Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

........................... 33 7.1............ Rela]iile cu factorii de mediu .......................2............................................................................... 32 7.2............. 84 8.................................................. 48 8...............1..................................................2..................... 80 8........6..1. 83 8.....3................. 81 8...... Tehnologia de cultivare.......................................6.. 37 7........................ Tehnologia de cultivare.................................. Soiuri ..6........................................ Originea [i aria de r\spândire..........2........ Tehnologia de cultivare... 87 8................ 42 7.... Rela]iile cu factorii de mediu ......................... 48 8.........................................3.....................1... 84 8... 47 8........................6..3................. 39 7.....2...................6........................... Importan]a culturii.......... Importan]a culturii........ 41 7........6....5...6...... Cultura prin r\sad... 87 8...... Rela]iile cu factorii de mediu ............................3.............. Cultura cepei prin r\sad .......... 54 8............. Usturoiul comun ........... Soiuri........2....2. Cultura cepei prin arpagic ................4...2....... Ceapa comun\ .................3........1.. STAN..1.....................................1.............6.........................6............ Tehnologia de cultivare......3.............Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\.................. Tehnologia de cultivare......6.............................4.............Cultura ridichilor de lun\ ...................... 76 8.6...................6.......... 54 8..................... Originea [i aria de r\spândire....... Prazul .....5.........6................. 40 7.............. MUNTEANU 7...4.......... Particularit\]i botanice [i biologice............. Particularit\]i botanice [i biologice.. 39 7........................................................6...3.................3...5........... 33 7.................................... 91 8................................... 54 8.....3....... Originea [i aria de r\spândire...................................1..5........1....................2.. 93 4 ....... Importan]a culturii.............................. 82 8........1...............5...........3................. Soiuri.......................................................3.................1........................6........................................................6....2..... 52 8.........................3......3.................... Originea [i aria de r\spândire............... 46 8......... 33 7.................2..1....... 88 8.... Particularit\]i botanice [i biologice................................... N..................... 88 8. Importan]a culturii...............4......1.................1.................................. 90 8...............................3............. Particularit\]i botanice [i biologice....................2...........1..................................... 80 8............6.....6.. Sfecla ro[ie .. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .....6........... 89 8.......................1..........................5..........5..... Rela]iile cu factorii de mediu ........................ Soiuri.................. 90 8.......1........1........... Cultura cepei verzi (stufat)......... 47 8....................5.5..4... 39 7......................... 60 8......................... Soiuri..............2.. Rela]iile cu factorii de mediu ...................6..5.....N...... 73 8......4... Cultura prin sem\nat direct.......... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ...................2....

.....2... 94 8.......4............. Originea [i aria de r\spândire............. Tehnologia de cultivare.1....1.4........ 96 8.........5........................... Soiuri....................................................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... 146 10..................................................6............................... Originea [i aria de r\spândire.......1. 138 10.......... Importan]a culturii..................3............. Particularit\]i botanice [i biologice....2.............. 118 10...1...........................6..............1......6......4...........................................5... 98 9..................6............................. 115 10..............2....1...1............................3....................... 115 10........... 137 10.........................1...................... 116 10........2. 98 9.........4.2.............5..........1.......................................... Rela]iile cu factorii de mediu ......................1.......2...3.......... 145 10....... Importan]a culturii.........................3.......... 105 9...................................1.................................................................. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......... Ceapa de iarn\ sau de tuns ............1...............5.................................. 96 8..............4.. 105 9.................. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..........1......2........... 117 10.... Cultura în teren neprotejat... 145 10....... Soiuri................ 95 8................................... Rela]iile cu factorii de mediu ................................1... Cultura prin sem\nat direct în câmp .......................... Particularit\]i botanice [i biologice........... Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 135 10......1................... 95 8............. 99 9................................................1. 102 9............................. Rela]iile cu factorii de mediu .................. Usturoiul de Egipt .................1... 100 9..........................2............4......... Originea [i aria de r\spândire.. 110 9..........6............................. Cultura târzie (de toamn\) ...........6..................2....4......... Ceapa e[alota.................1.......5........2....... Varza ro[ie .4..................6......6..........................................2........... Soiuri......4......1...... 98 9.....1....1..................... 115 10............... Cultura de var\.................. 145 10........3....1.............................. Cartoful timpuriu.................................................1.LEGUMICULTUR| II 8................ 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .....2.........2.............. Batatul ........................................ Importan]a culturii...............2.. Cultura timpurie în teren neprotejat .............1. 122 10.. 122 10... Ceapa m\rg\ritar...... Ceapa de Egipt ....... Tehnologia de cultivare........4.........6....... 146 10......... Tehnologia de cultivare..... 120 10............ 132 10.......................6.1.. 105 9........ 145 10..................4....... 146 5 .................... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ............1.............................................. Alte plante legumicole din grupa cepei.1......

2.....2...................1....4....3..... 163 10..... 163 10........ Conopida .........................6..N................... Importan]a culturii....................3. Cultura timpurie ...4.................................................6....... Originea [i aria de r\spândire. 175 10..............1.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...... Rela]iile cu factorii de mediu .................................................6..... Rela]iile cu factorii de mediu . Importanta culturii..... Importan]a culturii............................. Importan]a culturii........ Importan]a culturii......... Particularit\]i botanice [i biologice... Rela]iile cu factorii de mediu .........3...1..............................4.....6.1......... Tehnologia de cultivare...... Tehnologia de cultivare..5..................3.... 174 10..3... 149 10....................2...................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.. 176 10.... 174 10...............6....... STAN.... 148 10.............. Particularit\]i botanice [i biologice.......... 174 10. 150 10.................. 148 10................ 178 6 ................ 153 10.2...............................................7...6......3..6................. Cultura în ser\ ...6....................................6.................................8...................................................................... 151 10....... 151 10....5............. 155 10..................................2..... 156 10..................4..7....................4. 174 10...........................6.................... Particularit\]i botanice [i biologice...4........................1......................... 148 10...... Particularit\]i botanice [i biologice.......1.... 157 10.. 153 10....................................................... 151 10. 149 10. 157 10................................... 178 10.............................................................. 159 10........6...........................................6........ Cultura timpurie în teren neprotejat ......... Cultura târzie............................ 158 10..........6................6........ MUNTEANU 10................ 167 10...... Soiuri....... Originea [i aria de r\spândire........................5..............................1.....................4. 148 10.......6.......................6........ 153 10............5............... Originea [i aria de r\spândire.....7.............5.....5...................... Soiuri...........7....3.....5........7........... 176 10......3..... Originea [i aria de r\spândire............................ Varza de Bruxelles ... 177 10...... Tehnologia de cultivare..................... 176 10......... 155 10........ Originea [i aria de r\spândire..............5.........................3..........5...4......... Rela]iile cu factorii de mediu .......3......2.7.............. Rela]iile cu factorii de mediu . Soiuri.................................. 151 10.....7........8.4............................. 172 10................................ 163 10....................................................4.................. 152 10....... 159 10....5.....2......................................... Cultura târzie..................6........5......6..5........ Tehnologia de cultivare.......... Varza pentru frunze..................7..................................................................................................... 169 10............................ Originea [i aria de r\spândire..6.............................. Tehnologia de cultivare........................... Varza crea]\.. 161 10........ 178 10..............................4..........3.7........................6....... N...................................................4..... 158 10.................................... Soiuri.. Soiuri............................................................6................. Broccoli..............4........8.....1........... 157 10................2...................3...................6............ Gulia .... Importan]a culturii.......

...2.................. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .... Tehnologia de cultivare. Cultura în r\sadni]e... 208 11. 190 10.............. 219 11.............2................................................... 194 11........4.....6..2.. Cultura în sere ...3............................... 222 11..........5............. 180 10..1......4..................4.............2.3.................................. Varza chinezeasc\ .................................................. Originea [i aria de r\spândire...........1.........9..................2............................ 186 10.................... Castravetele ......2.....3.6...................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice. 188 10..............8......8..8........2................................................. Originea [i aria de r\spândire.. 194 11............... Cultura timpurie ................5.... Tehnologia de cultivare.............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.................................................................... 189 10..2..1.... 200 11....... 196 11.................. Cultura în teren neprotejat.... Tehnologia de cultivare.4..............9.....................................................9.. 221 11....LEGUMICULTUR| II 10. 183 10...3..........................2..............2...... 191 10.....1....................................1.......2........................... Cultura în r\sadni]e...1.. Cultura timpurie ........................................................... 179 10..................... 180 10............................................ 221 11....... Cultura în sere .................................... 180 10............1...6................ 194 11..................9..............3........................... Originea [i aria de r\spândire............ Importan]a culturii.................6... Soiuri........... 226 11... 221 11....... Particularit\]i botanice [i biologice.3..... 228 7 .......6.........6..................8.............................9............................... 195 11... 188 10....8..6.............. Cultura târzie..........6.......... Soiuri................2....................8................. Cultura târzie (de toamn\) .....2. Pepenele galben ............................1......2.... Soiuri ....................1..............6...... 200 11................. 225 11............. 227 11. 202 11.......................... Particularit\]i botanice [i biologice............6.. 225 11...6.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... Cultura în câmp..... 220 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ..... Particularit\]i botanice [i biologice.........................1..........6.... 184 10......................................... 223 11......................9..................8......4..6.5...... 221 11.........1.1..1............. 190 10......1......4.... Rela]iile cu factorii de mediu .......2.. Cultura în sere ......................1.....................6...9..6...........9.. Particularit\]i botanice [i biologice.............1................2....................................... Tehnologia de cultivare.........................................................................................5. Rela]iile cu factorii de mediu .. Rela]iile cu factorii de mediu .........6..................4........ Soiuri................................................ Importan]a culturii.....6.................................... 180 10.. 191 10............1.........2.....8... Importan]a culturii..............................3.9.................2.6................... 198 11.......... 188 10......1..................................................

. 230 11..........5.. MUNTEANU 11..4... 233 11..... 237 11............................. Rela]iile cu factorii de mediu .........................1.....2............... 238 11.....................................3...............3................ 234 11..................................... Soiuri ......... 239 11............................. STAN................. 230 11... 237 11............4..........3... Soiuri....................................................5........ 236 11.........................4.... 238 11.........1..........2............ Rela]iile cu factorii de mediu ... 229 11................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.... Originea [i aria de r\spândire............. Tehnologia de cultivare.. Tehnologia de cultivare..5...4... Dovlecelul patison...............1...4................................... N....4.......... 228 11.. 237 11.....4.............. Soiuri.....................................2.. 233 11........................................ Originea [i aria de r\spândire.......................5................ Dovlecelul comun................. Tehnologia de cultivare...............................................................................3......4.................. 236 11........................6............ Importan]a culturii.......6....................................6.................4............................2............................3.................. Importan]a culturii.................... Rela]iile cu factorii de mediu .......6.......... Pepenele verde ...........................5.......3.................. Particularit\]i botanice [i biologice............................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..5.................. 230 11............ Cultura în câmp. 234 11...3.................... 240 8 ...3 Particularit\]i botanice [i biologice...........5......4... Importan]a culturii .......................................................N........... 234 11.......5...... 228 11................................... Particularit\]i botanice [i biologice........................5......3.......3.......................4. 229 11.....1..... 237 11......4..... 233 11..6.....5.................. Originea [i aria de r\spândire...........

ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. faţă de umiditatea solului şi de lumină. afânat. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Transilvania. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). lemnos şi liberian. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. precum şi în Moldova. 1993). Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. În România. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă.. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. păstârnacul. 1993). Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. care sunt anuale (Butnariu H. cu excepţia ţelinei. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. În general. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. în special glucide. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. mai ales în primele faze de creştere. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. solul trebuie să fie uşor. pătrunjelul pentru rădăcini. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. 9 . toate se cultivă prin semănat direct în câmp. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. deoarece. şi colab. a substanţelor de rezervă. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. pretenţioase.

subsp.. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Anglia. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.35%. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.1. X d. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. 7. prin Spania. 1984).1. ciorbe. mediterraneus şi japonicus). Morcovul a fost luat în cultură în sec. carota s-au format subspeciile syriacus. Japonia ş. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.. în acest mod. K.4. B2 şi substanţele minerale: Na-1. sativus (Hoffm) Arc. syriacus. H. al XVIII-lea.. pe soluri uşoare sau mijlocii. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. de conserve şi sucuri. iar în anul al doilea tulpini florifere. 7. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. în stare crudă (salată).89%. citat de Zanoschi.39 %. Franţa. în Iran (Banga. bienală. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. 10 . Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. P-0. cilicicus. proteine 1. predominând formele de culoare violacee. flori şi fructe (fig.79%. ghiveciuri etc.1).3. La noi în ţară. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. supe. N. morcovul se cultivă în toate judeţele. albă şi galbenă. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.3%. MUNTEANU 7.2.52 %. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. carotenoide 8. 1985).44%.). 7. japonicus.N. Mg – 0. Italia şi Grecia. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.8 mg/100 g substanţă proaspătă. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. zaharuri 6. În prezent. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.9 mg /100 g substanţă proaspătă. cv. sativus (Alef. 1985). acid ascorbic 3. acestea mai conţin vitaminele B1.1. MORCOVUL Daucus carota L. STAN. sub formă deshidratată. Pe lângă cele menţionate.14%.a.1.. Prin încrucişarea ssp. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.1.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. în special Daucus carota L. Mari cultivatoare sunt: SUA. Ca – 0. celuloză 1. China.

d .LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. peţiolate .2. uneori cu nuanţe rozacee.cele bazale şi sesile . albe. La circa 35– 40 zile de la răsărire. schimbându-şi treptat forma. 7.. de calitate superioară. de lungime mijlocie. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. cu cilindrul central redus Fig. striată.2 – 1. b . cu flori mici. 11 . care se formează în al doilea an. cilindrică. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. de plantă sălbatică. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. impropriu numit sămânţă. costate şi cu ţepi. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. rar Fig. Tulpina floriferă. pentamere. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.rădăcină soi valoros.1 .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. mărimea şi culoarea. 7. Fructul.cele superioare.frunză. de culoare roşieportocalie. Atât tulpina principală. entomofilă. penat-fidate. cu polenizare alogamă.Morcovul: a . este ramificată. 1973) sterile). format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale.2 . este o pseudoachenă. hermafrodite. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. fistuloasă şi înaltă de 1. zigomorfe. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. 1985). c . iar unele rădăcini până la 2 m.5 m. aspru păroasă.

producţie mare – până la 70 t/ha etc.5. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. semitimpurii (110–130 zile). iar cea optimă de 20-250C. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.1. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor.5. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. STAN. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. în funcţie de soi. Faţă de umiditate.5–7. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. sărace sau cu exces de azot. morcovul are cerinţe ridicate. 7. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. Primo F1. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. mai ales pe solurile uşoare. Insuficienţa luminii. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. cu pH-ul 6. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. bogate în humus (4-5%). Hytop F1. tasate. Faţă de lumină.N. MUNTEANU 7. N. bine afânate.1. se poate produce o vernalizare prematură. 12 . permeabile. profunde. Pe solurile grele. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. mai ales în primele faze de creştere. timpurii (80110 zile). Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). În timpul îngroşării rădăcinilor. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Dacă primăvara este rece. Presto F1. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.1) . Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. durează 36–70 zile.4. Nanco F1 etc. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. se formează rădăcini diforme sau ramificate.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 l 1. conopidă. Tabelul 7. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 6l 6l 1.5 l 6l 6l 1.7). STAN. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. borceag). morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. leguminoasele. bulboasele şi varza. post – postemergent 14 . La pregătirea terenului.5 Fusilade S 12. N. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l 1. castraveţi. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.1. iar culturile timpurii de morcov. Primăvara.6. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. 7. MUNTEANU 7. industrializării sau păstrării peste iarnă. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). cucurbitaceele. spanac. recoltate în iunie – iulie. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. pré – preemergent.5 kg 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. Lucrările de pregătire a terenului. fasole etc.2). fără încorporare. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. culturi furajere pentru masă verde (secară. imediat ce se poate intra pe teren. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.2. ceapă verde.5 kg 1. Locul în asolament. Toamna. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.N.5 l 1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.

se tăvălugeşte înainte de semănat. Epoca de semănat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. folosind 4–5 kg seminţe la ha.pe teren modelat. Adâncimea de semănat este de circa 2. În cazul terenului modelat. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.LEGUMICULTURĂ II Vara.pe teren modelat.Scheme de semănat la morcov: a . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). în rânduri echidistante. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. în benzi de câte patru rânduri 15 . c . Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. în benzi. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Fig.5 cm. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.pe teren nemodelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . la care s-au îndepărtat ţepii. 7. Dacă solul este prea afânat. pentru culturile succesive de morcov.). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.3 . în funcţie de starea arăturii. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. Dacă solul este prea uscat. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. 7.3. b . În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.

La hibrizii F1. se erbicidează cu Afalon 1. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. N. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă.5 kg/ha. STAN.3). cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. în cazul culturilor timpurii. ceea ce permite reducerea costurilor. se face prin smulgere sau dislocare. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. după căderea primelor brume. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. în legături. eşalonat. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Pe suprafeţe mici se seamănă manual.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. MASTER – PLATT). folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. După răsărirea culturii.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. pir) se adaugă Fusilade. Lucrările de întreţinere. cu 600 l apă.2–1. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.N. se fasonează şi se sortează pe calităţi. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. la nevoie se udă prin aspersiune. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Pentru păstrarea peste iarnă. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar dacă este necesar. 16 . Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Recoltarea. când rădăcinile au cel puţin 1–1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. de erbicidare. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. morcovul se recoltează în luna octombrie. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. în doză de 1. Când rădăcinile ating 2–2. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.5 l/ha. şi mecanic prin prăşit şi plivit. începând cu luna iunie. CSSL-9 sau A-761. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

016 – 0.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. g Zaharuri. (Bodea şi colab.5 – 3.5 1.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.1 2. Tabelul 7.3.s.6 . 1984).7 – 3.2. Ulei eteric.4 0.4. 7. P. Primul 18 . Hill cv.10.2.p. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. Compoziţia chimică a rădăcinilor. radicosum (Alef.) Substanţă uscată. În cantităţi mai mici conţin K. mg /g. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. N..2 1.4 . la 56 mg/100 g s. g Acid ascorbic. ca materie primă în industria conservelor.3. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.4.1. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. MUNTEANU 7.p. STAN.02 – 0. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).W. radicosum (Alef.6 – 36.p.4. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.5 – 25.7 .290 0..) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.1 1.2 0. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor. g Proteină (N x 6. Ca.25).7 .2.N. % substanţă uscată Frunze 12.9 58 . 7. crispum (pătrunjelul pentru frunze).1.).) A.2.30 Rădăcini 11. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). A fost cultivat de greci şi romani. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.7 20 – 35 0. organ de sinteză (tabelul 7. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. sylvestre). iar cel în Fe. g Cenuşă.2.

floarea. 1973).4) Tulpina floriferă. putând ierna în câmp. care la maturitate se desface în două semifructe.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.4. cu ramuri aproape erecte. este cilindrică sau uşor muchiată. scade producţia. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. Polenizarea este entomorfilă. cu frunze trifidate. dar rădăcinile sunt mai aromate. mici. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. formează. Faţă de sol. 7. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. netede sau gofrate.fructul mediul exterior.2. Fructul este o pseudodiachenă. Al doilea formează rădăcini subţiri. Pătrunjelul. lucioase. ramificată. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. d . iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. pentamere. ramificate. glabre. 7. cu miros caracteristic. Florile sunt actinomorfe. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. de culoare albverzuie. suculente. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. florile şi seminţele (figura 7. numite mericarpe. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). hermafrodite.5) 19 . pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. terminate cu umbele compuse. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. c . grupate în umbele compuse. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. tulpinile florifere. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. 7.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. uneori fistuloasă.5. de culoare verde-închis.2.frunza. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . adânci. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. înaltă de 80– 150 cm. lung pedunculate. în al doilea an. creţe. reavene. fiind o plantă bienală.

N. N. MUNTEANU 20 . STAN.

2. se aplică 4–5 udări.p. 7. spanac. pentru consum în timpul verii.5 % s. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În culturi succesive. reprezentată.3). Până la introducerea în cultură a cartofului. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. astfel. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. Recoltarea se face diferenţiat. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Pentru culturile de toamnă.8 – 10 % s. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. seminţele să se umecteze. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.u. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. culturi furajere pentru masă verde). Astfel. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.2). care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. în funcţie de regimul de precipitaţii. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.2). o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . fertilizarea suplimentară.1) şi peptide (11.11). în legături. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. locul în asolament. Rădăcinile au gust dulce. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.LEGUMICULTURĂ II 7.5 kg/ha.10 – 15. astfel. ridichi de lună. convar.3. de glucide (4. dar nu să germineze). în special.1.3.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. salată. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. în funcţie de scopul urmărit. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. hortensis Ehrh. curăţarea de pământ şi frunze. recoltarea se face după primele brume (15. sortarea şi ambalarea manuală.6. Udarea culturii se face diferenţiat.8 – 15. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. alături de morcov. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.

3. 7. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. oval – turtite. Se păstrează foarte bine peste iarnă. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.N. America şi Australia. de culoare cafenie. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 0.). 7. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. Seminţele germinează la minus 2–30C.3. la 100 g s. 73 mg P.9 mg vitamina C. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. iar cele mature până la minus 8–100 C.2. care le imprimă aroma caracteristică. 22 . 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. uşor pubescente. săruri minerale (la 100 g s.p.7 mg vitamina PP. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. penatsectate. 7. dar excesul îi dăunează mult. MUNTEANU (24. aripate.10 mg vitamina B1. slab ramificate. puternic striate. Asia.8 – 28.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen).5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. plantele tinere rezistă până la – 50C. 0.5). 3 mg Na. pubescente. dulce şi cu miros caracteristic. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. 7. florifere. Se cultivă în Europa. pe terenuri umede şi umbroase. STAN. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Fructele sunt pseudodiachene. cu rizoderma de culoare albă. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Păstârnacul preferă umiditatea. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. cu pulpa albă sau gălbuie. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 139 mg S.3. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. 0. 7.p. 23 mg Mg. 51 mg Ca. Fig. suculentă. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. unde creşte spontan.3. se găsesc: 469 mg K.4. uşor gălbuie. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. N. înalte de 100–150 cm.

Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.se menţine. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. . Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). proteine 0.9 mg Na..2 % s.. 7. B2.u. lipide 0. 23 . 29. etc).6 – 1. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.7 – 1.8 mg SiO3. 0. 1.LEGUMICULTURĂ II 7.p. o umiditate constantă. 3.3 % s.6. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.6).).p. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. Acestea mai conţin zaharuri 1.5.3. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. a salatelor şi pentru murături. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.2 mg Ca. dar cu unele particularităţi: .p. sporadic.se seamănă în teren modelat.) Graud. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. oxalic. prin udarea culturilor.p. nu este indicat să se semene din toamnă.5 mg B. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.u..5 mg Fe. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).9 mg K.8 % s.6 mg P.): 0. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. iar gustul şi.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).1. B6. cu rădăcinile conic–alungite. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. vitaminele B1.7. 5.31 mg Zn. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. La 1 g s. rapaceum (Mill. În cultură. 1975). deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. în special.p.4. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 7. în benzi de câte trei rânduri. frunzele verzi. se găsesc 59.4. cu rădăcini conice. acizi organici (malic. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. într-o măsură mai mică. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.3. Recoltarea se face toamna târziu.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. 2.15 mg Mn etc.6) . 17. 0. convar.). citric.

MUNTEANU 24 .N. N. STAN.

mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. 7.) şi cea cultivată 25 . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.4. 7.3. 1973). pe lângă ţelina pentru rădăcini. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.LEGUMICULTURĂ II Fig. fiind considerată plantă medicinală. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. convar. graveolens L. secalinum Alef.pe teren modelat. Este cultivată din antichitate.p.6 . 7. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.2.. b . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.4. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.

În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. Rozeta de frunze este înaltă. graveolens L. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. 26 . înfloreşte şi fructifică (fig. N. este striată şi ramificată. c – plant\ semincer\ hermafrodite.4. iar în al doilea planta emite tulpini florifere.7 . Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. pentamere. ce se desface uşor în două mericarpe. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. nu poate ierna în câmp. b – frunz\. de culoare brunie. de culoare albă. a – r\d\cin\ îngro[at\.N. 7. 7. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Polenizarea este entomofilă. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. sunt simplu penat sectate. Pers. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. sunt glabre. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. 7. pivotantă. formează o rădăcină subţire. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). amară şi necomestibilă.4.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. lucioase şi de culoare verde – închis. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. în primul an. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. ramificată. iar cele mature la minus 7–90 C. chiar din primul an.7).) care. convar. datorită conţinutului lor mare în apă. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. STAN. dulce) (Mill.

cerealele. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Înainte de semănat. iar pulpa devine grosieră. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.5–7. 7. 7. fiind indicată pentru culturi asociate. ţelina poate fi cultivată după spanac.6 – 1 g sămânţă la m2. 27 .0.4. care se încorporează imediat în sol. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. ca şi în cazul culturii morcovului.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Producerea răsadurilor. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. germinează greu.4. toamna. profunde. Se cultivă numai în condiţii de irigare.5. folosind 0. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Spre deosebire de morcov. salată sau ridichi de lună. atât pentru cultura în ogor propriu. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. Este o plantă de zi lungă. sunt prezentate în tabelul 7. În cadrul culturilor succesive. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. tomatele. Locul în asolament. bogate în humus. ardeii. cât şi în cazul culturilor succesive. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. castraveţii. conopida etc. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. iar în solarii. 3 g/1 kg sămânţă. la 20 martie – 10 aprilie. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. varza. la cultura de ţelină. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. pentru cultura târzie.6. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. suficient de umede. cu pH-ul 6.

N. MUNTEANU 28 . N. STAN.

Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. 7. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.pe teren modelat în straturi late. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. de exemplu Revital 0. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând .pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. 29 . se fasonează. 7. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. răsadul se sortează. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.1 %. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 30 de cm între plante pe rând (fig. b .8 . Fig.8). iar rădăcinile se morcilesc. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.

). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. în cantitate foarte mică (0. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. Fe etc. reprezentată. în funcţie de scopul urmărit. B2. la 3–4 săptămâni.3). Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. 7. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). P.1. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).. fertilizarea fazială. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). STAN. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică.).p. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Recoltarea se face diferenţiat. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).5–1 kg/ha.5.1 % s. săruri minerale de K. Ca. RIDICHILE Raphanus sativus L. Mg. prin glucide. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). valorificarea făcându-se cu frunze.64 şi 8. N.N. acestea se curăţă de pământ. care variază între 1.p. PP şi 30 . Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. convar. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Pentru culturile târzii. în legături. fructoză şi zaharoză).p. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.9% s. plantele se smulg. mai ales.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. fertilizarea suplimentară se repetă. B1.) şi proteine (0.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. Na. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. La culturile timpurii. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. La cultura târzie.p.convar. combaterea buruienilor. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. (glucoză.5.6-1. S. B6.

Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Asia şi America. Egipt. 7. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. 1975). iar cele superioare lanceolate şi sesile.. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. albă. bactericidă şi vermifugă. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. cu un rostru ascuţit. sub rizodermă. violete sau roze. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. putând fi sferică. cu marginea dinţată. autoincompatibile. lirat penat-sectate.3. devin spongioase. albe. uşor pubescente. 31 . acoperite cu perişori rigizi. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Fructul este o silicvă indehiscentă. de formă alungită. raphanistrum L. şi centrul mediteranean. cenuşie sau neagră. alogam-entomofilă. Homutescu . prin hidroliză enzimatică. violacee. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. cu polenizare. 7. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). ovale. Grecia. se găseşte un ţesut care conţine antocian. în cadrul culturilor succesive. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi).9). La multe soiuri de ridichi. etc.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. În cazul ridichilor de lună. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. tetramere. Frunzele din rozetă sunt mari. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. unde s-a selectat din specia R. cu frunzele bazale scurt peţiolate. care. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 7. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. lung peţiolate. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. ovală sau alungită. 1965). În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Tulpinile florale sunt ramificate. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. unde a rezultat din specia R. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie.2. înglobate într-un ţesut spongios. caracteristic aromei ridichilor. maritimus L. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. (Zeven şi Jukovschi.5. de 80–100 cm înălţime. Japonia. Italia.5.

N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. STAN.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. creşterea încetează. d . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. 32 . N. 7.5.4.structura rădăcinii.. 1973) 7.rădăcină îngroşată. MUNTEANU Fig. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C. Gherghi şi colab. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. 1956. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).Ridichea: a .plantă în faza floriferă. b . însoţite de secetă.9 . La o temperatură mai mică de 6–80 C. Temperaturile mai ridicate. c .

reavăn. în special în Japonia şi China. mazărea şi fasolea de grădină. vinete. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. castraveţii de vară etc.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 2 kg P2O5.5. pentru cultura de toamnă. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. vara. prin semănat direct. Faţă de umiditate. sau vara. şi în perioada 20 august–10 septembrie.2 kg Ca şi 0. ridichea este destul de pretenţioasă. 2.6. castraveţi etc. cu greutatea de cca. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. fără a mai forma rădăcina tuberizată. ce pot atinge 1 m lungime. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. pentru cultura timpurie.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. de vară (60 – 80 zile). Fertilizarea se raportează la cultura de bază. de aceea. când zilele sunt mai scurte. Din această cauză. ridichea de lună formează tulpini florale. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. 1995). 7. Consum specific: 5-6 kg N. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.). ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.5. care urmează sau precede cultura ridichilor. se lignifică. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. 7.. Tehnologia de cultivare 7. cât şi în teren protejat. În Asia.5 %). cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). înaintea culturilor de tomate. atât în câmp. 5 kg K2O. 1 kg bucata. 1994). Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. De regulă.6.8). la interval de 10–15 zile. var. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.). profund. care se folosesc în stare crudă ca salată. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. 33 .5. cu rădăcinile tuberizate cilindro . aconthiformis Mark. cât şi pentru cele înfiinţate vara.1.5. bogat în substanţă organică (3. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. eşalonat în mai multe etape. ardei.conice. în luna martie. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). devin spongioase şi cu gust iute. având o perioadă scurtă de vegetaţie.

STAN. N. MUNTEANU 34 .N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. 7. Fig. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. după formula 62.pe teren modelat.10).05% sau Fastac 10 EC 0.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae).5 cm adâncime. (fig.02 %. STAN. 36 .5 cm x 7. N. 7. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. La culturile de toamnă. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. se vor face 1-2 udări. folosind 300–350 m3 apă/ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. b . O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.5 + 12. la 2–2.N. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. aplicat premergent).Scheme de semănat la ridichea de lună: a . dacă este nevoie.10 .

când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.03 – 15. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. la 2-3 zile de la semănat sau. ceapă verde. Producţia este de 8–10 t/ha. 37 . pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. răsadniţe şi solarii. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.06–15. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. timp de 5–7 zile după răsărire. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Se seamănă des. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. în perioada 20. 7. Se seamănă la adâncimea de 2–2. În vederea evitării alungirii plantelor. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. folosind 5–6 g sămânţă la m2. se vor menţine temperaturi scăzute.5 cm. atât în culturi pure. prevăzute cu role de tasarea pe rând.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Lucrările de întreţinere. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate.6.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.5. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Ridichea de lună se cultivă în sere. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.11. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. 1995). iar pe suprafeţe mari. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.7. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.07) la ridichea de iarnă. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. în 2–3 reprize. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.2.). Atunci când se realizează cultura asociată. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). cât şi asociate cu alte culturii. spanac.

MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . STAN.11 . 7. N.N.

săruri minerale.. se folosesc la salate. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. în mod semnificativ. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. soteuri. ciorbă şi supe de legume etc. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. esculenta L. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie.6. Ca plantă legumicolă. apoi vitaminele B1. substanţe proteice (1. cultura se înfiinţează prin semănat. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). canditiva Alef. Dintre vitamine. salate coapte sau fierte. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). f. dar folosită ca plantă medicinală.I. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. recolta apare destul de devreme. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. Frunzele. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. (Dumitrescu şi colab. 7. cea mai importantă este vitamina A (20 U. deşi nu este o bună premergătoare etc. denumită şi sfecla de masă. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă).2 – 1.1. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. 1998). cu excepţia răritului. ssp. piureuri etc./100 g). 1998). unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).6. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. în Italia şi Franţa. în legături. 7.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Importanţa culturii Importanţa alimentară. ciorbe. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.6%). rubra Familia Chenopodiaceae 7.6%). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă.. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general.2. 39 . când sunt tinere. var.a. avitaminoze ş.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr).H. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. De asemenea. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). din care se remarcă. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). sin. Mării Negre şi Mării Caspice.

rădăcină. Fig. fructe şi seminţe (fig.3. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.N. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. c . este pivotantă cărnoasă.frunză. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. MUNTEANU În }ările Române. tulpina floriferă cu flori. Pe plan mondial. rădăcinile pot căpăta. STAN.12 .Sfecla roşie de salată: a .12). După îngroşare. sfecla roşie. b . în general. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.floare Rădăcina.secţiune transversală prin rădăcină. 7. în primele faze de vegetaţie.7. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. deşi nu ocupă suprafeţe mari. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. iar în cel de-al doilea. e . cum ar fi zonele premontane sau montane. d . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . uneori şi frunzele tinere.6. N. 7.tulpină floriferă.

Totuşi. 1992). Frunzele tinere. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Culoarea rădăcinii.).13 . pentru realizarea unor recolte performante.13. sesile. Florile sunt mici. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). considerate impropriu fructe sau seminţe. peţiolul este de culoare roşie. uneori şi entomofilă. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. cu suprafaţa ondulată. prin apariţia. atât la exterior. atunci aceasta va fi globuloasă. În anul al II-lea. formând un glomerul. mult mai intensă. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). este roşie-închisă.4. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. cu limbul ovat. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. la planta complet dezvoltată. a mai multor zone de ţesut cambial. 1973). Frunzele. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. lanceolate. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. grupate pe un ax mic. 41 . de culoare roşie– verzuie. concrescute. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. constituind aşa-numitele glomerule. în mod succesiv. Polenizarea este alogamă. Florile sunt hermafrodite. organizate pe tipul cinci. 1998). Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. rădăcina prezintă zone concentrice. sunt mari. cu marginea întreagă. Nervurile sunt evidente. din zona centrală a rozetei. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. 7. 7. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. uşor neregulată. de culoare roşie.LEGUMICULTURĂ II conică). Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare.. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie.. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. cât şi în interior. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. mai multe glomerule formează un panicul lung. În secţiune transversală. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. în anul I. 7. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. au culoarea roşie. anemofilă. cordat.6.. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. De asemenea. ţesutul Fig.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. lung peţiolate.

MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). în gospodăriile familiale. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. în funcţie de forma. determină formarea unor rădăcini mici. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. mai rar.6. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. plantele se pot vernaliza. plantele solicită condiţii de zi lungă. întâlnite. mărimea şi culoarea rădăcinilor. Lipsa de umiditate. 42 .9. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi.6. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. şi unele populaţii locale. profund. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. timp de 2–3 săptămâni. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.N. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. de perioada de vegetaţie (timpurii. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. În primele faze de creştere. prin răsad. STAN. lipsite de suculenţă.6.5. În România se cultivă un număr redus de soiuri. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. N. în perioadele de secetă. 7. mai ales în grădinile familiale. plantele răsar după 10-12 zile. După formarea primelor frunze adevărate. tardive). de asemenea. iar cea optimă de 18-200C. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. În faza de frunze cotiledonale. bune pentru consum. 7. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. În condiţii optime. formând tulpini florifere în primul an. dar plantele nu suportă umbrirea. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

la culturile succesive. Pregătirea terenului începe toamna. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. după recoltarea acestora).N. prin semănat direct. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Modelarea terenului se execută. după grăparea cu grapa cu discuri.14). ca fertilizator starter. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.7. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. 7. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. primăvara. STAN. Modelarea este obligatorie. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Fig. cât de curând posibil. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Înfiinţarea culturii se realizează. după cum s-a anticipat. N. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. în funcţie de soi şi momentul recoltării. imediat după aplicare. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha).14 .

45 . 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. obligatoriu. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. cazmalelor. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. lucrarea se efectuează în luna noiembrie.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului.). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Recoltarea sfeclei pentru consum. dacă îngheţul a surprins cultura. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. În cazul culturilor timpurii. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. se asigură. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. În timpul verii. În prima rundă de lucrări prezentate. în timpul toamnei. 1998). După zvântarea terenului. de regulă. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. altfel. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. în continuare. mai ales pentru culturile timpurii. toamna târziu. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C).. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). dispuse echidistant la 37–40 cm. se efectuează o praşilă manuală pe rând. Întreţinerea culturii. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. în condiţii de secetă). distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. un tăvălugit al terenului. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. cronologic. recoltarea se efectuează manual. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. recoltarea se execută în mai multe reprize. Lucrările de îngrijire sunt. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. purici etc. când. 1992). se efectuează printr-o singură trecere. răritul plantelor la 1020 cm. prin smulgere. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. semănătoarea Saxonia. se realizează aproximativ ca la morcov. cultura având o densitate mai mare. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează.. Cel mai târziu. pentru situaţia prezentată. în acest mod.

STAN. 46 . ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.). 1973). iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1. ssp. bulbi[ori aerieni. iar sin. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. bulbul.). Allium sativum ssp.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în general. porrum L. sativum L. iar la altele numai frunzele verzi. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. sunt prezentate în tabelul 8. împreun\ cu cele men]ionate anterior. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. vulgare) [i prazul (A. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. Alte specii din aceast\ grup\. dup\ tomate [i varz\. (dup\ Bala[a. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. în inflorescen]e apar Alium sativum var. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. N. tulpina fals\ [i frunzele verzi. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. Tabelul 8.N. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. usturoiul comun (A.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

aplicarea unor ud\ri u[oare.N. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. determinate. plantele formeaz\ tulpini florale. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. mai ales peste 20-22 mm. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C.4. lipsa apei întârzie cultura. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. de care depinde succesul culturii. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. astfel. se cere. dup\ cum s-a specificat. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. O umiditate ridicat\ în sol. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. mai ales în primele faze de vegeta]ie. în perioada de iarn\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. dac\ se întârzie cu sem\natul. `n mod special. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. De aceea. induc]ia floral\. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari.1. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Temperatura. STAN. În acest caz. iar dac\ se formeaz\ crust\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Astfel. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. În aceast\ faz\. Plantele nu formeaz\ bulbi. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. înfiin]ate prin sem\nat direct. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în mod evident. în defavoarea bulbului. astfel. solul. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Apa este considerat\ ca un factor major. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. MUNTEANU 8. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. prin aspersie fin\. cel pu]in câteva s\pt\mâni. N. în faza de germina]ie [i r\s\rire. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. implicit. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . se produce vernalizarea [i. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb).

În Olanda. De aceea. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. aluviunile con]in mult\ argil\. care este egal repartizat\ pe profilul solului. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.a. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Aerul. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. la cultura premerg\toare. deoarece. în primul rând datorit\ texturii. se pot instala agen]ii patogeni. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. adesea. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).4 kg N. pu]in dezvoltat.6 kg K2O [i 1. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. 1998). Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. nematozi). eventual. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. În acest caz. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. nisipoase. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. De[i. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. de exemplu. poate reprezenta un element de succes al culturii. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. care atac\ în mod special bulbul. 53 . Aceste cerin]e se bazeaz\. în zona polderelor. dar [i de sistemul radicular.). Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. dar bine structurate. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului.. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. se recomand\ solurile mijlocii.1 kg P2O5. pe soluri aluvionare. Sclerotium. refacerea rapid\ a sistemului radicular. în principal. 4. Consumul specific (kg/t produs). chiar dup\ recoltare. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. 1. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. Botrytis [. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. de regul\ în treimea lor inferioar\.LEGUMICULTUR| II bulbilor. amplasat în stratul superficial al solului. ceapa se cultiv\. în timpul depozit\rii (Erwinia.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. fertile [i bine structurate (aerisite). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. în unele lunci.

Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. În condi]ii tehnice moderne. la I. pentru stufat (ceapa verde). În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.6. cultura poate fi complet mecanizat\.N. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. prin r\saduri (ceapa de ap\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. 8. de c\tre Popandron. STAN. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. La noi în ]ar\. ro[ie sau alb\. sistem de irigare prin aspersie. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. în special.F. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.L. Kaba). cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. 1998) 8. form\ [i m\rime. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. prin arpagic sau sem\nat direct. Vidra. 1994). În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. prin arpagic.6. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). N.1. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. 54 .1. MUNTEANU 8.5. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\.. Culoarea poate fi galben\. pentru deshidratare.C. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. care se seam\n\ bob cu bob. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat.1.1. Alegerea terenului.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. ~n ambele situa]ii. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. pentru epoca de toamn\.N.-3. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Speciile leguminoase nu se recomand\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. la 25–30 cm. respectiv toamna [i prim\vara. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . viermi sârm\ [i mu[te fitofage. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. pentru epoca de prim\var\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. în prim\var\. care nu au fost administrate în toamn\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului.D. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. verde]urile. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. urmând a fi încorporate. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. de toamn\ sau de prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. toamna. În acest sens. cum ar fi: legume le cucurbitacee. STAN. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. 1973). 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. printr-o lucrare cu grapa cu discuri.2). Dual 2-3 l/ha). N. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. De asemenea. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. în vederea sem\natului. În acest caz. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. care este obligatorie. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 . N.N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N.N. MUNTEANU 64 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 . STAN.N. N.

6-8 l/ha sau Pivot. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Imediat 67 . prin realizarea sa. de exemplu. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. exclusiv. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. De asemenea. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Satecid 65 WP. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). executate perpendicular una pe cealalt\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Prim\vara devreme. la adâncimea de 1012 cm. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. 6-8 l/ha. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. chiar la noi în ]ar\. Astfel. în toamn\. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. în medie. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. a. cu încorporare.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. mai ales.

10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Altfel. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. prin competi]ie reciproc\. 68 . N. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Culturii de arpagic i se aplic\. arpagicul va avea dimensiuni prea mici.. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. de la care se elimin\ r\ritul. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. pentru suprafe]e mari. cu norme de circa 100 m3/ha. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. În aceste condi]ii. necorespunz\tor calitativ. în general. a unei culturi uniforme. de 2-3 cm. în mod practic. în final. r\s\ririi [i ob]inerea. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. MUNTEANU dup\ erbicidare. Distan]a între semin]e pe rând va fi. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. înfiin]at\ prim\vara.N. se face încorporarea produselor administrate. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. cu rândurile încheiate. iar la densit\]i prea mari. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. STAN. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan.. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. pân\ la 5-10 aprilie. sub 7-8 mm. Dup\ începerea r\s\ririi. de regul\. mai ales pentru producerea cepei uscate. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire. 1998). În acest sens. În acest fel. multe plante vor pieri. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. echidistante la 12. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. 1998). în medie. prin cea de-a doua gr\pare. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Pe teren nemodelat. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii.5-15 cm. ori plantele nu vor fi uniforme. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha.

Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. În aceast\ situa]ie. inhibitori sau chiar desican]i. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. ca [i la ceapa ceaclama. de exemplu cu Afalon.începutul lunii august. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Lucrarea se realizeaz\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. controlul acestor d\un\tori. plantele vor fi infestate [i . Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. de obicei. Cu toate acestea. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. 69 . Dac\ se scap\ momentul de zbor.2 [i 8. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. iar buruienile sunt în faza de rozet\. în mod deosebit.3. În acest scop. nu se mai poate realiza. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. în final. mu[tele depun ou\. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. 2-3 ud\ri. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. De aceea. printr-un plivit manual. se opre[te irigarea. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. practic. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare.5% în care s-a ad\ugat aracet. Fiziologic. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. la sfâr[itul lunii iulie . combaterea buruienilor. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. mai ales pentru distrugerea crustei. de regul\. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare.

4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. adic\ în afara intervalului de 4-180C. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Dup\ acest stadiu de maturare. dislocarea se poate face [i mecanizat. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. În felul acesta. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.4) Tabelul 8. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. La suprafe]e mai mari. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. N. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor.N. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Dup\ aceast\ opera]ie. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). A[adar. 70 . STAN.

mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. în func]ie de zon\. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie.LEGUMICULTUR| II b. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. între 1 [i 15 aprilie. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. dup\ unii speciali[ti. unde este prev\zut\ mecanizarea. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). obligatoriu. Plantarea se efectueaz\ manual. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. 1994). Epoca de înfiin]are. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Brewster. înfiin]at\ prim\vara. în func]ie de condi]iile meteorologice. densitatea recomandat\. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. a lucr\rilor de îngrijire. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). O epoc\ ra]ional\ ar fi. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. 1973. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Uneori. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. dar s\ se asigure. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. echidistante la 15-20 cm. chiar par]ial\. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). plantarea se face în rânduri transversale pe strat.3). u[or argilos. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). În aceast\ situa]ie. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. semimecanizat sau mecanizat. în mod mecanizat 71 .

de 28 cm. Densit\]ile sunt. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. STAN. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. inclusiv cele de sem\nat. 1992). dar adaptate corespunz\tor. asem\n\toare. pe de alt\ parte). dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pe de o parte. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. precum [i distrugerea crustei. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. au un caracter general.5 cm. mai ales în condi]ii de secet\. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Lucr\rile de îngrijire. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. 72 . Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Dup\ r\s\rire. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. cel pu]in o singur\ dat\. Manual. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. când bulbul s-a format [i cre[te intens. De asemenea. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. la aceea[i distan]\ între ele. N. Uneori. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). în momentul de mare necesitate a plantelor. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. de asemenea. îndeosebi pe solurile u[oare.. Pe teren nemodelat. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. aceast\ opera]iune se face cu sapa. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\.0-3. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\.N. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Din aceast\ cauz\.

pân\ la 30-35 t/ha. tocan\ pentru iarn\. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. aspectuo[i. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.a. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. în func]ie de zona de cultur\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. care este primul element de succes. cultura este totu[i rentabil\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.1. în condi]ii normale meteorologice. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. 1992). cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\.. Bulbul are un gust iute dulceag. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. În multe ]\ri. Indiferent de acestea. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Mai mult. teren perfect nivelat. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. ori de câte ori este nevoie. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. 73 . este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\.3. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. 8. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. De asemenea. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\.6. În afar\ de acestea. De obicei. de exemplu. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. fiind unanim apreciat\ de consumatori. pentru anumite zone sau microzone legumicole.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. brânzeturi.

5-2. mobilizat. de aceea. 1992. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. în zonele mai sudice sau vestice (Banat).N. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. N. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. un sistem radicular bine dezvoltat. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. plivirea. aerisirea. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. eventual. condi]iile tehnice.. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului).6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. 74 .0 kg/ha. de asemenea. Dup\ cum se va vedea. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. în func]ie de densitatea culturii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. în mod special. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora.. gradul de intensivizare a culturii. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. îngr\[\minte minerale [. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.0 kg/ha [i 3. turb\. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. b. În figura 8. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. prezint\ un num\r de 3-4 frunze.5-4. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. 1998) [i. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. a.a. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. STAN. De asemenea. De asemenea. nisip. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. substan]e bioactive). în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Dumitrescu [i colab. tradi]ie. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. insectofungicide [i. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2.

Uneori. Dumitrescu [i colab. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.. Fig. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. 75 . prin aspersie. pe rândurile marcate pe strat. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. 1992. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. cu diametrul de cel mult 4-5 cm..densitatea = 500-600 mii plante/ha. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.6 .Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. 8. În acela[i timp. de circa 200-250 grame. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu circa 300 m3 ap\/ha.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. b . Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final. odat\ cu modelarea terenului.

Cultura pentru stufat. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. a. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice).a. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. Bulbii de ceap\ prin r\sad. mai ales în faza de cre[tere a bulbului.). dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. Momentul recolt\rii.N. datorit\ irig\rii. [i o afânare permanent\ a solului. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe.6. STAN. mai ales c\ dimensiunea acestora este. din punct de vedere agrotehnic. exclusiv. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari.1. la 10-15 zile dup\ plantare. 8. atât ca anterioar\. cultura se practic\ în spa]ii protejate.4. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. face parte din culturile succesive în câmp. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. numai prin brazd\. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. în mod tradi]ional. sufleuri. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). solarii sau sere. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. în luna septembrie. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. N. destinat\ consumului în stare proasp\t\. peste 21 mm). Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. se aplic\ între 5-7 ud\ri. de obicei. [i sub form\ de funii. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. De asemenea. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. inclusiv 76 . se pot condi]iona. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. irigarea. omlete [. pentru diferite salate. par]ial. în dou\ reprize. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. Pra[ilele asigur\. pe brazde. Produc]ia este de 25-30 t/ha. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Irigarea se face din abunden]\. cât [i ulterioar\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. uneori. din punct de vedere calendaristic. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Cultura în câmp se aseam\n\. supe.

folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. iar arpagicul este bine calibrat. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. în special toamna. ca s\ nu se taseze). mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. cu patru rânduri echidistante pe strat. 77 . plantatul se poate efectua [i mecanizat. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. prin aplicarea unei ud\ri. Dac\ terenul este nemodelat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. sau cu azotat de amoniu. în caz de secet\ prelungit\. se asigur\. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. [i de 2-3 cm prim\vara. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. pentru a nu r\ci prea mult solul. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. la 15-20 cm între acestea. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat. pe care nu b\lte[te apa. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. uniform ca nivel [i grad de tasare. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. astfel ca. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. astfel. În ordine. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. În unele situa]ii. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Dac\ solul este bine preg\tit. pân\ la venirea iernii. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare.

N. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. pe alese. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. culturile prea dese se vor r\ri. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. STAN. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. În acest caz. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. recoltarea se face în totalitate. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Prin alegere. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. a plantelor cu simptome de atac. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Cultura este relativ simpl\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. în vederea livr\rii. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. produc]ia este în jur de 20 t/ha. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. musc\. 78 . Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp.N. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pe de alt\ parte. b. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. De exemplu. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. în func]ie de epoca de înfiin]are. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. dac\ este nevoie. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Când plantele sunt mai mari. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). pe de o parte. De asemenea.

consumul de energie ar fi foarte mare. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. de exemplu. dac\ s-ar cultiva.5-2. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. 79 . În acest moment. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Recoltarea se face e[alonat. În mod practic. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. alegând cele mai dezvoltate plante. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.0-2. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Consumul de material de plantat este de 2. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. imediat ce acest lucru este posibil. prin r\rire. de 40-50 cm. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. pr\[itul sau plivitul. În mod obi[nuit. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. dup\ plantare. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Cel mai adesea. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. înainte de venirea înghe]urilor. deoarece. 1998). cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. La solarul tunel.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. chiar în ferestrele iernii. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. tomate.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. în func]ie de condi]iile meteorologice. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Temperatura din solar. sunt posibile [i alte variante. c. atunci acoperirea lor se poate face toamna.

MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. se folose[te în industria conservelor. salamuri. Materialul de plantare îl constituie. supe. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. în func]ie de cerin]ele pie]ei. 0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în primul rând arpagicul stufat.1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g.N.2. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. de neînlocuit.2. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. vulgare Familia Liliaceae 8. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. mai ales în reglarea presiuni sanguine. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). recunoscut\ [i inconfundabil\. Se folose[te la prepararea. 0. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. În func]ie de temperatura din ser\. condimentar\ [i aromatic\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare.5 cm. STAN. Acest strat are grosimea de circa 1-1. în 2-3 reprize. De asemenea. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie.6% lipide.7% celuloz\.44% cenu[\. cârna]i. 2000). Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Valoarea sa terapeutic\. 6-7% protide. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. cel mai târziu. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. mrani]\ [i nisip. este deosebit de apetisant\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Gustul s\u picant. N. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. 8. de asemenea. Aroma sa. mai ales în medicina modern\ naturist\. 1. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. ssp. fripturi.

difteriei. 1992). 81 . cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. eventual. 17 t/ha în Sudan. care confer\ aroma specific\.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.000 ha.a. în solarii. dar cerin]ele mari ale pie]ei. [i pre]urile deosebit de avantajoase. cu 240 mii tone. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Na. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). citat de Popescu [i Atanasiu. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. 8. 2000).4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. Importan]a agrofitotehnic\. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. La noi în ]ar\. iar în România. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. probabil din specia A. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\.2. în general. Importan]a economic\. Ca. R`mnicu S\rat-Buz\u. 1994). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. pe tot parcursul anului. cum sunt cei ai febrei tifoide. în ambele emisfere. vitaminele C [i E. ~n ce prive[te vitaminele. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. 1999. K) [i microelemente (Mn. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. nematozii [i musca usturoiului. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. În rest. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%).a. holerei [. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. 22 t/ha în Liban. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic.2. D\r\[ti-Ilfov. Cu. longiscuspis. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Fe [. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. În SUA se ob]in 12 t/ha. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. (Butnariu [i colab. 13. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele.). S. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. I[alni]a-Amaradia..

Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Discul. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. Mugurii axilari se tuberizeaz\. R\d\cina. mai sub]iri ca cele de la ceap\. cu vârful ascu]it. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Din ace[ti bulbili. iar limbul. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. în anul viitor.N. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. În alte zone de cultur\. formând a[a-numi]ii bulbili. MUNTEANU 8. 82 . Frunzele sunt liniare. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. trimuchiat\. aceasta nu con]ine flori. dup\ care devine circular\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma.2. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. iar dup\ formarea bulbului. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. din care. alc\tuind. sub form\ de jgheab. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). alternativ (la dreapta sau stânga). cel mult egal cu num\rul de frunze. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. cilindrice. gâtul plantei sau tulpina fals\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. usturoiul este o plant\ anual\. denumi]i popular [i „c\]ei”. N.3. c\rnoas\). tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. de m\rimea unui bob de porumb. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. cu înmul]ire vegetativ\. prin suprapunere. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. Tulpina. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. La noi în ]ar\. ajungând s\ prezinte muchii. [i poate varia de la 4 la 60. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. de r\d\cinile adventive. 1985). STAN. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. În sol. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. netede [i lucioase. într-un singur plan. ca [i la ceap\. reunite în umbele false. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. ci bulbili aerieni. 1985). se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. acestea sunt grupate în cime unipare. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. în anul urm\tor. este dirijat. iar s\mân]a este alungit\. de culoare alb\ sau violacee.

1994). Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. temperatura optim\ este de 18-200C. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. formeaz\ un bulb mic. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). S\rat). pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Dup\ aceea. Brewster. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. în general. bulbii sunt mijlocii-mari. De Rm. rezistente la temperaturi sc\zute. De D\r\[ti. Chaux [i Foury. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. 83 . care determin\ asfixierea r\d\cinilor. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. cu un nivel mai redus al apei. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt.LEGUMICULTUR| II 8.2. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. 1994. Asia Mic\). corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. de asemenea. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. ~n general. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Dup\ Butnariu [i colab. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Apa. pu]in rezistent\ la usc\ciune. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. reprezint\ forma de toamn\. În timpul vegeta]iei. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Ecologic. 1973. Grupa continental\ (Caucaz. De I[alni]a). Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. f\r\ a forma bulb (Bala[a. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. este rezistent\ la secet\. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. nu formeaz\ l\stari floriferi.4. Astfel. temperaturi sc\zute [i p\strare.

Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. K2O=8-10 kg. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha.0 kg.. pe cât posibil. În acest caz. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. P2O5=1.-3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. unele insecticide (tabelul 8.6. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. care.a.N. culoarea tunicilor. culoarea frunzelor acoperitoare [. Totu[i. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. 84 . precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. pulverizeaz\ solul. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. precocitate. MgO=0. 1998). Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. STAN. consumul specific este: N=11 kg.5 kg (dup\ Butnariu. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. 8. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. Dac\ solul nu este corespunz\tor. suplimentar. K2O=5. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. 1994). Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare.2.2. Lucrarea cu freza este prea scump\. preventiv. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.3).5 kg [i S= 5 kg. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. care îngreuneaz\ recoltarea. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.D. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. se mai execut\. ba mai mult. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. 8. dar bine structurat. dar mai energic\.0 kg. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. P2O5=3-4.5 kg. Preg\tirea terenului începe din toamn\. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.5. N.2.

LEGUMICULTUR| II 85 .

folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. adesea. STAN.N. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). dar nici din centrul bulbului. 1994). de[i posibil\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). pentru c\ sunt prea mici [i. se poate face toamna sau prim\vara. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. care se las\ în brazd\ nelucrat\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Plantarea mecanizat\. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. bulbii o petrec în câmp. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. dup\ recoltare. afecta]i de atacul nematozilor. Pentru realizarea acestei densit\]i. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. care este obligatoriu. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. 1994). în cea mai mare m\sur\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. N. Lucr\rile de îngrijire sunt. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at.

Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. pân\ la 10-12 t/ha. Produc]ia este de 5-6 t/ha. care este mai scump\ [i. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. dar poten]ialul soiurilor atinge. e[alonat.3-0. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). în condi]iile de la noi din ]ar\. cultura în câmp se practic\ mai rar. dac\ nu au survenit precipita]ii. 0. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). PRAZUL Allium porrum L.3. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). 0.4% dizaharide [i 1. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. 2-3% proteine. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Calendaristic. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. În principiu. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\.7% hidrocarbona]i (din care 2. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).4% gr\simi. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 8. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. provoac\ arsuri gastrice.LEGUMICULTUR| II bulbililor. vitamine [i fitoncide. Familia Liliaceae 8. 6. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Prazul este o plant\ legumicol\.3. adesea. În foarte multe din preparatele culinare. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. în cazul apari]iei unor ploi.3% monozaharide.5% celuloz\ brut\). repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. 4.8-1. înlocuie[te ceapa. în teren deschis sau în solar. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. De regul\.1. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.

de aceea. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . bienal\. Importan]a agrotehnic\. 1994).3. H. C [i PP). 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. care se g\sesc în compozi]ia sa. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. În prezent. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B.N. STAN. are o tehnologie u[or de realizat. Prazul. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. p\trunzând în sol pân\ la 1. atât la transport [i la comercializare. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. În orice caz. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. R\d\cina. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. În primul an din ciclul ontogenetic. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Cultivat de egipteni [i greci. pentru a asigura o bun\ comercializare.2. prin rusticitatea sa.25 m (Maier. Tulpina. mult mai puternic dezvoltate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. fructe [i semin]e. dou\ tipuri de r\d\cini. MUNTEANU sau a usturoiului. îns\. cu un redus grad de perisabilitate. 1992). cu înmul]ire sexuat\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. prazul este cunoscut în întreaga lume. N. 1969). 2000). f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. de câteva mii de ani î. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. 8. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean.3. Plantele de praz produc. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. R\d\cinile adventive. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. cum ar fi Europa occidental\. astfel. Africa de Nord. cum ar fi Oltenia [i Banat. Peninsula Balcanic\.. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. cât [i în timpul p\str\rii. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. Asia de Sud-Est.3. 8. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori.

formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.7 . plin\ în interior. 1985). Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. cu o rusticitate evident\. La baza lor. în condi]ii de mediu diferite. cilindric\. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. îngro[at\ [i suculent\. Fructul [i semin]ele sunt Fig. este de culoare alb\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Frunzele. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. sunt albeg\lbui. denumit\ tulpin\ fals\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. tecile se suprapun unele peste altele. În anul urm\tor. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. glauc\. 8. Frunzele.3. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. ca la toate speciile alliacee. sunt formate numai din teac\ [i limb. fiind liniar. Pe acest disc. mu[te). 8. pe partea sa superioar\. florifer\. Butnariu [i colab.2 cm la baz\ [i 0. 8. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . alc\tuind o forma]iune cilindric\. groas\ de 1-1. dac\ sunt din exterior. într-un singur plan vertical.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. înalt\ de 80-120 cm.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. sub form\ de jgheab. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. neted\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. în mod alternativ. ca [i la usturoi (fig.7). care prezint\ un picior mai scurt [i gros. format din cele [ase tepale.4-0. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Pe por]iunea limbului. cu rezisten]\ mai slab\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure.4. au ap\rut mai multe forme ecologice. Aceasta este erect\. Perigonul. Pe restul por]iunii lor. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. roz sau violacee.

. 90 . STAN. ]ar\ cu tradi]ie veche. A[adar. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. Brewster. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. În Fran]a. Apa. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. de var\.5. iar dac\ este mai sc\zut\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.3. 1994).3. în func]ie de zona de evolu]ie. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. MUNTEANU pe timpul iernii. când plantele sunt mature pentru primul an. K2O=4 kg. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Mg=0. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. În acest stadiu. Dup\ plantare sau r\s\rire. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.2-0. de Carentan. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. P2O5=1 kg. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C.. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. de toamn\ [i de iarn\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. plantele r\mân mici. 8. de asemenea. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. 1992. Picior de elefant. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. dar nu ca regim. În condi]iile de secet\. 1994): N=2-3 kg. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. Fa]\ de ap\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.6 kg. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\.6. N. 1994). de tradi]ie. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). vegetarea înceteaz\. 1998) 8.5 kg [i S=0. dar [i de cerin]ele consumatorilor.N.

Preg\tirea terenului începe din toamn\. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. la 28-30 cm adâncime. Chiar înainte de r\s\rire. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. În principiu. s\ fie profund [i fertil.LEGUMICULTUR| II 8. ca plant\ indicatoare. terenul se t\v\luge[te. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. la adâncimea de 1.. dac\ este necesar. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. în aceea[i zi. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Sem\natul se execut\ mecanizat. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. 1998).5-2 cm. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. în func]ie de zon\. 91 . cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri.3. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. dup\ modelare. pân\ la sem\nat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.1.6.8. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\.

8. c.pe teren nemodelat. MUNTEANU Fig.N. prin r\sad 92 . N. STAN. b .8 . d . prin sem\nat direct sau prin r\sad.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren modelat.

plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. În [an]uri. plantele se smulg. altfel. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. cultura se poate realiza în ogor propriu. de regul\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. prin aspersie. absolut necesar\.2. În atare circumstan]e. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. 93 . se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). cu ajutorul sapei sau cazmalei. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare.3).LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Recoltarea începe toamna târziu. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Pentru consum imediat. Pentru p\strare peste iarn\. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Recoltarea se face manual. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. este mu[uroirea plantelor. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. care se repet\ dup\ r\rire. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). 8. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). sau semimecanizat. prin aspersie. dup\ o cultur\ anticipat\. O lucrare special\. sporind calitatea recoltei.6.2 [i 8. care se completeaz\ cu una mecanic\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Dup\ dislocare. Dac\ sunt goluri. Cu prilejul acestei pra[ile. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C).3. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. începând cu pra[ilele a treia sau a patra.

Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. în afara celor prezentate. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. În condi]iile de la noi din ]ar\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ceapa e[alot\. subspecii. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. dar la noi în ]ar\. de regul\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. cu pân\ la 50-60%. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. STAN. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Plantarea se face manual. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\.N. 8. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. dup\ ce au ap\rut buruienile. 94 . ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare.4. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). ca [i la cultura prin sem\nat direct. ceapa de iarn\ sau de tuns. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. dar poate ajunge la valori mai mari. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Prim\vara. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. executate cu grapa cu col]i reglabili. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. în cazul culturii prin r\sad. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. N. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. usturoiului comun [i prazului. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie).

se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.Ceapa de Egipt (rocambole). CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. ca [i cea colinar\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. central\ [i de nord a Moldovei. de un disc comun (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. f. fiecare în parte.9). dar de dimensiuni mai mici. 8. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. iar tulpinile florifere. 95 . pe bulbii din inflorescen]\. mai multe [i mai mici.9 . de obicei. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. cu o tunic\ de protec]ie groas\. prin discul propriu. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. La forma proliferum.4. nu formeaz\ flori. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.4. Este o specie peren\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.2. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. 8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. 8. nu formeaz\ semin]e. dar [i din zona central\ a Asiei. dar care. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Fig. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. fructe [i semin]e. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. 8. aspr\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe.1. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.LEGUMICULTUR| II 8. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.10). bulbiferum [i Allium cepa L f.

Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.4. 8.4. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. Fig. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. care se folosesc în industria conservelor. de asemenea.3. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. 8. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8. Este o specie peren\. prim\vara. 8.4.11 .Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . N. în anul urm\tor. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Când se înmul]e[te prin semin]e. Plantarea se face toamna sau. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. 8. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. Formeaz\ un bulb pu]in evident. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. STAN. La noi în ]ar\.11).Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. De regul\. asem\n\toare cu prazul. cel mai Fig. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.10 . de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.

Este bine cunoscut în întreaga lume. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. 97 . 8. ophioscorodon Dom. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. dar foarte mari. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.5. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8. Uneori. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. 8.4. var. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. ~n primul. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. iar `n anul urm\tor. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi.12). 1973).12 . De Bucovina. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. cu mai mul]i bulbili. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. îndeosebi formele mediteraneene.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\.

1. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. de[i. care se consum\ fier]i.N. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. 9. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.a. glucide simple 0. protein\ brut\ 2%. C=20-25 mg/100 g [. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.2%. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.5 mg/100 g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Familia Solanaceae 9. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. din punct de vedere botanic. comparativ cu alte legume.08 mg/100g. culoare [i chiar gust. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.1.2 mg/100g. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. N.4%. cop]i sau pr\ji]i. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. STAN. B1 [i B2=0.8-1. astfel c\ este folosit\ aproape integral. sunt diferite. m\rime. se practic\ pe suprafe]e mai mici. inclusiv în sistemul culturilor protejate. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . celuloz\ 0. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. cenu[\ 1%. precum [i unele vitamine: A=0. Importan]a agrofitotehnic\.1. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. De asemenea. `n terenul destinat culturilor legumicole.

Importan]a economic\. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. în cazul culturii timpurii. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. În prezent. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. 1974). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. S. curat de buruieni. pre]urile avantajoase de valorificare. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic.1. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. ca urmare. S. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. dar numai S. 99 . în cea mai mare parte. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Columbiei. Cerin]a mare a pie]ei [i. Cultura cartofilor timpurii. demissum (rezistent\ la frig). 9. S. Mai mult. Factorii de risc. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. cultura [i recolta sunt mult întârziate. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\.2.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Bineîn]eles c\. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile.a. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. De regul\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. de[i las\ terenul. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în mod surprinz\tor. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). mai întâi în Transilvania. Totu[i. cum ar fi S. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. în unele ]\ri din vestul Europei.. cel târziu pân\ la 1 iulie. în acest caz. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.

prin care se insereaz\ pe stolon. în condi]ii corespunz\toare. ai tulpinii aeriene. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. din care. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. În condi]ii de întuneric. Ace[tia pot avea forme diferite. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. [i o parte apical\ sau vârful. iar în plus. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Tuberculul are o parte bazal\. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. în al doilea an. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. spre profunzimea solului. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere.1. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. În condi]ii de lumin\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. N. R\d\cina. În primul an. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. se orienteaz\ pe vertical\. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. citat de Zanoschi [i Toma.1). Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. formând a[a-numi]ii ochi. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene.. 1985). tipice fiec\rui soi (fig. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. care con]in trei muguri.5-2. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. subterane. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Tulpina. 9. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. tulpinile aeriene. Din ace[ti ochi se formeaz\.N. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Ace[tia sunt cilindrici. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. MUNTEANU 9. 1958. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. 100 . când este foarte tân\r. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. 1969). Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e.0 cm. STAN. În cazul în care l\starul este distrus.3. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. dup\ care cade. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. de 1. care se mai nume[te col].2). De asemenea. 9. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. m\rimi [i culori diferite.

9. muchiat\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 101 . 1974).2 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. erect\. La o plant\ Fig. în ciclul lor de via]\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. fistuloas\.Plante de cartof (dup\ B`lteanu.1 . 9. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1). denumit\ faz\ dormind\.

4. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. prin autogamie. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. hermafrodite. cu dou\ loje. Uneori. ovoidal\. alb\ sau cenu[ie. prinse pe baza corolei. Florile sunt actinomorfe.3). Un fruct con]ine 50-300 semin]e. De asemenea. 9. turtit\. 9. cu umiditate ridicat\. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. iar corola este format\ din cinci petale unite. Lobii (foliolele) sunt ova]i.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. cu vârful ascu]it. De[i cartoful nu 102 . Caliciul este format din cinci sepale unite. Fig. sunt dens p\ro[i. Polenizarea este direct\. Gineceul este bicarpelar. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. cu 5-10 flori.N.1. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\.5-2 mm în diametru. N.9. MUNTEANU Frunza. S\mân]a este mic\. albastr\.3 . violet-închis\ etc. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. eliptici. cu diferite tipuri de peri[ori. 1974) Floarea. pentamere. ro[iatic\. 1985). de culoare alb\. STAN. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. ovat-lanceola]i ori circulari. cu aspect rotat. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. grupate într-o cim\ terminal\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig.

1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Totu[i. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. în Ceau[escu [i colab.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. r\d\cinile pot cre[te. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. în acest caz. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. în mod clar. De asemenea. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. iar perioada de lumin\ este maxim\. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie.2 (dup\ Bala[a. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. 103 . dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Minus 1-2 Minus 0.. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Rezult\ de aici. în asemenea cazuri. cât [i p\r]ile aeriene. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor.1). Tabelul 9. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tufa cre[te în condi]ii optime. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. apa având. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.. Riscul temperaturilor de înghe]. are valori de 17-200 C (tabelul 9. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. în Ceau[escu [i colab. 1984). [i rolul de regulator termic. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Astfel. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\.

A. La o ton\ de cartof. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. STAN. care are loc la nivelul stolonilor. prin caracteristicile sale. dar [i de intens\ activitate metabolic\. tuberculilor [i r\d\cinilor.5 kg K2O. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. De aceea.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 14 kg K2O.A. s\ fie fertil. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. de care depinde succesul culturii. Totu[i.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 2 kg P2O5. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. ca urmare.U. acest regim. bine structurat. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Solul este un factor de mediu important. 8. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. la nevoie. 104 . MUNTEANU Tabelul 9. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 3 kg P2O5. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Din aceast\ cauz\. De aceea.N. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. în Ceau[escu [i colab. 1-1. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive.. este favorabil\ udarea. solul. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i..U.5 kg MgO [i 2 kg S. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. N. în special prin aspersiune.

cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. s\ fie bine structurat. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. legumele verde]uri.3.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.1. 9.. cerealele p\ioase.5. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. legumele din grupa cepei sau a verzei. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului.5 9. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.6. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. biloane [i rigole de udare.1. Tabelul 9. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.0 16. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.1. Nu se recomand\ solanaceele [i. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.0 16.1. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei.6. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. cu pant\ uniform\. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.LEGUMICULTUR| II 9. cartoful decât dup\ 3-4 ani. bineîn]eles. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.

iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei.4 . 1997).4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). manual. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. 1992). eventual. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor.. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. distan]ate la 70 cm (fig. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. În situa]ii normale. În unele situa]ii. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. 9. Fig. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. încol]i]i. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici.N. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 9. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. se pot folosi atât tuberculii mici. calibrarea. STAN. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). cu diferite v\t\m\ri. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. cât [i cei prea mari. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. N. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. dezinfec]ia [i încol]irea. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. deshidrata]i. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. de exemplu. 106 . într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. În mod aproape generalizat. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii.

care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. cu prec\dere. Imersia dureaz\ circa cinci minute. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. În timpul acestei perioade.5%.. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. formeaz\ l\stari de 1. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori.0 mm. în spa]ii corespunz\toare. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. dar se pot folosi. la nevoie. pe pardoseala magaziei. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. Dup\ suda]ie. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. ce se afl\ într-un vas adecvat. În condi]ii de umiditate sc\zut\. În acest timp. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). În timpul aerisirii. 107 . serele. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. timp de 2-4 ore. în spa]iul din jurul ochilor. solariile etc. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. Dup\ aceast\ etap\. mai ales. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. 1973). L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în func]ie de spa]iul de încol]ire. pentru a[a-numita suda]ie. înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. eliminându-se. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. când tuberculii sunt zvânta]i. de culoare alb\ (col]i). luminii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. 1997).5-2. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dup\ imersie. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. tuberculii. Dac\ umiditatea scade prea mult. [i alte substan]e în amestec.

Densitatea [i. rumegu[ [i nisip. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).a. În unele cazuri. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. turb\. Plantarea se poate efectua manual. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . N.9.9. special echipat\ (MPR-5). când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Plantarea tuberculilor. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. În vederea plant\rii. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm.2). este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. îngro[a]i. 108 . prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. În felul acesta. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). dup\ care se adaug\. STAN. în anii normali. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. cu lungimea de pân\ la 1. Calendaristic. pe teren modelat (fig. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). acesta se ud\ bine. 9. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [.4). Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. pe rigolele deja trasate (fig. cu 20-30 martie.m. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.5). acest moment coincide. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. un nou strat de amestec. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. În principiu.N. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. sau complet mecanizat. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Atât plantarea manual\. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. respectiv. simpli sau ramifica]i. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. folosind ma[ina de plantat r\saduri.5-3 cm. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative.d. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.

Excesul de umiditate. odat\ cu plantarea. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Lipsa de umiditate.3-0.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. de asemenea. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Mancozeb. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.U. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. de regul\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.4 kg/ha.LEGUMICULTUR| II Fig. se efectueaz\ o erbicidare. Imediat dup\ plantare. întârzie procesul de formare a tuberculilor. importan]\ redus\ pentru cultur\. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. postemergent.5 . Dup\ plantare. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). 9. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. De regul\. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. de aceea.A. Mana cartofului are. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Lucr\rile de îngrijire.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. se asigur\ circa 1.

3 l/ha.2.9.7). iar 110 . Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. se culeg tuberculii cei mai mari.. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Fastac-0. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.5 aprilie. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. Calendaristic. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. De regul\. În cazul e[alon\rii recolt\rii. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. semimecanizat sau mecanizat. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). în sistem cuvertur\ [. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. STAN.3 l/ha. manual. cuibul se desface cu sapa.6. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). În ambele cazuri. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.9. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Lucrarea se face manual. fiind încadrat\ între 5 martie . 1992).1 l/ha sau Karate.N. în rigole deschise mecanizat sau manual.6). în tunele joase. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.a. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. 9. N.1. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.0.

realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.7 . Fig.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. în mod corespunz\tor. mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.6 . 9.

N. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe rigol\.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.N. b . STAN. Într-o alt\ variant\. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 9. 112 .8 .8). Fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.9.

Batatul este o specie anual\. Înainte de plasarea foliei. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. dar f\r\ succesul scontat. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Acestea. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. supe. denumit [i cartof dulce. BATATUL Ipomoea batatas Poir. terenul trebuie s\ fie bilonat. din loc în loc.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. iar în sol un sistem radicular puternic.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. sub form\ pr\jit\ etc).9 . 9.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Convolvulus batatas L. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. creme. erbacee. De la batat.9). Fig. R\d\cinile. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.2.10 . Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. sin. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. Fig. asem\n\toare cartofului. 9. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. 1969) 113 .9. în medie.

Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. STAN. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. MUNTEANU înr\d\cina]i.a. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. 9. ud\ri.N. rezulta]i din l\stari. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. N. fertiliz\ri faziale.10). O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. 114 .

Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. familia Cruciferae sin.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.2-1. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume).. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .. var. campestris L. alba DC. diferite preparate culinare. Familia Cruciferae 10. napus ssp. simpl\ sau asortat\. pedunculii. campestris ssp.pentru B. varza se consum\. 5-6% glucide. reprezentat\ de specia B.B. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. ]esutul preinflorescen]ial. De la aceste specii se consum\ frunzele. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. Importan]a alimentar\.5% 115 . campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. practic. Dup\ locul lor de origine. Brassicaceae. 10. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. cu sau f\r\ carne etc. oleracea [i 2n=20 .1. încadrat\ sistematic în specia B. în tot cursul anului.. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. capitata L. 1. mugurii floriferi [. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.pentru B.B. tulpinile îngro[ate. oleracea L. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . [i varza asiatic\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. precum [i murat\ sau `n diferite conserve.1.1. f. rapifera Metzg (2n=38).a. printre altele.

10. pe linie filogenetic\.50 mg/100g. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). începând cu secolul al XIIlea. 116 . MUNTEANU proteine. asociate [. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. În secolul al XIX-lea. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob.N. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. duble.a. cultura acestei legume. în ultimii 10 ani. 31 mg/100g fosfor. vitamine: C . N. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. din prim\var\ pân\ în toamn\.a. În ]ara noastr\. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. de sodiu . a fost cultivat\. s\ruri minerale: de calciu . Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. 1995).2 mg/100g [. practic între cele dou\ cercuri polare. înc\ din antichitate. era pu]in cultivat\. 2000). de potasiu . complexul B . Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. practic.a. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. putând fi complet mecanizate. ca varza timpurie. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.24 mg/100g potasiu. În prezent. Importan]a agrofitotehnic\. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. unele toponine sau nume de persoane. o suprafa]\ de circa 30. 1998). Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. cu fosfor – 31mg/100g [. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. prin r\sad.1. Dup\ datele statistice FAO. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. în câmp [i în spa]ii protejate. împreun\ cu altele.. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). 0. de la înfiin]are pân\ la recoltare.. mai ales la m\n\stiri. STAN. unele lucr\ri. în medie.20 mg/100g. var. asigurând venituri.1-1..46mg/100g.000 ha/an. În ]ara noastr\. silvestris L). cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. unde g\se[te condi]ii prielnice. o. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. în culturi succesive. de regul\.1. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.2.2 % gr\simi. de var\ sau de toamn\. din varza s\lbatic\ (B.

groas\. 117 . ce poate ajunge pân\ la 1. eliptic sau aproape circular. frunzele bazale sunt pe]iolate. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. hermafrodite. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente.1).1 .LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. 10. grupate în raceme lungi. glauc\. laxe. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 3 . sulfurii sau alburii. glabr\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. de form\ conic\ sau cilindric\. în interior c\rnoas\. scurt pe]iolate. 10. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.c\p\]âna. 1 .Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. bogat ramificat\. 10. tetramere. Frunzele exterioare sunt verzi. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). 2 . amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. Florile sunt actinomorfe.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. este scurt\ (15-20 cm). În faza de r\sad. cu limbul oval. eliptic\. Tulpina. Primele frunze normale Fig. cu r\d\cina [i. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\.aspectul general. la exterior lemnoas\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. ierboas\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.5 m adâncime. 4 . cu unele diferen]e pentru varza timpurie. alterne. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. iar cele interioare sunt albe. par]ial. ovat\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. conic\ etc. Pe tulpina florifer\. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.1. puternic ramificat\. tulpina lemnificate (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.3. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).sec]iune prin c\p\]ân\ concave.).

Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 3 . uneori reticulate. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma.N. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. cele patru carpele sunt concrescute între ele. Polenizarea. [i anume 2-30C.2). Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Oricum. dehiscent\ (fig. 10. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Pe o plant\ se pot forma 3. 10. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.1. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. Deoarece inflorescen]a este un racem. 2 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Temperatura. Semin]ele sunt aproape sferice.sec]iune prin semin]e . varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. 1985). La temperaturi mai ridicate. De[i are flori hermafrodite. N.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.sec]iune longitudinal\ prin fruct. albinele. procesul de germinare 118 Fig. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. rostrat\. cu diametrul de 2-3 mm.000-4. cele de la baz\ au format deja silicve. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. iar ultimele cele de la vârful racemului. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. 10. Totu[i. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. STAN.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). brune sau cafeniu negre. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa.000 de flori. netede ori fin striate. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.2 . produc]ii mari.4. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.

temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Peste limita de 20-250C. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. În cazul solului. iar la 18-200C. Dup\ germinare. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. o faz\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. respectiv. În acela[i timp. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. În schimb. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. c\p\]ânile r\mân mici. în toat\ perioada ciclului vital. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Lumina. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). adic\ la temperatura de minus 5-60C. în faza de r\sad. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. de asemenea. cu cerin]e mari. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. pe terenuri umbrite. este necesar ca. cât [i în atmosfer\.. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. dar cantitativ mai reduse. în 3-4 zile. iar în faze mai avansate. La temperaturi mai ridicate. în faza de r\sad. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. 1989). Astfel. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. La varza timpurie. dac\ lumina este de intensitate slab\. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. datorit\ vernaliz\rii. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. atât din punct de vedere calitativ. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. 1998). cât [i sub aspect cantitativ. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. afânate sau. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). 1969). atât în sol. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. cre[terea înceteaz\. De aceea. Vara. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Beker-Dillingen. 1982). În faza de cre[tere vegetativ\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. uneori. Dup\ majoritatea autorilor. 1956. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. 1956). Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze.

N. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. Astfel. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. N.20 kg P2O5. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.3 kg azot. profunde. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la nevoie.extratimpuriu. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. 03 semitârziu. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. 1.de var\. Solul. În compara]ie cu alte plante legumicole. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. în limite medii. 0. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. 4.3 kg MgO. în ]ara noastr\. De asemenea. provenind din str\in\tate. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. 04 . 01 . 10. cât [i hibrizii F1. la niveluri optime de 75-80%. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. favorizând b\ltirea. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.timpuriu. forma [i m\rimea c\p\]ânii. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. de[i are unele avantaje. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. Irigarea prin brazde.). pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 2000). La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. hibrid F1 etc. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . prim\vara.5. al\turi de ap\. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10.40 kg K2O. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. 120 .7 kg CaO [i 0. Reac]ia solului poate varia. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. 02.1. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. De asemenea. anterior preg\tirii terenului. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. STAN. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. în general.târziu.1. aplicat toamna sau. recomandarea pentru sistemul de cultur\. De regul\.5.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Mobilizarea solului. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. imediat dup\ nivelare. etc.a. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. s\ se realizeze produc]ii maxime.N. castrave]i. expuse la soare. Tehnologia de cultivare 10. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. cu diferite grade de evolu]ie. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. situate pe terasa a doua a râurilor. fasolea de gr\din\ [i cartofii. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Locul în rota]ia culturilor. lobod\ de gr\din\ [.6. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. la 8-10 cm adâncime. ferite de curen]i reci. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. MUNTEANU 10. care au boli [i d\un\tori comuni. În leg\tur\ cu aceasta. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului.6. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. cum sunt: castrave]ii. prin dou\ treceri. Preg\tirea solului. STAN. Fertilizarea de baz\. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. N.). Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.8. p\trunjel. bame. prin fertilizarea de baz\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. ardeii.2. 210 kg K2O. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Toamna. 45 kg P2O5. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. La rândul ei. dovleceii. p\stârnac. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. sfecl\ ro[ie. ]elin\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. toamna.2. 122 .1. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. de tipul solurilor aluviale. plantele extrag din sol: 115 kg N. este necesar ca. p\tl\gelele vinete etc. tomatele.1.) [i din grupa cepei.1.

400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. dup\ care se face modelarea. cu suprafe]e mici. În cazul gospod\riilor popula]iilor. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug).2 în agregat cu tractorul U-650M. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd.5 g sare potasic\ la m2. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. inclusiv modelarea solului pentru ca. Astfel. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. În cazul verzei timpurii. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.2%). Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). 60 g superfosfat [i 12. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. se folosesc doze orientative.8 sau 123 . prim\vara devreme. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.

Preg\tirea semin]elor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). acest erbicid fiind foarte volatil. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pe rigole. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. în acela[i mod ca [i Treflanul. Terenul fiind modelat.2. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C.5). . astfel modelat. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. prim\vara. în cantitate de 3-4 litri/ha. pr\fuirea cu 124 . În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.tratamentul chimic. respectiv 15 g/m2. MUNTEANU MMS-4. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. înainte de sem\nat. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. Erbicidarea. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . în cazul gospod\riilor popula]iei.N. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. la adâncimea de 5-8 cm. [i de aceast\ dat\. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. N. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. modelarea se execut\ tot din toamn\. STAN. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. acestea se vor executa dup\ plantare. echipat cu rari]e. deoarece.8.8. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. solul. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%.

sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. prin împr\[tiere. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Dup\ terminarea acestei lucr\ri.5% timp de 10-12 ore. 1986). inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. Tabelul 10. folosind rama de sem\nat. Producerea r\sadurilor. se ud\ cu 125 . în vârst\ de 40-45 zile. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. în vederea gr\birii germina]iei. . se taseaz\.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.stimularea semin]elor. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.3.

3 0.07-30.05-10.03-5.05 20.06-15.01-5.03 25.3 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 01.03-30.02 plant\rii 5. MUNTEANU ap\ tehnologic\. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.02-10.07 01.05 15.05 01.06 20.4-0.07-15.06-25.06-15.05-20.04 20.3 0.06-10.05 15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.3 0.07 10.06-10.06 05.4 1.07 - 20.3 0.4-0.04 01.01-10.06 20.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .0 0.0-2.04-10.05 15.05 15.N.07 10.06-20.06-10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.3 0.3 0.06 01.3 0.05 - 01.5 0.07 15.3 0.05-15.02 15.02 15.06 30.03 01.4 1.06-10.05 20. Tabelul 10.05-05.04 01.3 0.05 20.05 15.5 0.3 0.04-10.06 05.04-15.06 15.03-30.04-20.3 0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.07 10.3 0.4-0.03-15.5-2.06-25. STAN.03 01.01-15.04-05.05-20. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.05-05.05 01.8-1 0.05-25.3 0.07 05.06-20.05-05.05-15.05-15.06-15.6 0.06 01.06-30.06-15.5-0.05-25.02-05.4).05 25.0 0.05 25.03 10.07 01. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06 - 25.06-10.05-15. N.05-05.

Tabelul 10. de culoare verde-închis. folosind 300 g azotat de amoniu. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.25%. la semnalarea stacului. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Dithane M-45 0. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2..4%.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. 1987).2%.1% sau Sinoratox 35 EC 0. [i colab. 500 g sulfat de potasiu. prin coborârea temperaturii la 4-60C. pentru combaterea afidelor. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. Onevos 33 EC 0. În momentul plant\rii. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 200 g superfosfat.05%. . Turdacupral 50 PU 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. la 8-10 zile de la repicat.2%. în cuburi nutritive. 127 .aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. Sandofan C WP 0.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.5. . la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\).05%. .4%. Divipan 100 EC 0. .dirijarea temperaturii.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. conform datelor din tabelul 10.3%. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Perozin B 75 WP 0. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.1% (Costache M. Actelic 50 EC 0.

200250 m3/ha. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Pe fiecare strat în\l]at.3). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. aplicând 4-5 ud\ri. revenind 6. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. cu r\sad de aceea[i vârst\. Completarea golurilor se face manual.67 plante la m2. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. revin 5. cele alungite.N. 10. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. N. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. STAN. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Tot din acest motiv. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. umidit\]ii [i aerisirii.3 . numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. soi [i calitate. 128 . datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Dac\ este necesar.55 plante pe m2. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.5-1 litru ap\ la plant\. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Lucr\rile de îngrijire. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. 10. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. distribuindu-se circa 0. la 5-6 zile de la plantare. Fig. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. În timpul perioadei de vegeta]ie. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. odat\ cu executarea plant\rii.

igien\ cultural\. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. În cazul culturilor pentru consum. Calendaristic.5%)** 129 . tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. eliminarea plantelor atacate). sub primele 3-4 frunze exterioare. pe rând. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Oxiclorur\ de cupru 0. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. soi [i epoca de înfiin]are. ca adeziv. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. cu fermitate evident\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. bine învelite. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. dar peste 350-500 grame. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Tabelul 10. Dac\ este nevoie. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\.7). tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. În gospod\riile popula]iei. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. [i de 1-2 ori manual. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. pe o adâncime de 50-60 cm.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.6 [i 10.15%. în faza de formare a c\p\]ânii. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. prin t\iere cu cu]itul. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. e[alonat în 3-4 reprize. Produc]ia este de 15-20 t/ha. în func]ie de zon\. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\.

6 .25%) Igien\ cultural\. Fundazol 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.2%. evitarea terenurilor ude [i acide. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.2%. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.5%) Rota]ia culturilor. igien\ cultural\.15%) Rota]ia culturilor. Ronilan 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.1% sau Fundazol 0. Topsin M 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Merpan 0.05-0. tratarea culturilor (Benlate 0. Miltox 0. combaterea insectelor vectoare. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. ar\tura adânc\ din toamn\.1%.15-0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.1%.15%.2%.25%. Nemispor.10.3%.2%. ca adeziv 130 . dezinfec]ia amestecului nutritiv. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. în special la culturile semincere (Daconil 0. ar\tura adânc\ de toamn\. N.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.1%. igien\ cultural\. Tiuram 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Captadin 0.3% sau Dithane M-45 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.15%. Curzate plus T 0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Manzate 0.4-0. tratarea culturilor (Perozin 0. igien\ cultural\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Benagro 0.25%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.2%.1%. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Rovral 0. Mycodifol 0.1%. igien\ cultural\. Dithane M-45 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Brave 500 0. distrugerea resturilor vegetale.4%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente. igiena cultural\.1%) Rota]ia culturilor.1% sau Sumilex 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.5%.2%. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.N. 0. sin P. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Benagro 0.5%. dezinfec]ia amestecului nutritiv.2%. Benlate 0. tratamente. ar\tura adânc\ de toamn\. Nemispor 0. folosirea de soiuri rezistente. STAN.2% sau Perozin 0.

1%.15%.15%. Carbaril 50 WP 0.). tratamente (Carbetox 37 EC 0. igien\ cultural\. Zolone 35 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Thuringin 0.2%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.05%.4%. Decis 25 EC 0.05%.15%.15%) Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.4%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. combatere biologic\ 131 . Ar\tur\ adânc\ de toamn\.2% etc. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.15%.05% etc.05%** Idem Igien\ sanitar\.04%. Carbetox 37 EC 0.15%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.15%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Triclorofon 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. Triclorofon 80 PS 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%.15%.4%. Decis 25 EC 0.2%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Diazinon 60 EC 0.1%. Clorofos 75 PS 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). tratamente (Sinoratox 35 EC 0.2%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Actel[lic 25 EC 0.15%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.2% etc. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15% etc. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Basudin 60 EC 0.4%. Triclorofon 80 PS 0. Dipterex 80 PS 0.15%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Sumithion 50 EC 0.4%. Clorofos 75 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. folosirea de (Phyllotreta atra).04%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.4%. Sinoratox 35 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.05%).7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.15%.2%.1%.15%. Dipterex 80 PS 0.05%. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. Metathion 50 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. Fernos 50 WP 0.2%. Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Ambuch 25 EC 0. plantarea în câmp cât mai devreme.

igien\ cultural\. Locul în rota]ia culturilor. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.01% etc. imediat dup\ nivelarea de exploatare.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . MUNTEANU Tabelul 10. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. plantele extrag din sol: 84 kg N. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.7 . deosebit de periculo[i. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Folithion 50 EC 0. ]elin\ etc. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.05%. ar\tur\ adânc\ de toamn\. care pierd repede apa. fasolea de gr\din\ [i bobul.4%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Decis 25 EC 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.N.1% etc. Ripcord 40 EC 0. la nivelul în\l]imii plantelor. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. STAN. tratamente (Birlane 10 G 0. p\trunjel. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.2.. Sinoratox 35 EC 0. Sumithion 50 EC 0. 75 kg K2O. De aceea se alege un teren plan.15%. Preg\tirea solului. p\stârnac. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. 1985). ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Metation 50 EC 0.2%. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Cultura de var\ Alegerea terenului. Ca urmare.15% . Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Carbetox 37 EC 0. bine nivelat. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.6. tratamente (Sumithion 50 EC 0.4%. profund [i bogat în humus.05%. 20 kg P2O5.2%.1%.04%. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).) [i cele din grupa cepei. Zolone 35 EC 0. ridichi.1. Zolone 30 WP 0. N. ca adeziv 10. în cele mai bune condi]ii. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. toamna.1%. Hostathion 40 EC 0. Fertilizarea de baz\.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).15%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Decis 25 EC 0.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Se evit\ solurile prea u[oare. cât [i în atmosfer\.

Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. irigându-se de mai multe ori. se ud\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Varza de var\. utilizând rama de sem\nat. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Erbicidarea. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Astfel. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se folosesc doze orientative. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. înainte de plantare cu 10-14 zile. echipat cu corpuri de rari]e. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Producerea r\sadurilor. în solarii neînc\lzite. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. urmând ca. la 5x5 cm. în 2-3 reprize (15-20 martie. Dup\ sem\nat.2).LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. rigolele s\ fie adâncite.2.2. sau cu DR-5. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. odat\ cu modelarea propriu-zis\. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.3. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Modelarea solului. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\.

5-1 litru ap\ la plant\. cu specificarea c\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.N.4). R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. 10. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. distribuindu-se circa 0. iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de circa 5. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. 134 .5 plante la m2. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. în 2-3 etape.4 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. N.4). Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). în func]ie de umiditatea solului. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. STAN. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. înl\turarea vârfului pivotului. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Fig. dup\ care se mocirlesc. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. La r\sadurile nerepicate. 4 g/m2.

de 3-4 ori între rânduri. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. 10. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. seara. în general. spanac. în cazul cultivarelor hibride. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Recoltarea se execut\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. adic\. peste 1 kg/bucat\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. pân\ la cre[terea temperaturii. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. 135 . care sunt mult mai uniforme.. de 1-2 ori între plante pe rând. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. dar. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. manual. [i manual. borceag. ceap\ [i usturoi pentru stufat. a unor epoci intermediare. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective.1. În acest scop. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. la nevoie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. secar\ mas\ verde etc. în condi]ii optime de tehnologie. Locul în rota]ia culturilor. orz de toamn\.3. destul de periculo[i. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. În schimb. Celelalte lucr\ri de între]inere. apa s\ se infiltreze în adâncime. Datorit\ d\un\torilor. a[a cum s-a ar\tat. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. astfel ca. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\.6. de regul\. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor.

Dup\ sem\nat se ud\. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. 4 g/m2. fertil. se afâneaz\. deoarece r\sadul nu se repic\. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. f\r\ gre[uri [i coame. Bala[a. Se seam\n\ rar. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. dac\ este nevoie. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. se dezinfecteaz\. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale.000 . gr\pându-se concomitent. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. se m\run]e[te [i se niveleaz\.50. STAN. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. în vârst\ de 40 zile. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu.5). Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. 1969. 10. 50 kg P2O5. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. permeabil. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. la varza timpurie.N. Pentru gospod\riile popula]iei. utilizând rama de sem\nat. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. realizându-se o densitate de aproximativ 45. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\.000 plante la ha (fig. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. 136 . Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). MUNTEANU Vara. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Producerea r\sadurilor. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. N. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. 1973). Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.

C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. 10. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. concomitent.4. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). 10. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. recoltarea se poate realiza mecanizat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. 137 . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.6.nu se mai face modelarea. revenind o densitate de 4 plante/m2. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. în general. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare.5 . dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.1. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: .LEGUMICULTUR| II Fig.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.

dup\ s\pat.5. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Dat fiind specificul intensiv.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. Astfel. produc]iile fiind acelea[i.N. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie.1. 10. de preferin]\. salata. R\sadul se produce. STAN. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. 1969). Producerea r\sadurilor. ata[at la sem\n\toare. în agregat cu tractorul L-445. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. o bun\ premerg\toare (Maier. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. folosindu-se 0. cu unele deosebiri. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. castrave]ii. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . printr-o greblare u[oar\. SUP-21 sau Saxonia-270. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. N. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. ardeii. Culturile premerg\toare. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. . m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. l\sându-se între plante 10 cm. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. în func]ie de zona de cultur\. în luna ianuarie). având un sistem radicular mai profund. în general. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e.6. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.Se face r\ritul plantelor. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. l\sându-le pe cele mai viguroase. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. . Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). iau apa din adâncime. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te.

4). gr\parea terenului. 10-120C dup\ repicare noaptea. Instalarea ad\postului. în ghivece sau cuburi nutritive.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.L.8) modificat\ ([asiu de 2.3). se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.C. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. se execut\ dezinfec]ia solului. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. I.L. echipat cu rari]e. 16-180C pân\ la repicare.C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.65-70 zile. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. repicat la cuburi nutritive. În cazul tunelelor joase de polietilen\. imediat ce terenul permite. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1.F. iar I. cu 10-12 zile înainte de plantare. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.F.4 sau FPP-1. înc\ din toamn\. Dup\ 35-45 zile. (1980). O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.P. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. 60 zile. Dirijarea factorilor de mediu. Buz\u (1984) . Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.8). Vâlceanu [i colab. În acest scop. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Prim\vara. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.C. 6-80C. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. Preg\tirea terenului.L. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). conform schemei de înfiin]are a culturii. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. 139 . Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.6 m). Di]u [i colab. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.-S.

plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. De regul\.F. 10. Maier(1969) recomand\. asigurând o densitate de 57. L. 1981. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. realizând o densitate de 85. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. irigarea prin brazd\ a culturii [. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.P.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.C. Buz\u. M\nescu (1972) recomand\. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. 10. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.F. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. Buz\u (1981).L.L.000 plante la hectar. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. C. 1984)..L. Cobâla[ [i colab.F. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.C. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. implicit. Buz\u.L.000 plante la hectar (I.000-110.000 plante/ha în solariile bloc [i 59.40 m). 25 a III-a. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.C. atât în solariile bloc. 1984). la plantare.-S. realizând o densitate de 50. elaborat\ de I.a. pentru solariile tip I. a.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. realizând densit\]i de 57.C. F. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Tot pentru tunele joase. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Tehnologia cadru. STAN. Densitatea poate fi mai mare (90. În condi]iile din sudul ]\rii. densit\]ile recomandate sunt de 57. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. N. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.P.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 140 . cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. pe brazde u[or ridicate.C.000 [i respectiv 60. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. densit\]i de înfiin]are a culturii. Maier [i colab. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 1981). pentru tunele joase epoca 5-10 martie. Ceau[escu [i colab.6) În ad\posturile joase. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. Vidra [i S.7).L. 10. (cu l\]imea de 5. folosind schema 57+46+94+57 cm.N. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. MUNTEANU Înfiin]area culturii. folosirea intensiv\ a terenului. în solariile bloc.P.000 plante la hectar. de condi]iile meteorologice.000 plante la hectar.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.S. dar în zona de nord-est. 1978. 10. de tipul de ad\post. asigurând circa 53.000). la distan]a 30x30 cm. (1969.C.000 plante în solariile tunel (fig. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a.

C. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. în cuiburi sau în rigole. 10.F.L.LEGUMICULTUR| II a b Fig. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. tasând bine solul. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Udarea în 141 . r\sadurile vor fi bine udate. Înainte de plantare.6 .

posibilit\]ile reduse de aerisire). Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 10-7 .N. lipsa agentului termic. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). 142 . Dac\ totu[i este nevoie. de exemplu. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. N. acoperirea cu folie de polietilen\. STAN. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. Pentru cultura de varz\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Din aceste considerente. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. comparativ cu serele din sticl\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. În acela[i timp. a b Fig. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\.

-S. În cazul temperaturilor prea mari.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10.L. Buz\u.C.8 .F. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.P.L. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C.

Buz\u. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. O lucrare deosebit de important\ este irigarea.N. STAN.L. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. Se aplic\. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.L. De asemenea. Buz\u.L. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. 10. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. N. 6-9 ud\ri.A. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol.-S. la ambele tipuri constructive.F. La nevoie. în func]ie de dotarea tehnic\. cu care ocazie se refac rigolele de udare. melcii f\r\ cochilie (Lymax). p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. molia verzei (Plutella brassicae). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. 144 .C. spre sfâr[itul perioadei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. (I. ori folosind motocultorul.L.P. în func]ie de condi]iile de mediu.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. Lucr\rile de îngrijire. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. de regul\ prin brazde. 1984). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Fig.P.C. – S. uneori. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. buha verzei (Mamestra brassicae).C. La tunelele joase. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). aerisirea se face în intervale scurte de timp. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. folosind ma[ini [i aparate specifice.U.C. cu norme de 200-300 m3/ha.F.9 . La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.

fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.2. 1969. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. f. din mai pân\ în iunie. rubra L. 1965. de gustul mai apetisant.3. Familia Cruciferae 10. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. se mai poate folosi la prepararea unor conserve.2. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. capitata L.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. aceea[i ca la varza alb\. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). 10.10). Radu. 1978. 1986).1. eventual. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. 10.2. 1973). 10. în teren neprotejat. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. de asemenea. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. practic. 10.2. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. simple sau asortate. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 145 . Maier. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2. 1969. Importan]a culturii Varza ro[ie. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. De obicei. în toate zonele legumicole. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.

iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).2. de culoare violet\ [i foarte îndesate.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. N. profunde. de origine german\. 10. Plantele sunt foarte viguroase. 146 . Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. cu c\p\]âni globulos-alungite. 2 . 10. STAN. al plantei. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.N. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.6. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. practic. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.10 . Acest soi este tardiv. ca varz\ târzie (de toamn\).Varza ro[ie: 1 . dar în Europa. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. lumina joac\ un rol relativ redus. înc\ din perioada 1950-1960. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie.5. de exemplu.2. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.aspectul general antocianului în celule. Temperatura. conform cerin]elor pie]ei. datorit\ prezen]ei Fig.2. MUNTEANU 10. de obicei. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. reavene [i fertile. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.4. În România s-au cultivat câteva soiuri. necesit\ soluri mijlocii. 10. dar în ultimul timp nu este de neglijat.

11). Pe fiecare strat în\l]at. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Ca urmare.000 plante la ha (fig.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.11 . Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu.000-60. 10. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. 10. cultura târzie. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Înfiin]area culturii.2). ceea ce asigur\ o densitate de 55. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Locul în rota]ia culturilor. realizându-se o densitate de 55. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Fig. orientativ. cu l\]imea la coronament de 104 cm. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.000 plante/ha. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\.

recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.12). cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. N. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. sin. 10. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Familia Cruciferae 10. STAN. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.1. în secolele XVIII-XIX. 148 . cultura este practic necunoscut\.3.C. cât [i în anul al doilea (fig. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. sabauda L. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. bullata D. dar pe suprafe]e relativ mici. 10. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.N. în vederea consumului în stare proasp\t\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. var. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha.2. În România. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.3. în secolul al XVI-lea.3. atât în anul întâi. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). MUNTEANU sare potasic\.3.3. Datorit\ fine]ii. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. La noi în ]ar\. 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu.

cu polenizare entomofil\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu ridic\turi convexe. Acesta a fost creat la I.aspect general. se vor asigura. 10. 4 . laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. fr\gezime. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. este semitardiv. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. fiind moi. soiul românesc Marilena.F. la cultivarele mai noi. Vidra. se cer asigurate. 10. Aceast\ varietate este alogam\. crocan]\ [i gust pl\cut. 1985). 149 .4. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu prioritate. 2 . la care s-a ad\ugat.C. condi]iile de sol. chiar ro[ie-violacee.3. cu foliajul verde închis.LEGUMICULTUR| II Fig.frunza din partea superioar\ a rozetei. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. De aceea. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. 10. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 3 . de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.12 .5. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\.L. la circa 15 ani.Varza crea]\: 1 . În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote.c\p\]âna. la nivel optim. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.3.

6. având în vedere [i soiurile folosite.000 plante la ha (fig. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.13). în func]ie de zon\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. STAN. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. soi [i epoca de recoltat.3. 10. realizându-se o densitate de 55. 10. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. La noi în ]ar\. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. în variantele de cultur\ timpurie. Alegerea terenului. cel mai mult. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).000-55.000 plante la ha. realizându-se o densitate de 50. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. MUNTEANU 10.N. se practic\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. acolo unde se cultiv\ [i. de var\ sau de toamn\. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.13 . 150 . N. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.

Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Calendaristic. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. formate în axila frunzelor. 151 . Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. dup\ ce se ridic\ roua.a. verzi[oare în unt. ierboas\ în faza tân\r\. care reprezint\ partea comestibil\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. dar mai ales în vestul Europei. gemmifera D. în principiu. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. var.a. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.5% substan]e proteice.C. 6-7% glucide. Valoare alimentar\.4.2. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.2-3. 10. fiind de 20-40 t/ha. verzi[oare pane [. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.4. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.1. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.14). c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. 10. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Familia Cruciferae 10.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. s\ruri minerale. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. 3. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. are niveluri mult mai ridicate. 10. Eventual. pân\ toamna târziu. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. cu 2-3 zile înainte de recoltare. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.3. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. vitamine [. 10. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.4.

Atât din verzi[oare. 2 . 10. Tulpina este erect\. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. STAN. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.Varza de Bruxelles: 1 . asem\n\tori celorlalte variet\]i. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\.14 . Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. 10. MUNTEANU Fig.plant\ cu tulpin\ `nalt\.plant\ cu tulpin\ joas\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. dar mai ales. Frunzele sunt pe]iolate. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. mai ales în 152 .4. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. 1969). nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. N. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. cu masa variind între 10-30 g. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. din aceast\ cauz\. În zona apical\. grosimea tulpinii. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Florile.N. de care depind num\rul. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.4. cât [i din mugurele terminal. pu]in mai rotunjit. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. u[or oblic\ în jos.

Marinescu N. Toamna. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. în caz de vânturi puternice. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. Vernalizarea.. 1971). nivelarea de exploatare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Astfel. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. cu vigoare medie spre mare.5. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. solul trebuie s\ fie bine structurat. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 10. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. la sfâr[itul lunii mai. fertil [i semiargilos. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). Prim\vara. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. 10. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. care este tardiv (180-200 zile). datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). De asemenea. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. pe cât posibil. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. datorit\ masei vegetative.4. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. profund. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. deschiderea rigolelor pentru 153 . În caz de secet\. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. mai ales. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\.. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. tulpina de 70-80 cm. Preg\tirea solului.6. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C).4. verzi[oarele sunt mari. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).

MUNTEANU modelat solul. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.15 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Producerea r\sadurilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.15). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.000 plante la ha (fig. STAN. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. r\sadurile sunt bune de plantat. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. amenajate în câmp.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. realizându-se o densitate de circa 40.N. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. N. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Fig 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. R\sadurile nu se repic\. . dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .

Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. fiind. Familia Cruciferae 10. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. supe. în func]ie de cerin]ele pie]ei. La prima exist\ câteva variante tehnice. o bun\ comercializare pe pia]\. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. prin ruperea cu mâna. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. 1992). când verzi[oarele sunt bine formate. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. în acest sens. var. Celelalte lucr\ri de între]inere.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .1. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.5.1992). Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. citat de Savi]chi [i colab. acephala D. soteuri sau piureuri. citat de Savi]chi [i colab. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. 10. în a doua jum\tate a lunii septembrie.2. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. 10. salate fierte – folosite ca garnitur\. pân\ la 10-12 t/ha. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. pân\ spre vârful tulpinilor. . pe baza unui larg studiu bibliografic. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. 1967.5. silvestris). recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. e[alonat.o.C. Beceanu (1995). Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 1977. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate..

Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt simple.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .3. Florile. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. se pot forma ramuri scurte. iar uneori pestri]. 2 . devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. cu polenizare entomofil\. dispuse altern [i distan]at între ele. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. brun-violet. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. mari. 10. pe]iolate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. N. Tulpina este cilindric\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Este o plant\ bienal\. violaceu.N.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. cu în\l]imi variabile. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. în func]ie de soi. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.5. 10. Astfel. penat lobat. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. dar superficial. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. 156 . penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. MUNTEANU [i cultivat\. Pe axul principal. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. Formele pentru furaj au frunzele netede.16 . frunzele pot fi colorate în verde. din mugurii axilari.plant\ cu tulpina `nalt\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Limbul frunzelor poate fi lirat. STAN.16). cuprinse între 120-150 cm.

ca [i varza de Bruxelles. Portul s\u înalt. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. care au frunza aproximativ neted\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp.4. 10. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.5. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). de culoare verde. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Esen]ial. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. [i în cazul verzei pentru frunze.6. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).LEGUMICULTUR| II 10. se situeaz\ în limitele a 16-180C. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. pentru temperatur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. 157 .5. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii.5. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. 10. mai ales în gospod\riile familiale. dar [i ro[ieviolacee. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab).17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. oleracea. Apa este. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. suprafa]a foliar\ mare.5. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\.

mai mult murat\. denumit\ impropriu inflorescen]\. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. PP. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. CONOPIDA Brussica oleracea L.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. var.8%. salate cu unt. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\.a. [. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. [i C 60 mg/100 g.3%. K 420 mg/100 g. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. sin. Brassica oleracea L. cauliflora (Alef).. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.6. sufleuri [.a. ciorbe. 158 . Dup\ Mincu [i colab. care sunt mai tinere. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. botrytis subvar.1. elastice [i turgescente. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. B2. B1.6%. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. glucide 3. botrytis Familia Cruciferae 10. proteine 2.6. var. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. pane. (1984). vitaminele A. În ambele cazuri. citat de Ceau[escu [i colab. (1975). 10. MUNTEANU Fig 10.N. Ca 25 mg/100 g.17 . N. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. STAN. lipide 0.9% (din care celuloz\ 1%). Aceasta se consum\ marinat\.

c\rnoase.18). Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. 10. În }\rile Române. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. 159 .6. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. R\d\cina este pivotant\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. foarte îndesit ramificat\. din care. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. în mare m\sur\. incomplet evoluat\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. în mod evident. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. 42 mii ha. la compromiterea recoltei. 2000). iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.2.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. apoi Italia. conopida nem]easc\.6. care are ca origini varza s\lbatic\. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. bogat ramificat\. conopida de Cornwall [.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.10. scurt\. Tulpina principal\ este cilindric\. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. 10. B. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Anglia. mai ales în jurul ora[elor. [i ast\zi se cunosc denumiri. g\lbuie. cum ar fi: conopida italiana. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. 1986). De altfel. groase. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. tare ca [i la varza alb\. În prezent. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.3. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. Germania [i alte ]\ri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. denumit\ Brassica cretica Sam. ierboas\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare.a. alb\. în Fran]a. fraged\ [i dulce. scurt\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. de unde s-a r\spândit în Olanda. în culturi timpurii sau tardive.

planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. hermafrodite. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. La un moment dat. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. un criteriu de identificare a soiurilor. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. groas\.oleracea. cu ramuri groase (la soiurile târzii). iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. iar în stadiul de c\p\]ân\. dar sunt mai mici. nervura principal\ este foarte lat\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Culoarea poate fi verde-deschis. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire.5-2 cm în diametru. De[i florile sunt hermafrodite. STAN. la unele soiuri. la altele. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). practic. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. La înflorire. cu marginea fin din]at\. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Astfel. conopida fiind o plant\ alogam\. Conopida este. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad.18 . Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. albastre sau violete. N. de 1. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. erect\ sau oblic\. În faza de r\sad. frunzele au limbul oval – alungit. fin din]at\ ori u[or sinuat\.N. MUNTEANU rareori pu]in violet\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. cu marginea întreag\. Polenizarea este entomofil\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. 160 . cu nuan]e cenu[ii. verde-închis. nervura principal\ este sub]ire. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. tetramere. de asemenea. polenizarea este indirect\. sesile sau scurt pe]iolate. 10. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Florile actinomorfe. Frunzele sunt simple. compatibil\ cu toate variet\]ile de B.

o lung\ perioada de timp. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. devin laxe. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. nici nu mai formeaz\ flori. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Conopida de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. cumulate cu seceta prelungit\. dac\ sunt bine c\lite. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. de velur sau bob m\runt de orez. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. cantitativ. identice cu cele ale verzei. care. 1969).6. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. în cea mai mare parte. care î[i pierd turgescen]a. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). de[i. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Apa. unde cap\t\ culoarea verde. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. În aceast\ direc]ie. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. astfel afectat. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cu c\p\]ânile formate. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. apa [i elementele nutritive. temperaturile sc\zute de 4-80C. determin\ spargerea celulelor. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). care. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Tot în faza de c\p\]ân\. Temperaturile ridicate. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. factorii major implica]i sunt temperatura. de multe ori. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care diminueaz\ valoarea comercial\. Pe acest ]esut.4. care se reface foarte greu. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.

plantele se alungesc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. În privin]a elementelor minerale. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. Le Bouhec. STAN. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În termeni gr\din\re[ti. Din aceast\ cauz\. d\un\tor pentru c\. 1978). de asemenea. chiar u[or violacee. întârzierea recoltei. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. În câmp sau spa]ii protejate. În acela[i timp. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. num\rul de frunze este mai redus. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). r\sfirate. În ceea ce prive[te azotul. în general. de[i nu au dreptate în totalitate. 1979). se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. determin\. corespunz\toare terenurilor bine însorite. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). a[a cum se întâmpl\ la varz\. De asemenea. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. un exces (moderat) de ap\. este important de reamintit c\ 162 . în mod evident. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. În faza de r\sad. 1969. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in.N. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. A[a cum s-a mai ar\tat. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. cultura are nevoie. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. altfel. de o cantitate mare de lumin\. Alungirea r\sadului. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. de asemenea. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. Excesul de ap\ este. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În timpul vegeta]iei. N. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. în mod special. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Lumina. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire.

pân\ la minus 100C. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. pe terenuri ad\postite. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Tipul ecologic de iarn\. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. 10. provenit\ din grupa Erfurt). Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. 10.6.6. b. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate.2–7. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. uneori pentru ser\). cernoziomuri levigate. de[i nu este prea bogat. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.1. La noi în ]ar\.6. De asemenea.5. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Locul în rota]ia culturilor. La rândul ei. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Sunt contraindicate solurile grele. reci [i umede. castrave]i.8). spanac etc. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). 163 . sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. c. Tehnologia de cultivare 10. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. grupa Giant (din Italia). Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. mai ales în prim\verile secetoase. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. De exemplu. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). din care multe sunt hibride. în cantit\]i prea mari. cu diferite grade de evolu]ie. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. maz\rea de gr\din\.6. de toamn\ [i de iarn\.8). bobul etc. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. salat\. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. sortimentul.6. Alpha (pentru câmp.LEGUMICULTUR| II acesta. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.

STAN. N. MUNTEANU 164 .N.

000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. revenind o densitate de 66. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.000 – 75. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. Lucr\rile de îngrijire.600 plante/ha). solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. cultura de conopid\ 165 . pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. cu udare individual\ a acestuia. În ferme. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). ac]ionat\ de tractorul legumicol L. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. Producerea r\sadurilor. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. la 4–5 zile dup\ plantare.19). În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revin aproximativ 66. Completarea golurilor se face manual.000 plante la hectar (fig. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Fig 10. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ.445. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.19 . cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. ca [i la varza timpurie. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul.600 plante /ha. în vârst\ de 40-45 zile. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. 10. astfel.

se execut\ o udare u[oar\. norma de udare se m\re[te. fragede [i pl\cute la gust. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu circa dou\ zile. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. fiind între 15 [i 25 t/ha. în func]ie de starea de umiditate a solului.N. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. cu cantit\]i moderate de ap\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. pân\ la 5-6 ud\ri. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Calendaristic. N. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. albe. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Dac\ este nevoie. aplicându-se. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Recoltarea se efectueaz\ manual. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. În gospod\riile popula]iei. 166 . f\r\ a-l r\ci prea mult. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia variaz\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. pân\ la 15 – 20 iulie. În perioada de formare a c\p\]ânilor. De regul\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Înainte de recoltare. STAN. în circa 2 – 4 etape.

Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în perioadele secetoase din timpul verii.6.20). dac\ este nevoie. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. din punct de vedere al structurii. Vara. prin ata[area unei grape stelate. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. În cazul în care solul este u[or acid.6. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. în func]ie de gradul de aciditate. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. De asemenea. Celelalte lucr\ri aplicate. în func]ie de zon\. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. 167 . Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Producerea r\sadurilor. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. ceap\ [i usturoi pentru stufat.000 – 50. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Locul `n rota]ia culturilor.000 plante la hectar (fig 10. secar\ mas\ verde etc. în nici un caz acid\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. asigurând o densitate de 45. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\.LEGUMICULTUR| II 10. ceap\ pentru stufat etc). în vârst\ de 45 – 55 zile. spanac.. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Pe fiecare strat în\l]at. cartofi timpuri etc. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. spanac. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu.2. la adâncimea de 20–22 cm.

cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. la cultura de conopid\ de toamn\. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. realizând o densitate de circa 55.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. ac]ionat\ de tractorul L-445. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan.000 plante la ha. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. seara. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv.20 . În faza form\rii c\p\]ânilor. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. STAN. N. când plantele [i-au revenit. În timpul perioadei de vegeta]ie. În gospod\riile popula]iei. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. În timpul vegeta]iei. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie.N. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. dup\ care se depoziteaz\ temporar. în perioadele secetoase din timpul verii. Lucr\rile de îngrijire. în perioada de formare a c\p\]ânilor. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Dac\ este nevoie. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. în func]ie de regimul de precipita]ii. pân\ 168 . MUNTEANU Fig. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. 10.

astfel ca.F. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt.C. O bun\ fertilizare se poate realiza. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. epocii [i ciclului de cultur\.000 [i 30. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Buz\u. 1977). 1974). Pentru Câmpia Dun\rii. 1972). respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter.000 plante la hectar. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. 169 . Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Sem\natul nu se va face prea des. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. plantele se vor c\li foarte bine. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. variind intre 18 [i 30 t/ha.). R\sadurile se produc în sere înmul]itor.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. pericolul vernaliz\rii [. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. 10. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. pân\ la plantare.L. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. De aceea. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. – S. Dup\ r\s\rire. în faza de cotiledoane. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). respectiv cu 40. Löbl [i colab. unde sem\natul se face în luna ianuarie. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. asem\n\tor culturii de câmp. reduce faza de c\p\]ân\. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. 1974.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.a. Infiin]area culturii. de asemenea.P. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.6. Producerea r\sadurilor. (1962.L. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. În faza de r\sad.C. alungindu-se foarte repede. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. atât în ciclul de prim\var\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). Pentru ciclul al II-lea.6. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. 1981). Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Salter.

22).000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 170 . realizându-se o densitate de 40. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. 1980). desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.21). 10. – S. în faza de c\p\]ân\. La aceea[i schem\. Principalii factori de mediu se regleaz\. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta.F.000 plante/ha (fig.21 . Fa]\ de varz\. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.24.P. realizându-se o densitate de circa 33.000 plante la hectar (I. N. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. 10. determinând încetarea în cre[tere. în rânduri. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.000 plante/ha. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. este deosebit de sensibil\ la secet\. De asemenea. Reglarea regimului factorilor de mediu. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. asigurând o densitate. În plus. realizând o densitate de 28. în general. MUNTEANU În solariile bloc. de 33.N.C. 10. asem\n\tor culturii de varz\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. conopida.L. de asemenea.10.23). Fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. conform schemei din figura 10. în faza de c\p\]ân\. 1981).. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.C. STAN. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. Buz\u.L.

22 .23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .LEGUMICULTUR| II Fig. 10. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

C. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.C. 10. reglarea factorilor temperatur\.L. Se planific\ între 50.P. 1973). specific\ soiului.000 [i 80. MUNTEANU Fig. În continuare. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. 1970. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. de exemplu.L. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.4.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. 1981. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.6.. Lucr\rile de îngrijire.F.6. Producerea r\sadurilor. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Mamestra brassicae). STAN.-S.. în func]ie de soi. Buz\u. 1973) 172 . sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.000 de fire la hectar. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. 10. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. modificat) Ca [i la varz\. folosind temperaturi sc\zute. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. N. 1980). citat de Ceu[escu [i colab.N. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.

la densitatea de circa 50. afânarea solului prin pra[ile.25) Fig.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. vor avea o densitate mai mare [i invers. Astfel. Sera. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. 10. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. 10.000 [i 80. aerisirea va fi aproape permanent\. În general. care s\ asigure densit\]i variind între 50. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. În plus. 1973). Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. irigarea. corespunz\tor epocilor de plantare. în perioada de insola]ie. uniformitatea.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Recoltarea. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 plante la hectar. frunzele se leag\ deasupra acestora. a[a cum s-a mai ar\tat. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. recoltarea se face e[alonat. 173 . Lucrarea este e[alonat\. soiurile mai pu]in viguroase. prin cretizarea geamurilor. Înfiin]area culturii. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. prin caracteristicile sale constructive. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor.000 plante la hectar (fig. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Lucr\rile de îngrijire. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. dac\ s-au format c\p\]ânile. În acest scop. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine.5).25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire.

Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. Acest termen exist\ [i ast\zi. În lume. 10. chiar dup\ 1950. 10. subvar. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.7. în secolul al XX-lea (1930). fiind considerat\.7. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. în mare parte asem\n\toare cu conopida. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). cunoscut\ mai ales în Italia. botrytis L. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). o legum\ de lux. ca [i aceasta. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. B.N. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. var. dar prezint\ suficiente caractere botanice.o.3. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.26). constând din l\starii floriferi. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. anual\. broccoli este aproape necunoscut\. în mod exclusiv.1. MUNTEANU 10. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. 10. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cymosa Lam sin. BROCCOLI Brassica oleracea var. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. “oficial”. Broccoli este o varietate ierboas\.7. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. STAN. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.7. italica Plenk Familia Cruciferae 10. N. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.2. 174 . 1994). dar denume[te. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Se recunoa[te c\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. La noi în ]ar\.

7.26 – Broccoli: 1 . 10. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . formând noi buchete [.LEGUMICULTUR| II Fig. dispuse pe l\starii principali. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. var.m. lirat-penat-partit.o. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. La soiurile mai vechi. denumit\ în mod corect inflorescen]\. Partea comestibil\.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). pedunculii florali [i mugurii floriferi. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). ameliorate ini]ial în America de Nord. 1953). care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). subvar. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. botrytis L. 10.4. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.a. Limbul este. g\lbuie sau violacee. Soiurile mai noi. la multe soiuri. asparagoides Lam.d. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis.).

10. în mod întâmpl\tor. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. au fost studiate adev\rate colec]ii.N. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.6. Tehnologia de cultivare 10. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.1. 10.a. SCL Bac\u [. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.27. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. ~n aceast\ faz\.C.6. în cultur\. N. În câmpurile experimentale de la I. 10. provenite din ]\rile cu tradi]ie. Vidra.7.27 .5.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).7. diferite soiuri. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Cu alte cuvinte. cu o vârst\ de 40-45 de zile. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).7. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Fig.L. exigen]ele ecologice sunt maxime. STAN.F. În România se cultiv\. Soiuri La nivel mondial.

10. Recoltarea se efectueaz\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. de regul\.5 iulie). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Dac\ l\starii sunt prea lungi. a[a cum s-a anticipat deja.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. eventual. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. De asemenea. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Producerea r\sadurilor se realizeaz\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Fig. acestea se vor elimina din inflorescen]\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).28).28 . Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. 10.6. în mod e[alonat.7. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . dar poate fi [i mai redus\. în cultur\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. La cultura de broccoli asparagus. Înfiin]area culturii are loc. dar f\r\ frunzele protectoare. 10. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. prin r\saduri de 3045 de zile. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha.2.

august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.1.8. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. De asemenea. 10.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Familia Cruciferae 10. ridichi. gongylodes L.8. De asemenea. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. La noi în ]ar\ sunt 178 . dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . N. mânc\ruri cu carne. denumit\ “varza de Pompei”. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. oleracea var. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. respectiv B. care este fraged\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. H. simpl\ sau asortat\ cu morcov. GULIA Brassica oleracea var. var. în perioada cu umiditate ridicat\. sylvestris. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. comparativ. [i bolile. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B.a. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). din timpul toamnei). Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). adic\ 15-25 t/ha. mai ales atmosferic\. ghiveciuri. frig\nele. gongyloides Lam. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .în cel al guliilor. cu conopida. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie .8. Din punct de vedere agrofitotehnic. ou\ sau umplute cu carne [i orez. suculent\. STAN. r\sadni]e [i solarii. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Una din aceste variet\]i.2. 10. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri.N. de exemplu. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\.). sin. Oleracea. în perioada de secet\. oleracea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. soteuri. cu gust pl\cut. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. ]elin\ [. circa o lun\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).

U. în faz\ de r\sad. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. în func]ie de soi. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. ovat sau lanceolat. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. Aspectul general al plantei: scurt\. Frunzele sunt simple. 1985). gulia. Lobii limbului sunt simplu. în func]ie de vârsta plantei [i soi. în acest din urm\ caz.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.29 . a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. În lume este larg r\spândit\. bienal\ (fig. alterne. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. se comport\ ca anuale. Astfel. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. de culoare verde-deschis. în S. dublu sau neregulat din]a]i. comparativ cu varza. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. sferic-turtit\ sau ovat\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. 10.29). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. acestea pot evolua. Unele soiuri . frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. tuberizat\ în partea inferioar\. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. cele de la baz\ cad mai devreme. atât timpurie cât [i cea tardiv\. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. La soiurile timpurii. Canada [i Asia. În România.. în faza reproductiv\. r\d\cini. limbul este eliptic. cultivate prim\vara devreme. 10.A. 10. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. respectiv 610 ori mai mici. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate.3. Tulpina (în primul an) este Fig. în al doilea an).8.Gulia. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. l\sând cicatrici mari. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.

solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. pentru gulioare.8. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10.4. În mod deosebit. 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. dar suficient de reav\n.5. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.mai ales nutri]ionali . bine structurat [i fertil. de baz\. MUNTEANU 10. 10.6. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. tardive.6. dar echilibrate. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. a fi în cantit\]i mari.a. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. factorii de mediu .1. 180 . mai ales fa]\ de sol. 10. de regul\. cerin]ele sunt mai mari. datorit\ faptului c\ plantele. iar pe de alt\ parte.8. pe de o parte. Producerea r\sadurilor. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. în cultur\ protejat\ [.N. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). Aceste cerin]e sunt justificate. STAN. Solul trebuie s\ fie mijlociu. Asolamentul. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. În acela[i timp. elementele nutritive [i ap\. inclusiv la gulia de toamn\.8. pe un fond de fertilizare organic. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. Elementele nutritive se prefer\.8. N.9). iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. În toate cazurile.

LEGUMICULTUR| II 181 .

astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. 182 . Se aplic\ 3-4 ud\ri.N. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Lucrarea se execut\ manual. 10. la interval de 8-10 zile. N. la distan]a de 25 cm între plante. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat.30 . Udarea culturilor se face pe brazde lungi. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.02) (tabelul 10. STAN. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Fig 10. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm.30). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\.4). a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. cel pu]in trei zile. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Murtazov [i colab. Lucr\rile de îngrijire. prin împr\[tiere sau în rânduri. temperatura de 70C).

deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.2.6. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.8. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. în func]ie de condi]iile meteorologice. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. în zona unde are loc procesul de îngro[are.000-70. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O.31). 1973). R\sadurile îmb\trânite. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.000 plante la ha (fig. 10. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. produc]ia va suferi (Bala[a. agrotehnice [i de soi. o singur\ dat\. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. 183 . prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. revenind o densitate de 65. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. La plantare. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. în acest caz. 10.

se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha.3. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. MUNTEANU Fig 10. 184 . având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\.8. N. Producerea r\sadului. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. f\r\ suculen]\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. la adâncimea de 30-40 cm. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. cu o p\trundere superficial\ în sol. În cursul vegeta]iei. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori.N.6. la cuburi sau ghivece nutritive. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. dar pot face recoltarea mai dificil\. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Guliile. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. de calitate inferioar\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. R\sadul se produce în sera înmul]itor. în func]ie de regimul de precipita]ii. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. 10. STAN.31 . Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.

În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. Înfiin]area culturii. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.33 . aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.32). Fig 10. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. între 15 martie .000 plante.33). care în general va fi moderat\ (16-170C).34. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. În solariile tunel.000 plante la hectar. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. în func]ie de zona de cultur\. 1972). 10. În perioada de r\sad. dispuse conform schemei din figura 10. 10. 185 . Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. mai ales în perioada iernii.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.10 aprilie.32 .

Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri.4. STAN. 1972). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. produc]ia este 2025 tone la hectar. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\.8. 1973). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Recoltarea. N. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. irigarea.6. În cultura pur\. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. 10.34 . 186 . recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat.N. MUNTEANU Fig 10. Plantarea se face manual.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Lucr\rile de îngrijire.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

LEGUMICULTUR| II 10.9. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.6. Completarea golurilor se face manual. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.000-166.36). Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.9. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. ori de câte ori este nevoie.8-2. la 4-5 zile de la plantare. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. revenind o densitate de circa 33. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Tehnologia de cultivare 10. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Murtazov. soi [i calitate. Fig 10. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. deoarece r\sadurile nu se repic\. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.36 .Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.000 plante la hectar (Bala[a. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. 1974). alegerea plantei premerg\toare. 10.3 kg.1. 1973). Producerea r\sadurilor. Pân\ la plantare. Se seam\n\ mai rar. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.000 plante la hectar. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. 2-3 kg. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Cultura timpurie Alegere terenului. 1973).6.

Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze.37). Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. 10.37 . prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol.N. în 2-3 etape. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Calendaristic. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Produc]ia este de 20-25 t/ha. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. De asemenea. manual. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Fig 10. Stanhay [. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.) câte dou\ rânduri pe strat.9. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. distan]ate la 80 cm (fig. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. [i în a doua parte a acestei luni. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.a. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. N.5 cm. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. dup\ r\rit. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex.6. 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. STAN.2. la începutul lunii iulie. MUNTEANU Spectrum). aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire.

..37). l\sându-le pe cele mai viguroase. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. manual. 193 .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000 plante la hectar (fig. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 10. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.se face r\ritul plantelor. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 1998). dar cu unele deosebiri [i anume: .000-50. în 2-3 etape.

N. Familia Cucurbitaceae 11. vulgaris suprafa]\. 194 . convar. cu tulpina fistuloas\. sere. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. (peponid\). Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. cu polenizare Giromontina Alef. (=var. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.N.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. sunt plante erbacee anuale. Pepenele galben Cucumis melo L. oblonga Ser. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. târâtoare. plantele Cucurbita pepo L. 1979 11. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.1. ad\posturi. prezint\ flori unisexuate.1. var. Dovlecelul entomofil\.1) Tabelul 11. fiind monoice. alogame. STAN. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C.1. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L.

1.. 0. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. produc]ia medie fiind de 27 t/ha.3% K2O.A. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Pe plan mondial.. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.000 ha. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. Ungaria. 1995). Anglia [i alte ]\ri nordice. 11. iar cea total\ de circa 2.U. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Spania. 11. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.. Italia etc. 0. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.95% substan]e proteice. În Europa.4 milioane tone (Anuarul F. 3.H.2 milioane ha.57% cenu[\.O. 1974). De la greci.35-0. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 0. pân\ la latitudinea de 61-62°. 4.04 mg% vitamina B1.2. Germania. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.1. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. 1. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 195 . consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). Olanda. 0. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.4 milioane tone. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. murate sau marinate). diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.H. 6. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.26% P2O5. De[i..39% SiO2.A.58% Na2O.39-0. din punct de vedere alimentar. suprafa]a cultivat\ este de 90. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). Polonia. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. citat de Ghenkov [i colab. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 0.07-2. 7. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). tocan\ etc. Varo. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. Collumela [i al]ii..4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.6% CaO.14% zaharuri totale. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. În func]ie de ]ar\.7% MgO.04 mg% vitamina B2).39-0.. 10.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.52% celuloz\. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).83% Cl.8% SO3. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. produc]iile medii sunt foarte diferite.

De la r\s\rire pân\ la recoltare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. sunt necesare 56-70 zile. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\.N. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. hr\nirea plantei devine mai activ\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. 196 . L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.3. Fig 11. trilobate sau pentalobate. urmate de zonele colinare. târâtoare. 1980) Tulpina este erbacee. de la 0. din loc în loc. sunt mari. ramificat\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.1. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. astfel. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. ocupând suprafe]e diferite. fistuloas\.7 la 2. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. cu p\mânt. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. acoperite cu peri[ori aspri. 11. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.1 . foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. N.5 m. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. ca urmare.Sistemul radicular la castrave]i.1). STAN. tulpina emite r\d\cini adventive [i.

flori femeie[ti. numit\ melonid\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. o hran\ mai bogat\ în azot. 3 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. 1973) (Ethrel 500 ppm). În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 5 .flori b\rb\te[ti. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.cârcel. 11. de form\ alungit\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. favorizând apari]ia 1 . de form\ alungit\. în func]ie de soi. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. 197 .frunz\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. 2 . deoarece polenul este greu [i lipicios.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). În cazul acestor hibrizi. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. Astfel. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. La hibrizii ginoici. 11. duc la cre[terea num\rului de flori femele. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).2). care. turtite. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. temperatur\ [i umiditate. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Dac\ polenizarea se face incomplet. are dimensiuni [i culori diferite (fig.2 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. fructele cresc deformate. dac\ polenizarea are loc. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.3).3 . Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).

Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. În func]ie de fenofaz\.2) Tabelul 11. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.. STAN. 1957). 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C.N. Din aceast\ cauz\. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C.4. frunzele devin galben-verzui. N. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Intensitatea optim\ a luminii. MUNTEANU 11. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. Astfel. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11.1. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. este de circa 15-20 mii luc[i. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. în culturile de câmp. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. la cultura în sere [i r\sadni]e.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. 198 . iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Sub 15°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. plantele mor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor.

1. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. f\r\ exces de umiditate. fosfor [i potasiu. afânate. care trebuie men]inute constant. în special la cultura de ser\. Pe de alt\ parte. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N.5 kg MgO. De asemenea. încetarea fructific\rii. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. u[oare. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. în unele cazuri.0 kg CaO [i 0. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. bine drenate. de obicei. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. 4. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. `n privin]a calit\]ii luminii. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. 2. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. se extrag din sol circa 2. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. pe cât este posibil. De asemenea. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive.0 kg N. De aceea. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. la o ton\ de produs. fructele se deformeaz\ [i. de aceea.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %).5-7. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. bogate în humus. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. cap\t\ un gust amar.5 kg P2O5. Elementele nutritive. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. în special SO2. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. 199 . este d\un\toare castrave]ilor. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot.5). intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. avându-se în vedere c\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. argiloase [i cele prea nisipoase. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Nu sunt indicate solurile grele.0 kg K2O. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. pân\ la 0. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. castrave]ii se cultiv\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.

200 . planta pe sol înc\lzit. Corni[a F1. Astrea F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Parker.6. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Florida.1. Farbio. pe [an] cu gunoi. pe timpul iernii etc. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. etc. Record. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Corni[on. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.4. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. plantele nu se sus]in. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. MUNTEANU 11. Royal F1. pe balo]i. Cornibac Renato. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina etc. Tabelul 11.3). STAN. se planteaz\ în solul serei. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.5. Favorit etc. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. (cu fructul lung) [i Renato. Cornibac. Select.4). Renato F1. pe pale de paie. Levina F1. Obelisk. 11. N. Corni[a. Anka.N.1. Levina. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Magic. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai.000 plante/ha. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. astfel ca.N. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. a. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. u[or înclinat. ceapa etc. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.5). bobul).5 l/ha. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. cu expozi]ie sudic\.1. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Pentru cultura de toamn\.1. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. bogat în materie organic\. fasolea. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. MUNTEANU 11. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . În cadrul rota]iei. Indiferent de modul de cultur\. Producerea r\sadurilor. în 400-500 l ap\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.6. STAN. în momentul plant\rii. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. varza. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. cartoful. N. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. 100 kg/ha P2O5. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.4. permeabil. conform schemei din figura 11. 202 .

Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. 30% mrani]\.3%). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).4 . în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. La pra[ila a doua.15% plus Fernos 0. 30% mrani]\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 203 . mai rar.a. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Lucr\ri de îngrijire Fig 11. În a doua jum\tate a lunii martie.05% sau Ultracid-40 0.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. în brazde de ]elin\.03%.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 40% turb\. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Wuchsal 0. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.

MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.2%.2%.025%. Alfonat 0.2%.35%.3%. Sulf muiabil 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Previcur 607 SL 0. Tilt 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Kumulus DF 0. cubensis) Curzate Manox 0. STAN.4%. când l\starii au 6-7 frunze.2%. 7-10 Turdacupral 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.Benlate.25%. Curzate Man 0.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Vondozeb 0. Bravo 500 . Shavit f. Tabelul 11.15% + Dithane M 45 . Shavit F 0.25% 8-10 Morestan 0.2%.3%. a .Dazomet 500 kg/ha. Dithane M-45 0.0. Odat\ cu începerea înfloririi. Topsin M. Topas 0.3%.0.2%. Dithane M 45 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.1%.Benlate. Baycor 0. Rubifan 0.2%. Bayleton 5-0. Bavistin sau Derosal.25. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Aliette 0.N.075. Mancozeb 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Bavistin sau Derosal 0.25%.015%. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .05% plus Mycodifol 0. Mikal M 0. Vapam 12001500 l/ha. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .5%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.2% Mana Ripost M 0. N.2%. Vondozeb 0.2%. Topsin M.6).05% Turdacupral 0.cucurbitae) 0. Systhane MZ 0.05%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.05%. Quadris 0.15% l/plant\. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2%.25%. cichoracearum f. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.03%.5% Captan 50 WP 0.1%. Sancozeb 0. Polyram DF 0.2%. Folpan 0. 72 ore.

Zineb 0.1%.25%. Divipan 100 0.6 .0. Polyram DF 0.04%. Vondozeb 0. Mirage F 0. Polacritox 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%.03%.2% Captan 50 WP 0. cu lungimea de 1.sp. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.5 EC 0. b. 4-5 Decis 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.20. Supersect 10 EC 0. Ripcord 0.1%.2%.5-1. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .1%. Nisorun 10 WP 0.3% Captan 50 WP 0. Sinoratox 35 0. Actellic 50 EC 0. Mospilan 20 SP 0.05% Neoron 500 EC 0. Pirimor 50 WP 0. apoi se sorteaz\. 8-10 Actellic 50 EC 0.08%.05-0. Folpan 0.05%.2%. Metoben 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier). Maneb 50 WP 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.25%.6 m [i ∅ de 7-8 cm).2%.2%.20. Diazol 60 EC 0.03 %. Bravo 500 .05%.2%.1% Fundazol 0. Fernos 50 WO 0.1%.3%. dup\ pichetare. Dithane M-45 0.2%. Unden 40 0. În cazul culturii pe spalier. Zineb 58 0.1%.15%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.25%. Omite 57 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.05%. 205 .04%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.02%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.15%. Sumilex 0.15%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Bavistin 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Fastac 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Nogos 50 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Shavit F 0.08%.1%. Maneb 50 WP 0. Talstar 10 EC 0.2%.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.15%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Sumi7-8 Alpha 2.2%.Dezinfec]ia solului b . instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Calidan 0.

folosind rota]ia amintit\ anterior. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.N. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. 11.5 [i fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Fig. N. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. STAN. la o adâncime de 3-4 cm. 206 . folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 11. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.6).Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. 11.5 . 11.6 .începutul lunii mai.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.

semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. la soiurile de tip Cornichon. Pentru conserve. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. deci se recolteaz\ diminea]a.7). Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. care sunt foarte fragile.pentru consum proasp\t (tabelul 11. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. La culturile pe spalier. bolnave etc. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. În nici un caz.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. În momentul recolt\rii. în special lungimea fructelor care. trebuie s\ fie de 6-9 cm . pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate.pentru industrializare [i 9-12 cm . Cu cât se recolteaz\ mai tinere. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. dar dup\ ce s-a luat roua. E[alonat. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. când temperatura este mai sc\zut\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. în medie este de 2-4 zile. în func]ie de soi. Tabelul 11. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor.

208 . atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\.la cultura pe sol. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). legume verde]uri. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. secar\ pentru mas\ verde. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face manual sau mecanizat.N. irigarea este cea mai important\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. maz\re de gr\din\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii.2. Dintre lucr\rile de între]inere. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. 69 cm [i 9-12 cm. orz de toamn\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. varz\ timpurie. De aceea.6. recoltarea se face numai manual. La culturile sus]inute pe spalier. STAN. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. 11. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. MUNTEANU La culturile pe sol. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cultura în sere Dup\ tomate. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. N. noaptea [i diminea]a). c. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. borceaguri. 1978). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. la început s\pt\mânal.1. recoltarea se face zilnic.

Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. se folosesc în ser\. dezinfectarea serei [i solului. în ultima vreme.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. cu fructe partenocarpice. preg\tirea substratului pentru plantare. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. de circa 30 cm. de 40-50 cm lungime. în exclusivitate.cultura direct în solul serei. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. hibrizi ginoici (F1). În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. . . afânarea profund\. sem\nat în ghivece. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. atât pe pia]a intern\.cultur\ pe balo]i. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultura pe strat de gunoi de grajd. . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. a. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. îngropa]i sau la suprafa]\. În cazul culturii direct în solul serei. cât [i pe cea extern\. Între]inerea culturii: . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . .

000-7. var stins 100 g. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. 210 . încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. N. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). îngropa]i [i la suprafa]a solului. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. STAN. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. sulfat de potasiu 200 g. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.N. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. care se bat în p\mânt. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). sulfat de magneziu 50 g. Dup\ a[ezarea balo]ilor. administrarea îngr\[\mintelor chimice. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. azotat de amoniu 200 g. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. sulfat de fier 30 g. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic.000 balo]i (100-120 t paie).4). care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. pe linia viitoarelor rânduri. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6.5). Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Se administreaz\ succesiv. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. în strat gros de 12-15 cm. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. în trei reprize. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie.

LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.00 8. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).0-37.50-19. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.267-0.20 Specificare N .0-90. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.42-3. 211 .54 1. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.50 1. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.00-3. În acest caz.00 23. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. care trebuie manevrat.70 0. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.30-4. care se bat în p\mânt.03 1.9).9-3.50-5.8 0.1973) 0.0 0.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.21-8.32-1. ciclul I balo]i ciclul II (15.I.6-23.10 2. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.65-9. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.8).70 8.IX.099 2.70 8. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.00-16. Tabelul 11.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .259 4. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.0 12.5-36. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.6-18.461 4.90-8.049-0.5 10. ace[tia se a[az\ direct pe sol.00 20. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.50-13.6 43. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.160-0. evitarea contamin\rii cu nematozi.10 0.1972) (16.

se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.15%. 30% mrani]\. 1. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 0.2% plus Ultracid 0. temperatura va fi de 22-24°C. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.06% sau Unden 0. evitându-se excesul de umiditate. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). 15-10 VII . la câteva zile de la r\s\rire. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.N.ciclul II). Actellic E. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.03%). Morestan 0. Tratamentul termic uscat de 76°C. Derosal 0. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.5 kg superfosfat.1%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. cu asigurarea ventila]iei.ciclul scurt în sere înmul]itor. Sumi-Alpha 2. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C.3%. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.2% sau Sumilex 0. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. STAN.C.3-0.5%. Foliar-feed 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). 5-8 III . Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. N. 0.5 EC 0.1%. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. MUNTEANU Tabelul 11. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.2%. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). timp de 72 ore.0 kg sulfat de potasiu.05%. Astfel. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.03%.

zile de la sem\nat la plantat.11). 4-6 frunze normal dezvoltate. unele cu caracter general. cu r\d\cini de culoare alb\.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. desimea culturii este de 2.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r.10). 213 . **. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. 20-25 cm în\l]ime.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Pentru ciclul I. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). Tabelul 11. desimea este mai redus\ (1. de culoare verde normal.12). 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.40 m. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). 7-9 mm diametrul la colet.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. cu sistem radicular bogat. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. iar altele cu caracter special (tabelul 11. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.5-3 plante/m2. liber de boli [i d\un\tori.2 plante/m2).

de prim\var\ [i var\ 20-22°C.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. decada 3. 40% turb\. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. MUNTEANU Tabelul 11. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . prin aspersiune. N. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.4% Distribuirea r\sadului pe travee. deformate. februarie.umiditatea solului 85-90% din c. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. • I – februarie. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. • II – aprilie. • Defolierea ascendent\.a. • Reglarea umidit\]ii: . 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% .martie. decada 2. 24°C .12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.c. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. temperatura de zi: 22°C . STAN. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. nivelarea solului. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).5.ianuarie. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.

Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. Fig. tulpina se 215 . În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). se las\ câte un fruct la fiecare nod. l\starii îndep\rtându-se. La acest sistem. pe de o parte. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. În acest scop. De la dolie. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. 11.7 . care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. 1980).`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. [i colab.`n "V". de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. 11. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. la nivelul sârmei. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. pe de alt\ parte. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.7). Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. în prima etap\. în prima etap\. În continuare. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. [i fructificarea acestora. B . pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe..

iar `n al doilea rând. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.13). este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.14). cât [i în aerul serei. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C.N. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.5 216 . MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. are nevoie de 18-21 zile. câte patru fructe. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Un fruct. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. STAN. cât [i a fructelor. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).4 5. atât în sol. Tabelul 11.1 4. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. o plant\ poate produce 40-45 fructe. în sensul c\. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.6 34 30 26 22 5. f\r\ oscila]ii. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.9 5. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. în serii. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.3 3. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. N.2 7. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. atunci acestea se epuizeaz\.

Ca urmare. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. CaO-1564/-kg/ha. K2O-1010/412 kg/ha. [i a celor din zonele învecinate. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab.a. pe baza analizelor de laborator. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. Este bine ca. astfel încât s\ asigure 30 mg N.. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. 1974). la începutul vegeta]iei.15). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. 120 mg P2O5. de asemenea. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha)./ha. 1978). atât în interiorul balotului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. imediat dup\ începerea fructific\rii. prelunge[te perioada de fructificare. 217 . care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. MgO-86/16 kg/ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. P2O5-852/192 kg/ha. Fertilizarea se face. 1978). la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s..LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 150 mg K2O. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 1978).

Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. b.2-3. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.5 6.0-6. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.5-3. folosind r\sad de 30-35 zile. MUNTEANU Tabelul 11. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. strâmbe.9).15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. tot pe calit\]i. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. în prealabil. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). într-un sol care. STAN.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. N. 218 . Pentru m\rirea produc]iei. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.8-7. cu urme de îmboln\viri.6). Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 6.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.0 6.0 2. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. r\niri mecanice etc. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. spongios. strâmbate. În cazul când se practic\ acest ciclu. conform solicit\rilor beneficiarului. La aducerea în alee. direct pe solul serei. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.5 6.5-7. a fost dezinfectat pe cale termic\. deformate. cultura se face obi[nuit.8-7. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite.N. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.

odat\ cu desfiin]area culturii. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. c. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. 1981). Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. concomitent. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. mobilizarea solului [i. 11. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.6.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.3). t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.P. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.K. aplicarea fertiliz\rilor faziale. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. conducerea plantelor vertical prin palisare. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. conopid\ (tabelul 11. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.3% plus Captadin 0. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. varz\. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. [i colab. se încorporeaz\ în sol. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. r\sadul se va produce tot în aceste sere. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. Produc]ia este de 60-70t/ha.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice.9). combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. bilonatul plantelor. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.1. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. în concentra]ie de 10%).3.

Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.000 plante la ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. la distan]a de 0. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. În solariile tunel. pra[ile. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. iar plantarea la 1-10 martie. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. vertical. 11. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.7 plante/m2. apoi. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. STAN. udatul. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2.85 m între benzi [i 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.N. moderat. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).96 m în cele bloc. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. 1:10). Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.80 m între rândurile din band\. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mai des [i cu norme mai mari. plantarea se face în rânduri simple. tip tunel. mulcirea cu mrani]\. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. sem\natul de devanseaz\. N. în strat de 4-5 cm grosime. În solariile bloc. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.4. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. când se desfiin]eaz\ cultura. La culturile din ad\posturile joase. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.6.1. revenind 24. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. revenind 22.000 plante/ha. pe un singur rând. realizându-se 50-60 t/ha. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. la început. 220 . iar pe rând la 35 cm. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie.40 m în solariile tunel [i 0.

Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. dulce]uri. ]\rile balcanice [i în America. ajungând pân\ la 12-14%. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Semin]ele con]in circa 25% ulei. fiind mai s\rac decât la castravete. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2. acoperit\ cu peri fini [i de[i. formând tulpini de ordinul I. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). 11. Iordania. 1950). iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.000 ha. La noi se cultiv\ pe circa 2. aproape cilindric\. 11.2. când au gust. ]\rile mediteraneene.2. Rusia. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. marmelad\. În prezent. vitaminele B1 [i B2).2. Iran. Este mult cultivat în India. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. China. Se ramific\ puternic. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Asia Central\ [i China (Jukovski. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei.8). 1974).1. târâtoare. Tulpina este erbacee. salate de fructe etc. sucuri. atingând paralela 470.LEGUMICULTUR| II 11. mai sub]ire ca la castrave]i.500-3. 221 .3.2.. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. în culturi ad\postite. 11.

Pepenele galben: plant\ cu l\star. N. lung pe]iolate. uneori longitudinal costat. 1979). de form\ ovoid\. Polenizarea este alogam\.16). portocalie sau verde. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 13. 81. În perioada de fructificare. galben\. Deci. cu o produc]ie de 22 t/ha.8 K. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78.5 Mg (tabelul 11. entomofil\. palmate sau reniforme.. 11.8 . Între înflorirea primelor flori femele. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. pân\ la începutul recolt\rilor.1 P. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. legarea acestora [i îngro[area fructelor. crocant\ sau fondant\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. florile [i cârceii. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). frunze. 222 . la cultura de ser\. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.4.17). elipsoidal\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor.2. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. 10. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. STAN. de culoare alb\. 11. cre[te consumul de potasiu. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.2 N. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. acoperite cu peri[ori fini. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Fructul este o melonid\ (peponid\).N. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Fructele costate se numesc cantalupi. mai mult sau mai pu]in parfumat\. Astfel. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\.

În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.80 27. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). cât [i târzii (peste 100 zile).60 13. nisipo-lutoase). în compara]ie cu castravetele.00 61.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.30 60.25 2. semitimpurii (75-85 zile).5. În solurile pe care se cultiv\.60 13.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.40 81.58 12.10 K 2. 11. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). semitârzii (85-100 zile).7. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. 223 .30 2.20 P 0.80 Mg 0.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.40 10.. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Suport\ mai u[or seceta.18).90 8. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.34 4. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.60 26. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.00 78. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.53 S. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.34 10.2. Apa Lumina Tabelul 11. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. profunde [i ferite de vânturi.14 5. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.

N. STAN.N. MUNTEANU 224 .

timp de câteva zile.18 ore).000-24.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.6. 11.2x35 kg/ha. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. 11. rezultând în final o densitate de 20.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.2. Fig.000 plante la ha (fig.1. mulcirea solului. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). apoi la 5-8 frunze (l\starii). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp.9). 11. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. cu poten]ial productiv mai ridicat. 11. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).9 . 225 .2. calitativ superioare. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.6 ore). trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . în sere.3x35 kg/ha [i K2O . Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.

Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Temperatura din aer. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. utilizând r\sad de 4550 zile. utilizându-se 2l/plant\). Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). temperatura se va ridica la 28-300C. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. 226 . în func]ie de luminozitate. Pe timp noros. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot.N. Se recomand\ ca. Este necesar ca permanent. cultura nu se ud\. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare.6. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în primele 10 zile de la plantare. în mod obligatoriu. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. apoi. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. va fi de 23-250C. Noaptea (în perioada de cre[tere). intensificarea aromei specifice etc. N. STAN.000 plante la ha.2. s\ se aplice îngr\[\mintele organice.19). La soiurile târzii. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. trebuie s\ fie de 24260C. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. aceasta va fi de 20-220C. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. În general. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. temperatura se va men]ine la 18-190C. cultura. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). în zilele însorite. în prima lun\ de la plantare. 11. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. apoi (în perioada de fructificare). în mod normal. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. apoi cre[te pân\ la 90%. pe fiecare m2 substrat de cultur\. rezultând o densitate de 20.2. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. înmuierea zonei pistilare. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct.

3-4 fructe pe bolt\.. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. dar fructele sunt mici. Astfel. direct în ghivece. se ob]in fructe mari. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.3. H-25. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct.2. Galia F1. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. sub form\ de “V”.a. Ogen etc. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. În plin proces de maturare a fructelor.6. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. 11. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime.. de calitate superioar\. ciupindu-se dup\ o frunz\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Turkestan. 227 . Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Produc]ia este de 20-30 t/ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. produc]ia fiind timpurie. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. 1980). iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.

5 mg/100 g s.9. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. de regul\. În continuare. din care: 1. B6. 3. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. vitaminele A. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. se las\ pe fiecare l\star. B5. B1. 228 . cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. N. Astfel.40 m l\]ime). STAN. proteine (0. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. 11.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.. distan]a dintre rânduri este de 1. iar în cel tip bloc. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.6.4.000 plante/ha). asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.3 mg/100 g). PP. se folosesc la prepararea mur\turilor. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.5 – 4. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. B2. 1-2% celuloz\.1.2 %).6 – 2.5 – 1. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.9 % zaharoz\.3.2 %). l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. C.6 % fructoz\ [i 0. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.) sin. 1978).N. Fructele con]in: 89-90% ap\. 1992). dar desimea poate fi sporit\ la 20.000 plante la ha. s\ruri minerale de: potasiu – 2. la 100 g substan]\ proasp\t\. în solariile de tip tunel (5. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. fiind indicat în tratarea litiazei renale.).5 mg. lipide (0. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. fier – 0. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.p. zaharuri (6-8%). acizi organici (0.6% glucoz\.8-5.2. Înainte de maturizare. fosfor – 12 mg. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. câte un fruct. C(4.5%). Butnariu [i colab.500 plante/ha).3.2 mg. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. 1984.1. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. în func]ie de vigoarea plantei. Dintre lucr\rile de îngrijire. carotenoide (0. calciu – 7 mg. 11. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. fin [i pl\cut.

Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.409. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Italia – 32778 kg/ha. într-o lucrare publicat\ la Neapole. pubescent\. Pepenele galben este o plant\ monoic\. de unde a trecut la arabi. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.2. profund divizate sau pu]in lobate.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Frunzele sunt mari.000 kg/ha. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.LEGUMICULTUR| II 11. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Cipru –50. 11. Florile mascule apar. 1999).11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive.H.3. Grecia – 40. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Florile sunt unisexuate. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. indieni [i chinezi.000 kg/ha. per[i. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.3.10 . Fig.000 ha.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. În prezent. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. 1950).10). Spania – 37.000 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. erbacee.773 kg/ha.. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. 11. mai 229 .

2).3. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. turtite. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. semitârzii (De Mini[. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. 11. MUNTEANU ales. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. pentru produc]ii foarte timpurii. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Dr. De D\buleni. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. mai rar.20) 11.N. semitimpurii (Dochi]a). pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.3. ovale. cu tegumentul tare. matur\rii [i calit\]ii fructelor.4. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). în func]ie de soi. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3. de form\. galben\. Charleston Gray) (tabelul 11. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. Timpuriu de Canada). Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Fa]\ de lumin\. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. diferit colorate. N. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. 11. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. pe tulpina principal\. cre[terea este încetinit\. aproape plate. Miezul este de culoare alb\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. De[i este o plant\ de zi scurt\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).6. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. 230 . Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. În anii foarte seceto[i. culoare [i calitate diferite. bine drenate [i structurate. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Semin]ele sunt mari.5. STAN.

LEGUMICULTUR| II 231 .

fertilizarea fazial\. mu[uroitul. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. în sistemul gospod\resc. 11. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C.11) cu SPC-6. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai.5 m. pe suprafe]e mai mici. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. cu cultivatorul. 11. Acestea sunt: pra[ilele repetate. Toamna se efectueaz\: discuirea. STAN. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. pe intervalele 232 . N.000 plante/ha. asigurând o densitate de 12. nivelarea de între]inere. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Prim\vara pân\ la sem\nat. r\ritul. când în sol se realizeaz\ 14-150C.11 . solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Dac\ terenul nu s-a modelat. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Fig. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.N. la adâncimea de 3–4 cm.000-14. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.

Produc]ia este de 30-40 t/ha. 11. zinc 0.4. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. dup\ unii autori.1. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. dovlecei pane. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31.06. din America Central\ (Mexic. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. mânc\ruri de dovlecei. Odat\ cu pr\[itul manual. dovlecei umplu]i. var. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.08. pân\ când plantele acoper\ solul. fier 0.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. cu 350–400 m3 ap\/ha. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.5-7. de unde s-a r\spândit în Europa. hidra]i de carbon 6. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. f\r\ a deranja vrejul.4. Peru) [i Asia Mic\.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. singure sau în amestec cu alte legume.2. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. pân\ la m\rimea maxim\. gr\simi 0. sufleuri.3%.1.2. fosfor 60. 233 .10. iar dup\ al]ii din Africa. Ungaria. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. B2 0. pe timp r\coros. C 8-30). care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Recoltarea se face diminea]a. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.03-0. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. e[alonat în perioada iulie-septembrie. budinci etc.7%. cupru 0.) [i în industria conservelor.4. B1 0. pe nodurile tulpinilor. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.05-0. 11. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). din loc în loc.

11. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.21). iar coaja se îngroa[\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Soiuri În ]ara noastr\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri.4. mari. STAN. 11. bine afânate. 11.12 . N. care formeaz\ tufe compacte (fig. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri.5. de culoare galben\. în cultur\. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Pulpa fructului este fraged\. 11.12). are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. lung pe]iolate. acoperite cu peri aspri. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.4. palmat lobate. Frunzele sunt mari. cu pH neutru.N. de peste un metru lungime. în anumite condi]ii.4. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. 11. 234 .3. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). culoarea variind în func]ie de soi. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). suculent\. R\d\cina este pivotant\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. rezist\ bine la secet\. anual\. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. deoarece are un sistem radicular mai profund. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. apoi devine a]oas\ [i tare. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). cu N 25 kg/ha s. 11.13). N. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).a. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. [i K2O 25 kg/ha s.13 .6.6. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).1. care sunt [i mai productive. 11. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). STAN.a. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.N. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.4. pentru 236 . Fig.. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.

1980). 1980). Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.7-0. Institutul pentru Resurse Genetice. 11. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.2. 20–35 mg/100 g vitamina C. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar.1. 237 . dup\ unii autori. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. proaspete [i conservate. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Italia [i Rusia. iar dup\ al]ii. 1. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.). consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. 11.5. Fructele. polenizarea se face artificial. 0. fiind foarte perisabile.2.4–5% hidra]i de carbon. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.5. (Bajurianu [i }urcanu. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. La noi în ]ar\...35 mg/100 g provitamina A [.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. atunci când este nevoie. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.4. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc.U. 11.A. se umplu cu zacusc\.5. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 3. De asemenea.6. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. din Africa (Ceau[escu [i colab.a. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. În perioada când nu zboar\ insectele. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Fran]a. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.

cu marginile u[or marcate. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. cu marginile canelate [i rotunjite. 238 . Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 11.4. în aceast\ perioad\. când fructele sunt tinere. 11. De aceea. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Plantele sunt foarte sensibile la înghe].5. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate.14). Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. 2 .sau pentalobate. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. o parte de forma unei calote (semisfere). Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. N.detaliu fruct 11. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. irigarea culturii este obligatorie. Ca [i dovlecelul comun. STAN. frunzele sunt tri. dup\ care devine alb-cenu[ie.Dovlecelul patison: 1 . Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.14 .5.plant\ cu frunze. Acesta are o form\ discoidal\.3. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. MUNTEANU 11. la maturitate fiziologic\. flori [i fructe. Fig. Culoarea fructelor este albverzuie. în partea superioar\ a fructului. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.N. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. peste care se suprapune.

Fructul este tipic. cu 8–10 muchii proeminente. în form\ de turban. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. 1998). unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cu un diametru de 8–10 cm. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. de culoare verde–albicioas\. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. denumit Comun. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Produc]ia este de 10–15 t/ha.5. 11. împreun\ cu dovleceii ornamentali. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. cu o vârst\ de 25–30 zile. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. În afara soiului aflat oficial în cultur\.LEGUMICULTUR| II 11. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab..6. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.5.5. 239 . Soiul Comun este timpuriu. la 3-4 cm adâncime.

(1992) – Legumicultur\. Editura Academiei R.. (1994) – Production légumières tome 2. N.. COBÂLA{. CEAU{ESCU. 30. H. M. BÎLTEANU. A.. FOURY. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BECEANU. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. BUTNARIU. VOICAN. Bucure[ti.C. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. B. BASSET. Seria Horticultur\. nr. C. Via [i Livada nr.. BECEANU. CHAUX. Lucr. I. }URCANU. Connecticut. Lucr. vol..S. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. The Avi Publishing Company Inc. FLORESCU. RADU. U. I. D. D. CHICHEA. B. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Ia[i. New York. N. IV. CL. B|LA{A.L. I.3. vol. R. SAVI}CHI. CHILOM. 33. COBÂLA{. Univ. B. vol. Bucure[ti. Agron.. Bucure[ti. Londres. G. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. INDREA. (1973) – Legumicultura. Ia[i. PELAGHIA. CIOFU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. [t. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. C. D. (1974) – Fitotehnie. BECKER-DILLINGEN. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. Bucure[ti. 3. STAN.A.. PETRESCU. POPESCU. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Paris. STAN. M.N. J... V. CEAU{ESCU. COBÂLA{. 240 . Agron. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. S.... BERINDEI. Bucure[ti. STAN. Inst. Editura Grand. (1997) – Cultura cartofului timpuriu.. Seria Horticultur\. [t. M.. Editura Ceres. N. N. 12.F.R. Gr\dina. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. P. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. J. CL. M. Bucure[ti. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. (1991) – Varza pentru frunze – origine. P. GR. Bucure[ti. SAVI}CHI. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. V. Analele I. RUXANDRA. BAJURIANU. RADU. BODEA. Tec Doc – Lavoisier.S. I. I. Berlin. Chi[in\u. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. GH. GR.

prezent [i viitor. [i colab. IANO{I. SCURTU. (1969) – Cultura legumelor.F. BUZ|U (1978) . E.. Editura Agro-silvic\. T.P. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole.C. Bucure[ti. I. în Moldova. RO{U. GHENKOV.A. – S.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. M.. vol. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. 241 . POPESCU. GL|MAN.L..A. (1998) – Producerea legumelor. I.. C. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. B. M. Bucure[ti. GH. Patronatul Horticultorilor din România. Z|GREAN.. BERINDEI. M.V. IORD|CHESCU. M|NESCU. L|C|TU{. I. Redac]ia revistelor agricole. IV. S. Bucure[ti.L. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. 2. D. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii..C. În: Gl\man [i colab.L. Zemisdat. nr. (1997) – Memorator Horti-Viticol. I. Bucure[ti.F. T.P. D. I.. MURTAZOV. R|DOI.C. (1961) – Cultura legumelor. V. Artprint.A. GL|MAN. DUMITRESCU. VII. MARIA. (1997) – Cultura cartofului. OLGA. Sofia.C. M.L.N. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. A.. I. I.. Bucure[ti.. MANOLACHE. I. BAICU.. MAIER.. Bucure[ti. M.... PL|M|DEAL|. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.. V. GHERGHI.V.B.. Cerc.. Paris.L. E. D. [t. [i colab.. – COORD. ROMAN.H. Editura Agro-silvic\. Ia[i..A.C. M. vol. IANO{I.C. V. BUZ|U (1980) . agron. M. I. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. STOIAN. B. DUMITRESCU.A.I. MAIER. GH. Patronatul Horticultorilor din România. L.P. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.I. Lucr\ri [tiin]ifice I. 3. LÖBL. Trecut. – S. Bucure[ti. COSTACHE. Editura Ceres. Editura Agro-silvic\. I. Lucr. vol. Lucr. VASILESCU. (1972) – Culturi for]ate de legume.... RUXANDRA. Artprint. Bucure[ti. JILCU.. I. Bucure[ti. MAIER. VLAD.L. GH. I. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. PER{UNARU. TR. V. VIDRA – S. [i colab.L. D... N. Bucure[ti. LE BOUHEC. L|C|TU{. A. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. MUNTEANU. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. I.C. G. J. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. BOSE{AN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.C. Artprint. DR|GU}. vol.F. Bucure[ti.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. 2. MINKOV. CTIFL – Invuflec. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. DI}U.C. DI}U.H. Bucure[ti. – Memorator horti-viticol.Tehnologia culturii legumelor în solarii. LÖBL. D.F. [t. IORD|CHESCU.

N. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional.. G. 4. N.C.. Chi[in\u. Editura Ceres. SINGUREANU. Editura Ceres. GH. 17.F. P.. [i colab. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Bucure[ti. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Tez\ de doctorat. (1992) – Legumicultura. Agron.. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. în Moldova. STAN. N. vol. R. AVRDC. M. ICLF Vidra. Analele I. Inst. 1. COSTACHE. ATANASIU. 3. Taiwan. J.N. vol. Centrul de multiplicare Inst. forma alb\ (lam. MUNTEANU MARINESCU. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. GR. T|TARU. NIEUWHOF. MUNTEANU. Ia[i. nr. 2. I. SAVI}CHI. MUNTEANU. London. M. (1969) – Cole Crops. Cercet. STOIAN.. Buletin informativ nr. Technical Bull. SAVI}CHI. Leonard Hill. PATRON. P... vol. RADU. ANDRIESCU. Tez\ de doctorat. OPENA. A. POPLÃCINEL. Bucure[ti. MIHU. N. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Editura Agro-silvic\. SAVI}CHI. PANAIT. N. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. {I STOENESCU. Tez\ de doctorat. nr. Agron. 2. Cerc. L. Ia[i. II. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (1968) – Castrave]ii. Editura Universitas.. Ia[i. C. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Agr. SAVI}CHI. POPESCU. Editura Ceres.L. MIHALACHE. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. G. I. N. N. KUO. în jude]ul Ia[i. Bucure[ti. Bucure[ti. Centrul de multiplicare Inst... MUNTEANU. STAN. YOON. GR. I. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. În Moldova. 2. I.. STAN. V. agron. vol. în Moldova. STAN.C. P. Cercet. capitata. M. No. Bucure[ti. agron.. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Ia[i. în Moldova. Cercet. P. 242 . I. MUNTEANU. Ia[i. T. vol.. Bucure[ti. Bucure[ti. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Bucure[ti. agron. SAVI}CHI.) D. SINGUREANU. 1. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. N. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. N. P.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. vol. 4. (1986) – Bolile plantelor legumicole. SINGUREANU. I. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Agron. (2000) – Legumicultura. Ia[i..

GH.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Analele I. A. VI. (1975) – Cultura legumelor de var\. G.. M. Bucure[ti. C. ANDRONICESCU. V. ZANOSCHI. C. D. nr. 243 . (1984) – R\sadni]e [i solarii.. V.L. D. L|C|TU{. M. VOICAN. vol. Editura Ceres.. V. TOMA. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. VOICAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Editura Ceres. ZEVEN.C. VÂLCEANU. V. Editura Ceres. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. VOINEA.. Editura Ceres. Bucure[ti. VOINEA.F. M. Wageningen. 3.. Editura Ceres. GIREAD|. Bucure[ti. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. M. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor.. Bucure[ti. P. PERCIALI. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. JUCOVSKY. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie.

Aleea M.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Sadoveanu. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 3 Tel.05. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16.2001 2001.