Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

Cultura cepei prin r\sad .............. 60 8......................................3....................... 88 8........... STAN................ 41 7....... 46 8.................4.................. 87 8..............1..1.......6..........6................. Tehnologia de cultivare................. Cultura cepei prin arpagic .................................6.........2................................. Particularit\]i botanice [i biologice.......................5.....2.......... Cultura prin sem\nat direct.................................... 84 8...1.....5..3............6.... 33 7...........3............. Importan]a culturii........... 39 7..............6.............................. N.... 47 8...............1............ 82 8......... Originea [i aria de r\spândire...............2.....1.............. Tehnologia de cultivare.......................... Rela]iile cu factorii de mediu .....................................................6.. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .....1......... 93 4 ........... 90 8.......4.........6.............................1....... 54 8...........3.....4... Soiuri......4........................2..2..3.. Originea [i aria de r\spândire................................... Importan]a culturii..1. Rela]iile cu factorii de mediu ................ 42 7..... Particularit\]i botanice [i biologice...............................................................3..... Originea [i aria de r\spândire.....4..................1...................6..5................. Soiuri..........................2........................ 88 8.............................................................6..............6................................... Importan]a culturii.......Cultura ridichilor de lun\ .......................................... 52 8.........6. Prazul . 33 7.....................2........... Particularit\]i botanice [i biologice............................................. 80 8........ Usturoiul comun .......6.................. Ceapa comun\ ...........................................................2...... Rela]iile cu factorii de mediu ..................................5.......... 37 7........................................ 73 8.........................1.1.3.................5..... 83 8........6.......... 33 7..............................4.1...... Soiuri.......................... 54 8..........6.3................6..... Rela]iile cu factorii de mediu ...2......3.............6......5... Tehnologia de cultivare.......5... Soiuri............3..............6........... 76 8....... 81 8.... Tehnologia de cultivare........ Sfecla ro[ie ............ Importan]a culturii.......1....................5....2...................................... Rela]iile cu factorii de mediu ... Cultura cepei verzi (stufat)................... 48 8......2..............1......... 39 7....6..... Cultura prin r\sad.......2..... 91 8.........................3..6................3........................................................... 54 8... MUNTEANU 7........... 40 7....... Particularit\]i botanice [i biologice...... Soiuri ... 80 8.............. 84 8.............5...............2...1.................. 87 8......... 89 8............................... 47 8.......2........................................................................... Originea [i aria de r\spândire............................................................................. 90 8...................... 32 7.......1...........3...Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\....... 48 8....1..... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............................ Tehnologia de cultivare.............1..............................5............6...... 39 7...........3.....N.......

.........................................1....6........... 122 10......... 122 10...........5..2...2.............3..2............................. 98 9. 145 10........................ Ceapa m\rg\ritar........... 145 10..............1........4...6...........................2................................. 115 10... Cultura de var\.......................................... Usturoiul de Egipt .................. 137 10...........6....... Tehnologia de cultivare.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.............4.4................................... 98 9............................6...............1.................. Particularit\]i botanice [i biologice............................ 95 8... 135 10............... Rela]iile cu factorii de mediu ...........4.......3.............................................1.............1.........4.... Originea [i aria de r\spândire.... Rela]iile cu factorii de mediu ........1.....................2............................1..................... Rela]iile cu factorii de mediu ................4.....2..........................................LEGUMICULTUR| II 8.....1......... 115 10......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice... 96 8........................1..........1.. Ceapa de iarn\ sau de tuns .............2...... 115 10........ 105 9.. Importan]a culturii..6........................... Cultura timpurie în teren neprotejat ........... 94 8.................. Ceapa de Egipt ............... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..................1..3........ Soiuri... 138 10...................................... 146 10............1. Alte plante legumicole din grupa cepei...........................................................6......6..... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .2.....1...... 110 9...... Varza ro[ie .............. 145 10.......................2.... 118 10.4.........1..... Soiuri......................4............4.....................2............3................................ 100 9....... 132 10............ 95 8....1................ 146 10............................5............3................................... 105 9.......4...................................................................... 98 9.................1..... Particularit\]i botanice [i biologice.................................. Cultura prin sem\nat direct în câmp .......1............1................... 96 8.... Soiuri............2................. Importan]a culturii........2...1.......6............................ Cultura târzie (de toamn\) ................2......... Importan]a culturii.......................................... 102 9...... Batatul ...................................... Originea [i aria de r\spândire.......................4.....1................ 105 9......... Cultura în teren neprotejat.1............. Particularit\]i botanice [i biologice..............5.................... 99 9.............................1. 145 10..6...1...2.......... Ceapa e[alota..1..........5........... 146 5 .................... Tehnologia de cultivare..................................5...........1.................1.. Originea [i aria de r\spândire........................................... 116 10. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ........ 120 10.......... 117 10...6.............. Cartoful timpuriu........................... Tehnologia de cultivare......1....

.......... Soiuri........... 151 10....1..................4..6.......................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................................. 158 10....................... Tehnologia de cultivare.......................... Particularit\]i botanice [i biologice............. 158 10.7............6........... Gulia ........6..............4........ Importan]a culturii............. STAN.....7.............................4... 177 10.............................................6...............6..... 153 10.5...........................................6...............................3.....7............... 174 10................ MUNTEANU 10... 174 10................6................ 153 10............... 155 10......................2....................8............... Broccoli...................5.2................................. 159 10.. Importan]a culturii...2.................................. 157 10............................. Varza pentru frunze.......4............5........ Importan]a culturii..................3....2............6................ Soiuri..... Originea [i aria de r\spândire.......4................................7....................7. Tehnologia de cultivare.................................................... 178 10.........4.......6. Originea [i aria de r\spândire..........3..... Originea [i aria de r\spândire............................................................5............1....... 156 10.......... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Particularit\]i botanice [i biologice.1.... 149 10...............................................8........ 161 10.......................................6.5.............................. Originea [i aria de r\spândire..................... Cultura târzie........................4.............................1............ 174 10.....4...... 163 10..............................6.................................. 151 10....... 148 10.... Importan]a culturii................ 153 10................. Particularit\]i botanice [i biologice....3............................4...................3...... Originea [i aria de r\spândire......6.......................... Rela]iile cu factorii de mediu .......8........... Tehnologia de cultivare.......1................................ 150 10...........6.6...... 163 10...............3.... 148 10. Cultura timpurie în teren neprotejat .........5........ Rela]iile cu factorii de mediu ................6. Importanta culturii....... 175 10.......... Importan]a culturii..............7............................ Originea [i aria de r\spândire........1............3...............................5.......................... Varza de Bruxelles ........ Rela]iile cu factorii de mediu ................ 178 6 ... 163 10........ 174 10.....6.........7.........6. Soiuri...1...... Soiuri........5. 169 10.................6.............. 167 10......................................3........................ Cultura târzie......................... Soiuri.............................................................................4......... 157 10..............6....................... 176 10.... 155 10.... 176 10........................ Cultura în ser\ .. 152 10. 151 10.............................................. 149 10..................2......................5. Particularit\]i botanice [i biologice....................... Particularit\]i botanice [i biologice......................1...... 151 10.6........ 178 10......2.... 148 10................ Tehnologia de cultivare....4... 176 10......6.............3...... 172 10..........7........................4............................... Varza crea]\........................................ 148 10..6.3....2.................... N.............................................3.............................. Conopida .......5..... 159 10.................... Tehnologia de cultivare..........5.2...4..........3.............7.............3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.........N........5............ Cultura timpurie . 157 10................

... 222 11................6.... Cultura în sere ........ 180 10.............8.....8....3..............................9.....................1.................................... 208 11... Importan]a culturii.............1...............6...............6.............................. Rela]iile cu factorii de mediu ........... 194 11... Soiuri.....2......4.........2. 183 10.................2...........6.1.. 221 11............. Varza chinezeasc\ ........2. 184 10...1..9... Cultura în sere ........ 189 10....................... 196 11............ Particularit\]i botanice [i biologice.............. Castravetele ..............4..................3..2...1......3........2... 194 11.......1..........................6...1...... 221 11.................2.... Cultura în teren neprotejat...... Rela]iile cu factorii de mediu ..4............9... Rela]iile cu factorii de mediu . 188 10................5.............4.5..........2............1...4..........9................3..................... 191 10....... 188 10...................... 226 11...... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..... Soiuri......................................6........................ 225 11........ 200 11..................................................9.....6...............6.................................................... 180 10...........6.............2............................9..... Cultura timpurie .... 190 10..... Cultura în câmp... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......1....... Originea [i aria de r\spândire....... Cultura în r\sadni]e..... 180 10................ Particularit\]i botanice [i biologice............. Cultura târzie (de toamn\) ....................... 223 11..................................8.................................................................2.1.................................6................. Soiuri..................................... Tehnologia de cultivare.3.....8.................................. 195 11..... Importan]a culturii...................1... Pepenele galben ................5............9............. Tehnologia de cultivare..... Particularit\]i botanice [i biologice.9................ Originea [i aria de r\spândire......... 221 11................ 194 11............. 198 11...... Particularit\]i botanice [i biologice......................... 188 10...........4........... 180 10.................3............................................ Rela]iile cu factorii de mediu ....... 220 11.. Cultura în r\sadni]e..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................ 179 10...................... 225 11......6...........................................4........ 221 11........................9.....8.........1............6... Cultura timpurie .............................1...........................6.....8........................6................. 227 11.................2... Cultura târzie..................................6.......3...................5...........................................1...............2..............2.... 200 11..... 219 11................... Importan]a culturii.2..2............... 202 11....................1....................................6..1.....8.......................6..1.....2.... 190 10....2...........LEGUMICULTUR| II 10......................1........ Cultura în sere ..8................................................. Originea [i aria de r\spândire.................................................................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................... Tehnologia de cultivare.............. 186 10........2... Soiuri ...... 191 10.. Tehnologia de cultivare.. 228 7 ..6........

. Importan]a culturii.... Originea [i aria de r\spândire.........4........................ 239 11... Tehnologia de cultivare....................... MUNTEANU 11. 233 11..............3............. STAN.......................................... 238 11..............................1.............5.......................................................3..................3........................................................................ 233 11....................3.....6................................... 229 11...............4........ 229 11...... Dovlecelul comun.... 230 11............ Rela]iile cu factorii de mediu ....2.... Tehnologia de cultivare.............6..................................... 234 11... 237 11.....N................... Soiuri............... N...........................5.........5.................4....1....... 237 11..............2.................1............................................................ Importan]a culturii . Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........ 236 11.........4....4..............................................................4...4...............6................. 230 11...... 228 11..................6.5...................... Particularit\]i botanice [i biologice...............5............................5................................... Pepenele verde .................. 234 11.....4...... 236 11.... Soiuri............1.. 238 11...................... 228 11... Originea [i aria de r\spândire....3... Soiuri ..............3..3... 240 8 ............. Particularit\]i botanice [i biologice.. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ....................4............................. 233 11.....5....6............... Originea [i aria de r\spândire......... Cultura în câmp.............. Dovlecelul patison............................... 237 11.......... Importan]a culturii........................ Tehnologia de cultivare........ 230 11...............3....... 237 11...4.....4........ 234 11.......5............ Rela]iile cu factorii de mediu ...............................3.... Rela]iile cu factorii de mediu ..................................2.................2..3 Particularit\]i botanice [i biologice.............4.5.........5.....

toate se cultivă prin semănat direct în câmp. pătrunjelul pentru rădăcini. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. care sunt anuale (Butnariu H. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. păstârnacul. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. În România. solul trebuie să fie uşor. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. Transilvania. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. a substanţelor de rezervă. afânat. 1993).LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. 1993). şi colab. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. precum şi în Moldova. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. 9 . este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. în special glucide. pretenţioase. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. lemnos şi liberian.. deoarece. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. mai ales în primele faze de creştere. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. faţă de umiditatea solului şi de lumină. cu excepţia ţelinei. În general.

până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. cv. China. flori şi fructe (fig..1). celuloză 1. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.8 mg/100 g substanţă proaspătă.39 %. sativus (Alef. syriacus. în Iran (Banga. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.3%. P-0. Mari cultivatoare sunt: SUA. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Prin încrucişarea ssp. STAN. H. B2 şi substanţele minerale: Na-1. 1985). N. zaharuri 6. carotenoide 8. Morcovul a fost luat în cultură în sec. ghiveciuri etc. În prezent. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. al XVIII-lea. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. în special Daucus carota L. Mg – 0. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.44%. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. albă şi galbenă. prin Spania. Anglia.1. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.). proteine 1. MORCOVUL Daucus carota L. sub formă deshidratată.14%.79%. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. ciorbe. X d.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Japonia ş. 10 . 1984)..3.a. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.52 %. de conserve şi sucuri.1. mediterraneus şi japonicus).35%. carota s-au format subspeciile syriacus. MUNTEANU 7. Ca – 0. morcovul se cultivă în toate judeţele. acestea mai conţin vitaminele B1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.4.1. japonicus. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.89%.. 7.N. predominând formele de culoare violacee. subsp. citat de Zanoschi. Italia şi Grecia. supe. în acest mod. iar în anul al doilea tulpini florifere.1. pe soluri uşoare sau mijlocii. bienală..2. sativus (Hoffm) Arc. Franţa.1.9 mg /100 g substanţă proaspătă. cilicicus. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. 1985). Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. K. 7. în stare crudă (salată). acid ascorbic 3. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. 7. La noi în ţară. Pe lângă cele menţionate. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.

format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. rar Fig. cu flori mici. schimbându-şi treptat forma. aspru păroasă. 11 . cilindrică. hermafrodite. fistuloasă şi înaltă de 1. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. mărimea şi culoarea. pentamere.2. cu cilindrul central redus Fig. costate şi cu ţepi. care se formează în al doilea an. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. c . de plantă sălbatică.2 .2 – 1.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.rădăcină soi valoros. este o pseudoachenă. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). 7.1 . 1973) sterile). este ramificată.5 m. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. d .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. striată. de calitate superioară.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. de culoare roşieportocalie. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.frunză.cele superioare. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. impropriu numit sămânţă. 1985). cu polenizare alogamă. penat-fidate. 7. Tulpina floriferă. iar unele rădăcini până la 2 m. de lungime mijlocie. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.. zigomorfe. Atât tulpina principală. entomofilă. Fructul. uneori cu nuanţe rozacee. b .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. peţiolate . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. albe.cele bazale şi sesile . La circa 35– 40 zile de la răsărire.Morcovul: a .

iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.1. Nanco F1 etc.5. tasate. producţie mare – până la 70 t/ha etc. iar cea optimă de 20-250C. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales în primele faze de creştere. STAN. Dacă primăvara este rece. semitimpurii (110–130 zile). permeabile. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Insuficienţa luminii. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. sărace sau cu exces de azot. cu pH-ul 6. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. în funcţie de soi.5. Presto F1. durează 36–70 zile. MUNTEANU 7. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.1) . În timpul îngroşării rădăcinilor. N. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. mai ales pe solurile uşoare.5–7. timpurii (80110 zile). perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. bogate în humus (4-5%).1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Faţă de umiditate. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Faţă de lumină. 7. morcovul are cerinţe ridicate. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). În România se cultivă o paletă largă de soiuri. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. profunde. Pe solurile grele. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. 12 .4.N. bine afânate. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Primo F1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. se poate produce o vernalizare prematură. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Hytop F1.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

borceag). cucurbitaceele. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.. industrializării sau păstrării peste iarnă. La pregătirea terenului. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. bulboasele şi varza. ceapă verde. Primăvara. imediat ce se poate intra pe teren. spanac. STAN. MUNTEANU 7. 7. N. leguminoasele. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.5 Fusilade S 12. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 6l 6l 1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Locul în asolament. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Toamna.5 kg 1.6. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.2. iar culturile timpurii de morcov.7). fasole etc.1. culturi furajere pentru masă verde (secară. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Tabelul 7. pré – preemergent. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l 1. Lucrările de pregătire a terenului. recoltate în iunie – iulie.5 l 1. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. conopidă. post – postemergent 14 . producţia fiind destinată consumului de toamnă. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.5 kg 1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 kg 1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. castraveţi. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.N. fără încorporare.5 l 1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l 6l 6l 1.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.2).

Scheme de semănat la morcov: a . Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.pe teren modelat. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. b . înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .5 cm. Dacă solul este prea afânat. în rânduri echidistante. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.pe teren nemodelat.). În cazul terenului modelat. Adâncimea de semănat este de circa 2. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. în funcţie de starea arăturii. pentru culturile succesive de morcov. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.LEGUMICULTURĂ II Vara.3 . folosind 4–5 kg seminţe la ha. 7. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). c . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.3. Dacă solul este prea uscat. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. în benzi de câte patru rânduri 15 . Fig. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. se tăvălugeşte înainte de semănat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). în benzi. 7. Epoca de semănat. la care s-au îndepărtat ţepii.

2–1. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. morcovul se recoltează în luna octombrie. N. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Recoltarea. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. cu 600 l apă. începând cu luna iunie. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în legături. Când rădăcinile ating 2–2. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. după căderea primelor brume.5 kg/ha. în cazul culturilor timpurii. de erbicidare. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. CSSL-9 sau A-761. şi mecanic prin prăşit şi plivit. iar dacă este necesar. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. la nevoie se udă prin aspersiune. MASTER – PLATT). Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Pentru păstrarea peste iarnă. se face prin smulgere sau dislocare. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. în doză de 1. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. La hibrizii F1.N. ceea ce permite reducerea costurilor.3). prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. se fasonează şi se sortează pe calităţi. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. se erbicidează cu Afalon 1. 16 . iar dacă apar buruieni graminee (mohor.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.5 l/ha. pir) se adaugă Fusilade. Lucrările de întreţinere. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. După răsărirea culturii. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. eşalonat. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. STAN. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

sylvestre).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. radicosum (Alef.2.7 . % substanţă uscată Frunze 12.) Substanţă uscată.7 . organ de sinteză (tabelul 7.4 0.s.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.02 – 0.290 0.10.5 – 25.25). MUNTEANU 7. 7. 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.9 58 . radicosum (Alef.4. 1984).2.1. Ca. Hill cv.p. Tabelul 7. g Proteină (N x 6. Compoziţia chimică a rădăcinilor. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.2. Primul 18 .1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.3. N. ca materie primă în industria conservelor.1 2. g Zaharuri.) A.4.2 1.p.3.p. g Cenuşă.5 1.1 1. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. În cantităţi mai mici conţin K.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.016 – 0.4. g Acid ascorbic. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.30 Rădăcini 11. la 56 mg/100 g s.4 .6 – 36.6 . La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). (Bodea şi colab. Ulei eteric. mg /g.7 – 3. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). P.. A fost cultivat de greci şi romani. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.1.7 20 – 35 0. STAN. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.2.2.. iar cel în Fe.N.5 – 3. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.W.).

este cilindrică sau uşor muchiată. Polenizarea este entomorfilă. 1973). cu ramuri aproape erecte. Florile sunt actinomorfe. netede sau gofrate. de culoare albverzuie. mici. creţe. în al doilea an. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. scade producţia. 7.2. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.2. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. 7. hermafrodite. Pătrunjelul. uneori fistuloasă.frunza. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . de culoare verde-închis. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. pentamere. lung pedunculate. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. ramificată. formează. înaltă de 80– 150 cm. cu miros caracteristic. dar rădăcinile sunt mai aromate. grupate în umbele compuse. fiind o plantă bienală. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. suculente. numite mericarpe. tulpinile florifere. Faţă de sol. c . Seminţele încep să germineze la 2–30 C.fructul mediul exterior. reavene. lucioase. ramificate.5) 19 . 7.4. terminate cu umbele compuse. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. putând ierna în câmp. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). cu frunze trifidate. care la maturitate se desface în două semifructe.5. adânci. Al doilea formează rădăcini subţiri. glabre.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. florile şi seminţele (figura 7.4) Tulpina floriferă. Fructul este o pseudodiachenă.floarea. d .

N. MUNTEANU 20 . STAN. N.

8 – 10 % s. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. seminţele să se umecteze.3. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Udarea culturii se face diferenţiat. Astfel. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. hortensis Ehrh.5 kg/ha.2). Rădăcinile au gust dulce. curăţarea de pământ şi frunze. sortarea şi ambalarea manuală.11).LEGUMICULTURĂ II 7. spanac.u. de glucide (4. astfel.10 – 15. Pentru culturile de toamnă. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Recoltarea se face diferenţiat.1) şi peptide (11. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. culturi furajere pentru masă verde). fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. reprezentată. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. Până la introducerea în cultură a cartofului. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. convar. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. fertilizarea suplimentară.6. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.3). recoltarea se face după primele brume (15. ridichi de lună. alături de morcov. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. în funcţie de scopul urmărit.1. în legături. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. în special. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.8 – 15. În culturi succesive. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). în funcţie de regimul de precipitaţii.2. astfel. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. salată. 7.p. dar nu să germineze). Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. se aplică 4–5 udări.3..2).5 % s. locul în asolament. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. pentru consum în timpul verii.

Se poate folosi şi în furajarea animalelor. puternic striate. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. săruri minerale (la 100 g s. 3 mg Na.5). Fructele sunt pseudodiachene. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. dar excesul îi dăunează mult. STAN. la 100 g s.8 – 28.2.N. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.3. aripate. florifere. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. oval – turtite. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. unde creşte spontan. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.3. 22 . slab ramificate. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. uşor gălbuie.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). iar cele mature până la minus 8–100 C. înalte de 100–150 cm. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.9 mg vitamina C. de culoare cafenie. se găsesc: 469 mg K. 7. 7. 23 mg Mg. 51 mg Ca. Păstârnacul preferă umiditatea. Se păstrează foarte bine peste iarnă. 0. 7. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.7 mg vitamina PP. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Fig.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.3.4.p. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). suculentă. Se cultivă în Europa. 7. penatsectate. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 139 mg S. 0.). Asia. pubescente. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. plantele tinere rezistă până la – 50C. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 0. Seminţele germinează la minus 2–30C. dulce şi cu miros caracteristic. MUNTEANU (24.p. America şi Australia. care le imprimă aroma caracteristică. N.10 mg vitamina B1. cu rizoderma de culoare albă. uşor pubescente. pe terenuri umede şi umbroase. cu pulpa albă sau gălbuie. 73 mg P.3. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. 7.

6 mg P. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). frunzele verzi.u. . Acestea mai conţin zaharuri 1. proteine 0. În cultură.. a salatelor şi pentru murături.4. vitaminele B1. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. prin udarea culturilor.7. sporadic. 23 ..): 0.se seamănă în teren modelat.). 0.u.6 – 1. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.6) . citric. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.p.) Graud. etc). }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.9 mg K. cu rădăcinile conic–alungite.p.. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.8 % s.15 mg Mn etc. Recoltarea se face toamna târziu.3.p.6). La 1 g s.2 % s.p. într-o măsură mai mică.se menţine.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.3 % s.3. 29. B2. lipide 0.6. convar. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. acizi organici (malic. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).5 mg B..1. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 7. 0. rapaceum (Mill.p. 5. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 7. o umiditate constantă. B6.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. în benzi de câte trei rânduri.5 mg Fe.LEGUMICULTURĂ II 7. 3. în special. 17. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.9 mg Na. iar gustul şi.). Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.5. dar cu unele particularităţi: .2 mg Ca. nu este indicat să se semene din toamnă.4.8 mg SiO3. 2. 1975). oxalic.31 mg Zn. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. 1.7 – 1. se găsesc 59. cu rădăcini conice.

N. STAN. N. MUNTEANU 24 .

LEGUMICULTURĂ II Fig. convar. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.2. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. graveolens L. 7. secalinum Alef. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.4. b .pe teren modelat. unde creşte spontan.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. fiind considerată plantă medicinală. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. pe lângă ţelina pentru rădăcini.) şi cea cultivată 25 . Este cultivată din antichitate. 1973)..3.Scheme ale culturii de păstârnac: a . Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 7.6 . 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.p.4.

În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. sunt glabre. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. de culoare albă. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.) care. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate.4. convar. pivotantă. formează o rădăcină subţire. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. este striată şi ramificată. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C.7).4. iar cele mature la minus 7–90 C. Polenizarea este entomofilă. c – plant\ semincer\ hermafrodite. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. datorită conţinutului lor mare în apă. ramificată. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. ce se desface uşor în două mericarpe. a – r\d\cin\ îngro[at\. de culoare brunie. nu poate ierna în câmp. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C.7 . 7. 26 . chiar din primul an. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. sunt simplu penat sectate. STAN. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). înfloreşte şi fructifică (fig. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Pers. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Rozeta de frunze este înaltă.N. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. graveolens L. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. lucioase şi de culoare verde – închis. pentamere. N. dulce) (Mill. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. în primul an. b – frunz\. 7. 7. amară şi necomestibilă. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală.

varza. atât pentru cultura în ogor propriu. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Se cultivă numai în condiţii de irigare. 7. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. la 20 martie – 10 aprilie. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. fiind indicată pentru culturi asociate. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă.6 – 1 g sămânţă la m2. Producerea răsadurilor. cât şi în cazul culturilor succesive. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. cerealele. pentru cultura târzie. 27 . iar în solarii. salată sau ridichi de lună.0. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.5. Este o plantă de zi lungă. sunt prezentate în tabelul 7. 7. ca şi în cazul culturii morcovului.4. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. toamna. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. iar pulpa devine grosieră.6. la cultura de ţelină. tomatele. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. castraveţii. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. conopida etc. profunde. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. ţelina poate fi cultivată după spanac. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. suficient de umede. ardeii. Lucrările de pregătire a terenului se fac.4. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. 3 g/1 kg sămânţă. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Înainte de semănat. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. folosind 0. Locul în asolament. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. deoarece rădăcinile se ramifică mult. bogate în humus. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. cu pH-ul 6.5–7. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. care se încorporează imediat în sol. Spre deosebire de morcov. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. În cadrul culturilor succesive. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. germinează greu.

MUNTEANU 28 . N. STAN.N.

pe teren modelat în straturi late. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7. se fasonează. răsadul se sortează.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.8 . 7. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. de exemplu Revital 0.8).1 %. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . b . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). 29 . iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. iar rădăcinile se morcilesc.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Fig. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.

STAN. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). B2. săruri minerale de K. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Recoltarea se face diferenţiat. N. La cultura târzie. care variază între 1. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Mg. B1.).1.64 şi 8. prin glucide. în cantitate foarte mică (0. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. valorificarea făcându-se cu frunze. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.p.1 % s.N. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Fe etc. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.) şi proteine (0. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.p. la 3–4 săptămâni. La culturile timpurii. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). convar. acestea se curăţă de pământ. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. (glucoză. mai ales. în funcţie de scopul urmărit. plantele se smulg. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.p.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. în legături..5. B6. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. fructoză şi zaharoză).p. RIDICHILE Raphanus sativus L. reprezentată. fertilizarea fazială. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.3).5–1 kg/ha.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. combaterea buruienilor. Ca.6-1. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. PP şi 30 .convar. P.9% s. S. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). fertilizarea suplimentară se repetă. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Pentru culturile târzii.5. 7. Na.

Grecia.5. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. devin spongioase. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. albe. sub rizodermă. 7. care. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. În cazul ridichilor de lună.9). cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. putând fi sferică. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. tetramere. Homutescu . prin hidroliză enzimatică. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. acoperite cu perişori rigizi. autoincompatibile. se găseşte un ţesut care conţine antocian. cu frunzele bazale scurt peţiolate. ovală sau alungită. raphanistrum L. ovale.. Italia. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. bactericidă şi vermifugă. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.3.5. cu polenizare. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). etc. Fructul este o silicvă indehiscentă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. lirat penat-sectate. maritimus L. violete sau roze. unde s-a selectat din specia R. în cadrul culturilor succesive. 1975). Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). 31 . 7. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. violacee. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. caracteristic aromei ridichilor. Asia şi America. înglobate într-un ţesut spongios. 7. 1965). Egipt. lung peţiolate.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. şi centrul mediteranean. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. de 80–100 cm înălţime. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. cu un rostru ascuţit. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. (Zeven şi Jukovschi. Tulpinile florale sunt ramificate. unde a rezultat din specia R.2. cu marginea dinţată. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. de formă alungită. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. uşor pubescente. albă. Frunzele din rozetă sunt mari. alogam-entomofilă. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. La multe soiuri de ridichi. Japonia. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. cenuşie sau neagră.

iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.plantă în faza floriferă.rădăcină îngroşată.Ridichea: a . însoţite de secetă. 1956.. MUNTEANU Fig. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. d . c . STAN.structura rădăcinii.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Gherghi şi colab. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperaturile mai ridicate. b . creşterea încetează.4. N. La o temperatură mai mică de 6–80 C.9 . Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.N. 1973) 7. 32 . 7.5.

Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L.6. 5 kg K2O. atât în câmp. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.6. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. reavăn. înaintea culturilor de tomate.5. în special în Japonia şi China. cât şi în teren protejat. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Tehnologia de cultivare 7. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). fără a mai forma rădăcina tuberizată. 7. ridichea de lună formează tulpini florale. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.2 kg Ca şi 0. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.1. Înfiinţarea culturii se face în câmp. aconthiformis Mark. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. pentru cultura de toamnă. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. 2. var. cu rădăcinile tuberizate cilindro . bogat în substanţă organică (3.5. şi în perioada 20 august–10 septembrie. castraveţii de vară etc. care se folosesc în stare crudă ca salată. când zilele sunt mai scurte.conice.). Consum specific: 5-6 kg N. 33 . 1 kg bucata. vara. prin semănat direct. pentru cultura timpurie. în luna martie. vinete. castraveţi etc.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. ce pot atinge 1 m lungime. profund. Faţă de umiditate. ridichea este destul de pretenţioasă. mazărea şi fasolea de grădină. de aceea. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. 7. În Asia. la interval de 10–15 zile. 1994). 1995). Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). cu greutatea de cca. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. având o perioadă scurtă de vegetaţie. devin spongioase şi cu gust iute. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. care urmează sau precede cultura ridichilor. Din această cauză. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.8).5. sau vara. De regulă. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). eşalonat în mai multe etape.5 %). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. se lignifică.). de vară (60 – 80 zile). ardei. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.5. 2 kg P2O5. cât şi pentru cele înfiinţate vara.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.

N. N. MUNTEANU 34 . STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

folosind 300–350 m3 apă/ha. 7. 36 . care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.5 cm adâncime. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). la 2–2. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.pe teren modelat. Fig. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. STAN. b . N. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. aplicat premergent).02 %. La culturile de toamnă. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).Scheme de semănat la ridichea de lună: a .5 cm x 7. se vor face 1-2 udări. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. (fig. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.5 + 12. 7.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. după formula 62. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.N. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. dacă este nevoie.10 . MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.05% sau Fastac 10 EC 0.10).

03 – 15. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.). Se seamănă des. spanac.2.07) la ridichea de iarnă. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. timp de 5–7 zile după răsărire.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. prevăzute cu role de tasarea pe rând. se vor menţine temperaturi scăzute. atât în culturi pure. Atunci când se realizează cultura asociată. răsadniţe şi solarii. folosind 5–6 g sămânţă la m2. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. 1995). iar pe suprafeţe mari. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună.06–15. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. în 2–3 reprize. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. la 2-3 zile de la semănat sau. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.7. În vederea evitării alungirii plantelor. în perioada 20. cât şi asociate cu alte culturii. Se seamănă la adâncimea de 2–2.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Se asigură o umiditate moderată şi constantă.11.6. Producţia este de 8–10 t/ha. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 7. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.5 cm. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Lucrările de întreţinere.5. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Ridichea de lună se cultivă în sere.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). ceapă verde. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. 37 .

11 . N.N. STAN. 7. MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

6%). din care se remarcă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. 1998). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Dintre vitamine.2 – 1. deşi nu este o bună premergătoare etc. canditiva Alef. f. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).6%). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. se folosesc la salate.I.H. săruri minerale. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. rubra Familia Chenopodiaceae 7. 1998). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. în Italia şi Franţa.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.2. 7. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. (Dumitrescu şi colab. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Importanţa culturii Importanţa alimentară. 39 . care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). var. salate coapte sau fierte. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). ciorbe. în legături. apoi vitaminele B1. Mării Negre şi Mării Caspice. soteuri. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei../100 g).1. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). Frunzele. cea mai importantă este vitamina A (20 U.a. De asemenea. recolta apare destul de devreme. ciorbă şi supe de legume etc. cu excepţia răritului. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. sin.6. cultura se înfiinţează prin semănat. substanţe proteice (1. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Ca plantă legumicolă. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. avitaminoze ş. în mod semnificativ. dar folosită ca plantă medicinală. esculenta L.6. 7. când sunt tinere. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. piureuri etc. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. ssp. denumită şi sfecla de masă..

e . La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. 7.secţiune transversală prin rădăcină. în general. tulpina floriferă cu flori.Sfecla roşie de salată: a . STAN. 7. deşi nu ocupă suprafeţe mari. fructe şi seminţe (fig. rădăcinile pot căpăta.12 .3.12). după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.7. După îngroşare.rădăcină.6.floare Rădăcina. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. în primele faze de vegetaţie. b . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.N. d . Fig. c .frunză. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. uneori şi frunzele tinere. cum ar fi zonele premontane sau montane. MUNTEANU În }ările Române. este pivotantă cărnoasă.tulpină floriferă. Pe plan mondial. iar în cel de-al doilea. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. sfecla roşie. N.

În secţiune transversală. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. considerate impropriu fructe sau seminţe. la planta complet dezvoltată. lung peţiolate.4. 41 . Nervurile sunt evidente.. pentru realizarea unor recolte performante. Frunzele tinere. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. 7. Florile sunt hermafrodite.. În anul al II-lea. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.13 . a mai multor zone de ţesut cambial.6. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. formând un glomerul. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. cât şi în interior. 1998). mult mai intensă. concrescute.. uşor neregulată. atât la exterior. din zona centrală a rozetei. de culoare roşie. rădăcina prezintă zone concentrice. Florile sunt mici. 7. cu limbul ovat. ţesutul Fig. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. 1992). atunci aceasta va fi globuloasă. prin apariţia. au culoarea roşie. peţiolul este de culoare roşie. uneori şi entomofilă. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. cu marginea întreagă. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 7. lanceolate. grupate pe un ax mic.LEGUMICULTURĂ II conică). sunt mari. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos.). De asemenea. constituind aşa-numitele glomerule. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. cordat. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate.13. organizate pe tipul cinci. Polenizarea este alogamă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. în mod succesiv. de culoare roşie– verzuie. cu suprafaţa ondulată. Frunzele. în anul I. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. anemofilă. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Culoarea rădăcinii. mai multe glomerule formează un panicul lung. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. sesile. Totuşi. 1973). este roşie-închisă.

prin răsad. de asemenea. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Excesul de apă din sol dăunează plantelor.N. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. întâlnite. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). mai ales în grădinile familiale. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.9. 42 . În faza de frunze cotiledonale. formând tulpini florifere în primul an. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. mai rar. După formarea primelor frunze adevărate. În condiţii optime. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. N. Lipsa de umiditate. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. plantele răsar după 10-12 zile. plantele se pot vernaliza. de perioada de vegetaţie (timpurii. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. În primele faze de creştere. profund. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. în gospodăriile familiale. în perioadele de secetă. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. şi unele populaţii locale. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. mărimea şi culoarea rădăcinilor. bune pentru consum. lipsite de suculenţă. 7. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. STAN. 7.5. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. timp de 2–3 săptămâni.6. tardive). iar cea optimă de 18-200C.6. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. determină formarea unor rădăcini mici. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. în funcţie de forma. dar plantele nu suportă umbrirea. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. plantele solicită condiţii de zi lungă. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. În România se cultivă un număr redus de soiuri. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase).

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Modelarea este obligatorie. Modelarea terenului se execută. N. Înfiinţarea culturii se realizează. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. imediat după aplicare. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Pregătirea terenului începe toamna.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 .7. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. ca fertilizator starter. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). 7. la culturile succesive.14 . după recoltarea acestora). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).N.14). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după grăparea cu grapa cu discuri. primăvara. STAN. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. după cum s-a anticipat. Fig. prin semănat direct. cât de curând posibil. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.

recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. toamna târziu. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. în condiţii de secetă). Recoltarea sfeclei pentru consum. se efectuează printr-o singură trecere. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). altfel.). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. recoltarea se efectuează manual. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. 45 . Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. răritul plantelor la 1020 cm. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). în continuare. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. mai ales pentru culturile timpurii. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit.. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. se asigură. 1992). Recoltarea sfeclei se face eşalonat. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. obligatoriu. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. După zvântarea terenului. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. dacă îngheţul a surprins cultura. când. Lucrările de îngrijire sunt. dispuse echidistant la 37–40 cm. se efectuează o praşilă manuală pe rând. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. cronologic. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. prin smulgere. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. pentru situaţia prezentată. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. Întreţinerea culturii. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. În prima rundă de lucrări prezentate. În cazul culturilor timpurii. În timpul verii. în acest mod. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se realizează aproximativ ca la morcov.. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. 1998). Cel mai târziu. cazmalelor. în timpul toamnei. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. cultura având o densitate mai mare. de regulă. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. un tăvălugit al terenului. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. purici etc. semănătoarea Saxonia.

Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Tabelul 8. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. iar sin. în general. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. împreun\ cu cele men]ionate anterior. bulbi[ori aerieni. Alte specii din aceast\ grup\. N. dup\ tomate [i varz\. porrum L. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. STAN. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. vulgare) [i prazul (A. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. ssp. sativum L. bulbul.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.). vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. (dup\ Bala[a.1. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. iar la altele numai frunzele verzi. Allium sativum ssp. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.N. sunt prezentate în tabelul 8. 46 . ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. usturoiul comun (A. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. 1973). în inflorescen]e apar Alium sativum var. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.).

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.N. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . se produce vernalizarea [i. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. În acest caz. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. `n mod special. Temperatura. prin aspersie fin\. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. cel pu]in câteva s\pt\mâni. mai ales peste 20-22 mm. determinate. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. implicit. aplicarea unor ud\ri u[oare. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. se cere. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. STAN. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. iar dac\ se formeaz\ crust\. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. dac\ se întârzie cu sem\natul. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. Astfel. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. astfel. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. în defavoarea bulbului. de care depinde succesul culturii. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. plantele formeaz\ tulpini florale. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. induc]ia floral\. MUNTEANU 8. în mod evident. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. În aceast\ faz\. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Apa este considerat\ ca un factor major. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. în perioada de iarn\. De aceea. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. astfel. mai ales în primele faze de vegeta]ie.1. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. dup\ cum s-a specificat. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. O umiditate ridicat\ în sol. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. lipsa apei întârzie cultura. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. înfiin]ate prin sem\nat direct. Plantele nu formeaz\ bulbi. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C.4. N. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. solul. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu.

care atac\ în mod special bulbul. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. refacerea rapid\ a sistemului radicular. De[i. pu]in dezvoltat.. pe soluri aluvionare. dar [i de sistemul radicular. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. 1998).1 kg P2O5. în principal. Botrytis [. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Sclerotium. adesea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. nematozi). Aerul. poate reprezenta un element de succes al culturii. chiar dup\ recoltare.4 kg N. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare.LEGUMICULTUR| II bulbilor. se recomand\ solurile mijlocii. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific.). amplasat în stratul superficial al solului. în primul rând datorit\ texturii. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. în unele lunci. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. 4. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în timpul depozit\rii (Erwinia. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. În acest caz. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. la cultura premerg\toare. Consumul specific (kg/t produs). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. ceapa se cultiv\. 1.6 kg K2O [i 1. deoarece. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. nisipoase. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. aluviunile con]in mult\ argil\. de regul\ în treimea lor inferioar\. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Aceste cerin]e se bazeaz\. 53 . dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). dar bine structurate. eventual. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. De aceea. fertile [i bine structurate (aerisite). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. de exemplu. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în zona polderelor. În Olanda.a. se pot instala agen]ii patogeni.

deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). sistem de irigare prin aspersie. pentru deshidratare. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.5. La noi în ]ar\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Culoarea poate fi galben\. Kaba). prin arpagic sau sem\nat direct. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. N. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. 54 . Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. care se seam\n\ bob cu bob. STAN. sortimentul este dominat de hibrizii F1..1. de c\tre Popandron. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. În condi]ii tehnice moderne. 8. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. cultura poate fi complet mecanizat\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.6. 1998) 8. pentru stufat (ceapa verde). Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.6. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. în special. Alegerea terenului. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. form\ [i m\rime. MUNTEANU 8. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.1. prin r\saduri (ceapa de ap\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.F.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.C. la I. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.1. Vidra. ro[ie sau alb\.L. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.N. 1994). ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. prin arpagic.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Speciile leguminoase nu se recomand\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. pentru epoca de toamn\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. urmând a fi încorporate. Dual 2-3 l/ha). în vederea sem\natului. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte.2). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. STAN. În acest sens. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. toamna. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. viermi sârm\ [i mu[te fitofage.-3. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. N. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. pentru epoca de prim\var\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. În acest caz. solanaceele [i legumele din grupa verzei. De asemenea. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. de toamn\ sau de prim\var\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. 1973). Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. în prim\var\. la 25–30 cm. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. respectiv toamna [i prim\vara. verde]urile. care este obligatorie. care nu au fost administrate în toamn\.D. ~n ambele situa]ii. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te.N. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. N. MUNTEANU 66 .

6-8 l/ha. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. în medie. a. de exemplu. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Satecid 65 WP. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). De asemenea. la adâncimea de 1012 cm. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. chiar la noi în ]ar\. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. mai ales. Astfel. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. 6-8 l/ha sau Pivot. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Imediat 67 . Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. cu încorporare. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. prin realizarea sa. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. în toamn\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. exclusiv. Prim\vara devreme.

STAN. mai ales pentru producerea cepei uscate.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. în final. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Dup\ începerea r\s\ririi. în general. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. a unei culturi uniforme.. În acest sens. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Culturii de arpagic i se aplic\. prin competi]ie reciproc\. de la care se elimin\ r\ritul. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. În acest fel. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. 1998). care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. înfiin]at\ prim\vara. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. MUNTEANU dup\ erbicidare. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. multe plante vor pieri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Lucr\rile de îngrijire. în caz de secet\ sau de formare a crustei. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. prin cea de-a doua gr\pare. 1998). de regul\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în medie. de 2-3 cm. În aceste condi]ii. cu norme de circa 100 m3/ha. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. ori plantele nu vor fi uniforme. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. 68 . Pe teren nemodelat. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. echidistante la 12. Altfel. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. N. necorespunz\tor calitativ.. iar la densit\]i prea mari. pentru suprafe]e mari. se face încorporarea produselor administrate.5-15 cm. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\.N. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. sub 7-8 mm. în mod practic. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cu rândurile încheiate. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. pân\ la 5-10 aprilie. r\s\ririi [i ob]inerea.

iar buruienile sunt în faza de rozet\. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). inhibitori sau chiar desican]i. nu se mai poate realiza. Lucrarea se realizeaz\. 2-3 ud\ri. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. în final. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. combaterea buruienilor.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. de regul\. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. se opre[te irigarea. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare.5% în care s-a ad\ugat aracet. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. mu[tele depun ou\. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. plantele vor fi infestate [i .2 [i 8. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. mai ales pentru distrugerea crustei.începutul lunii august. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. În acest scop. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. 69 . În aceast\ situa]ie. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. printr-un plivit manual. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.3. de exemplu cu Afalon. Fiziologic. De aceea. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. ca [i la ceapa ceaclama. Dac\ se scap\ momentul de zbor. la sfâr[itul lunii iulie . de obicei. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. practic. Cu toate acestea. în mod deosebit. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. controlul acestor d\un\tori. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.

STAN.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. A[adar. 70 . este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). calitatea a III-a (20-25 mm ∅). La suprafe]e mai mari.4) Tabelul 8. Dup\ acest stadiu de maturare. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. dislocarea se poate face [i mecanizat. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Dup\ aceast\ opera]ie. N. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). În felul acesta. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). arpagic de calit\]ile I [i a II-a.N. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i.

Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. obligatoriu. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. dar s\ se asigure. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Uneori. în func]ie de zon\. Epoca de înfiin]are. înfiin]at\ prim\vara.3). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. 1994). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. între 1 [i 15 aprilie. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. 1973. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. u[or argilos. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. dup\ unii speciali[ti. echidistante la 15-20 cm. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. în mod mecanizat 71 . a lucr\rilor de îngrijire. unde este prev\zut\ mecanizarea. semimecanizat sau mecanizat. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). În aceast\ situa]ie. Plantarea se efectueaz\ manual. densitatea recomandat\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime).LEGUMICULTUR| II b. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. chiar par]ial\. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în func]ie de condi]iile meteorologice. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Brewster. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm.

iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. au un caracter general. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale.0-3. mai ales în condi]ii de secet\. pe de o parte.5 cm. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). 72 . lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. cel pu]in o singur\ dat\. Manual. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. când bulbul s-a format [i cre[te intens. 1992). aceast\ opera]iune se face cu sapa. dar adaptate corespunz\tor. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. de 28 cm. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. îndeosebi pe solurile u[oare. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Densit\]ile sunt. inclusiv cele de sem\nat. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. De asemenea. Lucr\rile de îngrijire. asem\n\toare. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Pe teren nemodelat. pe de alt\ parte). dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). N.N. Din aceast\ cauz\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. STAN. precum [i distrugerea crustei. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. în momentul de mare necesitate a plantelor. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. de asemenea.. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Dup\ r\s\rire. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Uneori. la aceea[i distan]\ între ele.

cultura este totu[i rentabil\. tocan\ pentru iarn\. în func]ie de zona de cultur\. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\).. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. teren perfect nivelat. În afar\ de acestea. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. aspectuo[i. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. brânzeturi. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. fiind unanim apreciat\ de consumatori. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. De asemenea.a. Bulbul are un gust iute dulceag. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. În multe ]\ri. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. pentru anumite zone sau microzone legumicole.3. 1992). dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Indiferent de acestea. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. ori de câte ori este nevoie. în condi]ii normale meteorologice. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. de exemplu.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. care este primul element de succes.1.6. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Mai mult. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. De obicei. 73 . dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. 8. pân\ la 30-35 t/ha. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\.

nisip. plivirea. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. aerisirea. STAN. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. 1998) [i. De asemenea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. N. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.5-4. Dup\ cum se va vedea.. b. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.0 kg/ha. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. a. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. turb\. 1992. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. 74 . norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). De asemenea.. insectofungicide [i. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. de aceea. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. un sistem radicular bine dezvoltat.5-2.N. gradul de intensivizare a culturii.a. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. în mod special. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. În figura 8. îngr\[\minte minerale [. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. de asemenea. mobilizat. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. eventual. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Dumitrescu [i colab.0 kg/ha [i 3. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). în func]ie de densitatea culturii. tradi]ie. substan]e bioactive). Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. condi]iile tehnice.

6 .. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.densitatea = 500-600 mii plante/ha. de circa 200-250 grame. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. pe rândurile marcate pe strat. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. 8. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. odat\ cu modelarea terenului. prin aspersie. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Fig. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Uneori. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. în final. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. b . Dumitrescu [i colab. cu plantatorul. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 1992. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp.. 75 . cu circa 300 m3 ap\/ha.

o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. de obicei. în mod tradi]ional. Momentul recolt\rii. din punct de vedere calendaristic. în dou\ reprize. pe brazde.6. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Cultura în câmp se aseam\n\. exclusiv. STAN.1. [i sub form\ de funii. par]ial. datorit\ irig\rii. Irigarea se face din abunden]\. N. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. peste 21 mm). uneori. De asemenea. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. irigarea. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Pra[ilele asigur\. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în luna septembrie. Produc]ia este de 25-30 t/ha.). pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. se pot condi]iona. supe. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. numai prin brazd\. Cultura pentru stufat. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. solarii sau sere. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. omlete [. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. sufleuri. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. din punct de vedere agrotehnic. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). pentru diferite salate. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. 8. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. face parte din culturile succesive în câmp.N. [i o afânare permanent\ a solului. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. cât [i ulterioar\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Bulbii de ceap\ prin r\sad. atât ca anterioar\.a. se aplic\ între 5-7 ud\ri. mai ales c\ dimensiunea acestora este. la 10-15 zile dup\ plantare. a. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive.4. inclusiv 76 .

datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). 77 . care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. care asigur\ startul culturii în prim\var\. [i de 2-3 cm prim\vara. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). astfel ca. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Dac\ solul este bine preg\tit. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. la 15-20 cm între acestea. iar arpagicul este bine calibrat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. plantatul se poate efectua [i mecanizat. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. se asigur\. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. dac\ nu se mai dispune de stufat. prin aplicarea unei ud\ri. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. uniform ca nivel [i grad de tasare. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. cu patru rânduri echidistante pe strat. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. ca s\ nu se taseze). Dac\ terenul este nemodelat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. În ordine. pân\ la venirea iernii. sau cu azotat de amoniu. În unele situa]ii. pentru a nu r\ci prea mult solul. în caz de secet\ prelungit\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. `n zonele mai reci pe timpul iernii. în special toamna. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. pe care nu b\lte[te apa. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. astfel. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna.

Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. în vederea livr\rii. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. Prin alegere. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. dac\ este nevoie. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Când plantele sunt mai mari. a plantelor cu simptome de atac. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\.N. În acest caz. Cultura este relativ simpl\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. De exemplu. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. 78 . sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. b. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. recoltarea se face în totalitate. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe de o parte. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. pe alese. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. culturile prea dese se vor r\ri. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. pe de alt\ parte. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. N. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. STAN. musc\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. în func]ie de epoca de înfiin]are. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. De asemenea. produc]ia este în jur de 20 t/ha.

Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. În mod practic. dup\ plantare. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. Consumul de material de plantat este de 2. În acest moment. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. În mod obi[nuit. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. sunt posibile [i alte variante. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. de 40-50 cm. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. La solarul tunel. atunci acoperirea lor se poate face toamna. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. deoarece. pr\[itul sau plivitul. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. dac\ s-ar cultiva. consumul de energie ar fi foarte mare. Temperatura din solar. în func]ie de condi]iile meteorologice.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. 79 . În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.5-2. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. înainte de venirea înghe]urilor. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. de exemplu. alegând cele mai dezvoltate plante. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. tomate. chiar în ferestrele iernii. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. c. imediat ce acest lucru este posibil. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului.0-2. Cel mai adesea. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). prin r\rire. 1998). Recoltarea se face e[alonat. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat.

Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 0. 2000). condimentar\ [i aromatic\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. 1. Se folose[te la prepararea. mai ales în medicina modern\ naturist\. 6-7% protide.2. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . În func]ie de temperatura din ser\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. este deosebit de apetisant\. de neînlocuit. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. supe. STAN.1. recunoscut\ [i inconfundabil\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Valoarea sa terapeutic\. cel mai târziu. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. fripturi. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha.N. 0. USTUROIUL COMUN Allium sativum L.5 cm. Aroma sa.44% cenu[\. în 2-3 reprize. mrani]\ [i nisip. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.6% lipide. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. se folose[te în industria conservelor. Gustul s\u picant. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. N. Materialul de plantare îl constituie. vulgare Familia Liliaceae 8. în primul rând arpagicul stufat. salamuri. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.2. 8. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. De asemenea. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare.7% celuloz\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). cârna]i. ssp. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. de asemenea. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\.

nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. care confer\ aroma specific\. Importan]a economic\. În rest. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. 22 t/ha în Liban. în ambele emisfere. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. 1994). este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane.). longiscuspis.000 ha. eventual. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. cum sunt cei ai febrei tifoide. D\r\[ti-Ilfov. Fe [. La noi în ]ar\. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. (Butnariu [i colab. 2000). vitaminele C [i E.a. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Importan]a agrofitotehnic\. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. pe tot parcursul anului. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei).LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. R`mnicu S\rat-Buz\u. K) [i microelemente (Mn. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. 1999.. S. 1992). citat de Popescu [i Atanasiu. ~n ce prive[te vitaminele. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. iar în România. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. în general. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cu.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.a. Ca. 17 t/ha în Sudan. Na. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. 13. În SUA se ob]in 12 t/ha. 81 . Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. I[alni]a-Amaradia. holerei [. R\chiteniT\m\[eni (Roman). probabil din specia A. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. 8. cu 240 mii tone. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Cel mai mare produc\tor european este Spania.2. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. în solarii. difteriei. nematozii [i musca usturoiului. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. [i pre]urile deosebit de avantajoase.2.

Mugurii axilari se tuberizeaz\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. 82 . Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. iar limbul. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. N. într-un singur plan. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. netede [i lucioase. formând a[a-numi]ii bulbili. ajungând s\ prezinte muchii. alc\tuind. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). gâtul plantei sau tulpina fals\. Din ace[ti bulbili. 1985). cu înmul]ire vegetativ\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. R\d\cina. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. în anul viitor. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. sub form\ de jgheab. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Discul. Frunzele sunt liniare. în anul urm\tor. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. de m\rimea unui bob de porumb. din care. cel mult egal cu num\rul de frunze. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. Tulpina. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. aceasta nu con]ine flori. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. c\rnoas\). iar s\mân]a este alungit\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. În alte zone de cultur\. La noi în ]ar\.2. [i poate varia de la 4 la 60. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. ci bulbili aerieni.N. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. MUNTEANU 8. cu vârful ascu]it. În sol. acestea sunt grupate în cime unipare. trimuchiat\. STAN.3. prin suprapunere. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. alternativ (la dreapta sau stânga). este reprezentat\ de r\d\cinile normale. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. ca [i la ceap\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. dup\ care devine circular\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. cilindrice. denumi]i popular [i „c\]ei”. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. reunite în umbele false. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. de culoare alb\ sau violacee. este dirijat. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. usturoiul este o plant\ anual\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. 1985). cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. iar dup\ formarea bulbului. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. de r\d\cinile adventive.

Astfel. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. de asemenea. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. în general. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. 1994. Asia Mic\). pu]in rezistent\ la usc\ciune. ~n general. În timpul vegeta]iei. De Rm. Apa. 1973. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. f\r\ a forma bulb (Bala[a. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C.4. 83 . unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. temperaturi sc\zute [i p\strare. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu.2. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. cu un nivel mai redus al apei. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). rezistente la temperaturi sc\zute. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. S\rat). este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. bulbii sunt mijlocii-mari. Dup\ Butnariu [i colab. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Ecologic. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\.LEGUMICULTUR| II 8. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. reprezint\ forma de toamn\. formeaz\ un bulb mic. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa continental\ (Caucaz. De D\r\[ti. temperatura optim\ este de 18-200C. Brewster. nu formeaz\ l\stari floriferi. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. este rezistent\ la secet\. 1994). De I[alni]a). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Dup\ aceea. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Chaux [i Foury.

1998). MgO=0. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. 1994). un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.2. În acest caz. N..-3. preventiv.6. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. Totu[i. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.D. K2O=5.5 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.5 kg [i S= 5 kg. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. suplimentar. unele insecticide (tabelul 8. culoarea tunicilor. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.5 kg (dup\ Butnariu. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. precocitate.0 kg. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. dar bine structurat.. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. dar mai energic\. se mai execut\. 8. culoarea frunzelor acoperitoare [. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. pulverizeaz\ solul. pe cât posibil. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.3). ba mai mult. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. consumul specific este: N=11 kg. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. P2O5=1. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\.N. care îngreuneaz\ recoltarea.5. care. 8. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Preg\tirea terenului începe din toamn\.2. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.0 kg.2. K2O=8-10 kg. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. P2O5=3-4. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Lucrarea cu freza este prea scump\. 84 . STAN. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G.a.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Înfiin]area culturii. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. bulbii o petrec în câmp. Plantarea mecanizat\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). STAN. finalizându-se cu ar\tura de baz\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. adesea. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. N. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Lucr\rile de îngrijire sunt. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). afecta]i de atacul nematozilor.N. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. dup\ recoltare. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. care este obligatoriu. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. se poate face toamna sau prim\vara. pentru c\ sunt prea mici [i. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. 1994). 1994). de[i posibil\. Pentru realizarea acestei densit\]i. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. care se las\ în brazd\ nelucrat\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. în cea mai mare m\sur\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. dar nici din centrul bulbului. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare).

Calendaristic.3. dac\ nu au survenit precipita]ii. 0. e[alonat.4% gr\simi. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. PRAZUL Allium porrum L.5% celuloz\ brut\). adesea. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. În foarte multe din preparatele culinare. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.1. 8. pân\ la 10-12 t/ha. De regul\. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. în condi]iile de la noi din ]ar\. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).3. În principiu. dar poten]ialul soiurilor atinge. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. provoac\ arsuri gastrice. 0. Produc]ia este de 5-6 t/ha. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. vitamine [i fitoncide. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).LEGUMICULTUR| II bulbililor. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.8-1. Familia Liliaceae 8. cultura în câmp se practic\ mai rar.7% hidrocarbona]i (din care 2. 2-3% proteine. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. 6. înlocuie[te ceapa. Prazul este o plant\ legumicol\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.4% dizaharide [i 1. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. în teren deschis sau în solar. 4. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. care este mai scump\ [i. în cazul apari]iei unor ploi.3% monozaharide.3-0.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).

bienal\. Plantele de praz produc. 1992). era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. cu înmul]ire sexuat\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. 1969). Tulpina. cât [i în timpul p\str\rii. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Importan]a agrotehnic\. fructe [i semin]e. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Prazul. N. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. de câteva mii de ani î. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\.25 m (Maier. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori.2. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. În orice caz. R\d\cina. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. atât la transport [i la comercializare. 2000). Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. de aceea.. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. C [i PP).3. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. cum ar fi Oltenia [i Banat. Peninsula Balcanic\.3. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Africa de Nord. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. În prezent.N. 8. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. prazul este cunoscut în întreaga lume. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. MUNTEANU sau a usturoiului. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. îns\. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. dou\ tipuri de r\d\cini. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. cum ar fi Europa occidental\.3. În primul an din ciclul ontogenetic. p\trunzând în sol pân\ la 1. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. pentru a asigura o bun\ comercializare. cu un redus grad de perisabilitate. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. prin rusticitatea sa. 1994). H. Asia de Sud-Est. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Cultivat de egipteni [i greci. STAN. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. mult mai puternic dezvoltate. astfel. care se g\sesc în compozi]ia sa. are o tehnologie u[or de realizat. R\d\cinile adventive. 8.

neted\. ca [i la usturoi (fig. au ap\rut mai multe forme ecologice. Pe acest disc. Perigonul. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.4-0. Frunzele.3. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. sunt albeg\lbui. într-un singur plan vertical. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. 8. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. plin\ în interior. în mod alternativ. cu o rusticitate evident\. Pe restul por]iunii lor. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. în condi]ii de mediu diferite. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Totu[i datorit\ selec]iei naturale.7 . mu[te).LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. fiind liniar. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). La baza lor. Fructul [i semin]ele sunt Fig. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. îngro[at\ [i suculent\.7). Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). tecile se suprapun unele peste altele. dac\ sunt din exterior. Pe por]iunea limbului. denumit\ tulpin\ fals\. glauc\. roz sau violacee. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. înalt\ de 80-120 cm. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. ca la toate speciile alliacee.2 cm la baz\ [i 0. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. 1985). sunt formate numai din teac\ [i limb. sub form\ de jgheab. pe partea sa superioar\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. groas\ de 1-1. 8. format din cele [ase tepale. Butnariu [i colab. alc\tuind o forma]iune cilindric\. florifer\. este de culoare alb\.4. cu rezisten]\ mai slab\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Frunzele. 8. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. În anul urm\tor. cilindric\. Aceasta este erect\. globuloas\ cu circa 800-3000 flori.

Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. 90 . Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. MUNTEANU pe timpul iernii. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. N. în func]ie de zona de evolu]ie. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. În condi]iile de secet\. În acest stadiu. Mg=0. În Fran]a. ]ar\ cu tradi]ie veche. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.3. Fa]\ de ap\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. K2O=4 kg. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. 1994). dar [i de cerin]ele consumatorilor. 8. STAN. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Brewster. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. iar dac\ este mai sc\zut\. de tradi]ie.N. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. 1992. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 1994): N=2-3 kg. când plantele sunt mature pentru primul an.5 kg [i S=0. de toamn\ [i de iarn\. plantele r\mân mici. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.2-0. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994). În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury.5. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). de Carentan.3. P2O5=1 kg. Dup\ plantare sau r\s\rire. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Picior de elefant. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. A[adar. dar nu ca regim.6 kg. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. de asemenea. vegetarea înceteaz\.. 1998) 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Apa. de var\.6. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).

Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. ca plant\ indicatoare. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm.6.LEGUMICULTUR| II 8. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. în func]ie de zon\. 91 .5-2 cm. dac\ este necesar. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. În principiu. dup\ modelare. la 28-30 cm adâncime.3.1. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Preg\tirea terenului începe din toamn\. 1998). În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. în aceea[i zi. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat.8. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. la adâncimea de 1. Sem\natul se execut\ mecanizat. pân\ la sem\nat. terenul se t\v\luge[te. Chiar înainte de r\s\rire. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. s\ fie profund [i fertil.

prin sem\nat direct sau prin r\sad. b .8 .pe teren nemodelat.pe teren modelat. STAN. MUNTEANU Fig. N.N. c. prin r\sad 92 . 8. d .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.

LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Dup\ dislocare. sporind calitatea recoltei. În atare circumstan]e. Dac\ sunt goluri.2. de regul\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. prin aspersie. În [an]uri. dup\ o cultur\ anticipat\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Pentru p\strare peste iarn\. Recoltarea începe toamna târziu. absolut necesar\. Pentru consum imediat. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). care se repet\ dup\ r\rire. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. altfel. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Recoltarea se face manual.3. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. care se completeaz\ cu una mecanic\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. cultura se poate realiza în ogor propriu. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). prin aspersie. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. 8. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. cu ajutorul sapei sau cazmalei. sau semimecanizat. 93 . pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). este mu[uroirea plantelor. Cu prilejul acestei pra[ile.6. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. O lucrare special\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare.3). în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. plantele se smulg.2 [i 8.

Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. ceapa e[alot\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în afara celor prezentate. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. subspecii. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. STAN.4. în cazul culturii prin r\sad. cu pân\ la 50-60%. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. 94 . Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. usturoiului comun [i prazului. executate cu grapa cu col]i reglabili. În condi]iile de la noi din ]ar\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. 8. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. N. dup\ ce au ap\rut buruienile. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. de regul\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt.N. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). dar la noi în ]ar\. dar poate ajunge la valori mai mari. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ceapa de iarn\ sau de tuns. Plantarea se face manual. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Prim\vara. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu.

Frunzele cresc de la suprafa]a solului. 8. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. bulbiferum [i Allium cepa L f. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. Este o specie peren\.2. central\ [i de nord a Moldovei.9). de obicei. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. fiecare în parte. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.1. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. 8. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. de culoare cenu[iu-g\lbuie. cu o tunic\ de protec]ie groas\. ca [i cea colinar\. aspr\. mai multe [i mai mici. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Fig. f. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.LEGUMICULTUR| II 8. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. iar tulpinile florifere. prin discul propriu. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.Ceapa de Egipt (rocambole). CEAPA DE EGIPT Allium cepa L.10). fructe [i semin]e. dar [i din zona central\ a Asiei.9 . formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. pe bulbii din inflorescen]\. de un disc comun (fig. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. 8. La forma proliferum. nu formeaz\ flori. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. dar care. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. 95 . dar de dimensiuni mai mici.4. nu formeaz\ semin]e.4. 8.

10 . în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. de asemenea. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. 8. N. De regul\. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.4. 8. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). cel mai Fig. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.N. prim\vara. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. asem\n\toare cu prazul. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. 8. Fig. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.11). 8. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.3.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . La noi în ]ar\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Plantarea se face toamna sau.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.4. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Când se înmul]e[te prin semin]e. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. în anul urm\tor.4. 8. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Este o specie peren\. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. care se folosesc în industria conservelor. STAN.11 .

Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 8. ~n primul. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig.5. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. îndeosebi formele mediteraneene. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8.4.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. var. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Uneori. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. dar foarte mari. 97 . De Bucovina. 1973). ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. ophioscorodon Dom. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. iar `n anul urm\tor. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha.12 .12). Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. cu mai mul]i bulbili. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Este bine cunoscut în întreaga lume. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. 8.

4%. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. precum [i unele vitamine: A=0. sunt diferite. N. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.08 mg/100g. STAN. Familia Solanaceae 9. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.2 mg/100g.2%.5 mg/100 g. de[i. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. glucide simple 0. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. astfel c\ este folosit\ aproape integral. culoare [i chiar gust. cop]i sau pr\ji]i.1. Importan]a agrofitotehnic\. C=20-25 mg/100 g [.a. De asemenea. comparativ cu alte legume. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. B1 [i B2=0. din punct de vedere botanic. celuloz\ 0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . 9. m\rime. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. `n terenul destinat culturilor legumicole. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.8-1. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. care se consum\ fier]i. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. se practic\ pe suprafe]e mai mici.1. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.1. protein\ brut\ 2%. cenu[\ 1%.

Factorii de risc. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado.2. în unele ]\ri din vestul Europei. 1974). dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.1. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. demissum (rezistent\ la frig). exist\ pericolul înghe]urilor târzii. 9. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. În prezent. Cultura cartofilor timpurii. pre]urile avantajoase de valorificare. Importan]a economic\. Columbiei. Totu[i. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Mai mult. ca urmare. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. în cazul culturii timpurii. dar numai S.a. S. cum ar fi S. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. de[i las\ terenul. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.. De regul\. mai întâi în Transilvania. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Bineîn]eles c\. în mod surprinz\tor. S. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. S. cel târziu pân\ la 1 iulie. Cerin]a mare a pie]ei [i. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. curat de buruieni. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în cea mai mare parte. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în acest caz. 99 . folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. cultura [i recolta sunt mult întârziate.

mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Din ace[ti ochi se formeaz\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. [i o parte apical\ sau vârful. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. dup\ care cade. tulpinile aeriene. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. iar în plus.. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\.0 cm. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. În condi]ii de lumin\. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme.3. 100 . din care. în condi]ii corespunz\toare.1). mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.N. care con]in trei muguri. 1985). Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. În condi]ii de întuneric. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. În primul an. de 1. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Ace[tia sunt cilindrici. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. tipice fiec\rui soi (fig. N. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. prin care se insereaz\ pe stolon. În cazul în care l\starul este distrus. se orienteaz\ pe vertical\. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. 1969).2). ai tulpinii aeriene. când este foarte tân\r. Ace[tia pot avea forme diferite. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. MUNTEANU 9. care se mai nume[te col]. 1958. Tulpina. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. 9. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. m\rimi [i culori diferite. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\.5-2. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. formând a[a-numi]ii ochi. citat de Zanoschi [i Toma. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. De asemenea. subterane. 9. STAN. R\d\cina. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. spre profunzimea solului. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Tuberculul are o parte bazal\.1. în al doilea an.

La o plant\ Fig. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.LEGUMICULTUR| II Fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 9. muchiat\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 1974). fistuloas\. în ciclul lor de via]\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. erect\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.2 . 9. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 9.1 .1). 101 . denumit\ faz\ dormind\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.

pentamere. Polenizarea este direct\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.5-2 mm în diametru. 1974) Floarea. cu umiditate ridicat\. 9. Florile sunt actinomorfe. Uneori. cu 5-10 flori. de culoare alb\. turtit\. N. ro[iatic\. hermafrodite. alb\ sau cenu[ie.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. 1985). Lobii (foliolele) sunt ova]i. 9.3 .9. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu dou\ loje. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. ovat-lanceola]i ori circulari. iar corola este format\ din cinci petale unite.4. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.N. sunt dens p\ro[i. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu vârful ascu]it. S\mân]a este mic\. prin autogamie. De[i cartoful nu 102 . MUNTEANU Frunza. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. eliptici. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.1. violet-închis\ etc. De asemenea. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. prinse pe baza corolei. cu aspect rotat. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Gineceul este bicarpelar. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. ovoidal\. albastr\. STAN. Fig. grupate într-o cim\ terminal\. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. cu diferite tipuri de peri[ori.3).

Astfel. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Minus 1-2 Minus 0. iar perioada de lumin\ este maxim\. în Ceau[escu [i colab. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. în Ceau[escu [i colab. cât [i p\r]ile aeriene. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.2 (dup\ Bala[a. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în acest caz. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. r\d\cinile pot cre[te. Tufa cre[te în condi]ii optime.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. 1984).. Rezult\ de aici.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. are valori de 17-200 C (tabelul 9. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. De asemenea. Totu[i. inclusiv pentru formarea tuberculilor. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. 103 . apa având. Tabelul 9. în asemenea cazuri. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Riscul temperaturilor de înghe]. în mod clar. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i.. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.1). s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. [i rolul de regulator termic. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.

5 kg K2O. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. N.. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. MUNTEANU Tabelul 9. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. ca urmare. dar [i de intens\ activitate metabolic\. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. în special prin aspersiune. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. în Ceau[escu [i colab. 8. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.U. De aceea. s\ fie fertil.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. 2 kg P2O5. STAN. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii.N. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. 3 kg P2O5. solul. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . la nevoie. Totu[i. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 104 . bine structurat. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Din aceast\ cauz\. De aceea. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). este favorabil\ udarea. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). prin caracteristicile sale. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. tuberculilor [i r\d\cinilor. 1-1.. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Solul este un factor de mediu important. care are loc la nivelul stolonilor. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. acest regim. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I.A. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. La o ton\ de cartof.5 kg MgO [i 2 kg S.A.U. 14 kg K2O. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. de care depinde succesul culturii.

cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. legumele verde]uri. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .3.6. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.0 16. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. legumele din grupa cepei sau a verzei. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.1. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. biloane [i rigole de udare. cerealele p\ioase. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. bineîn]eles. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu pant\ uniform\.0 16. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.6. s\ fie bine structurat.LEGUMICULTUR| II 9. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. cartoful decât dup\ 3-4 ani.5. 9.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.5 9. Nu se recomand\ solanaceele [i. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.1. Tabelul 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.1.. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.

50-70 mm [i mai mari de 70 mm. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Fig. STAN. distan]ate la 70 cm (fig. încol]i]i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. se pot folosi atât tuberculii mici. În situa]ii normale.. N. de exemplu. eventual. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. cu diferite v\t\m\ri. 1997). Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 9. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.N. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. dezinfec]ia [i încol]irea. cât [i cei prea mari. 106 . terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. calibrarea. În mod aproape generalizat.4 . Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 9. manual. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. În unele situa]ii. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 1992). Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. deshidrata]i. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab.

cu prec\dere. formeaz\ l\stari de 1. Dup\ imersie. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. 1997). aplicarea unor tratamente suplimentare etc.5-2. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Imersia dureaz\ circa cinci minute. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. ce se afl\ într-un vas adecvat. 1973). când tuberculii sunt zvânta]i. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. pentru a[a-numita suda]ie. la nevoie. solariile etc.5%. în spa]ii corespunz\toare. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Dac\ umiditatea scade prea mult. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. eliminându-se. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. tuberculii. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. în spa]iul din jurul ochilor. [i alte substan]e în amestec. 107 . înainte de plantare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii.0 mm. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. În acest timp. luminii. timp de 2-4 ore. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. În timpul aerisirii. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. dar se pot folosi. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). pe pardoseala magaziei. În timpul acestei perioade. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În condi]ii de umiditate sc\zut\. de culoare alb\ (col]i). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.. serele. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Dup\ suda]ie. mai ales. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Dup\ aceast\ etap\.

Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Plantarea se poate efectua manual.5-3 cm. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. acesta se ud\ bine. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. dup\ care se adaug\. Calendaristic. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. rumegu[ [i nisip. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig.9. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. În felul acesta. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. N. cu lungimea de pân\ la 1. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. pe teren modelat (fig. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . În vederea plant\rii. un nou strat de amestec.2). Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. În principiu.a. Plantarea tuberculilor. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. acest moment coincide.m. 9. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Densitatea [i. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. 108 . folosind ma[ina de plantat r\saduri. turb\. Atât plantarea manual\. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor).9.d. îngro[a]i. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. cu 20-30 martie. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).N. sau complet mecanizat. STAN. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. în anii normali. În unele cazuri. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. simpli sau ramifica]i. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.4). cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). respectiv. special echipat\ (MPR-5).5). pe rigolele deja trasate (fig.

R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.3-0. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.LEGUMICULTUR| II Fig. de asemenea. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Lipsa de umiditate. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. postemergent. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. 9. de aceea. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.A. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. se efectueaz\ o erbicidare. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. importan]\ redus\ pentru cultur\. Dup\ plantare. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. pentru ca solul s\ fie mereu afânat.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. De regul\. Mancozeb. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Excesul de umiditate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. întârzie procesul de formare a tuberculilor. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.5 . se asigur\ circa 1.U. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. odat\ cu plantarea. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. de regul\.4 kg/ha. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Mana cartofului are. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Imediat dup\ plantare. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Lucr\rile de îngrijire.

Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.a. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Fastac-0.N.2.1 l/ha sau Karate.. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. N.6).1. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. 1992). semimecanizat sau mecanizat. fiind încadrat\ între 5 martie . Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. În cazul e[alon\rii recolt\rii. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.9. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.7).6. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. în sistem cuvertur\ [. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).3 l/ha.3 l/ha. STAN.0. 9. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. De regul\. se culeg tuberculii cei mai mari. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. cuibul se desface cu sapa.5 aprilie. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Lucrarea se face manual. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. în tunele joase. iar 110 . dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). În ambele cazuri. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.9. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. manual. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Calendaristic. în rigole deschise mecanizat sau manual.

7 . 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. în mod corespunz\tor. mai mari între plante pe rând.6 .

cuprinzând sub el dou\ rânduri.N. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN.8 . Fig. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. b .8). 9. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe rigol\. 112 . N.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .9. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. Într-o alt\ variant\.

10 . R\d\cinile.9. Convolvulus batatas L. De la batat. dar f\r\ succesul scontat. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. iar în sol un sistem radicular puternic.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. asem\n\toare cartofului. erbacee. 9. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sub form\ pr\jit\ etc). Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. terenul trebuie s\ fie bilonat. creme. denumit [i cartof dulce.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Fig. sin. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Fig. în medie.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Înainte de plasarea foliei. 1969) 113 . au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.2.9). din loc în loc. 9. Acestea. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.9 . pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Batatul este o specie anual\. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. supe.

Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.a. 9. ud\ri. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.10). MUNTEANU înr\d\cina]i. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. fertiliz\ri faziale. STAN. rezulta]i din l\stari. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.N. 114 . care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. N.

încadrat\ sistematic în specia B. pedunculii. cu sau f\r\ carne etc. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). oleracea [i 2n=20 . rapifera Metzg (2n=20) [i napul . precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Brassicaceae. Familia Cruciferae 10. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. familia Cruciferae sin. napus ssp. campestris L. diferite preparate culinare. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.1.pentru B. reprezentat\ de specia B.1.B.2-1. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .a. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. campestris ssp. Importan]a alimentar\. f. ]esutul preinflorescen]ial.. practic. var. tulpinile îngro[ate. capitata L. [i varza asiatic\.B. 10.pentru B. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. varza se consum\. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. Dup\ locul lor de origine.1. De la aceste specii se consum\ frunzele. oleracea L. în tot cursul anului. alba DC.5% 115 . aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. mugurii floriferi [.. simpl\ sau asortat\. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . rapifera Metzg (2n=38). Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. 5-6% glucide.. printre altele. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. 1.

Importan]a agrofitotehnic\. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.a. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.1-1. o suprafa]\ de circa 30. duble. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.N. vitamine: C . originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.2 mg/100g [.. 1995).000 ha/an. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). s\ruri minerale: de calciu . Dup\ datele statistice FAO. în culturi succesive. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob.24 mg/100g potasiu.1.2 % gr\simi. de regul\. 1998). N. practic între cele dou\ cercuri polare.2. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. În ]ara noastr\. de var\ sau de toamn\.1. pe linie filogenetic\. în medie. era pu]in cultivat\. cultura acestei legume. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. var. o. cu fosfor – 31mg/100g [. în ultimii 10 ani. 116 . În prezent. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. practic. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.a. unele toponine sau nume de persoane. complexul B . înc\ din antichitate.a. 10.. 2000). împreun\ cu altele. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. din prim\var\ pân\ în toamn\. asigurând venituri. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. din varza s\lbatic\ (B. ca varza timpurie. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. silvestris L). de sodiu . începând cu secolul al XIIlea. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). de la înfiin]are pân\ la recoltare.46mg/100g. a fost cultivat\. 0.20 mg/100g. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. de potasiu .50 mg/100g. în câmp [i în spa]ii protejate. În secolul al XIX-lea. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. putând fi complet mecanizate. STAN. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. MUNTEANU proteine. prin r\sad. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. unele lucr\ri. unde g\se[te condi]ii prielnice. În ]ara noastr\. asociate [.. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. 31 mg/100g fosfor. mai ales la m\n\stiri.

Frunzele care urmeaz\ sunt mari.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. tulpina lemnificate (fig. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. 10. în interior c\rnoas\. ce poate ajunge pân\ la 1. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. bogat ramificat\.5 m adâncime. 10. la exterior lemnoas\.3. Pe tulpina florifer\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. grupate în raceme lungi. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. este scurt\ (15-20 cm). iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. groas\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. glabr\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). sulfurii sau alburii. Tulpina.1. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. glauc\. 3 .1). la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. cu limbul oval. ierboas\. laxe. tetramere. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 10. frunzele bazale sunt pe]iolate. conic\ etc. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).1 . ovat\. puternic ramificat\. Florile sunt actinomorfe. alterne. eliptic\. 1 . În faza de r\sad. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. eliptic sau aproape circular.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. iar cele interioare sunt albe.). 4 . de form\ conic\ sau cilindric\.aspectul general. hermafrodite. scurt pe]iolate. 2 .c\p\]âna. cu r\d\cina [i. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 117 . Frunzele exterioare sunt verzi. Primele frunze normale Fig. par]ial.

10. dehiscent\ (fig. La temperaturi mai ridicate. Totu[i. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.N. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. produc]ii mari.000 de flori. Oricum. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.4. 10. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile.2).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Semin]ele sunt aproape sferice. cu diametrul de 2-3 mm. iar ultimele cele de la vârful racemului. rostrat\. De[i are flori hermafrodite. cele de la baz\ au format deja silicve. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.2 . iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. netede ori fin striate. N. Deoarece inflorescen]a este un racem. procesul de germinare 118 Fig. 1985). 3 . Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Polenizarea. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. STAN.sec]iune prin semin]e . formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Pe o plant\ se pot forma 3. 10.000-4. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. albinele. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Temperatura. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei.1. [i anume 2-30C. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. brune sau cafeniu negre. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.sec]iune longitudinal\ prin fruct.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. 2 . uneori reticulate.

Vara. afânate sau. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. 1956). 1969). De aceea. La varza timpurie. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Dup\ majoritatea autorilor. Peste limita de 20-250C. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. atât în sol. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. o faz\. în faza de r\sad. iar la 18-200C. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Astfel. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Lumina. este necesar ca. c\p\]ânile r\mân mici. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. uneori. cât [i în atmosfer\. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cât [i sub aspect cantitativ. Astfel. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. de asemenea. pe terenuri umbrite. în toat\ perioada ciclului vital. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. în 3-4 zile. iar în faze mai avansate. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. La temperaturi mai ridicate. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. cre[terea înceteaz\. dac\ lumina este de intensitate slab\. adic\ la temperatura de minus 5-60C. 1956. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. 1998). r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli.. atât din punct de vedere calitativ. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). datorit\ vernaliz\rii. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. 1989). În acela[i timp. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. cu cerin]e mari. În faza de cre[tere vegetativ\. Dup\ germinare. în faza de r\sad. Beker-Dillingen. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. 1982). respectiv. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. În schimb. dar cantitativ mai reduse. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. În cazul solului. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total.

1. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. în limite medii.târziu. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. la niveluri optime de 75-80%. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.de var\. favorizând b\ltirea. 04 .timpuriu. în ]ara noastr\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 .20 kg P2O5. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\.N.1. De regul\. 120 . este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.extratimpuriu. 4. 10. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). Irigarea prin brazde. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Reac]ia solului poate varia. prim\vara.3 kg azot. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.40 kg K2O. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. de[i are unele avantaje. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. 2000). se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. În compara]ie cu alte plante legumicole.7 kg CaO [i 0. la nevoie. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Astfel. cât [i hibrizii F1. 02. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. aplicat toamna sau. în general. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate.5. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. anterior preg\tirii terenului.3 kg MgO. hibrid F1 etc. Solul. recomandarea pentru sistemul de cultur\. al\turi de ap\. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. 03 semitârziu.). De asemenea. profunde. De asemenea. 01 . pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 0. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.5.1. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. provenind din str\in\tate. STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. prin fertilizarea de baz\. este necesar ca. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. În leg\tur\ cu aceasta. cu diferite grade de evolu]ie.). cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. La rândul ei. Locul în rota]ia culturilor. ardeii. Mobilizarea solului. Tehnologia de cultivare 10. ferite de curen]i reci. imediat dup\ nivelare. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. situate pe terasa a doua a râurilor. MUNTEANU 10. etc. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Toamna. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. p\tl\gelele vinete etc.N.) [i din grupa cepei. 210 kg K2O. Preg\tirea solului. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. expuse la soare. la 8-10 cm adâncime. tomatele. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. lobod\ de gr\din\ [. cum sunt: castrave]ii.1. dovleceii.1. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. toamna. de tipul solurilor aluviale. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. p\stârnac. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. sfecl\ ro[ie. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. bame. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.1. plantele extrag din sol: 115 kg N. s\ se realizeze produc]ii maxime. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. ]elin\. prin dou\ treceri. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. castrave]i. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.2. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.6. p\trunjel. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.2.6.a. 122 . 45 kg P2O5.8. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. care au boli [i d\un\tori comuni. Fertilizarea de baz\. STAN. N.

folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. prim\vara devreme. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.2 în agregat cu tractorul U-650M. dup\ care se face modelarea. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). odat\ cu s\patul adânc de toamn\. inclusiv modelarea solului pentru ca. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. 60 g superfosfat [i 12. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. În cazul gospod\riilor popula]iilor. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.5 g sare potasic\ la m2. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. În cazul verzei timpurii. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. se folosesc doze orientative. Astfel. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. cu suprafe]e mici.2%). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.8 sau 123 .

modelarea se execut\ tot din toamn\. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Terenul fiind modelat. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. N. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. . atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. solul. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. pr\fuirea cu 124 .tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. STAN.8. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.tratamentul chimic. astfel modelat. acest erbicid fiind foarte volatil. respectiv 15 g/m2. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. pe rigole. Preg\tirea semin]elor. echipat cu rari]e. MUNTEANU MMS-4. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni.N. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. înainte de sem\nat. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. în cantitate de 3-4 litri/ha. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. la adâncimea de 5-8 cm. Erbicidarea. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. prim\vara. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. în acela[i mod ca [i Treflanul.5). dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. [i de aceast\ dat\.2. deoarece. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. în cazul gospod\riilor popula]iei. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. acestea se vor executa dup\ plantare.8. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.

r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. se ud\ cu 125 . Dup\ terminarea acestei lucr\ri.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. prin împr\[tiere.. în vederea gr\birii germina]iei. Producerea r\sadurilor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.3. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. 1986). R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. folosind rama de sem\nat.stimularea semin]elor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. în vârst\ de 40-45 zile. Tabelul 10.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. se taseaz\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.5% timp de 10-12 ore. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

05-20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06-15.06-15.04-20.3 0.06-25.07 10. N.5-2. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.03 01.03 25.05-10.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .06-30.05 15.06-10.0 0.3 0.05-25.06-15.05-20.0-2.05-05.5-0.05 15.5 0.04 20. STAN.4 1.06-10.02 15.05-15.3 0.05 20.05 15.01-5.06 01.04-10.07 10.05 01.06-20.4 1.06-15.04 01.07 01.05 20.3 0.05 20.02 plant\rii 5. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 05.03-15.06-10.8-1 0.06-20.06 20.06 30.06-10.01-15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-05.06 05.07 10.04-10.4-0.3 0.3 0.06 15.5 0.07 - 20.07 01.02-10.07 15.05 01.4-0.05 15.07-30.4-0.3 0.05-15.03-30.05 25.06-25.3 0.4).05-05.05-05.05-15.03 10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.07-15.0 0.02 15.04-15.06 - 25.01-10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.03-30. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante. MUNTEANU ap\ tehnologic\.3 0.03 01. Tabelul 10.06 20.3 0.05 - 01.3 0.05 25.3 0.06 01.05-15.05-25.04 01.06-10.05 15.04-05.02-05.03-5.3 0.06 01.06 05.3 0.6 0.N.

50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Actelic 50 EC 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. în cuburi nutritive.05%. Sandofan C WP 0.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.dirijarea temperaturii. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. . 200 g superfosfat.1% sau Sinoratox 35 EC 0.4%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). la semnalarea stacului. [i colab.. În momentul plant\rii. Divipan 100 EC 0. folosind 300 g azotat de amoniu. .udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. la 8-10 zile de la repicat. prin coborârea temperaturii la 4-60C.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Onevos 33 EC 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. . în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. .1% (Costache M. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . 1987).c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.4%. Dithane M-45 0. Perozin B 75 WP 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.5. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. 127 . pentru combaterea afidelor. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. Turdacupral 50 PU 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .05%. conform datelor din tabelul 10.2%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.2%. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).25%. Tabelul 10. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. 500 g sulfat de potasiu. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. de culoare verde-închis.3%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.

În timpul perioadei de vegeta]ie. Dac\ este necesar. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Completarea golurilor se face manual.55 plante pe m2. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). 200250 m3/ha. soi [i calitate. 128 . MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite.3 . umidit\]ii [i aerisirii. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. cu r\sad de aceea[i vârst\. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. 10. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.3). odat\ cu executarea plant\rii.N. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. distribuindu-se circa 0. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. la 5-6 zile de la plantare. Lucr\rile de îngrijire. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. revenind 6. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. cele alungite. revin 5. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Pe fiecare strat în\l]at. 10. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Fig. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. N.5-1 litru ap\ la plant\. aplicând 4-5 ud\ri. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate.67 plante la m2. Tot din acest motiv. STAN. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor.

6 [i 10.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dac\ este nevoie. bine învelite. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Produc]ia este de 15-20 t/ha.15%.7). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Calendaristic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. cu fermitate evident\. pe o adâncime de 50-60 cm. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. ca adeziv. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. În cazul culturilor pentru consum. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. Oxiclorur\ de cupru 0. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. în faza de formare a c\p\]ânii.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. pe rând. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. prin t\iere cu cu]itul. soi [i epoca de înfiin]are. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. [i de 1-2 ori manual. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. eliminarea plantelor atacate).5%)** 129 . iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. e[alonat în 3-4 reprize. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. igien\ cultural\. sub primele 3-4 frunze exterioare. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. în func]ie de zon\. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În gospod\riile popula]iei. dar peste 350-500 grame. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Tabelul 10. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor.

continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Mycodifol 0.05-0. igien\ cultural\. Benagro 0.25%. folosirea de soiuri rezistente.1% sau Sumilex 0. Merpan 0.25%) Igien\ cultural\.1%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.2% sau Perozin 0. igien\ cultural\.5%.6 . Ronilan 0.5%.2%. evitarea terenurilor ude [i acide.1%) Rota]ia culturilor.2%. Captadin 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.1%.1%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.15-0.2%.2%. 0.25%. Curzate plus T 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Miltox 0.1% sau Fundazol 0.1%.15%. Nemispor 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.4%. Manzate 0. tratamente.3%.1%.3% sau Dithane M-45 0. tratarea culturilor (Benlate 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv.5%) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.2%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.10. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.2%.N.15%) Rota]ia culturilor. Dithane M-45 0. STAN. Benagro 0. ca adeziv 130 . Rovral 0. tratarea culturilor (Perozin 0. Topsin M 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. igien\ cultural\. igiena cultural\. ar\tura adânc\ din toamn\. Benlate 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. N. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. sin P. Tiuram 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).2%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. distrugerea resturilor vegetale. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Fundazol 0.15%. Brave 500 0.4-0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. ar\tura adânc\ de toamn\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Nemispor. ar\tura adânc\ de toamn\. folosirea de soiuri rezistente. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. combaterea insectelor vectoare. în special la culturile semincere (Daconil 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.

Dipterex 80 PS 0.1%.15%. Decis 25 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.05% etc.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Basudin 60 EC 0. Fernos 50 WP 0. Metathion 50 EC 0.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Diazinon 60 EC 0. Thuringin 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.15%.1%. Triclorofon 80 PS 0.2%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Carbaril 50 WP 0.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Sumithion 50 EC 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%.15%.05%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.2% etc. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Dipterex 80 PS 0.4%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.1%.2%.2%. folosirea de (Phyllotreta atra). Clorofos 75 PS 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).04%.15%) Igien\ cultural\.15%.15% etc. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%). tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Actel[lic 25 EC 0.15%.05%.4%. Ambuch 25 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.4%.2%. igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.2% etc. Clorofos 75 PS 0.05%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. plantarea în câmp cât mai devreme.4%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.). folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Decis 25 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.4%. Zolone 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.15%. Sinoratox 35 EC 0.2%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.05%** Idem Igien\ sanitar\.04%. combatere biologic\ 131 .15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. Sumithion 50 EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.

tratamente (Sumithion 50 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare. plantele extrag din sol: 84 kg N. Metation 50 EC 0. în cele mai bune condi]ii. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. N. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sumithion 50 EC 0.05%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). MUNTEANU Tabelul 10. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.01% etc. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. p\trunjel. fasolea de gr\din\ [i bobul. Cultura de var\ Alegerea terenului. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. 20 kg P2O5. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. toamna.4%. Zolone 35 EC 0.2. care pierd repede apa.1%.1%. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Zolone 30 WP 0. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. ridichi. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.15%. tratamente (Birlane 10 G 0.15%. profund [i bogat în humus. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.04%. 1985). Locul în rota]ia culturilor. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Ripcord 40 EC 0. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sinoratox 35 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. STAN. Hostathion 40 EC 0. De aceea se alege un teren plan. ]elin\ etc. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.1.1% etc. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. 75 kg K2O.. Fertilizarea de baz\. Decis 25 EC 0. Ca urmare.05%.N. ca adeziv 10.) [i cele din grupa cepei. Decis 25 EC 0. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.4%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. deosebit de periculo[i. Preg\tirea solului.2%.6. la nivelul în\l]imii plantelor.2%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. igien\ cultural\. Folithion 50 EC 0. p\stârnac. Carbetox 37 EC 0. cât [i în atmosfer\. bine nivelat.15% . imediat dup\ nivelarea de exploatare.7 .

2. urmând ca. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Modelarea solului. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.2). la 5x5 cm. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Varza de var\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. irigându-se de mai multe ori. Producerea r\sadurilor. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. echipat cu corpuri de rari]e. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Astfel. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. în solarii neînc\lzite. înainte de plantare cu 10-14 zile.3. se ud\. Dup\ sem\nat. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. utilizând rama de sem\nat. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Erbicidarea. în 2-3 reprize (15-20 martie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. se folosesc doze orientative. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3.2. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. rigolele s\ fie adâncite. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). odat\ cu modelarea propriu-zis\. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 .LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. sau cu DR-5. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10.

în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Fig. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. iar în gospod\riile popula]iei manual. 10. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib.5-1 litru ap\ la plant\.5 plante la m2. în 2-3 etape. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. La r\sadurile nerepicate. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distribuindu-se circa 0. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. revenind o desime de circa 5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 4 g/m2. înl\turarea vârfului pivotului. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. 134 . STAN. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. dup\ care se mocirlesc. N. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.N. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.4). în func]ie de umiditatea solului. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.4 . iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.4). Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). cu specificarea c\.

se efectueaz\ ca la varza timpurie. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. a unor epoci intermediare. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. peste 1 kg/bucat\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. seara. Recoltarea se execut\. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. [i manual.1. 10. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor.. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. în condi]ii optime de tehnologie. de 1-2 ori între plante pe rând. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. manual.6. a[a cum s-a ar\tat. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. astfel ca. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. la nevoie. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Locul în rota]ia culturilor. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Celelalte lucr\ri de între]inere. secar\ mas\ verde etc. pân\ la cre[terea temperaturii. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. ceap\ [i usturoi pentru stufat. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. În acest scop. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. destul de periculo[i. apa s\ se infiltreze în adâncime. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. de regul\. spanac. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area.3. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. de 3-4 ori între rânduri. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. c\p\]ânile sunt mult mai mari.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. în cazul cultivarelor hibride. dar. 135 . se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. adic\. orz de toamn\. în general. Datorit\ d\un\torilor. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. borceag. care sunt mult mai uniforme. În schimb.

dac\ este nevoie. Pentru gospod\riile popula]iei. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. la varza timpurie. 50 kg P2O5. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. fertil. 10. în vârst\ de 40 zile. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. STAN. se dezinfecteaz\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Dup\ sem\nat se ud\.000 plante la ha (fig. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. deoarece r\sadul nu se repic\. 136 . realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare.5). Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 1969. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. 1973). MUNTEANU Vara. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm.000 . Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. realizându-se o densitate de aproximativ 45. utilizând rama de sem\nat. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. se m\run]e[te [i se niveleaz\. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. permeabil. se afâneaz\. Se seam\n\ rar. Bala[a. f\r\ gre[uri [i coame. 4 g/m2.N. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale.50. N. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. gr\pându-se concomitent. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Producerea r\sadurilor.

10.4. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. concomitent.LEGUMICULTUR| II Fig. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.1. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). revenind o densitate de 4 plante/m2. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.6. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). . C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. 10. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. recoltarea se poate realiza mecanizat. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.5 . Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. în general.nu se mai face modelarea. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. 137 . Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).

în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. . urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. l\sându-le pe cele mai viguroase. Producerea r\sadurilor. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.Se face r\ritul plantelor. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. 1969). în agregat cu tractorul L-445. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. iau apa din adâncime. în general.5. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai).N.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. cu unele deosebiri. folosindu-se 0. Astfel. dup\ s\pat. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul.1. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. ata[at la sem\n\toare. N. SUP-21 sau Saxonia-270. în func]ie de zona de cultur\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . o bun\ premerg\toare (Maier. în luna ianuarie). dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Dat fiind specificul intensiv. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. . 10. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. R\sadul se produce. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Culturile premerg\toare. ardeii. de preferin]\.6. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. produc]iile fiind acelea[i. l\sându-se între plante 10 cm. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. STAN. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. având un sistem radicular mai profund. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. castrave]ii. printr-o greblare u[oar\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. salata.

imediat ce terenul permite. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.P. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Instalarea ad\postului. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 60 zile. Buz\u (1984) . repicat la cuburi nutritive. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Prim\vara.4).-S. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. cu 10-12 zile înainte de plantare.8).3). erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. 6-80C. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. 16-180C pân\ la repicare. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. conform schemei de înfiin]are a culturii.L. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.65-70 zile.F.C.6 m).8) modificat\ ([asiu de 2. se execut\ dezinfec]ia solului.L. Dup\ 35-45 zile. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.C. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. Di]u [i colab.F. I. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.L. iar I. în ghivece sau cuburi nutritive. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Preg\tirea terenului. gr\parea terenului. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Vâlceanu [i colab. În acest scop. Dirijarea factorilor de mediu. înc\ din toamn\. 10-120C dup\ repicare noaptea. 139 . care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. (1980). echipat cu rari]e. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).4 sau FPP-1. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.C. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.

Vidra [i S. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Maier(1969) recomand\.F. Buz\u.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.C.P. Densitatea poate fi mai mare (90. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. C.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.000 [i respectiv 60. 1981). În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. 10. 10. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. MUNTEANU Înfiin]area culturii. 10.L.6) În ad\posturile joase. 140 .L. Tot pentru tunele joase.000 plante la hectar. la distan]a 30x30 cm.P. dar în zona de nord-est.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.N. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.F. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. a.L. realizând o densitate de 85.F.000 plante la hectar.P. (1969.C.000 plante la hectar (I. densit\]ile recomandate sunt de 57.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.C. la plantare. pe brazde u[or ridicate. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. de condi]iile meteorologice. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.L. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.L. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. 10. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. densit\]i de înfiin]are a culturii. (cu l\]imea de 5.-S. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. folosirea intensiv\ a terenului.000-110.a. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. folosind schema 57+46+94+57 cm. Buz\u (1981).000). în solariile bloc. 1978. Maier [i colab. Cobâla[ [i colab. F. irigarea prin brazd\ a culturii [. Tehnologia cadru. 1984). De regul\. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. asigurând circa 53. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. 1981. atât în solariile bloc. Buz\u.40 m). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. STAN. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante la hectar. 25 a III-a. realizând densit\]i de 57. N. implicit.7).C. asigurând o densitate de 57. elaborat\ de I. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.. M\nescu (1972) recomand\.000 plante în solariile tunel (fig. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). de tipul de ad\post.C.L. L.C. pentru solariile tip I.S. 1984). precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Ceau[escu [i colab. În condi]iile din sudul ]\rii.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. realizând o densitate de 50. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.

Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 . în cuiburi sau în rigole. tasând bine solul. r\sadurile vor fi bine udate. 10.C.F.L.LEGUMICULTUR| II a b Fig. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Udarea în 141 .

posibilit\]ile reduse de aerisire). Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). a b Fig. În acela[i timp. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Dac\ totu[i este nevoie. N. de exemplu.N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. 142 .Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Din aceste considerente. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. În acela[i timp. comparativ cu serele din sticl\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. acoperirea cu folie de polietilen\. STAN. lipsa agentului termic. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. 10-7 . Pentru cultura de varz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\.

10.8 .C.-S.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.P.F. În cazul temperaturilor prea mari. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .L.C. Buz\u.LEGUMICULTUR| II a b Fig.

aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.U.C.F. 1984). Buz\u. spre sfâr[itul perioadei. 144 . provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol.F. La tunelele joase. – S. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.C. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.C. La nevoie. cu care ocazie se refac rigolele de udare. STAN. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. melcii f\r\ cochilie (Lymax).C. Fig.L. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp. în func]ie de dotarea tehnic\. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.A. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. 10. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. de regul\ prin brazde. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. ori folosind motocultorul. (I. N. folosind ma[ini [i aparate specifice.P. cu norme de 200-300 m3/ha. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. 6-9 ud\ri.L. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. Buz\u. Lucr\rile de îngrijire. în func]ie de condi]iile de mediu.-S. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.N. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. molia verzei (Plutella brassicae). la ambele tipuri constructive.L. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Se aplic\.9 . Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). uneori. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. De asemenea.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. buha verzei (Mamestra brassicae). atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.P. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.L.

are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. rubra L. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.1. 1965. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. De obicei.2. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.2. de asemenea. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Maier. practic. 1969.2. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. în teren neprotejat. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 10.2. capitata L. 10. în toate zonele legumicole. din mai pân\ în iunie. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Importan]a culturii Varza ro[ie. de gustul mai apetisant. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. 1986). în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. 10. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. eventual. Familia Cruciferae 10. simple sau asortate. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 145 . La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. aceea[i ca la varza alb\. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.3. f. 10. 1969. 1973). Radu. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1978. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.10). Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe.

de culoare violet\ [i foarte îndesate. 10.N. de exemplu. 10.10 . Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. practic. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. de origine german\. înc\ din perioada 1950-1960. STAN. lumina joac\ un rol relativ redus. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). 146 . Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Plantele sunt foarte viguroase. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. datorit\ prezen]ei Fig. de obicei.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. 10.2.2.5. 2 . începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. MUNTEANU 10. N. conform cerin]elor pie]ei. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Temperatura.Varza ro[ie: 1 . cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). dar în Europa. al plantei. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. necesit\ soluri mijlocii. Acest soi este tardiv. În România s-au cultivat câteva soiuri.aspectul general antocianului în celule. reavene [i fertile. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. profunde. dar în ultimul timp nu este de neglijat. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. cu c\p\]âni globulos-alungite.4. ca varz\ târzie (de toamn\).6.

Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. cultura târzie. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.000-60. Fig. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.2). ceea ce asigur\ o densitate de 55. se planteaz\ dou\ rânduri. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. 10. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.000 plante/ha.000 plante la ha (fig. cu l\]imea la coronament de 104 cm. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.11 . Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Pe fiecare strat în\l]at.11). iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Înfiin]area culturii.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. orientativ. realizându-se o densitate de 55.

3.1. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. sabauda L. N. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). 10. atât în anul întâi.2. 10. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.3. Familia Cruciferae 10. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Datorit\ fine]ii. sin.3. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. cultura este practic necunoscut\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 10. La noi în ]ar\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. în secolul al XVI-lea. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.12).C. în secolele XVIII-XIX.3. STAN.N. În România. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. bullata D. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. dar pe suprafe]e relativ mici. cât [i în anul al doilea (fig. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.3. 148 . var. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. 10. în vederea consumului în stare proasp\t\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. MUNTEANU sare potasic\.

acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e.c\p\]âna. se cer asigurate. la circa 15 ani. la cultivarele mai noi.F. 4 . 10. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.5. Vidra.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. condi]iile de sol.frunza din partea superioar\ a rozetei. la care s-a ad\ugat. 1985).LEGUMICULTUR| II Fig. soiul românesc Marilena. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. 2 . Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. fr\gezime.L. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.3. Aceast\ varietate este alogam\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.aspect general. 3 . chiar ro[ie-violacee.4. 10. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.Varza crea]\: 1 . cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. fiind moi.12 . cu prioritate. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. cu foliajul verde închis. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 10. cu ridic\turi convexe. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. cu polenizare entomofil\. De aceea. este semitardiv. crocan]\ [i gust pl\cut. se vor asigura.3. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. 149 .C. Acesta a fost creat la I. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. la nivel optim.

6. soi [i epoca de recoltat. având în vedere [i soiurile folosite. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). de var\ sau de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.N.13 . acolo unde se cultiv\ [i. 150 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. în func]ie de zon\. în variantele de cultur\ timpurie. La noi în ]ar\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.000 plante la ha (fig. N. cel mai mult.000 plante la ha. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\.13). Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de 55. MUNTEANU 10. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. 10.000-55. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Locul în rota]ia culturilor. Alegerea terenului. 10. se practic\. Fig. STAN. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.3.

verzi[oare pane [. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. var. Valoare alimentar\. Eventual. cu 2-3 zile înainte de recoltare. s\ruri minerale. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. pân\ toamna târziu.C. ierboas\ în faza tân\r\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. fiind de 20-40 t/ha. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. dar mai ales în vestul Europei. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. are niveluri mult mai ridicate. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.4. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.a. Calendaristic. gemmifera D. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. vitamine [. 6-7% glucide.4. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. care reprezint\ partea comestibil\.3.a. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Familia Cruciferae 10. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.1. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 151 . 10. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.2.4.2-3. în principiu. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. 3. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.4. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. 10. formate în axila frunzelor. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.5% substan]e proteice.14). dup\ ce se ridic\ roua. verzi[oare în unt. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. 10. 10.

2 . 1969). dar mai ales. din aceast\ cauz\. Atât din verzi[oare. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. N.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cât [i din mugurele terminal. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. MUNTEANU Fig. Florile. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.4. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\.14 . Tulpina este erect\. asem\n\tori celorlalte variet\]i.Varza de Bruxelles: 1 . La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.plant\ cu tulpin\ joas\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 10. STAN. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. pu]in mai rotunjit. 10. u[or oblic\ în jos. În zona apical\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. grosimea tulpinii.4. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. Frunzele sunt pe]iolate.N. mai ales în 152 . cu masa variind între 10-30 g. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. de care depind num\rul.

Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. cu vigoare medie spre mare. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. tulpina de 70-80 cm. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). De asemenea. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. În caz de secet\. în caz de vânturi puternice.. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor.5. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. nivelarea de exploatare. datorit\ masei vegetative. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). deschiderea rigolelor pentru 153 .LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Toamna. Vernalizarea. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. care este tardiv (180-200 zile).4. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Marinescu N. 1971). În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. verzi[oarele sunt mari.4. solul trebuie s\ fie bine structurat. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Prim\vara. Preg\tirea solului. 10. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). profund. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i.6. mai ales. fertil [i semiargilos. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.. pe cât posibil. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. 10. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Astfel. la sfâr[itul lunii mai. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15). . administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .N. STAN. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. MUNTEANU modelat solul. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). realizându-se o densitate de circa 40. Producerea r\sadurilor. amenajate în câmp. N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Fig 10.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. R\sadurile nu se repic\. 10.000 plante la ha (fig. r\sadurile sunt bune de plantat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.15 . modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.

Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. pe baza unui larg studiu bibliografic. supe. 1992). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. acephala D. La prima exist\ câteva variante tehnice. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. . o legum\ tradi]ional\ în Anglia. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. salate fierte – folosite ca garnitur\.1. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. în acest sens. o bun\ comercializare pe pia]\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fiind.. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. var. citat de Savi]chi [i colab. pân\ spre vârful tulpinilor.5. 10. Celelalte lucr\ri de între]inere. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.2. prin ruperea cu mâna.5. citat de Savi]chi [i colab. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.5. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. e[alonat.1992). Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Beceanu (1995).înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. în a doua jum\tate a lunii septembrie. silvestris). 1967. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. 1977. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Familia Cruciferae 10. când verzi[oarele sunt bine formate.o.C. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. soteuri sau piureuri. pân\ la 10-12 t/ha.

Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. cu în\l]imi variabile. MUNTEANU [i cultivat\. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Pe axul principal. mari. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.5. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Astfel. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. violaceu. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.plant\ cu tulpina `nalt\. penat lobat.N.16). din mugurii axilari. Tulpina este cilindric\. cuprinse între 120-150 cm. dar superficial. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. frunzele pot fi colorate în verde.16 . Formele pentru furaj au frunzele netede. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.3. brun-violet. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. se pot forma ramuri scurte. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. 10. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Florile.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. în func]ie de soi. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. STAN. Limbul frunzelor poate fi lirat. 2 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. dispuse altern [i distan]at între ele. Este o plant\ bienal\. cu polenizare entomofil\. pe]iolate. 10. N. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. 156 . iar uneori pestri]. Frunzele sunt simple.

Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). ca [i varza de Bruxelles. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. 10. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). suprafa]a foliar\ mare. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Apa este. [i în cazul verzei pentru frunze. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. care au frunza aproximativ neted\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. se situeaz\ în limitele a 16-180C. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.5. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm).17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. 157 . trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. oleracea. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B.LEGUMICULTUR| II 10.5. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. de culoare verde. pentru temperatur\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. dar [i ro[ieviolacee.6. mai ales în gospod\riile familiale. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.5. Portul s\u înalt. Esen]ial.4. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.

pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dup\ Mincu [i colab.3%. var. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. (1984). citat de Ceau[escu [i colab. MUNTEANU Fig 10. CONOPIDA Brussica oleracea L.9% (din care celuloz\ 1%). ciorbe.N.17 .a. Aceasta se consum\ marinat\. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.6. Brassica oleracea L. (1975). sin. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. PP. N. denumit\ impropriu inflorescen]\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. [. mai mult murat\. cauliflora (Alef). elastice [i turgescente. B2. pane. 158 . care sunt mai tinere. K 420 mg/100 g. proteine 2.a. B1. botrytis Familia Cruciferae 10. STAN. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. În ambele cazuri. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Ca 25 mg/100 g.1. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.. 10.6%. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. lipide 0. [i C 60 mg/100 g.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.8%. glucide 3.6. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. botrytis subvar. sufleuri [. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. salate cu unt. vitaminele A. var.

conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. bogat ramificat\. foarte îndesit ramificat\. ierboas\. 159 . 1986). Anglia. în Fran]a. conopida de Cornwall [. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\.6. la compromiterea recoltei. [i ast\zi se cunosc denumiri. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. alb\. tare ca [i la varza alb\. 10. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. De altfel. în culturi timpurii sau tardive. scurt\. în mod evident. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. 10. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. În prezent. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. În }\rile Române. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. care are ca origini varza s\lbatic\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. conopida nem]easc\. mai ales în jurul ora[elor.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. incomplet evoluat\. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. din care. denumit\ Brassica cretica Sam. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.10. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. groase. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. cum ar fi: conopida italiana.2. Germania [i alte ]\ri. de unde s-a r\spândit în Olanda. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. c\rnoase. Tulpina principal\ este cilindric\. apoi Italia.6. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. R\d\cina este pivotant\. 42 mii ha.18). În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. în mare m\sur\. 2000). conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. fraged\ [i dulce.3. B.a. g\lbuie. scurt\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.

160 . Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. verde-închis. iar în stadiul de c\p\]ân\. STAN. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. N. cu nuan]e cenu[ii. de 1. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). cu marginea fin din]at\. tetramere. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. un criteriu de identificare a soiurilor.18 . de asemenea. În faza de r\sad. De[i florile sunt hermafrodite. polenizarea este indirect\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. albastre sau violete. Culoarea poate fi verde-deschis. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Astfel. nervura principal\ este sub]ire. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Conopida este. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. La un moment dat.N. nervura principal\ este foarte lat\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Polenizarea este entomofil\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. conopida fiind o plant\ alogam\. erect\ sau oblic\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. 10. la unele soiuri.oleracea. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Florile actinomorfe. fin din]at\ ori u[or sinuat\. sesile sau scurt pe]iolate. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. la altele. cu marginea întreag\. hermafrodite. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. dar sunt mai mici. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). groas\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. practic. La înflorire. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. cu ramuri groase (la soiurile târzii). frunzele au limbul oval – alungit. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Frunzele sunt simple. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime.

6. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). devin laxe. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.LEGUMICULTUR| II 10. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. unde cap\t\ culoarea verde. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. care se reface foarte greu. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Apa. o lung\ perioada de timp. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. factorii major implica]i sunt temperatura. temperaturile sc\zute de 4-80C. Tot în faza de c\p\]ân\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de[i. determin\ spargerea celulelor. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. de velur sau bob m\runt de orez. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). care î[i pierd turgescen]a. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. cu c\p\]ânile formate. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Temperaturile ridicate. care diminueaz\ valoarea comercial\. care. în cea mai mare parte. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. 1969). Conopida de toamn\. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. nici nu mai formeaz\ flori. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. identice cu cele ale verzei. cumulate cu seceta prelungit\. Pe acest ]esut. În aceast\ direc]ie. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. apa [i elementele nutritive. Un exces de ap\ provoac\ 161 . de multe ori. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. dac\ sunt bine c\lite. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. În primul caz este afectat\ r\d\cina. astfel afectat.4. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cantitativ.

determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. chiar u[or violacee. Din aceast\ cauz\. de asemenea. d\un\tor pentru c\. întârzierea recoltei. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. corespunz\toare terenurilor bine însorite. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. În ceea ce prive[te azotul. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). a[a cum se întâmpl\ la varz\. un exces (moderat) de ap\. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). În faza de r\sad. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. în general. este important de reamintit c\ 162 . MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. cultura are nevoie. r\sfirate. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În privin]a elementelor minerale. A[a cum s-a mai ar\tat. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Alungirea r\sadului. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. determin\. Lumina. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. În termeni gr\din\re[ti. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. 1969.N. În timpul vegeta]iei. altfel. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. de o cantitate mare de lumin\. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Excesul de ap\ este. de[i nu au dreptate în totalitate. 1978). În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. în mod evident. 1979). Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. plantele se alungesc. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în mod special. de asemenea. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. num\rul de frunze este mai redus. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. N. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Le Bouhec. De asemenea. În acela[i timp. În câmp sau spa]ii protejate. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. STAN. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului.

conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. castrave]i.6. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\.LEGUMICULTUR| II acesta. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.2–7. maz\rea de gr\din\. spanac etc. uneori pentru ser\). din care multe sunt hibride. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7.6. Tehnologia de cultivare 10. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. cernoziomuri levigate. La rândul ei. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). c. cu diferite grade de evolu]ie. 10. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. sortimentul. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.8). Locul în rota]ia culturilor.1. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. reci [i umede. de[i nu este prea bogat. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. în cantit\]i prea mari. Sunt contraindicate solurile grele. mai ales în prim\verile secetoase. de toamn\ [i de iarn\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. La noi în ]ar\.6. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. salat\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. De exemplu. Tipul ecologic de iarn\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.8). bobul etc. grupa Giant (din Italia). 163 . catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.6. b. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Alpha (pentru câmp.6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. 10. De asemenea.5. pe terenuri ad\postite. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. provenit\ din grupa Erfurt). pân\ la minus 100C.

N. STAN. MUNTEANU 164 .N.

în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. revenind o densitate de 66. Producerea r\sadurilor.000 – 75. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. 10. cu udare individual\ a acestuia. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. ca [i la varza timpurie. Completarea golurilor se face manual. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.19). În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.19 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.445. în vârst\ de 40-45 zile. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. astfel. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. revin aproximativ 66. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. cultura de conopid\ 165 . R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.600 plante /ha. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Lucr\rile de îngrijire.000 plante la hectar (fig. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. În ferme. la 4–5 zile dup\ plantare.600 plante/ha). pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.

se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. De regul\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În gospod\riile popula]iei.N. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Produc]ia variaz\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. fiind între 15 [i 25 t/ha. Dac\ este nevoie. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. pân\ la 5-6 ud\ri. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. albe. se execut\ o udare u[oar\. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. cu circa dou\ zile. Înainte de recoltare. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. aplicându-se. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Calendaristic. STAN. fragede [i pl\cute la gust. cu cantit\]i moderate de ap\. pân\ la 15 – 20 iulie. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. în func]ie de starea de umiditate a solului. N. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. norma de udare se m\re[te. în circa 2 – 4 etape. în func]ie de regimul de precipita]ii. Recoltarea se efectueaz\ manual. f\r\ a-l r\ci prea mult. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. 166 . ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei.

în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. în func]ie de gradul de aciditate. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Locul `n rota]ia culturilor. dup\ urm\toarele culturi: salat\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii.000 – 50.000 plante la hectar (fig 10. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Pe fiecare strat în\l]at. ceap\ pentru stufat etc). în vârst\ de 45 – 55 zile. la adâncimea de 20–22 cm. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Celelalte lucr\ri aplicate. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. secar\ mas\ verde etc. spanac. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. cartofi timpuri etc. Vara. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). dac\ este nevoie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Producerea r\sadurilor. În cazul în care solul este u[or acid. spanac.6. cu l\]imea la coronament de 104 cm. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în nici un caz acid\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. în func]ie de zon\. ceap\ [i usturoi pentru stufat.20). se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. De asemenea. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd.2. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.LEGUMICULTUR| II 10. din punct de vedere al structurii. în perioadele secetoase din timpul verii. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.6. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. asigurând o densitate de 45. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. 167 . Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. prin ata[area unei grape stelate. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.

Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. pân\ 168 . cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. realizând o densitate de circa 55. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Lucr\rile de îngrijire. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. În timpul perioadei de vegeta]ie. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. În gospod\riile popula]iei. STAN. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. MUNTEANU Fig. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în perioadele secetoase din timpul verii.20 . dup\ care se depoziteaz\ temporar.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. seara. în perioada de formare a c\p\]ânilor. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. când plantele [i-au revenit. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. 10. la cultura de conopid\ de toamn\. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. în func]ie de regimul de precipita]ii. N. Dac\ este nevoie. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. ac]ionat\ de tractorul L-445.N. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În timpul vegeta]iei. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În faza form\rii c\p\]ânilor.000 plante la ha. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând.

1972). 1974. în faza de cotiledoane. variind intre 18 [i 30 t/ha. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Pentru ciclul al II-lea. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). O bun\ fertilizare se poate realiza.C. Löbl [i colab. 1974). M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. 10. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. pericolul vernaliz\rii [. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. asem\n\tor culturii de câmp. pân\ la plantare.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.000 plante la hectar. respectiv cu 40. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.000 [i 30. epocii [i ciclului de cultur\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. atât în ciclul de prim\var\. plantele se vor c\li foarte bine. astfel ca. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. – S. 1977). În faza de r\sad.L. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Salter. unde sem\natul se face în luna ianuarie. de asemenea.C.P. (1962. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Pentru Câmpia Dun\rii. 169 . Infiin]area culturii.F. reduce faza de c\p\]ân\. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Producerea r\sadurilor.6. Dup\ r\s\rire. De aceea. alungindu-se foarte repede. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.a. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.L. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Sem\natul nu se va face prea des.6. Buz\u.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. 1981).5 kg b\legar [i 10 l ap\).

conform schemei din figura 10.P. 10. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. Buz\u. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. 170 . 1980). mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. De asemenea. realizându-se o densitate de circa 33.N. Fig. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.22).. La aceea[i schem\. În plus. de 33. de asemenea. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.L. realizându-se o densitate de 40.21 . cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. STAN. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. realizând o densitate de 28. Reglarea regimului factorilor de mediu. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 1981). este deosebit de sensibil\ la secet\.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. N.000 plante/ha. asigurând o densitate. în general. MUNTEANU În solariile bloc.000 plante/ha (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.10. 10. 10. Fa]\ de varz\.C. Principalii factori de mediu se regleaz\.F.21). în faza de c\p\]ân\.L. în faza de c\p\]ân\.24. determinând încetarea în cre[tere. conopida. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.C. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. asem\n\tor culturii de varz\.23). – S.000 plante la hectar (I. în rânduri. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 . 10.23 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig.

1973) 172 . Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.4. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. 10.F.. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.L. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Lucr\rile de îngrijire. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. folosind temperaturi sc\zute.6. modificat) Ca [i la varz\.L. în func]ie de soi. STAN. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. specific\ soiului. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Mamestra brassicae). la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. 1970. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. 1973).000 [i 80.-S. 10. N.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. Se planific\ între 50. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. MUNTEANU Fig. 1980). `n func]ie de cerin]ele pie]ei. 1981. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.6. reglarea factorilor temperatur\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Producerea r\sadurilor.C.000 de fire la hectar.. În continuare. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.P. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.N. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. de exemplu.C. citat de Ceu[escu [i colab. Buz\u. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.

000 plante la hectar. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. frunzele se leag\ deasupra acestora.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. uniformitatea. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. dac\ s-au format c\p\]ânile. Sera. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. irigarea.25) Fig. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. la densitatea de circa 50. vor avea o densitate mai mare [i invers.000 [i 80. prin cretizarea geamurilor. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. corespunz\tor epocilor de plantare. aerisirea va fi aproape permanent\.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. În plus. care s\ asigure densit\]i variind între 50. recoltarea se face e[alonat. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. afânarea solului prin pra[ile. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. 10. 1973). cu excep]ia zilelor reci de iarn\. în perioada de insola]ie.5). Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. a[a cum s-a mai ar\tat. prin caracteristicile sale constructive. 173 . Lucrarea este e[alonat\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Lucr\rile de îngrijire. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. În acest scop. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. 10. Astfel. În general. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Recoltarea.000 plante la hectar (fig. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Înfiin]area culturii. soiurile mai pu]in viguroase.

subvar.7. italica Plenk Familia Cruciferae 10.2. STAN. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. În lume. în secolul al XX-lea (1930). ca [i aceasta.3. BROCCOLI Brassica oleracea var. 10. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. chiar dup\ 1950.1. dar denume[te. cymosa Lam sin. Se recunoa[te c\. botrytis L. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. N. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.o. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. cunoscut\ mai ales în Italia.7. 10. 174 . cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Acest termen exist\ [i ast\zi. 10. dar prezint\ suficiente caractere botanice. broccoli este aproape necunoscut\.7. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei.N. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). în mare parte asem\n\toare cu conopida. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. Broccoli este o varietate ierboas\. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. MUNTEANU 10. var. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. 1994). anual\. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). La noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. “oficial”. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. o legum\ de lux.26). constând din l\starii floriferi. B. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). în mod exclusiv. fiind considerat\. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.

4. dispuse pe l\starii principali. g\lbuie sau violacee.o. Partea comestibil\. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). asparagoides Lam. la multe soiuri. formând noi buchete [. Limbul este. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. botrytis L. ameliorate ini]ial în America de Nord. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . lirat-penat-partit.m. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.a. 1953).broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). subvar. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. denumit\ în mod corect inflorescen]\. La soiurile mai vechi. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.7.d.26 – Broccoli: 1 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10. var.). Soiurile mai noi. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. 10. pedunculii florali [i mugurii floriferi.

În câmpurile experimentale de la I.6. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Soiuri La nivel mondial. 10. exigen]ele ecologice sunt maxime.6. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).27.N. SCL Bac\u [. 10. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.L. ~n aceast\ faz\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Vidra.7. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. În România se cultiv\.1. Tehnologia de cultivare 10. Fig. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. în cultur\. Cu alte cuvinte.C. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. în mod întâmpl\tor.27 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. cu o vârst\ de 40-45 de zile.7.F. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.7.5. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. STAN. 10. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . au fost studiate adev\rate colec]ii. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. diferite soiuri. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. N.a.

Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). în mod e[alonat.2.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Fig. Recoltarea se efectueaz\. Înfiin]area culturii are loc. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. prin r\saduri de 3045 de zile. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). 10. De asemenea. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. în cultur\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. acestea se vor elimina din inflorescen]\. eventual. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Dac\ l\starii sunt prea lungi. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\.28). cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. dar poate fi [i mai redus\.28 . 10. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .6.5 iulie).7. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. a[a cum s-a anticipat deja. 10. La cultura de broccoli asparagus. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dar f\r\ frunzele protectoare. de regul\.

GULIA Brassica oleracea var.8. simpl\ sau asortat\ cu morcov. De asemenea. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). frig\nele. din timpul toamnei). din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. adic\ 15-25 t/ha. mai ales atmosferic\. gongyloides Lam. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . H. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . cu conopida. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. sylvestris. Oleracea. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. ghiveciuri. de exemplu. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). Una din aceste variet\]i. ridichi. gulia se asorteaz\ u[or în asolament.în cel al guliilor. comparativ.). gongylodes L. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. cu gust pl\cut. 10. var.1.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . soteuri. 10. care este fraged\. STAN. în perioada cu umiditate ridicat\. [i bolile. r\sadni]e [i solarii. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. Din punct de vedere agrofitotehnic. ou\ sau umplute cu carne [i orez. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.N. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Familia Cruciferae 10. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. La noi în ]ar\ sunt 178 . sin. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. N. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. în perioada de secet\. oleracea var. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. mânc\ruri cu carne. denumit\ “varza de Pompei”. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. De asemenea.2.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. respectiv B.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).a. oleracea. circa o lun\. ]elin\ [. suculent\.8. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\.

1985). l\sând cicatrici mari.A. în S. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. tuberizat\ în partea inferioar\. Tulpina (în primul an) este Fig.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.3. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. 10. cultivate prim\vara devreme.Gulia.29 . 10. în faza reproductiv\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. în faz\ de r\sad.. r\d\cini. gulia. Limbul are m\rimea [i forma variabile. limbul este eliptic. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. în acest din urm\ caz. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. Canada [i Asia. Frunzele sunt simple. 10. dublu sau neregulat din]a]i. de culoare verde-deschis. alterne. La soiurile timpurii. în al doilea an). sferic-turtit\ sau ovat\. În lume este larg r\spândit\. respectiv 610 ori mai mici. comparativ cu varza. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Aspectul general al plantei: scurt\. se comport\ ca anuale. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. acestea pot evolua. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Unele soiuri . bienal\ (fig. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.29). iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. În România. în func]ie de vârsta plantei [i soi. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. atât timpurie cât [i cea tardiv\.8. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. în func]ie de soi. Lobii limbului sunt simplu. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. cele de la baz\ cad mai devreme.U. ovat sau lanceolat. Astfel. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.

dar echilibrate. bine structurat [i fertil. MUNTEANU 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. inclusiv la gulia de toamn\. în cultur\ protejat\ [. mai ales fa]\ de sol. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. În toate cazurile.a.9). dar suficient de reav\n. Producerea r\sadurilor. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.1. N. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.8. de regul\. În mod deosebit. elementele nutritive [i ap\. Elementele nutritive se prefer\. Aceste cerin]e sunt justificate. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. 10. iar pe de alt\ parte. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). datorit\ faptului c\ plantele. Solul trebuie s\ fie mijlociu. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. pentru gulioare.6. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.4. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). cerin]ele sunt mai mari. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Asolamentul.5. a fi în cantit\]i mari.8.8.8. pe un fond de fertilizare organic.6. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.mai ales nutri]ionali . tardive.N. de baz\. 180 . 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. În acela[i timp. pe de o parte. factorii de mediu . 10. STAN. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.

LEGUMICULTUR| II 181 .

revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. prin împr\[tiere sau în rânduri. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar.02) (tabelul 10. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.30 . R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Lucrarea se execut\ manual. la distan]a de 25 cm între plante. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Murtazov [i colab. STAN. la interval de 8-10 zile.4). plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Lucr\rile de îngrijire. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. cel pu]in trei zile. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. temperatura de 70C). a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.30). Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Fig 10.N. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. 182 .

la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 10. revenind o densitate de 65. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). La plantare.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. agrotehnice [i de soi. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. 183 . aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.8. în func]ie de condi]iile meteorologice. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în zona unde are loc procesul de îngro[are. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.000-70. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. o singur\ dat\. 1973). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. în acest caz. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. R\sadurile îmb\trânite.000 plante la ha (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.31). produc]ia va suferi (Bala[a. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. 10. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.2. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.6. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.

N. la adâncimea de 30-40 cm. cu o p\trundere superficial\ în sol. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire.N. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. 184 . fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Producerea r\sadului. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. 10. STAN. Recoltarea se face ca la gulia timpurie.8. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.31 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.6. în func]ie de regimul de precipita]ii. Guliile. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. MUNTEANU Fig 10. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. În cursul vegeta]iei. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. dar pot face recoltarea mai dificil\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. la cuburi sau ghivece nutritive. de calitate inferioar\. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.3. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. f\r\ suculen]\.

Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.32 .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. care în general va fi moderat\ (16-170C). pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. mai ales în perioada iernii. dispuse conform schemei din figura 10.33 . În perioada de r\sad. 1972). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Înfiin]area culturii. 10. 185 . 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Fig 10. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. între 15 martie . pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.10 aprilie. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32). Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.33). în func]ie de zona de cultur\.000 plante la hectar. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.34. În solariile tunel. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.

1973). tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).6.8. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. N. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. STAN. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. Lucr\rile de îngrijire.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.34 . produc]ia este 2025 tone la hectar. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. 10. În cultura pur\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. MUNTEANU Fig 10. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor.4. 1972). Recoltarea. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). irigarea. Plantarea se face manual.N. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. 186 .

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

alegerea plantei premerg\toare. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Tehnologia de cultivare 10. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).000 plante la hectar.000 plante la hectar (Bala[a. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Pân\ la plantare.000-166. Fig 10.LEGUMICULTUR| II 10.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Murtazov. Se seam\n\ mai rar.36 . Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. revenind o densitate de circa 33.36).9. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.8-2.3 kg. Completarea golurilor se face manual. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. 1973). la 4-5 zile de la plantare. soi [i calitate. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Producerea r\sadurilor.9. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. 1974). 1973). 2-3 kg.6.1. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. deoarece r\sadurile nu se repic\. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Cultura timpurie Alegere terenului. ori de câte ori este nevoie. 10. cu r\saduri de aceea[i vârst\.6.

[i în a doua parte a acestei luni. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. distan]ate la 80 cm (fig. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.2. MUNTEANU Spectrum). Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Fig 10. în 2-3 etape. 10. 10.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. N. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.N. STAN. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. manual. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.37 .37).9. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. la începutul lunii iulie. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Calendaristic.) câte dou\ rânduri pe strat. dup\ r\rit.6. Produc]ia este de 20-25 t/ha.a. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.5 cm. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Stanhay [. De asemenea. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.

l\sându-le pe cele mai viguroase.. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). manual.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.37). 10. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.000 plante la hectar (fig. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. în 2-3 etape.se face r\ritul plantelor. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 1998).000-50. dar cu unele deosebiri [i anume: . 193 . astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. .

1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. 194 . Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. (=var. N. târâtoare. alogame.N. fiind monoice. Familia Cucurbitaceae 11.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. cu tulpina fistuloas\. sunt plante erbacee anuale. vulgaris suprafa]\. sere. prezint\ flori unisexuate. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. ad\posturi. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. Pepenele galben Cucumis melo L.1. convar. Dovlecelul entomofil\. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1. STAN. 1979 11. oblonga Ser.1) Tabelul 11.1. (peponid\). plantele Cucurbita pepo L. cu polenizare Giromontina Alef. var.

Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 3. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.14% zaharuri totale. murate sau marinate).H.7% MgO.39% SiO2. Varo. 0. din punct de vedere alimentar. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. 1. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.8% SO3. În func]ie de ]ar\.. Ungaria. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 11. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 4. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0..LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.04 mg% vitamina B1.6% CaO. citat de Ghenkov [i colab. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.39-0.000 ha.2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.57% cenu[\. 1995). castravetele a ajuns în Imperiul Roman. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.26% P2O5. De[i. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.. pân\ la latitudinea de 61-62°.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.1. 0.A. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.A. Pe plan mondial. Spania.4 milioane tone (Anuarul F.95% substan]e proteice. Polonia.07-2. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.2 milioane ha.O.H. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 11. 0. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 1. tocan\ etc. 195 . 6. Collumela [i al]ii.3% K2O. În Europa. 1974). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.52% celuloz\. 7. iar cea total\ de circa 2.83% Cl.4 milioane tone. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Italia etc.. 0. 10. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Germania... produc]iile medii sunt foarte diferite. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. suprafa]a cultivat\ este de 90. Anglia [i alte ]\ri nordice. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).35-0. 0.04 mg% vitamina B2). De la greci.U. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.58% Na2O.39-0. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Olanda. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.

ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. MUNTEANU În ]ara noastr\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. târâtoare. ca urmare. sunt mari.N. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. sunt necesare 56-70 zile. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. din loc în loc. STAN. astfel. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. cu p\mânt. acoperite cu peri[ori aspri. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. de la 0. 11.3. fistuloas\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. 196 . trilobate sau pentalobate. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab..1 .5 m.1. N. 1980) Tulpina este erbacee. tulpina emite r\d\cini adventive [i. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. ocupând suprafe]e diferite. urmate de zonele colinare. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. ramificat\. Fig 11. 11. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.7 la 2.Sistemul radicular la castrave]i. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.1). dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. hr\nirea plantei devine mai activ\. De la r\s\rire pân\ la recoltare. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.

iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. o hran\ mai bogat\ în azot. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. La hibrizii ginoici.frunz\. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. de form\ alungit\. fructele cresc deformate.flori femeie[ti. temperatur\ [i umiditate.2). are dimensiuni [i culori diferite (fig. 3 . 5 . Dac\ polenizarea se face incomplet.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).cârcel. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 11. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.3 . de form\ alungit\.3). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. în func]ie de soi. turtite. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.2 . duc la cre[terea num\rului de flori femele. 2 . În cazul acestor hibrizi.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. numit\ melonid\. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. care.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. dac\ polenizarea are loc. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. favorizând apari]ia 1 . Astfel. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. 1973) (Ethrel 500 ppm). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.flori b\rb\te[ti. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. deoarece polenul este greu [i lipicios. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 197 . de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.

Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. N. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.. Din aceast\ cauz\. frunzele devin galben-verzui. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. STAN. Intensitatea optim\ a luminii.2) Tabelul 11.4. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. În func]ie de fenofaz\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. 1957). procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. MUNTEANU 11. Sub 15°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Astfel. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. 198 . 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.N. este de circa 15-20 mii luc[i. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. la cultura în sere [i r\sadni]e. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol.1. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. plantele mor. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. în culturile de câmp.

Pe de alt\ parte. cap\t\ un gust amar.0 kg N. afânate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.5-7. argiloase [i cele prea nisipoase. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.5).15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). la culturile din sere) de gunoi bine descompus. u[oare. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Elementele nutritive. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.5 kg P2O5.5 kg MgO. care trebuie men]inute constant. 2. castrave]ii se cultiv\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. De asemenea.0 kg K2O. `n privin]a calit\]ii luminii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. 199 . la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. de aceea. bine drenate. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Nu sunt indicate solurile grele. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. în unele cazuri. bogate în humus. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. pe cât este posibil. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. f\r\ exces de umiditate. încetarea fructific\rii. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. în special la cultura de ser\. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. avându-se în vedere c\. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. pân\ la 0. 4. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. De aceea. de obicei. este d\un\toare castrave]ilor. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. fructele se deformeaz\ [i. se extrag din sol circa 2. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. la o ton\ de produs. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.0 kg CaO [i 0. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. în special SO2. 1. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. fosfor [i potasiu. De asemenea.

pe balo]i. Cornibac.4. se planteaz\ în solul serei.5. plantele nu se sus]in. pe timpul iernii etc. Cornibac Renato. Levina etc. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Parker. Corni[a F1. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. etc. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.4). Magic. 200 . STAN. (cu fructul lung) [i Renato. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.6. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. N. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. planta pe sol înc\lzit. 11. Corni[on. Anka. Levina F1. Astrea F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Select.N. Tabelul 11. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Florida. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Corni[a.1. Favorit etc. Royal F1. pe [an] cu gunoi. Levina. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Obelisk. Renato F1.1. MUNTEANU 11.3). Record. pe pale de paie. Levina. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Farbio. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. a. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. în momentul plant\rii. cartoful. u[or înclinat. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. MUNTEANU 11. astfel ca.5). Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. ceapa etc. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1.1. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. STAN. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. în 400-500 l ap\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). 100 kg/ha P2O5. bogat în materie organic\.N. Producerea r\sadurilor. fasolea. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.4. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.5 l/ha. Pentru cultura de toamn\. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.1. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.6. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Indiferent de modul de cultur\. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. În cadrul rota]iei. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. bobul). Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.000 plante/ha. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. cu expozi]ie sudic\. conform schemei din figura 11. 202 . Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. permeabil. varza. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. N. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.

mai rar. În a doua jum\tate a lunii martie. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. La pra[ila a doua. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Cu 7-10 zile înainte de plantare.03%. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. 30% mrani]\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.3%). nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.05% sau Ultracid-40 0. 30% mrani]\. Wuchsal 0.15% plus Fernos 0. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea).2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 203 . astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.a. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. în brazde de ]elin\.4 . cât mai superficial (7-8 cm adâncime). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 40% turb\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.

Topsin M.0. 72 ore. Tabelul 11.2%.2%.15% l/plant\. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . când l\starii au 6-7 frunze.25%. Polyram DF 0.075. Bavistin sau Derosal 0.05% plus Mycodifol 0.25%. Bavistin sau Derosal.2%. Folpan 0. a . Mikal M 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).25% 8-10 Morestan 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Topsin M. Shavit f.03%.0.Benlate. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25%. Alfonat 0. Curzate Man 0. Bravo 500 . Previcur 607 SL 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Baycor 0.35%.3%.05% Turdacupral 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2% Mana Ripost M 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.025%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Shavit F 0.05%.3%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.25. Tilt 0. Sulf muiabil 0.15% + Dithane M 45 . STAN.05%.Dazomet 500 kg/ha.2%.4%. Sancozeb 0. Vapam 12001500 l/ha. Aliette 0.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.5%. Dithane M-45 0.cucurbitae) 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Rubifan 0. cubensis) Curzate Manox 0.N. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2%.2%.2%. 7-10 Turdacupral 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .Benlate. Quadris 0.6). Kumulus DF 0.05%. Vondozeb 0.2%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.5% Captan 50 WP 0. Systhane MZ 0. N. Mancozeb 0. Vondozeb 0.2%. Dithane M 45 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.1%.015%. Topas 0.2%. Odat\ cu începerea înfloririi. Bayleton 5-0.3%.1%. cichoracearum f.

15%. Sumi7-8 Alpha 2.0.25%. Ripcord 0. apoi se sorteaz\. 205 .2%.2%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.03 %. Polacritox 0.1%.2%.02%. b.25%. Divipan 100 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Metoben 0. dup\ pichetare.1% Fundazol 0.Dezinfec]ia solului b . 8-10 Actellic 50 EC 0.1%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Nogos 50 0.1%.20. Nisorun 10 WP 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Sumilex 0.05% Neoron 500 EC 0. Calidan 0. Folpan 0.04%.1%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.08%.15%. Sinoratox 35 0.25%.05%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).05%. Shavit F 0. Dithane M-45 0. Fernos 50 WO 0. Maneb 50 WP 0.6 .20.04%. Zineb 58 0.03%. Supersect 10 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.15%. Maneb 50 WP 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.2%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.5 EC 0. Actellic 50 EC 0. 4-5 Decis 0. Mospilan 20 SP 0. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Zineb 0.1%. Mirage F 0.15%.1%.sp. Unden 40 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.2%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.3% Captan 50 WP 0.05%.05-0.2%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.6 m [i ∅ de 7-8 cm).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.08%. Omite 57 EC 0. Vondozeb 0. În cazul culturii pe spalier. Talstar 10 EC 0. Bravo 500 . instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.2%. Diazol 60 EC 0. Polyram DF 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.2%. Bavistin 0.2% Captan 50 WP 0.5-1.1%.1%. Pirimor 50 WP 0. cu lungimea de 1. Fastac 0.3%.

la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. Fig.6).5 [i fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.6 . MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.N. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. folosind rota]ia amintit\ anterior.începutul lunii mai. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.5 . 206 . 11. STAN. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. N. 11. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.

dar dup\ ce s-a luat roua. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Tabelul 11. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Pentru conserve.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. când temperatura este mai sc\zut\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. deci se recolteaz\ diminea]a. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. la soiurile de tip Cornichon.pentru industrializare [i 9-12 cm . de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. în medie este de 2-4 zile. La culturile pe spalier. În momentul recolt\rii. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. în special lungimea fructelor care.7). care sunt foarte fragile. E[alonat. bolnave etc. În nici un caz. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. în func]ie de soi. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.

Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . recoltarea se face numai manual. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.6. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon.1.2. recoltarea se face zilnic. varz\ timpurie. legume verde]uri. la început s\pt\mânal. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Cultura în sere Dup\ tomate. noaptea [i diminea]a). atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Dintre lucr\rile de între]inere. N. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. 1978). pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha.la cultura pe sol. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. La culturile sus]inute pe spalier. c. 11. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. 69 cm [i 9-12 cm. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\.N. De aceea. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. orz de toamn\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. maz\re de gr\din\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). recoltarea se face manual sau mecanizat. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. irigarea este cea mai important\. STAN. borceaguri. 208 . secar\ pentru mas\ verde. MUNTEANU La culturile pe sol.

dezinfectarea serei [i solului. preg\tirea substratului pentru plantare. de 40-50 cm lungime.cultura direct în solul serei.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. îngropa]i sau la suprafa]\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultur\ pe balo]i. Între]inerea culturii: . cu fructe partenocarpice.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. afânarea profund\. atât pe pia]a intern\. . hibrizi ginoici (F1). În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. . cât [i pe cea extern\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. În cazul culturii direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. se folosesc în ser\. de circa 30 cm. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. .cultura pe strat de gunoi de grajd. în exclusivitate. sem\nat în ghivece. . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. a. . în ultima vreme.

ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. sulfat de magneziu 50 g. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. în trei reprize. STAN. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Se administreaz\ succesiv. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. var stins 100 g. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C.N. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. în strat gros de 12-15 cm. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. administrarea îngr\[\mintelor chimice. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.000 balo]i (100-120 t paie). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. azotat de amoniu 200 g. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. care se bat în p\mânt.4). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus.5). 210 . Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. îngropa]i [i la suprafa]a solului. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. sulfat de fier 30 g. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide).000-7. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Dup\ a[ezarea balo]ilor. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pe linia viitoarelor rânduri. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. N. sulfat de potasiu 200 g. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu).

00 8. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. ciclul I balo]i ciclul II (15. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.50-19.00 20.03 1.6 43.049-0.1973) 0. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.30-4.8 0.21-8.9-3.54 1.42-3. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.5-36.90-8. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.00 23.0-37.70 8.0-90. În acest caz. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .8). care se bat în p\mânt.20 Specificare N . 211 .00-16.00-3. evitarea contamin\rii cu nematozi. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).0 0.6-18.259 4. care trebuie manevrat.10 2.9).I. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. Tabelul 11.50-13.1972) (16.10 0.6-23.461 4. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.65-9. ace[tia se a[az\ direct pe sol. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.267-0. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.50-5.5 10.50 1.099 2. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.32-1. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.70 0. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.70 8.IX.0 12.160-0.

în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. N. temperatura va fi de 22-24°C. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).03%). folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Tratamentul termic uscat de 76°C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. STAN.C. Sumi-Alpha 2. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Actellic E. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.1%.5%. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. la câteva zile de la r\s\rire. Derosal 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.15%. 15-10 VII .0 kg sulfat de potasiu. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. 5-8 III .5 EC 0.5 kg superfosfat.06% sau Unden 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).2%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Morestan 0. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.2% sau Sumilex 0.03%. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 1.ciclul II).3%. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Astfel. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Foliar-feed 0. timp de 72 ore. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. cu asigurarea ventila]iei. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 0.1%.05%. 30% mrani]\. MUNTEANU Tabelul 11.3-0.N.2% plus Ultracid 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.ciclul scurt în sere înmul]itor. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. evitându-se excesul de umiditate. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.

desimea culturii este de 2. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. Tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.zile de la sem\nat la plantat. **. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 7-9 mm diametrul la colet. de culoare verde normal.2 plante/m2). 4-6 frunze normal dezvoltate. Pentru ciclul I. liber de boli [i d\un\tori. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. 20-25 cm în\l]ime.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. unele cu caracter general.11). La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.40 m.10). desimea este mai redus\ (1. 213 . La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).5-3 plante/m2. cu sistem radicular bogat. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .12). iar altele cu caracter special (tabelul 11. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.

24°C . MUNTEANU Tabelul 11. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . nivelarea solului. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. decada 3.a. • Reglarea umidit\]ii: . decada 2. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.N. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab..c. • Defolierea ascendent\. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.martie. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 40% turb\. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. februarie. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. temperatura de zi: 22°C .ianuarie. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.5. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. N. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. STAN.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • I – februarie.umiditatea solului 85-90% din c. prin aspersiune. deformate. • II – aprilie. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.

iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. în prima etap\. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. În acest scop. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. 11. pe de alt\ parte. [i fructificarea acestora. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special.`n "V".7 . plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. pe de o parte. în prima etap\.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . l\starii îndep\rtându-se. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. B . În continuare.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. Fig. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.7). se las\ câte un fruct la fiecare nod. [i colab.. 11. la nivelul sârmei. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. De la dolie. 1980). tulpina se 215 . Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. La acest sistem. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.

o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. o plant\ poate produce 40-45 fructe. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.4 5. Tabelul 11. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în sensul c\. cât [i a fructelor.13). Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. Un fruct. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. în serii. f\r\ oscila]ii. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. atât în sol. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9.5 216 .1 4. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.2 7. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).9 5.14). cât [i în aerul serei.N.6 34 30 26 22 5. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. câte patru fructe.3 3. iar `n al doilea rând. atunci acestea se epuizeaz\. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. N. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. STAN. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. are nevoie de 18-21 zile. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.

P2O5-852/192 kg/ha. la începutul vegeta]iei. atât în interiorul balotului.15)./ha.. MgO-86/16 kg/ha. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 120 mg P2O5. Fertilizarea se face.a. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 217 .14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. pe baza analizelor de laborator. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. [i a celor din zonele învecinate. 1978). 1978).. de asemenea. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. imediat dup\ începerea fructific\rii. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. Ca urmare. CaO-1564/-kg/ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 1978). 1974). care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. K2O-1010/412 kg/ha. 150 mg K2O. prelunge[te perioada de fructificare. Este bine ca. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. astfel încât s\ asigure 30 mg N. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.

[i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.5 6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. La aducerea în alee. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. 218 . În cazul când se practic\ acest ciclu. Pentru m\rirea produc]iei.2-3. conform solicit\rilor beneficiarului. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. N.N. b. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5-7. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. strâmbe. în prealabil.5-3. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). r\niri mecanice etc. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. deformate.0 6. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). cu urme de îmboln\viri. spongios. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. direct pe solul serei. MUNTEANU Tabelul 11. a fost dezinfectat pe cale termic\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.5 6. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. strâmbate.6). recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.8-7. cultura se face obi[nuit.8-7. folosind r\sad de 30-35 zile. într-un sol care.9). tot pe calit\]i. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.0 2. STAN.0-6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.5 6.

c.6.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). bilonatul plantelor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. conopid\ (tabelul 11. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. concomitent. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. r\sadul se va produce tot în aceste sere. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. în concentra]ie de 10%). asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. mobilizarea solului [i.P. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.3% plus Captadin 0. 11. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.K. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. 1981). se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. se încorporeaz\ în sol. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.1. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. [i colab..3. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. aplicarea fertiliz\rilor faziale. conducerea plantelor vertical prin palisare. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.3). odat\ cu desfiin]area culturii. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. varz\. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Produc]ia este de 60-70t/ha. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.9). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.

La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. 220 . R\sadurile se produc în sere înmul]itor. iar plantarea la 1-10 martie. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. 11. STAN. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). pra[ile. la distan]a de 0. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. la început. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. vertical. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. În solariile tunel. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar pe rând la 35 cm. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. realizându-se 50-60 t/ha. când se desfiin]eaz\ cultura. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. udatul. în strat de 4-5 cm grosime. plantarea se face în rânduri simple. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea.000 plante la ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. moderat.80 m între rândurile din band\. La culturile din ad\posturile joase. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. tip tunel.7 plante/m2. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. revenind 22. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie.1. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).96 m în cele bloc.6.40 m în solariile tunel [i 0. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. 1:10). Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. sem\natul de devanseaz\. apoi. revenind 24. mulcirea cu mrani]\. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. pe un singur rând.4. mai des [i cu norme mai mari.N. În solariile bloc. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C.85 m între benzi [i 0. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. N.000 plante/ha. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.

în culturi ad\postite.1. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. 11. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. mai sub]ire ca la castrave]i. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. 1950). când au gust. ]\rile balcanice [i în America. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\.500-3. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. ajungând pân\ la 12-14%. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.2. Se ramific\ puternic.2.3.2. vitaminele B1 [i B2).2.8). iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. târâtoare. formând tulpini de ordinul I. Este mult cultivat în India. sucuri. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. atingând paralela 470. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. ]\rile mediteraneene. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.LEGUMICULTUR| II 11. dulce]uri. aproape cilindric\. fiind mai s\rac decât la castravete. 221 .2. Rusia. În prezent. 11. Tulpina este erbacee. La noi se cultiv\ pe circa 2. 1974). Asia Central\ [i China (Jukovski.. marmelad\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Iran. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.000 ha. China. salate de fructe etc. Iordania. Semin]ele con]in circa 25% ulei. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.

pân\ la începutul recolt\rilor. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 1979). 81. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Polenizarea este alogam\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. legarea acestora [i îngro[area fructelor.2 N. 11. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.5 Mg (tabelul 11. uneori longitudinal costat. crocant\ sau fondant\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. mai mult sau mai pu]in parfumat\.Pepenele galben: plant\ cu l\star. de form\ ovoid\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. palmate sau reniforme. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.16). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. 11. Fructele costate se numesc cantalupi. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).8 . entomofil\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Deci. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Între înflorirea primelor flori femele. lung pe]iolate. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 13. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. portocalie sau verde. Fructul este o melonid\ (peponid\). cu o produc]ie de 22 t/ha.4.8 K. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. la cultura de ser\. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). 222 . Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. 10. acoperite cu peri[ori fini.1 P. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive.. galben\. În perioada de fructificare. florile [i cârceii.17). Astfel. de culoare alb\. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78.N. cre[te consumul de potasiu. frunze.2. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). elipsoidal\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. STAN. N. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.

40 10.60 26.5. în compara]ie cu castravetele. semitimpurii (75-85 zile). 223 . profunde [i ferite de vânturi.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.00 61.30 60.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.20 P 0.80 27.2. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. nisipo-lutoase).60 13. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.40 81.58 12. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).00 78.7. Apa Lumina Tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.30 2.80 Mg 0. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.90 8..60 13. 11. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.25 2. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.14 5. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). semitârzii (85-100 zile). Suport\ mai u[or seceta. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.34 10. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. În solurile pe care se cultiv\.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.10 K 2.18). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.53 S. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.34 4. cât [i târzii (peste 100 zile). pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.

N. N. STAN. MUNTEANU 224 .

9 . Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.6 ore). Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. 11. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.2.000 plante la ha (fig. 11.2x35 kg/ha. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .000-24. calitativ superioare. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11. rezultând în final o densitate de 20. apoi la 5-8 frunze (l\starii). rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). 11. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .3x35 kg/ha [i K2O . Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Fig. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.2.9). mulcirea solului.6. 225 . Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.1. R\ritul plantelor pe rând se face manual. timp de câteva zile.18 ore). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. cu poten]ial productiv mai ridicat. în sere. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. în mod normal. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. pe fiecare m2 substrat de cultur\. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. În general. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Noaptea (în perioada de cre[tere). 11. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. cultura nu se ud\. în primele 10 zile de la plantare. în prima lun\ de la plantare. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Se recomand\ ca. utilizându-se 2l/plant\). apoi (în perioada de fructificare). Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11.19). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Temperatura din aer. trebuie s\ fie de 24260C. temperatura se va ridica la 28-300C. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. înmuierea zonei pistilare. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. N. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. STAN. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. temperatura se va men]ine la 18-190C. Este necesar ca permanent. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 226 . plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând.N. va fi de 23-250C. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale.6. rezultând o densitate de 20. intensificarea aromei specifice etc. apoi cre[te pân\ la 90%. în zilele însorite. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. apoi.2. în func]ie de luminozitate. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. cultura. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Pe timp noros. utilizând r\sad de 4550 zile. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. La soiurile târzii. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. în mod obligatoriu.000 plante la ha. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize.2. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. aceasta va fi de 20-220C.

dar fructele sunt mici.3. direct în ghivece. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. În plin proces de maturare a fructelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. 1980). se ob]in fructe mari. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze.a.2. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. 11. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Produc]ia este de 20-30 t/ha. de calitate superioar\. Galia F1. H-25. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Astfel. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. 3-4 fructe pe bolt\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 227 . plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Ogen etc. produc]ia fiind timpurie. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Turkestan. sub form\ de “V”. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. ciupindu-se dup\ o frunz\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.6..

9. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Butnariu [i colab. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. PP. 11. dar desimea poate fi sporit\ la 20. acizi organici (0.000 plante/ha). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. 1978). se las\ pe fiecare l\star.6 – 2. câte un fruct.6. din care: 1. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.N. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Înainte de maturizare. 1-2% celuloz\. fin [i pl\cut. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. de regul\.40 m l\]ime).2 %). lipide (0. fosfor – 12 mg. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. B2.5 – 4. Dintre lucr\rile de îngrijire. 1984.p.1. B5. distan]a dintre rânduri este de 1.5%).6% glucoz\. la 100 g substan]\ proasp\t\. în func]ie de vigoarea plantei. fier – 0. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. vitaminele A. B1. Astfel. zaharuri (6-8%).8-5. în solariile de tip tunel (5. Fructele con]in: 89-90% ap\.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. În continuare.6 % fructoz\ [i 0. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.4. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. 3. calciu – 7 mg. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.) sin. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.2. 11. C.9 % zaharoz\.3. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.500 plante/ha). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. B6.1.5 – 1. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. carotenoide (0.2 mg. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.. fiind indicat în tratarea litiazei renale.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 228 . N. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. iar în cel tip bloc. 1992).5 mg.2 %). se folosesc la prepararea mur\turilor.3. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. proteine (0.).3 mg/100 g). STAN. s\ruri minerale de: potasiu – 2.000 plante la ha.5 mg/100 g s. C(4.

3. Florile mascule apar. de unde a trecut la arabi. Pepenele galben este o plant\ monoic\. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .2.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Florile sunt unisexuate.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.000 kg/ha. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Spania – 37. Fig.773 kg/ha.409.11. Frunzele sunt mari.LEGUMICULTUR| II 11. 11. În prezent. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.3.H. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. pubescent\. erbacee. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.10). 11. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. Italia – 32778 kg/ha.10 . 1999).. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3. într-o lucrare publicat\ la Neapole. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.000 kg/ha.000 ha. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. 1950). indieni [i chinezi. mai 229 .000 kg/ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Grecia – 40. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Cipru –50. per[i. profund divizate sau pu]in lobate. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.

Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Dr. turtite. De[i este o plant\ de zi scurt\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. matur\rii [i calit\]ii fructelor. ovale. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). N. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. pe tulpina principal\. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. bine drenate [i structurate. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. În anii foarte seceto[i. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. cre[terea este încetinit\. aproape plate.20) 11.3.2). Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. cu tegumentul tare. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.6. Semin]ele sunt mari. Miezul este de culoare alb\.3. semitimpurii (Dochi]a). pentru produc]ii foarte timpurii. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e.5. de form\. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. 230 . Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Charleston Gray) (tabelul 11. în func]ie de soi. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. 11. la o durat\ de iluminare sub 8 ore.N. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. 11. galben\. culoare [i calitate diferite. diferit colorate. Fa]\ de lumin\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. MUNTEANU ales. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. STAN. Timpuriu de Canada).4. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. De D\buleni. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. semitârzii (De Mini[.3. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. mai rar.

LEGUMICULTUR| II 231 .

N. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Toamna se efectueaz\: discuirea. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. pe intervalele 232 .5 m. mu[uroitul. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Fig.000-14. fertilizarea fazial\. Prim\vara pân\ la sem\nat. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. la adâncimea de 3–4 cm. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11) cu SPC-6. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.000 plante/ha. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. pe suprafe]e mai mici. Acestea sunt: pra[ilele repetate. nivelarea de între]inere. asigurând o densitate de 12. r\ritul. în sistemul gospod\resc. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. cu cultivatorul. N. când în sol se realizeaz\ 14-150C. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.11 . fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). 11. Dac\ terenul nu s-a modelat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. STAN.

) [i în industria conservelor.1. 11.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. pân\ când plantele acoper\ solul.7%. fier 0. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. din loc în loc.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. 233 . Odat\ cu pr\[itul manual.08. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). sufleuri. f\r\ a deranja vrejul. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.10.3%. Produc]ia este de 30-40 t/ha.4.03-0.1. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. var. dovlecei pane. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.2. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. pe timp r\coros. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. pân\ la m\rimea maxim\. din America Central\ (Mexic. gr\simi 0. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. C 8-30). hidra]i de carbon 6. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.06. zinc 0. Ungaria. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. B2 0. dovlecei umplu]i. e[alonat în perioada iulie-septembrie. dup\ unii autori. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Peru) [i Asia Mic\.4. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. singure sau în amestec cu alte legume. mânc\ruri de dovlecei. 11. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. budinci etc. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.4. Recoltarea se face diminea]a. cu 350–400 m3 ap\/ha. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. de unde s-a r\spândit în Europa. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. iar dup\ al]ii din Africa. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.05-0.2. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. B1 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. fosfor 60. pe nodurile tulpinilor.5-7. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. cupru 0.

mari.4. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. anual\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). R\d\cina este pivotant\. acoperite cu peri aspri. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. în cultur\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. de culoare galben\.5. apoi devine a]oas\ [i tare. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.4.3. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. rezist\ bine la secet\. culoarea variind în func]ie de soi. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. deoarece are un sistem radicular mai profund. N.21).4. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). 11. care formeaz\ tufe compacte (fig. suculent\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. STAN.N. 11. în anumite condi]ii. lung pe]iolate. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Frunzele sunt mari. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). 11. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. iar coaja se îngroa[\. bine afânate. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.4.12). cu pH neutru. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. de peste un metru lungime. palmat lobate. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Pulpa fructului este fraged\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. 11. 234 . Soiuri În ]ara noastr\.12 . 11.

LEGUMICULTUR| II 235 .

13 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.13). Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.4.4. pentru 236 .a.a. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. STAN.6.1. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Fig. cu N 25 kg/ha s. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. 11. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).6. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.. N. 11. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. [i K2O 25 kg/ha s. care sunt [i mai productive.N. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11. 11. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).

7-0. 11. Fran]a. din Africa (Ceau[escu [i colab.35 mg/100 g provitamina A [. fiind foarte perisabile. 0. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.4–5% hidra]i de carbon.2. dup\ unii autori.5.). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Fructele. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.5.a. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. se umplu cu zacusc\. iar dup\ al]ii. 1980). 1980).6. Institutul pentru Resurse Genetice. 20–35 mg/100 g vitamina C. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. atunci când este nevoie. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 1. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Italia [i Rusia. (Bajurianu [i }urcanu. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.1.U. salat\ de p\tl\gele vinete etc.4. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. În perioada când nu zboar\ insectele. 1980). var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 237 .A. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. La noi în ]ar\.5.. 3. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. 11. 11. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. proaspete [i conservate.2. polenizarea se face artificial. De asemenea. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.

peste care se suprapune. flori [i fructe.4.N.3. STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Acesta are o form\ discoidal\. 11. cu marginile u[or marcate. De aceea. 2 . irigarea culturii este obligatorie. la maturitate fiziologic\. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].plant\ cu frunze. Fig. o parte de forma unei calote (semisfere).detaliu fruct 11.sau pentalobate. dup\ care devine alb-cenu[ie. cu marginile canelate [i rotunjite.14 .5. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 11.14). temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. când fructele sunt tinere. în aceast\ perioad\. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.5. N. frunzele sunt tri. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Ca [i dovlecelul comun. MUNTEANU 11. Culoarea fructelor este albverzuie. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. în partea superioar\ a fructului.Dovlecelul patison: 1 . Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. 238 . Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.

Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.. cu 8–10 muchii proeminente. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.6.5.LEGUMICULTUR| II 11.5. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). la 3-4 cm adâncime.5. în form\ de turban. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. denumit Comun. cu o vârst\ de 25–30 zile. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Soiul Comun este timpuriu. se mai întâlnesc în unele colec]ii. 239 . În afara soiului aflat oficial în cultur\. de culoare verde–albicioas\. cu un diametru de 8–10 cm. Fructul este tipic. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 11. 1998). apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.

GR. BECEANU. vol. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BODEA. BÎLTEANU. M. S. SAVI}CHI. B. GH.L.S. Seria Horticultur\.. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Tec Doc – Lavoisier. Paris. CL. CL. N. U.. Bucure[ti. BECEANU. FLORESCU. Londres..N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.C.. (1991) – Varza pentru frunze – origine. V. N. Editura Grand. [t. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. M. Bucure[ti. Lucr. CHICHEA. (1994) – Production légumières tome 2. }URCANU. CHILOM. C. R. Connecticut. 240 . RADU. Agron. PELAGHIA. N. vol. BERINDEI.3. BAJURIANU. 33. I. CIOFU. Bucure[ti. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. H. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite... Inst. B.. I. Bucure[ti. A. Lucr. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. I. J. D. C. Agron. I. IV. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. D. Bucure[ti. Ia[i. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. Chi[in\u. nr. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. N. COBÂLA{. M. Bucure[ti. (1973) – Legumicultura. (1974) – Fitotehnie. Editura Academiei R. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. CEAU{ESCU. J. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. COBÂLA{. Bucure[ti. Bucure[ti. CHAUX. P. RUXANDRA.. 3.A. (1992) – Legumicultur\. 12. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. The Avi Publishing Company Inc. RADU. B. STAN.S. V. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. SAVI}CHI. Analele I. Ia[i.. PETRESCU.. Editura Ceres. COBÂLA{. Via [i Livada nr. POPESCU. M. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii.. Univ. STAN.. Seria Horticultur\. D. New York. CEAU{ESCU. VOICAN. GR.F.R. FOURY.. [t. BASSET. G. B|LA{A. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. INDREA. P. Berlin. STAN. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. vol. Gr\dina. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BUTNARIU. BECKER-DILLINGEN.. I. 30.

GH..C. prezent [i viitor.. I. Redac]ia revistelor agricole. 2. – Memorator horti-viticol. SCURTU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. IORD|CHESCU.A. LÖBL. În: Gl\man [i colab. vol. Bucure[ti. DUMITRESCU.. V. nr. MINKOV. GHERGHI. BUZ|U (1980) . E. I. S. Z|GREAN. vol. Editura Agro-silvic\.H.P.V. vol.. Editura Ceres. STOIAN.N.I. M. D. RO{U. DUMITRESCU.L.. B.. L.L.. C. Cerc. R|DOI. în Moldova. IORD|CHESCU. LE BOUHEC.. V. VII. vol. Bucure[ti. Bucure[ti. I. BAICU. I. M. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.L. (1997) – Memorator Horti-Viticol.. Bucure[ti. I. – S.A. (1969) – Cultura legumelor. B.A. D.F.. Bucure[ti. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. V. POPESCU. Patronatul Horticultorilor din România. GL|MAN.A. DI}U. VIDRA – S. Artprint. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. BERINDEI. PER{UNARU.V. I.. MANOLACHE. MUNTEANU. MURTAZOV.. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.C.. ROMAN. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.A..C. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. IANO{I. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. VASILESCU.L. Lucr.F. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. BOSE{AN. I. D. Editura Agro-silvic\. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. – COORD. BUZ|U (1978) . Editura Agro-silvic\. RUXANDRA. [i colab. GL|MAN.. I. M|NESCU.H. M. D..C. M. Patronatul Horticultorilor din România. 2. Paris.L. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. (1998) – Producerea legumelor. VLAD.P. – S. [i colab. DI}U.. M. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. Bucure[ti.. A. Ia[i..Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. I.. MAIER.. 3.P. LÖBL. IANO{I. Lucr\ri [tiin]ifice I. L|C|TU{.C. Sofia.I. I. GHENKOV. DR|GU}.... Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M. MAIER.L. Bucure[ti. I. D. [t. Zemisdat.F. A.Tehnologia culturii legumelor în solarii. agron. Bucure[ti.C. Trecut. (1997) – Cultura cartofului..C. GH. J. GH. JILCU.B. CTIFL – Invuflec. Bucure[ti.L. G. Bucure[ti. [t. Bucure[ti. [i colab. (1961) – Cultura legumelor. I. 241 . OLGA.C. T.C. Bucure[ti. IV. PL|M|DEAL|. I. E. Bucure[ti. Artprint. (1972) – Culturi for]ate de legume. MAIER. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. N. L|C|TU{. TR. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. T.F. Lucr. Artprint. MARIA.. M. V. Bucure[ti.. COSTACHE.

P. STAN. Ia[i. GR.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Ia[i. agron. Tez\ de doctorat.. ANDRIESCU. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. NIEUWHOF. GH. vol. Agron. M. P. (1992) – Legumicultura. 242 . N. MIHU. Agr. POPESCU. Bucure[ti. MUNTEANU MARINESCU. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. I. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.. P. MIHALACHE.. N.C. Editura Ceres. [i colab. YOON. (1968) – Castrave]ii. Analele I. GR. PANAIT. Editura Agro-silvic\. I. agron. Tez\ de doctorat. J. London. Bucure[ti. vol. AVRDC. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. în jude]ul Ia[i. N. Editura Ceres.L. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Cercet. 4. T. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. II. Taiwan.. I. Bucure[ti. STAN. T|TARU. Chi[in\u. SINGUREANU.F. SAVI}CHI. 2. SINGUREANU. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. SAVI}CHI. nr. Centrul de multiplicare Inst. în Moldova. 17. Bucure[ti. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. L. P. Bucure[ti. În Moldova. în Moldova. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. V. STAN. M. Bucure[ti. 4. forma alb\ (lam. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\.. Centrul de multiplicare Inst.N. STAN. vol. COSTACHE. Tez\ de doctorat. R. MUNTEANU. Bucure[ti. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. vol. Ia[i. STOIAN.. Agron. P.. vol. M. SAVI}CHI.) D. 1. Cercet. ICLF Vidra.. N. Technical Bull. nr. POPLÃCINEL. ATANASIU. RADU. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Agron. Editura Ceres. Ia[i. capitata. Bucure[ti. Ia[i. N. (1969) – Cole Crops. OPENA.. I. MUNTEANU. MUNTEANU. PATRON. SAVI}CHI.C. KUO. Cercet. I.. 1. C. MUNTEANU. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie.. SAVI}CHI. G. Editura Universitas. Leonard Hill. Ia[i. N. A. N. I. 2. Buletin informativ nr. G. {I STOENESCU. Cerc. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. 3. (2000) – Legumicultura. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România.. N. No. Inst.. vol. 2. SINGUREANU. în Moldova. agron. N. (1986) – Bolile plantelor legumicole.

243 . Bucure[ti. GIREAD|. M. Bucure[ti. Editura Ceres.. VÂLCEANU. JUCOVSKY. C. D. V. Editura Ceres.. (1984) – R\sadni]e [i solarii. PERCIALI. Bucure[ti. Bucure[ti. VI. VOICAN..F. D.. C. ZANOSCHI.. GH. G. A.L. Editura Ceres. TOMA. M.. Editura Ceres. V. M. ANDRONICESCU. nr. VOINEA.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. L|C|TU{. 3. Bucure[ti. P. V. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Analele I. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. ZEVEN. (1975) – Cultura legumelor de var\. vol. VOICAN.C. V. Wageningen. Editura Ceres. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VOINEA. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel.2001 2001. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Sadoveanu. Aleea M.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu nr. 3 PRINTED IN ROMANIA .05.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful