Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

........... Soiuri.... Rela]iile cu factorii de mediu .................2................1...................... Cultura prin r\sad..2.......................... 73 8.............1......... 42 7....... Importan]a culturii............. 89 8...6...........5........................3................... 76 8.... 84 8........ 87 8............ 47 8.2..........................................................3............................... Originea [i aria de r\spândire.......................................................6.6............... Particularit\]i botanice [i biologice..........3...........3.......................... Particularit\]i botanice [i biologice...1.........................3............. 54 8................6. Cultura cepei prin r\sad .......5. Soiuri ...............1.........6......6.............1................................................. 82 8..... Particularit\]i botanice [i biologice.........................5..................... 46 8................6....................5........................4.......................... 88 8...6.................................. 39 7....... MUNTEANU 7.............................6...5. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ....................................2............................ Originea [i aria de r\spândire.........6.5.....................................................1.............6.... 90 8.N..............................................4......................6..........1.........................................2.....1................ 41 7............ Originea [i aria de r\spândire.. Rela]iile cu factorii de mediu ................. 33 7.......3.......... 54 8....................5...... Prazul .......... 52 8............2............................ Tehnologia de cultivare... Tehnologia de cultivare...3....... Rela]iile cu factorii de mediu .............4.6.... 33 7...6............................................... 83 8............ 81 8................ Sfecla ro[ie ....6..................2... 84 8.... 37 7....... 54 8...........6. Cultura cepei verzi (stufat)...................2........6...... 39 7............ Importan]a culturii...............................................................3........1................2......3................... 48 8................5...3........ 47 8..............1........................ 80 8....1.......... 93 4 . Tehnologia de cultivare...2.......2............. 39 7. Usturoiul comun ...... Importan]a culturii............. 90 8...............................5......... 91 8..............1......4................... Soiuri..........1.......5.............. Rela]iile cu factorii de mediu .3........2.....................4....... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ...............1........... 80 8.....................1..........3..... Rela]iile cu factorii de mediu . 40 7.. 87 8....2........................................................... Ceapa comun\ ................................3.....4............. 88 8...... Particularit\]i botanice [i biologice..............3................. 33 7............. STAN................................... Soiuri.......................6..... Cultura cepei prin arpagic .................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..... Originea [i aria de r\spândire..6...... N......Cultura ridichilor de lun\ ......2............................1. 60 8.......................... Importan]a culturii......... 48 8........................................ Tehnologia de cultivare................ 32 7...........1........1............................ Tehnologia de cultivare................................... Cultura prin sem\nat direct. Soiuri.................................6.................................

....................1... 146 5 ...6.......1............................ 98 9...................... 105 9..... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ....................4.......... Particularit\]i botanice [i biologice... 117 10......6................ Soiuri........ Tehnologia de cultivare... 95 8....5.............6.....................5......... 115 10............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... Ceapa e[alota......4....... Rela]iile cu factorii de mediu .... Ceapa de iarn\ sau de tuns .....1...................................3... Cultura prin sem\nat direct în câmp ...... 100 9...... Cultura în teren neprotejat........................................ 98 9...5............. 115 10.................. Soiuri.....1...1....................... 138 10...... 99 9...................... 105 9......... Rela]iile cu factorii de mediu ................ 137 10.........................................................2........... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..... Importan]a culturii.. Originea [i aria de r\spândire....................... Cultura de var\.........3.....4.....1... 102 9................. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .........2.....2...................................................6..... Ceapa de Egipt ..................4.......4...........6.4...........6...1.6. 145 10........ 95 8.....2......... 135 10. 118 10..................... 145 10............................1..................1.1..............................4.........6...... 94 8.............. 145 10......1..... 122 10..... Originea [i aria de r\spândire.................. Rela]iile cu factorii de mediu ....3............2.................... Tehnologia de cultivare.................1.................. 145 10.... 96 8................................. 105 9.................... Varza ro[ie ......................2...............4.. 146 10..3.......................................1... 132 10.......1.........2............. Cartoful timpuriu. Batatul ......... 146 10. Cultura timpurie în teren neprotejat ..1...2............1....1....................................................2................2........................2..................1.......................... Alte plante legumicole din grupa cepei..4........ 122 10.............. Tehnologia de cultivare........2...LEGUMICULTUR| II 8. Particularit\]i botanice [i biologice........................ Usturoiul de Egipt .................1...........1.........6...........2... Importan]a culturii...........4................................................. Cultura târzie (de toamn\) ............. Importan]a culturii.................... Ceapa m\rg\ritar................................................. 110 9..................................1................1......................................................................6............5.............. 120 10.. 116 10..............1.............2..............1...... 96 8... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..... Soiuri....................................1.1..................3.........................4.... Originea [i aria de r\spândire........................ 115 10........................................................................1................................... Particularit\]i botanice [i biologice................5............................................... 98 9........

................4...................................................5....... Originea [i aria de r\spândire.....5..2............................................. Varza de Bruxelles .5...................6..........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice. 177 10..................... 155 10.... 172 10.....................2......................... 158 10.................... 175 10..........6............................ 178 10...3.........6.......1..............1........................... Cultura târzie.......... Cultura timpurie în teren neprotejat ........... 163 10...... Tehnologia de cultivare.......... Soiuri.......4.........1................ Rela]iile cu factorii de mediu .. 153 10... N.............................................................7.................................. 159 10............................................4...................................... 157 10.2.......6. Originea [i aria de r\spândire.... Cultura târzie..6.......................... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 151 10. 169 10.............................. 151 10..... 151 10.2.................4..2..............5......5...................7... Particularit\]i botanice [i biologice......5.................................. Gulia ....5.....2......................7..... 149 10.......... 163 10......................2...................................... Soiuri.............................................3............ 148 10.....5. 148 10............................................7..............1.......... Originea [i aria de r\spândire................... 153 10........ 178 10...........5........ 163 10. 156 10....................3........................4.......... Varza crea]\.4............... Particularit\]i botanice [i biologice............... 174 10................. Soiuri. Particularit\]i botanice [i biologice... Rela]iile cu factorii de mediu ...........................................5............... Tehnologia de cultivare..........4................................ 176 10........ Particularit\]i botanice [i biologice.. 176 10....... 155 10...............................................1.....6............1..................8. Conopida ......................................7...........7............... Importanta culturii.................................. Importan]a culturii.................................................8.... Particularit\]i botanice [i biologice...........7........ Broccoli.........6..... STAN....................... Tehnologia de cultivare......... 153 10..........................6. 159 10.....6....... 174 10.................... 148 10........................... 148 10................... 149 10...... 176 10........................... Importan]a culturii.............6.................... Cultura timpurie ....................... Originea [i aria de r\spândire.....6..... Cultura în ser\ ...... 150 10......8................... Soiuri...6......................... MUNTEANU 10.........6..................3...............4...............3............... Soiuri.. Tehnologia de cultivare.... Importan]a culturii................3................1.2............. 158 10.......................N. Originea [i aria de r\spândire................ 174 10................................................................4................3........ Originea [i aria de r\spândire...........1...3........................7........... 157 10.3.4..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......... 167 10.............6.................... Varza pentru frunze. 178 6 ........................4..... 157 10...6.....5........... 174 10...............................................................6................6..6. Tehnologia de cultivare..................... Importan]a culturii................6............................... Importan]a culturii.....7..6...... 161 10..............5.......................... 152 10..3...6......................6.4.........3............................4...................3..... 151 10...........................

Tehnologia de cultivare...................9.......4...... Rela]iile cu factorii de mediu ................................5.............. 222 11.... 225 11.....2...... 188 10............................1......6............ 188 10........2......5.. Cultura în teren neprotejat. Cultura în sere .............. 221 11........... Cultura târzie (de toamn\) .. Originea [i aria de r\spândire.... 180 10....................4....2.....6....9..............8......4..... Particularit\]i botanice [i biologice......6.....5..........3....4................... Importan]a culturii. Varza chinezeasc\ ..........6............................... 223 11......2.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......................... Soiuri..........3............ 194 11.................6.4.. 184 10............. Rela]iile cu factorii de mediu ..... Cultura timpurie ............................................6...........................2................... Importan]a culturii..............6..... 186 10....................... Tehnologia de cultivare...................................................................... Soiuri.... Cultura în r\sadni]e........1.3...........3...5..3.................................................................................................. Particularit\]i botanice [i biologice.....8........... Soiuri................ 194 11.....................8.. Cultura în sere .6........... 200 11....6........2............... 189 10........1.1............1........... 190 10...9.....9.................................................................1... 225 11..3............................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................................2.1................ 228 7 ................. Tehnologia de cultivare.........8.... Cultura târzie.......2.........1.....2...... 195 11..................................... Particularit\]i botanice [i biologice......... Cultura timpurie ..............1.......1.... 191 10.............. 208 11.............2.....1...1........... Rela]iile cu factorii de mediu ................................ 179 10............2..... Cultura în sere ....6.................... Cultura în r\sadni]e........ 221 11..................................... 221 11............... 219 11........................6..1.........2... 227 11........... 191 10.. Particularit\]i botanice [i biologice......LEGUMICULTUR| II 10......... Soiuri ....................................1........................ Castravetele .......3.... 190 10... Pepenele galben .4.1..........1.....9............................................................................8.....2.......... 180 10...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...6...... 188 10...........................2..................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .................................................... 194 11.....................9..1...........4..2... Originea [i aria de r\spândire............ 183 10................................................................................9.. 196 11....8....6.. Cultura în câmp...................6....9.2..........................2... 198 11....... 200 11....................... Importan]a culturii............. 202 11..............1................................ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ......6. 180 10........ 180 10...........8..6............................ Originea [i aria de r\spândire.................................... 220 11.6.......6........ 226 11....................................8.............. 221 11...............9......... Tehnologia de cultivare.......2........................

..2......3 Particularit\]i botanice [i biologice......... Tehnologia de cultivare.......................... STAN..1............ Importan]a culturii .. 234 11.......................6...4....5........ Tehnologia de cultivare...... Dovlecelul comun............3.... Soiuri.........................................6... Particularit\]i botanice [i biologice.............6.... Rela]iile cu factorii de mediu ..................................................... 233 11.......5............................. Dovlecelul patison......... Cultura în câmp.............. 238 11........... Soiuri................. 240 8 .....3... 233 11..........2........ 228 11... 238 11............................................. Rela]iile cu factorii de mediu ........................ 233 11.....3......N..... 237 11......5..................4.. MUNTEANU 11.4............. 234 11........................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| . 229 11.................. 230 11....4...........4................. 228 11......... 237 11........... 236 11.5.......... 229 11.....................4.... Importan]a culturii....................3. Particularit\]i botanice [i biologice... N....................................................................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.6. 239 11. Tehnologia de cultivare.................1....................... Originea [i aria de r\spândire............4.......................4.... 230 11............1............................3.....................4..... 234 11................................................ 237 11.............................................5.............................3.. 236 11.........5......1.....5................... Originea [i aria de r\spândire.......... Originea [i aria de r\spândire...................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .....2...................................................... Soiuri ...... 237 11........4.....................3.4................................5................... Pepenele verde .3.......4...5.. Importan]a culturii...........................5...2..6........................................................ 230 11....................................3....................

1993). care sunt anuale (Butnariu H. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. solul trebuie să fie uşor. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. În general. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. a substanţelor de rezervă. faţă de umiditatea solului şi de lumină. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. mai ales în primele faze de creştere. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. În România. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. păstârnacul. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. pretenţioase. 1993). în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului.. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. 9 . toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. Transilvania. pătrunjelul pentru rădăcini. cu excepţia ţelinei. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. precum şi în Moldova. în special glucide. şi colab. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. deoarece. lemnos şi liberian. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. afânat.

H. zaharuri 6. Anglia. pe soluri uşoare sau mijlocii. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Japonia ş. China. ghiveciuri etc. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. ciorbe. N.1. de conserve şi sucuri. citat de Zanoschi.N. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. carotenoide 8.14%. sub formă deshidratată.). În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. La noi în ţară. Pe lângă cele menţionate. În prezent.35%..1. în stare crudă (salată). Italia şi Grecia. mediterraneus şi japonicus).9 mg /100 g substanţă proaspătă. al XVIII-lea. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. în special Daucus carota L. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. proteine 1. cv.2.1. japonicus. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. P-0.a. supe. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. carota s-au format subspeciile syriacus. în Iran (Banga. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. 1985).. 1985). 1984). MORCOVUL Daucus carota L. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. bienală. celuloză 1. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. morcovul se cultivă în toate judeţele. iar în anul al doilea tulpini florifere. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.1.4. Franţa. subsp. X d. syriacus.89%.8 mg/100 g substanţă proaspătă. albă şi galbenă.. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.44%. în acest mod. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. B2 şi substanţele minerale: Na-1.79%. Prin încrucişarea ssp. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. 7. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. sativus (Alef.3%. predominând formele de culoare violacee. Morcovul a fost luat în cultură în sec.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. 7.52 %. prin Spania.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.. K. 10 . acid ascorbic 3. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.1). Mari cultivatoare sunt: SUA. flori şi fructe (fig. cilicicus. sativus (Hoffm) Arc. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Ca – 0. 7.39 %. MUNTEANU 7. acestea mai conţin vitaminele B1.3. STAN.1. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Mg – 0.

de calitate superioară. La circa 35– 40 zile de la răsărire. Atât tulpina principală. iar unele rădăcini până la 2 m. peţiolate . Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. 11 . penat-fidate. mărimea şi culoarea. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). uneori cu nuanţe rozacee. fistuloasă şi înaltă de 1. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.2 . impropriu numit sămânţă. hermafrodite.5 m. entomofilă. d . care se formează în al doilea an. rar Fig. este o pseudoachenă. c .2 – 1. 7. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.frunză. pentamere. de plantă sălbatică.cele bazale şi sesile . 7. Fructul. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. cu cilindrul central redus Fig. de culoare roşieportocalie. costate şi cu ţepi.rădăcină soi valoros. 1985). albe. b .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.Morcovul: a .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. este ramificată. zigomorfe..1 . Tulpina floriferă.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.2. striată. 1973) sterile).LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. cilindrică. aspru păroasă.cele superioare. cu polenizare alogamă. de lungime mijlocie. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. schimbându-şi treptat forma. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. cu flori mici.

iar cea optimă de 20-250C. Hytop F1. timpurii (80110 zile). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului.5. STAN. semitimpurii (110–130 zile). Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini.5. Dacă primăvara este rece. Primo F1. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. cu pH-ul 6. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. tasate. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. în funcţie de soi. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. durează 36–70 zile. Presto F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile).N.1. profunde. se poate produce o vernalizare prematură. 7. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. MUNTEANU 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Faţă de lumină. Pe solurile grele. bogate în humus (4-5%). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. morcovul are cerinţe ridicate. 12 .4. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Faţă de umiditate.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. N.5–7. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. În timpul îngroşării rădăcinilor.1) . permeabile. mai ales pe solurile uşoare. Insuficienţa luminii. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. bine afânate. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Nanco F1 etc. mai ales în primele faze de creştere. sărace sau cu exces de azot. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. producţie mare – până la 70 t/ha etc.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

2).5 l 6l 6l 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. STAN. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. conopidă. bulboasele şi varza.5 kg 1. culturi furajere pentru masă verde (secară. pré – preemergent. La pregătirea terenului.6. N. borceag). fără încorporare. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. producţia fiind destinată consumului de toamnă. recoltate în iunie – iulie. Lucrările de pregătire a terenului. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Locul în asolament.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 Fusilade S 12. imediat ce se poate intra pe teren. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Tabelul 7.5 l 1. leguminoasele.5 l 1. ceapă verde.N. Primăvara.1.5 l 1.7).5 l 6l 6l 1.. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. iar culturile timpurii de morcov. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 kg 1. 7.2. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. cucurbitaceele. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. spanac. fasole etc. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 kg 1. MUNTEANU 7. post – postemergent 14 . morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. castraveţi. industrializării sau păstrării peste iarnă. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Toamna. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.

pe teren nemodelat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. b . iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Dacă solul este prea uscat. în rânduri echidistante. 7. Dacă solul este prea afânat.pe teren modelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.Scheme de semănat la morcov: a . la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.3 . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Fig. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). pentru culturile succesive de morcov.pe teren modelat. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în benzi de câte patru rânduri 15 . Epoca de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. 7. c . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în funcţie de starea arăturii. în benzi. Adâncimea de semănat este de circa 2. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În cazul terenului modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.LEGUMICULTURĂ II Vara.3.5 cm.). În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. la care s-au îndepărtat ţepii. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.

se fasonează şi se sortează pe calităţi. Recoltarea.2–1. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm.3). eşalonat. începând cu luna iunie. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. 16 . Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.5 l/ha. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Când rădăcinile ating 2–2. STAN. în doză de 1. ceea ce permite reducerea costurilor.5 kg/ha. în cazul culturilor timpurii. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. se face prin smulgere sau dislocare. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. în legături. după căderea primelor brume. pir) se adaugă Fusilade. După răsărirea culturii. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Pentru păstrarea peste iarnă. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. cu 600 l apă. iar dacă este necesar. Lucrările de întreţinere. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. La hibrizii F1. morcovul se recoltează în luna octombrie. N. de erbicidare. CSSL-9 sau A-761.N. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. MASTER – PLATT).5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. la nevoie se udă prin aspersiune. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. se erbicidează cu Afalon 1.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

% substanţă uscată Frunze 12. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.10.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.) A.1.3.7 – 3.W. ca materie primă în industria conservelor. Hill cv. g Proteină (N x 6. sylvestre). 7.9 58 . reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. mg /g.7 20 – 35 0.2 0. Primul 18 .p. g Acid ascorbic. 1984). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.4. organ de sinteză (tabelul 7. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. iar cel în Fe. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.4.290 0. radicosum (Alef.4 0.016 – 0.5 1.6 . Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.4. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. la 56 mg/100 g s. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).s.2 1.3. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Tabelul 7. g Zaharuri.1 2. Compoziţia chimică a rădăcinilor. Ulei eteric.1.) Substanţă uscată.p. Ca. crispum (pătrunjelul pentru frunze). A fost cultivat de greci şi romani.2.2.4 . STAN.5 – 3.2.2.30 Rădăcini 11.. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).. 7.6 – 36. N. MUNTEANU 7. (Bodea şi colab.7 . Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.7 . g Cenuşă.p. P.02 – 0.N.).25). Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.1 1. În cantităţi mai mici conţin K.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.5 – 25.2. radicosum (Alef.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.

1973). de culoare verde-închis. care la maturitate se desface în două semifructe. putând ierna în câmp. lung pedunculate. adânci. numite mericarpe. suculente. uneori fistuloasă. ramificată. ramificate.fructul mediul exterior.4) Tulpina floriferă. mici. dar rădăcinile sunt mai aromate. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7.5) 19 . cu ramuri aproape erecte. înaltă de 80– 150 cm. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase.2. Fructul este o pseudodiachenă.floarea. 7. pentamere. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. este cilindrică sau uşor muchiată. 7. Polenizarea este entomorfilă. netede sau gofrate. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. cu miros caracteristic. terminate cu umbele compuse. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. lucioase.5. grupate în umbele compuse. tulpinile florifere. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. hermafrodite. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. creţe. reavene. florile şi seminţele (figura 7. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . fiind o plantă bienală. Al doilea formează rădăcini subţiri. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. scade producţia. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). d . c .4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. cu frunze trifidate. formează. glabre. Florile sunt actinomorfe. 7. Faţă de sol. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig.4. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.2. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. de culoare albverzuie.frunza. în al doilea an. Pătrunjelul.

N.N. STAN. MUNTEANU 20 .

combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.p. convar. în special. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. În culturi succesive. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.5 kg/ha. alături de morcov.5 % s. hortensis Ehrh. salată.3. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. astfel. Pentru culturile de toamnă. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). seminţele să se umecteze. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . Rădăcinile au gust dulce. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. spanac. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.2. fertilizarea suplimentară. sortarea şi ambalarea manuală.3.11). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.1) şi peptide (11. Udarea culturii se face diferenţiat. 7. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). curăţarea de pământ şi frunze. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. ridichi de lună. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.2). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.LEGUMICULTURĂ II 7. în funcţie de scopul urmărit. recoltarea se face după primele brume (15. reprezentată.1.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.8 – 15. de glucide (4. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. se aplică 4–5 udări. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. astfel.10 – 15. locul în asolament.u.2). dar nu să germineze). în legături.8 – 10 % s. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. pentru consum în timpul verii. Până la introducerea în cultură a cartofului.6.3). Recoltarea se face diferenţiat. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Astfel. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. în funcţie de regimul de precipitaţii. culturi furajere pentru masă verde). în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.

7.3. 139 mg S.5). Asia. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită.). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. iar cele mature până la minus 8–100 C. 3 mg Na. plantele tinere rezistă până la – 50C.p. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. unde creşte spontan. aripate. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. penatsectate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p. 7. uşor pubescente. 23 mg Mg. 0. Se cultivă în Europa. 0. 73 mg P. săruri minerale (la 100 g s. America şi Australia. înalte de 100–150 cm. Fructele sunt pseudodiachene. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. slab ramificate. dulce şi cu miros caracteristic. 7. dar excesul îi dăunează mult. Păstârnacul preferă umiditatea. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. Se păstrează foarte bine peste iarnă. MUNTEANU (24. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). cu pulpa albă sau gălbuie. STAN.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. suculentă. Seminţele germinează la minus 2–30C. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.N. se găsesc: 469 mg K. de culoare cafenie. pe terenuri umede şi umbroase. 51 mg Ca. la 100 g s.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 22 . Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. N.3.4.9 mg vitamina C.3. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. florifere. 7.3.10 mg vitamina B1. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 7.8 – 28. pubescente.2.7 mg vitamina PP. cu rizoderma de culoare albă. 0. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. oval – turtite. care le imprimă aroma caracteristică. Fig. puternic striate. uşor gălbuie.

1. cu rădăcini conice.p.2 mg Ca.): 0.p. 23 . Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. sporadic. prin udarea culturilor. 2. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. 0. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.3.8 % s. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. În cultură. 3. convar. 1.15 mg Mn etc.).se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).p. La 1 g s.6. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. dar cu unele particularităţi: . Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.6) .se menţine. 7. frunzele verzi. 5.. 1975).u. 29. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. rapaceum (Mill. în benzi de câte trei rânduri. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.p..4. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). iar la 100 g substanţă proaspătă (s. Acestea mai conţin zaharuri 1. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. citric. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.se seamănă în teren modelat.31 mg Zn. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. B6. .7 – 1. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). iar gustul şi. nu este indicat să se semene din toamnă.6 mg P.6 – 1. acizi organici (malic. cu rădăcinile conic–alungite. se găsesc 59. 7.7. lipide 0.4.9 mg K. Recoltarea se face toamna târziu.u. în special. 17.. proteine 0. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.2 % s.) Graud. etc). Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.5 mg Fe. vitaminele B1.5. a salatelor şi pentru murături. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.8 mg SiO3.5 mg B.6). distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.LEGUMICULTURĂ II 7. oxalic.3 % s. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. într-o măsură mai mică.p.).9 mg Na. 0..3. o umiditate constantă. B2.

N. MUNTEANU 24 . STAN. N.

.4. 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.3. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.4.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. unde creşte spontan. b . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.Scheme ale culturii de păstârnac: a . fiind considerată plantă medicinală. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.2. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.) şi cea cultivată 25 . graveolens L. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.6 . 7.pe teren modelat. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 1973). secalinum Alef. 7.LEGUMICULTURĂ II Fig. convar.p. Este cultivată din antichitate.

7 .) care. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Pers. pivotantă. sunt glabre. a – r\d\cin\ îngro[at\. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Rozeta de frunze este înaltă. formează o rădăcină subţire. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. chiar din primul an. nu poate ierna în câmp. 26 . b – frunz\. convar.4. ramificată. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C.4. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. datorită conţinutului lor mare în apă. este striată şi ramificată. 7. Polenizarea este entomofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul.7). de culoare brunie. graveolens L. pentamere. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. în primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. N. lucioase şi de culoare verde – închis. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. de culoare albă. STAN. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. c – plant\ semincer\ hermafrodite. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. ce se desface uşor în două mericarpe. 7. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. înfloreşte şi fructifică (fig. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. iar cele mature la minus 7–90 C. dulce) (Mill.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici.N. amară şi necomestibilă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. sunt simplu penat sectate. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. 7.

Locul în asolament. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară.0.5. 27 . germinează greu. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. varza. ca şi în cazul culturii morcovului. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. bogate în humus. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. toamna. Înainte de semănat. deoarece rădăcinile se ramifică mult. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. cu pH-ul 6. fiind indicată pentru culturi asociate. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. suficient de umede. cât şi în cazul culturilor succesive. 3 g/1 kg sămânţă. conopida etc.4. Producerea răsadurilor. Lucrările de pregătire a terenului se fac. 7. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. la 20 martie – 10 aprilie. profunde. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.6 – 1 g sămânţă la m2. Este o plantă de zi lungă. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. care se încorporează imediat în sol.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).6. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. tomatele. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. cerealele. 7. atât pentru cultura în ogor propriu. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.5–7. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.4. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Spre deosebire de morcov. sunt prezentate în tabelul 7. ardeii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. castraveţii. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. iar în solarii. ţelina poate fi cultivată după spanac. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. pentru cultura târzie. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. iar pulpa devine grosieră. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. la cultura de ţelină. În cadrul culturilor succesive. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. salată sau ridichi de lună. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). folosind 0.

STAN. MUNTEANU 28 .N. N.

răsadul se sortează. 29 . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 7. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. de exemplu Revital 0.pe teren modelat în straturi late. la 30 de cm între plante pe rând (fig. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. 7. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.1 %. b . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8 . Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.8).Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Fig. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. se fasonează. iar rădăcinile se morcilesc.

Fe etc. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). (glucoză.p. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). convar.5.. valorificarea făcându-se cu frunze. Pentru culturile târzii. în funcţie de scopul urmărit.3). niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. La culturile timpurii. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). fertilizarea suplimentară se repetă. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. plantele se smulg.). folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.1 % s. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. 7.N. Ca. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. în legături. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha.p. Na. prin glucide. PP şi 30 . Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.64 şi 8. fertilizarea fazială. fructoză şi zaharoză). Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. săruri minerale de K. P. B2.5–1 kg/ha. S. RIDICHILE Raphanus sativus L. B6. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.6-1.convar.) şi proteine (0. la 3–4 săptămâni. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. reprezentată. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).9% s.p. La cultura târzie. combaterea buruienilor. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. în cantitate foarte mică (0. STAN. Recoltarea se face diferenţiat. B1.5. care variază între 1.1.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. Mg. mai ales. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. N.p. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). acestea se curăţă de pământ.

tetramere. maritimus L. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). (Zeven şi Jukovschi. putând fi sferică. ovală sau alungită. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. 7. violacee. în cadrul culturilor succesive. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. lirat penat-sectate. sub rizodermă.5.5. care. unde a rezultat din specia R.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Homutescu . ovale. devin spongioase. autoincompatibile. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. de formă alungită. Italia. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. alogam-entomofilă. Tulpinile florale sunt ramificate. prin hidroliză enzimatică. Japonia.. cu polenizare. unde s-a selectat din specia R. cenuşie sau neagră. şi centrul mediteranean. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Frunzele din rozetă sunt mari. caracteristic aromei ridichilor. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata.2. 1965). Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. În cazul ridichilor de lună. Fructul este o silicvă indehiscentă. lung peţiolate. cu un rostru ascuţit. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. iar cele superioare lanceolate şi sesile. violete sau roze. albă. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. de 80–100 cm înălţime. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. La multe soiuri de ridichi. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. raphanistrum L. 7. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă.3.9). se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. cu marginea dinţată. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Grecia. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Egipt. 31 . iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. 7. 1975). Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. albe. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Asia şi America. înglobate într-un ţesut spongios. bactericidă şi vermifugă. acoperite cu perişori rigizi. etc. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. uşor pubescente.

duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).structura rădăcinii. d . creşterea încetează.9 . plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.4.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. La o temperatură mai mică de 6–80 C.plantă în faza floriferă.Ridichea: a . b . MUNTEANU Fig. însoţite de secetă.5. 1956. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. STAN. 1973) 7. N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.N. 7. Gherghi şi colab. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. Temperaturile mai ridicate. 32 .. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. c .rădăcină îngroşată.

aconthiformis Mark. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. sau vara. prin semănat direct. vinete. care urmează sau precede cultura ridichilor.5. castraveţi etc. 33 .1.). 1995). cât şi pentru cele înfiinţate vara. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).5. când zilele sunt mai scurte. De regulă. ardei.6. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. având o perioadă scurtă de vegetaţie. vara. În Asia. Din această cauză.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean.6. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Înfiinţarea culturii se face în câmp.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.conice. 2 kg P2O5. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. în luna martie. şi în perioada 20 august–10 septembrie. ridichea de lună formează tulpini florale. pentru cultura de toamnă. eşalonat în mai multe etape.5. fără a mai forma rădăcina tuberizată. reavăn. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. 5 kg K2O. înaintea culturilor de tomate. ridichea este destul de pretenţioasă. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. în special în Japonia şi China. care se folosesc în stare crudă ca salată. cu rădăcinile tuberizate cilindro . mazărea şi fasolea de grădină.5. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. 2. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).2 kg Ca şi 0. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. profund. bogat în substanţă organică (3.. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. pentru cultura timpurie. 1 kg bucata. Consum specific: 5-6 kg N. var. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. se lignifică. 7. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. de vară (60 – 80 zile).). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Faţă de umiditate. 7. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. la interval de 10–15 zile.5 %). cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Tehnologia de cultivare 7. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 1994). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. ce pot atinge 1 m lungime. atât în câmp. cât şi în teren protejat. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). devin spongioase şi cu gust iute. de aceea. castraveţii de vară etc.8). cu greutatea de cca.

N. STAN. MUNTEANU 34 .N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

b . care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. dacă este nevoie. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.10). N. (fig.05% sau Fastac 10 EC 0. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. STAN.N.02 %. se vor face 1-2 udări. aplicat premergent). Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. după formula 62. Fig.5 cm adâncime. 7.5 cm x 7. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 36 .pe teren modelat.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).Scheme de semănat la ridichea de lună: a . La culturile de toamnă. la 2–2.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.5 + 12. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.10 . folosind 300–350 m3 apă/ha.

06–15. iar pe suprafeţe mari. Lucrările de întreţinere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. 37 .2.5 cm. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Producţia este de 8–10 t/ha. folosind 5–6 g sămânţă la m2. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. 7. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Atunci când se realizează cultura asociată. În vederea evitării alungirii plantelor. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Ridichea de lună se cultivă în sere.). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Se seamănă la adâncimea de 2–2. spanac. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. prevăzute cu role de tasarea pe rând.6. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.11. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Se seamănă des.07) la ridichea de iarnă.03 – 15. ceapă verde. la 2-3 zile de la semănat sau.5. atât în culturi pure. cât şi asociate cu alte culturii. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. timp de 5–7 zile după răsărire. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. în perioada 20.7.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. răsadniţe şi solarii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. 1995). se vor menţine temperaturi scăzute. în 2–3 reprize.

N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . MUNTEANU Fig. 7.11 . STAN. N.

H. (Dumitrescu şi colab. 7. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. Ca plantă legumicolă. ssp. 39 . Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.6%). De asemenea. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. Importanţa culturii Importanţa alimentară. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. ciorbă şi supe de legume etc. săruri minerale. denumită şi sfecla de masă. sin. când sunt tinere. Frunzele. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. piureuri etc. cea mai importantă este vitamina A (20 U. cu excepţia răritului.2./100 g). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. f.I. dar folosită ca plantă medicinală. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. avitaminoze ş. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. din care se remarcă. 1998). substanţe proteice (1. esculenta L..6%). var. rubra Familia Chenopodiaceae 7.2 – 1. 7. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Mării Negre şi Mării Caspice. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. soteuri.1. în legături. Dintre vitamine. apoi vitaminele B1. se folosesc la salate. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. în Italia şi Franţa. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). ciorbe. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. canditiva Alef..6. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.a. 1998). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). deşi nu este o bună premergătoare etc. salate coapte sau fierte. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).6. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. recolta apare destul de devreme. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. în mod semnificativ. cultura se înfiinţează prin semănat.

După îngroşare.frunză.Sfecla roşie de salată: a . b . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. în primele faze de vegetaţie.12 . deşi nu ocupă suprafeţe mari. uneori şi frunzele tinere. 7. e . Fig. tulpina floriferă cu flori.rădăcină.secţiune transversală prin rădăcină.floare Rădăcina. c . cum ar fi zonele premontane sau montane. N.tulpină floriferă. Pe plan mondial. STAN. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. rădăcinile pot căpăta. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.6. în general. MUNTEANU În }ările Române. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. d . sfecla roşie.3.12). 7.N. fructe şi seminţe (fig. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.7. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. este pivotantă cărnoasă. iar în cel de-al doilea.

concrescute. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. 7. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. În secţiune transversală... cu limbul ovat.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Totuşi. Frunzele tinere. 41 . sunt mari. în anul I. organizate pe tipul cinci. Florile sunt mici. peţiolul este de culoare roşie. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. 7. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.. pentru realizarea unor recolte performante. Culoarea rădăcinii. uneori şi entomofilă. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Florile sunt hermafrodite. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. cordat. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. la planta complet dezvoltată. Frunzele. au culoarea roşie. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. lung peţiolate. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).). mult mai intensă. atunci aceasta va fi globuloasă. considerate impropriu fructe sau seminţe. în mod succesiv. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. constituind aşa-numitele glomerule. mai multe glomerule formează un panicul lung. de culoare roşie. 1992). Nervurile sunt evidente. a mai multor zone de ţesut cambial. din zona centrală a rozetei. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. sesile. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.13 . cu suprafaţa ondulată. În anul al II-lea.LEGUMICULTURĂ II conică). grupate pe un ax mic. formând un glomerul. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. cât şi în interior. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Polenizarea este alogamă.13. uşor neregulată. rădăcina prezintă zone concentrice. anemofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. lanceolate. este roşie-închisă. de culoare roşie– verzuie. atât la exterior. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică.4. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. 7. De asemenea. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 1973). 1998). prin apariţia.6. ţesutul Fig. cu marginea întreagă. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe.

timp de 2–3 săptămâni. 7. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. în funcţie de forma. În condiţii optime. Excesul de apă din sol dăunează plantelor.N. În România se cultivă un număr redus de soiuri. plantele se pot vernaliza.5. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. în perioadele de secetă. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. prin răsad. determină formarea unor rădăcini mici. în gospodăriile familiale. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. plantele răsar după 10-12 zile. formând tulpini florifere în primul an. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. STAN. mai rar. mărimea şi culoarea rădăcinilor. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. În faza de frunze cotiledonale. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. bune pentru consum.6. de asemenea. 7. mai ales în grădinile familiale. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. N. iar cea optimă de 18-200C. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). 42 . şi unele populaţii locale. întâlnite.6. În primele faze de creştere. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. de perioada de vegetaţie (timpurii. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). profund. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. tardive).6. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. După formarea primelor frunze adevărate. plantele solicită condiţii de zi lungă. Lipsa de umiditate. lipsite de suculenţă.9. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. dar plantele nu suportă umbrirea. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Pregătirea terenului începe toamna.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Înfiinţarea culturii se realizează. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). după grăparea cu grapa cu discuri.N. după recoltarea acestora). 7. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. în funcţie de soi şi momentul recoltării.7. la culturile succesive. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.14). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.14 . Modelarea este obligatorie. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. după cum s-a anticipat. cât de curând posibil. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Modelarea terenului se execută. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. imediat după aplicare. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). N. Fig. STAN. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. primăvara. ca fertilizator starter. prin semănat direct. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.

folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. semănătoarea Saxonia. obligatoriu. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. altfel. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. în continuare. recoltarea se efectuează manual. de regulă. În prima rundă de lucrări prezentate. dispuse echidistant la 37–40 cm. cronologic. 45 . un tăvălugit al terenului. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. 1998). în timpul toamnei. Recoltarea sfeclei pentru consum. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. Cel mai târziu. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. În timpul verii. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se efectuează printr-o singură trecere. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Recoltarea sfeclei se face eşalonat..LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat.. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. se asigură. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. se realizează aproximativ ca la morcov. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. când. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. în acest mod. răritul plantelor la 1020 cm. 1992). din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Lucrările de îngrijire sunt. În cazul culturilor timpurii. cultura având o densitate mai mare. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). Întreţinerea culturii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. în condiţii de secetă). Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. purici etc. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. recoltarea se execută în mai multe reprize. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. mai ales pentru culturile timpurii. cazmalelor.). dacă îngheţul a surprins cultura. pentru situaţia prezentată. prin smulgere. se efectuează o praşilă manuală pe rând. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. După zvântarea terenului. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. toamna târziu.

1. 1973). bulbul. N. sunt prezentate în tabelul 8. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.). vulgare) [i prazul (A. STAN. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. 46 . ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.). vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Allium sativum ssp.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.N. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. porrum L. Tabelul 8. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. iar la altele numai frunzele verzi. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. tulpina fals\ [i frunzele verzi. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Alte specii din aceast\ grup\. (dup\ Bala[a. în inflorescen]e apar Alium sativum var. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. iar sin. sativum L. împreun\ cu cele men]ionate anterior. în general. bulbi[ori aerieni. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. dup\ tomate [i varz\. usturoiul comun (A. ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

plantele formeaz\ tulpini florale. Plantele nu formeaz\ bulbi. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. în mod evident. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. mai ales peste 20-22 mm. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. lipsa apei întârzie cultura. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. cel pu]in câteva s\pt\mâni. N. De aceea. STAN. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Temperatura. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. astfel.1. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. determinate. Apa este considerat\ ca un factor major. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. `n mod special. Astfel. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. se cere. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i.4. dac\ se întârzie cu sem\natul. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. induc]ia floral\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. prin aspersie fin\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. O umiditate ridicat\ în sol. înfiin]ate prin sem\nat direct. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. În acest caz. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. de care depinde succesul culturii. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. iar dac\ se formeaz\ crust\. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. se produce vernalizarea [i. implicit. mai ales în primele faze de vegeta]ie. aplicarea unor ud\ri u[oare. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. dup\ cum s-a specificat. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. în perioada de iarn\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C.N. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. MUNTEANU 8. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. În aceast\ faz\. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . în defavoarea bulbului. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. solul. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). în faza de germina]ie [i r\s\rire. astfel.

fertile [i bine structurate (aerisite). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. în principal. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. care atac\ în mod special bulbul. în primul rând datorit\ texturii. de regul\ în treimea lor inferioar\. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.4 kg N. 1.6 kg K2O [i 1. se pot instala agen]ii patogeni. poate reprezenta un element de succes al culturii. nisipoase. amplasat în stratul superficial al solului. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Aerul. eventual. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II bulbilor.1 kg P2O5. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i. 1998). Botrytis [. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. se recomand\ solurile mijlocii. De aceea. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. În acest caz. Consumul specific (kg/t produs). dar [i de sistemul radicular. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. pu]in dezvoltat. 53 . pe soluri aluvionare. Sclerotium. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. aluviunile con]in mult\ argil\. în unele lunci. la cultura premerg\toare. de exemplu. dar bine structurate. nematozi). Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). chiar dup\ recoltare. în zona polderelor. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. 4. deoarece.a. în timpul depozit\rii (Erwinia. care este egal repartizat\ pe profilul solului. adesea.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. ceapa se cultiv\. În Olanda. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului.. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Aceste cerin]e se bazeaz\.).

Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster.1. în special. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. form\ [i m\rime. care se seam\n\ bob cu bob. N. 1994). Kaba). la I. 1998) 8. dotarea cu sem\n\tori de precizie. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. cultura poate fi complet mecanizat\.. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. 8. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. Vidra.6. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.1. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.5. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. sistem de irigare prin aspersie. de c\tre Popandron. pentru deshidratare. 54 . ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama).2 (dup\ Dumitrescu [i colab. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. La noi în ]ar\.N. Culoarea poate fi galben\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.C. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.L. STAN. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. pentru stufat (ceapa verde). sortimentul este dominat de hibrizii F1. Alegerea terenului. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. prin arpagic sau sem\nat direct. prin arpagic.1. prin r\saduri (ceapa de ap\. MUNTEANU 8. ro[ie sau alb\. În condi]ii tehnice moderne.6. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.1.F. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.

LEGUMICULTUR| II 55 .

D. toamna. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. În acest sens. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. urmând a fi încorporate. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. De asemenea. în prim\var\. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat.2). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. verde]urile. Dual 2-3 l/ha). În acest caz. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. pentru epoca de prim\var\. în vederea sem\natului. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. 1973). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. care este obligatorie. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. pentru epoca de toamn\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia.-3. N. respectiv toamna [i prim\vara. care nu au fost administrate în toamn\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . ~n ambele situa]ii. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Speciile leguminoase nu se recomand\. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare.N. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. STAN. la 25–30 cm. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. de toamn\ sau de prim\var\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. MUNTEANU 62 .N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 .N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. MUNTEANU 66 .N.

care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. De asemenea. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. chiar la noi în ]ar\. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. prin realizarea sa. Prim\vara devreme. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Imediat 67 . în toamn\. 6-8 l/ha sau Pivot. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. de exemplu. cu încorporare. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). a. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. executate perpendicular una pe cealalt\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. exclusiv. 6-8 l/ha.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. în medie. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. mai ales. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Astfel. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Satecid 65 WP. la adâncimea de 1012 cm. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare.

S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. sub 7-8 mm. r\s\ririi [i ob]inerea. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. În acest sens. 1998). prin competi]ie reciproc\. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. cu norme de circa 100 m3/ha. 1998). N. Dup\ începerea r\s\ririi. pân\ la 5-10 aprilie. a unei culturi uniforme. prin cea de-a doua gr\pare. în general. 68 . iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Altfel. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. ori plantele nu vor fi uniforme. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Culturii de arpagic i se aplic\. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. iar la densit\]i prea mari. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. multe plante vor pieri. se face încorporarea produselor administrate. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cu rândurile încheiate. necorespunz\tor calitativ. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Pe teren nemodelat. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. în mod practic. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Lucr\rile de îngrijire. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. înfiin]at\ prim\vara. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii.. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. mai ales pentru producerea cepei uscate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. de la care se elimin\ r\ritul. echidistante la 12. MUNTEANU dup\ erbicidare. de 2-3 cm. în final.. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Distan]a între semin]e pe rând va fi. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. STAN.5-15 cm. În acest fel. în medie. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. În aceste condi]ii. pentru suprafe]e mari. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie.N. de regul\. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e.

prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. nu se mai poate realiza. inhibitori sau chiar desican]i. mu[tele depun ou\. controlul acestor d\un\tori. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. de obicei. Cu toate acestea. la sfâr[itul lunii iulie . care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. 69 . se opre[te irigarea. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. ca [i la ceapa ceaclama. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. în mod deosebit. De aceea. plantele vor fi infestate [i .LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. În acest scop. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului.5% în care s-a ad\ugat aracet. practic. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i.3. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. de exemplu cu Afalon. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. mai ales pentru distrugerea crustei.începutul lunii august. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. În aceast\ situa]ie. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Fiziologic. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. 2-3 ud\ri. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. în final. de regul\. printr-un plivit manual. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Lucrarea se realizeaz\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. combaterea buruienilor. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze.2 [i 8. Dac\ se scap\ momentul de zbor. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1.

arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Dup\ acest stadiu de maturare. Dup\ aceast\ opera]ie. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. La suprafe]e mai mari. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. A[adar. N.N. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. dislocarea se poate face [i mecanizat. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior.4) Tabelul 8. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. 70 . în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. STAN. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a.

Uneori. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). în func]ie de zon\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Epoca de înfiin]are. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. semimecanizat sau mecanizat. unde este prev\zut\ mecanizarea. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. în func]ie de condi]iile meteorologice. între 1 [i 15 aprilie. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm.3). mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. înfiin]at\ prim\vara. 1973. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. 1994). dup\ unii speciali[ti. chiar par]ial\. obligatoriu. u[or argilos. echidistante la 15-20 cm. a lucr\rilor de îngrijire. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. dar s\ se asigure. Plantarea se efectueaz\ manual. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Brewster. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). În aceast\ situa]ie. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). densitatea recomandat\.LEGUMICULTUR| II b. în mod mecanizat 71 . dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama.

au un caracter general. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. în momentul de mare necesitate a plantelor. 72 . Densit\]ile sunt. Manual. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. 1992). pe de alt\ parte).N. pe de o parte. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). de 28 cm. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. asem\n\toare. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. inclusiv cele de sem\nat. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. de asemenea. precum [i distrugerea crustei. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Dup\ r\s\rire. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Lucr\rile de îngrijire. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. Din aceast\ cauz\. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. îndeosebi pe solurile u[oare. dar adaptate corespunz\tor. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate.. N.5 cm. Uneori. De asemenea. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. când bulbul s-a format [i cre[te intens. mai ales în condi]ii de secet\. la aceea[i distan]\ între ele. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. aceast\ opera]iune se face cu sapa. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. cel pu]in o singur\ dat\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump.0-3. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Pe teren nemodelat. STAN.

asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. 73 . dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Mai mult. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. aspectuo[i. De obicei. în condi]ii normale meteorologice. fiind unanim apreciat\ de consumatori. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. pentru anumite zone sau microzone legumicole. de exemplu.3.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. teren perfect nivelat. brânzeturi. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. De asemenea. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\.. În afar\ de acestea. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. în func]ie de zona de cultur\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. În multe ]\ri. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. tocan\ pentru iarn\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. ori de câte ori este nevoie. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). pân\ la 30-35 t/ha. Indiferent de acestea. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. Bulbul are un gust iute dulceag. cultura este totu[i rentabil\. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\.a. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama.1. 1992). care este primul element de succes. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.6. 8. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul.

6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente.0 kg/ha. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. substan]e bioactive). eventual.5-2.. în mod special. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. insectofungicide [i. Dup\ cum se va vedea. STAN. în func]ie de densitatea culturii. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.N.5-4. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. 1992.a. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. plivirea. N. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. de asemenea. 74 . îngr\[\minte minerale [. În figura 8. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. mobilizat.. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. b. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. aerisirea. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. de aceea. gradul de intensivizare a culturii. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Dumitrescu [i colab. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. De asemenea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. tradi]ie. a. turb\. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. De asemenea. 1998) [i. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. un sistem radicular bine dezvoltat. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. condi]iile tehnice. nisip. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.0 kg/ha [i 3. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.

6 . Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. b . cu circa 300 m3 ap\/ha. odat\ cu modelarea terenului. cu plantatorul. 1992. în final. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Uneori. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.. Fig. pe rândurile marcate pe strat. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm.. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. de circa 200-250 grame. prin aspersie. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Dumitrescu [i colab.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. În acela[i timp.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 75 . 8. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.

). combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite.1. din punct de vedere agrotehnic. STAN. pentru diferite salate. solarii sau sere. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. mai ales c\ dimensiunea acestora este. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. se aplic\ între 5-7 ud\ri. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Pra[ilele asigur\. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. a. exclusiv. atât ca anterioar\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Produc]ia este de 25-30 t/ha. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. peste 21 mm). datorit\ irig\rii. uneori. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. irigarea. inclusiv 76 . în luna septembrie. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. pe brazde. de obicei. Irigarea se face din abunden]\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. sufleuri. în mod tradi]ional. numai prin brazd\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. din punct de vedere calendaristic. se pot condi]iona. 8. în dou\ reprize. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. face parte din culturile succesive în câmp. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. par]ial. N.a. Momentul recolt\rii. [i sub form\ de funii. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Cultura pentru stufat. [i o afânare permanent\ a solului. la 10-15 zile dup\ plantare. Cultura în câmp se aseam\n\. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic.4. supe.6. cât [i ulterioar\. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. cultura se practic\ în spa]ii protejate. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. omlete [. De asemenea. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm).N.

dac\ nu se mai dispune de stufat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. prin aplicarea unei ud\ri. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. la 15-20 cm între acestea. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. sau cu azotat de amoniu. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. În unele situa]ii. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. cu patru rânduri echidistante pe strat. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. se asigur\. ca s\ nu se taseze). în caz de secet\ prelungit\. În ordine. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. `n zonele mai reci pe timpul iernii. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. [i de 2-3 cm prim\vara. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. în special toamna. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. astfel. Dac\ solul este bine preg\tit. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. pe care nu b\lte[te apa. pân\ la venirea iernii. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Dac\ terenul este nemodelat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. iar arpagicul este bine calibrat. care asigur\ startul culturii în prim\var\. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. 77 . Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. pentru a nu r\ci prea mult solul. uniform ca nivel [i grad de tasare. plantatul se poate efectua [i mecanizat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. astfel ca. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\.

cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. de[i se execut\ pra[ilele necesare. dac\ este nevoie. Prin alegere. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. N. Cultura este relativ simpl\. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\.N. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. a plantelor cu simptome de atac. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. În acest caz. pe alese. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. recoltarea se face în totalitate. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. musc\. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. în vederea livr\rii. STAN. Când plantele sunt mai mari. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. b. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. De exemplu. De asemenea. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. pe de o parte. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. pe de alt\ parte. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. culturile prea dese se vor r\ri. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. în func]ie de epoca de înfiin]are. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. 78 . Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\.

desp\r]ite cu poteci de 40 cm. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.0-2. În mod practic. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. alegând cele mai dezvoltate plante. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. 1998). acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. dup\ plantare. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. La solarul tunel. Temperatura din solar. 79 .. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.5-2. În acest moment. pr\[itul sau plivitul. de exemplu. chiar în ferestrele iernii. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. dac\ s-ar cultiva. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. În mod obi[nuit. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Recoltarea se face e[alonat. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. consumul de energie ar fi foarte mare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. tomate. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). prin r\rire. de 40-50 cm. c. înainte de venirea înghe]urilor.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. sunt posibile [i alte variante. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. deoarece. imediat ce acest lucru este posibil. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Cel mai adesea. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. Consumul de material de plantat este de 2. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. în func]ie de condi]iile meteorologice. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar).

astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Materialul de plantare îl constituie. Gustul s\u picant. Aroma sa.2. 2000). cârna]i. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 6-7% protide. salamuri. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . vulgare Familia Liliaceae 8. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. De asemenea.2. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). În func]ie de temperatura din ser\. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. în primul rând arpagicul stufat. se folose[te în industria conservelor. este deosebit de apetisant\.7% celuloz\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. recunoscut\ [i inconfundabil\. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. de asemenea. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. fripturi. 8. 1. cel mai târziu. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Valoarea sa terapeutic\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). în func]ie de cerin]ele pie]ei.6% lipide. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Se folose[te la prepararea. mai ales în medicina modern\ naturist\. de neînlocuit. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. 0. N. ssp. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.5 cm. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. 0. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. mrani]\ [i nisip.44% cenu[\. STAN. în 2-3 reprize.N. supe. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\.1. condimentar\ [i aromatic\. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.

17 t/ha în Sudan. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. longiscuspis. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. (Butnariu [i colab. care confer\ aroma specific\. pe tot parcursul anului. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). holerei [.a.. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. probabil din specia A. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. cu 240 mii tone. dar cerin]ele mari ale pie]ei. 1999. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B.a. vitaminele C [i E. În SUA se ob]in 12 t/ha. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. S. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.2.2. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). în ambele emisfere. Fe [. Importan]a agrofitotehnic\. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. nematozii [i musca usturoiului. K) [i microelemente (Mn. citat de Popescu [i Atanasiu. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. în general. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. În rest.). Ca. cum sunt cei ai febrei tifoide. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. R`mnicu S\rat-Buz\u. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. 1992). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. Na. eventual. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. 13. în solarii. 22 t/ha în Liban. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 8. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). 81 . ~n ce prive[te vitaminele. La noi în ]ar\. iar în România. 1994). Cel mai mare produc\tor european este Spania. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. 2000). D\r\[ti-Ilfov. difteriei. Importan]a economic\. Cu. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. I[alni]a-Amaradia. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.000 ha.

În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. de culoare alb\ sau violacee. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. cilindrice. R\d\cina. acestea sunt grupate în cime unipare. iar limbul. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. ca [i la ceap\. iar dup\ formarea bulbului. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. iar s\mân]a este alungit\. ajungând s\ prezinte muchii. 1985). sub form\ de jgheab. În alte zone de cultur\. Discul. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. dup\ care devine circular\. în anul viitor. trimuchiat\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. 1985). mai sub]iri ca cele de la ceap\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. În sol. 82 . prin suprapunere. aceasta nu con]ine flori. usturoiul este o plant\ anual\. alternativ (la dreapta sau stânga).3. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili.2. [i poate varia de la 4 la 60. Mugurii axilari se tuberizeaz\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. c\rnoas\). c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Din ace[ti bulbili. denumi]i popular [i „c\]ei”. cu vârful ascu]it. cel mult egal cu num\rul de frunze. reunite în umbele false. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. formând a[a-numi]ii bulbili. Frunzele sunt liniare. MUNTEANU 8. STAN. La noi în ]ar\. alc\tuind. de r\d\cinile adventive. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. într-un singur plan. de m\rimea unui bob de porumb. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili.N. N. din care. ci bulbili aerieni. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. cu înmul]ire vegetativ\. este dirijat. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). netede [i lucioase. în anul urm\tor. gâtul plantei sau tulpina fals\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. Tulpina.

bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Dup\ Butnariu [i colab. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. în general. 83 . Asia Mic\).4. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. 1994). Ecologic. Chaux [i Foury.LEGUMICULTUR| II 8. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia.2. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. de asemenea. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Astfel. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. De D\r\[ti. ~n general. Apa. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. În timpul vegeta]iei. este rezistent\ la secet\. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. rezistente la temperaturi sc\zute. bulbii sunt mijlocii-mari. cu un nivel mai redus al apei. temperaturi sc\zute [i p\strare. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. 1994. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Grupa continental\ (Caucaz. nu formeaz\ l\stari floriferi. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. De Rm. Brewster. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. temperatura optim\ este de 18-200C. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. formeaz\ un bulb mic. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). pu]in rezistent\ la usc\ciune. reprezint\ forma de toamn\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. S\rat). Dup\ aceea. 1973. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. De I[alni]a). Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii.

Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G.. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. pulverizeaz\ solul. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. 1994).5 kg. P2O5=1. se mai execut\.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.D. unele insecticide (tabelul 8. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.N. consumul specific este: N=11 kg. dar bine structurat.2.2.0 kg. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. P2O5=3-4. care îngreuneaz\ recoltarea. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.a. 1998). în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. suplimentar. care. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.3). un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. precocitate. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. K2O=8-10 kg. În acest caz. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.5. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. K2O=5. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.6.5 kg [i S= 5 kg. culoarea tunicilor. N. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. dar mai energic\. Lucrarea cu freza este prea scump\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Preg\tirea terenului începe din toamn\.-3. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. STAN.0 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.2. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. pe cât posibil. ba mai mult. 84 . 8. preventiv. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. MgO=0. Totu[i. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.5 kg (dup\ Butnariu. 8. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Plantarea mecanizat\. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\.N. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. de[i posibil\. bulbii o petrec în câmp. afecta]i de atacul nematozilor. Înfiin]area culturii. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. STAN. se poate face toamna sau prim\vara. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. 1994). asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Lucr\rile de îngrijire sunt. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. dar nici din centrul bulbului. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . care se las\ în brazd\ nelucrat\. adesea. care este obligatoriu. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. în cea mai mare m\sur\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. N. finalizându-se cu ar\tura de baz\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Pentru realizarea acestei densit\]i. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. pentru c\ sunt prea mici [i. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. dup\ recoltare. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. 1994).

LEGUMICULTUR| II bulbililor. De regul\. provoac\ arsuri gastrice. cultura în câmp se practic\ mai rar. înlocuie[te ceapa. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). În principiu. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 2-3% proteine. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). 6. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.3-0. 4. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Calendaristic. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.7% hidrocarbona]i (din care 2. pân\ la 10-12 t/ha. e[alonat.4% dizaharide [i 1. Familia Liliaceae 8.5% celuloz\ brut\). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Prazul este o plant\ legumicol\. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. 0. dar poten]ialul soiurilor atinge. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. 0. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. adesea. care este mai scump\ [i. în cazul apari]iei unor ploi. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. dac\ nu au survenit precipita]ii.4% gr\simi. în teren deschis sau în solar. PRAZUL Allium porrum L. În foarte multe din preparatele culinare. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). vitamine [i fitoncide.3. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.3% monozaharide.1. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. în condi]iile de la noi din ]ar\. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.8-1.3. 8.

Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. Peninsula Balcanic\. mult mai puternic dezvoltate.3. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Prazul. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Cultivat de egipteni [i greci. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. 1992). cât [i în timpul p\str\rii. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. C [i PP). 8.2. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Tulpina. de câteva mii de ani î. N. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.3. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. În prezent. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. bienal\. În orice caz. Importan]a agrotehnic\. cum ar fi Europa occidental\. STAN. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. fructe [i semin]e. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. este cunoscut în cultur\ din antichitate. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Africa de Nord.. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. În primul an din ciclul ontogenetic.3. R\d\cinile adventive. 2000).N. Plantele de praz produc. Asia de Sud-Est. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. cu un redus grad de perisabilitate. 1994). ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. dou\ tipuri de r\d\cini. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. prin rusticitatea sa. care se g\sesc în compozi]ia sa. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. 1969). prazul este cunoscut în întreaga lume. 8. astfel. atât la transport [i la comercializare. îns\. de aceea. cum ar fi Oltenia [i Banat. are o tehnologie u[or de realizat. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). p\trunzând în sol pân\ la 1. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei.25 m (Maier. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. H. cu înmul]ire sexuat\. pentru a asigura o bun\ comercializare. R\d\cina. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. MUNTEANU sau a usturoiului. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda.

8. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. 1985). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. sunt albeg\lbui. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. îngro[at\ [i suculent\. sunt formate numai din teac\ [i limb. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. cilindric\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Butnariu [i colab. groas\ de 1-1. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. roz sau violacee.3. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . sub form\ de jgheab. ca [i la usturoi (fig. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. format din cele [ase tepale. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). Perigonul. În anul urm\tor. alc\tuind o forma]iune cilindric\. neted\. fiind liniar.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. glauc\. 8.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Frunzele. formând un bulb mic sau mai pu]in evident.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. Pe restul por]iunii lor. ca la toate speciile alliacee.4-0.4. înalt\ de 80-120 cm. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. La baza lor.7). care prezint\ un picior mai scurt [i gros. în condi]ii de mediu diferite. cu o rusticitate evident\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Totu[i datorit\ selec]iei naturale. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. 8. într-un singur plan vertical. este de culoare alb\. tecile se suprapun unele peste altele. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. denumit\ tulpin\ fals\. plin\ în interior. Pe acest disc. Fructul [i semin]ele sunt Fig.2 cm la baz\ [i 0. mu[te). dac\ sunt din exterior. Aceasta este erect\. florifer\. au ap\rut mai multe forme ecologice. pe partea sa superioar\. Pe por]iunea limbului. în mod alternativ.7 . Frunzele. cu rezisten]\ mai slab\.

precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Dup\ plantare sau r\s\rire. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. când plantele sunt mature pentru primul an. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. vegetarea înceteaz\. 1994): N=2-3 kg.3. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1992. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.5 kg [i S=0. de toamn\ [i de iarn\. plantele r\mân mici. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.6. 90 . prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. de asemenea. Brewster. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.. 1998) 8. 1994). Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.6 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. de Carentan. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. de tradi]ie. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.2-0. N. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari.3. de var\. A[adar. iar dac\ este mai sc\zut\. În Fran]a. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. În acest stadiu. În condi]iile de secet\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. K2O=4 kg. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).. Mg=0. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. 8. în func]ie de zona de evolu]ie. STAN. P2O5=1 kg. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Fa]\ de ap\. 1994). Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. ]ar\ cu tradi]ie veche. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Apa. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Picior de elefant.N. dar nu ca regim. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. MUNTEANU pe timpul iernii. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului.5. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.

dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Preg\tirea terenului începe din toamn\. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. în aceea[i zi. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. ca plant\ indicatoare. În principiu. 91 . la adâncimea de 1.5-2 cm. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. la 28-30 cm adâncime. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. în func]ie de zon\. s\ fie profund [i fertil. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. pân\ la sem\nat. terenul se t\v\luge[te. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Sem\natul se execut\ mecanizat. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. 1998). Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. dup\ modelare. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic.LEGUMICULTUR| II 8. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat.6. dac\ este necesar. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Chiar înainte de r\s\rire.. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie.1. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului.3.

N.8 . STAN.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. MUNTEANU Fig.pe teren modelat.N. prin r\sad 92 . c. d . prin sem\nat direct sau prin r\sad. b . 8.pe teren nemodelat.

Pentru consum imediat. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Pentru p\strare peste iarn\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. cultura se poate realiza în ogor propriu. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). care se repet\ dup\ r\rire. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. O lucrare special\. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Recoltarea se face manual. 8. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Dac\ sunt goluri. este mu[uroirea plantelor. Recoltarea începe toamna târziu. prin aspersie. altfel. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. de regul\. În [an]uri. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. dup\ o cultur\ anticipat\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. plantele se smulg. Dup\ dislocare. care se completeaz\ cu una mecanic\.3. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. cu ajutorul sapei sau cazmalei. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. 93 . absolut necesar\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea.2. Cu prilejul acestei pra[ile. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). prin aspersie. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. În atare circumstan]e.6. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C).2 [i 8. sporind calitatea recoltei. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare.3). sau semimecanizat. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.

Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. în cazul culturii prin r\sad. N. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. de regul\. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. în afara celor prezentate. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Prim\vara. executate cu grapa cu col]i reglabili. dar poate ajunge la valori mai mari.4. subspecii. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. usturoiului comun [i prazului. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. 94 . se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. dar la noi în ]ar\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. STAN. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Plantarea se face manual. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. ceapa de iarn\ sau de tuns. ceapa e[alot\. 8. cu pân\ la 50-60%. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. ca [i la cultura prin sem\nat direct. În condi]iile de la noi din ]ar\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\.N. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. dup\ ce au ap\rut buruienile.

8. Fig. prin discul propriu. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.9). de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. fructe [i semin]e. 8.2. f.Ceapa de Egipt (rocambole). Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. central\ [i de nord a Moldovei.4. Este o specie peren\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. La forma proliferum. Este originar\ din bazinul mediteraneean. pe bulbii din inflorescen]\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. 8. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. mai multe [i mai mici. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. nu formeaz\ semin]e.4. dar [i din zona central\ a Asiei.9 . 8. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.1. fiecare în parte. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. iar tulpinile florifere. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. ca [i cea colinar\. de obicei. dar care. de un disc comun (fig. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar de dimensiuni mai mici. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig.LEGUMICULTUR| II 8. bulbiferum [i Allium cepa L f. 95 . dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. nu formeaz\ flori.10). aspr\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.

cel mai Fig. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Formeaz\ un bulb pu]in evident. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.4. asem\n\toare cu prazul.10 . STAN.. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. de asemenea. Plantarea se face toamna sau. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. prim\vara. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.3. 8.11). pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.4. în anul urm\tor.N. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. La noi în ]ar\. 8. Fig.11 .Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Este o specie peren\. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). care se folosesc în industria conservelor. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Când se înmul]e[te prin semin]e. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii.4. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. 8. N. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. De regul\. 8. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.

4. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 97 . Este bine cunoscut în întreaga lume. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. 8. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Uneori.12).LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. 1973). Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. iar `n anul urm\tor. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. dar foarte mari. îndeosebi formele mediteraneene. cu mai mul]i bulbili. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. De Bucovina. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun.5. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. var. 8.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. ~n primul. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. 8. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.12 . ophioscorodon Dom.

precum [i unele vitamine: A=0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. De asemenea. comparativ cu alte legume. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. protein\ brut\ 2%. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. cop]i sau pr\ji]i. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. B1 [i B2=0. celuloz\ 0. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. glucide simple 0. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.1. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. N. C=20-25 mg/100 g [. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. astfel c\ este folosit\ aproape integral. `n terenul destinat culturilor legumicole. inclusiv în sistemul culturilor protejate.1. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Familia Solanaceae 9. STAN. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. de[i.2%. se practic\ pe suprafe]e mai mici.08 mg/100g. 9. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.4%.5 mg/100 g. din punct de vedere botanic.2 mg/100g. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. culoare [i chiar gust.N. m\rime. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Importan]a agrofitotehnic\.8-1. care se consum\ fier]i.1. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. cenu[\ 1%. sunt diferite. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.a.

Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. curat de buruieni. 9. Factorii de risc. Bineîn]eles c\. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. în acest caz. S. Cultura cartofilor timpurii. ca urmare. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Mai mult. în cea mai mare parte. 99 . în cazul culturii timpurii. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.2. Columbiei. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Importan]a economic\. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.1.a. Totu[i. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. De regul\. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. În prezent. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. 1974). Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. de[i las\ terenul. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. mai întâi în Transilvania. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie.. cultura [i recolta sunt mult întârziate. dar numai S. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. pre]urile avantajoase de valorificare. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. cel târziu pân\ la 1 iulie. demissum (rezistent\ la frig). La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. S. în unele ]\ri din vestul Europei. cum ar fi S. Cerin]a mare a pie]ei [i. în mod surprinz\tor. S. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet.

[i o parte apical\ sau vârful. care se mai nume[te col]. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Din ace[ti ochi se formeaz\.1. 9. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. ai tulpinii aeriene.5-2. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale.1). citat de Zanoschi [i Toma. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. în al doilea an. subterane. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. STAN. de 1. Ace[tia pot avea forme diferite. din care. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Tulpina. MUNTEANU 9. Ace[tia sunt cilindrici. 1958. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. se orienteaz\ pe vertical\. În cazul în care l\starul este distrus. în condi]ii corespunz\toare. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. 100 . În primul an. tulpinile aeriene. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. 9. când este foarte tân\r. tipice fiec\rui soi (fig.N. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. spre profunzimea solului. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. 1969). Tuberculul are o parte bazal\. În condi]ii de lumin\. De asemenea. N. m\rimi [i culori diferite. care con]in trei muguri. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. formând a[a-numi]ii ochi. 1985). atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star.3. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. iar în plus. R\d\cina..0 cm. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. dup\ care cade. În condi]ii de întuneric.2). prin care se insereaz\ pe stolon.

denumit\ faz\ dormind\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 101 .LEGUMICULTUR| II Fig.1). erect\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.Plante de cartof (dup\ B`lteanu.2 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 9. muchiat\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 1974). mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. fistuloas\.1 . în ciclul lor de via]\. 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. La o plant\ Fig. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.

cu diferite tipuri de peri[ori. sunt dens p\ro[i. S\mân]a este mic\. hermafrodite. ovoidal\. De asemenea. cu aspect rotat. cu 5-10 flori. Fig. De[i cartoful nu 102 . Lobii (foliolele) sunt ova]i. Gineceul este bicarpelar. cu vârful ascu]it. Florile sunt actinomorfe. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. prinse pe baza corolei.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. ro[iatic\. grupate într-o cim\ terminal\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Caliciul este format din cinci sepale unite. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.3). Fructul este o bac\ sferic\ de 1.3 .9. de culoare alb\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. turtit\. ovat-lanceola]i ori circulari. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u.5-2 mm în diametru. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig.4. N. 1974) Floarea. Polenizarea este direct\. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. albastr\. 9. MUNTEANU Frunza. iar corola este format\ din cinci petale unite. alb\ sau cenu[ie. prin autogamie. cu dou\ loje. cu umiditate ridicat\. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. eliptici. pentamere.1. Uneori. 9. 1985). violet-închis\ etc.N. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. STAN.

1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. apa având. 103 . Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. în asemenea cazuri. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. iar perioada de lumin\ este maxim\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. De asemenea.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. în Ceau[escu [i colab. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Riscul temperaturilor de înghe]. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Totu[i. Astfel. [i rolul de regulator termic. 1984). Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Tufa cre[te în condi]ii optime. Minus 1-2 Minus 0. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Tabelul 9. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. inclusiv pentru formarea tuberculilor.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Rezult\ de aici. în Ceau[escu [i colab.. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative.. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.2 (dup\ Bala[a. r\d\cinile pot cre[te.1). O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. în mod clar. cât [i p\r]ile aeriene. are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. în acest caz. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.

care are loc la nivelul stolonilor.. bine structurat. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Totu[i. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. 1-1.U. în Ceau[escu [i colab. 2 kg P2O5. Din aceast\ cauz\. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. La o ton\ de cartof. Solul este un factor de mediu important. tuberculilor [i r\d\cinilor. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. la nevoie. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii.5 kg MgO [i 2 kg S. N. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor).. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. De aceea. acest regim. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.5 kg K2O. în special prin aspersiune. ca urmare. de care depinde succesul culturii. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. dar [i de intens\ activitate metabolic\. 104 . solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.U. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. solul. De aceea. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. 14 kg K2O. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. s\ fie fertil. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .N. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 8. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. 3 kg P2O5. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). STAN.A. MUNTEANU Tabelul 9. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. prin caracteristicile sale. este favorabil\ udarea. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i.A.

Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. cu pant\ uniform\. biloane [i rigole de udare. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Nu se recomand\ solanaceele [i.6. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.0 16. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.5.1.. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.0 16.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani.6. s\ fie bine structurat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. legumele verde]uri. cerealele p\ioase. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. bineîn]eles. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.3. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.LEGUMICULTUR| II 9. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.5 9. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Tabelul 9. legumele din grupa cepei sau a verzei. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.1.1.

Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. STAN. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. 9. În mod aproape generalizat. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. N.4 . iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime.. cu diferite v\t\m\ri. În situa]ii normale. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. încol]i]i. dezinfec]ia [i încol]irea. calibrarea. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Fig. 1997). 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. eventual. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). 1992). de exemplu. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm).N. distan]ate la 70 cm (fig. 9. cât [i cei prea mari. În unele situa]ii. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. 106 . Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. deshidrata]i. manual.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. se pot folosi atât tuberculii mici. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.

1973). pentru a[a-numita suda]ie. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. timp de 2-4 ore. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. luminii. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate.. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante.5-2. [i alte substan]e în amestec. În timpul aerisirii. înainte de plantare. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. 107 . Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. În acest timp. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. pe pardoseala magaziei. în func]ie de spa]iul de încol]ire. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. în spa]ii corespunz\toare. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Dup\ imersie. cu prec\dere. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. de culoare alb\ (col]i). Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. ce se afl\ într-un vas adecvat. la nevoie. serele. tuberculii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. solariile etc. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. eliminându-se. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. dar se pot folosi. Dac\ umiditatea scade prea mult. în spa]iul din jurul ochilor. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. când tuberculii sunt zvânta]i. 1997).LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. În timpul acestei perioade. Dup\ suda]ie. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dup\ aceast\ etap\. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. În condi]ii de umiditate sc\zut\. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). mai ales. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\).5%. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\.0 mm. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. formeaz\ l\stari de 1.

rumegu[ [i nisip. dup\ care se adaug\. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. pe rigolele deja trasate (fig.4). în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. în anii normali. În unele cazuri. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.2). 9. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. un nou strat de amestec. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. acesta se ud\ bine. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Densitatea [i. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. folosind ma[ina de plantat r\saduri.9. acest moment coincide. pe teren modelat (fig. special echipat\ (MPR-5). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.d. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). sau complet mecanizat. STAN. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.5). într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. În vederea plant\rii. În principiu. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului.m. cu lungimea de pân\ la 1. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. cu 20-30 martie.a. îngro[a]i.N. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Calendaristic. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Plantarea se poate efectua manual. simpli sau ramifica]i.9. turb\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. N. respectiv. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). 108 . C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Atât plantarea manual\. În felul acesta. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Plantarea tuberculilor.5-3 cm. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil.

1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Lipsa de umiditate. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Excesul de umiditate. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. De regul\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. odat\ cu plantarea. întârzie procesul de formare a tuberculilor. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. de asemenea. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. se asigur\ circa 1. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Dup\ plantare. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Imediat dup\ plantare. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Mana cartofului are. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. se efectueaz\ o erbicidare.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.U.4 kg/ha. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Mancozeb. Lucr\rile de îngrijire. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. pentru ca solul s\ fie mereu afânat.5 . f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. de regul\. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.3-0. postemergent. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. importan]\ redus\ pentru cultur\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. de aceea. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari.A.

produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Lucrarea se face manual. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. 1992).7). se culeg tuberculii cei mai mari.9. STAN. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. manual.1 l/ha sau Karate.6. În cazul e[alon\rii recolt\rii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în rigole deschise mecanizat sau manual. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. iar 110 . în sistem cuvertur\ [. De regul\.0. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).3 l/ha. cuibul se desface cu sapa.6). N. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.9.3 l/ha. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.. fiind încadrat\ între 5 martie . dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.2.1. semimecanizat sau mecanizat. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. 9. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.5 aprilie.N. în tunele joase. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Fastac-0. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.a. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Calendaristic. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. În ambele cazuri. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.

astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. Fig.6 .7 . în mod corespunz\tor. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. 9. 9. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.

8). STAN.9. b . 9.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .tunelul pe rigol\. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Într-o alt\ variant\. N. 112 . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.8 .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. cuprinzând sub el dou\ rânduri. Fig.N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.

care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Fig. Convolvulus batatas L. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Înainte de plasarea foliei. sin. dar f\r\ succesul scontat. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.9. din loc în loc. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.2. erbacee.10 . BATATUL Ipomoea batatas Poir. Fig. R\d\cinile.9 . au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.9). De la batat. denumit [i cartof dulce. asem\n\toare cartofului.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. terenul trebuie s\ fie bilonat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. 9. Acestea. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Batatul este o specie anual\. 1969) 113 . supe. creme. sub form\ pr\jit\ etc). în medie. 9.

N. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. STAN. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. 9. fertiliz\ri faziale. 114 . ud\ri. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. rezulta]i din l\stari.10).a. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. MUNTEANU înr\d\cina]i.N.

Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. f.1. Brassicaceae.pentru B. familia Cruciferae sin. 10. printre altele. varza se consum\. Familia Cruciferae 10. mugurii floriferi [. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. 5-6% glucide.B. rapifera Metzg (2n=38). napus ssp.1. ]esutul preinflorescen]ial.1. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. oleracea [i 2n=20 . campestris L. tulpinile îngro[ate. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .B. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .. Dup\ locul lor de origine. Importan]a alimentar\. alba DC.2-1. reprezentat\ de specia B. pedunculii. 1. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. simpl\ sau asortat\.5% 115 . diferite preparate culinare.. oleracea L. cu sau f\r\ carne etc. capitata L. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. în tot cursul anului. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume).. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. [i varza asiatic\. practic. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .pentru B. campestris ssp. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. var. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.a. încadrat\ sistematic în specia B. De la aceste specii se consum\ frunzele.

în ultimii 10 ani. din varza s\lbatic\ (B. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). în culturi succesive. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.46mg/100g. 1995). cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. de potasiu .24 mg/100g potasiu. În ]ara noastr\. În prezent. 10. complexul B . practic între cele dou\ cercuri polare. unde g\se[te condi]ii prielnice. cultura acestei legume. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.2 % gr\simi. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 116 . MUNTEANU proteine. În ]ara noastr\. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. era pu]in cultivat\.000 ha/an. mai ales la m\n\stiri. asociate [. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). 2000).N.. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine.50 mg/100g. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.a. p\str\rii temporare [i valorific\rii. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. s\ruri minerale: de calciu . practic. 0. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. În secolul al XIX-lea. de regul\. 31 mg/100g fosfor. Dup\ datele statistice FAO. var. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. putând fi complet mecanizate. unele toponine sau nume de persoane. înc\ din antichitate. din prim\var\ pân\ în toamn\. silvestris L). ca varza timpurie. de var\ sau de toamn\. pe linie filogenetic\. în câmp [i în spa]ii protejate. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. împreun\ cu altele. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului.1-1.1. cu fosfor – 31mg/100g [. 1998).. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. duble.2. o. începând cu secolul al XIIlea. a fost cultivat\.1. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. prin r\sad.a. N. vitamine: C . Importan]a agrofitotehnic\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. STAN.. asigurând venituri. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). de la înfiin]are pân\ la recoltare.a.20 mg/100g. în medie.2 mg/100g [. o suprafa]\ de circa 30. unele lucr\ri. de sodiu .

1 . Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. 117 . în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). ce poate ajunge pân\ la 1. puternic ramificat\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. scurt pe]iolate. Pe tulpina florifer\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. glabr\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. În faza de r\sad. iar cele interioare sunt albe.5 m adâncime. alterne. 4 . la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Tulpina. de form\ conic\ sau cilindric\. cu limbul oval.1. laxe. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. hermafrodite.1 . Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Primele frunze normale Fig. grupate în raceme lungi.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. cu r\d\cina [i.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. sulfurii sau alburii. 3 .). În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. groas\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. în interior c\rnoas\. par]ial. eliptic sau aproape circular. ierboas\. frunzele bazale sunt pe]iolate.1). cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 10. ovat\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. la exterior lemnoas\.aspectul general. 10. tetramere. 10. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. eliptic\. este scurt\ (15-20 cm). Florile sunt actinomorfe. 2 . tulpina lemnificate (fig.c\p\]âna. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. conic\ etc. Frunzele exterioare sunt verzi. bogat ramificat\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. glauc\.3. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.

procesul de germinare 118 Fig. Totu[i. 1985). iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. La temperaturi mai ridicate. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.sec]iune longitudinal\ prin fruct. 3 . Semin]ele sunt aproape sferice.1. Temperatura. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Oricum. albinele. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. 2 . Deoarece inflorescen]a este un racem. produc]ii mari.2).sec]iune prin semin]e . 10. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Polenizarea. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. 10.000 de flori.2 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\.N. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.4. cele de la baz\ au format deja silicve. N. Pe o plant\ se pot forma 3. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. brune sau cafeniu negre. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. cu diametrul de 2-3 mm. STAN.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . 10. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). De[i are flori hermafrodite. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. rostrat\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. uneori reticulate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. dehiscent\ (fig. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. [i anume 2-30C. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. netede ori fin striate. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. iar ultimele cele de la vârful racemului.000-4.

În faza de cre[tere vegetativ\. Beker-Dillingen. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. cât [i sub aspect cantitativ. 1989). r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. dac\ lumina este de intensitate slab\. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. cre[terea înceteaz\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. dar cantitativ mai reduse. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1969). Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Astfel. 1982). pe terenuri umbrite.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. c\p\]ânile r\mân mici. Peste limita de 20-250C. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). cât [i în atmosfer\. în 3-4 zile. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. în faza de r\sad. atât în sol. este necesar ca. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). uneori. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Vara. cu cerin]e mari. afânate sau. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. în faza de r\sad. Lumina. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. În cazul solului. de asemenea. în toat\ perioada ciclului vital. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. respectiv. Astfel. iar la 18-200C. De aceea. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. În schimb. Dup\ majoritatea autorilor. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. 1998). În acela[i timp. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. 1956. 1956). procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. datorit\ vernaliz\rii. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). atât din punct de vedere calitativ. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. La varza timpurie. iar în faze mai avansate. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea.. La temperaturi mai ridicate. o faz\. Dup\ germinare. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor.

aplicat toamna sau. 04 . Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. 0.târziu.5. hibrid F1 etc. 120 . recomandarea pentru sistemul de cultur\. 1.1. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. anterior preg\tirii terenului. 03 semitârziu. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. De asemenea. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. în limite medii. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Solul. Irigarea prin brazde.40 kg K2O. 2000). cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Astfel.de var\. De regul\. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus.1. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.7 kg CaO [i 0. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. la niveluri optime de 75-80%. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. cât [i hibrizii F1. Reac]ia solului poate varia. de[i are unele avantaje. 02.N. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. provenind din str\in\tate. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.timpuriu. în ]ara noastr\.). la nevoie. N. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 01 . [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.extratimpuriu. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. STAN. favorizând b\ltirea.5. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 10. profunde. prim\vara. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. În compara]ie cu alte plante legumicole. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). forma [i m\rimea c\p\]ânii.3 kg MgO. 4.20 kg P2O5.3 kg azot. în general. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. al\turi de ap\. De asemenea.

LEGUMICULTUR| II 121 .

imediat dup\ nivelare. sfecl\ ro[ie. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. p\stârnac. 45 kg P2O5.1. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. 122 . Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Tehnologia de cultivare 10.N.6. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. toamna. castrave]i. la 8-10 cm adâncime.2. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. de tipul solurilor aluviale. cu diferite grade de evolu]ie. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. plantele extrag din sol: 115 kg N. La rândul ei. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. STAN. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. ardeii. tomatele. Fertilizarea de baz\. este necesar ca. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. p\tl\gelele vinete etc. bame. dovleceii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Toamna.8. fasolea de gr\din\ [i cartofii.2. MUNTEANU 10. care au boli [i d\un\tori comuni. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. expuse la soare.1. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Preg\tirea solului. situate pe terasa a doua a râurilor. prin fertilizarea de baz\.a. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. etc. lobod\ de gr\din\ [. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. 210 kg K2O. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. p\trunjel. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.) [i din grupa cepei. Mobilizarea solului. ferite de curen]i reci.1. În leg\tur\ cu aceasta. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. N. ]elin\. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. cum sunt: castrave]ii. Locul în rota]ia culturilor. prin dou\ treceri.). Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. s\ se realizeze produc]ii maxime. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.

400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. dup\ care se face modelarea. se folosesc doze orientative. În cazul gospod\riilor popula]iilor.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). odat\ cu s\patul adânc de toamn\.5 g sare potasic\ la m2. prim\vara devreme. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. Astfel. În cazul verzei timpurii.2 în agregat cu tractorul U-650M. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.2%).LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. 60 g superfosfat [i 12. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. cu suprafe]e mici.8 sau 123 .

cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. solul. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Terenul fiind modelat. respectiv 15 g/m2. STAN. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. în cazul gospod\riilor popula]iei. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. prim\vara. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. MUNTEANU MMS-4. astfel modelat. modelarea se execut\ tot din toamn\.tratamentul chimic. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Preg\tirea semin]elor. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .8. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. pr\fuirea cu 124 .tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. [i de aceast\ dat\. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. acestea se vor executa dup\ plantare. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. acest erbicid fiind foarte volatil. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. N. pe rigole. deoarece. echipat cu rari]e. în acela[i mod ca [i Treflanul.N. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate.8. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Erbicidarea. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. la adâncimea de 5-8 cm. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. .5). în cantitate de 3-4 litri/ha. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.2. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. înainte de sem\nat. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni.

în vederea gr\birii germina]iei. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Producerea r\sadurilor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. . se ud\ cu 125 .5% timp de 10-12 ore.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). Dup\ terminarea acestei lucr\ri. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.3. folosind rama de sem\nat. se taseaz\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. 1986).stimularea semin]elor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. în vârst\ de 40-45 zile.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. Tabelul 10.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. prin împr\[tiere.. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

04-20.04 01.07 10.01-5.05-05.5-0.3 0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .3 0.03 25.06-15.4).06-10.03 01.03 01.07 01.06-10.4 1.07-30.04 01. STAN.04 20.03-30.3 0.05 20.06-15.0-2.05 01.5 0.5 0.4-0.06-20.05-05.3 0.05-15.4-0.07 05.3 0.05-10.02-10.5-2.06 - 25.03-5.05-15.05 - 01.05 15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0.05 15.05 15.02 15.06 05.07 10.0 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-10.05 15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06 20.06-10.06-15.06-15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05 15.05-15. Tabelul 10.01-15.06-20.03-15.01-10.05-15.06-10.0 0.06 15.3 0.3 0.3 0.05 20.05 25.N.04-10.07 10.07 - 20.04-15.3 0.07 15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.06 01.05-25.05-25.05-20.06-30.4 1.8-1 0.06 01.06 30.3 0.06 01.05-05.3 0.05-20.06 05.4-0.07-15.03 10.03-30.04-10.6 0.06 20.05 25.06-25.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06-25. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05-05.3 0.07 01.05 01.02 plant\rii 5.3 0.02-05.05 20.02 15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.04-05. N.

1% (Costache M. . 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Turdacupral 50 PU 0. Perozin B 75 WP 0. În momentul plant\rii.1% sau Sinoratox 35 EC 0. Dithane M-45 0.05%. . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). la semnalarea stacului. 127 . . 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Opera]iunea de repicat se execut\ manual. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.3%. Sandofan C WP 0. Actelic 50 EC 0. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2..udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. folosind 300 g azotat de amoniu.2%.05%. Tabelul 10. . 1987). la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).4%.4%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Divipan 100 EC 0. conform datelor din tabelul 10.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. de culoare verde-închis. în cuburi nutritive.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).dirijarea temperaturii. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. la 8-10 zile de la repicat. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 500 g sulfat de potasiu. [i colab.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.25%.5. pentru combaterea afidelor.2%. Onevos 33 EC 0. 200 g superfosfat. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.

3). la 5-6 zile de la plantare. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. distribuindu-se circa 0. cele alungite.5-1 litru ap\ la plant\. Dac\ este necesar. Pe fiecare strat în\l]at. Tot din acest motiv. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. 200250 m3/ha.3 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. odat\ cu executarea plant\rii. În timpul perioadei de vegeta]ie. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie.N. aplicând 4-5 ud\ri. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\. revenind 6. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). 10. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. N.55 plante pe m2. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.67 plante la m2. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. STAN. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Fig. soi [i calitate. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. 128 . R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Lucr\rile de îngrijire. revin 5. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Completarea golurilor se face manual. umidit\]ii [i aerisirii.

Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor.6 [i 10.15%. prin t\iere cu cu]itul. În gospod\riile popula]iei. Oxiclorur\ de cupru 0. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. [i de 1-2 ori manual. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. bine învelite. pe rând. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. igien\ cultural\. eliminarea plantelor atacate). e[alonat în 3-4 reprize. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. În cazul culturilor pentru consum. Produc]ia este de 15-20 t/ha. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. în func]ie de zon\. pe o adâncime de 50-60 cm. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Calendaristic. Dac\ este nevoie. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. soi [i epoca de înfiin]are. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.5%)** 129 .6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus.7). Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Tabelul 10. ca adeziv. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. în faza de formare a c\p\]ânii. cu fermitate evident\. sub primele 3-4 frunze exterioare. dar peste 350-500 grame. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.

N. Benagro 0.15%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.1%.N. igien\ cultural\. igien\ cultural\. igien\ cultural\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.25%.5%.2%.15-0. combaterea insectelor vectoare. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Benagro 0. folosirea de soiuri rezistente.1%.2%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. Miltox 0.15%. igien\ cultural\.. tratamente. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. STAN. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Brave 500 0.25%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. Benlate 0. ca adeziv 130 . Curzate plus T 0.2%. Tiuram 0.2%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Fundazol 0.25%) Igien\ cultural\. 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.3%. ar\tura adânc\ din toamn\. Mycodifol 0.4-0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%. tratarea culturilor (Perozin 0. Rovral 0.4%. tratarea culturilor (Benlate 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.5%. ar\tura adânc\ de toamn\.2%. în special la culturile semincere (Daconil 0.1% sau Fundazol 0.05-0.5%) Rota]ia culturilor.2%. sin P.15%) Rota]ia culturilor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.1%) Rota]ia culturilor. distrugerea resturilor vegetale. ar\tura adânc\ de toamn\.1%. Nemispor 0.3% sau Dithane M-45 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Topsin M 0. Nemispor. Manzate 0. igiena cultural\.1%. evitarea terenurilor ude [i acide. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Merpan 0. Ronilan 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.10.2%.2% sau Perozin 0. Captadin 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1% sau Sumilex 0. Dithane M-45 0.6 . dezinfec]ia amestecului nutritiv.

2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Zolone 35 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. combatere biologic\ 131 .1%.15% etc.05% etc.).15%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%.15%. Triclorofon 80 PS 0.15%.2% etc.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.4%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.4%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Ambuch 25 EC 0.15%. Diazinon 60 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. plantarea în câmp cât mai devreme. Clorofos 75 PS 0.15%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.15%) Igien\ cultural\. Thuringin 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Clorofos 75 PS 0. Triclorofon 80 PS 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.1%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.15%.05%.05%). Basudin 60 EC 0.05%.15%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Decis 25 EC 0.2%. Dipterex 80 PS 0.2%.15%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.2% etc. folosirea de (Phyllotreta atra).15%. Metathion 50 EC 0. Dipterex 80 PS 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.1%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.4%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Fernos 50 WP 0.15%. Decis 25 EC 0. Carbetox 37 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sumithion 50 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).15%.4%. Actel[lic 25 EC 0.2%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 WP 0.04%.04%.15%.2%. igien\ cultural\. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Sumithion 50 EC 0.4%.

4%.15%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.1%.15% .04%. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. 20 kg P2O5. 1985). Se evit\ solurile prea u[oare. tratamente (Birlane 10 G 0.N. profund [i bogat în humus. în cele mai bune condi]ii.1. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0.1%. Locul în rota]ia culturilor. Sumithion 50 EC 0. toamna.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Metation 50 EC 0. deosebit de periculo[i. plantele extrag din sol: 84 kg N. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. imediat dup\ nivelarea de exploatare.05%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. N. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.) [i cele din grupa cepei. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. cât [i în atmosfer\. Zolone 35 EC 0. bine nivelat. p\trunjel.2%. ar\tur\ adânc\ de toamn\.01% etc. STAN. Cultura de var\ Alegerea terenului.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Preg\tirea solului. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. ]elin\ etc. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. p\stârnac. Fertilizarea de baz\.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Ripcord 40 EC 0. ca adeziv 10. Folithion 50 EC 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.4%.6.7 . Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.15%. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . ridichi. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. 75 kg K2O.1% etc. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Decis 25 EC 0. Hostathion 40 EC 0. care pierd repede apa. MUNTEANU Tabelul 10.2%. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Ca urmare. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\.2.05%. De aceea se alege un teren plan. la nivelul în\l]imii plantelor.. Sinoratox 35 EC 0. fasolea de gr\din\ [i bobul. Zolone 30 WP 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Carbetox 37 EC 0. igien\ cultural\.

utilizând rama de sem\nat. echipat cu corpuri de rari]e. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. Modelarea solului. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Erbicidarea. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. rigolele s\ fie adâncite. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. irigându-se de mai multe ori. Astfel. Varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. odat\ cu modelarea propriu-zis\. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. urmând ca. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în solarii neînc\lzite. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ sem\nat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.2. se folosesc doze orientative. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. sau cu DR-5. Producerea r\sadurilor. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.3. înainte de plantare cu 10-14 zile. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu.2. la 5x5 cm. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. se ud\.2).

înl\turarea vârfului pivotului. 10. cu specificarea c\. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. dup\ care se mocirlesc. în func]ie de umiditatea solului. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în 2-3 etape. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.N. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. 134 . iar în gospod\riile popula]iei manual.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. revenind o desime de circa 5. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. N. 4 g/m2. Fig. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.4 .5-1 litru ap\ la plant\. distribuindu-se circa 0. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. STAN. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.4). Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). La r\sadurile nerepicate. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.5 plante la m2.4). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.

manual. seara. destul de periculo[i. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. ceap\ [i usturoi pentru stufat. spanac. care sunt mult mai uniforme. astfel ca. în general. În acest scop. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. orz de toamn\. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. pân\ la cre[terea temperaturii.. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Celelalte lucr\ri de între]inere. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea se execut\. apa s\ se infiltreze în adâncime.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. [i manual. borceag. Locul în rota]ia culturilor. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. la nevoie. 10.1. a[a cum s-a ar\tat. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. a unor epoci intermediare. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. în condi]ii optime de tehnologie. de 1-2 ori între plante pe rând. în cazul cultivarelor hibride. c\p\]ânile sunt mult mai mari. dar. de regul\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii.3. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Datorit\ d\un\torilor. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. secar\ mas\ verde etc. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. de 3-4 ori între rânduri. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. 135 . Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. adic\. În schimb. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. peste 1 kg/bucat\.6. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

gr\pându-se concomitent. 1969. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Pentru gospod\riile popula]iei. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. 4 g/m2. se dezinfecteaz\. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.N. 50 kg P2O5. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP.000 plante la ha (fig. N. realizându-se o densitate de aproximativ 45. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. STAN. în vârst\ de 40 zile. fertil. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. la varza timpurie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. deoarece r\sadul nu se repic\. dac\ este nevoie. permeabil. f\r\ gre[uri [i coame. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. utilizând rama de sem\nat. 10. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Producerea r\sadurilor. Se seam\n\ rar. prin ata[area unei foi de grap\ la plug.50. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Bala[a. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. se afâneaz\. MUNTEANU Vara. Dup\ sem\nat se ud\. 1973).5). se m\run]e[te [i se niveleaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. 136 .000 . cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). concomitent. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). 10. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.6.5 . Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. 10. 137 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). revenind o densitate de 4 plante/m2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.1. în general. recoltarea se poate realiza mecanizat. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.nu se mai face modelarea. .LEGUMICULTUR| II Fig. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.4. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.

dup\ s\pat. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\.N. o bun\ premerg\toare (Maier. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. salata.1. N. Culturile premerg\toare. Astfel. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . ardeii.8-1 kg s\mân]\ la hectar. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. printr-o greblare u[oar\. R\sadul se produce. SUP-21 sau Saxonia-270. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. în func]ie de zona de cultur\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. l\sându-le pe cele mai viguroase. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. având un sistem radicular mai profund. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. l\sându-se între plante 10 cm. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în general. 10.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. cu unele deosebiri. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. . bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.6. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). folosindu-se 0. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Producerea r\sadurilor. castrave]ii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. . iau apa din adâncime. în luna ianuarie). ata[at la sem\n\toare. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. în agregat cu tractorul L-445. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Dat fiind specificul intensiv. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. 1969).5. STAN. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. de preferin]\. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. produc]iile fiind acelea[i.Se face r\ritul plantelor.

14-180C dup\ repicare pe timp senin.F. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. 6-80C. cu 10-12 zile înainte de plantare.4). În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.C.L. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. gr\parea terenului. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. 60 zile. înc\ din toamn\. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. iar I.8). în ghivece sau cuburi nutritive.3). Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Buz\u (1984) .L. 10-120C dup\ repicare noaptea. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. I. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Dup\ 35-45 zile. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Preg\tirea terenului.P. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. echipat cu rari]e. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. imediat ce terenul permite.-S. conform schemei de înfiin]are a culturii. (1980). care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.6 m). sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.65-70 zile.F. 139 . Dirijarea factorilor de mediu.C. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. repicat la cuburi nutritive. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Vâlceanu [i colab. Instalarea ad\postului. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Prim\vara. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.4 sau FPP-1. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.8) modificat\ ([asiu de 2. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.C. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.L. se execut\ dezinfec]ia solului. În acest scop. Di]u [i colab. 16-180C pân\ la repicare.

densit\]ile recomandate sunt de 57.C. de tipul de ad\post. F.000 plante la hectar. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Vidra [i S. elaborat\ de I. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.000 plante la hectar.C.-S. Ceau[escu [i colab.L.L. 1984). Tehnologia cadru. Cobâla[ [i colab.P. Buz\u (1981). Buz\u. densit\]i de înfiin]are a culturii.40 m). (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 1978. folosind schema 57+46+94+57 cm.P. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Densitatea poate fi mai mare (90.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. N. asigurând o densitate de 57.L. la distan]a 30x30 cm.F.S. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. Tot pentru tunele joase.000-110.C. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.000 [i respectiv 60. De regul\. pentru solariile tip I. 1981. 10. Maier [i colab. Maier(1969) recomand\.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. pe brazde u[or ridicate. atât în solariile bloc. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.L.6) În ad\posturile joase. 140 . 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000).000 plante la hectar. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. realizând o densitate de 85. a.C.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. C. 10.. dar în zona de nord-est. 25 a III-a. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. M\nescu (1972) recomand\. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. de condi]iile meteorologice. asigurând circa 53.L. în solariile bloc. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.C.000 plante la hectar. (cu l\]imea de 5. Buz\u. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.L.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. implicit. 10. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. STAN. realizând densit\]i de 57. L.N. În condi]iile din sudul ]\rii. realizând o densitate de 50. (1969. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. MUNTEANU Înfiin]area culturii.C. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.F. irigarea prin brazd\ a culturii [.7).000 plante la hectar (I.P. folosirea intensiv\ a terenului.000 plante în solariile tunel (fig. 10. 1984). Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 1981).a. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. la plantare. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.F. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.

Udarea în 141 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.F. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.L.LEGUMICULTUR| II a b Fig. tasând bine solul. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.C.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Înainte de plantare. r\sadurile vor fi bine udate. în cuiburi sau în rigole. 10.6 .

datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. În acela[i timp. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. STAN. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. N. Din aceste considerente. de exemplu. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. lipsa agentului termic. comparativ cu serele din sticl\. Pentru cultura de varz\. acoperirea cu folie de polietilen\. posibilit\]ile reduse de aerisire). Dac\ totu[i este nevoie. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. a b Fig. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. 142 . 10-7 . reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta.N.

P. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 10. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C.-S.LEGUMICULTUR| II a b Fig.8 .L.C.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.L. În cazul temperaturilor prea mari. Buz\u. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .F.

C.L. 1984). Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. în func]ie de condi]iile de mediu. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. 6-9 ud\ri.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. de regul\ prin brazde. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. la ambele tipuri constructive.9 . 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). spre sfâr[itul perioadei. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. La nevoie. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. melcii f\r\ cochilie (Lymax). De asemenea. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. STAN.L. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. cu norme de 200-300 m3/ha. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. Se aplic\.L.P. uneori. – S. folosind ma[ini [i aparate specifice. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.C.L. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Fig. 144 . O lucrare deosebit de important\ este irigarea. N.F.C. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.A. (I.P. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.U. buha verzei (Mamestra brassicae). Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).C. Buz\u.F. cu care ocazie se refac rigolele de udare. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. molia verzei (Plutella brassicae).N. Buz\u. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. ori folosind motocultorul. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. în func]ie de dotarea tehnic\. Lucr\rile de îngrijire.-S. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. La tunelele joase. 10.

Familia Cruciferae 10. de asemenea. Importan]a culturii Varza ro[ie. De obicei. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare.3. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 10. simple sau asortate. capitata L. rubra L.2. aceea[i ca la varza alb\. Radu.1. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1978. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. 10. 1973).2. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\.2. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. 10. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.2. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. de gustul mai apetisant. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. eventual. în teren neprotejat. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. Maier. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1986). 10. 1965. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 1969. în toate zonele legumicole. practic. din mai pân\ în iunie. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 145 . Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.10). f. 1969. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. VARZA RO{IE Brassica oleracea var.2.

identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.Varza ro[ie: 1 . MUNTEANU 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. dar în Europa. de origine german\.10 . cu c\p\]âni globulos-alungite. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Plantele sunt foarte viguroase. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. În România s-au cultivat câteva soiuri. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.4.N. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. dar în ultimul timp nu este de neglijat. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. de culoare violet\ [i foarte îndesate. practic. reavene [i fertile. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. conform cerin]elor pie]ei. Temperatura.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.aspectul general antocianului în celule. 10.2. 10. 2 . Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 10. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. al plantei. profunde.2. N. ca varz\ târzie (de toamn\). datorit\ prezen]ei Fig. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.6. înc\ din perioada 1950-1960. de obicei. necesit\ soluri mijlocii. 146 . Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.2. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. STAN.5. Acest soi este tardiv. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. lumina joac\ un rol relativ redus. de exemplu. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.

cu l\]imea la coronament de 104 cm.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate.000 plante/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. determinat\ prin cartarea agrochimic\. 10. 10.11 . mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. realizându-se o densitate de 55.11). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. cultura târzie. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\.000 plante la ha (fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri.000-60. Pe fiecare strat în\l]at. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10.2). 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Fig. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Ca urmare. Înfiin]area culturii. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. orientativ.

N. bullata D. Datorit\ fine]ii. sin. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. dar pe suprafe]e relativ mici.3. Familia Cruciferae 10.3. var. La noi în ]ar\. 10. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare.3.3. sabauda L. cât [i în anul al doilea (fig. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. atât în anul întâi. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.2. în vederea consumului în stare proasp\t\. în secolele XVIII-XIX. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. 10. În România. 10. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.12). în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. MUNTEANU sare potasic\. în secolul al XVI-lea. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.1.C. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. 148 .3. cultura este practic necunoscut\. 10. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\.N. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. STAN.

cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.12 . se cer asigurate.5. 2 .3. 149 .c\p\]âna.frunza din partea superioar\ a rozetei. 10. la cultivarele mai noi. la circa 15 ani. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 10. se vor asigura. cu polenizare entomofil\. Aceast\ varietate este alogam\.3.4. cu ridic\turi convexe. la care s-a ad\ugat.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. Acesta a fost creat la I. 1985). fiind moi.L. soiul românesc Marilena. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 3 . laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. De aceea. condi]iile de sol.aspect general. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. Vidra.Varza crea]\: 1 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. 4 . Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.C. crocan]\ [i gust pl\cut. la nivel optim. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. este semitardiv. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.F. cu prioritate.LEGUMICULTUR| II Fig. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. chiar ro[ie-violacee. cu foliajul verde închis. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. fr\gezime.

acolo unde se cultiv\ [i.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.000 plante la ha.N. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.000 plante la ha (fig. MUNTEANU 10.3. 10. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Alegerea terenului. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. în func]ie de zon\. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. La noi în ]ar\. în variantele de cultur\ timpurie.6.000-55. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.13). având în vedere [i soiurile folosite. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). se practic\. de var\ sau de toamn\.13 . Fig. STAN. cel mai mult. realizându-se o densitate de 50. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. soi [i epoca de recoltat. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. 150 .

Calendaristic. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 10. în principiu. fiind de 20-40 t/ha. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni.4.4. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. ierboas\ în faza tân\r\. Valoare alimentar\. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.1. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.a. are niveluri mult mai ridicate. Eventual. pân\ toamna târziu.2. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. 6-7% glucide. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. verzi[oare pane [. 151 . aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. dup\ ce se ridic\ roua. 3. 10. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.5% substan]e proteice. dar mai ales în vestul Europei. Familia Cruciferae 10. var. s\ruri minerale.4.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\.14). la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 10. verzi[oare în unt. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. cu 2-3 zile înainte de recoltare.3. formate în axila frunzelor. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.C.a. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.2-3.4. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. vitamine [. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. care reprezint\ partea comestibil\. 10. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. gemmifera D. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.

comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Frunzele sunt pe]iolate. cu masa variind între 10-30 g. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. u[or oblic\ în jos. cât [i din mugurele terminal. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. 10. 10. de care depind num\rul. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.14 . Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. MUNTEANU Fig. 2 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Tulpina este erect\.4. pu]in mai rotunjit. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. STAN. 1969). grosimea tulpinii.Varza de Bruxelles: 1 . cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. dar mai ales. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Florile. În zona apical\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. N. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. mai ales în 152 . asem\n\tori celorlalte variet\]i. din aceast\ cauz\.plant\ cu tulpin\ joas\. Atât din verzi[oare.plant\ cu tulpin\ `nalt\. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.4.

verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Vernalizarea. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 1971). De asemenea. fertil [i semiargilos. Prim\vara.6. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. mai ales.4. 10. datorit\ masei vegetative.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. cu vigoare medie spre mare. Astfel. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Marinescu N. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. în caz de vânturi puternice. nivelarea de exploatare. Preg\tirea solului. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.5. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. profund. 10. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare.. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.. deschiderea rigolelor pentru 153 . verzi[oarele sunt mari. În caz de secet\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la sfâr[itul lunii mai. Toamna. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. pe cât posibil. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. tulpina de 70-80 cm. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.4. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. care este tardiv (180-200 zile). Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. solul trebuie s\ fie bine structurat.

fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. 10. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. R\sadurile nu se repic\. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. r\sadurile sunt bune de plantat. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Fig 10. Producerea r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. amenajate în câmp. . N. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.000 plante la ha (fig. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. STAN.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori.N.15 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. MUNTEANU modelat solul. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. realizându-se o densitate de circa 40.

1992). Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. La prima exist\ câteva variante tehnice.5. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. 1967. soteuri sau piureuri. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. pân\ la 10-12 t/ha. citat de Savi]chi [i colab. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.1992). o bun\ comercializare pe pia]\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. pe baza unui larg studiu bibliografic. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. 1977. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.o. citat de Savi]chi [i colab. când verzi[oarele sunt bine formate. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.1. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.C. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. . Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Familia Cruciferae 10. silvestris). prin ruperea cu mâna. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Beceanu (1995).5. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). acephala D. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. var. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . în acest sens. Celelalte lucr\ri de între]inere. supe. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. 10. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. 10. în func]ie de cerin]ele pie]ei.2. pân\ spre vârful tulpinilor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. e[alonat. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. salate fierte – folosite ca garnitur\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. fiind.

violaceu. Pe axul principal. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Astfel. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Limbul frunzelor poate fi lirat. Sistemul radicular este puternic dezvoltat.16 . iar uneori pestri]. 2 . În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Florile. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. dispuse altern [i distan]at între ele. se pot forma ramuri scurte. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. STAN. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. frunzele pot fi colorate în verde. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. 10. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.plant\ cu tulpina `nalt\. brun-violet. pe]iolate. 156 .N. cu în\l]imi variabile.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg.3. 10. dar superficial. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Formele pentru furaj au frunzele netede. cu polenizare entomofil\. N. Frunzele sunt simple.16). asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. MUNTEANU [i cultivat\. Este o plant\ bienal\. Tulpina este cilindric\.5. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. din mugurii axilari. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. cuprinse între 120-150 cm. în func]ie de soi. penat lobat. mari. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.

ca [i varza de Bruxelles. Apa este. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\.4. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). [i în cazul verzei pentru frunze. mai ales în gospod\riile familiale.5. suprafa]a foliar\ mare.5. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. 10. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.6. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.LEGUMICULTUR| II 10. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând.5. Esen]ial. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. pentru temperatur\. 157 . Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. dar [i ro[ieviolacee. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. care au frunza aproximativ neted\.5. de culoare verde. oleracea. 10. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Portul s\u înalt. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. se situeaz\ în limitele a 16-180C. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.

glucide 3. proteine 2. mai mult murat\. lipide 0.6. MUNTEANU Fig 10. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. care sunt mai tinere. (1984). sufleuri [. În ambele cazuri. B1. botrytis Familia Cruciferae 10. cauliflora (Alef). Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. var.a.N. vitaminele A. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. salate cu unt. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. [. Ca 25 mg/100 g. botrytis subvar. K 420 mg/100 g. Aceasta se consum\ marinat\. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. ciorbe. STAN.6. N. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare..17 .8%. CONOPIDA Brussica oleracea L. Brassica oleracea L. var.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.6%. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. denumit\ impropriu inflorescen]\. 158 . 10. sin.1. citat de Ceau[escu [i colab. [i C 60 mg/100 g. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii.a. (1975). pane. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.3%.9% (din care celuloz\ 1%). PP. Dup\ Mincu [i colab. B2. elastice [i turgescente. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.

împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. mai ales în jurul ora[elor. incomplet evoluat\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. denumit\ Brassica cretica Sam.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. groase. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.3.18). 2000). 10.10. ierboas\. În }\rile Române. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. cum ar fi: conopida italiana.6. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. apoi Italia. 10.2. în Fran]a. În prezent. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Tulpina principal\ este cilindric\. în culturi timpurii sau tardive. Germania [i alte ]\ri. conopida de Cornwall [. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare.a. 42 mii ha. conopida nem]easc\. în mare m\sur\. de unde s-a r\spândit în Olanda. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. g\lbuie. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. B. R\d\cina este pivotant\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. care are ca origini varza s\lbatic\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. scurt\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. Anglia. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. foarte îndesit ramificat\. scurt\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. tare ca [i la varza alb\. [i ast\zi se cunosc denumiri.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. din care.6. la compromiterea recoltei. alb\. bogat ramificat\. 1986). fraged\ [i dulce. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. c\rnoase. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. în mod evident. 159 . De altfel. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.

Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Polenizarea este entomofil\. Conopida este. N. polenizarea este indirect\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.oleracea. erect\ sau oblic\. la unele soiuri. conopida fiind o plant\ alogam\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. albastre sau violete. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. De[i florile sunt hermafrodite. nervura principal\ este foarte lat\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. nervura principal\ este sub]ire. verde-închis. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. tetramere. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.5-2 cm în diametru. fin din]at\ ori u[or sinuat\. 160 . iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. cu marginea fin din]at\. cu nuan]e cenu[ii.18 . înconjurat\ de frunze tulpinale mari. cu ramuri groase (la soiurile târzii). reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. de asemenea. groas\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Frunzele sunt simple. frunzele au limbul oval – alungit. Astfel. cu marginea întreag\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. practic. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). 10. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. STAN. hermafrodite. iar în stadiul de c\p\]ân\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. MUNTEANU rareori pu]in violet\. de 1. la altele. În faza de r\sad. La un moment dat. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Florile actinomorfe. dar sunt mai mici. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. sesile sau scurt pe]iolate. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. La înflorire. Culoarea poate fi verde-deschis. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. un criteriu de identificare a soiurilor.N.

nici nu mai formeaz\ flori. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). care î[i pierd turgescen]a. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. factorii major implica]i sunt temperatura. Tot în faza de c\p\]ân\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. astfel afectat. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna).4. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. de velur sau bob m\runt de orez. Apa. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. cantitativ. temperaturile sc\zute de 4-80C. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. În perioada de formare a c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. care diminueaz\ valoarea comercial\.6. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. determin\ spargerea celulelor. unde cap\t\ culoarea verde. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Un exces de ap\ provoac\ 161 . varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Conopida de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). În aceast\ direc]ie. devin laxe. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. 1969). termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. apa [i elementele nutritive. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. identice cu cele ale verzei. o lung\ perioada de timp.LEGUMICULTUR| II 10. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. Temperaturile ridicate. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. cu c\p\]ânile formate. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Pe acest ]esut. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. dac\ sunt bine c\lite. în cea mai mare parte. care. cumulate cu seceta prelungit\. care. de[i. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. de multe ori. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). care se reface foarte greu. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor.

în mod evident.N. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). de asemenea. În câmp sau spa]ii protejate. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. num\rul de frunze este mai redus. STAN. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. 1969. chiar u[or violacee. plantele se alungesc. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Alungirea r\sadului. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. de[i nu au dreptate în totalitate. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. de o cantitate mare de lumin\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. În faza de r\sad. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În timpul vegeta]iei. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. corespunz\toare terenurilor bine însorite. întârzierea recoltei. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. 1978). Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. A[a cum s-a mai ar\tat. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Excesul de ap\ este. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. este important de reamintit c\ 162 . c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. În ceea ce prive[te azotul. altfel. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. 1979). De asemenea. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). r\sfirate. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. cultura are nevoie. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Din aceast\ cauz\. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. în general. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. a[a cum se întâmpl\ la varz\. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. În acela[i timp. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În privin]a elementelor minerale. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. d\un\tor pentru c\. de asemenea. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. În termeni gr\din\re[ti. în mod special. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Le Bouhec. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. un exces (moderat) de ap\. determin\. Lumina. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. N.

catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. 10. b. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. c.1.5. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. provenit\ din grupa Erfurt). Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). cernoziomuri levigate. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Locul în rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II acesta. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. uneori pentru ser\). maz\rea de gr\din\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. spanac etc. de[i nu este prea bogat.6. Tipul ecologic de iarn\. sortimentul. grupa Giant (din Italia). Sunt contraindicate solurile grele. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. salat\. în cantit\]i prea mari. castrave]i. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. reci [i umede. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\).8). pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Alpha (pentru câmp.2–7. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. pe terenuri ad\postite. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. 163 . În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. de toamn\ [i de iarn\. mai ales în prim\verile secetoase. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. din care multe sunt hibride.6. pân\ la minus 100C.8). Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. cu diferite grade de evolu]ie. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. 10. De exemplu.6. La rândul ei. La noi în ]ar\. bobul etc. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Tehnologia de cultivare 10.6. De asemenea.

N. N. STAN. MUNTEANU 164 .

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în vârst\ de 40-45 zile.600 plante/ha).LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.19 . astfel. cu udare individual\ a acestuia. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Producerea r\sadurilor. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.000 – 75. revin aproximativ 66.600 plante /ha. Fig 10. 10.19). ca [i la varza timpurie. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În ferme. la 4–5 zile dup\ plantare. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.445. cultura de conopid\ 165 . Completarea golurilor se face manual. revenind o densitate de 66. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Lucr\rile de îngrijire.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.000 plante la hectar (fig. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.

Calendaristic. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Dac\ este nevoie. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Înainte de recoltare. în func]ie de starea de umiditate a solului. În gospod\riile popula]iei. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. f\r\ a-l r\ci prea mult. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Produc]ia variaz\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. albe. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. pân\ la 5-6 ud\ri. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. în func]ie de regimul de precipita]ii. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. pân\ la 15 – 20 iulie. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. aplicându-se. cu circa dou\ zile. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. Recoltarea se efectueaz\ manual. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. fiind între 15 [i 25 t/ha. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cu cantit\]i moderate de ap\. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. în circa 2 – 4 etape. STAN. De regul\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. fragede [i pl\cute la gust. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. se execut\ o udare u[oar\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\.N. norma de udare se m\re[te. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. N. 166 . cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor.

în perioadele secetoase din timpul verii. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. cartofi timpuri etc. Vara. ceap\ [i usturoi pentru stufat.000 plante la hectar (fig 10. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). 167 . În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. dac\ este nevoie. asigurând o densitate de 45. Locul `n rota]ia culturilor. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.2. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. ceap\ pentru stufat etc). se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Pe fiecare strat în\l]at. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Producerea r\sadurilor. în nici un caz acid\.. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în func]ie de zon\.6. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. În cazul în care solul este u[or acid. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.6. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. prin ata[area unei grape stelate. Celelalte lucr\ri aplicate. în func]ie de gradul de aciditate. în vârst\ de 45 – 55 zile. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. din punct de vedere al structurii.000 – 50. secar\ mas\ verde etc. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. spanac.LEGUMICULTUR| II 10.20). la adâncimea de 20–22 cm. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. De asemenea. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. spanac.

recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Lucr\rile de îngrijire. la cultura de conopid\ de toamn\. Dac\ este nevoie. În faza form\rii c\p\]ânilor. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. ac]ionat\ de tractorul L-445. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. STAN. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. dup\ care se depoziteaz\ temporar. în perioada de formare a c\p\]ânilor. pân\ 168 .20 . În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. realizând o densitate de circa 55. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. N. 10. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În timpul perioadei de vegeta]ie. În timpul vegeta]iei. în func]ie de regimul de precipita]ii. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. MUNTEANU Fig. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în perioadele secetoase din timpul verii. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În gospod\riile popula]iei.N. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare.000 plante la ha. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. seara. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. când plantele [i-au revenit.

r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.a. pericolul vernaliz\rii [. asem\n\tor culturii de câmp. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. 1977).). – S. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. în faza de cotiledoane.6. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). atât în ciclul de prim\var\. respectiv cu 40. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Sem\natul nu se va face prea des. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.P. Buz\u. de asemenea.C. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. alungindu-se foarte repede. epocii [i ciclului de cultur\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 1981). Producerea r\sadurilor. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. plantele se vor c\li foarte bine.L.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Salter. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.C. reduce faza de c\p\]ân\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. În faza de r\sad. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 10. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Pentru Câmpia Dun\rii.000 plante la hectar.000 [i 30. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Löbl [i colab. Dup\ r\s\rire. Pentru ciclul al II-lea. Infiin]area culturii. pân\ la plantare.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. 1972). 169 . R\sadurile se produc în sere înmul]itor. 1974). din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. (1962. astfel ca. variind intre 18 [i 30 t/ha. O bun\ fertilizare se poate realiza.L. 1974. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.6. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Cu 7–8 zile înainte de plantare. De aceea. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).F.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.

1981). 1980). conopida. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.P. – S.21). pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. N. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. De asemenea. STAN. realizând o densitate de 28.24.. în rânduri. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. de 33. Reglarea regimului factorilor de mediu.22).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.000 plante la hectar (I. În plus. asigurând o densitate. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. conform schemei din figura 10.L. Fig. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizându-se o densitate de 40. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. 170 .21 .23). în general.C. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. este deosebit de sensibil\ la secet\. 10. Buz\u.000 plante/ha.F.L.C. asem\n\tor culturii de varz\. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10.N. în faza de c\p\]ân\. determinând încetarea în cre[tere. în faza de c\p\]ân\. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.10. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. realizându-se o densitate de circa 33. MUNTEANU În solariile bloc.000 plante/ha (fig. La aceea[i schem\. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. de asemenea. Principalii factori de mediu se regleaz\. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. 10. Fa]\ de varz\.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 .22 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig. 10.

De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.F. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.000 de fire la hectar. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. Se planific\ între 50. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. specific\ soiului. 1973) 172 . umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. În continuare. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Lucr\rile de îngrijire. Mamestra brassicae). câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.C. 1970.000 [i 80. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. STAN. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.. modificat) Ca [i la varz\. în func]ie de soi. reglarea factorilor temperatur\. N.P. MUNTEANU Fig. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Producerea r\sadurilor.L.N.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.L. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. 10. de exemplu. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.-S. 1981. 1980). citat de Ceu[escu [i colab. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.C. 1973). Buz\u. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.4. folosind temperaturi sc\zute.6.6. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.

fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. corespunz\tor epocilor de plantare. Înfiin]area culturii. vor avea o densitate mai mare [i invers. Sera.000 [i 80. irigarea. prin caracteristicile sale constructive. Lucr\rile de îngrijire. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. recoltarea se face e[alonat. în perioada de insola]ie.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. 173 . 10. Astfel. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. dac\ s-au format c\p\]ânile. a[a cum s-a mai ar\tat. afânarea solului prin pra[ile. În plus. În acest scop. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. În general. 10. aerisirea va fi aproape permanent\. la densitatea de circa 50. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. uniformitatea. frunzele se leag\ deasupra acestora.000 plante la hectar (fig. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. soiurile mai pu]in viguroase. prin cretizarea geamurilor. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. 1973). Lucrarea este e[alonat\.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Recoltarea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.25) Fig. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. care s\ asigure densit\]i variind între 50.5). lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.

cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. dar denume[te. STAN. cymosa Lam sin. Se recunoa[te c\. 10.3.N. italica Plenk Familia Cruciferae 10. subvar. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.o.7. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.26). 10. în secolul al XX-lea (1930). broccoli este aproape necunoscut\. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. 174 . Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor.1. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. în mare parte asem\n\toare cu conopida. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. MUNTEANU 10. La noi în ]ar\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. o legum\ de lux. dar prezint\ suficiente caractere botanice.2. constând din l\starii floriferi. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. “oficial”. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). B. în mod exclusiv. fiind considerat\. var. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.7. N. 1994).7. botrytis L. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. 10. Broccoli este o varietate ierboas\. cunoscut\ mai ales în Italia. Acest termen exist\ [i ast\zi. chiar dup\ 1950. anual\. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. BROCCOLI Brassica oleracea var. ca [i aceasta. În lume. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone).

aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. denumit\ în mod corect inflorescen]\. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). lirat-penat-partit. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. 10. ameliorate ini]ial în America de Nord. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.26 – Broccoli: 1 .4. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. 1953).o. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. subvar. var. Partea comestibil\. g\lbuie sau violacee.d. Soiurile mai noi. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). la multe soiuri. La soiurile mai vechi.LEGUMICULTUR| II Fig. botrytis L.7. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. pedunculii florali [i mugurii floriferi. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. asparagoides Lam. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.a. formând noi buchete [. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.m. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. 10. dispuse pe l\starii principali. Limbul este.).broccoli de c\p\]ân\ ("cape").

C.6. 10.6. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.F. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Vidra. în mod întâmpl\tor.7. SCL Bac\u [. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . provenite din ]\rile cu tradi]ie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. STAN. diferite soiuri. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).1. N.N.L. în cultur\. Fig. În România se cultiv\. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Soiuri La nivel mondial. ~n aceast\ faz\. În câmpurile experimentale de la I. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.27. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.5. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. au fost studiate adev\rate colec]ii. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.7. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. 10.27 . Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. cu o vârst\ de 40-45 de zile.7. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.a. Cu alte cuvinte. exigen]ele ecologice sunt maxime. 10. Tehnologia de cultivare 10.

28). Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.7.5 iulie). dar f\r\ frunzele protectoare. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. 10. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Producerea r\sadurilor se realizeaz\. 10. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . eventual. Fig. Dac\ l\starii sunt prea lungi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. 10. La cultura de broccoli asparagus. Recoltarea se efectueaz\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.2. în cultur\. dar poate fi [i mai redus\. de regul\. a[a cum s-a anticipat deja. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.6. în mod e[alonat. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. prin r\saduri de 3045 de zile. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.28 . Înfiin]area culturii are loc.

gongylodes L. soteuri. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . cu gust pl\cut.în cel al guliilor.8.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). gongyloides Lam. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. ridichi.N. cu conopida. suculent\. N. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. adic\ 15-25 t/ha. circa o lun\. oleracea var. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. respectiv B. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. ghiveciuri. sin. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii.). în perioada cu umiditate ridicat\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. denumit\ “varza de Pompei”. La noi în ]ar\ sunt 178 . 10. Din punct de vedere agrofitotehnic. De asemenea.1. Una din aceste variet\]i. r\sadni]e [i solarii. oleracea.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.8. Familia Cruciferae 10. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. var. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate).8. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. de exemplu. care este fraged\. comparativ. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. mai ales atmosferic\. frig\nele. mânc\ruri cu carne.a. sylvestris. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . STAN. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. simpl\ sau asortat\ cu morcov. din timpul toamnei). ]elin\ [. De asemenea. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. ou\ sau umplute cu carne [i orez. GULIA Brassica oleracea var. [i bolile. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în perioada de secet\.2. H. 10. Oleracea. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .

dublu sau neregulat din]a]i. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Canada [i Asia. în al doilea an). Limbul are m\rimea [i forma variabile. limbul este eliptic. Aspectul general al plantei: scurt\. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. 10. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.Gulia. în func]ie de soi. r\d\cini. se comport\ ca anuale. l\sând cicatrici mari. în faza reproductiv\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. În România. alterne. 1985). În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. în acest din urm\ caz. tuberizat\ în partea inferioar\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 10. acestea pot evolua. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Astfel. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. în S.29 . bienal\ (fig.. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Tulpina (în primul an) este Fig. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Frunzele sunt simple. ovat sau lanceolat.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. atât timpurie cât [i cea tardiv\. cultivate prim\vara devreme. 10. gulia. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. respectiv 610 ori mai mici. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\.3. în func]ie de vârsta plantei [i soi. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. La soiurile timpurii. Unele soiuri . Lobii limbului sunt simplu.29). de culoare verde-deschis. în faz\ de r\sad. sferic-turtit\ sau ovat\. comparativ cu varza. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. În lume este larg r\spândit\.A. cele de la baz\ cad mai devreme. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei.8.U. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.

La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.8. iar pe de alt\ parte. pe un fond de fertilizare organic. 10. factorii de mediu . 180 . elementele nutritive [i ap\. Solul trebuie s\ fie mijlociu. bine structurat [i fertil. dar suficient de reav\n. datorit\ faptului c\ plantele. Asolamentul. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.N. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.a. Aceste cerin]e sunt justificate. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. STAN.4. inclusiv la gulia de toamn\. MUNTEANU 10. În toate cazurile.6. mai ales fa]\ de sol. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.5. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. În acela[i timp. în cultur\ protejat\ [. 10. de baz\. În mod deosebit. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).6.1.8. a fi în cantit\]i mari.8.8. cerin]ele sunt mai mari. Producerea r\sadurilor. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. 10.9). tardive. dar echilibrate. pentru gulioare. Elementele nutritive se prefer\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. de regul\. N.mai ales nutri]ionali . pe de o parte. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Lucrarea se execut\ manual. Murtazov [i colab. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. la interval de 8-10 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.30). la distan]a de 25 cm între plante. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. 182 . Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.N. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. STAN. Se aplic\ 3-4 ud\ri.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. prin împr\[tiere sau în rânduri. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.02) (tabelul 10. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. 10.4). Lucr\rile de îngrijire.30 . asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. N. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. temperatura de 70C). folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. cel pu]in trei zile. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Fig 10. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie.

dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. 10. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. 10. o singur\ dat\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.31).000-70. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. 1973). produc]ia va suferi (Bala[a. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor.2. agrotehnice [i de soi. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. La plantare. în func]ie de condi]iile meteorologice. R\sadurile îmb\trânite.8.6. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. în acest caz. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. revenind o densitate de 65. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.000 plante la ha (fig. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. 183 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. în zona unde are loc procesul de îngro[are. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile.

MUNTEANU Fig 10.8. dar pot face recoltarea mai dificil\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii.N. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. la cuburi sau ghivece nutritive. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. la adâncimea de 30-40 cm. STAN. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari.3. Guliile. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. 184 . Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.31 . cu o p\trundere superficial\ în sol. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. N. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. f\r\ suculen]\. Producerea r\sadului. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. de calitate inferioar\. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. în func]ie de regimul de precipita]ii. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. 10.6. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. În cursul vegeta]iei.

10 aprilie.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.32 .34.000 plante la hectar. În solariile tunel. Înfiin]area culturii. 10. în func]ie de zona de cultur\. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33).000 plante.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. În perioada de r\sad.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. dispuse conform schemei din figura 10. între 15 martie . aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.33 . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. 10. Fig 10. mai ales în perioada iernii. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. 185 . care în general va fi moderat\ (16-170C).32). 1972). ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.

Plantarea se face manual.N. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. STAN. 10. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu.8. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. irigarea. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.4. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Recoltarea. 186 . În cultura pur\.34 . Lucr\rile de îngrijire.6. produc]ia este 2025 tone la hectar. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. MUNTEANU Fig 10. 1972). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). N. 1973). Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

cu r\saduri de aceea[i vârst\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1973). Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. revenind o densitate de circa 33.LEGUMICULTUR| II 10. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Fig 10. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Murtazov. Pân\ la plantare. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. ori de câte ori este nevoie.36 . Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. deoarece r\sadurile nu se repic\. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 1973).8-2. la 4-5 zile de la plantare. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. soi [i calitate.000 plante la hectar. Se seam\n\ mai rar.3 kg. Completarea golurilor se face manual. Tehnologia de cultivare 10. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.36). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Cultura timpurie Alegere terenului. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Producerea r\sadurilor.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 1974). în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .000-166. 2-3 kg. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.9.6. alegerea plantei premerg\toare. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. 10.000 plante la hectar (Bala[a.6.9. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.1.

Produc]ia este de 20-25 t/ha. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.5 cm. dup\ r\rit. Lucr\rile de îngrijire. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. De asemenea.) câte dou\ rânduri pe strat. Stanhay [. Adâncimea de sem\nat este de circa 2.6.N. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. STAN.9. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. distan]ate la 80 cm (fig. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.37 . manual. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Calendaristic. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. MUNTEANU Spectrum). sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . [i în a doua parte a acestei luni.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. 10. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.a. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. la începutul lunii iulie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.37). Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.2. 10. N.

lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. .se face r\ritul plantelor. 193 . în 2-3 etape. 1998). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.37). dar cu unele deosebiri [i anume: .000-50. 10.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. l\sându-le pe cele mai viguroase. manual. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.000 plante la hectar (fig. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar..

prezint\ flori unisexuate. vulgaris suprafa]\. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Pepenele galben Cucumis melo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. convar. STAN. fiind monoice.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.1) Tabelul 11. cu tulpina fistuloas\. Familia Cucurbitaceae 11. oblonga Ser. N. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. (peponid\). 1979 11. var. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. sere.1. târâtoare.1. alogame. ad\posturi. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.N. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. sunt plante erbacee anuale. plantele Cucurbita pepo L. 194 . (=var.1. Dovlecelul entomofil\. cu polenizare Giromontina Alef.

39-0. suprafa]a cultivat\ este de 90. 0. Ungaria.O. Varo..52% celuloz\. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. produc]iile medii sunt foarte diferite. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Olanda. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. pân\ la latitudinea de 61-62°. În func]ie de ]ar\. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.58% Na2O. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 1974). [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. În Europa. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. 11. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.39-0.95% substan]e proteice.6% CaO. Collumela [i al]ii. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. De[i. iar cea total\ de circa 2. 0. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului..A. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).U. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. murate sau marinate). Germania. Pe plan mondial. 10.H. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.A.57% cenu[\. 1.7% MgO. tocan\ etc. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. citat de Ghenkov [i colab. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.3% K2O. 0. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).H. 0. De la greci.8% SO3. 6. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. 3. Spania. 0. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 7.83% Cl.04 mg% vitamina B2).LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.4 milioane tone (Anuarul F. 195 . 4. 1995). castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.1...2 milioane ha.04 mg% vitamina B1.4 milioane tone.. 1. Polonia.. din punct de vedere alimentar.39% SiO2. Italia etc.35-0. 11. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.14% zaharuri totale. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.26% P2O5. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).000 ha.07-2. Anglia [i alte ]\ri nordice.2.

vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.1). în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. tulpina emite r\d\cini adventive [i. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.5 m. STAN. de la 0. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. cu p\mânt.1. 11. astfel. 196 . prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. târâtoare..3. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. MUNTEANU În ]ara noastr\. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. acoperite cu peri[ori aspri. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.Sistemul radicular la castrave]i. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.N. Fig 11. 1980) Tulpina este erbacee. hr\nirea plantei devine mai activ\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. De la r\s\rire pân\ la recoltare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. trilobate sau pentalobate. fistuloas\. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.7 la 2. ca urmare. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. ocupând suprafe]e diferite. sunt mari. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. N. 11. ramificat\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.1 . urmate de zonele colinare. sunt necesare 56-70 zile. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. din loc în loc.

iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. 3 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii.2 . temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. La hibrizii ginoici. duc la cre[terea num\rului de flori femele. 5 . fructele cresc deformate. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. temperatur\ [i umiditate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.flori b\rb\te[ti. 11. În cazul acestor hibrizi. 2 .2). Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).3). numit\ melonid\.cârcel. dac\ polenizarea are loc.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. deoarece polenul este greu [i lipicios.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. 197 . Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. 1973) (Ethrel 500 ppm). lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. de form\ alungit\. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.frunz\. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). are dimensiuni [i culori diferite (fig. turtite. în func]ie de soi. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Dac\ polenizarea se face incomplet. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . Fructul de castrave]i este o pseudobac\.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. 11. Astfel. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. o hran\ mai bogat\ în azot. care. de form\ alungit\.flori femeie[ti.3 . fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. favorizând apari]ia 1 .

care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.N. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. N. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. În func]ie de fenofaz\. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor.2) Tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Din aceast\ cauz\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. 1957). Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. în culturile de câmp. frunzele devin galben-verzui. Intensitatea optim\ a luminii. 198 . Astfel. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Sub 15°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. la cultura în sere [i r\sadni]e. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.1. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. MUNTEANU 11. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.4. este de circa 15-20 mii luc[i. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. STAN. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. plantele mor.

iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.5-7. fosfor [i potasiu. în special SO2. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. cap\t\ un gust amar. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. bine drenate. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. 1. Elementele nutritive. în special la cultura de ser\. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. pe cât este posibil. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. în unele cazuri. bogate în humus. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. avându-se în vedere c\. afânate.5). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. care trebuie men]inute constant. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. fructele se deformeaz\ [i. se extrag din sol circa 2. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. castrave]ii se cultiv\.0 kg K2O. Nu sunt indicate solurile grele. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. `n privin]a calit\]ii luminii. u[oare. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i).0 kg CaO [i 0. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). De asemenea.5 kg P2O5. încetarea fructific\rii. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. este d\un\toare castrave]ilor. Pe de alt\ parte. 2. la o ton\ de produs. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. de aceea. de obicei. De aceea.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. 4. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. pân\ la 0. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. f\r\ exces de umiditate. 199 .0 kg N. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. De asemenea. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.5 kg MgO. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. argiloase [i cele prea nisipoase. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.

la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Corni[a F1. Parker.4). dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. planta pe sol înc\lzit.N. MUNTEANU 11. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Levina.3). pe timpul iernii etc. Levina F1. Corni[on. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. 200 . cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. pe balo]i. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. pe [an] cu gunoi. Select. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.4. pe pale de paie. 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Renato F1. Obelisk. etc. Corni[a.5. Astrea F1. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. N. plantele nu se sus]in. Levina etc. Record. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\.1. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.1. Tabelul 11. Cornibac Renato.6. STAN. Florida. Anka. Royal F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. se planteaz\ în solul serei. Farbio. Magic. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Levina. Favorit etc. Cornibac.

LEGUMICULTUR| II 201 .

care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. Pentru cultura de toamn\. bogat în materie organic\. a. în momentul plant\rii. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\.1.N. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. ceapa etc. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. cartoful. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat.6. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. MUNTEANU 11. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .000 plante/ha. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. varza. 100 kg/ha P2O5. u[or înclinat. astfel ca. permeabil.4. 202 . Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. fasolea. în 400-500 l ap\. cu expozi]ie sudic\.5). mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.5 l/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. conform schemei din figura 11. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. În cadrul rota]iei. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Indiferent de modul de cultur\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. STAN. bobul). N. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).1. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Producerea r\sadurilor.

în brazde de ]elin\. 30% mrani]\.03%.3%). se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. La pra[ila a doua. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.a. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 203 . În a doua jum\tate a lunii martie. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.05% sau Ultracid-40 0.15% plus Fernos 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 40% turb\. mai rar. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). 30% mrani]\. Wuchsal 0. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).4 .

Vondozeb 0. STAN.4%. Dithane M-45 0.2%. Odat\ cu începerea înfloririi.025%.cucurbitae) 0.015%. cichoracearum f.25%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.2%.Benlate.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .25%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Tabelul 11. când l\starii au 6-7 frunze. Dithane M 45 0.03%.05%. Topsin M. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.3%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Mancozeb 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.5%.1%. Systhane MZ 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Folpan 0.15% l/plant\. Bavistin sau Derosal 0. Bravo 500 . Baycor 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.2%.05% plus Mycodifol 0.Benlate.2% Mana Ripost M 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. 7-10 Turdacupral 0. N.0.05% Turdacupral 0.2%. Polyram DF 0. Bayleton 5-0.25% 8-10 Morestan 0.1%. Quadris 0.25%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Tilt 0.5% Captan 50 WP 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.0.2%.05%. cubensis) Curzate Manox 0.2%. a . Rubifan 0. Shavit f. Mikal M 0. Bavistin sau Derosal. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).2%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Sulf muiabil 0. Shavit F 0. Sancozeb 0.35%.3%.N.2%.2%. Vondozeb 0.2%.3%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.075. Curzate Man 0. Topas 0.6). Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Previcur 607 SL 0.Dazomet 500 kg/ha.15% + Dithane M 45 . Topsin M. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .2%. Kumulus DF 0.25. Alfonat 0.05%. Vapam 12001500 l/ha. Aliette 0. 72 ore.

Ripcord 0. Maneb 50 WP 0.05-0. Mirage F 0. b. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.0.2%. Zineb 58 0.1%. Omite 57 EC 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm).0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Fastac 0.1%.02%. Polacritox 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). dup\ pichetare.5-1. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . 8-10 Actellic 50 EC 0.1%.05% Neoron 500 EC 0.08%. Talstar 10 EC 0. Bravo 500 . Shavit F 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.15%.6 .03%. În cazul culturii pe spalier.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Calidan 0.15%. Maneb 50 WP 0. Bavistin 0. Polyram DF 0.20. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.05%.05%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.1% Fundazol 0.04%.3%.2%.04%. Sumi7-8 Alpha 2. Nisorun 10 WP 0. Sinoratox 35 0.1%. Sumilex 0.2%.25%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Diazol 60 EC 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.2%. apoi se sorteaz\.05%.1%.2%. Supersect 10 EC 0.25%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Dithane M-45 0.08%.20. Pirimor 50 WP 0. Metoben 0.2% Captan 50 WP 0.15%.15%. Actellic 50 EC 0.Dezinfec]ia solului b .1%.1%.2%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.3% Captan 50 WP 0.2%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Zineb 0.25%. 4-5 Decis 0.2%.03 %. Divipan 100 0. Unden 40 0. Fernos 50 WO 0.5 EC 0. Mospilan 20 SP 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. 205 . Folpan 0.sp. cu lungimea de 1. Nogos 50 0.1%. Vondozeb 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.

STAN. 206 .6). dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior. Fig. 11. N. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.N. 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.6 .Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.începutul lunii mai. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .5 . 11. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.5 [i fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.

fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. bolnave etc. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. deci se recolteaz\ diminea]a. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. când temperatura este mai sc\zut\. trebuie s\ fie de 6-9 cm . 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. La culturile pe spalier. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . la soiurile de tip Cornichon. În nici un caz. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. în special lungimea fructelor care. În momentul recolt\rii. Tabelul 11. dar dup\ ce s-a luat roua. care sunt foarte fragile.pentru industrializare [i 9-12 cm .7). având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. în medie este de 2-4 zile. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pentru conserve. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. în func]ie de soi. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. E[alonat. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze.

~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face manual sau mecanizat. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.1. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. 11. secar\ pentru mas\ verde. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere.6. 69 cm [i 9-12 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. 1978).la cultura pe sol. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. La culturile sus]inute pe spalier. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. varz\ timpurie. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. maz\re de gr\din\. MUNTEANU La culturile pe sol.2. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . irigarea este cea mai important\. la început s\pt\mânal. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. borceaguri. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. c. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. legume verde]uri. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Dintre lucr\rile de între]inere. recoltarea se face numai manual. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. noaptea [i diminea]a). De aceea. N. orz de toamn\. 208 . S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\.N. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. Cultura în sere Dup\ tomate. STAN. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face zilnic.

Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. hibrizi ginoici (F1). în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultur\ pe balo]i. se folosesc în ser\. cu fructe partenocarpice. cât [i pe cea extern\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. dezinfectarea serei [i solului. de circa 30 cm. îngropa]i sau la suprafa]\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . sem\nat în ghivece. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultura direct în solul serei. a. afânarea profund\. preg\tirea substratului pentru plantare.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. În cazul culturii direct în solul serei. de 40-50 cm lungime. . atât pe pia]a intern\. . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în ultima vreme. în exclusivitate. . . Între]inerea culturii: .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultura pe strat de gunoi de grajd.

{an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în trei reprize. STAN. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. îngropa]i [i la suprafa]a solului. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte.000 balo]i (100-120 t paie). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. azotat de amoniu 200 g. pe linia viitoarelor rânduri. N. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor).N. sulfat de magneziu 50 g. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. sulfat de potasiu 200 g. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C.000-7. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. în strat gros de 12-15 cm. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. Dup\ a[ezarea balo]ilor. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. care se bat în p\mânt. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. var stins 100 g. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Se administreaz\ succesiv. sulfat de fier 30 g. 210 .4).5).

ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. ciclul I balo]i ciclul II (15.0-90.70 0. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.9-3.5-36. care se bat în p\mânt. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.50-5.42-3.0-37.32-1.0 12. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.160-0.20 Specificare N .90-8.03 1.8).54 1.21-8.10 2.00 23. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. În acest caz. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.259 4. ace[tia se a[az\ direct pe sol. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.00-16. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.8 0. Tabelul 11.1972) (16. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.5 10. care trebuie manevrat.00-3.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .099 2. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.70 8.049-0.267-0.6-23.50 1. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.10 0.I.6 43.0 0. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.1973) 0. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).65-9.IX.461 4.6-18. 211 .50-13.9). evitarea contamin\rii cu nematozi.00 8. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.70 8.50-19.00 20. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.30-4. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.

0. Sumi-Alpha 2. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. 5-8 III . 1.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. timp de 72 ore.2% plus Ultracid 0. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. N. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.0 kg sulfat de potasiu. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. STAN.3-0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.2%. 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.1%. cu asigurarea ventila]iei.5%.ciclul scurt în sere înmul]itor.06% sau Unden 0. 30% mrani]\. la câteva zile de la r\s\rire. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. temperatura va fi de 22-24°C. evitându-se excesul de umiditate. Derosal 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. MUNTEANU Tabelul 11. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.ciclul II). Tratamentul termic uscat de 76°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.5 kg superfosfat.5 EC 0. Morestan 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.N. 15-10 VII . Astfel. Actellic E.C. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.03%.15%. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.1%.2% sau Sumilex 0. Foliar-feed 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.05%.03%). pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.3%.

de culoare verde normal.40 m. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. cu r\d\cini de culoare alb\. desimea culturii este de 2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. 213 . liber de boli [i d\un\tori. desimea este mai redus\ (1. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.11). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. unele cu caracter general.zile de la sem\nat la plantat.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.5-3 plante/m2. cu sistem radicular bogat. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 7-9 mm diametrul la colet. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Pentru ciclul I.2 plante/m2).LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.10). **. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 4-6 frunze normal dezvoltate. Tabelul 11. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.12).

pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.4% Distribuirea r\sadului pe travee. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.5. • Reglarea umidit\]ii: . • Defolierea ascendent\. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.a. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • II – aprilie. STAN.martie. temperatura de zi: 22°C . deformate. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .. nivelarea solului. decada 2. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • I – februarie.c. MUNTEANU Tabelul 11.ianuarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. februarie. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 40% turb\.N. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.umiditatea solului 85-90% din c. N. decada 3. prin aspersiune. 24°C .

La acest sistem. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A .7 . pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\.7). tulpina se 215 . 11. [i fructificarea acestora. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pe de alt\ parte. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În continuare. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.`n "V". l\starii îndep\rtându-se. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.. Fig. în prima etap\. pe de o parte. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. 11. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. 1980). dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. B . la nivelul sârmei. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. în prima etap\. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. De la dolie. se las\ câte un fruct la fiecare nod. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. [i colab.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. În acest scop. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.

nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9.N. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. STAN. în sensul c\.2 7.14). f\r\ oscila]ii.9 5. iar `n al doilea rând. atât în sol. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.1 4. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).6 34 30 26 22 5. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.3 3. Un fruct. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.4 5. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. cât [i în aerul serei. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. atunci acestea se epuizeaz\. câte patru fructe. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.5 216 . este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Tabelul 11. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. N. în serii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. cât [i a fructelor. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.13). num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. are nevoie de 18-21 zile. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.

/ha. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. 217 . la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 1974). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. prelunge[te perioada de fructificare. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. K2O-1010/412 kg/ha.. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. MgO-86/16 kg/ha. pe baza analizelor de laborator. Este bine ca. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. [i a celor din zonele învecinate. Fertilizarea se face. imediat dup\ începerea fructific\rii. 1978). atât în interiorul balotului. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. de asemenea.15). Ca urmare. la începutul vegeta]iei.a. 150 mg K2O. CaO-1564/-kg/ha..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 1978). care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 1978). astfel încât s\ asigure 30 mg N. P2O5-852/192 kg/ha. 120 mg P2O5.

care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. în prealabil.8-7. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). direct pe solul serei. deformate.5 6. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. tot pe calit\]i.9).5-7. r\niri mecanice etc. strâmbate.N. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. STAN. Pentru m\rirea produc]iei. spongios. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. MUNTEANU Tabelul 11. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. cu urme de îmboln\viri.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. conform solicit\rilor beneficiarului.2-3. N. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. În cazul când se practic\ acest ciclu. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.6). 218 . Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.8-7. La aducerea în alee.5 6. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.0 2. strâmbe.0 6. folosind r\sad de 30-35 zile. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.5-3.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.0-6. cultura se face obi[nuit. într-un sol care. b. a fost dezinfectat pe cale termic\. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.

2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.1.P. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. [i colab. aplicarea fertiliz\rilor faziale.K. se încorporeaz\ în sol. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\.3. în concentra]ie de 10%). unde în primul ciclu sau produs r\saduri.6. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.9). sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. conducerea plantelor vertical prin palisare. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. mobilizarea solului [i. 1981). bilonatul plantelor. varz\.3). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. odat\ cu desfiin]area culturii. 11. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Produc]ia este de 60-70t/ha. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.3% plus Captadin 0. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. concomitent. conopid\ (tabelul 11. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. c.

Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.000 plante la ha. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând.96 m în cele bloc. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. sem\natul de devanseaz\. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. udatul. iar plantarea la 1-10 martie. realizându-se 50-60 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.80 m între rândurile din band\. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze.85 m între benzi [i 0. tip tunel. în strat de 4-5 cm grosime. STAN. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. 1:10).70 între rânduri [i 55 cm pe rând.7 plante/m2. 220 .1. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). pra[ile. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. La culturile din ad\posturile joase. revenind 24. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.6. N. În solariile bloc. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere.4. revenind 22. pe un singur rând.N. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.000 plante/ha. la început. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha.40 m în solariile tunel [i 0. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. mulcirea cu mrani]\. când se desfiin]eaz\ cultura. la distan]a de 0. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. În solariile tunel. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). apoi. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). plantarea se face în rânduri simple. iar pe rând la 35 cm. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 11. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. mai des [i cu norme mai mari. vertical. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. moderat.

2. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. 1950). acoperit\ cu peri fini [i de[i. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. ]\rile mediteraneene. 1974). suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).LEGUMICULTUR| II 11. Rusia. Iran. Se ramific\ puternic. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Este mult cultivat în India. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. sucuri. târâtoare.3. salate de fructe etc. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 11.. marmelad\.2.000 ha. Tulpina este erbacee. 221 . II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.500-3. 11. fiind mai s\rac decât la castravete. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Semin]ele con]in circa 25% ulei. când au gust. ]\rile balcanice [i în America. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. ajungând pân\ la 12-14%. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. în culturi ad\postite. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. formând tulpini de ordinul I. La noi se cultiv\ pe circa 2.8). dulce]uri. vitaminele B1 [i B2). aproape cilindric\. Iordania. Asia Central\ [i China (Jukovski. În prezent. 11. China. atingând paralela 470. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. mai sub]ire ca la castrave]i.2.1. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.2. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.

plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).N. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. acoperite cu peri[ori fini. STAN.1 P. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab.4.Pepenele galben: plant\ cu l\star. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. 11. de culoare alb\.2. Astfel. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. 1979). Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. pân\ la începutul recolt\rilor.16). La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). elipsoidal\. Polenizarea este alogam\. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. de form\ ovoid\. 13. cu o produc]ie de 22 t/ha. 222 . uneori longitudinal costat. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. 10. mai mult sau mai pu]in parfumat\. entomofil\.17). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Între înflorirea primelor flori femele. Fructul este o melonid\ (peponid\). galben\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. la cultura de ser\. lung pe]iolate.8 K. N. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. florile [i cârceii. portocalie sau verde. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.2 N. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.5 Mg (tabelul 11. crocant\ sau fondant\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. În perioada de fructificare. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Deci. cre[te consumul de potasiu. Fructele costate se numesc cantalupi. 11. palmate sau reniforme. frunze. 81. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti.8 . Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.. legarea acestora [i îngro[area fructelor. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.

semitimpurii (75-85 zile). zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.34 4.60 13. cât [i târzii (peste 100 zile). 223 .90 8. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\..10 K 2. Suport\ mai u[or seceta.80 Mg 0.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.80 27. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.00 78.25 2.30 60.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.40 81.40 10. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. semitârzii (85-100 zile).60 26.20 P 0. în compara]ie cu castravetele. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.7.14 5. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.60 13. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.58 12.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .18). profunde [i ferite de vânturi.2.30 2. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.34 10. Apa Lumina Tabelul 11. În solurile pe care se cultiv\.00 61. 11.5. nisipo-lutoase).53 S.

N. MUNTEANU 224 .N. STAN.

Fig. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. R\ritul plantelor pe rând se face manual. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.3x35 kg/ha [i K2O . trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.6. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.1.2. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. 11.000 plante la ha (fig.2. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.6 ore). apoi la 5-8 frunze (l\starii).18 ore). Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).2x35 kg/ha. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.000-24. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. 225 . rezultând în final o densitate de 20. 11. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. cu poten]ial productiv mai ridicat.9 . 11. timp de câteva zile. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).6. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. calitativ superioare. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.9). 11. în sere. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . mulcirea solului.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.

apoi. La soiurile târzii. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit.19). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apoi cre[te pân\ la 90%. în mod normal. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. N. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. utilizând r\sad de 4550 zile. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.000 plante la ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. pe fiecare m2 substrat de cultur\. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. aceasta va fi de 20-220C. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. STAN. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. rezultând o densitate de 20. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Pe timp noros.2. utilizându-se 2l/plant\). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. cultura.N. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. trebuie s\ fie de 24260C.6. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. intensificarea aromei specifice etc. Este necesar ca permanent. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.2. va fi de 23-250C. în func]ie de luminozitate. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Temperatura din aer. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. în prima lun\ de la plantare. temperatura se va men]ine la 18-190C. 226 . 11. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. apoi (în perioada de fructificare). înmuierea zonei pistilare. În general. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. în primele 10 zile de la plantare. Noaptea (în perioada de cre[tere). cultura nu se ud\. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). în zilele însorite. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Se recomand\ ca. temperatura se va ridica la 28-300C. în mod obligatoriu.

iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab.6. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. direct în ghivece. ciupindu-se dup\ o frunz\. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. 1980). H-25. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. În plin proces de maturare a fructelor.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).3. se ob]in fructe mari. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare.. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. de calitate superioar\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Turkestan. produc]ia fiind timpurie. 3-4 fructe pe bolt\. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.. sub form\ de “V”. Ogen etc.2.a. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Astfel. dar fructele sunt mici. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Galia F1. 227 . 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.

6.5 mg/100 g s.3. C(4. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. B5.5%). B2. distan]a dintre rânduri este de 1. în solariile de tip tunel (5. 1-2% celuloz\.000 plante/ha). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.2. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.6 – 2.8-5. Fructele con]in: 89-90% ap\. fosfor – 12 mg.6% glucoz\.3 mg/100 g). dar desimea poate fi sporit\ la 20. B6. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.2 %).3.4. fin [i pl\cut.1. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. se las\ pe fiecare l\star.6 % fructoz\ [i 0.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. lipide (0. Înainte de maturizare. în func]ie de vigoarea plantei.000 plante la ha. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.2 %). 1992). se folosesc la prepararea mur\turilor. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. Astfel.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. B1. 228 .9. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.40 m l\]ime). iar în cel tip bloc. fiind indicat în tratarea litiazei renale. 1984. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire. PP. 11. proteine (0. calciu – 7 mg. din care: 1. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. În continuare. 11. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. fier – 0. acizi organici (0. C. zaharuri (6-8%). N. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Butnariu [i colab. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. la 100 g substan]\ proasp\t\.500 plante/ha). 3. vitaminele A. s\ruri minerale de: potasiu – 2. 1978). STAN. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.).N.5 – 1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.2 mg.1. câte un fruct..p. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. de regul\.9 % zaharoz\. carotenoide (0.5 – 4. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.5 mg. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).) sin.

773 kg/ha.000 kg/ha.LEGUMICULTUR| II 11. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.3. 1950). acoperite cu peri[ori de[i [i moi. per[i. 11. Fig. erbacee. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).2. într-o lucrare publicat\ la Neapole. indieni [i chinezi. Pepenele galben este o plant\ monoic\. profund divizate sau pu]in lobate.10). Florile mascule apar. de unde a trecut la arabi. Florile sunt unisexuate.3.. Frunzele sunt mari. Spania – 37.H. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. În prezent. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. mai 229 .000 kg/ha.3. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Italia – 32778 kg/ha. Grecia – 40. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Cipru –50. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.11.409. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.000 ha.000 kg/ha. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. 11. pubescent\. 1999).10 . Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.

3. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. bine drenate [i structurate. MUNTEANU ales. STAN. 230 .4. Timpuriu de Canada). Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Semin]ele sunt mari. semitârzii (De Mini[. semitimpurii (Dochi]a). diferit colorate. Charleston Gray) (tabelul 11. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). pe tulpina principal\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. pentru produc]ii foarte timpurii. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. la o durat\ de iluminare sub 8 ore.N. turtite. În anii foarte seceto[i. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive.5.20) 11. dar în exces d\uneaz\ form\rii. ovale. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C.6. de form\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. cre[terea este încetinit\.3. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Miezul este de culoare alb\.2). cu tegumentul tare. matur\rii [i calit\]ii fructelor. N. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Dr.3. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. aproape plate. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. De[i este o plant\ de zi scurt\. culoare [i calitate diferite. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Fa]\ de lumin\. 11. mai rar. galben\. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. în func]ie de soi. De D\buleni. 11.

LEGUMICULTUR| II 231 .

În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani.000-14. STAN. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.11) cu SPC-6. cu cultivatorul. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. când în sol se realizeaz\ 14-150C.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.5 m. r\ritul. asigurând o densitate de 12. în sistemul gospod\resc. 11. 11. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. nivelarea de între]inere. Dac\ terenul nu s-a modelat. Fig. Acestea sunt: pra[ilele repetate. N. pe intervalele 232 . folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mu[uroitul. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.000 plante/ha. fertilizarea fazial\. la adâncimea de 3–4 cm.N. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.11 . Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Prim\vara pân\ la sem\nat. pe suprafe]e mai mici. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Toamna se efectueaz\: discuirea.

dovlecei pane. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). din loc în loc. e[alonat în perioada iulie-septembrie. Odat\ cu pr\[itul manual. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.2. fosfor 60. gr\simi 0. cu 350–400 m3 ap\/ha. B2 0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. 11. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.4.1. var.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. 233 . C 8-30). iar dup\ al]ii din Africa.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. budinci etc. mânc\ruri de dovlecei. pân\ la m\rimea maxim\. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. 11. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. fier 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. pân\ când plantele acoper\ solul. din America Central\ (Mexic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.08. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.05-0. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. B1 0. coaja cap\t\ un luciu caracteristic.) [i în industria conservelor. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.06. Ungaria. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Produc]ia este de 30-40 t/ha. cupru 0. sufleuri. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha.10.4.1.3%. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. hidra]i de carbon 6. Recoltarea se face diminea]a. de unde s-a r\spândit în Europa. pe timp r\coros. zinc 0.03-0. dovlecei umplu]i. singure sau în amestec cu alte legume.5-7.2. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.4. dup\ unii autori. f\r\ a deranja vrejul. pe nodurile tulpinilor. Peru) [i Asia Mic\.7%. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.

fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). culoarea variind în func]ie de soi. de peste un metru lungime. în cultur\. N. 234 . deoarece are un sistem radicular mai profund.4. Pulpa fructului este fraged\. 11.12). temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. cu pH neutru.12 . bine afânate. rezist\ bine la secet\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Frunzele sunt mari. de culoare galben\. iar coaja se îngroa[\. palmat lobate.4. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.21). R\d\cina este pivotant\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.3. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11.5. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. suculent\.4. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. lung pe]iolate.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. 11. care formeaz\ tufe compacte (fig. în anumite condi]ii. Soiuri În ]ara noastr\.N. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. 11. acoperite cu peri aspri. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. anual\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. mari. 11. apoi devine a]oas\ [i tare. 11.4. STAN.

LEGUMICULTUR| II 235 .

MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). pentru 236 . irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.1. 11.. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.6. 11. STAN. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).13 .4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. 11. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. 11. N. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.13). Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Fig. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. [i K2O 25 kg/ha s.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.4. care sunt [i mai productive. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).a. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. cu N 25 kg/ha s. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.N.a.6.

. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. salat\ de p\tl\gele vinete etc.A. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.7-0. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.6. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. 20–35 mg/100 g vitamina C. 1. La noi în ]ar\. polenizarea se face artificial. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 237 . Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.5. se umplu cu zacusc\. 1980).4–5% hidra]i de carbon. Institutul pentru Resurse Genetice. Fructele. din Africa (Ceau[escu [i colab. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 1980). Fran]a. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.1. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. În perioada când nu zboar\ insectele. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.. proaspete [i conservate. fiind foarte perisabile. Italia [i Rusia. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.5. 0. 11. (Bajurianu [i }urcanu. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.5.a. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.).U.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. iar dup\ al]ii. dup\ unii autori. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.35 mg/100 g provitamina A [. 11. 3.2.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.4.2. 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. atunci când este nevoie. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 1980). fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. De asemenea.

patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. 238 . dup\ care devine alb-cenu[ie. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 2 . cu marginile u[or marcate. 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.14). De aceea. 11. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.3. frunzele sunt tri.4. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). N. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. în aceast\ perioad\. Ca [i dovlecelul comun.detaliu fruct 11. o parte de forma unei calote (semisfere).5. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. MUNTEANU 11. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. cu marginile canelate [i rotunjite. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Culoarea fructelor este albverzuie. Acesta are o form\ discoidal\. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].sau pentalobate. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.N. STAN. peste care se suprapune. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. flori [i fructe. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. în partea superioar\ a fructului. irigarea culturii este obligatorie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.plant\ cu frunze. la maturitate fiziologic\.14 . Fig.5. când fructele sunt tinere.Dovlecelul patison: 1 .

cu 8–10 muchii proeminente. denumit Comun. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. la 3-4 cm adâncime. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 239 . cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu un diametru de 8–10 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.6.LEGUMICULTUR| II 11. În afara soiului aflat oficial în cultur\. de culoare verde–albicioas\. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Fructul este tipic. în form\ de turban. 1998). folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.5. împreun\ cu dovleceii ornamentali. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun.5. Soiul Comun este timpuriu.. cu o vârst\ de 25–30 zile. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. 11. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.

Bucure[ti. C. Agron. Bucure[ti. U. B. V. 12. Seria Horticultur\. STAN. N. B. CEAU{ESCU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. BASSET. Chi[in\u. CHICHEA... Paris. D. GH. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. RADU. (1974) – Fitotehnie. BECKER-DILLINGEN. CEAU{ESCU. J. The Avi Publishing Company Inc.. P. CHAUX. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. New York. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. D.S. RUXANDRA. Bucure[ti. PELAGHIA. CL. Lucr. 33.R. M.. I. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. C. Univ. (1992) – Legumicultur\. 30. Berlin. }URCANU. J. (1973) – Legumicultura..L. Agron. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\.S. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. COBÂLA{. Lucr. vol. BAJURIANU. Ia[i.C. Connecticut. vol.. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite..N. (1994) – Production légumières tome 2.A. RADU. G. SAVI}CHI. Gr\dina.. VOICAN.. M. M. Seria Horticultur\. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. GR. A. S. R. BECEANU. I. Editura Academiei R.. GR. N. M. B. STAN. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. BODEA. POPESCU. (1991) – Varza pentru frunze – origine. Via [i Livada nr. Londres. FOURY. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\..F. N. Bucure[ti. P. I. CHILOM.. Inst. nr. Bucure[ti. H. BERINDEI..3. Editura Ceres.. PETRESCU.. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. vol. I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Analele I. B|LA{A. [t. BECEANU. SAVI}CHI.. Bucure[ti. 240 . (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. COBÂLA{. Editura Grand. INDREA. FLORESCU. CL. BUTNARIU. BÎLTEANU. IV. [t. V. N. Bucure[ti. Ia[i. D. 3. Tec Doc – Lavoisier. COBÂLA{. CIOFU.

L.A.L. LE BOUHEC. prezent [i viitor.. GH.L.C.P. vol. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. VASILESCU. I.. BERINDEI. Zemisdat. C. E.C. Lucr\ri [tiin]ifice I. I. ROMAN. Patronatul Horticultorilor din România. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. V. GHENKOV. Bucure[ti. D.I. B. Trecut. CTIFL – Invuflec. I. DR|GU}.C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1997) – Memorator Horti-Viticol.. VIDRA – S. (1961) – Cultura legumelor..A. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.L. DI}U.. Patronatul Horticultorilor din România.. BOSE{AN. MURTAZOV. GL|MAN.B. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. M. Bucure[ti..V. SCURTU.. Paris..Tehnologia culturii legumelor în solarii..F.N.L. M|NESCU. [i colab.. (1972) – Culturi for]ate de legume. PER{UNARU. Artprint. B. DUMITRESCU. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti.. GH. În: Gl\man [i colab. COSTACHE.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. MAIER. A. R|DOI.Tehnologia culturii legumelor în solarii. T. în Moldova. I. S. D. V.A. 3. MAIER. I. Bucure[ti. VLAD. IORD|CHESCU. L|C|TU{. E. STOIAN. RUXANDRA. Editura Agro-silvic\..C. MINKOV... GHERGHI. Bucure[ti..C. [i colab. POPESCU. Bucure[ti.C. V. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. DI}U. Bucure[ti. BUZ|U (1980) . [t. I.A. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. MAIER. [t. I. Editura Ceres. Bucure[ti. – S. T. LÖBL.. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. MUNTEANU. M. Bucure[ti. M. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.H. IANO{I. 2. Sofia. N. nr. IV. Bucure[ti.V. OLGA. Artprint. M. I.C. A. MARIA. Bucure[ti. (1969) – Cultura legumelor. G. J.L. Editura Agro-silvic\. D.F. LÖBL. V.L.. I. (1997) – Cultura cartofului. D. (1998) – Producerea legumelor. Lucr. vol. DUMITRESCU. 2. I. VII. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BUZ|U (1978) . OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. – Memorator horti-viticol. IANO{I. L.H. agron. GH..I. vol. Artprint. I. Z|GREAN. M. Redac]ia revistelor agricole... TR.F.C.. RO{U.A. – COORD.C.P.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. 241 . Bucure[ti.P. JILCU. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Ia[i. [i colab. M.. L|C|TU{. – S. PL|M|DEAL|. Bucure[ti. BAICU. D. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\..F. I. Cerc.. MANOLACHE. vol. M. GL|MAN. Lucr. Bucure[ti.. I. IORD|CHESCU.

în Moldova. Tez\ de doctorat. AVRDC. 242 . N. capitata. Chi[in\u. Tez\ de doctorat. M. vol. PANAIT.) D. N. STAN. GR. N. Technical Bull. II. (1969) – Cole Crops. Taiwan. Agr. Agron. Cercet. PATRON. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. M. Bucure[ti. I. I. Tez\ de doctorat. P. Bucure[ti. nr. Ia[i. MIHALACHE. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. STAN. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Ia[i. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. SAVI}CHI. Editura Ceres. Inst. GR. Agron. SAVI}CHI. SINGUREANU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\.. N. 1. vol. Cercet. MUNTEANU MARINESCU. STOIAN. 4. în Moldova.. {I STOENESCU. STAN. 1. vol. V. în Moldova. În Moldova. SAVI}CHI. J. ANDRIESCU. POPLÃCINEL. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. OPENA.. London. R. P. SAVI}CHI. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. (2000) – Legumicultura. 4. Ia[i.C. Editura Agro-silvic\.C. MUNTEANU. G. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. SAVI}CHI... agron.N. 2.. P. I.. forma alb\ (lam. NIEUWHOF.. ATANASIU. N. RADU. M. Analele I.. I. STAN. T. Editura Ceres..F. în jude]ul Ia[i.. MUNTEANU. POPESCU. P. Ia[i. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. agron. (1992) – Legumicultura.. COSTACHE. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti.. Bucure[ti. Ia[i. N. G. vol. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.. MIHU. MUNTEANU. 2. vol. C. P. (1968) – Castrave]ii. Bucure[ti. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. L. Ia[i. T|TARU. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. I. Buletin informativ nr.L. Agron. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Bucure[ti. N. 2. Leonard Hill. 17. MUNTEANU. Bucure[ti. 3. vol. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Bucure[ti. ICLF Vidra. YOON. N. SINGUREANU. I. A. Cercet. Centrul de multiplicare Inst. Editura Ceres.. Cerc. No. Editura Universitas. SINGUREANU. Centrul de multiplicare Inst. GH. nr. N. [i colab. agron. KUO.

VI. C. GH. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.L. VÂLCEANU.. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VOICAN. ZANOSCHI. V. Wageningen. nr. Editura Ceres. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. G.. D. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Bucure[ti. Editura Ceres. Bucure[ti. V. 243 . A. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. V.. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. C. vol. JUCOVSKY. M. P. L|C|TU{. VOINEA.C.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. PERCIALI.. D. M.. ZEVEN. Bucure[ti. Editura Ceres. GIREAD|.F. Editura Ceres. ANDRONICESCU. VOICAN. Editura Ceres. TOMA. M. (1984) – R\sadni]e [i solarii. M. 3.. Analele I. Bucure[ti.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.05.: 032-218300. Sadoveanu nr. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel. Sadoveanu. Aleea M.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA . 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful