Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

........6....................2.... Rela]iile cu factorii de mediu .... Particularit\]i botanice [i biologice......3........3..........3........................................................1........2...................... 81 8...2.......................................... Tehnologia de cultivare..........3......... Originea [i aria de r\spândire..6..................... Rela]iile cu factorii de mediu ...... STAN..6..... Originea [i aria de r\spândire...1.................. Soiuri ...........................................2..............................3.............2.................1.................1........... Rela]iile cu factorii de mediu .......................................................... 52 8................................. 54 8...............2.1..6..........2.......... 39 7.....................4............. Ceapa comun\ ....................... Sfecla ro[ie ...................5............6............................. Cultura prin sem\nat direct.6.................................. 39 7........................1.......................2............3...... Tehnologia de cultivare..................................4......6.............................4..........1.... 93 4 .................... 39 7.............5...1. Soiuri... 54 8............. 91 8................... Soiuri............................ 87 8.......... Particularit\]i botanice [i biologice...................... 60 8......... 84 8......3...............1....... 42 7.........Cultura ridichilor de lun\ ................................ 84 8....... 54 8.1.....................6..... Soiuri..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ....... 89 8.2................3................1.. MUNTEANU 7..... 40 7.2............ 48 8.5............... 90 8...6...................... 47 8... Usturoiul comun .......... Cultura prin r\sad............................................ Prazul ....... Cultura cepei verzi (stufat)...................... Importan]a culturii...6..3..........5...........Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\............. 33 7........ Importan]a culturii...................... 88 8................................... Tehnologia de cultivare.................1..2.............................6.............N....................... 73 8.6......5..................... Rela]iile cu factorii de mediu .............6............. 82 8....3.6................1..........................5......................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.. 48 8........... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ........................6.......................... 33 7............................. Importan]a culturii.... 33 7.....2.. 80 8.............. 88 8............................. Cultura cepei prin arpagic ..........2....2.. 47 8...... 32 7.6........4....6............................ 76 8................. Rela]iile cu factorii de mediu ............5.....3.....................................3.......... 46 8........3.................................. 83 8.. Tehnologia de cultivare.......4.......................1.................................. Originea [i aria de r\spândire.......1.................................... 37 7............................................ Originea [i aria de r\spândire.................5..5...........................................5.. Particularit\]i botanice [i biologice.............................. 80 8..........4.. N........... 41 7. 87 8........1...1..........................6......................6...... 90 8.. Importan]a culturii.6...... Cultura cepei prin r\sad . Tehnologia de cultivare....................................3...................................1......... Soiuri.............

...... 116 10......... Importan]a culturii.............4.............1................ 110 9.......................1........ Alte plante legumicole din grupa cepei............................................................................. 138 10.. 99 9...................................................4................................... Particularit\]i botanice [i biologice....... Cultura prin sem\nat direct în câmp .LEGUMICULTUR| II 8..........2................ 145 10.........4. Cartoful timpuriu......2......................... Ceapa de Egipt ................................................3................. Originea [i aria de r\spândire...........1...6..... Originea [i aria de r\spândire...1............2................................................... 98 9...1.....5.......... 98 9...............................2...............................1.............. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI . Tehnologia de cultivare..............2.. 105 9........................ Batatul ..................... Usturoiul de Egipt .. Soiuri............... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice... Particularit\]i botanice [i biologice..........1........6.......1....................... 117 10............ 122 10.... 102 9....................... Cultura în teren neprotejat....... Importan]a culturii........................2.......... Soiuri..................... 132 10.......................1...... Cultura de var\.1............................1......6.........................2.........6.......1.................................2............ 146 10................5.... Ceapa de iarn\ sau de tuns ......................4....4.....................6.......................... 122 10........ 120 10............................4.......5..... Importan]a culturii.......1....... 94 8.. 115 10....6.....4....................1........1..1................ Varza ro[ie ........................ Rela]iile cu factorii de mediu ........................2......3........ 115 10...........1....... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .....1..6...... 98 9.......3.4................................ 95 8........ Tehnologia de cultivare.............1....1........ 137 10.... Ceapa m\rg\ritar..... 145 10..................3. Tehnologia de cultivare................ 105 9........1............................................. Cultura timpurie în teren neprotejat .........................4....... Soiuri..................... 135 10............ Originea [i aria de r\spândire..............................2.......1........... 105 9...................... 96 8..... Cultura târzie (de toamn\) .......... Rela]iile cu factorii de mediu .............. 95 8............................... Ceapa e[alota.............................. 118 10....4..2........6.................................................. 146 10..................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .......................... 100 9......1.........2........1...........5..........4........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice........................................ Particularit\]i botanice [i biologice.... 145 10...................6........3.......................2..............1........6..2.................. 96 8... 115 10..............1...5............................. Rela]iile cu factorii de mediu ...................................... 146 5 .......1..... 145 10...

.... Cultura timpurie în teren neprotejat ....7.... 153 10.. Rela]iile cu factorii de mediu ............ Particularit\]i botanice [i biologice..... Originea [i aria de r\spândire..... 148 10........................................4.......7....................N..7........... 157 10...............5....... 169 10.....2.............3.......... 161 10.... Cultura timpurie . Soiuri.....3.......................................5..3.. 148 10........................................................................... 151 10................ Cultura târzie..............................6................. Varza crea]\...........7............2............... 163 10...........8..............................................4........ 151 10........ Soiuri.................. Importanta culturii... 149 10..... 158 10............ 156 10...........3..........................6....3. 152 10.......5......8.....................6.... Tehnologia de cultivare....................................... Importan]a culturii............. Originea [i aria de r\spândire....... 157 10......4............. 159 10........4.4...........7......... 175 10.............6...1...........6....................................... 151 10................ Soiuri..2.................... 174 10........6.......... Cultura târzie................................. 148 10............ Gulia .......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............................. 176 10........6. Tehnologia de cultivare..................8.....................6................... 163 10...............................7.. 163 10.....6..4............. Tehnologia de cultivare.. 158 10.............2.. Importan]a culturii......................................2............................ Importan]a culturii.............. 155 10.........3.............................................6............6..........5...................6.............1.. Tehnologia de cultivare................................................................. 148 10........6...................................6..3....7.......................1.......... 150 10...5.5.... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 167 10........6....... 174 10.. 178 10........ 174 10......1..........................5................................. 157 10...4....... 153 10............................ Conopida ... Varza de Bruxelles ........ Originea [i aria de r\spândire...... 176 10.....................2....... 159 10.......................................................................5..3...........................6................................................. Soiuri...4.................. 151 10...... 174 10............................... Rela]iile cu factorii de mediu ........................5.......................... Originea [i aria de r\spândire. Originea [i aria de r\spândire.........1............6.......4.......1.....7.. Particularit\]i botanice [i biologice............................. Importan]a culturii...... Soiuri.............. 178 6 ....................................5....... 155 10....7.................................4........................2............ Varza pentru frunze.............. Particularit\]i botanice [i biologice...............6.................. 149 10................................. Cultura în ser\ .... Originea [i aria de r\spândire. MUNTEANU 10........... STAN..6...........6....6................ Rela]iile cu factorii de mediu .................................................... 172 10...........3............ N.4. Particularit\]i botanice [i biologice........................................................................................................5...... Broccoli.. 153 10......... 176 10.........6............... Importan]a culturii................................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ......4.......................... 178 10.........3..........................3.... Tehnologia de cultivare.................5......2..........1.....3....4........................ 177 10.1....................... Particularit\]i botanice [i biologice.........

...............6..................................................................1...................6.... Particularit\]i botanice [i biologice..................6........9......................... 194 11.................................................5..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................2.............2....... 200 11....2..........................6...............8.............................. Particularit\]i botanice [i biologice..................... 194 11.2.......4.......... Cultura timpurie ..................... Rela]iile cu factorii de mediu ...........6..LEGUMICULTUR| II 10....... 194 11...........................................6.............. 222 11................................................................... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ....5..... 191 10......2.........5..9.......... Cultura timpurie .....................8.. 223 11..... Cultura în r\sadni]e...............4.......... Originea [i aria de r\spândire..2........................................................2.....3....... Soiuri.........6...........1.......1......... 200 11..8....... 190 10.......... Originea [i aria de r\spândire........ 219 11............8........ 180 10.9.3..........................6..............................2..............................2.......... Rela]iile cu factorii de mediu ...................9.......6. Castravetele .....9.............6.9.... 190 10. 180 10.........1....... Cultura în sere ..... 221 11.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................................4.... Particularit\]i botanice [i biologice...........8......... 220 11.............2........ Originea [i aria de r\spândire... Cultura în sere ...1... Cultura în sere .........3.................1........4....... Pepenele galben .............. Soiuri ...... Rela]iile cu factorii de mediu ..6.................3...........6........ Importan]a culturii..........1............... 221 11..........................3...8.................2.2...2.............6..... Tehnologia de cultivare. 188 10................... Importan]a culturii....... 180 10.................................... 226 11..............2.1........ 188 10..................................................... 196 11.... 225 11.........1............... Importan]a culturii..2............... 189 10...............4. 202 11........ Cultura târzie.6............................................................4.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice..1..........................................3............................8.......... Cultura în r\sadni]e..........2........ 186 10... Soiuri.........1.............. 198 11.............. 228 7 .............................3...... Tehnologia de cultivare............... Tehnologia de cultivare........................... 225 11...................2...6.................... Cultura târzie (de toamn\) .......... 179 10.............................1............. 191 10...................... Cultura în câmp. 221 11. Cultura în teren neprotejat....1............. Varza chinezeasc\ ......................................................4.............................................6....... 195 11......................1......... Tehnologia de cultivare..6.1............9................................... 208 11...9........... Soiuri................................................ Particularit\]i botanice [i biologice.........6.....1................ 180 10................ 184 10.....2....5......1......................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 227 11........... 188 10.......9................8. 221 11............ 183 10.........1.

........................ Dovlecelul comun........................................ 236 11... Tehnologia de cultivare.... 233 11...3.............. 240 8 ..............4.............................. Importan]a culturii......1. 237 11....................................................5............ 230 11... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ................ Particularit\]i botanice [i biologice..... Tehnologia de cultivare....... 234 11........................... 233 11.................... 239 11...3........................... Pepenele verde ..................................3...........................................4......................................5.. 229 11...... 230 11.... Importan]a culturii..6....3................... Originea [i aria de r\spândire.........3.. 228 11................................6... MUNTEANU 11........... 228 11..... Particularit\]i botanice [i biologice.........5............N........................4.... STAN. 230 11... Soiuri ......... Dovlecelul patison............3............................4..............6... Soiuri..................................3............... 234 11........................... Rela]iile cu factorii de mediu .............. 229 11............4................................6........................4.....4.......2.............................. Cultura în câmp....................................... 237 11.................................. 234 11.......3..............1................................2................................1............................... Soiuri.5...... 237 11............5...4......3...... N...............6......4.............2............... Originea [i aria de r\spândire...... 237 11....... 233 11........5........................4.....5. Importan]a culturii ............1......... Originea [i aria de r\spândire.. Tehnologia de cultivare..........5..................................................5........... Rela]iile cu factorii de mediu .............4.....................3 Particularit\]i botanice [i biologice.. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............2....4...................... Rela]iile cu factorii de mediu ... 238 11. 238 11............ 236 11..................5............

în special glucide. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. afânat. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. mai ales în primele faze de creştere. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. păstârnacul. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. pătrunjelul pentru rădăcini. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. cu excepţia ţelinei. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. deoarece. solul trebuie să fie uşor. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. 1993). La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. care sunt anuale (Butnariu H. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. precum şi în Moldova. a substanţelor de rezervă. şi colab. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. În general. 1993). faţă de umiditatea solului şi de lumină. În România. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Transilvania. pretenţioase. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. 9 . Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. lemnos şi liberian. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate..LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă.

Franţa. pe soluri uşoare sau mijlocii.. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. 7. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. prin Spania. Morcovul a fost luat în cultură în sec. celuloză 1. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. albă şi galbenă. în stare crudă (salată). Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. cv.35%. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.39 %. Prin încrucişarea ssp. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. predominând formele de culoare violacee.89%. carotenoide 8. Pe lângă cele menţionate. zaharuri 6.a.1. citat de Zanoschi. japonicus. supe. 10 . MORCOVUL Daucus carota L. Ca – 0. 1985).1). MUNTEANU 7. mediterraneus şi japonicus). bienală.8 mg/100 g substanţă proaspătă. STAN. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. sativus (Alef.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Anglia.1.44%. ciorbe.9 mg /100 g substanţă proaspătă. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. carota s-au format subspeciile syriacus. Italia şi Grecia.). morcovul se cultivă în toate judeţele.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. K. proteine 1. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. subsp.52 %. de conserve şi sucuri. B2 şi substanţele minerale: Na-1. X d. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp..4. flori şi fructe (fig. N. sativus (Hoffm) Arc.14%. în special Daucus carota L. syriacus. În prezent. Japonia ş. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. în Iran (Banga.3%. 1985). Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. sub formă deshidratată. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.1. 7.N. cilicicus. acid ascorbic 3. iar în anul al doilea tulpini florifere. al XVIII-lea. Mg – 0. 7.2.1. H. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. în acest mod.. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.3.. 1984). P-0.79%. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Mari cultivatoare sunt: SUA. acestea mai conţin vitaminele B1. La noi în ţară.1. China. ghiveciuri etc.

rar Fig. 7. impropriu numit sămânţă. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. este o pseudoachenă.5 m. La circa 35– 40 zile de la răsărire. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cilindrică.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. 11 . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. c . cu flori mici. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. de lungime mijlocie. aspru păroasă. Fructul.2. d . iar unele rădăcini până la 2 m. Tulpina floriferă. fistuloasă şi înaltă de 1. hermafrodite. 7.Morcovul: a . striată.1 . cu polenizare alogamă. uneori cu nuanţe rozacee.2 .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. b . cu cilindrul central redus Fig. zigomorfe. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. entomofilă. 1973) sterile). albe.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. schimbându-şi treptat forma. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. este ramificată. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. care se formează în al doilea an. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). peţiolate . pentamere. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. 1985). Atât tulpina principală. de culoare roşieportocalie. de plantă sălbatică. penat-fidate.cele bazale şi sesile .2 – 1.rădăcină soi valoros.cele superioare.frunză. de calitate superioară. mărimea şi culoarea. costate şi cu ţepi.. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.

Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.5. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.5. STAN. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C.N. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. durează 36–70 zile. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. morcovul are cerinţe ridicate. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. 12 . iar cea optimă de 20-250C. Faţă de umiditate. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. producţie mare – până la 70 t/ha etc. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.1. În timpul îngroşării rădăcinilor. Presto F1.4. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. tasate. bogate în humus (4-5%).1.5–7. bine afânate. 7. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. sărace sau cu exces de azot. Primo F1. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. mai ales în primele faze de creştere. MUNTEANU 7. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Faţă de lumină. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Pe solurile grele. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. semitimpurii (110–130 zile). Hytop F1. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Dacă primăvara este rece. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Insuficienţa luminii. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. se poate produce o vernalizare prematură. permeabile.1) . cu pH-ul 6. timpurii (80110 zile). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Nanco F1 etc. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. în funcţie de soi. N. profunde. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. mai ales pe solurile uşoare.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. imediat ce se poate intra pe teren. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Primăvara. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. cucurbitaceele.1. ceapă verde. fără încorporare. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. La pregătirea terenului. industrializării sau păstrării peste iarnă. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. recoltate în iunie – iulie.5 l 6l 6l 1.5 kg 1. spanac. castraveţi.2.5 kg 1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Locul în asolament. MUNTEANU 7.5 l 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Pe aceeaşi suprafaţă de teren. culturi furajere pentru masă verde (secară. N. leguminoasele. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. conopidă.N.5 kg 1.7).. pré – preemergent.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.5 l 1. bulboasele şi varza. 7. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Tabelul 7. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 l 6l 6l 1. Toamna.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. fasole etc. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. producţia fiind destinată consumului de toamnă. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. post – postemergent 14 . 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. Lucrările de pregătire a terenului.6. iar culturile timpurii de morcov. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1.5 Fusilade S 12. STAN. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. borceag).2).

Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.). b . în rânduri echidistante. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.3 . Dacă solul este prea uscat. în benzi de câte patru rânduri 15 . Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Epoca de semănat. Dacă solul este prea afânat.LEGUMICULTURĂ II Vara. în benzi. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). pentru culturile succesive de morcov. folosind 4–5 kg seminţe la ha. 7.pe teren modelat.pe teren modelat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.Scheme de semănat la morcov: a . În cazul terenului modelat. Adâncimea de semănat este de circa 2.3.pe teren nemodelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Fig. la care s-au îndepărtat ţepii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.5 cm. în funcţie de starea arăturii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. se tăvălugeşte înainte de semănat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. 7. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. c .

folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. cu 600 l apă. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. la nevoie se udă prin aspersiune. Pentru păstrarea peste iarnă. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.N.2–1. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. N. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. pir) se adaugă Fusilade. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. STAN.5 l/ha.3).5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. în legături. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. după căderea primelor brume. când rădăcinile au cel puţin 1–1. în doză de 1. în cazul culturilor timpurii. se face prin smulgere sau dislocare. La hibrizii F1. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. se erbicidează cu Afalon 1.5 kg/ha. de erbicidare. 16 . În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). iar dacă apar buruieni graminee (mohor. MASTER – PLATT). când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. şi mecanic prin prăşit şi plivit. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. începând cu luna iunie. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. După răsărirea culturii. Când rădăcinile ating 2–2. Recoltarea. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. iar dacă este necesar. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. se fasonează şi se sortează pe calităţi. ceea ce permite reducerea costurilor. CSSL-9 sau A-761. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. morcovul se recoltează în luna octombrie. Lucrările de întreţinere. eşalonat.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

Compoziţia chimică a rădăcinilor. Hill cv.25).30 Rădăcini 11.p.2. A fost cultivat de greci şi romani. % substanţă uscată Frunze 12. P.p. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. (Bodea şi colab.s.7 . STAN.1 1.4. iar cel în Fe.3. g Zaharuri.. ca materie primă în industria conservelor. mg /g.7 .02 – 0.3.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.. organ de sinteză (tabelul 7.N. g Acid ascorbic.10. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. 7.p.290 0. g Proteină (N x 6.7 20 – 35 0.4 0. la 56 mg/100 g s. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Ulei eteric.7 – 3.2.2. 7.4 .2.5 – 3.W.4.5 1.1 2.). g Cenuşă. 1984).1.) Substanţă uscată. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.6 .2. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. MUNTEANU 7.9 58 . Ca.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. sylvestre).2 1. Primul 18 .6 – 36.016 – 0. radicosum (Alef.1.5 – 25.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). Tabelul 7.2 0. crispum (pătrunjelul pentru frunze).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.) A. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. N.4. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). radicosum (Alef. În cantităţi mai mici conţin K.

lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. în al doilea an. fiind o plantă bienală.5) 19 . de culoare verde-închis. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. uneori fistuloasă. netede sau gofrate. este cilindrică sau uşor muchiată. numite mericarpe. cu ramuri aproape erecte. care la maturitate se desface în două semifructe. ramificată. pentamere. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. grupate în umbele compuse.4) Tulpina floriferă. c . adânci. mici. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.2. Fructul este o pseudodiachenă. înaltă de 80– 150 cm. terminate cu umbele compuse. Polenizarea este entomorfilă. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. formează.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. reavene. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.5. suculente. cu miros caracteristic. Faţă de sol. 7. florile şi seminţele (figura 7. lucioase. 1973). scade producţia. Florile sunt actinomorfe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. dar rădăcinile sunt mai aromate.floarea. putând ierna în câmp.2.fructul mediul exterior. creţe.4. cu frunze trifidate. Al doilea formează rădăcini subţiri. d . În privinţa relaţiilor cu factorii din b . tulpinile florifere. ramificate. hermafrodite. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. lung pedunculate. 7. glabre. 7. de culoare albverzuie. Pătrunjelul. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Seminţele încep să germineze la 2–30 C.frunza.

N. STAN. MUNTEANU 20 . N.

în funcţie de regimul de precipitaţii.5 kg/ha. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. ridichi de lună. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.3). recoltarea se face după primele brume (15. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. În culturi succesive. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Astfel. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. hortensis Ehrh. curăţarea de pământ şi frunze.u. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.8 – 15. spanac. Recoltarea se face diferenţiat. Rădăcinile au gust dulce. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. astfel..p. seminţele să se umecteze. de glucide (4. pentru consum în timpul verii. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.3. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.1) şi peptide (11.3. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. dar nu să germineze). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.2). locul în asolament. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . în special. Udarea culturii se face diferenţiat. în legături. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. salată. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. convar. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. se aplică 4–5 udări. sortarea şi ambalarea manuală. reprezentată. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.5 % s.6. fertilizarea suplimentară. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).8 – 10 % s. alături de morcov. Până la introducerea în cultură a cartofului. culturi furajere pentru masă verde).2.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze.1. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. în funcţie de scopul urmărit. 7. astfel.10 – 15.2).LEGUMICULTURĂ II 7. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Pentru culturile de toamnă.11).

rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. oval – turtite. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. se găsesc: 469 mg K. MUNTEANU (24. 23 mg Mg. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. penatsectate. care le imprimă aroma caracteristică. America şi Australia. Se păstrează foarte bine peste iarnă. STAN. înalte de 100–150 cm.8 – 28. pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 51 mg Ca. pe terenuri umede şi umbroase. cu rizoderma de culoare albă. 22 . 0.10 mg vitamina B1. la 100 g s. aripate. slab ramificate.3. 7.9 mg vitamina C. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Asia. suculentă.p.7 mg vitamina PP. 139 mg S. dulce şi cu miros caracteristic. Păstârnacul preferă umiditatea. plantele tinere rezistă până la – 50C. uşor pubescente. Fig. dar excesul îi dăunează mult. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. 0.5). 0. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. florifere.2. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Fructele sunt pseudodiachene. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. 7. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.3. 7.3. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. N.p. unde creşte spontan. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. Seminţele germinează la minus 2–30C. de culoare cafenie. iar cele mature până la minus 8–100 C. săruri minerale (la 100 g s. uşor gălbuie. 7. 73 mg P. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. puternic striate.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 7. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Se cultivă în Europa. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.). La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.3.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.N. 3 mg Na.4.

. 29. 17. cu rădăcinile conic–alungite. nu este indicat să se semene din toamnă. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.5. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.p.p. 5.se menţine. 2.5 mg Fe.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).). Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.. citric. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. vitaminele B1.3. B2. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. rapaceum (Mill.): 0.) Graud. 0. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. convar. într-o măsură mai mică. În cultură.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.p. lipide 0. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.6. iar gustul şi..6). a salatelor şi pentru murături. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. cu rădăcini conice.15 mg Mn etc. frunzele verzi.4.7. 23 .1. în special.8 mg SiO3.8 % s.p. Acestea mai conţin zaharuri 1. Recoltarea se face toamna târziu.7 – 1. se găsesc 59. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.6 mg P. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.5 mg B. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 7. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. prin udarea culturilor. etc). 3. o umiditate constantă. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.u. oxalic.31 mg Zn. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).9 mg Na.4.6) . dar cu unele particularităţi: . în benzi de câte trei rânduri. 0.LEGUMICULTURĂ II 7.se seamănă în teren modelat. sporadic.. La 1 g s. proteine 0. acizi organici (malic.2 mg Ca.).9 mg K. 7. 1. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.u.3. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.p.2 % s. .6 – 1.3 % s. B6. 1975). deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.

N. STAN.N. MUNTEANU 24 .

Este cultivată din antichitate.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. graveolens L. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.3.pe teren modelat.4.6 .) şi cea cultivată 25 . Particularităţi botanice şi biologice În cultură.4. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A..Scheme ale culturii de păstârnac: a . fiind considerată plantă medicinală. unde creşte spontan. secalinum Alef. 7.2. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 7. 7. 1973). iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.LEGUMICULTURĂ II Fig. convar. b . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.p.

iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. ramificată.4. Polenizarea este entomofilă. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. formează o rădăcină subţire. înfloreşte şi fructifică (fig. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. dulce) (Mill.N. STAN. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. 7. lucioase şi de culoare verde – închis. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. pivotantă. sunt simplu penat sectate. N. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. de culoare brunie. Rozeta de frunze este înaltă.7). de culoare albă. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. sunt glabre. c – plant\ semincer\ hermafrodite. iar cele mature la minus 7–90 C. 7.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. convar. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). 7. a – r\d\cin\ îngro[at\. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. b – frunz\. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. amară şi necomestibilă. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). chiar din primul an. este striată şi ramificată.7 . majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Pers. graveolens L. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. 26 . Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. pentamere. ce se desface uşor în două mericarpe.4. nu poate ierna în câmp. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. în primul an. datorită conţinutului lor mare în apă.) care. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi.

Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate.4.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. iar pulpa devine grosieră. la 20 martie – 10 aprilie. În cadrul culturilor succesive. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Producerea răsadurilor. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Spre deosebire de morcov. Locul în asolament. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. 27 . toamna.5. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. sunt prezentate în tabelul 7. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.0. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). ca şi în cazul culturii morcovului. fiind indicată pentru culturi asociate. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. suficient de umede. castraveţii. Se cultivă numai în condiţii de irigare. iar în solarii. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Lucrările de pregătire a terenului se fac. tomatele. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. pentru cultura târzie. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. care se încorporează imediat în sol.6. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. folosind 0. varza. salată sau ridichi de lună.4. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. 3 g/1 kg sămânţă.6 – 1 g sămânţă la m2. ţelina poate fi cultivată după spanac. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. ardeii. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. 7. la cultura de ţelină. germinează greu. 7. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. atât pentru cultura în ogor propriu. cu pH-ul 6. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Înainte de semănat. cerealele. profunde. bogate în humus.5–7. cât şi în cazul culturilor succesive. conopida etc. Este o plantă de zi lungă. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor.

N. STAN. N. MUNTEANU 28 .

pe teren modelat în straturi late. b . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. iar rădăcinile se morcilesc. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.8). la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. la 30 de cm între plante pe rând (fig. se fasonează. 7. de exemplu Revital 0. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.1 %. Fig. răsadul se sortează. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7.8 .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. 29 .Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.

la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. STAN. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. plantele se smulg.p. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii)..N. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. La culturile timpurii. combaterea buruienilor.1. N. PP şi 30 . convar.) şi proteine (0. prin glucide. valorificarea făcându-se cu frunze. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. S. la 3–4 săptămâni. fertilizarea fazială.9% s. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. B1. Recoltarea se face diferenţiat. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.1 % s. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. (glucoză. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).6-1. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. acestea se curăţă de pământ. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).64 şi 8.). care variază între 1.5. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Na. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.). prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.5. în cantitate foarte mică (0.convar. Fe etc. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. B6. mai ales.p. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. La cultura târzie.3). Ca.p. fructoză şi zaharoză). iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. B2. RIDICHILE Raphanus sativus L.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). fertilizarea suplimentară se repetă. Mg. în funcţie de scopul urmărit. Pentru culturile târzii. reprezentată.5–1 kg/ha. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). în legături.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. 7. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. săruri minerale de K.p. P.

mai mari la ridichea de vară şi iarnă. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. (Zeven şi Jukovschi. Asia şi America. acoperite cu perişori rigizi. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite.. etc. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. şi centrul mediteranean. cu frunzele bazale scurt peţiolate. de 80–100 cm înălţime. Japonia. 7. Frunzele din rozetă sunt mari. devin spongioase. Tulpinile florale sunt ramificate. Fructul este o silicvă indehiscentă. în cadrul culturilor succesive. 1965).9). Homutescu . unde a rezultat din specia R. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. albă. iar cele superioare lanceolate şi sesile. 7. raphanistrum L. cenuşie sau neagră. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. 31 . 1975). aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. 7. putând fi sferică. prin hidroliză enzimatică. alogam-entomofilă. uşor pubescente. maritimus L. care. ovale. Grecia. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. caracteristic aromei ridichilor.5. În cazul ridichilor de lună. albe. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Egipt. cu polenizare. înglobate într-un ţesut spongios. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. lirat penat-sectate. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. autoincompatibile. La multe soiuri de ridichi. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate.5. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. cu marginea dinţată. bactericidă şi vermifugă. tetramere. de formă alungită. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).2. lung peţiolate. cu un rostru ascuţit. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Italia. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. violete sau roze. sub rizodermă. violacee.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. unde s-a selectat din specia R. ovală sau alungită. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole.3. se găseşte un ţesut care conţine antocian.

b . 1973) 7. 32 .rădăcină îngroşată.N. STAN. însoţite de secetă.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). MUNTEANU Fig. 7. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.4.plantă în faza floriferă. d . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.9 .structura rădăcinii.. Gherghi şi colab. 1956.Ridichea: a . c . creşterea încetează. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.5. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. La o temperatură mai mică de 6–80 C. N. Temperaturile mai ridicate.

fără a mai forma rădăcina tuberizată. cu rădăcinile tuberizate cilindro . în luna martie. 2. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).6. ridichea de lună formează tulpini florale. aconthiformis Mark.). De regulă. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.5. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). Din această cauză. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. atât în câmp. în special în Japonia şi China. pentru cultura de toamnă. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. ridichea este destul de pretenţioasă. eşalonat în mai multe etape. 5 kg K2O. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.1.8).5. castraveţi etc.5. 1 kg bucata.). care urmează sau precede cultura ridichilor. bogat în substanţă organică (3.5 %). cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). În Asia. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. 7. care se folosesc în stare crudă ca salată. vinete. la interval de 10–15 zile. când zilele sunt mai scurte. de vară (60 – 80 zile). înaintea culturilor de tomate. 33 . 1995). 7. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. prin semănat direct.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. Înfiinţarea culturii se face în câmp. sau vara.. se lignifică. vara.conice. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. pentru cultura timpurie.5. cât şi în teren protejat. de aceea. şi în perioada 20 august–10 septembrie. devin spongioase şi cu gust iute. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Faţă de umiditate. 2 kg P2O5. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. castraveţii de vară etc.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. 1994). cât şi pentru cele înfiinţate vara. var. reavăn. având o perioadă scurtă de vegetaţie. profund.6. cu greutatea de cca. Consum specific: 5-6 kg N. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. ardei.2 kg Ca şi 0. ce pot atinge 1 m lungime. Tehnologia de cultivare 7. mazărea şi fasolea de grădină.

STAN. MUNTEANU 34 . N.N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

5 cm adâncime.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .10 . La culturile de toamnă.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).10).pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. N. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. 36 .05% sau Fastac 10 EC 0. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). folosind 300–350 m3 apă/ha. STAN. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. Fig. (fig. 7.N. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.5 cm x 7. b . se vor face 1-2 udări. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. 7.5 + 12. după formula 62. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.pe teren modelat. aplicat premergent). 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.02 %. la 2–2. dacă este nevoie.

Lucrările de întreţinere. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Atunci când se realizează cultura asociată.2. ceapă verde.7.6. în 2–3 reprize. Se seamănă la adâncimea de 2–2. cât şi asociate cu alte culturii. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. timp de 5–7 zile după răsărire. spanac. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. la 2-3 zile de la semănat sau.07) la ridichea de iarnă. prevăzute cu role de tasarea pe rând.03 – 15. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. În vederea evitării alungirii plantelor. 7.11. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. 37 .5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Producţia este de 8–10 t/ha. 1995). iar pe suprafeţe mari. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. în perioada 20.5. răsadniţe şi solarii.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.5 cm. se vor menţine temperaturi scăzute. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.). utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Ridichea de lună se cultivă în sere. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Se seamănă des.06–15. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. atât în culturi pure. folosind 5–6 g sămânţă la m2. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.

N.11 . MUNTEANU Fig. N. 7.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN.

Mării Negre şi Mării Caspice. în legături.1. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9.a. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). salate coapte sau fierte. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.2 – 1. 39 . cu excepţia răritului.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. substanţe proteice (1.H. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). rubra Familia Chenopodiaceae 7. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. se folosesc la salate. Frunzele. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). 7. 1998).6%).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. Ca plantă legumicolă. ciorbe. din care se remarcă. deşi nu este o bună premergătoare etc. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). dar folosită ca plantă medicinală. avitaminoze ş.6. 7. în Italia şi Franţa. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. când sunt tinere. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. în mod semnificativ.6. piureuri etc. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab..2. recolta apare destul de devreme. f. Dintre vitamine. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.6%). var. esculenta L. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană.I./100 g). Importanţa culturii Importanţa alimentară. ssp. ciorbă şi supe de legume etc. denumită şi sfecla de masă. canditiva Alef. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. săruri minerale. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. cea mai importantă este vitamina A (20 U. De asemenea. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). apoi vitaminele B1. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. cultura se înfiinţează prin semănat. soteuri. 1998). (Dumitrescu şi colab. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. sin.

N. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.tulpină floriferă.12 . Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. cum ar fi zonele premontane sau montane. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. STAN. sfecla roşie. în primele faze de vegetaţie. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. d . MUNTEANU În }ările Române. N. Pe plan mondial.floare Rădăcina. rădăcinile pot căpăta. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.3. uneori şi frunzele tinere. tulpina floriferă cu flori. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. Fig. b . în general.frunză. este pivotantă cărnoasă. fructe şi seminţe (fig.7. c . 7. După îngroşare.Sfecla roşie de salată: a .6. 7. deşi nu ocupă suprafeţe mari.secţiune transversală prin rădăcină. iar în cel de-al doilea. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată.12). e .rădăcină.

este roşie-închisă. 7. uneori şi entomofilă. Florile sunt hermafrodite. în mod succesiv. cu limbul ovat. de culoare roşie– verzuie. cu marginea întreagă. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici.. Nervurile sunt evidente. anemofilă. Frunzele. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos.). uşor neregulată.13. Polenizarea este alogamă. 41 .. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici.LEGUMICULTURĂ II conică). 1992). peţiolul este de culoare roşie. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. atât la exterior. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. cordat. organizate pe tipul cinci. de culoare roşie. De asemenea. Frunzele tinere. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). concrescute. constituind aşa-numitele glomerule. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. cu suprafaţa ondulată. prin apariţia. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. atunci aceasta va fi globuloasă. 7. din zona centrală a rozetei.4. au culoarea roşie. 7. mult mai intensă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul.. lanceolate. în anul I. 1998).6. formând un glomerul. În secţiune transversală. cât şi în interior. la planta complet dezvoltată. ţesutul Fig.13 . Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. În anul al II-lea. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. mai multe glomerule formează un panicul lung. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). sesile. Florile sunt mici. Culoarea rădăcinii. 1973). a mai multor zone de ţesut cambial. grupate pe un ax mic. lung peţiolate. considerate impropriu fructe sau seminţe. Totuşi.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. sunt mari. rădăcina prezintă zone concentrice. pentru realizarea unor recolte performante.

6. iar cea optimă de 18-200C. mai ales în grădinile familiale. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie.6.6. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). în perioadele de secetă. 7. şi unele populaţii locale. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. prin răsad. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. N. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. întâlnite. mai rar. profund. determină formarea unor rădăcini mici. plantele solicită condiţii de zi lungă. 7. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. în funcţie de forma. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). plantele răsar după 10-12 zile. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. În România se cultivă un număr redus de soiuri. lipsite de suculenţă. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. dar plantele nu suportă umbrirea. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.N. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. În faza de frunze cotiledonale. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. de perioada de vegetaţie (timpurii. formând tulpini florifere în primul an. În condiţii optime. Lipsa de umiditate. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. După formarea primelor frunze adevărate. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. timp de 2–3 săptămâni.9. mărimea şi culoarea rădăcinilor. în gospodăriile familiale. bune pentru consum. plantele se pot vernaliza. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. În primele faze de creştere. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. de asemenea. 42 . scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. STAN. tardive). Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi.5.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

14 . ca fertilizator starter. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Modelarea este obligatorie.14). după cum s-a anticipat. prin semănat direct. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. primăvara. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. după grăparea cu grapa cu discuri. la culturile succesive. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov.N. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). cât de curând posibil. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Pregătirea terenului începe toamna.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Modelarea terenului se execută. Fig. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Înfiinţarea culturii se realizează. 7. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. după recoltarea acestora). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. STAN. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. N. Schema de semănat se aplică în mai multe variante.7. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. imediat după aplicare. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).

folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. un tăvălugit al terenului. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Cel mai târziu. dispuse echidistant la 37–40 cm. când. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. Recoltarea sfeclei pentru consum. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. de regulă. După zvântarea terenului. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. În cazul culturilor timpurii. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). recoltarea se execută în mai multe reprize. Lucrările de îngrijire sunt. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. toamna târziu. se asigură. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. 1998).LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. se realizează aproximativ ca la morcov. cazmalelor. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. pentru situaţia prezentată. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). purici etc.). cronologic. cultura având o densitate mai mare. în timpul toamnei. în condiţii de secetă). răritul plantelor la 1020 cm. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. În timpul verii. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu.. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. în continuare. Întreţinerea culturii. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. mai ales pentru culturile timpurii. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. în acest mod. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. În prima rundă de lucrări prezentate. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. se efectuează printr-o singură trecere. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. altfel. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. recoltarea se efectuează manual. semănătoarea Saxonia. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. prin smulgere. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). se efectuează o praşilă manuală pe rând. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică.. 45 . dacă îngheţul a surprins cultura. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. 1992). La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. obligatoriu.

iar la altele numai frunzele verzi. în general. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. bulbul. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. bulbi[ori aerieni. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni.). Tabelul 8. usturoiul comun (A.N. N. dup\ tomate [i varz\. împreun\ cu cele men]ionate anterior. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sativum L.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. vulgare) [i prazul (A. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. porrum L. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Alte specii din aceast\ grup\. Allium sativum ssp.1. 1973). de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\.). Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. 46 . Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. în inflorescen]e apar Alium sativum var. (dup\ Bala[a. sunt prezentate în tabelul 8. STAN. iar sin. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

4. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. mai ales peste 20-22 mm. plantele formeaz\ tulpini florale. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. în mod evident. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. de care depinde succesul culturii. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. în perioada de iarn\. dac\ se întârzie cu sem\natul. MUNTEANU 8. în defavoarea bulbului. iar dac\ se formeaz\ crust\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. implicit. se cere. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. se produce vernalizarea [i. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. O umiditate ridicat\ în sol. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Apa este considerat\ ca un factor major. Plantele nu formeaz\ bulbi. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. astfel. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. solul. dup\ cum s-a specificat. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). aplicarea unor ud\ri u[oare. determinate. STAN. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. prin aspersie fin\. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. `n mod special. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false.1. cel pu]in câteva s\pt\mâni. De aceea. Temperatura. astfel. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În acest caz. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. induc]ia floral\. În aceast\ faz\. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. N. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. lipsa apei întârzie cultura. înfiin]ate prin sem\nat direct.N. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Astfel. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu.

refacerea rapid\ a sistemului radicular. fertile [i bine structurate (aerisite). se pot instala agen]ii patogeni.1 kg P2O5. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. în principal. Aerul. amplasat în stratul superficial al solului. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. De[i. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. Aceste cerin]e se bazeaz\. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. în timpul depozit\rii (Erwinia. aluviunile con]in mult\ argil\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în unele lunci. la cultura premerg\toare.a. poate reprezenta un element de succes al culturii. 53 . precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. de exemplu. în zona polderelor. pu]in dezvoltat. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. care atac\ în mod special bulbul. În acest caz. 1. pe soluri aluvionare. dar bine structurate. care este egal repartizat\ pe profilul solului. De aceea. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. în primul rând datorit\ texturii. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. nisipoase. chiar dup\ recoltare. eventual. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. ceapa se cultiv\. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. În Olanda. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. 1998). determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. Consumul specific (kg/t produs). în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. nematozi). Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Sclerotium. dar [i de sistemul radicular. adesea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni.6 kg K2O [i 1.4 kg N. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\.). pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.. 4. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. deoarece. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Botrytis [.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. de regul\ în treimea lor inferioar\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. se recomand\ solurile mijlocii.LEGUMICULTUR| II bulbilor.

Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Alegerea terenului. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Kaba). Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. pentru stufat (ceapa verde).6. 1994).1.6. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. În condi]ii tehnice moderne.1.F.N. prin r\saduri (ceapa de ap\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. sistem de irigare prin aspersie. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. 54 . în special. la I. care se seam\n\ bob cu bob. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.1. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. de c\tre Popandron. La noi în ]ar\. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.5. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). form\ [i m\rime. N. Vidra. 1998) 8. sortimentul este dominat de hibrizii F1. STAN.1. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.L.. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. prin arpagic. pentru deshidratare. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.C. MUNTEANU 8. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. ro[ie sau alb\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. prin arpagic sau sem\nat direct. 8. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Culoarea poate fi galben\. cultura poate fi complet mecanizat\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. De asemenea. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile.2). ~n ambele situa]ii. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. verde]urile. N. 1973). STAN.N. respectiv toamna [i prim\vara. cum ar fi: legume le cucurbitacee. toamna. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. pentru epoca de toamn\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. de toamn\ sau de prim\var\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. care nu au fost administrate în toamn\.-3. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. În acest sens. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. în prim\var\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. în vederea sem\natului. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. la 25–30 cm. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. În acest caz. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . care este obligatorie. solanaceele [i legumele din grupa verzei. pentru epoca de prim\var\. urmând a fi încorporate. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\.D. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Speciile leguminoase nu se recomand\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Dual 2-3 l/ha). atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN.N. N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN. N.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . STAN.N. N.

Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Astfel. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. De asemenea. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. 6-8 l/ha. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Satecid 65 WP. în medie. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. chiar la noi în ]ar\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. 6-8 l/ha sau Pivot. exclusiv. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. în toamn\. la adâncimea de 1012 cm. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. a. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Prim\vara devreme. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. cu încorporare. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. prin realizarea sa. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. mai ales. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. executate perpendicular una pe cealalt\. de exemplu. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Imediat 67 . pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\.

prin competi]ie reciproc\. în final. cu norme de circa 100 m3/ha. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Distan]a între semin]e pe rând va fi.. ori plantele nu vor fi uniforme. sub 7-8 mm. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. 68 . densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha.. în medie. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. de 2-3 cm. Pe teren nemodelat. multe plante vor pieri. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. se face încorporarea produselor administrate. echidistante la 12. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. În acest fel. în general. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. cu rândurile încheiate. iar la densit\]i prea mari. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. 1998). pân\ la 5-10 aprilie. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. r\s\ririi [i ob]inerea. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. În aceste condi]ii. Lucr\rile de îngrijire. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e.N. necorespunz\tor calitativ. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. a unei culturi uniforme. Culturii de arpagic i se aplic\. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii.5-15 cm. pentru suprafe]e mari. Dup\ începerea r\s\ririi. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. STAN. de regul\. mai ales pentru producerea cepei uscate. N. 1998). cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. în mod practic.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. MUNTEANU dup\ erbicidare. În acest sens. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. de la care se elimin\ r\ritul. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Altfel. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. prin cea de-a doua gr\pare. înfiin]at\ prim\vara.

de regul\. mai ales pentru distrugerea crustei. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. printr-un plivit manual. În aceast\ situa]ie. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. nu se mai poate realiza. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. combaterea buruienilor. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. în final. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. se opre[te irigarea. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Lucrarea se realizeaz\. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. În acest scop. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. Cu toate acestea. 2-3 ud\ri. controlul acestor d\un\tori.5% în care s-a ad\ugat aracet. iar buruienile sunt în faza de rozet\. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\.3. mu[tele depun ou\. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. de obicei. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. inhibitori sau chiar desican]i. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. plantele vor fi infestate [i . 69 . cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. De aceea. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Fiziologic. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. la sfâr[itul lunii iulie . ca [i la ceapa ceaclama.începutul lunii august. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Dac\ se scap\ momentul de zbor. de exemplu cu Afalon. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. în mod deosebit. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. practic. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare.2 [i 8. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare.

arpagic de calit\]ile I [i a II-a. dislocarea se poate face [i mecanizat. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Dup\ aceast\ opera]ie. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. STAN. N. A[adar. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute).4) Tabelul 8. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. 70 . Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Dup\ acest stadiu de maturare. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. În felul acesta. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). calitatea a III-a (20-25 mm ∅). La suprafe]e mai mari.N. adic\ în afara intervalului de 4-180C.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.

Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. u[or argilos. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. În aceast\ situa]ie. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime.3). dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Plantarea se efectueaz\ manual. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. în func]ie de zon\. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. în mod mecanizat 71 . Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. echidistante la 15-20 cm. Epoca de înfiin]are. dar s\ se asigure. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. a lucr\rilor de îngrijire. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. dup\ unii speciali[ti. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. semimecanizat sau mecanizat. unde este prev\zut\ mecanizarea. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). chiar par]ial\. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. 1994). este plasat\ prim\vara cât mai devreme. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. densitatea recomandat\. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Brewster. între 1 [i 15 aprilie. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. 1973. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare).LEGUMICULTUR| II b. înfiin]at\ prim\vara. obligatoriu. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). în func]ie de condi]iile meteorologice. Uneori.

putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. dar adaptate corespunz\tor. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. De asemenea. de 28 cm. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Lucr\rile de îngrijire. cel pu]in o singur\ dat\. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb.0-3. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. inclusiv cele de sem\nat. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. 1992). Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. aceast\ opera]iune se face cu sapa. pe de alt\ parte). în momentul de mare necesitate a plantelor. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). precum [i distrugerea crustei. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Densit\]ile sunt. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Dup\ r\s\rire. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. la aceea[i distan]\ între ele. Din aceast\ cauz\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora.. Uneori. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Pe teren nemodelat.5 cm. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. îndeosebi pe solurile u[oare. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. STAN. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). de asemenea. asem\n\toare. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu.N. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. N. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. mai ales în condi]ii de secet\. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. au un caracter general. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Manual. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. 72 . pe de o parte.

dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul.a. De asemenea. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. teren perfect nivelat. în condi]ii normale meteorologice. care este primul element de succes. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere.. pentru anumite zone sau microzone legumicole. cultura este totu[i rentabil\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri.6. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare.3. pân\ la 30-35 t/ha. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. în func]ie de zona de cultur\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. fiind unanim apreciat\ de consumatori. ori de câte ori este nevoie. Mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. 73 . la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. În afar\ de acestea. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. De obicei. brânzeturi. 8.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. Indiferent de acestea. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.1. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. În multe ]\ri. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. de exemplu. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. 1992). dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. aspectuo[i. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. tocan\ pentru iarn\.

epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. un sistem radicular bine dezvoltat. plivirea. condi]iile tehnice. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.a. de aceea. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.5-4. b. nisip. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. De asemenea..N. N. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. substan]e bioactive). Dup\ cum se va vedea. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Dumitrescu [i colab.5-2. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).0 kg/ha. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. a. turb\. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. gradul de intensivizare a culturii. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. insectofungicide [i. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. de asemenea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. 74 . 1992. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. tradi]ie. în mod special. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. STAN. mobilizat. eventual. 1998) [i. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.0 kg/ha [i 3. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. aerisirea. îngr\[\minte minerale [. De asemenea. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. în func]ie de densitatea culturii. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. În figura 8. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.

LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. cu plantatorul. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. odat\ cu modelarea terenului.. cu circa 300 m3 ap\/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. b . pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. în final. prin aspersie.densitatea = 500-600 mii plante/ha. În acela[i timp. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . Fig. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. 8. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. Dumitrescu [i colab.6 . se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. 75 . Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Uneori. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.. 1992.

par]ial. la 10-15 zile dup\ plantare. inclusiv 76 . peste 21 mm). N. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. pentru diferite salate.). pe brazde. de obicei. supe. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). De asemenea. mai ales c\ dimensiunea acestora este. destinat\ consumului în stare proasp\t\. datorit\ irig\rii. se aplic\ între 5-7 ud\ri. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. în mod tradi]ional. Cultura pentru stufat. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. în vederea valorific\rii [i p\str\rii.1. exclusiv. a. din punct de vedere agrotehnic. [i o afânare permanent\ a solului. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. atât ca anterioar\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. Pra[ilele asigur\. omlete [. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. se pot condi]iona.4. numai prin brazd\. 8. STAN. [i sub form\ de funii. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). mai ales în faza de cre[tere a bulbului. sufleuri. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. Momentul recolt\rii. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. Produc]ia este de 25-30 t/ha. uneori. irigarea. Irigarea se face din abunden]\. Cultura în câmp se aseam\n\. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în luna septembrie. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\.6. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în dou\ reprize. face parte din culturile succesive în câmp.a. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. cât [i ulterioar\.N. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. solarii sau sere. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. din punct de vedere calendaristic.

deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. iar arpagicul este bine calibrat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. prin aplicarea unei ud\ri. la 15-20 cm între acestea. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. în special toamna. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. sau cu azotat de amoniu. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. se asigur\. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. pân\ la venirea iernii. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. în caz de secet\ prelungit\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. [i de 2-3 cm prim\vara. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. uniform ca nivel [i grad de tasare. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. ca s\ nu se taseze). o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. pe care nu b\lte[te apa. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. În unele situa]ii. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Dac\ solul este bine preg\tit. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. 77 . plantatul se poate efectua [i mecanizat. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. În ordine. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. astfel. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Dac\ terenul este nemodelat. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pentru a nu r\ci prea mult solul. cu patru rânduri echidistante pe strat. astfel ca. dac\ nu se mai dispune de stufat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat.

a plantelor cu simptome de atac. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. b. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. de[i se execut\ pra[ilele necesare. pe de o parte. Când plantele sunt mai mari. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. recoltarea se face în totalitate. Prin alegere. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. culturile prea dese se vor r\ri. pe de alt\ parte. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Cultura este relativ simpl\. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. musc\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. De asemenea. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. 78 . pe alese. N. În acest caz. în vederea livr\rii. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dac\ este nevoie. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente.N. De exemplu. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. STAN. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. în func]ie de epoca de înfiin]are. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei.

cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). chiar în ferestrele iernii. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. 1998). recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). în func]ie de condi]iile meteorologice. alegând cele mai dezvoltate plante. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. de exemplu. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. atunci acoperirea lor se poate face toamna. În acest moment. sunt posibile [i alte variante. deoarece. La solarul tunel. Cel mai adesea. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. În mod obi[nuit. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.0-2. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. tomate. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. consumul de energie ar fi foarte mare. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. de 40-50 cm. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. dac\ s-ar cultiva. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. Consumul de material de plantat este de 2. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. imediat ce acest lucru este posibil. 79 .. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare.5-2. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Recoltarea se face e[alonat. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. dup\ plantare. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. înainte de venirea înghe]urilor. pr\[itul sau plivitul. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. c. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. prin r\rire. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. desp\r]ite cu poteci de 40 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Temperatura din solar. În mod practic.

este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). ssp. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. condimentar\ [i aromatic\. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. vulgare Familia Liliaceae 8.N. 6-7% protide. mai ales în reglarea presiuni sanguine. este deosebit de apetisant\.2. 2000). de asemenea. N. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). în primul rând arpagicul stufat. Gustul s\u picant. De asemenea. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Aroma sa. 8. se folose[te în industria conservelor. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Valoarea sa terapeutic\.1. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri.5 cm. mai ales în medicina modern\ naturist\. cel mai târziu. 1. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Materialul de plantare îl constituie. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. în 2-3 reprize. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. cârna]i. Se folose[te la prepararea. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.2. fripturi.44% cenu[\. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 0. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. mrani]\ [i nisip. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. În func]ie de temperatura din ser\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. salamuri. de neînlocuit.6% lipide. STAN. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. 0. supe. recunoscut\ [i inconfundabil\.7% celuloz\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii.

usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. eventual. La nivel mondial se cultiv\ circa 380.. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cu. La noi în ]ar\. pe tot parcursul anului. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.). Na. Cel mai mare produc\tor european este Spania. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. longiscuspis. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). S. Ca. R\chiteniT\m\[eni (Roman). citat de Popescu [i Atanasiu. Fe [. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\.2. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. ~n ce prive[te vitaminele. R`mnicu S\rat-Buz\u. probabil din specia A.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. În rest. 1994). 22 t/ha în Liban. D\r\[ti-Ilfov. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. iar în România. 1992). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury.a. În SUA se ob]in 12 t/ha. 81 . 2000). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. cu 240 mii tone. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. (Butnariu [i colab.a. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. în solarii. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. 8. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. K) [i microelemente (Mn. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. cum sunt cei ai febrei tifoide. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. holerei [. difteriei.2. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. 17 t/ha în Sudan. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Importan]a agrofitotehnic\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. în ambele emisfere. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 13. vitaminele C [i E.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. care confer\ aroma specific\. I[alni]a-Amaradia.000 ha. 1999. nematozii [i musca usturoiului. în general. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Importan]a economic\.

cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Din ace[ti bulbili. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. MUNTEANU 8. c\rnoas\). Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. dup\ care devine circular\. trimuchiat\. N. de m\rimea unui bob de porumb. Tulpina. R\d\cina. iar s\mân]a este alungit\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. cu înmul]ire vegetativ\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. alc\tuind. 82 . Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. În alte zone de cultur\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. cilindrice. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. este dirijat. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. [i poate varia de la 4 la 60. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. reunite în umbele false. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. iar dup\ formarea bulbului. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. în anul urm\tor. mai sub]iri ca cele de la ceap\. ca [i la ceap\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. prin suprapunere. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. alternativ (la dreapta sau stânga).2. acestea sunt grupate în cime unipare. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. sub form\ de jgheab. netede [i lucioase. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. de r\d\cinile adventive. Discul. ci bulbili aerieni. STAN. ajungând s\ prezinte muchii. 1985). În sol. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. cu vârful ascu]it. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. din care. într-un singur plan.3. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. 1985). aceasta nu con]ine flori. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. cel mult egal cu num\rul de frunze. formând a[a-numi]ii bulbili. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. în anul viitor. de culoare alb\ sau violacee.N. gâtul plantei sau tulpina fals\. Frunzele sunt liniare. usturoiul este o plant\ anual\. iar limbul. denumi]i popular [i „c\]ei”. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. La noi în ]ar\.

cu un nivel mai redus al apei. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. temperaturi sc\zute [i p\strare. 83 . Dup\ aceea. 1973. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. S\rat). (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. este rezistent\ la secet\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. 1994). De I[alni]a). este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. De Rm. în general. Astfel. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. ~n general. temperatura optim\ este de 18-200C. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\.LEGUMICULTUR| II 8. reprezint\ forma de toamn\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. 1994. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. Asia Mic\). Dup\ Butnariu [i colab. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. pu]in rezistent\ la usc\ciune. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. bulbii sunt mijlocii-mari. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. formeaz\ un bulb mic. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Apa. bulbilul nu mai evolueaz\ normal.2. Ecologic. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. nu formeaz\ l\stari floriferi. În timpul vegeta]iei. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. De D\r\[ti.4. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Grupa continental\ (Caucaz. f\r\ a forma bulb (Bala[a. de asemenea. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. rezistente la temperaturi sc\zute. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Brewster. Chaux [i Foury. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei.

preventiv.0 kg. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. K2O=8-10 kg. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri.a. Lucrarea cu freza este prea scump\.2. 8. ba mai mult. Totu[i. 1998).N. unele insecticide (tabelul 8.. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. 84 . Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. culoarea tunicilor. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.2.. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=5. precocitate. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. dar mai energic\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. se mai execut\.2. Dac\ solul nu este corespunz\tor. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. pulverizeaz\ solul. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. MgO=0.-3.D.5 kg (dup\ Butnariu. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. care. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. N. P2O5=3-4. culoarea frunzelor acoperitoare [. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. 8. Preg\tirea terenului începe din toamn\. suplimentar. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. În acest caz. 1994).5 kg.6. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. dar bine structurat.5 kg [i S= 5 kg. P2O5=1. care îngreuneaz\ recoltarea.0 kg.3). consumul specific este: N=11 kg.5. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. STAN.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. pe cât posibil.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este 4-5 cm. dup\ recoltare. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. N. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. dar nici din centrul bulbului. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. pentru c\ sunt prea mici [i. STAN. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Plantarea mecanizat\. 1994). timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. bulbii o petrec în câmp. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. în cea mai mare m\sur\. de[i posibil\. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Lucr\rile de îngrijire sunt. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Pentru realizarea acestei densit\]i.N. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. afecta]i de atacul nematozilor. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. adesea. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. care este obligatoriu. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. 1994). Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Înfiin]area culturii. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. se poate face toamna sau prim\vara. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii.

dar poten]ialul soiurilor atinge. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Prazul este o plant\ legumicol\. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. dac\ nu au survenit precipita]ii. vitamine [i fitoncide. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. adesea. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. provoac\ arsuri gastrice.3% monozaharide.5% celuloz\ brut\). iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.4% gr\simi. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). 4.5% cenu[\ (s\ruri minerale). De regul\. care este mai scump\ [i. în teren deschis sau în solar. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.4% dizaharide [i 1.LEGUMICULTUR| II bulbililor. cultura în câmp se practic\ mai rar. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. pân\ la 10-12 t/ha. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. în condi]iile de la noi din ]ar\. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. 8. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. 0. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 2-3% proteine. 6. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). Calendaristic. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Familia Liliaceae 8. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.3. înlocuie[te ceapa. În foarte multe din preparatele culinare. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. e[alonat. 0. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. în cazul apari]iei unor ploi. Produc]ia este de 5-6 t/ha.8-1.3-0.3. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. PRAZUL Allium porrum L. În principiu.7% hidrocarbona]i (din care 2.1.

America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. cum ar fi Oltenia [i Banat.. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. bienal\. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. cum ar fi Europa occidental\. C [i PP). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. fructe [i semin]e. de câteva mii de ani î. dou\ tipuri de r\d\cini. 8. În prezent. Cultivat de egipteni [i greci. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. de aceea. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. are o tehnologie u[or de realizat. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. cât [i în timpul p\str\rii.2. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. mult mai puternic dezvoltate. astfel.3. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. 1992). R\d\cina. prin rusticitatea sa. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate.N. p\trunzând în sol pân\ la 1. Plantele de praz produc. În orice caz. este cunoscut în cultur\ din antichitate. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. cu înmul]ire sexuat\.3. Asia de Sud-Est. STAN. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii.3. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. MUNTEANU sau a usturoiului. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Africa de Nord. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). pentru a asigura o bun\ comercializare. îns\. atât la transport [i la comercializare. 8. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean.25 m (Maier. Importan]a agrotehnic\. În primul an din ciclul ontogenetic. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Tulpina. Peninsula Balcanic\. 2000). prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. prazul este cunoscut în întreaga lume. R\d\cinile adventive. 1994). În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Prazul. 1969). care se g\sesc în compozi]ia sa. H. cu un redus grad de perisabilitate. N.

neted\. 1985). denumit\ tulpin\ fals\. cu o rusticitate evident\. ca [i la usturoi (fig.3. plin\ în interior. pe partea sa superioar\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). glauc\. sub form\ de jgheab. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine.4. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. mu[te). cu rezisten]\ mai slab\. fiind liniar. Fructul [i semin]ele sunt Fig. 8.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. tecile se suprapun unele peste altele. În anul urm\tor. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . înalt\ de 80-120 cm. au ap\rut mai multe forme ecologice. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. sunt formate numai din teac\ [i limb. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. îngro[at\ [i suculent\.7 . formând un bulb mic sau mai pu]in evident. La baza lor. dac\ sunt din exterior. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Aceasta este erect\. florifer\. 8. groas\ de 1-1. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. cilindric\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Pe por]iunea limbului. în mod alternativ. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. într-un singur plan vertical. ca la toate speciile alliacee.2 cm la baz\ [i 0. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.7). Pe acest disc. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. format din cele [ase tepale. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. Perigonul. sunt albeg\lbui. este de culoare alb\. în condi]ii de mediu diferite. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Frunzele. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Frunzele. Pe restul por]iunii lor.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\.4-0. roz sau violacee. Butnariu [i colab. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). 8.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.

plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.. 1994): N=2-3 kg. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).6. 8. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. N. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. când plantele sunt mature pentru primul an.3. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Fa]\ de ap\. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. de asemenea. 1992. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. K2O=4 kg. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Dup\ plantare sau r\s\rire..2-0. 1998) 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Brewster. 90 . vegetarea înceteaz\. dar nu ca regim. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.5 kg [i S=0. plantele r\mân mici. În Fran]a. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. de toamn\ [i de iarn\. A[adar. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). P2O5=1 kg. Picior de elefant. 1994). Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Mg=0. în func]ie de zona de evolu]ie. 1994). ]ar\ cu tradi]ie veche. MUNTEANU pe timpul iernii. dar [i de cerin]ele consumatorilor.N. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. STAN. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. de Carentan. În acest stadiu. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. În condi]iile de secet\. de tradi]ie. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.5. Apa. de var\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie.3.6 kg. iar dac\ este mai sc\zut\.

Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.3. Chiar înainte de r\s\rire. În principiu. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Sem\natul se execut\ mecanizat.6.1.LEGUMICULTUR| II 8. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Preg\tirea terenului începe din toamn\. ca plant\ indicatoare. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. terenul se t\v\luge[te. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. la 28-30 cm adâncime. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm.. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. dup\ modelare. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. în func]ie de zon\. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. pân\ la sem\nat. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. dac\ este necesar. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. s\ fie profund [i fertil. la adâncimea de 1. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului.5-2 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie.8. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. 1998). În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. 91 . în aceea[i zi. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).

pe teren modelat. MUNTEANU Fig. 8. N.8 . b .N. d .pe teren nemodelat. prin r\sad 92 .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. STAN. prin sem\nat direct sau prin r\sad. c.

6. plantele se smulg. 8. este mu[uroirea plantelor. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. care se completeaz\ cu una mecanic\. cultura se poate realiza în ogor propriu. prin aspersie. În [an]uri. care se repet\ dup\ r\rire. 93 .2. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). altfel. Cu prilejul acestei pra[ile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Pentru p\strare peste iarn\. absolut necesar\. Pentru consum imediat.3. cu ajutorul sapei sau cazmalei. dup\ o cultur\ anticipat\. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. de regul\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. sporind calitatea recoltei. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. O lucrare special\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\.3). Dup\ dislocare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Dac\ sunt goluri.2 [i 8. În atare circumstan]e. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. sau semimecanizat. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). prin aspersie. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Recoltarea se face manual. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Recoltarea începe toamna târziu.

dar la noi în ]ar\. ceapa de iarn\ sau de tuns. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. subspecii. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. executate cu grapa cu col]i reglabili. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. ceapa e[alot\. usturoiului comun [i prazului. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. de regul\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Prim\vara. STAN. 8. N. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic.4. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. În condi]iile de la noi din ]ar\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. 94 . ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. dup\ ce au ap\rut buruienile. cu pân\ la 50-60%. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Plantarea se face manual. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. dar poate ajunge la valori mai mari. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare.N. în cazul culturii prin r\sad. în afara celor prezentate. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu.

Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. fiecare în parte.4. central\ [i de nord a Moldovei. Este o specie peren\. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. aspr\.9 . au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. iar tulpinile florifere. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. mai multe [i mai mici. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. bulbiferum [i Allium cepa L f. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. dar de dimensiuni mai mici. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar care.4. pe bulbii din inflorescen]\.10). de culoare cenu[iu-g\lbuie. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.1. 8. fructe [i semin]e.Ceapa de Egipt (rocambole). nu formeaz\ semin]e. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. ca [i cea colinar\. Fig. nu formeaz\ flori. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. de un disc comun (fig. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 8. dar [i din zona central\ a Asiei. de obicei. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei.9). 95 . La forma proliferum. prin discul propriu. cu o tunic\ de protec]ie groas\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. 8. 8. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\.LEGUMICULTUR| II 8. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. f. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\.2.

Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. Este o specie peren\. Când se înmul]e[te prin semin]e. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. 8. 8. în anul urm\tor.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .11). fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. 8. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.11 .. asem\n\toare cu prazul.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. care se folosesc în industria conservelor.10 . în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. STAN. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. de asemenea. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. De regul\.3. cel mai Fig. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Fig. N. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).N. La noi în ]ar\. prim\vara. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).4.4.4. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Plantarea se face toamna sau. 8.

8. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. 8. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.5. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. var. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune.4. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. dar foarte mari. Uneori.12). Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. ~n primul. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 1973). Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. îndeosebi formele mediteraneene. cu mai mul]i bulbili. ophioscorodon Dom. 8. iar `n anul urm\tor.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. De Bucovina.12 . 97 . Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Este bine cunoscut în întreaga lume. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.

ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.08 mg/100g. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.1. culoare [i chiar gust. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. se practic\ pe suprafe]e mai mici. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. celuloz\ 0. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.N. inclusiv în sistemul culturilor protejate. protein\ brut\ 2%. C=20-25 mg/100 g [. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. cenu[\ 1%. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.8-1. De asemenea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 9. `n terenul destinat culturilor legumicole. Importan]a agrofitotehnic\.2%. Familia Solanaceae 9.1. astfel c\ este folosit\ aproape integral.5 mg/100 g. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . de[i. comparativ cu alte legume. B1 [i B2=0.4%. STAN. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. care se consum\ fier]i. glucide simple 0. sunt diferite. m\rime. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.2 mg/100g. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. precum [i unele vitamine: A=0.a.1. din punct de vedere botanic. cop]i sau pr\ji]i.

LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. în mod surprinz\tor.. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. De regul\. mai întâi în Transilvania. cultura [i recolta sunt mult întârziate. 1974). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. Factorii de risc. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cultura cartofilor timpurii. în acest caz. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. curat de buruieni. Bineîn]eles c\. S. 99 . dar numai S. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. 9. cel târziu pân\ la 1 iulie. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în cazul culturii timpurii. Cerin]a mare a pie]ei [i. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Mai mult. de[i las\ terenul. Importan]a economic\. Columbiei. Totu[i. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. exist\ pericolul înghe]urilor târzii.2. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare.1. în unele ]\ri din vestul Europei. S. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\.a. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. cum ar fi S. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. ca urmare. pre]urile avantajoase de valorificare. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. în cea mai mare parte. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. S. demissum (rezistent\ la frig). În prezent. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive.

fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf.. ai tulpinii aeriene. când este foarte tân\r. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. tipice fiec\rui soi (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. 9. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. 1958.0 cm. din care. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.1). tulpinile aeriene. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. în condi]ii corespunz\toare. În condi]ii de întuneric. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e.2).N. 9. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. în al doilea an. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. STAN. 100 . iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina.1. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. 1969). Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. dup\ care cade. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. [i o parte apical\ sau vârful. formând a[a-numi]ii ochi. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. iar în plus. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. spre profunzimea solului. care con]in trei muguri. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. În primul an. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Tulpina. R\d\cina. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. citat de Zanoschi [i Toma. N. 1985).3. În condi]ii de lumin\. Ace[tia pot avea forme diferite.5-2. Tuberculul are o parte bazal\. Ace[tia sunt cilindrici. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. subterane. MUNTEANU 9. prin care se insereaz\ pe stolon. De asemenea. Din ace[ti ochi se formeaz\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. m\rimi [i culori diferite. În cazul în care l\starul este distrus. se orienteaz\ pe vertical\. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. care se mai nume[te col]. de 1. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului.

muchiat\. 9. La o plant\ Fig. 9. 9. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 101 .L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 1974). Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.2 . fistuloas\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.1 . mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. denumit\ faz\ dormind\.LEGUMICULTUR| II Fig. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. în ciclul lor de via]\. erect\.1).Plante de cartof (dup\ B`lteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni.

1. cu vârful ascu]it. grupate într-o cim\ terminal\. pentamere. turtit\. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. 9. Gineceul este bicarpelar. STAN. cu aspect rotat. cu diferite tipuri de peri[ori. alb\ sau cenu[ie.3). cu umiditate ridicat\. De asemenea. Lobii (foliolele) sunt ova]i. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. 1974) Floarea. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. cu dou\ loje. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Polenizarea este direct\. cu 5-10 flori.3 . Florile sunt actinomorfe. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. ro[iatic\. violet-închis\ etc. De[i cartoful nu 102 . ovoidal\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. S\mân]a este mic\. eliptici. MUNTEANU Frunza.4. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Fig. de culoare alb\. prinse pe baza corolei. prin autogamie. N. ovat-lanceola]i ori circulari. 1985). Fructul este o bac\ sferic\ de 1.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Uneori.9. albastr\. 9.N. hermafrodite. iar corola este format\ din cinci petale unite. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u.5-2 mm în diametru. sunt dens p\ro[i.

numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Minus 1-2 Minus 0. în mod clar. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Tabelul 9. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. iar perioada de lumin\ este maxim\.1). 1984). poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. are valori de 17-200 C (tabelul 9.. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. De asemenea. [i rolul de regulator termic. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. r\d\cinile pot cre[te. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Astfel.2 (dup\ Bala[a. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. cât [i p\r]ile aeriene. Tufa cre[te în condi]ii optime. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. în Ceau[escu [i colab. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Riscul temperaturilor de înghe]. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Totu[i. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. în acest caz. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. în Ceau[escu [i colab. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. în asemenea cazuri. Rezult\ de aici. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. apa având. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. inclusiv pentru formarea tuberculilor.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. 103 .

în Ceau[escu [i colab. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.U. s\ fie fertil. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. prin caracteristicile sale. 8. este favorabil\ udarea. 3 kg P2O5. STAN. Din aceast\ cauz\. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. ca urmare. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.U. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.5 kg K2O. N. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Solul este un factor de mediu important. 104 . În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. de care depinde succesul culturii. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. acest regim. Totu[i.N.. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. solul. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. dar [i de intens\ activitate metabolic\. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. tuberculilor [i r\d\cinilor. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii.5 kg MgO [i 2 kg S. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. care are loc la nivelul stolonilor. De aceea. La o ton\ de cartof. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). 14 kg K2O. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. bine structurat. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 1-1.A. în special prin aspersiune. la nevoie. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. De aceea.A. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. MUNTEANU Tabelul 9. 2 kg P2O5.

s\ fie bine structurat. bineîn]eles.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .6. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.1.0 16. legumele din grupa cepei sau a verzei. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.5.1. cu pant\ uniform\..3. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.1.LEGUMICULTUR| II 9. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. biloane [i rigole de udare. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Tabelul 9. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. cerealele p\ioase. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. cartoful decât dup\ 3-4 ani.5 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.6. 9. Nu se recomand\ solanaceele [i. legumele verde]uri.0 16.

distan]ate la 70 cm (fig. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 106 . încol]i]i. cu diferite v\t\m\ri. 1992). Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). manual. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi.. 9.N. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. În situa]ii normale. N. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. 1997). Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Fig. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. În unele situa]ii. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. eventual. În mod aproape generalizat. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. de exemplu. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. deshidrata]i. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. dezinfec]ia [i încol]irea. 9. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. cât [i cei prea mari. STAN. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. calibrarea. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex).4 . Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. se pot folosi atât tuberculii mici. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm.

dup\ care se a[az\ în gr\mezi. pentru a[a-numita suda]ie. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric).0 mm. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. În acest timp. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. când tuberculii sunt zvânta]i. timp de 2-4 ore. În timpul aerisirii. pe pardoseala magaziei. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. în spa]ii corespunz\toare. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. În timpul acestei perioade. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.5-2. 1997). în func]ie de spa]iul de încol]ire. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. În condi]ii de umiditate sc\zut\. [i alte substan]e în amestec. de culoare alb\ (col]i). serele. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. Dup\ aceast\ etap\. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. ce se afl\ într-un vas adecvat. la nevoie.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. în spa]iul din jurul ochilor. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Imersia dureaz\ circa cinci minute. 1973). Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. cu prec\dere. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Dac\ umiditatea scade prea mult. luminii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Dup\ suda]ie.5%. înainte de plantare. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. 107 . care se scufund\ în solu]ia de formalin\. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Dup\ imersie. dar se pot folosi.. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. formeaz\ l\stari de 1. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. tuberculii. solariile etc. mai ales. eliminându-se. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C.

pe rigolele deja trasate (fig. N. îngro[a]i.4). Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. În unele cazuri. turb\. acesta se ud\ bine. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. STAN. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. Calendaristic. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice.5-3 cm. Atât plantarea manual\. În felul acesta. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. acest moment coincide. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.N.m. un nou strat de amestec. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. rumegu[ [i nisip. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Plantarea se poate efectua manual. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. simpli sau ramifica]i.9. Densitatea [i. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. special echipat\ (MPR-5).9. respectiv. Plantarea tuberculilor. 108 . dup\ care se adaug\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat.5). în anii normali. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. sau complet mecanizat.d. În principiu. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. În vederea plant\rii. pe teren modelat (fig. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. 9. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.2). Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. cu 20-30 martie. cu lungimea de pân\ la 1. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.a.

Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Lipsa de umiditate. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado.5 . când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. 9. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.A. întârzie procesul de formare a tuberculilor. se efectueaz\ o erbicidare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. de regul\. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. de aceea. Mana cartofului are. Imediat dup\ plantare. Mancozeb. Lucr\rile de îngrijire. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. De regul\. Dup\ plantare.4 kg/ha. importan]\ redus\ pentru cultur\. Excesul de umiditate.LEGUMICULTUR| II Fig. de asemenea. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. odat\ cu plantarea. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. postemergent. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.U. se asigur\ circa 1.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu.3-0. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.

. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. semimecanizat sau mecanizat. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Fastac-0. în sistem cuvertur\ [. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.0. se culeg tuberculii cei mai mari. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.7). Calendaristic. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).N. în tunele joase.6).9. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a.1 l/ha sau Karate. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. 9. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. N.a. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. cuibul se desface cu sapa. De regul\.1. 1992). Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii.2. iar 110 . Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. în rigole deschise mecanizat sau manual. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. Lucrarea se face manual. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.9.3 l/ha. În cazul e[alon\rii recolt\rii. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). STAN. În ambele cazuri. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.3 l/ha.5 aprilie. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. fiind încadrat\ între 5 martie . În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.6. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. manual. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.

6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. 9. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . în mod corespunz\tor. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. mai mari între plante pe rând. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.

9. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. 112 . N.8).Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.tunelul pe rigol\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. Fig.N. Într-o alt\ variant\. 9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. b .8 . STAN. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.

Înainte de plasarea foliei. supe. Acestea. 9. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. din loc în loc. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.2. Fig. în medie. 1969) 113 . Fig. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. De la batat. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. terenul trebuie s\ fie bilonat. Convolvulus batatas L.9. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. dar f\r\ succesul scontat.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. BATATUL Ipomoea batatas Poir. denumit [i cartof dulce. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. sin. 9.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.9). Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.10 . Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Batatul este o specie anual\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sub form\ pr\jit\ etc). R\d\cinile. creme. iar în sol un sistem radicular puternic. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.9 . erbacee. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. asem\n\toare cartofului.

combaterea bolilor [i d\un\torilor [. rezulta]i din l\stari.10).N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. STAN. MUNTEANU înr\d\cina]i. 9. ud\ri.a. 114 . N. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. fertiliz\ri faziale. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha.

practic. oleracea [i 2n=20 . rapifera Metzg (2n=20) [i napul . ]esutul preinflorescen]ial. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. Dup\ locul lor de origine. napus ssp. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Importan]a alimentar\. pedunculii.1..pentru B. De la aceste specii se consum\ frunzele. 10.B.2-1. cu sau f\r\ carne etc. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. varza se consum\..LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. var. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.a. în tot cursul anului. reprezentat\ de specia B. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. 1.B. încadrat\ sistematic în specia B. familia Cruciferae sin. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. oleracea L. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). f. Familia Cruciferae 10. campestris ssp. tulpinile îngro[ate.pentru B. campestris L. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. diferite preparate culinare. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . printre altele.1. 5-6% glucide. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. [i varza asiatic\. mugurii floriferi [. simpl\ sau asortat\. alba DC.1. capitata L.5% 115 . rapifera Metzg (2n=38). Brassicaceae.

Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. cu fosfor – 31mg/100g [. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. 0. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. duble. 1998). complexul B . originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. de var\ sau de toamn\. unele lucr\ri. putând fi complet mecanizate.. 2000). Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. începând cu secolul al XIIlea. o.2. din varza s\lbatic\ (B. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. în culturi succesive. a fost cultivat\.1. Importan]a agrofitotehnic\.46mg/100g. înc\ din antichitate. practic între cele dou\ cercuri polare. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. de la înfiin]are pân\ la recoltare.20 mg/100g.a. era pu]in cultivat\.50 mg/100g. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab.24 mg/100g potasiu. p\str\rii temporare [i valorific\rii. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. vitamine: C . din prim\var\ pân\ în toamn\. N. ca varza timpurie. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. asigurând venituri. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).2 mg/100g [.N. s\ruri minerale: de calciu . practic. 10.a. pe linie filogenetic\. 1995). varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.. MUNTEANU proteine. împreun\ cu altele. o suprafa]\ de circa 30. unde g\se[te condi]ii prielnice. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. în câmp [i în spa]ii protejate. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. de sodiu . Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. cultura acestei legume. În ]ara noastr\. var. în medie. de potasiu . nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. mai ales la m\n\stiri. În ]ara noastr\. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. asociate [. 31 mg/100g fosfor.a. în ultimii 10 ani.1. STAN. prin r\sad. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). unele toponine sau nume de persoane. de regul\. În prezent.2 % gr\simi. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Dup\ datele statistice FAO. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. În secolul al XIX-lea. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella).000 ha/an. silvestris L).1-1. 116 ..

c\p\]âna. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Tulpina. Primele frunze normale Fig. puternic ramificat\. eliptic sau aproape circular. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. glauc\. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.). fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. bogat ramificat\. tulpina lemnificate (fig. tetramere. hermafrodite. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. laxe. în interior c\rnoas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. Florile sunt actinomorfe. ierboas\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). 3 . 10. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.1.5 m adâncime. 10. 4 . 2 . este scurt\ (15-20 cm). Pe tulpina florifer\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. În faza de r\sad. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. grupate în raceme lungi. conic\ etc. ovat\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. de form\ conic\ sau cilindric\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabr\.aspectul general. cu unele diferen]e pentru varza timpurie.1 . la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. cu limbul oval. 117 . formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. par]ial. la exterior lemnoas\. sulfurii sau alburii.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. 1 . cu r\d\cina [i. frunzele bazale sunt pe]iolate. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.3. Frunzele exterioare sunt verzi.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. iar cele interioare sunt albe. alterne.1). scurt pe]iolate. ce poate ajunge pân\ la 1. 10. groas\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. eliptic\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.

De[i are flori hermafrodite. Temperatura. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 10.2). varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. [i anume 2-30C. rostrat\.000-4. 10. produc]ii mari. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.2 . brune sau cafeniu negre. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. 3 .4. netede ori fin striate.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Semin]ele sunt aproape sferice. albinele. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Polenizarea. cele patru carpele sunt concrescute între ele. cu diametrul de 2-3 mm. N. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. uneori reticulate. procesul de germinare 118 Fig. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. 10. cele de la baz\ au format deja silicve. Deoarece inflorescen]a este un racem. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. iar ultimele cele de la vârful racemului. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. STAN. 1985). Pe o plant\ se pot forma 3. 2 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.1. Oricum. dehiscent\ (fig. Totu[i.N.sec]iune longitudinal\ prin fruct.000 de flori.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .sec]iune prin semin]e . Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. La temperaturi mai ridicate.

uneori. Peste limita de 20-250C. este necesar ca. cre[terea înceteaz\. La varza timpurie. cât [i în atmosfer\. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dar cantitativ mai reduse. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. în toat\ perioada ciclului vital. cu cerin]e mari. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. De aceea. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. În cazul solului. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. iar în faze mai avansate. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). dac\ lumina este de intensitate slab\. atât în sol. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . în 3-4 zile. pe terenuri umbrite. Lumina. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. afânate sau. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. 1982). induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Dup\ majoritatea autorilor. respectiv. 1989). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. La temperaturi mai ridicate. iar la 18-200C. de asemenea. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. 1956). atât din punct de vedere calitativ. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. o faz\. În schimb. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. adic\ la temperatura de minus 5-60C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Vara. în faza de r\sad. cât [i sub aspect cantitativ. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1956. În faza de cre[tere vegetativ\. Beker-Dillingen. Astfel. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. datorit\ vernaliz\rii. Astfel. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. în faza de r\sad. c\p\]ânile r\mân mici. Dup\ germinare. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil.. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. 1969). În acela[i timp. 1998).

Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile.1. anterior preg\tirii terenului. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.20 kg P2O5. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Solul.3 kg MgO. în ]ara noastr\. 0. De asemenea. 4.de var\. hibrid F1 etc. cât [i hibrizii F1.). varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 2000). al\turi de ap\.1. Reac]ia solului poate varia. recomandarea pentru sistemul de cultur\. De regul\. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . la niveluri optime de 75-80%.7 kg CaO [i 0. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. 120 . STAN.3 kg azot. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 04 . 03 semitârziu. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3.40 kg K2O. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. în limite medii. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.timpuriu. Irigarea prin brazde. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic.N. favorizând b\ltirea. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. 01 .5. forma [i m\rimea c\p\]ânii. în general. 1. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.5. De asemenea. prim\vara. În compara]ie cu alte plante legumicole. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. 02. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). Astfel. la nevoie.târziu. N. provenind din str\in\tate. profunde. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. de[i are unele avantaje. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. 10. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.extratimpuriu. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. aplicat toamna sau.

LEGUMICULTUR| II 121 .

p\trunjel. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. plantele extrag din sol: 115 kg N. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. În leg\tur\ cu aceasta. Locul în rota]ia culturilor. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. castrave]i. ardeii.1.2. 45 kg P2O5. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. cum sunt: castrave]ii. Toamna.8. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.a. de tipul solurilor aluviale. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. STAN.6. la 8-10 cm adâncime. Preg\tirea solului. etc. ferite de curen]i reci. sfecl\ ro[ie. cu diferite grade de evolu]ie. prin fertilizarea de baz\. La rândul ei.6. MUNTEANU 10. prin dou\ treceri. expuse la soare. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\.N. este necesar ca. lobod\ de gr\din\ [. ]elin\. 122 . Fertilizarea de baz\.1. Tehnologia de cultivare 10.). Sunt preferate terenurile ad\postite natural. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. p\stârnac. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. s\ se realizeze produc]ii maxime. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. toamna.1. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. tomatele.2. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. fasolea de gr\din\ [i cartofii. bame. N. care au boli [i d\un\tori comuni. p\tl\gelele vinete etc. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. imediat dup\ nivelare. 210 kg K2O. situate pe terasa a doua a râurilor. dovleceii. Mobilizarea solului. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.) [i din grupa cepei.

inclusiv modelarea solului pentru ca. 60 g superfosfat [i 12. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.8 sau 123 . care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. prim\vara devreme.2%). odat\ cu s\patul adânc de toamn\. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Astfel. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.5 g sare potasic\ la m2. cu suprafe]e mici. dup\ care se face modelarea. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. se folosesc doze orientative. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. În cazul verzei timpurii. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\.2 în agregat cu tractorul U-650M. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. În cazul gospod\riilor popula]iilor. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.

Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: .8. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.tratamentul chimic. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. . care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. astfel modelat. acest erbicid fiind foarte volatil. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). STAN. Preg\tirea semin]elor. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene.5). N. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. în cazul gospod\riilor popula]iei. în cantitate de 3-4 litri/ha. la adâncimea de 5-8 cm. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. Terenul fiind modelat. pe rigole. prim\vara. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.8.N. modelarea se execut\ tot din toamn\.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C.2. solul. pr\fuirea cu 124 . acestea se vor executa dup\ plantare. respectiv 15 g/m2. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. [i de aceast\ dat\. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. deoarece. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. MUNTEANU MMS-4. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. în acela[i mod ca [i Treflanul. echipat cu rari]e. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Erbicidarea. înainte de sem\nat. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm.

LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab..3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. Producerea r\sadurilor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.3. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. . Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri.stimularea semin]elor. Tabelul 10. folosind rama de sem\nat. se ud\ cu 125 . folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. prin împr\[tiere. se taseaz\. 1986). în vârst\ de 40-45 zile. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. în vederea gr\birii germina]iei.5% timp de 10-12 ore. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.

07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05 - 01.05-05.5-0.06 20.06-15.07 15.3 0.01-15.04 01.03-30.07 10.02-10.02 15.05-15.06-30.3 0.06-20.07 05.06-15.3 0.4).05-10.05 01.06-10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.03 01.3 0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.3 0.04-10.07 - 20.06-15.3 0.05-05. MUNTEANU ap\ tehnologic\.04-10.03 10.05 20.05 15.05 15.07-30.05 25.06 20.06 05.03-15.06-25.06 - 25.07-15.4-0.06-10.05 15.05-20.05 15.06-10.06-20.05-20.3 0.6 0.3 0.3 0.02 15.06 01.3 0.06 01.04-05.07 10.05-15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-25.8-1 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-05.06 30.05 01.05 25.07 10.05 15.4 1.0-2.3 0.06-25.06-15.06 01.03 01.05-15.5 0. N.03 25.03-30.4-0.3 0.07 01.06 05.3 0.01-5.5-2.05-05.04-20.05 20.4 1.06 15.3 0.06-10. Tabelul 10.04 01.5 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.4-0.01-10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.0 0. STAN.03-5.04 20.N.0 0.06-10.05-15.07 01.02 plant\rii 5.05-25.05 20.02-05.04-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.

pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Sandofan C WP 0. la 8-10 zile de la repicat. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. de culoare verde-închis. pentru combaterea afidelor. . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . .25%. . Opera]iunea de repicat se execut\ manual. .aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Tabelul 10. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). Actelic 50 EC 0. Turdacupral 50 PU 0. Perozin B 75 WP 0.dirijarea temperaturii.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.2%.3%.. 1987). Divipan 100 EC 0. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.4%. Onevos 33 EC 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.4%.05%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Dithane M-45 0. 200 g superfosfat. folosind 300 g azotat de amoniu. în cuburi nutritive. În momentul plant\rii. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. [i colab. 127 .udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. conform datelor din tabelul 10. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .1% (Costache M. la semnalarea stacului.1% sau Sinoratox 35 EC 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.2%.5.05%. 500 g sulfat de potasiu.

STAN. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. la 5-6 zile de la plantare. soi [i calitate. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. 10. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. În timpul perioadei de vegeta]ie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. revenind 6. Tot din acest motiv. 128 . Completarea golurilor se face manual. cele alungite. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.N. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri.67 plante la m2. umidit\]ii [i aerisirii. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Dac\ este necesar. cu r\sad de aceea[i vârst\. Pe fiecare strat în\l]at.3 . la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Lucr\rile de îngrijire.55 plante pe m2. 200250 m3/ha. odat\ cu executarea plant\rii. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). 10. aplicând 4-5 ud\ri. distribuindu-se circa 0. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. revin 5.3). în perioada de 5 martie – 5 aprilie.5-1 litru ap\ la plant\. N. Fig. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm.

pe o adâncime de 50-60 cm. e[alonat în 3-4 reprize. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Oxiclorur\ de cupru 0. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. Dac\ este nevoie. ca adeziv.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Calendaristic.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. în func]ie de zon\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. cu fermitate evident\. prin t\iere cu cu]itul. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.5%)** 129 . sub primele 3-4 frunze exterioare. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. În cazul culturilor pentru consum. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. bine învelite. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.15%. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. în faza de formare a c\p\]ânii.7). Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate.6 [i 10. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În gospod\riile popula]iei. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. Tabelul 10. dar peste 350-500 grame. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. igien\ cultural\. eliminarea plantelor atacate). îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. [i de 1-2 ori manual. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. soi [i epoca de înfiin]are. pe rând. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.

2%. Topsin M 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.25%.2%. distrugerea resturilor vegetale. N.25%. Nemispor. Brave 500 0. Miltox 0. tratarea culturilor (Perozin 0.1%.5%. sin P. Manzate 0. ar\tura adânc\ din toamn\.2%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.2%. în special la culturile semincere (Daconil 0.1% sau Sumilex 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Tiuram 0.2%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. Captadin 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Ronilan 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.1%. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. STAN. dezinfec]ia amestecului nutritiv. tratamente. igien\ cultural\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.1%.15%. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. tratarea culturilor (Benlate 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).4-0. igien\ cultural\. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Fundazol 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic..6 .2%.1%. ca adeziv 130 . dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Dithane M-45 0. Nemispor 0. evitarea terenurilor ude [i acide. igien\ cultural\. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.1% sau Fundazol 0. ar\tura adânc\ de toamn\.1%) Rota]ia culturilor.1%. igien\ cultural\. Curzate plus T 0.3% sau Dithane M-45 0.4%. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.15%. ar\tura adânc\ de toamn\. Merpan 0. 0. Benagro 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.2%.N. Mycodifol 0. combaterea insectelor vectoare.2% sau Perozin 0. Rovral 0. Benagro 0. folosirea de soiuri rezistente.10. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.3%. igiena cultural\. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.15-0. Benlate 0.05-0.25%) Igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente.5%) Rota]ia culturilor.5%.

15%.05%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.1%.15%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.1%. Sumithion 50 EC 0.05%).4%.2% etc. Diazinon 60 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Dipterex 80 PS 0.05% etc.05%. Triclorofon 80 PS 0.15%) Igien\ cultural\.2%. Sinoratox 35 EC 0.15%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Basudin 60 EC 0.04%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%. Triclorofon 80 PS 0.05%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. Decis 25 EC 0. Zolone 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.2% etc. Clorofos 75 PS 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sinoratox 35 EC 0.4%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. folosirea de (Phyllotreta atra). aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Metathion 50 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.15%. Decis 25 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Clorofos 75 PS 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%. Fernos 50 WP 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Actel[lic 25 EC 0.04%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15% etc.4%.15%. Sumithion 50 EC 0. Carbaril 50 WP 0. Thuringin 0.2%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.2%.15%.15%.). combatere biologic\ 131 . Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.4%.2%. Sinoratox 35 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. igien\ cultural\.4%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Ambuch 25 EC 0.2%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.4%. plantarea în câmp cât mai devreme.

1. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.1%. Decis 25 EC 0. De aceea se alege un teren plan. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Cultura de var\ Alegerea terenului. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.04%. ridichi. Ripcord 40 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Locul în rota]ia culturilor.4%. p\trunjel. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. 1985). Decis 25 EC 0.05%. N. Se evit\ solurile prea u[oare. Carbetox 37 EC 0.4%. ]elin\ etc.01% etc. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. în cele mai bune condi]ii. 20 kg P2O5. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Zolone 35 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.1%.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare..15%.2%. tratamente (Birlane 10 G 0.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Preg\tirea solului. Sinoratox 35 EC 0. igien\ cultural\. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Hostathion 40 EC 0. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. plantele extrag din sol: 84 kg N. p\stârnac. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Zolone 30 WP 0. profund [i bogat în humus. 75 kg K2O. Ca urmare. Metation 50 EC 0.2.2%. care pierd repede apa. MUNTEANU Tabelul 10. bine nivelat. ar\tur\ adânc\ de toamn\. ca adeziv 10. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului.15% . Folithion 50 EC 0. cât [i în atmosfer\. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.15%.7 . deosebit de periculo[i. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.05%. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.) [i cele din grupa cepei. toamna. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Sumithion 50 EC 0. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). STAN. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.1% etc. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.N.6. la nivelul în\l]imii plantelor. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. fasolea de gr\din\ [i bobul. Fertilizarea de baz\.

În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. echipat cu corpuri de rari]e. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. sau cu DR-5. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Varza de var\. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice.2. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Dup\ sem\nat.2).3. Erbicidarea. se ud\. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. urmând ca. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Modelarea solului. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. irigându-se de mai multe ori. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Producerea r\sadurilor. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). în solarii neînc\lzite. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. înainte de plantare cu 10-14 zile. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd.2. odat\ cu modelarea propriu-zis\. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se folosesc doze orientative. în 2-3 reprize (15-20 martie. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. rigolele s\ fie adâncite. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). la 5x5 cm. Astfel.

în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). 134 . R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. distribuindu-se circa 0. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în 2-3 etape. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. La r\sadurile nerepicate. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. revenind o desime de circa 5.4). Fig. 10. în func]ie de umiditatea solului. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.N.5-1 litru ap\ la plant\. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. iar în gospod\riile popula]iei manual. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. STAN. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. 4 g/m2. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. cu specificarea c\.4 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. înl\turarea vârfului pivotului. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.4). Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane.5 plante la m2. dup\ care se mocirlesc.

În schimb. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. în general. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Datorit\ d\un\torilor. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. peste 1 kg/bucat\. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. pân\ la cre[terea temperaturii. 135 . apa s\ se infiltreze în adâncime.. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. secar\ mas\ verde etc. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. astfel ca. Produc]ia este de 20-35 t/ha. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. de 1-2 ori între plante pe rând. [i manual. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. seara. a[a cum s-a ar\tat. adic\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. destul de periculo[i.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. în cazul cultivarelor hibride. dar. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare.6. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Recoltarea se execut\. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. de regul\. în condi]ii optime de tehnologie. spanac.1. Locul în rota]ia culturilor. a unor epoci intermediare. 10. la nevoie. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. orz de toamn\.3. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. de 3-4 ori între rânduri. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. manual. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. care sunt mult mai uniforme. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Celelalte lucr\ri de între]inere. În acest scop. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. borceag. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. c\p\]ânile sunt mult mai mari.

iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 10. fertil. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.50. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. în vârst\ de 40 zile. 136 . 1973). 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit.000 plante la ha (fig. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. la varza timpurie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. MUNTEANU Vara. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. STAN. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Producerea r\sadurilor. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. gr\pându-se concomitent. Pentru gospod\riile popula]iei. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. f\r\ gre[uri [i coame. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. permeabil. Dup\ sem\nat se ud\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. dac\ este nevoie. 4 g/m2. Bala[a. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. deoarece r\sadul nu se repic\. Se seam\n\ rar. 50 kg P2O5. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.N. se m\run]e[te [i se niveleaz\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.5). pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. se dezinfecteaz\. realizându-se o densitate de aproximativ 45. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. prin ata[area unei foi de grap\ la plug.000 . La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. se afâneaz\. N. 1969. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . recoltarea se face cu mai mult\ grij\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). . 10. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând.4. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. 137 . când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).1. în general.nu se mai face modelarea. concomitent. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.5 . înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. asem\n\toare cu cele de la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. revenind o densitate de 4 plante/m2. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\.6. recoltarea se poate realiza mecanizat. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat.

În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. . având un sistem radicular mai profund.5. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. de preferin]\. ardeii. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. ob]inute prin sem\natul direct în câmp.6. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.Se face r\ritul plantelor. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. produc]iile fiind acelea[i. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Astfel. 10. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Culturile premerg\toare. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. cu unele deosebiri. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. N. folosindu-se 0. în luna ianuarie). Dat fiind specificul intensiv. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. Producerea r\sadurilor. salata. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. 1969). în func]ie de zona de cultur\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. . Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. R\sadul se produce. dup\ s\pat. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. printr-o greblare u[oar\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. iau apa din adâncime.1. în general. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. SUP-21 sau Saxonia-270. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. ata[at la sem\n\toare.N.8-1 kg s\mân]\ la hectar. l\sându-se între plante 10 cm. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. în agregat cu tractorul L-445. l\sându-le pe cele mai viguroase. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. STAN. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. o bun\ premerg\toare (Maier. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. castrave]ii. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat.

Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. 6-80C. 139 . 12-140C dup\ repicare pe timp noros. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.6 m). În acest scop. 16-180C pân\ la repicare. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Vâlceanu [i colab.C. cu 10-12 zile înainte de plantare.4). Preg\tirea terenului. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. Prim\vara. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. conform schemei de înfiin]are a culturii. În cazul tunelelor joase de polietilen\. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.4 sau FPP-1. Buz\u (1984) . fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. înc\ din toamn\. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.L. Dirijarea factorilor de mediu.L. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.F.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.C. (1980).8).8) modificat\ ([asiu de 2. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.3). plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. 60 zile.L.F. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. se execut\ dezinfec]ia solului. 10-120C dup\ repicare noaptea. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. repicat la cuburi nutritive.-S. în ghivece sau cuburi nutritive. Di]u [i colab. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Dup\ 35-45 zile. I. Instalarea ad\postului. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.65-70 zile. iar I. echipat cu rari]e. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. gr\parea terenului.P. imediat ce terenul permite.C. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.

C.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.40 m). cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 10. 1984).a. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. de tipul de ad\post.C.L.C.P. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. M\nescu (1972) recomand\.-S. 25 a III-a.N. la plantare.000 plante la hectar (I. realizând densit\]i de 57.S.6) În ad\posturile joase.L. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 1981.000 plante la hectar. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. realizând o densitate de 85. densit\]ile recomandate sunt de 57.L. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Maier [i colab.L. implicit. pentru solariile tip I.000 plante la hectar. atât în solariile bloc.F.000 plante în solariile tunel (fig. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. De regul\. asigurând circa 53.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. a. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.C. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. (1969. [i 20-25 martie pentru celelalte zone. dar în zona de nord-est. N. 1978. 10. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. realizând o densitate de 50. Vidra [i S.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.L.000). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.F. Cobâla[ [i colab. folosind schema 57+46+94+57 cm. Densitatea poate fi mai mare (90.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. 140 . în solariile bloc. În condi]iile din sudul ]\rii. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. Buz\u. 1981). L.P. Buz\u. de condi]iile meteorologice. la distan]a 30x30 cm. pe brazde u[or ridicate. 10. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. Buz\u (1981). Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.L. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.000 plante la hectar. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 [i respectiv 60. Maier(1969) recomand\.000 plante la hectar. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 10. 1984). MUNTEANU Înfiin]area culturii.P. STAN. Tehnologia cadru. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.F. elaborat\ de I. C.C.7). F. Ceau[escu [i colab. folosirea intensiv\ a terenului. densit\]i de înfiin]are a culturii. Tot pentru tunele joase. asigurând o densitate de 57.. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. irigarea prin brazd\ a culturii [. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.000-110.C. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. (cu l\]imea de 5.

LEGUMICULTUR| II a b Fig.C. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. Udarea în 141 .F. r\sadurile vor fi bine udate.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.6 .L. 10. în cuiburi sau în rigole. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. Înainte de plantare. tasând bine solul.

Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. Pentru cultura de varz\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. N.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. STAN. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. comparativ cu serele din sticl\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Din aceste considerente. lipsa agentului termic. 142 . În acela[i timp. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). 10-7 . de exemplu. posibilit\]ile reduse de aerisire).N. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. a b Fig. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. acoperirea cu folie de polietilen\. Dac\ totu[i este nevoie. În acela[i timp.

F.8 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C. În cazul temperaturilor prea mari.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.L.C. 10.-S. Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.P. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .

La tunelele joase.P. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.A. molia verzei (Plutella brassicae). MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.U.9 . De asemenea. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. – S.L.C. în func]ie de dotarea tehnic\. 144 .L. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. uneori. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. Fig. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. folosind ma[ini [i aparate specifice. cu norme de 200-300 m3/ha. ori folosind motocultorul. în func]ie de condi]iile de mediu. spre sfâr[itul perioadei. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. aerisirea se face în intervale scurte de timp. buha verzei (Mamestra brassicae). atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. (I. Lucr\rile de îngrijire. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. cu care ocazie se refac rigolele de udare.-S. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. N. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. melcii f\r\ cochilie (Lymax).L. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.F. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.C.C.F.C. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. La nevoie. la ambele tipuri constructive. Se aplic\.N. 6-9 ud\ri. 10. Buz\u.L. STAN. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. de regul\ prin brazde. Buz\u.P. 1984). În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).

1969. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. Importan]a culturii Varza ro[ie. simple sau asortate. rubra L. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. din mai pân\ în iunie. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. eventual. 1969. Familia Cruciferae 10. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2. de gustul mai apetisant.2. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 10. 1978. Maier. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.2.3. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. practic. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 10. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. aceea[i ca la varza alb\. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). De obicei. capitata L. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. f. 10. de asemenea.10). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.1. în toate zonele legumicole. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.2. 145 . 1986). fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Radu. în teren neprotejat. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 1973). 10.2. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. 1965.

aspectul general antocianului în celule. Plantele sunt foarte viguroase. cu c\p\]âni globulos-alungite.2. lumina joac\ un rol relativ redus. 146 . reavene [i fertile. N. STAN.2. de culoare violet\ [i foarte îndesate. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În România s-au cultivat câteva soiuri. MUNTEANU 10. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. practic. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. de obicei. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Temperatura.N.6.10 . identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.4.5. de exemplu. de origine german\. conform cerin]elor pie]ei. 2 . întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. Acest soi este tardiv. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. profunde.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. necesit\ soluri mijlocii. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. înc\ din perioada 1950-1960. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.2. datorit\ prezen]ei Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. 10. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. 10. dar în Europa. dar în ultimul timp nu este de neglijat. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. 10. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.Varza ro[ie: 1 . este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. al plantei. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). ca varz\ târzie (de toamn\). Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.

LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.000-60. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. 10.11 . se planteaz\ dou\ rânduri.000 plante la ha (fig. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. cultura târzie.000 plante/ha. Locul în rota]ia culturilor. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Fig. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .2). Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Ca urmare. determinat\ prin cartarea agrochimic\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. realizându-se o densitate de 55. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. ceea ce asigur\ o densitate de 55. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.11). cu l\]imea la coronament de 104 cm. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. orientativ. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Înfiin]area culturii.

MUNTEANU sare potasic\. cultura este practic necunoscut\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. 10. 10.2. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia).3. N.3. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.C. cât [i în anul al doilea (fig. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. atât în anul întâi. dar pe suprafe]e relativ mici. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.12).1. Datorit\ fine]ii. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.N.3. în vederea consumului în stare proasp\t\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. var. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. în secolele XVIII-XIX. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. 148 . În România. 10. în secolul al XVI-lea. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. La noi în ]ar\. sabauda L. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. 10. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. sin. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. bullata D. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. STAN. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.

Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\.L. Aceast\ varietate este alogam\. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. fr\gezime.3. Acesta a fost creat la I.c\p\]âna. cu ridic\turi convexe. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. Vidra. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\.F. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.4. 4 . cu foliajul verde închis. 149 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. la cultivarele mai noi. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.Varza crea]\: 1 . este semitardiv.C. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. De aceea. condi]iile de sol. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. la care s-a ad\ugat. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. se cer asigurate. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu polenizare entomofil\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. cu prioritate. la nivel optim. crocan]\ [i gust pl\cut. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. chiar ro[ie-violacee. 1985). soiul românesc Marilena. 3 . veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. se vor asigura.12 . 2 . 10.5.3.frunza din partea superioar\ a rozetei. 10. fiind moi.aspect general. la circa 15 ani.

MUNTEANU 10. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. La noi în ]ar\. 150 . se practic\. Alegerea terenului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 55.6.N.000 plante la ha (fig. STAN. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. în func]ie de zon\. soi [i epoca de recoltat. 10. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. cel mai mult. realizându-se o densitate de 50. de var\ sau de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite.3. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. acolo unde se cultiv\ [i.13).13 .000 plante la ha. în variantele de cultur\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. 10. N. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.000-55. Fig. Locul în rota]ia culturilor. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\.

dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. fiind de 20-40 t/ha. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. dup\ ce se ridic\ roua. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.2.14). are niveluri mult mai ridicate. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.4. gemmifera D. vitamine [. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. formate în axila frunzelor.1. verzi[oare în unt.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.4. 6-7% glucide. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\.C. 10. care reprezint\ partea comestibil\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. 151 . 10. ierboas\ în faza tân\r\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.2-3. var. Familia Cruciferae 10.4.a. dar mai ales în vestul Europei. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 3. Eventual. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. s\ruri minerale. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.a. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.3. pân\ toamna târziu. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. Calendaristic.4. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Valoare alimentar\. în principiu. 10. verzi[oare pane [. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. cu 2-3 zile înainte de recoltare. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.5% substan]e proteice.

nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. asem\n\tori celorlalte variet\]i. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. 10. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. grosimea tulpinii.N. 2 .4. N. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. dar mai ales. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. 1969). m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. din aceast\ cauz\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. MUNTEANU Fig.14 . comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.4. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. cât [i din mugurele terminal. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Florile. Frunzele sunt pe]iolate.plant\ cu tulpin\ joas\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Tulpina este erect\. 10.Varza de Bruxelles: 1 . cu masa variind între 10-30 g. pu]in mai rotunjit. mai ales în 152 . în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Atât din verzi[oare. STAN. de care depind num\rul. În zona apical\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. u[or oblic\ în jos. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\.

care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. tulpina de 70-80 cm. pe cât posibil. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. 1971). care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Astfel. Marinescu N. datorit\ masei vegetative. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M.. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei.6. deschiderea rigolelor pentru 153 . la sfâr[itul lunii mai. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. care este tardiv (180-200 zile). Preg\tirea solului.4. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). De asemenea. mai ales. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. Toamna. 10. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. în caz de vânturi puternice. Prim\vara. solul trebuie s\ fie bine structurat. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. În caz de secet\.5. fertil [i semiargilos.4. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. nivelarea de exploatare. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. profund. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. 10. cu vigoare medie spre mare. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. verzi[oarele sunt mari. Vernalizarea.

15). cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). STAN. r\sadurile sunt bune de plantat.000 plante la ha (fig. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. realizându-se o densitate de circa 40. . în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .15 .udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. MUNTEANU modelat solul.N. R\sadurile nu se repic\. 10. N. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Producerea r\sadurilor. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Fig 10.

pe baza unui larg studiu bibliografic. e[alonat. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. soteuri sau piureuri. salate fierte – folosite ca garnitur\. Beceanu (1995).5. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. 10. citat de Savi]chi [i colab. Familia Cruciferae 10. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C.C. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. supe. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Celelalte lucr\ri de între]inere. acephala D. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. La prima exist\ câteva variante tehnice. pân\ spre vârful tulpinilor. când verzi[oarele sunt bine formate. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. citat de Savi]chi [i colab. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 1967. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 1977. var.o. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. silvestris).5.1992). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha.2. 10.5. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. prin ruperea cu mâna. 1992). . unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. pân\ la 10-12 t/ha. o bun\ comercializare pe pia]\. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. fiind. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu.1. în func]ie de cerin]ele pie]ei. în acest sens. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.

Tulpina este cilindric\. pe]iolate. din mugurii axilari. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 10. 2 . În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. penat lobat.N. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Astfel. frunzele pot fi colorate în verde.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .plant\ cu tulpina `nalt\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Frunzele sunt simple. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene.3. cu în\l]imi variabile. cu polenizare entomofil\. mari. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. în func]ie de soi. STAN. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.16 . iar uneori pestri]. cuprinse între 120-150 cm. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. MUNTEANU [i cultivat\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.16). Este o plant\ bienal\. Pe axul principal. brun-violet. 10.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Florile. N. violaceu. 156 . Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. se pot forma ramuri scurte. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate.5. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. dispuse altern [i distan]at între ele. Formele pentru furaj au frunzele netede. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Limbul frunzelor poate fi lirat. dar superficial.

mai ales în gospod\riile familiale. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm).5. 10. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). 10. Portul s\u înalt. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). care au frunza aproximativ neted\.6. oleracea.5. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. ca [i varza de Bruxelles. [i în cazul verzei pentru frunze.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.5. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. 10. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. suprafa]a foliar\ mare. 157 . Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. dar [i ro[ieviolacee.4. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.LEGUMICULTUR| II 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Esen]ial. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Apa este. de culoare verde. se situeaz\ în limitele a 16-180C. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. pentru temperatur\. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii.

B1. lipide 0. care sunt mai tinere. sin. (1984). 158 . Ca 25 mg/100 g. var.6%. N. STAN.17 . îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. botrytis subvar. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. mai mult murat\. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. ciorbe.9% (din care celuloz\ 1%). Brassica oleracea L.a. glucide 3. CONOPIDA Brussica oleracea L.8%.3%. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.N.6. elastice [i turgescente. [. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. denumit\ impropriu inflorescen]\. vitaminele A. 10. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dup\ Mincu [i colab. pane. botrytis Familia Cruciferae 10. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. [i C 60 mg/100 g. citat de Ceau[escu [i colab. (1975). var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. PP. proteine 2. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. MUNTEANU Fig 10.a.1.. salate cu unt. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. În ambele cazuri. Aceasta se consum\ marinat\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.6. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. B2. sufleuri [. cauliflora (Alef). Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. K 420 mg/100 g.

De altfel.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. R\d\cina este pivotant\. ierboas\. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. apoi Italia. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\.6. tare ca [i la varza alb\. Germania [i alte ]\ri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. din care. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. care are ca origini varza s\lbatic\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.3. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.2. cum ar fi: conopida italiana. 42 mii ha. în Fran]a. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. în mod evident. B. Tulpina principal\ este cilindric\. [i ast\zi se cunosc denumiri.18). groase. scurt\. foarte îndesit ramificat\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. 1986). În prezent. de unde s-a r\spândit în Olanda. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. 2000). la compromiterea recoltei. 159 . În }\rile Române.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. scurt\. alb\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\.6. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. mai ales în jurul ora[elor. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt.10. conopida nem]easc\.a. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. conopida de Cornwall [. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. 10. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. c\rnoase. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. g\lbuie. denumit\ Brassica cretica Sam. bogat ramificat\. incomplet evoluat\. 10. Anglia. în mare m\sur\. fraged\ [i dulce. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. în culturi timpurii sau tardive.

cu marginea fin din]at\. tetramere. dar sunt mai mici. La un moment dat. În faza de r\sad.oleracea. Conopida este. cu ramuri groase (la soiurile târzii). Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. MUNTEANU rareori pu]in violet\. la unele soiuri. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. conopida fiind o plant\ alogam\. Polenizarea este entomofil\. polenizarea este indirect\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. STAN. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. la altele. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550.N. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Frunzele sunt simple. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. cu marginea întreag\. un criteriu de identificare a soiurilor. La înflorire. frunzele au limbul oval – alungit. sesile sau scurt pe]iolate. practic. Florile actinomorfe. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. groas\. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. iar în stadiul de c\p\]ân\. albastre sau violete. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. 10. nervura principal\ este foarte lat\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). cu nuan]e cenu[ii. Culoarea poate fi verde-deschis.5-2 cm în diametru. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. De[i florile sunt hermafrodite. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.18 . de asemenea. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. verde-închis. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. N. de 1. nervura principal\ este sub]ire. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. erect\ sau oblic\. 160 . sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Astfel. hermafrodite.

dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. care. În perioada de formare a c\p\]ânilor. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Apa. cu c\p\]ânile formate. astfel afectat. care diminueaz\ valoarea comercial\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Conopida de toamn\. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). cantitativ. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. determin\ spargerea celulelor. nici nu mai formeaz\ flori. cumulate cu seceta prelungit\. apa [i elementele nutritive. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. în cea mai mare parte. devin laxe.LEGUMICULTUR| II 10. 1969). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. Tot în faza de c\p\]ân\. Pe acest ]esut.6. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). identice cu cele ale verzei. de velur sau bob m\runt de orez. În primul caz este afectat\ r\d\cina. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care. unde cap\t\ culoarea verde. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. care se reface foarte greu. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. dac\ sunt bine c\lite. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. de[i. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. care î[i pierd turgescen]a. o lung\ perioada de timp. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\.4. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Temperaturile ridicate. În aceast\ direc]ie. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. factorii major implica]i sunt temperatura. de multe ori. temperaturile sc\zute de 4-80C.

adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. num\rul de frunze este mai redus. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. de asemenea. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. În timpul vegeta]iei. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În câmp sau spa]ii protejate. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. În privin]a elementelor minerale. Din aceast\ cauz\. un exces (moderat) de ap\. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Alungirea r\sadului. A[a cum s-a mai ar\tat. N. a[a cum se întâmpl\ la varz\. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Excesul de ap\ este. întârzierea recoltei. de o cantitate mare de lumin\. chiar u[or violacee. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. în mod special. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). Lumina. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). plantele se alungesc. 1969. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. STAN. În termeni gr\din\re[ti. Le Bouhec. de asemenea. altfel. r\sfirate. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. În faza de r\sad. în general. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. În acela[i timp. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. De asemenea. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei.N. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). în mod evident. determin\. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. cultura are nevoie. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. este important de reamintit c\ 162 . 1978). de[i nu au dreptate în totalitate. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În ceea ce prive[te azotul. d\un\tor pentru c\. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. corespunz\toare terenurilor bine însorite. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. 1979).

Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. salat\.LEGUMICULTUR| II acesta. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. De exemplu. uneori pentru ser\). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. bobul etc. sortimentul. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.6. pe terenuri ad\postite. castrave]i.6.6. reci [i umede. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. de[i nu este prea bogat. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. c. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. de toamn\ [i de iarn\.6. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. cernoziomuri levigate. cu diferite grade de evolu]ie. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Alpha (pentru câmp. Sunt contraindicate solurile grele. provenit\ din grupa Erfurt). 10. 10. De asemenea.8). Locul în rota]ia culturilor. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. spanac etc. în cantit\]i prea mari. b.6. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. grupa Giant (din Italia). conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.8). La rândul ei. maz\rea de gr\din\. Tipul ecologic de iarn\. pân\ la minus 100C.5. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. La noi în ]ar\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. din care multe sunt hibride. 163 . care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.1. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Tehnologia de cultivare 10. mai ales în prim\verile secetoase.2–7.

N. STAN. N. MUNTEANU 164 .

care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. revin aproximativ 66. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.19). ac]ionat\ de tractorul legumicol L. în vârst\ de 40-45 zile.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cu udare individual\ a acestuia. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.000 – 75. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. astfel. 10. În ferme. Producerea r\sadurilor. revenind o densitate de 66. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.600 plante/ha). Lucr\rile de îngrijire. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.600 plante /ha. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.000 plante la hectar (fig. ca [i la varza timpurie. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. cultura de conopid\ 165 . la 4–5 zile dup\ plantare.19 . r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.445. Completarea golurilor se face manual. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.

Calendaristic. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. în perioada de formare a c\p\]ânilor. albe. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. N. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu cantit\]i moderate de ap\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Produc]ia variaz\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pân\ la 15 – 20 iulie. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. în func]ie de starea de umiditate a solului. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. Recoltarea se efectueaz\ manual. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\.N. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fiind între 15 [i 25 t/ha. cu circa dou\ zile. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. În gospod\riile popula]iei. aplicându-se. Înainte de recoltare. norma de udare se m\re[te. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. De regul\. se execut\ o udare u[oar\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Dac\ este nevoie. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. f\r\ a-l r\ci prea mult. în func]ie de regimul de precipita]ii. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. pân\ la 5-6 ud\ri. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În perioada de formare a c\p\]ânilor. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. în circa 2 – 4 etape. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. 166 . înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. STAN. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. fragede [i pl\cute la gust.

167 . din punct de vedere al structurii.6. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în nici un caz acid\. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Locul `n rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II 10. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. cartofi timpuri etc. ceap\ pentru stufat etc). Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Pe fiecare strat în\l]at. în func]ie de zon\. în perioadele secetoase din timpul verii. În cazul în care solul este u[or acid. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. dup\ urm\toarele culturi: salat\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. prin ata[area unei grape stelate. la adâncimea de 20–22 cm. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.6.000 – 50. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp.000 plante la hectar (fig 10. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. asigurând o densitate de 45. Producerea r\sadurilor. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.. Vara. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. De asemenea. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. spanac. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.20). Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Celelalte lucr\ri aplicate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. în vârst\ de 45 – 55 zile. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri.2. spanac. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. secar\ mas\ verde etc. dac\ este nevoie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. în func]ie de gradul de aciditate.

Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la cultura de conopid\ de toamn\. dup\ care se depoziteaz\ temporar. în perioadele secetoase din timpul verii. STAN. când plantele [i-au revenit. Lucr\rile de îngrijire. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.20 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. în func]ie de regimul de precipita]ii. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. În faza form\rii c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. pân\ 168 . Dac\ este nevoie. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. În timpul perioadei de vegeta]ie. ac]ionat\ de tractorul L-445. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. N. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. realizând o densitate de circa 55. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. MUNTEANU Fig.N. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. 10. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În timpul vegeta]iei.000 plante la ha. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. seara. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri.

variind intre 18 [i 30 t/ha. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.a.C. de asemenea. 1981). alungindu-se foarte repede. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. (1962.P. Infiin]area culturii. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. plantele se vor c\li foarte bine. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. astfel ca. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. respectiv cu 40. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii.L. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. 1974.F. 169 . Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu.C. pân\ la plantare.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).6. Sem\natul nu se va face prea des. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. 1977). M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. epocii [i ciclului de cultur\.6. Buz\u. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Cu 7–8 zile înainte de plantare. unde sem\natul se face în luna ianuarie. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\.000 plante la hectar. De aceea.L. Löbl [i colab. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Dup\ r\s\rire. 1974). prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. reduce faza de c\p\]ân\. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.000 [i 30. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. 1972). pericolul vernaliz\rii [.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).5 kg b\legar [i 10 l ap\). în faza de cotiledoane. În faza de r\sad. – S. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). O bun\ fertilizare se poate realiza. Pentru Câmpia Dun\rii. 10. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.). cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Pentru ciclul al II-lea. asem\n\tor culturii de câmp. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. Salter. Producerea r\sadurilor. atât în ciclul de prim\var\. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.

N. STAN. conopida. Principalii factori de mediu se regleaz\. 10. La aceea[i schem\. asem\n\tor culturii de varz\. în faza de c\p\]ân\. În plus. este deosebit de sensibil\ la secet\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. realizându-se o densitate de circa 33. Reglarea regimului factorilor de mediu.F.000 plante/ha. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.000 plante la hectar (I.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. în general. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. Fig. conform schemei din figura 10. De asemenea.C. 170 . ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. de asemenea.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.24.21 . Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. în rânduri. realizându-se o densitate de 40. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. Fa]\ de varz\. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.22).10. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. – S. 1980). realizând o densitate de 28. 10. 1981). desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.L.. în faza de c\p\]ân\. N. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. determinând încetarea în cre[tere. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.L.C. 10.23). asigurând o densitate. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.000 plante/ha (fig.P.21). Buz\u. MUNTEANU În solariile bloc. de 33.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig.22 .23 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.L. 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1970.L. reglarea factorilor temperatur\.C.6.4. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Buz\u. N. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. În continuare. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. modificat) Ca [i la varz\.F. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. specific\ soiului.000 de fire la hectar. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.N. folosind temperaturi sc\zute. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Lucr\rile de îngrijire.6. 1973) 172 . Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. STAN.. 1980). în func]ie de soi. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Se planific\ între 50.000 [i 80. Producerea r\sadurilor.-S. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. MUNTEANU Fig. de exemplu. 10. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Mamestra brassicae). 1981. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.P. 1973). citat de Ceu[escu [i colab..24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.C.

LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Astfel.000 [i 80. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. prin caracteristicile sale constructive. în perioada de insola]ie. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. afânarea solului prin pra[ile. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. irigarea. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. la densitatea de circa 50. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.000 plante la hectar (fig. În plus. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. corespunz\tor epocilor de plantare.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 1973). 10. a[a cum s-a mai ar\tat. prin cretizarea geamurilor. Recoltarea. frunzele se leag\ deasupra acestora. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. soiurile mai pu]in viguroase. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.000 plante la hectar. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. 173 . din decembrie pân\ la începutul lunii mai. recoltarea se face e[alonat. Lucrarea este e[alonat\. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. 10. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. vor avea o densitate mai mare [i invers.25) Fig. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. În acest scop. Lucr\rile de îngrijire. Sera.5). Înfiin]area culturii. În general. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. aerisirea va fi aproape permanent\. uniformitatea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. dac\ s-au format c\p\]ânile. care s\ asigure densit\]i variind între 50.

pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. subvar. chiar dup\ 1950. 10. 10. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. dar denume[te. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. cunoscut\ mai ales în Italia. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.26). N. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. B. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. ca [i aceasta. în secolul al XX-lea (1930). var. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). STAN. În lume. în mare parte asem\n\toare cu conopida. în mod exclusiv. La noi în ]ar\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. 1994). anual\. constând din l\starii floriferi. “oficial”. 10. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. dar prezint\ suficiente caractere botanice. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei.7. BROCCOLI Brassica oleracea var.2. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”.1. fiind considerat\.3. broccoli este aproape necunoscut\.7. botrytis L. MUNTEANU 10. 174 . cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). Se recunoa[te c\. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde.N.7. Broccoli este o varietate ierboas\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. o legum\ de lux. italica Plenk Familia Cruciferae 10. Acest termen exist\ [i ast\zi. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. cymosa Lam sin.7.o. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i.

La soiurile mai vechi. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.7. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia.LEGUMICULTUR| II Fig.m. subvar. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. 10. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Limbul este. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. pedunculii florali [i mugurii floriferi.26 – Broccoli: 1 .o. lirat-penat-partit. asparagoides Lam.). ameliorate ini]ial în America de Nord. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . la multe soiuri.4. Partea comestibil\. Soiurile mai noi. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. denumit\ în mod corect inflorescen]\. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. formând noi buchete [. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. botrytis L. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).a. dispuse pe l\starii principali. var. g\lbuie sau violacee. 1953). 10.broccoli de c\p\]ân\ ("cape").d.

provenite din ]\rile cu tradi]ie. 10. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Soiuri La nivel mondial. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. În România se cultiv\.5.27. au fost studiate adev\rate colec]ii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. cu o vârst\ de 40-45 de zile.a. în cultur\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.1.27 . În câmpurile experimentale de la I. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. 10. Vidra. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. ~n aceast\ faz\. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.L. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .7.6.7.N. diferite soiuri. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. N. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). Fig.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Tehnologia de cultivare 10. Cu alte cuvinte. STAN.6. în mod întâmpl\tor. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.F. SCL Bac\u [.7.C. exigen]ele ecologice sunt maxime. 10.

Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.7.6. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. La cultura de broccoli asparagus. Recoltarea se efectueaz\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Fig. 10. a[a cum s-a anticipat deja.5 iulie).28 . din locul de unde sunt mai pu]in fragezi.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. 10.2. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în mod e[alonat. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. De asemenea. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).28). dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). eventual. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în cultur\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Înfiin]area culturii are loc. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. de regul\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. 10. dar f\r\ frunzele protectoare. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. dar poate fi [i mai redus\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.

ridichi. Una din aceste variet\]i. gongylodes L. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. Oleracea. sin.în cel al guliilor. 10. N. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. de exemplu.8.N. De asemenea. cu gust pl\cut. denumit\ “varza de Pompei”. gongyloides Lam. ou\ sau umplute cu carne [i orez. oleracea var. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. suculent\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . care este fraged\. adic\ 15-25 t/ha. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. cu conopida. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). respectiv B.8. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . circa o lun\. din timpul toamnei). mânc\ruri cu carne.2.). mai ales atmosferic\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. sylvestris. în perioada de secet\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. r\sadni]e [i solarii. STAN.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). comparativ.a. [i bolile. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. ]elin\ [. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. simpl\ sau asortat\ cu morcov. oleracea. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. GULIA Brassica oleracea var. var. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. H. Familia Cruciferae 10.1. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. soteuri.8. ghiveciuri. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. La noi în ]ar\ sunt 178 . în perioada cu umiditate ridicat\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Din punct de vedere agrofitotehnic.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. frig\nele. 10. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. De asemenea.

29). cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. comparativ cu varza. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. r\d\cini. respectiv 610 ori mai mici. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în acest din urm\ caz. În România. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. gulia. sferic-turtit\ sau ovat\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. în func]ie de vârsta plantei [i soi. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. cele de la baz\ cad mai devreme. în faza reproductiv\. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. se comport\ ca anuale. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. În lume este larg r\spândit\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. în S. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. 10. bienal\ (fig. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. cultivate prim\vara devreme. în func]ie de soi. Tulpina (în primul an) este Fig. Astfel. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. tuberizat\ în partea inferioar\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.A. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. Canada [i Asia.Gulia. acestea pot evolua.. 1985). atât timpurie cât [i cea tardiv\. în al doilea an). 10.3.U.29 . tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Frunzele sunt simple. Lobii limbului sunt simplu.8. Unele soiuri . Aspectul general al plantei: scurt\. în faz\ de r\sad. ovat sau lanceolat. de culoare verde-deschis. 10. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. dublu sau neregulat din]a]i. alterne. l\sând cicatrici mari. La soiurile timpurii. limbul este eliptic.

MUNTEANU 10. STAN. bine structurat [i fertil. N. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. În mod deosebit. cerin]ele sunt mai mari. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. datorit\ faptului c\ plantele.8. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.6. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). elementele nutritive [i ap\. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. Elementele nutritive se prefer\. iar pe de alt\ parte. factorii de mediu . solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.5. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.8. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). inclusiv la gulia de toamn\.1.N. a fi în cantit\]i mari.8. 10. În toate cazurile.mai ales nutri]ionali . 10. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). pentru gulioare. dar echilibrate. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). În acela[i timp. de baz\. pe un fond de fertilizare organic. tardive. în cultur\ protejat\ [. de regul\.9).trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Producerea r\sadurilor.6. mai ales fa]\ de sol.4.8. Asolamentul. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. dar suficient de reav\n. Aceste cerin]e sunt justificate. pe de o parte. 180 . 10. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.a. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. Solul trebuie s\ fie mijlociu.

LEGUMICULTUR| II 181 .

prin împr\[tiere sau în rânduri. cel pu]in trei zile.N. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului.30 . în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. 182 .02) (tabelul 10. la interval de 8-10 zile.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.30). Udarea culturilor se face pe brazde lungi. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Lucr\rile de îngrijire. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. STAN.4). realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Fig 10. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. temperatura de 70C). mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. 10. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Lucrarea se execut\ manual. la distan]a de 25 cm între plante. N. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Murtazov [i colab.

dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. revenind o densitate de 65. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie.8. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. 10. agrotehnice [i de soi. în acest caz. 10. R\sadurile îmb\trânite. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. în zona unde are loc procesul de îngro[are. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.2. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. 1973). 183 .000-70.6. în func]ie de condi]iile meteorologice. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. o singur\ dat\. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. La plantare. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.000 plante la ha (fig.31). Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. produc]ia va suferi (Bala[a.

10. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Producerea r\sadului. la cuburi sau ghivece nutritive. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. În cursul vegeta]iei. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie.8.6. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha.31 .3. în func]ie de regimul de precipita]ii. R\sadul se produce în sera înmul]itor. N. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. STAN. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. la adâncimea de 30-40 cm. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. MUNTEANU Fig 10. de calitate inferioar\. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Guliile. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. dar pot face recoltarea mai dificil\. 184 .N. f\r\ suculen]\.

mai ales în perioada iernii. Fig 10. În perioada de r\sad. Înfiin]area culturii. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. 1972). Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele.000 plante la hectar. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32). 10. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.33).33 . 10. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. dispuse conform schemei din figura 10. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.34.000 plante.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. în func]ie de zona de cultur\. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. În solariile tunel. între 15 martie .10 aprilie. care în general va fi moderat\ (16-170C).32 . arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. 185 . pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.

produc]ia este 2025 tone la hectar. 1973). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. 186 . îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 10. N. În cultura pur\. Recoltarea. irigarea.8. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.4. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).N.34 . Plantarea se face manual. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. MUNTEANU Fig 10. STAN. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. 1972). Lucr\rile de îngrijire.6.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. 1974).36). Tehnologia de cultivare 10. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). 10.8-2. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Completarea golurilor se face manual. 2-3 kg.9. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. soi [i calitate. la 4-5 zile de la plantare. Se seam\n\ mai rar.36 .LEGUMICULTUR| II 10. deoarece r\sadurile nu se repic\. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.000-166.1.6. Producerea r\sadurilor.000 plante la hectar (Bala[a. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.9.000 plante la hectar. Pân\ la plantare. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . 1973). Cultura timpurie Alegere terenului. Fig 10. ori de câte ori este nevoie. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.6. alegerea plantei premerg\toare. Murtazov.3 kg.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. 1973). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. cu r\saduri de aceea[i vârst\. revenind o densitate de circa 33. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.

6. la începutul lunii iulie. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. STAN. De asemenea.5 cm. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.2. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.37 . înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. 10. dup\ r\rit. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Fig 10. Stanhay [. [i în a doua parte a acestei luni.) câte dou\ rânduri pe strat. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Calendaristic. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. manual. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.9. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape.a. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . N. MUNTEANU Spectrum). pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Produc]ia este de 20-25 t/ha.37). Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. distan]ate la 80 cm (fig. 10. Lucr\rile de îngrijire.

000 plante la hectar (fig. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.se face r\ritul plantelor. manual. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 1998)..LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. dar cu unele deosebiri [i anume: . 193 .37). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. .000-50.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. l\sându-le pe cele mai viguroase. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 10. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. în 2-3 etape.

sere. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1. cu polenizare Giromontina Alef. (=var. vulgaris suprafa]\. Pepenele galben Cucumis melo L. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. convar. cu tulpina fistuloas\. Dovlecelul entomofil\.1. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. sunt plante erbacee anuale. fiind monoice. oblonga Ser.1) Tabelul 11. N.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. târâtoare. prezint\ flori unisexuate. var. 194 . ad\posturi. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.N. Familia Cucurbitaceae 11. (peponid\).1.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. 1979 11. alogame. plantele Cucurbita pepo L. STAN.

LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi..6% CaO. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.57% cenu[\.3% K2O. Polonia. Collumela [i al]ii.04 mg% vitamina B1. 0. 0.2 milioane ha. tocan\ etc. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C.26% P2O5. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Ungaria. 1.A. De[i. 10. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.1. 0. În func]ie de ]ar\. produc]iile medii sunt foarte diferite. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.H. murate sau marinate). ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. 4. din punct de vedere alimentar. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).07-2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.35-0. 3. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. pân\ la latitudinea de 61-62°. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.39% SiO2.A. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. citat de Ghenkov [i colab. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. 1995).O.14% zaharuri totale.39-0. 11.04 mg% vitamina B2). Germania... Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.7% MgO. Varo. 7.2. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.39-0. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.95% substan]e proteice. 0. Pe plan mondial.4 milioane tone (Anuarul F. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. 0.000 ha.8% SO3. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 195 . 6.52% celuloz\. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). suprafa]a cultivat\ este de 90. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 11.58% Na2O.. Anglia [i alte ]\ri nordice. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. De la greci.4 milioane tone. Olanda. În Europa.. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Spania.H.U. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 1974). Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Italia etc. 1.83% Cl. iar cea total\ de circa 2. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.

astfel.N. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.1. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. de la 0. sunt mari.. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\.Sistemul radicular la castrave]i. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.3. urmate de zonele colinare. hr\nirea plantei devine mai activ\. 11. ca urmare. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. 11. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.1 . 1980) Tulpina este erbacee. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. fistuloas\. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. târâtoare. ocupând suprafe]e diferite. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Fig 11. STAN. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. ramificat\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. trilobate sau pentalobate. tulpina emite r\d\cini adventive [i. sunt necesare 56-70 zile. din loc în loc. cu p\mânt. De la r\s\rire pân\ la recoltare. MUNTEANU În ]ara noastr\. 196 . acoperite cu peri[ori aspri. N.5 m. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab.7 la 2.1).

concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. de form\ alungit\. dac\ polenizarea are loc. numit\ melonid\. 1973) (Ethrel 500 ppm).flori b\rb\te[ti. Astfel. favorizând apari]ia 1 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 197 . turtite. de form\ alungit\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.2). umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 11. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). 11. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. duc la cre[terea num\rului de flori femele. deoarece polenul este greu [i lipicios. o hran\ mai bogat\ în azot. în func]ie de soi. fructele cresc deformate. La hibrizii ginoici.flori femeie[ti. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . 2 . fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.3). iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.2 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. Dac\ polenizarea se face incomplet. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. În cazul acestor hibrizi.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. 3 .L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. care.frunz\.3 .buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. 5 . are dimensiuni [i culori diferite (fig.cârcel. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. temperatur\ [i umiditate. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.

plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Intensitatea optim\ a luminii. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. N. 198 . Sub 15°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. STAN. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. la cultura în sere [i r\sadni]e. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. în culturile de câmp. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. plantele mor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. MUNTEANU 11. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Din aceast\ cauz\. 1957). în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Astfel. este de circa 15-20 mii luc[i.N.. În func]ie de fenofaz\.1.4. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2).2) Tabelul 11. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. frunzele devin galben-verzui.

4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.0 kg K2O. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. bogate în humus.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).5).5 kg MgO. argiloase [i cele prea nisipoase. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. De asemenea. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. la o ton\ de produs. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. în special SO2. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. în unele cazuri. f\r\ exces de umiditate. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. avându-se în vedere c\. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. bine drenate.5-7. castrave]ii se cultiv\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. se extrag din sol circa 2. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 1. De aceea. care trebuie men]inute constant. de obicei.0 kg CaO [i 0. De asemenea. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Pe de alt\ parte. fructele se deformeaz\ [i. `n privin]a calit\]ii luminii. Elementele nutritive. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. pân\ la 0. încetarea fructific\rii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. 199 . este d\un\toare castrave]ilor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor.0 kg N. cap\t\ un gust amar. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. pe cât este posibil.5 kg P2O5. u[oare. în special la cultura de ser\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Nu sunt indicate solurile grele. 2. fosfor [i potasiu. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. 4. de aceea. afânate.

Cornibac Renato. STAN. Levina. Renato F1. 200 . plantele nu se sus]in. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Tabelul 11. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Magic. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. pe timpul iernii etc.4. Obelisk. (cu fructul lung) [i Renato. Cornibac. Corni[a. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.4).1. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. etc. Corni[a F1. Anka.6. 11.3). se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. N. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Levina F1. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. MUNTEANU 11. pe pale de paie. Levina. Levina etc. pe [an] cu gunoi. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Select. Astrea F1.5.N. Parker. planta pe sol înc\lzit. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Florida. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Corni[on.1. Record. Favorit etc. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Farbio. Royal F1. se planteaz\ în solul serei. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. pe balo]i.

LEGUMICULTUR| II 201 .

bobul). N. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. ceapa etc. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. bogat în materie organic\. Pentru cultura de toamn\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. conform schemei din figura 11. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . În cadrul rota]iei.N. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.1.5). Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. MUNTEANU 11. cartoful. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. varza. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Indiferent de modul de cultur\. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. astfel ca. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. 100 kg/ha P2O5. a. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. permeabil. 202 . dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime.4. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare.000 plante/ha. cu expozi]ie sudic\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.6. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. fasolea. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni).1. în 400-500 l ap\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.5 l/ha. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. în momentul plant\rii. STAN. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. u[or înclinat. Producerea r\sadurilor. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad.

3%).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. mai rar.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. La pra[ila a doua.a.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.03%. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. 30% mrani]\. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Cu 7-10 zile înainte de plantare. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.05% sau Ultracid-40 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). în brazde de ]elin\. Wuchsal 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.4 .15% plus Fernos 0. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). În a doua jum\tate a lunii martie. 30% mrani]\. 40% turb\. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 203 . Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.

1%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Folpan 0. Shavit f. Previcur 607 SL 0. Odat\ cu începerea înfloririi.2%.05% plus Mycodifol 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).075.0. Topas 0.Benlate. Tilt 0. Alfonat 0. Dithane M 45 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. 72 ore. cichoracearum f. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%.05%. Baycor 0.1%. Bravo 500 . STAN. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Rubifan 0.2%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Quadris 0. Topsin M.2%. Kumulus DF 0. Bayleton 5-0.3%. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.2%. Curzate Man 0.3%. Tabelul 11.2%.25% 8-10 Morestan 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Systhane MZ 0. Sulf muiabil 0.2%. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.15% + Dithane M 45 . 7-10 Turdacupral 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .025%. Polyram DF 0. când l\starii au 6-7 frunze.N. Mancozeb 0.2%. Dithane M-45 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Bavistin sau Derosal 0. Aliette 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.25%.03%. a .35%.25%.05%.cucurbitae) 0. Sancozeb 0.0. N.15% l/plant\.25.Benlate.4%. Bavistin sau Derosal.05% Turdacupral 0. Topsin M.2%.2%.05%.015%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Vapam 12001500 l/ha.2%. Vondozeb 0.3%.5%.25%.2% Mana Ripost M 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Mikal M 0. Vondozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0.5% Captan 50 WP 0.6). Shavit F 0. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2%.Dazomet 500 kg/ha.

Folpan 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Polacritox 0.15%. Nogos 50 0.2%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Nisorun 10 WP 0. apoi se sorteaz\.25%.1%.2%.2%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.25%. Shavit F 0. Talstar 10 EC 0.3% Captan 50 WP 0. Maneb 50 WP 0.1%.2%.15%.2% Captan 50 WP 0.02%. Pirimor 50 WP 0. Calidan 0.1%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.05% Neoron 500 EC 0.15%.Dezinfec]ia solului b .0.1%. Sumi7-8 Alpha 2. Diazol 60 EC 0. Supersect 10 EC 0. Unden 40 0. Vondozeb 0.08%. Divipan 100 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.15%.03 %. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.2%.05%. 4-5 Decis 0. Maneb 50 WP 0.3%. Omite 57 EC 0. Polyram DF 0.2%. Actellic 50 EC 0.1%.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.05%.2%.2%. Zineb 58 0.sp.1% Fundazol 0.25%.04%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.5 EC 0.05%. Dithane M-45 0. Ripcord 0.20.1%. Bravo 500 . Fastac 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%. cu lungimea de 1. 205 . Zineb 0.1%. Mospilan 20 SP 0. 8-10 Actellic 50 EC 0. În cazul culturii pe spalier.20. Fernos 50 WO 0.08%.6 . Bavistin 0. Metoben 0. dup\ pichetare. Sumilex 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie.03%.04%. b.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Sinoratox 35 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.05-0. Mirage F 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.5-1. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).

începutul lunii mai. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. folosind rota]ia amintit\ anterior. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .5 . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. 11. 206 . 11.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. N.N. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.6). folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. la o adâncime de 3-4 cm.5 [i fig. STAN.6 . Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .

fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. E[alonat. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Pentru conserve. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. dar dup\ ce s-a luat roua. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. În momentul recolt\rii. când temperatura este mai sc\zut\. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. bolnave etc. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze.pentru industrializare [i 9-12 cm . deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. în func]ie de soi.7). În nici un caz. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . care sunt foarte fragile. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. în medie este de 2-4 zile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. la soiurile de tip Cornichon. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Tabelul 11. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. trebuie s\ fie de 6-9 cm . în special lungimea fructelor care. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. deci se recolteaz\ diminea]a. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. La culturile pe spalier. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate.

orz de toamn\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.2. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. la început s\pt\mânal. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. recoltarea se face numai manual. noaptea [i diminea]a).N. 1978). Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. 69 cm [i 9-12 cm. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. borceaguri. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. secar\ pentru mas\ verde. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. irigarea este cea mai important\. c. varz\ timpurie. maz\re de gr\din\. Dintre lucr\rile de între]inere. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Cultura în sere Dup\ tomate. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. 11. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.6. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. De aceea. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. legume verde]uri. La culturile sus]inute pe spalier. N. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha .1. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. 208 . de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face manual sau mecanizat. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.la cultura pe sol. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. MUNTEANU La culturile pe sol. STAN. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. recoltarea se face zilnic.

LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. în ultima vreme. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. în exclusivitate. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.cultura direct în solul serei. .cultur\ pe balo]i. de circa 30 cm. cu fructe partenocarpice. afânarea profund\. Între]inerea culturii: . în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. atât pe pia]a intern\. .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. se folosesc în ser\. În cazul culturii direct în solul serei. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. a.cultura pe strat de gunoi de grajd. dezinfectarea serei [i solului. sem\nat în ghivece. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. hibrizi ginoici (F1).cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. de 40-50 cm lungime. . îngropa]i sau la suprafa]\. . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. cât [i pe cea extern\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. preg\tirea substratului pentru plantare.

Dup\ a[ezarea balo]ilor. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor chimice.N. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. var stins 100 g. sulfat de fier 30 g. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie.5). dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. în trei reprize. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie.000-7. care se bat în p\mânt. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime.4). 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pe linia viitoarelor rânduri. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. îngropa]i [i la suprafa]a solului. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). sulfat de potasiu 200 g. Se administreaz\ succesiv. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. 210 . Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. STAN. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. N. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. în strat gros de 12-15 cm. azotat de amoniu 200 g. sulfat de magneziu 50 g. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte.000 balo]i (100-120 t paie).

În acest caz. care se bat în p\mânt.50-13.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.21-8.10 2. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.50-5.70 8. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.0 12. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.259 4.6-23. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.00-16. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.267-0.65-9. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.0 0.00 8. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.160-0.IX.8). ace[tia se a[az\ direct pe sol. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Tabelul 11. evitarea contamin\rii cu nematozi.10 0.9).stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.9-3.00 20.5-36.5 10. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.461 4. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.70 0.8 0.099 2.54 1. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.32-1.00 23. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).049-0. care trebuie manevrat. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.50-19.I.1972) (16.42-3. 211 .03 1.90-8.1973) 0.50 1. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00-3. ciclul I balo]i ciclul II (15.30-4.0-37. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .6 43.20 Specificare N . 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.6-18.0-90.70 8.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.

N. Actellic E. cu asigurarea ventila]iei. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Tratamentul termic uscat de 76°C.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.3%. 1. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.5%.5 kg superfosfat. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.1%. la câteva zile de la r\s\rire. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.03%.03%). MUNTEANU Tabelul 11. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. evitându-se excesul de umiditate.15%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.3-0. 5-8 III . N.05%.5 EC 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. STAN.0 kg sulfat de potasiu. 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. 15-10 VII . temperatura va fi de 22-24°C.ciclul scurt în sere înmul]itor.2% sau Sumilex 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.C. Morestan 0. timp de 72 ore.ciclul II). 30% mrani]\. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.2%. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.1%. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Sumi-Alpha 2. Astfel. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.06% sau Unden 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 0. Foliar-feed 0. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Derosal 0.2% plus Ultracid 0.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.

12).20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.5-3 plante/m2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).10).11). 7-9 mm diametrul la colet. cu r\d\cini de culoare alb\. liber de boli [i d\un\tori. **. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .40 m. desimea este mai redus\ (1.2 plante/m2). Tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. de culoare verde normal. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.zile de la sem\nat la plantat. unele cu caracter general. 4-6 frunze normal dezvoltate. Pentru ciclul I. desimea culturii este de 2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). 213 . cu sistem radicular bogat.

februarie. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. prin aspersiune. nivelarea solului. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.ianuarie. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.4% Distribuirea r\sadului pe travee. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. decada 3. • II – aprilie. • Reglarea umidit\]ii: . 24°C . STAN. • I – februarie. • Defolierea ascendent\. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.a. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N.umiditatea solului 85-90% din c.5. 40% turb\. N.martie. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha)..11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. deformate. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . MUNTEANU Tabelul 11. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. temperatura de zi: 22°C .12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.c. decada 2.

Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. tulpina se 215 . De la dolie. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. în prima etap\. 11. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.7). urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se las\ câte un fruct la fiecare nod. pe de alt\ parte. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. La acest sistem. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. B . pe de o parte. l\starii îndep\rtându-se. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. 11. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. [i fructificarea acestora. la nivelul sârmei. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\).`n "V". 1980).LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. în prima etap\.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. În acest scop. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . [i colab. În continuare. Fig.7 . iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus.. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.

în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. atât în sol. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.5 216 . în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.2 7. cât [i în aerul serei. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. cât [i a fructelor. N. iar `n al doilea rând. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. are nevoie de 18-21 zile.3 3. f\r\ oscila]ii. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. o plant\ poate produce 40-45 fructe. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. în serii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.9 5.13).1 4. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Un fruct. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. atunci acestea se epuizeaz\.6 34 30 26 22 5. în sensul c\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.14). nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. câte patru fructe. STAN.4 5. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Tabelul 11. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.N.

indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. de asemenea. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. P2O5-852/192 kg/ha. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. [i a celor din zonele învecinate.15). 1978). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi.a. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. Ca urmare. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. MgO-86/16 kg/ha. la începutul vegeta]iei. 1978). chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. pe baza analizelor de laborator. K2O-1010/412 kg/ha. 217 . la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Este bine ca. 1978). CaO-1564/-kg/ha. 1974). care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. prelunge[te perioada de fructificare. Fertilizarea se face. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 120 mg P2O5. 150 mg K2O. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.. atât în interiorul balotului.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. imediat dup\ începerea fructific\rii./ha.

iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.2-3. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. în prealabil.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. folosind r\sad de 30-35 zile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. spongios. cultura se face obi[nuit. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). b. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. strâmbate.5-3. tot pe calit\]i.6). conform solicit\rilor beneficiarului. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. La aducerea în alee. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. r\niri mecanice etc.N. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5 6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.0-6.5 6. strâmbe. MUNTEANU Tabelul 11. într-un sol care. În cazul când se practic\ acest ciclu. N.5 6. STAN.0 2.5-7. a fost dezinfectat pe cale termic\. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. 218 . care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. Pentru m\rirea produc]iei.9). adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol.8-7. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. cu urme de îmboln\viri. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.8-7. deformate. direct pe solul serei. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.0 6.

Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult.P.3). mobilizarea solului [i. 1981). [i colab. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. conopid\ (tabelul 11. c. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. conducerea plantelor vertical prin palisare. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. aplicarea fertiliz\rilor faziale. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\.6. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Produc]ia este de 60-70t/ha. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.3% plus Captadin 0. bilonatul plantelor. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.9).. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. în concentra]ie de 10%). Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. odat\ cu desfiin]area culturii. concomitent.3. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. 11. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.K. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.1. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. se încorporeaz\ în sol. varz\.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.

000 plante/ha. realizându-se 50-60 t/ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. la distan]a de 0. iar pe rând la 35 cm. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. pe un singur rând. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie.80 m între rândurile din band\. mulcirea cu mrani]\. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. moderat. mai des [i cu norme mai mari. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. iar plantarea la 1-10 martie. udatul. pra[ile. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. când se desfiin]eaz\ cultura. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. 11.7 plante/m2. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. 220 . dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.40 m în solariile tunel [i 0.4.6. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. tip tunel. STAN.96 m în cele bloc. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).70 între rânduri [i 55 cm pe rând. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. 1:10). În solariile bloc. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.N. N. revenind 24. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. La culturile din ad\posturile joase. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie.85 m între benzi [i 0. plantarea se face în rânduri simple. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. în strat de 4-5 cm grosime. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. sem\natul de devanseaz\. la început. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. apoi. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. vertical. revenind 22.000 plante la ha.1. În solariile tunel. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.

con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.2. 11.2. Semin]ele con]in circa 25% ulei.3. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 1974). Se ramific\ puternic. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. 11. ]\rile mediteraneene. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. ]\rile balcanice [i în America. 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. atingând paralela 470. 1950).2. Asia Central\ [i China (Jukovski. dulce]uri. Tulpina este erbacee. târâtoare. Rusia. când au gust. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). La noi se cultiv\ pe circa 2. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. mai sub]ire ca la castrave]i. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. formând tulpini de ordinul I. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. ajungând pân\ la 12-14%. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. aproape cilindric\.000 ha.8).LEGUMICULTUR| II 11. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Este mult cultivat în India. sucuri. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. 221 . Iordania. acoperit\ cu peri fini [i de[i. marmelad\. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). China. fiind mai s\rac decât la castravete. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.500-3. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.2. salate de fructe etc. în culturi ad\postite.. vitaminele B1 [i B2). Iran.1. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. În prezent.

lung pe]iolate. 10. palmate sau reniforme. crocant\ sau fondant\. 11. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Polenizarea este alogam\.2. N. În perioada de fructificare. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. portocalie sau verde. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.5 Mg (tabelul 11. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Fructele costate se numesc cantalupi. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. pân\ la începutul recolt\rilor. STAN. Astfel. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Deci.1 P. acoperite cu peri[ori fini. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. 13. mai mult sau mai pu]in parfumat\. cre[te consumul de potasiu. uneori longitudinal costat.N. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.16). calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). florile [i cârceii. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. 81.8 . cu o produc]ie de 22 t/ha. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. elipsoidal\. 11. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.8 K. de form\ ovoid\.2 N. Fructul este o melonid\ (peponid\). legarea acestora [i îngro[area fructelor. 1979). entomofil\. 222 . Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. galben\. la cultura de ser\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. de culoare alb\.. Între înflorirea primelor flori femele. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\.4. frunze.Pepenele galben: plant\ cu l\star.17).

40 81. în compara]ie cu castravetele.53 S.10 K 2.40 10.25 2. Suport\ mai u[or seceta. profunde [i ferite de vânturi. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). nisipo-lutoase).80 27.60 26. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.80 Mg 0.18). acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. semitârzii (85-100 zile). semitimpurii (75-85 zile).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.58 12.5.34 4.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.00 61.30 2.00 78. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Apa Lumina Tabelul 11. cât [i târzii (peste 100 zile).30 60.14 5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.7. În solurile pe care se cultiv\. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.34 10. 11.20 P 0.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. 223 . datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.90 8.2.60 13. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.60 13. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.

N. STAN. N. MUNTEANU 224 .

Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. rezultând în final o densitate de 20. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. timp de câteva zile. 11.2x35 kg/ha. 11.1.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Fig. cu poten]ial productiv mai ridicat. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).3x35 kg/ha [i K2O . Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.2.000-24. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.6.6.9 . prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . 11. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.18 ore).6 ore). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.000 plante la ha (fig. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. în sere. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. 225 . alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . calitativ superioare. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.2. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual. mulcirea solului.

Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Temperatura din aer. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. cultura. în primele 10 zile de la plantare. cultura nu se ud\. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente.2. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).6. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha.N.19). deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Se recomand\ ca. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). temperatura se va ridica la 28-300C. În general. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. utilizând r\sad de 4550 zile. în prima lun\ de la plantare. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. apoi cre[te pân\ la 90%. La soiurile târzii. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în func]ie de luminozitate. trebuie s\ fie de 24260C. în mod obligatoriu. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Noaptea (în perioada de cre[tere). în mod normal. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. apoi. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. 226 . înmuierea zonei pistilare. intensificarea aromei specifice etc. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit.2.000 plante la ha. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. utilizându-se 2l/plant\). Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. apoi (în perioada de fructificare). temperatura se va men]ine la 18-190C. Pe timp noros. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în zilele însorite. STAN. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. rezultând o densitate de 20. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. aceasta va fi de 20-220C. 11. Este necesar ca permanent. va fi de 23-250C. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. N.

2. 227 . N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. dar fructele sunt mici. direct în ghivece. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).3.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Turkestan. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Galia F1.. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Produc]ia este de 20-30 t/ha.a. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. În plin proces de maturare a fructelor. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. 3-4 fructe pe bolt\.6. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. produc]ia fiind timpurie. H-25. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Ogen etc. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. 1980). sub form\ de “V”. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. se ob]in fructe mari. de calitate superioar\. Astfel. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. ciupindu-se dup\ o frunz\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. 11.

Astfel. 1984. în solariile de tip tunel (5.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. 11. N. iar în cel tip bloc. 1992).000 plante la ha. fier – 0. Butnariu [i colab. proteine (0. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. carotenoide (0.2. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[.6 – 2.2 %). B6. vitaminele A.8-5.N.2 mg.) sin. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.1. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. dar desimea poate fi sporit\ la 20.9. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. STAN. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. 1978). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. câte un fruct. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. C(4.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.). B2.5 mg/100 g s.5 – 4.6% glucoz\.3 mg/100 g).000 plante/ha). se folosesc la prepararea mur\turilor. 228 . lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.3.3. În continuare. acizi organici (0. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. fin [i pl\cut.500 plante/ha). Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).5 mg.4.6 % fructoz\ [i 0.p. 3. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.2 %). 11. B5.1. PP. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. calciu – 7 mg.5 – 1. B1. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. la 100 g substan]\ proasp\t\. zaharuri (6-8%). cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. se las\ pe fiecare l\star. s\ruri minerale de: potasiu – 2. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.9 % zaharoz\.6. în func]ie de vigoarea plantei.. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.5%). începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. fiind indicat în tratarea litiazei renale. de regul\. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. Înainte de maturizare. fosfor – 12 mg. din care: 1.40 m l\]ime). Fructele con]in: 89-90% ap\. distan]a dintre rânduri este de 1. C. lipide (0. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. 1-2% celuloz\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Dintre lucr\rile de îngrijire.

1950). Florile sunt unisexuate.773 kg/ha.3. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.2. 1999). pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Fig.000 kg/ha. Pepenele galben este o plant\ monoic\.H. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Cipru –50. indieni [i chinezi. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. 11.000 ha. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Frunzele sunt mari. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).409. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. erbacee. într-o lucrare publicat\ la Neapole. În prezent. Spania – 37.3. Grecia – 40. mai 229 . Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .11. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3.000 kg/ha.000 kg/ha. Florile mascule apar. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. profund divizate sau pu]in lobate.10). Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. de unde a trecut la arabi. Italia – 32778 kg/ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. per[i. pubescent\. 11.LEGUMICULTUR| II 11.. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.10 .

MUNTEANU ales. aproape plate. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. 11. bine drenate [i structurate. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. culoare [i calitate diferite. la o durat\ de iluminare sub 8 ore.20) 11. mai rar. pentru produc]ii foarte timpurii. semitimpurii (Dochi]a). turtite. 230 . Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Miezul este de culoare alb\. dar în exces d\uneaz\ form\rii.3.6. galben\. de form\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. STAN. în func]ie de soi. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. De D\buleni. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Fa]\ de lumin\. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. În anii foarte seceto[i. N. Timpuriu de Canada). semitârzii (De Mini[. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby.3. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. De[i este o plant\ de zi scurt\. Semin]ele sunt mari.2). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. pe tulpina principal\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.4.3. Charleston Gray) (tabelul 11. ovale. diferit colorate. matur\rii [i calit\]ii fructelor. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. 11. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\.N. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.5. cre[terea este încetinit\. cu tegumentul tare. Dr. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Prim\vara pân\ la sem\nat. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. r\ritul.11) cu SPC-6. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Acestea sunt: pra[ilele repetate. nivelarea de între]inere. pe intervalele 232 . Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.N. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. STAN. cu cultivatorul. fertilizarea fazial\. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. în sistemul gospod\resc. Fig. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. 11. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Toamna se efectueaz\: discuirea. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. asigurând o densitate de 12. pe suprafe]e mai mici. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Dac\ terenul nu s-a modelat.000-14. mu[uroitul. 11.5 m.11 . acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). N. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).000 plante/ha. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. la adâncimea de 3–4 cm.

4.3%.1. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Odat\ cu pr\[itul manual. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. B1 0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.4. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.4. var. zinc 0. gr\simi 0. e[alonat în perioada iulie-septembrie.7%. dovlecei pane.2. dup\ unii autori. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. mânc\ruri de dovlecei. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase.) [i în industria conservelor. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.05-0. C 8-30). Recoltarea se face diminea]a. 11.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. fier 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Peru) [i Asia Mic\.08. B2 0.2. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. 11. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. sufleuri.1. singure sau în amestec cu alte legume. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). de unde s-a r\spândit în Europa. pe nodurile tulpinilor. budinci etc. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. 233 . Produc]ia este de 30-40 t/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. hidra]i de carbon 6. fosfor 60. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. pân\ la m\rimea maxim\. pe timp r\coros. pân\ când plantele acoper\ solul. Ungaria. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. f\r\ a deranja vrejul.5-7. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. cupru 0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.10. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe.06. iar dup\ al]ii din Africa. din loc în loc. cu 350–400 m3 ap\/ha. dovlecei umplu]i. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. din America Central\ (Mexic.03-0. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.

cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. apoi devine a]oas\ [i tare. 11. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. anual\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\.12 . culoarea variind în func]ie de soi. 11. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. în cultur\. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). lung pe]iolate. bine afânate. STAN. rezist\ bine la secet\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. mari. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).N. cu pH neutru. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. de culoare galben\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.5. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. 11. de peste un metru lungime.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. R\d\cina este pivotant\. iar coaja se îngroa[\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. palmat lobate. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. Frunzele sunt mari. Pulpa fructului este fraged\. Soiuri În ]ara noastr\.4.3.21). suculent\. care formeaz\ tufe compacte (fig.4. 11. N. 234 . exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. deoarece are un sistem radicular mai profund. 11. în anumite condi]ii.12). acoperite cu peri aspri. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.4.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Fig. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.1. N. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\).a. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.6.4.N. 11. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).13). La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. STAN. cu N 25 kg/ha s. 11. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11..13 . care sunt [i mai productive. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. pentru 236 . [i K2O 25 kg/ha s. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.a. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.6.

).5. La noi în ]ar\. 0. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 1980). salat\ de p\tl\gele vinete etc.2.5.6. din Africa (Ceau[escu [i colab. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\.4. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. 3. polenizarea se face artificial. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. (Bajurianu [i }urcanu. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. În perioada când nu zboar\ insectele.U. 20–35 mg/100 g vitamina C. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Fran]a. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha.A. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Italia [i Rusia.. fiind foarte perisabile.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 1980). proaspete [i conservate. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. 11. 11. Fructele. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 1. atunci când este nevoie. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. 237 .35 mg/100 g provitamina A [. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. De asemenea. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.5.a. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.7-0. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.1.2. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 11. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. dup\ unii autori. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Institutul pentru Resurse Genetice.4–5% hidra]i de carbon.. iar dup\ al]ii. se umplu cu zacusc\.

patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). 11.3. peste care se suprapune. irigarea culturii este obligatorie.14 . De aceea. când fructele sunt tinere. Acesta are o form\ discoidal\. 238 . 2 . Culoarea fructelor este albverzuie. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. dup\ care devine alb-cenu[ie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. 11. flori [i fructe. MUNTEANU 11. N.5.5. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. la maturitate fiziologic\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei.detaliu fruct 11. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). în aceast\ perioad\. în partea superioar\ a fructului. frunzele sunt tri.4. Ca [i dovlecelul comun. Fig. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].N. STAN. cu marginile canelate [i rotunjite. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. cu marginile u[or marcate.14).Dovlecelul patison: 1 . Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.sau pentalobate. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.plant\ cu frunze.

Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. la 3-4 cm adâncime. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. denumit Comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu un diametru de 8–10 cm. 1998). se mai întâlnesc în unele colec]ii. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile.LEGUMICULTUR| II 11. în form\ de turban.. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Soiul Comun este timpuriu. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Fructul este tipic. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu o vârst\ de 25–30 zile.6. împreun\ cu dovleceii ornamentali. În afara soiului aflat oficial în cultur\. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). 11. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.5. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.5. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. 239 . de culoare verde–albicioas\.5. cu 8–10 muchii proeminente.

STAN. Univ. RADU. Agron. S. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. J.. STAN.. Editura Academiei R. BÎLTEANU. [t.S. GR. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. BECEANU. (1992) – Legumicultur\. SAVI}CHI.3.. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. INDREA.. (1974) – Fitotehnie. P. D. [t. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. BUTNARIU. (1994) – Production légumières tome 2. Inst. BECEANU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. Seria Horticultur\. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. COBÂLA{. I. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. RUXANDRA. GR. N. 3. GH. A. vol. Bucure[ti. P. G. BECKER-DILLINGEN. V. Londres. I. Analele I. 240 .. N. POPESCU. V. D. SAVI}CHI. vol. I.F. Agron. Ia[i. Editura Grand. B. BODEA. N. BAJURIANU.. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Gr\dina. STAN.. CIOFU. M. VOICAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. U. CEAU{ESCU.N. BASSET. FOURY. CHICHEA. (1973) – Legumicultura. Chi[in\u. M. B|LA{A.. Bucure[ti.S.R. 12. M. New York.. Tec Doc – Lavoisier. Seria Horticultur\. Via [i Livada nr. H. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. C. Bucure[ti. vol. CHILOM. COBÂLA{. Ia[i. The Avi Publishing Company Inc. Connecticut. Bucure[ti. RADU. Berlin.C. Editura Ceres. COBÂLA{. I. (1991) – Varza pentru frunze – origine. B. J. I. Paris. BERINDEI. 30. PELAGHIA.. D.. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. PETRESCU. nr. IV. FLORESCU.. CL. 33. N. C. CHAUX. M. CL. Lucr. CEAU{ESCU. Lucr.. }URCANU.L.. Bucure[ti. R.A. B.

. în Moldova. RUXANDRA.F. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. Bucure[ti. DI}U. A. (1969) – Cultura legumelor. vol. Patronatul Horticultorilor din România. GH.. STOIAN. BERINDEI.L.L..F. JILCU. Artprint..P. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. BUZ|U (1980) . În: Gl\man [i colab. Lucr\ri [tiin]ifice I. (1997) – Memorator Horti-Viticol.L. 3. M|NESCU. VLAD.L. M. Bucure[ti.H. PL|M|DEAL|.C. Bucure[ti. VII. T.A. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Bucure[ti... SCURTU. RO{U.Tehnologia culturii legumelor în solarii. – S. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.C. I. [t. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. M. 241 . Lucr. MAIER. Artprint. Patronatul Horticultorilor din România. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.L.I. B.C. (1972) – Culturi for]ate de legume. A. L|C|TU{. M. vol.. I. IANO{I. DI}U.. T. I. G. MURTAZOV. vol. DR|GU}. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. LÖBL. (1997) – Cultura cartofului. I. D.I. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.F. GL|MAN. COSTACHE... Trecut. MANOLACHE. M. ROMAN.A.C. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. Bucure[ti. BUZ|U (1978) .. Bucure[ti... Sofia.L.C.C. CTIFL – Invuflec. MAIER. Paris.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.P. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. PER{UNARU. J. – Memorator horti-viticol. [i colab. I. – S. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. POPESCU. I. [i colab.C. B. Editura Agro-silvic\. N. MAIER.A. Editura Ceres. V. E.B. [t.. Cerc. Zemisdat.. Bucure[ti. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.P. OLGA. E. Lucr. MINKOV. Editura Agro-silvic\.H.V.. C. DUMITRESCU. Bucure[ti.. IANO{I.N.. M.A. 2. GHERGHI. MUNTEANU. Bucure[ti. Bucure[ti. V. BAICU... D. I. 2. Artprint. GH.C. D. L. (1998) – Producerea legumelor. D. LE BOUHEC. BOSE{AN. IORD|CHESCU... IV. nr.C. R|DOI. Bucure[ti. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. MARIA. M.A. I.F. I. D. GL|MAN. L|C|TU{. – COORD.. VASILESCU.L. Ia[i. IORD|CHESCU. S. VIDRA – S. Bucure[ti. agron. [i colab. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Redac]ia revistelor agricole.. LÖBL. M.V. (1961) – Cultura legumelor. Bucure[ti. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. TR. V. Z|GREAN. DUMITRESCU. V. vol. prezent [i viitor. I. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. GH.. Editura Agro-silvic\.. I.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. GHENKOV. I.

STAN. MIHALACHE. Leonard Hill.C.. 4. vol.. Technical Bull. Cercet. Agron. SAVI}CHI. N. SAVI}CHI. G. MUNTEANU. STAN.. (1969) – Cole Crops. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. vol. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional.. J. în jude]ul Ia[i. N. MUNTEANU. Ia[i. Ia[i. Bucure[ti. N. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\.. 1. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. ANDRIESCU. PANAIT. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Ia[i. Tez\ de doctorat. Editura Ceres. Centrul de multiplicare Inst. PATRON. forma alb\ (lam. STAN. I. MUNTEANU. Bucure[ti. SAVI}CHI. GR. P.. Editura Ceres. I. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. T|TARU. Editura Agro-silvic\. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. (1968) – Castrave]ii. (1992) – Legumicultura. 2. T. P. agron. P. Editura Ceres. P. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Taiwan. COSTACHE. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. Ia[i. Analele I. Ia[i. GH. N. MUNTEANU.N. AVRDC.. 3. 2. vol. L. Agron. Chi[in\u.. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. nr.F. În Moldova. I. 2. POPESCU. C. M. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Buletin informativ nr. ICLF Vidra.) D.. II. M. G. London. I.. STAN. agron.. MIHU. 242 . I. (2000) – Legumicultura.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. KUO.C. Tez\ de doctorat. YOON. vol. I.L. Bucure[ti.. STOIAN. Bucure[ti. Cerc. N. Editura Universitas. 1. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Bucure[ti. OPENA. Bucure[ti. V. M. în Moldova. N. SAVI}CHI. NIEUWHOF. No. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. N. N.. RADU. Bucure[ti. Agron. (1986) – Bolile plantelor legumicole. agron. 4. {I STOENESCU. 17. vol. Cercet. [i colab. Ia[i. SINGUREANU.. R. POPLÃCINEL. N. capitata. Centrul de multiplicare Inst. Inst. Tez\ de doctorat. în Moldova. SINGUREANU. A. MUNTEANU MARINESCU. Bucure[ti. nr. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Agr. SAVI}CHI. Cercet. ATANASIU. GR. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. SINGUREANU. P. în Moldova. vol.

Analele I. M. Wageningen. VI. Editura Ceres.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Editura Ceres. V. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. V. D. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Editura Ceres. Bucure[ti. P. nr. M. G.. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. (1984) – R\sadni]e [i solarii. VÂLCEANU. ZEVEN. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VOINEA. M. (1975) – Cultura legumelor de var\. A. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. VOICAN. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.L. GIREAD|. V. Editura Ceres. M. Bucure[ti. C. V.. ZANOSCHI. D. TOMA.. GH.. ANDRONICESCU. L|C|TU{. PERCIALI. VOINEA. VOICAN.C. Bucure[ti. JUCOVSKY. C. Editura Ceres. 243 .. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. 3. vol.F.. Bucure[ti. Bucure[ti.

Sadoveanu nr. Aleea M. Sadoveanu. 3 PRINTED IN ROMANIA . 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.05.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.2001 2001. 3 Tel. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.: 032-218300.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful