Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.. Particularit\]i botanice [i biologice..1................................................................ 87 8..............................................4.......... 33 7..........6........................... 76 8... STAN.......... 83 8.........5.......2................................1.................6..............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\..2..........6.....6.... Tehnologia de cultivare...................... 48 8..........4......................6.................4............................. Sfecla ro[ie ... 39 7.....................2........... 33 7........................4......... 81 8........6............... Soiuri ... 54 8.......2.................. Particularit\]i botanice [i biologice...........................1............................6....5..1............3....................6.....2.......3.1...... Soiuri.......1............... Soiuri...3..... Tehnologia de cultivare....................................1...........1..........5.... 88 8........6................... Particularit\]i botanice [i biologice..6.......................................... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ....................... Tehnologia de cultivare..........5.............................................. 87 8. 82 8......................6....... 52 8.....2......................3....1................................... 42 7...1...3...........................6....................5... Prazul ............................... Usturoiul comun ........... Originea [i aria de r\spândire............. Soiuri....... Cultura cepei prin arpagic .........................2..................... 54 8....... 46 8............... 73 8..................... MUNTEANU 7....1............... 90 8... Importan]a culturii.....................6...... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............5......N.......................................5......5................................2............1....... Cultura prin sem\nat direct.......2........... 91 8........ 37 7.......2... 89 8..... 39 7.............. Cultura cepei verzi (stufat).... 90 8........................................................................3..1...6...........3......3................2......... 84 8..........5............................................3.................................... Importan]a culturii......6...... Ceapa comun\ ....4..................... Rela]iile cu factorii de mediu ................................Cultura ridichilor de lun\ . 80 8.........2.....6..... Originea [i aria de r\spândire..............1... Soiuri.............. 47 8........... 60 8.1. Rela]iile cu factorii de mediu ... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Tehnologia de cultivare..................... Particularit\]i botanice [i biologice............................. Cultura prin r\sad...1. 33 7........................................................... Originea [i aria de r\spândire.....6......... N............................3...... 93 4 . 47 8..................... 80 8............. Rela]iile cu factorii de mediu ........... Importan]a culturii................................. 88 8................3.....4...............2...........................................................................3...............................................3................1.........6........ 39 7..5.... 84 8...... Rela]iile cu factorii de mediu .....2.... Originea [i aria de r\spândire... 32 7................. Importan]a culturii...................... Cultura cepei prin r\sad .....6....................................................... 40 7......................... Tehnologia de cultivare..........1...........................3............ 48 8......................6......... 54 8.. 41 7......

.....5..........................................LEGUMICULTUR| II 8....... 145 10.........1..2...............1.1..6.. 117 10.....6......................6...........6.......... Particularit\]i botanice [i biologice..3.................2........2... 137 10.2........1..............................6.............................................. 135 10.. 96 8.... Importan]a culturii.............. 105 9............... Rela]iile cu factorii de mediu .......1..........................6............................. Cultura târzie (de toamn\) ................... Cultura în teren neprotejat...6....................... Varza ro[ie ............5............ Cartoful timpuriu...................... 115 10...2................2....5............6................... 96 8......1........... 122 10........ 100 9............................................................4.. 98 9.... Cultura de var\............4......2........ Ceapa de Egipt ..................6......................... 102 9.......1..........................5.................4...... Ceapa e[alota.. 95 8...... 146 10.......................... Importan]a culturii......2.....1.2......1... Ceapa de iarn\ sau de tuns ................4.......... 110 9.. 98 9........ Particularit\]i botanice [i biologice............ Importan]a culturii.. Soiuri.............. 115 10..........3... 146 5 ......1.................4......... 145 10...................1................... 122 10. Soiuri............... Tehnologia de cultivare......................................2................................... 105 9........... Originea [i aria de r\spândire......1.......................................4.. 98 9...4...............4........ 99 9.............. Rela]iile cu factorii de mediu .... 145 10.............................................. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ................... Usturoiul de Egipt ............................................3...........................................................1.2...............................1...... 94 8.3............... Ceapa m\rg\ritar..2.............................................4.... 138 10..................... Tehnologia de cultivare....................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......... 95 8.1............................3..................................2.....1.......................1......... Soiuri.................... Tehnologia de cultivare.....1................... 132 10.... Originea [i aria de r\spândire................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.. 118 10............6............4........4...................... Batatul ......1......... 145 10...............................................1.......... 116 10...........1............................................... Particularit\]i botanice [i biologice... Cultura timpurie în teren neprotejat ..1.......................1.. 115 10.................................. 120 10................................................ Cultura prin sem\nat direct în câmp ....2.......... Alte plante legumicole din grupa cepei.. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ... 146 10..... 105 9..............5...........1...............1....................................................1........ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.. Originea [i aria de r\spândire......... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ..........1.......

. STAN........................................................1..... Rela]iile cu factorii de mediu ........................ Soiuri.5.......................................................7.............................3..2.......6.... 149 10........4..... Originea [i aria de r\spândire.7...............................2...................... 151 10.. Varza de Bruxelles ...........7.........3.... 155 10....................................3.... Cultura în ser\ ........................................................ 157 10........................6....6.....4......................... Originea [i aria de r\spândire.........2...........4................................ 163 10. 176 10................... Tehnologia de cultivare........5......................6...................... 151 10.................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......... Particularit\]i botanice [i biologice........................ Originea [i aria de r\spândire............5....................... 169 10.........6. 167 10.....2....6................... 174 10..................................... Importan]a culturii............ Tehnologia de cultivare. 177 10..................... Cultura târzie.......... Gulia ....7....... Tehnologia de cultivare. 159 10............................... Originea [i aria de r\spândire..4............3......... 163 10....... 148 10.......7.............................................. Broccoli...... 174 10........................................................ Tehnologia de cultivare........ Soiuri.....6.................. Importanta culturii.........1.......................4..... 158 10........... Cultura timpurie în teren neprotejat ............ 176 10..................3.... Importan]a culturii...........................3.......................... 159 10..........6.......... Originea [i aria de r\spândire.................. Varza pentru frunze................... Importan]a culturii......................8...5....... Particularit\]i botanice [i biologice............. 175 10.5....... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Particularit\]i botanice [i biologice....... Rela]iile cu factorii de mediu . 148 10........ Cultura timpurie ....5..7........................................... Importan]a culturii..5................ 178 10.............4.2....................................N................... Rela]iile cu factorii de mediu ............1......................................4.................................... 153 10...2.. 151 10........... 148 10......................... 148 10.. Cultura târzie.........................6.................6...................................... Importan]a culturii... Particularit\]i botanice [i biologice...... Tehnologia de cultivare............................................ Originea [i aria de r\spândire... 156 10.........5........ Soiuri.......................3............6....6......3....................5..............................................3....................... 172 10........ 152 10.. Conopida ..4.....2.........1..............4................................1..... MUNTEANU 10...1.............................................................. Particularit\]i botanice [i biologice........ 161 10.......... 149 10....................1.......................................... 151 10. 178 6 ................. 163 10.........7.......6..... 157 10.......5....2...... 150 10..................6..............6.4..............6................4...................................... 174 10..7.... 153 10............................ Soiuri..... 174 10....................................6.............7...........................6..............6........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 176 10...............6.......... 153 10..............................3...6..............1............4.......6............5...3...... 157 10...............5.............. 178 10..............3. N...8.................. Varza crea]\. 155 10. Soiuri..........................................8................ 158 10....................4..

.........................1...............................6.......................... Importan]a culturii..1.... Cultura în sere ........6.........8.............6...................1................9............. 227 11..............2... 221 11......8................5.........9.......3.....2........................... 190 10.2.................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ... 196 11..................... 228 7 ...................LEGUMICULTUR| II 10........... 194 11........... Particularit\]i botanice [i biologice............. Cultura în sere ..............6......2.......................... Tehnologia de cultivare.............. Importan]a culturii......................................................................6.....6..........9...........4..9.......8.................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice...................................1................6...... Particularit\]i botanice [i biologice.................................... 225 11........... 222 11....................9............ Cultura în r\sadni]e........2................... Cultura în r\sadni]e........................2.........6................ 221 11.. 188 10........ 226 11....3...............................2............... Cultura timpurie ............ Originea [i aria de r\spândire....1....................... Originea [i aria de r\spândire...... 198 11...... 191 10................................ Cultura în câmp.......................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 180 10......... Particularit\]i botanice [i biologice.....2.... 194 11........................1...... 190 10.. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .....3.9................4................................................6. 225 11......9.. 221 11....2.............2...1..........................................2....4.............................. Soiuri.............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.6......3.......... 184 10.1........................... 186 10..................... 219 11...........................1...... Cultura în teren neprotejat......... Cultura târzie (de toamn\) .................................3.................................4..... Tehnologia de cultivare...1........ Cultura timpurie ............... Varza chinezeasc\ .... Castravetele ................... 180 10...5...... 220 11... 191 10....6....6... 183 10........... Rela]iile cu factorii de mediu ...3.8.9....... Rela]iile cu factorii de mediu . 188 10........6....................1................6...8......5.. 200 11........ 208 11..8.. 179 10................................... 180 10.........................6.1............ 221 11..............2..........3...2...................... Cultura târzie........... Tehnologia de cultivare.4........................... Particularit\]i botanice [i biologice........................... Originea [i aria de r\spândire............6....8..... 195 11............ Importan]a culturii..2.........2....................................... 194 11...................... Pepenele galben ...6.. Soiuri ... Rela]iile cu factorii de mediu ...................... Soiuri... Cultura în sere ...............................1........2...................1......................................... Tehnologia de cultivare.....4................2............1.............4............ Soiuri......................................... 180 10........ 200 11............................5.......1. 189 10.... 202 11................ 223 11.1.....1..............................8.......................................................6................... 188 10.......2...9....

.............................4..... 230 11.............4.......................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ............... STAN................................2.. Importan]a culturii............4..................3.............. 229 11.5.......4.... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................................4.. N..........5........ 237 11........ Rela]iile cu factorii de mediu ........ 237 11.....................2. Pepenele verde .4.................................. Soiuri ....... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............ 229 11.................. Cultura în câmp....3. Tehnologia de cultivare..4.. Particularit\]i botanice [i biologice..................3....................... Originea [i aria de r\spândire..3..............3......................... Dovlecelul patison...............................4...... 234 11............................................ 230 11...5............4................................................3..........3.................... 238 11..... 236 11.... Importan]a culturii........... Particularit\]i botanice [i biologice..................3.......... 230 11.....4...................................................................................... Tehnologia de cultivare............ Originea [i aria de r\spândire.6................ Soiuri.............................................2......5. 238 11......... Importan]a culturii ..........................5.................1.............................................................. Dovlecelul comun............. 233 11..5........6....3 Particularit\]i botanice [i biologice...... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 228 11....4...5................................... 228 11........................ 239 11......................6........ Tehnologia de cultivare........ MUNTEANU 11................4...........1....... 236 11...N......6.........................5........5.......... 233 11.......................2..............................5................... Originea [i aria de r\spândire..1..... 237 11....1.. 237 11............................................ 234 11.... 240 8 ............ 234 11................. Soiuri..6..3............. 233 11.....................

ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. cu excepţia ţelinei. mai ales în primele faze de creştere. 1993). Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. în special glucide. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. În România. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. şi colab. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. păstârnacul. afânat. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. În general. precum şi în Moldova. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. 9 . toate se cultivă prin semănat direct în câmp. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. pretenţioase. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. care sunt anuale (Butnariu H. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. deoarece. solul trebuie să fie uşor. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. pătrunjelul pentru rădăcini. Transilvania. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. lemnos şi liberian. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. a substanţelor de rezervă. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. faţă de umiditatea solului şi de lumină. 1993).LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul.. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale.

K. citat de Zanoschi. sub formă deshidratată. flori şi fructe (fig.1. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Mari cultivatoare sunt: SUA. China. carota s-au format subspeciile syriacus. în special Daucus carota L. în stare crudă (salată).) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.a.3. în acest mod.14%.. prin Spania.9 mg /100 g substanţă proaspătă. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.1.3%. albă şi galbenă.79%. ciorbe. MUNTEANU 7. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. zaharuri 6. N.). predominând formele de culoare violacee. Pe lângă cele menţionate.2. sativus (Alef. în Iran (Banga.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Anglia. sativus (Hoffm) Arc. B2 şi substanţele minerale: Na-1. subsp..8 mg/100 g substanţă proaspătă. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma.4.44%.89%.35%.1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. MORCOVUL Daucus carota L. pe soluri uşoare sau mijlocii. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. 7. 7. Mg – 0. al XVIII-lea. H. 1985). Ca – 0. morcovul se cultivă în toate judeţele. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. syriacus. japonicus. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. P-0. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Japonia ş.39 %. Prin încrucişarea ssp. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. 1985). Morcovul a fost luat în cultură în sec. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.N. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939..52 %. Franţa. acestea mai conţin vitaminele B1. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. 1984). STAN. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.1). celuloză 1. 7. bienală. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. supe. mediterraneus şi japonicus). proteine 1. La noi în ţară. X d. carotenoide 8. acid ascorbic 3.1. cv. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.. În prezent. cilicicus. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. Italia şi Grecia. de conserve şi sucuri. 10 . ghiveciuri etc. iar în anul al doilea tulpini florifere.

7. aspru păroasă. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.5 m. penat-fidate.cele superioare.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. este ramificată.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. 1985).rădăcină soi valoros. impropriu numit sămânţă.cele bazale şi sesile . entomofilă. de culoare roşieportocalie. cilindrică. 1973) sterile). Atât tulpina principală. Tulpina floriferă. este o pseudoachenă. b . Fructul. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. uneori cu nuanţe rozacee. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. 7. iar unele rădăcini până la 2 m. pentamere. cu cilindrul central redus Fig. La circa 35– 40 zile de la răsărire. zigomorfe.2. hermafrodite. rar Fig. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. mărimea şi culoarea. albe.2 – 1. 11 . cu polenizare alogamă. fistuloasă şi înaltă de 1. striată.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. care se formează în al doilea an. schimbându-şi treptat forma. peţiolate . de lungime mijlocie. de plantă sălbatică. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. d .Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.1 . costate şi cu ţepi.2 . cu flori mici. de calitate superioară.Morcovul: a . c .frunză.

Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.N. 12 . precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.5–7. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Faţă de lumină. producţie mare – până la 70 t/ha etc. tasate. mai ales în primele faze de creştere. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. în funcţie de soi. iar cea optimă de 20-250C. bine afânate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. sărace sau cu exces de azot. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. semitimpurii (110–130 zile). se poate produce o vernalizare prematură. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Faţă de umiditate.1) . MUNTEANU 7.1. cu pH-ul 6. Primo F1. STAN. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. bogate în humus (4-5%). umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Presto F1. Pe solurile grele. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. 7. Dacă primăvara este rece.5. Nanco F1 etc. morcovul are cerinţe ridicate. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).1. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. profunde.5. Hytop F1. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C.4. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. durează 36–70 zile. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Insuficienţa luminii. timpurii (80110 zile). morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. permeabile. N. mai ales pe solurile uşoare. În timpul îngroşării rădăcinilor. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

recoltate în iunie – iulie.5 kg 1. industrializării sau păstrării peste iarnă.5 l 6l 6l 1.6.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 kg 1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. fără încorporare. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). iar culturile timpurii de morcov. 7. post – postemergent 14 . după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.1. Tabelul 7. pré – preemergent.2. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. conopidă. culturi furajere pentru masă verde (secară. bulboasele şi varza. La pregătirea terenului. MUNTEANU 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.2). morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. producţia fiind destinată consumului de toamnă.. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.5 kg 1. imediat ce se poate intra pe teren. spanac. borceag). Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 Fusilade S 12. castraveţi. Toamna. STAN. ceapă verde. Primăvara. N. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.7). Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. cucurbitaceele. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 l 1. Lucrările de pregătire a terenului. leguminoasele. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 l 6l 6l 1.5 l 1.N. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. fasole etc. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 l 1. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Locul în asolament.

Dacă solul este prea afânat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.3 . pentru culturile succesive de morcov. se tăvălugeşte înainte de semănat. în rânduri echidistante. la care s-au îndepărtat ţepii. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. în benzi de câte patru rânduri 15 . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.). care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. c . în funcţie de starea arăturii. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Epoca de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. Dacă solul este prea uscat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. în benzi. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. Fig. folosind 4–5 kg seminţe la ha.Scheme de semănat la morcov: a . la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare.LEGUMICULTURĂ II Vara.pe teren nemodelat.3.pe teren modelat. 7. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.5 cm.pe teren modelat. b . 7. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. În cazul terenului modelat. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Adâncimea de semănat este de circa 2.

Pentru păstrarea peste iarnă. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. După răsărirea culturii. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. iar dacă este necesar. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. începând cu luna iunie. Când rădăcinile ating 2–2. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. se erbicidează cu Afalon 1. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. la nevoie se udă prin aspersiune. La hibrizii F1. de erbicidare. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.5 kg/ha. STAN. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. Lucrările de întreţinere. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. cu 600 l apă.3). Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. în cazul culturilor timpurii. 16 . MASTER – PLATT). ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. se fasonează şi se sortează pe calităţi. N. ceea ce permite reducerea costurilor. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. CSSL-9 sau A-761.N. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. eşalonat. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. se face prin smulgere sau dislocare. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3.2–1. morcovul se recoltează în luna octombrie. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. după căderea primelor brume. în doză de 1. în legături.5 l/ha.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. pir) se adaugă Fusilade.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Recoltarea.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

5 – 3.9 58 .1.7 .p. g Cenuşă. (Bodea şi colab.2.2 1. % substanţă uscată Frunze 12.4.6 . 7. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2. iar cel în Fe.7 – 3.5 – 25. radicosum (Alef. P. MUNTEANU 7.) Substanţă uscată.016 – 0.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.4 .p..4 0. 1984).290 0. În cantităţi mai mici conţin K.7 .2. Primul 18 .02 – 0. 7. crispum (pătrunjelul pentru frunze). La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. Hill cv. g Zaharuri.2 0. N.6 – 36.4. A fost cultivat de greci şi romani.25). Ca. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).). reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.3.5 1.2.30 Rădăcini 11.4. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.1 2. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2.N.1 1.W. Tabelul 7. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. g Acid ascorbic. Compoziţia chimică a rădăcinilor.7 20 – 35 0.p. STAN.10. sylvestre).. Ulei eteric.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. ca materie primă în industria conservelor.3. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. radicosum (Alef.) A. g Proteină (N x 6. la 56 mg/100 g s.s.1. organ de sinteză (tabelul 7. mg /g.

frunza. 7. lucioase. tulpinile florifere. numite mericarpe. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. c . grupate în umbele compuse. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. este cilindrică sau uşor muchiată.floarea. înaltă de 80– 150 cm. pentamere. Florile sunt actinomorfe. de culoare verde-închis. Al doilea formează rădăcini subţiri. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.2.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. reavene. adânci. 1973).5) 19 .5. de culoare albverzuie. florile şi seminţele (figura 7. Faţă de sol. 7.fructul mediul exterior. uneori fistuloasă.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. ramificate. care la maturitate se desface în două semifructe. Polenizarea este entomorfilă. terminate cu umbele compuse. creţe. cu frunze trifidate. d . în al doilea an. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. mici. Fructul este o pseudodiachenă. scade producţia. lung pedunculate.4. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.4) Tulpina floriferă. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. netede sau gofrate.2. 7. hermafrodite. dar rădăcinile sunt mai aromate. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . putând ierna în câmp. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. glabre. formează. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Pătrunjelul. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. cu miros caracteristic. cu ramuri aproape erecte. ramificată. fiind o plantă bienală. suculente.

STAN.N. N. MUNTEANU 20 .

Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.5 kg/ha. Până la introducerea în cultură a cartofului..1) şi peptide (11. Pentru culturile de toamnă.u. culturi furajere pentru masă verde).1. convar. 7. locul în asolament. salată. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.2). de glucide (4.2). alături de morcov. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. în funcţie de scopul urmărit. hortensis Ehrh.LEGUMICULTURĂ II 7. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.3).2. reprezentată. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. ridichi de lună. se aplică 4–5 udări. pentru consum în timpul verii. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. în funcţie de regimul de precipitaţii. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.8 – 10 % s.11). Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).3.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.p. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Udarea culturii se face diferenţiat. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Astfel. Rădăcinile au gust dulce. sortarea şi ambalarea manuală. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.5 % s. în special. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.3.8 – 15. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.10 – 15. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. astfel. În culturi succesive. seminţele să se umecteze. fertilizarea suplimentară. curăţarea de pământ şi frunze. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Recoltarea se face diferenţiat. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.6. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. dar nu să germineze). spanac. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. astfel. în legături. recoltarea se face după primele brume (15. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.

temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. suculentă. florifere. dulce şi cu miros caracteristic. 23 mg Mg.8 – 28. cu pulpa albă sau gălbuie. plantele tinere rezistă până la – 50C.3. 7. aripate.2. unde creşte spontan. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 7. Se păstrează foarte bine peste iarnă. 0. N. Se cultivă în Europa. slab ramificate. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 0. oval – turtite.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. uşor gălbuie. 7.4. care le imprimă aroma caracteristică. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. de culoare cafenie. înalte de 100–150 cm. pe terenuri umede şi umbroase. pubescente. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.3.p. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 3 mg Na. Seminţele germinează la minus 2–30C. 0. 51 mg Ca. cu rizoderma de culoare albă.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). Păstârnacul preferă umiditatea.9 mg vitamina C. 73 mg P. uşor pubescente. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. America şi Australia.3. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. STAN. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 22 . penatsectate. se găsesc: 469 mg K. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. 7.10 mg vitamina B1. iar cele mature până la minus 8–100 C. MUNTEANU (24. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 7. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Asia. Fructele sunt pseudodiachene. săruri minerale (la 100 g s. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. puternic striate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p.N. la 100 g s. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 139 mg S. Fig.3.5). Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.7 mg vitamina PP. dar excesul îi dăunează mult.). Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.

Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.9 mg Na.1. 5.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. nu este indicat să se semene din toamnă. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). B6. 17.31 mg Zn..4.15 mg Mn etc. 1975). cu rădăcini conice. 0. iar gustul şi. 1. în benzi de câte trei rânduri. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.). Recoltarea se face toamna târziu. într-o măsură mai mică.4.7.p.8 % s.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). oxalic. proteine 0.6).3. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. 2.p.2 % s. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.se menţine.p. . câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.6 mg P. acizi organici (malic.LEGUMICULTURĂ II 7. convar. În cultură.3 % s.6) . Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. a salatelor şi pentru murături.5. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. vitaminele B1. Acestea mai conţin zaharuri 1. La 1 g s.5 mg B. B2.6 – 1.p. lipide 0. frunzele verzi. sporadic. 3. 7. 0.3. 7.. dar cu unele particularităţi: . se găsesc 59. cu rădăcinile conic–alungite. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.): 0.) Graud. rapaceum (Mill. prin udarea culturilor.u.9 mg K.). de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.u. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.7 – 1.8 mg SiO3. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.6.2 mg Ca.. etc). 23 .se seamănă în teren modelat. în special. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.p. citric.5 mg Fe. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. 29. o umiditate constantă.

N. STAN. MUNTEANU 24 . N.

) şi cea cultivată 25 . 7. pe lângă ţelina pentru rădăcini. fiind considerată plantă medicinală.3. 1973). ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. convar. 7.4. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.p. graveolens L. 7.pe teren modelat. unde creşte spontan.2.. secalinum Alef.LEGUMICULTURĂ II Fig. b . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.6 .4.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Este cultivată din antichitate.Scheme ale culturii de păstârnac: a . iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.

de culoare brunie. 26 . sunt simplu penat sectate. convar. lucioase şi de culoare verde – închis. dulce) (Mill.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Pers. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A.7 . datorită conţinutului lor mare în apă. este striată şi ramificată. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. 7. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. înfloreşte şi fructifică (fig. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. STAN. ramificată. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. chiar din primul an. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. Polenizarea este entomofilă. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi.) care. a – r\d\cin\ îngro[at\. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). 7. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. pivotantă. Rozeta de frunze este înaltă. 7. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. N. de culoare albă. c – plant\ semincer\ hermafrodite. b – frunz\. nu poate ierna în câmp. ce se desface uşor în două mericarpe.4. amară şi necomestibilă. graveolens L. iar cele mature la minus 7–90 C. sunt glabre. în primul an.7).N. pentamere. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.4. formează o rădăcină subţire.

Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. cu pH-ul 6. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.6 – 1 g sămânţă la m2.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. sunt prezentate în tabelul 7. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. iar în solarii.5. toamna. folosind 0.5–7. În cadrul culturilor succesive. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică.4. deoarece rădăcinile se ramifică mult. ţelina poate fi cultivată după spanac. fiind indicată pentru culturi asociate. cerealele. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. care se încorporează imediat în sol. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. salată sau ridichi de lună. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. bogate în humus. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. cât şi în cazul culturilor succesive. 7.0. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. ardeii. conopida etc. Este o plantă de zi lungă. suficient de umede. Producerea răsadurilor. castraveţii. atât pentru cultura în ogor propriu. 27 . Locul în asolament. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. la cultura de ţelină. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). varza. Spre deosebire de morcov. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. la 20 martie – 10 aprilie. profunde. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Înainte de semănat.4. germinează greu. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. pentru cultura târzie. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. iar pulpa devine grosieră. 3 g/1 kg sămânţă. tomatele.6. 7. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. ca şi în cazul culturii morcovului. Lucrările de pregătire a terenului se fac.

N.N. MUNTEANU 28 . STAN.

În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.8). la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. b . 7. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8 . se fasonează. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.pe teren modelat în straturi late.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.1 %. 7. la 30 de cm între plante pe rând (fig.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. iar rădăcinile se morcilesc.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Fig. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . de exemplu Revital 0. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. 29 . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. răsadul se sortează. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.

când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Fe etc.5–1 kg/ha. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. S.1. B2.p. care variază între 1. la 3–4 săptămâni. Ca. săruri minerale de K. Mg.. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.N. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). La culturile timpurii.). B6. reprezentată. STAN. acestea se curăţă de pământ. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). RIDICHILE Raphanus sativus L. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. B1.) Alte componente sunt reprezentate de lipide.3).). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. fructoză şi zaharoză).1 % s.p. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Pentru culturile târzii. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.5. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. N. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. convar. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). fertilizarea fazială. fertilizarea suplimentară se repetă. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. P. Na. Recoltarea se face diferenţiat. prin glucide.6-1. mai ales. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).5.p. La cultura târzie. în funcţie de scopul urmărit.9% s.) şi proteine (0. plantele se smulg. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).64 şi 8. (glucoză.p. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.convar. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. valorificarea făcându-se cu frunze. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. în legături. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. PP şi 30 . în cantitate foarte mică (0. combaterea buruienilor. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). 7. vitaminele C (36-48 mg/100 g s.

albă. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Italia. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. se găseşte un ţesut care conţine antocian. În cazul ridichilor de lună. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. devin spongioase. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. 1975).. Tulpinile florale sunt ramificate. înglobate într-un ţesut spongios. mai mari la ridichea de vară şi iarnă.5.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. autoincompatibile. putând fi sferică. tetramere. alogam-entomofilă. sub rizodermă. Grecia. şi centrul mediteranean. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin.2. Fructul este o silicvă indehiscentă. La multe soiuri de ridichi.9). Asia şi America. unde s-a selectat din specia R. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. cenuşie sau neagră. de formă alungită. cu polenizare. 7. uşor pubescente. Japonia. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. violete sau roze. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. 31 . care. cu marginea dinţată. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. 1965). Frunzele din rozetă sunt mari. lung peţiolate. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Egipt. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa.5. lirat penat-sectate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. caracteristic aromei ridichilor. de 80–100 cm înălţime. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. cu frunzele bazale scurt peţiolate. cu un rostru ascuţit. maritimus L. în cadrul culturilor succesive. Homutescu . raphanistrum L. violacee. bactericidă şi vermifugă. acoperite cu perişori rigizi. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani.3. albe. 7. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. unde a rezultat din specia R. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). (Zeven şi Jukovschi. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. etc. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. 7. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). prin hidroliză enzimatică. ovale. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. ovală sau alungită.

rădăcină îngroşată. Temperaturile mai ridicate. STAN. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).9 . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.N. c . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. N. La o temperatură mai mică de 6–80 C. d .structura rădăcinii. creşterea încetează.Ridichea: a . MUNTEANU Fig. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.5. 1956.. b .plantă în faza floriferă. Gherghi şi colab. însoţite de secetă.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. 1973) 7. 32 .4. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. 7.

6. ce pot atinge 1 m lungime. ardei. pentru cultura timpurie. pentru cultura de toamnă. Înfiinţarea culturii se face în câmp. 7. 33 .5 %). 1 kg bucata. castraveţi etc. se lignifică. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. care urmează sau precede cultura ridichilor. ridichea de lună formează tulpini florale. la interval de 10–15 zile. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.5.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).8).2 kg Ca şi 0. atât în câmp. care se folosesc în stare crudă ca salată.5. de vară (60 – 80 zile). De regulă. castraveţii de vară etc. când zilele sunt mai scurte. 5 kg K2O. 1995). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. în luna martie. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.. ridichea este destul de pretenţioasă. 7.conice. aconthiformis Mark. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu.1. 1994). sau vara. În Asia. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). de aceea. 2 kg P2O5. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury.5. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).5. având o perioadă scurtă de vegetaţie.). şi în perioada 20 august–10 septembrie. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Consum specific: 5-6 kg N. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). în special în Japonia şi China. vinete. înaintea culturilor de tomate. cât şi în teren protejat. prin semănat direct. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Din această cauză. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. cu greutatea de cca. Tehnologia de cultivare 7.6. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. Faţă de umiditate. eşalonat în mai multe etape. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. 2. vara. cu rădăcinile tuberizate cilindro . var. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. devin spongioase şi cu gust iute. reavăn. cât şi pentru cele înfiinţate vara. profund. bogat în substanţă organică (3. mazărea şi fasolea de grădină. fără a mai forma rădăcina tuberizată.).

N. STAN. MUNTEANU 34 .N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. La culturile de toamnă. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. N.02 %.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.10). se vor face 1-2 udări. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. după formula 62. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. (fig. 36 . dacă este nevoie.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 7.5 cm adâncime. folosind 300–350 m3 apă/ha. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. b . la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. aplicat premergent).) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).10 .5 + 12. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. la 2–2. STAN. Fig.pe teren modelat. 7. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.05% sau Fastac 10 EC 0. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).5 cm x 7.N.

Ridichea de lună se cultivă în sere. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. ceapă verde. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. folosind 5–6 g sămânţă la m2.06–15. Lucrările de întreţinere. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. răsadniţe şi solarii. Producţia este de 8–10 t/ha.07) la ridichea de iarnă.11. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Atunci când se realizează cultura asociată. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. prevăzute cu role de tasarea pe rând.).2.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. în perioada 20. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Se seamănă des. atât în culturi pure. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. 37 . la 2-3 zile de la semănat sau. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.7.03 – 15. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. iar pe suprafeţe mari. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. În vederea evitării alungirii plantelor. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. 7.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. timp de 5–7 zile după răsărire. în 2–3 reprize. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. se vor menţine temperaturi scăzute. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.6. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 1995). Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. spanac.5. cât şi asociate cu alte culturii.5 cm. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.

N.11 . MUNTEANU Fig. STAN.N. 7.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

esculenta L. canditiva Alef. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. săruri minerale. 1998). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). se folosesc la salate. Mării Negre şi Mării Caspice. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. 7. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. cu excepţia răritului. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). ssp. var. De asemenea. soteuri.1. ciorbă şi supe de legume etc.6. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Frunzele. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.2. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.6%). cea mai importantă este vitamina A (20 U. sin. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie.H./100 g). cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. când sunt tinere. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Ridichea de vară se valorifică cu frunze.. cultura se înfiinţează prin semănat. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane.2 – 1. deşi nu este o bună premergătoare etc. salate coapte sau fierte. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).6%).6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Dintre vitamine. apoi vitaminele B1. Importanţa culturii Importanţa alimentară. ciorbe. avitaminoze ş. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. (Dumitrescu şi colab. 1998). rubra Familia Chenopodiaceae 7. recolta apare destul de devreme. în mod semnificativ. în legături. substanţe proteice (1. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. din care se remarcă. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. 39 . denumită şi sfecla de masă.a.I. f. 7. dar folosită ca plantă medicinală. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.6. în Italia şi Franţa.. Ca plantă legumicolă. piureuri etc. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).

În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. fructe şi seminţe (fig.tulpină floriferă. iar în cel de-al doilea.floare Rădăcina. sfecla roşie. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. deşi nu ocupă suprafeţe mari. N. în general. După îngroşare. c . este pivotantă cărnoasă.7.secţiune transversală prin rădăcină.frunză. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. e . b . MUNTEANU În }ările Române. 7.rădăcină. 7. d . rădăcinile pot căpăta. STAN. Fig. tulpina floriferă cu flori.Sfecla roşie de salată: a .12 .12). uneori şi frunzele tinere. cum ar fi zonele premontane sau montane. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.N. Pe plan mondial.3. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .6. în primele faze de vegetaţie. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.

este roşie-închisă. atunci aceasta va fi globuloasă. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. În anul al II-lea. considerate impropriu fructe sau seminţe.6. au culoarea roşie. Florile sunt hermafrodite. formând un glomerul. sesile. rădăcina prezintă zone concentrice. cu suprafaţa ondulată. Polenizarea este alogamă. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. din zona centrală a rozetei. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. uşor neregulată.. cât şi în interior. De asemenea. 41 . cu limbul ovat. în anul I. pentru realizarea unor recolte performante. 7. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. uneori şi entomofilă. 7. Frunzele. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. în mod succesiv. Totuşi. 1973). concrescute. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. ţesutul Fig. la planta complet dezvoltată. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. peţiolul este de culoare roşie. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. a mai multor zone de ţesut cambial. mult mai intensă. organizate pe tipul cinci. anemofilă. Culoarea rădăcinii. de culoare roşie.LEGUMICULTURĂ II conică).4. grupate pe un ax mic.13 . lung peţiolate. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată.. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Frunzele tinere. mai multe glomerule formează un panicul lung. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. Florile sunt mici.). de culoare roşie– verzuie. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. În secţiune transversală. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. atât la exterior. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.. 7. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. prin apariţia. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.13. sunt mari. Nervurile sunt evidente. cu marginea întreagă. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. constituind aşa-numitele glomerule. cordat. 1992). lanceolate. 1998).

determină formarea unor rădăcini mici. prin răsad. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. dar plantele nu suportă umbrirea. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. mai ales în grădinile familiale. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. După formarea primelor frunze adevărate. 7. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. STAN. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. timp de 2–3 săptămâni. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). în perioadele de secetă.9.6. În condiţii optime. În România se cultivă un număr redus de soiuri. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. În primele faze de creştere. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. În faza de frunze cotiledonale. şi unele populaţii locale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. N.6. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Lipsa de umiditate. plantele răsar după 10-12 zile. tardive). formând tulpini florifere în primul an. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. bune pentru consum. mai rar. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). profund. mărimea şi culoarea rădăcinilor. întâlnite. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. 42 . de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. de perioada de vegetaţie (timpurii. 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. în funcţie de forma. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. în gospodăriile familiale. plantele se pot vernaliza.5. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie.N. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. iar cea optimă de 18-200C. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. plantele solicită condiţii de zi lungă. de asemenea. lipsite de suculenţă.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Fig. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. primăvara. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Modelarea terenului se execută. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).7. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). 7. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Modelarea este obligatorie. cât de curând posibil. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. la culturile succesive. după recoltarea acestora). în funcţie de soi şi momentul recoltării. după cum s-a anticipat.14 . Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Înfiinţarea culturii se realizează. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). STAN. N. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. prin semănat direct. după grăparea cu grapa cu discuri. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. imediat după aplicare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. ca fertilizator starter.14). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă.N. Pregătirea terenului începe toamna. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.

alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. dispuse echidistant la 37–40 cm. cazmalelor. altfel. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. se efectuează o praşilă manuală pe rând.). poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. un tăvălugit al terenului. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). recoltarea se efectuează manual. Lucrările de îngrijire sunt. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). prin smulgere. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. recoltarea se execută în mai multe reprize. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. Recoltarea sfeclei pentru consum. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. se asigură. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit.. în acest mod. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Cel mai târziu.. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. mai ales pentru culturile timpurii.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. În timpul verii. Întreţinerea culturii. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. în timpul toamnei. După zvântarea terenului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. 1998). dacă îngheţul a surprins cultura. răritul plantelor la 1020 cm. În prima rundă de lucrări prezentate. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. obligatoriu. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. se efectuează printr-o singură trecere. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. pentru situaţia prezentată. în condiţii de secetă). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). 1992). cronologic. purici etc. se realizează aproximativ ca la morcov. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. 45 . cultura având o densitate mai mare. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. În cazul culturilor timpurii. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. toamna târziu. când. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. de regulă. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. în continuare. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. semănătoarea Saxonia. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează.

bulbi[ori aerieni. tulpina fals\ [i frunzele verzi. sativum L. 1973). iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. N. Alte specii din aceast\ grup\. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. 46 . în general. ssp. Allium sativum ssp. porrum L. iar la altele numai frunzele verzi.1.). (dup\ Bala[a. bulbul.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. vulgare) [i prazul (A. Tabelul 8. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L.N. dup\ tomate [i varz\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. usturoiul comun (A. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. STAN. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. sunt prezentate în tabelul 8.). împreun\ cu cele men]ionate anterior. iar sin.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. dac\ se întârzie cu sem\natul. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. În acest caz. prin aspersie fin\. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în mod evident. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Temperatura. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. STAN. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Plantele nu formeaz\ bulbi. lipsa apei întârzie cultura. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. înfiin]ate prin sem\nat direct. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. mai ales peste 20-22 mm. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii.1. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. în faza de germina]ie [i r\s\rire. se produce vernalizarea [i. MUNTEANU 8. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. dup\ cum s-a specificat. mai ales în primele faze de vegeta]ie. O umiditate ridicat\ în sol. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Astfel. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. în defavoarea bulbului. N. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. implicit. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În aceast\ faz\. iar dac\ se formeaz\ crust\. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. determinate. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. solul. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. aplicarea unor ud\ri u[oare. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). astfel. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. astfel.4. `n mod special. de care depinde succesul culturii. se cere. în perioada de iarn\. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Apa este considerat\ ca un factor major. De aceea. induc]ia floral\.N. plantele formeaz\ tulpini florale. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari.

la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.). 4. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. care atac\ în mod special bulbul. se pot instala agen]ii patogeni. De aceea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. 1998). amplasat în stratul superficial al solului. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). Sclerotium. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. 53 ..6 kg K2O [i 1. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. dar bine structurate. în primul rând datorit\ texturii. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. refacerea rapid\ a sistemului radicular. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.4 kg N. nisipoase. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. în zona polderelor.1 kg P2O5. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. fertile [i bine structurate (aerisite). De[i. adesea. În acest caz. în unele lunci. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. În Olanda. poate reprezenta un element de succes al culturii. eventual. în principal. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. de exemplu.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab.a. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. deoarece. 1. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. ceapa se cultiv\. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Botrytis [. nematozi). O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. în timpul depozit\rii (Erwinia. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.LEGUMICULTUR| II bulbilor. aluviunile con]in mult\ argil\. se recomand\ solurile mijlocii. dar [i de sistemul radicular. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). Consumul specific (kg/t produs). Aceste cerin]e se bazeaz\. pe soluri aluvionare. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. de regul\ în treimea lor inferioar\. pu]in dezvoltat. chiar dup\ recoltare. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). la cultura premerg\toare. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Aerul.

În condi]ii tehnice moderne. care se seam\n\ bob cu bob. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. pentru deshidratare. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.1.L. de c\tre Popandron. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. prin arpagic. STAN.1. Culoarea poate fi galben\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. form\ [i m\rime.C.. cultura poate fi complet mecanizat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. dotarea cu sem\n\tori de precizie.1.5.1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.N. Alegerea terenului. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. Vidra. 1998) 8. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. prin r\saduri (ceapa de ap\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. la I. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. 54 . N.6.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. 8. prin arpagic sau sem\nat direct. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. în special.F. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). sistem de irigare prin aspersie. pentru stufat (ceapa verde). La noi în ]ar\. MUNTEANU 8. Kaba). iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. ro[ie sau alb\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.6. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. 1994).

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Speciile leguminoase nu se recomand\. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. În acest caz. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. pentru epoca de prim\var\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dual 2-3 l/ha).D. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are.2). cum ar fi: legume le cucurbitacee. în vederea sem\natului. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. N. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. care nu au fost administrate în toamn\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. În acest sens. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. pentru epoca de toamn\. în prim\var\. care este obligatorie. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri.N. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. toamna. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. verde]urile. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. 1973).-3. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. la 25–30 cm. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. urmând a fi încorporate. STAN. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. De asemenea. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. ~n ambele situa]ii. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. respectiv toamna [i prim\vara. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 . STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. N. STAN. MUNTEANU 66 .

Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. în medie. executate perpendicular una pe cealalt\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. chiar la noi în ]ar\. Imediat 67 . pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. de exemplu. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. prin realizarea sa. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Satecid 65 WP. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. în toamn\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. exclusiv.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. 6-8 l/ha. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). 6-8 l/ha sau Pivot. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. De asemenea. Astfel. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. cu încorporare. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). mai ales. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). la adâncimea de 1012 cm. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Prim\vara devreme. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. a.

1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. sub 7-8 mm. de la care se elimin\ r\ritul. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. înfiin]at\ prim\vara. în general. multe plante vor pieri. în medie. a unei culturi uniforme. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. MUNTEANU dup\ erbicidare. 1998). cu norme de circa 100 m3/ha. echidistante la 12. în mod practic. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. necorespunz\tor calitativ. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Distan]a între semin]e pe rând va fi. pân\ la 5-10 aprilie. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. de 2-3 cm. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. În aceste condi]ii. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. arpagicul va avea dimensiuni prea mici.. În acest fel. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. iar la densit\]i prea mari. pentru suprafe]e mari. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Dup\ începerea r\s\ririi. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Pe teren nemodelat. N. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cu rândurile încheiate. în caz de secet\ sau de formare a crustei. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. prin cea de-a doua gr\pare.N. Culturii de arpagic i se aplic\. Lucr\rile de îngrijire. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. 1998). ori plantele nu vor fi uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. în final. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Altfel. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. de regul\.. prin competi]ie reciproc\. STAN. se face încorporarea produselor administrate. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. mai ales pentru producerea cepei uscate. r\s\ririi [i ob]inerea. În acest sens.5-15 cm. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. 68 .

La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. în mod deosebit.începutul lunii august. De aceea. de obicei. controlul acestor d\un\tori. de exemplu cu Afalon. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. nu se mai poate realiza. În acest scop. inhibitori sau chiar desican]i. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În aceast\ situa]ie. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. 69 . În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. practic.3. printr-un plivit manual. ca [i la ceapa ceaclama. Lucrarea se realizeaz\. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. la sfâr[itul lunii iulie . de regul\. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei.2 [i 8. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. mu[tele depun ou\. 2-3 ud\ri. se opre[te irigarea. iar buruienile sunt în faza de rozet\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Cu toate acestea. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Fiziologic. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).5% în care s-a ad\ugat aracet. plantele vor fi infestate [i . mai ales pentru distrugerea crustei. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. în final. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. combaterea buruienilor.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Dac\ se scap\ momentul de zbor.

astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. STAN. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Dup\ aceast\ opera]ie. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). adic\ în afara intervalului de 4-180C. La suprafe]e mai mari. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. A[adar. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). calitatea a III-a (20-25 mm ∅). 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat).N. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. În felul acesta.4) Tabelul 8. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. dislocarea se poate face [i mecanizat. 70 . arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Dup\ acest stadiu de maturare. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. N.

densitatea recomandat\. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. între 1 [i 15 aprilie. 1973. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. echidistante la 15-20 cm. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Brewster. unde este prev\zut\ mecanizarea. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. În aceast\ situa]ie. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul.LEGUMICULTUR| II b. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. în func]ie de zon\. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). înfiin]at\ prim\vara. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. obligatoriu. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în func]ie de condi]iile meteorologice. Uneori. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. dar s\ se asigure. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. a lucr\rilor de îngrijire. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. în mod mecanizat 71 . dup\ unii speciali[ti. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. semimecanizat sau mecanizat. 1994). de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Plantarea se efectueaz\ manual. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. u[or argilos. Epoca de înfiin]are. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). chiar par]ial\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a.3). Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm.

în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\.. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). îndeosebi pe solurile u[oare. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. asem\n\toare. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. 72 . Lucr\rile de îngrijire. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze.N. aceast\ opera]iune se face cu sapa.0-3. dar adaptate corespunz\tor. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. pe de alt\ parte). când bulbul s-a format [i cre[te intens. de asemenea. 1992). lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Uneori. pe de o parte. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. STAN. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Pe teren nemodelat. Densit\]ile sunt. la aceea[i distan]\ între ele. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. cel pu]in o singur\ dat\. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. de 28 cm. Manual. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. N. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Dup\ r\s\rire. precum [i distrugerea crustei. Din aceast\ cauz\.5 cm. inclusiv cele de sem\nat. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. De asemenea. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. în momentul de mare necesitate a plantelor. mai ales în condi]ii de secet\. au un caracter general. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\.

Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. În afar\ de acestea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari.6. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. În multe ]\ri. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. 8. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. De obicei. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. pentru anumite zone sau microzone legumicole.3. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Mai mult. tocan\ pentru iarn\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De asemenea. teren perfect nivelat. care este primul element de succes. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. ori de câte ori este nevoie. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. în func]ie de zona de cultur\. 1992). Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. aspectuo[i. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. brânzeturi. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Indiferent de acestea.1. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. 73 . Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul.a. în condi]ii normale meteorologice. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale.. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. de exemplu.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. cultura este totu[i rentabil\. fiind unanim apreciat\ de consumatori. pân\ la 30-35 t/ha. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.

a. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. De asemenea. în mod special..5-4. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. de aceea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. 1998) [i. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.N. nisip. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. b. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora.. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. tradi]ie.0 kg/ha. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. plivirea. Dup\ cum se va vedea. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. un sistem radicular bine dezvoltat. STAN. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. eventual. aerisirea. condi]iile tehnice. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. turb\. a. substan]e bioactive). prezint\ un num\r de 3-4 frunze. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\.5-2. În figura 8. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Dumitrescu [i colab. în func]ie de densitatea culturii. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. 74 . Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. de asemenea. insectofungicide [i. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. mobilizat. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).0 kg/ha [i 3. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. N. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. gradul de intensivizare a culturii. 1992. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. îngr\[\minte minerale [. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. De asemenea. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm.

pe rândurile marcate pe strat. prin aspersie.. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. Fig. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. de circa 200-250 grame. 75 . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. odat\ cu modelarea terenului. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.. în final. Dumitrescu [i colab.densitatea = 500-600 mii plante/ha. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Uneori. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. cu circa 300 m3 ap\/ha. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. b .6 . Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. 1992. 8. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.

supe.a. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. exclusiv. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. inclusiv 76 . Produc]ia este de 25-30 t/ha. Cultura în câmp se aseam\n\. datorit\ irig\rii. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. irigarea. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în luna septembrie. a. cât [i ulterioar\. Irigarea se face din abunden]\. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. peste 21 mm). pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). în vederea valorific\rii [i p\str\rii. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Momentul recolt\rii. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. De asemenea.N. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. face parte din culturile succesive în câmp.4. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. solarii sau sere. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Cultura pentru stufat. Pra[ilele asigur\. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. din punct de vedere agrotehnic. destinat\ consumului în stare proasp\t\. se aplic\ între 5-7 ud\ri. la 10-15 zile dup\ plantare. STAN. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. omlete [. uneori. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. par]ial. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. atât ca anterioar\. numai prin brazd\. [i o afânare permanent\ a solului. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. 8. N. pe brazde.1. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. în mod tradi]ional. în dou\ reprize. din punct de vedere calendaristic. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. se pot condi]iona.6. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. sufleuri. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. [i sub form\ de funii. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. cultura se practic\ în spa]ii protejate.). pentru diferite salate. de obicei.

O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. cu patru rânduri echidistante pe strat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. plantatul se poate efectua [i mecanizat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. astfel ca. Dac\ solul este bine preg\tit. la 15-20 cm între acestea. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. prin aplicarea unei ud\ri. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. sau cu azotat de amoniu. pân\ la venirea iernii. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. în special toamna. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. iar arpagicul este bine calibrat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). [i de 2-3 cm prim\vara. În unele situa]ii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. uniform ca nivel [i grad de tasare. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pentru a nu r\ci prea mult solul. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Dac\ terenul este nemodelat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. astfel. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. se asigur\. ca s\ nu se taseze). în caz de secet\ prelungit\. pe care nu b\lte[te apa. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. dac\ nu se mai dispune de stufat. 77 . În ordine.

pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. 78 . [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe de alt\ parte. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. în func]ie de epoca de înfiin]are. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. dac\ este nevoie. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. recoltarea se face în totalitate. produc]ia este în jur de 20 t/ha. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\.N. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. pe de o parte. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. musc\. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Când plantele sunt mai mari. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. culturile prea dese se vor r\ri. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. De asemenea. În acest caz. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Prin alegere. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. a plantelor cu simptome de atac. N. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. pe alese. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. De exemplu. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. b. în vederea livr\rii. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Cultura este relativ simpl\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. STAN.

plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. În acest moment. Consumul de material de plantat este de 2. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii.. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. 79 . o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. 1998). acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. în func]ie de condi]iile meteorologice. pr\[itul sau plivitul. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. înainte de venirea înghe]urilor. prin r\rire. alegând cele mai dezvoltate plante.0-2. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. chiar în ferestrele iernii. tomate. de exemplu. sunt posibile [i alte variante. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. La solarul tunel. În mod obi[nuit. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Recoltarea se face e[alonat. imediat ce acest lucru este posibil. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit).5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. dac\ s-ar cultiva. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. c. Cel mai adesea. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare.5-2. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. În mod practic. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. de 40-50 cm. consumul de energie ar fi foarte mare. dup\ plantare. Temperatura din solar. deoarece.

N. de asemenea. mai ales în medicina modern\ naturist\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). cel mai târziu. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. 0. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. condimentar\ [i aromatic\.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. ssp. supe. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. N. 2000). 6-7% protide. 0. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. salamuri. De asemenea. 8. STAN. este deosebit de apetisant\. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Aroma sa. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi.7% celuloz\. se folose[te în industria conservelor. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. de neînlocuit. mai ales în reglarea presiuni sanguine. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Se folose[te la prepararea. Gustul s\u picant. Materialul de plantare îl constituie. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. în 2-3 reprize. mrani]\ [i nisip. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . recunoscut\ [i inconfundabil\.6% lipide. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. În func]ie de temperatura din ser\. fripturi.2.5 cm. în primul rând arpagicul stufat. Valoarea sa terapeutic\. cârna]i. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.44% cenu[\. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. 1.2. vulgare Familia Liliaceae 8. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.

holerei [.2. vitaminele C [i E. Fe [. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. cu 240 mii tone. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit.). în solarii. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%).000 ha. K) [i microelemente (Mn. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. citat de Popescu [i Atanasiu. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury.a. [i pre]urile deosebit de avantajoase. iar în România. pe tot parcursul anului. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. 8. R\chiteniT\m\[eni (Roman). (Butnariu [i colab. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. D\r\[ti-Ilfov. 1992). difteriei.. 2000).a. în ambele emisfere. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). ~n ce prive[te vitaminele. La noi în ]ar\.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. 22 t/ha în Liban. care confer\ aroma specific\. nematozii [i musca usturoiului. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. 13. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.2. Importan]a agrofitotehnic\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. probabil din specia A. dar cerin]ele mari ale pie]ei. eventual. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. 1994). asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. I[alni]a-Amaradia. R`mnicu S\rat-Buz\u. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Ca. 81 . S. Na. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Cu. În SUA se ob]in 12 t/ha. în general. Importan]a economic\. 17 t/ha în Sudan. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. 1999. cum sunt cei ai febrei tifoide. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. longiscuspis. În rest. Cel mai mare produc\tor european este Spania.

alternativ (la dreapta sau stânga). 82 . de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. iar s\mân]a este alungit\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. formând a[a-numi]ii bulbili. de culoare alb\ sau violacee. usturoiul este o plant\ anual\. de r\d\cinile adventive. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. în anul urm\tor. reunite în umbele false. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Mugurii axilari se tuberizeaz\. 1985). Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. Discul. R\d\cina. ajungând s\ prezinte muchii. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. din care. La noi în ]ar\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. sub form\ de jgheab. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. În sol. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. Tulpina. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. STAN. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). cel mult egal cu num\rul de frunze.N. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. iar limbul. este dirijat. ca [i la ceap\. cu vârful ascu]it. cilindrice. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. cu înmul]ire vegetativ\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. [i poate varia de la 4 la 60. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. gâtul plantei sau tulpina fals\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. de m\rimea unui bob de porumb. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. MUNTEANU 8.3. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. denumi]i popular [i „c\]ei”. În alte zone de cultur\. c\rnoas\). alc\tuind. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. prin suprapunere. dup\ care devine circular\.2. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. acestea sunt grupate în cime unipare. N. trimuchiat\. ci bulbili aerieni. în anul viitor. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Din ace[ti bulbili. aceasta nu con]ine flori. într-un singur plan. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. netede [i lucioase. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Frunzele sunt liniare. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. iar dup\ formarea bulbului. 1985). Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\.

iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. în general. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. În timpul vegeta]iei. Apa. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. 83 . Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Astfel. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. temperatura optim\ este de 18-200C. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Grupa continental\ (Caucaz. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali.4. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. 1994). S\rat). Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. rezistente la temperaturi sc\zute. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Dup\ Butnariu [i colab. este rezistent\ la secet\. ~n general. de asemenea. Ecologic. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. reprezint\ forma de toamn\. De I[alni]a). Brewster.LEGUMICULTUR| II 8. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Asia Mic\). nu formeaz\ l\stari floriferi. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Chaux [i Foury. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. 1973. cu un nivel mai redus al apei. f\r\ a forma bulb (Bala[a. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. temperaturi sc\zute [i p\strare. bulbii sunt mijlocii-mari. De D\r\[ti. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. formeaz\ un bulb mic. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). De Rm. Dup\ aceea.2. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. 1994.

Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Lucrarea cu freza este prea scump\.2. 8. MgO=0.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.2.2. culoarea tunicilor. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.0 kg. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.-3. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. pulverizeaz\ solul. dar mai energic\.6. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. culoarea frunzelor acoperitoare [. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.a. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. suplimentar. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. N. care. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.. 1998). cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=5.5 kg (dup\ Butnariu. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. ba mai mult. consumul specific este: N=11 kg. pe cât posibil. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.3). care îngreuneaz\ recoltarea. P2O5=3-4. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.D. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. 84 . prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. unele insecticide (tabelul 8. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.5. 8.N. precocitate. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. P2O5=1. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.0 kg. K2O=8-10 kg. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. dar bine structurat. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Preg\tirea terenului începe din toamn\. STAN. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. preventiv.5 kg [i S= 5 kg. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.5 kg. În acest caz. se mai execut\.. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Totu[i. 1994).

LEGUMICULTUR| II 85 .

N. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). în cea mai mare m\sur\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. se poate face toamna sau prim\vara. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. dar nici din centrul bulbului. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. de[i posibil\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). dup\ recoltare. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Lucr\rile de îngrijire sunt.N. 1994). La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. bulbii o petrec în câmp. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. pentru c\ sunt prea mici [i. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. afecta]i de atacul nematozilor. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. 1994). Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea mecanizat\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. STAN. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. adesea. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Pentru realizarea acestei densit\]i. Înfiin]area culturii. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. care este obligatoriu. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury.

în cazul apari]iei unor ploi. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. 0. 8.3% monozaharide. pân\ la 10-12 t/ha. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 4.LEGUMICULTUR| II bulbililor. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).5% celuloz\ brut\). vitamine [i fitoncide. 6. în teren deschis sau în solar. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. care este mai scump\ [i. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. provoac\ arsuri gastrice. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. e[alonat. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. cultura în câmp se practic\ mai rar.1. Familia Liliaceae 8. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Produc]ia este de 5-6 t/ha. dac\ nu au survenit precipita]ii. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dar poten]ialul soiurilor atinge. 0.3. PRAZUL Allium porrum L. Calendaristic.8-1.4% dizaharide [i 1.3. adesea. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). De regul\. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. În principiu. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.7% hidrocarbona]i (din care 2. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. în condi]iile de la noi din ]ar\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).3-0. înlocuie[te ceapa. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. În foarte multe din preparatele culinare. 2-3% proteine. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Prazul este o plant\ legumicol\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .5% cenu[\ (s\ruri minerale).4% gr\simi. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.

8. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. În orice caz. Peninsula Balcanic\.2. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Africa de Nord.N. R\d\cinile adventive. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. 8. cum ar fi Europa occidental\. mult mai puternic dezvoltate. dou\ tipuri de r\d\cini. p\trunzând în sol pân\ la 1. În primul an din ciclul ontogenetic. 1994). prin rusticitatea sa. prazul este cunoscut în întreaga lume. cum ar fi Oltenia [i Banat. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. În prezent. H. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici.. pentru a asigura o bun\ comercializare. de aceea. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. R\d\cina. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. este cunoscut în cultur\ din antichitate. de câteva mii de ani î. cu un redus grad de perisabilitate. care se g\sesc în compozi]ia sa. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. 1992). f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Tulpina. cu înmul]ire sexuat\. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Plantele de praz produc. fructe [i semin]e. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. astfel. MUNTEANU sau a usturoiului. îns\. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. atât la transport [i la comercializare. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. cât [i în timpul p\str\rii. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. STAN. C [i PP). 1969). bienal\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Cultivat de egipteni [i greci. Prazul.25 m (Maier. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.3. Asia de Sud-Est. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. are o tehnologie u[or de realizat. Importan]a agrotehnic\. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. N. 2000). (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le.3. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad.3.

7 . tecile se suprapun unele peste altele. 8.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.4-0. alc\tuind o forma]iune cilindric\. într-un singur plan vertical. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. denumit\ tulpin\ fals\. mu[te). Perigonul. plin\ în interior. În anul urm\tor. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\.2 cm la baz\ [i 0. groas\ de 1-1. Frunzele. glauc\. fiind liniar. La baza lor.7). cilindric\. în condi]ii de mediu diferite. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. roz sau violacee. cu o rusticitate evident\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. dac\ sunt din exterior. 1985). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Pe acest disc. sub form\ de jgheab.4. Pe por]iunea limbului.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. au ap\rut mai multe forme ecologice. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. sunt albeg\lbui.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. format din cele [ase tepale. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. pe partea sa superioar\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor.3. ca la toate speciile alliacee. Aceasta este erect\. Frunzele. florifer\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. cu rezisten]\ mai slab\. ca [i la usturoi (fig. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. 8. 8. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Butnariu [i colab. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). este de culoare alb\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. înalt\ de 80-120 cm. îngro[at\ [i suculent\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. în mod alternativ. neted\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Pe restul por]iunii lor. sunt formate numai din teac\ [i limb. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\.

6 kg. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. plantele r\mân mici. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. 1994). A[adar. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. de var\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. 1998) 8. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. 90 .3. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.6. de asemenea.2-0. Fa]\ de ap\. 1994). Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. dar nu ca regim. STAN. când plantele sunt mature pentru primul an..N. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. de toamn\ [i de iarn\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. În acest stadiu. Dup\ plantare sau r\s\rire. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. K2O=4 kg. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de tradi]ie. de Carentan. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. N. 8. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false)..3. 1994): N=2-3 kg. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. ]ar\ cu tradi]ie veche. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Mg=0. MUNTEANU pe timpul iernii. În condi]iile de secet\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Brewster.5 kg [i S=0. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. În Fran]a. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Apa. 1992. P2O5=1 kg.5. vegetarea înceteaz\. iar dac\ este mai sc\zut\. Picior de elefant. în func]ie de zona de evolu]ie.

LEGUMICULTUR| II 8. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. în aceea[i zi. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Sem\natul se execut\ mecanizat. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. s\ fie profund [i fertil. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic.5-2 cm. dup\ modelare. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. 91 . în func]ie de zon\. terenul se t\v\luge[te. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Preg\tirea terenului începe din toamn\. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. la adâncimea de 1. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.1. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. ca plant\ indicatoare.3. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Chiar înainte de r\s\rire. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta.8. la 28-30 cm adâncime. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. pân\ la sem\nat. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dac\ este necesar. În principiu.6. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. 1998).. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.

Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin r\sad 92 . c. STAN. N.N.8 . b .pe teren modelat. d . 8.pe teren nemodelat. MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad.

iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Cu prilejul acestei pra[ile. 8. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Pentru consum imediat. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). sau semimecanizat. 93 . care se repet\ dup\ r\rire. prin aspersie. Recoltarea începe toamna târziu. de regul\.6. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. absolut necesar\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Recoltarea se face manual. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. O lucrare special\.3). sporind calitatea recoltei. este mu[uroirea plantelor. În [an]uri. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. dup\ o cultur\ anticipat\.2 [i 8. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. În atare circumstan]e. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). cu ajutorul sapei sau cazmalei. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). prin aspersie. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. altfel. plantele se smulg. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii.2. care se completeaz\ cu una mecanic\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând.3. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Dac\ sunt goluri. cultura se poate realiza în ogor propriu. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Pentru p\strare peste iarn\. Dup\ dislocare.

ceapa de iarn\ sau de tuns. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. în afara celor prezentate. dar poate ajunge la valori mai mari. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Plantarea se face manual. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. în cazul culturii prin r\sad. Prim\vara. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. 94 . terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare.N. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. 8. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. În condi]iile de la noi din ]ar\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. N. de regul\. dup\ ce au ap\rut buruienile. subspecii. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor.4. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. cu pân\ la 50-60%. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). se apreciaz\ c\ atât cantitatea. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. usturoiului comun [i prazului. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. STAN. ceapa e[alot\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. dar la noi în ]ar\. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. executate cu grapa cu col]i reglabili. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare.

Este originar\ din bazinul mediteraneean. La forma proliferum. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. 8. 95 . pe bulbii din inflorescen]\. iar tulpinile florifere.9). 8. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. de culoare cenu[iu-g\lbuie. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.4. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. dar care. Este o specie peren\.10). ca [i cea colinar\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor.1. nu formeaz\ flori. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. 8. bulbiferum [i Allium cepa L f. nu formeaz\ semin]e. f. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. aspr\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. de obicei. cu o tunic\ de protec]ie groas\. de un disc comun (fig. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Fig.Ceapa de Egipt (rocambole).4. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. fructe [i semin]e. mai multe [i mai mici.LEGUMICULTUR| II 8. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.9 . fiecare în parte. central\ [i de nord a Moldovei. prin discul propriu. 8. dar [i din zona central\ a Asiei. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.2. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. dar de dimensiuni mai mici.

Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. prim\vara. Este o specie peren\. care se folosesc în industria conservelor. N.4.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.N.4. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. De regul\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. 8. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. 8. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. de asemenea. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.11 . asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.3. cel mai Fig.. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). STAN. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).11). iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Când se înmul]e[te prin semin]e. în anul urm\tor. 8. Formeaz\ un bulb pu]in evident.4.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\.10 . 8. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Plantarea se face toamna sau. 8. asem\n\toare cu prazul. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Fig. La noi în ]ar\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.

var. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 8.5. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. ~n primul. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Este bine cunoscut în întreaga lume. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. iar `n anul urm\tor. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. ophioscorodon Dom. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.12 . Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. 97 . 1973). Uneori. cu mai mul]i bulbili. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. îndeosebi formele mediteraneene. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. De Bucovina.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. 8. 8.12). Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.4.

MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. C=20-25 mg/100 g [. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. celuloz\ 0. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. precum [i unele vitamine: A=0. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. m\rime. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.1. sunt diferite. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.4%.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. `n terenul destinat culturilor legumicole. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. B1 [i B2=0. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. glucide simple 0. se practic\ pe suprafe]e mai mici. N.8-1. cenu[\ 1%.1. De asemenea. protein\ brut\ 2%. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. 9.a. care se consum\ fier]i. Importan]a agrofitotehnic\. din punct de vedere botanic.N. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.5 mg/100 g. cop]i sau pr\ji]i. culoare [i chiar gust. STAN.2%. Familia Solanaceae 9. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . comparativ cu alte legume.08 mg/100g. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.2 mg/100g. astfel c\ este folosit\ aproape integral. de[i. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.

De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Mai mult. Columbiei. cel târziu pân\ la 1 iulie. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. 9. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Cultura cartofilor timpurii. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în acest caz. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Factorii de risc. Importan]a economic\. De regul\. 99 . neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. S.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. cultura [i recolta sunt mult întârziate. pre]urile avantajoase de valorificare. Cerin]a mare a pie]ei [i. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. de[i las\ terenul. demissum (rezistent\ la frig). apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). în unele ]\ri din vestul Europei. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Totu[i. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. ca urmare. S. S. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. În prezent. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. în cea mai mare parte. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat.1. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. în cazul culturii timpurii. în mod surprinz\tor. dar numai S. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.a.. curat de buruieni. 1974). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. cum ar fi S. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii.2. Bineîn]eles c\. mai întâi în Transilvania.

atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. 9. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Ace[tia sunt cilindrici. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale.2). L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. iar în plus. 9. În condi]ii de lumin\. [i o parte apical\ sau vârful. în condi]ii corespunz\toare.1). din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. în al doilea an. prin care se insereaz\ pe stolon. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. citat de Zanoschi [i Toma. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. MUNTEANU 9. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. care se mai nume[te col]. tipice fiec\rui soi (fig. din care. când este foarte tân\r. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina.1. 100 . Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.0 cm. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Tuberculul are o parte bazal\. de 1. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. tulpinile aeriene. În primul an. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. se orienteaz\ pe vertical\. m\rimi [i culori diferite. În condi]ii de întuneric. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Ace[tia pot avea forme diferite. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. N. Din ace[ti ochi se formeaz\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. care con]in trei muguri. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. 1985). Tulpina. formând a[a-numi]ii ochi.N.. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. De asemenea. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. R\d\cina. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. subterane. spre profunzimea solului. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. dup\ care cade. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. În cazul în care l\starul este distrus. 1958.3. STAN. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. ai tulpinii aeriene. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\.5-2. 1969). mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori.

Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 101 . erect\. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1 . La o plant\ Fig. muchiat\. în ciclul lor de via]\. fistuloas\.1). trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.2 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\. 9. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.LEGUMICULTUR| II Fig.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 9.

cu aspect rotat.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.9. cu dou\ loje. N. 9.5-2 mm în diametru. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. turtit\. cu 5-10 flori. eliptici. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Caliciul este format din cinci sepale unite. ovoidal\. Polenizarea este direct\. De asemenea. STAN. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Fig. pentamere. Uneori.3 . violet-închis\ etc. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.3). cu diferite tipuri de peri[ori. 9. hermafrodite. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. ro[iatic\. prinse pe baza corolei.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. iar corola este format\ din cinci petale unite. MUNTEANU Frunza. Florile sunt actinomorfe. De[i cartoful nu 102 . conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. ovat-lanceola]i ori circulari.1. alb\ sau cenu[ie. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. S\mân]a este mic\. grupate într-o cim\ terminal\. cu vârful ascu]it. 1985). Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. Gineceul este bicarpelar. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Lobii (foliolele) sunt ova]i. albastr\. prin autogamie. 1974) Floarea. sunt dens p\ro[i. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.N. de culoare alb\. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu umiditate ridicat\.

Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. De asemenea. 103 . r\d\cinile pot cre[te. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.. Tufa cre[te în condi]ii optime. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Riscul temperaturilor de înghe]. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. apa având. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. în mod clar. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. [i rolul de regulator termic. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. în acest caz.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina.2 (dup\ Bala[a. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Astfel. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Rezult\ de aici. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în asemenea cazuri. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. cât [i p\r]ile aeriene.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. iar perioada de lumin\ este maxim\. în Ceau[escu [i colab. 1984). Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. în Ceau[escu [i colab. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.1). Minus 1-2 Minus 0. Totu[i. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tabelul 9. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. cartoful fiind o plant\ de zi lung\.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.

Lucr\rile aplicate solului (pra[ile.A.U. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. ca urmare. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. s\ fie fertil. Totu[i. La o ton\ de cartof. 8.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. la nevoie. care are loc la nivelul stolonilor. solul. prin caracteristicile sale. De aceea. N. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.. în Ceau[escu [i colab. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 2 kg P2O5. de care depinde succesul culturii. acest regim. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Din aceast\ cauz\.5 kg MgO [i 2 kg S.5 kg K2O.U. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i.. dar [i de intens\ activitate metabolic\. MUNTEANU Tabelul 9. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. în special prin aspersiune. STAN. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.A. 3 kg P2O5. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 14 kg K2O. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. este favorabil\ udarea. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 104 . De aceea. tuberculilor [i r\d\cinilor. Solul este un factor de mediu important.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. 1-1. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. bine structurat.N.

cu pant\ uniform\. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.0 16.6.1. Tabelul 9. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. 9. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.6. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.3. Nu se recomand\ solanaceele [i.0 16. cartoful decât dup\ 3-4 ani. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. bineîn]eles. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. cerealele p\ioase.1. legumele verde]uri. s\ fie bine structurat. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice..1.1. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.5. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . legumele din grupa cepei sau a verzei.LEGUMICULTUR| II 9. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. biloane [i rigole de udare.5 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.

30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. cu diferite v\t\m\ri. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. STAN. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. se pot folosi atât tuberculii mici. În mod aproape generalizat. calibrarea. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. În unele situa]ii.N. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Fig. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. manual. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. 106 . Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. 9. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 9. 1997). preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. deshidrata]i.. de exemplu. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. cât [i cei prea mari. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. distan]ate la 70 cm (fig. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. eventual. dezinfec]ia [i încol]irea. încol]i]i. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În situa]ii normale. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 1992).4 . iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. N.

cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. luminii. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).5-2. la nevoie. Dup\ suda]ie. timp de 2-4 ore. 1997). tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. 1973). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. În timpul aerisirii. solariile etc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. tuberculii. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. în spa]iul din jurul ochilor. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. [i alte substan]e în amestec.. serele. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Dup\ aceast\ etap\. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Imersia dureaz\ circa cinci minute. înainte de plantare. în spa]ii corespunz\toare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. pentru a[a-numita suda]ie. când tuberculii sunt zvânta]i. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. În acest timp. de culoare alb\ (col]i). cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. formeaz\ l\stari de 1. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni.5%. În condi]ii de umiditate sc\zut\. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Dup\ imersie.0 mm. mai ales. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. 107 . cu prec\dere. ce se afl\ într-un vas adecvat. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. dar se pot folosi. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. în func]ie de spa]iul de încol]ire. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. În timpul acestei perioade. Dac\ umiditatea scade prea mult. eliminându-se. pe pardoseala magaziei. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. aplicarea unor tratamente suplimentare etc.

pe rigolele deja trasate (fig. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.2).m.5). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. N. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm.d. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . un nou strat de amestec. special echipat\ (MPR-5). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. În felul acesta. cu 20-30 martie. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. În vederea plant\rii. în anii normali. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Densitatea [i. dup\ care se adaug\. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. turb\. folosind ma[ina de plantat r\saduri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.a. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Atât plantarea manual\. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. rumegu[ [i nisip. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.9. acest moment coincide. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. cu lungimea de pân\ la 1. Plantarea tuberculilor. acesta se ud\ bine. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.4). Calendaristic. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. STAN.9. Plantarea se poate efectua manual. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. simpli sau ramifica]i. sau complet mecanizat.N. În principiu. 9. pe teren modelat (fig. îngro[a]i.5-3 cm. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. respectiv. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. 108 . În unele cazuri. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).

Lipsa de umiditate. de asemenea. Dup\ plantare. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.U. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm.4 kg/ha. odat\ cu plantarea.LEGUMICULTUR| II Fig. de aceea. 9. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. Mancozeb. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Mana cartofului are.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. de regul\.5 . întârzie procesul de formare a tuberculilor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.3-0. se efectueaz\ o erbicidare. se asigur\ circa 1. Excesul de umiditate. De regul\. Lucr\rile de îngrijire.A. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. importan]\ redus\ pentru cultur\. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. postemergent. Imediat dup\ plantare.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .

preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. cuibul se desface cu sapa. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.5 aprilie. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. STAN.9.N. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).3 l/ha. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. semimecanizat sau mecanizat. În ambele cazuri.a. De regul\. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.0. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). 1992). fiind încadrat\ între 5 martie . manual. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.6). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Fastac-0.6. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.1 l/ha sau Karate. N. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Calendaristic. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. În cazul e[alon\rii recolt\rii. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.2. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. în tunele joase. în rigole deschise mecanizat sau manual.1. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. în sistem cuvertur\ [. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. 9.9.. iar 110 .7). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Lucrarea se face manual. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.3 l/ha. se culeg tuberculii cei mai mari. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.

LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . în mod corespunz\tor. Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.7 . 9. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. mai mari între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.

Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .9. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. 9.tunelul pe rigol\.N.8). acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. N.8 .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. Fig. Într-o alt\ variant\. STAN. b . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. 112 . cuprinzând sub el dou\ rânduri. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.

creme. Acestea. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. denumit [i cartof dulce. sub form\ pr\jit\ etc). 9. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Prezint\ o tulpin\ târâtoare.9). din loc în loc.9. De la batat.9 . pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. în medie. Batatul este o specie anual\. Fig. dar f\r\ succesul scontat. supe. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. 9. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.2. iar în sol un sistem radicular puternic. R\d\cinile.10 . sin.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Înainte de plasarea foliei. 1969) 113 . care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. asem\n\toare cartofului. BATATUL Ipomoea batatas Poir. terenul trebuie s\ fie bilonat. Fig. erbacee. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Convolvulus batatas L.

rezulta]i din l\stari. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.N. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. STAN. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. 114 . Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. ud\ri. N. 9. MUNTEANU înr\d\cina]i.a. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.10). care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. fertiliz\ri faziale. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive.

LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.B. Brassicaceae. Familia Cruciferae 10. alba DC. 1.1.a. cu sau f\r\ carne etc. De la aceste specii se consum\ frunzele. f. Importan]a alimentar\.5% 115 . simpl\ sau asortat\.1.1. [i varza asiatic\. reprezentat\ de specia B. 5-6% glucide. diferite preparate culinare. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). ]esutul preinflorescen]ial.. mugurii floriferi [. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. napus ssp. familia Cruciferae sin. Dup\ locul lor de origine. oleracea [i 2n=20 . Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. pedunculii.. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. rapifera Metzg (2n=38). Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. varza se consum\.B. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. tulpinile îngro[ate.2-1. încadrat\ sistematic în specia B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . precum [i murat\ sau `n diferite conserve.pentru B. 10. var. capitata L. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. practic. campestris L. printre altele.pentru B. oleracea L. în tot cursul anului. campestris ssp. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .

În prezent. de sodiu . unele toponine sau nume de persoane. În ]ara noastr\. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. în câmp [i în spa]ii protejate. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. În ]ara noastr\. de potasiu . Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. începând cu secolul al XIIlea. silvestris L). Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. era pu]in cultivat\. 31 mg/100g fosfor. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. putând fi complet mecanizate. Dup\ datele statistice FAO. 1995). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. în culturi succesive. în medie. împreun\ cu altele. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. asigurând venituri. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). în ultimii 10 ani. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). p\str\rii temporare [i valorific\rii. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv.2 % gr\simi. 116 . s\ruri minerale: de calciu . ca varza timpurie. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. din prim\var\ pân\ în toamn\. MUNTEANU proteine. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. de la înfiin]are pân\ la recoltare. În secolul al XIX-lea.1.. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. a fost cultivat\.a. complexul B .2 mg/100g [. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). practic. practic între cele dou\ cercuri polare. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. var. cu fosfor – 31mg/100g [.a.46mg/100g. prin r\sad. 1998).2. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine.. 2000). de var\ sau de toamn\. pe linie filogenetic\. asociate [. mai ales la m\n\stiri.1. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. N. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.000 ha/an.24 mg/100g potasiu. o suprafa]\ de circa 30.N. cultura acestei legume. STAN. din varza s\lbatic\ (B. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. unde g\se[te condi]ii prielnice.20 mg/100g. duble.1-1. vitamine: C . Importan]a agrofitotehnic\.a. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. 0. de regul\.. înc\ din antichitate.50 mg/100g. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. unele lucr\ri. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. o.

bogat ramificat\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). par]ial.5 m adâncime. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. puternic ramificat\. În faza de r\sad. grupate în raceme lungi. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. la exterior lemnoas\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. este scurt\ (15-20 cm). 4 .LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. ierboas\. frunzele bazale sunt pe]iolate.c\p\]âna. Tulpina. de form\ conic\ sau cilindric\. ce poate ajunge pân\ la 1. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. groas\. 3 . eliptic\. 10. Pe tulpina florifer\. tetramere. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.1 . sulfurii sau alburii. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. 10. Florile sunt actinomorfe.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. alterne.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. glabr\. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. conic\ etc. eliptic sau aproape circular. 10. cu limbul oval. 2 . varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. cu r\d\cina [i. Frunzele exterioare sunt verzi.3. 117 .sec]iune prin c\p\]ân\ concave. Primele frunze normale Fig. scurt pe]iolate. laxe. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.1. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.1). Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. tulpina lemnificate (fig. în interior c\rnoas\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). iar cele interioare sunt albe. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.aspectul general. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 1 . hermafrodite.). glauc\. ovat\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.

rostrat\. netede ori fin striate. La temperaturi mai ridicate. cu diametrul de 2-3 mm.4. produc]ii mari. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. [i anume 2-30C. albinele. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Totu[i. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.2). varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile.000-4. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Oricum. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.1. cele de la baz\ au format deja silicve.000 de flori.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 2 . Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. N.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. STAN. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Temperatura. Deoarece inflorescen]a este un racem. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. 1985).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Pe o plant\ se pot forma 3. iar ultimele cele de la vârful racemului. Polenizarea. brune sau cafeniu negre.2 . dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. dehiscent\ (fig. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. De[i are flori hermafrodite. 10. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.N. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 10. 10. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. procesul de germinare 118 Fig.sec]iune prin semin]e . Semin]ele sunt aproape sferice. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. 3 . uneori reticulate.

plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). atât din punct de vedere calitativ. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1982). 1969). adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Peste limita de 20-250C. În acela[i timp. Astfel. o faz\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. atât în sol. respectiv. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. dac\ lumina este de intensitate slab\. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. adic\ la temperatura de minus 5-60C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Lumina. c\p\]ânile r\mân mici. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. afânate sau. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. În schimb. 1998). 1989). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. În cazul solului. uneori. cre[terea înceteaz\. în 3-4 zile. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. iar la 18-200C. La varza timpurie. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. pe terenuri umbrite. cât [i sub aspect cantitativ.. de asemenea. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. De aceea. La temperaturi mai ridicate. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. Dup\ germinare. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. În faza de cre[tere vegetativ\. iar în faze mai avansate. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. 1956. în faza de r\sad. Astfel. în toat\ perioada ciclului vital. dar cantitativ mai reduse.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. cu cerin]e mari. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. cât [i în atmosfer\. Vara. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Beker-Dillingen. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). 1956). pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Dup\ majoritatea autorilor. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. datorit\ vernaliz\rii. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. în faza de r\sad. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. este necesar ca. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C.

0. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 2000). Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. De asemenea. de[i are unele avantaje. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). Solul. 01 . 04 . bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. anterior preg\tirii terenului. Reac]ia solului poate varia. forma [i m\rimea c\p\]ânii.extratimpuriu. N. prim\vara.). hibrid F1 etc. în ]ara noastr\. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. În compara]ie cu alte plante legumicole. Astfel. 1. Irigarea prin brazde. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. STAN. la nevoie.1. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. aplicat toamna sau.3 kg azot. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. recomandarea pentru sistemul de cultur\. De regul\. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. în limite medii. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 03 semitârziu. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.de var\.5.20 kg P2O5. în general.40 kg K2O.1.timpuriu. 4. 10. al\turi de ap\. De asemenea.7 kg CaO [i 0. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. 120 . În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . provenind din str\in\tate.N.5. favorizând b\ltirea.3 kg MgO. la niveluri optime de 75-80%.târziu. cât [i hibrizii F1. profunde. 02.

LEGUMICULTUR| II 121 .

1. castrave]i.1. p\stârnac. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. STAN. N. care au boli [i d\un\tori comuni. Toamna. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.6.N. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. bame.a. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. prin fertilizarea de baz\. 122 . Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Tehnologia de cultivare 10. fasolea de gr\din\ [i cartofii. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. s\ se realizeze produc]ii maxime. p\tl\gelele vinete etc. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.6. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. MUNTEANU 10. este necesar ca. expuse la soare.2. sfecl\ ro[ie. imediat dup\ nivelare. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. ferite de curen]i reci. 45 kg P2O5. la 8-10 cm adâncime. 210 kg K2O. Fertilizarea de baz\. de tipul solurilor aluviale. ardeii.8. Locul în rota]ia culturilor.) [i din grupa cepei. plantele extrag din sol: 115 kg N. prin dou\ treceri. etc. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. ]elin\. toamna. situate pe terasa a doua a râurilor. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. tomatele.). La rândul ei. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cum sunt: castrave]ii.2. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. p\trunjel. Mobilizarea solului. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. cu diferite grade de evolu]ie. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. În leg\tur\ cu aceasta. Preg\tirea solului. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. dovleceii.1. lobod\ de gr\din\ [.

se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. prim\vara devreme. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. 60 g superfosfat [i 12. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. dup\ care se face modelarea. cu suprafe]e mici. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).8 sau 123 . s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.2 în agregat cu tractorul U-650M.2%). 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. inclusiv modelarea solului pentru ca. În cazul gospod\riilor popula]iilor. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. Astfel. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.5 g sare potasic\ la m2.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. se folosesc doze orientative.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. În cazul verzei timpurii.

pe rigole. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. . acestea se vor executa dup\ plantare. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. acest erbicid fiind foarte volatil. STAN. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. prim\vara. N. deoarece. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate.8. astfel modelat. la adâncimea de 5-8 cm.N. pr\fuirea cu 124 . solul. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. în cazul gospod\riilor popula]iei. înainte de sem\nat. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. respectiv 15 g/m2. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Terenul fiind modelat.8. [i de aceast\ dat\. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat.5). în acela[i mod ca [i Treflanul. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Preg\tirea semin]elor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). echipat cu rari]e. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii.tratamentul chimic. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .2. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. în cantitate de 3-4 litri/ha. Erbicidarea. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. MUNTEANU MMS-4. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. modelarea se execut\ tot din toamn\.

folosind rama de sem\nat.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. . 1986). se ud\ cu 125 . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv.stimularea semin]elor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\..5% timp de 10-12 ore. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. în vârst\ de 40-45 zile. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.3. în vederea gr\birii germina]iei. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. se taseaz\. prin împr\[tiere. Tabelul 10. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Producerea r\sadurilor.

3 0.04-10.3 0.03-30. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.3 0. N. Tabelul 10.05 25.4 1.05 15.03 01.5-0.04 01.04-20.6 0.07 01.06 - 25.3 0.06 01.02 15.06-10.06 30.05-15.05 20.4-0.0 0.3 0.05 15.07-15.0 0.03-30.05 - 01.04-15.03-15.05-15.03 25.07 10.07 10.06 20.4-0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-10.02-10.4 1.3 0.07 01.5 0.02 15.5-2.06 05.03-5.07 10.3 0.4-0.05 15.06 15.04-05.07 15.05 01. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.0-2.3 0.06 05.05-05.06-20.05 15.03 01.06-10.3 0. STAN.06 01.5 0.06-15.3 0.06-20.05 20.05-05.05-15.06 01.02 plant\rii 5.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.07 05.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-20.01-10.06-25.02-05.06-15.3 0.07-30.04-10.01-5.06-30.3 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.4).04 20. MUNTEANU ap\ tehnologic\.06-15.05 25.05-25.06-15.3 0.06-10.8-1 0.05 01.04 01.07 - 20.05-05.05-20.06 20.06-10.05-15.06-10.06-25.05 15.01-15.N.05-25.05-05.3 0.05 20.03 10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.

2%. . prin coborârea temperaturii la 4-60C. Actelic 50 EC 0. Dithane M-45 0. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. 1987). . se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Perozin B 75 WP 0. Sandofan C WP 0.dirijarea temperaturii. la 8-10 zile de la repicat.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Turdacupral 50 PU 0. Divipan 100 EC 0. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. pentru combaterea afidelor. în cuburi nutritive.2%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. Onevos 33 EC 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. [i colab. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Opera]iunea de repicat se execut\ manual. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.4%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. de culoare verde-închis. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). folosind 300 g azotat de amoniu. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. Tabelul 10. . la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.1% (Costache M. 500 g sulfat de potasiu. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). .1% sau Sinoratox 35 EC 0.05%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. 127 . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).4%. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.5.25%.. conform datelor din tabelul 10. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . În momentul plant\rii.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. la semnalarea stacului. 200 g superfosfat.05%. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.3%.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.

distribuindu-se circa 0. Lucr\rile de îngrijire. cele alungite. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig.5-1 litru ap\ la plant\. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. la 5-6 zile de la plantare. Pe fiecare strat în\l]at. STAN. umidit\]ii [i aerisirii. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. 200250 m3/ha. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat.67 plante la m2. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. odat\ cu executarea plant\rii. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. Dac\ este necesar. revin 5. cu r\sad de aceea[i vârst\. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. aplicând 4-5 ud\ri.N. În timpul perioadei de vegeta]ie.3). Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. N. 10. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate.55 plante pe m2.3 . în perioada de 5 martie – 5 aprilie. 128 . în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Tot din acest motiv. soi [i calitate. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. revenind 6. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Fig. Completarea golurilor se face manual.

În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. în func]ie de zon\.6 [i 10. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. pe rând. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. sub primele 3-4 frunze exterioare. Produc]ia este de 15-20 t/ha. [i de 1-2 ori manual. prin t\iere cu cu]itul.15%. În cazul culturilor pentru consum. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. pe o adâncime de 50-60 cm. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Dac\ este nevoie. soi [i epoca de înfiin]are. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.7). se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în faza de formare a c\p\]ânii. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. e[alonat în 3-4 reprize.5%)** 129 .LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. ca adeziv. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. dar peste 350-500 grame. bine învelite. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Calendaristic. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. eliminarea plantelor atacate). Tabelul 10. În gospod\riile popula]iei. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. cu fermitate evident\. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. igien\ cultural\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Oxiclorur\ de cupru 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus.

25%) Igien\ cultural\.6 . parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.15%) Rota]ia culturilor. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%. Miltox 0. Mycodifol 0.4-0. Benagro 0.5%. igien\ cultural\. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Tiuram 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. ar\tura adânc\ de toamn\. folosirea de soiuri rezistente. tratamente.05-0.15-0.5%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.2% sau Perozin 0. STAN.2%. tratarea culturilor (Perozin 0.1%.5%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Manzate 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Nemispor. Topsin M 0. tratarea culturilor (Benlate 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).2%. ar\tura adânc\ de toamn\.1%.25%.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Brave 500 0. ca adeziv 130 . folosirea de soiuri rezistente. Merpan 0. Benlate 0. ar\tura adânc\ din toamn\.15%.2%.1%) Rota]ia culturilor.10.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Benagro 0.3% sau Dithane M-45 0.2%.4%.1%.3%. igien\ cultural\.N. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. N. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Captadin 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.15%. sin P. Rovral 0. în special la culturile semincere (Daconil 0.1%. Ronilan 0. Dithane M-45 0.1% sau Fundazol 0.. Curzate plus T 0. evitarea terenurilor ude [i acide. igiena cultural\.2%. Fundazol 0.1% sau Sumilex 0. Nemispor 0. combaterea insectelor vectoare. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. igien\ cultural\. 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.25%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. distrugerea resturilor vegetale.2%. igien\ cultural\.1%.

distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2% etc. Actel[lic 25 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Sinoratox 35 EC 0.05% etc. Basudin 60 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.04%. Metathion 50 EC 0.05%. Triclorofon 80 PS 0.15% etc. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%.15%. Clorofos 75 PS 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.15%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Decis 25 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Thuringin 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).2%. Sinoratox 35 EC 0.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Decis 25 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra). combatere biologic\ 131 . controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.1%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Sumithion 50 EC 0.15%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.2% etc. Carbaril 50 WP 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.04%.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%. Triclorofon 80 PS 0.15%. Diazinon 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%.4%.4%.2%.15%) Igien\ cultural\.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme.05%** Idem Igien\ sanitar\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.4%. Triclorofon 80 PS 0.).05%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0.1%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.4%. Zolone 35 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.2%. Ambuch 25 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. igien\ cultural\.15%.15%.2%. Sumithion 50 EC 0. Carbetox 37 EC 0. Dipterex 80 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.05%). tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.4%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Fernos 50 WP 0.1%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.

1985). 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Zolone 30 WP 0. Folithion 50 EC 0.1%.N. p\trunjel.2.05%. Zolone 35 EC 0. la nivelul în\l]imii plantelor. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. toamna. ]elin\ etc. ca adeziv 10. De aceea se alege un teren plan. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. care pierd repede apa.2%. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. ar\tur\ adânc\ de toamn\.1.2%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Locul în rota]ia culturilor. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Sumithion 50 EC 0.15% . igien\ cultural\. Ca urmare. Decis 25 EC 0. Ripcord 40 EC 0. profund [i bogat în humus. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.7 . în cele mai bune condi]ii. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.6. MUNTEANU Tabelul 10.. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Decis 25 EC 0.05%.15%. 20 kg P2O5.) [i cele din grupa cepei.15%. STAN. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.04%. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. 75 kg K2O. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Metation 50 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.4%. Fertilizarea de baz\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .1% etc. bine nivelat. fasolea de gr\din\ [i bobul.1%. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ridichi. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. N. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Hostathion 40 EC 0. plantele extrag din sol: 84 kg N. cât [i în atmosfer\.4%. Cultura de var\ Alegerea terenului. tratamente (Birlane 10 G 0. Carbetox 37 EC 0. p\stârnac.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).01% etc. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Preg\tirea solului. Sinoratox 35 EC 0. deosebit de periculo[i. imediat dup\ nivelarea de exploatare. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Se evit\ solurile prea u[oare. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.

în 2-3 reprize (15-20 martie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. urmând ca.2.2. Dup\ sem\nat.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Varza de var\. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . rigolele s\ fie adâncite. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei.2). Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. la 5x5 cm. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. utilizând rama de sem\nat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se ud\. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Erbicidarea. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. echipat cu corpuri de rari]e. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). sau cu DR-5. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Astfel. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. înainte de plantare cu 10-14 zile. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. în solarii neînc\lzite. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. irigându-se de mai multe ori. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. se folosesc doze orientative. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.3. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Modelarea solului. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10.

se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cu specificarea c\. revenind o desime de circa 5. în 2-3 etape. Fig.5 plante la m2. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. distribuindu-se circa 0. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. înl\turarea vârfului pivotului. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. iar în gospod\riile popula]iei manual. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. 10. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.N.4 . STAN. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. 134 . în func]ie de umiditatea solului. 4 g/m2. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.4). dup\ care se mocirlesc. La r\sadurile nerepicate. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. N. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.4). Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5.5-1 litru ap\ la plant\. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.

aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Recoltarea se execut\. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. la nevoie. în condi]ii optime de tehnologie. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. seara. de 1-2 ori între plante pe rând.1. a unor epoci intermediare. spanac. apa s\ se infiltreze în adâncime. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. în general. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. În schimb. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. orz de toamn\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. destul de periculo[i. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. pân\ la cre[terea temperaturii. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. [i manual. în cazul cultivarelor hibride. Datorit\ d\un\torilor. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Locul în rota]ia culturilor. astfel ca. 10.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se efectueaz\ ca la varza timpurie. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Celelalte lucr\ri de între]inere. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.. secar\ mas\ verde etc. peste 1 kg/bucat\. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. a[a cum s-a ar\tat. borceag. adic\. care sunt mult mai uniforme. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. manual. În acest scop. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Produc]ia este de 20-35 t/ha. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. de regul\.3. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie.6. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. 135 . dar. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. de 3-4 ori între rânduri.

000 plante la ha (fig. 136 . Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 1969. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Dup\ sem\nat se ud\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.000 . Producerea r\sadurilor. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. se dezinfecteaz\. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. f\r\ gre[uri [i coame. se m\run]e[te [i se niveleaz\. permeabil. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.50. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. deoarece r\sadul nu se repic\. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Se seam\n\ rar. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. MUNTEANU Vara. STAN. se afâneaz\. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 1973). situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. N. 50 kg P2O5. fertil. Pentru gospod\riile popula]iei.N. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. dac\ este nevoie. la varza timpurie. prin ata[area unei foi de grap\ la plug.5). Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Bala[a. utilizând rama de sem\nat. 10. gr\pându-se concomitent. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. 4 g/m2. în vârst\ de 40 zile. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m.

1.5 . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. 137 .6. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. concomitent. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 10. revenind o densitate de 4 plante/m2. 10. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. în general. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . . Preg\tirea solului se face ca la varza de var\.nu se mai face modelarea. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.LEGUMICULTUR| II Fig. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.4. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. recoltarea se poate realiza mecanizat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).

în luna ianuarie). unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. în agregat cu tractorul L-445. 1969). ata[at la sem\n\toare. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. printr-o greblare u[oar\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. dup\ s\pat. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. SUP-21 sau Saxonia-270. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Dat fiind specificul intensiv. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. R\sadul se produce. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. . castrave]ii. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). produc]iile fiind acelea[i. folosindu-se 0. în func]ie de zona de cultur\. ardeii. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. având un sistem radicular mai profund. de preferin]\. o bun\ premerg\toare (Maier. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .6. l\sându-se între plante 10 cm. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Culturile premerg\toare. N. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual.5. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta.N. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. Producerea r\sadurilor. . iau apa din adâncime. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. 10.8-1 kg s\mân]\ la hectar. l\sându-le pe cele mai viguroase. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. cu unele deosebiri.1. salata. Astfel. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\.Se face r\ritul plantelor. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. în general. STAN. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta.

Buz\u (1984) . plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.4 sau FPP-1. imediat ce terenul permite. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Instalarea ad\postului. Dup\ 35-45 zile. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 60 zile. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.L. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).C. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.L. se execut\ dezinfec]ia solului. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire.6 m). Dirijarea factorilor de mediu. 16-180C pân\ la repicare. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. Prim\vara. în ghivece sau cuburi nutritive. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia.8) modificat\ ([asiu de 2. Preg\tirea terenului.C. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. În acest scop. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.4). (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. 139 .F. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.F. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. iar I.3). 14-180C dup\ repicare pe timp senin.65-70 zile. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.-S. 6-80C. Di]u [i colab. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. Vâlceanu [i colab. conform schemei de înfiin]are a culturii. (1980). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. echipat cu rari]e.P. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. gr\parea terenului.C. repicat la cuburi nutritive. înc\ din toamn\. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. 10-120C dup\ repicare noaptea. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.8). I. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.L. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. cu 10-12 zile înainte de plantare.

8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. folosind schema 57+46+94+57 cm. MUNTEANU Înfiin]area culturii.a. Maier [i colab. Buz\u (1981). trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.L. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. densit\]i de înfiin]are a culturii. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. pe brazde u[or ridicate. STAN. 1981).b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.L.C. implicit. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.F. 1978.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. F. Ceau[escu [i colab. În condi]iile din sudul ]\rii. a. pentru solariile tip I. 25 a III-a.P. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. C. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Maier(1969) recomand\.N.000 plante la hectar (I. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. atât în solariile bloc. de tipul de ad\post.L.L.000 [i respectiv 60. asigurând circa 53. elaborat\ de I.. de condi]iile meteorologice. asigurând o densitate de 57.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Vidra [i S. în solariile bloc.F. irigarea prin brazd\ a culturii [. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). Tehnologia cadru. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.7).P. realizând densit\]i de 57.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.6) În ad\posturile joase. Cobâla[ [i colab. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. realizând o densitate de 85.S.-S.000 plante la hectar. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. 10. (cu l\]imea de 5. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante la hectar.C. 140 .40 m). Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. la plantare. 1984). În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.C. folosirea intensiv\ a terenului. 10. N.C.C.P. dar în zona de nord-est.000).000 plante în solariile tunel (fig.000-110. 10.L. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000 plante la hectar. 1984). De regul\. M\nescu (1972) recomand\. (1969. Buz\u. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. 10. L.F. 1981. densit\]ile recomandate sunt de 57.000 plante la hectar. la distan]a 30x30 cm. realizând o densitate de 50.L.C. Tot pentru tunele joase. Buz\u.

Udarea în 141 .L.6 .F. Înainte de plantare. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. în cuiburi sau în rigole. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. 10. r\sadurile vor fi bine udate. tasând bine solul.LEGUMICULTUR| II a b Fig.C. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.

temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. a b Fig. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea.N. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. de exemplu. În acela[i timp. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. Pentru cultura de varz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. N. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. STAN. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). 142 . lipsa agentului termic. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Dac\ totu[i este nevoie.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Din aceste considerente. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. comparativ cu serele din sticl\. acoperirea cu folie de polietilen\. În acela[i timp. posibilit\]ile reduse de aerisire). 10-7 .

umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.P. Buz\u.F.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10.L.C. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .L.C.8 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.-S. În cazul temperaturilor prea mari.

Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. La nevoie. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III.C. la ambele tipuri constructive. cu norme de 200-300 m3/ha. în func]ie de condi]iile de mediu. folosind ma[ini [i aparate specifice. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. 1984). efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. N. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. ori folosind motocultorul.A. La tunelele joase. STAN. buha verzei (Mamestra brassicae). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.C. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.C. Buz\u.F. De asemenea. 6-9 ud\ri. de regul\ prin brazde. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Se aplic\. Buz\u.F.9 . Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.L. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. melcii f\r\ cochilie (Lymax). La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. 144 . Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. cu care ocazie se refac rigolele de udare.P.U. (I. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. spre sfâr[itul perioadei. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Fig. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului.N. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.L. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. – S. uneori. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Lucr\rile de îngrijire.-S. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.L. molia verzei (Plutella brassicae). 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.C. în func]ie de dotarea tehnic\.P. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp.L. 10.

e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. rubra L. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. aceea[i ca la varza alb\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 145 . corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize.2. 10.2. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. din mai pân\ în iunie. în teren neprotejat. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Importan]a culturii Varza ro[ie. eventual. 1969. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII).3. capitata L. 1965. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Maier. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 1978. de gustul mai apetisant. simple sau asortate. de asemenea. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 1973). Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 10. 10. 10.10). 1986). Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. practic. în toate zonele legumicole. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.2. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.1. De obicei.2. Familia Cruciferae 10. f.2. 1969. Radu. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. VARZA RO{IE Brassica oleracea var.

STAN. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.2. 10. cu c\p\]âni globulos-alungite. MUNTEANU 10. În România s-au cultivat câteva soiuri. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Acest soi este tardiv. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).10 . înc\ din perioada 1950-1960. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.2. de origine german\. dar în ultimul timp nu este de neglijat. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. lumina joac\ un rol relativ redus.N. 10. reavene [i fertile. datorit\ prezen]ei Fig. Plantele sunt foarte viguroase. Temperatura. de obicei. conform cerin]elor pie]ei. 10. 146 . întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. dar în Europa. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\.aspectul general antocianului în celule.Varza ro[ie: 1 . necesit\ soluri mijlocii. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. profunde. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. de culoare violet\ [i foarte îndesate. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.6. N. ca varz\ târzie (de toamn\). începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 2 .2.5. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. al plantei. practic. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.4. de exemplu. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile.

000-60. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. realizându-se o densitate de 55. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Ca urmare. orientativ. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Locul în rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. ceea ce asigur\ o densitate de 55. 10. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Înfiin]area culturii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at.11). cu l\]imea la coronament de 104 cm. se planteaz\ dou\ rânduri. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .000 plante/ha. cultura târzie. determinat\ prin cartarea agrochimic\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante la ha (fig.2).11 . În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.

Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 148 . salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. Familia Cruciferae 10. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. 10. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. sin. STAN. var. Datorit\ fine]ii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. În România.3.3. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. cât [i în anul al doilea (fig. în secolele XVIII-XIX. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. în vederea consumului în stare proasp\t\. La noi în ]ar\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. cultura este practic necunoscut\. 10.N. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.12).1.2.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. 10. în secolul al XVI-lea. 10. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). sabauda L. atât în anul întâi.C. N. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.3. dar pe suprafe]e relativ mici. MUNTEANU sare potasic\. bullata D. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.

2 . la nivel optim.Varza crea]\: 1 . la cultivarele mai noi. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. Acesta a fost creat la I. 1985). se vor asigura. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.3. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. se cer asigurate.4. crocan]\ [i gust pl\cut. 10. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.c\p\]âna.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Vidra. la circa 15 ani. la care s-a ad\ugat. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.3.frunza din partea superioar\ a rozetei. soiul românesc Marilena. 10. De aceea. 3 . Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. condi]iile de sol. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.12 . fr\gezime.C. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.5.LEGUMICULTUR| II Fig.L. Aceast\ varietate este alogam\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. este semitardiv. 149 .aspect general. chiar ro[ie-violacee. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu foliajul verde închis.F. cu ridic\turi convexe. fiind moi. cu polenizare entomofil\. 10. cu prioritate. 4 .

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. 10.3. Fig. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. 10.13 .000 plante la ha. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. 150 . se practic\. La noi în ]ar\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.000-55. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).13). distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. de var\ sau de toamn\.6. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Alegerea terenului. MUNTEANU 10. soi [i epoca de recoltat. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. STAN. Locul în rota]ia culturilor.000 plante la ha (fig. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. cel mai mult.N. în variantele de cultur\ timpurie. realizându-se o densitate de 55. având în vedere [i soiurile folosite. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. în func]ie de zon\. realizându-se o densitate de 50.

pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. care reprezint\ partea comestibil\. verzi[oare în unt. 6-7% glucide. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L.4. vitamine [. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. dar mai ales în vestul Europei.4. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.14). s\ruri minerale. var. formate în axila frunzelor. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. 10. 10. 10. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. verzi[oare pane [. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Calendaristic. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Eventual. dup\ ce se ridic\ roua. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.2.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.4. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. fiind de 20-40 t/ha. are niveluri mult mai ridicate. gemmifera D. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.5% substan]e proteice. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.4. în principiu.1.a. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. cu 2-3 zile înainte de recoltare. pân\ toamna târziu. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. ierboas\ în faza tân\r\.3. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.a. 10.C. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.2-3. 3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Valoare alimentar\. Familia Cruciferae 10. 151 .

Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Tulpina este erect\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. cu masa variind între 10-30 g. Atât din verzi[oare.4.Varza de Bruxelles: 1 . tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. de care depind num\rul. 10. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.4. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 1969). grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. grosimea tulpinii. 10. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. mai ales în 152 . Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. din aceast\ cauz\. dar mai ales. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.N. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 2 . Frunzele sunt pe]iolate. În zona apical\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. pu]in mai rotunjit.14 . fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. u[or oblic\ în jos. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cât [i din mugurele terminal. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. N. STAN.plant\ cu tulpin\ `nalt\.plant\ cu tulpin\ joas\. MUNTEANU Fig. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Florile.

În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. la sfâr[itul lunii mai. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. 10. verzi[oarele sunt mari.5. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. profund. pe cât posibil. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. În caz de secet\. Prim\vara. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. 1971). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. solul trebuie s\ fie bine structurat. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. tulpina de 70-80 cm. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). care este tardiv (180-200 zile). datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C).4.6. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. fertil [i semiargilos. Astfel. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Toamna. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. mai ales.. în caz de vânturi puternice. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. datorit\ masei vegetative. cu vigoare medie spre mare. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea solului. Marinescu N. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.4. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. deschiderea rigolelor pentru 153 . verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate.. nivelarea de exploatare. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. De asemenea. 10. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Vernalizarea. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . 10. . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. MUNTEANU modelat solul. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Producerea r\sadurilor.N.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. amenajate în câmp. r\sadurile sunt bune de plantat. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . realizându-se o densitate de circa 40. R\sadurile nu se repic\. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. N.15). administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.15 . Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Fig 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. STAN. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.000 plante la ha (fig. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha).

pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. pân\ spre vârful tulpinilor.5. 1977. silvestris). ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.o. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . pe baza unui larg studiu bibliografic. e[alonat. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. în a doua jum\tate a lunii septembrie. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\.1992). Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. acephala D.. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.1. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. . când verzi[oarele sunt bine formate. o bun\ comercializare pe pia]\. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. supe.C. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. fiind. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 10. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. pân\ la 10-12 t/ha. 10. salate fierte – folosite ca garnitur\. Celelalte lucr\ri de între]inere. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. în acest sens. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. prin ruperea cu mâna.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. citat de Savi]chi [i colab. Beceanu (1995).5. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. var. Familia Cruciferae 10. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 1967. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.5.2. citat de Savi]chi [i colab. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. soteuri sau piureuri. 1992). La prima exist\ câteva variante tehnice.

156 . 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Sistemul radicular este puternic dezvoltat.5. frunzele pot fi colorate în verde. iar uneori pestri]. Pe axul principal. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. brun-violet. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. STAN. penat lobat.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. cuprinse între 120-150 cm. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Formele pentru furaj au frunzele netede. 2 . cu în\l]imi variabile. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. dispuse altern [i distan]at între ele. Florile. cu polenizare entomofil\. Limbul frunzelor poate fi lirat. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 10. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.3. pe]iolate. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\.N. 10.16 . mari. Este o plant\ bienal\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului.plant\ cu tulpina `nalt\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. MUNTEANU [i cultivat\. Astfel. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. violaceu.16). fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. N. din mugurii axilari. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Tulpina este cilindric\. în func]ie de soi.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . se pot forma ramuri scurte. Frunzele sunt simple. dar superficial. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.

5. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. oleracea. Esen]ial. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10.5. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. [i în cazul verzei pentru frunze. de culoare verde. suprafa]a foliar\ mare. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. 157 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. dar [i ro[ieviolacee. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Apa este. se situeaz\ în limitele a 16-180C. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. care au frunza aproximativ neted\.4. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. pentru temperatur\. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. 10.LEGUMICULTUR| II 10. mai ales în gospod\riile familiale. ca [i varza de Bruxelles.6. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.5. Portul s\u înalt. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\.

botrytis Familia Cruciferae 10. lipide 0.a.17 . [.1. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. var. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. 10. cauliflora (Alef). (1984). B1. sin. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.a. STAN. [i C 60 mg/100 g.3%. elastice [i turgescente. ciorbe.6. mai mult murat\. Aceasta se consum\ marinat\. glucide 3.6%. Brassica oleracea L. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. B2. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. CONOPIDA Brussica oleracea L. N. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. PP. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.9% (din care celuloz\ 1%). 158 . denumit\ impropriu inflorescen]\. (1975). pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.6. sufleuri [. În ambele cazuri. citat de Ceau[escu [i colab. var. proteine 2.8%. vitaminele A. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. MUNTEANU Fig 10. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. pane. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. Ca 25 mg/100 g. K 420 mg/100 g. botrytis subvar. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i.N. salate cu unt. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. care sunt mai tinere.. Dup\ Mincu [i colab.

În prezent. fraged\ [i dulce. scurt\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Tulpina principal\ este cilindric\. 2000). în mod evident. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. ierboas\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu.18). în mare m\sur\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.6. g\lbuie. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. 10. [i ast\zi se cunosc denumiri. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 10. incomplet evoluat\. c\rnoase. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. R\d\cina este pivotant\. de unde s-a r\spândit în Olanda. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. 159 . conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.6. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. bogat ramificat\. B. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. care are ca origini varza s\lbatic\. groase. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. conopida nem]easc\. foarte îndesit ramificat\. conopida de Cornwall [. cum ar fi: conopida italiana. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\.2. scurt\. Germania [i alte ]\ri. denumit\ Brassica cretica Sam. tare ca [i la varza alb\. 42 mii ha. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha.10. apoi Italia. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. alb\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. De altfel. În }\rile Române. din care.3.a. în culturi timpurii sau tardive. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. mai ales în jurul ora[elor. Anglia. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. în Fran]a. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. 1986). la compromiterea recoltei.

cu nuan]e cenu[ii. de 1. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi.oleracea. STAN. cu marginea fin din]at\. erect\ sau oblic\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. fin din]at\ ori u[or sinuat\. albastre sau violete. dar sunt mai mici. În faza de r\sad. Frunzele sunt simple. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. La un moment dat. practic. N. 160 . Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. un criteriu de identificare a soiurilor. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. MUNTEANU rareori pu]in violet\. Conopida este. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Polenizarea este entomofil\. de asemenea. La înflorire. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. nervura principal\ este foarte lat\. Florile actinomorfe. 10. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. sesile sau scurt pe]iolate. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. De[i florile sunt hermafrodite. iar în stadiul de c\p\]ân\. conopida fiind o plant\ alogam\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). înconjurat\ de frunze tulpinale mari.18 . la altele. cu ramuri groase (la soiurile târzii). la unele soiuri. tetramere. groas\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Astfel. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. hermafrodite. cu marginea întreag\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. polenizarea este indirect\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile.N. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Culoarea poate fi verde-deschis. frunzele au limbul oval – alungit. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. verde-închis. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\.5-2 cm în diametru. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. nervura principal\ este sub]ire.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii).

devin laxe. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cu c\p\]ânile formate. identice cu cele ale verzei. Apa. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Un exces de ap\ provoac\ 161 .6. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. de velur sau bob m\runt de orez. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. 1969). f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. În primul caz este afectat\ r\d\cina. astfel afectat. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.LEGUMICULTUR| II 10. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. În perioada de formare a c\p\]ânilor.4. unde cap\t\ culoarea verde. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cantitativ. dac\ sunt bine c\lite. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. care. Conopida de toamn\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). în cea mai mare parte. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Tot în faza de c\p\]ân\. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. o lung\ perioada de timp. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. care se reface foarte greu. de[i. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). cumulate cu seceta prelungit\. care î[i pierd turgescen]a. nici nu mai formeaz\ flori. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. care. În aceast\ direc]ie. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Temperaturile ridicate. care diminueaz\ valoarea comercial\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. factorii major implica]i sunt temperatura. apa [i elementele nutritive. Pe acest ]esut. de multe ori. determin\ spargerea celulelor. temperaturile sc\zute de 4-80C.

în mod evident. Lumina. A[a cum s-a mai ar\tat. STAN. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. În termeni gr\din\re[ti. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. plantele se alungesc. 1969. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. În faza de r\sad. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Alungirea r\sadului. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. în mod special. r\sfirate. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. Din aceast\ cauz\. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. cultura are nevoie. de[i nu au dreptate în totalitate. 1978). De asemenea. 1979). În timpul vegeta]iei. chiar u[or violacee. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). N. În privin]a elementelor minerale. d\un\tor pentru c\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. a[a cum se întâmpl\ la varz\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. Le Bouhec. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. în general. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. de asemenea. un exces (moderat) de ap\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. num\rul de frunze este mai redus. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. de asemenea. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. Excesul de ap\ este. întârzierea recoltei. este important de reamintit c\ 162 . temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. altfel.N. În câmp sau spa]ii protejate. de o cantitate mare de lumin\. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. determin\. În ceea ce prive[te azotul. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. În acela[i timp.

Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. La noi în ]ar\. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. bobul etc. pân\ la minus 100C. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7.6.5. pe terenuri ad\postite. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Locul în rota]ia culturilor. Tipul ecologic de iarn\. maz\rea de gr\din\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. 163 . cu diferite grade de evolu]ie. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.8). de[i nu este prea bogat. c. La rândul ei. 10. castrave]i.6.6. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. reci [i umede. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.LEGUMICULTUR| II acesta.2–7. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). De asemenea. din care multe sunt hibride. 10. cernoziomuri levigate. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. salat\. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).1. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. sortimentul. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. grupa Giant (din Italia). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. uneori pentru ser\). sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. provenit\ din grupa Erfurt). cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. mai ales în prim\verile secetoase. De exemplu. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. spanac etc. de toamn\ [i de iarn\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. în cantit\]i prea mari. b. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Alpha (pentru câmp. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Tehnologia de cultivare 10. Sunt contraindicate solurile grele.6. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a).8). în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.

N. MUNTEANU 164 . STAN.N.

Lucr\rile de îngrijire. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. revin aproximativ 66. Fig 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Producerea r\sadurilor.19). s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.600 plante /ha. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. revenind o densitate de 66. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.000 – 75. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.445. În ferme. astfel. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. la 4–5 zile dup\ plantare.19 . cultura de conopid\ 165 . plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.600 plante/ha). În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.000 plante la hectar (fig. cu udare individual\ a acestuia. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. în vârst\ de 40-45 zile. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. ca [i la varza timpurie. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Completarea golurilor se face manual.

Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. N. fragede [i pl\cute la gust. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Produc]ia variaz\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. 166 . de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Recoltarea se efectueaz\ manual. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi.N. în func]ie de starea de umiditate a solului. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. aplicându-se. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în func]ie de regimul de precipita]ii. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. pân\ la 15 – 20 iulie. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. STAN. fiind între 15 [i 25 t/ha. în circa 2 – 4 etape. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. pân\ la 5-6 ud\ri. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. cu circa dou\ zile. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. În gospod\riile popula]iei. norma de udare se m\re[te. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. se execut\ o udare u[oar\. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. Dac\ este nevoie. Calendaristic. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. De regul\. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. albe. Înainte de recoltare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. cu cantit\]i moderate de ap\. f\r\ a-l r\ci prea mult. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în perioada de formare a c\p\]ânilor.

Locul `n rota]ia culturilor. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Producerea r\sadurilor. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Celelalte lucr\ri aplicate.. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. asigurând o densitate de 45. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. în func]ie de zon\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). cu l\]imea la coronament de 104 cm. prin ata[area unei grape stelate.000 – 50. dac\ este nevoie. De asemenea. secar\ mas\ verde etc. spanac. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în vârst\ de 45 – 55 zile. în func]ie de gradul de aciditate. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.20). 167 . Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai.LEGUMICULTUR| II 10. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Pe fiecare strat în\l]at. În cazul în care solul este u[or acid. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i.6. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. spanac. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.2. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. cartofi timpuri etc. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. în perioadele secetoase din timpul verii. la adâncimea de 20–22 cm.6. din punct de vedere al structurii. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.000 plante la hectar (fig 10. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. în nici un caz acid\. Vara. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. ceap\ pentru stufat etc).

se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. în perioada de formare a c\p\]ânilor.20 . N. în func]ie de regimul de precipita]ii. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. la cultura de conopid\ de toamn\. În gospod\riile popula]iei. Dac\ este nevoie. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. MUNTEANU Fig. ac]ionat\ de tractorul L-445. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. realizând o densitate de circa 55. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. pân\ 168 . Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. când plantele [i-au revenit. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În timpul vegeta]iei. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. dup\ care se depoziteaz\ temporar.N. Lucr\rile de îngrijire. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. 10. În faza form\rii c\p\]ânilor. în perioadele secetoase din timpul verii. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. seara. STAN. În timpul perioadei de vegeta]ie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri.000 plante la ha. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.

). 1974). O bun\ fertilizare se poate realiza. pericolul vernaliz\rii [. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. 169 . 1974. Pentru Câmpia Dun\rii. 1977). R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Buz\u. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. alungindu-se foarte repede. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. 1972). respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Producerea r\sadurilor. astfel ca. 10.L. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). în faza de cotiledoane. (1962. De aceea. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. În faza de r\sad.000 plante la hectar. Sem\natul nu se va face prea des.L. epocii [i ciclului de cultur\. Dup\ r\s\rire.000 [i 30. variind intre 18 [i 30 t/ha. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. plantele se vor c\li foarte bine. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. – S. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. 1981). din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Infiin]area culturii.F.C. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. pân\ la plantare. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. reduce faza de c\p\]ân\.6. Pentru ciclul al II-lea.C. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Salter. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.P. Löbl [i colab. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. asem\n\tor culturii de câmp. atât în ciclul de prim\var\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea.6. respectiv cu 40. de asemenea. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.a. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Cu 7–8 zile înainte de plantare. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.

La aceea[i schem\. N. de asemenea. 10. realizându-se o densitate de 40. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. 1980). realizând o densitate de 28. 10.P. Fa]\ de varz\.24.L. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.10. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.F. 1981). – S. determinând încetarea în cre[tere.000 plante/ha (fig. de 33. MUNTEANU În solariile bloc.000 plante/ha. STAN. în rânduri. în faza de c\p\]ân\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. conopida.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. Reglarea regimului factorilor de mediu.000 plante la hectar (I.L. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.N. în faza de c\p\]ân\. asigurând o densitate. Fig. Principalii factori de mediu se regleaz\. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. este deosebit de sensibil\ la secet\. conform schemei din figura 10. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. 10. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. În plus. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.21 . 170 . cu câte dou\ rânduri pe brazd\.C. De asemenea.21). realizându-se o densitate de circa 33.23). Buz\u.. în general.22).C. asem\n\tor culturii de varz\.

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 .23 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .

Producerea r\sadurilor. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.C.L. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. 10. N. modificat) Ca [i la varz\. 1981. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.P.N. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. În continuare. în func]ie de soi. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Se planific\ între 50. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.000 [i 80.C.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. 1970. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.-S. de exemplu.. citat de Ceu[escu [i colab.000 de fire la hectar. STAN. 1973) 172 . Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.6. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Lucr\rile de îngrijire. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.L.F. folosind temperaturi sc\zute. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. specific\ soiului. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.6. 10. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. 1973). Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Mamestra brassicae). reglarea factorilor temperatur\. Buz\u.4. MUNTEANU Fig. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. 1980). fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.

lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.000 [i 80. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. la densitatea de circa 50. vor avea o densitate mai mare [i invers. recoltarea se face e[alonat. 10. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Înfiin]area culturii. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. dac\ s-au format c\p\]ânile. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. uniformitatea. a[a cum s-a mai ar\tat. Sera. soiurile mai pu]in viguroase. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. corespunz\tor epocilor de plantare. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. afânarea solului prin pra[ile. În acest scop.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. Astfel. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. În plus. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. care s\ asigure densit\]i variind între 50. irigarea. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. 10. prin cretizarea geamurilor. prin caracteristicile sale constructive. frunzele se leag\ deasupra acestora. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. în perioada de insola]ie.000 plante la hectar. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lucrarea este e[alonat\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Lucr\rile de îngrijire. aerisirea va fi aproape permanent\. Recoltarea. 173 . când se fac 3–4 aerisiri pe zi. 1973).000 plante la hectar (fig.25) Fig.5). În general.

Se recunoa[te c\. subvar. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. ca [i aceasta. italica Plenk Familia Cruciferae 10.7. B. botrytis L. Acest termen exist\ [i ast\zi. constând din l\starii floriferi. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. La noi în ]ar\. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. cunoscut\ mai ales în Italia.3. N.1. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. STAN. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. MUNTEANU 10. 10. chiar dup\ 1950. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. o legum\ de lux.2.7. în mare parte asem\n\toare cu conopida. 174 . cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. BROCCOLI Brassica oleracea var. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). anual\. în mod exclusiv. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. în secolul al XX-lea (1930).o. var. cymosa Lam sin. În lume. 10. Broccoli este o varietate ierboas\.26). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. 1994). 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. broccoli este aproape necunoscut\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. dar prezint\ suficiente caractere botanice. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.N. fiind considerat\. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.7. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. dar denume[te. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”.7. “oficial”. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare.

4. asparagoides Lam. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. denumit\ în mod corect inflorescen]\. dispuse pe l\starii principali. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). formând noi buchete [. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.a.). pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. 10. lirat-penat-partit. ameliorate ini]ial în America de Nord. la multe soiuri. 10.d. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. g\lbuie sau violacee.7. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Limbul este.LEGUMICULTUR| II Fig. subvar. Partea comestibil\. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). botrytis L. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.o. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.26 – Broccoli: 1 . La soiurile mai vechi. pedunculii florali [i mugurii floriferi. var.m. Soiurile mai noi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. 1953).

diferite soiuri. Cu alte cuvinte. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.5. SCL Bac\u [. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. 10. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.a. Fig.27 .C.7. STAN.L. provenite din ]\rile cu tradi]ie. 10. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.6. În câmpurile experimentale de la I. Vidra. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.N. Tehnologia de cultivare 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). exigen]ele ecologice sunt maxime. N. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. în mod întâmpl\tor.7. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Soiuri La nivel mondial. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. 10. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.F. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. În România se cultiv\.7. au fost studiate adev\rate colec]ii.6. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. în cultur\.1. ~n aceast\ faz\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.27.

Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. dar f\r\ frunzele protectoare. dar poate fi [i mai redus\. în cultur\. Fig. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Recoltarea se efectueaz\. 10. Înfiin]area culturii are loc. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .6. a[a cum s-a anticipat deja. în mod e[alonat. de regul\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.28 . prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. eventual. La cultura de broccoli asparagus. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.2. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.5 iulie).7. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).28). cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Dac\ l\starii sunt prea lungi. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. 10.

în perioada de secet\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.1.a. soteuri. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).8. ]elin\ [. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. mai ales atmosferic\. în perioada cu umiditate ridicat\. suculent\. denumit\ “varza de Pompei”. GULIA Brassica oleracea var. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Din punct de vedere agrofitotehnic. ghiveciuri. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.N. adic\ 15-25 t/ha. Una din aceste variet\]i. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. cu conopida. frig\nele. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. De asemenea. cu gust pl\cut. mânc\ruri cu carne. comparativ. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. de exemplu. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. De asemenea. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. din timpul toamnei). Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. N. ou\ sau umplute cu carne [i orez. gongyloides Lam. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. STAN. H.în cel al guliilor. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Familia Cruciferae 10.2. 10. gongylodes L. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. simpl\ sau asortat\ cu morcov. circa o lun\. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. care este fraged\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. r\sadni]e [i solarii. var.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. [i bolile. ridichi. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Oleracea.8. sylvestris. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . sin. oleracea. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.8. respectiv B.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). oleracea var. La noi în ]ar\ sunt 178 . Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. 10. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.).

Unele soiuri .. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. 10. în S. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. în acest din urm\ caz. se comport\ ca anuale. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. bienal\ (fig. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. de culoare verde-deschis. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\.29). uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. În lume este larg r\spândit\.8. tuberizat\ în partea inferioar\. ovat sau lanceolat. limbul este eliptic. în al doilea an). respectiv 610 ori mai mici. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.U. În România. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. atât timpurie cât [i cea tardiv\. gulia. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. r\d\cini. în faza reproductiv\. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. cele de la baz\ cad mai devreme. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii.3. 10. Lobii limbului sunt simplu. Aspectul general al plantei: scurt\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. sferic-turtit\ sau ovat\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. acestea pot evolua. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în faz\ de r\sad. Frunzele sunt simple. în func]ie de soi. alterne. cultivate prim\vara devreme. Canada [i Asia. comparativ cu varza. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Limbul are m\rimea [i forma variabile. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive.A. Tulpina (în primul an) este Fig.Gulia. La soiurile timpurii. 10. în func]ie de vârsta plantei [i soi. l\sând cicatrici mari.29 . Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Astfel. 1985).LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. dublu sau neregulat din]a]i. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\.

culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. Solul trebuie s\ fie mijlociu. pe un fond de fertilizare organic.6. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). 10. Producerea r\sadurilor.8. Aceste cerin]e sunt justificate. a fi în cantit\]i mari. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. datorit\ faptului c\ plantele. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. în cultur\ protejat\ [. 180 . În mod deosebit. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. dar suficient de reav\n.4. de baz\. de regul\. pe de o parte. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.1. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.8. pentru gulioare. mai ales fa]\ de sol. Asolamentul. Elementele nutritive se prefer\.8.8.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. În acela[i timp.9). La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. inclusiv la gulia de toamn\. cerin]ele sunt mai mari. factorii de mediu . STAN. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. N.5. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). iar pe de alt\ parte. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). bine structurat [i fertil.N. dar echilibrate. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.mai ales nutri]ionali .a. 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. MUNTEANU 10. tardive. 10. elementele nutritive [i ap\. În toate cazurile. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele).6. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie.

LEGUMICULTUR| II 181 .

02) (tabelul 10. la distan]a de 25 cm între plante. temperatura de 70C). la interval de 8-10 zile. 182 . (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucrarea se execut\ manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar.4).30). 10. cel pu]in trei zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. STAN. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. prin împr\[tiere sau în rânduri. Se aplic\ 3-4 ud\ri. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Murtazov [i colab. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. Lucr\rile de îngrijire. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.N. Fig 10. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.30 . N. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.

31). Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. agrotehnice [i de soi. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. în func]ie de condi]iile meteorologice. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. în acest caz. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. produc]ia va suferi (Bala[a. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. revenind o densitate de 65. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. o singur\ dat\. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.6. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 10. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. în zona unde are loc procesul de îngro[are. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile îmb\trânite.8. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. 1973). La plantare. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.000-70.000 plante la ha (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.2. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 10. 183 . în func]ie de atingerea momentului tehnic optim.

8. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. În cursul vegeta]iei.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. la cuburi sau ghivece nutritive. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha.6. în func]ie de regimul de precipita]ii. R\sadul se produce în sera înmul]itor.31 . 184 . cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. cu o p\trundere superficial\ în sol. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. STAN. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. de calitate inferioar\. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). MUNTEANU Fig 10. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. N. 10. la adâncimea de 30-40 cm. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. f\r\ suculen]\. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari.N. Producerea r\sadului. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. Guliile. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. dar pot face recoltarea mai dificil\.3.

34.32). 1972). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. 185 .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.32 .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.000 plante. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. Fig 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. În perioada de r\sad. în func]ie de zona de cultur\. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.10 aprilie. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. 10. În solariile tunel. mai ales în perioada iernii.33). Înfiin]area culturii. 10. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. dispuse conform schemei din figura 10. care în general va fi moderat\ (16-170C).000 plante la hectar. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. între 15 martie . iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.33 . cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.

Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. 10. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. În cultura pur\. MUNTEANU Fig 10.N. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. 1973).4. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Plantarea se face manual.8. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. produc]ia este 2025 tone la hectar. Lucr\rile de îngrijire. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. irigarea. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. 186 . Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. STAN. 1972). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Recoltarea.34 . N. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.6.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

36 .6.8-2. Completarea golurilor se face manual. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.36). deoarece r\sadurile nu se repic\. Pân\ la plantare. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. ori de câte ori este nevoie. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Se seam\n\ mai rar. 10. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. soi [i calitate. revenind o densitate de circa 33.1.9.000 plante la hectar (Bala[a. Fig 10. Tehnologia de cultivare 10. 1973).9. alegerea plantei premerg\toare. cu r\saduri de aceea[i vârst\. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.LEGUMICULTUR| II 10. Cultura timpurie Alegere terenului. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . 1974).3 kg. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Producerea r\sadurilor. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.6. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Murtazov. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). 2-3 kg. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.000 plante la hectar. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.000-166. la 4-5 zile de la plantare. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. 1973).

2.) câte dou\ rânduri pe strat.6. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. manual. STAN. Lucr\rile de îngrijire. [i în a doua parte a acestei luni.9. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.37). aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Stanhay [. De asemenea. în 2-3 etape. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. 10. MUNTEANU Spectrum). N. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.37 . Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. distan]ate la 80 cm (fig.5 cm. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice.N. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha.a. Fig 10. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. 10. la începutul lunii iulie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Produc]ia este de 20-25 t/ha. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. dup\ r\rit. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Calendaristic.

193 . dar cu unele deosebiri [i anume: .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. în 2-3 etape.000 plante la hectar (fig. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. l\sându-le pe cele mai viguroase. .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.37). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. manual. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).000-50.se face r\ritul plantelor. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 10. 1998). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.

CASTRAVETELE Cucumis sativus L. plantele Cucurbita pepo L. ad\posturi.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. 194 . Pepenele galben Cucumis melo L. (=var. STAN. sunt plante erbacee anuale. Dovlecelul entomofil\. 1979 11. prezint\ flori unisexuate. Familia Cucurbitaceae 11. târâtoare. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. N. fiind monoice. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. convar.1. sere. oblonga Ser.1. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.1) Tabelul 11. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. var. vulgaris suprafa]\.1. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. cu tulpina fistuloas\. alogame.N. cu polenizare Giromontina Alef. (peponid\).

LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. citat de Ghenkov [i colab. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.. 195 . Collumela [i al]ii.14% zaharuri totale. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 10.39-0.04 mg% vitamina B1.A. produc]iile medii sunt foarte diferite.O. Spania. 1974). Italia etc. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.H.3% K2O.. Olanda.000 ha. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Varo. 1. Pe plan mondial. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. iar cea total\ de circa 2. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. suprafa]a cultivat\ este de 90.58% Na2O. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. În func]ie de ]ar\.4 milioane tone (Anuarul F. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. De la greci. tocan\ etc. 0.1.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. 0. 4. 0. În Europa. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.6% CaO. Polonia. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Ungaria. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 1995). 0. din punct de vedere alimentar. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. pân\ la latitudinea de 61-62°. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 1. Germania. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.35-0.04 mg% vitamina B2). 3.2 milioane ha. Anglia [i alte ]\ri nordice.95% substan]e proteice.39-0. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.8% SO3. 0. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 6.U.7% MgO. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. 11.07-2.. 11. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 7. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C..A. murate sau marinate).4 milioane tone..83% Cl. De[i.39% SiO2.57% cenu[\.H.26% P2O5..52% celuloz\. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.2. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.

L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. urmate de zonele colinare. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. STAN. din loc în loc.N. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. ocupând suprafe]e diferite.. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. trilobate sau pentalobate. 1980) Tulpina este erbacee. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. astfel.5 m. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.3. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. hr\nirea plantei devine mai activ\. ramificat\. fistuloas\. acoperite cu peri[ori aspri. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. de la 0. tulpina emite r\d\cini adventive [i. sunt mari. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\.Sistemul radicular la castrave]i. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare. 196 .1 . ca urmare. târâtoare.1). prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.1. N. Fig 11. sunt necesare 56-70 zile.7 la 2. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. cu p\mânt. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.

La hibrizii ginoici. numit\ melonid\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 1973) (Ethrel 500 ppm). În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.frunz\. de form\ alungit\. duc la cre[terea num\rului de flori femele.3 . turtite.2 . o hran\ mai bogat\ în azot. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. care. are dimensiuni [i culori diferite (fig. 197 . Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). dac\ polenizarea are loc. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. favorizând apari]ia 1 . 11. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . temperatur\ [i umiditate.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.flori femeie[ti. 5 .flori b\rb\te[ti. în func]ie de soi.3). fructele cresc deformate. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. 11. 3 . unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Astfel.2). de form\ alungit\.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. În cazul acestor hibrizi. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. deoarece polenul este greu [i lipicios.cârcel. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 2 . temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Dac\ polenizarea se face incomplet.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.

în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). frunzele devin galben-verzui. 198 . iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. 1957). Intensitatea optim\ a luminii. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Astfel. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. în culturile de câmp..1. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite.4. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. În func]ie de fenofaz\. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. este de circa 15-20 mii luc[i. MUNTEANU 11. Sub 15°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. N. plantele mor.N. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. la cultura în sere [i r\sadni]e.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a.2) Tabelul 11. Din aceast\ cauz\. STAN. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i.

se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 2. cap\t\ un gust amar. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. se extrag din sol circa 2. Nu sunt indicate solurile grele. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. în special la cultura de ser\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. pân\ la 0. afânate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. pe cât este posibil. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. argiloase [i cele prea nisipoase. Pe de alt\ parte. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).5-7. încetarea fructific\rii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\.5 kg MgO. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. de obicei.5). produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. care trebuie men]inute constant.0 kg N. u[oare. în unele cazuri. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. f\r\ exces de umiditate. de aceea. în special SO2. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. De asemenea. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. De asemenea. fosfor [i potasiu. bine drenate. la culturile din sere) de gunoi bine descompus.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 4. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. 199 . La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. la o ton\ de produs. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. castrave]ii se cultiv\. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\.0 kg CaO [i 0. 1. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale.5 kg P2O5. fructele se deformeaz\ [i. De aceea. este d\un\toare castrave]ilor. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Elementele nutritive. bogate în humus. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. avându-se în vedere c\. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot.0 kg K2O. `n privin]a calit\]ii luminii.

200 . pe pale de paie. Levina F1.N. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. MUNTEANU 11. Anka. se planteaz\ în solul serei. Favorit etc. Select. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. pe timpul iernii etc.5. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina. Magic. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Corni[on. Levina. 11.4. Tabelul 11. Royal F1. Renato F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Florida. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.3). Farbio. Corni[a F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Astrea F1. planta pe sol înc\lzit. Cornibac Renato. pe balo]i. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.6. etc. Corni[a. Record.1. Parker. Levina etc. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. plantele nu se sus]in. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. STAN. Obelisk. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.1. (cu fructul lung) [i Renato. N. Cornibac.4). se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. pe [an] cu gunoi. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.

LEGUMICULTUR| II 201 .

bobul). 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier.5 l/ha. conform schemei din figura 11. Pentru cultura de toamn\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. 202 . Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. N. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. fasolea. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. în momentul plant\rii. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. În cadrul rota]iei. în 400-500 l ap\. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. MUNTEANU 11. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. astfel ca. u[or înclinat. STAN. Indiferent de modul de cultur\. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.5). Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. a. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. ceapa etc. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. bogat în materie organic\.4. Producerea r\sadurilor. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.000 plante/ha. permeabil. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. varza. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat.1.6. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive.N. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. 100 kg/ha P2O5. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. cu expozi]ie sudic\. cartoful. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ .

direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 30% mrani]\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.3%). În a doua jum\tate a lunii martie. 40% turb\. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. mai rar. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.03%. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. La pra[ila a doua.05% sau Ultracid-40 0. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. în brazde de ]elin\. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.a.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.15% plus Fernos 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Wuchsal 0. 203 .4 . 30% mrani]\.

a .25%. 72 ore.Benlate.03%. N.2%.2%. Dithane M-45 0. Aliette 0. Bavistin sau Derosal 0.25.05% Turdacupral 0.25%. Tabelul 11. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.3%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Vondozeb 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Topsin M.0. Sancozeb 0.2%.15% + Dithane M 45 . Polyram DF 0.015%. Quadris 0.15% l/plant\. Alfonat 0.1%. Mancozeb 0. Previcur 607 SL 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Odat\ cu începerea înfloririi. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. când l\starii au 6-7 frunze. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.Benlate.2%. Shavit F 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Mikal M 0.2%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Vondozeb 0. Vapam 12001500 l/ha.2%. Bravo 500 . 7-10 Turdacupral 0.Dazomet 500 kg/ha.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05%.4%. Curzate Man 0.cucurbitae) 0.025%.6). cichoracearum f.075. Systhane MZ 0.1%.05% plus Mycodifol 0. Topas 0.2%. Baycor 0.0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25% 8-10 Morestan 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Rubifan 0.05%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Bayleton 5-0. Shavit f.2% Mana Ripost M 0. Dithane M 45 0.05%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Kumulus DF 0. cubensis) Curzate Manox 0.2%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Sulf muiabil 0.2%.2%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .N.35%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Bavistin sau Derosal.5%.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .5% Captan 50 WP 0. Folpan 0. Tilt 0.2%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Topsin M. STAN.25%.3%.3%.

15%. Divipan 100 0. b.04%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Zineb 58 0.6 .15%.0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.03%.08%.08%.2%. 205 .05%. Folpan 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.04%.3% Captan 50 WP 0. Pirimor 50 WP 0.sp. Shavit F 0. apoi se sorteaz\.2%. Talstar 10 EC 0. Nogos 50 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Sumi7-8 Alpha 2.03 %. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.05-0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Fernos 50 WO 0. 4-5 Decis 0. Supersect 10 EC 0.15%. Polyram DF 0.2% Captan 50 WP 0. Omite 57 EC 0.1%. Maneb 50 WP 0. Actellic 50 EC 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.1%.25%. dup\ pichetare. Bravo 500 . Mospilan 20 SP 0. Metoben 0.15%. Dithane M-45 0. Zineb 0. Ripcord 0.05%.25%.3%.1%.Dezinfec]ia solului b . Sinoratox 35 0.1%.1%.5-1. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. cu lungimea de 1.2%. Fastac 0. Calidan 0.1%. Mirage F 0.1%.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Polacritox 0. Diazol 60 EC 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.05% Neoron 500 EC 0.05%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.20. Bavistin 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.02%. Unden 40 0.2%. Sumilex 0. Nisorun 10 WP 0.1%.2%. În cazul culturii pe spalier.6 m [i ∅ de 7-8 cm). iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.5 EC 0.2%.1% Fundazol 0. Maneb 50 WP 0.25%.20.2%.2%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Vondozeb 0.

11. folosind rota]ia amintit\ anterior. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.N. 206 . Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . Fig.6). 11.începutul lunii mai. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. la o adâncime de 3-4 cm. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.5 . 11. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .5 [i fig.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. STAN. N.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .6 .

7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. în medie este de 2-4 zile. În nici un caz. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . trebuie s\ fie de 6-9 cm . deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. care sunt foarte fragile. Pentru conserve. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. bolnave etc.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.pentru consum proasp\t (tabelul 11. în func]ie de soi. Tabelul 11. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. La culturile pe spalier. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. când temperatura este mai sc\zut\. dar dup\ ce s-a luat roua. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. deci se recolteaz\ diminea]a. E[alonat. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.7).pentru industrializare [i 9-12 cm . Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. În momentul recolt\rii. la soiurile de tip Cornichon. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. în special lungimea fructelor care.

apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. 69 cm [i 9-12 cm. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. De aceea. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. maz\re de gr\din\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). recoltarea se face zilnic. N. Dintre lucr\rile de între]inere. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. recoltarea se face manual sau mecanizat. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. recoltarea se face numai manual. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. 208 . În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . La culturile sus]inute pe spalier. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.6. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. 11. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Cultura în sere Dup\ tomate. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). secar\ pentru mas\ verde. noaptea [i diminea]a). orz de toamn\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S.2. MUNTEANU La culturile pe sol. irigarea este cea mai important\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. c. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. STAN. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\.N. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. varz\ timpurie. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. 1978). borceaguri. la început s\pt\mânal.1. legume verde]uri.la cultura pe sol.

Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. afânarea profund\. a.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. hibrizi ginoici (F1). . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . cât [i pe cea extern\. de 40-50 cm lungime. .cultura pe strat de gunoi de grajd. În cazul culturii direct în solul serei. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. îngropa]i sau la suprafa]\. de circa 30 cm. în exclusivitate.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. atât pe pia]a intern\. dezinfectarea serei [i solului. cu fructe partenocarpice. .cultura direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. preg\tirea substratului pentru plantare. . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. Între]inerea culturii: . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultur\ pe balo]i. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. se folosesc în ser\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. sem\nat în ghivece. în ultima vreme. . Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .

Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6.4). îngropa]i [i la suprafa]a solului. N. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. sulfat de fier 30 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. care se bat în p\mânt. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. var stins 100 g. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. azotat de amoniu 200 g. 210 . orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. Se administreaz\ succesiv. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte.N. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. pe linia viitoarelor rânduri. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). în trei reprize. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. în strat gros de 12-15 cm. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. sulfat de potasiu 200 g.000 balo]i (100-120 t paie).5). Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Dup\ a[ezarea balo]ilor. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor chimice. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior.000-7. STAN. sulfat de magneziu 50 g. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire.

160-0. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.8). în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.0 12. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.65-9.70 8.1973) 0.70 0.50-5. evitarea contamin\rii cu nematozi.259 4.00 8. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.0 0.42-3. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.IX.9). ace[tia se a[az\ direct pe sol. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. care se bat în p\mânt. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.32-1.00 20.90-8. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.50-13.1972) (16.049-0.6 43.54 1.50-19.5-36. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.099 2.30-4.03 1.21-8.I.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.8 0. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.10 0.461 4. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.00-16. 211 .0-37.50 1.5 10. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.6-23.6-18. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.00 23.70 8. Tabelul 11.00-3.9-3.20 Specificare N .0-90.10 2. care trebuie manevrat. ciclul I balo]i ciclul II (15. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.267-0. În acest caz.

5 EC 0.03%. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.5 kg superfosfat. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. la câteva zile de la r\s\rire. 0.3-0.5%.1%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).3%. N. evitându-se excesul de umiditate. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 15-10 VII . Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.2% sau Sumilex 0.ciclul II). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.C. timp de 72 ore. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.15%. Derosal 0.1%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. STAN. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . 1.0 kg sulfat de potasiu. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Actellic E. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. temperatura va fi de 22-24°C.ciclul scurt în sere înmul]itor. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Tratamentul termic uscat de 76°C. 5-8 III . pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Astfel. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. MUNTEANU Tabelul 11. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. 30% mrani]\.03%).06% sau Unden 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. cu asigurarea ventila]iei. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Foliar-feed 0. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. 0.2% plus Ultracid 0. Sumi-Alpha 2. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.05%.2%.N. Morestan 0.

213 .zile de la sem\nat la plantat. iar altele cu caracter special (tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. de culoare verde normal. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.2 plante/m2). **. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . 20-25 cm în\l]ime. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).12). 7-9 mm diametrul la colet. unele cu caracter general. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.5-3 plante/m2.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. cu r\d\cini de culoare alb\. Pentru ciclul I.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.10).11). desimea culturii este de 2.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.40 m. liber de boli [i d\un\tori. desimea este mai redus\ (1. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. 4-6 frunze normal dezvoltate. cu sistem radicular bogat. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Tabelul 11.

5.. • II – aprilie. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 24°C . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. prin aspersiune. • Reglarea umidit\]ii: . dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. MUNTEANU Tabelul 11. temperatura de zi: 22°C .martie. N. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. februarie.N. • I – februarie. • Defolierea ascendent\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.a.4% Distribuirea r\sadului pe travee. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.umiditatea solului 85-90% din c.ianuarie. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. decada 2. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. nivelarea solului. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. STAN. decada 3.c. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . 40% turb\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. deformate.

de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. pe de o parte. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. Fig. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.. 1980). în prima etap\.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. 11. 11. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.7 . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. La acest sistem. [i fructificarea acestora. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.`n "V". se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. B . [i colab. în prima etap\. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. se las\ câte un fruct la fiecare nod. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. la nivelul sârmei. De la dolie. tulpina se 215 . l\starii îndep\rtându-se. pe de alt\ parte. În acest scop.7). urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În continuare.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.

dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.6 34 30 26 22 5.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Un fruct.1 4. iar `n al doilea rând. câte patru fructe. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.13). Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).N. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. are nevoie de 18-21 zile. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.5 216 . Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. atât în sol. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.4 5. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. în sensul c\. atunci acestea se epuizeaz\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.14). cât [i a fructelor. în serii. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. N. cât [i în aerul serei. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.2 7.9 5. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Tabelul 11. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. f\r\ oscila]ii. STAN.3 3. o plant\ poate produce 40-45 fructe.

Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. 1974). 120 mg P2O5.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. [i a celor din zonele învecinate. CaO-1564/-kg/ha. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 150 mg K2O. pe baza analizelor de laborator. de asemenea. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. 1978). În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). atât în interiorul balotului. 1978). chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. Este bine ca. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. Fertilizarea se face. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. K2O-1010/412 kg/ha. MgO-86/16 kg/ha.a.. 1978). prelunge[te perioada de fructificare. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.. astfel încât s\ asigure 30 mg N. imediat dup\ începerea fructific\rii. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s./ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. P2O5-852/192 kg/ha. la începutul vegeta]iei. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Ca urmare.15). 217 .

tot pe calit\]i.5-7. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. strâmbe. STAN.8-7. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. conform solicit\rilor beneficiarului.6). care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. La aducerea în alee. r\niri mecanice etc. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. MUNTEANU Tabelul 11. N. Pentru m\rirea produc]iei. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. 218 .15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.8-7. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. direct pe solul serei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.9). Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. strâmbate.0 6. cultura se face obi[nuit. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.0-6.2-3. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.5 6. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). deformate. cu urme de îmboln\viri.5-3.0 2. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. spongios. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). într-un sol care. folosind r\sad de 30-35 zile. b.5 6. a fost dezinfectat pe cale termic\. în prealabil. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. În cazul când se practic\ acest ciclu.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.5 6.N.

3% plus Captadin 0. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. bilonatul plantelor. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Produc]ia este de 60-70t/ha. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.6.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. conopid\ (tabelul 11. conducerea plantelor vertical prin palisare. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. se încorporeaz\ în sol. concomitent. [i colab. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.1. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.3. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.. c. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. varz\.9). Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. odat\ cu desfiin]area culturii. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. în concentra]ie de 10%). irigarea pe brazde sau prin aspersiune. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.K. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. mobilizarea solului [i. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.3). 11. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. aplicarea fertiliz\rilor faziale. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. 1981). asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.P.

4. la distan]a de 0. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. N. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. la început. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. STAN. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). iar plantarea la 1-10 martie. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mai des [i cu norme mai mari.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.96 m în cele bloc. În solariile bloc. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. realizându-se 50-60 t/ha.7 plante/m2. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. apoi. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. când se desfiin]eaz\ cultura. revenind 22. 220 . în strat de 4-5 cm grosime.85 m între benzi [i 0. 1:10). iar pe rând la 35 cm. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. pe un singur rând. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.N. tip tunel. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). moderat.40 m în solariile tunel [i 0. revenind 24. sem\natul de devanseaz\.80 m între rândurile din band\. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai.000 plante la ha. udatul. mulcirea cu mrani]\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 11. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. În solariile tunel. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. vertical.000 plante/ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. La culturile din ad\posturile joase.1. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. plantarea se face în rânduri simple. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2.6. pra[ile.

11. vitaminele B1 [i B2). pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. ]\rile mediteraneene. Rusia.3. Este mult cultivat în India.LEGUMICULTUR| II 11. Tulpina este erbacee. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. La noi se cultiv\ pe circa 2.000 ha. acoperit\ cu peri fini [i de[i. aproape cilindric\. dulce]uri. marmelad\. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Semin]ele con]in circa 25% ulei. China.8).2. formând tulpini de ordinul I. 1974). Iordania. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. 221 . ]\rile balcanice [i în America. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. 11. mai sub]ire ca la castrave]i.1. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. târâtoare. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. 11. ajungând pân\ la 12-14%. 1950). în zonele din sudul [i vestul ]\rii.500-3. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. salate de fructe etc. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. când au gust. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa.2.2. sucuri. fiind mai s\rac decât la castravete. Asia Central\ [i China (Jukovski. În prezent. în culturi ad\postite.. atingând paralela 470. Iran. Se ramific\ puternic. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\.

Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. la cultura de ser\. Polenizarea este alogam\.N.Pepenele galben: plant\ cu l\star. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. 13. Fructul este o melonid\ (peponid\). MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Fructele costate se numesc cantalupi. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.8 . 222 .17). calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. galben\. 1979). de culoare alb\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. de form\ ovoid\. N. frunze. lung pe]iolate. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. acoperite cu peri[ori fini. florile [i cârceii. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 10. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. palmate sau reniforme. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). pân\ la începutul recolt\rilor. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 81. uneori longitudinal costat. 11.1 P.4. cre[te consumul de potasiu. STAN. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. portocalie sau verde. elipsoidal\. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.5 Mg (tabelul 11. 11. cu o produc]ie de 22 t/ha. mai mult sau mai pu]in parfumat\.. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Între înflorirea primelor flori femele. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. crocant\ sau fondant\.8 K. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.16). Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. Deci. entomofil\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. În perioada de fructificare.2 N.2. Astfel.

Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. în compara]ie cu castravetele.34 4.90 8. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. 223 . dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. cât [i târzii (peste 100 zile). Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).7. semitimpurii (75-85 zile).60 13.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.5.30 60.00 61.40 10.80 Mg 0.10 K 2.53 S.25 2. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.58 12..20 P 0. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. În solurile pe care se cultiv\. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.60 26. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.2.80 27.30 2. semitârzii (85-100 zile). Suport\ mai u[or seceta. nisipo-lutoase). zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.40 81.14 5.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. 11. profunde [i ferite de vânturi. Apa Lumina Tabelul 11. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.18). 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.60 13.34 10. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).00 78.

STAN.N. N. MUNTEANU 224 .

`ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. rezultând în final o densitate de 20. cu poten]ial productiv mai ridicat. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .2. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . în sere. 11. timp de câteva zile. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.1. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Fig.6. 11. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. mulcirea solului. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.000-24. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.9 .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.2x35 kg/ha.2.18 ore). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.000 plante la ha (fig. 225 .Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.6 ore). 11. calitativ superioare.3x35 kg/ha [i K2O . R\ritul plantelor pe rând se face manual. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.

6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. 226 . trebuie s\ fie de 24260C. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. cultura. Pe timp noros. temperatura se va ridica la 28-300C.6. în func]ie de luminozitate. în mod normal.2. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. în primele 10 zile de la plantare. în mod obligatoriu. Este necesar ca permanent. Temperatura din aer. 11.000 plante la ha. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. va fi de 23-250C. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Se recomand\ ca. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. STAN. Noaptea (în perioada de cre[tere). pe fiecare m2 substrat de cultur\.N. înmuierea zonei pistilare. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. aceasta va fi de 20-220C. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în zilele însorite. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. utilizându-se 2l/plant\). apoi cre[te pân\ la 90%. În general.2. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.19). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. N. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. temperatura se va men]ine la 18-190C. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. rezultând o densitate de 20. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. utilizând r\sad de 4550 zile. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. în prima lun\ de la plantare. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. apoi (în perioada de fructificare). apoi. intensificarea aromei specifice etc. cultura nu se ud\. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. La soiurile târzii. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11.

3-4 fructe pe bolt\. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Turkestan. În plin proces de maturare a fructelor. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei.. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ogen etc. H-25.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. se ob]in fructe mari.6.a.3. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. dar fructele sunt mici.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Astfel. 227 . Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. 11. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. produc]ia fiind timpurie. Galia F1.. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.2. 1980). tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. de calitate superioar\. Produc]ia este de 20-30 t/ha. ciupindu-se dup\ o frunz\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. sub form\ de “V”. direct în ghivece.

iar în cel tip bloc. dar desimea poate fi sporit\ la 20. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Dintre lucr\rile de îngrijire. 11. 3. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. 1978). 11.3. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. 1-2% celuloz\. 1984.6. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. vitaminele A.000 plante/ha). se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 1992).3 mg/100 g). în solariile de tip tunel (5. în func]ie de vigoarea plantei.4. fiind indicat în tratarea litiazei renale. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.6 – 2. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. la 100 g substan]\ proasp\t\. fier – 0. STAN.5 mg. PP.5 – 4. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. din care: 1. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.1. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Butnariu [i colab. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. acizi organici (0. B5. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.500 plante/ha). calciu – 7 mg. lipide (0. carotenoide (0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. fosfor – 12 mg. În continuare.5 mg/100 g s. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. se las\ pe fiecare l\star. B2.6% glucoz\. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C..9. B6.2 mg.6 % fructoz\ [i 0. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Înainte de maturizare.) sin. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.5 – 1.000 plante la ha. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.3. N. se folosesc la prepararea mur\turilor. 228 . distan]a dintre rânduri este de 1. câte un fruct.8-5. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. C.). Fructele con]in: 89-90% ap\.p. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).2 %). C(4. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. B1. de regul\. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.40 m l\]ime). proteine (0. fin [i pl\cut.9 % zaharoz\.5%). zaharuri (6-8%).1.2. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.2 %). Astfel.N.

000 kg/ha.000 kg/ha. Frunzele sunt mari. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Fig.10).000 ha. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 11.3. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.3. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Florile mascule apar. de unde a trecut la arabi. Grecia – 40.000 kg/ha. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.2.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Florile sunt unisexuate. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. 1999). pubescent\.409.LEGUMICULTUR| II 11.773 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. În prezent. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. 1950). erbacee. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Pepenele galben este o plant\ monoic\. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Italia – 32778 kg/ha.10 . Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Cipru –50. 11.. mai 229 . Spania – 37.H. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. profund divizate sau pu]in lobate. indieni [i chinezi. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).3. per[i.11.

turtite. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. 230 . matur\rii [i calit\]ii fructelor. Semin]ele sunt mari. Timpuriu de Canada).3. pe tulpina principal\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3. de form\. semitârzii (De Mini[. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. De D\buleni. galben\. În anii foarte seceto[i.N. în func]ie de soi. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. pentru produc]ii foarte timpurii. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.4. De[i este o plant\ de zi scurt\.20) 11. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. cu tegumentul tare. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Fa]\ de lumin\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Charleston Gray) (tabelul 11. dar în exces d\uneaz\ form\rii. mai rar. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. N.3. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. culoare [i calitate diferite. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Dr. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). 11. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. MUNTEANU ales. ovale.2). 11. aproape plate. cre[terea este încetinit\. Miezul este de culoare alb\. bine drenate [i structurate. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r).6. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. semitimpurii (Dochi]a). Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.5. diferit colorate.

LEGUMICULTUR| II 231 .

la adâncimea de 3–4 cm. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. asigurând o densitate de 12.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. N. în sistemul gospod\resc.N. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Acestea sunt: pra[ilele repetate.000 plante/ha.000-14. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.11) cu SPC-6. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.11 . 11. 11. Prim\vara pân\ la sem\nat. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Dac\ terenul nu s-a modelat. r\ritul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. STAN. Toamna se efectueaz\: discuirea. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. fertilizarea fazial\. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. mu[uroitul.5 m. Fig. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cu cultivatorul. pe intervalele 232 . nivelarea de între]inere. pe suprafe]e mai mici. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.

B1 0.08. 233 . por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. f\r\ a deranja vrejul. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. zinc 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.7%. mânc\ruri de dovlecei. singure sau în amestec cu alte legume. pe timp r\coros. Recoltarea se face diminea]a.06. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.4.3%.1. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.2. cu 350–400 m3 ap\/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.4. pe nodurile tulpinilor.4. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.10. pân\ la m\rimea maxim\.03-0. hidra]i de carbon 6. dovlecei pane. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). din America Central\ (Mexic. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. cupru 0. iar dup\ al]ii din Africa.1. fier 0. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.) [i în industria conservelor. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. e[alonat în perioada iulie-septembrie. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. sufleuri. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Ungaria. B2 0. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. C 8-30).3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. pân\ când plantele acoper\ solul. gr\simi 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. budinci etc. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. dovlecei umplu]i. Peru) [i Asia Mic\. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. var. dup\ unii autori. Odat\ cu pr\[itul manual. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.2. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.05-0. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. de unde s-a r\spândit în Europa. 11. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. 11. din loc în loc.5-7. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. fosfor 60. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. Produc]ia este de 30-40 t/ha.

Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. N. 11. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Soiuri În ]ara noastr\. R\d\cina este pivotant\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).5. rezist\ bine la secet\. palmat lobate. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. în anumite condi]ii. bine afânate. în cultur\. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).3. STAN. de peste un metru lungime.12). care formeaz\ tufe compacte (fig. 11. Pulpa fructului este fraged\. cu pH neutru. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.4.4. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. mari.12 . 11. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.N. lung pe]iolate. acoperite cu peri aspri. suculent\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. 234 . culoarea variind în func]ie de soi. anual\. Frunzele sunt mari. apoi devine a]oas\ [i tare.4. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. deoarece are un sistem radicular mai profund. 11. de culoare galben\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig.21). are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. iar coaja se îngroa[\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.4. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. 11. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.

LEGUMICULTUR| II 235 .

13). La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.N. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. 11.4. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.a. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). N. Fig. 11.1.6. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). cu N 25 kg/ha s.4.13 . pentru 236 . îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. care sunt [i mai productive. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.6. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. [i K2O 25 kg/ha s. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. 11. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.a. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. STAN. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.

salat\ de p\tl\gele vinete etc. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Italia [i Rusia. Fructele. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. fiind foarte perisabile. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. se umplu cu zacusc\.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.U. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.a.5. 11. 1980).5. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.. 3. 237 . iar dup\ al]ii. 1980). Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. atunci când este nevoie. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.4. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. proaspete [i conservate. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 1980). În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. (Bajurianu [i }urcanu. 1.2.5. 20–35 mg/100 g vitamina C. 11. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. cultura patisonului este pu]in cunoscut\.. La noi în ]ar\.A. polenizarea se face artificial.4–5% hidra]i de carbon. 11. Fran]a. De asemenea. 0. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. dup\ unii autori.2. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Institutul pentru Resurse Genetice. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.1. din Africa (Ceau[escu [i colab.6. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.7-0.). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.35 mg/100 g provitamina A [. În perioada când nu zboar\ insectele.

Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. 238 .Dovlecelul patison: 1 . Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).3. cu marginile canelate [i rotunjite. la maturitate fiziologic\.4. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. MUNTEANU 11. Ca [i dovlecelul comun. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.N.14).14 . bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. 2 . Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. cu marginile u[or marcate. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. STAN.detaliu fruct 11. peste care se suprapune. frunzele sunt tri.sau pentalobate. 11. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C.5. dup\ care devine alb-cenu[ie. irigarea culturii este obligatorie. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.5. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. De aceea. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. în partea superioar\ a fructului. N. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.plant\ cu frunze. când fructele sunt tinere. flori [i fructe. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Culoarea fructelor este albverzuie. Fig. 11. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. o parte de forma unei calote (semisfere). Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Acesta are o form\ discoidal\. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. în aceast\ perioad\.

Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. împreun\ cu dovleceii ornamentali. 11.. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. cu un diametru de 8–10 cm. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. 1998). Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C.5. cu 8–10 muchii proeminente.6. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu o vârst\ de 25–30 zile. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.LEGUMICULTUR| II 11. Soiul Comun este timpuriu. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Fructul este tipic. de culoare verde–albicioas\.5. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. denumit Comun. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. în form\ de turban. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). la 3-4 cm adâncime. 239 .

GR. J. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. COBÂLA{. R.. New York. Inst.. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. I. }URCANU. V.F. I.N. COBÂLA{. Bucure[ti. BAJURIANU. Bucure[ti. C.. STAN. [t. Editura Grand. (1973) – Legumicultura. BÎLTEANU. U. V. BUTNARIU. (1992) – Legumicultur\. GR. C. CIOFU. Lucr. CEAU{ESCU. CEAU{ESCU. Ia[i. BERINDEI. Bucure[ti. SAVI}CHI. CL.3.C. 3. Seria Horticultur\. 33. CHICHEA. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. P. B. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. Agron.. M. BECKER-DILLINGEN. 240 . MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. GH. Bucure[ti. STAN. SAVI}CHI. P. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. vol. PELAGHIA. Editura Academiei R.. Univ. VOICAN. B.S. I. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. nr. BODEA. Bucure[ti. (1974) – Fitotehnie. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. INDREA. RADU. vol. Analele I. Berlin. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite.. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. G. Londres. M. H. Bucure[ti. Agron. STAN. (1991) – Varza pentru frunze – origine. Paris. Chi[in\u. IV. S. COBÂLA{. I. vol. [t.L. CHAUX. RADU. Lucr. POPESCU.S. CL.. BASSET. 30. Bucure[ti. Seria Horticultur\. BECEANU. BECEANU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Connecticut. B. Ia[i. (1994) – Production légumières tome 2. FOURY. FLORESCU. Editura Ceres. A. D. D. PETRESCU. Tec Doc – Lavoisier. I. M. B|LA{A. Via [i Livada nr. 12.. Bucure[ti. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. D.. Gr\dina. CHILOM.. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.... The Avi Publishing Company Inc. N.. M.. RUXANDRA. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. J.R. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. N.A.

DR|GU}. MARIA. CTIFL – Invuflec.L. I. GL|MAN.. N. BERINDEI. L|C|TU{.N. vol. J.C. SCURTU. [t. RO{U. TR. BUZ|U (1978) . GH. M. În: Gl\man [i colab.. IORD|CHESCU.. I. Bucure[ti. PL|M|DEAL|. IV. prezent [i viitor. I.V. D. BAICU. 2.A.H. D. MANOLACHE. D... Paris.. Patronatul Horticultorilor din România. OLGA.B. (1997) – Memorator Horti-Viticol.I. Bucure[ti. (1972) – Culturi for]ate de legume. I.F.P.C. A. nr. M. V.A. Trecut. vol. E. Bucure[ti. Editura Agro-silvic\. T. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. V. GHENKOV.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. Sofia. Ia[i. B.. GH... M. Bucure[ti.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. I. [t. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Editura Agro-silvic\. MUNTEANU. I.. Redac]ia revistelor agricole. Bucure[ti. Bucure[ti. RUXANDRA.A. – S.. Bucure[ti.C. (1961) – Cultura legumelor. – Memorator horti-viticol. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. D. PER{UNARU.Tehnologia culturii legumelor în solarii. – COORD. S. IORD|CHESCU. Bucure[ti. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.F. A. MAIER.. IANO{I. M. – S. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii... BUZ|U (1980) . M. Lucr. în Moldova. L|C|TU{.P.L. T. Bucure[ti. I.. DUMITRESCU.A. (1969) – Cultura legumelor. 3. agron. VII. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. [i colab. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. 2. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii.V. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.L. I.L. M|NESCU. Lucr. LÖBL. V.C. LÖBL. Cerc. R|DOI.. IANO{I.L. Bucure[ti. MINKOV. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. JILCU.P. I. I. M. LE BOUHEC.C..LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Bucure[ti. GH.F. Lucr\ri [tiin]ifice I..C. Editura Ceres.C. L. Zemisdat.I. VASILESCU. E.C. STOIAN. vol. MURTAZOV. G. I. POPESCU..H. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. I. Artprint. VLAD. D. [i colab. GL|MAN. DI}U. [i colab. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. Bucure[ti... GHERGHI. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.. (1998) – Producerea legumelor. DI}U.L.L. (1997) – Cultura cartofului. DUMITRESCU. vol.C. 241 . B. C. MAIER. Artprint. COSTACHE. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.A. VIDRA – S. Artprint. ROMAN. M. MAIER.. BOSE{AN. Z|GREAN.. V. Patronatul Horticultorilor din România.F. I.

T. RADU. Agron. Chi[in\u. agron. Editura Universitas.. N. V. Agr. I.. OPENA. Ia[i. YOON. vol. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Bucure[ti. I. GR. (1968) – Castrave]ii. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. N.. P. N. POPESCU. Editura Agro-silvic\. 4. Cercet. GH. Bucure[ti. MIHALACHE. vol. Leonard Hill. P. Cerc. 2. A. [i colab. în jude]ul Ia[i. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. Ia[i. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Centrul de multiplicare Inst. N. SAVI}CHI. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (2000) – Legumicultura. ATANASIU. Editura Ceres. MUNTEANU. P. în Moldova.. N. vol. Ia[i. STAN. N. I. COSTACHE. ANDRIESCU. MIHU. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. (1969) – Cole Crops.) D.. Technical Bull. vol. agron. 2. SAVI}CHI.. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. 17. STOIAN.. Cercet. Ia[i. în Moldova. Bucure[ti. L. vol. Agron. C. STAN. London. M. Buletin informativ nr. Bucure[ti. Inst. No. Ia[i. Ia[i. (1992) – Legumicultura. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. R. STAN.. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Editura Ceres. Tez\ de doctorat. N. {I STOENESCU.. 242 . Editura Ceres.F. SINGUREANU. G. N. MUNTEANU MARINESCU. agron.. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. nr. PANAIT. I. NIEUWHOF. KUO. I.. 3. nr. în Moldova. STAN. P. GR. SAVI}CHI. 1. MUNTEANU. Cercet. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Tez\ de doctorat. PATRON. 2. Agron. Centrul de multiplicare Inst. ICLF Vidra. Bucure[ti. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Bucure[ti.N. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. G. SAVI}CHI. AVRDC. Bucure[ti. Bucure[ti. Tez\ de doctorat. forma alb\ (lam. M. SINGUREANU.C. SAVI}CHI. În Moldova.. Taiwan. 4. MUNTEANU.L. I... J. capitata. (1986) – Bolile plantelor legumicole. P. SINGUREANU. 1.. T|TARU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Analele I. MUNTEANU. II. M.C. vol. POPLÃCINEL.

P. C. Bucure[ti. Bucure[ti. M. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. TOMA. C. ZEVEN. D. VOINEA. V. (1984) – R\sadni]e [i solarii. Bucure[ti. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.. VOICAN. vol. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. 243 .. PERCIALI. V. GH. nr. Wageningen. G. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. JUCOVSKY. M.. A. V. ANDRONICESCU. Analele I.C. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VI. Editura Ceres.. GIREAD|. Bucure[ti. M. VOICAN.L. Editura Ceres.. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. 3. VÂLCEANU. Bucure[ti. D. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Editura Ceres.. M.F. ZANOSCHI. L|C|TU{. Editura Ceres. V.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel. 3 PRINTED IN ROMANIA .2001 2001.05. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu nr. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Sadoveanu. Aleea M.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful