Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.........1.........................2................. Particularit\]i botanice [i biologice............2................ Soiuri..... 37 7.4.................................................................. Usturoiul comun .6.4.....1......................1...................................6.................. Cultura prin r\sad............6.1............ 47 8... 76 8......1.......................................................................2......................................... 54 8.......... Soiuri .................6..................... Tehnologia de cultivare......6..................5..................... Originea [i aria de r\spândire............. 39 7............ Soiuri....2...................... 88 8...... MUNTEANU 7... Tehnologia de cultivare..........5......... Rela]iile cu factorii de mediu ..............3........... 33 7...........3...............6....3.......... Rela]iile cu factorii de mediu .6.....2.................................................................................. 80 8.........................Cultura ridichilor de lun\ .................1.......... 93 4 ........ 84 8..................... 90 8. 54 8.......................5.........6.......3..........3......... STAN....................................6..............................................................................1......2....... 80 8..............................................5............................... 46 8........ Originea [i aria de r\spândire........3..........6.. Soiuri............6.......................3..... 52 8........6......................3............................. Cultura cepei prin r\sad ......5.......... Originea [i aria de r\spândire................................................1................5... Importan]a culturii..................... 90 8.....4...2...............6.. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .......... Prazul ... 40 7............................................3............................... Cultura cepei prin arpagic ..........................5... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 88 8......... Ceapa comun\ .2..... 87 8........................6................. Tehnologia de cultivare....6....... 48 8..... 87 8. Sfecla ro[ie ........5.......... 33 7............. Importan]a culturii.1......... 48 8......................... Particularit\]i botanice [i biologice................. N....1.........6.....4..... Tehnologia de cultivare...................1...2...................2.... 60 8..................3................ 32 7.......... Rela]iile cu factorii de mediu .......4.. 82 8.. 41 7... 39 7.............. 33 7.. Cultura cepei verzi (stufat).................................................... 83 8.. 73 8..N..................3.......................... 81 8. Importan]a culturii........................6. Tehnologia de cultivare...........1....2............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.............. 54 8.............................2.... 89 8.....6..............3. Particularit\]i botanice [i biologice. Importan]a culturii...1.... Cultura prin sem\nat direct.................. 42 7........................... Particularit\]i botanice [i biologice.............................3................. 91 8...............1.........................1..5......6........1........ 47 8.......2........5...............1.........................6.......................4.............1............................ Rela]iile cu factorii de mediu . 39 7................... 84 8...........................................3................ Originea [i aria de r\spândire.. Soiuri.........................................2........... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .............................

...............1.. Alte plante legumicole din grupa cepei...................... 122 10...........2. 145 10.............................1....6.........................................1..........4........ Soiuri....................... 137 10...1..........................1... Ceapa de iarn\ sau de tuns ... Usturoiul de Egipt ........5..................................................................1.1............. Cultura prin sem\nat direct în câmp .... 116 10...............................5............ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice. 138 10....................... Particularit\]i botanice [i biologice... 110 9................ Originea [i aria de r\spândire.. Rela]iile cu factorii de mediu ................................1...... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ....................1........................ 118 10....... 105 9.......... 145 10............................4...................... 99 9......1...........................................6.................... Particularit\]i botanice [i biologice.........................................2................. 145 10..........1.........4.............1..................6............... Cultura de var\............................. Originea [i aria de r\spândire...... 96 8..... Cultura târzie (de toamn\) ......................................... 98 9........2...................................... Ceapa de Egipt ............................................. Cultura timpurie în teren neprotejat .....1.............2.........4.....................3....3.. Batatul ........... 146 10..2............ 105 9..............3.1.............. 98 9..... 105 9..5........ Tehnologia de cultivare............. Cartoful timpuriu.1...........1...1.......................... 117 10......... 98 9................................................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ................................1................. 135 10..... 120 10..................LEGUMICULTUR| II 8.................................. 132 10..... 115 10.... 115 10.......... Importan]a culturii....................2......................1........................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.. 94 8.6....................4..............................4............... 145 10..1.................................... Soiuri...2........................... Ceapa e[alota............. Tehnologia de cultivare.6......4............................................2........... 115 10..... Originea [i aria de r\spândire....... 95 8... Rela]iile cu factorii de mediu ...... Tehnologia de cultivare..........2................... Importan]a culturii......................5..2.... Soiuri....................1...6......3....................4........................1.................. Rela]iile cu factorii de mediu ..1.............. 146 10........ 146 5 .............4............2............6............................................ Varza ro[ie .... 96 8..2........ Importan]a culturii.....3......4.................. 100 9......1................6....4...........1...........6.............. Cultura în teren neprotejat.........................................1...........1..2. Ceapa m\rg\ritar... 102 9........ 122 10........5.......... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .............6. 95 8.2.................................. Particularit\]i botanice [i biologice.........

........................ 172 10..... Rela]iile cu factorii de mediu ................................6...3...... 155 10........................................................ Importan]a culturii......... Soiuri................ Importanta culturii.. 148 10........................ 156 10... Soiuri.................2.....................6...............7.............................4....6................ Importan]a culturii...................................4........................2..........................3............7.8...................... Originea [i aria de r\spândire................................. Tehnologia de cultivare........... 163 10.....2.......................5..................... Tehnologia de cultivare...........5.......6.......1.................. 157 10....... Broccoli......5.... 151 10............................... 149 10.......5............. Rela]iile cu factorii de mediu ....5............. 151 10........ Varza pentru frunze........................ Particularit\]i botanice [i biologice............. 149 10.... Particularit\]i botanice [i biologice........ Tehnologia de cultivare...6...................1...............7...........8...... 169 10.................... 174 10................................. Rela]iile cu factorii de mediu ...................2...... Conopida ................. Soiuri..2.................5.......4..............................4.............. Soiuri...... Originea [i aria de r\spândire.4. Cultura târzie........................... Originea [i aria de r\spândire...............................................1....................... 167 10.. 163 10...... 157 10........................2..6...............6................ Particularit\]i botanice [i biologice..6..................1.........6...........................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice......6.... 153 10............ 175 10........................... 176 10........6........................... 155 10...7......................7....... Tehnologia de cultivare.................6...................................4.3........ 153 10..............4....4.. Rela]iile cu factorii de mediu ..................... 174 10................................1................................................. Varza de Bruxelles ....... Tehnologia de cultivare.......................... 174 10................... 176 10.6.............. 161 10..........3. Originea [i aria de r\spândire............. 152 10........... Cultura târzie..........................2...............5..........................7.................... Cultura timpurie ...........6.......7......... Originea [i aria de r\spândire...3................... 148 10...6.......... Varza crea]\...6...................3...........................5.. 151 10...... 150 10........... 178 10...2...........6... Gulia ........................ Importan]a culturii............................................................. 148 10.......................5..........3........4.... Importan]a culturii........ STAN................................ MUNTEANU 10..8..................4...................5................................................................................. Cultura timpurie în teren neprotejat ..................7... 176 10......... N................. 177 10..............7............3................. Originea [i aria de r\spândire......... 159 10...3....... 159 10..............6........ Importan]a culturii.6.. Soiuri................... 178 10........................... 153 10............3.....N.............................5....3.................... 178 6 ............ 163 10....6............................. 158 10.6........... Particularit\]i botanice [i biologice.. 151 10..... Particularit\]i botanice [i biologice.......4...........1....................................................................1.....6.5.. Rela]iile cu factorii de mediu .......................4.............................4..........1...............................3... 158 10................................ 148 10.. Cultura în ser\ ...................... 157 10. 174 10.

............................. 188 10.................4....2............. Rela]iile cu factorii de mediu ..........2.......1.............................................................6.....2. 191 10. 188 10..1...........1...........6. Rela]iile cu factorii de mediu ....2............4............1...2......... 225 11..6... Cultura timpurie ............ Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ 202 11. Cultura în teren neprotejat....5.............8.......... 188 10....5...8................ 200 11.......5...6... 190 10............. 200 11................................................. Particularit\]i botanice [i biologice............ Soiuri.......9......... 221 11........9.......... 222 11.....8...................1.6........ 223 11..............6..... Pepenele galben .. 180 10............................1...... Importan]a culturii.....3.6......................6...2...... Rela]iile cu factorii de mediu ...LEGUMICULTUR| II 10...........3..................1. Tehnologia de cultivare....2..................... Cultura în sere .......... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...9. Cultura în sere ......................................2...........6..................................6.......... Tehnologia de cultivare.... 194 11.......6...................6......................................... Originea [i aria de r\spândire... 221 11........... 183 10.............. Soiuri.9..5..............9................................4....... 190 10............................... 179 10........... Tehnologia de cultivare................................ Particularit\]i botanice [i biologice........4....2................ Originea [i aria de r\spândire...... Cultura târzie (de toamn\) ....8.......................6.....................................1.. 186 10........8..........1....2....................1................... 194 11. Importan]a culturii.....................................6.............2......1... Importan]a culturii.............. 180 10. 180 10.............9.......6................... 180 10.4.........................................1................3... 221 11....4...................... 195 11.................................. 184 10...2..........1..............2..... 225 11........... Particularit\]i botanice [i biologice....................... Cultura în r\sadni]e................. 191 10.....1...................... 189 10....... Cultura târzie..........................9.. 198 11..... 228 7 .....................1. Cultura timpurie ....3............4..................... 194 11..... Tehnologia de cultivare............1.....1............. Varza chinezeasc\ ....... 226 11.... Soiuri................................2.................................................... Rela]iile cu factorii de mediu .......2........... Cultura în câmp.... Originea [i aria de r\spândire...........................................1........................................8......3......2........... Castravetele ......8........ Soiuri ... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....3.......... Cultura în sere ...........9........................ 208 11.................................................................................... 221 11......... 227 11.2. 219 11.......6. Cultura în r\sadni]e.......................................8..9........3.......................................... 220 11.......................................2............. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ....6............................................ 196 11..........................6........................................................

.......................... Cultura în câmp....... 228 11..................... Originea [i aria de r\spândire...............1..............6.......... Importan]a culturii.......................4.................... Soiuri.............4.............................4..................................5...................................5.....................6........................................ 233 11.......4.............. Dovlecelul patison...... 238 11................ Particularit\]i botanice [i biologice.......... Rela]iile cu factorii de mediu .. Rela]iile cu factorii de mediu .... 229 11.....4............................ 233 11................3....5..............................................4................................................... 233 11......4.........................5.... Particularit\]i botanice [i biologice..........5.................. Soiuri ......................3 Particularit\]i botanice [i biologice. 234 11...1....... 234 11...........................3.............2.....................3.........2...... 230 11....N........... Originea [i aria de r\spândire...................... Pepenele verde .........6....... 230 11.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice....... Tehnologia de cultivare...............................5..............5..........3........................ 240 8 ..3.....3.... Tehnologia de cultivare.3........... Tehnologia de cultivare............1.........................................5........... 237 11... 239 11.................... Dovlecelul comun...........................3.... 234 11..... Importan]a culturii ..... 230 11........3...........5.........................4...........6. 236 11..... 237 11............ Rela]iile cu factorii de mediu ..........................................4......................2........... 237 11............4.................................... MUNTEANU 11........................6..............4........ STAN..... 238 11.................1................ 229 11................. Originea [i aria de r\spândire........... 237 11....... Soiuri............... 236 11..... Importan]a culturii......... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..........2............5...... N...................... 228 11..4..

în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. mai ales în primele faze de creştere. solul trebuie să fie uşor. pretenţioase. Transilvania. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. care sunt anuale (Butnariu H. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. precum şi în Moldova. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. 1993).LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. a substanţelor de rezervă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. în special glucide. 1993). În România. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. cu excepţia ţelinei. 9 . Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. pătrunjelul pentru rădăcini. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). În general. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. păstârnacul.. faţă de umiditatea solului şi de lumină. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. şi colab. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. deoarece. afânat. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. lemnos şi liberian. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp.

Japonia ş. syriacus. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. sub formă deshidratată.52 %. în stare crudă (salată). sativus (Alef. ciorbe. acestea mai conţin vitaminele B1. STAN. 1984). 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. carota s-au format subspeciile syriacus.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 7.1).a. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. predominând formele de culoare violacee. Mg – 0.1. zaharuri 6. de conserve şi sucuri. Prin încrucişarea ssp. prin Spania. cv. În prezent. flori şi fructe (fig. al XVIII-lea.79%. supe. celuloză 1.2. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.. bienală.1. acid ascorbic 3. 10 . H.4. X d. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.44%.89%. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. K. japonicus. morcovul se cultivă în toate judeţele. MORCOVUL Daucus carota L. pe soluri uşoare sau mijlocii.39 %. cilicicus. Mari cultivatoare sunt: SUA. 7. China.3. albă şi galbenă. 1985)..3%. Ca – 0. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.1. N. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. citat de Zanoschi.9 mg /100 g substanţă proaspătă. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. Italia şi Grecia. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp.14%. carotenoide 8..N.1. 1985).). La noi în ţară. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. în Iran (Banga. Franţa.8 mg/100 g substanţă proaspătă. ghiveciuri etc. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. subsp. în acest mod.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. B2 şi substanţele minerale: Na-1. mediterraneus şi japonicus). Anglia. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. 7. MUNTEANU 7. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. iar în anul al doilea tulpini florifere. sativus (Hoffm) Arc. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. în special Daucus carota L. proteine 1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. Morcovul a fost luat în cultură în sec. P-0.35%. Pe lângă cele menţionate.

frunză. schimbându-şi treptat forma. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. zigomorfe. de plantă sălbatică. Fructul. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. peţiolate . 1985). pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. penat-fidate. de culoare roşieportocalie. cilindrică. Atât tulpina principală. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). impropriu numit sămânţă. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. de lungime mijlocie. care se formează în al doilea an. aspru păroasă. cu cilindrul central redus Fig.cele bazale şi sesile . b . uneori cu nuanţe rozacee. rar Fig.2 – 1. este ramificată. cu flori mici.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. de calitate superioară. 11 . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. mărimea şi culoarea.2 . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.1 . Tulpina floriferă.. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. 1973) sterile).2. striată. hermafrodite. d . costate şi cu ţepi. La circa 35– 40 zile de la răsărire.rădăcină soi valoros. pentamere.5 m. 7. entomofilă. albe.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu polenizare alogamă. c .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. este o pseudoachenă. fistuloasă şi înaltă de 1. iar unele rădăcini până la 2 m.cele superioare. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.Morcovul: a . 7.

semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). N.1.5–7. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Hytop F1. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Insuficienţa luminii. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. bogate în humus (4-5%).N. Pe solurile grele.5. 7. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. se poate produce o vernalizare prematură. În timpul îngroşării rădăcinilor. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. mai ales în primele faze de creştere. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. permeabile.1) . timpurii (80110 zile). cu pH-ul 6. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Faţă de lumină. morcovul are cerinţe ridicate.5. bine afânate. Primo F1. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. durează 36–70 zile. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. profunde. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. MUNTEANU 7. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Dacă primăvara este rece. STAN. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. tasate. Faţă de umiditate. semitimpurii (110–130 zile). iar cea optimă de 20-250C. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. mai ales pe solurile uşoare. sărace sau cu exces de azot. în funcţie de soi. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice.4. Nanco F1 etc. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Presto F1. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).1. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. 12 . Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. spanac. MUNTEANU 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 l 1. recoltate în iunie – iulie.1.. La pregătirea terenului. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. bulboasele şi varza.6. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l 1. Toamna.2). pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.5 kg 1.5 l 6l 6l 1. 7. N. post – postemergent 14 .N. Locul în asolament. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. industrializării sau păstrării peste iarnă. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. fasole etc. fără încorporare. imediat ce se poate intra pe teren. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. castraveţi. Lucrările de pregătire a terenului. iar culturile timpurii de morcov. Tabelul 7. ceapă verde.7). morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. STAN. leguminoasele. borceag). conopidă. pré – preemergent.5 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). cucurbitaceele.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.2.5 Fusilade S 12. Primăvara. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 6l 6l 1. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 kg 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.

iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. b . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Epoca de semănat. Dacă solul este prea uscat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în funcţie de starea arăturii. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).Scheme de semănat la morcov: a . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. 7. c . pentru culturile succesive de morcov.pe teren nemodelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.pe teren modelat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Adâncimea de semănat este de circa 2. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).3. în benzi de câte patru rânduri 15 . Fig. folosind 4–5 kg seminţe la ha. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. în benzi. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . În cazul terenului modelat. la care s-au îndepărtat ţepii. în rânduri echidistante. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.3 . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.5 cm.pe teren modelat.LEGUMICULTURĂ II Vara.). 7. Dacă solul este prea afânat.

rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Recoltarea.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi.5 kg/ha. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă).3). N. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.5 l/ha. morcovul se recoltează în luna octombrie. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. începând cu luna iunie. la nevoie se udă prin aspersiune. 16 . folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. iar dacă este necesar. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.2–1. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. după căderea primelor brume. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. STAN. în cazul culturilor timpurii. Când rădăcinile ating 2–2. se fasonează şi se sortează pe calităţi. de erbicidare. Lucrările de întreţinere. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. După răsărirea culturii. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Pentru păstrarea peste iarnă. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. eşalonat. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. pir) se adaugă Fusilade. în doză de 1. în legături. CSSL-9 sau A-761. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. şi mecanic prin prăşit şi plivit. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. se erbicidează cu Afalon 1.N. se face prin smulgere sau dislocare. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. ceea ce permite reducerea costurilor. cu 600 l apă. MASTER – PLATT). La hibrizii F1. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

6 . N. Ca. Primul 18 .7 – 3.4.2 0.4 .) Substanţă uscată.2.290 0. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).) A. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. g Cenuşă. g Proteină (N x 6.1 1.2. 7. Tabelul 7. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).).5 1.. STAN. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. 1984). radicosum (Alef.4.1.1. g Acid ascorbic. radicosum (Alef. A fost cultivat de greci şi romani. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. % substanţă uscată Frunze 12. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.4. g Zaharuri.N.10.1 2. organ de sinteză (tabelul 7.25). la 56 mg/100 g s.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. mg /g.5 – 3. MUNTEANU 7.s. iar cel în Fe. ca materie primă în industria conservelor.7 20 – 35 0.p.9 58 .1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.7 .2. crispum (pătrunjelul pentru frunze).p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.02 – 0.7 . Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. P. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.016 – 0.6 – 36.4 0.W. 7.2 1.5 – 25. Hill cv. Compoziţia chimică a rădăcinilor. sylvestre). Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. (Bodea şi colab. În cantităţi mai mici conţin K.2.2. Ulei eteric..3.3.30 Rădăcini 11.p.

lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Faţă de sol. numite mericarpe. mici. este cilindrică sau uşor muchiată. putând ierna în câmp. Florile sunt actinomorfe. tulpinile florifere. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).4.2.5. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. cu frunze trifidate. florile şi seminţele (figura 7. cu miros caracteristic. hermafrodite. cu ramuri aproape erecte. ramificate. creţe. uneori fistuloasă. Al doilea formează rădăcini subţiri. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. adânci. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. formează.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. Fructul este o pseudodiachenă. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. de culoare verde-închis. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. de culoare albverzuie. d . lung pedunculate. c . pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. pentamere. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .fructul mediul exterior. înaltă de 80– 150 cm. 7. 1973). în al doilea an. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. netede sau gofrate. scade producţia.floarea. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. reavene. grupate în umbele compuse. glabre.5) 19 . suculente.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. dar rădăcinile sunt mai aromate.2. fiind o plantă bienală. care la maturitate se desface în două semifructe. lucioase. terminate cu umbele compuse. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Polenizarea este entomorfilă. 7. 7. Pătrunjelul.frunza. Faţă de umiditate are cerinţe moderate.4) Tulpina floriferă. ramificată. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.

MUNTEANU 20 .N. N. STAN.

Pentru culturile de toamnă.u. dar nu să germineze). ridichi de lună. recoltarea se face după primele brume (15.. seminţele să se umecteze.2).11). la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). spanac. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Rădăcinile au gust dulce. fertilizarea suplimentară. convar. în funcţie de regimul de precipitaţii. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. reprezentată. 7. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Recoltarea se face diferenţiat. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.LEGUMICULTURĂ II 7.2.5 % s.8 – 15. hortensis Ehrh. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. în funcţie de scopul urmărit. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . astfel. de glucide (4. locul în asolament. în special. Până la introducerea în cultură a cartofului. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. pentru consum în timpul verii. salată. curăţarea de pământ şi frunze. culturi furajere pentru masă verde). prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.p. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. alături de morcov. În culturi succesive. în legături.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. astfel. Astfel.3.10 – 15.1. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.3. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului.5 kg/ha. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.1) şi peptide (11. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.6. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Udarea culturii se face diferenţiat.8 – 10 % s. sortarea şi ambalarea manuală. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.2). se aplică 4–5 udări.3). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.

8 – 28. MUNTEANU (24. florifere. puternic striate.N. 3 mg Na. pubescente. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. care le imprimă aroma caracteristică. plantele tinere rezistă până la – 50C.10 mg vitamina B1.5).62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen).3. unde creşte spontan. Se cultivă în Europa. 7. Seminţele germinează la minus 2–30C. iar cele mature până la minus 8–100 C. 0. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. înalte de 100–150 cm. 73 mg P.9 mg vitamina C. 0. penatsectate. 22 . În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. săruri minerale (la 100 g s.7 mg vitamina PP. 7.2. STAN. cu pulpa albă sau gălbuie. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.3.3. 7. Fructele sunt pseudodiachene.4. pe terenuri umede şi umbroase. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.3. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). America şi Australia. 23 mg Mg. 51 mg Ca.p. aripate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. oval – turtite. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Fig. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. N. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 0. cu rizoderma de culoare albă. Asia. 7. dulce şi cu miros caracteristic. se găsesc: 469 mg K.p. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. uşor pubescente.). 139 mg S. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. uşor gălbuie. Păstârnacul preferă umiditatea.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. la 100 g s. slab ramificate. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. de culoare cafenie. suculentă. Se păstrează foarte bine peste iarnă. dar excesul îi dăunează mult. 7. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.

9 mg Na.): 0. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. cu rădăcinile conic–alungite. prin udarea culturilor.7. 1. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. sporadic. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 23 . 5.6 – 1. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.se menţine. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. convar. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.2 % s.9 mg K.2 mg Ca.8 % s.p. Recoltarea se face toamna târziu. frunzele verzi.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).6).5.31 mg Zn.p.6. rapaceum (Mill.. . Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. 0. etc).5 mg B.1. o umiditate constantă. În cultură. cu rădăcini conice. lipide 0. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. citric.).3. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.u. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). proteine 0.5 mg Fe. 29. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.15 mg Mn etc. nu este indicat să se semene din toamnă. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).7 – 1. a salatelor şi pentru murături.LEGUMICULTURĂ II 7.8 mg SiO3.p.u.. acizi organici (malic. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. La 1 g s. 7.se seamănă în teren modelat. într-o măsură mai mică. Acestea mai conţin zaharuri 1. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.6 mg P. 1975).).) Graud. 17. iar gustul şi. 7.p.. oxalic. 2. se găsesc 59. în benzi de câte trei rânduri. B2. vitaminele B1.6) . obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.4. B6. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 0. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.p.. 3. dar cu unele particularităţi: . în special. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.3 % s.3.4.

N. STAN. N. MUNTEANU 24 .

6 .pe teren modelat. Este cultivată din antichitate.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.2. secalinum Alef. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. convar. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .4.LEGUMICULTURĂ II Fig. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.) şi cea cultivată 25 .3. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.p. pe lângă ţelina pentru rădăcini. fiind considerată plantă medicinală. graveolens L.. 7. b .4. 7. 1973). Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.

iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. este striată şi ramificată. Rozeta de frunze este înaltă. Polenizarea este entomofilă. formează o rădăcină subţire. sunt glabre. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. datorită conţinutului lor mare în apă. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. 7. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. convar. b – frunz\. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A.4.4. în primul an.N. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. lucioase şi de culoare verde – închis.7 . chiar din primul an. N. Pers. pivotantă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. nu poate ierna în câmp. ramificată. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). STAN.7). graveolens L. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). pentamere. de culoare albă. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. a – r\d\cin\ îngro[at\.) care. amară şi necomestibilă. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. dulce) (Mill. sunt simplu penat sectate. ce se desface uşor în două mericarpe. de culoare brunie. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. 26 . c – plant\ semincer\ hermafrodite.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. 7. înfloreşte şi fructifică (fig. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. iar cele mature la minus 7–90 C.

Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. 27 .5. tomatele. deoarece rădăcinile se ramifică mult. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. castraveţii. cât şi în cazul culturilor succesive. Înainte de semănat. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. la 20 martie – 10 aprilie. Locul în asolament.0. Lucrările de pregătire a terenului se fac. ţelina poate fi cultivată după spanac. suficient de umede.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile).4. cu pH-ul 6. cerealele.4. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Se cultivă numai în condiţii de irigare. ardeii. Spre deosebire de morcov. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. bogate în humus. pentru cultura târzie. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. 7. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. profunde. varza. ca şi în cazul culturii morcovului. conopida etc. sunt prezentate în tabelul 7.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. În cadrul culturilor succesive. 3 g/1 kg sămânţă. la cultura de ţelină. salată sau ridichi de lună. germinează greu. toamna.6. iar pulpa devine grosieră. iar în solarii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.5–7. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. care se încorporează imediat în sol. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. fiind indicată pentru culturi asociate.6 – 1 g sămânţă la m2. folosind 0. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Producerea răsadurilor. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Este o plantă de zi lungă. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. atât pentru cultura în ogor propriu. 7. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram.

N. N. MUNTEANU 28 . STAN.

8). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. se fasonează. răsadul se sortează. 29 . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .8 . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. 7.1 %. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. iar rădăcinile se morcilesc. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. 7.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . b . răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. la 30 de cm între plante pe rând (fig. de exemplu Revital 0.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.pe teren modelat în straturi late. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. Fig.

RIDICHILE Raphanus sativus L. B1. acestea se curăţă de pământ. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. mai ales. Recoltarea se face diferenţiat. în funcţie de scopul urmărit.9% s. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.p.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. N. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. 7. (glucoză.p.5. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).).p. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Mg. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. fertilizarea suplimentară se repetă.p. Pentru culturile târzii. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). B6. STAN. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). PP şi 30 . care variază între 1. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Na. Ca. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. convar.3).convar. valorificarea făcându-se cu frunze. La cultura târzie. combaterea buruienilor.) şi proteine (0.. plantele se smulg.5. P. fertilizarea fazială. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. La culturile timpurii. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.64 şi 8. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.6-1.1. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. în legături.1 % s. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. săruri minerale de K. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). reprezentată. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. S. prin glucide.N. Fe etc. fructoză şi zaharoză). la 3–4 săptămâni. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). B2.5–1 kg/ha. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. în cantitate foarte mică (0.

cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. În cazul ridichilor de lună. violete sau roze. bactericidă şi vermifugă.9). La multe soiuri de ridichi. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. (Zeven şi Jukovschi.2. caracteristic aromei ridichilor. 31 . Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. ovală sau alungită. şi centrul mediteranean. Fructul este o silicvă indehiscentă. se găseşte un ţesut care conţine antocian. acoperite cu perişori rigizi. 7. 7. cu frunzele bazale scurt peţiolate. prin hidroliză enzimatică. albă. de 80–100 cm înălţime. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. etc. devin spongioase. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Grecia. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). 1975). albe.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. cenuşie sau neagră. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. autoincompatibile. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi.5. Homutescu . putând fi sferică. de formă alungită. uşor pubescente. Japonia.3. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). unde s-a selectat din specia R. Frunzele din rozetă sunt mari. unde a rezultat din specia R. în cadrul culturilor succesive. cu un rostru ascuţit. maritimus L. violacee. raphanistrum L. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. alogam-entomofilă. cu marginea dinţată. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Italia. 7. Tulpinile florale sunt ramificate. iar cele superioare lanceolate şi sesile. tetramere. cu polenizare.. Asia şi America. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. care. înglobate într-un ţesut spongios. 1965). Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. sub rizodermă.5. ovale. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. lirat penat-sectate. Egipt. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. lung peţiolate.

structura rădăcinii.plantă în faza floriferă. d .N. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. creşterea încetează.rădăcină îngroşată. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. însoţite de secetă. b . Temperaturile mai ridicate. c . STAN.5. 1956. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.Ridichea: a . 7. N.4. 32 . 1973) 7. MUNTEANU Fig. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Gherghi şi colab. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).9 .

Din această cauză. ardei. 33 . conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. castraveţi etc. 7. 2 kg P2O5. pentru cultura de toamnă. Tehnologia de cultivare 7. ridichea este destul de pretenţioasă. 1994).8). de aceea. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). castraveţii de vară etc.5.. var. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). aconthiformis Mark. devin spongioase şi cu gust iute.conice. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. De regulă. reavăn. cu rădăcinile tuberizate cilindro .6. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. În Asia. când zilele sunt mai scurte. înaintea culturilor de tomate. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). prin semănat direct. având o perioadă scurtă de vegetaţie. atât în câmp.6. de vară (60 – 80 zile). care se folosesc în stare crudă ca salată.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. profund. care urmează sau precede cultura ridichilor. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Faţă de umiditate. 1995). sau vara.5 %). pentru cultura timpurie. cât şi în teren protejat. cât şi pentru cele înfiinţate vara. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.1. 1 kg bucata.). după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. ridichea de lună formează tulpini florale. ce pot atinge 1 m lungime. în luna martie. eşalonat în mai multe etape. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. cu greutatea de cca. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 5 kg K2O. şi în perioada 20 august–10 septembrie. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. se lignifică.5. fără a mai forma rădăcina tuberizată. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. în special în Japonia şi China. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. vara.2 kg Ca şi 0. la interval de 10–15 zile.5. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Consum specific: 5-6 kg N. 7.). Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. vinete. mazărea şi fasolea de grădină. bogat în substanţă organică (3. 2.5. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.

STAN.N. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

dacă este nevoie.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).N. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.02 %. la 2–2. aplicat premergent). la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. La culturile de toamnă. 7. 7.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. 36 .05% sau Fastac 10 EC 0. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. N. Fig. folosind 300–350 m3 apă/ha.pe teren modelat. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .10 . STAN. b .5 cm x 7. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. se vor face 1-2 udări. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).5 cm adâncime. (fig. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. după formula 62.10). care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.5 + 12. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere.

06–15. atât în culturi pure.5. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. 7. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).2. răsadniţe şi solarii. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. 1995).11. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Se seamănă la adâncimea de 2–2. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Lucrările de întreţinere. cât şi asociate cu alte culturii. iar pe suprafeţe mari. în perioada 20. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. 37 . timp de 5–7 zile după răsărire. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Se seamănă des.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. ceapă verde. folosind 5–6 g sămânţă la m2. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.6. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. În vederea evitării alungirii plantelor. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Atunci când se realizează cultura asociată. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.03 – 15. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în 2–3 reprize.7. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. la 2-3 zile de la semănat sau. se vor menţine temperaturi scăzute.07) la ridichea de iarnă. Ridichea de lună se cultivă în sere. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). spanac. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.5 cm. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.). Producţia este de 8–10 t/ha.

11 . 7. MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN.N. N.

când sunt tinere. 7. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. săruri minerale. substanţe proteice (1.1. Frunzele.2 – 1./100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr).H. var. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. recolta apare destul de devreme. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î.a. canditiva Alef.6. f. salate coapte sau fierte. cu excepţia răritului. ciorbă şi supe de legume etc. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. De asemenea. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).6. dar folosită ca plantă medicinală. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. cultura se înfiinţează prin semănat. 7. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. 1998).I. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. sin. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. denumită şi sfecla de masă. avitaminoze ş.. ciorbe.2. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).6%). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. rubra Familia Chenopodiaceae 7. ssp. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). (Dumitrescu şi colab. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Ca plantă legumicolă. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. în mod semnificativ. esculenta L. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. 39 .6%). potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). din care se remarcă. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. soteuri. Mării Negre şi Mării Caspice. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). piureuri etc. deşi nu este o bună premergătoare etc. se folosesc la salate. apoi vitaminele B1. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie.. în Italia şi Franţa. Dintre vitamine. 1998). în legături.

frunză.rădăcină. c .tulpină floriferă.12 . uneori şi frunzele tinere. sfecla roşie. în primele faze de vegetaţie. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. cum ar fi zonele premontane sau montane. e . tulpina floriferă cu flori. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.Sfecla roşie de salată: a . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. în general.6. iar în cel de-al doilea. 7. STAN. fructe şi seminţe (fig. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. După îngroşare. d . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.floare Rădăcina. b .7. este pivotantă cărnoasă. MUNTEANU În }ările Române.N. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . Fig. 7. N.3.secţiune transversală prin rădăcină. rădăcinile pot căpăta. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Pe plan mondial.12).

rădăcina prezintă zone concentrice. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Florile sunt mici. cu marginea întreagă. de culoare roşie. 1998). sesile.13.13 . Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. anemofilă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. grupate pe un ax mic. peţiolul este de culoare roşie. 1973)..6. concrescute. În secţiune transversală. mult mai intensă.. mai multe glomerule formează un panicul lung. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. prin apariţia. Florile sunt hermafrodite. în anul I. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). De asemenea. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. atunci aceasta va fi globuloasă. 7.LEGUMICULTURĂ II conică). pentru realizarea unor recolte performante. Culoarea rădăcinii. au culoarea roşie. cordat. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Polenizarea este alogamă.. uşor neregulată.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cu suprafaţa ondulată. 7. constituind aşa-numitele glomerule. la planta complet dezvoltată. 7. 1992). este roşie-închisă. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. cât şi în interior. lanceolate. ţesutul Fig. lung peţiolate. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. uneori şi entomofilă. a mai multor zone de ţesut cambial. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Totuşi. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Frunzele tinere. Frunzele. considerate impropriu fructe sau seminţe. atât la exterior.). în mod succesiv. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. 41 . cu limbul ovat. de culoare roşie– verzuie. Nervurile sunt evidente. În anul al II-lea. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. organizate pe tipul cinci. sunt mari. formând un glomerul. din zona centrală a rozetei.4.

Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). După formarea primelor frunze adevărate. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. prin răsad. 7. În primele faze de creştere. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. profund. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. mărimea şi culoarea rădăcinilor. mai ales în grădinile familiale.6. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. iar cea optimă de 18-200C. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. de asemenea. plantele răsar după 10-12 zile. formând tulpini florifere în primul an. în perioadele de secetă. determină formarea unor rădăcini mici. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. în gospodăriile familiale. În condiţii optime. bune pentru consum. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. în funcţie de forma.9. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. timp de 2–3 săptămâni. tardive). Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. În România se cultivă un număr redus de soiuri.6. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. 42 .6.N. mai rar. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. În faza de frunze cotiledonale. N. şi unele populaţii locale. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. plantele se pot vernaliza. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.5. lipsite de suculenţă. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Lipsa de umiditate. de perioada de vegetaţie (timpurii. 7. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. întâlnite. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. plantele solicită condiţii de zi lungă. STAN. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. dar plantele nu suportă umbrirea. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

N. în funcţie de soi şi momentul recoltării. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. după grăparea cu grapa cu discuri. după recoltarea acestora). MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Pregătirea terenului începe toamna. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. cât de curând posibil. Modelarea terenului se execută. primăvara. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. după cum s-a anticipat. imediat după aplicare.14). în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Fig.N. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie.14 . Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Înfiinţarea culturii se realizează. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. 7. la culturile succesive. ca fertilizator starter. STAN. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Modelarea este obligatorie. prin semănat direct. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă.7.

aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. semănătoarea Saxonia. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. când.. de regulă. în condiţii de secetă). recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. în acest mod. După zvântarea terenului. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit.. cronologic. mai ales pentru culturile timpurii. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). Recoltarea sfeclei pentru consum. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. prin smulgere. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Lucrările de îngrijire sunt. purici etc. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. dacă îngheţul a surprins cultura. 45 . toamna târziu.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. Întreţinerea culturii. dispuse echidistant la 37–40 cm.). la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se asigură. cultura având o densitate mai mare. 1998). distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. răritul plantelor la 1020 cm. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se efectuează printr-o singură trecere. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). În prima rundă de lucrări prezentate. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. recoltarea se efectuează manual. Cel mai târziu. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. în continuare. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. În timpul verii. cazmalelor. un tăvălugit al terenului. obligatoriu. în timpul toamnei. altfel. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. se realizează aproximativ ca la morcov. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. În cazul culturilor timpurii. se efectuează o praşilă manuală pe rând. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. recoltarea se execută în mai multe reprize. 1992). din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. pentru situaţia prezentată.

ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. în inflorescen]e apar Alium sativum var. ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. în general.N. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. porrum L. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. N. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. dup\ tomate [i varz\. tulpina fals\ [i frunzele verzi.1. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. bulbul. usturoiul comun (A. 46 . iar sin. Tabelul 8. sunt prezentate în tabelul 8. Allium sativum ssp. sativum L. iar la altele numai frunzele verzi. STAN. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.). Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Alte specii din aceast\ grup\. vulgare) [i prazul (A.). împreun\ cu cele men]ionate anterior. (dup\ Bala[a. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. bulbi[ori aerieni. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. 1973).

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. aplicarea unor ud\ri u[oare. se cere. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . dup\ cum s-a specificat. cel pu]in câteva s\pt\mâni. solul. determinate. MUNTEANU 8. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. În aceast\ faz\. Plantele nu formeaz\ bulbi. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor.N. lipsa apei întârzie cultura. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. induc]ia floral\. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. dac\ se întârzie cu sem\natul. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. se produce vernalizarea [i. iar dac\ se formeaz\ crust\. `n mod special. astfel. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Apa este considerat\ ca un factor major. înfiin]ate prin sem\nat direct. în mod evident. În acest caz. Astfel. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. implicit. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb).1. în faza de germina]ie [i r\s\rire. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. De aceea. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare.4. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. STAN. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. O umiditate ridicat\ în sol. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Temperatura. în defavoarea bulbului. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). în perioada de iarn\. N. prin aspersie fin\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. de care depinde succesul culturii. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. mai ales peste 20-22 mm. astfel. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. plantele formeaz\ tulpini florale. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii.

solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. eventual. care atac\ în mod special bulbul. 1.1 kg P2O5. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. la cultura premerg\toare. pu]in dezvoltat.6 kg K2O [i 1. se recomand\ solurile mijlocii. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. chiar dup\ recoltare. refacerea rapid\ a sistemului radicular. de exemplu. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). Consumul specific (kg/t produs).a. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. 4. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. De aceea. pe soluri aluvionare. nematozi). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. poate reprezenta un element de succes al culturii. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. fertile [i bine structurate (aerisite). în unele lunci. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. se pot instala agen]ii patogeni. Aerul. aluviunile con]in mult\ argil\.. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. în principal. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. 1998). Sclerotium. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În Olanda.4 kg N.). ceapa se cultiv\. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. adesea. în zona polderelor. nisipoase. dar [i de sistemul radicular. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. care este egal repartizat\ pe profilul solului. în primul rând datorit\ texturii. Botrytis [. 53 . În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.LEGUMICULTUR| II bulbilor. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. deoarece. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Aceste cerin]e se bazeaz\. amplasat în stratul superficial al solului. dar bine structurate. de regul\ în treimea lor inferioar\. în timpul depozit\rii (Erwinia. De[i. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. În acest caz. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol.

Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. 8. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. ro[ie sau alb\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.1. form\ [i m\rime. sortimentul este dominat de hibrizii F1. pentru stufat (ceapa verde). bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\.L. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. STAN. prin arpagic.6. care se seam\n\ bob cu bob. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.1. În condi]ii tehnice moderne. La noi în ]ar\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. prin r\saduri (ceapa de ap\. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. N. 54 . MUNTEANU 8. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Alegerea terenului. pentru deshidratare. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. sistem de irigare prin aspersie. în special.. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.N. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. la I. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. 1994). prin arpagic sau sem\nat direct. Culoarea poate fi galben\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama).1. 1998) 8. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Vidra. cultura poate fi complet mecanizat\.5.6. Kaba). dotarea cu sem\n\tori de precizie.1. de c\tre Popandron. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.F.C.

LEGUMICULTUR| II 55 .

urmând a fi încorporate. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. la 25–30 cm.-3. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. în vederea sem\natului. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. cum ar fi: legume le cucurbitacee. solanaceele [i legumele din grupa verzei. În acest sens. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. N. Speciile leguminoase nu se recomand\. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. STAN. pentru epoca de prim\var\. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . ~n ambele situa]ii. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. De asemenea. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care este obligatorie.D. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. de toamn\ sau de prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Dual 2-3 l/ha). 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. verde]urile. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.2). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. în prim\var\. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. 1973).N. respectiv toamna [i prim\vara. care nu au fost administrate în toamn\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. În acest caz. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. pentru epoca de toamn\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. toamna.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. MUNTEANU 62 .N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN. N.N. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 .N. STAN. N.

Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. în medie. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. la adâncimea de 1012 cm. în toamn\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Astfel. cu încorporare. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. mai ales. 6-8 l/ha.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Satecid 65 WP. Prim\vara devreme. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. a. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. chiar la noi în ]ar\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. executate perpendicular una pe cealalt\. 6-8 l/ha sau Pivot. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. de exemplu. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. De asemenea. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. prin realizarea sa. Imediat 67 . exclusiv. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\.

În acest fel. Lucr\rile de îngrijire. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. N. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. a unei culturi uniforme. ori plantele nu vor fi uniforme. r\s\ririi [i ob]inerea. Altfel. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. înfiin]at\ prim\vara. 68 . Culturii de arpagic i se aplic\. de 2-3 cm. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. mai ales pentru producerea cepei uscate. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. în final. sub 7-8 mm. În aceste condi]ii. pân\ la 5-10 aprilie. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. în medie. 1998).5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri.. cu norme de circa 100 m3/ha. de la care se elimin\ r\ritul. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. prin cea de-a doua gr\pare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. cu rândurile încheiate. STAN. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. 1998). în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Pe teren nemodelat. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. iar la densit\]i prea mari. pentru suprafe]e mari. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Distan]a între semin]e pe rând va fi. se face încorporarea produselor administrate. Dup\ începerea r\s\ririi. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. În acest sens. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. prin competi]ie reciproc\.N. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. de regul\. în general. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan.. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. multe plante vor pieri. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. în mod practic. în caz de secet\ sau de formare a crustei. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol.5-15 cm. echidistante la 12. MUNTEANU dup\ erbicidare. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. necorespunz\tor calitativ. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari.

combaterea buruienilor. plantele vor fi infestate [i . f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Lucrarea se realizeaz\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. ca [i la ceapa ceaclama. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Fiziologic. 69 . Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. printr-un plivit manual. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. mu[tele depun ou\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze.3. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de regul\. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. În aceast\ situa]ie. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.2 [i 8.5% în care s-a ad\ugat aracet. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).începutul lunii august. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. iar buruienile sunt în faza de rozet\. se opre[te irigarea. În acest scop. nu se mai poate realiza. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. în mod deosebit. practic. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. controlul acestor d\un\tori. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. la sfâr[itul lunii iulie . de obicei. De aceea. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. în final. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. mai ales pentru distrugerea crustei. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. 2-3 ud\ri. de exemplu cu Afalon. inhibitori sau chiar desican]i. Cu toate acestea. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile.

arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. STAN. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. 70 .4) Tabelul 8.N. Dup\ aceast\ opera]ie. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). A[adar. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. În felul acesta. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Dup\ acest stadiu de maturare. La suprafe]e mai mari. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. dislocarea se poate face [i mecanizat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅).4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. adic\ în afara intervalului de 4-180C. N.

înfiin]at\ prim\vara. a lucr\rilor de îngrijire. 1994). Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. chiar par]ial\. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. densitatea recomandat\. în func]ie de zon\. echidistante la 15-20 cm. dup\ unii speciali[ti. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. 1973. În aceast\ situa]ie. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. în mod mecanizat 71 . de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea se efectueaz\ manual. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. unde este prev\zut\ mecanizarea. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. între 1 [i 15 aprilie. în func]ie de condi]iile meteorologice. O epoc\ ra]ional\ ar fi. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Brewster. obligatoriu. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora.3). dar s\ se asigure.LEGUMICULTUR| II b. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. semimecanizat sau mecanizat. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Epoca de înfiin]are. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Uneori. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. u[or argilos.

putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). îndeosebi pe solurile u[oare. Densit\]ile sunt.N. de asemenea. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. dar adaptate corespunz\tor. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. precum [i distrugerea crustei. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Din aceast\ cauz\. Lucr\rile de îngrijire. N.. Uneori. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. 72 . Dup\ r\s\rire. pe de alt\ parte).5 cm. 1992). inclusiv cele de sem\nat. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. asem\n\toare. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Manual. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. Pe teren nemodelat. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. în momentul de mare necesitate a plantelor. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. aceast\ opera]iune se face cu sapa. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. pe de o parte. mai ales în condi]ii de secet\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. dar trebuie efectuate în condi]ii optime.0-3. de 28 cm. STAN. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. la aceea[i distan]\ între ele. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. cel pu]in o singur\ dat\. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. când bulbul s-a format [i cre[te intens. au un caracter general. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. De asemenea.

care este primul element de succes.6. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. În afar\ de acestea. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. ori de câte ori este nevoie. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Bulbul are un gust iute dulceag. De asemenea. fiind unanim apreciat\ de consumatori. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe.. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. cultura este totu[i rentabil\. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. în func]ie de zona de cultur\. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. pentru anumite zone sau microzone legumicole. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. tocan\ pentru iarn\. De obicei. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. 73 . brânzeturi. pân\ la 30-35 t/ha. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\).3. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. teren perfect nivelat. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Mai mult. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii.a. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. În multe ]\ri. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. de exemplu. în condi]ii normale meteorologice. 8. aspectuo[i. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. 1992).1. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. Indiferent de acestea.

o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. tradi]ie. Dup\ cum se va vedea. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. 1992. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse.N. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.5-4. STAN. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.0 kg/ha. de asemenea. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. plivirea. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. 1998) [i. substan]e bioactive). prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. un sistem radicular bine dezvoltat. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. în func]ie de densitatea culturii. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. De asemenea. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\.a. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. de aceea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). N. condi]iile tehnice. nisip. eventual. În figura 8. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). mobilizat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului.. în mod special. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. b. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. turb\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. îngr\[\minte minerale [. insectofungicide [i.. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. aerisirea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.0 kg/ha [i 3. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. 74 . Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. a. Dumitrescu [i colab. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1.5-2. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. gradul de intensivizare a culturii. De asemenea.

Dumitrescu [i colab. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . odat\ cu modelarea terenului. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. Fig. de circa 200-250 grame. în final. b . 1992. cu plantatorul. 75 . cu circa 300 m3 ap\/ha.6 . prin aspersie. pe rândurile marcate pe strat. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.densitatea = 500-600 mii plante/ha. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Uneori.. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. 8. În acela[i timp.

Pra[ilele asigur\. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Irigarea se face din abunden]\. în luna septembrie. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. mai ales c\ dimensiunea acestora este. [i sub form\ de funii. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. în mod tradi]ional. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. face parte din culturile succesive în câmp. peste 21 mm). Produc]ia este de 25-30 t/ha. de obicei. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. Cultura pentru stufat. din punct de vedere agrotehnic. solarii sau sere. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. datorit\ irig\rii. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. omlete [. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. [i o afânare permanent\ a solului. uneori. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde.). STAN. pe brazde. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. sufleuri. se pot condi]iona. irigarea. din punct de vedere calendaristic. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. a. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Momentul recolt\rii. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. exclusiv. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. se aplic\ între 5-7 ud\ri. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. pentru diferite salate. De asemenea. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite.4. N. atât ca anterioar\. par]ial. în dou\ reprize. 8.a. cultura se practic\ în spa]ii protejate. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. supe. cât [i ulterioar\.6. la 10-15 zile dup\ plantare. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). numai prin brazd\.1. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. inclusiv 76 . Bulbii de ceap\ prin r\sad. destinat\ consumului în stare proasp\t\. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.N. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Cultura în câmp se aseam\n\.

Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. se asigur\. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. în special toamna. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. În ordine. sau cu azotat de amoniu. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. astfel ca. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Dac\ terenul este nemodelat. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. cu patru rânduri echidistante pe strat. pân\ la venirea iernii. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. pe care nu b\lte[te apa.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. uniform ca nivel [i grad de tasare. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. iar arpagicul este bine calibrat. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. la 15-20 cm între acestea. Dac\ solul este bine preg\tit. 77 . dac\ nu se mai dispune de stufat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. În unele situa]ii. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i de 2-3 cm prim\vara. ca s\ nu se taseze). pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. prin aplicarea unei ud\ri. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. pentru a nu r\ci prea mult solul. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. în caz de secet\ prelungit\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. care asigur\ startul culturii în prim\var\. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel.

iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Prin alegere. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. recoltarea se face în totalitate. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. STAN. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. 78 . succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). culturile prea dese se vor r\ri. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. dac\ este nevoie. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. musc\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. în func]ie de epoca de înfiin]are.N. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Când plantele sunt mai mari. pe de o parte. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). în vederea livr\rii. a plantelor cu simptome de atac. N. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. În acest caz. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. pe alese. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. De exemplu. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. pe de alt\ parte. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. b. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). De asemenea. Cultura este relativ simpl\.

Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. chiar în ferestrele iernii. de exemplu. de 40-50 cm. În mod practic. Cel mai adesea. imediat ce acest lucru este posibil. prin r\rire. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Recoltarea se face e[alonat. în func]ie de condi]iile meteorologice. alegând cele mai dezvoltate plante. sunt posibile [i alte variante. c. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. dac\ s-ar cultiva. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. consumul de energie ar fi foarte mare. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.5-2. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. tomate. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.0-2. deoarece.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Consumul de material de plantat este de 2. 1998). În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). dup\ plantare.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. 79 . udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. atunci acoperirea lor se poate face toamna. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. În mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. La solarul tunel. înainte de venirea înghe]urilor. Temperatura din solar. În acest moment. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. pr\[itul sau plivitul. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat.

Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.N. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. cel mai târziu.44% cenu[\. supe. 6-7% protide. N. 8.1. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. STAN. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. De asemenea. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. de asemenea. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. recunoscut\ [i inconfundabil\. 1. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. mrani]\ [i nisip. Aroma sa. Se folose[te la prepararea. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\.2. 0.7% celuloz\. în primul rând arpagicul stufat. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. condimentar\ [i aromatic\. 2000). Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. mai ales în medicina modern\ naturist\. se folose[te în industria conservelor. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. în func]ie de cerin]ele pie]ei.2. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). salamuri. ssp. Valoarea sa terapeutic\. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. În func]ie de temperatura din ser\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Materialul de plantare îl constituie. în 2-3 reprize.6% lipide. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.5 cm. vulgare Familia Liliaceae 8. de neînlocuit. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. cârna]i. este deosebit de apetisant\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Acest strat are grosimea de circa 1-1. fripturi. mai ales în reglarea presiuni sanguine. 0. Gustul s\u picant.

a. 17 t/ha în Sudan. în general. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. K) [i microelemente (Mn. 1992). iar în România. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Importan]a agrofitotehnic\. Fe [. În SUA se ob]in 12 t/ha. probabil din specia A. care confer\ aroma specific\. holerei [. nematozii [i musca usturoiului. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.2. Ca. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. vitaminele C [i E. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. La noi în ]ar\. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. În rest. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). 22 t/ha în Liban. 1994). I[alni]a-Amaradia. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 81 . ~n ce prive[te vitaminele. eventual. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. 13.2. pe tot parcursul anului. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. în ambele emisfere.000 ha. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Na. (Butnariu [i colab. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. difteriei. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. R`mnicu S\rat-Buz\u. cu 240 mii tone. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. cum sunt cei ai febrei tifoide. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. S. 1999. 8. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Cu. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. D\r\[ti-Ilfov.a. [i pre]urile deosebit de avantajoase. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.). citat de Popescu [i Atanasiu.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. longiscuspis. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole.. în solarii. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Importan]a economic\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cel mai mare produc\tor european este Spania. 2000).

Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. într-un singur plan. aceasta nu con]ine flori. de r\d\cinile adventive. usturoiul este o plant\ anual\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. N. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. c\rnoas\). lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. ca [i la ceap\. cel mult egal cu num\rul de frunze. prin suprapunere. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. netede [i lucioase. Frunzele sunt liniare. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. reunite în umbele false. Din ace[ti bulbili. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. de m\rimea unui bob de porumb. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. gâtul plantei sau tulpina fals\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. cu vârful ascu]it. 1985). tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Mugurii axilari se tuberizeaz\. denumi]i popular [i „c\]ei”. La noi în ]ar\. iar s\mân]a este alungit\. de culoare alb\ sau violacee. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. [i poate varia de la 4 la 60. dup\ care devine circular\. este dirijat. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. STAN. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. ci bulbili aerieni. ajungând s\ prezinte muchii. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. formând a[a-numi]ii bulbili. În sol. mai sub]iri ca cele de la ceap\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. alternativ (la dreapta sau stânga). întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. R\d\cina. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\).3. în anul urm\tor. în anul viitor.N. MUNTEANU 8. cilindrice. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. iar dup\ formarea bulbului. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\.2. cu înmul]ire vegetativ\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. iar limbul. Discul. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. 82 . alc\tuind. sub form\ de jgheab. din care. trimuchiat\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. acestea sunt grupate în cime unipare. În alte zone de cultur\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. 1985). Tulpina.

Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. este rezistent\ la secet\. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. rezistente la temperaturi sc\zute. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. S\rat). temperaturi sc\zute [i p\strare. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\.4. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Dup\ Butnariu [i colab. 1973. Chaux [i Foury.LEGUMICULTUR| II 8. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Ecologic. 83 . (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Asia Mic\). 1994. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. bulbii sunt mijlocii-mari. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. cu un nivel mai redus al apei. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Astfel. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. pu]in rezistent\ la usc\ciune. 1994). ~n general. f\r\ a forma bulb (Bala[a. în general. nu formeaz\ l\stari floriferi. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. De Rm. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. temperatura optim\ este de 18-200C. În timpul vegeta]iei. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. de asemenea. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Apa. Dup\ aceea. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Brewster. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. De I[alni]a). reprezint\ forma de toamn\. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Grupa continental\ (Caucaz. De D\r\[ti. formeaz\ un bulb mic. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali).2. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C.

Preg\tirea terenului începe din toamn\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. N.0 kg. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.D.6. unele insecticide (tabelul 8. se mai execut\. suplimentar. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. STAN. precocitate.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. pe cât posibil. dar bine structurat. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.2. consumul specific este: N=11 kg. 8. preventiv. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. 1994). O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\..5 kg (dup\ Butnariu. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. 1998). astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra.2. K2O=8-10 kg. pulverizeaz\ solul. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. În acest caz. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. K2O=5. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.3). P2O5=3-4. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. dar mai energic\.5 kg [i S= 5 kg. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster.N.-3. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. care îngreuneaz\ recoltarea. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.a. care. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.2. P2O5=1.. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. 84 . Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. culoarea tunicilor. 8.5 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. Totu[i.0 kg. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Lucrarea cu freza este prea scump\. ba mai mult.5. MgO=0. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.

LEGUMICULTUR| II 85 .

care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. 1994). Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. de[i posibil\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. bulbii o petrec în câmp.N. finalizându-se cu ar\tura de baz\. STAN. în cea mai mare m\sur\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ recoltare. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. N. dar nici din centrul bulbului. Pentru realizarea acestei densit\]i. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. pentru c\ sunt prea mici [i. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Înfiin]area culturii. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. afecta]i de atacul nematozilor. Plantarea mecanizat\. 1994). deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. adesea. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. care este obligatoriu. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. se poate face toamna sau prim\vara. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 .

provoac\ arsuri gastrice. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. 4. 8.3. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). adesea. În foarte multe din preparatele culinare. vitamine [i fitoncide. dar poten]ialul soiurilor atinge. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.8-1. dac\ nu au survenit precipita]ii. Prazul este o plant\ legumicol\. care este mai scump\ [i. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). În principiu. 0.3.4% dizaharide [i 1. 2-3% proteine.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Calendaristic. PRAZUL Allium porrum L.7% hidrocarbona]i (din care 2.1. pân\ la 10-12 t/ha. Familia Liliaceae 8. 6.5% cenu[\ (s\ruri minerale). acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. în condi]iile de la noi din ]ar\.3% monozaharide. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.3-0. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 0. înlocuie[te ceapa. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. în teren deschis sau în solar. e[alonat. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. cultura în câmp se practic\ mai rar. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în cazul apari]iei unor ploi.5% celuloz\ brut\). mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. De regul\. Produc]ia este de 5-6 t/ha.4% gr\simi. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.

1969). iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. În prezent. 8. Importan]a agrotehnic\. cum ar fi Oltenia [i Banat.N. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. STAN. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Asia de Sud-Est. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Plantele de praz produc. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 .3. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. prazul este cunoscut în întreaga lume. R\d\cinile adventive. p\trunzând în sol pân\ la 1. are o tehnologie u[or de realizat. Peninsula Balcanic\. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. În primul an din ciclul ontogenetic. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. 1992). prin rusticitatea sa. cu înmul]ire sexuat\. mult mai puternic dezvoltate. Tulpina. N. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. În orice caz. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. H. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). 2000). 8. cum ar fi Europa occidental\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. R\d\cina. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. fructe [i semin]e. astfel. de aceea. MUNTEANU sau a usturoiului. dou\ tipuri de r\d\cini. care se g\sesc în compozi]ia sa. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate..3. 1994). cât [i în timpul p\str\rii. atât la transport [i la comercializare. bienal\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. cu un redus grad de perisabilitate. Prazul. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. C [i PP). suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. îns\.3. de câteva mii de ani î. Cultivat de egipteni [i greci.25 m (Maier.2. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Africa de Nord. pentru a asigura o bun\ comercializare. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse.

cilindric\. În anul urm\tor. La baza lor. Pe por]iunea limbului. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . dac\ sunt din interior [i de culoare verde. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. au ap\rut mai multe forme ecologice.7 . 1985). 8. tecile sunt pu]in mai îngro[ate.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. cu rezisten]\ mai slab\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. înalt\ de 80-120 cm. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. tecile se suprapun unele peste altele. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. mu[te). Pe restul por]iunii lor. Frunzele. în condi]ii de mediu diferite. denumit\ tulpin\ fals\.7). alc\tuind o forma]iune cilindric\. îngro[at\ [i suculent\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. roz sau violacee. fiind liniar. florifer\.4. care prezint\ un picior mai scurt [i gros.4-0. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\).Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. neted\. dac\ sunt din exterior. Perigonul. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. groas\ de 1-1. în mod alternativ. 8. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. glauc\. sunt formate numai din teac\ [i limb. sub form\ de jgheab. este de culoare alb\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. 8. cu o rusticitate evident\. Frunzele.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. format din cele [ase tepale. Butnariu [i colab. într-un singur plan vertical. Fructul [i semin]ele sunt Fig. sunt albeg\lbui. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. plin\ în interior. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.2 cm la baz\ [i 0. Aceasta este erect\.3. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). ca la toate speciile alliacee. Pe acest disc. ca [i la usturoi (fig. pe partea sa superioar\.

în func]ie de zona de evolu]ie. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. vegetarea înceteaz\.5 kg [i S=0. Mg=0..6. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). 1994). este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.6 kg. Apa. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. 1998) 8. A[adar. 90 .5. K2O=4 kg. Picior de elefant. dar nu ca regim. 1994). se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994): N=2-3 kg. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. 1992. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Dup\ plantare sau r\s\rire.3. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. ]ar\ cu tradi]ie veche. 8.. N. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. plantele r\mân mici. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. când plantele sunt mature pentru primul an. MUNTEANU pe timpul iernii. de asemenea. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. În condi]iile de secet\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.3. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. iar dac\ este mai sc\zut\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. de Carentan. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. de var\.N. de tradi]ie. În Fran]a. STAN.2-0. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Fa]\ de ap\. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. de toamn\ [i de iarn\. Brewster. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. P2O5=1 kg. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. În acest stadiu.

în func]ie de zon\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Sem\natul se execut\ mecanizat. 1998). la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri.3. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului.6.5-2 cm.LEGUMICULTUR| II 8. la adâncimea de 1. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. În principiu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. ca plant\ indicatoare. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8.1. s\ fie profund [i fertil. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. 91 .. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Chiar înainte de r\s\rire. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. dac\ este necesar. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. pân\ la sem\nat. la 28-30 cm adâncime.8. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. terenul se t\v\luge[te. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dup\ modelare. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. în aceea[i zi. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.

pe teren nemodelat.8 . MUNTEANU Fig. prin r\sad 92 . 8. d .pe teren modelat.N. N. STAN. b . c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. prin sem\nat direct sau prin r\sad.

Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. sporind calitatea recoltei. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Pentru consum imediat. Recoltarea se face manual. este mu[uroirea plantelor.3).2. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. 93 .6. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului).2 [i 8. În atare circumstan]e. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. În [an]uri. O lucrare special\. plantele se smulg. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. altfel. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Recoltarea începe toamna târziu. sau semimecanizat. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. care se completeaz\ cu una mecanic\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. 8. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Dac\ sunt goluri. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. Pentru p\strare peste iarn\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. care se repet\ dup\ r\rire. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Cu prilejul acestei pra[ile. de regul\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Dup\ dislocare. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. prin aspersie. dup\ o cultur\ anticipat\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. absolut necesar\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.3. cultura se poate realiza în ogor propriu.

variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). dar la noi în ]ar\. dar poate ajunge la valori mai mari. ceapa de iarn\ sau de tuns. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2.N. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. 8. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. cu pân\ la 50-60%. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Plantarea se face manual. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. 94 . usturoiului comun [i prazului. N. de regul\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. executate cu grapa cu col]i reglabili. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. subspecii. ceapa e[alot\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. în afara celor prezentate. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\.4. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. În condi]iile de la noi din ]ar\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Prim\vara. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. dup\ ce au ap\rut buruienile. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. în cazul culturii prin r\sad. STAN. ca [i la cultura prin sem\nat direct. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\.

Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. 8. fiecare în parte. 8.4. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Fig. dar care. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. 8. prin discul propriu. bulbiferum [i Allium cepa L f. 8. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. Este o specie peren\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. de un disc comun (fig. mai multe [i mai mici. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. de obicei. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\.4.9 . La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.9). fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. dar [i din zona central\ a Asiei. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. pe bulbii din inflorescen]\. central\ [i de nord a Moldovei. 95 . formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.Ceapa de Egipt (rocambole).2. de culoare cenu[iu-g\lbuie. La forma proliferum. fructe [i semin]e. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. aspr\. ca [i cea colinar\. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Este originar\ din bazinul mediteraneean. nu formeaz\ semin]e.1. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. dar de dimensiuni mai mici.10). ci formeaz\ bulbili aerieni (fig.LEGUMICULTUR| II 8. nu formeaz\ flori. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. iar tulpinile florifere. f.

Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. La noi în ]ar\. asem\n\toare cu prazul. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. în anul urm\tor. Este o specie peren\.11). se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. STAN.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.4. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.4. prim\vara.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. de asemenea. 8. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Fig. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Formeaz\ un bulb pu]in evident.11 . MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. N. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. cel mai Fig.4. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. 8. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).10 . În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. De regul\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. 8. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. Când se înmul]e[te prin semin]e. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Plantarea se face toamna sau. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.3. care se folosesc în industria conservelor.N. 8.

5. Uneori. 1973). ophioscorodon Dom. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. 8.12).12 . Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. var. dar foarte mari. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. cu mai mul]i bulbili. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Este bine cunoscut în întreaga lume. iar `n anul urm\tor.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. ~n primul. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 8. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 97 . îndeosebi formele mediteraneene. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. 8.4. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. De Bucovina.

4%. culoare [i chiar gust. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate.1. glucide simple 0. cop]i sau pr\ji]i. STAN. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. care se consum\ fier]i. `n terenul destinat culturilor legumicole. din punct de vedere botanic.2%. Importan]a agrofitotehnic\. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. Familia Solanaceae 9. m\rime. C=20-25 mg/100 g [. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. celuloz\ 0. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.1. astfel c\ este folosit\ aproape integral. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. de[i. precum [i unele vitamine: A=0. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1.08 mg/100g. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. cenu[\ 1%.N. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.a. comparativ cu alte legume. protein\ brut\ 2%. N. De asemenea.2 mg/100g. B1 [i B2=0. sunt diferite. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. 9.5 mg/100 g. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.8-1. se practic\ pe suprafe]e mai mici. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.

datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. în unele ]\ri din vestul Europei. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. pre]urile avantajoase de valorificare. în mod surprinz\tor.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Totu[i. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. De regul\. 1974). La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. dar numai S.. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Bineîn]eles c\. 99 . în cea mai mare parte. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. S. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. ca urmare. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. în acest caz. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. Mai mult.1. demissum (rezistent\ la frig). Importan]a economic\.a. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. de[i las\ terenul. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cultura cartofilor timpurii. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. curat de buruieni. S. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. cum ar fi S.2. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. cel târziu pân\ la 1 iulie. S. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Factorii de risc. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Columbiei. mai întâi în Transilvania. în cazul culturii timpurii. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). 9. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. În prezent. Cerin]a mare a pie]ei [i.

tipice fiec\rui soi (fig. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. prin care se insereaz\ pe stolon. dup\ care cade. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. N. 1985). Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. De asemenea. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. În condi]ii de lumin\. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\.N.1). În cazul în care l\starul este distrus. 100 .3. În condi]ii de întuneric. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. STAN. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. când este foarte tân\r. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. 9.5-2. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. din care. iar în plus. ai tulpinii aeriene. Tuberculul are o parte bazal\. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. m\rimi [i culori diferite. Tulpina. spre profunzimea solului. care se mai nume[te col]. 9. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. formând a[a-numi]ii ochi. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. de 1. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Ace[tia sunt cilindrici. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. 1969). în al doilea an.0 cm. tulpinile aeriene. Din ace[ti ochi se formeaz\. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive.1. 1958. se orienteaz\ pe vertical\. MUNTEANU 9. subterane. [i o parte apical\ sau vârful. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. R\d\cina. citat de Zanoschi [i Toma.. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii.2). În primul an. care con]in trei muguri. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. în condi]ii corespunz\toare. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Ace[tia pot avea forme diferite. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere.

2 . 101 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 9. în ciclul lor de via]\.LEGUMICULTUR| II Fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 9.1 . denumit\ faz\ dormind\. muchiat\. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. fistuloas\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. erect\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 9.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.1). 1974). astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. La o plant\ Fig.

Fig.N. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.4. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Caliciul este format din cinci sepale unite.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.5-2 mm în diametru. 1974) Floarea. Uneori. 1985). cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. ovat-lanceola]i ori circulari. prin autogamie. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. 9. prinse pe baza corolei. Polenizarea este direct\. ovoidal\. MUNTEANU Frunza. ro[iatic\. turtit\. cu diferite tipuri de peri[ori. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. eliptici. albastr\. alb\ sau cenu[ie. grupate într-o cim\ terminal\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Florile sunt actinomorfe. sunt dens p\ro[i. hermafrodite. S\mân]a este mic\. cu vârful ascu]it.1. De asemenea. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. de culoare alb\. 9. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u.3 . De[i cartoful nu 102 . pentamere.3).9. cu dou\ loje. Gineceul este bicarpelar. iar corola este format\ din cinci petale unite. cu aspect rotat. cu 5-10 flori. cu umiditate ridicat\. N. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Lobii (foliolele) sunt ova]i. violet-închis\ etc. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. STAN. Fructul este o bac\ sferic\ de 1.

mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. în mod clar. Minus 1-2 Minus 0. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. în Ceau[escu [i colab. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. [i rolul de regulator termic. are valori de 17-200 C (tabelul 9. în asemenea cazuri. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. 1984). Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. în Ceau[escu [i colab. iar perioada de lumin\ este maxim\. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.. Tufa cre[te în condi]ii optime. Riscul temperaturilor de înghe]. inclusiv pentru formarea tuberculilor.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. apa având. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în acest caz. Totu[i. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. cât [i p\r]ile aeriene.1). Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. r\d\cinile pot cre[te. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare..LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Astfel. 103 . Rezult\ de aici. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Tabelul 9. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. De asemenea. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.2 (dup\ Bala[a.

care are loc la nivelul stolonilor. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. De aceea.A. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. bine structurat. în special prin aspersiune. 104 . La o ton\ de cartof. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. este favorabil\ udarea.N. 1-1. STAN.U.A. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). dar [i de intens\ activitate metabolic\. Solul este un factor de mediu important. MUNTEANU Tabelul 9. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . în Ceau[escu [i colab.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 14 kg K2O. tuberculilor [i r\d\cinilor. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. ca urmare. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Totu[i.5 kg K2O. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 3 kg P2O5.. acest regim. s\ fie fertil. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.. De aceea. de care depinde succesul culturii. la nevoie. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.U. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 8. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. N. solul. 2 kg P2O5. Din aceast\ cauz\. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.5 kg MgO [i 2 kg S. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. prin caracteristicile sale. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit.

în func]ie de posibilit\]ile tehnice. cerealele p\ioase. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.1. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.. s\ fie bine structurat.LEGUMICULTUR| II 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.6. Tabelul 9.0 16. bineîn]eles. 9. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. cu pant\ uniform\. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.1. legumele verde]uri. cartoful decât dup\ 3-4 ani. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.0 16. legumele din grupa cepei sau a verzei.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.1. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.5. biloane [i rigole de udare.5 9. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Nu se recomand\ solanaceele [i. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.6.1. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.3.

manual. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea.. În unele situa]ii. încol]i]i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. cu diferite v\t\m\ri. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. cât [i cei prea mari. În situa]ii normale. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). se pot folosi atât tuberculii mici.4 . Fig. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 106 . Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. dezinfec]ia [i încol]irea. calibrarea. În mod aproape generalizat. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. eventual. STAN. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 9. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. N. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 1992).N.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. distan]ate la 70 cm (fig. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. deshidrata]i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. de exemplu. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 1997). iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. 9.

Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. de culoare alb\ (col]i). tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). luminii.. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. 107 . în spa]ii corespunz\toare. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. la nevoie. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. dar se pot folosi. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. în spa]iul din jurul ochilor. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. tuberculii. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Dup\ aceast\ etap\. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. În timpul aerisirii. 1973).5-2. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Dup\ suda]ie. formeaz\ l\stari de 1. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. ce se afl\ într-un vas adecvat. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. în func]ie de spa]iul de încol]ire. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). cu prec\dere. mai ales. timp de 2-4 ore. În timpul acestei perioade. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. 1997).5%. [i alte substan]e în amestec. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. pe pardoseala magaziei. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. când tuberculii sunt zvânta]i. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dac\ umiditatea scade prea mult. În acest timp. serele. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. eliminându-se.0 mm. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. pentru a[a-numita suda]ie. În condi]ii de umiditate sc\zut\. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. înainte de plantare. solariile etc. Dup\ imersie. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire.

Plantarea se poate efectua manual.4). în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. sau complet mecanizat. cu 20-30 martie. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. un nou strat de amestec. special echipat\ (MPR-5). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. cu lungimea de pân\ la 1. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Atât plantarea manual\. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.N. acesta se ud\ bine. pe rigolele deja trasate (fig. respectiv. folosind ma[ina de plantat r\saduri. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. simpli sau ramifica]i. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului.5-3 cm. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).m. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.9. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. dup\ care se adaug\. STAN. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. 9.d. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\.5). N.2). În felul acesta. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Densitatea [i. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. rumegu[ [i nisip.9. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. pe teren modelat (fig. în anii normali. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. În unele cazuri. Plantarea tuberculilor. În vederea plant\rii. În principiu. acest moment coincide. 108 . turb\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Calendaristic. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).a. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. îngro[a]i. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C .

A. de regul\. Lipsa de umiditate. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Mancozeb. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii.LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof.4 kg/ha. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. importan]\ redus\ pentru cultur\. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.3-0. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. de asemenea. postemergent. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Imediat dup\ plantare.5 . pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.U. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. odat\ cu plantarea. întârzie procesul de formare a tuberculilor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. Excesul de umiditate. Dup\ plantare. 9. Mana cartofului are. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. de aceea. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. De regul\. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. se efectueaz\ o erbicidare. se asigur\ circa 1.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Lucr\rile de îngrijire.

l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Calendaristic.7). Fastac-0. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. semimecanizat sau mecanizat. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. iar 110 .6.0. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). manual. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).9. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. În ambele cazuri. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. cuibul se desface cu sapa. Lucrarea se face manual.1. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. se culeg tuberculii cei mai mari. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).2. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. STAN.. în rigole deschise mecanizat sau manual.3 l/ha. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.5 aprilie. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.N.9. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.3 l/ha. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.1 l/ha sau Karate. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. 9. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. fiind încadrat\ între 5 martie . în tunele joase. De regul\.a. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. 1992). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.6). N. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. în sistem cuvertur\ [. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.

9. 9. în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Fig. mai mari între plante pe rând. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.

b . N.8 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.N. 112 . STAN. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe rigol\. Într-o alt\ variant\. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .8). 9. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. cuprinzând sub el dou\ rânduri.9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. Fig.

se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. sin. 9. terenul trebuie s\ fie bilonat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. creme. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. asem\n\toare cartofului. din loc în loc.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Fig. Înainte de plasarea foliei. Batatul este o specie anual\. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. denumit [i cartof dulce. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.9). 9. erbacee. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. De la batat. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.2. supe. Acestea. Fig.9. sub form\ pr\jit\ etc).9 . 1969) 113 . iar în sol un sistem radicular puternic.10 . Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. în medie. R\d\cinile. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. dar f\r\ succesul scontat. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Convolvulus batatas L. BATATUL Ipomoea batatas Poir.

care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.a. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. N. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. fertiliz\ri faziale. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. MUNTEANU înr\d\cina]i.N. 114 . O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 9.10). ud\ri. STAN. rezulta]i din l\stari.

var. familia Cruciferae sin. mugurii floriferi [.B. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.1.5% 115 . fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. încadrat\ sistematic în specia B.pentru B. în tot cursul anului.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. practic. 10.B. simpl\ sau asortat\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. pedunculii. tulpinile îngro[ate. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . 1. Importan]a alimentar\.1. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. diferite preparate culinare. 5-6% glucide.pentru B. De la aceste specii se consum\ frunzele.. reprezentat\ de specia B. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . ]esutul preinflorescen]ial. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.. capitata L. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . cu sau f\r\ carne etc. f. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. campestris ssp. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. varza se consum\.1. rapifera Metzg (2n=38).. campestris L. [i varza asiatic\. oleracea L.a. printre altele. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. napus ssp. Dup\ locul lor de origine. Familia Cruciferae 10. oleracea [i 2n=20 . alba DC. Brassicaceae.2-1.

MUNTEANU proteine.2 mg/100g [. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. unele toponine sau nume de persoane. mai ales la m\n\stiri. de var\ sau de toamn\. în câmp [i în spa]ii protejate.2 % gr\simi. în ultimii 10 ani. Importan]a agrofitotehnic\. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). prin r\sad. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului.N. a fost cultivat\. 1995). În ]ara noastr\. 2000). practic între cele dou\ cercuri polare. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. 31 mg/100g fosfor.a. cultura acestei legume.2. 10. duble. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.a. o suprafa]\ de circa 30.24 mg/100g potasiu.20 mg/100g. asigurând venituri.1.1-1. împreun\ cu altele.a. putând fi complet mecanizate. Dup\ datele statistice FAO. înc\ din antichitate. silvestris L). pe linie filogenetic\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). de potasiu .. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). asociate [. din varza s\lbatic\ (B. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. o. În secolul al XIX-lea. 0. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. var. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. în medie. de la înfiin]are pân\ la recoltare. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. era pu]in cultivat\. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. În ]ara noastr\. unde g\se[te condi]ii prielnice. în culturi succesive. 116 . complexul B . din prim\var\ pân\ în toamn\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. s\ruri minerale: de calciu . În prezent. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.. STAN. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. ca varza timpurie. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. de sodiu . începând cu secolul al XIIlea.46mg/100g. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului.50 mg/100g. vitamine: C . de regul\.000 ha/an.1. 1998). N. practic. cu fosfor – 31mg/100g [. unele lucr\ri.

albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. puternic ramificat\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. groas\. cu limbul oval. hermafrodite.3. este scurt\ (15-20 cm). La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. În faza de r\sad. Pe tulpina florifer\. 117 .1). glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Frunzele exterioare sunt verzi.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 1 . eliptic sau aproape circular. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime.aspectul general.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. eliptic\. 10. cu r\d\cina [i. bogat ramificat\. alterne.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.). glabr\. 10.1. par]ial.5 m adâncime. Florile sunt actinomorfe. conic\ etc. de form\ conic\ sau cilindric\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere.1 . 4 . Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. la exterior lemnoas\. ce poate ajunge pân\ la 1. ierboas\. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. tulpina lemnificate (fig. grupate în raceme lungi. în interior c\rnoas\. frunzele bazale sunt pe]iolate. ovat\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 3 . 10. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. sulfurii sau alburii. scurt pe]iolate. tetramere. iar cele interioare sunt albe. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Primele frunze normale Fig. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Tulpina.c\p\]âna. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 2 . glauc\. laxe. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.

STAN. iar ultimele cele de la vârful racemului. Totu[i. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. [i anume 2-30C. dehiscent\ (fig. 10. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.sec]iune longitudinal\ prin fruct. cele de la baz\ au format deja silicve.2 .000-4. De[i are flori hermafrodite. rostrat\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 1985).000 de flori. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.1. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.4. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Deoarece inflorescen]a este un racem. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.N. Polenizarea. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Semin]ele sunt aproape sferice. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. 10. Temperatura. cele patru carpele sunt concrescute între ele. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. brune sau cafeniu negre. Pe o plant\ se pot forma 3. albinele. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. La temperaturi mai ridicate.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .tulpina florifer\ cu fructe (silicve). uneori reticulate. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. cu diametrul de 2-3 mm. Oricum.sec]iune prin semin]e . 10. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. 2 .2). Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. netede ori fin striate. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. procesul de germinare 118 Fig. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. produc]ii mari. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. N. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. 3 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului.

în faza de r\sad. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. cre[terea înceteaz\. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. dar cantitativ mai reduse. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. cât [i sub aspect cantitativ. de asemenea. este necesar ca. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Lumina.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Peste limita de 20-250C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. 1989). se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. atât din punct de vedere calitativ. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. uneori. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. afânate sau. De aceea. În schimb. La varza timpurie. dac\ lumina este de intensitate slab\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. Dup\ majoritatea autorilor. În cazul solului. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. În acela[i timp. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. În faza de cre[tere vegetativ\. La temperaturi mai ridicate. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Astfel. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total.. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. atât în sol. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Dup\ germinare. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Beker-Dillingen. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. pe terenuri umbrite. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). în 3-4 zile. Vara. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. 1956). c\p\]ânile r\mân mici. în toat\ perioada ciclului vital. iar la 18-200C. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. datorit\ vernaliz\rii. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. 1982). iar în faze mai avansate. 1998). dup\ ce s-au format c\p\]ânile. 1956. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. cât [i în atmosfer\. o faz\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. 1969). cu cerin]e mari. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. în faza de r\sad. respectiv.

20 kg P2O5. 2000). 10. 04 .).3 kg azot. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). 03 semitârziu. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 0. 120 . prim\vara. profunde.târziu. al\turi de ap\.7 kg CaO [i 0. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. provenind din str\in\tate. la niveluri optime de 75-80%. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.1. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Reac]ia solului poate varia.3 kg MgO. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. anterior preg\tirii terenului. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. STAN. cât [i hibrizii F1. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. hibrid F1 etc. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. în limite medii. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. 1.N. favorizând b\ltirea. 01 .1. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. 02. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. aplicat toamna sau. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. În compara]ie cu alte plante legumicole. De regul\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Irigarea prin brazde. Astfel.5. Solul. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. De asemenea.40 kg K2O. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\.timpuriu. De asemenea. în ]ara noastr\. în general. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.extratimpuriu. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la nevoie.5. N. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. 4. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.de var\. de[i are unele avantaje. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\.

LEGUMICULTUR| II 121 .

8. de tipul solurilor aluviale. 122 . expuse la soare.1. imediat dup\ nivelare. lobod\ de gr\din\ [. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Toamna. cum sunt: castrave]ii. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. Locul în rota]ia culturilor. La rândul ei. Fertilizarea de baz\.a. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. cu diferite grade de evolu]ie. sfecl\ ro[ie. N. s\ se realizeze produc]ii maxime. bame. fasolea de gr\din\ [i cartofii. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. Tehnologia de cultivare 10. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. ferite de curen]i reci.2.1. ]elin\. toamna. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. 45 kg P2O5. 210 kg K2O.1. dovleceii. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. tomatele. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.). situate pe terasa a doua a râurilor. p\trunjel. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. prin fertilizarea de baz\. la 8-10 cm adâncime. ardeii. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\.N.2. În leg\tur\ cu aceasta. plantele extrag din sol: 115 kg N. p\stârnac. castrave]i.6. Preg\tirea solului. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. care au boli [i d\un\tori comuni. etc. p\tl\gelele vinete etc. STAN. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.6. este necesar ca.) [i din grupa cepei. prin dou\ treceri. MUNTEANU 10. Mobilizarea solului. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. dup\ care se face modelarea. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.5 g sare potasic\ la m2.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.8 sau 123 . folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.2 în agregat cu tractorul U-650M. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).2%). ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. În cazul verzei timpurii. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. prim\vara devreme. În cazul gospod\riilor popula]iilor. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. Astfel. 60 g superfosfat [i 12. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). se folosesc doze orientative.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. cu suprafe]e mici.

N. . acestea se vor executa dup\ plantare. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.8. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. în cazul gospod\riilor popula]iei. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. pr\fuirea cu 124 . semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. respectiv 15 g/m2. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Preg\tirea semin]elor. acest erbicid fiind foarte volatil. astfel modelat. în cantitate de 3-4 litri/ha. în acela[i mod ca [i Treflanul. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. Terenul fiind modelat.8. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. solul. MUNTEANU MMS-4. deoarece.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. echipat cu rari]e. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. pe rigole. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. prim\vara. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. înainte de sem\nat.5). Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. [i de aceast\ dat\. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Erbicidarea.tratamentul chimic. N. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. la adâncimea de 5-8 cm. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. STAN.2. modelarea se execut\ tot din toamn\.

în vederea gr\birii germina]iei. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.3. se taseaz\. folosind rama de sem\nat. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Tabelul 10. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10.. 1986). r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Producerea r\sadurilor. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. prin împr\[tiere. .LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). în vârst\ de 40-45 zile. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.stimularea semin]elor.5% timp de 10-12 ore. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. se ud\ cu 125 . folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.

07 10.06-20.07 01. MUNTEANU ap\ tehnologic\.05 25.05-05.07 15.01-15.02-05.05 15.05 25.05 15.4-0.07 01.05-05.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-05.05 01.07 - 20.05 20.06-25.3 0.03 01.05 15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.06-20.06 - 25.3 0.07-30.4).01-5.N.5 0.06-15.4-0.05-20.5 0. N.03 01.02 plant\rii 5. STAN.04 20.06 20.3 0.06 30.06 20.06 05.02 15.05-15.06-10.06-10.06 01.3 0.06-10.04-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07 05.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.8-1 0.04-10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06 05.03 10.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.06-10.05 20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06-10.06-30.4 1.05 20.05-10.05-25.04 01.3 0.03 25.3 0.0 0.04-05.3 0.03-15.06 01.04-20.06-25. Tabelul 10.05-05.06-15.6 0.3 0.07 10.0 0.05-25.01-10.03-30.05 01.05-15.07 10.05-20.03-30.5-2.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04-10.02-10.05 - 01.05-15.3 0.06-15.06 15.05 15.3 0.3 0.05-15.05 15.02 15.3 0.07-15.06-15.4-0.3 0.5-0.0-2.4 1.06 01.04 01.03-5.3 0.

la 8-10 zile de la repicat. prin coborârea temperaturii la 4-60C. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.2%. .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. folosind 300 g azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .4%. Perozin B 75 WP 0. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.1% sau Sinoratox 35 EC 0. 127 .aplicarea primei fertiliz\ri faziale. În momentul plant\rii.2%.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.dirijarea temperaturii. de culoare verde-închis. în cuburi nutritive. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.1% (Costache M. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). Divipan 100 EC 0.05%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. 200 g superfosfat. Dithane M-45 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. . Onevos 33 EC 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. [i colab.4%. 1987).3%. Sandofan C WP 0.5. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. 500 g sulfat de potasiu. Actelic 50 EC 0. . pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.05%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. . conform datelor din tabelul 10. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. Turdacupral 50 PU 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.25%. pentru combaterea afidelor.. Tabelul 10. la semnalarea stacului.

În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. umidit\]ii [i aerisirii. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. distribuindu-se circa 0. plantele pe rând fiind tot la 30 cm.55 plante pe m2. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. aplicând 4-5 ud\ri. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Tot din acest motiv. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Completarea golurilor se face manual. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. revenind 6. revin 5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). 128 . 10. Fig.N. Dac\ este necesar.5-1 litru ap\ la plant\. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. 200250 m3/ha. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. În timpul perioadei de vegeta]ie. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cu r\sad de aceea[i vârst\. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Lucr\rile de îngrijire.3 . N.3).67 plante la m2. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. odat\ cu executarea plant\rii. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. la 5-6 zile de la plantare. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. soi [i calitate. STAN. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. cele alungite. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. în perioada de 5 martie – 5 aprilie.

15%. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.5%)** 129 . e[alonat în 3-4 reprize. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. În gospod\riile popula]iei. eliminarea plantelor atacate). în faza de formare a c\p\]ânii. igien\ cultural\. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. pe rând. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. cu fermitate evident\. Tabelul 10. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. ca adeziv. soi [i epoca de înfiin]are. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. bine învelite. [i de 1-2 ori manual. Calendaristic. prin t\iere cu cu]itul. pe o adâncime de 50-60 cm. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.7). Oxiclorur\ de cupru 0. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În cazul culturilor pentru consum. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie.6 [i 10. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Dac\ este nevoie. Produc]ia este de 15-20 t/ha. în func]ie de zon\. sub primele 3-4 frunze exterioare. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.

6 . igiena cultural\. ar\tura adânc\ din toamn\. ca adeziv 130 . ar\tura adânc\ de toamn\. Rovral 0.2%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. sin P. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Nemispor 0. igien\ cultural\.25%. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Mycodifol 0. Captadin 0. igien\ cultural\. în special la culturile semincere (Daconil 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Fundazol 0.5%) Rota]ia culturilor. Merpan 0. folosirea de soiuri rezistente. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. Benagro 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. Curzate plus T 0.2%.25%) Igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.2%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Ronilan 0.3% sau Dithane M-45 0.3%.2% sau Perozin 0.05-0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1%. tratarea culturilor (Benlate 0. Benagro 0. Miltox 0.1%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.1%) Rota]ia culturilor.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.5%. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.4%. igien\ cultural\. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.15%.4-0. Tiuram 0. N. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Benlate 0. Manzate 0.2%.5%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. distrugerea resturilor vegetale.1%.1%. combaterea insectelor vectoare. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.2%.10. Topsin M 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.1% sau Fundazol 0. tratamente. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. ar\tura adânc\ de toamn\. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.N. folosirea de soiuri rezistente. STAN.15-0. 0.1%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).1% sau Sumilex 0.15%) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.15%. Brave 500 0. evitarea terenurilor ude [i acide. Nemispor.2%. Dithane M-45 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.25%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.2%..

05%.15%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.1%.4%. Clorofos 75 PS 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%.15%.1%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra). tratamente (Sinoratox 35 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Sumithion 50 EC 0.4%. Metathion 50 EC 0.15% etc. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.2%. combatere biologic\ 131 .2%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). Carbaril 50 WP 0.15%.4%. Diazinon 60 EC 0.05% etc. igien\ cultural\.).1%. Triclorofon 80 PS 0.05%). tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Basudin 60 EC 0.15%.2% etc. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.05%.05%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Dipterex 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0.04%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.15%. Sinoratox 35 EC 0. Sumithion 50 EC 0.2% etc. Sinoratox 35 EC 0.15%) Igien\ cultural\. Carbetox 37 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.2%. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. plantarea în câmp cât mai devreme. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.05%** Idem Igien\ sanitar\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%.4%.15%. Triclorofon 80 PS 0.04%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. Actel[lic 25 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Ambuch 25 EC 0. Dipterex 80 PS 0.15%. r\saduri s\n\toase [i viguroase.2%.15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Fernos 50 WP 0. Thuringin 0.15%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%.15%. Zolone 35 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.

2%. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.N. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Ripcord 40 EC 0. p\stârnac.1%. MUNTEANU Tabelul 10.01% etc. Cultura de var\ Alegerea terenului. STAN. la nivelul în\l]imii plantelor. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Preg\tirea solului. imediat dup\ nivelarea de exploatare. 1985). Folithion 50 EC 0.) [i cele din grupa cepei. De aceea se alege un teren plan. cât [i în atmosfer\.. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).15% . ridichi. deosebit de periculo[i. Carbetox 37 EC 0. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Hostathion 40 EC 0.2%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi.15%. ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Metation 50 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. fasolea de gr\din\ [i bobul. profund [i bogat în humus. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Se evit\ solurile prea u[oare. bine nivelat. Fertilizarea de baz\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Zolone 35 EC 0. care pierd repede apa.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. 75 kg K2O. toamna. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. p\trunjel. Sumithion 50 EC 0.7 . Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0.1% etc. N. ca adeziv 10. tratamente (Birlane 10 G 0. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Locul în rota]ia culturilor. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare.4%. ]elin\ etc. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. în cele mai bune condi]ii.05%. plantele extrag din sol: 84 kg N.1.2. Zolone 30 WP 0. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .04%.6. igien\ cultural\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.4%.15%. Decis 25 EC 0.1%. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. 20 kg P2O5. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.05%. Ca urmare.

Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Modelarea solului. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. în 2-3 reprize (15-20 martie. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. se folosesc doze orientative. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie.3. Erbicidarea. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.2). Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Varza de var\. echipat cu corpuri de rari]e. Astfel. la 5x5 cm. se ud\. Dup\ sem\nat. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. sau cu DR-5. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. utilizând rama de sem\nat. Producerea r\sadurilor.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. rigolele s\ fie adâncite. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.2. urmând ca. odat\ cu modelarea propriu-zis\. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . înainte de plantare cu 10-14 zile. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. în solarii neînc\lzite.2. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. irigându-se de mai multe ori. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.

iar în gospod\riile popula]iei manual. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.4). 4 g/m2. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. cu specificarea c\. La r\sadurile nerepicate. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Fig.N.5 plante la m2. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. 10. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. dup\ care se mocirlesc. în func]ie de umiditatea solului. distribuindu-se circa 0.5-1 litru ap\ la plant\.4). R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în 2-3 etape.4 . 134 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. înl\turarea vârfului pivotului. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. revenind o desime de circa 5. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. N. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. STAN. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.

pân\ la cre[terea temperaturii. astfel ca. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area.1. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective.3. destul de periculo[i. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. [i manual. în general. Recoltarea se execut\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. de regul\.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare.. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. manual. Locul în rota]ia culturilor. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. apa s\ se infiltreze în adâncime. care sunt mult mai uniforme. 10. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. dar. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. 135 . spanac. În acest scop. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Produc]ia este de 20-35 t/ha. a[a cum s-a ar\tat. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. se efectueaz\ ca la varza timpurie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. în cazul cultivarelor hibride. c\p\]ânile sunt mult mai mari.6. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. seara. secar\ mas\ verde etc. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. Datorit\ d\un\torilor. borceag. adic\. orz de toamn\. În schimb. de 3-4 ori între rânduri. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. a unor epoci intermediare. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. la nevoie. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. în condi]ii optime de tehnologie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. peste 1 kg/bucat\. de 1-2 ori între plante pe rând.

Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. MUNTEANU Vara. la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. fertil. N. dac\ este nevoie. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se dezinfecteaz\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. f\r\ gre[uri [i coame. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Se seam\n\ rar. Bala[a.5). realizându-se o densitate de aproximativ 45.000 plante la ha (fig. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. deoarece r\sadul nu se repic\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 136 . Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. gr\pându-se concomitent. 1973). 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. în vârst\ de 40 zile.N. 10. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Dup\ sem\nat se ud\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 1969. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. se afâneaz\. Pentru gospod\riile popula]iei. 50 kg P2O5.50. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. STAN. Producerea r\sadurilor. 4 g/m2. utilizând rama de sem\nat. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 . Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. se m\run]e[te [i se niveleaz\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. permeabil.

mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).1. 137 . . dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.nu se mai face modelarea. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. asem\n\toare cu cele de la varza de var\.6. în general. recoltarea se face cu mai mult\ grij\.4. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. concomitent. revenind o densitate de 4 plante/m2. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).5 . t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). recoltarea se poate realiza mecanizat. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 10.

ardeii. ata[at la sem\n\toare. în luna ianuarie). în general.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. 1969). Astfel. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. o bun\ premerg\toare (Maier. având un sistem radicular mai profund. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii.8-1 kg s\mân]\ la hectar. printr-o greblare u[oar\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\.N. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. iau apa din adâncime. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. produc]iile fiind acelea[i.Se face r\ritul plantelor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. R\sadul se produce. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. salata. N. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. în func]ie de zona de cultur\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Producerea r\sadurilor. SUP-21 sau Saxonia-270. Dat fiind specificul intensiv. . la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Culturile premerg\toare. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. cu unele deosebiri. de preferin]\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. castrave]ii. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. dup\ s\pat. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. 10. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. l\sându-le pe cele mai viguroase.6. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.1. l\sându-se între plante 10 cm.5. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. în agregat cu tractorul L-445. . la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. STAN. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. folosindu-se 0. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\.

I. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. conform schemei de înfiin]are a culturii. Preg\tirea terenului. Prim\vara.6 m). Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.65-70 zile. înc\ din toamn\. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).C. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.F. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. gr\parea terenului. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. în ghivece sau cuburi nutritive. În cazul tunelelor joase de polietilen\. În acest scop. imediat ce terenul permite. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. (1980). 60 zile.L. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. 10-120C dup\ repicare noaptea.C. Instalarea ad\postului.L. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.4). cu 10-12 zile înainte de plantare. Di]u [i colab. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. Dirijarea factorilor de mediu. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.C. Dup\ 35-45 zile. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.P.F. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 6-80C. se execut\ dezinfec]ia solului. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Buz\u (1984) . echipat cu rari]e. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. iar I. 139 . repicat la cuburi nutritive. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. 16-180C pân\ la repicare.-S.L. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.8).3). Vâlceanu [i colab. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.4 sau FPP-1.8) modificat\ ([asiu de 2.

Vidra [i S.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 10. a.000 [i respectiv 60. pentru solariile tip I. 1978. folosirea intensiv\ a terenului.-S.7). STAN. la distan]a 30x30 cm.C.a. Tot pentru tunele joase. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.C. 1984).L.000 plante la hectar. asigurând circa 53. 10. L.000 plante la hectar. Ceau[escu [i colab. 1984). MUNTEANU Înfiin]area culturii. Buz\u.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. irigarea prin brazd\ a culturii [. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.C. implicit.P. în solariile bloc.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. realizând o densitate de 50. Buz\u.L.C.000 plante în solariile tunel (fig.C. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. (1969. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. realizând densit\]i de 57. densit\]ile recomandate sunt de 57. asigurând o densitate de 57. 10. C.000). [i 20-25 martie pentru celelalte zone. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. 25 a III-a. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.S. realizând o densitate de 85.L. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. (cu l\]imea de 5. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. De regul\. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. 1981.F. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.F. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.000 plante la hectar.L. folosind schema 57+46+94+57 cm.6) În ad\posturile joase. elaborat\ de I. dar în zona de nord-est. Densitatea poate fi mai mare (90. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.000 plante la hectar (I. pe brazde u[or ridicate. 10. de condi]iile meteorologice. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. F. Tehnologia cadru. Maier [i colab..b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.L.P.40 m).000 plante/ha în solariile bloc [i 59.F.000 plante la hectar.N.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. M\nescu (1972) recomand\. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.L. Maier(1969) recomand\. Cobâla[ [i colab. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 140 . de vârsta r\sadului [i de al]i factori. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. la plantare. de tipul de ad\post.000-110.C. atât în solariile bloc. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.P. În condi]iile din sudul ]\rii. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). densit\]i de înfiin]are a culturii. N. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Buz\u (1981). 1981). posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.

L. r\sadurile vor fi bine udate. Înainte de plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.6 . îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. în cuiburi sau în rigole.LEGUMICULTUR| II a b Fig. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. 10. tasând bine solul.C. Udarea în 141 .F.

10-7 . temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Pentru cultura de varz\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. de exemplu. acoperirea cu folie de polietilen\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. lipsa agentului termic. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. Dac\ totu[i este nevoie. Din aceste considerente.N. În acela[i timp. N. 142 . temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). posibilit\]ile reduse de aerisire). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. STAN. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. În acela[i timp. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). a b Fig. comparativ cu serele din sticl\.

sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . În cazul temperaturilor prea mari.L. Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.LEGUMICULTUR| II a b Fig. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.L.8 . 10.-S.P.C.F.C.

-S. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.L. 10. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. De asemenea. 6-9 ud\ri. folosind ma[ini [i aparate specifice. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.C.A. 144 . în func]ie de condi]iile de mediu. 1984). în func]ie de dotarea tehnic\. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. Se aplic\. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea.P. aerisirea se face în intervale scurte de timp.F. Fig. spre sfâr[itul perioadei. – S. buha verzei (Mamestra brassicae). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.L. uneori. de regul\ prin brazde. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.C.C.U. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. La nevoie.P. Buz\u. molia verzei (Plutella brassicae).N. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri.9 . Buz\u.C. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. cu care ocazie se refac rigolele de udare. La tunelele joase. melcii f\r\ cochilie (Lymax). provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. ori folosind motocultorul.L. Lucr\rile de îngrijire. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. cu norme de 200-300 m3/ha.F.L.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. N. la ambele tipuri constructive. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. STAN. (I.

Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în toate zonele legumicole.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1969. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. 10.10). de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. în teren neprotejat. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. eventual. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. 145 . f. de asemenea. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.1. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.2. din mai pân\ în iunie. De obicei. Radu. 1978. de gustul mai apetisant. rubra L. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. Familia Cruciferae 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.2.2. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. practic. Maier. simple sau asortate. 1973). aceea[i ca la varza alb\. 1969. 10. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. 10. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 1965.3. 1986). Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Importan]a culturii Varza ro[ie.2. capitata L. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 10. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.

dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.2. Plantele sunt foarte viguroase. N. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. al plantei. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. practic. Acest soi este tardiv. de exemplu.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. MUNTEANU 10. STAN. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. înc\ din perioada 1950-1960.10 . datorit\ prezen]ei Fig. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. 10. cu c\p\]âni globulos-alungite. 10. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). reavene [i fertile.N. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). Temperatura. 146 . având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. de culoare violet\ [i foarte îndesate.6. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. de obicei. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în Europa.Varza ro[ie: 1 . de origine german\.4.2.aspectul general antocianului în celule. 2 .5. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. profunde. lumina joac\ un rol relativ redus. necesit\ soluri mijlocii. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. dar în ultimul timp nu este de neglijat. În România s-au cultivat câteva soiuri. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. conform cerin]elor pie]ei. ca varz\ târzie (de toamn\).

cultura târzie. cu l\]imea la coronament de 104 cm. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Fig.11 . 10. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. ceea ce asigur\ o densitate de 55.000 plante/ha.11).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. se planteaz\ dou\ rânduri. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Locul în rota]ia culturilor. Înfiin]area culturii.000-60. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.2). mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. realizându-se o densitate de 55.000 plante la ha (fig. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. 10. Ca urmare. orientativ. Pe fiecare strat în\l]at. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.

10.3. VARZA CREA}| Brassica oleracea var.3. 10.1. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. în secolul al XVI-lea. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. Datorit\ fine]ii. 10. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). în secolele XVIII-XIX. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. cultura este practic necunoscut\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. În România. atât în anul întâi. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. STAN. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Familia Cruciferae 10. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. sin.12).3. cât [i în anul al doilea (fig.N.2. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.3. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. N. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. La noi în ]ar\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. în vederea consumului în stare proasp\t\. sabauda L. MUNTEANU sare potasic\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\.C. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. dar pe suprafe]e relativ mici. var. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.3. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. bullata D. 148 .

10. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. De aceea. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. 10. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.Varza crea]\: 1 . Vidra. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. condi]iile de sol. soiul românesc Marilena. fiind moi. cu ridic\turi convexe. cu polenizare entomofil\.3. Aceast\ varietate este alogam\.4. 2 .F.L. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu foliajul verde închis.12 . 4 . se vor asigura. la care s-a ad\ugat. 1985). interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. crocan]\ [i gust pl\cut.3.C. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 149 . Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.frunza din partea superioar\ a rozetei. Acesta a fost creat la I.LEGUMICULTUR| II Fig. la nivel optim.c\p\]âna. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. se cer asigurate. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. cu prioritate. la cultivarele mai noi. este semitardiv. fr\gezime.5. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. la circa 15 ani.aspect general. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. 3 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. chiar ro[ie-violacee. 10.

6. STAN. acolo unde se cultiv\ [i. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.000 plante la ha. realizându-se o densitate de 50. 10. N. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. La noi în ]ar\. 150 .N. Locul în rota]ia culturilor. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.000-55. se practic\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Fig.13 . în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. în func]ie de zon\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.13).000 plante la ha (fig. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 10. având în vedere [i soiurile folosite. soi [i epoca de recoltat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. MUNTEANU 10.3. în variantele de cultur\ timpurie. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. cel mai mult. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. de var\ sau de toamn\. realizându-se o densitate de 55. Alegerea terenului.

2-3.2. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\.a. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.14).5% substan]e proteice. în principiu. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. 6-7% glucide. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.4. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.a. verzi[oare în unt.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. pân\ toamna târziu. 151 . c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. fiind de 20-40 t/ha. gemmifera D. 10.4. Calendaristic. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. vitamine [.C.1. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. 10. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.4. care reprezint\ partea comestibil\. ierboas\ în faza tân\r\. dar mai ales în vestul Europei. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Valoare alimentar\. 3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.4. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. s\ruri minerale. Familia Cruciferae 10. Eventual. formate în axila frunzelor. dup\ ce se ridic\ roua.3. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. are niveluri mult mai ridicate. cu 2-3 zile înainte de recoltare. verzi[oare pane [. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. var.

10. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. din aceast\ cauz\.N. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. STAN. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. cu masa variind între 10-30 g. Tulpina este erect\. 10. Florile. Frunzele sunt pe]iolate. 1969). în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. În zona apical\. u[or oblic\ în jos. mai ales în 152 .plant\ cu tulpin\ `nalt\. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. dar mai ales. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. de care depind num\rul. pu]in mai rotunjit. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof.4. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. cât [i din mugurele terminal.Varza de Bruxelles: 1 . Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.plant\ cu tulpin\ joas\. grosimea tulpinii. N. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. 2 . grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.14 . înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Atât din verzi[oare. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. MUNTEANU Fig.4.

În caz de secet\.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.6. Marinescu N. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. tulpina de 70-80 cm. fertil [i semiargilos. în caz de vânturi puternice.4. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Vernalizarea. deschiderea rigolelor pentru 153 . pe cât posibil. verzi[oarele sunt mari. De asemenea. Preg\tirea solului. mai ales. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la sfâr[itul lunii mai. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 10. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. datorit\ masei vegetative. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Toamna. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. 1971). datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C).. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. nivelarea de exploatare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei.4. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. cu vigoare medie spre mare. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri).5. care este tardiv (180-200 zile). dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Prim\vara. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. 10. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Astfel. solul trebuie s\ fie bine structurat. profund.

. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .15). Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Producerea r\sadurilor. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. r\sadurile sunt bune de plantat. N.000 plante la ha (fig. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. MUNTEANU modelat solul. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizându-se o densitate de circa 40. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.15 .udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. 10. STAN. R\sadurile nu se repic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Fig 10. amenajate în câmp.

Celelalte lucr\ri de între]inere. silvestris). pân\ spre vârful tulpinilor. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. var. Beceanu (1995). VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.5.5. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 10. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.C. salate fierte – folosite ca garnitur\. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. citat de Savi]chi [i colab. acephala D. . Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite..5.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu.o. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. în func]ie de cerin]ele pie]ei. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. pe baza unui larg studiu bibliografic. 1967. prin ruperea cu mâna. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. o bun\ comercializare pe pia]\. în acest sens. soteuri sau piureuri. 1977. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 10. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. supe. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.1. 1992). La prima exist\ câteva variante tehnice. fiind. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . în a doua jum\tate a lunii septembrie. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. pân\ la 10-12 t/ha. citat de Savi]chi [i colab.1992). e[alonat. Familia Cruciferae 10.2. când verzi[oarele sunt bine formate. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.

Astfel. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Frunzele sunt simple. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. pe]iolate. 156 . Sistemul radicular este puternic dezvoltat.5. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 2 .3. cuprinse între 120-150 cm. MUNTEANU [i cultivat\. Este o plant\ bienal\.16 . Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Limbul frunzelor poate fi lirat. dispuse altern [i distan]at între ele. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. iar uneori pestri]. în func]ie de soi. cu polenizare entomofil\. Pe axul principal. mari. Tulpina este cilindric\. 10.16). Florile. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. violaceu.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. se pot forma ramuri scurte. STAN. 10. penat lobat. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. frunzele pot fi colorate în verde. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. cu în\l]imi variabile.plant\ cu tulpina `nalt\. N. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Formele pentru furaj au frunzele netede. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. brun-violet. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. din mugurii axilari.N. dar superficial.

cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. 10. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). ca [i varza de Bruxelles. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. se situeaz\ în limitele a 16-180C. mai ales în gospod\riile familiale. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. pentru temperatur\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.LEGUMICULTUR| II 10. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. [i în cazul verzei pentru frunze. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. de culoare verde. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Portul s\u înalt. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.5. 157 . folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Apa este. care au frunza aproximativ neted\. dar [i ro[ieviolacee. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\.5.4. oleracea.5. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). suprafa]a foliar\ mare. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. 10.6. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Esen]ial.

care sunt mai tinere.6. 158 . proteine 2. B1. lipide 0. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.17 . cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. mai mult murat\. denumit\ impropriu inflorescen]\. (1984).a. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. pane. sin.8%. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Ca 25 mg/100 g. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. var. (1975). cauliflora (Alef).. B2. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. vitaminele A. citat de Ceau[escu [i colab. [i C 60 mg/100 g.9% (din care celuloz\ 1%). administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. salate cu unt.N. glucide 3. MUNTEANU Fig 10. STAN. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. În ambele cazuri. PP. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.6%. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. [. Brassica oleracea L. CONOPIDA Brussica oleracea L. Dup\ Mincu [i colab. 10. Aceasta se consum\ marinat\. sufleuri [.6. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. botrytis subvar. botrytis Familia Cruciferae 10. K 420 mg/100 g. elastice [i turgescente. ciorbe.1. var. N.3%. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.a. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.

Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. conopida nem]easc\. De altfel. mai ales în jurul ora[elor.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. [i ast\zi se cunosc denumiri. 1986). Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. apoi Italia. fraged\ [i dulce. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. groase. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. în mod evident. din care. Tulpina principal\ este cilindric\.a. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.6. conopida de Cornwall [. în mare m\sur\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. scurt\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. scurt\. în Fran]a. alb\.18). cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. tare ca [i la varza alb\. cum ar fi: conopida italiana. 10. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. 10. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. B. în culturi timpurii sau tardive. În }\rile Române. bogat ramificat\.10. denumit\ Brassica cretica Sam. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. foarte îndesit ramificat\. care are ca origini varza s\lbatic\. Anglia. Germania [i alte ]\ri.2. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt.3. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. R\d\cina este pivotant\. ierboas\. În prezent. 42 mii ha. incomplet evoluat\.6. 159 . 2000). ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. g\lbuie. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. la compromiterea recoltei. de unde s-a r\spândit în Olanda. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. c\rnoase.

practic. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. cu marginea întreag\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. de 1. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. N. STAN. dar sunt mai mici. albastre sau violete. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. nervura principal\ este sub]ire. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Conopida este. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. verde-închis. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. tetramere. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile.oleracea. cu nuan]e cenu[ii. La înflorire. la altele.N. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. groas\. 10. erect\ sau oblic\.18 . frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. Florile actinomorfe. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. de asemenea. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. MUNTEANU rareori pu]in violet\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. Frunzele sunt simple. cu ramuri groase (la soiurile târzii). care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. conopida fiind o plant\ alogam\.5-2 cm în diametru.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. În faza de r\sad. hermafrodite. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. La un moment dat. un criteriu de identificare a soiurilor. iar în stadiul de c\p\]ân\. Astfel. De[i florile sunt hermafrodite. polenizarea este indirect\. nervura principal\ este foarte lat\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. frunzele au limbul oval – alungit. 160 . la unele soiuri. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Culoarea poate fi verde-deschis. cu marginea fin din]at\. sesile sau scurt pe]iolate. Polenizarea este entomofil\.

î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Apa. o lung\ perioada de timp. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. nici nu mai formeaz\ flori. care diminueaz\ valoarea comercial\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor.LEGUMICULTUR| II 10. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. determin\ spargerea celulelor. Un exces de ap\ provoac\ 161 . când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile.6. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\).4. care. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. unde cap\t\ culoarea verde. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). temperaturile sc\zute de 4-80C. Tot în faza de c\p\]ân\. cantitativ. În perioada de formare a c\p\]ânilor. apa [i elementele nutritive. de velur sau bob m\runt de orez. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. În primul caz este afectat\ r\d\cina. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. de multe ori. cu c\p\]ânile formate. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. care se reface foarte greu. În aceast\ direc]ie. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. în cea mai mare parte. 1969). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. cumulate cu seceta prelungit\. Conopida de toamn\. identice cu cele ale verzei. dac\ sunt bine c\lite. care. Temperaturile ridicate. devin laxe. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. de[i. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Pe acest ]esut. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). astfel afectat. factorii major implica]i sunt temperatura. care î[i pierd turgescen]a. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\.

În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. De asemenea. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. N. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. 1969. În faza de r\sad. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În câmp sau spa]ii protejate. În ceea ce prive[te azotul. 1978). prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Alungirea r\sadului. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. Din aceast\ cauz\. num\rul de frunze este mai redus. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. chiar u[or violacee. este important de reamintit c\ 162 . plantele se alungesc. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. în general. În termeni gr\din\re[ti.N. a[a cum se întâmpl\ la varz\. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. r\sfirate. STAN. de asemenea. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). Excesul de ap\ este. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. d\un\tor pentru c\. un exces (moderat) de ap\. 1979). adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. de o cantitate mare de lumin\. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. întârzierea recoltei. în mod evident. de asemenea. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În privin]a elementelor minerale. determin\. Lumina. În acela[i timp. A[a cum s-a mai ar\tat. Le Bouhec. În timpul vegeta]iei. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). de[i nu au dreptate în totalitate. în mod special. cultura are nevoie. altfel. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson.

Sunt contraindicate solurile grele.5. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. pe terenuri ad\postite. spanac etc. castrave]i.1. cu diferite grade de evolu]ie. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. reci [i umede.6.2–7. c. cernoziomuri levigate. din care multe sunt hibride. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. uneori pentru ser\). Tipul ecologic de iarn\. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.8). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. 10. maz\rea de gr\din\. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. bobul etc. De exemplu. de toamn\ [i de iarn\. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. 163 . Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. provenit\ din grupa Erfurt). trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. în cantit\]i prea mari. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. mai ales în prim\verile secetoase. sortimentul. de[i nu este prea bogat.LEGUMICULTUR| II acesta. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. pân\ la minus 100C. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Alpha (pentru câmp. b. Tehnologia de cultivare 10.6.6. salat\. grupa Giant (din Italia). 10. La noi în ]ar\.6. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.8). Locul în rota]ia culturilor. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). La rândul ei. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). De asemenea.

MUNTEANU 164 . STAN.N. N.

000 – 75. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revenind o densitate de 66. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. revin aproximativ 66.445.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. Lucr\rile de îngrijire. În ferme. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Completarea golurilor se face manual. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.600 plante /ha. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Fig 10. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. în vârst\ de 40-45 zile. Producerea r\sadurilor.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.19). în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. ca [i la varza timpurie.600 plante/ha).19 . cultura de conopid\ 165 . 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la 4–5 zile dup\ plantare. cu udare individual\ a acestuia. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.000 plante la hectar (fig. astfel.

aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. se execut\ o udare u[oar\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. De regul\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Înainte de recoltare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. STAN. Calendaristic. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. fragede [i pl\cute la gust. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. aplicându-se. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. cu circa dou\ zile. 166 . în func]ie de starea de umiditate a solului. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. Dac\ este nevoie. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Recoltarea se efectueaz\ manual. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor.N. f\r\ a-l r\ci prea mult. N. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. pân\ la 15 – 20 iulie. în func]ie de regimul de precipita]ii. norma de udare se m\re[te. în circa 2 – 4 etape. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. pân\ la 5-6 ud\ri. În gospod\riile popula]iei. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. albe. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. fiind între 15 [i 25 t/ha. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. cu cantit\]i moderate de ap\. Produc]ia variaz\. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei.

Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. din punct de vedere al structurii. secar\ mas\ verde etc.000 plante la hectar (fig 10. la adâncimea de 20–22 cm. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus.6.2. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Celelalte lucr\ri aplicate. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. în perioadele secetoase din timpul verii. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.000 – 50.LEGUMICULTUR| II 10. dac\ este nevoie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. În cazul în care solul este u[or acid. asigurând o densitate de 45. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. în func]ie de gradul de aciditate.6. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. prin ata[area unei grape stelate. De asemenea. cartofi timpuri etc. 167 . La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. spanac. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. în func]ie de zon\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Pe fiecare strat în\l]at.. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. dup\ urm\toarele culturi: salat\. spanac. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.20). cu l\]imea la coronament de 104 cm. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Locul `n rota]ia culturilor. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în nici un caz acid\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. ceap\ pentru stufat etc). în vârst\ de 45 – 55 zile. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Vara.

ac]ionat\ de tractorul L-445. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. când plantele [i-au revenit. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. MUNTEANU Fig. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. În timpul perioadei de vegeta]ie. dup\ care se depoziteaz\ temporar. în func]ie de regimul de precipita]ii. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. În faza form\rii c\p\]ânilor. Dac\ este nevoie. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar.000 plante la ha. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. seara. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. STAN. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. pân\ 168 . cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. în perioadele secetoase din timpul verii. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv.N. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. la cultura de conopid\ de toamn\. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. 10.20 . realizând o densitate de circa 55. În timpul vegeta]iei. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. N. În gospod\riile popula]iei. în perioada de formare a c\p\]ânilor. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.

administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.5 kg b\legar [i 10 l ap\). în faza de cotiledoane.000 [i 30. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. atât în ciclul de prim\var\. (1962.C. variind intre 18 [i 30 t/ha. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. asem\n\tor culturii de câmp. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. 1977).000 plante la hectar. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. de asemenea.C. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. În faza de r\sad. Cu 7–8 zile înainte de plantare.P. Producerea r\sadurilor. unde sem\natul se face în luna ianuarie.). 10. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. epocii [i ciclului de cultur\. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Infiin]area culturii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Pentru ciclul al II-lea. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. pericolul vernaliz\rii [.L. reduce faza de c\p\]ân\. Pentru Câmpia Dun\rii. 1972). pân\ la plantare. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).6. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. De aceea. 1974).LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. 1974. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Sem\natul nu se va face prea des. alungindu-se foarte repede.a. Salter. Dup\ r\s\rire. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. astfel ca.F. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. plantele se vor c\li foarte bine. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).6. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. – S. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). O bun\ fertilizare se poate realiza. 169 .L. 1981). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Löbl [i colab. Buz\u. respectiv cu 40.

N. în faza de c\p\]ân\. – S.000 plante/ha (fig. Buz\u.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 10. STAN. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.22).23). În plus. Principalii factori de mediu se regleaz\. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.24. De asemenea. în rânduri. La aceea[i schem\. Reglarea regimului factorilor de mediu.000 plante la hectar (I. realizându-se o densitate de 40.10. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.21). realizându-se o densitate de circa 33. realizând o densitate de 28. Fig. asem\n\tor culturii de varz\. 10. determinând încetarea în cre[tere.L. Fa]\ de varz\. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. 1981). 1980). de asemenea.21 . de 33.C.C.P. 170 . cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. este deosebit de sensibil\ la secet\. în faza de c\p\]ân\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. conform schemei din figura 10. MUNTEANU În solariile bloc. conopida. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\.. în general.F. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 10. asigurând o densitate. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.N. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.000 plante/ha.L. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.

22 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

Mamestra brassicae). Buz\u.L.C. folosind temperaturi sc\zute. Producerea r\sadurilor.000 de fire la hectar.. specific\ soiului. 1981. 10. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. reglarea factorilor temperatur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. de exemplu. STAN. modificat) Ca [i la varz\. 10. 1980). 1970.L. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. N. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. MUNTEANU Fig.P. În continuare.4.N.F.C. 1973). Lucr\rile de îngrijire. Se planific\ între 50.-S.6.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. în func]ie de soi. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. 1973) 172 . Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. citat de Ceu[escu [i colab. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.6. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.000 [i 80.

iar în faza de legare a c\p\]ânilor. la densitatea de circa 50. vor avea o densitate mai mare [i invers.5).25) Fig. prin cretizarea geamurilor. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. în perioada de insola]ie. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. aerisirea va fi aproape permanent\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. dac\ s-au format c\p\]ânile. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.000 plante la hectar (fig. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. corespunz\tor epocilor de plantare. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. Recoltarea. 10.000 plante la hectar. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. a[a cum s-a mai ar\tat. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. 173 . plantate `n epoci cu suficient\ lumin\.000 [i 80. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. În general. Sera. Lucrarea este e[alonat\.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. prin caracteristicile sale constructive. 10. irigarea. Astfel. uniformitatea. afânarea solului prin pra[ile. 1973). În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. care s\ asigure densit\]i variind între 50.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Înfiin]area culturii. frunzele se leag\ deasupra acestora. În plus. soiurile mai pu]in viguroase. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. În acest scop. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. recoltarea se face e[alonat.

ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). italica Plenk Familia Cruciferae 10. chiar dup\ 1950. cymosa Lam sin.26). g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. 174 . dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei.7. în secolul al XX-lea (1930). broccoli este aproape necunoscut\. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). La noi în ]ar\. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. MUNTEANU 10.7. cunoscut\ mai ales în Italia. botrytis L. Broccoli este o varietate ierboas\. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. 10. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. 10. În lume. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. 1994). Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. 10. dar denume[te. în mod exclusiv. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.N.3. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). BROCCOLI Brassica oleracea var. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar prezint\ suficiente caractere botanice. N. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). B. în mare parte asem\n\toare cu conopida.2. Acest termen exist\ [i ast\zi. subvar.1. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare.7. anual\. var. ca [i aceasta. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. constând din l\starii floriferi. Se recunoa[te c\. STAN. fiind considerat\. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. “oficial”.7. o legum\ de lux. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.o.

Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.). aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. denumit\ în mod corect inflorescen]\.a. La soiurile mai vechi. lirat-penat-partit.m. pedunculii florali [i mugurii floriferi.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). dispuse pe l\starii principali. Partea comestibil\.LEGUMICULTUR| II Fig. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. formând noi buchete [. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. g\lbuie sau violacee.o. botrytis L. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.d. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. asparagoides Lam. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.4. Soiurile mai noi.7. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Limbul este. var. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. ameliorate ini]ial în America de Nord. 10. 1953). 10. subvar. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i.26 – Broccoli: 1 . la multe soiuri.

sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.6. N. cu o vârst\ de 40-45 de zile. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.N. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .27.L.7. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.F. provenite din ]\rile cu tradi]ie. diferite soiuri.7. au fost studiate adev\rate colec]ii. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. 10. Fig.5.1. în mod întâmpl\tor.6. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. STAN. 10. Soiuri La nivel mondial. ~n aceast\ faz\. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. SCL Bac\u [. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Cu alte cuvinte. În câmpurile experimentale de la I. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Tehnologia de cultivare 10.C. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. în cultur\. exigen]ele ecologice sunt maxime. În România se cultiv\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. 10. Vidra.27 . Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.7.a. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.

28). acestea se vor elimina din inflorescen]\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. a[a cum s-a anticipat deja. dar poate fi [i mai redus\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Recoltarea se efectueaz\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). 10. prin r\saduri de 3045 de zile. Producerea r\sadurilor se realizeaz\.5 iulie). Înfiin]area culturii are loc. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.6.28 . 10. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Fig. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. De asemenea. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. La cultura de broccoli asparagus. eventual. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau.7. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).2. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. dar f\r\ frunzele protectoare. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. de regul\. în mod e[alonat. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în cultur\. 10. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.

frig\nele. cu conopida. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. [i bolile. mai ales atmosferic\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. N. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.8.N. ridichi.). H. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). Din punct de vedere agrofitotehnic. r\sadni]e [i solarii.1. denumit\ “varza de Pompei”.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.a. care este fraged\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. circa o lun\. din timpul toamnei). STAN. ]elin\ [. respectiv B. Familia Cruciferae 10. în perioada de secet\.8. cu gust pl\cut. Oleracea. De asemenea. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. sin.2. 10. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . suculent\. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. comparativ. var. ghiveciuri. ou\ sau umplute cu carne [i orez. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .8. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. oleracea. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. adic\ 15-25 t/ha.în cel al guliilor. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. de exemplu. La noi în ]ar\ sunt 178 . Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). gongyloides Lam. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. GULIA Brassica oleracea var. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. soteuri. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. mânc\ruri cu carne. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. oleracea var.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). De asemenea. Una din aceste variet\]i. sylvestris. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. gongylodes L. 10. în perioada cu umiditate ridicat\. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii.

LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\.A. 10. În lume este larg r\spândit\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. în al doilea an). în faz\ de r\sad. alterne. Unele soiuri . bienal\ (fig. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. dublu sau neregulat din]a]i. tuberizat\ în partea inferioar\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în func]ie de vârsta plantei [i soi. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. Lobii limbului sunt simplu. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. limbul este eliptic. Aspectul general al plantei: scurt\. se comport\ ca anuale. Astfel. 10. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.8. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.U. ovat sau lanceolat.3. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. în S. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. de culoare verde-deschis. în acest din urm\ caz. l\sând cicatrici mari. cele de la baz\ cad mai devreme. Frunzele sunt simple. Tulpina (în primul an) este Fig. dar în prezent suprafa]a este mult redus\.Gulia. r\d\cini.29). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. în faza reproductiv\. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma.. gulia. în func]ie de soi. La soiurile timpurii. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.29 . acestea pot evolua. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. comparativ cu varza. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. respectiv 610 ori mai mici. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Canada [i Asia. sferic-turtit\ sau ovat\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. 10. 1985). Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. cultivate prim\vara devreme. atât timpurie cât [i cea tardiv\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. În România. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.

6. 180 .a. datorit\ faptului c\ plantele. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate.8.6. de regul\. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În acela[i timp. pentru gulioare. în cultur\ protejat\ [.mai ales nutri]ionali . În toate cazurile. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. STAN. de baz\.5. Solul trebuie s\ fie mijlociu. Aceste cerin]e sunt justificate. Producerea r\sadurilor. inclusiv la gulia de toamn\.1. pe un fond de fertilizare organic. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele).8. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. cerin]ele sunt mai mari. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. iar pe de alt\ parte. tardive. bine structurat [i fertil.9). mai ales fa]\ de sol. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. dar echilibrate. pe de o parte.8. MUNTEANU 10. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. În mod deosebit. N. Asolamentul. factorii de mediu .8.N. a fi în cantit\]i mari. 10. dar suficient de reav\n. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).4. 10. elementele nutritive [i ap\. 10. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Elementele nutritive se prefer\. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.

LEGUMICULTUR| II 181 .

realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. Lucr\rile de îngrijire. N. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. cel pu]in trei zile. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.30). Fig 10.30 . Se aplic\ 3-4 ud\ri. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. la distan]a de 25 cm între plante. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. la interval de 8-10 zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. STAN. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Lucrarea se execut\ manual. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. temperatura de 70C). prin împr\[tiere sau în rânduri. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Murtazov [i colab. 182 . Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor.02) (tabelul 10. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. 10.N.4).

6. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. 183 . între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. 10. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie.000 plante la ha (fig. în acest caz. revenind o densitate de 65. în zona unde are loc procesul de îngro[are.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. 1973). se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. o singur\ dat\. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu.31). Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor.2. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. produc]ia va suferi (Bala[a. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. în func]ie de condi]iile meteorologice.8. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i.000-70. R\sadurile îmb\trânite. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. La plantare. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. 10. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor.

184 . iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.31 . având un sistem radicular mai slab dezvoltat. STAN. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. N. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. la adâncimea de 30-40 cm. la cuburi sau ghivece nutritive. R\sadul se produce în sera înmul]itor.3. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. cu o p\trundere superficial\ în sol. dar pot face recoltarea mai dificil\. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. 10. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. în func]ie de regimul de precipita]ii. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Producerea r\sadului. f\r\ suculen]\. de calitate inferioar\. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).8. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. În cursul vegeta]iei.N. MUNTEANU Fig 10. Guliile. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire.6. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii.

1972). dispuse conform schemei din figura 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.000 plante la hectar. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. În perioada de r\sad. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Înfiin]area culturii. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. între 15 martie .33). 10. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. 185 .Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.33 .000 plante. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.32). la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. în func]ie de zona de cultur\. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.34. mai ales în perioada iernii.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. care în general va fi moderat\ (16-170C).10 aprilie. În solariile tunel.32 . arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Fig 10. 10.

34 . 1972). îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. 186 .N. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. STAN. 10. În cultura pur\. produc]ia este 2025 tone la hectar. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.4. Plantarea se face manual. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru).8. Recoltarea. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. irigarea. MUNTEANU Fig 10.6. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucr\rile de îngrijire. 1973). scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. N.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

000-166. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Pân\ la plantare. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.3 kg. 1973).9.000 plante la hectar (Bala[a. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). ori de câte ori este nevoie. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.6. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.000 plante la hectar. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Fig 10. 1973).36). alegerea plantei premerg\toare. deoarece r\sadurile nu se repic\. Tehnologia de cultivare 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1974). Cultura timpurie Alegere terenului. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. la 4-5 zile de la plantare. Producerea r\sadurilor. revenind o densitate de circa 33. Completarea golurilor se face manual. Murtazov. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. 10.9. Se seam\n\ mai rar. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.36 . În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. cu r\saduri de aceea[i vârst\.8-2.LEGUMICULTUR| II 10. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.1. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. soi [i calitate. 2-3 kg.6.

Fig 10. Stanhay [.) câte dou\ rânduri pe strat. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Adâncimea de sem\nat este de circa 2. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. distan]ate la 80 cm (fig.6. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.37 . la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. manual. Lucr\rile de îngrijire. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.2. în 2-3 etape. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. MUNTEANU Spectrum).37). la începutul lunii iulie.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Calendaristic. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.a. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.9. De asemenea.N. [i în a doua parte a acestei luni. 10. N. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. dup\ r\rit. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.5 cm. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. STAN. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\.

se face r\ritul plantelor. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).000 plante la hectar (fig. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.000-50. . 1998). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. l\sându-le pe cele mai viguroase. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. 10. dar cu unele deosebiri [i anume: . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie..LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. manual. în 2-3 etape. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 193 .37). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.

sere. N. Dovlecelul entomofil\. 194 .) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Familia Cucurbitaceae 11. oblonga Ser. fiind monoice. (peponid\). MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.1) Tabelul 11. prezint\ flori unisexuate. cu polenizare Giromontina Alef.N. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. var. plantele Cucurbita pepo L. STAN. sunt plante erbacee anuale. (=var. târâtoare. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. vulgaris suprafa]\.1. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Pepenele galben Cucumis melo L.1. ad\posturi. 1979 11.1. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. convar. cu tulpina fistuloas\. alogame.

O. Anglia [i alte ]\ri nordice. 0.U. Germania.39-0.7% MgO. murate sau marinate). 1. 0. Spania.A. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. 195 . cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.04 mg% vitamina B1. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.57% cenu[\.39% SiO2.4 milioane tone. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19..6% CaO. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.1. 10. Olanda. din punct de vedere alimentar. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.95% substan]e proteice. În Europa. De[i. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 6. 1995). În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. produc]iile medii sunt foarte diferite.. 1.26% P2O5.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.35-0. În func]ie de ]ar\.2. De la greci.. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Italia etc. 0. pân\ la latitudinea de 61-62°.2 milioane ha.3% K2O. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.. tocan\ etc.58% Na2O.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.39-0. 11.H.07-2. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). citat de Ghenkov [i colab. 0. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi..000 ha.4 milioane tone (Anuarul F. suprafa]a cultivat\ este de 90. Polonia. Collumela [i al]ii. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. iar cea total\ de circa 2.H. Ungaria.. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 7. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.A. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).83% Cl.14% zaharuri totale. Pe plan mondial.52% celuloz\. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. 3. 11.8% SO3. 1974).04 mg% vitamina B2). castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Varo. 4.

ramificat\. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. sunt mari.. ca urmare.7 la 2. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. târâtoare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. fistuloas\.Sistemul radicular la castrave]i. sunt necesare 56-70 zile. STAN.1 . la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. din loc în loc. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.1. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. De la r\s\rire pân\ la recoltare. acoperite cu peri[ori aspri. de la 0. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.3. N. astfel. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab.N. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. 196 . urmate de zonele colinare. cu p\mânt. hr\nirea plantei devine mai activ\. 11. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.1).5 m. Fig 11. tulpina emite r\d\cini adventive [i. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. ocupând suprafe]e diferite. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. trilobate sau pentalobate. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. 1980) Tulpina este erbacee. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu.

2 . florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. În cazul acestor hibrizi. 197 . dac\ polenizarea are loc. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. numit\ melonid\. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. de form\ alungit\.2). de form\ alungit\.frunz\.flori b\rb\te[ti. care. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 11.3). în func]ie de soi. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. duc la cre[terea num\rului de flori femele.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. favorizând apari]ia 1 . o hran\ mai bogat\ în azot. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2.2 . fructele cresc deformate. La hibrizii ginoici. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului.cârcel.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). turtite. deoarece polenul este greu [i lipicios.flori femeie[ti. are dimensiuni [i culori diferite (fig.3 . 11. 5 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Dac\ polenizarea se face incomplet. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. temperatur\ [i umiditate. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. 1973) (Ethrel 500 ppm). 3 .Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Astfel. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.

1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele.2) Tabelul 11. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. în culturile de câmp. În func]ie de fenofaz\. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. 198 . în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Astfel. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Din aceast\ cauz\. 1957). N. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. frunzele devin galben-verzui. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\.4.. plantele mor. STAN.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. MUNTEANU 11.N. la cultura în sere [i r\sadni]e.1. este de circa 15-20 mii luc[i. Sub 15°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Intensitatea optim\ a luminii. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.

de obicei. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor.0 kg CaO [i 0. în special la cultura de ser\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\.5-7.5 kg P2O5. este d\un\toare castrave]ilor. 4.5 kg MgO. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. De asemenea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.0 kg K2O. f\r\ exces de umiditate. De asemenea. castrave]ii se cultiv\. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. care trebuie men]inute constant. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. de aceea. fosfor [i potasiu. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. 199 . pe cât este posibil. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald.5). Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. bogate în humus. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. în unele cazuri. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. afânate. 2. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Pe de alt\ parte. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. Nu sunt indicate solurile grele. De aceea. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Elementele nutritive. avându-se în vedere c\. 1.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). fructele se deformeaz\ [i. se extrag din sol circa 2. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. încetarea fructific\rii. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. bine drenate. argiloase [i cele prea nisipoase. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. cap\t\ un gust amar.0 kg N. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. `n privin]a calit\]ii luminii. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. u[oare. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. pân\ la 0. în special SO2. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. la o ton\ de produs.

Tabelul 11. Corni[a F1. N. Astrea F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.4). 200 . Cornibac Renato. Levina. pe timpul iernii etc. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Corni[on.6. Select. Levina F1.5. Farbio. 11.4. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\.1. Record. pe [an] cu gunoi. Favorit etc. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. plantele nu se sus]in. (cu fructul lung) [i Renato. STAN.N. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Magic. Anka. Renato F1. etc. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Obelisk. Cornibac. planta pe sol înc\lzit. se planteaz\ în solul serei. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Levina etc. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. MUNTEANU 11. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Royal F1.3). fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Florida. pe pale de paie. Levina. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Parker. pe balo]i. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Corni[a.1.

LEGUMICULTUR| II 201 .

6. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. MUNTEANU 11. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. cu expozi]ie sudic\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\.4. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. conform schemei din figura 11. N. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. fasolea.1.5). bogat în materie organic\. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. în momentul plant\rii. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. varza. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.5 l/ha. ceapa etc. astfel ca. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. a.N. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. cartoful. permeabil. 202 . 100 kg/ha P2O5. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. În cadrul rota]iei. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.000 plante/ha. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. u[or înclinat. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Indiferent de modul de cultur\. în 400-500 l ap\. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Producerea r\sadurilor. Pentru cultura de toamn\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. STAN. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. bobul). Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp.

203 . La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.3%). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). mai rar.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 30% mrani]\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 40% turb\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. La pra[ila a doua.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).a.05% sau Ultracid-40 0.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. în brazde de ]elin\. În a doua jum\tate a lunii martie.15% plus Fernos 0. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.4 . în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.03%. 30% mrani]\. Wuchsal 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare.

35%.5%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.6). dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%. a . cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.3%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).2%.25. 7-10 Turdacupral 0.2%. Mikal M 0. Bavistin sau Derosal.0. Rubifan 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Curzate Man 0. Baycor 0. cichoracearum f. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.2%.15% l/plant\. Previcur 607 SL 0. Aliette 0. Tilt 0. Dithane M 45 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.2%. Quadris 0. Vondozeb 0.Benlate. Sancozeb 0.5% Captan 50 WP 0. Shavit F 0.15% + Dithane M 45 . Systhane MZ 0. Sulf muiabil 0. Alfonat 0.075. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Topsin M.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. când l\starii au 6-7 frunze.25%.05%.2%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Kumulus DF 0. Shavit f.3%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Topsin M. N. 72 ore.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.4%.Dazomet 500 kg/ha.2%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Tabelul 11.2% Mana Ripost M 0.015%. cubensis) Curzate Manox 0.2%.1%.25%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.2%. Bavistin sau Derosal 0. Dithane M-45 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.3%. STAN.0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Mancozeb 0.2%. Bravo 500 .05% plus Mycodifol 0.05%.N.05% Turdacupral 0.Benlate. Bayleton 5-0.1%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.2%.03%. Topas 0.25% 8-10 Morestan 0. Vondozeb 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.25%. Vapam 12001500 l/ha. Odat\ cu începerea înfloririi. Polyram DF 0. Folpan 0.cucurbitae) 0.025%.05%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.

83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Maneb 50 WP 0.03 %.6 m [i ∅ de 7-8 cm).08%. Vondozeb 0.2%. Folpan 0. Talstar 10 EC 0.2%. Maneb 50 WP 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. cu lungimea de 1.1%.2%. Bravo 500 . cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1%. Mospilan 20 SP 0. Pirimor 50 WP 0. 4-5 Decis 0.15%.05-0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.03%.2%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Unden 40 0. b. Actellic 50 EC 0.04%.05%. Supersect 10 EC 0. Dithane M-45 0.2%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Fastac 0.0. Mirage F 0. Sumilex 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.04%. În cazul culturii pe spalier.15%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.1% Fundazol 0.15%.1%.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Ripcord 0. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Nogos 50 0.6 . se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Calidan 0. Polacritox 0. Nisorun 10 WP 0. Sumi7-8 Alpha 2.2%.05% Neoron 500 EC 0.05%.2%. apoi se sorteaz\.1%. Bavistin 0.25%. dup\ pichetare. Zineb 58 0. Divipan 100 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.3%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0.2%.1%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Shavit F 0.3% Captan 50 WP 0. Sinoratox 35 0.2% Captan 50 WP 0. Fernos 50 WO 0.5-1.sp.20.08%.Dezinfec]ia solului b . excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).02%.05%. Polyram DF 0.5 EC 0.25%. Diazol 60 EC 0.25%. Omite 57 EC 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.20. Metoben 0.15%. 205 . Zineb 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.

în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .începutul lunii mai. 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.5 [i fig.N.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.6 . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.6). Fig. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. STAN. 11. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . 11.5 . N. la o adâncime de 3-4 cm. 206 . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.

Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.pentru consum proasp\t (tabelul 11. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. La culturile pe spalier. Tabelul 11. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. în special lungimea fructelor care. în func]ie de soi. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. dar dup\ ce s-a luat roua. când temperatura este mai sc\zut\. în medie este de 2-4 zile. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. la soiurile de tip Cornichon. deci se recolteaz\ diminea]a. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp.pentru industrializare [i 9-12 cm .LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. E[alonat. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. trebuie s\ fie de 6-9 cm . de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. În momentul recolt\rii. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. bolnave etc. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. În nici un caz. Pentru conserve.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a.7). Cu cât se recolteaz\ mai tinere. care sunt foarte fragile.

1. legume verde]uri. MUNTEANU La culturile pe sol. La culturile sus]inute pe spalier. la început s\pt\mânal. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). recoltarea se face manual sau mecanizat. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . Cultura în sere Dup\ tomate. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. noaptea [i diminea]a). maz\re de gr\din\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 1978). secar\ pentru mas\ verde. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Dintre lucr\rile de între]inere. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. varz\ timpurie. 208 . c.2. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\.6.N. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. recoltarea se face zilnic. N. STAN. orz de toamn\. borceaguri. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 11. irigarea este cea mai important\. De aceea. 69 cm [i 9-12 cm. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii.la cultura pe sol. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. recoltarea se face numai manual. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel.

îngropa]i sau la suprafa]\.cultur\ pe balo]i. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. se folosesc în ser\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. preg\tirea substratului pentru plantare. atât pe pia]a intern\. în exclusivitate.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în ultima vreme.cultura direct în solul serei. cu fructe partenocarpice. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. cât [i pe cea extern\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . Între]inerea culturii: . dezinfectarea serei [i solului. de 40-50 cm lungime. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. . . În cazul culturii direct în solul serei. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .cultura pe strat de gunoi de grajd. de circa 30 cm. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. sem\nat în ghivece. afânarea profund\. . a. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. . hibrizi ginoici (F1).

Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap.4). care se bat în p\mânt. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. sulfat de potasiu 200 g. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. administrarea îngr\[\mintelor chimice. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. var stins 100 g. STAN. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. pe linia viitoarelor rânduri. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. în strat gros de 12-15 cm. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. sulfat de fier 30 g.5). azotat de amoniu 200 g. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. 210 .000-7. în trei reprize. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Dup\ a[ezarea balo]ilor. îngropa]i [i la suprafa]a solului. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). Se administreaz\ succesiv. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. N. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice.N. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. sulfat de magneziu 50 g.000 balo]i (100-120 t paie). care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre.

9-3.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.70 8.5 10. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.50-5. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.160-0. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.65-9.461 4. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. ciclul I balo]i ciclul II (15. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.70 0. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.8 0.21-8.70 8. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.32-1.1973) 0. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.0 12.0 0.00 23. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.03 1.1972) (16.5-36.42-3. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. 211 . Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00 20.049-0. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.20 Specificare N .50-13. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.10 2.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.10 0. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.6-23.IX. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.259 4.9).50 1. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).00 8.6-18.267-0.50-19.I. În acest caz.00-3. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.0-90. care se bat în p\mânt.00-16.90-8.54 1.6 43. evitarea contamin\rii cu nematozi. ace[tia se a[az\ direct pe sol. care trebuie manevrat.0-37.30-4. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .8). Tabelul 11.099 2.

iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. N. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. STAN. la câteva zile de la r\s\rire. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.2%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Sumi-Alpha 2. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.03%). Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. timp de 72 ore. Actellic E.2% plus Ultracid 0.5 EC 0. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Derosal 0. Foliar-feed 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.5%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.5 kg superfosfat. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 30% mrani]\. cu asigurarea ventila]iei. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.03%.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. 0. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.0 kg sulfat de potasiu. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. evitându-se excesul de umiditate. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.06% sau Unden 0.ciclul scurt în sere înmul]itor. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Astfel. Morestan 0. 0.1%. Tratamentul termic uscat de 76°C.1%. 5-8 III . 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.C. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .05%. MUNTEANU Tabelul 11. 1.N.2% sau Sumilex 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. temperatura va fi de 22-24°C.3-0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. 15-10 VII .3%. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.ciclul II).15%. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).

iar altele cu caracter special (tabelul 11.5-3 plante/m2. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.zile de la sem\nat la plantat. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. cu r\d\cini de culoare alb\.2 plante/m2). 7-9 mm diametrul la colet. desimea este mai redus\ (1. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.12). 213 . unele cu caracter general.10).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 20-25 cm în\l]ime. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.11). desimea culturii este de 2. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Tabelul 11.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. cu sistem radicular bogat.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.40 m. de culoare verde normal. Pentru ciclul I. **. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. liber de boli [i d\un\tori. 4-6 frunze normal dezvoltate. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .

temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. 24°C . 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. nivelarea solului. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 40% turb\. • Reglarea umidit\]ii: .umiditatea solului 85-90% din c. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. STAN. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. • Defolierea ascendent\. temperatura de zi: 22°C . pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. februarie. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. N.N.martie.ianuarie.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . decada 3. • II – aprilie.c. decada 2.a.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • I – februarie. MUNTEANU Tabelul 11. deformate. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. prin aspersiune.5.

iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. De la dolie. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. l\starii îndep\rtându-se.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . 1980). 11.7). care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). Fig. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. în prima etap\. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pe de alt\ parte. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. [i colab. La acest sistem. la nivelul sârmei. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. 11. În acest scop.7 . În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ câte un fruct la fiecare nod.`n "V". în prima etap\.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În continuare. pe de o parte. [i fructificarea acestora. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. tulpina se 215 . B . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.

Un fruct. N. cât [i în aerul serei. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). are nevoie de 18-21 zile. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. în sensul c\.N.3 3. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.9 5. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. atunci acestea se epuizeaz\. o plant\ poate produce 40-45 fructe. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. f\r\ oscila]ii. atât în sol.4 5.5 216 . Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. cât [i a fructelor. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Tabelul 11. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. STAN. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.13).14). iar `n al doilea rând.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.6 34 30 26 22 5.1 4. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). în serii. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.2 7. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. câte patru fructe. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.

pe baza analizelor de laborator. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 150 mg K2O. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. CaO-1564/-kg/ha. K2O-1010/412 kg/ha. Este bine ca.. Ca urmare. Fertilizarea se face. MgO-86/16 kg/ha. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. 1978). limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor.a. astfel încât s\ asigure 30 mg N. la începutul vegeta]iei. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. [i a celor din zonele învecinate.15). de asemenea. 1974). ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. prelunge[te perioada de fructificare. atât în interiorul balotului. 1978). 1978). 120 mg P2O5..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. imediat dup\ începerea fructific\rii./ha. 217 . P2O5-852/192 kg/ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.

9). Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. r\niri mecanice etc.8-7. într-un sol care. a fost dezinfectat pe cale termic\. cultura se face obi[nuit. deformate. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. cu urme de îmboln\viri. 218 . Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. MUNTEANU Tabelul 11. N. strâmbe.8-7.0 2.2-3. În cazul când se practic\ acest ciclu.5 6. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. tot pe calit\]i. în prealabil. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). direct pe solul serei. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.5-7. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. strâmbate.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. conform solicit\rilor beneficiarului. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.0-6. spongios. folosind r\sad de 30-35 zile.N. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.0 6.5 6. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. La aducerea în alee. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. b. STAN.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Pentru m\rirea produc]iei. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5-3.6). Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).5 6.

. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.3% plus Captadin 0. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. aplicarea fertiliz\rilor faziale. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care.3). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.6. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. se încorporeaz\ în sol.K. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. 1981). ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. varz\. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. c. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. conducerea plantelor vertical prin palisare.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. bilonatul plantelor. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.3. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. [i colab. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.P. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. în concentra]ie de 10%). ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.9). concomitent. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. mobilizarea solului [i. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. odat\ cu desfiin]area culturii. Produc]ia este de 60-70t/ha. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare.1. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. conopid\ (tabelul 11. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. 11.

În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).1. 11. mai des [i cu norme mai mari. 220 . în strat de 4-5 cm grosime. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. iar pe rând la 35 cm. În solariile bloc. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. la distan]a de 0. STAN.80 m între rândurile din band\.40 m în solariile tunel [i 0. iar plantarea la 1-10 martie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. tip tunel. când se desfiin]eaz\ cultura.70 între rânduri [i 55 cm pe rând.85 m între benzi [i 0. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. udatul. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. 1:10). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. realizându-se 50-60 t/ha. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. mulcirea cu mrani]\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). sem\natul de devanseaz\. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm.000 plante la ha. la început. La culturile din ad\posturile joase. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. revenind 22. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. vertical. apoi.6. revenind 24. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. pra[ile. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.000 plante/ha.96 m în cele bloc. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. moderat. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. N. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. plantarea se face în rânduri simple. În solariile tunel. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.7 plante/m2. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe un singur rând.4.N.

salate de fructe etc. atingând paralela 470. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. mai sub]ire ca la castrave]i. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. fiind mai s\rac decât la castravete. 1974). ajungând pân\ la 12-14%. Tulpina este erbacee. La noi se cultiv\ pe circa 2.3. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. 11. China.8). 11. Semin]ele con]in circa 25% ulei. acoperit\ cu peri fini [i de[i.LEGUMICULTUR| II 11. Iordania. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis.2. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.500-3. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri.2. Iran. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. În prezent. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi.2. formând tulpini de ordinul I. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. vitaminele B1 [i B2). aproape cilindric\. Se ramific\ puternic. în culturi ad\postite.2. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. sucuri. 1950). când au gust.000 ha. dulce]uri. marmelad\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. târâtoare. ]\rile mediteraneene. 11.. 221 . Este mult cultivat în India. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Rusia. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Asia Central\ [i China (Jukovski. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. ]\rile balcanice [i în America.1. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile.

consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate.Pepenele galben: plant\ cu l\star.8 K. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. crocant\ sau fondant\. 222 . cu o produc]ie de 22 t/ha. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. legarea acestora [i îngro[area fructelor.17). frunze. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.5 Mg (tabelul 11. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. de culoare alb\. mai mult sau mai pu]in parfumat\.2 N. STAN. entomofil\.16). cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). acoperite cu peri[ori fini. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. Fructul este o melonid\ (peponid\). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Astfel. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). 13. portocalie sau verde.N. În perioada de fructificare.1 P. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. pân\ la începutul recolt\rilor. Deci. uneori longitudinal costat. palmate sau reniforme. lung pe]iolate. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. de form\ ovoid\. Fructele costate se numesc cantalupi. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. florile [i cârceii. elipsoidal\.2. 81.. 1979). cre[te consumul de potasiu. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. N. 11.4. Între înflorirea primelor flori femele. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. 11. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Polenizarea este alogam\. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 10. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. la cultura de ser\.8 . Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. galben\.

Suport\ mai u[or seceta. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).80 27.40 81.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. semitârzii (85-100 zile). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. în compara]ie cu castravetele.40 10. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.34 10.90 8. semitimpurii (75-85 zile).30 60. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. 223 ..20 P 0.34 4.00 61.53 S.80 Mg 0.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.18). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.2.58 12. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.25 2. cât [i târzii (peste 100 zile).16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. În solurile pe care se cultiv\.5.00 78. profunde [i ferite de vânturi.7. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. nisipo-lutoase). Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.60 26. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.60 13.60 13. Apa Lumina Tabelul 11. 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.14 5.30 2. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.10 K 2.

N. N. STAN. MUNTEANU 224 .

1. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).2. Fig.6. în sere. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.3x35 kg/ha [i K2O . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.2x35 kg/ha. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.6 ore). se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. 11.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.000-24. mulcirea solului. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.9). Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. rezultând în final o densitate de 20.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11. 11.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).000 plante la ha (fig. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . timp de câteva zile. R\ritul plantelor pe rând se face manual. 225 . cu poten]ial productiv mai ridicat.18 ore).9 .2. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. 11. calitativ superioare.

În general. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Noaptea (în perioada de cre[tere). Se recomand\ ca. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. utilizând r\sad de 4550 zile. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).N. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. apoi (în perioada de fructificare). produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. în primele 10 zile de la plantare. rezultând o densitate de 20. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. va fi de 23-250C. apoi.6. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. în mod normal. Este necesar ca permanent. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.2. Pe timp noros. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. temperatura se va men]ine la 18-190C. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. în prima lun\ de la plantare. aceasta va fi de 20-220C. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în func]ie de luminozitate. în zilele însorite. N. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Temperatura din aer. utilizându-se 2l/plant\). la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. 11.000 plante la ha. înmuierea zonei pistilare. STAN. cultura. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i.19). intensificarea aromei specifice etc.2. cultura nu se ud\. pe fiecare m2 substrat de cultur\. trebuie s\ fie de 24260C. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. temperatura se va ridica la 28-300C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. în mod obligatoriu. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. apoi cre[te pân\ la 90%. 226 . Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. La soiurile târzii.

H-25. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. ciupindu-se dup\ o frunz\. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). când temperatura în sol dep\[e[te 120C. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. 1980). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. dar fructele sunt mici. direct în ghivece. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. de calitate superioar\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.6. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Astfel.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. produc]ia fiind timpurie. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Ogen etc.2. 11. 227 . Galia F1. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. sub form\ de “V”. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. se ob]in fructe mari. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. În plin proces de maturare a fructelor.3. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).a. 3-4 fructe pe bolt\. Turkestan. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i.

distan]a dintre rânduri este de 1. 3. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.1. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.3. În continuare. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. se folosesc la prepararea mur\turilor.6% glucoz\. în func]ie de vigoarea plantei. iar în cel tip bloc. 1978). fiind indicat în tratarea litiazei renale. PP.) sin.2 %). 228 .50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. carotenoide (0. STAN. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.9 % zaharoz\. Butnariu [i colab. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.5 mg. C(4.40 m l\]ime). s\ruri minerale de: potasiu – 2.4.6 % fructoz\ [i 0. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. C. B2.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. fin [i pl\cut. 11. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. zaharuri (6-8%).3 mg/100 g). 1-2% celuloz\. B5. B1. din care: 1. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. se las\ pe fiecare l\star. Astfel. Fructele con]in: 89-90% ap\.2. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. proteine (0. vitaminele A.3.5 – 1.1.p.). 1992). fier – 0. B6. la 100 g substan]\ proasp\t\. acizi organici (0. fosfor – 12 mg.000 plante la ha. în solariile de tip tunel (5. Dintre lucr\rile de îngrijire. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. de regul\.000 plante/ha).5 – 4.2 %). 1984. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.9. N. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.8-5. 11.N. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. Înainte de maturizare.5 mg/100 g s. dar desimea poate fi sporit\ la 20. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. calciu – 7 mg.5%).500 plante/ha).6 – 2. câte un fruct. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.6. lipide (0. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.2 mg. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.

pubescent\. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.000 kg/ha. 11. Spania – 37. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). profund divizate sau pu]in lobate.H. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.773 kg/ha.2.000 ha. În prezent. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. indieni [i chinezi. 1999)..11. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. 1950). unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. erbacee.000 kg/ha. Italia – 32778 kg/ha. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Fig. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.3. Florile sunt unisexuate.3. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. într-o lucrare publicat\ la Neapole.3.000 kg/ha. Pepenele galben este o plant\ monoic\. mai 229 . Cipru –50. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . 11.10 . de unde a trecut la arabi. per[i.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Grecia – 40. Frunzele sunt mari.409.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Florile mascule apar. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.10).LEGUMICULTUR| II 11. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.

230 . aproape plate. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. pe tulpina principal\. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. N. STAN.5. În anii foarte seceto[i. Miezul este de culoare alb\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.4. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Charleston Gray) (tabelul 11. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. matur\rii [i calit\]ii fructelor. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. mai rar. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\.N. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. cu tegumentul tare. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. semitimpurii (Dochi]a). portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Timpuriu de Canada). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. galben\. ovale.20) 11. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Semin]ele sunt mari. MUNTEANU ales. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. De[i este o plant\ de zi scurt\. diferit colorate. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. de form\. bine drenate [i structurate. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece.3. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. turtite. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Dr. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. semitârzii (De Mini[. Fa]\ de lumin\. pentru produc]ii foarte timpurii. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).6. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. 11. De D\buleni.3.2). culoare [i calitate diferite. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. cre[terea este încetinit\. în func]ie de soi. 11. Semin]ele germineaz\ la 15-160C.3.

LEGUMICULTUR| II 231 .

STAN. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Toamna se efectueaz\: discuirea. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. 11. în sistemul gospod\resc. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). cu cultivatorul.11) cu SPC-6. Prim\vara pân\ la sem\nat. Fig. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. când în sol se realizeaz\ 14-150C. fertilizarea fazial\.N. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Dac\ terenul nu s-a modelat. la adâncimea de 3–4 cm. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. 11. mu[uroitul. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.11 .Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. N. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.000 plante/ha. pe suprafe]e mai mici. pe intervalele 232 .000-14.5 m. nivelarea de între]inere. r\ritul. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. asigurând o densitate de 12. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Acestea sunt: pra[ilele repetate.

5-7. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. dup\ unii autori.7%. Recoltarea se face diminea]a. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. e[alonat în perioada iulie-septembrie. din America Central\ (Mexic. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. dovlecei umplu]i.1. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Peru) [i Asia Mic\. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. fier 0. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. pân\ când plantele acoper\ solul. iar dup\ al]ii din Africa. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). de unde s-a r\spândit în Europa. 233 .3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.4.06. cupru 0. B2 0. zinc 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. mânc\ruri de dovlecei. B1 0. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.) [i în industria conservelor. pân\ la m\rimea maxim\. pe timp r\coros. C 8-30). se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.05-0. 11. 11. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. singure sau în amestec cu alte legume. hidra]i de carbon 6. Produc]ia este de 30-40 t/ha.4. cu 350–400 m3 ap\/ha. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. gr\simi 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.03-0.2. din loc în loc. sufleuri. budinci etc. fosfor 60. pe nodurile tulpinilor. Odat\ cu pr\[itul manual.08.2. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. dovlecei pane. f\r\ a deranja vrejul.4. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Ungaria. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.3%. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.10.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. var.1. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.

br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. de peste un metru lungime. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).4. iar coaja se îngroa[\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). lung pe]iolate. care formeaz\ tufe compacte (fig.4. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\.12 . lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. 11. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.12). Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. 11. rezist\ bine la secet\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Pulpa fructului este fraged\.21). culoarea variind în func]ie de soi. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.N.5.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. bine afânate.3. R\d\cina este pivotant\. deoarece are un sistem radicular mai profund. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. 11. Frunzele sunt mari. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. acoperite cu peri aspri. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. apoi devine a]oas\ [i tare. în cultur\. 11. anual\. cu pH neutru. 234 . mari.4. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. STAN. de culoare galben\. N. Soiuri În ]ara noastr\. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. suculent\. în anumite condi]ii. palmat lobate. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. 11.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Fig. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.1. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.13 .6. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. 11.4. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. STAN. 11.6. pentru 236 .a.4. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor..13). Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. [i K2O 25 kg/ha s.a. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). cu N 25 kg/ha s. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.N. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. N. care sunt [i mai productive. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).

1980). 1.a..4–5% hidra]i de carbon. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. 20–35 mg/100 g vitamina C. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. 0. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. 237 . În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. fiind foarte perisabile. salat\ de p\tl\gele vinete etc.7-0. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.A. La noi în ]ar\.35 mg/100 g provitamina A [. din Africa (Ceau[escu [i colab.. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.1. (Bajurianu [i }urcanu. De asemenea. Fructele.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 1980). Institutul pentru Resurse Genetice. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. În perioada când nu zboar\ insectele. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.). Italia [i Rusia. dup\ unii autori. proaspete [i conservate. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.4. 11. 1980).U. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.5. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.5. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.5.2. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 11. se umplu cu zacusc\. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.6.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. atunci când este nevoie. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. iar dup\ al]ii.2. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. Fran]a. polenizarea se face artificial. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. 11. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 3. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.

frunzele sunt tri.5. Acesta are o form\ discoidal\. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.plant\ cu frunze. De aceea. dup\ care devine alb-cenu[ie. Fig. 11. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. 11.3. o parte de forma unei calote (semisfere). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. când fructele sunt tinere. cu marginile u[or marcate.sau pentalobate.N. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Culoarea fructelor este albverzuie. N. 2 .detaliu fruct 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. irigarea culturii este obligatorie. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor.5. în aceast\ perioad\. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].4. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate.14 . bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. peste care se suprapune. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. STAN. 238 .14). flori [i fructe. la maturitate fiziologic\.Dovlecelul patison: 1 . cu marginile canelate [i rotunjite. în partea superioar\ a fructului. MUNTEANU 11. Ca [i dovlecelul comun.

unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Soiul Comun este timpuriu.5. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. la 3-4 cm adâncime. împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.LEGUMICULTUR| II 11. denumit Comun. de culoare verde–albicioas\. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu o vârst\ de 25–30 zile. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cu 8–10 muchii proeminente. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Fructul este tipic. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu un diametru de 8–10 cm. 11.6. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. În afara soiului aflat oficial în cultur\. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. în form\ de turban. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.. 1998). Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. 239 .

Agron. M. H. J.C. Univ. Paris. U.. [t. M... MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. M. nr. CIOFU. S. }URCANU. D. P. The Avi Publishing Company Inc. (1991) – Varza pentru frunze – origine. FOURY. G. Gr\dina. (1992) – Legumicultur\.. COBÂLA{.3. Londres.. CEAU{ESCU. vol..F. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. PELAGHIA. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. BODEA. I. CL. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. GR. FLORESCU. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.. (1994) – Production légumières tome 2. D. B. I. N. D. COBÂLA{. New York.R. BECKER-DILLINGEN. [t. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. I. PETRESCU. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Bucure[ti. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. BASSET. Lucr. Bucure[ti. B. Berlin. RADU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. POPESCU. STAN. Seria Horticultur\. Bucure[ti. Ia[i.A. vol. CHAUX. Lucr. N. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\..L. CL. Bucure[ti. N. P. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. CEAU{ESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. CHILOM. Bucure[ti. BUTNARIU. SAVI}CHI. Editura Academiei R. Agron. R. V. (1973) – Legumicultura. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. 3. BAJURIANU. Seria Horticultur\. 30. COBÂLA{. C. Bucure[ti.S.S. GR. STAN. GH. C. Bucure[ti... Editura Ceres. V.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Ia[i. Bucure[ti. BERINDEI. N. VOICAN. M... RADU. BÎLTEANU.. Inst. BECEANU.. B|LA{A. Chi[in\u. vol. (1974) – Fitotehnie. SAVI}CHI. A. CHICHEA. J. Connecticut. Via [i Livada nr. INDREA.. 240 .N. Editura Grand. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. 12. I. Analele I. Tec Doc – Lavoisier. BECEANU. RUXANDRA. IV. I. B. 33.

B. vol. 3. PER{UNARU.L.F. IORD|CHESCU. M|NESCU. Bucure[ti. în Moldova.F.. DI}U. – S. T. GHENKOV. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.V.H.I. CTIFL – Invuflec. PL|M|DEAL|. Patronatul Horticultorilor din România.. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. D. BUZ|U (1978) . (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. M. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. DUMITRESCU. Cerc. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.. vol. Bucure[ti. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. MAIER.. [i colab. GHERGHI.. agron. Bucure[ti. MINKOV. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\... Redac]ia revistelor agricole. COSTACHE. BERINDEI. Artprint. V.I. (1961) – Cultura legumelor. MAIER. Bucure[ti. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.F. MANOLACHE. JILCU. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. D. I. Artprint. (1998) – Producerea legumelor. În: Gl\man [i colab. I. Bucure[ti. [t. I.F. TR. R|DOI.C. E.C. VASILESCU.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Lucr\ri [tiin]ifice I.N. Zemisdat. RO{U. DUMITRESCU. Bucure[ti. VLAD.. Trecut. Patronatul Horticultorilor din România.H.A. Lucr. – COORD. I.. GL|MAN. Bucure[ti. I. I. A. D. Editura Ceres... C. Ia[i. LÖBL.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.B. Editura Agro-silvic\.A. G. IORD|CHESCU. V. MARIA. Bucure[ti. [t. Sofia. ROMAN. T. D. LE BOUHEC. L|C|TU{. LÖBL. D. (1969) – Cultura legumelor.. M. Artprint. SCURTU. MURTAZOV.L. J... GH. M. B. N.. DR|GU}.. [i colab. – Memorator horti-viticol.. Editura Agro-silvic\. 2.C. Bucure[ti. Bucure[ti. DI}U.. BOSE{AN..L. prezent [i viitor. Z|GREAN. (1997) – Memorator Horti-Viticol.P. VIDRA – S. GH.. MAIER. IV.P...C. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.C. Editura Agro-silvic\. I. STOIAN.L. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii. GL|MAN. 2. I. IANO{I.L.V. Bucure[ti.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Bucure[ti. I.A. M. – S. L|C|TU{.C.C.C... nr. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. vol. BUZ|U (1980) . Lucr. POPESCU. Bucure[ti. I. vol. I. E.. OLGA.P. L.C. RUXANDRA. (1972) – Culturi for]ate de legume.L. VII. M. (1997) – Cultura cartofului. BAICU. S. Paris. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. GH. M. M. A. 241 . IANO{I. V. MUNTEANU. I.L.A. I. V. [i colab..A.

SAVI}CHI. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.. OPENA. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.. În Moldova. 1. AVRDC. SINGUREANU. Ia[i. MUNTEANU MARINESCU. (1969) – Cole Crops.. vol. Bucure[ti. Bucure[ti. forma alb\ (lam. POPLÃCINEL. GR. M. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. London. Chi[in\u. 2. Tez\ de doctorat. G. capitata. N. Buletin informativ nr. SAVI}CHI. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. II. Bucure[ti. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1968) – Castrave]ii. N. Cercet.. STAN. în Moldova. Cercet. Bucure[ti. ATANASIU. PANAIT. C. M. 4. Ia[i. SAVI}CHI.) D. PATRON. vol. Bucure[ti. STAN. vol. Ia[i. V. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. STAN. GR. MUNTEANU. POPESCU. MUNTEANU. KUO.. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Ia[i. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Taiwan. Editura Ceres. SAVI}CHI. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. nr. 4. No. Agron. G. Tez\ de doctorat. P. RADU. în jude]ul Ia[i. Editura Agro-silvic\. agron. [i colab. Inst. (1986) – Bolile plantelor legumicole. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. T. I. 17.C. I. YOON.. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. N.. A. Agr. (2000) – Legumicultura. J. N. R. MUNTEANU.N. Cercet. I. Analele I. Tez\ de doctorat. Bucure[ti. MIHU... STOIAN.. 1. ANDRIESCU. 2.. 3. Cerc. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional.C. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Ia[i. I. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics.. MUNTEANU. SAVI}CHI. L. {I STOENESCU. P. I. I. (1992) – Legumicultura.F. Technical Bull. T|TARU.. N. P. Editura Ceres. N. M. 2. P. vol. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. COSTACHE. Leonard Hill. vol. Agron. MIHALACHE. Editura Ceres. SINGUREANU. Ia[i. agron. Centrul de multiplicare Inst. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. STAN. P. în Moldova. Editura Universitas. SINGUREANU.. N.. Bucure[ti. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Agron. Centrul de multiplicare Inst. ICLF Vidra. Bucure[ti. 242 . N. vol. în Moldova.L. GH. NIEUWHOF. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. agron. nr.

(1984) – R\sadni]e [i solarii.. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii.. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. VÂLCEANU. VOICAN. GH. M. ANDRONICESCU. P. 243 . V. Bucure[ti. C. M. Bucure[ti. C.. M. Wageningen. nr.. Editura Ceres. VOICAN. Analele I. TOMA. Editura Ceres. Editura Ceres. M. A. Editura Ceres. Bucure[ti.. Editura Ceres. vol. (1975) – Cultura legumelor de var\.C. L|C|TU{. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. 3. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie.F. V. V. PERCIALI. ZANOSCHI. D. GIREAD|.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. ZEVEN.L. D. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VOINEA. VI.. V. G. JUCOVSKY. VOINEA.

Aleea M.: 032-218300.2001 2001.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel. 3 PRINTED IN ROMANIA .05. Sadoveanu. Sadoveanu nr. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful