea cu mrani]\. când se desfiin]eaz\ cultura. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. plantarea se face în rânduri simple.000 plante la ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În solariile tunel.7 plante/m2. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. realizându-se 50-60 t/ha. la distan]a de 0. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.80 m între rândurile din band\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.N. sem\natul de devanseaz\. La culturile din ad\posturile joase. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.

]\rile mediteraneene. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.2.2.2. La noi se cultiv\ pe circa 2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. În prezent. salate de fructe etc. Rusia.8). în culturi ad\postite. fiind mai s\rac decât la castravete. 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. Iordania..3.LEGUMICULTUR| II 11. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Semin]ele con]in circa 25% ulei. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. ]\rile balcanice [i în America. 221 . suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Este mult cultivat în India. când au gust. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. vitaminele B1 [i B2). 11. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. ajungând pân\ la 12-14%. dulce]uri.500-3. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. 1950). formând tulpini de ordinul I. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. aproape cilindric\. China.000 ha. atingând paralela 470. marmelad\. Asia Central\ [i China (Jukovski. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.2. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. târâtoare. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. sucuri. mai sub]ire ca la castrave]i. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Iran. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. 1974). Tulpina este erbacee.1. 11. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Se ramific\ puternic.2.

ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.5 Mg (tabelul 11. 1979). lung pe]iolate. Fructele costate se numesc cantalupi. 222 .1 P. crocant\ sau fondant\. cre[te consumul de potasiu. palmate sau reniforme. Fructul este o melonid\ (peponid\). frunze. 10. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Astfel. la cultura de ser\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Polenizarea este alogam\. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. STAN. 11. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Între înflorirea primelor flori femele. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i.2 N. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. galben\.. entomofil\. 11. cu o produc]ie de 22 t/ha.8 . Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. pân\ la începutul recolt\rilor. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). de culoare alb\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 13. N. mai mult sau mai pu]in parfumat\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. florile [i cârceii. elipsoidal\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78.16).Pepenele galben: plant\ cu l\star. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.N. acoperite cu peri[ori fini. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. portocalie sau verde. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.8 K.2. 81.4. de form\ ovoid\. În perioada de fructificare. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. uneori longitudinal costat. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Deci. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.17).

Suport\ mai u[or seceta. Apa Lumina Tabelul 11. semitimpurii (75-85 zile).80 27.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 11. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.53 S. În solurile pe care se cultiv\.25 2.60 26. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.80 Mg 0.40 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.00 78. în compara]ie cu castravetele.00 61.40 81. 223 .34 4. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.10 K 2..58 12.7.20 P 0. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.34 10. cât [i târzii (peste 100 zile). datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.2.5. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.14 5. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.30 2. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.60 13.30 60. semitârzii (85-100 zile).60 13.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.18).U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.90 8. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. nisipo-lutoase). profunde [i ferite de vânturi.

STAN.N. MUNTEANU 224 . N.

prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.000-24.9).6. 11. calitativ superioare. mulcirea solului. 225 . trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.000 plante la ha (fig. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.2.2x35 kg/ha. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. cu poten]ial productiv mai ridicat. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .9 . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.6 ore). Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . 11. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.1. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. timp de câteva zile. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.18 ore). R\ritul plantelor pe rând se face manual.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. 11.6. în sere. rezultând în final o densitate de 20. 11. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. apoi la 5-8 frunze (l\starii). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.3x35 kg/ha [i K2O . Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Fig. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).2.

N. apoi (în perioada de fructificare). rezultând o densitate de 20. în prima lun\ de la plantare. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. În general. Noaptea (în perioada de cre[tere).000 plante la ha. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. apoi. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Temperatura din aer. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. apoi cre[te pân\ la 90%. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. în zilele însorite. în mod normal. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Este necesar ca permanent. trebuie s\ fie de 24260C. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. cultura. intensificarea aromei specifice etc. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. înmuierea zonei pistilare. utilizând r\sad de 4550 zile. pe fiecare m2 substrat de cultur\.N. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Se recomand\ ca. cultura nu se ud\. în primele 10 zile de la plantare. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.2.2.6. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. în mod obligatoriu. temperatura se va ridica la 28-300C. STAN. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Pe timp noros. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.19). va fi de 23-250C. La soiurile târzii. 11. 226 . dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. aceasta va fi de 20-220C. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. temperatura se va men]ine la 18-190C. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). în func]ie de luminozitate. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. utilizându-se 2l/plant\). Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.

dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. 227 . se ob]in fructe mari. În plin proces de maturare a fructelor. dar fructele sunt mici.2. 11.6. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. H-25. ciupindu-se dup\ o frunz\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. produc]ia fiind timpurie. Galia F1. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ogen etc.. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Turkestan. sub form\ de “V”. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.3. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). 3-4 fructe pe bolt\. 1980). Produc]ia este de 20-30 t/ha. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. direct în ghivece. Astfel.. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. de calitate superioar\. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.a.

Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. calciu – 7 mg.2 %).5%).p. C.500 plante/ha). MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. carotenoide (0. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.8-5.9. acizi organici (0. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. vitaminele A. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. 1978). B1. 228 .4. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. B6. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.). zaharuri (6-8%). se las\ pe fiecare l\star.5 – 1. s\ruri minerale de: potasiu – 2. fosfor – 12 mg. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. În continuare. iar în cel tip bloc. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.6. în func]ie de vigoarea plantei. PP. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).000 plante/ha).3. B5.2.1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.1. STAN.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. 1984. C(4. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 11. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.9 % zaharoz\.2 mg. câte un fruct. Astfel. Fructele con]in: 89-90% ap\.N. Dintre lucr\rile de îngrijire. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. se folosesc la prepararea mur\turilor. B2.5 mg. 3. proteine (0..000 plante la ha.6 – 2.5 – 4. N.6% glucoz\. fin [i pl\cut. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.2 %). în solariile de tip tunel (5. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. 11.3 mg/100 g). importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.) sin.5 mg/100 g s. dar desimea poate fi sporit\ la 20. distan]a dintre rânduri este de 1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. lipide (0. din care: 1. fier – 0. Înainte de maturizare. la 100 g substan]\ proasp\t\. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Butnariu [i colab. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.40 m l\]ime). Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.6 % fructoz\ [i 0.3. de regul\. fiind indicat în tratarea litiazei renale. 1-2% celuloz\. 1992).

409. pubescent\. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.10). unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Frunzele sunt mari. Spania – 37. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Cipru –50.3.2. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. 11. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Grecia – 40. Florile mascule apar. 11. Pepenele galben este o plant\ monoic\.000 ha. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . 1999).000 kg/ha. Italia – 32778 kg/ha. erbacee. de unde a trecut la arabi.000 kg/ha.000 kg/ha. Fig. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. indieni [i chinezi. per[i. 1950).LEGUMICULTUR| II 11.. într-o lucrare publicat\ la Neapole.3. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. profund divizate sau pu]in lobate. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.3. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.11.773 kg/ha. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.H. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. mai 229 . În prezent. Florile sunt unisexuate. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.10 .

o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.20) 11. cu tegumentul tare. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. 11. Dr.N. Charleston Gray) (tabelul 11. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. N. aproape plate.5. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. culoare [i calitate diferite. Miezul este de culoare alb\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive.3. Semin]ele sunt mari. De[i este o plant\ de zi scurt\.2). 230 . în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. MUNTEANU ales. Fa]\ de lumin\. pentru produc]ii foarte timpurii. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.4. ovale. În anii foarte seceto[i. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\.6. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Timpuriu de Canada). Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.3. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. turtite. în func]ie de soi. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. semitimpurii (Dochi]a). 11. de form\.3. De D\buleni. STAN. cre[terea este încetinit\. semitârzii (De Mini[. galben\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. diferit colorate. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. pe tulpina principal\. mai rar. bine drenate [i structurate. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.

LEGUMICULTUR| II 231 .

care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. Dac\ terenul nu s-a modelat. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.11 . STAN.000 plante/ha. Toamna se efectueaz\: discuirea. Fig. r\ritul. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. pe intervalele 232 . solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. pe suprafe]e mai mici.000-14. la adâncimea de 3–4 cm. 11. mu[uroitul. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. 11.5 m. asigurând o densitate de 12. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. când în sol se realizeaz\ 14-150C.N. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). fertilizarea fazial\. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. N. Acestea sunt: pra[ilele repetate.11) cu SPC-6. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. în sistemul gospod\resc. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Prim\vara pân\ la sem\nat. cu cultivatorul. nivelarea de între]inere. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.

din loc în loc.7%. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.10.5-7. cupru 0.4. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. singure sau în amestec cu alte legume. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Odat\ cu pr\[itul manual. fier 0. budinci etc.4. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. dovlecei pane.1.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. pe timp r\coros. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. 11. dovlecei umplu]i. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. pe nodurile tulpinilor. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pân\ când plantele acoper\ solul. Peru) [i Asia Mic\. B2 0. de unde s-a r\spândit în Europa. sufleuri.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. hidra]i de carbon 6. Ungaria. B1 0. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. 11. dup\ unii autori. pân\ la m\rimea maxim\. f\r\ a deranja vrejul.4.3%. Produc]ia este de 30-40 t/ha. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. din America Central\ (Mexic.06. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).1. fosfor 60. mânc\ruri de dovlecei. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.2. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.2. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.03-0. iar dup\ al]ii din Africa. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. C 8-30).05-0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31.08. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. zinc 0. gr\simi 0. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. e[alonat în perioada iulie-septembrie. 233 .) [i în industria conservelor. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Recoltarea se face diminea]a. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. var. cu 350–400 m3 ap\/ha.

cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. de peste un metru lungime.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.5. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. palmat lobate. suculent\.4. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. culoarea variind în func]ie de soi. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. bine afânate. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. 234 . care formeaz\ tufe compacte (fig.12 . MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. R\d\cina este pivotant\. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. mari.4. Soiuri În ]ara noastr\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). N. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). apoi devine a]oas\ [i tare. Pulpa fructului este fraged\. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. 11. în anumite condi]ii.4. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. lung pe]iolate. anual\. Frunzele sunt mari. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. acoperite cu peri aspri.21). 11. iar coaja se îngroa[\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. rezist\ bine la secet\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. 11. cu pH neutru.12). de culoare galben\. 11. STAN.3. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. 11. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. în cultur\. deoarece are un sistem radicular mai profund.4.N.

LEGUMICULTUR| II 235 .

11. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.6.13). 11.. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. pentru 236 . Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.N. Fig. care sunt [i mai productive. N. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. cu N 25 kg/ha s.13 . iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.a. [i K2O 25 kg/ha s. 11. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. STAN.a.4. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.1. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.6. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.

Italia [i Rusia. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.5.a. dup\ unii autori. fiind foarte perisabile. iar dup\ al]ii. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.1. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. din Africa (Ceau[escu [i colab. se umplu cu zacusc\.5.). protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.6. atunci când este nevoie. În perioada când nu zboar\ insectele. 11. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. 11. 237 . 3. 11.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. (Bajurianu [i }urcanu. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.4. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. La noi în ]ar\. 1. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Institutul pentru Resurse Genetice. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.A.. polenizarea se face artificial. 1980). În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.2.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.U. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.35 mg/100 g provitamina A [. 1980). 1980). de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.4–5% hidra]i de carbon. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. proaspete [i conservate. 0. Fran]a.7-0.5. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.2. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 20–35 mg/100 g vitamina C. Fructele. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. De asemenea.

care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.Dovlecelul patison: 1 . 238 . peste care se suprapune.5.plant\ cu frunze.sau pentalobate. cu marginile u[or marcate. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. STAN. 11. Ca [i dovlecelul comun. la maturitate fiziologic\. Acesta are o form\ discoidal\.N.14). Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. flori [i fructe.4.5. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Culoarea fructelor este albverzuie. irigarea culturii este obligatorie. N. frunzele sunt tri. 2 . cu marginile canelate [i rotunjite.14 . o parte de forma unei calote (semisfere). dup\ care devine alb-cenu[ie. De aceea. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. în partea superioar\ a fructului.detaliu fruct 11. în aceast\ perioad\. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Fig. 11. MUNTEANU 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). când fructele sunt tinere. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.3. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.

6. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. denumit Comun.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. În afara soiului aflat oficial în cultur\. 1998). în form\ de turban. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate.5. 239 . cu un diametru de 8–10 cm.LEGUMICULTUR| II 11. de culoare verde–albicioas\. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Produc]ia este de 10–15 t/ha. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu o vârst\ de 25–30 zile. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. la 3-4 cm adâncime. 11. cu 8–10 muchii proeminente. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Fructul este tipic. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Soiul Comun este timpuriu.5. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.

R. Lucr. Chi[in\u. N. VOICAN. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. J. CL. M.. Editura Academiei R. I. CHAUX. 12. STAN. BAJURIANU.. The Avi Publishing Company Inc. Agron. nr. V. R.. POPESCU. BERINDEI. D. Lucr. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. M.. STAN. COBÂLA{. D.L. CEAU{ESCU. BASSET. SAVI}CHI. Bucure[ti. Tec Doc – Lavoisier. PETRESCU. Gr\dina. GR. SAVI}CHI. }URCANU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. [t. J. New York. B. N. RADU. Bucure[ti. 33. Univ. I. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. FOURY.. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\.. 240 . Connecticut. M. Ia[i.. Bucure[ti. vol.N. BODEA.S. N. Inst. Editura Grand. A. RUXANDRA. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. N. H.C. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. FLORESCU. BECKER-DILLINGEN. CHICHEA.. INDREA. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. D. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. COBÂLA{. PELAGHIA..3. CL. Bucure[ti. Seria Horticultur\. I. RADU. C. BÎLTEANU. GH. BECEANU. Seria Horticultur\. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. BECEANU. I. Bucure[ti.. P. B. I. V. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. BUTNARIU. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. (1974) – Fitotehnie. IV. Editura Ceres.. GR. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite.. B|LA{A. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Via [i Livada nr. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. Paris. Ia[i. G. (1992) – Legumicultur\. CIOFU. Bucure[ti.. C. vol. STAN. M. S. (1991) – Varza pentru frunze – origine.S. CHILOM.. Agron. [t. (1994) – Production légumières tome 2. COBÂLA{. CEAU{ESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Berlin. B.. Bucure[ti. Bucure[ti. (1973) – Legumicultura. P. 30. 3.A. U. Analele I.F. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. vol. Londres.

241 . JILCU. D.. VIDRA – S. DR|GU}. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. Editura Ceres. V. CTIFL – Invuflec. RUXANDRA. Bucure[ti. N. GHENKOV. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.I. MAIER.C. DUMITRESCU. – S. În: Gl\man [i colab.C. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.. L|C|TU{. I. A. IORD|CHESCU. OLGA. I. T. I. D.A. Editura Agro-silvic\. I.. [i colab. nr..L. B. (1997) – Cultura cartofului.F. M.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I.V. DUMITRESCU. COSTACHE. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. prezent [i viitor.. GH.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. LE BOUHEC. Artprint. Redac]ia revistelor agricole. L|C|TU{. M.. STOIAN.C. Z|GREAN. MARIA.B.. (1997) – Memorator Horti-Viticol.Tehnologia culturii legumelor în solarii. PL|M|DEAL|. ROMAN. Paris. J. (1961) – Cultura legumelor. E. V. Bucure[ti... M. TR. LÖBL. D. [i colab.. (1998) – Producerea legumelor. Bucure[ti. 3.F. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.C. Lucr.L. Bucure[ti.C. VLAD. [i colab. MAIER.C. BUZ|U (1980) . POPESCU. Ia[i.. VII.P. Bucure[ti. Bucure[ti. I. vol. Bucure[ti. Bucure[ti. GH.L. T. [t. Bucure[ti.H.. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. A.P. M|NESCU. vol. Bucure[ti. L. Trecut.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Cerc. (1972) – Culturi for]ate de legume. BERINDEI.. M. Zemisdat. Patronatul Horticultorilor din România. I. IANO{I. D. Editura Agro-silvic\..N. LÖBL.L. I. MURTAZOV.F.. [t..A. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. I. PER{UNARU. B. Lucr. DI}U. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. V..H. I.L. BOSE{AN. Artprint. MUNTEANU. V.F.... IANO{I. C. RO{U.P. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Patronatul Horticultorilor din România.I. IORD|CHESCU. – COORD. VASILESCU. Sofia. IV. I. Bucure[ti. MINKOV. în Moldova. SCURTU.A. Lucr\ri [tiin]ifice I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1969) – Cultura legumelor. M. 2. MANOLACHE. GHERGHI. Artprint. agron. DI}U.L. Editura Agro-silvic\.. Bucure[ti. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.A.C. I. vol. – S. G. vol. D.. M.C. M. GL|MAN.V. BAICU.C.. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. BUZ|U (1978) . GH. MAIER. I. Bucure[ti. R|DOI. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. GL|MAN. E. S. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. 2.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.L.A.

I. G. N.. 1.N. Ia[i. London. Ia[i. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Bucure[ti. GR. II. KUO. vol. Centrul de multiplicare Inst. Inst. STAN. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Cercet. ICLF Vidra. GR. Taiwan. Cerc. M. (2000) – Legumicultura.. Leonard Hill. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Editura Universitas. 17. T|TARU. SAVI}CHI.. SINGUREANU. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. în Moldova. PANAIT. 4. 1. (1992) – Legumicultura. P. agron. (1969) – Cole Crops.. Bucure[ti. T. 2. Bucure[ti. Technical Bull. N. SAVI}CHI. Editura Ceres. STAN. J. MUNTEANU. N. No. PATRON. 3. I. agron. (1986) – Bolile plantelor legumicole. RADU. SAVI}CHI. MIHALACHE. I. Ia[i.C. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. vol. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. În Moldova. I. Editura Ceres.. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. STAN. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. V. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. (1968) – Castrave]ii. Agron. ATANASIU. SAVI}CHI. în jude]ul Ia[i. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. vol. vol. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Editura Agro-silvic\. 4. MIHU. A. GH. YOON. SINGUREANU. nr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. vol. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Tez\ de doctorat. N. nr. POPLÃCINEL.C. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. Tez\ de doctorat. N. ANDRIESCU. Chi[in\u. Agr. Bucure[ti. L. agron. COSTACHE. M. Agron. în Moldova. Buletin informativ nr. forma alb\ (lam. R. P. N.. Bucure[ti. MUNTEANU. MUNTEANU MARINESCU. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. NIEUWHOF.. N.. SINGUREANU.... MUNTEANU. M. Cercet. SAVI}CHI.. C. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. 2. Analele I. Cercet. {I STOENESCU. 2. Agron. P.L. OPENA. 242 . G.F. Bucure[ti. N. Ia[i. [i colab. AVRDC. Ia[i. I. STAN. vol. N. P. MUNTEANU. capitata. STOIAN. Bucure[ti. Centrul de multiplicare Inst. Editura Ceres. P. Ia[i. Bucure[ti.. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Tez\ de doctorat. I. în Moldova. POPESCU.) D.

(1984) – R\sadni]e [i solarii. JUCOVSKY. Wageningen. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. (1975) – Cultura legumelor de var\. VOICAN.. D. L|C|TU{.. 243 . P. M. V.L. V. V. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor.. 3. M. M. Editura Ceres. M. TOMA.. Bucure[ti.. ANDRONICESCU. G.. VÂLCEANU. PERCIALI. VOINEA. Bucure[ti. V. Bucure[ti. Editura Ceres.F. Bucure[ti. A. ZEVEN. C. vol. Editura Ceres. GIREAD|.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. VOICAN. nr. GH. VI. Editura Ceres. C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Analele I. D. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.C. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VOINEA. ZANOSCHI. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Bucure[ti. Editura Ceres. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.

05. Aleea M.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 Tel. Sadoveanu. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.2001 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful