Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

..........1..........2.......4.....1............ 88 8.............1...............6....................Cultura ridichilor de lun\ ... Tehnologia de cultivare.................................................................5.... Soiuri ....... Cultura cepei verzi (stufat).................... Particularit\]i botanice [i biologice.... Soiuri..........2.. 76 8..................................................................... 89 8............... 82 8.................................. Soiuri.... 33 7.. 48 8.............2......... 47 8.................3............1................ 90 8.......................... Originea [i aria de r\spândire... 91 8...... Tehnologia de cultivare. 84 8......................... Cultura prin sem\nat direct......................6.. Tehnologia de cultivare......... Rela]iile cu factorii de mediu . 46 8.....1...... 87 8..............2............................................................1......5..........3......................3........ Rela]iile cu factorii de mediu .. Importan]a culturii......6........ Originea [i aria de r\spândire..................2.................................................. 88 8...............................................6........... Ceapa comun\ .......1....................3...................6.... 42 7.................6..... Tehnologia de cultivare.................2............2............ 80 8.....6.......5........ 33 7...................3.........4.... 48 8...... 33 7.....2................3.........5.........3......... 39 7..3...................2..................... 39 7....................6.......................... Soiuri....................... Particularit\]i botanice [i biologice..1..........5...............6...... Cultura prin r\sad.................5.....1............................. 47 8....... 90 8..................... Cultura cepei prin r\sad ..........4....... Tehnologia de cultivare...................3................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice...1................1..........1................................................................ 40 7........ 39 7..........6............................3.........................6........................ 87 8.............2....................... 60 8......N...................................2. 41 7...........1...............6.............................................6.... 84 8..................... MUNTEANU 7..........5.......................1....... 54 8..... 37 7..................... Originea [i aria de r\spândire..................... Importan]a culturii.........................................6....3. Soiuri. 32 7. N....6....5... Rela]iile cu factorii de mediu .... Usturoiul comun .........................1.5.. Originea [i aria de r\spândire.................6......2............1................. 83 8..1.. Sfecla ro[ie ......... 52 8............................................................. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........................................6..........3....... 54 8....... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............................................. Prazul .......... Importan]a culturii......................... Rela]iile cu factorii de mediu ................................2.......... STAN............... 81 8.......6......4. 93 4 ...........................6...5... Particularit\]i botanice [i biologice...... 54 8...............4.....Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\......................................................... 73 8... 80 8..................... Rela]iile cu factorii de mediu ...1....3.. Importan]a culturii.2........4.......................... Cultura cepei prin arpagic ............3......6..

.....1.... 122 10...............1................2.................1....................1......... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ...................3.4.2.... 95 8.......................................... Tehnologia de cultivare............1..1................................................... 105 9................... 115 10.4..........4............1................1.......................2...... Soiuri.4... 115 10........................ 105 9.......................... Soiuri.......1.................................................... 116 10............6.............. Importan]a culturii............ Ceapa de iarn\ sau de tuns ............................ 98 9........................1.........1...2.............. Usturoiul de Egipt ..........6................................2...1..................... 137 10..2.... 110 9...2.....................1..... Batatul .........1. Cultura târzie (de toamn\) ......... 98 9.......................5...1........... Ceapa e[alota................2.......3...........6........... 105 9..4........ Tehnologia de cultivare........................................................3....4............................1...................................... 146 10..6...........2........................................ Tehnologia de cultivare...6............ 118 10.5........ Soiuri....4...3............. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice...............5...............4..................... 145 10.................. Rela]iile cu factorii de mediu .............. Alte plante legumicole din grupa cepei.6... 100 9...3............. 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ..... Originea [i aria de r\spândire................. 120 10... 145 10.............. 117 10............................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ....................4..... 98 9...........4.....................1.....................1.......................................1..1...2....................... 96 8.............6..... Rela]iile cu factorii de mediu ........ 94 8.......................................................2.. 99 9...1........ Particularit\]i botanice [i biologice........................LEGUMICULTUR| II 8....6....... Particularit\]i botanice [i biologice.. Originea [i aria de r\spândire........... Cultura de var\....................... Importan]a culturii........1...............5...................................1.....6.. 95 8.... Particularit\]i botanice [i biologice............................................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice..................6.. 115 10......................................1.............2......... Originea [i aria de r\spândire....... 138 10..... 146 10...................................... 102 9............ Ceapa m\rg\ritar............ Varza ro[ie ............................. Cultura în teren neprotejat................................. 145 10... Cultura timpurie în teren neprotejat ......5..2.. 132 10..... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ...... Cultura prin sem\nat direct în câmp .......2.. 122 10......... Cartoful timpuriu................................................................................... 145 10...... 96 8..................1................1.............................. 135 10....4...........1. 146 5 ............. Importan]a culturii................... Ceapa de Egipt .

......6.........1............. Soiuri................5... Rela]iile cu factorii de mediu .....................6.....7................................................... Varza de Bruxelles ......... 163 10.5............7................. Originea [i aria de r\spândire..................................5..........N................... 151 10... Soiuri......................... Originea [i aria de r\spândire........ Soiuri........................... 159 10. Cultura târzie..............6.............. Tehnologia de cultivare......4...............2.. 148 10... Broccoli....7......... 149 10.... 167 10............. 177 10...... Cultura în ser\ ..............6.......8.....6.............................................................. 153 10............................... 178 10.......................... Tehnologia de cultivare......... 163 10.................................4...........4........ 157 10.......3..................................................... 158 10............6.................6.6.........6.... Varza crea]\.......................................... Importan]a culturii.........................................5..2............... Rela]iile cu factorii de mediu ................2....... Tehnologia de cultivare.. Originea [i aria de r\spândire............................................2.................. Particularit\]i botanice [i biologice.........................7....6...................................... Rela]iile cu factorii de mediu .1.. Cultura târzie.........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice....6......6..3..................3..... Particularit\]i botanice [i biologice.........................................5......... 174 10....3...... 176 10........................ N.................1... 148 10.................6............. Particularit\]i botanice [i biologice.....................6.6................. 151 10.......4.............................8.................. 176 10. 178 10.............................. Conopida .....5...................... Soiuri.........2... 155 10...........7.6.................................................... 148 10............. Importan]a culturii. 153 10..... MUNTEANU 10.........3......... 157 10. 163 10..........................3................ 157 10...6..........................5.1............. Importanta culturii....... 151 10..... 150 10...........6.. Varza pentru frunze.. 175 10.....5..........7.................................3.....................1..................................................1.4............... 169 10.......... 159 10................7.2................ Particularit\]i botanice [i biologice............ 149 10..................................4...................................... Particularit\]i botanice [i biologice.7............... Originea [i aria de r\spândire..3........................ 178 6 .............4.................. Rela]iile cu factorii de mediu .............................1.4..................... 158 10. 152 10.... 174 10............................. Cultura timpurie în teren neprotejat .......................6............. 153 10..5................... 161 10....................................8.................................... Cultura timpurie ....................................... STAN...................... 176 10.... 174 10.5.......................1....3............... 151 10..................4..................... 156 10... 172 10...... Originea [i aria de r\spândire....... Tehnologia de cultivare.......................... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 148 10............4............................7................................5........................................... 155 10.......... 174 10........6........6............... Importan]a culturii.. Originea [i aria de r\spândire.. Gulia .2................................3..................3....3......5.6....4........................................2........... Tehnologia de cultivare... Importan]a culturii............. Importan]a culturii.............. Soiuri.........4..............4....................................

. Cultura în sere .. 198 11...........6....9.................................6..........3..............9...............6....................................6........................ 227 11.. Originea [i aria de r\spândire. Importan]a culturii......6........................ 184 10....6.....3. Originea [i aria de r\spândire. 194 11.................2........................ 221 11........................2........................... 196 11...6........2...........................2...........1.......9.......6................... 188 10...................1...6..............................1...... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..2......... Cultura în câmp...9......................6.........1..4. 180 10............................ 191 10......... Cultura timpurie ....... Cultura timpurie ......................... Soiuri........ 179 10.......................................................... Particularit\]i botanice [i biologice...............2.................4.1...... Castravetele ....... 191 10... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............1...........................................9... Soiuri.................... Soiuri.................................. Varza chinezeasc\ .6............................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.4... 186 10................3............2..............1. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......1...............2...............................3................................................................................1..................1.....9. 180 10...............3.8.....4.. 190 10.............LEGUMICULTUR| II 10................. 194 11...................... 188 10... 222 11.....8............................ Tehnologia de cultivare.....1.............. 183 10.......4.......... Cultura târzie (de toamn\) ...................6......2............................6....... Importan]a culturii................5..... 220 11....4........ Cultura în r\sadni]e.....1.......................................... Soiuri ....... Tehnologia de cultivare....1....... 225 11..5............................. 194 11..........................9.......... Rela]iile cu factorii de mediu ................6................................. Rela]iile cu factorii de mediu .........8....5...8.........2.............................9.............. Cultura în sere ...................2...... 200 11....6.................3.............1........ 225 11............................ 221 11..........................1.. 200 11........ 221 11..... Cultura în r\sadni]e............. Pepenele galben ..................6...........5......................... 189 10.....6...2................... Particularit\]i botanice [i biologice.....8....................3.......... Tehnologia de cultivare...2..................2..........1.............................. Particularit\]i botanice [i biologice............. Rela]iile cu factorii de mediu ............ 221 11....4........................1................. 223 11.. 188 10.......2.......2. Cultura în sere ... Particularit\]i botanice [i biologice................ Cultura târzie.............................................................. 180 10.........................................8..... 219 11....................................... 226 11............ 180 10... Rela]iile cu factorii de mediu .......... 202 11..........8. Importan]a culturii.8.........2..6..... 208 11....... 190 10...................................................................... Tehnologia de cultivare..................9.... Cultura în teren neprotejat. 228 7 ...2....... 195 11...... Originea [i aria de r\spândire.....1.

..3..........4. Soiuri...................2..... 237 11..4.................... N....... 234 11....3............................................................... 237 11........ 228 11..4..............................................5.................... 239 11...............................3......4.............. 230 11................................. Originea [i aria de r\spândire........................4.......................1...............6............................................................ Particularit\]i botanice [i biologice.........................5.......3... Rela]iile cu factorii de mediu .........4... Rela]iile cu factorii de mediu .................................. 230 11.4.. STAN................................. 236 11........ 233 11.......... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice...3....... 238 11......... 237 11........... 234 11...... Importan]a culturii.................................5.........4................... Particularit\]i botanice [i biologice...... 230 11....................... 233 11.N................ 229 11............5......... MUNTEANU 11...3.... 229 11.......... 237 11......2...........4............ Pepenele verde .4.. Originea [i aria de r\spândire.....2........5.................................6. Soiuri ................4.........5...........1..........................................5....4...................... 233 11..............6..............6............. Tehnologia de cultivare.................. 240 8 .........3... 228 11................. Soiuri............6...........5. Cultura în câmp...3...3 Particularit\]i botanice [i biologice................. Tehnologia de cultivare....... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .....2..................... Originea [i aria de r\spândire.........1.1.......3................................................. Importan]a culturii........ Dovlecelul comun.................... Dovlecelul patison.......................................... Importan]a culturii ... Rela]iile cu factorii de mediu .....5......... 236 11................ 238 11...............................................5................................................................ 234 11.............. Tehnologia de cultivare.....

1993). pătrunjelul pentru rădăcini. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Transilvania. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. păstârnacul. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. cu excepţia ţelinei. afânat. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. în special glucide. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. a substanţelor de rezervă. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. care sunt anuale (Butnariu H. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. În România. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. şi colab. 1993). Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. faţă de umiditatea solului şi de lumină. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. mai ales în primele faze de creştere.. solul trebuie să fie uşor. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. precum şi în Moldova. 9 . Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. deoarece. lemnos şi liberian. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. pretenţioase. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. În general.

la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. MORCOVUL Daucus carota L.14%. mediterraneus şi japonicus).39 %. flori şi fructe (fig.89%. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.. cv. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.2.1.. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.. proteine 1. 1985). în stare crudă (salată).1.9 mg /100 g substanţă proaspătă. 7. 7.3. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Morcovul a fost luat în cultură în sec. celuloză 1. în acest mod.N. acestea mai conţin vitaminele B1. B2 şi substanţele minerale: Na-1. pe soluri uşoare sau mijlocii. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.). carotenoide 8.4. Franţa. bienală. prin Spania. predominând formele de culoare violacee. ghiveciuri etc.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.1). 1985).) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. morcovul se cultivă în toate judeţele. China. Mari cultivatoare sunt: SUA. 10 .1. de conserve şi sucuri. Pe lângă cele menţionate. iar în anul al doilea tulpini florifere. zaharuri 6. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. cilicicus. în Iran (Banga. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Mg – 0. 7. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. al XVIII-lea. subsp. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. syriacus. 1984).1. sativus (Alef. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. În prezent. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.1. Anglia. ciorbe. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.35%. H. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. albă şi galbenă. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. în special Daucus carota L. citat de Zanoschi.3%. Ca – 0. sub formă deshidratată. La noi în ţară. japonicus. Prin încrucişarea ssp. acid ascorbic 3. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. carota s-au format subspeciile syriacus.8 mg/100 g substanţă proaspătă. N. Japonia ş.44%. supe.. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. P-0.79%.a. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. Italia şi Grecia.52 %. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. sativus (Hoffm) Arc. STAN. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. K. X d. MUNTEANU 7.

Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. impropriu numit sămânţă. este ramificată.Morcovul: a .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. cu polenizare alogamă. 1973) sterile). c .2 .cele superioare. Fructul. fistuloasă şi înaltă de 1.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.2 – 1. pentamere. b . de culoare roşieportocalie.. peţiolate . Atât tulpina principală. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). zigomorfe. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. iar unele rădăcini până la 2 m. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. de calitate superioară. aspru păroasă.rădăcină soi valoros. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. care se formează în al doilea an. 1985). hermafrodite. 7. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cu flori mici. d . uneori cu nuanţe rozacee. schimbându-şi treptat forma. cu cilindrul central redus Fig. penat-fidate. cilindrică. entomofilă. de plantă sălbatică. 11 .frunză. mărimea şi culoarea. rar Fig. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. La circa 35– 40 zile de la răsărire. este o pseudoachenă. Tulpina floriferă.2. striată. albe. de lungime mijlocie.cele bazale şi sesile . costate şi cu ţepi.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. 7.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.5 m.1 .

12 . Pe solurile grele. permeabile. mai ales în primele faze de creştere.1.5–7. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Hytop F1. în funcţie de soi. 7. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie.1. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. tasate.5. MUNTEANU 7. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.N. Insuficienţa luminii. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. se poate produce o vernalizare prematură. bine afânate. sărace sau cu exces de azot. producţie mare – până la 70 t/ha etc. N. profunde. Nanco F1 etc. Dacă primăvara este rece. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Faţă de umiditate. cu pH-ul 6. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Faţă de lumină. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. timpurii (80110 zile). sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. bogate în humus (4-5%). În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă.5. STAN. mai ales pe solurile uşoare. Primo F1. Presto F1. morcovul are cerinţe ridicate. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.4. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. În timpul îngroşării rădăcinilor. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere.1) . semitimpurii (110–130 zile). iar cea optimă de 20-250C. durează 36–70 zile.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).7). pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. leguminoasele.1. spanac.5 l 1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Toamna. ceapă verde.5 l 6l 6l 1. producţia fiind destinată consumului de toamnă. conopidă. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. Primăvara. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. 7. bulboasele şi varza. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 kg 1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 l 6l 6l 1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. STAN. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. recoltate în iunie – iulie. MUNTEANU 7. pré – preemergent. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. castraveţi. fasole etc. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 Fusilade S 12. Locul în asolament. iar culturile timpurii de morcov.2. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. post – postemergent 14 . Tabelul 7. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Lucrările de pregătire a terenului. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. fără încorporare.5 kg 1.5 l 1. imediat ce se poate intra pe teren. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. La pregătirea terenului.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.N. borceag). industrializării sau păstrării peste iarnă..5 kg 1.5 l 1. N.2). cucurbitaceele.6.

7. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Adâncimea de semănat este de circa 2.). iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. c . Epoca de semănat. în funcţie de starea arăturii. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza.5 cm. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme.3.pe teren modelat. pentru culturile succesive de morcov.pe teren modelat. la care s-au îndepărtat ţepii. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. În cazul terenului modelat. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Fig. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). în benzi de câte patru rânduri 15 .LEGUMICULTURĂ II Vara. în benzi.Scheme de semănat la morcov: a . la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. 7. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. în rânduri echidistante. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. Dacă solul este prea afânat.pe teren nemodelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .3 . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Dacă solul este prea uscat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. b .

ceea ce permite reducerea costurilor. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. pir) se adaugă Fusilade. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. în cazul culturilor timpurii. La hibrizii F1. STAN. morcovul se recoltează în luna octombrie. începând cu luna iunie. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. se erbicidează cu Afalon 1. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. CSSL-9 sau A-761.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. 16 . N.5 kg/ha. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. cu 600 l apă. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. După răsărirea culturii. în legături. de erbicidare. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. în doză de 1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor.2–1.5 l/ha. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. Când rădăcinile ating 2–2. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. la nevoie se udă prin aspersiune. Recoltarea. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. după căderea primelor brume.N. se face prin smulgere sau dislocare. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.3). rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. iar dacă este necesar. Lucrările de întreţinere. se fasonează şi se sortează pe calităţi. şi mecanic prin prăşit şi plivit.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. MASTER – PLATT). Pentru păstrarea peste iarnă. eşalonat.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

P.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.1 1. ca materie primă în industria conservelor.02 – 0.6 – 36. % substanţă uscată Frunze 12. mg /g. g Cenuşă. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.2 0. În cantităţi mai mici conţin K. radicosum (Alef.25)..N.1. Primul 18 . care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.p.3.W.) A. Ca. 1984). 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.016 – 0. la 56 mg/100 g s.290 0.4.1 2. (Bodea şi colab.5 1.2 1. Ulei eteric.) Substanţă uscată.10. Compoziţia chimică a rădăcinilor.2. Tabelul 7. Hill cv. N.p.6 . radicosum (Alef.9 58 . iar cel în Fe.4 .1.4 0. g Zaharuri. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. organ de sinteză (tabelul 7. g Acid ascorbic.s. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.7 – 3. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.4.p.30 Rădăcini 11. MUNTEANU 7.3.5 – 3.7 .) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2. STAN.7 20 – 35 0.). lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). sylvestre). A fost cultivat de greci şi romani.2.5 – 25. g Proteină (N x 6.2..7 .2. crispum (pătrunjelul pentru frunze). Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).4. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. 7.

scade producţia.4) Tulpina floriferă.floarea. tulpinile florifere. Florile sunt actinomorfe. cu ramuri aproape erecte. adânci. Faţă de umiditate are cerinţe moderate.5) 19 . 7. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. ramificate. netede sau gofrate. este cilindrică sau uşor muchiată. Polenizarea este entomorfilă. de culoare verde-închis. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. formează. uneori fistuloasă. Al doilea formează rădăcini subţiri.2. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. pentamere.frunza. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. suculente. 7. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. glabre. d . 1973). terminate cu umbele compuse. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Relaţiile cu factorii de mediu Fig. ramificată. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Pătrunjelul. de culoare albverzuie. numite mericarpe. înaltă de 80– 150 cm. lucioase. Faţă de sol. în al doilea an. hermafrodite. reavene. Fructul este o pseudodiachenă. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). lung pedunculate. fiind o plantă bienală. putând ierna în câmp. florile şi seminţele (figura 7. c . mici. dar rădăcinile sunt mai aromate. care la maturitate se desface în două semifructe.4.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. creţe. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.fructul mediul exterior. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase.5. cu frunze trifidate. cu miros caracteristic. 7.2. grupate în umbele compuse.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. În condiţii de secetă şi temperaturi mari.

MUNTEANU 20 . STAN.N. N.

fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. ridichi de lună. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.2. reprezentată.3. în funcţie de scopul urmărit. Pentru culturile de toamnă.3). cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.8 – 15. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. convar. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. în legături. alături de morcov. salată. se aplică 4–5 udări. Rădăcinile au gust dulce. recoltarea se face după primele brume (15. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.3.2).u.11).8 – 10 % s. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.6. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. astfel. culturi furajere pentru masă verde). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. fertilizarea suplimentară. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %).2). În culturi succesive. hortensis Ehrh. în special. Astfel. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde.1. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. locul în asolament. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. astfel. sortarea şi ambalarea manuală. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. spanac. 7. curăţarea de pământ şi frunze. seminţele să se umecteze. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.p. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Udarea culturii se face diferenţiat. de glucide (4..10 – 15. pentru consum în timpul verii. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.LEGUMICULTURĂ II 7.5 kg/ha. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. dar nu să germineze). Până la introducerea în cultură a cartofului. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.1) şi peptide (11.5 % s. în funcţie de regimul de precipitaţii. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Recoltarea se face diferenţiat.

7. 0. 7. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. 7. săruri minerale (la 100 g s. America şi Australia. 22 . se găsesc: 469 mg K. Păstârnacul preferă umiditatea. pubescente.N. la 100 g s. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. uşor gălbuie.p.p. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.).3.5).4. 23 mg Mg. cu rizoderma de culoare albă. suculentă. Se cultivă în Europa. iar cele mature până la minus 8–100 C. dulce şi cu miros caracteristic. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. slab ramificate.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). unde creşte spontan. 3 mg Na. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.7 mg vitamina PP. Asia. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.3. florifere.3. 139 mg S. uşor pubescente.10 mg vitamina B1.2. plantele tinere rezistă până la – 50C. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. dar excesul îi dăunează mult. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. MUNTEANU (24. Fig.9 mg vitamina C. STAN. 7. oval – turtite. Fructele sunt pseudodiachene. Seminţele germinează la minus 2–30C. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. puternic striate. 0. care le imprimă aroma caracteristică. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. aripate. cu pulpa albă sau gălbuie. pe terenuri umede şi umbroase. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. înalte de 100–150 cm. 51 mg Ca. Se păstrează foarte bine peste iarnă. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. de culoare cafenie. 7. N. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. 0.8 – 28. penatsectate. 73 mg P.3.

cu rădăcinile conic–alungite.15 mg Mn etc.5 mg B. 2. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. etc).).3. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.).6 mg P. 23 . Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. în special. 0.3 % s.2 % s. Recoltarea se face toamna târziu.p.2 mg Ca. 17. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.LEGUMICULTURĂ II 7. . iar gustul şi. B2. B6. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.) Graud. o umiditate constantă.. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. În cultură. 5. 3.7 – 1. vitaminele B1.p.6. iar la 100 g substanţă proaspătă (s.8 % s.8 mg SiO3.. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.se seamănă în teren modelat.4. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. prin udarea culturilor. nu este indicat să se semene din toamnă.6). sporadic. citric.p. La 1 g s. Acestea mai conţin zaharuri 1.5 mg Fe. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). cu rădăcini conice. frunzele verzi. 1975).7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.9 mg K. în benzi de câte trei rânduri. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).31 mg Zn. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.6) .p. a salatelor şi pentru murături. 7. oxalic.. lipide 0.5. 1. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. 7. 29. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.4.p.se menţine.): 0. acizi organici (malic. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. 0. rapaceum (Mill. proteine 0. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).u. dar cu unele particularităţi: . se găsesc 59. convar. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi..3.1.9 mg Na. într-o măsură mai mică.6 – 1.u.

MUNTEANU 24 . N.N. STAN.

secalinum Alef. convar.2.pe teren modelat.. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. graveolens L. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. 1973). ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.p.4.3. unde creşte spontan. Este cultivată din antichitate. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. pe lângă ţelina pentru rădăcini.LEGUMICULTURĂ II Fig. 7.) şi cea cultivată 25 . 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a . b . fiind considerată plantă medicinală.6 .4.

sunt simplu penat sectate.N. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 7. Polenizarea este entomofilă. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. dulce) (Mill. N. ramificată. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). chiar din primul an. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare).}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. 7. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.4. pivotantă. STAN. iar cele mature la minus 7–90 C. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. de culoare albă. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. b – frunz\. sunt glabre. convar. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.4. amară şi necomestibilă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. de culoare brunie. în primul an.7 . formează o rădăcină subţire. nu poate ierna în câmp. înfloreşte şi fructifică (fig. 26 . ce se desface uşor în două mericarpe. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Rozeta de frunze este înaltă. lucioase şi de culoare verde – închis. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. pentamere. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere.7). a – r\d\cin\ îngro[at\. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. graveolens L. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. 7. datorită conţinutului lor mare în apă. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. c – plant\ semincer\ hermafrodite. este striată şi ramificată.) care. Pers.

4. Producerea răsadurilor. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.6.4. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. 3 g/1 kg sămânţă. Spre deosebire de morcov. ardeii. profunde. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Se cultivă numai în condiţii de irigare. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. bogate în humus.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). germinează greu. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. atât pentru cultura în ogor propriu. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.5–7. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. cât şi în cazul culturilor succesive. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. la 20 martie – 10 aprilie.5. Locul în asolament. varza. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. la cultura de ţelină. 7. folosind 0. cu pH-ul 6. 7. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. sunt prezentate în tabelul 7. salată sau ridichi de lună. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. tomatele. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). 27 . Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. iar pulpa devine grosieră. pentru cultura târzie. castraveţii. În cadrul culturilor succesive. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. conopida etc. fiind indicată pentru culturi asociate. toamna. iar în solarii. care se încorporează imediat în sol. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Înainte de semănat.0. ca şi în cazul culturii morcovului. Este o plantă de zi lungă. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. suficient de umede. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. cerealele. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. deoarece rădăcinile se ramifică mult. ţelina poate fi cultivată după spanac. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.6 – 1 g sămânţă la m2.

N.N. MUNTEANU 28 . STAN.

Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. la 30 de cm între plante pe rând (fig. 29 . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.1 %. se fasonează. Fig. iar rădăcinile se morcilesc. răsadul se sortează.8 .Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . 7.8). la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .pe teren modelat în straturi late. de exemplu Revital 0. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. b . În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. 7.

Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). acestea se curăţă de pământ. Recoltarea se face diferenţiat.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. S.9% s. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ.5–1 kg/ha. B6. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.p. care variază între 1. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).1 % s. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.convar. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. plantele se smulg. Na. Pentru culturile târzii. P. în legături.1. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. la 3–4 săptămâni. săruri minerale de K.). niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. reprezentată. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. combaterea buruienilor. în funcţie de scopul urmărit.3). La cultura târzie. fertilizarea suplimentară se repetă. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. La culturile timpurii.p. Mg. în cantitate foarte mică (0.64 şi 8. RIDICHILE Raphanus sativus L. (glucoză. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). STAN. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha).5.).. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). mai ales.6-1. prin glucide. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. B2. PP şi 30 .) şi proteine (0. convar.p. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. fertilizarea fazială. Fe etc. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.N. 7. B1. valorificarea făcându-se cu frunze. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. fructoză şi zaharoză). Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. N. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. Ca.p.5.

etc. Italia. ovale. devin spongioase. Japonia. uşor pubescente. bactericidă şi vermifugă. Frunzele din rozetă sunt mari. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală.9).LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Homutescu . Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. unde s-a selectat din specia R. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. violacee. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. cu un rostru ascuţit. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. se găseşte un ţesut care conţine antocian. alogam-entomofilă.2. lirat penat-sectate. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. şi centrul mediteranean.5. 1965). Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. albă. acoperite cu perişori rigizi. care. Asia şi America. cenuşie sau neagră. sub rizodermă. 7. 1975). ovală sau alungită. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. raphanistrum L. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). 7. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). lung peţiolate. Egipt. tetramere. albe.5. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. În cazul ridichilor de lună. putând fi sferică. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. iar cele superioare lanceolate şi sesile. 7. 31 . Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Tulpinile florale sunt ramificate. (Zeven şi Jukovschi. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. cu marginea dinţată. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez.. cu polenizare. caracteristic aromei ridichilor. Grecia. înglobate într-un ţesut spongios. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. violete sau roze. La multe soiuri de ridichi. în cadrul culturilor succesive. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. de formă alungită. de 80–100 cm înălţime. maritimus L.3. prin hidroliză enzimatică. Fructul este o silicvă indehiscentă. unde a rezultat din specia R. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. autoincompatibile.

STAN. 32 .5. 1973) 7. creşterea încetează.N.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.structura rădăcinii. 7.rădăcină îngroşată..Ridichea: a . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. b . Temperaturile mai ridicate. d . iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. însoţite de secetă.4. N. La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. c . Gherghi şi colab. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).9 . MUNTEANU Fig. 1956.plantă în faza floriferă.

castraveţi etc. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare.5 %).5. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L.5. 1995). eşalonat în mai multe etape.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.6.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. 7. mazărea şi fasolea de grădină. pentru cultura timpurie. se lignifică. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. cât şi în teren protejat. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). care se folosesc în stare crudă ca salată.8). Înfiinţarea culturii se face în câmp. 7.2 kg Ca şi 0. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. ardei. în luna martie. la interval de 10–15 zile. cu greutatea de cca. ce pot atinge 1 m lungime. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. pentru cultura de toamnă. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. de vară (60 – 80 zile). având o perioadă scurtă de vegetaţie. sau vara. Faţă de umiditate. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Din această cauză. ridichea de lună formează tulpini florale. De regulă. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile).). prin semănat direct. care urmează sau precede cultura ridichilor. de aceea. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. 2 kg P2O5. în special în Japonia şi China. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. înaintea culturilor de tomate. 1994). 1 kg bucata.5. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. ridichea este destul de pretenţioasă. 33 . În Asia. 2. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. vara. cât şi pentru cele înfiinţate vara. 5 kg K2O. fără a mai forma rădăcina tuberizată.. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. atât în câmp. var. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7.). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. castraveţii de vară etc. când zilele sunt mai scurte.6. reavăn. Consum specific: 5-6 kg N. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). şi în perioada 20 august–10 septembrie. vinete. devin spongioase şi cu gust iute. profund. Tehnologia de cultivare 7. bogat în substanţă organică (3. aconthiformis Mark. cu rădăcinile tuberizate cilindro .5.conice.1.

N. STAN. MUNTEANU 34 .N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

10). MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. aplicat premergent). Fig. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).pe teren modelat. 36 . la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. STAN. se vor face 1-2 udări. folosind 300–350 m3 apă/ha. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.N. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. N. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.02 %.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . La culturile de toamnă. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. la 2–2. dacă este nevoie.5 cm x 7.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). după formula 62. 7. (fig.5 cm adâncime. b .5 + 12. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.05% sau Fastac 10 EC 0.10 . 7.

Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. ceapă verde. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Producţia este de 8–10 t/ha. spanac.11. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.). 37 . semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.07) la ridichea de iarnă. În vederea evitării alungirii plantelor. în 2–3 reprize. răsadniţe şi solarii. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. timp de 5–7 zile după răsărire. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.6.7. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.03 – 15. atât în culturi pure.06–15. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Lucrările de întreţinere.5. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Atunci când se realizează cultura asociată. cât şi asociate cu alte culturii. se vor menţine temperaturi scăzute. Ridichea de lună se cultivă în sere. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Pe suprafeţe mici se seamănă manual.2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. prevăzute cu role de tasarea pe rând.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. 1995). la 2-3 zile de la semănat sau. iar pe suprafeţe mari. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.5 cm. Se seamănă des. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. folosind 5–6 g sămânţă la m2. 7. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. în perioada 20. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.

N. STAN.11 .Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N. 7. MUNTEANU Fig.

care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. ciorbă şi supe de legume etc.6. se folosesc la salate.6. cu excepţia răritului./100 g). deşi nu este o bună premergătoare etc. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. var. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. ciorbe. cultura se înfiinţează prin semănat. dar folosită ca plantă medicinală. în Italia şi Franţa. (Dumitrescu şi colab. 39 . salate coapte sau fierte. avitaminoze ş. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. esculenta L. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. în mod semnificativ.6%). canditiva Alef. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. f.1. substanţe proteice (1. sin.2 – 1.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. recolta apare destul de devreme..a. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. ssp. din care se remarcă.H. 7. 7. Importanţa culturii Importanţa alimentară. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. piureuri etc. rubra Familia Chenopodiaceae 7. săruri minerale. Ca plantă legumicolă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). Mării Negre şi Mării Caspice. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. 1998). cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). De asemenea. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. apoi vitaminele B1. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. în legături.. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. 1998).I. Frunzele. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. când sunt tinere. cea mai importantă este vitamina A (20 U.6%). Dintre vitamine. denumită şi sfecla de masă. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ.2. soteuri.

cum ar fi zonele premontane sau montane.N.3.7. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. Pe plan mondial.frunză. iar în cel de-al doilea. STAN. N. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. în primele faze de vegetaţie. uneori şi frunzele tinere. este pivotantă cărnoasă.12 .Sfecla roşie de salată: a . 7.6.12). după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.floare Rădăcina. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.rădăcină. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. deşi nu ocupă suprafeţe mari.tulpină floriferă. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. rădăcinile pot căpăta. e . b . sfecla roşie. fructe şi seminţe (fig. c . în general. tulpina floriferă cu flori. După îngroşare. MUNTEANU În }ările Române. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . Fig.secţiune transversală prin rădăcină. 7. d .

Polenizarea este alogamă. la planta complet dezvoltată.. Totuşi. 7. de culoare roşie. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. uneori şi entomofilă. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. în anul I. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. lung peţiolate. anemofilă. grupate pe un ax mic. rădăcina prezintă zone concentrice. lanceolate. formând un glomerul. 7. cu suprafaţa ondulată. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. considerate impropriu fructe sau seminţe. din zona centrală a rozetei. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos.13 . Frunzele tinere. cordat. organizate pe tipul cinci. a mai multor zone de ţesut cambial.6. 41 . de culoare roşie– verzuie. cu marginea întreagă.). sunt mari. uşor neregulată. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). Nervurile sunt evidente.4. Culoarea rădăcinii. 7.13. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. concrescute. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. 1973). cu limbul ovat. În anul al II-lea. 1992). cât şi în interior. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. De asemenea. mult mai intensă. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. în mod succesiv. peţiolul este de culoare roşie. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. pentru realizarea unor recolte performante.LEGUMICULTURĂ II conică). atât la exterior. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. prin apariţia. au culoarea roşie. constituind aşa-numitele glomerule. În secţiune transversală. 1998). ţesutul Fig. atunci aceasta va fi globuloasă.. este roşie-închisă. Florile sunt hermafrodite. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Florile sunt mici. sesile. mai multe glomerule formează un panicul lung. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Frunzele.

de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. întâlnite. N. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. iar cea optimă de 18-200C. În faza de frunze cotiledonale. şi unele populaţii locale. mai rar. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). plantele se pot vernaliza. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. 42 . în perioadele de secetă. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. în gospodăriile familiale. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. formând tulpini florifere în primul an. de asemenea. mărimea şi culoarea rădăcinilor. determină formarea unor rădăcini mici. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. dar plantele nu suportă umbrirea. În condiţii optime. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. După formarea primelor frunze adevărate. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale.6. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). În România se cultivă un număr redus de soiuri.5. lipsite de suculenţă. 7. în funcţie de forma. STAN.6. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. prin răsad. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. de perioada de vegetaţie (timpurii. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. Lipsa de umiditate. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.9. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. tardive). plantele răsar după 10-12 zile. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. plantele solicită condiţii de zi lungă.N. În primele faze de creştere. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. bune pentru consum.6. profund. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. mai ales în grădinile familiale. 7. timp de 2–3 săptămâni.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

14). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Între cele două grăpări se administrează un erbicid.N. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. prin semănat direct. STAN. la culturile succesive. 7. după cum s-a anticipat.14 . prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Fig. cât de curând posibil.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Înfiinţarea culturii se realizează. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. după grăparea cu grapa cu discuri. în funcţie de soi şi momentul recoltării. după recoltarea acestora). ca fertilizator starter. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. N.7. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Pregătirea terenului începe toamna. Modelarea este obligatorie. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). primăvara. imediat după aplicare. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Modelarea terenului se execută. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.

Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). Lucrările de îngrijire sunt. în timpul toamnei. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. se realizează aproximativ ca la morcov. În cazul culturilor timpurii. se asigură.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. în continuare. în acest mod. cultura având o densitate mai mare. se efectuează o praşilă manuală pe rând. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. obligatoriu. 45 . recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. cazmalelor. 1992). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. Recoltarea sfeclei pentru consum. semănătoarea Saxonia. Întreţinerea culturii.. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. în condiţii de secetă). recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. când.). semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. pentru situaţia prezentată. mai ales pentru culturile timpurii. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). răritul plantelor la 1020 cm. se efectuează printr-o singură trecere. de regulă. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. recoltarea se execută în mai multe reprize. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. prin smulgere. În prima rundă de lucrări prezentate. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. toamna târziu. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. 1998). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. purici etc. dispuse echidistant la 37–40 cm. recoltarea se efectuează manual. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Cel mai târziu. dacă îngheţul a surprins cultura. altfel.. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. cronologic. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. un tăvălugit al terenului. După zvântarea terenului. În timpul verii.

ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\.). Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. în general. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. bulbi[ori aerieni. în inflorescen]e apar Alium sativum var. ssp. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. sunt prezentate în tabelul 8. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. dup\ tomate [i varz\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. (dup\ Bala[a. iar la altele numai frunzele verzi. Allium sativum ssp. iar sin. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. 1973). tulpina fals\ [i frunzele verzi. 46 .N. vulgare) [i prazul (A. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.). sativum L. N. împreun\ cu cele men]ionate anterior.1. bulbul. Tabelul 8.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. porrum L. Alte specii din aceast\ grup\. usturoiul comun (A. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. STAN.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

`n mod special.1. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. cel pu]in câteva s\pt\mâni. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Astfel. înfiin]ate prin sem\nat direct. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. astfel. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. în mod evident. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. solul. prin aspersie fin\. se cere. lipsa apei întârzie cultura. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. dup\ cum s-a specificat. iar dac\ se formeaz\ crust\. plantele formeaz\ tulpini florale. STAN. în defavoarea bulbului. implicit. În acest caz. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. Plantele nu formeaz\ bulbi. aplicarea unor ud\ri u[oare. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. O umiditate ridicat\ în sol. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. dac\ se întârzie cu sem\natul. MUNTEANU 8. induc]ia floral\. în perioada de iarn\. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. determinate. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni).4. N. în faza de germina]ie [i r\s\rire. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Temperatura. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. În aceast\ faz\. De aceea. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\.N. astfel. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. se produce vernalizarea [i. mai ales peste 20-22 mm. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Apa este considerat\ ca un factor major. de care depinde succesul culturii. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\.

Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. dar [i de sistemul radicular.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. În acest caz. 4. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. aluviunile con]in mult\ argil\. se pot instala agen]ii patogeni. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. în principal. pu]in dezvoltat.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Aerul. care este egal repartizat\ pe profilul solului. nisipoase. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. ceapa se cultiv\. Botrytis [.. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. poate reprezenta un element de succes al culturii. amplasat în stratul superficial al solului.1 kg P2O5. în zona polderelor. în primul rând datorit\ texturii. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului.6 kg K2O [i 1. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. pe soluri aluvionare. Consumul specific (kg/t produs). în unele lunci. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. refacerea rapid\ a sistemului radicular. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. De[i.). În Olanda. eventual. dar bine structurate. fertile [i bine structurate (aerisite).4 kg N. De aceea. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. în timpul depozit\rii (Erwinia. 1998). nematozi). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. 1. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. Sclerotium. adesea. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). se face recomandarea pentru solurile aluvionare. de regul\ în treimea lor inferioar\. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. de exemplu. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.a. la cultura premerg\toare. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. deoarece. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. 53 . nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. chiar dup\ recoltare. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. care atac\ în mod special bulbul. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. se recomand\ solurile mijlocii. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. Aceste cerin]e se bazeaz\.

dotarea cu sem\n\tori de precizie. Alegerea terenului. ro[ie sau alb\. sortimentul este dominat de hibrizii F1.N.1. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. STAN. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Culoarea poate fi galben\.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Vidra. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. În condi]ii tehnice moderne. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.. prin arpagic. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.C.1. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.6. sistem de irigare prin aspersie. 54 . form\ [i m\rime.F. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. 1994). O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. prin arpagic sau sem\nat direct. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.5. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. 8. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Kaba). care se seam\n\ bob cu bob. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. MUNTEANU 8. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\.1. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.1. în special. la I. N. de c\tre Popandron. prin r\saduri (ceapa de ap\. La noi în ]ar\. pentru stufat (ceapa verde).6. pentru deshidratare. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. 1998) 8. cultura poate fi complet mecanizat\.L.

LEGUMICULTUR| II 55 .

-3. Dual 2-3 l/ha). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. pentru epoca de prim\var\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. urmând a fi încorporate. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. solanaceele [i legumele din grupa verzei. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. ~n ambele situa]ii. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. la 25–30 cm. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. respectiv toamna [i prim\vara. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te.2). 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. care este obligatorie. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Speciile leguminoase nu se recomand\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. În acest caz. N. pentru epoca de toamn\. în prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. STAN. care nu au fost administrate în toamn\.D. De asemenea. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. 1973).N. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. În acest sens. toamna. de toamn\ sau de prim\var\. verde]urile. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. în vederea sem\natului. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

STAN. N. MUNTEANU 62 .N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. N. STAN. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN. MUNTEANU 66 . N.N.

De asemenea. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. exclusiv. de exemplu. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Prim\vara devreme. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. cu încorporare. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. a. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). ce se ob]in printr-o cultur\ special\. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. 6-8 l/ha. în medie. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Astfel. Imediat 67 . Satecid 65 WP. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. executate perpendicular una pe cealalt\. prin realizarea sa. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. mai ales. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. în toamn\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. chiar la noi în ]ar\. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. 6-8 l/ha sau Pivot. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. la adâncimea de 1012 cm. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri.

în mod practic. Culturii de arpagic i se aplic\. Lucr\rile de îngrijire. N. 1998). cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.5-15 cm. multe plante vor pieri. MUNTEANU dup\ erbicidare. r\s\ririi [i ob]inerea. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Pe teren nemodelat.N. cu rândurile încheiate. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. de 2-3 cm. ori plantele nu vor fi uniforme. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. de regul\. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. În acest fel. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. sub 7-8 mm. înfiin]at\ prim\vara. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Distan]a între semin]e pe rând va fi. prin competi]ie reciproc\. pân\ la 5-10 aprilie.. echidistante la 12. STAN. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. a unei culturi uniforme. În aceste condi]ii. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. prin cea de-a doua gr\pare. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. se face încorporarea produselor administrate.. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. în final. necorespunz\tor calitativ. în caz de secet\ sau de formare a crustei. pentru suprafe]e mari. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. cu norme de circa 100 m3/ha. în general. în medie. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Dup\ începerea r\s\ririi. mai ales pentru producerea cepei uscate. 1998). Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Altfel. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. iar la densit\]i prea mari. 68 . de la care se elimin\ r\ritul. În acest sens. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii.

Dac\ se scap\ momentul de zbor. la sfâr[itul lunii iulie . de exemplu cu Afalon. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. se opre[te irigarea. 2-3 ud\ri. inhibitori sau chiar desican]i. 69 . frunzele s\ se îng\lbeneasc\. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Fiziologic. de obicei. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. combaterea buruienilor. plantele vor fi infestate [i .3.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. De aceea. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.5% în care s-a ad\ugat aracet. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.începutul lunii august. de regul\. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare.2 [i 8. iar buruienile sunt în faza de rozet\. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. printr-un plivit manual. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. mu[tele depun ou\. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Lucrarea se realizeaz\. nu se mai poate realiza. în mod deosebit. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Cu toate acestea. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. practic. mai ales pentru distrugerea crustei. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. controlul acestor d\un\tori. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. în final. ca [i la ceapa ceaclama. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. În aceast\ situa]ie. În acest scop.

uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Dup\ aceast\ opera]ie. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. dislocarea se poate face [i mecanizat. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.N. La suprafe]e mai mari. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). STAN. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Dup\ acest stadiu de maturare. A[adar. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor.4) Tabelul 8.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. 70 . adic\ în afara intervalului de 4-180C. N. În felul acesta. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea.

Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. în mod mecanizat 71 . Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. dup\ unii speciali[ti. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. între 1 [i 15 aprilie. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). a lucr\rilor de îngrijire. densitatea recomandat\. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici.3). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). 1994). Brewster. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. în func]ie de condi]iile meteorologice. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Epoca de înfiin]are. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. chiar par]ial\. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. În aceast\ situa]ie.LEGUMICULTUR| II b. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. u[or argilos. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Uneori. Plantarea se efectueaz\ manual. semimecanizat sau mecanizat. obligatoriu. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. în func]ie de zon\. 1973. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. înfiin]at\ prim\vara. dar s\ se asigure. echidistante la 15-20 cm. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). unde este prev\zut\ mecanizarea. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere.

plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. dar adaptate corespunz\tor. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Lucr\rile de îngrijire. inclusiv cele de sem\nat. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. de asemenea. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. în momentul de mare necesitate a plantelor.5 cm. 72 . iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. pe de o parte. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. Manual. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. la aceea[i distan]\ între ele. Dup\ r\s\rire. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. cel pu]in o singur\ dat\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. De asemenea. 1992). STAN.N. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. Din aceast\ cauz\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). aceast\ opera]iune se face cu sapa. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Uneori. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar.0-3. când bulbul s-a format [i cre[te intens. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. asem\n\toare. mai ales în condi]ii de secet\. Densit\]ile sunt. de 28 cm. Pe teren nemodelat. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. precum [i distrugerea crustei. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. au un caracter general. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\.. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pe de alt\ parte). îndeosebi pe solurile u[oare. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. N.

a. De obicei. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. 73 . În afar\ de acestea. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. brânzeturi. În multe ]\ri. teren perfect nivelat. cultura este totu[i rentabil\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. care este primul element de succes. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. în func]ie de zona de cultur\. 1992). pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.6. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. la circa 20-25 zile înainte de recoltare.3. Indiferent de acestea. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. De asemenea. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). 8. pentru anumite zone sau microzone legumicole. de exemplu. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Bulbul are un gust iute dulceag. tocan\ pentru iarn\. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Mai mult. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara.. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. aspectuo[i. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. în condi]ii normale meteorologice. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. pân\ la 30-35 t/ha. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.1. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. fiind unanim apreciat\ de consumatori. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. ori de câte ori este nevoie. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri.

cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.a. 74 . a. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. un sistem radicular bine dezvoltat. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. Dup\ cum se va vedea. N. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. 1992. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. b. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. mobilizat. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.5-2. De asemenea. în mod special.. eventual. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). îngr\[\minte minerale [. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 1998) [i. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. plivirea. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. STAN. condi]iile tehnice. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. gradul de intensivizare a culturii.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. de asemenea. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. turb\. nisip. De asemenea.. Dumitrescu [i colab. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). substan]e bioactive). aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm.N.5-4. aerisirea.0 kg/ha. insectofungicide [i. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. În figura 8. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. în func]ie de densitatea culturii. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. tradi]ie. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp.0 kg/ha [i 3. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. de aceea. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\.

1998) Pentru o mai bun\ prindere. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. cu plantatorul. de circa 200-250 grame. Dumitrescu [i colab. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. 1992. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. Uneori. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Fig.6 . În acela[i timp. în final.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab.densitatea = 500-600 mii plante/ha. 75 . 8. cu circa 300 m3 ap\/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. pe rândurile marcate pe strat. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. b . odat\ cu modelarea terenului. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. prin aspersie..

la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. sufleuri. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. omlete [. de obicei. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic.N. Irigarea se face din abunden]\. N. STAN. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot.). De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. în mod tradi]ional. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. [i o afânare permanent\ a solului. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. pe brazde. Momentul recolt\rii. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Produc]ia este de 25-30 t/ha. peste 21 mm). se aplic\ între 5-7 ud\ri. Cultura în câmp se aseam\n\. din punct de vedere agrotehnic. a. mai ales c\ dimensiunea acestora este. Pra[ilele asigur\. De asemenea. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. la 10-15 zile dup\ plantare. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. numai prin brazd\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. atât ca anterioar\. face parte din culturile succesive în câmp. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. 8. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). Cultura pentru stufat. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. par]ial. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha.a. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. irigarea. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. uneori. pentru diferite salate. în luna septembrie. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. exclusiv.4. în dou\ reprize. supe.1. datorit\ irig\rii. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Bulbii de ceap\ prin r\sad. [i sub form\ de funii. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. se pot condi]iona. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. cât [i ulterioar\.6. inclusiv 76 . din punct de vedere calendaristic. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. solarii sau sere.

În unele situa]ii. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. În ordine. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. uniform ca nivel [i grad de tasare. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. prin aplicarea unei ud\ri. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Dac\ solul este bine preg\tit. se asigur\. plantatul se poate efectua [i mecanizat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. ca s\ nu se taseze). pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. Dac\ terenul este nemodelat. [i de 2-3 cm prim\vara. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. astfel ca. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. pe care nu b\lte[te apa. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. `n zonele mai reci pe timpul iernii. 77 . cu patru rânduri echidistante pe strat. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. pentru a nu r\ci prea mult solul. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. astfel. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. pân\ la venirea iernii. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. în caz de secet\ prelungit\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. în special toamna. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. sau cu azotat de amoniu. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. iar arpagicul este bine calibrat. la 15-20 cm între acestea. care asigur\ startul culturii în prim\var\.

Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. N. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. produc]ia este în jur de 20 t/ha. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. De asemenea. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. pe de o parte. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. în vederea livr\rii. STAN. pe alese. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Când plantele sunt mai mari. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. recoltarea se face în totalitate. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. b. pe de alt\ parte. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Prin alegere. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Cultura este relativ simpl\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. culturile prea dese se vor r\ri. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. musc\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. în func]ie de epoca de înfiin]are. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. dac\ este nevoie. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum.N. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). În acest caz. 78 . a plantelor cu simptome de atac. De exemplu.

sunt posibile [i alte variante. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. deoarece. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. chiar în ferestrele iernii. La solarul tunel. prin r\rire. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.. Consumul de material de plantat este de 2. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. tomate. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. pr\[itul sau plivitul. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. În mod obi[nuit. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. de exemplu. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. înainte de venirea înghe]urilor. cu o band\ de circula]ie pe mijloc.0-2. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. alegând cele mai dezvoltate plante. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. În acest moment. Cel mai adesea. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. imediat ce acest lucru este posibil. consumul de energie ar fi foarte mare. 1998). De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. 79 . În mod practic. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. dac\ s-ar cultiva. în func]ie de condi]iile meteorologice. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Temperatura din solar. de 40-50 cm. c. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Recoltarea se face e[alonat. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. dup\ plantare. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). atunci acoperirea lor se poate face toamna.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C.5-2. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\.

Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. în primul rând arpagicul stufat. Materialul de plantare îl constituie. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Se folose[te la prepararea.5 cm. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 1. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.7% celuloz\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 2000). mai ales în medicina modern\ naturist\. În func]ie de temperatura din ser\. se folose[te în industria conservelor. în 2-3 reprize. de asemenea. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. cârna]i. mrani]\ [i nisip. vulgare Familia Liliaceae 8. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Gustul s\u picant. este deosebit de apetisant\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. 6-7% protide. N. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare.44% cenu[\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. recunoscut\ [i inconfundabil\. 0. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . de neînlocuit. 8. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. fripturi. Valoarea sa terapeutic\. Aroma sa. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Acest strat are grosimea de circa 1-1. supe. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). mai ales în reglarea presiuni sanguine. condimentar\ [i aromatic\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. ssp.N. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. cel mai târziu.2. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi.1. salamuri. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. De asemenea. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat.2. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. 0. STAN. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate.6% lipide.

Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. D\r\[ti-Ilfov.2. vitaminele C [i E. cu 240 mii tone. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 81 . zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Fe [. 2000). Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. I[alni]a-Amaradia.).a. 8. 13. 22 t/ha în Liban. Cu. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. ~n ce prive[te vitaminele. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. În SUA se ob]in 12 t/ha. pe tot parcursul anului. difteriei.a. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. 1992). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad.2. 1999. în solarii. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. citat de Popescu [i Atanasiu. care confer\ aroma specific\. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Na. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. iar în România. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. (Butnariu [i colab. R\chiteniT\m\[eni (Roman). S. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. eventual. holerei [. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. R`mnicu S\rat-Buz\u. Importan]a agrofitotehnic\. K) [i microelemente (Mn. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha).LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha.000 ha. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. cum sunt cei ai febrei tifoide. Cel mai mare produc\tor european este Spania. longiscuspis. Ca. în ambele emisfere. nematozii [i musca usturoiului. probabil din specia A. În rest. Importan]a economic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\.. 17 t/ha în Sudan. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. în general. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. 1994). La noi în ]ar\. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B.

de culoare alb\ sau violacee. cu vârful ascu]it. formând a[a-numi]ii bulbili. aceasta nu con]ine flori. în anul viitor. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\.N. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. din care. dup\ care devine circular\. STAN. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. ca [i la ceap\. gâtul plantei sau tulpina fals\. [i poate varia de la 4 la 60. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. cilindrice. Tulpina. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. 82 . alc\tuind. mai sub]iri ca cele de la ceap\. ajungând s\ prezinte muchii. ci bulbili aerieni. trimuchiat\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. reunite în umbele false. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Frunzele sunt liniare. Discul. în anul urm\tor. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. cel mult egal cu num\rul de frunze. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. În alte zone de cultur\. iar s\mân]a este alungit\. sub form\ de jgheab. iar limbul. prin suprapunere. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. În sol. Mugurii axilari se tuberizeaz\. iar dup\ formarea bulbului. într-un singur plan. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. R\d\cina. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Din ace[ti bulbili. cu înmul]ire vegetativ\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. alternativ (la dreapta sau stânga). de m\rimea unui bob de porumb.3. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). este dirijat. usturoiul este o plant\ anual\. de r\d\cinile adventive. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. La noi în ]ar\. 1985). iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. c\rnoas\). Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. N. MUNTEANU 8.2. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. netede [i lucioase. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. acestea sunt grupate în cime unipare. 1985). Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. denumi]i popular [i „c\]ei”. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma.

temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. De I[alni]a). iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Brewster. Asia Mic\). nu formeaz\ l\stari floriferi. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. 1973. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. cu un nivel mai redus al apei. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. în general. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat.2. Chaux [i Foury. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Dup\ Butnariu [i colab. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. De Rm. În timpul vegeta]iei. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. 1994). de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. 1994. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Astfel. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. 83 . bulbii sunt mijlocii-mari. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. f\r\ a forma bulb (Bala[a. pu]in rezistent\ la usc\ciune.LEGUMICULTUR| II 8. Apa. Dup\ aceea. de asemenea. temperaturi sc\zute [i p\strare. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. este rezistent\ la secet\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Ecologic. temperatura optim\ este de 18-200C. reprezint\ forma de toamn\.4. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. formeaz\ un bulb mic. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. ~n general. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. De D\r\[ti. Grupa continental\ (Caucaz. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. rezistente la temperaturi sc\zute. S\rat). Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme.

s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Totu[i. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. culoarea frunzelor acoperitoare [. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. pe cât posibil.0 kg. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\.3). P2O5=1. precocitate. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.5. culoarea tunicilor. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. ba mai mult.2. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. 1994). Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.5 kg. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.2. suplimentar. K2O=8-10 kg. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. care îngreuneaz\ recoltarea. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. STAN. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri.D. 84 .6. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8.a.5 kg (dup\ Butnariu. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. pulverizeaz\ solul.2. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. 1998). precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. 8. N. MgO=0. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.0 kg. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. În acest caz. K2O=5. preventiv. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra..5 (dup\ Dumitrescu [i colab. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. unele insecticide (tabelul 8. Lucrarea cu freza este prea scump\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. se mai execut\. dar mai energic\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. Dac\ solul nu este corespunz\tor. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. 8..5 kg [i S= 5 kg. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. consumul specific este: N=11 kg.-3. care. P2O5=3-4. dar bine structurat.N.

LEGUMICULTUR| II 85 .

norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. dar nici din centrul bulbului. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. N. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. dup\ recoltare. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. adesea. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. se poate face toamna sau prim\vara. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Plantarea mecanizat\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. pentru c\ sunt prea mici [i. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Lucr\rile de îngrijire sunt. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. STAN. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. afecta]i de atacul nematozilor. care este obligatoriu. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. bulbii o petrec în câmp. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. 1994). care se las\ în brazd\ nelucrat\. 1994). de[i posibil\.N. Pentru realizarea acestei densit\]i. finalizându-se cu ar\tura de baz\. în cea mai mare m\sur\.

dac\ nu au survenit precipita]ii.7% hidrocarbona]i (din care 2. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens.8-1. De regul\.3% monozaharide. înlocuie[te ceapa. Produc]ia este de 5-6 t/ha. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. În foarte multe din preparatele culinare. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. în teren deschis sau în solar. dar poten]ialul soiurilor atinge. 8. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. cultura în câmp se practic\ mai rar. 0. adesea. Calendaristic.3-0. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). În principiu. Prazul este o plant\ legumicol\.1. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). provoac\ arsuri gastrice. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.LEGUMICULTUR| II bulbililor. în condi]iile de la noi din ]ar\. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 .5% celuloz\ brut\). în cazul apari]iei unor ploi. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.3.4% dizaharide [i 1. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). PRAZUL Allium porrum L. pân\ la 10-12 t/ha. 0. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. Familia Liliaceae 8. 6. vitamine [i fitoncide. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).5% cenu[\ (s\ruri minerale). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. 4. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.4% gr\simi. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 2-3% proteine. care este mai scump\ [i. e[alonat. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor.3. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.

Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. mult mai puternic dezvoltate. prin rusticitatea sa. 1969). de câteva mii de ani î. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Africa de Nord.3. N.3.N. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Cultivat de egipteni [i greci. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. În primul an din ciclul ontogenetic. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. MUNTEANU sau a usturoiului. 1992). din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. STAN. 8. pentru a asigura o bun\ comercializare. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. 1994). În orice caz. Importan]a agrotehnic\. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. H. are o tehnologie u[or de realizat. de aceea. Prazul. dou\ tipuri de r\d\cini. C [i PP). Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. este cunoscut în cultur\ din antichitate. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. cum ar fi Europa occidental\. p\trunzând în sol pân\ la 1. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Peninsula Balcanic\.2.3. bienal\. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. astfel. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. cât [i în timpul p\str\rii. fructe [i semin]e. 8. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . cu un redus grad de perisabilitate. Tulpina. atât la transport [i la comercializare. cum ar fi Oltenia [i Banat.. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. prazul este cunoscut în întreaga lume. îns\. cu înmul]ire sexuat\.25 m (Maier. Plantele de praz produc. care se g\sesc în compozi]ia sa. În prezent. R\d\cinile adventive. R\d\cina. 2000). Asia de Sud-Est.

cu rezisten]\ mai slab\. Pe restul por]iunii lor. ca la toate speciile alliacee. tecile se suprapun unele peste altele.3. în mod alternativ. este de culoare alb\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde.4. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. Fructul [i semin]ele sunt Fig. Perigonul. cu o rusticitate evident\. denumit\ tulpin\ fals\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.7 . 8. dac\ sunt din exterior. neted\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. într-un singur plan vertical. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. au ap\rut mai multe forme ecologice. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. 1985). în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. cilindric\. Pe por]iunea limbului. Frunzele. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\.7).2 cm la baz\ [i 0. Pe acest disc. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. pe partea sa superioar\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta.4-0. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. sunt formate numai din teac\ [i limb. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. sub form\ de jgheab. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. fiind liniar. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. mu[te). 8. Butnariu [i colab. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). În anul urm\tor. La baza lor. 8. format din cele [ase tepale. roz sau violacee. în condi]ii de mediu diferite. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. groas\ de 1-1. ca [i la usturoi (fig. înalt\ de 80-120 cm. îngro[at\ [i suculent\. Frunzele.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Aceasta este erect\. florifer\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. glauc\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. sunt albeg\lbui.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. plin\ în interior. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor.

MUNTEANU pe timpul iernii. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. K2O=4 kg. iar dac\ este mai sc\zut\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. în func]ie de zona de evolu]ie. de tradi]ie. STAN. de var\. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. Dup\ plantare sau r\s\rire. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).. de asemenea.5 kg [i S=0. 1992. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie.N. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.6 kg. P2O5=1 kg. dar nu ca regim. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. N. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. ]ar\ cu tradi]ie veche. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. când plantele sunt mature pentru primul an. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. Mg=0.3. dar [i de cerin]ele consumatorilor. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. de toamn\ [i de iarn\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.3. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab.5. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. Fa]\ de ap\. Brewster. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. În condi]iile de secet\. În Fran]a. 1994): N=2-3 kg. de Carentan. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. 8.. vegetarea înceteaz\. 1994). plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C.2-0. 1994). Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. A[adar. Picior de elefant. 1998) 8.6. În acest stadiu. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. plantele r\mân mici. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. 90 . Apa.

1998). cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\.1. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat.6. ca plant\ indicatoare. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Preg\tirea terenului începe din toamn\. s\ fie profund [i fertil. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. la 28-30 cm adâncime. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. la adâncimea de 1. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. terenul se t\v\luge[te.3. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. dup\ modelare. Chiar înainte de r\s\rire. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. În principiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în func]ie de zon\. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. 91 . Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta.LEGUMICULTUR| II 8. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. dac\ este necesar.8. pân\ la sem\nat. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Sem\natul se execut\ mecanizat. în aceea[i zi.5-2 cm.

d .8 .pe teren nemodelat. c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad. N. prin r\sad 92 . b .pe teren modelat. 8. STAN.N.

snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. sau semimecanizat. Dup\ dislocare.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. dup\ o cultur\ anticipat\. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). În atare circumstan]e. 93 . altfel. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). este mu[uroirea plantelor. 8. În [an]uri. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\.3. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C.2. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. prin aspersie. absolut necesar\. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. de regul\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. O lucrare special\. Pentru consum imediat. care se completeaz\ cu una mecanic\. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. plantele se smulg.6. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare.2 [i 8. Recoltarea se face manual. cultura se poate realiza în ogor propriu. care se repet\ dup\ r\rire. Recoltarea începe toamna târziu. Dac\ sunt goluri. Pentru p\strare peste iarn\. sporind calitatea recoltei. Cu prilejul acestei pra[ile. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. prin aspersie. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt.3). Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha).

Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. usturoiului comun [i prazului. N. dup\ ce au ap\rut buruienile. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ceapa de iarn\ sau de tuns. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. dar la noi în ]ar\. Prim\vara. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. ceapa e[alot\. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\.4. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. subspecii. de regul\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. în cazul culturii prin r\sad. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. cu pân\ la 50-60%. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. În condi]iile de la noi din ]ar\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. 94 .N. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Plantarea se face manual. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. STAN. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. executate cu grapa cu col]i reglabili. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). 8. ca [i la cultura prin sem\nat direct. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. dar poate ajunge la valori mai mari. în afara celor prezentate.

95 .LEGUMICULTUR| II 8. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Este o specie peren\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. dar [i din zona central\ a Asiei. nu formeaz\ semin]e. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe.9 . CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.10). proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. de obicei.4. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. fructe [i semin]e. 8. de culoare cenu[iu-g\lbuie. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. aspr\. prin discul propriu. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.Ceapa de Egipt (rocambole). ca [i cea colinar\.2. mai multe [i mai mici.1. pe bulbii din inflorescen]\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. La forma proliferum. central\ [i de nord a Moldovei. 8. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 8.4. de un disc comun (fig. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. f. dar care. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. nu formeaz\ flori. 8. bulbiferum [i Allium cepa L f. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. fiecare în parte. Fig. dar de dimensiuni mai mici. iar tulpinile florifere.9). cu o tunic\ de protec]ie groas\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L.

Formeaz\ un bulb pu]in evident. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.11). Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). prim\vara. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Este o specie peren\.10 . MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. cel mai Fig.N. De regul\. de asemenea. N.4. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. în anul urm\tor. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. asem\n\toare cu prazul. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. Fig. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. 8. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. 8. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. La noi în ]ar\.3. STAN. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.4. care se folosesc în industria conservelor. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. 8.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Când se înmul]e[te prin semin]e.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. 8.4. Plantarea se face toamna sau.11 . Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).

Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.12). ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.4. îndeosebi formele mediteraneene. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. 1973). Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. cu mai mul]i bulbili. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Este bine cunoscut în întreaga lume. ~n primul. dar foarte mari. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. 8. var. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. De Bucovina. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. 8.12 . Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. 8. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. iar `n anul urm\tor. ophioscorodon Dom.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. 97 . Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.5. Uneori.

08 mg/100g.1. Familia Solanaceae 9. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. B1 [i B2=0.1. cop]i sau pr\ji]i. sunt diferite. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu.4%.2 mg/100g. se practic\ pe suprafe]e mai mici. STAN. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. inclusiv în sistemul culturilor protejate. precum [i unele vitamine: A=0. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. celuloz\ 0. De asemenea. care se consum\ fier]i.2%. cenu[\ 1%. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. C=20-25 mg/100 g [. N.1. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. protein\ brut\ 2%. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic.N. de[i. Importan]a agrofitotehnic\.a.8-1. glucide simple 0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. `n terenul destinat culturilor legumicole. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. m\rime.5 mg/100 g. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. 9. din punct de vedere botanic. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. comparativ cu alte legume. culoare [i chiar gust. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.

Bineîn]eles c\. De regul\. mai întâi în Transilvania. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. Columbiei. în cea mai mare parte. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. ca urmare. Cerin]a mare a pie]ei [i. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime.2. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. dar numai S. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. cel târziu pân\ la 1 iulie. pre]urile avantajoase de valorificare. în mod surprinz\tor. Importan]a economic\. În prezent. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. în unele ]\ri din vestul Europei. 99 . în acest caz. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. cultura [i recolta sunt mult întârziate. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. de[i las\ terenul. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia.. demissum (rezistent\ la frig). cum ar fi S. S. Totu[i. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. 9. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. Factorii de risc. S. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Mai mult. S.a. în cazul culturii timpurii. Cultura cartofilor timpurii.1. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. 1974). curat de buruieni.

se orienteaz\ pe vertical\.5-2. Ace[tia sunt cilindrici.3. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. În condi]ii de întuneric. în condi]ii corespunz\toare. Ace[tia pot avea forme diferite. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. 100 . care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. când este foarte tân\r. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme.1. ai tulpinii aeriene. citat de Zanoschi [i Toma. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. care se mai nume[te col]. În cazul în care l\starul este distrus. 9. Tulpina. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. 9. prin care se insereaz\ pe stolon. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. 1958. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu.2). tipice fiec\rui soi (fig. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani.1). din care. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. dup\ care cade. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. În primul an. Din ace[ti ochi se formeaz\. N. spre profunzimea solului. care con]in trei muguri. m\rimi [i culori diferite. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere.0 cm. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. de 1. în al doilea an. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. R\d\cina. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. subterane. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. iar în plus. STAN. tulpinile aeriene. De asemenea.N. În condi]ii de lumin\. 1985). [i o parte apical\ sau vârful. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. MUNTEANU 9. 1969). formând a[a-numi]ii ochi. Tuberculul are o parte bazal\. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii.

erect\.1). Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 9. 9. 9. muchiat\.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”.2 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. denumit\ faz\ dormind\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 1974).LEGUMICULTUR| II Fig. 101 . în ciclul lor de via]\. fistuloas\. La o plant\ Fig. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.1 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.

De asemenea.4. cu 5-10 flori. cu aspect rotat.9. Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. grupate într-o cim\ terminal\. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. ro[iatic\. Caliciul este format din cinci sepale unite. Florile sunt actinomorfe. ovoidal\. cu umiditate ridicat\. iar corola este format\ din cinci petale unite. Uneori. cu diferite tipuri de peri[ori. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. MUNTEANU Frunza. Lobii (foliolele) sunt ova]i. prinse pe baza corolei. violet-închis\ etc.N. cu vârful ascu]it. De[i cartoful nu 102 .1. 1985). de culoare alb\. sunt dens p\ro[i. 9. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. alb\ sau cenu[ie.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Polenizarea este direct\. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. eliptici. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. pentamere. 9.3 .3). cu dou\ loje. N. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. 1974) Floarea. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. hermafrodite. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. albastr\. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. turtit\. Gineceul este bicarpelar.5-2 mm în diametru. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. prin autogamie. STAN. ovat-lanceola]i ori circulari. S\mân]a este mic\. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.

în Ceau[escu [i colab. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a.1). în asemenea cazuri. are valori de 17-200 C (tabelul 9. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari.2 (dup\ Bala[a. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. apa având. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Riscul temperaturilor de înghe]. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Rezult\ de aici. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Minus 1-2 Minus 0. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. 1984). iar perioada de lumin\ este maxim\. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. [i rolul de regulator termic. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. cât [i p\r]ile aeriene...LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Tufa cre[te în condi]ii optime. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. 103 . numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Astfel. Tabelul 9. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. în Ceau[escu [i colab. în mod clar. De asemenea. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. r\d\cinile pot cre[te. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Totu[i. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. în acest caz. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie.

în special prin aspersiune. cu posibilit\]i reduse de tasare etc.. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. bine structurat. MUNTEANU Tabelul 9. 8. 3 kg P2O5. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. La o ton\ de cartof. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.5 kg K2O. tuberculilor [i r\d\cinilor. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). De aceea. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). STAN. solul. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. N. în Ceau[escu [i colab. care are loc la nivelul stolonilor. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. s\ fie fertil. de care depinde succesul culturii. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. De aceea. prin caracteristicile sale. 2 kg P2O5.A. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile.5 kg MgO [i 2 kg S.A. Solul este un factor de mediu important. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N.N. 104 . Totu[i. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 1-1.U.U. dar [i de intens\ activitate metabolic\. acest regim. ca urmare. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. 14 kg K2O. la nevoie. Din aceast\ cauz\. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. este favorabil\ udarea.

0 16. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. legumele verde]uri.0 16. biloane [i rigole de udare. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.1. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.1.LEGUMICULTUR| II 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.5 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. s\ fie bine structurat.1. 9.6.6.3. legumele din grupa cepei sau a verzei. Tabelul 9. cu pant\ uniform\. bineîn]eles.5.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. Urmeaz\ fertilizarea de baz\.. cerealele p\ioase. Nu se recomand\ solanaceele [i. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .

30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. STAN. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. În mod aproape generalizat. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. cu diferite v\t\m\ri. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. deshidrata]i. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. se pot folosi atât tuberculii mici. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. încol]i]i. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. calibrarea. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). 1992). Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. 9. de exemplu. 9. cât [i cei prea mari.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural.N. 1997).4 . eventual. În unele situa]ii. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Fig. N. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 106 .. manual. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. În situa]ii normale. distan]ate la 70 cm (fig. dezinfec]ia [i încol]irea. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor.

[i alte substan]e în amestec. În timpul aerisirii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. eliminându-se. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. înainte de plantare. când tuberculii sunt zvânta]i. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. În acest timp. luminii. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Dup\ aceast\ etap\. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. la nevoie. tuberculii. de culoare alb\ (col]i). 1973). 1997). în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). ce se afl\ într-un vas adecvat. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori.5%. formeaz\ l\stari de 1.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. pentru a[a-numita suda]ie. În timpul acestei perioade.5-2. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. În condi]ii de umiditate sc\zut\.0 mm. mai ales. serele. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. cu prec\dere. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Dup\ imersie. pe pardoseala magaziei. în spa]iul din jurul ochilor.. solariile etc. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. timp de 2-4 ore. dar se pot folosi. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. 107 . dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. în func]ie de spa]iul de încol]ire. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Dup\ suda]ie. în spa]ii corespunz\toare. Imersia dureaz\ circa cinci minute. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Dac\ umiditatea scade prea mult. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate.

9. un nou strat de amestec. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare.N.5). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.2). prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Plantarea tuberculilor.a. sau complet mecanizat. Atât plantarea manual\. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. STAN. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. cu lungimea de pân\ la 1. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. turb\. special echipat\ (MPR-5). densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. În principiu. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. acest moment coincide. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Plantarea se poate efectua manual.d. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. simpli sau ramifica]i.m. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În unele cazuri. cu 20-30 martie. pe rigolele deja trasate (fig. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Densitatea [i. în anii normali. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.9. pe teren modelat (fig. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. În felul acesta. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. îngro[a]i. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. dup\ care se adaug\. acesta se ud\ bine. respectiv. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). 108 . N. rumegu[ [i nisip.5-3 cm.4). când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. În vederea plant\rii.9. Calendaristic.

Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. de aceea. se asigur\ circa 1. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. postemergent. 9. Imediat dup\ plantare. de asemenea. odat\ cu plantarea. Mancozeb. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Mana cartofului are.U. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. de regul\.5 . r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.LEGUMICULTUR| II Fig. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.3-0. se efectueaz\ o erbicidare. De regul\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ plantare. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. Lipsa de umiditate. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.4 kg/ha. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. importan]\ redus\ pentru cultur\.A. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Excesul de umiditate.

în tunele joase.N.3 l/ha. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.0. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. cuibul se desface cu sapa. fiind încadrat\ între 5 martie .1 l/ha sau Karate. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). l\]imea dintre rigole este de 75 cm. STAN. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. În ambele cazuri. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Fastac-0. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.7). în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. în rigole deschise mecanizat sau manual. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Lucrarea se face manual. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.9.1. iar 110 .6. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. se culeg tuberculii cei mai mari.a. 9. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. manual.3 l/ha. 1992).6). Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. semimecanizat sau mecanizat. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.5 aprilie. De regul\.9. În cazul e[alon\rii recolt\rii. N.2. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Calendaristic. în sistem cuvertur\ [.

în mod corespunz\tor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.7 . astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. 9. 9. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .6 . mai mari între plante pe rând. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. Fig.

acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.tunelul pe rigol\. Fig. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. N.N.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . STAN.8).tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. cuprinzând sub el dou\ rânduri. Într-o alt\ variant\.8 . 112 . b . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. 9.9. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.

Batatul este o specie anual\. din loc în loc. Înainte de plasarea foliei. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. creme. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Fig.9 . Convolvulus batatas L.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. în medie. iar în sol un sistem radicular puternic. dar f\r\ succesul scontat.9. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Acestea. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. 9.2. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. sub form\ pr\jit\ etc). 1969) 113 . pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.9). BATATUL Ipomoea batatas Poir. asem\n\toare cartofului. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. R\d\cinile. sin. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. erbacee. De la batat. denumit [i cartof dulce. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. terenul trebuie s\ fie bilonat. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.10 . Fig. supe. 9.

Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. fertiliz\ri faziale. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. ud\ri. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. rezulta]i din l\stari. MUNTEANU înr\d\cina]i. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. N. STAN.10). care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive.N. 114 .a. 9.

10. capitata L. var.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.B. printre altele. practic. pedunculii. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\.. reprezentat\ de specia B.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .1. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. [i varza asiatic\. oleracea [i 2n=20 . diferite preparate culinare.. 1. cu sau f\r\ carne etc.B.pentru B. Brassicaceae. mugurii floriferi [. în tot cursul anului. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.a. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. simpl\ sau asortat\. 5-6% glucide.5% 115 .1. campestris L. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . prin num\rul de cromozomi (2n=18 . Familia Cruciferae 10.. alba DC. încadrat\ sistematic în specia B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. rapifera Metzg (2n=38). familia Cruciferae sin. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Dup\ locul lor de origine. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. varza se consum\. tulpinile îngro[ate. De la aceste specii se consum\ frunzele. oleracea L. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.2-1. napus ssp. Importan]a alimentar\.pentru B. ]esutul preinflorescen]ial. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. f. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). campestris ssp.

din prim\var\ pân\ în toamn\. duble. complexul B . p\str\rii temporare [i valorific\rii. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. ca varza timpurie. var. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. STAN. o. unele lucr\ri.2 % gr\simi.20 mg/100g..1-1. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. asociate [. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. cu fosfor – 31mg/100g [. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. unde g\se[te condi]ii prielnice. 0. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. din varza s\lbatic\ (B. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. În prezent.2. 2000).1. de sodiu . era pu]in cultivat\. s\ruri minerale: de calciu . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare.1..50 mg/100g. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. asigurând venituri. cultura acestei legume. MUNTEANU proteine. împreun\ cu altele.24 mg/100g potasiu. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.. în ultimii 10 ani. N.a. de potasiu . originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. 10. de var\ sau de toamn\. de regul\.a. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. practic între cele dou\ cercuri polare. silvestris L). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. 116 . În secolul al XIX-lea. Dup\ datele statistice FAO. o suprafa]\ de circa 30. înc\ din antichitate. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. mai ales la m\n\stiri. în culturi succesive. începând cu secolul al XIIlea. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. în câmp [i în spa]ii protejate. În ]ara noastr\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. putând fi complet mecanizate. prin r\sad. a fost cultivat\. pe linie filogenetic\. în medie. Importan]a agrofitotehnic\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). practic. 1998). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. unele toponine sau nume de persoane. de la înfiin]are pân\ la recoltare.000 ha/an.2 mg/100g [. vitamine: C .a.46mg/100g. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). 1995). În ]ara noastr\. 31 mg/100g fosfor. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV.N.

1). varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.1. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Tulpina. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. În faza de r\sad. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. hermafrodite. laxe. cu r\d\cina [i. Primele frunze normale Fig. 2 . Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. 4 . la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. grupate în raceme lungi. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. bogat ramificat\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. ovat\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 10.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Frunzele exterioare sunt verzi. ce poate ajunge pân\ la 1. eliptic\. ierboas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. eliptic sau aproape circular. puternic ramificat\. scurt pe]iolate. sulfurii sau alburii. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. în interior c\rnoas\. glauc\. tetramere.5 m adâncime. alterne. 10.3. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. cu limbul oval.aspectul general. la exterior lemnoas\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.c\p\]âna.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. glabr\. conic\ etc. de form\ conic\ sau cilindric\. 117 . groas\.).1 . iar cele interioare sunt albe. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. par]ial. tulpina lemnificate (fig. este scurt\ (15-20 cm). 10. frunzele bazale sunt pe]iolate. 3 . Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. 1 . Florile sunt actinomorfe.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. Pe tulpina florifer\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna).

3 . produc]ii mari. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. 10. cele de la baz\ au format deja silicve. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. dehiscent\ (fig.1. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Oricum. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. netede ori fin striate. rostrat\.2). O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. albinele. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. N. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. cu diametrul de 2-3 mm.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). 1985). varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Pe o plant\ se pot forma 3. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. Semin]ele sunt aproape sferice.000 de flori. Polenizarea. uneori reticulate.N. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Deoarece inflorescen]a este un racem.sec]iune longitudinal\ prin fruct. iar ultimele cele de la vârful racemului. Totu[i. cele patru carpele sunt concrescute între ele. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. procesul de germinare 118 Fig. 2 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. [i anume 2-30C. 10. La temperaturi mai ridicate.2 . brune sau cafeniu negre.4. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. 10. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Temperatura. STAN. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.000-4.sec]iune prin semin]e . De[i are flori hermafrodite. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.

Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\.. 1956. În cazul solului. Dup\ majoritatea autorilor. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. În acela[i timp. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. cât [i sub aspect cantitativ. Vara. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. de asemenea. atât în sol. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. În faza de cre[tere vegetativ\. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. atât din punct de vedere calitativ. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. În schimb. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Lumina. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. 1969). cre[terea înceteaz\. La varza timpurie. 1956). 1982). în 3-4 zile. Dup\ germinare. 1989). La temperaturi mai ridicate. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. Peste limita de 20-250C. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Astfel. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. adic\ la temperatura de minus 5-60C. uneori. cât [i în atmosfer\. Astfel. dar cantitativ mai reduse. c\p\]ânile r\mân mici. 1998). o faz\. în faza de r\sad. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. este necesar ca. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. iar în faze mai avansate. datorit\ vernaliz\rii. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. afânate sau. în faza de r\sad. iar la 18-200C. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). cu cerin]e mari. pe terenuri umbrite. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. respectiv. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Beker-Dillingen. De aceea. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). dac\ lumina este de intensitate slab\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. în toat\ perioada ciclului vital.

solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. N.extratimpuriu. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. la nevoie. 10. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. 0.3 kg MgO. al\turi de ap\. 1. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. prim\vara. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime.1. la niveluri optime de 75-80%. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. profunde. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. provenind din str\in\tate. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.5. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. în ]ara noastr\.târziu.5.3 kg azot. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 2000).7 kg CaO [i 0. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.N. recomandarea pentru sistemul de cultur\. 04 .40 kg K2O. 4. De regul\. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. aplicat toamna sau. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).de var\.). 120 . De asemenea. De asemenea. Astfel. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . 01 .20 kg P2O5. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Irigarea prin brazde. în general. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. Solul. forma [i m\rimea c\p\]ânii. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. STAN.1. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. hibrid F1 etc. în limite medii. Reac]ia solului poate varia. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. favorizând b\ltirea. de[i are unele avantaje. 02. În compara]ie cu alte plante legumicole. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. anterior preg\tirii terenului. cât [i hibrizii F1. 03 semitârziu.timpuriu. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.

LEGUMICULTUR| II 121 .

s\ se realizeze produc]ii maxime. prin dou\ treceri. p\tl\gelele vinete etc. etc. dovleceii. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. ]elin\.) [i din grupa cepei. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. N. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. expuse la soare.2. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.8. ardeii. Locul în rota]ia culturilor. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. STAN. Fertilizarea de baz\. Preg\tirea solului. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.). Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. care au boli [i d\un\tori comuni. 45 kg P2O5. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. castrave]i. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.6.2. toamna. Toamna. prin fertilizarea de baz\. p\stârnac. imediat dup\ nivelare.N. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. tomatele. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. La rândul ei. p\trunjel.a. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. cum sunt: castrave]ii. sfecl\ ro[ie. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.6. de tipul solurilor aluviale. Mobilizarea solului. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. plantele extrag din sol: 115 kg N. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale.1. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. În leg\tur\ cu aceasta. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. bame. Tehnologia de cultivare 10.1.1. la 8-10 cm adâncime. MUNTEANU 10. 122 . având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. cu diferite grade de evolu]ie. este necesar ca. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. 210 kg K2O. situate pe terasa a doua a râurilor. lobod\ de gr\din\ [. ferite de curen]i reci.

ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. prim\vara devreme. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. cu suprafe]e mici.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.2 în agregat cu tractorul U-650M. 60 g superfosfat [i 12.2%). M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.5 g sare potasic\ la m2. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. În cazul verzei timpurii. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. inclusiv modelarea solului pentru ca. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. se folosesc doze orientative. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului.8 sau 123 . Astfel.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. În cazul gospod\riilor popula]iilor. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. dup\ care se face modelarea.

prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. STAN.5). solul. deoarece. [i de aceast\ dat\. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. acestea se vor executa dup\ plantare. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. modelarea se execut\ tot din toamn\. acest erbicid fiind foarte volatil. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2.8. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. echipat cu rari]e. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. MUNTEANU MMS-4. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. respectiv 15 g/m2. pe rigole. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. în cantitate de 3-4 litri/ha. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. Terenul fiind modelat. la adâncimea de 5-8 cm. . care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.2. astfel modelat.8. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Erbicidarea. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. N. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. în acela[i mod ca [i Treflanul. în cazul gospod\riilor popula]iei. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.N. Preg\tirea semin]elor. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. prim\vara.tratamentul chimic. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. înainte de sem\nat. pr\fuirea cu 124 . dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.

se taseaz\.5% timp de 10-12 ore. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.3. Tabelul 10. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Producerea r\sadurilor. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. se ud\ cu 125 . solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. prin împr\[tiere.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.. . Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. folosind rama de sem\nat. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. în vederea gr\birii germina]iei.stimularea semin]elor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. 1986).5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. în vârst\ de 40-45 zile.

06-20.06-10.06-10.5-0.05-15.04-20.05 25.05 15.0 0.03 01.5-2.04 01.05 25.05-15.05 15.4).3 0.03-5.06-25.04 20.06-10.3 0.05 20. Tabelul 10.06-30.06-15.07 15.3 0.4 1.07 05. N.05 20.4-0.07 01.05-20.06 05.06-10.4-0.03 01.06-15.4-0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-05.06 20.3 0.06 01.06-10.03-30.3 0.03-15. STAN.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.04-10.5 0.06 01.03-30.6 0.03 10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 15.05 20.0 0.05-10.05-15.4 1.05 01.07 10.01-10.05-25.02-10.07-30.07 - 20.06-20.06-15.3 0. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.8-1 0.04-10.N.05-05.02 15.3 0.05-05.05 - 01.06 30.07-15.04 01.02 plant\rii 5.05 15.07 10.0-2.06 - 25.05 15.3 0.05-15.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .3 0.06-15.5 0. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05 01.3 0.07 01.04-15.06 01.06-25. MUNTEANU ap\ tehnologic\.02-05.01-15.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-25.01-5.06 15.3 0.06 05.04-05.06 20.02 15.05-05.07 10. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.3 0.05-20.03 25.3 0.3 0.

de culoare verde-închis. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . prin coborârea temperaturii la 4-60C. Dithane M-45 0. la semnalarea stacului. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. . la 8-10 zile de la repicat. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate.4%. 127 . 200 g superfosfat. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.3%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.05%. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. pentru combaterea afidelor.2%. conform datelor din tabelul 10. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.05%. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. Sandofan C WP 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.4%.5.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.2%. folosind 300 g azotat de amoniu. Onevos 33 EC 0.. În momentul plant\rii.dirijarea temperaturii. Divipan 100 EC 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. 500 g sulfat de potasiu. 1987). la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. în cuburi nutritive.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. [i colab. Actelic 50 EC 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. . Turdacupral 50 PU 0.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. Tabelul 10. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.1% (Costache M. Perozin B 75 WP 0.25%. .

revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. 128 . R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. 200250 m3/ha. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. revenind 6. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi.3). MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Pe fiecare strat în\l]at. aplicând 4-5 ud\ri. Tot din acest motiv. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. la 5-6 zile de la plantare. umidit\]ii [i aerisirii.N. cele alungite. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. N. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Fig. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. odat\ cu executarea plant\rii. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. Completarea golurilor se face manual. distribuindu-se circa 0. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. revin 5.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.67 plante la m2. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm.55 plante pe m2. STAN. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. În timpul perioadei de vegeta]ie. cu r\sad de aceea[i vârst\. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. 10.3 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. soi [i calitate. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Dac\ este necesar. 10. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark).5-1 litru ap\ la plant\. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. igien\ cultural\. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.7). începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. sub primele 3-4 frunze exterioare. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului.15%. Calendaristic. e[alonat în 3-4 reprize. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. [i de 1-2 ori manual. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Oxiclorur\ de cupru 0. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\.5%)** 129 . pe rând. bine învelite. În cazul culturilor pentru consum. soi [i epoca de înfiin]are. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.6 [i 10. în func]ie de zon\. dar peste 350-500 grame. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. în faza de formare a c\p\]ânii. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. cu fermitate evident\. prin t\iere cu cu]itul. Produc]ia este de 15-20 t/ha. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. pe o adâncime de 50-60 cm. În gospod\riile popula]iei.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. ca adeziv. eliminarea plantelor atacate). Dac\ este nevoie. Tabelul 10. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.

25%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Nemispor.15%. ca adeziv 130 . Benagro 0. Dithane M-45 0. folosirea de soiuri rezistente. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%. igiena cultural\.2% sau Perozin 0. Merpan 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.3%. Captadin 0. N. Brave 500 0.4%.05-0.1%.1%.3% sau Dithane M-45 0.2%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.1% sau Sumilex 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). sin P. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. ar\tura adânc\ din toamn\. dezinfec]ia amestecului nutritiv. în special la culturile semincere (Daconil 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. folosirea de soiuri rezistente.15-0.15%. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor.. tratarea culturilor (Benlate 0.2%.1%) Rota]ia culturilor. Rovral 0.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. igien\ cultural\. evitarea terenurilor ude [i acide. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. ar\tura adânc\ de toamn\. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.5%) Rota]ia culturilor. Ronilan 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.2%.6 . Tiuram 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0.2%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. distrugerea resturilor vegetale. dezinfec]ia amestecului nutritiv. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.25%) Igien\ cultural\. tratamente. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.1%.2%. Curzate plus T 0.1%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Topsin M 0. Miltox 0. Mycodifol 0.25%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Manzate 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Fundazol 0. Nemispor 0.5%.10.1%. Benlate 0.5%.4-0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ de toamn\. Benagro 0.1% sau Fundazol 0. combaterea insectelor vectoare. STAN. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. igien\ cultural\. igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor.N. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.

pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. Thuringin 0. igien\ cultural\. Clorofos 75 PS 0.1%.4%.05%.2%.05%** Idem Igien\ sanitar\.2%. Triclorofon 80 PS 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Metathion 50 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Decis 25 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.1%.15%. folosirea de (Phyllotreta atra).).1%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Clorofos 75 PS 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2% etc.2%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.15%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Carbaril 50 WP 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.4%.2%.15% etc. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare.05%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.05% etc. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.15%) Igien\ cultural\.15%. Diazinon 60 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0.04%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. ar\tur\ adânc\ din toamn\.04%. Ambuch 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.4%. Sumithion 50 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.4%. Fernos 50 WP 0. Dipterex 80 PS 0.15%.15%. Carbetox 37 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%.05%). aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. Sumithion 50 EC 0.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Sinoratox 35 EC 0.05%.4%. Dipterex 80 PS 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Actel[lic 25 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. Sinoratox 35 EC 0.2% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15%.15%. Basudin 60 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. combatere biologic\ 131 .15%. Decis 25 EC 0. Zolone 35 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme.

când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Preg\tirea solului. Locul în rota]ia culturilor.15% . ar\tur\ adânc\ de toamn\.) [i cele din grupa cepei. 20 kg P2O5. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Sinoratox 35 EC 0.05%.1%.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).4%.01% etc.1.2%. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. p\stârnac. fasolea de gr\din\ [i bobul.4%.2%. deosebit de periculo[i. De aceea se alege un teren plan. tratamente (Birlane 10 G 0. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. profund [i bogat în humus. p\trunjel.04%. ridichi. Decis 25 EC 0.7 . ca adeziv 10. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. N. Ca urmare. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. cât [i în atmosfer\.1% etc. Hostathion 40 EC 0.15%. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. bine nivelat.N. Ripcord 40 EC 0. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). în cele mai bune condi]ii. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Zolone 30 WP 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0. 1985). Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Cultura de var\ Alegerea terenului.. plantele extrag din sol: 84 kg N. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0.15%. Metation 50 EC 0.1%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. toamna. ]elin\ etc. la nivelul în\l]imii plantelor. MUNTEANU Tabelul 10. igien\ cultural\. care pierd repede apa. imediat dup\ nivelarea de exploatare.6. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.2. Se evit\ solurile prea u[oare. 75 kg K2O.05%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Decis 25 EC 0. Fertilizarea de baz\. Carbetox 37 EC 0.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. STAN. Folithion 50 EC 0. Sumithion 50 EC 0.

desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Dup\ sem\nat. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. înainte de plantare cu 10-14 zile. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.3. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Modelarea solului. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . se folosesc doze orientative. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. în solarii neînc\lzite. Astfel. utilizând rama de sem\nat. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.2). Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. rigolele s\ fie adâncite. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. urmând ca. odat\ cu modelarea propriu-zis\.2. Erbicidarea. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. se ud\. irigându-se de mai multe ori. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. la 5x5 cm. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. echipat cu corpuri de rari]e. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Varza de var\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci.2. sau cu DR-5. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Producerea r\sadurilor.

10.5-1 litru ap\ la plant\. STAN. La r\sadurile nerepicate. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. 4 g/m2. în 2-3 etape. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.4). îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.5 plante la m2. distribuindu-se circa 0. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). dup\ care se mocirlesc. 134 . iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. înl\turarea vârfului pivotului.4 . la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Fig. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.N. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. N. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. iar în gospod\riile popula]iei manual. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. revenind o desime de circa 5. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP.4). în func]ie de umiditatea solului. cu specificarea c\. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.

6.1. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. destul de periculo[i. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. peste 1 kg/bucat\. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Recoltarea se execut\. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. în condi]ii optime de tehnologie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. adic\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. În schimb. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. apa s\ se infiltreze în adâncime. de 1-2 ori între plante pe rând.3. dar. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. ceap\ [i usturoi pentru stufat. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. orz de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. în general. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. pân\ la cre[terea temperaturii. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. În acest scop. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. 135 . iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. Celelalte lucr\ri de între]inere. de 3-4 ori între rânduri. în cazul cultivarelor hibride. Datorit\ d\un\torilor. c\p\]ânile sunt mult mai mari. a unor epoci intermediare. de regul\. spanac.. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. manual. se efectueaz\ ca la varza timpurie. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. astfel ca. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. seara. secar\ mas\ verde etc. care sunt mult mai uniforme. borceag. a[a cum s-a ar\tat. Produc]ia este de 20-35 t/ha. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. 10. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. la nevoie. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. [i manual. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area.

gr\pându-se concomitent. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. deoarece r\sadul nu se repic\. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Producerea r\sadurilor. 4 g/m2. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Dup\ sem\nat se ud\. Bala[a. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. 10. realizându-se o densitate de aproximativ 45. fertil. utilizând rama de sem\nat. MUNTEANU Vara. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. se dezinfecteaz\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 136 . se afâneaz\. Pentru gospod\riile popula]iei. în vârst\ de 40 zile. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP.N. 1969. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. se m\run]e[te [i se niveleaz\. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces.5). permeabil. dac\ este nevoie. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. la varza timpurie. STAN. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai.000 . Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.50. Se seam\n\ rar. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare.000 plante la ha (fig. 50 kg P2O5. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. 1973). N. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. f\r\ gre[uri [i coame.

. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. concomitent.5 . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.nu se mai face modelarea. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.1. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. în general. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).4. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).LEGUMICULTUR| II Fig. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 10.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).6. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. revenind o densitate de 4 plante/m2. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. 137 . astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. recoltarea se poate realiza mecanizat. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. 10. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.

Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. având un sistem radicular mai profund. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. printr-o greblare u[oar\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . 1969). Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. salata. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. castrave]ii. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. l\sându-le pe cele mai viguroase. folosindu-se 0. SUP-21 sau Saxonia-270. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. în luna ianuarie). N. Dat fiind specificul intensiv. produc]iile fiind acelea[i. R\sadul se produce. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Culturile premerg\toare. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. o bun\ premerg\toare (Maier. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. Producerea r\sadurilor. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Astfel. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. iau apa din adâncime. ata[at la sem\n\toare. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. dup\ s\pat. l\sându-se între plante 10 cm. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. STAN. în func]ie de zona de cultur\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. .1. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. cu unele deosebiri. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.N. în agregat cu tractorul L-445. în general. ardeii. de preferin]\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii.8-1 kg s\mân]\ la hectar. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. 10.6. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. .5.Se face r\ritul plantelor.

se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.C. 60 zile.L.8) modificat\ ([asiu de 2. 6-80C.F. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. I. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Di]u [i colab.L. Dup\ 35-45 zile. Vâlceanu [i colab. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 139 .P. Preg\tirea terenului. în ghivece sau cuburi nutritive. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.-S. 16-180C pân\ la repicare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. Dirijarea factorilor de mediu.65-70 zile. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.8). care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. (1980). Buz\u (1984) . 12-140C dup\ repicare pe timp noros. echipat cu rari]e.C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. repicat la cuburi nutritive. se execut\ dezinfec]ia solului. 10-120C dup\ repicare noaptea. Prim\vara.4 sau FPP-1. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).6 m). Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. înc\ din toamn\.C. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.F. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. iar I. imediat ce terenul permite.4). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.3). sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.L. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. gr\parea terenului. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. Instalarea ad\postului. conform schemei de înfiin]are a culturii. În cazul tunelelor joase de polietilen\. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. cu 10-12 zile înainte de plantare. În acest scop.

cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.000 plante la hectar.C. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 25 a III-a.N. F. 140 . atât în solariile bloc.L. C.P. elaborat\ de I. MUNTEANU Înfiin]area culturii. densit\]i de înfiin]are a culturii.C. implicit.L. 10. a. 1981). asigurând circa 53. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Tot pentru tunele joase.F. realizând densit\]i de 57.F. densit\]ile recomandate sunt de 57.P.S.C. asigurând o densitate de 57.C. Buz\u. Densitatea poate fi mai mare (90.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).-S. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. De regul\. N.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. la plantare. folosirea intensiv\ a terenului. Buz\u (1981). cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. 1978. folosind schema 57+46+94+57 cm.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.L. Tehnologia cadru. În condi]iile din sudul ]\rii..000 plante la hectar.000 plante în solariile tunel (fig. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. (1969. dar în zona de nord-est. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.L. în solariile bloc.6) În ad\posturile joase. 1984). Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Maier [i colab.L. pentru solariile tip I. M\nescu (1972) recomand\. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.000 plante la hectar.C. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. Buz\u. Vidra [i S.000). înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. realizând o densitate de 50. (cu l\]imea de 5. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.000-110. Ceau[escu [i colab. L. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. de tipul de ad\post.40 m).L.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. 1981. Cobâla[ [i colab. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Maier(1969) recomand\. pe brazde u[or ridicate.000 [i respectiv 60. la distan]a 30x30 cm. STAN. 10. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. irigarea prin brazd\ a culturii [. realizând o densitate de 85.7).000 plante la hectar (I. 1984).000 plante la hectar. de condi]iile meteorologice.P.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 10.a.F.C. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. 10. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.

C. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. tasând bine solul.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. Udarea în 141 . 10. în cuiburi sau în rigole. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. Înainte de plantare.F.6 . r\sadurile vor fi bine udate.

temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. acoperirea cu folie de polietilen\. N. a b Fig. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. 142 . În acela[i timp. comparativ cu serele din sticl\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. Din aceste considerente. de exemplu.N. posibilit\]ile reduse de aerisire). Pentru cultura de varz\. Dac\ totu[i este nevoie. În acela[i timp. STAN. lipsa agentului termic. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. 10-7 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\.

C. Buz\u.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.-S.F.P.L. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. 10.C. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. În cazul temperaturilor prea mari.8 . umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.L. Lucr\rile de îngrijire. melcii f\r\ cochilie (Lymax).C.C. De asemenea. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. 10. la ambele tipuri constructive. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. 144 .C. uneori. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. cu norme de 200-300 m3/ha. aerisirea se face în intervale scurte de timp.F. spre sfâr[itul perioadei. cu care ocazie se refac rigolele de udare. de regul\ prin brazde. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Fig. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). La tunelele joase. STAN. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.L. – S.F.U. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I.L. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.-S.P. N. în func]ie de condi]iile de mediu.9 . La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. 6-9 ud\ri. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). (I. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. 1984). Buz\u. Se aplic\.P. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. Buz\u. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.C. în func]ie de dotarea tehnic\.L. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.N. La nevoie. molia verzei (Plutella brassicae). ori folosind motocultorul. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. buha verzei (Mamestra brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.A. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.

de asemenea. în teren neprotejat. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. simple sau asortate. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Importan]a culturii Varza ro[ie. 10.2. capitata L. Radu. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\.2. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. Familia Cruciferae 10. de gustul mai apetisant. f. 1969. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.3. De obicei. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.2. 1986). fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.1. 1973). 1969. Maier. din mai pân\ în iunie. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2. practic. eventual. aceea[i ca la varza alb\. 1965.2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. 145 . Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). în toate zonele legumicole. 10. 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\.10). 1978. rubra L.

10 . începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10.2.Varza ro[ie: 1 . datorit\ prezen]ei Fig. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. 10. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate).6. de exemplu. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.aspectul general antocianului în celule. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. de origine german\. cu c\p\]âni globulos-alungite. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute.5. practic. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. STAN. de obicei.2. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. înc\ din perioada 1950-1960. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. 2 . conform cerin]elor pie]ei. lumina joac\ un rol relativ redus. al plantei. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. dar în ultimul timp nu este de neglijat. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. dar în Europa. În România s-au cultivat câteva soiuri. Plantele sunt foarte viguroase. Temperatura. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. necesit\ soluri mijlocii. Acest soi este tardiv. de culoare violet\ [i foarte îndesate. profunde. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.4. reavene [i fertile. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. N. 146 . identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. MUNTEANU 10. ca varz\ târzie (de toamn\).N.2.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.2). Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.000 plante/ha. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. cultura târzie. Ca urmare. ceea ce asigur\ o densitate de 55. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pe fiecare strat în\l]at. Înfiin]area culturii. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu.11 .LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. 10. 10. Fig. orientativ. realizându-se o densitate de 55.000 plante la ha (fig. se planteaz\ dou\ rânduri. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .11). Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.000-60.

În România. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. 10. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.C. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. sin. atât în anul întâi.3. dar pe suprafe]e relativ mici.3. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia).N. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha.3. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. în secolele XVIII-XIX. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. 10. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. în secolul al XVI-lea. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. cât [i în anul al doilea (fig. în vederea consumului în stare proasp\t\. Familia Cruciferae 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. STAN. Datorit\ fine]ii. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. var. La noi în ]ar\. 10. 148 . MUNTEANU sare potasic\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.2.12). varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.1. 10. VARZA CREA}| Brassica oleracea var.3. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. cultura este practic necunoscut\. bullata D. N. sabauda L. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.3. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.

se vor asigura.5. 4 .F. condi]iile de sol. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. 2 . planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. la nivel optim. cu polenizare entomofil\.12 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.4. 149 .LEGUMICULTUR| II Fig. 3 . crocan]\ [i gust pl\cut. chiar ro[ie-violacee. la cultivarele mai noi. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.Varza crea]\: 1 . cu prioritate. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.3. fiind moi. De aceea.c\p\]âna. cu ridic\turi convexe.3. cu foliajul verde închis. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\.L. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. Acesta a fost creat la I. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. este semitardiv. 10. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. fr\gezime. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.frunza din partea superioar\ a rozetei. soiul românesc Marilena. Vidra.C. 10. la circa 15 ani. se cer asigurate.aspect general. 10. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. 1985). la care s-a ad\ugat.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. Aceast\ varietate este alogam\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.

cel mai mult. Fig. având în vedere [i soiurile folosite.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. în func]ie de zon\.N. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. se practic\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând.13 . Alegerea terenului. Locul în rota]ia culturilor. realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.000 plante la ha. La noi în ]ar\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. în variantele de cultur\ timpurie. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.000 plante la ha (fig. soi [i epoca de recoltat. de var\ sau de toamn\. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\.6. realizându-se o densitate de 50.000-55. 150 . Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. 10. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie.3. MUNTEANU 10.13). 10. N. STAN. acolo unde se cultiv\ [i. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.

aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. var. Valoare alimentar\. Eventual.5% substan]e proteice. în principiu. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.4. dup\ ce se ridic\ roua. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.2. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. Calendaristic. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. s\ruri minerale. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. ierboas\ în faza tân\r\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. 10. Familia Cruciferae 10. fiind de 20-40 t/ha. verzi[oare pane [.C. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.a. gemmifera D.2-3. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. care reprezint\ partea comestibil\.a. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. pân\ toamna târziu. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 10.4. formate în axila frunzelor.14). are niveluri mult mai ridicate. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. 151 . cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.4. vitamine [. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. 10. 6-7% glucide. 3. dar mai ales în vestul Europei. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.1. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. verzi[oare în unt.3. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\.

cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. asem\n\tori celorlalte variet\]i. 1969).plant\ cu tulpin\ `nalt\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.14 . Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare.plant\ cu tulpin\ joas\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. de care depind num\rul. STAN. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\.Varza de Bruxelles: 1 . comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Florile. Tulpina este erect\. 10. Frunzele sunt pe]iolate. cât [i din mugurele terminal.4. cu masa variind între 10-30 g. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. grosimea tulpinii. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. N. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. 10. mai ales în 152 . pu]in mai rotunjit. 2 . 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. u[or oblic\ în jos. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. MUNTEANU Fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. din aceast\ cauz\.N. În zona apical\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Atât din verzi[oare.4. dar mai ales.

4. în caz de vânturi puternice. la sfâr[itul lunii mai. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. mai ales. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\.6.. profund. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. pe cât posibil. Marinescu N. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cu vigoare medie spre mare. Toamna. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Vernalizarea. De asemenea. În caz de secet\. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. tulpina de 70-80 cm. datorit\ masei vegetative. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Prim\vara. verzi[oarele sunt mari.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Preg\tirea solului. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. care este tardiv (180-200 zile). o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. nivelarea de exploatare.4. 10. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. 10. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. Astfel. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\.5. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. deschiderea rigolelor pentru 153 . Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. solul trebuie s\ fie bine structurat. 1971).. fertil [i semiargilos. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate.

în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. STAN. amenajate în câmp. N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . .15).000 plante la ha (fig. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.N.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15 . dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . R\sadurile nu se repic\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. 10. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Fig 10. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor. MUNTEANU modelat solul. realizându-se o densitate de circa 40. r\sadurile sunt bune de plantat. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.

pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. pân\ la 10-12 t/ha. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.o. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei.. Celelalte lucr\ri de între]inere. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. 10. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. silvestris). în a doua jum\tate a lunii septembrie. La prima exist\ câteva variante tehnice. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în acest sens. . taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. salate fierte – folosite ca garnitur\. var. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 1967. o bun\ comercializare pe pia]\. Familia Cruciferae 10. pân\ spre vârful tulpinilor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. 10.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). citat de Savi]chi [i colab. supe. Beceanu (1995). acephala D. pe baza unui larg studiu bibliografic. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor.C.5. când verzi[oarele sunt bine formate. 1992).5.5. e[alonat.1. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme.1992). Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. prin ruperea cu mâna. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. fiind. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .2. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. citat de Savi]chi [i colab. soteuri sau piureuri. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. 1977.

Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. STAN. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.N. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. 2 . Formele pentru furaj au frunzele netede. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. frunzele pot fi colorate în verde. iar uneori pestri]. din mugurii axilari. cu în\l]imi variabile. Astfel. N. pe]iolate.3. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.plant\ cu tulpina `nalt\. dar superficial. dispuse altern [i distan]at între ele. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Florile.16). 156 . fiind folosit\ de vechii greci [i romani. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.16 . pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. în func]ie de soi.5. cuprinse între 120-150 cm. se pot forma ramuri scurte. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. penat lobat. Frunzele sunt simple. Sistemul radicular este puternic dezvoltat.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. violaceu. cu polenizare entomofil\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Este o plant\ bienal\. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. 10. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. mari. Tulpina este cilindric\. MUNTEANU [i cultivat\. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Pe axul principal. Limbul frunzelor poate fi lirat. brun-violet. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. 10. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10.

10. ca [i varza de Bruxelles. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. care au frunza aproximativ neted\. 10. se situeaz\ în limitele a 16-180C. mai ales în gospod\riile familiale.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. [i în cazul verzei pentru frunze. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.6. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. oleracea. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. pentru temperatur\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. suprafa]a foliar\ mare. dar [i ro[ieviolacee.LEGUMICULTUR| II 10. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).4. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Apa este. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.5. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Portul s\u înalt. 10.5. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Esen]ial. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. de culoare verde. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. 157 .5.

cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. botrytis Familia Cruciferae 10.8%. salate cu unt.9% (din care celuloz\ 1%). lipide 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. K 420 mg/100 g. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.N. elastice [i turgescente. care sunt mai tinere. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. ciorbe. cauliflora (Alef).17 . 10. mai mult murat\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. botrytis subvar. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. CONOPIDA Brussica oleracea L. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. [. În ambele cazuri.1. Aceasta se consum\ marinat\. B1. (1984). STAN. sufleuri [. Ca 25 mg/100 g. proteine 2. [i C 60 mg/100 g. citat de Ceau[escu [i colab. denumit\ impropriu inflorescen]\.6.a. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. var. vitaminele A. B2.3%. (1975). sin. PP. 158 . pane. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.a. Brassica oleracea L.6%.6. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. MUNTEANU Fig 10.. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ Mincu [i colab. glucide 3. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. N.

ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. groase. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. bogat ramificat\. 2000). Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. 10. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. Germania [i alte ]\ri. de unde s-a r\spândit în Olanda. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. conopida nem]easc\.3. foarte îndesit ramificat\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. scurt\. În prezent. apoi Italia.10. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu.2. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. c\rnoase. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. în Fran]a.18). B. g\lbuie. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. conopida de Cornwall [. cum ar fi: conopida italiana. În }\rile Române. denumit\ Brassica cretica Sam. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. la compromiterea recoltei. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. 42 mii ha. fraged\ [i dulce. scurt\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. în mare m\sur\.6. De altfel.a. Tulpina principal\ este cilindric\. incomplet evoluat\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. 159 . [i ast\zi se cunosc denumiri. ierboas\. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. alb\.6. în culturi timpurii sau tardive. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. R\d\cina este pivotant\. care are ca origini varza s\lbatic\. tare ca [i la varza alb\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. în mod evident. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Anglia.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. din care. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. 1986). dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. mai ales în jurul ora[elor. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. 10.

Conopida este. N. Culoarea poate fi verde-deschis. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. iar în stadiul de c\p\]ân\.18 . pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. cu marginea întreag\. polenizarea este indirect\. cu marginea fin din]at\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Florile actinomorfe. Polenizarea este entomofil\. cu ramuri groase (la soiurile târzii).5-2 cm în diametru. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. La un moment dat. nervura principal\ este sub]ire. de asemenea. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). dar sunt mai mici. erect\ sau oblic\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. sesile sau scurt pe]iolate.oleracea. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. un criteriu de identificare a soiurilor. hermafrodite. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. la unele soiuri. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. STAN. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. tetramere. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. conopida fiind o plant\ alogam\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. la altele. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi.N. La înflorire. MUNTEANU rareori pu]in violet\. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Astfel. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. 160 . albastre sau violete. Frunzele sunt simple. nervura principal\ este foarte lat\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. De[i florile sunt hermafrodite. 10. verde-închis. practic. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. În faza de r\sad. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. frunzele au limbul oval – alungit. groas\. cu nuan]e cenu[ii. de 1. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat.

6. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. unde cap\t\ culoarea verde. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. care diminueaz\ valoarea comercial\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. nici nu mai formeaz\ flori. În perioada de formare a c\p\]ânilor. 1969). astfel afectat. În aceast\ direc]ie. Apa.4. Conopida de toamn\. Pe acest ]esut. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Tot în faza de c\p\]ân\. factorii major implica]i sunt temperatura. cantitativ. devin laxe. cu c\p\]ânile formate. care. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. identice cu cele ale verzei. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. în cea mai mare parte. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. apa [i elementele nutritive. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. care î[i pierd turgescen]a. o lung\ perioada de timp. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Un exces de ap\ provoac\ 161 . temperaturile sc\zute de 4-80C. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). care. dac\ sunt bine c\lite. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Temperaturile ridicate. care se reface foarte greu. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. cumulate cu seceta prelungit\. de velur sau bob m\runt de orez.LEGUMICULTUR| II 10. În primul caz este afectat\ r\d\cina. de[i. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. de multe ori. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). determin\ spargerea celulelor. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof.

mici [i cu gust mai pu]in agreabil. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor).N. de asemenea. STAN. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). 1979). se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. în mod special. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În timpul vegeta]iei. în general. un exces (moderat) de ap\. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În ceea ce prive[te azotul. 1969. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. De asemenea. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Le Bouhec. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. determin\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În termeni gr\din\re[ti. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. A[a cum s-a mai ar\tat. a[a cum se întâmpl\ la varz\. 1978). ceea ce înseamn\ condi]ii optime. r\sfirate. în mod evident. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. d\un\tor pentru c\. În câmp sau spa]ii protejate. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. plantele se alungesc. Excesul de ap\ este. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. În faza de r\sad. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. num\rul de frunze este mai redus. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. chiar u[or violacee. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Lumina. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Din aceast\ cauz\. Alungirea r\sadului. În privin]a elementelor minerale. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În acela[i timp. corespunz\toare terenurilor bine însorite. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. de asemenea. altfel. cultura are nevoie. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. este important de reamintit c\ 162 . Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). de o cantitate mare de lumin\. N. de[i nu au dreptate în totalitate. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. întârzierea recoltei. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului.

de[i nu este prea bogat. De exemplu. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). spanac etc. mai ales în prim\verile secetoase. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. pe terenuri ad\postite. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. c. La noi în ]ar\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. provenit\ din grupa Erfurt). din care multe sunt hibride. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). pân\ la minus 100C. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. cernoziomuri levigate. Sunt contraindicate solurile grele. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.5. uneori pentru ser\). cu diferite grade de evolu]ie. reci [i umede. 10. în cantit\]i prea mari. Tipul ecologic de iarn\. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. La rândul ei. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.6. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. b. maz\rea de gr\din\. de toamn\ [i de iarn\.8).2–7. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. 10. salat\.6. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. sortimentul.6. grupa Giant (din Italia). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. De asemenea. Locul în rota]ia culturilor. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp.1.LEGUMICULTUR| II acesta. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. bobul etc. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. castrave]i.8).6. Tehnologia de cultivare 10. Alpha (pentru câmp. 163 .

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. cu udare individual\ a acestuia. revin aproximativ 66.000 plante la hectar (fig. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Lucr\rile de îngrijire. În ferme.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.000 – 75. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. 10. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. la 4–5 zile dup\ plantare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.600 plante /ha. ca [i la varza timpurie.600 plante/ha). cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cultura de conopid\ 165 .445. Fig 10. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66.19 . pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. în vârst\ de 40-45 zile. astfel. revenind o densitate de 66. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. Producerea r\sadurilor. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. Completarea golurilor se face manual.19). c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).

Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. în circa 2 – 4 etape. Recoltarea se efectueaz\ manual. în func]ie de regimul de precipita]ii. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cu cantit\]i moderate de ap\. N. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. În gospod\riile popula]iei. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. fragede [i pl\cute la gust. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. 166 . aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. cu circa dou\ zile. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni.N. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. STAN. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Calendaristic. pân\ la 15 – 20 iulie. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. în perioada de formare a c\p\]ânilor. pân\ la 5-6 ud\ri. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. în func]ie de starea de umiditate a solului. aplicându-se. albe. norma de udare se m\re[te. Înainte de recoltare. se execut\ o udare u[oar\. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. De regul\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. fiind între 15 [i 25 t/ha. f\r\ a-l r\ci prea mult. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Produc]ia variaz\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Dac\ este nevoie.

în func]ie de zon\. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. în vârst\ de 45 – 55 zile. dup\ urm\toarele culturi: salat\. asigurând o densitate de 45. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. În cazul în care solul este u[or acid. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în nici un caz acid\. Producerea r\sadurilor. în func]ie de gradul de aciditate. secar\ mas\ verde etc. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. din punct de vedere al structurii. cartofi timpuri etc. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae).000 – 50. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. în perioadele secetoase din timpul verii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Locul `n rota]ia culturilor.2. spanac. Pe fiecare strat în\l]at. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. Vara. Celelalte lucr\ri aplicate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. la adâncimea de 20–22 cm.6. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. ceap\ pentru stufat etc). care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.000 plante la hectar (fig 10. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie.. spanac. De asemenea. 167 . f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. prin ata[area unei grape stelate. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.20).6. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. dac\ este nevoie.

În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. STAN. realizând o densitate de circa 55. în perioadele secetoase din timpul verii. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. la cultura de conopid\ de toamn\. 10. Dac\ este nevoie. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. N. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. în func]ie de regimul de precipita]ii. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. pân\ 168 . Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros.000 plante la ha. ac]ionat\ de tractorul L-445. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5.20 . În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. dup\ care se depoziteaz\ temporar. În timpul vegeta]iei. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. când plantele [i-au revenit. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu.N. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei. În faza form\rii c\p\]ânilor. seara. În timpul perioadei de vegeta]ie. MUNTEANU Fig. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei.

1974). R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. pân\ la plantare. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).F. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. O bun\ fertilizare se poate realiza. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. în faza de cotiledoane. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. 1981). din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. 1974. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. unde sem\natul se face în luna ianuarie.P. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). reduce faza de c\p\]ân\. 10.C. variind intre 18 [i 30 t/ha. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. Infiin]area culturii.6.000 [i 30. Producerea r\sadurilor. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. 1977). Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. – S. atât în ciclul de prim\var\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. 1972).3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Löbl [i colab. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. (1962. Buz\u. astfel ca. asem\n\tor culturii de câmp. respectiv cu 40.L. În faza de r\sad.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. De aceea.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I.6. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. 169 .L. Dup\ r\s\rire. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.a.C. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. Sem\natul nu se va face prea des. epocii [i ciclului de cultur\. Pentru Câmpia Dun\rii. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. de asemenea. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. alungindu-se foarte repede. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. plantele se vor c\li foarte bine. Pentru ciclul al II-lea. pericolul vernaliz\rii [.).000 plante la hectar. Salter.

MUNTEANU În solariile bloc.23).10. realizând o densitate de 28.C. conform schemei din figura 10. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.C. 10. 10. în rânduri. Buz\u. este deosebit de sensibil\ la secet\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. în faza de c\p\]ân\. Fig. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. 1981). De asemenea. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.L. realizându-se o densitate de circa 33. realizându-se o densitate de 40. determinând încetarea în cre[tere. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.000 plante/ha. În plus. – S.F. Principalii factori de mediu se regleaz\.P. Fa]\ de varz\.000 plante/ha (fig. 170 . pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. La aceea[i schem\. conopida. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. asem\n\tor culturii de varz\. Reglarea regimului factorilor de mediu. în faza de c\p\]ân\.22). STAN. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.L. N. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.000 plante la hectar (I.24. de 33.N. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. 10. 1980). folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. de asemenea.21). plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.. asigurând o densitate. în general. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.21 .

22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10.

000 [i 80. Buz\u.C. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.F..24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. N. 1973). în func]ie de soi. 10. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.6. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. 1973) 172 . STAN. 1981. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. 1980). O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Producerea r\sadurilor. Mamestra brassicae).L. Se planific\ între 50. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. modificat) Ca [i la varz\. de exemplu. citat de Ceu[escu [i colab. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. reglarea factorilor temperatur\. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. MUNTEANU Fig. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.000 de fire la hectar. 10. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. În continuare.C. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.P. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.N. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.-S. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. folosind temperaturi sc\zute. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.L. 1970. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. specific\ soiului. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Lucr\rile de îngrijire. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.6. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.4.

pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. a[a cum s-a mai ar\tat. În general. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. 10. corespunz\tor epocilor de plantare. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. soiurile mai pu]in viguroase.000 plante la hectar. irigarea. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. recoltarea se face e[alonat. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. frunzele se leag\ deasupra acestora. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Lucr\rile de îngrijire. 10. care s\ asigure densit\]i variind între 50. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. în perioada de insola]ie.5). la densitatea de circa 50. dac\ s-au format c\p\]ânile. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.000 [i 80. Lucrarea este e[alonat\. prin cretizarea geamurilor. uniformitatea. prin caracteristicile sale constructive. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10.25) Fig. Sera. În acest scop. Înfiin]area culturii. În plus. vor avea o densitate mai mare [i invers.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. 1973). ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Recoltarea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. 173 . Astfel.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. aerisirea va fi aproape permanent\.000 plante la hectar (fig. afânarea solului prin pra[ile. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.

în mare parte asem\n\toare cu conopida. subvar.26). italica Plenk Familia Cruciferae 10. în mod exclusiv. La noi în ]ar\. var. În lume. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. cunoscut\ mai ales în Italia. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\.7. 10. BROCCOLI Brassica oleracea var. fiind considerat\. o legum\ de lux.N. în secolul al XX-lea (1930).1. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. ca [i aceasta. N. 10.o. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. dar denume[te.7. cymosa Lam sin. chiar dup\ 1950. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. broccoli este aproape necunoscut\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). STAN.2. 174 . Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. Broccoli este o varietate ierboas\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. dar prezint\ suficiente caractere botanice. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). 10. Se recunoa[te c\. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 1994). Importan]a culturii Broccoli este o varietate. constând din l\starii floriferi.7. botrytis L. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. anual\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). B. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Acest termen exist\ [i ast\zi.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). “oficial”.3. MUNTEANU 10.

subvar. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .LEGUMICULTUR| II Fig. asparagoides Lam. formând noi buchete [. g\lbuie sau violacee. denumit\ în mod corect inflorescen]\. ameliorate ini]ial în America de Nord. Soiurile mai noi.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.).o. 10. La soiurile mai vechi. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. 10. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.26 – Broccoli: 1 . Partea comestibil\. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).d. Limbul este.4. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. botrytis L. dispuse pe l\starii principali. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.a. la multe soiuri. pedunculii florali [i mugurii floriferi. lirat-penat-partit.7. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.m. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 1953). var. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.

F. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). SCL Bac\u [.7. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.6.L. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.5. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. 10. 10. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. în cultur\. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). cu o vârst\ de 40-45 de zile. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. În România se cultiv\. Vidra.a. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. în mod întâmpl\tor. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.C. provenite din ]\rile cu tradi]ie. au fost studiate adev\rate colec]ii. ~n aceast\ faz\. diferite soiuri.7. N. Cu alte cuvinte. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.27.27 . Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Fig.6. exigen]ele ecologice sunt maxime.N.1. 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. STAN.7. Soiuri La nivel mondial. Tehnologia de cultivare 10. În câmpurile experimentale de la I.

l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. eventual. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). a[a cum s-a anticipat deja.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Dac\ l\starii sunt prea lungi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10. 10. Recoltarea se efectueaz\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). de regul\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Înfiin]area culturii are loc. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. 10. Fig.2. dar poate fi [i mai redus\. prin r\saduri de 3045 de zile. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .6. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\.28).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. De asemenea. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\.7. dar f\r\ frunzele protectoare. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).28 . dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. în mod e[alonat.5 iulie). în cultur\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. La cultura de broccoli asparagus.

suculent\. mânc\ruri cu carne.8. circa o lun\. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). N. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. care este fraged\. var. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.1. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. H.). De asemenea. 10. 10. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . adic\ 15-25 t/ha.2. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . mai ales atmosferic\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în perioada cu umiditate ridicat\.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. gongylodes L. respectiv B. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.8. comparativ.8. Oleracea. gongyloides Lam.a. Familia Cruciferae 10. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. ou\ sau umplute cu carne [i orez. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . frig\nele.în cel al guliilor. sin. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. simpl\ sau asortat\ cu morcov. GULIA Brassica oleracea var. oleracea. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.N. ]elin\ [. sylvestris.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. ridichi. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . ghiveciuri. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. denumit\ “varza de Pompei”. din timpul toamnei). Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). oleracea var. cu conopida. în perioada de secet\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Din punct de vedere agrofitotehnic. La noi în ]ar\ sunt 178 . r\sadni]e [i solarii. De asemenea. cu gust pl\cut. soteuri. de exemplu. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. [i bolile. STAN. Una din aceste variet\]i.

Astfel. cultivate prim\vara devreme. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.8. în S. gulia. în acest din urm\ caz. ovat sau lanceolat. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. alterne. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. r\d\cini.U.29). limbul este eliptic. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.3. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. În România. în faza reproductiv\. 10. l\sând cicatrici mari.. dublu sau neregulat din]a]i. Frunzele sunt simple. 10. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. La soiurile timpurii.A. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. respectiv 610 ori mai mici. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. tuberizat\ în partea inferioar\. comparativ cu varza. În lume este larg r\spândit\. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. 1985). Canada [i Asia. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. cele de la baz\ cad mai devreme. de culoare verde-deschis. Limbul are m\rimea [i forma variabile. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în faz\ de r\sad. Unele soiuri . în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Aspectul general al plantei: scurt\.29 .LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. acestea pot evolua. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Tulpina (în primul an) este Fig. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. se comport\ ca anuale. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. 10. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. în al doilea an). În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. în func]ie de soi. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. sferic-turtit\ sau ovat\. Lobii limbului sunt simplu. bienal\ (fig.Gulia. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. atât timpurie cât [i cea tardiv\.

au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). pentru gulioare. 180 .9). culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. MUNTEANU 10.mai ales nutri]ionali . prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. datorit\ faptului c\ plantele. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Aceste cerin]e sunt justificate. dar echilibrate. cerin]ele sunt mai mari. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). În toate cazurile. În mod deosebit. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. În acela[i timp. de regul\. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. mai ales fa]\ de sol. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Asolamentul. în cultur\ protejat\ [. bine structurat [i fertil.8. Producerea r\sadurilor. factorii de mediu . Elementele nutritive se prefer\. STAN. de baz\.4. inclusiv la gulia de toamn\. 10.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari.8.5. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). a fi în cantit\]i mari. iar pe de alt\ parte.N. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. elementele nutritive [i ap\. Solul trebuie s\ fie mijlociu. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.6. pe de o parte. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. pe un fond de fertilizare organic.a. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. N.6. 10. tardive. 10.8.1. dar suficient de reav\n.8. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2.02) (tabelul 10. STAN. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. Fig 10. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. N.4). Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. la interval de 8-10 zile.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. prin împr\[tiere sau în rânduri. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Lucrarea se execut\ manual. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. temperatura de 70C). în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. la distan]a de 25 cm între plante. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. 182 . cel pu]in trei zile. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.30 . Se aplic\ 3-4 ud\ri. 10. Murtazov [i colab.30). Lucr\rile de îngrijire.N.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.000 plante la ha (fig. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.6. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile.000-70. 10. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu.31). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. o singur\ dat\. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. în acest caz. R\sadurile îmb\trânite. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 183 . Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.8. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. produc]ia va suferi (Bala[a. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. revenind o densitate de 65. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari).2. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. în func]ie de condi]iile meteorologice. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. agrotehnice [i de soi. 1973). La plantare. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în zona unde are loc procesul de îngro[are. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual.

Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. În cursul vegeta]iei. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. MUNTEANU Fig 10. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. în func]ie de regimul de precipita]ii.31 . la adâncimea de 30-40 cm. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.6. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. cu o p\trundere superficial\ în sol. la cuburi sau ghivece nutritive. STAN. R\sadul se produce în sera înmul]itor.3. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. dar pot face recoltarea mai dificil\. Producerea r\sadului. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\.N.8. de calitate inferioar\. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Guliile. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). f\r\ suculen]\. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. 184 . N. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. 10. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.

10.32 .33). ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.32). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.000 plante. 1972). Înfiin]area culturii. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. În solariile tunel.33 . între 15 martie . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. care în general va fi moderat\ (16-170C). cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. în func]ie de zona de cultur\. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.000 plante la hectar. mai ales în perioada iernii.10 aprilie. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. Fig 10. 185 .34. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 10. În perioada de r\sad.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. dispuse conform schemei din figura 10. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.

STAN. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).N. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucr\rile de îngrijire. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). 1972). În cultura pur\. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. produc]ia este 2025 tone la hectar. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 10.6. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. 186 . MUNTEANU Fig 10. N. 1973). scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Plantarea se face manual. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu.4. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. irigarea.34 . Recoltarea.8.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Tehnologia de cultivare 10. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.8-2. Se seam\n\ mai rar. 1973). Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). ori de câte ori este nevoie. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. deoarece r\sadurile nu se repic\. alegerea plantei premerg\toare. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . revenind o densitate de circa 33.000 plante la hectar (Bala[a.6. 1973). În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.9.36).LEGUMICULTUR| II 10. Cultura timpurie Alegere terenului.000-166.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.3 kg.000 plante la hectar. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.1. 10. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie.9. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Completarea golurilor se face manual.36 .6. Fig 10. Producerea r\sadurilor. 2-3 kg. la 4-5 zile de la plantare. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. soi [i calitate. Murtazov. Pân\ la plantare. 1974).

Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. MUNTEANU Spectrum). 10.6.a. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. De asemenea. 10. [i în a doua parte a acestei luni.37 .9.N.37). dup\ r\rit.) câte dou\ rânduri pe strat.5 cm. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Produc]ia este de 20-25 t/ha. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. la începutul lunii iulie.2. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. distan]ate la 80 cm (fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. în 2-3 etape. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Fig 10. manual. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. STAN. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. N. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Stanhay [. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Lucr\rile de îngrijire. Calendaristic. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.

în 2-3 etape. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.37). 10. dar cu unele deosebiri [i anume: .000 plante la hectar (fig. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. 1998). l\sându-le pe cele mai viguroase.. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.000-50.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. manual. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).se face r\ritul plantelor. 193 .

194 . prezint\ flori unisexuate. convar. cu tulpina fistuloas\.1. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. târâtoare. vulgaris suprafa]\. var. fiind monoice. Pepenele galben Cucumis melo L. sere. (=var. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. N. (peponid\). cu polenizare Giromontina Alef. STAN. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.N. plantele Cucurbita pepo L. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. sunt plante erbacee anuale. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. ad\posturi.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. oblonga Ser.1. alogame.1. Familia Cucurbitaceae 11. 1979 11. Dovlecelul entomofil\.1) Tabelul 11.

4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. 6.7% MgO. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia.39-0... Anglia [i alte ]\ri nordice. De[i. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. 11. 3. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.. În func]ie de ]ar\. Spania. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.39-0. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.1. Italia etc. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. din punct de vedere alimentar. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. iar cea total\ de circa 2. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.A. Pe plan mondial. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. 1. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere..2. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.O. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.04 mg% vitamina B2).8% SO3. 1974).LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.35-0.000 ha. 1995).39% SiO2.57% cenu[\.H. citat de Ghenkov [i colab.07-2. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.. murate sau marinate). De la greci.26% P2O5.2 milioane ha. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 195 . 0. suprafa]a cultivat\ este de 90.95% substan]e proteice.U. produc]iile medii sunt foarte diferite.6% CaO. 0.3% K2O. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.4 milioane tone.H. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). În Europa. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.. 0.04 mg% vitamina B1. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 0. Varo.14% zaharuri totale.4 milioane tone (Anuarul F.83% Cl. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Ungaria.52% celuloz\. 10. tocan\ etc. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). Germania. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). 1. Collumela [i al]ii.A. Polonia. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. 4. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).58% Na2O. Olanda. pân\ la latitudinea de 61-62°. 0. 7. 11.

Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. urmate de zonele colinare. STAN. De la r\s\rire pân\ la recoltare. 196 . sunt necesare 56-70 zile. ocupând suprafe]e diferite. târâtoare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. 1980) Tulpina este erbacee. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri.1. acoperite cu peri[ori aspri. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.N. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.1 .5 m. fistuloas\.7 la 2. 11.1). de la 0. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. MUNTEANU În ]ara noastr\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. ramificat\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. astfel. sunt mari. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. 11. din loc în loc. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. trilobate sau pentalobate.3. hr\nirea plantei devine mai activ\. N. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.Sistemul radicular la castrave]i.. cu p\mânt. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. tulpina emite r\d\cini adventive [i. Fig 11. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. ca urmare. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.

de form\ alungit\.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 197 . dac\ polenizarea are loc. Dac\ polenizarea se face incomplet. 11. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. 5 . 1973) (Ethrel 500 ppm). ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. favorizând apari]ia 1 . prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.2 . lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. deoarece polenul este greu [i lipicios. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. La hibrizii ginoici. are dimensiuni [i culori diferite (fig. Astfel. o hran\ mai bogat\ în azot. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. în func]ie de soi. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. fructele cresc deformate.cârcel.flori b\rb\te[ti. care. 11.flori femeie[ti. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. duc la cre[terea num\rului de flori femele. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). 2 . temperatur\ [i umiditate.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. În cazul acestor hibrizi.2). de form\ alungit\. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). numit\ melonid\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.frunz\.3).Castravetele: de culoare alb-g\lbuie.3 . 3 . turtite.

N. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. în culturile de câmp. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. N. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. 1957). la cultura în sere [i r\sadni]e. În func]ie de fenofaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Sub 15°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. frunzele devin galben-verzui.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. 198 . iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C.. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C.4. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Intensitatea optim\ a luminii.2) Tabelul 11. plantele mor. Din aceast\ cauz\. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Astfel. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C.1. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. STAN. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. MUNTEANU 11. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. este de circa 15-20 mii luc[i.

de obicei. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. bine drenate. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. cap\t\ un gust amar. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. 1. încetarea fructific\rii. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. bogate în humus. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. care trebuie men]inute constant.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. afânate. pe cât este posibil. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. fructele se deformeaz\ [i. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. 4.5). mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. De asemenea. de aceea. Elementele nutritive.0 kg N. pân\ la 0. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. avându-se în vedere c\. De aceea. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei.5 kg P2O5. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. 2. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. f\r\ exces de umiditate.0 kg CaO [i 0. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. De asemenea. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.0 kg K2O. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Pe de alt\ parte. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. 199 . `n privin]a calit\]ii luminii. este d\un\toare castrave]ilor. Nu sunt indicate solurile grele. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. în special SO2. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. la o ton\ de produs. castrave]ii se cultiv\. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). în unele cazuri. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. argiloase [i cele prea nisipoase. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. în special la cultura de ser\. se extrag din sol circa 2. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\.5-7. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. u[oare.5 kg MgO. fosfor [i potasiu.

Favorit etc. Levina. Levina. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Florida. N. planta pe sol înc\lzit. Parker. Record. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.4. Renato F1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Astrea F1. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Tabelul 11. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Anka. pe [an] cu gunoi. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11.N. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Royal F1. MUNTEANU 11.1.4). Cornibac Renato. Obelisk. pe balo]i. Corni[a. se planteaz\ în solul serei.5. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Corni[a F1.6. pe pale de paie. Farbio. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina etc. etc. (cu fructul lung) [i Renato. pe timpul iernii etc.3). se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad.1. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Levina F1. Cornibac. STAN. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Select. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. 11. Corni[on. 200 . Magic. plantele nu se sus]in.

LEGUMICULTUR| II 201 .

prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. în 400-500 l ap\.1. MUNTEANU 11. conform schemei din figura 11. Producerea r\sadurilor. În cadrul rota]iei. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.5 l/ha. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. 100 kg/ha P2O5. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. Indiferent de modul de cultur\. varza. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. permeabil. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. N. ceapa etc. bogat în materie organic\. astfel ca.000 plante/ha. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. u[or înclinat. STAN. bobul). Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. fasolea. în momentul plant\rii. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. 202 . trifoiul) [i cele anuale (maz\rea.5). cu expozi]ie sudic\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\.1. cartoful.6. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. a. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp.N. Pentru cultura de toamn\.4. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.

se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. mai rar. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. La pra[ila a doua. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip.4 .2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. 203 . În a doua jum\tate a lunii martie. Cu 7-10 zile înainte de plantare. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.03%. 30% mrani]\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. în brazde de ]elin\. 30% mrani]\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Wuchsal 0.05% sau Ultracid-40 0. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).15% plus Fernos 0.3%).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).a. 40% turb\.

dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.05%.5% Captan 50 WP 0. STAN. Topsin M. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Vapam 12001500 l/ha.6).03%.0. Previcur 607 SL 0.025%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Quadris 0.2%.Dazomet 500 kg/ha. Odat\ cu începerea înfloririi.05%.3%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Baycor 0.25% 8-10 Morestan 0.1%.2%.3%. Polyram DF 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .2%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.1%. Bayleton 5-0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Bavistin sau Derosal 0. Bravo 500 .25%.2%. când l\starii au 6-7 frunze. Systhane MZ 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.25.2%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. a . F\inarea (Erysiphe Karathane 0. 7-10 Turdacupral 0. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2%.25%.2%. Tabelul 11. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. cichoracearum f.25%.05% Turdacupral 0.2%. Topsin M.Benlate. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Folpan 0. Topas 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Dithane M 45 0. Vondozeb 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Sancozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0. Shavit F 0.35%.5%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.05% plus Mycodifol 0. Bavistin sau Derosal. Mikal M 0.2% Mana Ripost M 0.075. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.015%. Kumulus DF 0. Curzate Man 0.N. Vondozeb 0. Alfonat 0.2%.2%.2%.15% l/plant\. Tilt 0. Rubifan 0.15% + Dithane M 45 .05%.4%.3%. 72 ore.Benlate. Mancozeb 0.cucurbitae) 0. Dithane M-45 0. Sulf muiabil 0. Shavit f. N.2%. Aliette 0.0.

iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.5-1. Bravo 500 . Fastac 0. În cazul culturii pe spalier.0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Vondozeb 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.2% Captan 50 WP 0. 205 . Folpan 0.2%.2%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Pirimor 50 WP 0. Sumilex 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Fernos 50 WO 0. Omite 57 EC 0. Zineb 0.1%.2%. Bavistin 0.1%. Ripcord 0.08%.1% Fundazol 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Actellic 50 EC 0. Zineb 58 0. Sumi7-8 Alpha 2. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.1%. 8-10 Actellic 50 EC 0.25%.5 EC 0.20. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Diazol 60 EC 0.3% Captan 50 WP 0. Metoben 0. apoi se sorteaz\. Unden 40 0.08%. Maneb 50 WP 0.3%.2%.04%. Mospilan 20 SP 0.05%.15%.03%.03 %. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Divipan 100 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Sinoratox 35 0. Polyram DF 0. Mirage F 0.15%. b.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 4-5 Decis 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.6 . Shavit F 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Calidan 0.1%. Talstar 10 EC 0. Dithane M-45 0.04%.2%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.25%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.05-0.05%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.2%. dup\ pichetare.05%.15%.20.1%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Nisorun 10 WP 0. Maneb 50 WP 0. cu lungimea de 1. Nogos 50 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.15%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.2%.1%.05% Neoron 500 EC 0.sp.02%. Supersect 10 EC 0.Dezinfec]ia solului b . Polacritox 0.1%.1%.2%.25%.

Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .6 . folosind rota]ia amintit\ anterior. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Fig. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .6). dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.N. la o adâncime de 3-4 cm. 11. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.începutul lunii mai. 11. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.5 . MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 206 .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. N.5 [i fig. 11. 11. STAN.

Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Cu cât se recolteaz\ mai tinere. La culturile pe spalier. dar dup\ ce s-a luat roua. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. când temperatura este mai sc\zut\. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Tabelul 11.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. În nici un caz. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. E[alonat. bolnave etc.pentru industrializare [i 9-12 cm . deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. În momentul recolt\rii. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. în special lungimea fructelor care. care sunt foarte fragile. Pentru conserve. în medie este de 2-4 zile. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. în func]ie de soi. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. trebuie s\ fie de 6-9 cm .LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. la soiurile de tip Cornichon. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. deci se recolteaz\ diminea]a. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\.7).7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a.

castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. la început s\pt\mânal. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. noaptea [i diminea]a). legume verde]uri. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face manual sau mecanizat. recoltarea se face numai manual. STAN. secar\ pentru mas\ verde. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. varz\ timpurie. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. MUNTEANU La culturile pe sol. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 208 .1. borceaguri. Cultura în sere Dup\ tomate. orz de toamn\. 1978). De aceea.la cultura pe sol. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.2. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Dintre lucr\rile de între]inere. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. N. 69 cm [i 9-12 cm. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. recoltarea se face zilnic. La culturile sus]inute pe spalier. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . c. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse).6.N. maz\re de gr\din\. irigarea este cea mai important\. 11. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\.

dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. preg\tirea substratului pentru plantare. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultur\ pe [an]uri cu gunoi. . În cazul culturii direct în solul serei. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . Între]inerea culturii: . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. în exclusivitate. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. atât pe pia]a intern\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. a. . Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. de circa 30 cm. dezinfectarea serei [i solului. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. se folosesc în ser\. îngropa]i sau la suprafa]\. sem\nat în ghivece. de 40-50 cm lungime. hibrizi ginoici (F1). afânarea profund\. . .cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. cu fructe partenocarpice. în ultima vreme.cultur\ pe balo]i. cât [i pe cea extern\. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.cultura direct în solul serei.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultura pe strat de gunoi de grajd.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. .

dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). N. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. administrarea îngr\[\mintelor chimice. STAN. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. azotat de amoniu 200 g. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. sulfat de potasiu 200 g. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. sulfat de fier 30 g. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. în strat gros de 12-15 cm. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare.N. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). care se bat în p\mânt. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu).000-7. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. 210 . ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. var stins 100 g. sulfat de magneziu 50 g. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus.5). în trei reprize. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii.4). conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ.000 balo]i (100-120 t paie). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. pe linia viitoarelor rânduri. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Se administreaz\ succesiv. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. Dup\ a[ezarea balo]ilor. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. îngropa]i [i la suprafa]a solului.

pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. ciclul I balo]i ciclul II (15. care se bat în p\mânt. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.6-23.6-18.00 23. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). În acest caz.9). Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.0 0. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.50 1.1972) (16. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.30-4.0-90.03 1. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.10 2.0 12.8 0.IX. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.1973) 0. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.6 43. 211 .00 8.70 0. care trebuie manevrat. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.9-3. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.10 0.5 10.099 2.0-37.I.8).00-16.32-1. ace[tia se a[az\ direct pe sol. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.20 Specificare N .50-5.70 8. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.049-0. Tabelul 11.00 20. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.160-0.00-3.70 8.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.461 4. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.50-13. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. evitarea contamin\rii cu nematozi. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.267-0.42-3.54 1.65-9.5-36.259 4.21-8.50-19.90-8. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.

când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.1%.2% sau Sumilex 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. cu asigurarea ventila]iei. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.05%. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Derosal 0. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.5 kg superfosfat. 0.15%. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. 30% mrani]\.1%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .2%. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Sumi-Alpha 2. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. la câteva zile de la r\s\rire.ciclul II).3%. 0. evitându-se excesul de umiditate.03%). 5-8 III . Tratamentul termic uscat de 76°C.C. Astfel. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Foliar-feed 0.2% plus Ultracid 0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.3-0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.03%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.ciclul scurt în sere înmul]itor.06% sau Unden 0. Actellic E.N.5%. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. MUNTEANU Tabelul 11. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. timp de 72 ore. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Morestan 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. STAN. 1.5 EC 0.0 kg sulfat de potasiu. temperatura va fi de 22-24°C. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. N. 15-10 VII .

zile de la sem\nat la plantat. unele cu caracter general. Pentru ciclul I. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.10). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. 4-6 frunze normal dezvoltate. cu r\d\cini de culoare alb\. **. 7-9 mm diametrul la colet. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 20-25 cm în\l]ime.5-3 plante/m2. de culoare verde normal.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.12).11). Tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. cu sistem radicular bogat. liber de boli [i d\un\tori.2 plante/m2). când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). desimea culturii este de 2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 213 . 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. desimea este mai redus\ (1.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.40 m.

pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • II – aprilie. prin aspersiune. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. • Defolierea ascendent\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • Reglarea umidit\]ii: . dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. 40% turb\.umiditatea solului 85-90% din c.c. MUNTEANU Tabelul 11. nivelarea solului. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . STAN. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.5.N. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.4% Distribuirea r\sadului pe travee.a. N. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. februarie.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. deformate. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.ianuarie. decada 3. temperatura de zi: 22°C . decada 2. 24°C .martie. • I – februarie.

pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\.. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. 11. La acest sistem. [i colab.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. În continuare. De la dolie. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În acest scop. pe de o parte. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. în prima etap\. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. B . tulpina se 215 . plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. l\starii îndep\rtându-se.`n "V". de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. la nivelul sârmei. se las\ câte un fruct la fiecare nod. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. 11. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. [i fructificarea acestora. în prima etap\. 1980). care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.7 . pe de alt\ parte. Fig. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.7).Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\.

este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.N. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. o plant\ poate produce 40-45 fructe. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.6 34 30 26 22 5. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).4 5. în sensul c\. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. atunci acestea se epuizeaz\.14).1 4. are nevoie de 18-21 zile.13). STAN. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. atât în sol. iar `n al doilea rând. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.2 7. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. Un fruct. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. cât [i a fructelor. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.5 216 . pe fiecare plant\ se pot ob]ine. Tabelul 11.3 3. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. în serii. N. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. câte patru fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.9 5. cât [i în aerul serei. f\r\ oscila]ii. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.

15). care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. P2O5-852/192 kg/ha. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.a. 1978). prelunge[te perioada de fructificare. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. astfel încât s\ asigure 30 mg N. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\.../ha. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1978). atât în interiorul balotului. imediat dup\ începerea fructific\rii. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 120 mg P2O5. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). Ca urmare. Este bine ca. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Fertilizarea se face. pe baza analizelor de laborator. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la începutul vegeta]iei. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. de asemenea. 217 . [i a celor din zonele învecinate. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 150 mg K2O. K2O-1010/412 kg/ha.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. CaO-1564/-kg/ha. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 1974). MgO-86/16 kg/ha.

recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.0 6. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. cultura se face obi[nuit. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. conform solicit\rilor beneficiarului. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. strâmbe. Pentru m\rirea produc]iei. direct pe solul serei. strâmbate. într-un sol care.5 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5-3.0-6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. în prealabil. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. La aducerea în alee. MUNTEANU Tabelul 11. spongios.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. a fost dezinfectat pe cale termic\.9). b. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).0 2. În cazul când se practic\ acest ciclu. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. folosind r\sad de 30-35 zile.8-7.N.5 6.2-3. STAN.5-7. N. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. cu urme de îmboln\viri. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. r\niri mecanice etc.8-7. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.5 6. 218 . consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\.6). ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. tot pe calit\]i. deformate.

9).1. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. în concentra]ie de 10%). Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. mobilizarea solului [i. varz\. 1981). Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Produc]ia este de 60-70t/ha.K.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. concomitent. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha)..3). deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor.P.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie.6. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. r\sadul se va produce tot în aceste sere. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. [i colab. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.3% plus Captadin 0. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. 11.3. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. odat\ cu desfiin]area culturii. conopid\ (tabelul 11. c. se încorporeaz\ în sol. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. bilonatul plantelor. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. conducerea plantelor vertical prin palisare. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.

La culturile din ad\posturile joase.6. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 0. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea.000 plante/ha. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. vertical. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. la început. mulcirea cu mrani]\. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. când se desfiin]eaz\ cultura. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. revenind 22. 220 . STAN. în strat de 4-5 cm grosime.1.4. iar plantarea la 1-10 martie. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. 11. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. apoi.85 m între benzi [i 0. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. 1:10).96 m în cele bloc. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. iar pe rând la 35 cm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. sem\natul de devanseaz\. tip tunel. revenind 24.7 plante/m2. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. pe un singur rând. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. pra[ile. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).70 între rânduri [i 55 cm pe rând. moderat. realizându-se 50-60 t/ha. În solariile tunel.80 m între rândurile din band\.N. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. mai des [i cu norme mai mari. plantarea se face în rânduri simple.000 plante la ha. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. În solariile bloc. N. udatul. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.40 m în solariile tunel [i 0.

. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.LEGUMICULTUR| II 11. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. ]\rile mediteraneene.2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. în culturi ad\postite.3. Asia Central\ [i China (Jukovski. 1974). salate de fructe etc. formând tulpini de ordinul I. târâtoare. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. 11. sucuri. dulce]uri. ajungând pân\ la 12-14%. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Rusia. Iran. vitaminele B1 [i B2). fiind mai s\rac decât la castravete. atingând paralela 470. 221 . Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. Iordania. 1950). 11. marmelad\.500-3. mai sub]ire ca la castrave]i. ]\rile balcanice [i în America. Este mult cultivat în India.8). pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. 11. La noi se cultiv\ pe circa 2.2. China. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.000 ha.2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri.2. când au gust.1. Semin]ele con]in circa 25% ulei. În prezent. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. aproape cilindric\. Tulpina este erbacee.2. Se ramific\ puternic. acoperit\ cu peri fini [i de[i.

Fructul este o melonid\ (peponid\). Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. entomofil\. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).16). Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. pân\ la începutul recolt\rilor. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). portocalie sau verde. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. galben\. 222 .2.Pepenele galben: plant\ cu l\star. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente.. crocant\ sau fondant\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. la cultura de ser\.5 Mg (tabelul 11.4. cu o produc]ie de 22 t/ha.8 K. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. uneori longitudinal costat.2 N. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. 13. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Astfel. legarea acestora [i îngro[area fructelor. 10. Polenizarea este alogam\. Deci.17). mai mult sau mai pu]in parfumat\. lung pe]iolate. 81. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. florile [i cârceii. cre[te consumul de potasiu. de form\ ovoid\. N. elipsoidal\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. Fructele costate se numesc cantalupi. acoperite cu peri[ori fini. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. palmate sau reniforme.1 P. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii.8 . 11. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 11. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). În perioada de fructificare.N. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. de culoare alb\. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. STAN. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Între înflorirea primelor flori femele. frunze. 1979).

5. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.00 61.00 78.18).53 S. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).60 26. profunde [i ferite de vânturi. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. semitârzii (85-100 zile).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.80 Mg 0. În solurile pe care se cultiv\. Suport\ mai u[or seceta.80 27. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.2. 11. Apa Lumina Tabelul 11. nisipo-lutoase). zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. cât [i târzii (peste 100 zile)..40 81.34 10. semitimpurii (75-85 zile). în compara]ie cu castravetele. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.90 8.60 13. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .7.30 2.10 K 2.34 4.60 13. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.58 12.20 P 0.14 5.25 2. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.40 10. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). 223 .U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.30 60.

N.N. MUNTEANU 224 . STAN.

rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.6. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.2. 11.6. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. mulcirea solului.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.9). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.1. apoi la 5-8 frunze (l\starii). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.6 ore).3x35 kg/ha [i K2O . Fig. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). calitativ superioare. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). rezultând în final o densitate de 20. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.000 plante la ha (fig. cu poten]ial productiv mai ridicat.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.18 ore).2x35 kg/ha.000-24.2. R\ritul plantelor pe rând se face manual. 11. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . în sere. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.9 . 225 . alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. timp de câteva zile. 11. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. combaterea bolilor [i a d\un\torilor.

utilizând r\sad de 4550 zile. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.6. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. în primele 10 zile de la plantare. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Noaptea (în perioada de cre[tere). MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. temperatura se va men]ine la 18-190C.N.000 plante la ha. 226 . apoi. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Este necesar ca permanent. utilizându-se 2l/plant\). Temperatura din aer. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. cultura. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. În general. cultura nu se ud\. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. Pe timp noros. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. în mod normal. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. rezultând o densitate de 20. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. temperatura se va ridica la 28-300C. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). apoi (în perioada de fructificare). oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).19). în func]ie de luminozitate. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. în mod obligatoriu. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. trebuie s\ fie de 24260C.2. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. înmuierea zonei pistilare. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. 11. în prima lun\ de la plantare. N.2. în zilele însorite. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. La soiurile târzii. STAN. pe fiecare m2 substrat de cultur\. aceasta va fi de 20-220C. va fi de 23-250C. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Se recomand\ ca. intensificarea aromei specifice etc. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. apoi cre[te pân\ la 90%.

ciupindu-se dup\ o frunz\. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.2. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 1980). de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11.. sub form\ de “V”. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.a. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). direct în ghivece. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Ogen etc. 3-4 fructe pe bolt\. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Galia F1. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.3. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.6. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. 227 . Produc]ia este de 20-30 t/ha.. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. produc]ia fiind timpurie. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). dar fructele sunt mici.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. În plin proces de maturare a fructelor. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Astfel. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. de calitate superioar\. H-25. Turkestan.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. se ob]in fructe mari.

1-2% celuloz\. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. B6. de regul\. 1978). acizi organici (0.40 m l\]ime).6. zaharuri (6-8%). Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.9.).5 mg/100 g s. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.2 mg. C(4. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.500 plante/ha). dar desimea poate fi sporit\ la 20.3 mg/100 g).5 mg.p. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.1. câte un fruct. Dintre lucr\rile de îngrijire. 228 .2 %). Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe.3.5%). Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.1. fosfor – 12 mg.000 plante/ha). Înainte de maturizare. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. fin [i pl\cut.. vitaminele A. C. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. 1992). 3. STAN.5 – 1.5 – 4. se folosesc la prepararea mur\turilor. În continuare.3. 11. B5. se las\ pe fiecare l\star. fier – 0. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. din care: 1. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. proteine (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.4. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. PP.8-5. în func]ie de vigoarea plantei. distan]a dintre rânduri este de 1.9 % zaharoz\.6% glucoz\.2.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.000 plante la ha.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. Butnariu [i colab. N. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. la 100 g substan]\ proasp\t\. Astfel. 11.6 % fructoz\ [i 0.N. Fructele con]in: 89-90% ap\. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. iar în cel tip bloc.6 – 2.) sin. fiind indicat în tratarea litiazei renale. calciu – 7 mg. în solariile de tip tunel (5. carotenoide (0. B1.2 %). lipide (0. s\ruri minerale de: potasiu – 2. 1984. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. B2. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.

pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.LEGUMICULTUR| II 11. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .000 kg/ha. 1950). Spania – 37. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. 11.000 kg/ha. mai 229 .3. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. 11. indieni [i chinezi. Italia – 32778 kg/ha.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at.2. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Florile mascule apar. erbacee. de unde a trecut la arabi.H. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Grecia – 40. într-o lucrare publicat\ la Neapole. profund divizate sau pu]in lobate. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Florile sunt unisexuate. 1999). Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile.11.409. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3. În prezent. Cipru –50. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. pubescent\. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. per[i. Fig.10). Frunzele sunt mari. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.000 ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.3. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10 ..000 kg/ha. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.773 kg/ha.

Dr. diferit colorate. bine drenate [i structurate. De D\buleni. în func]ie de soi. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Semin]ele sunt mari.N. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. cre[terea este încetinit\. semitimpurii (Dochi]a).5. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Fa]\ de lumin\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. mai rar. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor.20) 11. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. matur\rii [i calit\]ii fructelor. MUNTEANU ales. ovale.3. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. dar în exces d\uneaz\ form\rii. 230 . Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Semin]ele germineaz\ la 15-160C.2). Timpuriu de Canada). culoare [i calitate diferite. 11. De[i este o plant\ de zi scurt\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. 11. N. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.6. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. STAN. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\.3. În anii foarte seceto[i. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. pe tulpina principal\.4. aproape plate. Charleston Gray) (tabelul 11. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. de form\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. cu tegumentul tare. Miezul este de culoare alb\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.3. turtite. pentru produc]ii foarte timpurii. semitârzii (De Mini[. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.

LEGUMICULTUR| II 231 .

fertilizarea fazial\. nivelarea de între]inere. în sistemul gospod\resc. N. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. 11.5 m.N. pe suprafe]e mai mici. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. asigurând o densitate de 12. când în sol se realizeaz\ 14-150C.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. Fig. la adâncimea de 3–4 cm. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Toamna se efectueaz\: discuirea. Dac\ terenul nu s-a modelat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. cu cultivatorul. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). pe intervalele 232 .000 plante/ha. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.11) cu SPC-6. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. r\ritul. STAN. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. 11. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.11 . acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). mu[uroitul. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.000-14. Acestea sunt: pra[ilele repetate. Prim\vara pân\ la sem\nat.

dup\ unii autori. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. var. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. dovlecei umplu]i.4. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. pe nodurile tulpinilor. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. iar dup\ al]ii din Africa. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. pân\ la m\rimea maxim\.06.5-7. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. din America Central\ (Mexic. hidra]i de carbon 6. de unde s-a r\spândit în Europa. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. din loc în loc.4. cu 350–400 m3 ap\/ha. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. fosfor 60. dovlecei pane. pân\ când plantele acoper\ solul. cupru 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. B2 0. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. singure sau în amestec cu alte legume. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. zinc 0.2. Odat\ cu pr\[itul manual.03-0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. sufleuri. C 8-30). Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Peru) [i Asia Mic\. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. 11. fier 0.08. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.10.2. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. e[alonat în perioada iulie-septembrie. B1 0. gr\simi 0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).1. budinci etc.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. 233 . Ungaria. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. f\r\ a deranja vrejul. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.4.7%. 11. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. mânc\ruri de dovlecei. Recoltarea se face diminea]a. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.05-0.1.3%.) [i în industria conservelor. pe timp r\coros.

11. deoarece are un sistem radicular mai profund. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. rezist\ bine la secet\. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. palmat lobate. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).5. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. de peste un metru lungime. iar coaja se îngroa[\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.4. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor.4. Pulpa fructului este fraged\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). apoi devine a]oas\ [i tare. în anumite condi]ii. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. Frunzele sunt mari. de culoare galben\. bine afânate. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.12). tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.4. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.3. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. anual\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig.12 .4. lung pe]iolate. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. N.N. suculent\. în cultur\. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. STAN. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. 11. acoperite cu peri aspri. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. cu pH neutru. mari. 234 . cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. 11. 11. Soiuri În ]ara noastr\. care formeaz\ tufe compacte (fig. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. culoarea variind în func]ie de soi. 11. R\d\cina este pivotant\.21).

LEGUMICULTUR| II 235 .

a. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.13). 11. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. [i K2O 25 kg/ha s. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. 11. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). care sunt [i mai productive. 11. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.N. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.a. Fig.. pentru 236 . cu N 25 kg/ha s.4.6.4. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. N.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. 11. STAN. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând.13 .6. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.1. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).

7-0.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. fiind foarte perisabile. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. 11.). atunci când este nevoie. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 1980). var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 1980). ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 1980). 11. Fructele.2. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. Institutul pentru Resurse Genetice.5. dup\ unii autori. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. din Africa (Ceau[escu [i colab. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. 0. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. salat\ de p\tl\gele vinete etc. De asemenea.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.35 mg/100 g provitamina A [. 3. 1. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.4. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. iar dup\ al]ii. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. proaspete [i conservate. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.1.A.5.5.6. polenizarea se face artificial. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. (Bajurianu [i }urcanu. În perioada când nu zboar\ insectele. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. 20–35 mg/100 g vitamina C. Italia [i Rusia. 237 .U. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. se umplu cu zacusc\. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Fran]a.. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 11. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.4–5% hidra]i de carbon.2.a. La noi în ]ar\..

STAN.4. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. N. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Culoarea fructelor este albverzuie. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Acesta are o form\ discoidal\. Plantele sunt foarte sensibile la înghe].detaliu fruct 11. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor.14).5. 11. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. irigarea culturii este obligatorie. Ca [i dovlecelul comun. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. dup\ care devine alb-cenu[ie. 2 . De aceea. cu marginile u[or marcate.sau pentalobate. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.N. o parte de forma unei calote (semisfere). patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. în partea superioar\ a fructului. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).Dovlecelul patison: 1 . când fructele sunt tinere.3. 238 .14 . 11. Fig.plant\ cu frunze. MUNTEANU 11. la maturitate fiziologic\. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. peste care se suprapune.5. cu marginile canelate [i rotunjite. în aceast\ perioad\. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. frunzele sunt tri. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. flori [i fructe.

cu 8–10 muchii proeminente. 1998). Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. de culoare verde–albicioas\.6. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha.5. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.. 11.LEGUMICULTUR| II 11. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).5. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. în form\ de turban. la 3-4 cm adâncime. Fructul este tipic.5. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu un diametru de 8–10 cm. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu o vârst\ de 25–30 zile. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Soiul Comun este timpuriu. denumit Comun. 239 . cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun.

SAVI}CHI.. V. I. C. COBÂLA{. Editura Grand. I. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. BAJURIANU. The Avi Publishing Company Inc. I. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor.N.. GR. CHAUX. vol.. P. [t. Agron. J.. H. D.. Editura Academiei R.. Bucure[ti. C. BERINDEI.. BECEANU. U. vol.. (1992) – Legumicultur\. PELAGHIA. M. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. VOICAN. 3. (1991) – Varza pentru frunze – origine. CEAU{ESCU. R. STAN. RUXANDRA. CHICHEA. Gr\dina. BUTNARIU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Connecticut. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. CL. Lucr. FOURY. SAVI}CHI. B. Univ. (1974) – Fitotehnie. Chi[in\u.. COBÂLA{. BASSET. Berlin. CEAU{ESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Seria Horticultur\.3. BECKER-DILLINGEN. vol. BECEANU. Paris. N. B. Via [i Livada nr. G. 12. Editura Ceres.S. STAN. Ia[i. Lucr. Tec Doc – Lavoisier. 33.F. GR. B|LA{A. POPESCU. N. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Bucure[ti. CL. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. A. GH. INDREA. (1973) – Legumicultura. nr.L.A. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. M. BÎLTEANU.. S. 30.. BODEA. B. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. IV. M. CIOFU. Ia[i.. D. Analele I. STAN. New York. Londres. Bucure[ti. }URCANU. Bucure[ti. FLORESCU. CHILOM. (1994) – Production légumières tome 2. COBÂLA{. Bucure[ti. P. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A.. V. N. Bucure[ti. [t. J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. Bucure[ti.R.S. Inst. Agron. Bucure[ti. RADU.C. M. Seria Horticultur\... N. 240 . (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. I. PETRESCU. RADU. D. I.

C. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. MINKOV. M.. R|DOI. Ia[i. MAIER. vol. Bucure[ti. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. I. GH. PL|M|DEAL|. MARIA. V.P. VASILESCU. (1969) – Cultura legumelor. Bucure[ti. IANO{I. IV. 2.C.. I. Bucure[ti. BERINDEI.V.C. BUZ|U (1980) . – COORD. IORD|CHESCU. B. DR|GU}. T... L|C|TU{.F.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Lucr\ri [tiin]ifice I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.A. GL|MAN. GHENKOV. IANO{I. Editura Ceres. C. Bucure[ti.. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. I. I. Z|GREAN. I.. CTIFL – Invuflec. GH.A. GH. Bucure[ti.A. [i colab. M. Bucure[ti. vol. Editura Agro-silvic\.L. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii.P. LÖBL. MANOLACHE. DI}U. I. Sofia. SCURTU.. I. M|NESCU. Patronatul Horticultorilor din România. A.A. Artprint. 2. MURTAZOV.Tehnologia culturii legumelor în solarii.L. Artprint.. MAIER. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. [t. (1997) – Cultura cartofului. LÖBL. Bucure[ti.F. Bucure[ti. V. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad..L.. – S. Bucure[ti. Bucure[ti.C.I. Redac]ia revistelor agricole.. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. DI}U. 241 . (1961) – Cultura legumelor. În: Gl\man [i colab. Artprint.F.L. V. agron. M. Cerc. – S.B.C. 3.. E.A. V. JILCU.. COSTACHE.. (1972) – Culturi for]ate de legume. M. prezent [i viitor. [i colab. (1998) – Producerea legumelor.V. PER{UNARU.. Lucr.H. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor.I. M. GHERGHI. DUMITRESCU. ROMAN.. DUMITRESCU. BAICU. RO{U.L. I. BOSE{AN. Bucure[ti..P. D. RUXANDRA. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.L.L. MUNTEANU.. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. LE BOUHEC.. A. B. T. I. [t. L|C|TU{. Bucure[ti. GL|MAN.Tehnologia culturii legumelor în solarii. G. Zemisdat. BUZ|U (1978) .. Paris. VII. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Bucure[ti. M. D. E. Editura Agro-silvic\. VLAD. N.C.. TR. D. I. I. [i colab. Editura Agro-silvic\.. Trecut. IORD|CHESCU.N. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. (1997) – Memorator Horti-Viticol. VIDRA – S. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii.. – Memorator horti-viticol. MAIER. în Moldova. I.C. M.. Patronatul Horticultorilor din România... nr. L.H. STOIAN. POPESCU. S.C. J. OLGA. D.C.F. D. vol. Lucr. I. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. vol.

GR. vol. ICLF Vidra. În Moldova. POPESCU. P.. N. N. PANAIT. MUNTEANU. în Moldova. 4. KUO. Technical Bull. 4. SAVI}CHI. I. Tez\ de doctorat. I. Leonard Hill. Bucure[ti. STAN. Centrul de multiplicare Inst.. L. N. nr. agron. T. M. Buletin informativ nr. R. Bucure[ti. J. P. nr. agron. Bucure[ti. în Moldova. 17. M. (1986) – Bolile plantelor legumicole. MIHALACHE. forma alb\ (lam. Chi[in\u. II. I. Cerc. Ia[i. (1968) – Castrave]ii.. STAN... 242 . TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. N. GH. G. Ia[i. Bucure[ti..) D. Analele I. M. Ia[i. Ia[i. STAN. capitata. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. vol. P. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. SAVI}CHI. vol. Taiwan. STAN. MUNTEANU. NIEUWHOF. N. {I STOENESCU. STOIAN. RADU. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Bucure[ti. N. 2. Bucure[ti. YOON.. N. London. MIHU. SINGUREANU. MUNTEANU MARINESCU. AVRDC. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Editura Agro-silvic\.N. OPENA. Editura Universitas. Bucure[ti. Ia[i. V. în Moldova. COSTACHE. 2. I.. Tez\ de doctorat.. 2.. Agron. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. N. Agron.L. (1992) – Legumicultura. Agr. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. MUNTEANU.C. Cercet. vol..C. 1. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. G. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Cercet.. SINGUREANU. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. No. POPLÃCINEL. Cercet. Editura Ceres. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. GR. Editura Ceres. I. [i colab. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Agron. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. SAVI}CHI. P.. Bucure[ti. vol. vol.. (2000) – Legumicultura. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Inst. 3. SINGUREANU. C. Tez\ de doctorat. PATRON. 1. (1969) – Cole Crops. T|TARU.F. N. agron. SAVI}CHI. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MUNTEANU.. SAVI}CHI. A. Editura Ceres. ATANASIU. ANDRIESCU. Centrul de multiplicare Inst. P. Ia[i. în jude]ul Ia[i. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. I.

L. V. Editura Ceres. C. Editura Ceres.. Bucure[ti. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Bucure[ti. Analele I. M. GH.. 3. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. VÂLCEANU. VOINEA. M. ZEVEN.. JUCOVSKY. 243 . A. TOMA.. P. V. Editura Ceres. (1984) – R\sadni]e [i solarii. G. D. vol. Bucure[ti. M.. Wageningen. Editura Ceres.C. VI. M. L|C|TU{. GIREAD|. PERCIALI. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. nr. ZANOSCHI. VOICAN. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. V. C. D. V. Bucure[ti.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Editura Ceres.F. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. VOINEA. ANDRONICESCU. Bucure[ti. VOICAN.

3 PRINTED IN ROMANIA .05. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.: 032-218300.2001 2001.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Aleea M. 3 Tel. Sadoveanu. Sadoveanu nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful