Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

............. 83 8....... 46 8...............................................................4.................. Tehnologia de cultivare.. 32 7........ Particularit\]i botanice [i biologice.....................................4......3........3.. 76 8............. 33 7. 82 8............................... Cultura prin r\sad...........................2..................1.......... 87 8.................. Particularit\]i botanice [i biologice....... MUNTEANU 7.6.......2....................... 47 8......................6.....6.... 54 8.................................2................... Soiuri.....1............................ Cultura cepei verzi (stufat).................2.. Importan]a culturii........2..1..... 73 8...... Importan]a culturii.... Soiuri.........1....................................6... 40 7.......... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .................................................................................. 54 8........ Importan]a culturii...6......1..................................1.... Tehnologia de cultivare.............3......3. 87 8........ Originea [i aria de r\spândire................ STAN............................3.......................2.................... 88 8.............. Soiuri ............. 39 7..... 91 8.............. 39 7.................... 39 7.Cultura ridichilor de lun\ . Cultura cepei prin r\sad ...............1..........1....................2..................3....6...........................................6..................3............... 48 8....................5.............................5..... 52 8.... Originea [i aria de r\spândire....................3......... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 54 8.......................................................... 42 7.........................4......... 93 4 ........6................ 81 8..... 80 8...2.....................................1....................................................5..............................3...... 84 8........ Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ...........6. 90 8...........3.......................... N......................... 37 7.......................6............ Importan]a culturii..........4... Sfecla ro[ie ...... 89 8..............1.... 90 8...............5................6............... Particularit\]i botanice [i biologice..........3...6.............5..2........ 41 7...................... 47 8.............................................................3..............1.......1.6........2.............................1.....2.....1............... Tehnologia de cultivare...........6... Soiuri................................ Ceapa comun\ ................1..5.....5....................... Rela]iile cu factorii de mediu ..1.6.. 84 8............................4.....6.... Rela]iile cu factorii de mediu .........3...................................5........... 60 8...................................................2.. 33 7.....1................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\...................... 80 8....N.................... Rela]iile cu factorii de mediu ...................... Cultura prin sem\nat direct.... Originea [i aria de r\spândire..6............6................. Tehnologia de cultivare............ Particularit\]i botanice [i biologice.....................2.. Cultura cepei prin arpagic .......... Usturoiul comun .................5.. 88 8.............. Tehnologia de cultivare....................................2. 33 7..........1...............4.... Originea [i aria de r\spândire........................3........................................ Prazul ...... Soiuri......................... Rela]iile cu factorii de mediu ...............6...........6.......5.. 48 8...

.....5..... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................5................................. 145 10....................................... 96 8................................. 95 8....................1.................................1...1............1..4.................2......2.............2........... Soiuri..6.1............ Cultura timpurie în teren neprotejat .... 99 9...........................1. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .......................5................... Originea [i aria de r\spândire......6. 118 10....1.......................................... 120 10................................1.....1.. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ...............1....... 146 10... 135 10... Cultura prin sem\nat direct în câmp ...................................................4....... 137 10....... Importan]a culturii......................... Originea [i aria de r\spândire.6.............................................................1........ 110 9................... Cultura de var\................4.LEGUMICULTUR| II 8..................1........1.... 94 8.6...............1......... Importan]a culturii..2...... 138 10.... 98 9............. 105 9.... 102 9..............1.................1.... Varza ro[ie ......................... 100 9. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ................ 145 10.......... 105 9.6.... Ceapa e[alota.....................1.............1.........6.........4..4...............3...............2................. Originea [i aria de r\spândire................ 95 8...... 132 10..........................4.. Cartoful timpuriu................2..............3. 122 10..........5..................2....................................1........................................................6..................... Usturoiul de Egipt ..............4....... 105 9............... 115 10.....1.....................6...................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................3.................3........ 145 10.. 115 10...........................1........ 98 9.........2..2......1...... Particularit\]i botanice [i biologice............5...1.......... 146 10........1. Ceapa de Egipt ........... Ceapa m\rg\ritar......................2.....1................ Particularit\]i botanice [i biologice. Ceapa de iarn\ sau de tuns ................ Importan]a culturii........... 146 5 .......2............................... Batatul ..... Tehnologia de cultivare...................................................... Cultura târzie (de toamn\) ................... Soiuri..... Rela]iile cu factorii de mediu ............4........2...........2.............2.................. Cultura în teren neprotejat...... 122 10.... Tehnologia de cultivare........ Soiuri.............................................................................4............... Tehnologia de cultivare....6.......... 96 8.......... 116 10.....................1......... Rela]iile cu factorii de mediu .................................................. Alte plante legumicole din grupa cepei....... Particularit\]i botanice [i biologice......... 117 10......1.......3.................6............ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.......... 98 9...4....................................... 145 10...............4...................................... 115 10..................................

................... 178 10............. Rela]iile cu factorii de mediu ......4..............7... 163 10........................................6..................3...........................1......................5.............. Tehnologia de cultivare...........................................................................................................................1............. 159 10.....2....................................................................4..........8........................................ 174 10.......................3......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... 169 10.............................................. Rela]iile cu factorii de mediu .....3.............. Importan]a culturii................ Tehnologia de cultivare...................................... Gulia ......3.......... 163 10.....................2..............................8..........1......5..........6........................................7.................6...6.....6............. Originea [i aria de r\spândire..4................................ STAN... 158 10.. Rela]iile cu factorii de mediu .......................6..6.6..................... 176 10................ Soiuri................5............................8....6................. Cultura în ser\ ...4....... Originea [i aria de r\spândire............................... N............ Soiuri.6.......4........ 174 10................ 176 10......................................... 177 10.........................................................6..3. Rela]iile cu factorii de mediu ............................................... Importan]a culturii............. 148 10.................7..........4.....5....... Soiuri.............6..... 155 10........5.......................... Originea [i aria de r\spândire............. Originea [i aria de r\spândire.....7.....................................6............ Varza de Bruxelles ..7..................7.... Importan]a culturii.............................. 155 10........ 153 10.......... 150 10................3.................. Soiuri.4.... 174 10............... Broccoli.4........... 174 10............................ Rela]iile cu factorii de mediu ........................6....5.........2........................... 163 10................5................................ 175 10.......... Varza crea]\...... Tehnologia de cultivare..................4.. Particularit\]i botanice [i biologice.....................2.. Cultura timpurie în teren neprotejat ............ 178 10............. Cultura timpurie ... 176 10................7... Soiuri.......6............................4.3....... 178 6 ..1............................ MUNTEANU 10.............. Tehnologia de cultivare............................. 157 10...........3........7.......................5....3.... 148 10..6........ 148 10.......... 153 10....6....................... Importan]a culturii........ Cultura târzie...1................. 152 10........ Particularit\]i botanice [i biologice......................N.4...... 151 10...5.................................... Particularit\]i botanice [i biologice.... 153 10.......4.6....................................... 151 10..................................... 161 10. Originea [i aria de r\spândire...................... 157 10...................6...... Tehnologia de cultivare... 148 10...2............................................5....................6.......... Originea [i aria de r\spândire..6............. Cultura târzie...1..5... Particularit\]i botanice [i biologice................ 158 10......6.........1...... 149 10......5. 172 10........ 159 10.1.......3... 151 10............... Importanta culturii.............3........................3............ Importan]a culturii................................ 149 10...2.....7......... 167 10.2............................... 156 10..........................2......4........................... Particularit\]i botanice [i biologice.............. Conopida ........... 151 10........ Varza pentru frunze................... 157 10.........

...........1....4. 220 11.. 222 11....2. Tehnologia de cultivare................................... 225 11.6........................ 221 11................... Cultura timpurie ........... Rela]iile cu factorii de mediu .................1......... Pepenele galben .. Castravetele ...2......... 223 11....1..2........................................................6......8....6..... Cultura în r\sadni]e........................................................ 180 10... Originea [i aria de r\spândire....... Soiuri ..........6........................3...4.................................................8.1.. 190 10.. 225 11.8................. Tehnologia de cultivare....6............... 184 10................ Originea [i aria de r\spândire........2................... Tehnologia de cultivare............1...............2...............6...........................9.........1..............2.. 208 11...8.........................1............... Rela]iile cu factorii de mediu ...................3... 221 11................................... 194 11..6...4......6........... 190 10..........2....... 200 11...... Cultura în sere ........... 191 10.. 180 10......6..........1.......8..............6.............6........1.... 195 11.... Tehnologia de cultivare...........4.............. Cultura târzie (de toamn\) ...............................2.... 227 11...3......2..........6.. 180 10...3... Varza chinezeasc\ .6... Cultura în sere ..... 221 11... 194 11........1.....9.................. Particularit\]i botanice [i biologice...........................6... 202 11................5..... 196 11......1....................4.......... 188 10.......... Cultura în câmp.......1......8.........6......5............ 200 11...................... Particularit\]i botanice [i biologice... 221 11............6..................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... Cultura în teren neprotejat............... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......... 183 10............. Soiuri......................................................... 219 11...............9....... Particularit\]i botanice [i biologice.........9.........................9........2........................5........................ Importan]a culturii......... 194 11.....................1................ Cultura timpurie ....................1.......6........ Cultura târzie. Cultura în sere ............... 189 10.....1.2.................4........ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .............................2.2................. 188 10................LEGUMICULTUR| II 10........ 228 7 .............................. 179 10.... 188 10...... 180 10....................2................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice...................................1....... Rela]iile cu factorii de mediu .......9...........................3............................................. 186 10.................................................................................. Importan]a culturii.............3................................................................9.... 226 11....... Soiuri...2.............6..3........2............9..........1.......8..... Cultura în r\sadni]e......... 198 11....................... Originea [i aria de r\spândire...................................4....................... 191 10...5......8...... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Soiuri.............................. Particularit\]i botanice [i biologice................................................. Importan]a culturii....2................1...................................2.....................................9.............

....................................4....... 233 11..........................6. Soiuri... STAN................. 238 11.. 230 11............ 234 11... Rela]iile cu factorii de mediu ....................................................................................... Tehnologia de cultivare...... Particularit\]i botanice [i biologice................................. Originea [i aria de r\spândire...4........3.... 228 11.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.... 237 11.. Importan]a culturii. Particularit\]i botanice [i biologice.........4......... Tehnologia de cultivare........................... MUNTEANU 11..........6.........1.......4....3.........5..............................................................................2........3.. 234 11........................... 239 11... 237 11..............5.... 228 11.... Pepenele verde ......... 233 11........4........................................2.. 237 11.. 238 11...........4............ Originea [i aria de r\spândire.............. Rela]iile cu factorii de mediu .........5................. N..................................... 236 11.........4.................3.............5........ 230 11..... Importan]a culturii .............3.....2...... 237 11..........4...................... 229 11..... 240 8 ....................................4........6.......2...........6.............................................5.... 230 11..5........... Originea [i aria de r\spândire................3.. Rela]iile cu factorii de mediu .5....... Tehnologia de cultivare........................................................1...............................................................5...........................4... Dovlecelul comun................................3..... Importan]a culturii.3 Particularit\]i botanice [i biologice..................4.N........... 236 11............................. Soiuri..... Soiuri .....................................................5.........5............1............4.....3..1......6............ 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ............... Cultura în câmp......3..... 233 11......... Dovlecelul patison... 229 11........................... 234 11...............................................

Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. şi colab. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). 1993). existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. pretenţioase. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. pătrunjelul pentru rădăcini. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. care sunt anuale (Butnariu H. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. 9 . 1993). Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. păstârnacul. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. a substanţelor de rezervă. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. În România. precum şi în Moldova. solul trebuie să fie uşor. lemnos şi liberian. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. faţă de umiditatea solului şi de lumină. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Transilvania. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. mai ales în primele faze de creştere. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice.. deoarece. În general.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. cu excepţia ţelinei. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. afânat. în special glucide. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute.

MUNTEANU 7. proteine 1.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. în special Daucus carota L.. 1984). până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.). prin Spania. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. B2 şi substanţele minerale: Na-1. STAN. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Italia şi Grecia. de conserve şi sucuri.2. morcovul se cultivă în toate judeţele. mediterraneus şi japonicus). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. bienală. syriacus. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. ghiveciuri etc. în stare crudă (salată). predominând formele de culoare violacee. carota s-au format subspeciile syriacus. japonicus.14%. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. 1985). China. Franţa. albă şi galbenă. supe. ciorbe. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Mg – 0. 1985). iar în anul al doilea tulpini florifere.4.52 %. 7. Japonia ş.. 7. pe soluri uşoare sau mijlocii. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. La noi în ţară. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. sub formă deshidratată. Morcovul a fost luat în cultură în sec.9 mg /100 g substanţă proaspătă. MORCOVUL Daucus carota L. zaharuri 6. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.3%. Pe lângă cele menţionate. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. citat de Zanoschi.39 %.1. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. 7. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee.. acestea mai conţin vitaminele B1. sativus (Hoffm) Arc. cilicicus.1).35%. N.3. Ca – 0. carotenoide 8. X d. Prin încrucişarea ssp. H.79%.89%.N. Anglia. subsp.44%. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.1.. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. celuloză 1.1. 10 . al XVIII-lea. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.1. sativus (Alef. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. În prezent. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. flori şi fructe (fig. Mari cultivatoare sunt: SUA. K. cv. acid ascorbic 3. în Iran (Banga. în acest mod.1. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.a. P-0.

c . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. aspru păroasă. b .rădăcină soi valoros.2 – 1. costate şi cu ţepi. 1985). până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. este ramificată. albe.cele bazale şi sesile . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. 7. 1973) sterile). cu cilindrul central redus Fig. penat-fidate.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.Morcovul: a .fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. Fructul. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.2 . iar unele rădăcini până la 2 m. care se formează în al doilea an..1 . de culoare roşieportocalie. 11 . de plantă sălbatică.5 m. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). este o pseudoachenă. uneori cu nuanţe rozacee. de lungime mijlocie. peţiolate . entomofilă.frunză. schimbându-şi treptat forma. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. Tulpina floriferă. La circa 35– 40 zile de la răsărire. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. de calitate superioară. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. cu polenizare alogamă. striată. pentamere. fistuloasă şi înaltă de 1. d . rar Fig. impropriu numit sămânţă. 7. hermafrodite.cele superioare.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. zigomorfe. cilindrică. mărimea şi culoarea. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.2. cu flori mici. Atât tulpina principală.

Nanco F1 etc. permeabile. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În timpul îngroşării rădăcinilor. mai ales în primele faze de creştere. Faţă de umiditate. morcovul are cerinţe ridicate. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. 7. semitimpurii (110–130 zile). se poate produce o vernalizare prematură. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Dacă primăvara este rece. sărace sau cu exces de azot. de la timpurii până la tardive (tabelul 7.1.4. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Hytop F1.5.1) . Insuficienţa luminii. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. durează 36–70 zile. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. mai ales pe solurile uşoare. bine afânate. tasate. Presto F1. 12 . În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. iar cea optimă de 20-250C. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. timpurii (80110 zile).N. în funcţie de soi. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.1. profunde. cu pH-ul 6. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. STAN. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Faţă de lumină. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Primo F1.5–7. MUNTEANU 7. N. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Pe solurile grele. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă.5. bogate în humus (4-5%). Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. 7. post – postemergent 14 . bulboasele şi varza. La pregătirea terenului. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. borceag). pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. recoltate în iunie – iulie. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Lucrările de pregătire a terenului. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 kg 1. STAN. industrializării sau păstrării peste iarnă.5 l 1. Primăvara. imediat ce se poate intra pe teren. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. castraveţi.6.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 l 6l 6l 1. Tabelul 7. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. pré – preemergent. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. culturi furajere pentru masă verde (secară. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). conopidă.7). cucurbitaceele. Toamna.2).5 kg 1. MUNTEANU 7.1.5 kg 1. N.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 l 1. iar culturile timpurii de morcov. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.. ceapă verde. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. fără încorporare. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 l 6l 6l 1. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Locul în asolament. fasole etc. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. leguminoasele.5 Fusilade S 12. spanac.2.5 l 1.N. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.

Epoca de semănat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. se tăvălugeşte înainte de semănat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . b .pe teren modelat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. 7. în benzi. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). la care s-au îndepărtat ţepii. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.5 cm. în rânduri echidistante. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în funcţie de starea arăturii.Scheme de semănat la morcov: a . 7.3 . în benzi de câte patru rânduri 15 .3. Dacă solul este prea uscat.pe teren nemodelat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. c .LEGUMICULTURĂ II Vara. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Dacă solul este prea afânat. Adâncimea de semănat este de circa 2. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. Fig. pentru culturile succesive de morcov.). iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. În cazul terenului modelat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.

se fasonează şi se sortează pe calităţi. După răsărirea culturii. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. MASTER – PLATT). după căderea primelor brume. ceea ce permite reducerea costurilor. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. La hibrizii F1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Recoltarea. cu 600 l apă. Pentru păstrarea peste iarnă. 16 . prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. şi mecanic prin prăşit şi plivit. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm.N. se face prin smulgere sau dislocare. începând cu luna iunie. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. în legături. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. se erbicidează cu Afalon 1. la nevoie se udă prin aspersiune. N. STAN. CSSL-9 sau A-761. Lucrările de întreţinere. eşalonat. iar dacă este necesar.2–1.3). Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. pir) se adaugă Fusilade. când rădăcinile au cel puţin 1–1. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. de erbicidare. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă.5 kg/ha.5 l/ha. morcovul se recoltează în luna octombrie. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Când rădăcinile ating 2–2. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. în doză de 1. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. în cazul culturilor timpurii. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.1.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.p. STAN.6 . organ de sinteză (tabelul 7.3. Hill cv. Ulei eteric. Primul 18 .4. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.). g Proteină (N x 6.5 1. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.4 0. radicosum (Alef.4.5 – 25.016 – 0.2. la 56 mg/100 g s.1 2..6 – 36. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.30 Rădăcini 11. În cantităţi mai mici conţin K.p. MUNTEANU 7. g Cenuşă.1.10. iar cel în Fe. N. 7.2.7 . A fost cultivat de greci şi romani..25). Tabelul 7.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2 1. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. Ca.4 . g Acid ascorbic.9 58 .2.4.N.02 – 0. g Zaharuri.W. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.p. mg /g. sylvestre).1 1.) A. 1984).2. Compoziţia chimică a rădăcinilor. P. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). ca materie primă în industria conservelor. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.s.7 20 – 35 0. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.7 – 3. % substanţă uscată Frunze 12.7 .3.) Substanţă uscată. radicosum (Alef.2. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.290 0. (Bodea şi colab.2 0.5 – 3.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. 7.

de culoare albverzuie. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. grupate în umbele compuse. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. florile şi seminţele (figura 7. Faţă de sol. în al doilea an.4) Tulpina floriferă. mici. Polenizarea este entomorfilă. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. numite mericarpe.floarea. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). dar rădăcinile sunt mai aromate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. 7. terminate cu umbele compuse. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Florile sunt actinomorfe. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Faţă de umiditate are cerinţe moderate.5. 7. putând ierna în câmp. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. suculente. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. ramificate. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. de culoare verde-închis. d . înaltă de 80– 150 cm. fiind o plantă bienală. hermafrodite. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.fructul mediul exterior. cu frunze trifidate. Fructul este o pseudodiachenă.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. pentamere. 1973). 7. creţe. uneori fistuloasă. Al doilea formează rădăcini subţiri.2. reavene. lucioase. cu miros caracteristic. glabre. netede sau gofrate.4. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.2. formează.frunza. este cilindrică sau uşor muchiată. cu ramuri aproape erecte. adânci. lung pedunculate. c . scade producţia. ramificată. Pătrunjelul. tulpinile florifere. care la maturitate se desface în două semifructe.5) 19 .

N. STAN. MUNTEANU 20 . N.

la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).8 – 15.3). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. pentru consum în timpul verii. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. astfel. ridichi de lună. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Până la introducerea în cultură a cartofului. de glucide (4. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. fertilizarea suplimentară. salată. seminţele să se umecteze. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. spanac. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. în special. dar nu să germineze). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.11).1) şi peptide (11. se aplică 4–5 udări. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. În culturi succesive. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.3. convar. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. în funcţie de scopul urmărit.2). sortarea şi ambalarea manuală. culturi furajere pentru masă verde).1.3. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Udarea culturii se face diferenţiat. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . 7. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.8 – 10 % s. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. alături de morcov. astfel. în funcţie de regimul de precipitaţii. Rădăcinile au gust dulce.6. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).10 – 15. locul în asolament. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. Recoltarea se face diferenţiat. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.5 % s.2. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.5 kg/ha. reprezentată. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. în legături.u.p. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci..2). curăţarea de pământ şi frunze. Pentru culturile de toamnă. Astfel. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. hortensis Ehrh. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. recoltarea se face după primele brume (15.LEGUMICULTURĂ II 7.

pubescente.3. dulce şi cu miros caracteristic. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. iar cele mature până la minus 8–100 C. 139 mg S. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. N. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\.9 mg vitamina C. 0. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.7 mg vitamina PP.N. florifere. care le imprimă aroma caracteristică. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Fig. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Asia. unde creşte spontan. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. puternic striate.3. 7. se găsesc: 469 mg K. Se cultivă în Europa. STAN. suculentă. înalte de 100–150 cm. săruri minerale (la 100 g s. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Păstârnacul preferă umiditatea. 23 mg Mg. plantele tinere rezistă până la – 50C.p. uşor pubescente. America şi Australia. 7. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. Fructele sunt pseudodiachene. 51 mg Ca.p.2.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. la 100 g s. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.4. 3 mg Na. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.).62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 22 .3. dar excesul îi dăunează mult. 7. uşor gălbuie. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).3. slab ramificate. 0. 7. aripate. 7. pe terenuri umede şi umbroase. MUNTEANU (24. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. oval – turtite. 73 mg P. 0. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. penatsectate. cu pulpa albă sau gălbuie.8 – 28. de culoare cafenie.10 mg vitamina B1. cu rizoderma de culoare albă. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie.5). Seminţele germinează la minus 2–30C. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Se păstrează foarte bine peste iarnă.

se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). în benzi de câte trei rânduri.6).6 mg P.2 % s.3.5 mg Fe.6. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. B2.. frunzele verzi. La 1 g s.7.se seamănă în teren modelat.6) . B6. 23 . acizi organici (malic. 1. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 5.31 mg Zn. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.5 mg B. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.9 mg K.5.. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.. Recoltarea se face toamna târziu.1.. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.p.2 mg Ca. dar cu unele particularităţi: . distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. 0.3 % s. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. lipide 0. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. se găsesc 59. cu rădăcini conice. 7. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.4. 17. 29. etc). Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). citric. nu este indicat să se semene din toamnă.): 0.LEGUMICULTURĂ II 7. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.9 mg Na.4. într-o măsură mai mică.6 – 1. 2.7 – 1. proteine 0.3. cu rădăcinile conic–alungite. Acestea mai conţin zaharuri 1. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.se menţine. o umiditate constantă. rapaceum (Mill.p.).u. 0. convar.p. .) Graud. în special. prin udarea culturilor.). Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 3. În cultură. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.p. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.8 mg SiO3. 7. 1975).15 mg Mn etc. sporadic. a salatelor şi pentru murături.p. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.8 % s. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. iar gustul şi. oxalic. vitaminele B1.u.

N. N. STAN. MUNTEANU 24 .

4. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 1973).LEGUMICULTURĂ II Fig.) şi cea cultivată 25 . 7. unde creşte spontan.6 .2. convar.4.pe teren modelat. pe lângă ţelina pentru rădăcini. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.3. 7. b . fiind considerată plantă medicinală. secalinum Alef.. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. graveolens L. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. 7. Este cultivată din antichitate. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.Scheme ale culturii de păstârnac: a .p.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.

Polenizarea este entomofilă. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. 7. graveolens L. sunt simplu penat sectate.7). Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. c – plant\ semincer\ hermafrodite. este striată şi ramificată. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. 7. pentamere.) care. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Pers. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). 7.7 . În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig.4. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. ramificată. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. pivotantă. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. lucioase şi de culoare verde – închis. b – frunz\. 26 . sunt glabre. de culoare albă. datorită conţinutului lor mare în apă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). în primul an. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. amară şi necomestibilă.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. STAN. dulce) (Mill.N. chiar din primul an. a – r\d\cin\ îngro[at\. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. nu poate ierna în câmp. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. ce se desface uşor în două mericarpe. de culoare brunie. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. formează o rădăcină subţire. iar cele mature la minus 7–90 C. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Rozeta de frunze este înaltă. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. N. convar. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare.4. înfloreşte şi fructifică (fig.

Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. iar pulpa devine grosieră. ardeii. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. iar în solarii. germinează greu. folosind 0. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Spre deosebire de morcov. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. 27 . profunde. castraveţii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. la cultura de ţelină. la 20 martie – 10 aprilie.4. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. pentru cultura târzie. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.6 – 1 g sămânţă la m2. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. bogate în humus. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Înainte de semănat. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. cât şi în cazul culturilor succesive. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. În cadrul culturilor succesive. atât pentru cultura în ogor propriu. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. cerealele. Producerea răsadurilor.4. cu pH-ul 6.5–7. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. fiind indicată pentru culturi asociate. tomatele. salată sau ridichi de lună. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. 3 g/1 kg sămânţă. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. ca şi în cazul culturii morcovului. toamna.5. 7. care se încorporează imediat în sol.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ţelina poate fi cultivată după spanac. Locul în asolament. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. suficient de umede.6. varza. conopida etc. sunt prezentate în tabelul 7.0. Este o plantă de zi lungă. 7. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.

STAN. N.N. MUNTEANU 28 .

Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). se fasonează. iar rădăcinile se morcilesc. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 30 de cm între plante pe rând (fig. 29 . răsadul se sortează. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.8 . 7.pe teren modelat în straturi late.1 %. de exemplu Revital 0. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. 7. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Fig. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.8).pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. b .

p. mai ales. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. PP şi 30 . fertilizarea suplimentară se repetă.N.9% s. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Fe etc. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. în cantitate foarte mică (0. reprezentată. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.p.convar.p. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. plantele se smulg. care variază între 1.).3). prin glucide. combaterea buruienilor. La culturile timpurii. RIDICHILE Raphanus sativus L. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). STAN. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).1. fertilizarea fazială.1 % s. N. Ca. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).5. B6. la 3–4 săptămâni. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.5. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).) şi proteine (0. convar. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. La cultura târzie. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. săruri minerale de K. Pentru culturile târzii. Recoltarea se face diferenţiat. Mg.). în legături. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. fructoză şi zaharoză). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. B2. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). valorificarea făcându-se cu frunze. 7. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.. P. acestea se curăţă de pământ. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. Na. în funcţie de scopul urmărit.p.6-1. S.5–1 kg/ha. B1.64 şi 8. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. (glucoză.

în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Grecia. În cazul ridichilor de lună. în cadrul culturilor succesive. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. bactericidă şi vermifugă. 1975). violacee.5. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului.9). albă. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Asia şi America. cu un rostru ascuţit. 31 . lung peţiolate. uşor pubescente. 7. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). maritimus L. cenuşie sau neagră. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).5. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Tulpinile florale sunt ramificate. caracteristic aromei ridichilor. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. înglobate într-un ţesut spongios. Italia. sub rizodermă. care. şi centrul mediteranean.. devin spongioase. Japonia. lirat penat-sectate. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. prin hidroliză enzimatică. cu marginea dinţată.2. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. putând fi sferică. raphanistrum L. unde s-a selectat din specia R. autoincompatibile. Fructul este o silicvă indehiscentă. Egipt. albe. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. acoperite cu perişori rigizi.3. Frunzele din rozetă sunt mari. 7. ovală sau alungită. tetramere. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. ovale. (Zeven şi Jukovschi. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. etc. de formă alungită.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. 7. violete sau roze. de 80–100 cm înălţime. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Homutescu . Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. alogam-entomofilă. 1965). eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. La multe soiuri de ridichi. unde a rezultat din specia R. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. cu polenizare.

creşterea încetează.structura rădăcinii. b .plantă în faza floriferă. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. N. 1956. Gherghi şi colab. 7. d . însoţite de secetă. 1973) 7. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. c .9 .4. MUNTEANU Fig.. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperaturile mai ridicate.N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.Ridichea: a . 32 .5.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. STAN.rădăcină îngroşată. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).

5. se lignifică. în special în Japonia şi China. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. 1995). după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. care se folosesc în stare crudă ca salată. pentru cultura de toamnă.). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. 1 kg bucata. având o perioadă scurtă de vegetaţie. cât şi în teren protejat. prin semănat direct. ardei. înaintea culturilor de tomate. devin spongioase şi cu gust iute. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. ce pot atinge 1 m lungime. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. pentru cultura timpurie. Din această cauză. de vară (60 – 80 zile). atât în câmp. 2. cât şi pentru cele înfiinţate vara. var. De regulă. şi în perioada 20 august–10 septembrie.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. cu rădăcinile tuberizate cilindro . care urmează sau precede cultura ridichilor. 7.5 %). castraveţi etc. castraveţii de vară etc. sau vara. vara.2 kg Ca şi 0.6. reavăn.). de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. ridichea de lună formează tulpini florale. în luna martie. cu greutatea de cca. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).conice. vinete. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Consum specific: 5-6 kg N. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Faţă de umiditate. Tehnologia de cultivare 7. 33 . Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). 7..8). cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).1. la interval de 10–15 zile. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. În Asia.5. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale.5. profund. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. fără a mai forma rădăcina tuberizată. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. 5 kg K2O. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. eşalonat în mai multe etape. ridichea este destul de pretenţioasă. mazărea şi fasolea de grădină. 2 kg P2O5. bogat în substanţă organică (3.6. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). când zilele sunt mai scurte. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. de aceea. 1994). aconthiformis Mark.

N. MUNTEANU 34 .N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.10 . dacă este nevoie. STAN. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). aplicat premergent). la 2–2.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. b . 36 . dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. folosind 300–350 m3 apă/ha. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.5 + 12.10). care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. după formula 62. Fig. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. N. (fig.02 %.pe teren modelat.N.5 cm x 7.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .05% sau Fastac 10 EC 0. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.5 cm adâncime.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). La culturile de toamnă. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. 7. se vor face 1-2 udări.

Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. cât şi asociate cu alte culturii. Ridichea de lună se cultivă în sere.6. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). 1995). spanac.11. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. răsadniţe şi solarii. Atunci când se realizează cultura asociată.5 cm. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat.06–15. 37 . în 2–3 reprize. În vederea evitării alungirii plantelor. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. se vor menţine temperaturi scăzute. Producţia este de 8–10 t/ha.03 – 15. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.2.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3).07) la ridichea de iarnă.5. iar pe suprafeţe mari. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. prevăzute cu role de tasarea pe rând. în perioada 20. Se seamănă des.).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Lucrările de întreţinere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. ceapă verde. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. la 2-3 zile de la semănat sau. folosind 5–6 g sămânţă la m2. 7.7. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. atât în culturi pure. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. timp de 5–7 zile după răsărire.

MUNTEANU Fig.11 .Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N. 7. STAN. N.

denumită şi sfecla de masă.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. sin. cultura se înfiinţează prin semănat. în legături. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. recolta apare destul de devreme. soteuri. cu excepţia răritului. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.. piureuri etc. f. 7. Frunzele. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). cea mai importantă este vitamina A (20 U. deşi nu este o bună premergătoare etc. De asemenea.2.1.2 – 1. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. apoi vitaminele B1. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). ciorbă şi supe de legume etc.6.a. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. salate coapte sau fierte. când sunt tinere. ciorbe. 1998). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. avitaminoze ş. în Italia şi Franţa. 7. săruri minerale. se folosesc la salate. esculenta L./100 g). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. var. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). dar folosită ca plantă medicinală. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Dintre vitamine. substanţe proteice (1. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. în mod semnificativ. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.6. (Dumitrescu şi colab.H.6%).I. canditiva Alef. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).6%). Ridichea de vară se valorifică cu frunze. rubra Familia Chenopodiaceae 7. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). din care se remarcă.. Mării Negre şi Mării Caspice.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. ssp. 1998). 39 . majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Ca plantă legumicolă.

după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. e . fructe şi seminţe (fig. 7. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.floare Rădăcina.3.7.Sfecla roşie de salată: a . este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.6. Pe plan mondial. După îngroşare. rădăcinile pot căpăta. d .secţiune transversală prin rădăcină.12 . sfecla roşie. STAN. deşi nu ocupă suprafeţe mari. 7. în general. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. cum ar fi zonele premontane sau montane. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. Fig. c . în primele faze de vegetaţie.tulpină floriferă. tulpina floriferă cu flori. b . uneori şi frunzele tinere. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.rădăcină. este pivotantă cărnoasă.frunză.12). iar în cel de-al doilea. MUNTEANU În }ările Române.N. N.

6.. Polenizarea este alogamă. Totuşi. 1998). apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. 1973). la planta complet dezvoltată. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. În anul al II-lea. cât şi în interior. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. pentru realizarea unor recolte performante. considerate impropriu fructe sau seminţe. peţiolul este de culoare roşie. organizate pe tipul cinci. în anul I. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. rădăcina prezintă zone concentrice. 1992). 41 . Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. cu suprafaţa ondulată. Frunzele tinere.LEGUMICULTURĂ II conică). sfecla roşie necesită un climat “dulce”. 7.. cu limbul ovat. Culoarea rădăcinii.).. sunt mari. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). a mai multor zone de ţesut cambial. În secţiune transversală. ţesutul Fig. constituind aşa-numitele glomerule. lung peţiolate.4. uşor neregulată. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 7. din zona centrală a rozetei. este roşie-închisă. de culoare roşie. Florile sunt mici. sesile.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Frunzele. concrescute. lanceolate. de culoare roşie– verzuie.13 . mult mai intensă. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. De asemenea. mai multe glomerule formează un panicul lung. în mod succesiv. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Nervurile sunt evidente.13. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. formând un glomerul. Florile sunt hermafrodite. anemofilă. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. atât la exterior. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. 7. atunci aceasta va fi globuloasă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. au culoarea roşie. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. grupate pe un ax mic. prin apariţia. uneori şi entomofilă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. cu marginea întreagă. cordat.

plantele solicită condiţii de zi lungă. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat).N. STAN. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele răsar după 10-12 zile. mai rar. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. După formarea primelor frunze adevărate. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. tardive). în funcţie de forma. În primele faze de creştere. 7. în perioadele de secetă. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. lipsite de suculenţă. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. În faza de frunze cotiledonale.6. Lipsa de umiditate. timp de 2–3 săptămâni. de perioada de vegetaţie (timpurii. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. întâlnite. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. plantele se pot vernaliza. profund. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. dar plantele nu suportă umbrirea. iar cea optimă de 18-200C. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. N. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. În România se cultivă un număr redus de soiuri. şi unele populaţii locale. În condiţii optime. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). prin răsad. 42 .9. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor.5. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.6. determină formarea unor rădăcini mici. bune pentru consum. 7. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. formând tulpini florifere în primul an. mai ales în grădinile familiale. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.6. în gospodăriile familiale. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). mărimea şi culoarea rădăcinilor. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. de asemenea.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). N. cât de curând posibil. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Modelarea terenului se execută. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Modelarea este obligatorie. Fig. după cum s-a anticipat. în funcţie de soi şi momentul recoltării. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. imediat după aplicare. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Pregătirea terenului începe toamna.14).7.14 . Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. după grăparea cu grapa cu discuri. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. ca fertilizator starter. primăvara. la culturile succesive.N. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. după recoltarea acestora). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. 7. prin semănat direct. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Înfiinţarea culturii se realizează. STAN.

recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Cel mai târziu. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. în condiţii de secetă).. toamna târziu. 1998). când. În prima rundă de lucrări prezentate. mai ales pentru culturile timpurii. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. semănătoarea Saxonia. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21.). răritul plantelor la 1020 cm. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. cultura având o densitate mai mare. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. În cazul culturilor timpurii. 1992). Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. După zvântarea terenului. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. în continuare. se efectuează printr-o singură trecere. Lucrările de îngrijire sunt. dacă îngheţul a surprins cultura. Întreţinerea culturii. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. se realizează aproximativ ca la morcov. pentru situaţia prezentată. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). Recoltarea sfeclei pentru consum. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. dispuse echidistant la 37–40 cm. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. se asigură. de regulă. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. cazmalelor. în timpul toamnei. cronologic. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. recoltarea se efectuează manual. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. în acest mod. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. obligatoriu. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. se efectuează o praşilă manuală pe rând. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. altfel. prin smulgere. recoltarea se execută în mai multe reprize. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. un tăvălugit al terenului. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului.. În timpul verii. 45 . purici etc.

Allium sativum ssp.). La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Tabelul 8.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. porrum L. 1973). ssp.1. iar sin. sunt prezentate în tabelul 8. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Alte specii din aceast\ grup\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. în inflorescen]e apar Alium sativum var. împreun\ cu cele men]ionate anterior. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. usturoiul comun (A. dup\ tomate [i varz\. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. bulbi[ori aerieni. în general. 46 . iar la altele numai frunzele verzi. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii.).N. tulpina fals\ [i frunzele verzi. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. sativum L. (dup\ Bala[a. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. bulbul. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. STAN. N. vulgare) [i prazul (A.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. mai ales în primele faze de vegeta]ie. N. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare.4. MUNTEANU 8. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. în defavoarea bulbului. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. O umiditate ridicat\ în sol. dac\ se întârzie cu sem\natul.1. `n mod special. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. în faza de germina]ie [i r\s\rire. aplicarea unor ud\ri u[oare. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. În acest caz. în mod evident. determinate. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. astfel. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. iar dac\ se formeaz\ crust\. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. prin aspersie fin\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. solul. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. astfel. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. plantele formeaz\ tulpini florale. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. induc]ia floral\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. în perioada de iarn\. Apa este considerat\ ca un factor major. se cere. mai ales peste 20-22 mm. înfiin]ate prin sem\nat direct. În aceast\ faz\. implicit. se produce vernalizarea [i. De aceea. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. STAN. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Temperatura. Astfel. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\.N. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. lipsa apei întârzie cultura. de care depinde succesul culturii. Plantele nu formeaz\ bulbi. dup\ cum s-a specificat.

deoarece. amplasat în stratul superficial al solului.1 kg P2O5. în zona polderelor. În Olanda. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. în primul rând datorit\ texturii. De aceea. ceapa se cultiv\. aluviunile con]in mult\ argil\. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. care atac\ în mod special bulbul. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.). O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. În acest caz. dar [i de sistemul radicular. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. pu]in dezvoltat.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. De[i. eventual. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. se recomand\ solurile mijlocii. refacerea rapid\ a sistemului radicular.. 53 . dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab.6 kg K2O [i 1. Botrytis [. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. nisipoase. Consumul specific (kg/t produs). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. pe soluri aluvionare. 1998). nematozi). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. adesea. chiar dup\ recoltare. Aceste cerin]e se bazeaz\. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). la cultura premerg\toare. se pot instala agen]ii patogeni. Aerul. poate reprezenta un element de succes al culturii. în principal. 4.4 kg N. dar bine structurate. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. în timpul depozit\rii (Erwinia. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în unele lunci. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.a. 1. de regul\ în treimea lor inferioar\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. fertile [i bine structurate (aerisite). Sclerotium. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. de exemplu. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.

Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. pentru deshidratare. Alegerea terenului. pentru stufat (ceapa verde). Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. 1994). culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.6.1.5.1. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. form\ [i m\rime. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.N. sistem de irigare prin aspersie. Culoarea poate fi galben\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. în special. STAN. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. sortimentul este dominat de hibrizii F1.F. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. la I. La noi în ]ar\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. N.L. prin arpagic. 54 . în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. de c\tre Popandron.1.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. ro[ie sau alb\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. În condi]ii tehnice moderne. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. 1998) 8.1. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.C. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. prin arpagic sau sem\nat direct. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.6.. Vidra. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. care se seam\n\ bob cu bob. 8. prin r\saduri (ceapa de ap\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. MUNTEANU 8. Kaba). cultura poate fi complet mecanizat\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a.N. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. STAN. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. N. În acest caz. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. urmând a fi încorporate. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. care este obligatorie. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. toamna. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. De asemenea. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. ~n ambele situa]ii. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Dual 2-3 l/ha). Speciile leguminoase nu se recomand\. 1973). verde]urile. care nu au fost administrate în toamn\. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. în vederea sem\natului.-3.D. în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. pentru epoca de prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. solanaceele [i legumele din grupa verzei. la 25–30 cm. de toamn\ sau de prim\var\.2). cum ar fi: legume le cucurbitacee. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. pentru epoca de toamn\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. În acest sens.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. N.N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN. MUNTEANU 64 .N. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. MUNTEANU 66 . STAN. N.

Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. executate perpendicular una pe cealalt\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. a. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. De asemenea. în toamn\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. 6-8 l/ha. exclusiv. mai ales. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. prin realizarea sa.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. la adâncimea de 1012 cm. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. 6-8 l/ha sau Pivot. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Satecid 65 WP. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Prim\vara devreme. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. de exemplu. Astfel. în medie. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu încorporare. Imediat 67 . Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. chiar la noi în ]ar\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu.

mai ales pentru producerea cepei uscate. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri.. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Distan]a între semin]e pe rând va fi. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. de 2-3 cm. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. iar la densit\]i prea mari. ori plantele nu vor fi uniforme. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.5-15 cm. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. STAN. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. 68 . pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. 1998). În acest sens. Culturii de arpagic i se aplic\. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase.N. Altfel. Dup\ începerea r\s\ririi. în medie. prin cea de-a doua gr\pare. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. cu rândurile încheiate. a unei culturi uniforme. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. în general. de la care se elimin\ r\ritul. de regul\. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. înfiin]at\ prim\vara. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. în mod practic. N. 1998). În aceste condi]ii. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu.. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. sub 7-8 mm. cu norme de circa 100 m3/ha. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. multe plante vor pieri. r\s\ririi [i ob]inerea. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. În acest fel. pentru suprafe]e mari. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. prin competi]ie reciproc\. Lucr\rile de îngrijire. Pe teren nemodelat. necorespunz\tor calitativ. în caz de secet\ sau de formare a crustei. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. în final. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. MUNTEANU dup\ erbicidare. pân\ la 5-10 aprilie. echidistante la 12. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. se face încorporarea produselor administrate. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan.

De aceea. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Dac\ se scap\ momentul de zbor. combaterea buruienilor. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. de obicei. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. în mod deosebit. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Cu toate acestea. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. În aceast\ situa]ie. În acest scop. se opre[te irigarea. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. controlul acestor d\un\tori. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. ca [i la ceapa ceaclama. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. mai ales pentru distrugerea crustei. iar buruienile sunt în faza de rozet\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. de exemplu cu Afalon. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. inhibitori sau chiar desican]i. plantele vor fi infestate [i .LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile.3. de regul\. nu se mai poate realiza. în final. 69 . Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Lucrarea se realizeaz\. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. practic. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.2 [i 8. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. 2-3 ud\ri. Fiziologic. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare.începutul lunii august. printr-un plivit manual. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. la sfâr[itul lunii iulie . mu[tele depun ou\. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.5% în care s-a ad\ugat aracet.

dislocarea se poate face [i mecanizat. adic\ în afara intervalului de 4-180C. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat).4) Tabelul 8. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.N. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. A[adar. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Dup\ aceast\ opera]ie. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. La suprafe]e mai mari. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. N. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. În felul acesta.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. STAN. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. 70 .

Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. chiar par]ial\. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. 1973. În aceast\ situa]ie. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). semimecanizat sau mecanizat. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. a lucr\rilor de îngrijire. dar s\ se asigure. 1994). Epoca de înfiin]are. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. obligatoriu. înfiin]at\ prim\vara. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Plantarea se efectueaz\ manual. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu.LEGUMICULTUR| II b. în func]ie de zon\. densitatea recomandat\. dup\ unii speciali[ti.3). unde este prev\zut\ mecanizarea. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. între 1 [i 15 aprilie. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Brewster. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. u[or argilos. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. echidistante la 15-20 cm. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. O epoc\ ra]ional\ ar fi. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Uneori. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. în func]ie de condi]iile meteorologice. în mod mecanizat 71 .

dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Uneori. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Pe teren nemodelat. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\.5 cm. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). de asemenea. îndeosebi pe solurile u[oare. la aceea[i distan]\ între ele. dar adaptate corespunz\tor. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. inclusiv cele de sem\nat. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. 72 . Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. N. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. De asemenea. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale.. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. 1992). realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. în momentul de mare necesitate a plantelor. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. asem\n\toare. pe de o parte. au un caracter general. STAN. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Dup\ r\s\rire. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump.0-3. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. pe de alt\ parte). Manual. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at.N. mai ales în condi]ii de secet\. de 28 cm. cel pu]in o singur\ dat\. aceast\ opera]iune se face cu sapa. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Din aceast\ cauz\. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Densit\]ile sunt. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Lucr\rile de îngrijire. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. precum [i distrugerea crustei. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\.

Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.6. 73 . Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. pentru anumite zone sau microzone legumicole.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. 1992). pân\ la 30-35 t/ha. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. în condi]ii normale meteorologice. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri.3. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. 8. de exemplu. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. teren perfect nivelat. cultura este totu[i rentabil\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara.. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. în func]ie de zona de cultur\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. Indiferent de acestea. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. În multe ]\ri. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. În afar\ de acestea.1. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. care este primul element de succes. ori de câte ori este nevoie. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Mai mult. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. brânzeturi. Bulbul are un gust iute dulceag. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.a. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. De asemenea. aspectuo[i. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. De obicei. tocan\ pentru iarn\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul.

în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 74 . cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. condi]iile tehnice. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. STAN. În figura 8. aerisirea. nisip.. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. de asemenea. un sistem radicular bine dezvoltat.a. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp.. tradi]ie. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2.0 kg/ha. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. a. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. 1992. în func]ie de densitatea culturii. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.5-2. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. De asemenea. turb\. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. substan]e bioactive). prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. N. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. gradul de intensivizare a culturii. Dup\ cum se va vedea.N. De asemenea. mobilizat.5-4. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. îngr\[\minte minerale [. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. în mod special. Dumitrescu [i colab. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. 1998) [i. eventual. b. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.0 kg/ha [i 3. de aceea. insectofungicide [i. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. plivirea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm.

8. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. cu circa 300 m3 ap\/ha. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. prin aspersie. cu plantatorul. Uneori. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.densitatea = 500-600 mii plante/ha. În acela[i timp. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. odat\ cu modelarea terenului..Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . în final. 75 . pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Dumitrescu [i colab. b . 1992. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. Fig.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.6 .

destinat\ consumului în stare proasp\t\. atât ca anterioar\. se pot condi]iona. pe brazde. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). par]ial. Cultura pentru stufat. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\.). în luna septembrie. Momentul recolt\rii. datorit\ irig\rii. a. din punct de vedere agrotehnic. 8. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. cât [i ulterioar\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. inclusiv 76 . Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. se aplic\ între 5-7 ud\ri. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. face parte din culturile succesive în câmp. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. numai prin brazd\. în mod tradi]ional. irigarea. solarii sau sere.4. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. N.a. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. Bulbii de ceap\ prin r\sad. supe. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.6. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. [i o afânare permanent\ a solului.N. la 10-15 zile dup\ plantare. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). peste 21 mm). din punct de vedere calendaristic. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. De asemenea. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. în dou\ reprize. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. STAN. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura în câmp se aseam\n\. Pra[ilele asigur\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Irigarea se face din abunden]\. cultura se practic\ în spa]ii protejate. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. [i sub form\ de funii. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. exclusiv. omlete [. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. uneori. de obicei. Produc]ia este de 25-30 t/ha. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. pentru diferite salate. sufleuri.1.

Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. în special toamna. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. uniform ca nivel [i grad de tasare. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. în caz de secet\ prelungit\. astfel. În unele situa]ii. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. 77 . cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. pentru a nu r\ci prea mult solul. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. se asigur\. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. sau cu azotat de amoniu. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. ca s\ nu se taseze). pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. `n zonele mai reci pe timpul iernii. prin aplicarea unei ud\ri. cu patru rânduri echidistante pe strat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pân\ la venirea iernii. dac\ nu se mai dispune de stufat. la 15-20 cm între acestea. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. În ordine. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Dac\ terenul este nemodelat. pe care nu b\lte[te apa. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). plantatul se poate efectua [i mecanizat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Dac\ solul este bine preg\tit. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. [i de 2-3 cm prim\vara. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. iar arpagicul este bine calibrat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). astfel ca. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi.

N. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. b. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. produc]ia este în jur de 20 t/ha. pe de alt\ parte. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. pe de o parte. Cultura este relativ simpl\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. musc\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. pe alese. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Când plantele sunt mai mari. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. recoltarea se face în totalitate. Prin alegere. În acest caz. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. 78 . iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. dac\ este nevoie. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. în vederea livr\rii. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. de[i se execut\ pra[ilele necesare. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. în func]ie de epoca de înfiin]are. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). a plantelor cu simptome de atac. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. STAN. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. De exemplu. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. De asemenea. N. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. culturile prea dese se vor r\ri. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti).

Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. alegând cele mai dezvoltate plante. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. dup\ plantare. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. La solarul tunel. consumul de energie ar fi foarte mare. chiar în ferestrele iernii. sunt posibile [i alte variante. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. În mod practic. tomate. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. În mod obi[nuit.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). cu o band\ de circula]ie pe mijloc. deoarece. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). c. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.. prin r\rire. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. imediat ce acest lucru este posibil.0-2. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. înainte de venirea înghe]urilor. în func]ie de condi]iile meteorologice. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Temperatura din solar. Cel mai adesea. de exemplu. pr\[itul sau plivitul. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Consumul de material de plantat este de 2. dac\ s-ar cultiva.5-2. În acest moment. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Recoltarea se face e[alonat. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. 79 . de 40-50 cm. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. 1998).

se folose[te în industria conservelor. mrani]\ [i nisip. mai ales în medicina modern\ naturist\. STAN. Acest strat are grosimea de circa 1-1. fripturi. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. condimentar\ [i aromatic\.5 cm. Se folose[te la prepararea. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Gustul s\u picant. vulgare Familia Liliaceae 8. 0. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. În func]ie de temperatura din ser\. recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. 1. în 2-3 reprize. de asemenea. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.N. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. supe. mai ales în reglarea presiuni sanguine. cârna]i. Aroma sa.6% lipide. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. ssp. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Valoarea sa terapeutic\.1. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. salamuri. 2000). Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. De asemenea. în primul rând arpagicul stufat. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.44% cenu[\. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 0. de neînlocuit. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). în func]ie de cerin]ele pie]ei. N. 6-7% protide. Materialul de plantare îl constituie. este deosebit de apetisant\.2. 8. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).7% celuloz\.2. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. cel mai târziu. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.

de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. eventual. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Ca. difteriei. nematozii [i musca usturoiului. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. În rest. în ambele emisfere. 22 t/ha în Liban. [i pre]urile deosebit de avantajoase. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. D\r\[ti-Ilfov.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. citat de Popescu [i Atanasiu. cu 240 mii tone. 8. I[alni]a-Amaradia. ~n ce prive[te vitaminele. în general.a. Importan]a agrofitotehnic\. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). probabil din specia A. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în solarii. 13. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. 1992). Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. 1994). Cu. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. holerei [. Na. (Butnariu [i colab. S. pe tot parcursul anului. iar în România. Fe [. 17 t/ha în Sudan. 81 .000 ha.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.).a. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). În SUA se ob]in 12 t/ha. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. longiscuspis. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. La noi în ]ar\. 2000). vitaminele C [i E. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. K) [i microelemente (Mn. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. 1999.2..2. R\chiteniT\m\[eni (Roman). nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. cum sunt cei ai febrei tifoide. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. R`mnicu S\rat-Buz\u. Importan]a economic\. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. care confer\ aroma specific\.

usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. este dirijat. alc\tuind. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. alternativ (la dreapta sau stânga). iar limbul. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. reunite în umbele false. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. netede [i lucioase. cilindrice. 1985). mai sub]iri ca cele de la ceap\. usturoiul este o plant\ anual\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. din care. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu vârful ascu]it. La noi în ]ar\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. aceasta nu con]ine flori. Mugurii axilari se tuberizeaz\. prin suprapunere. Frunzele sunt liniare. 82 . [i poate varia de la 4 la 60. cu înmul]ire vegetativ\. de m\rimea unui bob de porumb. STAN. acestea sunt grupate în cime unipare. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. formând a[a-numi]ii bulbili. trimuchiat\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. c\rnoas\). lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. În alte zone de cultur\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Din ace[ti bulbili. gâtul plantei sau tulpina fals\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. Tulpina. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. N. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. MUNTEANU 8. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale.N. în anul viitor. R\d\cina.3. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare.2. iar dup\ formarea bulbului. cel mult egal cu num\rul de frunze. În sol. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. de culoare alb\ sau violacee. de r\d\cinile adventive. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. ca [i la ceap\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. într-un singur plan. dup\ care devine circular\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Discul. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. iar s\mân]a este alungit\. ci bulbili aerieni. ajungând s\ prezinte muchii. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. sub form\ de jgheab. în anul urm\tor. denumi]i popular [i „c\]ei”. 1985). cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i.

temperatura optim\ este de 18-200C. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. bulbii sunt mijlocii-mari. cu un nivel mai redus al apei. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. 1994). care determin\ asfixierea r\d\cinilor. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. În timpul vegeta]iei. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii.2. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. nu formeaz\ l\stari floriferi. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). 1973. Chaux [i Foury. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. De D\r\[ti. ~n general. temperaturi sc\zute [i p\strare. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. 83 . S\rat). este rezistent\ la secet\. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. rezistente la temperaturi sc\zute. De I[alni]a). Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Brewster. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Dup\ Butnariu [i colab. Asia Mic\). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii.LEGUMICULTUR| II 8. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. reprezint\ forma de toamn\. Ecologic. 1994. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. de asemenea. formeaz\ un bulb mic. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Grupa continental\ (Caucaz. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. De Rm. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia.4. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. în general. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Astfel. Apa. Dup\ aceea.

6. 8. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. care. P2O5=1. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.5. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. În acest caz. precocitate.2. 8. K2O=8-10 kg. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.N. ba mai mult. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. care îngreuneaz\ recoltarea.-3. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.a. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. N. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. P2O5=3-4. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. K2O=5. unele insecticide (tabelul 8.2.0 kg. suplimentar. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.5 kg (dup\ Butnariu. 1994).3). culoarea frunzelor acoperitoare [.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. dar bine structurat. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. pe cât posibil. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.0 kg. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha..D.5 kg [i S= 5 kg.. 84 . pulverizeaz\ solul. se mai execut\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie.2. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Totu[i. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. culoarea tunicilor. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. 1998). Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. dar mai energic\.5 kg. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Lucrarea cu freza este prea scump\. consumul specific este: N=11 kg. MgO=0. STAN. Dac\ solul nu este corespunz\tor. preventiv. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Deosebit de important este de cunoscut faptul c\.N. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. dup\ recoltare. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. N. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Înfiin]area culturii. dar nici din centrul bulbului. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Pentru realizarea acestei densit\]i. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. pentru c\ sunt prea mici [i. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. care este obligatoriu. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. 1994). Plantarea mecanizat\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. afecta]i de atacul nematozilor. în cea mai mare m\sur\. Lucr\rile de îngrijire sunt. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. 1994). preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). adesea. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Adâncimea de plantare este 4-5 cm. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. care se las\ în brazd\ nelucrat\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. se poate face toamna sau prim\vara. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. de[i posibil\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). bulbii o petrec în câmp. STAN.

0. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. înlocuie[te ceapa. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.3% monozaharide. Produc]ia este de 5-6 t/ha. dac\ nu au survenit precipita]ii. în cazul apari]iei unor ploi. în condi]iile de la noi din ]ar\. De regul\.3.LEGUMICULTUR| II bulbililor. 6. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol.1. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. Calendaristic. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. care este mai scump\ [i.4% gr\simi. Prazul este o plant\ legumicol\. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. 8. e[alonat.3. Familia Liliaceae 8. PRAZUL Allium porrum L. 0.3-0. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Importan]a culturii Importan]a alimentar\. vitamine [i fitoncide. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.8-1. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.5% cenu[\ (s\ruri minerale). iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. dar poten]ialul soiurilor atinge. În foarte multe din preparatele culinare.7% hidrocarbona]i (din care 2. în teren deschis sau în solar. cultura în câmp se practic\ mai rar.4% dizaharide [i 1. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). pân\ la 10-12 t/ha. 4.5% celuloz\ brut\). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). provoac\ arsuri gastrice. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. În principiu. 2-3% proteine. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. adesea.

fructe [i semin]e. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. mult mai puternic dezvoltate. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. astfel. Cultivat de egipteni [i greci. bienal\. Prazul. cu înmul]ire sexuat\. cât [i în timpul p\str\rii. MUNTEANU sau a usturoiului. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. 2000). p\trunzând în sol pân\ la 1.25 m (Maier. STAN. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Importan]a agrotehnic\. N. pentru a asigura o bun\ comercializare. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. În orice caz. este cunoscut în cultur\ din antichitate. de câteva mii de ani î. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. R\d\cina. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. prin rusticitatea sa. 1992). ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. În prezent. R\d\cinile adventive. 8. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. Plantele de praz produc.N. prazul este cunoscut în întreaga lume.3. 8. În primul an din ciclul ontogenetic. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. C [i PP). 1969). dou\ tipuri de r\d\cini. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. atât la transport [i la comercializare. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). cum ar fi Oltenia [i Banat. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. Africa de Nord. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. H. Asia de Sud-Est. Peninsula Balcanic\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. are o tehnologie u[or de realizat.2..3. care se g\sesc în compozi]ia sa. 1994). [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. de aceea. îns\. cum ar fi Europa occidental\. Tulpina. cu un redus grad de perisabilitate.3. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\.

în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. florifer\. cilindric\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. În anul urm\tor. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Butnariu [i colab. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Frunzele. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. au ap\rut mai multe forme ecologice. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure.7).Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. în mod alternativ. în condi]ii de mediu diferite. glauc\. este de culoare alb\.7 . La baza lor. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). ca la toate speciile alliacee. îngro[at\ [i suculent\. într-un singur plan vertical. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. fiind liniar. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Perigonul. groas\ de 1-1. cu rezisten]\ mai slab\. sunt albeg\lbui. 8.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. 8. neted\. sub form\ de jgheab. globuloas\ cu circa 800-3000 flori.4-0. 8. Pe acest disc. roz sau violacee. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. tecile se suprapun unele peste altele. dac\ sunt din exterior.2 cm la baz\ [i 0.4.3. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. denumit\ tulpin\ fals\. Pe por]iunea limbului. format din cele [ase tepale. ca [i la usturoi (fig. mu[te). cu o rusticitate evident\. Aceasta este erect\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. pe partea sa superioar\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. 1985). Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Frunzele. plin\ în interior. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Pe restul por]iunii lor. sunt formate numai din teac\ [i limb. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. înalt\ de 80-120 cm. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Fructul [i semin]ele sunt Fig.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma.

P2O5=1 kg.5. 1994): N=2-3 kg. 8. dar nu ca regim. 1994). STAN. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de Carentan. iar dac\ este mai sc\zut\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. 90 . plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire.N. În condi]iile de secet\. Fa]\ de ap\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. K2O=4 kg. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. N. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C.3. de asemenea. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. dar [i de cerin]ele consumatorilor.3.6 kg. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\.5 kg [i S=0.2-0. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.6. în func]ie de zona de evolu]ie. 1998) 8. Apa. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. vegetarea înceteaz\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Picior de elefant. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. A[adar. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.. 1992. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Dup\ plantare sau r\s\rire. de toamn\ [i de iarn\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. când plantele sunt mature pentru primul an. Mg=0. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Brewster. În acest stadiu. ]ar\ cu tradi]ie veche. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. În Fran]a. de tradi]ie. plantele r\mân mici. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury.. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. 1994). dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. MUNTEANU pe timpul iernii. de var\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.

Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. în func]ie de zon\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.3.1.6. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. terenul se t\v\luge[te.5-2 cm. Chiar înainte de r\s\rire. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia.. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. pân\ la sem\nat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\.8. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). în aceea[i zi. la 28-30 cm adâncime. s\ fie profund [i fertil. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. dac\ este necesar. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Sem\natul se execut\ mecanizat. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. 1998). ca plant\ indicatoare. la adâncimea de 1. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie.LEGUMICULTUR| II 8. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. dup\ modelare. 91 . În principiu.

N. prin sem\nat direct sau prin r\sad.pe teren modelat. 8.pe teren nemodelat. c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. d . b .8 . N. STAN. prin r\sad 92 . MUNTEANU Fig.

În [an]uri. În atare circumstan]e. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Pentru consum imediat. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. sporind calitatea recoltei. Cu prilejul acestei pra[ile. dup\ o cultur\ anticipat\. Dac\ sunt goluri. cu ajutorul sapei sau cazmalei. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. prin aspersie. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. 8. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii.3). O lucrare special\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). plantele se smulg. Dup\ dislocare. de regul\. Recoltarea se face manual. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze.2. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm).3. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. 93 .6. absolut necesar\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. este mu[uroirea plantelor. Recoltarea începe toamna târziu. cultura se poate realiza în ogor propriu. altfel. Pentru p\strare peste iarn\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. prin aspersie. care se completeaz\ cu una mecanic\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. care se repet\ dup\ r\rire. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C).2 [i 8. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). sau semimecanizat.

Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\.4. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. în afara celor prezentate. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. dar poate ajunge la valori mai mari. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. de regul\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. În condi]iile de la noi din ]ar\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. Prim\vara. executate cu grapa cu col]i reglabili. Plantarea se face manual. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. dar la noi în ]ar\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. N.N. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. subspecii. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. în cazul culturii prin r\sad. cu pân\ la 50-60%. 94 . usturoiului comun [i prazului. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. 8. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). dup\ ce au ap\rut buruienile. ceapa e[alot\. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. STAN. ceapa de iarn\ sau de tuns. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha.

pe bulbii din inflorescen]\.LEGUMICULTUR| II 8. 8. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.9). Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este o specie peren\.9 . cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.10). bulbiferum [i Allium cepa L f. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. f. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\.Ceapa de Egipt (rocambole). ca [i cea colinar\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.1. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 95 . aspr\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. dar [i din zona central\ a Asiei. nu formeaz\ semin]e. cu o tunic\ de protec]ie groas\. iar tulpinile florifere. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. fructe [i semin]e.2. Fig. 8. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. dar care. fiecare în parte. nu formeaz\ flori. mai multe [i mai mici. de obicei. dar de dimensiuni mai mici. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.4. La forma proliferum. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. central\ [i de nord a Moldovei. 8. 8. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.4. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. de un disc comun (fig. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. prin discul propriu. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.

asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. La noi în ]ar\. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. prim\vara. Plantarea se face toamna sau. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Fig. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. 8.11 . CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. asem\n\toare cu prazul.N. cel mai Fig.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.4.10 . Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.4. în anul urm\tor. 8. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. 8. Este o specie peren\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. care se folosesc în industria conservelor. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. N. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Când se înmul]e[te prin semin]e.4.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.3. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\.. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.11). STAN. 8. De regul\. Formeaz\ un bulb pu]in evident. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. de asemenea.

asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Este bine cunoscut în întreaga lume. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. cu mai mul]i bulbili. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. 1973). ~n primul. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Uneori. iar `n anul urm\tor. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. var. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.12 . Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. 8.4.12). De Bucovina. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. îndeosebi formele mediteraneene. ophioscorodon Dom. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 97 . Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. dar foarte mari. 8. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.5. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.

astfel c\ este folosit\ aproape integral. comparativ cu alte legume. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. glucide simple 0. 9. B1 [i B2=0. STAN. culoare [i chiar gust.4%.2%. din punct de vedere botanic. Importan]a agrofitotehnic\.1.5 mg/100 g. de[i. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. C=20-25 mg/100 g [. `n terenul destinat culturilor legumicole.08 mg/100g. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. N. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. care se consum\ fier]i. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.8-1. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. celuloz\ 0.1. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. Familia Solanaceae 9. m\rime. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. cop]i sau pr\ji]i. cenu[\ 1%. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. inclusiv în sistemul culturilor protejate. precum [i unele vitamine: A=0.1. sunt diferite. se practic\ pe suprafe]e mai mici.a. protein\ brut\ 2%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. De asemenea.2 mg/100g. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.N.

deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. în cazul culturii timpurii. demissum (rezistent\ la frig). Cerin]a mare a pie]ei [i. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Totu[i. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. mai întâi în Transilvania. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Importan]a economic\. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. 99 .1. cultura [i recolta sunt mult întârziate. în cea mai mare parte. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. în unele ]\ri din vestul Europei. dar numai S. S. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). Bineîn]eles c\. 1974). în acest caz. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. Columbiei. În prezent. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. ca urmare. Mai mult. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. S.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. cel târziu pân\ la 1 iulie. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Factorii de risc.2. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. cum ar fi S. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cultura cartofilor timpurii. pre]urile avantajoase de valorificare. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. De regul\. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. de[i las\ terenul. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. S. 9. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. curat de buruieni. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [.a. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. în mod surprinz\tor.

când este foarte tân\r. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. care con]in trei muguri. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. În primul an. spre profunzimea solului. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina.0 cm. 1969). 100 . mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Tuberculul are o parte bazal\. dup\ care cade. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. în condi]ii corespunz\toare. se orienteaz\ pe vertical\. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. N. formând a[a-numi]ii ochi. Ace[tia pot avea forme diferite. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.3. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. subterane. 1958. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.1.N. prin care se insereaz\ pe stolon. 9. de 1. Tulpina. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic.1). m\rimi [i culori diferite. iar în plus. care se mai nume[te col]. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. tulpinile aeriene. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. MUNTEANU 9. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. ai tulpinii aeriene. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.2).. De asemenea. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. [i o parte apical\ sau vârful. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. din care. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. În condi]ii de întuneric. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Ace[tia sunt cilindrici. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. STAN. R\d\cina. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. 9. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. Din ace[ti ochi se formeaz\. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii.5-2. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. În cazul în care l\starul este distrus. tipice fiec\rui soi (fig. în al doilea an. 1985). Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. citat de Zanoschi [i Toma. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. În condi]ii de lumin\.

1). mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. muchiat\. în ciclul lor de via]\. La o plant\ Fig. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.2 . denumit\ faz\ dormind\. fistuloas\.1 .LEGUMICULTUR| II Fig. 101 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 1974). 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 9. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. erect\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. 9.

MUNTEANU Frunza. De asemenea. cu umiditate ridicat\. grupate într-o cim\ terminal\. cu vârful ascu]it.N. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Florile sunt actinomorfe. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Fructul este o bac\ sferic\ de 1.4. eliptici. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. ovat-lanceola]i ori circulari. Gineceul este bicarpelar. ovoidal\. ro[iatic\. violet-închis\ etc. 9. De[i cartoful nu 102 . 1974) Floarea.9. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. cu aspect rotat. Fig. iar corola este format\ din cinci petale unite. turtit\.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu dou\ loje. albastr\. pentamere. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Uneori. cu diferite tipuri de peri[ori. N. Caliciul este format din cinci sepale unite. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. sunt dens p\ro[i. prinse pe baza corolei. alb\ sau cenu[ie.1. S\mân]a este mic\. Polenizarea este direct\.5-2 mm în diametru. prin autogamie. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. de culoare alb\. STAN. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. hermafrodite. cu 5-10 flori. 9. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.3 .3). 1985).

Tufa cre[te în condi]ii optime. iar perioada de lumin\ este maxim\. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Minus 1-2 Minus 0. De asemenea. r\d\cinile pot cre[te. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. are valori de 17-200 C (tabelul 9. cât [i p\r]ile aeriene. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate.1). 103 . în asemenea cazuri. în mod clar. Rezult\ de aici. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în acest caz. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. 1984). Astfel.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i..5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Riscul temperaturilor de înghe]. în Ceau[escu [i colab. Tabelul 9.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. apa având. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. în Ceau[escu [i colab. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. inclusiv pentru formarea tuberculilor. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Totu[i.. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. cartoful fiind o plant\ de zi lung\.2 (dup\ Bala[a. [i rolul de regulator termic. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute.

104 . Din aceast\ cauz\. 14 kg K2O. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. bine structurat. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. De aceea. prin caracteristicile sale.U. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. la nevoie. acest regim. este favorabil\ udarea. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. De aceea. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. care are loc la nivelul stolonilor. s\ fie fertil. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.N.. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). ca urmare. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. La o ton\ de cartof. 1-1.A. STAN.U. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 3 kg P2O5. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. 8. în special prin aspersiune. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. de care depinde succesul culturii. în Ceau[escu [i colab. Solul este un factor de mediu important. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Totu[i. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate).5 kg K2O. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. 2 kg P2O5. solul.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. tuberculilor [i r\d\cinilor. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.A. MUNTEANU Tabelul 9.5 kg MgO [i 2 kg S. N.

bineîn]eles.6. s\ fie bine structurat. Tabelul 9. cartoful decât dup\ 3-4 ani. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.0 16.1. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6. cerealele p\ioase.5 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.0 16. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.LEGUMICULTUR| II 9. legumele din grupa cepei sau a verzei.1. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. biloane [i rigole de udare. Nu se recomand\ solanaceele [i. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. cu pant\ uniform\. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.3.5. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.1. legumele verde]uri. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.. 9.

când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. eventual. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. cât [i cei prea mari. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. deshidrata]i. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. 1997). de exemplu. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. 9.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. manual. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 9. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). distan]ate la 70 cm (fig. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Fig. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. încol]i]i. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. se pot folosi atât tuberculii mici. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. 1992). N. 106 . fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. În mod aproape generalizat. calibrarea. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. În situa]ii normale. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. În unele situa]ii. dezinfec]ia [i încol]irea. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i.. cu diferite v\t\m\ri. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\.4 . STAN.N.

tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). În condi]ii de umiditate sc\zut\. serele. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. cu prec\dere. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante.5%. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. luminii. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. dar se pot folosi. solariile etc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate.5-2. Dup\ suda]ie. ce se afl\ într-un vas adecvat. pentru a[a-numita suda]ie. mai ales. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. tuberculii. aplicarea unor tratamente suplimentare etc.0 mm. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Dac\ umiditatea scade prea mult. Dup\ aceast\ etap\. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. În timpul aerisirii. Imersia dureaz\ circa cinci minute. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). pe pardoseala magaziei. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. în spa]iul din jurul ochilor. În acest timp. la nevoie.. În timpul acestei perioade. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. [i alte substan]e în amestec. de culoare alb\ (col]i). timp de 2-4 ore. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. formeaz\ l\stari de 1. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Dup\ imersie. înainte de plantare. 107 . eliminându-se. 1973). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. când tuberculii sunt zvânta]i. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. 1997). în func]ie de spa]iul de încol]ire. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în spa]ii corespunz\toare.

Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.5-3 cm. în anii normali. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. special echipat\ (MPR-5). Densitatea [i. 9. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Plantarea tuberculilor. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Plantarea se poate efectua manual. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. cu lungimea de pân\ la 1. rumegu[ [i nisip. folosind ma[ina de plantat r\saduri. În felul acesta. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.a. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. sau complet mecanizat. simpli sau ramifica]i. Calendaristic. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. îngro[a]i. În principiu. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.2).4). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. 108 .N. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. În vederea plant\rii. acesta se ud\ bine. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.9. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. cu 20-30 martie. pe teren modelat (fig.5). Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. În unele cazuri. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). N. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. turb\. respectiv. dup\ care se adaug\. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.9. Atât plantarea manual\. acest moment coincide. pe rigolele deja trasate (fig.m. STAN.d. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. un nou strat de amestec.

Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Mancozeb. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii.A. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.4 kg/ha. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. de asemenea.3-0. de regul\. postemergent. Imediat dup\ plantare. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. întârzie procesul de formare a tuberculilor. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.5 . În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. De regul\.LEGUMICULTUR| II Fig. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. se efectueaz\ o erbicidare. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. 9. se asigur\ circa 1. Mana cartofului are. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. odat\ cu plantarea. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). importan]\ redus\ pentru cultur\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\.U. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Lucr\rile de îngrijire. Lipsa de umiditate. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Excesul de umiditate.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Dup\ plantare. de aceea. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.

fiind încadrat\ între 5 martie .7). În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. N. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. În ambele cazuri. În cazul e[alon\rii recolt\rii. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Fastac-0. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Calendaristic. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor.6). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. STAN.9. cuibul se desface cu sapa. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.0.a. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. semimecanizat sau mecanizat. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.2. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.3 l/ha.6.5 aprilie. 1992). în rigole deschise mecanizat sau manual. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.9. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. în tunele joase. manual. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. în sistem cuvertur\ [. se culeg tuberculii cei mai mari. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).1. Lucrarea se face manual. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.. 9. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. iar 110 . dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.1 l/ha sau Karate. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului.3 l/ha. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). De regul\.N.

9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.6 . în mod corespunz\tor. Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.7 . mai mari între plante pe rând.

b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN. Într-o alt\ variant\. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . 112 .N. Fig. cuprinzând sub el dou\ rânduri. 9.9. N.tunelul pe rigol\. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.8 .tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.8).

9 . supe. Convolvulus batatas L. asem\n\toare cartofului. Înainte de plasarea foliei.9). Fig.10 . din loc în loc.2. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Acestea.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. 9. creme. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. 1969) 113 . Fig. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. erbacee.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. sub form\ pr\jit\ etc).9. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. terenul trebuie s\ fie bilonat. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. iar în sol un sistem radicular puternic. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. BATATUL Ipomoea batatas Poir. denumit [i cartof dulce. Batatul este o specie anual\. dar f\r\ succesul scontat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. R\d\cinile. în medie. De la batat. sin. 9. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.

N.a.N. fertiliz\ri faziale. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. 9. 114 . Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. ud\ri. MUNTEANU înr\d\cina]i. STAN.10). rezulta]i din l\stari. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.

mugurii floriferi [. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). 5-6% glucide.5% 115 . f.. napus ssp. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. Familia Cruciferae 10. 1. capitata L. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. în tot cursul anului.B. tulpinile îngro[ate.pentru B. 10. campestris ssp. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. Dup\ locul lor de origine. varza se consum\.1.pentru B. cu sau f\r\ carne etc. oleracea [i 2n=20 .1. încadrat\ sistematic în specia B. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . alba DC. Importan]a alimentar\. pedunculii. ]esutul preinflorescen]ial. De la aceste specii se consum\ frunzele. [i varza asiatic\. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.B. simpl\ sau asortat\.1.. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. familia Cruciferae sin. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. rapifera Metzg (2n=38). var. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . diferite preparate culinare.2-1. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. oleracea L. practic. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . campestris L.a. reprezentat\ de specia B. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. printre altele. Brassicaceae.

Importan]a agrofitotehnic\.2.2 mg/100g [. 2000). cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.1.20 mg/100g. duble. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. în câmp [i în spa]ii protejate.. unele lucr\ri.. de potasiu . unele toponine sau nume de persoane. împreun\ cu altele. p\str\rii temporare [i valorific\rii. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Dup\ datele statistice FAO. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. putând fi complet mecanizate. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). din varza s\lbatic\ (B. pe linie filogenetic\. unde g\se[te condi]ii prielnice. STAN. o suprafa]\ de circa 30. de la înfiin]are pân\ la recoltare. în ultimii 10 ani. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. prin r\sad. 116 . 31 mg/100g fosfor. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. era pu]in cultivat\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. de var\ sau de toamn\. de regul\. În ]ara noastr\. 0. o. 1998). pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. În ]ara noastr\. a fost cultivat\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. vitamine: C . MUNTEANU proteine. În secolul al XIX-lea. începând cu secolul al XIIlea. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu..a.50 mg/100g. în medie. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. cultura acestei legume. N. var.000 ha/an. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.N.24 mg/100g potasiu. practic între cele dou\ cercuri polare. cu fosfor – 31mg/100g [. practic. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.a. de sodiu . înc\ din antichitate.1-1. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).a. 1995). având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.1.2 % gr\simi. din prim\var\ pân\ în toamn\. 10. silvestris L). Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. În prezent. s\ruri minerale: de calciu . în culturi succesive. asociate [. mai ales la m\n\stiri. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. complexul B . cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului.46mg/100g. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). asigurând venituri. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. ca varza timpurie. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine.

amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. frunzele bazale sunt pe]iolate. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Pe tulpina florifer\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 2 . de form\ conic\ sau cilindric\. 117 . Tulpina. este scurt\ (15-20 cm). par]ial. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). cu r\d\cina [i. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). glauc\. 10. groas\.aspectul general. sulfurii sau alburii. ovat\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.5 m adâncime. glabr\.1). la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Frunzele care urmeaz\ sunt mari.c\p\]âna. 10.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 3 . 4 .frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. Primele frunze normale Fig. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.1. Florile sunt actinomorfe. ierboas\. În faza de r\sad. scurt pe]iolate. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. ce poate ajunge pân\ la 1. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. tulpina lemnificate (fig.1 . în interior c\rnoas\.). la exterior lemnoas\. eliptic sau aproape circular. Frunzele exterioare sunt verzi.3. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. laxe. grupate în raceme lungi. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. eliptic\. conic\ etc. puternic ramificat\. bogat ramificat\. alterne. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. iar cele interioare sunt albe. 1 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. hermafrodite. tetramere.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 10. cu limbul oval.

cele patru carpele sunt concrescute între ele. Semin]ele sunt aproape sferice.000-4. Oricum. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei.2 . Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.2). 10. procesul de germinare 118 Fig. cele de la baz\ au format deja silicve. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Temperatura.4. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. brune sau cafeniu negre. Polenizarea. Deoarece inflorescen]a este un racem.000 de flori. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. 10. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. N. albinele. [i anume 2-30C. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. netede ori fin striate. dehiscent\ (fig. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. cu diametrul de 2-3 mm. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .tulpina florifer\ cu fructe (silicve). produc]ii mari. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. uneori reticulate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. 1985). 2 .1. La temperaturi mai ridicate. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Totu[i. De[i are flori hermafrodite. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. STAN. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Pe o plant\ se pot forma 3.sec]iune prin semin]e . rostrat\.N. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. 3 . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. iar ultimele cele de la vârful racemului. 10.

respectiv. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. iar în faze mai avansate. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. uneori. Astfel. afânate sau. În cazul solului. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. pe terenuri umbrite. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. 1956. atât din punct de vedere calitativ. La varza timpurie. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ lumina este de intensitate slab\. În acela[i timp. Dup\ germinare. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. dar cantitativ mai reduse. cât [i în atmosfer\. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. cre[terea înceteaz\. 1989). cu cerin]e mari. La temperaturi mai ridicate. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. Peste limita de 20-250C. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. de asemenea. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. În schimb. în toat\ perioada ciclului vital. 1956). în 3-4 zile. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Dup\ majoritatea autorilor. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. 1982). altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. o faz\.. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. în faza de r\sad. Beker-Dillingen. Astfel. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. cât [i sub aspect cantitativ. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Lumina. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. Vara. 1969). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. adic\ la temperatura de minus 5-60C. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. în faza de r\sad. c\p\]ânile r\mân mici. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. atât în sol. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. datorit\ vernaliz\rii. iar la 18-200C. În faza de cre[tere vegetativ\. 1998). De aceea. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. este necesar ca.

la niveluri optime de 75-80%. 0. în ]ara noastr\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. 01 . cât [i hibrizii F1.3 kg azot. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. 03 semitârziu. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. N. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. 120 .de var\. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. de[i are unele avantaje.5. De asemenea.). profunde. al\turi de ap\. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate.40 kg K2O. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha.târziu. Solul. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.7 kg CaO [i 0. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). forma [i m\rimea c\p\]ânii.1. 4. În compara]ie cu alte plante legumicole. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. Astfel. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. la nevoie. 04 . MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. De asemenea.1.5.3 kg MgO. prim\vara. favorizând b\ltirea. în general. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 02. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Reac]ia solului poate varia. 2000). Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. aplicat toamna sau. anterior preg\tirii terenului. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic.20 kg P2O5. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. STAN.timpuriu. 1. provenind din str\in\tate. în limite medii. 10. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.extratimpuriu. Irigarea prin brazde. hibrid F1 etc. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. De regul\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.N.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. s\ se realizeze produc]ii maxime. expuse la soare. bame. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.6.1. Mobilizarea solului.2. Preg\tirea solului. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. ardeii. toamna. fasolea de gr\din\ [i cartofii. STAN. În leg\tur\ cu aceasta. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. La rândul ei. 122 .N. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. la 8-10 cm adâncime. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. lobod\ de gr\din\ [. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. etc. imediat dup\ nivelare. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. care au boli [i d\un\tori comuni. 210 kg K2O. castrave]i. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare.). N. ]elin\. p\tl\gelele vinete etc. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. cum sunt: castrave]ii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. prin fertilizarea de baz\. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. este necesar ca. prin dou\ treceri. dovleceii.6. Fertilizarea de baz\. Locul în rota]ia culturilor. Toamna. MUNTEANU 10.a. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.2. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.) [i din grupa cepei. situate pe terasa a doua a râurilor. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului.1. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. p\stârnac. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Tehnologia de cultivare 10. cu diferite grade de evolu]ie. p\trunjel.8. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. 45 kg P2O5. tomatele. plantele extrag din sol: 115 kg N.1. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. de tipul solurilor aluviale. ferite de curen]i reci. sfecl\ ro[ie.

]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. inclusiv modelarea solului pentru ca.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. cu suprafe]e mici. În cazul gospod\riilor popula]iilor. 60 g superfosfat [i 12. Astfel. se folosesc doze orientative. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. prim\vara devreme. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.2 în agregat cu tractorul U-650M. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.8 sau 123 . dup\ care se face modelarea.2%).5 g sare potasic\ la m2. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. În cazul verzei timpurii.

respectiv 15 g/m2. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. prim\vara. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. înainte de sem\nat. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. acest erbicid fiind foarte volatil.tratamentul chimic. Erbicidarea. MUNTEANU MMS-4. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.8.N. N. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. solul. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. în cazul gospod\riilor popula]iei. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. în acela[i mod ca [i Treflanul.5). imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. astfel modelat. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. în cantitate de 3-4 litri/ha. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. Terenul fiind modelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).2. STAN. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. deoarece. pe rigole.8. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. echipat cu rari]e. . când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. acestea se vor executa dup\ plantare. pr\fuirea cu 124 . Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. [i de aceast\ dat\. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. modelarea se execut\ tot din toamn\.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. la adâncimea de 5-8 cm. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Preg\tirea semin]elor.

folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.3.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. se ud\ cu 125 . inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin împr\[tiere. în vederea gr\birii germina]iei. Producerea r\sadurilor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. în vârst\ de 40-45 zile. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. folosind rama de sem\nat.5% timp de 10-12 ore. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.stimularea semin]elor. Tabelul 10. se taseaz\. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. 1986). .. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.

3 0.05 01.05 20.01-5.06-10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 20.3 0.3 0.05 15.04 20. MUNTEANU ap\ tehnologic\.03 01.06 01.07 10.04-10.3 0.03-30.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.04-15.4-0.06 01.07 01.02 15.06-10.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05 15.03 01.05-20.04-05.02 plant\rii 5.06-15.01-15.0-2.3 0. Tabelul 10.05-15.05 15.05-05.05-25.03 10.05 01.07 01.05-20.03 25.06-15.02-10.06-15. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.01-10.05 25.05 15.05 25.02 15.3 0.4-0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06 30.05-25.06-20.05-05.05-05. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.04-20.04 01.06 20.4).3 0.4 1.05-05.06-10.3 0.03-5.05-15.05 20.06 15.06 05.0 0.06-15.06 - 25.06-30.3 0.4-0.07-30.07 05.05 15.3 0.06-20.3 0.4 1.5 0.04 01.07 10.04-10.5 0.07-15.3 0.5-0.02-05.05-15.06-25.3 0.06-10.8-1 0.07 - 20.06-25.0 0.05-10.05 20. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05 - 01.03-30.3 0.06-10.07 10. N.5-2.03-15.06 01.6 0.07 15.05-15.N.06 05. STAN.

Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. în cuburi nutritive. Dithane M-45 0. pentru combaterea afidelor.2%.4%. Sandofan C WP 0.5.4%. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. conform datelor din tabelul 10. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.2%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile).5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Divipan 100 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Actelic 50 EC 0. Onevos 33 EC 0.dirijarea temperaturii. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. . 1987). umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .1% sau Sinoratox 35 EC 0. Tabelul 10. la semnalarea stacului.3%.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.. 127 . la 8-10 zile de la repicat. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 500 g sulfat de potasiu.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.1% (Costache M. [i colab. În momentul plant\rii. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. folosind 300 g azotat de amoniu. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Perozin B 75 WP 0. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.05%. . 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. 200 g superfosfat. de culoare verde-închis.25%.05%. .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Turdacupral 50 PU 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. prin coborârea temperaturii la 4-60C. . în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).

67 plante la m2. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. soi [i calitate. În timpul perioadei de vegeta]ie. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte.N. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. cele alungite. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. odat\ cu executarea plant\rii. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. la 5-6 zile de la plantare.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. distribuindu-se circa 0. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. 10. 128 . la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). cu r\sad de aceea[i vârst\. aplicând 4-5 ud\ri. Fig. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Completarea golurilor se face manual. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. umidit\]ii [i aerisirii. STAN. 10. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.5-1 litru ap\ la plant\.55 plante pe m2. Lucr\rile de îngrijire. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Dac\ este necesar. 200250 m3/ha. revenind 6. Pe fiecare strat în\l]at. revin 5. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. Tot din acest motiv. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). N.3). plantele pe rând fiind tot la 30 cm.3 .

se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. sub primele 3-4 frunze exterioare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. dar peste 350-500 grame. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. în func]ie de zon\. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Dac\ este nevoie. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. tratamentul termic [i chimic al semin]elor.7). pe o adâncime de 50-60 cm. În gospod\riile popula]iei. soi [i epoca de înfiin]are. Produc]ia este de 15-20 t/ha. în faza de formare a c\p\]ânii. Oxiclorur\ de cupru 0. ca adeziv. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. bine învelite. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. prin t\iere cu cu]itul. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.6 [i 10.15%. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Tabelul 10. igien\ cultural\. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. cu fermitate evident\. [i de 1-2 ori manual. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. pe rând. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.5%)** 129 . Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. eliminarea plantelor atacate). În cazul culturilor pentru consum. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. e[alonat în 3-4 reprize. Calendaristic.

2%. Nemispor. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Fundazol 0.4-0.25%. Miltox 0.5%. tratamente.15%) Rota]ia culturilor.1% sau Fundazol 0.10. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%. 0. Tiuram 0. ar\tura adânc\ de toamn\.. Nemispor 0. Merpan 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.5%. Benagro 0.6 .N. Dithane M-45 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.2%. tratarea culturilor (Benlate 0. Mycodifol 0. sin P. ca adeziv 130 .2%.3% sau Dithane M-45 0. igiena cultural\. Benagro 0. evitarea terenurilor ude [i acide.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.15-0.15%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.05-0. igien\ cultural\.1%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.2%. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.1%. Captadin 0. Rovral 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1%.1%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.1%. combaterea insectelor vectoare.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. distrugerea resturilor vegetale.1% sau Sumilex 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Curzate plus T 0.25%. ar\tura adânc\ din toamn\. folosirea de soiuri rezistente. în special la culturile semincere (Daconil 0. N. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.3%. ar\tura adânc\ de toamn\.25%) Igien\ cultural\. igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0. STAN. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Ronilan 0.2% sau Perozin 0.2%.1%. folosirea de soiuri rezistente. igien\ cultural\. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Topsin M 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.5%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Benlate 0. Brave 500 0.4%.15%. Manzate 0.2%.

2% etc. tratamente (Carbetox 37 EC 0.).05%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.2%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Actel[lic 25 EC 0. Dipterex 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Triclorofon 80 PS 0.1%. Clorofos 75 PS 0.05%** Idem Igien\ sanitar\.4%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Decis 25 EC 0.15%. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%.1%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0.15%.15%. Basudin 60 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. igien\ cultural\.05%. Sumithion 50 EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme.2%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.05% etc.15%.15%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15%. Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15% etc. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.04%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%.2%.04%. Sinoratox 35 EC 0. Fernos 50 WP 0.2% etc.15%) Igien\ cultural\.05%). Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Ambuch 25 EC 0.2%.15%.4%. Triclorofon 80 PS 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 WP 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon 60 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).15%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Sinoratox 35 EC 0.15%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Decis 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.1%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Triclorofon 80 PS 0. Thuringin 0. Metathion 50 EC 0.4%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. Carbetox 37 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.05%. combatere biologic\ 131 . Dipterex 80 PS 0. folosirea de (Phyllotreta atra).4%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.

2%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.15% . caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. p\stârnac. Metation 50 EC 0. bine nivelat. Zolone 30 WP 0.15%. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Folithion 50 EC 0. STAN. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. 20 kg P2O5. care pierd repede apa.1.4%. la nivelul în\l]imii plantelor.6. p\trunjel. Decis 25 EC 0.04%.1% etc. De aceea se alege un teren plan. Hostathion 40 EC 0. profund [i bogat în humus. 75 kg K2O. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. N.15%. Fertilizarea de baz\. Preg\tirea solului.N. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Locul în rota]ia culturilor.2. deosebit de periculo[i. tratamente (Birlane 10 G 0. MUNTEANU Tabelul 10.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. fasolea de gr\din\ [i bobul. Sumithion 50 EC 0. igien\ cultural\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. toamna. Ca urmare. cât [i în atmosfer\. imediat dup\ nivelarea de exploatare.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).) [i cele din grupa cepei. Sinoratox 35 EC 0. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\..1%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. 1985). Carbetox 37 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.01% etc. plantele extrag din sol: 84 kg N. ]elin\ etc. ca adeziv 10. Decis 25 EC 0.05%. în cele mai bune condi]ii.1%. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Ripcord 40 EC 0.7 . ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.4%. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.05%.2%. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Zolone 35 EC 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Cultura de var\ Alegerea terenului. Se evit\ solurile prea u[oare. ridichi.

înainte de plantare cu 10-14 zile. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. se ud\. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Dup\ sem\nat. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice.2. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. urmând ca. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). irigându-se de mai multe ori. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Modelarea solului. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Astfel. Varza de var\. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci.3. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Erbicidarea. sau cu DR-5. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie.2). ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. în solarii neînc\lzite. se folosesc doze orientative. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. rigolele s\ fie adâncite. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. la 5x5 cm. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. echipat cu corpuri de rari]e. utilizând rama de sem\nat. în 2-3 reprize (15-20 martie.2.

se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în func]ie de umiditatea solului. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat.5 plante la m2. 10. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. dup\ care se mocirlesc. cu specificarea c\. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. iar în gospod\riile popula]iei manual. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.4). revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. 4 g/m2. revenind o desime de circa 5.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. în 2-3 etape. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. înl\turarea vârfului pivotului.4). în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. distribuindu-se circa 0. 134 . STAN.5-1 litru ap\ la plant\. La r\sadurile nerepicate. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale.N. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. N.4 . în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Fig.

de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. În schimb. apa s\ se infiltreze în adâncime. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. 135 . se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. astfel ca. adic\.. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. borceag. orz de toamn\. la nevoie. Produc]ia este de 20-35 t/ha.6. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. de 1-2 ori între plante pe rând. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.3. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. seara. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. a[a cum s-a ar\tat. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. de 3-4 ori între rânduri. în condi]ii optime de tehnologie. de regul\. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. [i manual. dar. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. în general. spanac.1. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. destul de periculo[i. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. Celelalte lucr\ri de între]inere. Recoltarea se execut\. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. care sunt mult mai uniforme. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. peste 1 kg/bucat\. pân\ la cre[terea temperaturii. 10. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. manual. Datorit\ d\un\torilor. secar\ mas\ verde etc. a unor epoci intermediare. în cazul cultivarelor hibride. se efectueaz\ ca la varza timpurie. În acest scop.

Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. la varza timpurie. 4 g/m2. realizându-se o densitate de aproximativ 45. N. Producerea r\sadurilor.5). Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.50. 10. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor.000 . Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. dac\ este nevoie. Se seam\n\ rar. deoarece r\sadul nu se repic\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. MUNTEANU Vara. utilizând rama de sem\nat. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Bala[a. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 1969. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. în vârst\ de 40 zile. se dezinfecteaz\. 50 kg P2O5.N. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. fertil. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare.000 plante la ha (fig. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. f\r\ gre[uri [i coame. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. STAN. Dup\ sem\nat se ud\. 1973). se afâneaz\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). permeabil. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. se m\run]e[te [i se niveleaz\. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 136 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Pentru gospod\riile popula]iei. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. gr\pându-se concomitent. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu.

nu se mai face modelarea. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.4. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. recoltarea se poate realiza mecanizat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).6. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.5 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. recoltarea se face cu mai mult\ grij\.1.LEGUMICULTUR| II Fig. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). . în general. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. revenind o densitate de 4 plante/m2. 137 . 10. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). concomitent. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). 10. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.

dup\ s\pat. l\sându-le pe cele mai viguroase. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. în agregat cu tractorul L-445. 10. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. iau apa din adâncime. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. . Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. în general.5. printr-o greblare u[oar\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. de preferin]\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. castrave]ii. având un sistem radicular mai profund. Dat fiind specificul intensiv. Producerea r\sadurilor. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. . Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. l\sându-se între plante 10 cm. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. N. Culturile premerg\toare. Astfel. o bun\ premerg\toare (Maier. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. SUP-21 sau Saxonia-270. 1969). Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. ata[at la sem\n\toare. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. R\sadul se produce.6. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.8-1 kg s\mân]\ la hectar. folosindu-se 0.1. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. în luna ianuarie).Se face r\ritul plantelor. salata.N. produc]iile fiind acelea[i. cu unele deosebiri. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. în func]ie de zona de cultur\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. STAN. ardeii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .

cu 10-12 zile înainte de plantare. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. Instalarea ad\postului. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. În cazul tunelelor joase de polietilen\. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului.8) modificat\ ([asiu de 2.8).-S. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.4). Vâlceanu [i colab. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Dup\ 35-45 zile.C. (1980).6 m). plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. se execut\ dezinfec]ia solului. I.P. echipat cu rari]e. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.F. imediat ce terenul permite. Prim\vara. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.3). În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. 139 . În acest scop. 16-180C pân\ la repicare. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. înc\ din toamn\. Dirijarea factorilor de mediu. Di]u [i colab.65-70 zile. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.4 sau FPP-1. repicat la cuburi nutritive. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Preg\tirea terenului. 6-80C. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).L. în ghivece sau cuburi nutritive. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.C.L.C. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.F. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Buz\u (1984) . 10-120C dup\ repicare noaptea. 60 zile. iar I. conform schemei de înfiin]are a culturii. gr\parea terenului.L.

trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. elaborat\ de I. De regul\. pentru solariile tip I.P.C. Cobâla[ [i colab. irigarea prin brazd\ a culturii [.000 plante la hectar.000 plante la hectar (I. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. 1984).a.. în solariile bloc.P. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.C.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.000 plante la hectar.6) În ad\posturile joase. Ceau[escu [i colab. 10. Buz\u (1981).C.F. realizând o densitate de 85.F.000 plante în solariile tunel (fig. MUNTEANU Înfiin]area culturii. 1981). pentru tunele joase epoca 5-10 martie.L. la plantare. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. folosirea intensiv\ a terenului. densit\]i de înfiin]are a culturii.C. Maier(1969) recomand\. 10. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. 10. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.40 m). Vidra [i S. asigurând circa 53.L.L. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Buz\u. 25 a III-a.000 plante la hectar.-S.000-110. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.C. implicit. Tehnologia cadru. (1969. N.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Buz\u.000 plante la hectar. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1978. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. F.L.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).7). STAN. asigurând o densitate de 57. densit\]ile recomandate sunt de 57.C. de condi]iile meteorologice. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. 10. L. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. C. (cu l\]imea de 5.L. realizând o densitate de 50.000). atât în solariile bloc. În condi]iile din sudul ]\rii. de tipul de ad\post. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. a. folosind schema 57+46+94+57 cm. Densitatea poate fi mai mare (90. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 140 .P. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 1984). Maier [i colab.000 [i respectiv 60. realizând densit\]i de 57. dar în zona de nord-est. pe brazde u[or ridicate. la distan]a 30x30 cm. 1981. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. M\nescu (1972) recomand\. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. Tot pentru tunele joase. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.L.F.S. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.N.

astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.F. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.6 . în cuiburi sau în rigole. Înainte de plantare. tasând bine solul.C.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. 10.LEGUMICULTUR| II a b Fig. r\sadurile vor fi bine udate. Udarea în 141 .L. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.

reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. a b Fig. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Dac\ totu[i este nevoie. acoperirea cu folie de polietilen\. de exemplu. În acela[i timp. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. posibilit\]ile reduse de aerisire). altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. N. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. 10-7 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. STAN. comparativ cu serele din sticl\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. În acela[i timp. Din aceste considerente.N. lipsa agentului termic. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. 142 . Pentru cultura de varz\.

sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . În cazul temperaturilor prea mari.LEGUMICULTUR| II a b Fig.C.F. Buz\u.-S.P. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.L. 10.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C.8 .L. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.

spre sfâr[itul perioadei. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). N.L.C. la ambele tipuri constructive. 144 . astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.F.9 . molia verzei (Plutella brassicae). – S. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Se aplic\.A. 10.F. Lucr\rile de îngrijire. buha verzei (Mamestra brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp. La tunelele joase. Fig. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. ori folosind motocultorul. cu care ocazie se refac rigolele de udare.P.U. melcii f\r\ cochilie (Lymax). în func]ie de condi]iile de mediu. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. de regul\ prin brazde. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. (I.-S.L.L. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.C. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.L. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. cu norme de 200-300 m3/ha.C. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). STAN. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. Buz\u.P.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. 1984). 6-9 ud\ri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. De asemenea. Buz\u. uneori. în func]ie de dotarea tehnic\. folosind ma[ini [i aparate specifice.N. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. La nevoie.C.

în toate zonele legumicole. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. 145 . fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. 1969. 1965. 10. 1978.2. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. De obicei. în teren neprotejat. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1973). Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\.1.2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. Importan]a culturii Varza ro[ie. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.3. 10. 10. Radu. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 1969. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.2. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. de asemenea. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Familia Cruciferae 10. rubra L. aceea[i ca la varza alb\. din mai pân\ în iunie.2. Maier. 1986). practic. de gustul mai apetisant. eventual.10). f. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\.2. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. simple sau asortate. capitata L.

de origine german\. STAN. 10. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.2. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. 10.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. reavene [i fertile. practic. 146 . Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.aspectul general antocianului în celule. cu c\p\]âni globulos-alungite.10 . înc\ din perioada 1950-1960. dar în ultimul timp nu este de neglijat. profunde. de culoare violet\ [i foarte îndesate. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. datorit\ prezen]ei Fig. MUNTEANU 10. necesit\ soluri mijlocii. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). N. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Temperatura. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. de obicei.5. conform cerin]elor pie]ei. lumina joac\ un rol relativ redus. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. Plantele sunt foarte viguroase.2.6. ca varz\ târzie (de toamn\).2. al plantei.N. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt.4. de exemplu. dar în Europa. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Acest soi este tardiv. 10. 2 . În România s-au cultivat câteva soiuri. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.Varza ro[ie: 1 .

Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. determinat\ prin cartarea agrochimic\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. orientativ. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Ca urmare. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . 10. 10. Locul în rota]ia culturilor. Înfiin]area culturii. Fig. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.11). mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. se planteaz\ dou\ rânduri.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cultura târzie. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.000-60.000 plante/ha.000 plante la ha (fig.2). cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.11 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 55.

dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Datorit\ fine]ii. cultura este practic necunoscut\. în vederea consumului în stare proasp\t\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.1. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. 10. atât în anul întâi. 10. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. 10. 148 . în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. sabauda L. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. STAN. cât [i în anul al doilea (fig. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. bullata D. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.3. N. dar pe suprafe]e relativ mici. MUNTEANU sare potasic\.3. sin. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.12).2. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. în secolul al XVI-lea. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.N. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.C. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\.3. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. În România. La noi în ]ar\. var.3.3. în secolele XVIII-XIX.

Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau.5. soiul românesc Marilena. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. fr\gezime. 149 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. se cer asigurate.aspect general. cu foliajul verde închis.3. 2 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. fiind moi. 10. la circa 15 ani. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. la nivel optim. 10. 3 . C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. se vor asigura. Aceast\ varietate este alogam\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. chiar ro[ie-violacee. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. la cultivarele mai noi. cu prioritate.4. 10. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.LEGUMICULTUR| II Fig. este semitardiv.C. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.F. Acesta a fost creat la I. De aceea. condi]iile de sol.L. cu polenizare entomofil\.12 . În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.Varza crea]\: 1 . 4 . cu ridic\turi convexe.frunza din partea superioar\ a rozetei.c\p\]âna. la care s-a ad\ugat. crocan]\ [i gust pl\cut. Vidra.3. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. 1985).

Alegerea terenului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. de var\ sau de toamn\.13 . Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. în variantele de cultur\ timpurie. realizându-se o densitate de 55. Fig. realizându-se o densitate de 50. Locul în rota]ia culturilor. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.6. N. 150 .000 plante la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.N. soi [i epoca de recoltat.000 plante la ha (fig.000-55.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. La noi în ]ar\. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. MUNTEANU 10. cel mai mult. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). 10. având în vedere [i soiurile folosite. acolo unde se cultiv\ [i. se practic\.3. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.13). STAN. în func]ie de zon\.

dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. are niveluri mult mai ridicate.4.4. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Familia Cruciferae 10. vitamine [. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor.1. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.3.14). VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L.5% substan]e proteice. gemmifera D. 3. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. 10.2. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. verzi[oare în unt. Eventual. s\ruri minerale. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. 10.C. Valoare alimentar\. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. fiind de 20-40 t/ha. 10. pân\ toamna târziu. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. cu 2-3 zile înainte de recoltare.a. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4.4. verzi[oare pane [.a.2-3. var. în principiu. 10. 6-7% glucide. formate în axila frunzelor. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Calendaristic. care reprezint\ partea comestibil\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. ierboas\ în faza tân\r\. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. dar mai ales în vestul Europei. 151 . Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. dup\ ce se ridic\ roua.

asem\n\tori celorlalte variet\]i. pu]in mai rotunjit. Atât din verzi[oare. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. STAN. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.4. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Tulpina este erect\. mai ales în 152 .Varza de Bruxelles: 1 . Florile. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. cu masa variind între 10-30 g. 10. grosimea tulpinii. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. 10. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\.4.14 . Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. de care depind num\rul. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. 2 . La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. N.plant\ cu tulpin\ joas\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. În zona apical\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. din aceast\ cauz\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. u[or oblic\ în jos. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. dar mai ales. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.N. MUNTEANU Fig. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 1969). cât [i din mugurele terminal. Frunzele sunt pe]iolate.

Marinescu N. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. solul trebuie s\ fie bine structurat. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. 1971). În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. pe cât posibil. verzi[oarele sunt mari. datorit\ masei vegetative. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. mai ales. cu vigoare medie spre mare. Prim\vara.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. profund. deschiderea rigolelor pentru 153 . dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). în caz de vânturi puternice. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. De asemenea. fertil [i semiargilos. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. 10. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. Vernalizarea. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). tulpina de 70-80 cm. care este tardiv (180-200 zile).6. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În caz de secet\. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. nivelarea de exploatare. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Toamna.5.4. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Preg\tirea solului.. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). Astfel.4. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale.. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. 10. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. la sfâr[itul lunii mai. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. . N. MUNTEANU modelat solul. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Fig 10. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Producerea r\sadurilor. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). realizându-se o densitate de circa 40.15). R\sadurile nu se repic\. amenajate în câmp. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. STAN. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .15 . dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .000 plante la ha (fig. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. 10. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. r\sadurile sunt bune de plantat.

Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Celelalte lucr\ri de între]inere. 10. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. 1992). Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\.5. citat de Savi]chi [i colab. 10. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor..o. supe. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Beceanu (1995).1992).5. fiind. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. . Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. 1967. silvestris). e[alonat. în acest sens. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. var. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Familia Cruciferae 10. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. soteuri sau piureuri. citat de Savi]chi [i colab.1. pân\ spre vârful tulpinilor. o bun\ comercializare pe pia]\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari.C.2. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. pe baza unui larg studiu bibliografic. 1977. când verzi[oarele sunt bine formate. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. pân\ la 10-12 t/ha. La prima exist\ câteva variante tehnice. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.5. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. în a doua jum\tate a lunii septembrie. acephala D. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. prin ruperea cu mâna. salate fierte – folosite ca garnitur\.

Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. se pot forma ramuri scurte. N. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Pe axul principal. frunzele pot fi colorate în verde. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. penat lobat.5. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. dar superficial.3. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Frunzele sunt simple. în func]ie de soi.N. Florile. dispuse altern [i distan]at între ele. Este o plant\ bienal\. Tulpina este cilindric\. MUNTEANU [i cultivat\. brun-violet.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov.16). cu în\l]imi variabile. Astfel. 10. violaceu. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. iar uneori pestri]. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. 2 . 156 . În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.16 . cuprinse între 120-150 cm. Limbul frunzelor poate fi lirat.plant\ cu tulpina `nalt\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Formele pentru furaj au frunzele netede. din mugurii axilari. STAN. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. mari. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. pe]iolate. cu polenizare entomofil\. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. 10. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.

Portul s\u înalt.5. 10. [i în cazul verzei pentru frunze. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. 10. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. se situeaz\ în limitele a 16-180C.5. Apa este.4. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. care au frunza aproximativ neted\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). mai ales în gospod\riile familiale.5. pentru temperatur\. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. de culoare verde. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). suprafa]a foliar\ mare.5. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. dar [i ro[ieviolacee. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). oleracea. Esen]ial. ca [i varza de Bruxelles. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.6. 10.LEGUMICULTUR| II 10. 157 . Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.

elastice [i turgescente. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. botrytis Familia Cruciferae 10. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. Brassica oleracea L. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. MUNTEANU Fig 10. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. 158 . 10.6. salate cu unt. Dup\ Mincu [i colab. sufleuri [.8%. B2. [i C 60 mg/100 g.6%. (1975). s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. denumit\ impropriu inflorescen]\. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. sin. mai mult murat\. B1. var. care sunt mai tinere. vitaminele A. cauliflora (Alef).6.a. K 420 mg/100 g.3%. PP.a. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. În ambele cazuri. glucide 3. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. lipide 0. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.9% (din care celuloz\ 1%). citat de Ceau[escu [i colab.17 . ciorbe.N. botrytis subvar. (1984).1. STAN. [. Aceasta se consum\ marinat\. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. pane. Ca 25 mg/100 g. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. N. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. proteine 2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.. var. CONOPIDA Brussica oleracea L.

conopida de Cornwall [. B.a. R\d\cina este pivotant\. groase.3. cum ar fi: conopida italiana. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. 159 . conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\.10. 2000). c\rnoase. conopida nem]easc\. scurt\. în mod evident. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. g\lbuie. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. tare ca [i la varza alb\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. în Fran]a. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.18). Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. Tulpina principal\ este cilindric\. incomplet evoluat\. Germania [i alte ]\ri. de unde s-a r\spândit în Olanda. 10. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. din care. bogat ramificat\. [i ast\zi se cunosc denumiri. mai ales în jurul ora[elor. în mare m\sur\. De altfel.6. În }\rile Române. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Anglia. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. apoi Italia. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. denumit\ Brassica cretica Sam. care are ca origini varza s\lbatic\. În prezent.6.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. alb\. fraged\ [i dulce. 10. scurt\. 42 mii ha. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. în culturi timpurii sau tardive. ierboas\. 1986). Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. foarte îndesit ramificat\.2. la compromiterea recoltei. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.

MUNTEANU rareori pu]in violet\. Florile actinomorfe. albastre sau violete. Culoarea poate fi verde-deschis. frunzele au limbul oval – alungit. cu ramuri groase (la soiurile târzii). Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. hermafrodite. sesile sau scurt pe]iolate. de asemenea. de 1.N. cu marginea fin din]at\.18 .Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. 160 . ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Astfel. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. erect\ sau oblic\. De[i florile sunt hermafrodite. dar sunt mai mici. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. polenizarea este indirect\. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. STAN. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. la altele. cu nuan]e cenu[ii. Polenizarea este entomofil\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. groas\.5-2 cm în diametru. nervura principal\ este foarte lat\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. La înflorire. N. 10. La un moment dat. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e.oleracea. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Conopida este. iar în stadiul de c\p\]ân\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. un criteriu de identificare a soiurilor. practic. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. conopida fiind o plant\ alogam\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. la unele soiuri. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Frunzele sunt simple. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. tetramere. nervura principal\ este sub]ire. În faza de r\sad. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. verde-închis. cu marginea întreag\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm.

o lung\ perioada de timp. în cea mai mare parte. Temperaturile ridicate. care se reface foarte greu. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. apa [i elementele nutritive. identice cu cele ale verzei. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care. astfel afectat. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Apa. cu c\p\]ânile formate. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Tot în faza de c\p\]ân\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. cantitativ. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În aceast\ direc]ie. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. care.LEGUMICULTUR| II 10. 1969). determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Pe acest ]esut.6. cumulate cu seceta prelungit\. care diminueaz\ valoarea comercial\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). dac\ sunt bine c\lite. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Conopida de toamn\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). determin\ spargerea celulelor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. În primul caz este afectat\ r\d\cina.4. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. care î[i pierd turgescen]a. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. de multe ori. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. de[i. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. nici nu mai formeaz\ flori. Un exces de ap\ provoac\ 161 . factorii major implica]i sunt temperatura. unde cap\t\ culoarea verde. de velur sau bob m\runt de orez. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). devin laxe. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. temperaturile sc\zute de 4-80C. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase.

sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. În privin]a elementelor minerale. N. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Alungirea r\sadului. în general. Le Bouhec. un exces (moderat) de ap\. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În termeni gr\din\re[ti. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. în mod special. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. În ceea ce prive[te azotul. de o cantitate mare de lumin\. Lumina. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Excesul de ap\ este. plantele se alungesc. În timpul vegeta]iei. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. este important de reamintit c\ 162 . întârzierea recoltei. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. STAN. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. de asemenea. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. În faza de r\sad. În acela[i timp. Din aceast\ cauz\. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. 1979). asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. 1969. A[a cum s-a mai ar\tat. În câmp sau spa]ii protejate. d\un\tor pentru c\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. num\rul de frunze este mai redus. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. determin\. de[i nu au dreptate în totalitate. în mod evident. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. corespunz\toare terenurilor bine însorite. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. a[a cum se întâmpl\ la varz\. r\sfirate. chiar u[or violacee. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. de asemenea. 1978).N. De asemenea. cultura are nevoie. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. altfel.

De asemenea. Alpha (pentru câmp.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. grupa Giant (din Italia). Tehnologia de cultivare 10. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. sortimentul.5. de toamn\ [i de iarn\. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. b.8). mai ales în prim\verile secetoase. spanac etc. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae.LEGUMICULTUR| II acesta. La noi în ]ar\. uneori pentru ser\).2–7. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. maz\rea de gr\din\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. din care multe sunt hibride.6. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.6. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Locul în rota]ia culturilor. 10. Sunt contraindicate solurile grele. bobul etc. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.6. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. salat\. 163 . Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. pe terenuri ad\postite. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. pân\ la minus 100C. 10. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.1. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. reci [i umede. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. de[i nu este prea bogat. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.6. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Tipul ecologic de iarn\.8). castrave]i. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. în cantit\]i prea mari. c. De exemplu. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). cernoziomuri levigate. La rândul ei. cu diferite grade de evolu]ie. provenit\ din grupa Erfurt).

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

19 . ca [i la varza timpurie. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. astfel.445. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Completarea golurilor se face manual. cu udare individual\ a acestuia. cultura de conopid\ 165 .19). la 4–5 zile dup\ plantare. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în vârst\ de 40-45 zile. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Producerea r\sadurilor. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.600 plante /ha. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. revin aproximativ 66. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. În ferme. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.600 plante/ha). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.000 plante la hectar (fig. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. 10. Fig 10. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.000 – 75. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. revenind o densitate de 66. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. Lucr\rile de îngrijire.

c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. albe. cu circa dou\ zile. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Înainte de recoltare. în func]ie de starea de umiditate a solului. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. pân\ la 5-6 ud\ri. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. în circa 2 – 4 etape. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. în func]ie de regimul de precipita]ii. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. În gospod\riile popula]iei. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. fiind între 15 [i 25 t/ha. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. De regul\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Recoltarea se efectueaz\ manual. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Produc]ia variaz\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Calendaristic. se execut\ o udare u[oar\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. pân\ la 15 – 20 iulie. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. N. fragede [i pl\cute la gust. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. cu cantit\]i moderate de ap\. Dac\ este nevoie. norma de udare se m\re[te. f\r\ a-l r\ci prea mult. STAN. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. aplicându-se. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. 166 . Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor.N.

LEGUMICULTUR| II 10. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Locul `n rota]ia culturilor. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Pe fiecare strat în\l]at. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai.000 – 50. cartofi timpuri etc. Celelalte lucr\ri aplicate. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus.6.2. ceap\ pentru stufat etc). dup\ urm\toarele culturi: salat\. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). cu l\]imea la coronament de 104 cm. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. secar\ mas\ verde etc. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. De asemenea. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în func]ie de gradul de aciditate. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. În cazul în care solul este u[or acid.. prin ata[area unei grape stelate. la adâncimea de 20–22 cm. în perioadele secetoase din timpul verii. în func]ie de zon\.6. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Vara. din punct de vedere al structurii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. 167 . care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în vârst\ de 45 – 55 zile. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. dac\ este nevoie. asigurând o densitate de 45.000 plante la hectar (fig 10. în nici un caz acid\. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Producerea r\sadurilor.20). spanac. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. spanac. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii.

dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. N. când plantele [i-au revenit. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.N.000 plante la ha. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. în func]ie de regimul de precipita]ii. pân\ 168 . 10. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. În timpul perioadei de vegeta]ie. În gospod\riile popula]iei. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. dup\ care se depoziteaz\ temporar. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. MUNTEANU Fig. la cultura de conopid\ de toamn\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. Dac\ este nevoie. În faza form\rii c\p\]ânilor.20 . Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. ac]ionat\ de tractorul L-445. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. în perioadele secetoase din timpul verii. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Lucr\rile de îngrijire. realizând o densitate de circa 55. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. STAN. seara. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În timpul vegeta]iei.

de asemenea. atât în ciclul de prim\var\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. variind intre 18 [i 30 t/ha.). 1974). Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.L. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.C.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Sem\natul nu se va face prea des. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).000 plante la hectar.F. 10. 1977).C. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. asem\n\tor culturii de câmp. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Buz\u. 1974. – S. pân\ la plantare. În faza de r\sad. Löbl [i colab. pericolul vernaliz\rii [. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Salter. Pentru Câmpia Dun\rii. unde sem\natul se face în luna ianuarie. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.a. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. alungindu-se foarte repede. plantele se vor c\li foarte bine.P.L. Dup\ r\s\rire. în faza de cotiledoane. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. 169 . De aceea. astfel ca. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. (1962. epocii [i ciclului de cultur\. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. 1972). 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). 1981).3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. reduce faza de c\p\]ân\. Producerea r\sadurilor. Pentru ciclul al II-lea. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.000 [i 30. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. Infiin]area culturii.5 kg b\legar [i 10 l ap\).6.6. O bun\ fertilizare se poate realiza. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. respectiv cu 40.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.

mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. de 33. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.21 . în rânduri. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. 170 . Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. La aceea[i schem\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.N. 10. 10. este deosebit de sensibil\ la secet\.. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. – S.23). conform schemei din figura 10. N. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. realizându-se o densitate de circa 33. Reglarea regimului factorilor de mediu.21). plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. Principalii factori de mediu se regleaz\.F. asigurând o densitate. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.22).000 plante la hectar (I.000 plante/ha (fig.C. în faza de c\p\]ân\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. Fig. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Fa]\ de varz\.10. asem\n\tor culturii de varz\.24. 1980).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.000 plante/ha. De asemenea. MUNTEANU În solariile bloc. 1981). În plus. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. în faza de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de 40. determinând încetarea în cre[tere. de asemenea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. STAN. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.L. în general. conopida.P. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. realizând o densitate de 28. Buz\u.C.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 10.L.

10. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.23 .22 .LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .

De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.6. 1973) 172 .C. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.6. reglarea factorilor temperatur\. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. N. modificat) Ca [i la varz\. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.-S. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.000 de fire la hectar. 10. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Se planific\ între 50.4.000 [i 80. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. 1980).. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. folosind temperaturi sc\zute.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.. Mamestra brassicae). 1973). citat de Ceu[escu [i colab. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Lucr\rile de îngrijire. de exemplu. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. în func]ie de soi. MUNTEANU Fig.N. STAN. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Producerea r\sadurilor. 1981. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.F. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.P. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. specific\ soiului. 10. Buz\u. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. 1970.L.C. În continuare.L.

lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. în perioada de insola]ie. afânarea solului prin pra[ile. prin caracteristicile sale constructive. recoltarea se face e[alonat. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Înfiin]area culturii. soiurile mai pu]in viguroase.25) Fig. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. prin cretizarea geamurilor. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. 173 . Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Sera. Astfel. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.5). 10. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.000 [i 80. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. 1973). cu excep]ia zilelor reci de iarn\. În acest scop.000 plante la hectar. Lucrarea este e[alonat\. În general. care s\ asigure densit\]i variind între 50.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea.000 plante la hectar (fig. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. 10. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. irigarea. aerisirea va fi aproape permanent\. la densitatea de circa 50. frunzele se leag\ deasupra acestora. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. uniformitatea. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. În plus. iar în faza de legare a c\p\]ânilor.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. dac\ s-au format c\p\]ânile. corespunz\tor epocilor de plantare. vor avea o densitate mai mare [i invers. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. a[a cum s-a mai ar\tat. Recoltarea. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %.

dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. “oficial”.7. Broccoli este o varietate ierboas\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. 174 . La noi în ]ar\. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. cunoscut\ mai ales în Italia.1. în secolul al XX-lea (1930). conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. constând din l\starii floriferi. broccoli este aproape necunoscut\. botrytis L. dar prezint\ suficiente caractere botanice.3. STAN. B. dar denume[te. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se recunoa[te c\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. MUNTEANU 10. chiar dup\ 1950.7. în mare parte asem\n\toare cu conopida. o legum\ de lux. fiind considerat\. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. în mod exclusiv. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. italica Plenk Familia Cruciferae 10. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. anual\. 10. 10. var.7. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. cymosa Lam sin. ca [i aceasta. subvar. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. BROCCOLI Brassica oleracea var.N.o.26). broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. N. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). 1994). Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. Acest termen exist\ [i ast\zi.7. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. 10. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”.2. În lume.

var. pedunculii florali [i mugurii floriferi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. 10. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. asparagoides Lam. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). botrytis L. Soiurile mai noi. lirat-penat-partit. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.LEGUMICULTUR| II Fig.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").d. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 1953). La soiurile mai vechi.a. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.m. la multe soiuri. Limbul este. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. 10.7. Partea comestibil\. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). g\lbuie sau violacee.). formând noi buchete [. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. subvar.26 – Broccoli: 1 .o. ameliorate ini]ial în America de Nord.4. dispuse pe l\starii principali. denumit\ în mod corect inflorescen]\. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.

cu o vârst\ de 40-45 de zile.6. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. 10. SCL Bac\u [. au fost studiate adev\rate colec]ii. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. provenite din ]\rile cu tradi]ie.L. Vidra. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). În România se cultiv\. ~n aceast\ faz\. în mod întâmpl\tor. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.27. exigen]ele ecologice sunt maxime. în cultur\.7. diferite soiuri. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Fig. Tehnologia de cultivare 10. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).a. Cu alte cuvinte.27 . MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. STAN. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.7. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. În câmpurile experimentale de la I.1. N.N.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.5. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .C. Soiuri La nivel mondial.F. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.6. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.7. 10.

în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). recoltarea se efectueaz\ e[alonat. La cultura de broccoli asparagus. 10.5 iulie). Fig. în mod e[alonat.2.7. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .28). de regul\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. De asemenea. eventual.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. dar poate fi [i mai redus\. prin r\saduri de 3045 de zile. 10. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. a[a cum s-a anticipat deja. Înfiin]area culturii are loc. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.28 .6. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. dar f\r\ frunzele protectoare. acestea se vor elimina din inflorescen]\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în cultur\. Recoltarea se efectueaz\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau.

De asemenea. r\sadni]e [i solarii. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. respectiv B. frig\nele. ou\ sau umplute cu carne [i orez. gongyloides Lam. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. care este fraged\. comparativ. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. în perioada cu umiditate ridicat\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. var. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. 10.8. La noi în ]ar\ sunt 178 . dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. ]elin\ [. Una din aceste variet\]i. H.2. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .8. mai ales atmosferic\. Familia Cruciferae 10. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. sylvestris. cu conopida. gongylodes L. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe.a. mânc\ruri cu carne. 10. circa o lun\. oleracea. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ .în cel al guliilor. ridichi. cu gust pl\cut.1. N.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. soteuri. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). GULIA Brassica oleracea var. De asemenea. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. [i bolile. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Din punct de vedere agrofitotehnic. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. în perioada de secet\.8. suculent\. sin. denumit\ “varza de Pompei”. STAN. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . ghiveciuri. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. din timpul toamnei).). a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. adic\ 15-25 t/ha. de exemplu. oleracea var.N. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Oleracea.

LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. în S. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.8. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.A. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. în faz\ de r\sad. comparativ cu varza. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.3. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. limbul este eliptic. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. în func]ie de vârsta plantei [i soi. bienal\ (fig. 10.Gulia. În România. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Aspectul general al plantei: scurt\. respectiv 610 ori mai mici. gulia. atât timpurie cât [i cea tardiv\. Unele soiuri . Frunzele sunt simple. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Astfel.. sferic-turtit\ sau ovat\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. de culoare verde-deschis. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Limbul are m\rimea [i forma variabile. în al doilea an). tuberizat\ în partea inferioar\. cele de la baz\ cad mai devreme. în func]ie de soi. ovat sau lanceolat. în acest din urm\ caz. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. alterne.29). verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 10. Tulpina (în primul an) este Fig. 10. dublu sau neregulat din]a]i. Lobii limbului sunt simplu. în faza reproductiv\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii.29 . cultivate prim\vara devreme. acestea pot evolua. l\sând cicatrici mari. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. r\d\cini. Canada [i Asia.U. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. În lume este larg r\spândit\. se comport\ ca anuale. La soiurile timpurii. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.

Aceste cerin]e sunt justificate. Elementele nutritive se prefer\.6. În toate cazurile. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. În acela[i timp. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de regul\.9). iar pe de alt\ parte. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. datorit\ faptului c\ plantele. STAN. pe de o parte. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Asolamentul. 180 .6. pentru gulioare.a. În mod deosebit. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.N.5. 10. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Solul trebuie s\ fie mijlociu. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. dar echilibrate. cerin]ele sunt mai mari. dar suficient de reav\n. 10. bine structurat [i fertil. în cultur\ protejat\ [. N. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. mai ales fa]\ de sol. a fi în cantit\]i mari.mai ales nutri]ionali . pe un fond de fertilizare organic. de baz\. 10. MUNTEANU 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).8.4. tardive. elementele nutritive [i ap\. factorii de mediu . inclusiv la gulia de toamn\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.8. Producerea r\sadurilor. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.8.8.1. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. cel pu]in trei zile. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Fig 10. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. STAN. 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. temperatura de 70C). la interval de 8-10 zile. Murtazov [i colab. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. prin împr\[tiere sau în rânduri.30 . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor.N. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. 182 . Lucrarea se execut\ manual. N.30). Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. la distan]a de 25 cm între plante. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.4).02) (tabelul 10. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. produc]ia va suferi (Bala[a. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. 10.8. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. 1973). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000 plante la ha (fig. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. agrotehnice [i de soi. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). în func]ie de condi]iile meteorologice. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. în zona unde are loc procesul de îngro[are. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu.6. La plantare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.2.000-70.31). R\sadurile îmb\trânite. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. în acest caz. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 183 . Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. o singur\ dat\. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. revenind o densitate de 65. 10. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.

Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Guliile.8. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. f\r\ suculen]\. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).6. În cursul vegeta]iei. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. la cuburi sau ghivece nutritive. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. MUNTEANU Fig 10. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. 184 . cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. N. Producerea r\sadului. în func]ie de regimul de precipita]ii. STAN. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. de calitate inferioar\.N. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire.3. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. dar pot face recoltarea mai dificil\.31 . fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. R\sadul se produce în sera înmul]itor. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. 10. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. la adâncimea de 30-40 cm.

În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.32 .34. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. În perioada de r\sad.33 .33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. 1972). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 185 . între 15 martie .000 plante la hectar. 10. care în general va fi moderat\ (16-170C). Fig 10.10 aprilie.000 plante. 10. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. în func]ie de zona de cultur\. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.32). dispuse conform schemei din figura 10. Înfiin]area culturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. În solariile tunel. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. mai ales în perioada iernii. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.

8. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Recoltarea. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.N.4. 1972). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).34 . scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 1973). MUNTEANU Fig 10. 186 . 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Plantarea se face manual. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. N. irigarea. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucr\rile de îngrijire. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. produc]ia este 2025 tone la hectar. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. STAN. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).6. În cultura pur\.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.9. deoarece r\sadurile nu se repic\. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.000 plante la hectar (Bala[a.3 kg. 10. Tehnologia de cultivare 10. Murtazov.LEGUMICULTUR| II 10. alegerea plantei premerg\toare.36 .6. soi [i calitate. Fig 10. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Cultura timpurie Alegere terenului. la 4-5 zile de la plantare. 1974). revenind o densitate de circa 33.8-2.6.36). 2-3 kg. Producerea r\sadurilor. 1973). ori de câte ori este nevoie.9. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.1.000 plante la hectar. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Pân\ la plantare. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.000-166. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Completarea golurilor se face manual. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . 1973).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Se seam\n\ mai rar.

momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.N.) câte dou\ rânduri pe strat. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Adâncimea de sem\nat este de circa 2.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Lucr\rile de îngrijire. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.37 . 10. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. MUNTEANU Spectrum). Fig 10. la începutul lunii iulie.5 cm.37). manual. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.2. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. dup\ r\rit. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape. N. Produc]ia este de 20-25 t/ha. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. De asemenea. distan]ate la 80 cm (fig.6. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. STAN. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Calendaristic. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.9. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.a. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Stanhay [. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. [i în a doua parte a acestei luni. 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.

dar cu unele deosebiri [i anume: . 10. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 1998). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. manual. în 2-3 etape. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000-50. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.se face r\ritul plantelor. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.000 plante la hectar (fig. 193 .37). l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. l\sându-le pe cele mai viguroase.

vulgaris suprafa]\. var. prezint\ flori unisexuate. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. alogame. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. N. ad\posturi. (peponid\). 1979 11. oblonga Ser. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1. Dovlecelul entomofil\.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. convar. plantele Cucurbita pepo L. Familia Cucurbitaceae 11.1. (=var. STAN. Pepenele galben Cucumis melo L. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. cu polenizare Giromontina Alef. târâtoare. 194 . Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. cu tulpina fistuloas\.1) Tabelul 11.1. fiind monoice. sere. sunt plante erbacee anuale.N.

6. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.4 milioane tone (Anuarul F. Varo. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 195 . 0. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. iar cea total\ de circa 2. Ungaria. produc]iile medii sunt foarte diferite. 1. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.95% substan]e proteice.6% CaO.07-2. citat de Ghenkov [i colab. Germania. 10.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. 0. Collumela [i al]ii. 1974).H. 7. din punct de vedere alimentar. Anglia [i alte ]\ri nordice. suprafa]a cultivat\ este de 90. 11. De la greci.26% P2O5. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 0. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.04 mg% vitamina B1. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.4 milioane tone. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Polonia. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci..A. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.35-0..2 milioane ha.. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 1. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).. Olanda. 4. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.39-0..2. pân\ la latitudinea de 61-62°.O. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.39-0. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 0. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. tocan\ etc. Italia etc.14% zaharuri totale.39% SiO2. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.58% Na2O. 11.7% MgO. Spania. În func]ie de ]ar\. 3.000 ha. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 0. murate sau marinate).52% celuloz\.A. De[i. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.U. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. 1995).8% SO3. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.83% Cl.3% K2O. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Pe plan mondial..57% cenu[\. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.1.04 mg% vitamina B2). Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.H. În Europa. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.

ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.1 . de la 0. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. tulpina emite r\d\cini adventive [i.1). astfel. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. 196 . din loc în loc. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.7 la 2.1. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. fistuloas\. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.5 m. sunt mari. De la r\s\rire pân\ la recoltare. trilobate sau pentalobate. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.Sistemul radicular la castrave]i. ca urmare. acoperite cu peri[ori aspri. ramificat\. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. hr\nirea plantei devine mai activ\. târâtoare.N. N.. ocupând suprafe]e diferite. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. sunt necesare 56-70 zile. MUNTEANU În ]ara noastr\. cu p\mânt. 11. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. Fig 11. 11. 1980) Tulpina este erbacee. STAN.3. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. urmate de zonele colinare.

temperatur\ [i umiditate. deoarece polenul este greu [i lipicios. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. 3 . În cazul acestor hibrizi. are dimensiuni [i culori diferite (fig. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). 5 .buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. turtite.3). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.frunz\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2). Astfel. favorizând apari]ia 1 . de form\ alungit\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. care. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. duc la cre[terea num\rului de flori femele. 197 . La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). de form\ alungit\.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. 2 .flori b\rb\te[ti. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. La hibrizii ginoici.cârcel. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.flori femeie[ti. 11. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). dac\ polenizarea are loc. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. fructele cresc deformate. în func]ie de soi. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. 11.3 . o hran\ mai bogat\ în azot.2 . 1973) (Ethrel 500 ppm). Dac\ polenizarea se face incomplet. numit\ melonid\.

care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. STAN. 198 . Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor.1. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire.2) Tabelul 11. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Astfel. 1957). De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Intensitatea optim\ a luminii. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. este de circa 15-20 mii luc[i. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. în culturile de câmp. plantele mor. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. În func]ie de fenofaz\.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Din aceast\ cauz\. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. N. frunzele devin galben-verzui. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. MUNTEANU 11. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.4..N. la cultura în sere [i r\sadni]e. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Sub 15°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum.

intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. pe cât este posibil. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. de aceea. pân\ la 0. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. f\r\ exces de umiditate. 4. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. se extrag din sol circa 2. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. De asemenea. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. cap\t\ un gust amar. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. bogate în humus. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). la o ton\ de produs. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. este d\un\toare castrave]ilor. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. în special la cultura de ser\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%.5 kg MgO. De aceea. Pe de alt\ parte. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. de obicei. 199 . bine drenate. fructele se deformeaz\ [i. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. care trebuie men]inute constant. încetarea fructific\rii. Nu sunt indicate solurile grele. afânate. Elementele nutritive. 2. `n privin]a calit\]ii luminii. în special SO2. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. De asemenea.0 kg N. avându-se în vedere c\. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.5). putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. u[oare.5-7. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar.0 kg CaO [i 0. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). argiloase [i cele prea nisipoase. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. fosfor [i potasiu. în unele cazuri. castrave]ii se cultiv\. 1. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor.0 kg K2O.5 kg P2O5. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.

Levina.5. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. STAN. Levina. Favorit etc. Corni[on. Levina F1. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. se planteaz\ în solul serei. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Florida. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.3).6. Levina etc. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. (cu fructul lung) [i Renato. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Magic. Tabelul 11. Record. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.4). cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Cornibac. Obelisk. pe [an] cu gunoi. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. 11.1. Parker. pe balo]i. pe pale de paie. Anka. MUNTEANU 11. tunele Cultura în r\sadni]e Renato.1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Renato F1. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. planta pe sol înc\lzit. Royal F1. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. plantele nu se sus]in. Select. Cornibac Renato. pe timpul iernii etc. etc. 200 . Corni[a. N. Astrea F1. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Farbio. Corni[a F1.4. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.N.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Pentru cultura de toamn\. astfel ca. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. MUNTEANU 11. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime.000 plante/ha.N. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. STAN. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. cu expozi]ie sudic\. în momentul plant\rii. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.1. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Producerea r\sadurilor. cartoful. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. varza. Indiferent de modul de cultur\. fasolea. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. în 400-500 l ap\. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. 100 kg/ha P2O5. 202 . care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). u[or înclinat. conform schemei din figura 11. ceapa etc. bobul). dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. N. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.6.1. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.5 l/ha. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. a. În cadrul rota]iei. bogat în materie organic\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.5). cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. permeabil.4. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.

03%. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).05% sau Ultracid-40 0.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. 203 . sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).4 . cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 30% mrani]\. în brazde de ]elin\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. În a doua jum\tate a lunii martie. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. 30% mrani]\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. mai rar.3%). Cu 7-10 zile înainte de plantare. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.a. Wuchsal 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.15% plus Fernos 0.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 40% turb\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. La pra[ila a doua.

0. Rubifan 0. Vondozeb 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.Benlate.2% Mana Ripost M 0.1%.2%. Alfonat 0.1%. Kumulus DF 0.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.Dazomet 500 kg/ha.2%. Mikal M 0. Bavistin sau Derosal 0.4%. Bravo 500 .2%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. 7-10 Turdacupral 0.3%.5% Captan 50 WP 0.5%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.25. Topsin M. Vondozeb 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Shavit F 0.6). Topsin M. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.cucurbitae) 0.05%.025%. cubensis) Curzate Manox 0.2%.05%. Dithane M-45 0. Tilt 0.N.15% + Dithane M 45 . Previcur 607 SL 0.35%. Tabelul 11. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .05% Turdacupral 0.15% l/plant\.25%. Vapam 12001500 l/ha. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Curzate Man 0. N.2%.2%. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Shavit f.03%.05%.2%. Sancozeb 0. Mancozeb 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. 72 ore. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Bavistin sau Derosal. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.3%. Folpan 0. Bayleton 5-0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.2%.2%. când l\starii au 6-7 frunze.05% plus Mycodifol 0. STAN.2%.25%. Dithane M 45 0. Systhane MZ 0.2%. Topas 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Baycor 0. Aliette 0. a . Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.075.3%. Sulf muiabil 0.Benlate. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Polyram DF 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.25% 8-10 Morestan 0.25%. Odat\ cu începerea înfloririi.015%. Quadris 0. cichoracearum f.0.

Unden 40 0.25%.2%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.1%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. Polyram DF 0.25%.1%.15%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.1%. Mirage F 0.2% Captan 50 WP 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.2%.03%. Ripcord 0. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.6 m [i ∅ de 7-8 cm).05-0. Maneb 50 WP 0.2%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Sumilex 0.sp. Polacritox 0. Bavistin 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Fastac 0. Divipan 100 0.Dezinfec]ia solului b . 205 . Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.15%. dup\ pichetare.1%.1% Fundazol 0. Talstar 10 EC 0.04%. Vondozeb 0.1%.1%.5-1. Metoben 0.03 %.2%.1%.15%. Nogos 50 0.20. Zineb 58 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Mospilan 20 SP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.08%.6 .0. Supersect 10 EC 0. Sumi7-8 Alpha 2. Fernos 50 WO 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.2%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Dithane M-45 0.05%. Actellic 50 EC 0.08%.05%.20. În cazul culturii pe spalier. Pirimor 50 WP 0. Sinoratox 35 0. b.3%. cu lungimea de 1. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.1%. Zineb 0.25%. 4-5 Decis 0.15%.2%.2%. Maneb 50 WP 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Folpan 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.2%. Calidan 0.05% Neoron 500 EC 0. Shavit F 0. Bravo 500 . Omite 57 EC 0.05%.04%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Nisorun 10 WP 0. Diazol 60 EC 0. apoi se sorteaz\.5 EC 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.3% Captan 50 WP 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.02%.

MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. STAN.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .5 .6 .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. folosind rota]ia amintit\ anterior.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. 11.5 [i fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. la o adâncime de 3-4 cm. 206 .începutul lunii mai. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.6). 11. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.N. Fig. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. 11. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . N.

7).pentru consum proasp\t (tabelul 11. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. deci se recolteaz\ diminea]a. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. La culturile pe spalier. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. când temperatura este mai sc\zut\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. care sunt foarte fragile. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. În momentul recolt\rii. în special lungimea fructelor care. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. bolnave etc. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. Pentru conserve. Tabelul 11. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. în func]ie de soi. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. dar dup\ ce s-a luat roua. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . E[alonat.pentru industrializare [i 9-12 cm . În nici un caz. în medie este de 2-4 zile. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. la soiurile de tip Cornichon. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor.

varz\ timpurie. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. legume verde]uri. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. MUNTEANU La culturile pe sol. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. La culturile sus]inute pe spalier. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. irigarea este cea mai important\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. borceaguri. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). secar\ pentru mas\ verde.2. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. orz de toamn\.la cultura pe sol. recoltarea se face zilnic. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.1. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). N. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Cultura în sere Dup\ tomate. 11. c. 208 . recoltarea se face numai manual.N. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. la început s\pt\mânal. Dintre lucr\rile de între]inere. STAN. De aceea. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 1978).6. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. 69 cm [i 9-12 cm. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. recoltarea se face manual sau mecanizat. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. maz\re de gr\din\.

ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. atât pe pia]a intern\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. sem\nat în ghivece.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultur\ pe balo]i. de 40-50 cm lungime.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. . În cazul culturii direct în solul serei.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura direct în solul serei. se folosesc în ser\. cu fructe partenocarpice. preg\tirea substratului pentru plantare. în ultima vreme. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. . dezinfectarea serei [i solului. . de circa 30 cm. hibrizi ginoici (F1). în exclusivitate. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe strat de gunoi de grajd. . Între]inerea culturii: . a. . afânarea profund\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. cât [i pe cea extern\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.

m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. sulfat de potasiu 200 g. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Se administreaz\ succesiv. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. STAN. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. var stins 100 g. azotat de amoniu 200 g. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). N. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. îngropa]i [i la suprafa]a solului. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6.5). În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide).N. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. administrarea îngr\[\mintelor chimice. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate.000-7. sulfat de magneziu 50 g. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. pe linia viitoarelor rânduri. în trei reprize. 210 . dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\.4). Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat.000 balo]i (100-120 t paie). Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. care se bat în p\mânt. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. Dup\ a[ezarea balo]ilor. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). sulfat de fier 30 g. în strat gros de 12-15 cm.

balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.70 8.50-5. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.00-16. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.5 10.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. În acest caz.54 1. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. 211 .267-0. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. care se bat în p\mânt.0-37.00 8. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.50-19.0 12. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.10 2. Tabelul 11.6 43.0-90.10 0. evitarea contamin\rii cu nematozi.9-3.I.65-9.20 Specificare N . În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.1972) (16.70 0.30-4.00 23.099 2. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.049-0. care trebuie manevrat.461 4. ace[tia se a[az\ direct pe sol.160-0.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.42-3.70 8.50 1.32-1.00 20.03 1.21-8.5-36.1973) 0.00-3. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.0 0.8 0.IX. ciclul I balo]i ciclul II (15. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.6-18. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.9). Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.6-23.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.259 4.50-13.90-8.8).

2% sau Sumilex 0.1%. Actellic E. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.ciclul II). 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. temperatura va fi de 22-24°C. STAN.03%). MUNTEANU Tabelul 11. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.3-0. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 15-10 VII .C. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 30% mrani]\.05%. Morestan 0. Foliar-feed 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.15%.N. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. 0. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. la câteva zile de la r\s\rire. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).1%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Tratamentul termic uscat de 76°C. evitându-se excesul de umiditate.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). cu asigurarea ventila]iei. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.03%. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.5%. 0. N. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). timp de 72 ore. Derosal 0. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.ciclul scurt în sere înmul]itor. 1. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.2% plus Ultracid 0.2%. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.0 kg sulfat de potasiu. Astfel. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.3%.06% sau Unden 0.5 EC 0. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Sumi-Alpha 2. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. 5-8 III .5 kg superfosfat. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.

epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 4-6 frunze normal dezvoltate. liber de boli [i d\un\tori. 20-25 cm în\l]ime.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. de culoare verde normal. iar altele cu caracter special (tabelul 11.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . cu sistem radicular bogat. desimea culturii este de 2. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Pentru ciclul I.10). La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).12).2 plante/m2). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. unele cu caracter general. Tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. **.5-3 plante/m2.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.40 m.11). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. 7-9 mm diametrul la colet.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. cu r\d\cini de culoare alb\.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 213 .zile de la sem\nat la plantat. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. desimea este mai redus\ (1.

3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • I – februarie. februarie. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.umiditatea solului 85-90% din c.a. N. prin aspersiune. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. decada 2.. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. STAN. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • II – aprilie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).martie. temperatura de zi: 22°C . vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C.N. • Defolierea ascendent\. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.ianuarie. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. nivelarea solului. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. deformate. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.5. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. MUNTEANU Tabelul 11.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • Reglarea umidit\]ii: . decada 3. 24°C .c. 40% turb\. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.

se las\ câte un fruct la fiecare nod. De la dolie. 11. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. pe de alt\ parte. 1980). În acest scop. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. 11. în prima etap\. [i fructificarea acestora. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. la nivelul sârmei. [i colab..LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.`n "V". în prima etap\. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. pe de o parte. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. B . tulpina se 215 . urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . Fig. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. În continuare. l\starii îndep\rtându-se. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii.7 . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe.7). În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. La acest sistem. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.

N. cât [i în aerul serei. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. câte patru fructe. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. o plant\ poate produce 40-45 fructe. N.1 4.13). are nevoie de 18-21 zile. cât [i a fructelor. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. atât în sol.6 34 30 26 22 5.5 216 . atunci acestea se epuizeaz\. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. iar `n al doilea rând.9 5. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.14). pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Tabelul 11.3 3. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. Un fruct. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. f\r\ oscila]ii. în sensul c\.2 7. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. în serii.4 5. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. STAN.

în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. imediat dup\ începerea fructific\rii. Ca urmare. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha)./ha. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. prelunge[te perioada de fructificare.a.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. MgO-86/16 kg/ha. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. CaO-1564/-kg/ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Este bine ca.. P2O5-852/192 kg/ha. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 217 . la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. K2O-1010/412 kg/ha. 1974). astfel încât s\ asigure 30 mg N. de asemenea. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor.15). 150 mg K2O. pe baza analizelor de laborator. 120 mg P2O5. atât în interiorul balotului. [i a celor din zonele învecinate. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978). la începutul vegeta]iei. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. 1978). Fertilizarea se face.. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. 1978). care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.

strâmbate. cultura se face obi[nuit. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.9). Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.N.0 2. strâmbe. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5 6. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. în prealabil. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. În cazul când se practic\ acest ciclu.8-7. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.2-3.6).5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. folosind r\sad de 30-35 zile.5 6. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. Pentru m\rirea produc]iei.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.0-6. 218 . La aducerea în alee. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. într-un sol care. deformate. STAN. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5 6. cu urme de îmboln\viri. N. tot pe calit\]i. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.5-3. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.5-7. direct pe solul serei. MUNTEANU Tabelul 11. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. conform solicit\rilor beneficiarului. spongios. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.8-7. r\niri mecanice etc. b.0 6. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. a fost dezinfectat pe cale termic\. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.

sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. c. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.3). unde în primul ciclu sau produs r\saduri. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. în concentra]ie de 10%). fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. concomitent. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. 1981). deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. conopid\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.. 11.P. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.K. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. odat\ cu desfiin]area culturii. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când.6. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.9). Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). aplicarea fertiliz\rilor faziale. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.3% plus Captadin 0. bilonatul plantelor. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.1. [i colab. Produc]ia este de 60-70t/ha. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. r\sadul se va produce tot în aceste sere.3. conducerea plantelor vertical prin palisare. varz\. se încorporeaz\ în sol. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. mobilizarea solului [i.

dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). 1:10). sem\natul de devanseaz\. apoi. când se desfiin]eaz\ cultura.000 plante/ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. vertical. pra[ile. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. 220 .7 plante/m2. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). În solariile bloc.1. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.96 m în cele bloc. la început. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. iar plantarea la 1-10 martie. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. tip tunel. mulcirea cu mrani]\. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.N. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. udatul. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.80 m între rândurile din band\. 11. moderat. în strat de 4-5 cm grosime. În solariile tunel. mai des [i cu norme mai mari.6. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar pe rând la 35 cm.000 plante la ha. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. La culturile din ad\posturile joase. realizându-se 50-60 t/ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). revenind 24. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. plantarea se face în rânduri simple.40 m în solariile tunel [i 0. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe un singur rând. revenind 22. N. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.85 m între benzi [i 0. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\.4. STAN. la distan]a de 0. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\.

suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).8). La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.. acoperit\ cu peri fini [i de[i. În prezent.2. fiind mai s\rac decât la castravete. 221 . Rusia. 11. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.000 ha. atingând paralela 470. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Se ramific\ puternic. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. când au gust. Tulpina este erbacee. dulce]uri.2. 11. marmelad\. ]\rile mediteraneene. târâtoare. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Semin]ele con]in circa 25% ulei. aproape cilindric\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. 1950). Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.LEGUMICULTUR| II 11. 11. Iordania. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. vitaminele B1 [i B2). Este mult cultivat în India. în culturi ad\postite. China. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.3. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei.2. formând tulpini de ordinul I. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. 1974). Iran.500-3.2. mai sub]ire ca la castrave]i.2. ]\rile balcanice [i în America.1. salate de fructe etc. ajungând pân\ la 12-14%. La noi se cultiv\ pe circa 2. sucuri. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Asia Central\ [i China (Jukovski. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.

iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Polenizarea este alogam\. galben\. pân\ la începutul recolt\rilor.2. Fructul este o melonid\ (peponid\). odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. cu o produc]ie de 22 t/ha. 81. palmate sau reniforme. de culoare alb\. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. uneori longitudinal costat. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.N. portocalie sau verde.8 K.4. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. crocant\ sau fondant\. 1979). Deci. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. 222 . 11. 13. florile [i cârceii. legarea acestora [i îngro[area fructelor. mai mult sau mai pu]in parfumat\.Pepenele galben: plant\ cu l\star. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Astfel. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. În perioada de fructificare. Fructele costate se numesc cantalupi. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii..16).1 P. entomofil\. la cultura de ser\. frunze. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). 10. N. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. lung pe]iolate. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. elipsoidal\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\.2 N. Între înflorirea primelor flori femele. de form\ ovoid\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\.8 .17).5 Mg (tabelul 11. acoperite cu peri[ori fini. cre[te consumul de potasiu. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. STAN.

30 60.00 78. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.14 5. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.7.5. 223 . Apa Lumina Tabelul 11. semitimpurii (75-85 zile).80 Mg 0. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11..34 4. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.25 2.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.80 27. 11.60 13.18). Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.40 81. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. în compara]ie cu castravetele. profunde [i ferite de vânturi. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.00 61.58 12.60 13.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . În solurile pe care se cultiv\.90 8.2.60 26. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).10 K 2. cât [i târzii (peste 100 zile). Suport\ mai u[or seceta.40 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. semitârzii (85-100 zile). 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.20 P 0. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.30 2. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.34 10. nisipo-lutoase). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.53 S. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).

STAN. MUNTEANU 224 . N.N.

în sere. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.18 ore). combaterea bolilor [i a d\un\torilor.000 plante la ha (fig. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .2x35 kg/ha. 11. rezultând în final o densitate de 20. calitativ superioare. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.2. mulcirea solului. 11.2. timp de câteva zile. 11. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Fig.9 . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.000-24. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. cu poten]ial productiv mai ridicat.6 ore).3x35 kg/ha [i K2O .Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. 225 . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. 11.6. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6.9). apoi la 5-8 frunze (l\starii).1. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .

în prima lun\ de la plantare. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în primele 10 zile de la plantare. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA).2. STAN. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând.N. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. înmuierea zonei pistilare. utilizându-se 2l/plant\). produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. temperatura se va men]ine la 18-190C. apoi cre[te pân\ la 90%. în mod obligatoriu. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. 226 . rezultând o densitate de 20. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. în zilele însorite. În general. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. aceasta va fi de 20-220C. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. 11. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.6. apoi (în perioada de fructificare). Pe timp noros. La soiurile târzii. în mod normal. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\).2. cultura. apoi. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. intensificarea aromei specifice etc. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.19). cultura nu se ud\. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Este necesar ca permanent. va fi de 23-250C. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Se recomand\ ca. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\.000 plante la ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. utilizând r\sad de 4550 zile. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Temperatura din aer. temperatura se va ridica la 28-300C. Noaptea (în perioada de cre[tere). plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. trebuie s\ fie de 24260C. în func]ie de luminozitate. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. pe fiecare m2 substrat de cultur\. N.

ciupindu-se dup\ o frunz\. Turkestan. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. dar fructele sunt mici. produc]ia fiind timpurie. se ob]in fructe mari. 227 . plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Ogen etc. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. sub form\ de “V”. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.. 11.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. de calitate superioar\. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. În plin proces de maturare a fructelor.2. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. direct în ghivece. H-25. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. 1980). Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Produc]ia este de 20-30 t/ha.6. Galia F1. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Astfel. 3-4 fructe pe bolt\.3. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.a.

de regul\. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 1-2% celuloz\.3. fiind indicat în tratarea litiazei renale. acizi organici (0. În continuare. N. fosfor – 12 mg. Dintre lucr\rile de îngrijire. Astfel.3 mg/100 g).5 mg. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.2 %).5 – 1.N. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. Fructele con]in: 89-90% ap\. B2. proteine (0.8-5. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. 11. în func]ie de vigoarea plantei. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. B6. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. iar în cel tip bloc. s\ruri minerale de: potasiu – 2. B1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.2 mg. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.2. 1978).6 % fructoz\ [i 0.4.9 % zaharoz\. lipide (0.3. C. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. PP. fier – 0.6. dar desimea poate fi sporit\ la 20. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.500 plante/ha).50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. Butnariu [i colab.5 mg/100 g s. se las\ pe fiecare l\star. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.9. Înainte de maturizare. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. din care: 1. carotenoide (0. 1984. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.5%). fin [i pl\cut. C(4. zaharuri (6-8%). 228 .5 – 4. vitaminele A.6 – 2. STAN.1.1.) sin. 11.2 %).40 m l\]ime). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. 3. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.).p.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).000 plante/ha). 1992). calciu – 7 mg. se folosesc la prepararea mur\turilor. la 100 g substan]\ proasp\t\. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.6% glucoz\. distan]a dintre rânduri este de 1.. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. B5. câte un fruct. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.000 plante la ha. în solariile de tip tunel (5.

Cipru –50.11.3. indieni [i chinezi.2. per[i. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Spania – 37.. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. 11. erbacee.000 kg/ha. Pepenele galben este o plant\ monoic\. 1950). Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Fig.10).000 kg/ha. Florile mascule apar. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Grecia – 40.000 kg/ha. de unde a trecut la arabi. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).LEGUMICULTUR| II 11.10 . Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. În prezent.773 kg/ha. profund divizate sau pu]in lobate.3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Frunzele sunt mari. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.3. Italia – 32778 kg/ha. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. într-o lucrare publicat\ la Neapole.409. 1999). pubescent\.H. 11. Florile sunt unisexuate. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. mai 229 .000 ha.

Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. N. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. ovale. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. cu tegumentul tare. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Semin]ele sunt mari. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. diferit colorate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. MUNTEANU ales. matur\rii [i calit\]ii fructelor. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. De D\buleni. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. 11.20) 11. STAN. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. De[i este o plant\ de zi scurt\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.4. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Polenizarea este alogam\ – entomofil\. 11.3.3. mai rar. Charleston Gray) (tabelul 11. de form\. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. turtite. În anii foarte seceto[i. dar în exces d\uneaz\ form\rii. pe tulpina principal\.N. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Fa]\ de lumin\. Dr. culoare [i calitate diferite. Timpuriu de Canada). semitârzii (De Mini[. aproape plate.2). cre[terea este încetinit\. Miezul este de culoare alb\.5. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. în func]ie de soi. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. pentru produc]ii foarte timpurii. galben\.6. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. 230 . semitimpurii (Dochi]a). pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. bine drenate [i structurate. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.

LEGUMICULTUR| II 231 .

acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C).5 m. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. când în sol se realizeaz\ 14-150C. N. Dac\ terenul nu s-a modelat. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad.N. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. mu[uroitul. nivelarea de între]inere. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Acestea sunt: pra[ilele repetate. STAN. Toamna se efectueaz\: discuirea. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. pe intervalele 232 . 11. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.000 plante/ha. r\ritul. Fig. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.11 . care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. la adâncimea de 3–4 cm. fertilizarea fazial\. în sistemul gospod\resc. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. pe suprafe]e mai mici.11) cu SPC-6. cu cultivatorul. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). 11. asigurând o densitate de 12.000-14. Prim\vara pân\ la sem\nat.

dup\ unii autori.4.06. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.05-0. iar dup\ al]ii din Africa. C 8-30). prin lovire fructul emite un sunet înfundat. dovlecei pane. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. pe nodurile tulpinilor.5-7. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. 11. B2 0. pe timp r\coros. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. budinci etc. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.08.2. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.4. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.7%.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.10. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Ungaria. gr\simi 0. f\r\ a deranja vrejul. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Recoltarea se face diminea]a. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. 11.2. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. cu 350–400 m3 ap\/ha. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. singure sau în amestec cu alte legume. Peru) [i Asia Mic\.1. Odat\ cu pr\[itul manual. fier 0. B1 0.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.1. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. sufleuri. dovlecei umplu]i. din loc în loc.03-0. cupru 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. e[alonat în perioada iulie-septembrie. var. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. zinc 0. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. fosfor 60. de unde s-a r\spândit în Europa.3%.4. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.) [i în industria conservelor. pân\ când plantele acoper\ solul. din America Central\ (Mexic. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. pân\ la m\rimea maxim\. 233 . mânc\ruri de dovlecei. hidra]i de carbon 6. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.

culoarea variind în func]ie de soi.4. 11. lung pe]iolate.12 . palmat lobate. N. apoi devine a]oas\ [i tare. Pulpa fructului este fraged\.5. anual\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. în cultur\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori.4. acoperite cu peri aspri.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). de peste un metru lungime. deoarece are un sistem radicular mai profund. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. 11. 11.4. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. 11.12). Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. bine afânate. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. de culoare galben\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. 11. 234 . lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Soiuri În ]ara noastr\. Frunzele sunt mari. suculent\. STAN. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.N. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. în anumite condi]ii. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.4. iar coaja se îngroa[\. rezist\ bine la secet\.3. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. cu pH neutru. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). R\d\cina este pivotant\. mari.21). care formeaz\ tufe compacte (fig.

LEGUMICULTUR| II 235 .

4. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Fig. [i K2O 25 kg/ha s. 11. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.13 . Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). dar se poate cultiva [i prin r\saduri.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.4. care sunt [i mai productive. pentru 236 . în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. 11.13). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.N. STAN. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. cu N 25 kg/ha s. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.1.a. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.6. N. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.a. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.6. 11.

Fructele. 237 . 0. 11. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.2.A.5.). se umplu cu zacusc\. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 1. din Africa (Ceau[escu [i colab. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Fran]a. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.. 1980). salat\ de p\tl\gele vinete etc. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 1980). polenizarea se face artificial. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.5. atunci când este nevoie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. fiind foarte perisabile.2. 11.4–5% hidra]i de carbon. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 3. Italia [i Rusia. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. La noi în ]ar\. dup\ unii autori. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. (Bajurianu [i }urcanu. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. De asemenea.4.1. În perioada când nu zboar\ insectele. 11.. 20–35 mg/100 g vitamina C. Institutul pentru Resurse Genetice. proaspete [i conservate.6. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.35 mg/100 g provitamina A [. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.a.7-0.U.5. iar dup\ al]ii. 1980).

plant\ cu frunze. irigarea culturii este obligatorie. Acesta are o form\ discoidal\. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. frunzele sunt tri. Culoarea fructelor este albverzuie. peste care se suprapune.5. N. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. o parte de forma unei calote (semisfere). Plantele sunt foarte sensibile la înghe].5. De aceea. 238 . Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. 11. cu marginile canelate [i rotunjite. STAN. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. cu marginile u[or marcate. flori [i fructe. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. 2 . 11. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.14 . Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.sau pentalobate. Fig. la maturitate fiziologic\.detaliu fruct 11. în partea superioar\ a fructului.4. în aceast\ perioad\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.3. dup\ care devine alb-cenu[ie. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).Dovlecelul patison: 1 . patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.14). Ca [i dovlecelul comun. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.N. când fructele sunt tinere. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. MUNTEANU 11.

5. 1998). realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.LEGUMICULTUR| II 11. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Soiul Comun este timpuriu. cu 8–10 muchii proeminente. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. de culoare verde–albicioas\. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu un diametru de 8–10 cm. cu o vârst\ de 25–30 zile. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Produc]ia este de 10–15 t/ha. în form\ de turban. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.5. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. 239 . denumit Comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.6. la 3-4 cm adâncime.5. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.. În afara soiului aflat oficial în cultur\. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Fructul este tipic. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. 11. se mai întâlnesc în unele colec]ii.

BECKER-DILLINGEN. Seria Horticultur\. (1973) – Legumicultura. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M. I. }URCANU. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. P. A. N. BUTNARIU. B. I. Via [i Livada nr. P. VOICAN. RUXANDRA. COBÂLA{.. (1991) – Varza pentru frunze – origine.. Lucr. 30. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. vol. CHAUX.A. Ia[i. Berlin. Connecticut. H. SAVI}CHI.C. GR. Agron. Londres. STAN. B|LA{A. FLORESCU. D. 33. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni.. (1974) – Fitotehnie. BECEANU. I.. The Avi Publishing Company Inc. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Academiei R. B. D. Agron. R. IV. U. Bucure[ti. vol... Editura Grand. Ia[i.. M.. GH. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. RADU. COBÂLA{. Bucure[ti. Bucure[ti. (1992) – Legumicultur\. Gr\dina. BÎLTEANU. INDREA. PETRESCU. Seria Horticultur\.N. Bucure[ti. Paris. C. BASSET. CL. M. CIOFU. M. S. GR. J. COBÂLA{.3. I. New York. SAVI}CHI. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Bucure[ti. V. STAN. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite.S. FOURY. Bucure[ti. CHICHEA. PELAGHIA.F. (1994) – Production légumières tome 2. B. I. 3. BODEA. C.. RADU. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.. CEAU{ESCU. 240 .. V. POPESCU.L. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. CEAU{ESCU. Inst.. N. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.R. BAJURIANU. CHILOM. BERINDEI. BECEANU. G. vol. Univ. nr. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. D. Bucure[ti. CL. N.. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Analele I. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. Bucure[ti. 12.. Tec Doc – Lavoisier. J.S. Chi[in\u. [t. STAN. Lucr. [t. Editura Ceres.

.A. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.F.L. DI}U..L.. Zemisdat. Bucure[ti. Patronatul Horticultorilor din România. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. M. [t. MAIER.. [t. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. T.F. Artprint. 2.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. BUZ|U (1980) . agron.C. Patronatul Horticultorilor din România. D. Bucure[ti.F. GH. Lucr. Lucr... DI}U. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere.. T.. IORD|CHESCU. vol. (1998) – Producerea legumelor. Artprint. Trecut. D. MURTAZOV. MAIER. BOSE{AN. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.. – Memorator horti-viticol. PL|M|DEAL|. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. MAIER. Redac]ia revistelor agricole.L. nr.C. I. (1972) – Culturi for]ate de legume. 3. D. IANO{I.. BUZ|U (1978) . Editura Agro-silvic\.H. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. vol. DR|GU}. IANO{I. MINKOV. MARIA.A. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. GH. MUNTEANU. MANOLACHE. M. Bucure[ti. vol. (1997) – Memorator Horti-Viticol. S. vol. Editura Ceres. Bucure[ti. IORD|CHESCU. VIDRA – S.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Z|GREAN. (1997) – Cultura cartofului. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. M.A. D. RUXANDRA. B. CTIFL – Invuflec. LÖBL. GHENKOV.. Paris. C. Cerc.C. SCURTU. Bucure[ti.L.N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti.. STOIAN.. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. – S. LE BOUHEC. 2. A.C. 241 . L. V. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. I. I. G.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. N. M. BERINDEI. Bucure[ti. RO{U. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. M. GL|MAN. I.I. ROMAN.V. LÖBL. D. IV. Bucure[ti. PER{UNARU. (1961) – Cultura legumelor. BAICU. A. COSTACHE. (1969) – Cultura legumelor. I.L. Lucr\ri [tiin]ifice I.. Bucure[ti. L|C|TU{. Editura Agro-silvic\. DUMITRESCU.V. I.C.F.. Bucure[ti.. V. Bucure[ti. În: Gl\man [i colab. J. – COORD.H. JILCU.I. OLGA. I. R|DOI. TR.P.A.. VII. E. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. I.C. I.C.A.C.P. Sofia. GL|MAN. I. – S. GH.. M. I.. în Moldova.L.. VLAD.L. Ia[i....P. Bucure[ti. Artprint.B. Bucure[ti. I. E. B. L|C|TU{.Tehnologia culturii legumelor în solarii. [i colab. Editura Agro-silvic\. POPESCU. I. DUMITRESCU. VASILESCU. [i colab. GHERGHI.. prezent [i viitor. M.C. V. Bucure[ti. M|NESCU.. [i colab. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. V.

vol. nr.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. 1. SAVI}CHI. N. POPLÃCINEL. Taiwan. Cerc.. ANDRIESCU. STAN. Editura Universitas. Tez\ de doctorat. M. MUNTEANU. Bucure[ti. OPENA. MUNTEANU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. V. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. vol. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. STOIAN. P. London. 3. I. Bucure[ti. (1969) – Cole Crops. KUO. Centrul de multiplicare Inst. (1986) – Bolile plantelor legumicole. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. R. GR. I. N. N. [i colab. Bucure[ti. No. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. PATRON. Agron. în Moldova. (1968) – Castrave]ii. P. C. SAVI}CHI.. M. în jude]ul Ia[i. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Agron. Buletin informativ nr. Agron. Editura Ceres. GR. L. Ia[i. STAN. ICLF Vidra. SINGUREANU. STAN. vol. N. 17. Ia[i. G. nr.. T|TARU. GH. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. I. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. în Moldova. ATANASIU. Technical Bull. Inst.F. N. A. 2. Cercet. Bucure[ti. N. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Ia[i. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Cercet.C.. SAVI}CHI. G.. vol. SINGUREANU. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. YOON. N. Analele I. STAN. vol. I. Ia[i. Ia[i... capitata. Bucure[ti.. Tez\ de doctorat. N. T.. RADU. POPESCU. Centrul de multiplicare Inst. (1992) – Legumicultura. vol. agron. Agr. Chi[in\u. AVRDC. MIHALACHE. Editura Agro-silvic\.N. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. P. J.. Editura Ceres. Bucure[ti. 2. Bucure[ti.. {I STOENESCU. I. 4. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. N. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. forma alb\ (lam. 2. COSTACHE. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor.) D.L. II. (2000) – Legumicultura.. Leonard Hill. P. În Moldova. Tez\ de doctorat. agron. 1. MIHU. MUNTEANU. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var.. Editura Ceres. P. agron.. PANAIT. M. MUNTEANU. MUNTEANU MARINESCU. 242 . Ia[i. SAVI}CHI. I. Cercet. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. SAVI}CHI.C. Bucure[ti. NIEUWHOF. 4. SINGUREANU. în Moldova.

(1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. 3.L. 243 . P. VÂLCEANU. ANDRONICESCU. VOINEA.. GH. M. Bucure[ti. GIREAD|. ZEVEN. TOMA.. Wageningen. C.C. D. V. PERCIALI. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. Bucure[ti. Bucure[ti.F. VOICAN. Editura Ceres.. Editura Ceres. Bucure[ti.. V. Bucure[ti. L|C|TU{. M. VOICAN. (1975) – Cultura legumelor de var\. V. A. C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. V. nr.. JUCOVSKY. M. (1984) – R\sadni]e [i solarii.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. VOINEA. Editura Ceres. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. ZANOSCHI. vol. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. D. M. VI. G. Editura Ceres. Editura Ceres. Analele I.

Sadoveanu nr.2001 2001. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu. 3 Tel. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.05.: 032-218300.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. Aleea M.