Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

..................... Importan]a culturii........................ 46 8.... Cultura cepei prin r\sad ..............3........... 33 7...........2....3.......................... Importan]a culturii..............1.... Sfecla ro[ie ....6.......3........... Soiuri........................ Cultura cepei verzi (stufat)..... 37 7.....4......... 80 8...............6. Tehnologia de cultivare...........2......... Soiuri.................. Rela]iile cu factorii de mediu .6..............6........................... 54 8................... 48 8.. 87 8..1............................................. 33 7....... Tehnologia de cultivare.......2........................ 89 8.......6.............. Importan]a culturii....................... 88 8......... 73 8............ 88 8....................................................................2..........1.................................................... Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 90 8..6...N.....6......................................3.1..................2.......3...........5......................................................... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Soiuri..2............ 47 8................. Particularit\]i botanice [i biologice......... Usturoiul comun .....................................2................ 39 7...........2........ 32 7....................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................. 41 7.. Rela]iile cu factorii de mediu ........ 82 8........................... Originea [i aria de r\spândire................... 52 8............. Soiuri ... 54 8.2....... 84 8................................... Cultura cepei prin arpagic ............ STAN......... 39 7.5......5............ Originea [i aria de r\spândire.. Rela]iile cu factorii de mediu .... 87 8...1.5.......5.................5....................2.......4.............2...... Originea [i aria de r\spândire..........2...............................3..........1....................5............................... 80 8.....6..5..6.... 84 8... Rela]iile cu factorii de mediu ..............4.......... 40 7.................. Tehnologia de cultivare...........6........................................ 91 8.3..................3...............................3...4.. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............6........1.....1....1.................................. Prazul ...................6...................6............................... 54 8... 42 7..3.........4...............6..... Ceapa comun\ ..Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........................................................................................................... 39 7...............5...1.......................... N......................................3......................................... Tehnologia de cultivare.......Cultura ridichilor de lun\ .....6.1.2..................... 90 8...............5........6... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ................................. 33 7....................1............ Originea [i aria de r\spândire.. Tehnologia de cultivare............................1..1............ Soiuri.......... Particularit\]i botanice [i biologice....................................................3... Importan]a culturii............ 93 4 .. MUNTEANU 7..........................................4.............1.........1....... Cultura prin sem\nat direct.......................................................... 60 8....1.............6..........2. 48 8.....3...................... Cultura prin r\sad. 76 8.............. 83 8............ 47 8.... 81 8..........1...................3.6.........6...........6................

.............................1........6........................4............. 100 9..4..........2......... 99 9....2...................1..1............. 122 10... Cartoful timpuriu.....................1..2................................................... 105 9..1.. Importan]a culturii......4.....6................................3. 96 8...........2..1............ Varza ro[ie .................. 145 10... 146 10.....1...2....................1........ Cultura timpurie în teren neprotejat ..................... 105 9..1......................2...6...................................................... 117 10. 122 10......................6..1...... 98 9.. Cultura târzie (de toamn\) ..3................. Particularit\]i botanice [i biologice............1...5...........1....5.... Alte plante legumicole din grupa cepei........................... Tehnologia de cultivare................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ .................2. 145 10..1........... 145 10.................................................1..2................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice... Ceapa e[alota.......................................................6....... Importan]a culturii..........3........ 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .........................6......5.. Soiuri........... Tehnologia de cultivare................. 96 8.....................2.....................................1...................4..2.. 146 5 . Rela]iile cu factorii de mediu ..2.......................2.................................. 95 8..................................... Originea [i aria de r\spândire.................... 95 8..........................6.........LEGUMICULTUR| II 8............. 146 10.. Originea [i aria de r\spândire........ Cultura de var\........ 115 10......4.............1.. 98 9....... 98 9.. 120 10........... Ceapa de iarn\ sau de tuns ............... 94 8... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.....................1..........1......... Particularit\]i botanice [i biologice...................... 110 9...................1....... 115 10........................................................5................................. 118 10.............. Ceapa de Egipt ... Originea [i aria de r\spândire.... Tehnologia de cultivare.................. Soiuri.........1.........4............3..........................................................................4.............. 102 9...................1............................... Ceapa m\rg\ritar..............3................................................... 137 10... Cultura prin sem\nat direct în câmp ......................................... 115 10. 116 10..2........1......... Rela]iile cu factorii de mediu ... Batatul ............................................1... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Particularit\]i botanice [i biologice.....................................4... 138 10...1... 132 10.....................4....4.1........ Usturoiul de Egipt ............................ 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .6............................. Soiuri.............................................. 145 10............ 105 9..........4.5......6...........6.....................................1.......2.......................... 135 10. Cultura în teren neprotejat......... Importan]a culturii......1...............................

..........................7..........1.. Conopida ....6........................... 163 10.. Rela]iile cu factorii de mediu ......7..3.2... 157 10........... N.... Rela]iile cu factorii de mediu .N..........5.....................................6..... Particularit\]i botanice [i biologice.................. Soiuri............................. 161 10...........5.6............... Importan]a culturii..........................3.........6...............................................6...........4................4............3........ 149 10............. 176 10......................6................................... Tehnologia de cultivare............. Varza pentru frunze......5...................................................3..... Importan]a culturii......7...............5.............5.......4.....................5.......... Cultura în ser\ .......... 156 10.............3.......................... 148 10.................. 153 10..................7..5. 151 10.6......6..................3....... 157 10..... Particularit\]i botanice [i biologice................6.3...............8......................... 167 10... 169 10................ Particularit\]i botanice [i biologice..... Gulia ........ 176 10... 178 6 ..........8...............5.................. Soiuri................................4.......... Soiuri... 163 10.........................7.. 155 10........... 177 10............. Originea [i aria de r\spândire............ 159 10....... 151 10........... Originea [i aria de r\spândire............................................6.................................................6.....................5.......................................... 157 10..................3.6.4.............. 174 10................................4..................... 151 10............... STAN............ Tehnologia de cultivare.....2..4.................. 176 10............................. Tehnologia de cultivare..............2.......... Tehnologia de cultivare.............1.... 151 10..........4.. 159 10. 158 10........................... Importan]a culturii.......................... 172 10...........6.... Importanta culturii.......... Broccoli........................ Rela]iile cu factorii de mediu ..................6....6..............................................6.................... MUNTEANU 10.........................3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice...........4.....4............6....................................................1..6... Varza crea]\.................. Originea [i aria de r\spândire....1......... Originea [i aria de r\spândire........3............ 152 10........................ 174 10.................... Importan]a culturii...........7.8.......... 178 10......3..........................................................3........... Particularit\]i botanice [i biologice............1..............2...... 149 10........... 174 10...........................7............. Originea [i aria de r\spândire................2......................................................................5......................... Tehnologia de cultivare...... 155 10....... Particularit\]i botanice [i biologice.... Soiuri.....5..........................1...................6....3..... 148 10............................................. Rela]iile cu factorii de mediu ...... 148 10.... 150 10................................1........4........ Cultura târzie... 158 10.. 153 10... 175 10...................1...........6............................. Cultura timpurie în teren neprotejat .......................................6............... Cultura târzie...2......5....2............ Soiuri..... 178 10......... Originea [i aria de r\spândire..... Cultura timpurie .....6............................................................ Importan]a culturii....... 148 10....4.................. 153 10................................ Rela]iile cu factorii de mediu ........................2.............................. 174 10......... 163 10........ Varza de Bruxelles ....7.....................7........................4.

................. 221 11....2.1..........1. Soiuri...............................6......... Importan]a culturii............6........4.......... Originea [i aria de r\spândire.......................................................4....... 219 11. 221 11....................2.....1.... 186 10....6.......................................3.... Cultura în r\sadni]e...6.....................................................................................6.........6...6.....8..6.. 191 10............. Rela]iile cu factorii de mediu ...............9............... Soiuri............................... Cultura în teren neprotejat............. Tehnologia de cultivare.....9..8. Particularit\]i botanice [i biologice. 180 10............ 179 10...........9......................1.................9.......... 226 11..........4.........2.........2............................................ Cultura târzie............... Particularit\]i botanice [i biologice...2......1...............................2...........................2......................... 225 11. 194 11.......3......2............2......................... 189 10.......9. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ... Varza chinezeasc\ .........3......LEGUMICULTUR| II 10..................1. Cultura în sere .......... Soiuri ...5....................9. 220 11......2...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................. 221 11.. Cultura în sere .....1..8........8..... 194 11................................ 222 11.............5........................ 183 10...................6......... Importan]a culturii....................... 208 11.. 191 10......... Tehnologia de cultivare........ 190 10....3........9..............1......... Cultura în câmp................2............... Rela]iile cu factorii de mediu ................. Rela]iile cu factorii de mediu ...... Cultura timpurie .........2........ Originea [i aria de r\spândire...................5......1............ 194 11. 225 11..................................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ...1...........................6............6........... Cultura timpurie ......................5.......................................6.............6.... 190 10....2...... 227 11................. Soiuri.. Originea [i aria de r\spândire.................................................................... Tehnologia de cultivare....... 180 10...................1................. Particularit\]i botanice [i biologice. 180 10....... Particularit\]i botanice [i biologice............6............... 188 10..................................................... 196 11... 198 11.... 202 11. 228 7 .........................1...3.........6........1.................................1..... Cultura târzie (de toamn\) ...... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.... 195 11....3.......... Pepenele galben .......4.6...................................................... Castravetele ...9.................................................................. 200 11.1..8....... 184 10... Tehnologia de cultivare.........4..2.........9..... Importan]a culturii..........8...............1........................3............... 188 10.........4.6......................... 188 10......................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....8.......................................2. 200 11......... 223 11.....4......... 180 10.....2.........1..............................8.............................6.................. Cultura în r\sadni]e.......2..... 221 11.......................... Cultura în sere ..........2........................1................

.............................N......4..... 237 11...........................4.......................... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| .............................5............. 240 8 ....6.. Soiuri .............. Rela]iile cu factorii de mediu .... Cultura în câmp... 229 11........................1............ Pepenele verde ......4........ 236 11..4..... 237 11..................................5............... 239 11...........6..3... 234 11.. 233 11....... 238 11.... 228 11....1.... N................ Dovlecelul comun..........................4..6.... 238 11......................... Originea [i aria de r\spândire... Rela]iile cu factorii de mediu .. Tehnologia de cultivare....4............ 237 11.......... Originea [i aria de r\spândire... Importan]a culturii....... STAN.. Rela]iile cu factorii de mediu .....................5........4................................ Originea [i aria de r\spândire....................................... 230 11................................................... 229 11.........................3..... Soiuri... Dovlecelul patison................... 237 11..........2.....3 Particularit\]i botanice [i biologice.....................1.. 228 11........... 230 11...2..... Particularit\]i botanice [i biologice........ 233 11............................................2.........................4......................... MUNTEANU 11.............................. 234 11............4.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice........3... Tehnologia de cultivare.................4......1.....3........... Tehnologia de cultivare.......... 230 11.................................. 236 11......................................................3........5................................... Importan]a culturii...............4..............6........................ 234 11..............................5............ 233 11... Importan]a culturii .........................5.................................2. Particularit\]i botanice [i biologice............6.........................................3..........4......5........................3.5....... Soiuri.......3............................5.............................5............................3...........

LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. 1993). Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. În România. 9 . toate se cultivă prin semănat direct în câmp. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. afânat. cu excepţia ţelinei. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. În general. păstârnacul. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor).. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. pretenţioase. mai ales în primele faze de creştere. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. care sunt anuale (Butnariu H. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. solul trebuie să fie uşor. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. lemnos şi liberian. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. a substanţelor de rezervă. precum şi în Moldova. pătrunjelul pentru rădăcini. în special glucide. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. faţă de umiditatea solului şi de lumină. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. deoarece. 1993). este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. şi colab. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Transilvania.

bienală. syriacus.9 mg /100 g substanţă proaspătă.1. iar în anul al doilea tulpini florifere.3%. cilicicus.. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. În prezent. în acest mod. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. subsp.4.89%. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. Mari cultivatoare sunt: SUA. MUNTEANU 7. supe.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. K. de conserve şi sucuri. Japonia ş. Ca – 0.1).52 %. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Franţa. Anglia. China. Italia şi Grecia.8 mg/100 g substanţă proaspătă. mediterraneus şi japonicus). cv. 1984). Mg – 0.N. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. în Iran (Banga.2. X d. ghiveciuri etc. japonicus. predominând formele de culoare violacee. Pe lângă cele menţionate. 7. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. în stare crudă (salată). Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.35%. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. citat de Zanoschi. morcovul se cultivă în toate judeţele. albă şi galbenă.1. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. acid ascorbic 3. prin Spania. 7. zaharuri 6. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze.1. 1985). carota s-au format subspeciile syriacus. 10 . MORCOVUL Daucus carota L. celuloză 1. P-0.. STAN.39 %. acestea mai conţin vitaminele B1. 7.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. sativus (Hoffm) Arc..14%. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.1. flori şi fructe (fig. Morcovul a fost luat în cultură în sec. proteine 1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. 1985).44%. Prin încrucişarea ssp. ciorbe. sub formă deshidratată. carotenoide 8.). La noi în ţară. H. sativus (Alef. B2 şi substanţele minerale: Na-1.3. pe soluri uşoare sau mijlocii. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. în special Daucus carota L. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. al XVIII-lea. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.a.1.79%. N.

schimbându-şi treptat forma. este o pseudoachenă.2 .2. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. pentamere. impropriu numit sămânţă. peţiolate . până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). 11 .cele superioare. cilindrică. c . este ramificată. 1985). hermafrodite. fistuloasă şi înaltă de 1.. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.1 . de lungime mijlocie.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. uneori cu nuanţe rozacee. cu cilindrul central redus Fig. Atât tulpina principală. costate şi cu ţepi. La circa 35– 40 zile de la răsărire. zigomorfe. de calitate superioară. care se formează în al doilea an.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.5 m. 1973) sterile). pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. cu flori mici. 7. entomofilă. de plantă sălbatică. iar unele rădăcini până la 2 m. penat-fidate. striată. 7.2 – 1. Tulpina floriferă.frunză. rar Fig. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. albe.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. b . cu polenizare alogamă.rădăcină soi valoros. aspru păroasă. d . Rădăcinile cilindrice sau tronconice. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7.Morcovul: a . mărimea şi culoarea.cele bazale şi sesile . format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. de culoare roşieportocalie. Fructul.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate.

Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi.1. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. 7. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. Insuficienţa luminii. se poate produce o vernalizare prematură. morcovul are cerinţe ridicate. Faţă de umiditate. Nanco F1 etc. Dacă primăvara este rece. sărace sau cu exces de azot. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. mai ales pe solurile uşoare.4. Pe solurile grele. timpurii (80110 zile). Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.5. În timpul îngroşării rădăcinilor. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. se formează rădăcini diforme sau ramificate. în funcţie de soi. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). MUNTEANU 7. semitimpurii (110–130 zile). iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice.1. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.5. profunde. Primo F1. mai ales în primele faze de creştere. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. 12 . STAN. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. bogate în humus (4-5%).5–7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. tasate. Presto F1. permeabile. iar cea optimă de 20-250C. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. bine afânate. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Faţă de lumină. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Hytop F1. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.N. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. durează 36–70 zile.1) . N. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. cu pH-ul 6.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

fasole etc. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. spanac. post – postemergent 14 .1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.N.5 l 1. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. La pregătirea terenului.2).5 Fusilade S 12. castraveţi. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. pré – preemergent. ceapă verde. borceag). să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.5 l 6l 6l 1.5 l 6l 6l 1. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.5 kg 1. fără încorporare. culturi furajere pentru masă verde (secară. imediat ce se poate intra pe teren. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. STAN. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Toamna. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. Locul în asolament. conopidă.6. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 kg 1.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. Primăvara. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). Tehnologia de cultivare În ţara noastră.. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. leguminoasele. Tabelul 7. producţia fiind destinată consumului de toamnă. MUNTEANU 7. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.2. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. 7. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l 1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. bulboasele şi varza. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. N. industrializării sau păstrării peste iarnă. Lucrările de pregătire a terenului.5 kg 1. recoltate în iunie – iulie.5 l 1.7). cucurbitaceele. iar culturile timpurii de morcov. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză.

distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. în benzi. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Adâncimea de semănat este de circa 2. în rânduri echidistante. b .LEGUMICULTURĂ II Vara. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. la care s-au îndepărtat ţepii. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară.pe teren modelat.3. 7. Epoca de semănat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. folosind 4–5 kg seminţe la ha. se tăvălugeşte înainte de semănat. Dacă solul este prea afânat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. pentru culturile succesive de morcov.Scheme de semănat la morcov: a . În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .pe teren modelat. în benzi de câte patru rânduri 15 .5 cm. Fig.3 . iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.). c .pe teren nemodelat. în funcţie de starea arăturii. 7. Dacă solul este prea uscat. În cazul terenului modelat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii).

Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. în legături. începând cu luna iunie. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. iar dacă apar buruieni graminee (mohor.3). 16 . Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. Când rădăcinile ating 2–2.5 l/ha. ceea ce permite reducerea costurilor. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. se face prin smulgere sau dislocare.N. Lucrările de întreţinere. cu 600 l apă. CSSL-9 sau A-761. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. pir) se adaugă Fusilade. iar dacă este necesar. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. La hibrizii F1. morcovul se recoltează în luna octombrie. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. la nevoie se udă prin aspersiune.2–1. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. STAN. după căderea primelor brume. Pentru păstrarea peste iarnă. MASTER – PLATT). prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. în doză de 1.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. eşalonat. După răsărirea culturii. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. în cazul culturilor timpurii. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.5 kg/ha. şi mecanic prin prăşit şi plivit. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. N. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. se fasonează şi se sortează pe calităţi. de erbicidare. se erbicidează cu Afalon 1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Recoltarea. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă).

LEGUMICULTURĂ II 17 .

lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).1 1.) A.4.p.3.p.).1. g Cenuşă. Primul 18 .1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.4 0. 7.3. g Acid ascorbic.02 – 0.) Substanţă uscată.9 58 . (Bodea şi colab. % substanţă uscată Frunze 12.7 – 3. 7. MUNTEANU 7. Hill cv.2. Ca. STAN. Ulei eteric.2.6 .4. sylvestre).p.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar. g Zaharuri. organ de sinteză (tabelul 7. la 56 mg/100 g s.016 – 0. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill. Tabelul 7. 1984)..5 – 25.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %. P. Compoziţia chimică a rădăcinilor. g Proteină (N x 6. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab. iar cel în Fe.2.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.N. N.2.7 .10.290 0.2 0.6 – 36.30 Rădăcini 11. În cantităţi mai mici conţin K.4.7 20 – 35 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri.2.. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.1.W. A fost cultivat de greci şi romani.5 1. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. ca materie primă în industria conservelor.1 2.4 .2 1. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.25). radicosum (Alef. crispum (pătrunjelul pentru frunze).s.7 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.5 – 3. radicosum (Alef. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). mg /g.

terminate cu umbele compuse.5. fiind o plantă bienală. pentamere. numite mericarpe. suculente.5) 19 . care la maturitate se desface în două semifructe. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. Pătrunjelul. 7. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. de culoare verde-închis. Florile sunt actinomorfe. putând ierna în câmp. tulpinile florifere. uneori fistuloasă. lung pedunculate.floarea. de culoare albverzuie. mici. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. ramificată. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. 7. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. este cilindrică sau uşor muchiată.frunza. scade producţia.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. hermafrodite. glabre.2. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . c . creţe.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. dar rădăcinile sunt mai aromate. lucioase.4. florile şi seminţele (figura 7.2. Faţă de sol. adânci. grupate în umbele compuse. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. Polenizarea este entomorfilă. Fructul este o pseudodiachenă. cu miros caracteristic. ramificate. 1973).4) Tulpina floriferă. netede sau gofrate. cu frunze trifidate. reavene. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.fructul mediul exterior. formează. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. d . în al doilea an. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. înaltă de 80– 150 cm. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. 7. cu ramuri aproape erecte. Al doilea formează rădăcini subţiri. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).

N. MUNTEANU 20 .N. STAN.

în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.8 – 15. în funcţie de regimul de precipitaţii.5 % s. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.. Udarea culturii se face diferenţiat. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.11). dar nu să germineze). de glucide (4. salată. astfel.2). păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. în funcţie de scopul urmărit. pentru consum în timpul verii. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. alături de morcov. Recoltarea se face diferenţiat.5 kg/ha. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . fertilizarea suplimentară. recoltarea se face după primele brume (15.LEGUMICULTURĂ II 7. culturi furajere pentru masă verde).5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Astfel. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.2. seminţele să se umecteze.10 – 15. se aplică 4–5 udări. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.u.3). în legături.3. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. în special. astfel. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. sortarea şi ambalarea manuală. Până la introducerea în cultură a cartofului.p. curăţarea de pământ şi frunze. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. În culturi succesive. hortensis Ehrh. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. locul în asolament.6. 7. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov.1) şi peptide (11. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. ridichi de lună.2). Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. Pentru culturile de toamnă. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Rădăcinile au gust dulce. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.8 – 10 % s. spanac.3. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. convar.1. reprezentată.

3. pe terenuri umede şi umbroase. dar excesul îi dăunează mult. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. America şi Australia. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p. iar cele mature până la minus 8–100 C. 3 mg Na. înalte de 100–150 cm. 139 mg S. Păstârnacul preferă umiditatea. Asia.3. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. cu rizoderma de culoare albă.p. pubescente. Fructele sunt pseudodiachene. 7. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. penatsectate. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. săruri minerale (la 100 g s. MUNTEANU (24.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. suculentă. dulce şi cu miros caracteristic. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. uşor gălbuie. slab ramificate. Se cultivă în Europa. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. la 100 g s. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 7. de culoare cafenie. 7. 7. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 7.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen).3. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. 73 mg P. Seminţele germinează la minus 2–30C. Fig. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. 0. STAN. 51 mg Ca.8 – 28. uşor pubescente.).2. florifere. plantele tinere rezistă până la – 50C. care le imprimă aroma caracteristică. 22 .9 mg vitamina C. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. 23 mg Mg. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. unde creşte spontan. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\.N.10 mg vitamina B1. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.5). Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. aripate. cu pulpa albă sau gălbuie. 0. puternic striate.3. N.4. Se păstrează foarte bine peste iarnă.7 mg vitamina PP. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 0. se găsesc: 469 mg K. oval – turtite. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.

7.2 mg Ca. Acestea mai conţin zaharuri 1. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). oxalic. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. iar gustul şi.).LEGUMICULTURĂ II 7. într-o măsură mai mică.9 mg Na.se seamănă în teren modelat.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).) Graud. frunzele verzi. B2.u. acizi organici (malic. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.31 mg Zn. 29.3. 5. se găsesc 59. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. 23 . convar.5 mg Fe. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. vitaminele B1.15 mg Mn etc.6 mg P.p. 0.5 mg B. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.. sporadic.).p. dar cu unele particularităţi: . B6. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. proteine 0. 1.p.4. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.7 – 1.p. etc). La 1 g s. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.5. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. 7.. cu rădăcinile conic–alungite. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.6.. lipide 0. .se menţine. a salatelor şi pentru murături. în special.2 % s.p. citric.6). o umiditate constantă. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. cu rădăcini conice.6 – 1.): 0. 2. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.8 % s.1. Recoltarea se face toamna târziu. 0. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.4. 1975). nu este indicat să se semene din toamnă..6) . prin udarea culturilor. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. în benzi de câte trei rânduri. 17. rapaceum (Mill.3 % s.8 mg SiO3. 7. În cultură.u. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.9 mg K.3. 3. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.

N. MUNTEANU 24 . N. STAN.

unde creşte spontan.4.4. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.p.pe teren modelat. graveolens L. 1973). 7. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Este cultivată din antichitate. fiind considerată plantă medicinală. 7.. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. convar. pe lângă ţelina pentru rădăcini. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.2. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.) şi cea cultivată 25 . b .6 .Scheme ale culturii de păstârnac: a . La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.3. 7.LEGUMICULTURĂ II Fig. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. secalinum Alef.

majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. iar cele mature la minus 7–90 C. graveolens L. amară şi necomestibilă. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C.N. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. nu poate ierna în câmp. b – frunz\. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani.7).7 . ce se desface uşor în două mericarpe. STAN. a – r\d\cin\ îngro[at\. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. pentamere. dulce) (Mill. de culoare albă. ramificată.4.4.) care. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. de culoare brunie. în primul an. datorită conţinutului lor mare în apă. este striată şi ramificată. Polenizarea este entomofilă. N. sunt simplu penat sectate. 26 . iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Pers. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. c – plant\ semincer\ hermafrodite. 7. sunt glabre. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. 7. înfloreşte şi fructifică (fig. Rozeta de frunze este înaltă. chiar din primul an. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). formează o rădăcină subţire. lucioase şi de culoare verde – închis. pivotantă. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. convar.

deoarece rădăcinile se ramifică mult. Lucrările de pregătire a terenului se fac. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd.0. castraveţii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. ca şi în cazul culturii morcovului. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. cerealele. tomatele. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. În cadrul culturilor succesive. cât şi în cazul culturilor succesive.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri.6 – 1 g sămânţă la m2. iar pulpa devine grosieră. cu pH-ul 6. atât pentru cultura în ogor propriu. folosind 0. ţelina poate fi cultivată după spanac. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.4.5–7. Înainte de semănat.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. fiind indicată pentru culturi asociate. profunde. 3 g/1 kg sămânţă. 7.4. care se încorporează imediat în sol. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Producerea răsadurilor. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. 27 . deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.5. Locul în asolament. la 20 martie – 10 aprilie. Este o plantă de zi lungă. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). conopida etc. varza. la cultura de ţelină. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. bogate în humus. toamna. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Se cultivă numai în condiţii de irigare. suficient de umede.6. iar în solarii. pentru cultura târzie. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. 7. Spre deosebire de morcov. ardeii. sunt prezentate în tabelul 7. germinează greu. salată sau ridichi de lună.

N. STAN. N. MUNTEANU 28 .

Fig. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . de exemplu Revital 0. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. 7. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . răsadul se sortează. la 30 de cm între plante pe rând (fig. iar rădăcinile se morcilesc.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). b . 7. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.pe teren modelat în straturi late. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. 29 .1 %.8 . se fasonează.8). Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.

în funcţie de scopul urmărit. valorificarea făcându-se cu frunze.convar. Na. Mg. reprezentată.).p. S.p.5–1 kg/ha. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. P.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). în cantitate foarte mică (0. fructoză şi zaharoză). combaterea buruienilor. plantele se smulg. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare. La cultura târzie.64 şi 8. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). fertilizarea suplimentară se repetă. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). fertilizarea fazială. mai ales.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. săruri minerale de K. B6. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.1. (glucoză.6-1. care variază între 1. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).. B1. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. acestea se curăţă de pământ. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. Pentru culturile târzii.1 % s. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. La culturile timpurii. Recoltarea se face diferenţiat. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu.) şi proteine (0.5.). în legături.p. prin glucide. N. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.p. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). PP şi 30 .9% s. Ca.3). Fe etc. 7. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.5.N. RIDICHILE Raphanus sativus L. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. convar. B2. la 3–4 săptămâni. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. STAN.

9). Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. În cazul ridichilor de lună. de formă alungită. înglobate într-un ţesut spongios. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. lung peţiolate. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. cu polenizare. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Tulpinile florale sunt ramificate. violacee. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. putând fi sferică. Grecia. cu frunzele bazale scurt peţiolate. Asia şi America.3. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. ovală sau alungită. Frunzele din rozetă sunt mari. ovale. maritimus L. Fructul este o silicvă indehiscentă. albe. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. raphanistrum L. tetramere. unde a rezultat din specia R. autoincompatibile. uşor pubescente. violete sau roze. cu un rostru ascuţit. etc. Egipt. care. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. alogam-entomofilă. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. (Zeven şi Jukovschi. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. în cadrul culturilor succesive. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale.2. La multe soiuri de ridichi. cenuşie sau neagră. bactericidă şi vermifugă. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Homutescu . Italia. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig.5. albă. 7. iar cele superioare lanceolate şi sesile. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 7. lirat penat-sectate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. unde s-a selectat din specia R. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. de 80–100 cm înălţime. prin hidroliză enzimatică. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. 1965). 7. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. sub rizodermă.5. devin spongioase. 1975). caracteristic aromei ridichilor. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. 31 .. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. şi centrul mediteranean.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. cu marginea dinţată. acoperite cu perişori rigizi. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Japonia.

Temperaturile mai ridicate. b . însoţite de secetă.structura rădăcinii. N. 1956. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.9 .4. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.rădăcină îngroşată. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. MUNTEANU Fig. 7. 32 . La o temperatură mai mică de 6–80 C.5.inflorescenţă cu silicve (după Flora României.Ridichea: a .. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).plantă în faza floriferă. Gherghi şi colab. d .N. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. creşterea încetează. STAN. 1973) 7. c . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.

atât în câmp. când zilele sunt mai scurte. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme.5. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. atât pentru culturile înfiinţate primăvara. 2 kg P2O5.5.6.2 kg Ca şi 0. vara. 2. vinete. care se folosesc în stare crudă ca salată. pentru cultura timpurie. la interval de 10–15 zile. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. De regulă. cu greutatea de cca. Din această cauză. şi în perioada 20 august–10 septembrie. fără a mai forma rădăcina tuberizată. Faţă de umiditate. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Tehnologia de cultivare 7. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. ce pot atinge 1 m lungime. castraveţii de vară etc. 1995). având o perioadă scurtă de vegetaţie. cât şi pentru cele înfiinţate vara. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare.1. în special în Japonia şi China. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). profund. prin semănat direct. 33 . 1994). Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. pentru cultura de toamnă. bogat în substanţă organică (3. 1 kg bucata.6. ardei. 7.conice. În Asia. castraveţi etc. se lignifică. în luna martie. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).). înaintea culturilor de tomate. sau vara.. 5 kg K2O. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. eşalonat în mai multe etape. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5.8).5 %). reavăn. 7. care urmează sau precede cultura ridichilor. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. ridichea de lună formează tulpini florale. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Consum specific: 5-6 kg N. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. de aceea.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. de vară (60 – 80 zile). Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. cât şi în teren protejat. cu rădăcinile tuberizate cilindro . aconthiformis Mark. devin spongioase şi cu gust iute.5. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). mazărea şi fasolea de grădină.). ridichea este destul de pretenţioasă. var.

N. STAN. N. MUNTEANU 34 .

LEGUMICULTURĂ II 35 .

5 cm adâncime.N. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. b . folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).Scheme de semănat la ridichea de lună: a . 7.10 .pe teren modelat. (fig. 7. aplicat premergent). după formula 62.05% sau Fastac 10 EC 0.02 %. N. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.5 cm x 7. se vor face 1-2 udări.10). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. dacă este nevoie. la 2–2. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Fig. La culturile de toamnă. folosind 300–350 m3 apă/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). STAN. 36 .5 + 12.

utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. 7. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).6. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. în 2–3 reprize. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.). mazăre de grădină şi cartofi timpurii. cât şi asociate cu alte culturii. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Se seamănă la adâncimea de 2–2. răsadniţe şi solarii. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. ceapă verde. se vor menţine temperaturi scăzute. în perioada 20. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. timp de 5–7 zile după răsărire. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.03 – 15.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. iar pe suprafeţe mari. Producţia este de 8–10 t/ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Se seamănă des.7. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. atât în culturi pure.5 cm. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Ridichea de lună se cultivă în sere.06–15. la 2-3 zile de la semănat sau. 1995).5. 37 . În vederea evitării alungirii plantelor. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună.07) la ridichea de iarnă. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Atunci când se realizează cultura asociată.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. spanac.2.11. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Lucrările de întreţinere. prevăzute cu role de tasarea pe rând.

N. 7. MUNTEANU Fig. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .11 .N.

Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. soteuri. var.a. dar folosită ca plantă medicinală. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. piureuri etc.6. în Italia şi Franţa. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). Ca plantă legumicolă. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. 7. De asemenea. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.I. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. cea mai importantă este vitamina A (20 U. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). cu excepţia răritului. (Dumitrescu şi colab. deşi nu este o bună premergătoare etc. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. ssp. sin. când sunt tinere. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.H. esculenta L. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. avitaminoze ş. 1998).6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Dintre vitamine.2 – 1. 39 . Ridichea de iarnă se curăţă de pământ.6%). Ridichea de vară se valorifică cu frunze.1. din care se remarcă. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). cultura se înfiinţează prin semănat.. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie.. canditiva Alef.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. ciorbe. f. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. salate coapte sau fierte. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). substanţe proteice (1. 7. denumită şi sfecla de masă.6%). recolta apare destul de devreme. Frunzele. în legături. săruri minerale. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. ciorbă şi supe de legume etc. se folosesc la salate.2. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.6. în mod semnificativ. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. apoi vitaminele B1. 1998). Mării Negre şi Mării Caspice. rubra Familia Chenopodiaceae 7./100 g).

floare Rădăcina. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 .rădăcină. d .tulpină floriferă. e . fructe şi seminţe (fig. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. c . STAN. N. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea.12 . sfecla roşie. Pe plan mondial. MUNTEANU În }ările Române. iar în cel de-al doilea. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. După îngroşare. Fig. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.frunză.secţiune transversală prin rădăcină.7. rădăcinile pot căpăta. în general. este pivotantă cărnoasă.12). este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. cum ar fi zonele premontane sau montane. b . uneori şi frunzele tinere.Sfecla roşie de salată: a . deşi nu ocupă suprafeţe mari. 7.N. în primele faze de vegetaţie. tulpina floriferă cu flori.6. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.3. 7.

uneori şi entomofilă.13. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. de culoare roşie– verzuie. Frunzele tinere. constituind aşa-numitele glomerule. lanceolate. de culoare roşie. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. ţesutul Fig. Culoarea rădăcinii.). cu marginea întreagă. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. Totuşi. considerate impropriu fructe sau seminţe. au culoarea roşie. formând un glomerul. sfecla roşie necesită un climat “dulce”.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. atât la exterior. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Nervurile sunt evidente. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. cât şi în interior. 7. din zona centrală a rozetei. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. Frunzele. cu suprafaţa ondulată. sunt mari. 1973). În secţiune transversală. este roşie-închisă. la planta complet dezvoltată. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. a mai multor zone de ţesut cambial. peţiolul este de culoare roşie. în anul I. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. lung peţiolate. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Florile sunt mici. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Florile sunt hermafrodite. 1992). concrescute.13 . care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. anemofilă. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. 1998). 7. organizate pe tipul cinci. 7.. pentru realizarea unor recolte performante. mult mai intensă.. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. în mod succesiv. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. atunci aceasta va fi globuloasă. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). mai multe glomerule formează un panicul lung. rădăcina prezintă zone concentrice.LEGUMICULTURĂ II conică). grupate pe un ax mic. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată.4. sesile. Polenizarea este alogamă. De asemenea. 41 . prin apariţia. cu limbul ovat.6. cordat. În anul al II-lea.. uşor neregulată.

în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. STAN. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. tardive). După formarea primelor frunze adevărate. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. mai ales în grădinile familiale. şi unele populaţii locale. plantele răsar după 10-12 zile. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. plantele se pot vernaliza. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. bune pentru consum. În primele faze de creştere. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C.6. întâlnite. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. lipsite de suculenţă.6. În România se cultivă un număr redus de soiuri. în perioadele de secetă. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie.9. Lipsa de umiditate. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. În faza de frunze cotiledonale.5. dar plantele nu suportă umbrirea. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. În condiţii optime. 7. mai rar. în gospodăriile familiale. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). în funcţie de forma. N. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.6. mărimea şi culoarea rădăcinilor. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. formând tulpini florifere în primul an. plantele solicită condiţii de zi lungă. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. timp de 2–3 săptămâni. 42 . determină formarea unor rădăcini mici. iar cea optimă de 18-200C. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7.N. de perioada de vegetaţie (timpurii. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. prin răsad. profund. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. de asemenea. 7.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

STAN. la culturile succesive. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.7. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. cât de curând posibil. imediat după aplicare. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. după cum s-a anticipat. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. ca fertilizator starter. 7. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. în funcţie de soi şi momentul recoltării.14 . de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. Modelarea terenului se execută.N. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. Pregătirea terenului începe toamna. după recoltarea acestora). Fig. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară.14). Modelarea este obligatorie. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. după grăparea cu grapa cu discuri. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. N. prin semănat direct. primăvara.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Înfiinţarea culturii se realizează. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni.

recoltarea se execută în mai multe reprize.. După zvântarea terenului. Cel mai târziu. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. în condiţii de secetă). Recoltarea sfeclei se face eşalonat. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. de regulă. în acest mod. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. 1992). Recoltarea sfeclei pentru consum. mai ales pentru culturile timpurii. prin smulgere. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. se asigură. toamna târziu. altfel. În cazul culturilor timpurii. pentru situaţia prezentată. semănătoarea Saxonia. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. în continuare. Întreţinerea culturii. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. 45 . alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). 1998). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. cronologic. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. când. în timpul toamnei. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. un tăvălugit al terenului. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. În timpul verii. cazmalelor. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. se efectuează o praşilă manuală pe rând. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. răritul plantelor la 1020 cm. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). se realizează aproximativ ca la morcov.. În prima rundă de lucrări prezentate. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. cultura având o densitate mai mare. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). dispuse echidistant la 37–40 cm. recoltarea se efectuează manual. dacă îngheţul a surprins cultura. obligatoriu. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha.). Lucrările de îngrijire sunt. purici etc. se efectuează printr-o singură trecere.

Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Tabelul 8. sativum L. bulbi[ori aerieni. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. împreun\ cu cele men]ionate anterior. 1973). în inflorescen]e apar Alium sativum var. porrum L. vulgare) [i prazul (A. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. usturoiul comun (A.).1. 46 .). 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Alte specii din aceast\ grup\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. în general. dup\ tomate [i varz\. iar sin. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. STAN. iar la altele numai frunzele verzi. Allium sativum ssp.N. ssp. N. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. bulbul. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. (dup\ Bala[a. sunt prezentate în tabelul 8.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

înfiin]ate prin sem\nat direct. N. dup\ cum s-a specificat. În acest caz. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. determinate. induc]ia floral\. se cere. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei.4. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. mai ales peste 20-22 mm. De aceea. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. în perioada de iarn\. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. lipsa apei întârzie cultura. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în mod evident. plantele formeaz\ tulpini florale. Apa este considerat\ ca un factor major. Plantele nu formeaz\ bulbi.1. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. implicit. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. mai ales în primele faze de vegeta]ie. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. astfel. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. dac\ se întârzie cu sem\natul. În aceast\ faz\. Astfel. solul. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. se produce vernalizarea [i. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. O umiditate ridicat\ în sol. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . cel pu]in câteva s\pt\mâni. de care depinde succesul culturii. în faza de germina]ie [i r\s\rire. în defavoarea bulbului. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. STAN. astfel.N. MUNTEANU 8. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). iar dac\ se formeaz\ crust\. prin aspersie fin\. Temperatura. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. aplicarea unor ud\ri u[oare. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. `n mod special.

Pe un fond de umiditate sporit\ [i. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni.1 kg P2O5. Consumul specific (kg/t produs). dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi.). În acest caz. pe soluri aluvionare. nematozi).6 kg K2O [i 1. se face recomandarea pentru solurile aluvionare.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului.LEGUMICULTUR| II bulbilor. nisipoase. 53 . Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. deoarece. 1. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. adesea. în principal. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. 1998). dar [i de sistemul radicular. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. eventual. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct).. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). chiar dup\ recoltare. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. refacerea rapid\ a sistemului radicular. de regul\ în treimea lor inferioar\. de exemplu. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Aceste cerin]e se bazeaz\. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. Botrytis [. amplasat în stratul superficial al solului. ceapa se cultiv\. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. pu]in dezvoltat. se pot instala agen]ii patogeni. în unele lunci. în primul rând datorit\ texturii. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. poate reprezenta un element de succes al culturii. Aerul. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat.a.4 kg N. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. aluviunile con]in mult\ argil\. se recomand\ solurile mijlocii. care atac\ în mod special bulbul. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. la cultura premerg\toare. În Olanda. fertile [i bine structurate (aerisite). dar bine structurate. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. care este egal repartizat\ pe profilul solului. în zona polderelor. De aceea. în timpul depozit\rii (Erwinia. 4. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Sclerotium. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile.

care se seam\n\ bob cu bob.1.1. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. sortimentul este dominat de hibrizii F1. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. prin arpagic. 1994). dotarea cu sem\n\tori de precizie. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. 54 . prin r\saduri (ceapa de ap\. Alegerea terenului. MUNTEANU 8. pentru deshidratare. de c\tre Popandron. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.C. sistem de irigare prin aspersie.. ro[ie sau alb\. form\ [i m\rime. la I. Vidra.6. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 8. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.6. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.1. La noi în ]ar\. Culoarea poate fi galben\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.L.5.F. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil.1. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). 1998) 8. STAN. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. în special. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. În condi]ii tehnice moderne. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. pentru stufat (ceapa verde). prin arpagic sau sem\nat direct. Kaba). N.N. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. cultura poate fi complet mecanizat\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat.

LEGUMICULTUR| II 55 .

printr-o lucrare cu grapa cu discuri.D. respectiv toamna [i prim\vara. verde]urile. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. în prim\var\. urmând a fi încorporate. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at.2). care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. De asemenea. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. pentru epoca de prim\var\. în vederea sem\natului. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. N. pentru epoca de toamn\. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. care este obligatorie. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. STAN. 1973). Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Speciile leguminoase nu se recomand\. care nu au fost administrate în toamn\. În acest caz.N. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. solanaceele [i legumele din grupa verzei. la 25–30 cm. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. cum ar fi: legume le cucurbitacee. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Dual 2-3 l/ha). ~n ambele situa]ii. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. toamna. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. de toamn\ sau de prim\var\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp.-3. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. În acest sens. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. MUNTEANU 62 .N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

MUNTEANU 64 . STAN.N. N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

STAN. N. MUNTEANU 66 .N.

Satecid 65 WP. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. la adâncimea de 1012 cm. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. în medie. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. în toamn\. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Prim\vara devreme. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. 6-8 l/ha.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Imediat 67 . De asemenea. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. de exemplu. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. mai ales. cu încorporare. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. 6-8 l/ha sau Pivot. Astfel. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. chiar la noi în ]ar\. exclusiv. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. executate perpendicular una pe cealalt\. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. a. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. prin realizarea sa. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni.

de regul\. necorespunz\tor calitativ. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. sub 7-8 mm. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. STAN. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. MUNTEANU dup\ erbicidare. 1998). Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii.N. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. înfiin]at\ prim\vara. a unei culturi uniforme. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Altfel. de la care se elimin\ r\ritul. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. N. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. 68 . Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. de 2-3 cm. cu norme de circa 100 m3/ha. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. echidistante la 12. Lucr\rile de îngrijire. în caz de secet\ sau de formare a crustei. Culturii de arpagic i se aplic\. prin cea de-a doua gr\pare.. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. multe plante vor pieri. pentru suprafe]e mari. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. 1998). pân\ la 5-10 aprilie. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. În aceste condi]ii. în general. În acest sens.. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. prin competi]ie reciproc\. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Dup\ începerea r\s\ririi. în mod practic. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. Distan]a între semin]e pe rând va fi. se face încorporarea produselor administrate. r\s\ririi [i ob]inerea. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Pe teren nemodelat. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. În acest fel. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. în final. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol.5-15 cm. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. iar la densit\]i prea mari. cu rândurile încheiate. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. ori plantele nu vor fi uniforme. în medie. mai ales pentru producerea cepei uscate.

de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). frunzele s\ se îng\lbeneasc\. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Lucrarea se realizeaz\. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii.3. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. mai ales pentru distrugerea crustei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8.5% în care s-a ad\ugat aracet. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i.începutul lunii august. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. plantele vor fi infestate [i .2 [i 8. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. de regul\. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. combaterea buruienilor. se opre[te irigarea. printr-un plivit manual. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. mu[tele depun ou\. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. practic. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. ca [i la ceapa ceaclama. în final. în mod deosebit. de obicei. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. controlul acestor d\un\tori. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. nu se mai poate realiza. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. În acest scop. De aceea. de exemplu cu Afalon. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. 2-3 ud\ri. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Cu toate acestea. 69 . din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. la sfâr[itul lunii iulie . În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. Dac\ se scap\ momentul de zbor. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. În aceast\ situa]ie. Fiziologic. inhibitori sau chiar desican]i.

astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. 70 . este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. Dup\ aceast\ opera]ie. adic\ în afara intervalului de 4-180C. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute).4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a.4) Tabelul 8. Dup\ acest stadiu de maturare. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a.N. În felul acesta. N. STAN. La suprafe]e mai mari. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. A[adar. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. dislocarea se poate face [i mecanizat. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat).

astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. În aceast\ situa]ie. O epoc\ ra]ional\ ar fi. chiar par]ial\. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. a lucr\rilor de îngrijire. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. 1994). atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate).3). în func]ie de zon\. Uneori. este plasat\ prim\vara cât mai devreme.LEGUMICULTUR| II b. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. semimecanizat sau mecanizat. unde este prev\zut\ mecanizarea. înfiin]at\ prim\vara. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. echidistante la 15-20 cm. Brewster. dar s\ se asigure. în func]ie de condi]iile meteorologice. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. u[or argilos. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. densitatea recomandat\. dup\ unii speciali[ti. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Plantarea se efectueaz\ manual. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Epoca de înfiin]are. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. în mod mecanizat 71 . cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. între 1 [i 15 aprilie. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). 1973. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). obligatoriu. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct.

. cel pu]in o singur\ dat\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Manual. în momentul de mare necesitate a plantelor. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. de asemenea. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. 72 . Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Uneori.5 cm. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. de 28 cm. la aceea[i distan]\ între ele. pe de o parte. când bulbul s-a format [i cre[te intens. au un caracter general.0-3. mai ales în condi]ii de secet\. inclusiv cele de sem\nat. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. aceast\ opera]iune se face cu sapa. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct.N. Pe teren nemodelat. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ r\s\rire. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. îndeosebi pe solurile u[oare. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Densit\]ile sunt. precum [i distrugerea crustei. asem\n\toare. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. pe de alt\ parte). [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. dar adaptate corespunz\tor. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. STAN. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. 1992). dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. De asemenea. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. N. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Din aceast\ cauz\.

pentru anumite zone sau microzone legumicole. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. De obicei.. fiind unanim apreciat\ de consumatori. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. Bulbul are un gust iute dulceag. în func]ie de zona de cultur\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. 73 . Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.1. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. pân\ la 30-35 t/ha. care este primul element de succes. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. 8. de exemplu. De asemenea. Mai mult. 1992). cultura este totu[i rentabil\. teren perfect nivelat. aspectuo[i. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. În multe ]\ri. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. brânzeturi. ori de câte ori este nevoie. În afar\ de acestea. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari.a. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Indiferent de acestea. tocan\ pentru iarn\. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. cu norme de udare de 300-350 m3/ha.3. în condi]ii normale meteorologice. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri.6.

De asemenea. îngr\[\minte minerale [. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.0 kg/ha [i 3. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. în func]ie de densitatea culturii. Dumitrescu [i colab. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. N. de asemenea. 1998) [i. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. b. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. un sistem radicular bine dezvoltat. nisip. plivirea. STAN. în mod special.a. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. În figura 8. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. substan]e bioactive). afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. de aceea. gradul de intensivizare a culturii. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. insectofungicide [i.5-2. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. condi]iile tehnice. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.0 kg/ha. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. 74 . ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2.. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. aerisirea. De asemenea.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. eventual.N. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. turb\. 1992. tradi]ie. mobilizat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp.5-4. Dup\ cum se va vedea.. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). a.

densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. cu plantatorul. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. odat\ cu modelarea terenului.. 75 . În acela[i timp. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. de circa 200-250 grame. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.6 . Uneori. prin aspersie. Dumitrescu [i colab. 8. b . cu circa 300 m3 ap\/ha. pe rândurile marcate pe strat. Fig. în final. 1992.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.

a. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. mai ales c\ dimensiunea acestora este. în luna septembrie. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. atât ca anterioar\. cât [i ulterioar\. De asemenea.6.4. supe. [i o afânare permanent\ a solului. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. exclusiv. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. par]ial. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. din punct de vedere calendaristic. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. inclusiv 76 . dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. destinat\ consumului în stare proasp\t\. STAN.N. [i sub form\ de funii. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\.). face parte din culturile succesive în câmp. datorit\ irig\rii. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. sufleuri. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Momentul recolt\rii. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. din punct de vedere agrotehnic. Cultura pentru stufat. Produc]ia este de 25-30 t/ha.a. la 10-15 zile dup\ plantare. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.1. N. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. uneori. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. irigarea. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. pe brazde. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. în mod tradi]ional. Cultura în câmp se aseam\n\. pentru diferite salate. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. de obicei. 8. Irigarea se face din abunden]\. numai prin brazd\. se aplic\ între 5-7 ud\ri. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. omlete [. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). solarii sau sere. peste 21 mm). Pra[ilele asigur\. se pot condi]iona. în dou\ reprize. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). cultura se practic\ în spa]ii protejate.

LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. prin aplicarea unei ud\ri. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. dac\ nu se mai dispune de stufat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. În ordine. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. 77 . sau cu azotat de amoniu. pe care nu b\lte[te apa. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. pentru a nu r\ci prea mult solul. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. În unele situa]ii. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Dac\ solul este bine preg\tit. Dac\ terenul este nemodelat. iar arpagicul este bine calibrat. se asigur\. la 15-20 cm între acestea. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. uniform ca nivel [i grad de tasare. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. astfel. în special toamna. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. pân\ la venirea iernii. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. [i de 2-3 cm prim\vara. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. ca s\ nu se taseze). [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). în caz de secet\ prelungit\. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. cu patru rânduri echidistante pe strat. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. care asigur\ startul culturii în prim\var\. astfel ca.

Când plantele sunt mai mari. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. 78 . În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. în vederea livr\rii. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. pe de alt\ parte. musc\.N. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. dac\ este nevoie. pe alese. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. în func]ie de epoca de înfiin]are. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe de o parte. a plantelor cu simptome de atac. recoltarea se face în totalitate. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. N. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. produc]ia este în jur de 20 t/ha. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. STAN. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. culturile prea dese se vor r\ri. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. De exemplu. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. b. De asemenea. În acest caz. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Prin alegere. Cultura este relativ simpl\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). de[i se execut\ pra[ilele necesare.

consumul de energie ar fi foarte mare. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab.0-2. Recoltarea se face e[alonat. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. de 40-50 cm. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. În mod obi[nuit. dup\ plantare.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. La solarul tunel. tomate. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. c. Cel mai adesea. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. dac\ s-ar cultiva. chiar în ferestrele iernii. sunt posibile [i alte variante. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Consumul de material de plantat este de 2. În acest moment. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. pr\[itul sau plivitul. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. prin r\rire. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. atunci acoperirea lor se poate face toamna.5-2. În mod practic. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime.. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. de exemplu. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. înainte de venirea înghe]urilor. deoarece. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Temperatura din solar. imediat ce acest lucru este posibil. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). 79 . arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. 1998). în func]ie de condi]iile meteorologice. alegând cele mai dezvoltate plante. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel.

dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea.2. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). STAN.1. Acest strat are grosimea de circa 1-1. este deosebit de apetisant\.2. 6-7% protide. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. mrani]\ [i nisip. 1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Materialul de plantare îl constituie. fripturi. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. supe. Gustul s\u picant.6% lipide. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. 0. în func]ie de cerin]ele pie]ei. condimentar\ [i aromatic\. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. N. cârna]i. în 2-3 reprize. se folose[te în industria conservelor. salamuri. în primul rând arpagicul stufat. 8. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha.44% cenu[\. Valoarea sa terapeutic\.7% celuloz\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.5 cm. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. ssp. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. recunoscut\ [i inconfundabil\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). 2000). Se folose[te la prepararea. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. De asemenea. În func]ie de temperatura din ser\. de neînlocuit. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. cel mai târziu. 0. mai ales în medicina modern\ naturist\. Aroma sa. vulgare Familia Liliaceae 8. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. USTUROIUL COMUN Allium sativum L.N. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. de asemenea.

În SUA se ob]in 12 t/ha.a. dar cerin]ele mari ale pie]ei.2. Fe [. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\.000 ha. nematozii [i musca usturoiului. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. 81 . 1994). în general. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%).. 13. 1999. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. iar în România. citat de Popescu [i Atanasiu. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. cum sunt cei ai febrei tifoide. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. eventual. probabil din specia A. S. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Na. holerei [. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. vitaminele C [i E. La noi în ]ar\. pe tot parcursul anului.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. Importan]a economic\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi.a. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. în ambele emisfere. difteriei. Cel mai mare produc\tor european este Spania. [i pre]urile deosebit de avantajoase.2. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. longiscuspis. 8. 2000). K) [i microelemente (Mn. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. în solarii. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. ~n ce prive[te vitaminele. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. 22 t/ha în Liban. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. (Butnariu [i colab. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. R`mnicu S\rat-Buz\u. 17 t/ha în Sudan. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Importan]a agrofitotehnic\.). care confer\ aroma specific\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Cu. I[alni]a-Amaradia. Ca. cu 240 mii tone. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. În rest. 1992). D\r\[ti-Ilfov. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha).

1985). Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. ca [i la ceap\. ajungând s\ prezinte muchii. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. La noi în ]ar\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. netede [i lucioase. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. alc\tuind. c\rnoas\). Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. N. prin suprapunere. de m\rimea unui bob de porumb. MUNTEANU 8. de r\d\cinile adventive. usturoiul este o plant\ anual\. sub form\ de jgheab. de culoare alb\ sau violacee. ci bulbili aerieni. cu vârful ascu]it. denumi]i popular [i „c\]ei”.3. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. dup\ care devine circular\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. STAN. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. În sol. din care. iar limbul. 1985). gâtul plantei sau tulpina fals\. în anul viitor. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. Din ace[ti bulbili. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. este dirijat. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. mai sub]iri ca cele de la ceap\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. Discul. acestea sunt grupate în cime unipare. aceasta nu con]ine flori.N. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. iar dup\ formarea bulbului. Tulpina. alternativ (la dreapta sau stânga). 82 . într-un singur plan. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. cu înmul]ire vegetativ\. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. cilindrice. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. [i poate varia de la 4 la 60. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). în anul urm\tor. iar s\mân]a este alungit\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. trimuchiat\. reunite în umbele false. În alte zone de cultur\. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane.2. R\d\cina. Frunzele sunt liniare. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. cel mult egal cu num\rul de frunze. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. formând a[a-numi]ii bulbili.

formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. este rezistent\ la secet\. temperatura optim\ este de 18-200C.4. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. cu un nivel mai redus al apei. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. reprezint\ forma de toamn\. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. În timpul vegeta]iei. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. Dup\ aceea. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Apa. pu]in rezistent\ la usc\ciune. rezistente la temperaturi sc\zute. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. Grupa continental\ (Caucaz.LEGUMICULTUR| II 8. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. 1973. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. S\rat). 83 . Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. De D\r\[ti. Brewster. Chaux [i Foury. Asia Mic\). în general.2. f\r\ a forma bulb (Bala[a. De Rm. ~n general. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. bulbii sunt mijlocii-mari. nu formeaz\ l\stari floriferi. Ecologic. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. 1994. Astfel. formeaz\ un bulb mic. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). temperaturi sc\zute [i p\strare. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Dup\ Butnariu [i colab. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. 1994). în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. de asemenea. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. De I[alni]a).

2. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. precocitate. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. suplimentar. STAN. culoarea frunzelor acoperitoare [. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. N. K2O=8-10 kg.-3.5 kg [i S= 5 kg. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. consumul specific este: N=11 kg. unele insecticide (tabelul 8.6. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. dar bine structurat. dar mai energic\.. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Lucrarea cu freza este prea scump\. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Preg\tirea terenului începe din toamn\.5. ba mai mult. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. MgO=0. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. K2O=5.a. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. 8.0 kg. 1994). Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. se mai execut\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. 1998). În acest caz.D. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. P2O5=3-4. preventiv. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. Totu[i. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. care îngreuneaz\ recoltarea. P2O5=1.3). MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.2. pulverizeaz\ solul. pe cât posibil. care.5 kg (dup\ Butnariu. 8. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.0 kg.N. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 84 .5 kg. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat..2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. culoarea tunicilor.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G.

LEGUMICULTUR| II 85 .

MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. afecta]i de atacul nematozilor. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Înfiin]area culturii. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). STAN. Lucr\rile de îngrijire sunt. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. în cea mai mare m\sur\. 1994). pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. se poate face toamna sau prim\vara. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. dup\ recoltare. adesea. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. pentru c\ sunt prea mici [i. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Plantarea mecanizat\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. dar nici din centrul bulbului. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. bulbii o petrec în câmp. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). Pentru realizarea acestei densit\]i. de[i posibil\. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. 1994). care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului.N. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. care este obligatoriu. N. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha.

7% hidrocarbona]i (din care 2. 2-3% proteine. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. Calendaristic. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).8-1. provoac\ arsuri gastrice.4% gr\simi. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. dac\ nu au survenit precipita]ii. care este mai scump\ [i. adesea. 4. e[alonat. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). De regul\. PRAZUL Allium porrum L. cultura în câmp se practic\ mai rar. În foarte multe din preparatele culinare.3. pân\ la 10-12 t/ha.3. în condi]iile de la noi din ]ar\.3% monozaharide.4% dizaharide [i 1. Produc]ia este de 5-6 t/ha. Prazul este o plant\ legumicol\.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. 0. înlocuie[te ceapa. dar poten]ialul soiurilor atinge. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.3-0. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . În principiu. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. în teren deschis sau în solar. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 8. 6. în cazul apari]iei unor ploi. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).5% cenu[\ (s\ruri minerale).1. Familia Liliaceae 8.5% celuloz\ brut\). Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. vitamine [i fitoncide. 0. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.

8. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. care se g\sesc în compozi]ia sa. 1992). 1994). Asia de Sud-Est. bienal\. Plantele de praz produc. Tulpina. În primul an din ciclul ontogenetic. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. cum ar fi Oltenia [i Banat. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. În orice caz.2. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). atât la transport [i la comercializare. prazul este cunoscut în întreaga lume. cu un redus grad de perisabilitate. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B.3. C [i PP). are o tehnologie u[or de realizat. Africa de Nord. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. prin rusticitatea sa. îns\. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. STAN. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Importan]a agrotehnic\. cu înmul]ire sexuat\. R\d\cina. R\d\cinile adventive. Prazul. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii.N. În prezent. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 8. de câteva mii de ani î. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. astfel. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. 1969). În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. fructe [i semin]e. MUNTEANU sau a usturoiului.. cât [i în timpul p\str\rii. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. este cunoscut în cultur\ din antichitate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. dou\ tipuri de r\d\cini. 2000). dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii.3. Peninsula Balcanic\. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. de aceea.3. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. pentru a asigura o bun\ comercializare. Cultivat de egipteni [i greci.25 m (Maier. p\trunzând în sol pân\ la 1. N. cum ar fi Europa occidental\. H. mult mai puternic dezvoltate. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . gâtul (tulpina fals\) [i frunzele.

în mod alternativ.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. sunt formate numai din teac\ [i limb. Pe acest disc. cilindric\. Butnariu [i colab. tecile se suprapun unele peste altele.7). cu rezisten]\ mai slab\.4. florifer\. înalt\ de 80-120 cm. sub form\ de jgheab. fiind liniar. sunt albeg\lbui. Frunzele. neted\. La baza lor. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. cu o rusticitate evident\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Pe restul por]iunii lor. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.7 .2 cm la baz\ [i 0. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. 8. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. îngro[at\ [i suculent\. roz sau violacee. groas\ de 1-1. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. au ap\rut mai multe forme ecologice.3. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. 8. într-un singur plan vertical. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. format din cele [ase tepale. Perigonul. plin\ în interior. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). 8. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . formând un bulb mic sau mai pu]in evident. 1985). denumit\ tulpin\ fals\. dac\ sunt din exterior. Pe por]iunea limbului. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. mu[te). în condi]ii de mediu diferite. ca [i la usturoi (fig. Frunzele. În anul urm\tor. pe partea sa superioar\. Aceasta este erect\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. ca la toate speciile alliacee.4-0. Fructul [i semin]ele sunt Fig. glauc\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\).LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. este de culoare alb\.

În Fran]a.6. de tradi]ie. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. când plantele sunt mature pentru primul an. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 1994). MUNTEANU pe timpul iernii. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. N. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire.N. STAN.. în func]ie de zona de evolu]ie. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Mg=0. de Carentan. 90 . vegetarea înceteaz\.5 kg [i S=0. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).3. Fa]\ de ap\. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.3. Brewster. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. de toamn\ [i de iarn\. Apa. ]ar\ cu tradi]ie veche. 1994): N=2-3 kg. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. 8. iar dac\ este mai sc\zut\. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[.5. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. dar nu ca regim. 1994). Picior de elefant.2-0. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. plantele r\mân mici. 1998) 8. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. 1992. de var\. P2O5=1 kg..6 kg. În condi]iile de secet\. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. K2O=4 kg. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. A[adar. de asemenea. În acest stadiu. Dup\ plantare sau r\s\rire. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\.

care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. terenul se t\v\luge[te. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În principiu. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama.. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).5-2 cm. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. în aceea[i zi. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.LEGUMICULTUR| II 8. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. dup\ modelare. 91 . un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. 1998). ca plant\ indicatoare. la 28-30 cm adâncime. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. pân\ la sem\nat. în func]ie de zon\. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.6. dac\ este necesar. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. s\ fie profund [i fertil. Chiar înainte de r\s\rire. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. la adâncimea de 1.1. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.8. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Sem\natul se execut\ mecanizat.3. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.

MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad. N.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. 8.8 .pe teren modelat. STAN. c.pe teren nemodelat.N. prin r\sad 92 . b . d .

de regul\.2 [i 8. prin aspersie. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. care se repet\ dup\ r\rire.3). sau semimecanizat. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. prin aspersie. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). 93 . pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. altfel. sporind calitatea recoltei. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. plantele se smulg. Dac\ sunt goluri. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Dup\ dislocare. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha.6. Recoltarea începe toamna târziu. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. În atare circumstan]e. absolut necesar\. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Recoltarea se face manual.3. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). cultura se poate realiza în ogor propriu. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Pentru p\strare peste iarn\. O lucrare special\.2. Pentru consum imediat. care se completeaz\ cu una mecanic\. Cu prilejul acestei pra[ile. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. dup\ o cultur\ anticipat\. este mu[uroirea plantelor. 8. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. În [an]uri. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt.

Plantarea se face manual. În condi]iile de la noi din ]ar\. ceapa e[alot\. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. de regul\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. ceapa de iarn\ sau de tuns. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. dup\ ce au ap\rut buruienile. STAN. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. executate cu grapa cu col]i reglabili. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Prim\vara. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare.4. usturoiului comun [i prazului. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. cu pân\ la 50-60%. dar la noi în ]ar\.N. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. subspecii. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. în afara celor prezentate. 8. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. dar poate ajunge la valori mai mari. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. N. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. în cazul culturii prin r\sad. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. 94 .

8. Fig. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. f. cu o tunic\ de protec]ie groas\. dar de dimensiuni mai mici. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i.2. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.4. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.1. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. mai multe [i mai mici. fructe [i semin]e.9). Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\.10). tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. bulbiferum [i Allium cepa L f. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. dar [i din zona central\ a Asiei.9 . 95 . nu formeaz\ semin]e. Este o specie peren\. fiecare în parte. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\.4. de obicei. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. iar tulpinile florifere. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. prin discul propriu. aspr\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. de culoare cenu[iu-g\lbuie.LEGUMICULTUR| II 8. de un disc comun (fig. pe bulbii din inflorescen]\. La forma proliferum. 8. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. central\ [i de nord a Moldovei. dar care. 8. 8.Ceapa de Egipt (rocambole). ca [i cea colinar\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. nu formeaz\ flori. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Este originar\ din bazinul mediteraneean.

Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . Când se înmul]e[te prin semin]e. asem\n\toare cu prazul. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici.4. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. 8.. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. cel mai Fig. De regul\. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.4. Plantarea se face toamna sau. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. STAN.11 . iar produc]ia este de 10-20 t/ha. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. 8. Fig. în anul urm\tor.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. care se folosesc în industria conservelor. Este o specie peren\. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. La noi în ]ar\. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. de asemenea.11).4. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii.10 . prim\vara. 8. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii.3. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Formeaz\ un bulb pu]in evident.N. N. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).

Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului.12). din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. dar foarte mari. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Uneori. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. ophioscorodon Dom. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. îndeosebi formele mediteraneene. cu mai mul]i bulbili. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Este bine cunoscut în întreaga lume.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. 97 . var. 8. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. iar `n anul urm\tor. De Bucovina. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. 1973).12 . Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ~n primul.4. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune.5. 8.

N. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. care se consum\ fier]i.1.a. Importan]a agrofitotehnic\. cop]i sau pr\ji]i.4%. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. se practic\ pe suprafe]e mai mici. STAN. cenu[\ 1%. precum [i unele vitamine: A=0. 9.08 mg/100g. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. protein\ brut\ 2%.2%. glucide simple 0. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. sunt diferite. celuloz\ 0. astfel c\ este folosit\ aproape integral. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. `n terenul destinat culturilor legumicole. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.5 mg/100 g. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. De asemenea. C=20-25 mg/100 g [. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. m\rime.1. de[i. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.8-1. comparativ cu alte legume. B1 [i B2=0. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul.1. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. culoare [i chiar gust. Familia Solanaceae 9. din punct de vedere botanic. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.2 mg/100g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. N.

Columbiei. 9. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. S. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. cel târziu pân\ la 1 iulie. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. cum ar fi S. curat de buruieni. Cerin]a mare a pie]ei [i. 99 . Totu[i. 1974). în acest caz. în cazul culturii timpurii. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. De regul\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. demissum (rezistent\ la frig). andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). S. mai întâi în Transilvania. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. în mod surprinz\tor. pre]urile avantajoase de valorificare. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Factorii de risc. Bineîn]eles c\. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. în cea mai mare parte. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Importan]a economic\. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cultura cartofilor timpurii. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. Mai mult. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. cultura [i recolta sunt mult întârziate. în unele ]\ri din vestul Europei. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie).. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.2. de[i las\ terenul.a. dar numai S.1. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. În prezent. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. S. ca urmare.

R\d\cina. prin care se insereaz\ pe stolon. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic.3. subterane. În primul an. ai tulpinii aeriene.N. 9. formând a[a-numi]ii ochi. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. Tuberculul are o parte bazal\. De asemenea. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. N.2). dup\ care cade. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. În condi]ii de întuneric.5-2. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. se orienteaz\ pe vertical\.. tipice fiec\rui soi (fig. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. tulpinile aeriene. 1985). spre profunzimea solului. de 1. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. 100 .1). Din ace[ti ochi se formeaz\. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. din care. Ace[tia sunt cilindrici. [i o parte apical\ sau vârful. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. În condi]ii de lumin\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. în al doilea an. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. 9. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. care se mai nume[te col].1. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. iar în plus. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Ace[tia pot avea forme diferite. în condi]ii corespunz\toare. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. STAN. citat de Zanoschi [i Toma. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. În cazul în care l\starul este distrus. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. care con]in trei muguri. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. 1958. m\rimi [i culori diferite. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Tulpina. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului.0 cm. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. 1969). se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. când este foarte tân\r. MUNTEANU 9. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\.

astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. erect\. 1974). Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. La o plant\ Fig.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. 9.1 . 101 .2 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9. muchiat\.LEGUMICULTUR| II Fig.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii.1). în ciclul lor de via]\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 9. fistuloas\. denumit\ faz\ dormind\.

Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. N.N. 9. ro[iatic\. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. ovat-lanceola]i ori circulari. 1974) Floarea. Florile sunt actinomorfe. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. Caliciul este format din cinci sepale unite. albastr\.5-2 mm în diametru. de culoare alb\. violet-închis\ etc.4. hermafrodite. grupate într-o cim\ terminal\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. 1985). iar corola este format\ din cinci petale unite. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. S\mân]a este mic\. eliptici. pentamere. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. prin autogamie.9. MUNTEANU Frunza. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. prinse pe baza corolei. cu 5-10 flori. De asemenea. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. alb\ sau cenu[ie. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. sunt dens p\ro[i. Uneori. turtit\. cu aspect rotat. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. ovoidal\. cu diferite tipuri de peri[ori.3 . 9. Fig.3). De[i cartoful nu 102 . Polenizarea este direct\. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. cu umiditate ridicat\. Gineceul este bicarpelar. STAN.1. cu vârful ascu]it. cu dou\ loje.

Astfel. cât [i p\r]ile aeriene. 103 . De asemenea. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. [i rolul de regulator termic. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Riscul temperaturilor de înghe]. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. în Ceau[escu [i colab.1). în asemenea cazuri.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. în Ceau[escu [i colab. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\.2 (dup\ Bala[a. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. r\d\cinile pot cre[te.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. în acest caz. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Tabelul 9.. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul.. Tufa cre[te în condi]ii optime. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în mod clar. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. 1984). apa având. Rezult\ de aici. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Totu[i. Minus 1-2 Minus 0. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. iar perioada de lumin\ este maxim\.

care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. 1-1. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. 104 . Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). este favorabil\ udarea. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Solul este un factor de mediu important. La o ton\ de cartof. 8. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.U. prin caracteristicile sale. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. acest regim. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 2 kg P2O5. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare.A. MUNTEANU Tabelul 9. s\ fie fertil. STAN.N.5 kg MgO [i 2 kg S.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. De aceea.. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. care are loc la nivelul stolonilor. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor.A. 14 kg K2O. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Din aceast\ cauz\. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. ca urmare.U.5 kg K2O.. Totu[i. bine structurat. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. în special prin aspersiune. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. N. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. solul. de care depinde succesul culturii. 3 kg P2O5. în Ceau[escu [i colab. la nevoie. De aceea. tuberculilor [i r\d\cinilor. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.

9.0 16.3. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie.5. cartoful decât dup\ 3-4 ani. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.1. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice.. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.LEGUMICULTUR| II 9.6. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. bineîn]eles. cerealele p\ioase. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme.1.5 9. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.1. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. legumele din grupa cepei sau a verzei. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6. Tabelul 9.1. legumele verde]uri. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.0 16. s\ fie bine structurat. cu pant\ uniform\. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. Nu se recomand\ solanaceele [i. biloane [i rigole de udare. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 .

Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. dezinfec]ia [i încol]irea. În mod aproape generalizat. 9. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. deshidrata]i. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. manual. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. de exemplu. În unele situa]ii. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. calibrarea. eventual. 1992). cu diferite v\t\m\ri. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor.4 . Fig. se pot folosi atât tuberculii mici. 9. N. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural.N. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. încol]i]i.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. În situa]ii normale. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. cât [i cei prea mari. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. 1997). distan]ate la 70 cm (fig. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 106 .. STAN. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare.

în spa]iul din jurul ochilor. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. 1997). Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. 107 . 1973). luminii. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Dup\ aceast\ etap\. [i alte substan]e în amestec. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. ce se afl\ într-un vas adecvat. când tuberculii sunt zvânta]i. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. dar se pot folosi. În acest timp. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. de culoare alb\ (col]i). În timpul aerisirii.. În condi]ii de umiditate sc\zut\. care se scufund\ în solu]ia de formalin\.5%. la nevoie. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Dac\ umiditatea scade prea mult. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate.5-2. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. înainte de plantare. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. mai ales. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. eliminându-se. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. serele. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. În timpul acestei perioade. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Dup\ imersie. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. pentru a[a-numita suda]ie. formeaz\ l\stari de 1. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. pe pardoseala magaziei.0 mm. timp de 2-4 ore. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. tuberculii. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. în func]ie de spa]iul de încol]ire. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Imersia dureaz\ circa cinci minute. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. solariile etc. Dup\ suda]ie. cu prec\dere. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. în spa]ii corespunz\toare. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare.

aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil.5-3 cm. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). simpli sau ramifica]i.9. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. 108 . este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. în anii normali. Plantarea se poate efectua manual.m. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. dup\ care se adaug\.5). densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Plantarea tuberculilor. cu 20-30 martie. acest moment coincide. pe teren modelat (fig. turb\. sau complet mecanizat. 9. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). un nou strat de amestec. Atât plantarea manual\. N. folosind ma[ina de plantat r\saduri. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. pe rigolele deja trasate (fig. În felul acesta. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.9. special echipat\ (MPR-5).2).N. acesta se ud\ bine.d. În unele cazuri. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. Calendaristic. În principiu. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. STAN. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. Densitatea [i. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. rumegu[ [i nisip. respectiv. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec.a. În vederea plant\rii. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. îngro[a]i. cu lungimea de pân\ la 1. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor.4).

când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. de aceea.U. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ plantare. de regul\. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. se efectueaz\ o erbicidare.A. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. 9. postemergent. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Mana cartofului are. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof.4 kg/ha. Mancozeb. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). se asigur\ circa 1. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. de asemenea. Excesul de umiditate. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.3-0. De regul\. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Imediat dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.5 . Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. odat\ cu plantarea. Lipsa de umiditate. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. importan]\ redus\ pentru cultur\. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 .LEGUMICULTUR| II Fig. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri.

cuibul se desface cu sapa. fiind încadrat\ între 5 martie . În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii..7). l\]imea dintre rigole este de 75 cm. iar 110 . De regul\. se culeg tuberculii cei mai mari. Lucrarea se face manual. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc.9. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab.5 aprilie. în rigole deschise mecanizat sau manual. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. Fastac-0.1. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. STAN.9. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie.0. 9. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. în sistem cuvertur\ [.a. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). Calendaristic. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. În cazul e[alon\rii recolt\rii. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).6. în tunele joase. manual.1 l/ha sau Karate. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.3 l/ha. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.2. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. N. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.3 l/ha. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. În ambele cazuri. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.N. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. semimecanizat sau mecanizat. 1992).6).

7 . Fig. mai mari între plante pe rând. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. în mod corespunz\tor. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. Aceast\ schem\ poate fi modificat\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .6 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. 9. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.

tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.8 . Într-o alt\ variant\. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. STAN.tunelul pe rigol\.N. cuprinzând sub el dou\ rânduri.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. N. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . 112 . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. b . acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.9.8). unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. 9. Fig.

Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. în medie. iar în sol un sistem radicular puternic. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Înainte de plasarea foliei. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. terenul trebuie s\ fie bilonat.9. Fig. Acestea.9 .9). au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Fig. sin. denumit [i cartof dulce.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. asem\n\toare cartofului. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. erbacee.10 . sub form\ pr\jit\ etc). Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Convolvulus batatas L. dar f\r\ succesul scontat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. creme. De la batat. 1969) 113 . supe. Batatul este o specie anual\. 9. R\d\cinile.2. din loc în loc. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. 9.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\.

rezulta]i din l\stari. N.10).a. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. fertiliz\ri faziale. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. MUNTEANU înr\d\cina]i. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. STAN. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. ud\ri. 114 . Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. 9.N.

alba DC. în tot cursul anului. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. cu sau f\r\ carne etc. mugurii floriferi [. 1.pentru B. var. ]esutul preinflorescen]ial.pentru B. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .1. Brassicaceae. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. rapifera Metzg (2n=38).1. tulpinile îngro[ate. reprezentat\ de specia B. printre altele. practic. [i varza asiatic\.1. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Dup\ locul lor de origine. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. oleracea L. campestris L.a.5% 115 . simpl\ sau asortat\. diferite preparate culinare. 10. De la aceste specii se consum\ frunzele. f.B. Familia Cruciferae 10. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. capitata L.2-1. napus ssp.. oleracea [i 2n=20 . În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. varza se consum\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. pedunculii. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. 5-6% glucide. campestris ssp. încadrat\ sistematic în specia B.B. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) .. familia Cruciferae sin. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. Importan]a alimentar\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .

cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.2.1. p\str\rii temporare [i valorific\rii. o. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. de potasiu . Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. Dup\ datele statistice FAO. din prim\var\ pân\ în toamn\. în medie. putând fi complet mecanizate.a. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). N. practic între cele dou\ cercuri polare. 1998). de regul\.2 mg/100g [. În ]ara noastr\. var. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. cultura acestei legume. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. de var\ sau de toamn\. vitamine: C .. MUNTEANU proteine. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.24 mg/100g potasiu. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est.. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. unele toponine sau nume de persoane. 116 . varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.000 ha/an. silvestris L). mai ales la m\n\stiri. era pu]in cultivat\. cu fosfor – 31mg/100g [. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. În ]ara noastr\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.20 mg/100g. 0.N. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. s\ruri minerale: de calciu . în câmp [i în spa]ii protejate.1-1. 2000). a fost cultivat\. În prezent. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. asigurând venituri. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.2 % gr\simi. asociate [. duble. pe linie filogenetic\.a. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. din varza s\lbatic\ (B. de sodiu . unele lucr\ri. Importan]a agrofitotehnic\. de la înfiin]are pân\ la recoltare. prin r\sad. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. complexul B .50 mg/100g. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. În secolul al XIX-lea. practic. înc\ din antichitate. în ultimii 10 ani. 31 mg/100g fosfor.. 10. o suprafa]\ de circa 30.46mg/100g.a. începând cu secolul al XIIlea. ca varza timpurie. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. împreun\ cu altele. unde g\se[te condi]ii prielnice. STAN. 1995). având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.1. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. în culturi succesive.

3.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. cu r\d\cina [i. În faza de r\sad.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\.1. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. bogat ramificat\. eliptic sau aproape circular. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute.1 .). de form\ conic\ sau cilindric\. 10. 10. par]ial. Tulpina. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. puternic ramificat\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. alterne.aspectul general. eliptic\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. ovat\.c\p\]âna.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. groas\. Florile sunt actinomorfe. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. iar cele interioare sunt albe. 4 . varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. laxe. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. ce poate ajunge pân\ la 1. la exterior lemnoas\. 10. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. glauc\. în interior c\rnoas\. glabr\. 1 . este scurt\ (15-20 cm). Frunzele exterioare sunt verzi.5 m adâncime. tulpina lemnificate (fig. 117 . Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. scurt pe]iolate. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. 2 .1). 3 . În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. conic\ etc. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). tetramere. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. frunzele bazale sunt pe]iolate. sulfurii sau alburii. Pe tulpina florifer\. cu limbul oval. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Primele frunze normale Fig. hermafrodite. grupate în raceme lungi. ierboas\.

Totu[i. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . uneori reticulate.2). din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. cele de la baz\ au format deja silicve. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. N. iar ultimele cele de la vârful racemului. Temperatura.000-4. rostrat\. 3 . iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. La temperaturi mai ridicate. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. netede ori fin striate. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. cu diametrul de 2-3 mm. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor.1. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.000 de flori. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Polenizarea. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. [i anume 2-30C. 2 . 1985).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Semin]ele sunt aproape sferice. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. 10. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. STAN.4. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. albinele. De[i are flori hermafrodite. Pe o plant\ se pot forma 3. brune sau cafeniu negre. 10.2 . Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Oricum. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. 10.N. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. produc]ii mari. dehiscent\ (fig.sec]iune prin semin]e . datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. cele patru carpele sunt concrescute între ele. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.sec]iune longitudinal\ prin fruct. procesul de germinare 118 Fig. Deoarece inflorescen]a este un racem.

Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. de asemenea. Vara. 1956). În acela[i timp. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. dac\ lumina este de intensitate slab\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Peste limita de 20-250C. dar cantitativ mai reduse. o faz\. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. respectiv. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. În faza de cre[tere vegetativ\. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). afânate sau. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. cât [i sub aspect cantitativ. 1989). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. în 3-4 zile. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Beker-Dillingen. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Lumina. 1998).. cu cerin]e mari. 1982). pe terenuri umbrite. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. atât din punct de vedere calitativ. La temperaturi mai ridicate. este necesar ca. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. în faza de r\sad. adic\ la temperatura de minus 5-60C. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. cât [i în atmosfer\. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Dup\ germinare. iar în faze mai avansate. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. 1969). În schimb. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. cre[terea înceteaz\. uneori. În cazul solului. în toat\ perioada ciclului vital. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Dup\ majoritatea autorilor. atât în sol. în faza de r\sad. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Astfel. c\p\]ânile r\mân mici. Astfel. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). iar la 18-200C. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. De aceea. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. 1956. La varza timpurie.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. datorit\ vernaliz\rii.

0. Solul. De regul\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei.). de[i are unele avantaje. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.N. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la niveluri optime de 75-80%.1. provenind din str\in\tate. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. profunde. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. prim\vara. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. Reac]ia solului poate varia. 4. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. în general. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. 01 .3 kg azot. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.1. Irigarea prin brazde.de var\. În compara]ie cu alte plante legumicole.5.târziu.extratimpuriu. Astfel.40 kg K2O. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. aplicat toamna sau.5. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. forma [i m\rimea c\p\]ânii. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. N. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. recomandarea pentru sistemul de cultur\. favorizând b\ltirea. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. în limite medii. 02.20 kg P2O5. 1. 04 . la nevoie. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. De asemenea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. în ]ara noastr\. 120 . În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. hibrid F1 etc. STAN. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii.3 kg MgO. 03 semitârziu. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. cât [i hibrizii F1. anterior preg\tirii terenului. 2000).7 kg CaO [i 0. 10. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. De asemenea. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). al\turi de ap\.timpuriu.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Mobilizarea solului. fasolea de gr\din\ [i cartofii.2.1. 210 kg K2O. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.) [i din grupa cepei. MUNTEANU 10. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. sfecl\ ro[ie. prin fertilizarea de baz\. bame. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. dovleceii. Preg\tirea solului. plantele extrag din sol: 115 kg N. toamna. cum sunt: castrave]ii. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Toamna.8. expuse la soare. cu diferite grade de evolu]ie. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\.1. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. ]elin\. La rândul ei. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. prin dou\ treceri. s\ se realizeze produc]ii maxime. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Tehnologia de cultivare 10.2. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. p\tl\gelele vinete etc.6. situate pe terasa a doua a râurilor. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. este necesar ca. 122 . Fertilizarea de baz\. tomatele. N. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. imediat dup\ nivelare. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. 45 kg P2O5. În leg\tur\ cu aceasta. lobod\ de gr\din\ [. p\trunjel. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. la 8-10 cm adâncime. care au boli [i d\un\tori comuni.1. castrave]i.N.). Locul în rota]ia culturilor. etc.a. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.6. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. STAN. de tipul solurilor aluviale. p\stârnac. ferite de curen]i reci. ardeii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.

cu suprafe]e mici. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. 60 g superfosfat [i 12. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. inclusiv modelarea solului pentru ca. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. În cazul verzei timpurii.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.2 în agregat cu tractorul U-650M.5 g sare potasic\ la m2. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). dup\ care se face modelarea. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. prim\vara devreme.8 sau 123 . Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2.2%). Astfel. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. În cazul gospod\riilor popula]iilor. se folosesc doze orientative. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.

MUNTEANU MMS-4. N. în cazul gospod\riilor popula]iei. . prim\vara. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC.tratamentul chimic. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. în cantitate de 3-4 litri/ha. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. Erbicidarea.8. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. solul. acestea se vor executa dup\ plantare. deoarece. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. modelarea se execut\ tot din toamn\. STAN. în acela[i mod ca [i Treflanul. echipat cu rari]e. Preg\tirea semin]elor. astfel modelat. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. acest erbicid fiind foarte volatil. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. la adâncimea de 5-8 cm.N. pe rigole. respectiv 15 g/m2. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris).8. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. Terenul fiind modelat. pr\fuirea cu 124 . înainte de sem\nat. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.2. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii.5). [i de aceast\ dat\. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2.

3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). în vederea gr\birii germina]iei.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. Producerea r\sadurilor.. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin împr\[tiere. se ud\ cu 125 . se taseaz\.stimularea semin]elor. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. în vârst\ de 40-45 zile. 1986). Tabelul 10. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.3. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.5% timp de 10-12 ore. . sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. folosind rama de sem\nat. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.

05-15.06 01.01-5.4-0.4-0.06 15.05-05. N.05-15.06 - 25.05 25.4).5-0.06 20.03 01.3 0.04 01.07 10.6 0.05-05. MUNTEANU ap\ tehnologic\.3 0.06-10.07 15.05-15.05 15.05-20.05 25.3 0.5-2.06 30.3 0.3 0.02 15. STAN.07 10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06-15.05 15.06 20.4 1.07 01.3 0.06-25.3 0.05 01.03 10.06 05.07 05.05-05.06-15.4-0.06-15.0 0. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05 - 01.04 01.06-25.05-05.3 0.02 plant\rii 5.05 15.06-10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.03-30.5 0.05-20.02 15.05 20.06-15.04-20.0 0.03 25.06-20.3 0.07-15.06-10.3 0.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.03-30.3 0.07 10. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.04-05.5 0.06-10.N.06-20.02-05.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .04 20.03-15.06-30.3 0.8-1 0.05-25.04-15.06 01.04-10.05-10.05-15.02-10.01-15.06 01.3 0.03 01.07 - 20.06 05.05 20.06-10.0-2. Tabelul 10.3 0.01-10.4 1.05 15.05 15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05-25.05 20.04-10.05 01.07 01.07-30.03-5.

în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. conform datelor din tabelul 10. la 8-10 zile de la repicat.5. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. 1987).LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. pentru combaterea afidelor.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.2%.1% (Costache M. Tabelul 10. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Dithane M-45 0. 200 g superfosfat.05%. în cuburi nutritive.25%. Actelic 50 EC 0. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.4%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. . 500 g sulfat de potasiu. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). [i colab.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. În momentul plant\rii. Divipan 100 EC 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%.4%. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. 127 .1% sau Sinoratox 35 EC 0. Onevos 33 EC 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0.3%.2%. Turdacupral 50 PU 0. . la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). folosind 300 g azotat de amoniu.05%. .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. Perozin B 75 WP 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . Sandofan C WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. la semnalarea stacului. de culoare verde-închis. . la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.dirijarea temperaturii.

R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm).3 . odat\ cu executarea plant\rii. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. umidit\]ii [i aerisirii. STAN. Dac\ este necesar. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. 10. N. distribuindu-se circa 0. revenind 6.N. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. cele alungite. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. cu r\sad de aceea[i vârst\. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. În timpul perioadei de vegeta]ie. Lucr\rile de îngrijire. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. la 5-6 zile de la plantare. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. Tot din acest motiv. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. 200250 m3/ha. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. aplicând 4-5 ud\ri. 10. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. revin 5.5-1 litru ap\ la plant\.67 plante la m2. Completarea golurilor se face manual. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. 128 .55 plante pe m2. soi [i calitate. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Fig.3). pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Pe fiecare strat în\l]at. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.

Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. În cazul culturilor pentru consum. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. eliminarea plantelor atacate). sub primele 3-4 frunze exterioare. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. dar peste 350-500 grame. ca adeziv. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. Produc]ia este de 15-20 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize. igien\ cultural\. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.15%. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. bine învelite. [i de 1-2 ori manual. Tabelul 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101.6 [i 10. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. pe rând. Calendaristic. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. pe o adâncime de 50-60 cm. cu fermitate evident\.7). Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. soi [i epoca de înfiin]are.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Oxiclorur\ de cupru 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei. în func]ie de zon\. în faza de formare a c\p\]ânii. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. prin t\iere cu cu]itul. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dac\ este nevoie.5%)** 129 . îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor.

evitarea terenurilor ude [i acide. Nemispor 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. ar\tura adânc\ de toamn\. Topsin M 0.5%.1%) Rota]ia culturilor.15%) Rota]ia culturilor. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.N.1% sau Sumilex 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.25%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.3% sau Dithane M-45 0. igiena cultural\. igien\ cultural\.1%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. distrugerea resturilor vegetale.4-0.25%) Igien\ cultural\. igien\ cultural\. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.15%. igien\ cultural\. Fundazol 0.1%.1%. Dithane M-45 0. ar\tura adânc\ din toamn\.10. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Rovral 0. Tiuram 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.6 .15%.1%. Mycodifol 0. igien\ cultural\. Nemispor. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. ca adeziv 130 . tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. STAN. dezinfec]ia amestecului nutritiv. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).2% sau Perozin 0.4%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Manzate 0.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.2%. Benagro 0. tratarea culturilor (Benlate 0. combaterea insectelor vectoare. dezinfec]ia amestecului nutritiv. N.1%. Curzate plus T 0. Benlate 0. Merpan 0. tratarea culturilor (Perozin 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. în special la culturile semincere (Daconil 0. tratamente. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor.15-0. sin P. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.1% sau Fundazol 0. Benagro 0. 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.5%.05-0.5%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente. Ronilan 0. Brave 500 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0..2%.25%.2%. Miltox 0. ar\tura adânc\ de toamn\. folosirea de soiuri rezistente. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie.2%.3%.2%.2%. Captadin 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.

distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Decis 25 EC 0.15%. combatere biologic\ 131 . Clorofos 75 PS 0.15%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.04%. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%. Triclorofon 80 PS 0.15%. Dipterex 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.1%. Triclorofon 80 PS 0.15%.15%.15%) Igien\ cultural\.05%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Decis 25 EC 0.4%. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Thuringin 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.1%.05% etc. plantarea în câmp cât mai devreme. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. folosirea de (Phyllotreta atra).4%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Diazinon 60 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.2% etc. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0.15%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.2%. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Basudin 60 EC 0.15%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.05%** Idem Igien\ sanitar\. Carbaril 50 WP 0.15%. Carbetox 37 EC 0.4%.04%.15%. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.4%.2%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2%.05%. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.). tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. Sinoratox 35 EC 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase. ar\tur\ adânc\ din toamn\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Actel[lic 25 EC 0. Sumithion 50 EC 0.1%. Metathion 50 EC 0.2%.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Zolone 35 EC 0.15% etc.05%). Sumithion 50 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane.4%. Fernos 50 WP 0.4%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.2%. Clorofos 75 PS 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Ambuch 25 EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Triclorofon 80 PS 0.2% etc.05%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%. igien\ cultural\. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Sinoratox 35 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.

Sumithion 50 EC 0.15%. Zolone 35 EC 0. Decis 25 EC 0.2%. Preg\tirea solului. 20 kg P2O5.1%. Metation 50 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.05%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. p\trunjel. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). bine nivelat. Se evit\ solurile prea u[oare. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.7 . De aceea se alege un teren plan. fasolea de gr\din\ [i bobul. imediat dup\ nivelarea de exploatare. profund [i bogat în humus.15% . care pierd repede apa.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. la nivelul în\l]imii plantelor. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. ar\tur\ adânc\ de toamn\.1% etc.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. p\stârnac. N. deosebit de periculo[i. Sinoratox 35 EC 0.04%. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\.. tratamente (Birlane 10 G 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Locul în rota]ia culturilor. Carbetox 37 EC 0. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. cât [i în atmosfer\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Decis 25 EC 0.4%. 75 kg K2O. plantele extrag din sol: 84 kg N. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Hostathion 40 EC 0.) [i cele din grupa cepei. igien\ cultural\. STAN. Ca urmare.05%.2. MUNTEANU Tabelul 10.2%. Folithion 50 EC 0. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Zolone 30 WP 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.1. în cele mai bune condi]ii. ridichi. Fertilizarea de baz\.01% etc. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.1%. 1985). tratamente (Sumithion 50 EC 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Ripcord 40 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. ca adeziv 10.N.15%.4%. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. toamna. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.6. ]elin\ etc. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Cultura de var\ Alegerea terenului. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).

20-25 martie [i 1-10 aprilie). urmând ca. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. sau cu DR-5. Dup\ sem\nat. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Modelarea solului. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. înainte de plantare cu 10-14 zile. echipat cu corpuri de rari]e. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.3. Producerea r\sadurilor. la 5x5 cm. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. se ud\. odat\ cu modelarea propriu-zis\. utilizând rama de sem\nat. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se folosesc doze orientative. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Astfel. în solarii neînc\lzite. rigolele s\ fie adâncite. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. irigându-se de mai multe ori. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. în 2-3 reprize (15-20 martie. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie.2. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 .2). Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici).2. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Erbicidarea. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Varza de var\.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. în func]ie de umiditatea solului. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.5-1 litru ap\ la plant\. Fig. în 2-3 etape. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). cu specificarea c\. înl\turarea vârfului pivotului. 4 g/m2. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. 10.4 . Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.4).4). iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.N. revenind o desime de circa 5. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. dup\ care se mocirlesc. distribuindu-se circa 0. N. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. La r\sadurile nerepicate.5 plante la m2. 134 . iar în gospod\riile popula]iei manual. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.

Produc]ia este de 20-35 t/ha. dar. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. 135 .LEGUMICULTUR| II În timpul verii când.3. în general. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.6. apa s\ se infiltreze în adâncime. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. În schimb. seara. în cazul cultivarelor hibride. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Recoltarea se execut\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere. ceap\ [i usturoi pentru stufat. [i manual. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. în condi]ii optime de tehnologie. orz de toamn\. secar\ mas\ verde etc. destul de periculo[i. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Locul în rota]ia culturilor. borceag. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. pân\ la cre[terea temperaturii. În acest scop. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. de 3-4 ori între rânduri. manual. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase.. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. a[a cum s-a ar\tat. c\p\]ânile sunt mult mai mari. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Datorit\ d\un\torilor. care sunt mult mai uniforme. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. de 1-2 ori între plante pe rând. 10. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. adic\. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. astfel ca. a unor epoci intermediare. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor.1. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. se efectueaz\ ca la varza timpurie. peste 1 kg/bucat\. la nevoie. de regul\. spanac.

Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). N. 4 g/m2. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. deoarece r\sadul nu se repic\. 1973). Pentru gospod\riile popula]iei. utilizând rama de sem\nat. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. realizându-se o densitate de aproximativ 45. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. MUNTEANU Vara. la varza timpurie.N. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Se seam\n\ rar. 136 . Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.000 plante la ha (fig. fertil. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Producerea r\sadurilor. f\r\ gre[uri [i coame. gr\pându-se concomitent. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. dac\ este nevoie. se afâneaz\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. permeabil.50. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Dup\ sem\nat se ud\. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. se m\run]e[te [i se niveleaz\. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. se dezinfecteaz\. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.000 . dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. 10. Bala[a. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\.5). în vârst\ de 40 zile. 50 kg P2O5. STAN. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. 1969.

Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . revenind o densitate de 4 plante/m2.5 . aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu.nu se mai face modelarea. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.1.6. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). asem\n\toare cu cele de la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. 137 . t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. 10. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. în general. . Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). 10. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). concomitent.4.LEGUMICULTUR| II Fig.

dup\ s\pat. produc]iile fiind acelea[i. Producerea r\sadurilor.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. l\sându-se între plante 10 cm. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\.1.6. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te.5. printr-o greblare u[oar\. 1969). Culturile premerg\toare. . Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. castrave]ii. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. ardeii. de preferin]\. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. în agregat cu tractorul L-445. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Astfel. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). R\sadul se produce. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. iau apa din adâncime. N. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. 10. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive.8-1 kg s\mân]\ la hectar. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. l\sându-le pe cele mai viguroase. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Dat fiind specificul intensiv. în luna ianuarie). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. având un sistem radicular mai profund. în general. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. o bun\ premerg\toare (Maier. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. cu unele deosebiri. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. salata. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. ata[at la sem\n\toare. folosindu-se 0. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. . ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. în func]ie de zona de cultur\. STAN.N.Se face r\ritul plantelor. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. SUP-21 sau Saxonia-270.

L. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. 10-120C dup\ repicare noaptea.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.C. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. înc\ din toamn\.F.8). 16-180C pân\ la repicare. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. 139 . În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.6 m). (1980). Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Dup\ 35-45 zile. Prim\vara. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. iar I. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. În acest scop. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. I. 60 zile. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.L. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. imediat ce terenul permite. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. 14-180C dup\ repicare pe timp senin.4 sau FPP-1. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. echipat cu rari]e. Instalarea ad\postului.F. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). Dirijarea factorilor de mediu. Buz\u (1984) .65-70 zile. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Di]u [i colab.3). Vâlceanu [i colab. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. gr\parea terenului.-S. în ghivece sau cuburi nutritive.8) modificat\ ([asiu de 2. conform schemei de înfiin]are a culturii. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. 6-80C. Preg\tirea terenului.C.C. repicat la cuburi nutritive. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. se execut\ dezinfec]ia solului.4).P. cu 10-12 zile înainte de plantare. În cazul tunelelor joase de polietilen\. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha.L.

realizând o densitate de 85. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii.000 plante la hectar. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.000 plante la hectar. În condi]iile din sudul ]\rii. Tot pentru tunele joase.000 plante la hectar.F.40 m). 25 a III-a. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. STAN. asigurând o densitate de 57.C.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 1981). urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. densit\]i de înfiin]are a culturii. realizând densit\]i de 57.000-110. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. N. (1969. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. MUNTEANU Înfiin]area culturii. Ceau[escu [i colab. Vidra [i S. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.C.a.6) În ad\posturile joase. Maier(1969) recomand\. implicit. Buz\u. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. de tipul de ad\post. elaborat\ de I. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Maier [i colab.P. 140 . 10. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte.L. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. (cu l\]imea de 5. folosirea intensiv\ a terenului. M\nescu (1972) recomand\. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Buz\u.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1981. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.S.L. asigurând circa 53.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri.C.C. la distan]a 30x30 cm. L..L. dar în zona de nord-est. 1984).L. 1984).F. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.P.7). a. de condi]iile meteorologice. pentru solariile tip I.000 plante la hectar (I. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. pe brazde u[or ridicate.000). densit\]ile recomandate sunt de 57. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).L. Tehnologia cadru. Cobâla[ [i colab. atât în solariile bloc. 10.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.000 plante în solariile tunel (fig. la plantare.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. C. 10. 1978. în solariile bloc.000 [i respectiv 60.L.-S.000 plante la hectar. folosind schema 57+46+94+57 cm. realizând o densitate de 50. F.C. 10. Densitatea poate fi mai mare (90.F. Buz\u (1981).P. irigarea prin brazd\ a culturii [. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.N. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.C. De regul\.

Înainte de plantare. în cuiburi sau în rigole.LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. tasând bine solul. Udarea în 141 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.C. 10.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.F. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. r\sadurile vor fi bine udate.6 .

MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. comparativ cu serele din sticl\. posibilit\]ile reduse de aerisire). reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. lipsa agentului termic. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. N. Din aceste considerente. de exemplu. STAN. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. acoperirea cu folie de polietilen\. În acela[i timp. a b Fig. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. Dac\ totu[i este nevoie. Pentru cultura de varz\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. În acela[i timp. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). 142 . prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\).N. 10-7 .

10.-S.P. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig.F.L.8 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. În cazul temperaturilor prea mari.L. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . Buz\u.

cu care ocazie se refac rigolele de udare. molia verzei (Plutella brassicae). Buz\u. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.P.L. Fig. De asemenea. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. 144 .F. în func]ie de condi]iile de mediu. STAN.C. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.F.9 .C. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. de regul\ prin brazde. 10. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. în func]ie de dotarea tehnic\. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. buha verzei (Mamestra brassicae). Se aplic\. La nevoie.A. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). La tunelele joase. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. aerisirea se face în intervale scurte de timp. la ambele tipuri constructive. cu norme de 200-300 m3/ha.N.L. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.P. – S. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. N.C.-S. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. uneori. (I. 6-9 ud\ri.C. 1984). spre sfâr[itul perioadei. Lucr\rile de îngrijire. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Buz\u. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. melcii f\r\ cochilie (Lymax). reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. care se completeaz\ cu pra[ile manuale.L. folosind ma[ini [i aparate specifice. ori folosind motocultorul. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.U.L.

în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. capitata L.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. în teren neprotejat. Maier. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. în toate zonele legumicole. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Radu. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Importan]a culturii Varza ro[ie. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.1. 10. 10.2. rubra L. De obicei.2. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i.3. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1978. 1969. 1965. de asemenea. 1973).2. din mai pân\ în iunie. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. simple sau asortate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. de gustul mai apetisant. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. 1986). practic. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. eventual.2. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. aceea[i ca la varza alb\. 1969. Familia Cruciferae 10.2. f.10). 145 . Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10.

Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. profunde. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). lumina joac\ un rol relativ redus.2. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.2. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. de exemplu. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.aspectul general antocianului în celule. reavene [i fertile. al plantei. 10. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. 10. cu c\p\]âni globulos-alungite. N.6. necesit\ soluri mijlocii. Acest soi este tardiv. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. dar în Europa. conform cerin]elor pie]ei. 2 . dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.4.5. Temperatura. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. datorit\ prezen]ei Fig. Plantele sunt foarte viguroase.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. de origine german\. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. 146 . STAN. înc\ din perioada 1950-1960.10 . iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.2.N. MUNTEANU 10. de obicei. ca varz\ târzie (de toamn\). Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. dar în ultimul timp nu este de neglijat.Varza ro[ie: 1 . În România s-au cultivat câteva soiuri. de culoare violet\ [i foarte îndesate. practic. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1.

Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. cultura târzie.000-60. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. 10.000 plante la ha (fig. Ca urmare. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.11 . În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Locul în rota]ia culturilor. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Înfiin]area culturii. se planteaz\ dou\ rânduri.000 plante/ha. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni.11). realizându-se o densitate de 55. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. determinat\ prin cartarea agrochimic\.2). diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. orientativ. 10.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. ceea ce asigur\ o densitate de 55. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.

3. sabauda L.3. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. MUNTEANU sare potasic\. Datorit\ fine]ii.1. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.C. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. În România. cât [i în anul al doilea (fig. N. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.N. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. dar pe suprafe]e relativ mici. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. în secolul al XVI-lea. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. cultura este practic necunoscut\. STAN. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. Familia Cruciferae 10. bullata D.3. atât în anul întâi. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. var. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. 10.12). Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. în secolele XVIII-XIX. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. 10. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10.2. sin. 10. La noi în ]ar\. în vederea consumului în stare proasp\t\. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. 148 .

Aceast\ varietate este alogam\.12 .4. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. chiar ro[ie-violacee. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. se vor asigura.3. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. cu polenizare entomofil\. cu foliajul verde închis.F. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.aspect general. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. la care s-a ad\ugat. fiind moi. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 3 . condi]iile de sol. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. crocan]\ [i gust pl\cut.5. 4 . 2 . 10. la cultivarele mai noi. se cer asigurate. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. Acesta a fost creat la I. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.3. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. soiul românesc Marilena. la nivel optim. De aceea.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. 149 . 1985). 10.Varza crea]\: 1 .C. la circa 15 ani. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Vidra.c\p\]âna.LEGUMICULTUR| II Fig. cu ridic\turi convexe. cu prioritate. este semitardiv. fr\gezime.L. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. 10.frunza din partea superioar\ a rozetei. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\.

Fig.000-55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Alegerea terenului.000 plante la ha. 10. La noi în ]ar\. având în vedere [i soiurile folosite.000 plante la ha (fig. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna.13 . Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. N. soi [i epoca de recoltat. de var\ sau de toamn\.13). distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.6. realizându-se o densitate de 50. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). în variantele de cultur\ timpurie. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 10. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.3. STAN. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.N. MUNTEANU 10. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. 150 . se practic\. realizându-se o densitate de 55. în func]ie de zon\. cel mai mult. acolo unde se cultiv\ [i.

formate în axila frunzelor. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. are niveluri mult mai ridicate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. s\ruri minerale. 10. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. vitamine [. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. 151 . gemmifera D.a. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 6-7% glucide.2. ierboas\ în faza tân\r\.1.4. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. var. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.2-3. pân\ toamna târziu. 10.a. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. în principiu.3. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\.14). la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. verzi[oare în unt. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. 10. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. dar mai ales în vestul Europei. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.4.C. 10.4. 3. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. fiind de 20-40 t/ha. dup\ ce se ridic\ roua. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. verzi[oare pane [. care reprezint\ partea comestibil\. Eventual. Calendaristic. Valoare alimentar\. cu 2-3 zile înainte de recoltare.4. Familia Cruciferae 10.5% substan]e proteice.

N. mai ales în 152 . Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea.14 . Tulpina este erect\. u[or oblic\ în jos. 2 . tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. MUNTEANU Fig. grosimea tulpinii. 1969). dar mai ales. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. Frunzele sunt pe]iolate. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.N. STAN.Varza de Bruxelles: 1 . 10. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cu masa variind între 10-30 g. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. Atât din verzi[oare. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.4. În zona apical\.4. asem\n\tori celorlalte variet\]i. cât [i din mugurele terminal. pu]in mai rotunjit. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. de care depind num\rul. Florile. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. din aceast\ cauz\. 10. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.plant\ cu tulpin\ joas\. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.

evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. tulpina de 70-80 cm. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Prim\vara. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. În caz de secet\. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Marinescu N. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). la sfâr[itul lunii mai.6. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\)..LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie.5. Toamna. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Vernalizarea. deschiderea rigolelor pentru 153 . datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C).. cu vigoare medie spre mare. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. în caz de vânturi puternice. De asemenea. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. solul trebuie s\ fie bine structurat. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. verzi[oarele sunt mari. 10. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. 10. 1971). Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. Astfel. mai ales. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale.4. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. datorit\ masei vegetative. fertil [i semiargilos. profund. care este tardiv (180-200 zile). Preg\tirea solului. pe cât posibil.4. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. nivelarea de exploatare.

amenajate în câmp.000 plante la ha (fig. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. STAN. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Producerea r\sadurilor.15 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. r\sadurile sunt bune de plantat. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. realizându-se o densitate de circa 40. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Fig 10.15).N. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. R\sadurile nu se repic\. 10. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. MUNTEANU modelat solul. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. N. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. .

5. când verzi[oarele sunt bine formate. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Familia Cruciferae 10. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme.2.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea).. o bun\ comercializare pe pia]\. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pân\ la 10-12 t/ha. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.1992). taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. . 10. var. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. 1977. fiind. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Celelalte lucr\ri de între]inere. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. în acest sens.1.5. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. acephala D. 1992). recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. citat de Savi]chi [i colab. în func]ie de cerin]ele pie]ei.o. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. 1967. soteuri sau piureuri.C. silvestris). O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. La prima exist\ câteva variante tehnice. Beceanu (1995). pe baza unui larg studiu bibliografic. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. pân\ spre vârful tulpinilor. 10. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. salate fierte – folosite ca garnitur\. citat de Savi]chi [i colab. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var.5. prin ruperea cu mâna. supe. e[alonat. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.

penat lobat.3. 156 . MUNTEANU [i cultivat\. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\.N. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. cu în\l]imi variabile. Pe axul principal. cu polenizare entomofil\. Astfel. violaceu. cuprinse între 120-150 cm. Frunzele sunt simple. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. STAN. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Limbul frunzelor poate fi lirat. dispuse altern [i distan]at între ele. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.5.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 .16 . 10. Florile. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 2 . Formele pentru furaj au frunzele netede. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. în func]ie de soi. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum.16). Tulpina este cilindric\. din mugurii axilari. brun-violet. pe]iolate. frunzele pot fi colorate în verde. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.plant\ cu tulpina `nalt\. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Este o plant\ bienal\. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 10. iar uneori pestri]. N. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. mari. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. se pot forma ramuri scurte. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. dar superficial.

Esen]ial. de culoare verde. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. suprafa]a foliar\ mare. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. 10. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Apa este.6.LEGUMICULTUR| II 10. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. dar [i ro[ieviolacee.5. mai ales în gospod\riile familiale. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. 10. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. 157 .4. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha.5. Portul s\u înalt. pentru temperatur\. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. 10. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. oleracea. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. care au frunza aproximativ neted\. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. ca [i varza de Bruxelles. [i în cazul verzei pentru frunze.5.5. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\.

vitaminele A. cauliflora (Alef). sin.a. MUNTEANU Fig 10. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. citat de Ceau[escu [i colab. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. [. elastice [i turgescente. care sunt mai tinere. CONOPIDA Brussica oleracea L. N. var. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Dup\ Mincu [i colab. K 420 mg/100 g. mai mult murat\. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.6%. ciorbe. Ca 25 mg/100 g. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. (1984). PP. 10. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. denumit\ impropriu inflorescen]\. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie.N. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Aceasta se consum\ marinat\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. botrytis subvar. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. B1. Brassica oleracea L. 158 . glucide 3. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. B2. STAN. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. salate cu unt. În ambele cazuri.1.6.3%.6.17 . sufleuri [. lipide 0.9% (din care celuloz\ 1%). var. botrytis Familia Cruciferae 10. pane. (1975).a. proteine 2.8%. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. [i C 60 mg/100 g. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.

datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 159 . incomplet evoluat\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Tulpina principal\ este cilindric\. Germania [i alte ]\ri. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. fraged\ [i dulce. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. mai ales în jurul ora[elor. alb\. c\rnoase.3. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. bogat ramificat\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i.6.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. conopida nem]easc\. în culturi timpurii sau tardive. g\lbuie. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. scurt\. ierboas\. Anglia. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. în Fran]a. scurt\. apoi Italia. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. 1986). Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. la compromiterea recoltei. R\d\cina este pivotant\. De altfel. care are ca origini varza s\lbatic\. B. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. de unde s-a r\spândit în Olanda. groase. în mare m\sur\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.2. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. cum ar fi: conopida italiana. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. În prezent. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. în mod evident. În }\rile Române.6. din care. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. foarte îndesit ramificat\. denumit\ Brassica cretica Sam. 42 mii ha. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. tare ca [i la varza alb\.10.18). Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat.a. 10. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. [i ast\zi se cunosc denumiri. conopida de Cornwall [. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. 10. 2000).

verde-închis. Astfel. la unele soiuri. Florile actinomorfe. Polenizarea este entomofil\. dar sunt mai mici. 10. cu ramuri groase (la soiurile târzii). În faza de r\sad. sesile sau scurt pe]iolate. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Frunzele sunt simple. Culoarea poate fi verde-deschis. cu marginea întreag\. un criteriu de identificare a soiurilor. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\.N. N. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. polenizarea este indirect\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. albastre sau violete. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. cu marginea fin din]at\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. La un moment dat. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime.5-2 cm în diametru. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. compatibil\ cu toate variet\]ile de B.oleracea. fin din]at\ ori u[or sinuat\. practic. erect\ sau oblic\. conopida fiind o plant\ alogam\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. iar în stadiul de c\p\]ân\. de 1. cu nuan]e cenu[ii. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. STAN. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. nervura principal\ este foarte lat\. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. tetramere. de asemenea. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. la altele. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. 160 . nervura principal\ este sub]ire. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire.18 . frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. De[i florile sunt hermafrodite. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. Conopida este. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. hermafrodite. frunzele au limbul oval – alungit. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). MUNTEANU rareori pu]in violet\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. La înflorire. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. groas\.

apa [i elementele nutritive. În perioada de formare a c\p\]ânilor. o lung\ perioada de timp. de[i ritmul de cre[tere este mai lent.4. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. de velur sau bob m\runt de orez. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. unde cap\t\ culoarea verde. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. care diminueaz\ valoarea comercial\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care se reface foarte greu. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Pe acest ]esut. cu c\p\]ânile formate. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. care. determin\ spargerea celulelor. nici nu mai formeaz\ flori. cumulate cu seceta prelungit\. în cea mai mare parte. Un exces de ap\ provoac\ 161 . dac\ sunt bine c\lite. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. de multe ori. În aceast\ direc]ie. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). factorii major implica]i sunt temperatura. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad).6. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. identice cu cele ale verzei. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cantitativ. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. astfel afectat. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. 1969). dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. de[i. Apa.LEGUMICULTUR| II 10. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Conopida de toamn\. care î[i pierd turgescen]a. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. temperaturile sc\zute de 4-80C. Temperaturile ridicate. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Tot în faza de c\p\]ân\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. care. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. devin laxe.

plantele se alungesc. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. num\rul de frunze este mai redus. determin\. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. altfel. De asemenea. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În termeni gr\din\re[ti. Din aceast\ cauz\. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. în mod special. cultura are nevoie. de asemenea. corespunz\toare terenurilor bine însorite. 1969. În ceea ce prive[te azotul. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. de asemenea. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. în general. 1979). c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. un exces (moderat) de ap\. Alungirea r\sadului. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. de[i nu au dreptate în totalitate. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. d\un\tor pentru c\. 1978). întârzierea recoltei. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. A[a cum s-a mai ar\tat. În privin]a elementelor minerale. de o cantitate mare de lumin\. chiar u[or violacee. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. În câmp sau spa]ii protejate. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). STAN. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. în mod evident. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. este important de reamintit c\ 162 . Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. În timpul vegeta]iei. a[a cum se întâmpl\ la varz\. În acela[i timp. Le Bouhec. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Excesul de ap\ este. În faza de r\sad. Lumina. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp).N. N. r\sfirate. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor).

Tehnologia de cultivare 10. castrave]i. de toamn\ [i de iarn\. 10. spanac etc. Tipul ecologic de iarn\. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).6. pân\ la minus 100C. maz\rea de gr\din\. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). La rândul ei. cernoziomuri levigate. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. grupa Giant (din Italia). în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. De asemenea. bobul etc. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. uneori pentru ser\). cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. pe terenuri ad\postite. salat\. Alpha (pentru câmp.2–7. provenit\ din grupa Erfurt). De exemplu. în cantit\]i prea mari. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\.6. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Locul în rota]ia culturilor. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.8). 163 . Sunt contraindicate solurile grele. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. b. de[i nu este prea bogat. sortimentul. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. din care multe sunt hibride.1. reci [i umede. 10. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii.8). dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale.5. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. mai ales în prim\verile secetoase. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei.6. La noi în ]ar\.6.6. cu diferite grade de evolu]ie.LEGUMICULTUR| II acesta. c. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.

STAN. N.N. MUNTEANU 164 .

10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Lucr\rile de îngrijire. în vârst\ de 40-45 zile. la 4–5 zile dup\ plantare.19). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. revin aproximativ 66. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). revenind o densitate de 66.000 – 75.445.600 plante/ha).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Fig 10. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Completarea golurilor se face manual. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. cultura de conopid\ 165 . se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. ca [i la varza timpurie. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\.000 plante la hectar (fig. În ferme. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. cu udare individual\ a acestuia. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. astfel. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.19 .600 plante /ha. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Producerea r\sadurilor. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.

variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. f\r\ a-l r\ci prea mult. aplicându-se. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. N. Recoltarea se efectueaz\ manual. în func]ie de starea de umiditate a solului. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. albe. Calendaristic. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. cu cantit\]i moderate de ap\. STAN. Dac\ este nevoie. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. De regul\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. În perioada de formare a c\p\]ânilor. pân\ la 15 – 20 iulie. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. fragede [i pl\cute la gust. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Produc]ia variaz\. norma de udare se m\re[te. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. fiind între 15 [i 25 t/ha. 166 . Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. cu circa dou\ zile. se execut\ o udare u[oar\. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. în func]ie de regimul de precipita]ii. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. În gospod\riile popula]iei. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi.N. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. pân\ la 5-6 ud\ri. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în circa 2 – 4 etape. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. Înainte de recoltare.

prin ata[area unei grape stelate. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. ceap\ pentru stufat etc). Locul `n rota]ia culturilor. în func]ie de gradul de aciditate. cartofi timpuri etc.LEGUMICULTUR| II 10. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha.000 plante la hectar (fig 10. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. la adâncimea de 20–22 cm. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. dac\ este nevoie. secar\ mas\ verde etc. spanac. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. În cazul în care solul este u[or acid. asigurând o densitate de 45. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.6. dup\ urm\toarele culturi: salat\. din punct de vedere al structurii. De asemenea. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. cu l\]imea la coronament de 104 cm.20). în nici un caz acid\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.000 – 50. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. în func]ie de zon\. Pe fiecare strat în\l]at. spanac.6. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în perioadele secetoase din timpul verii. Producerea r\sadurilor. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Vara. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai.2. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. în vârst\ de 45 – 55 zile. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. 167 . Celelalte lucr\ri aplicate.

c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. seara. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei.20 . În timpul vegeta]iei. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. În timpul perioadei de vegeta]ie. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. când plantele [i-au revenit. realizând o densitate de circa 55. 10. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. MUNTEANU Fig. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. în func]ie de regimul de precipita]ii. În gospod\riile popula]iei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. ac]ionat\ de tractorul L-445.000 plante la ha. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. N. în perioada de formare a c\p\]ânilor. pân\ 168 . Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze.N. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. la cultura de conopid\ de toamn\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. Lucr\rile de îngrijire. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. în perioadele secetoase din timpul verii. În faza form\rii c\p\]ânilor.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Dac\ este nevoie. dup\ care se depoziteaz\ temporar. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros.

Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. În faza de r\sad. 1981). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Infiin]area culturii. asem\n\tor culturii de câmp. De aceea. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Sem\natul nu se va face prea des.). – S. 1972).F. 10. de asemenea. Löbl [i colab.C.L. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor.000 plante la hectar. 1974). Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. Dup\ r\s\rire. Buz\u. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). unde sem\natul se face în luna ianuarie.000 [i 30. Salter. în faza de cotiledoane. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. epocii [i ciclului de cultur\.a. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). (1962. Pentru Câmpia Dun\rii. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).P. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. alungindu-se foarte repede. variind intre 18 [i 30 t/ha. reduce faza de c\p\]ân\. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Cu 7–8 zile înainte de plantare. 1977). În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. Pentru ciclul al II-lea.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. 1974. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. astfel ca. respectiv cu 40. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter.6. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile.C. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1.L. atât în ciclul de prim\var\.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. 169 . pericolul vernaliz\rii [. Producerea r\sadurilor. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.6. O bun\ fertilizare se poate realiza. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. pân\ la plantare. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. plantele se vor c\li foarte bine. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile.

L. de 33. realizându-se o densitate de 40.P. asigurând o densitate. de asemenea. în rânduri. 1980).N. determinând încetarea în cre[tere. Principalii factori de mediu se regleaz\. – S. MUNTEANU În solariile bloc.. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. 1981). cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. realizând o densitate de 28. asem\n\tor culturii de varz\.L.21).22). 170 . Fig.000 plante/ha (fig. conopida. STAN.23). folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. În plus. Fa]\ de varz\.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.24.21 .000 plante/ha. în faza de c\p\]ân\. Reglarea regimului factorilor de mediu. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. conform schemei din figura 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. Buz\u. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. în general. N. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. De asemenea. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. este deosebit de sensibil\ la secet\. în faza de c\p\]ân\.F. realizându-se o densitate de circa 33. 10.000 plante la hectar (I. La aceea[i schem\. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. 10.C.C.10. 10. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.

10.23 .22 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.

O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.6.-S. Se planific\ între 50. 1973) 172 . 1981. specific\ soiului. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. citat de Ceu[escu [i colab. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. reglarea factorilor temperatur\.F. în func]ie de soi. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Mamestra brassicae). la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. STAN. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\..6. 1980). Producerea r\sadurilor.4.L.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. folosind temperaturi sc\zute. Lucr\rile de îngrijire. 10. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.P.C. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.N. MUNTEANU Fig. Buz\u. 1970.C. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii.000 de fire la hectar. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.. modificat) Ca [i la varz\.000 [i 80. 10. În continuare. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.L. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. N. de exemplu. 1973).

irigarea.000 plante la hectar. în perioada de insola]ie. 10. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. aerisirea va fi aproape permanent\.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. a[a cum s-a mai ar\tat. vor avea o densitate mai mare [i invers. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. În acest scop. soiurile mai pu]in viguroase. 173 . dac\ s-au format c\p\]ânile.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. afânarea solului prin pra[ile. Lucr\rile de îngrijire. Recoltarea. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Astfel. În plus. În general. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu.000 plante la hectar (fig. Sera. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 [i 80. Lucrarea este e[alonat\. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Înfiin]area culturii. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. corespunz\tor epocilor de plantare. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. prin cretizarea geamurilor.25) Fig. recoltarea se face e[alonat. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. care s\ asigure densit\]i variind între 50. 10. prin caracteristicile sale constructive. uniformitatea.5). calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. la densitatea de circa 50. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. 1973). frunzele se leag\ deasupra acestora.

anual\. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. 10. Acest termen exist\ [i ast\zi. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). “oficial”.7. dar prezint\ suficiente caractere botanice. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. chiar dup\ 1950. subvar. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. MUNTEANU 10. ca [i aceasta. 10. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. 10. La noi în ]ar\. Se recunoa[te c\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. BROCCOLI Brassica oleracea var. în secolul al XX-lea (1930). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). broccoli este aproape necunoscut\. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. fiind considerat\. italica Plenk Familia Cruciferae 10. În lume. o legum\ de lux.3. botrytis L. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). cymosa Lam sin. Broccoli este o varietate ierboas\.N. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. B. constând din l\starii floriferi. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.o. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. în mare parte asem\n\toare cu conopida. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. în mod exclusiv. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.7. 174 . Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig.1. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. dar denume[te. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord.26).2. 1994). STAN. cunoscut\ mai ales în Italia. var. N.7.

Soiurile mai noi.4.LEGUMICULTUR| II Fig. var. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . pedunculii florali [i mugurii floriferi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. ameliorate ini]ial în America de Nord. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. dispuse pe l\starii principali.m. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.o. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.). botrytis L. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. subvar. 10. g\lbuie sau violacee. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.d.7. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. denumit\ în mod corect inflorescen]\. 10.26 – Broccoli: 1 . la multe soiuri. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. formând noi buchete [. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Partea comestibil\. Limbul este. lirat-penat-partit.a. asparagoides Lam. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 1953). care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. La soiurile mai vechi. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.

M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.7. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.7. Fig. În câmpurile experimentale de la I.N.7. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. în mod întâmpl\tor. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Soiuri La nivel mondial.C. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. În România se cultiv\. SCL Bac\u [.6. Cu alte cuvinte. ~n aceast\ faz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.6.27. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. 10. Tehnologia de cultivare 10. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).L. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.1. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. în cultur\. Vidra. exigen]ele ecologice sunt maxime. diferite soiuri. provenite din ]\rile cu tradi]ie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10.F. N.a. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. STAN. 10. cu o vârst\ de 40-45 de zile.5. au fost studiate adev\rate colec]ii.27 . 10.

în cultur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. dar poate fi [i mai redus\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau.5 iulie). Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. de regul\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Înfiin]area culturii are loc. în mod e[alonat. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. 10. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Recoltarea se efectueaz\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. De asemenea. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Fig. La cultura de broccoli asparagus. dar f\r\ frunzele protectoare. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .28).2.28 . eventual. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig.6. acestea se vor elimina din inflorescen]\. prin r\saduri de 3045 de zile. 10. a[a cum s-a anticipat deja.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Dac\ l\starii sunt prea lungi. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).7. 10.

gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii.2. suculent\. oleracea. ghiveciuri. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). Importan]a culturii Importan]a alimentar\.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Familia Cruciferae 10.a. ridichi. respectiv B.8. Una din aceste variet\]i. din timpul toamnei). sylvestris. gongylodes L. oleracea var. var. De asemenea. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. sin. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii.8.1. ou\ sau umplute cu carne [i orez. în perioada cu umiditate ridicat\. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . denumit\ “varza de Pompei”. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. de exemplu.). [i bolile. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. comparativ. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. r\sadni]e [i solarii. H. cu gust pl\cut.N. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. gongyloides Lam. circa o lun\. în perioada de secet\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. La noi în ]ar\ sunt 178 . 10. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. mai ales atmosferic\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. ]elin\ [. simpl\ sau asortat\ cu morcov.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori.8. soteuri. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). N.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). adic\ 15-25 t/ha. care este fraged\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. cu conopida. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. Din punct de vedere agrofitotehnic. De asemenea. STAN. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . 10. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. frig\nele. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. GULIA Brassica oleracea var. mânc\ruri cu carne. Oleracea.în cel al guliilor. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii .

de culoare verde-deschis. în faza reproductiv\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în func]ie de soi. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Unele soiuri . 10. 1985). în faz\ de r\sad. în S. ovat sau lanceolat. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical.Gulia. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\.U. cele de la baz\ cad mai devreme. limbul este eliptic. În România. se comport\ ca anuale.8. comparativ cu varza.29 . sferic-turtit\ sau ovat\. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. în al doilea an). Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Astfel. alterne. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. în func]ie de vârsta plantei [i soi. gulia. bienal\ (fig. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. dublu sau neregulat din]a]i. În lume este larg r\spândit\. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. Frunzele sunt simple. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. Aspectul general al plantei: scurt\. tuberizat\ în partea inferioar\. 10. în acest din urm\ caz. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. respectiv 610 ori mai mici. atât timpurie cât [i cea tardiv\. l\sând cicatrici mari. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. La soiurile timpurii. acestea pot evolua. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Tulpina (în primul an) este Fig. Lobii limbului sunt simplu. cultivate prim\vara devreme.A. Canada [i Asia.3. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. r\d\cini.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea.29).. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. 10.

elementele nutritive [i ap\. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. inclusiv la gulia de toamn\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. cerin]ele sunt mai mari. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. de baz\.4. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de regul\. factorii de mediu . N.6. pe un fond de fertilizare organic. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În mod deosebit. Solul trebuie s\ fie mijlociu. Elementele nutritive se prefer\. pe de o parte. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Asolamentul.1. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.8.8.9). În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. STAN. pentru gulioare. tardive. a fi în cantit\]i mari. 10. bine structurat [i fertil. iar pe de alt\ parte. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii.mai ales nutri]ionali . Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare).8. Aceste cerin]e sunt justificate. dar echilibrate.a. în cultur\ protejat\ [. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). datorit\ faptului c\ plantele. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. dar suficient de reav\n. 180 .N.6. Producerea r\sadurilor. 10. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.8. În acela[i timp. 10. În toate cazurile. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. mai ales fa]\ de sol.5. MUNTEANU 10.

LEGUMICULTUR| II 181 .

asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Murtazov [i colab.30). mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. N. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. temperatura de 70C). Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. la interval de 8-10 zile. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. STAN. Lucrarea se execut\ manual. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. prin împr\[tiere sau în rânduri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. cel pu]in trei zile. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.02) (tabelul 10. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Se aplic\ 3-4 ud\ri. Fig 10.4). cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. 10. Lucr\rile de îngrijire. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. 182 .N.30 . la distan]a de 25 cm între plante.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm.

8. revenind o densitate de 65. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. o singur\ dat\. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.2. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize.000-70.6.31). în func]ie de condi]iile meteorologice. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. 10. agrotehnice [i de soi. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. produc]ia va suferi (Bala[a. La plantare. 1973). 183 . Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. 10. R\sadurile îmb\trânite. în zona unde are loc procesul de îngro[are. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. în acest caz.000 plante la ha (fig. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.

cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. f\r\ suculen]\. Guliile.3.8. 10. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Producerea r\sadului. la adâncimea de 30-40 cm. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. R\sadul se produce în sera înmul]itor. de calitate inferioar\.N. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. dar pot face recoltarea mai dificil\. în func]ie de regimul de precipita]ii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. N. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. MUNTEANU Fig 10.31 . asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. 184 . la cuburi sau ghivece nutritive. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.6. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. STAN. În cursul vegeta]iei. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\.

arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. mai ales în perioada iernii.34.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 10. între 15 martie . 10.32). plantarea se va realiza pe 16 rânduri. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. În perioada de r\sad.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.000 plante.000 plante la hectar. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. care în general va fi moderat\ (16-170C). cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. dispuse conform schemei din figura 10.10 aprilie. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. În solariile tunel. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. 1972). pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. 185 . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.32 . Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.33). în func]ie de zona de cultur\. Înfiin]area culturii. Fig 10.33 .

tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Recoltarea. 1973). 1972). irigarea. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.34 . Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. MUNTEANU Fig 10.4. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. STAN. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.N. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. Lucr\rile de îngrijire. produc]ia este 2025 tone la hectar. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. N. Plantarea se face manual. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). 186 . schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. În cultura pur\. 10. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.8.6.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

2-3 kg. revenind o densitate de circa 33.000 plante la hectar. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.6. Cultura timpurie Alegere terenului.3 kg.36 . soi [i calitate. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Tehnologia de cultivare 10. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. 1973). la 4-5 zile de la plantare. Fig 10.000-166. deoarece r\sadurile nu se repic\. Completarea golurilor se face manual. Murtazov. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 10.9. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Se seam\n\ mai rar. Pân\ la plantare.LEGUMICULTUR| II 10. alegerea plantei premerg\toare.8-2. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.000 plante la hectar (Bala[a. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.9.1. ori de câte ori este nevoie. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). Producerea r\sadurilor.36). în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . cu r\saduri de aceea[i vârst\. 1973). 1974). În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.6. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.

iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Lucr\rile de îngrijire.) câte dou\ rânduri pe strat. Produc]ia este de 20-25 t/ha.5 cm. dup\ r\rit. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. [i în a doua parte a acestei luni. distan]ate la 80 cm (fig. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. la începutul lunii iulie. De asemenea.6. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Calendaristic. 10. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU Spectrum). Stanhay [. Fig 10. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\.9. manual.37). înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.N. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .a. 10.37 . aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. în 2-3 etape. N. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. STAN. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.2. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.

193 ..se face r\ritul plantelor. 10. în 2-3 etape. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. . manual. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. 1998). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.000-50. dar cu unele deosebiri [i anume: . ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000 plante la hectar (fig. l\sându-le pe cele mai viguroase.37).

Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. 1979 11. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. (peponid\). var. cu tulpina fistuloas\. Pepenele galben Cucumis melo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. târâtoare. sere. (=var. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. fiind monoice. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. Familia Cucurbitaceae 11.1.1. ad\posturi. convar. plantele Cucurbita pepo L. N.1. Dovlecelul entomofil\. 194 .) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.N. sunt plante erbacee anuale. STAN. vulgaris suprafa]\. alogame. oblonga Ser. prezint\ flori unisexuate.1) Tabelul 11. cu polenizare Giromontina Alef. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11.

39-0. 0.4 milioane tone. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). tocan\ etc.52% celuloz\. produc]iile medii sunt foarte diferite. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.07-2. 11. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 0. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. murate sau marinate).6% CaO. Spania. Varo. Germania. 0. 1.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.H. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. 1974). 4. 7. Polonia.7% MgO. În func]ie de ]ar\. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.58% Na2O. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 6. 0. pân\ la latitudinea de 61-62°. În Europa.U. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). Italia etc. citat de Ghenkov [i colab. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.04 mg% vitamina B2). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. din punct de vedere alimentar. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.A.A.3% K2O. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 0.4 milioane tone (Anuarul F. 10.57% cenu[\.. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Ungaria. 3. 1995).35-0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.14% zaharuri totale.O.1. De la greci.2. Pe plan mondial. iar cea total\ de circa 2.95% substan]e proteice.39% SiO2.26% P2O5. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.H.2 milioane ha. Anglia [i alte ]\ri nordice. 1. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov..04 mg% vitamina B1.000 ha. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. Collumela [i al]ii.8% SO3. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. suprafa]a cultivat\ este de 90. 195 . iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.39-0.. De[i.83% Cl. 11. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.. Olanda. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.

De la r\s\rire pân\ la recoltare. Fig 11. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. de la 0. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. târâtoare. 11. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii.Sistemul radicular la castrave]i. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. sunt necesare 56-70 zile. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.1. astfel.N. din loc în loc. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. tulpina emite r\d\cini adventive [i. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. ocupând suprafe]e diferite.7 la 2. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. acoperite cu peri[ori aspri. 1980) Tulpina este erbacee. fistuloas\. hr\nirea plantei devine mai activ\. cu p\mânt. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor.5 m. 196 . prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. sunt mari. ramificat\. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. MUNTEANU În ]ara noastr\.3. ca urmare.1). Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. STAN. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.1 . foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. urmate de zonele colinare. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele.. trilobate sau pentalobate. 11. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. N.

prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului.2 . dac\ polenizarea are loc. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. de form\ alungit\. numit\ melonid\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). 3 . deoarece polenul este greu [i lipicios. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor.flori femeie[ti.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.cârcel. 11.3). are dimensiuni [i culori diferite (fig. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). În cazul acestor hibrizi. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. care.2).3 . temperatur\ [i umiditate. fructele cresc deformate. o hran\ mai bogat\ în azot.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. La hibrizii ginoici.flori b\rb\te[ti. duc la cre[terea num\rului de flori femele. Astfel. 5 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. 1973) (Ethrel 500 ppm). în func]ie de soi. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. turtite. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 197 . 11. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . 2 . concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. de form\ alungit\. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate.frunz\. Dac\ polenizarea se face incomplet. favorizând apari]ia 1 .

plantele mor. Intensitatea optim\ a luminii. frunzele devin galben-verzui. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.4. STAN. 1957). plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. la cultura în sere [i r\sadni]e. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. MUNTEANU 11. în culturile de câmp. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Sub 15°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Din aceast\ cauz\. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. N. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Astfel. 198 .N. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. În func]ie de fenofaz\. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a.2) Tabelul 11. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.. este de circa 15-20 mii luc[i.1.

5). unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer.0 kg CaO [i 0.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Pe de alt\ parte. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. De asemenea.0 kg K2O. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. fructele se deformeaz\ [i. bogate în humus. u[oare.0 kg N. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. f\r\ exces de umiditate. 2. pe cât este posibil. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). este d\un\toare castrave]ilor.5-7. bine drenate. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. Nu sunt indicate solurile grele. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. încetarea fructific\rii. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. în unele cazuri. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. 199 . argiloase [i cele prea nisipoase. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. în special SO2. de aceea. în special la cultura de ser\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. 1.5 kg MgO. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. `n privin]a calit\]ii luminii. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. Elementele nutritive. De aceea. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. de obicei. 4. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. cap\t\ un gust amar. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. castrave]ii se cultiv\. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. afânate. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. care trebuie men]inute constant. De asemenea. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.5 kg P2O5. pân\ la 0. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. avându-se în vedere c\. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. se extrag din sol circa 2. fosfor [i potasiu. la o ton\ de produs.

plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Magic. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Levina F1. STAN. 200 . se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Obelisk. Royal F1. Corni[on. Favorit etc.4. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. pe timpul iernii etc. Corni[a F1. Tabelul 11. pe pale de paie. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Levina.1. Florida.3). pe [an] cu gunoi.N.5. etc. MUNTEANU 11. Record. Renato F1. se planteaz\ în solul serei. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. 11. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.1. plantele nu se sus]in. Parker. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad.4). Select. pe balo]i. Levina etc. Levina. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Anka. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Corni[a. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Farbio.6. (cu fructul lung) [i Renato. N. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. planta pe sol înc\lzit. Cornibac. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Astrea F1. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Cornibac Renato.

LEGUMICULTUR| II 201 .

astfel ca. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Indiferent de modul de cultur\.6. STAN.5).N. a. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). cu expozi]ie sudic\. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.000 plante/ha. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t.1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. conform schemei din figura 11. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.4. bobul). Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Pentru cultura de toamn\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. în 400-500 l ap\. fasolea. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.1.5 l/ha. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. permeabil. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. 100 kg/ha P2O5. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. În cadrul rota]iei. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. u[or înclinat. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. bogat în materie organic\. varza. MUNTEANU 11. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. în momentul plant\rii. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. 202 . cartoful. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. N. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Producerea r\sadurilor. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. ceapa etc.

40% turb\.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Wuchsal 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând.15% plus Fernos 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. În a doua jum\tate a lunii martie. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. Cu 7-10 zile înainte de plantare.03%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. în brazde de ]elin\. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.3%). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. mai rar. 30% mrani]\. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. La pra[ila a doua. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.4 .a. 203 .05% sau Ultracid-40 0.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).

Bavistin sau Derosal.2%.05%.025%. Aliette 0. STAN.5% Captan 50 WP 0.0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .075. cichoracearum f. Kumulus DF 0.2%.2%.N. Vapam 12001500 l/ha.cucurbitae) 0.1%.3%. Mancozeb 0. Previcur 607 SL 0. 72 ore. Odat\ cu începerea înfloririi. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c . Alfonat 0.2%.1%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Polyram DF 0.15% + Dithane M 45 .6).Benlate. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.15% l/plant\. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Mikal M 0. a . Systhane MZ 0. Folpan 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.05%.03%. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Topsin M. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Quadris 0.2%.015%.2% Mana Ripost M 0.2%.3%.Dazomet 500 kg/ha. Rubifan 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Sulf muiabil 0. N. Bavistin sau Derosal 0.0. 7-10 Turdacupral 0. Topas 0.2%. Topsin M.2%.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Dithane M 45 0. Sancozeb 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2%. când l\starii au 6-7 frunze. Bayleton 5-0.25. Shavit F 0. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.25% 8-10 Morestan 0. Vondozeb 0.05% Turdacupral 0. Curzate Man 0. Baycor 0.3%.25%. Dithane M-45 0. Bravo 500 . MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Tabelul 11.35%.5%. Tilt 0.25%.2%.05% plus Mycodifol 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Shavit f.Benlate. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.4%.05%. Vondozeb 0. cubensis) Curzate Manox 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .25%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.

03%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%. Dithane M-45 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Fernos 50 WO 0.1%. Unden 40 0. Mirage F 0. Ripcord 0.3%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.6 . Maneb 50 WP 0.1%.03 %.15%. Bavistin 0. Nogos 50 0.0. Fastac 0.04%.25%.04%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. În cazul culturii pe spalier. Divipan 100 0. Zineb 0. Nisorun 10 WP 0. Folpan 0.2%. Pirimor 50 WP 0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.08%. apoi se sorteaz\. Polyram DF 0.5 EC 0.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. Actellic 50 EC 0. Calidan 0.15%. Shavit F 0. Sumi7-8 Alpha 2. Talstar 10 EC 0.3% Captan 50 WP 0.1%. Polacritox 0. Omite 57 EC 0. Bravo 500 . Mospilan 20 SP 0.20. 8-10 Actellic 50 EC 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Sinoratox 35 0.1%.2% Captan 50 WP 0.2%. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .25%.2%. dup\ pichetare.6 m [i ∅ de 7-8 cm). gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Vondozeb 0. Maneb 50 WP 0.05%.1%.5-1.2%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.1%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.05%.02%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. b.15%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Supersect 10 EC 0. 4-5 Decis 0. cu lungimea de 1.Dezinfec]ia solului b .1%.05%.2%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.25%.2%.05-0.1%. 205 . Sumilex 0. Metoben 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.sp. Diazol 60 EC 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.08%.1% Fundazol 0.15%. Zineb 58 0.20.2%.05% Neoron 500 EC 0.

11. N. la o adâncime de 3-4 cm.6).5 [i fig.începutul lunii mai. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.N. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 206 . 11. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . Fig. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. STAN. folosind rota]ia amintit\ anterior.5 .6 .

7). care sunt foarte fragile. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. în special lungimea fructelor care. la soiurile de tip Cornichon. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.pentru industrializare [i 9-12 cm . când temperatura este mai sc\zut\. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . deci se recolteaz\ diminea]a. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. În nici un caz. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. trebuie s\ fie de 6-9 cm . semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. La culturile pe spalier. E[alonat.pentru consum proasp\t (tabelul 11. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Tabelul 11. dar dup\ ce s-a luat roua. în medie este de 2-4 zile.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. în func]ie de soi. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Pentru conserve. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. În momentul recolt\rii. bolnave etc. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp.

produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. 208 . În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. varz\ timpurie. N. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. c. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). orz de toamn\. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. 1978). secar\ pentru mas\ verde. Dintre lucr\rile de între]inere. legume verde]uri. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. recoltarea se face manual sau mecanizat.la cultura pe sol. 11. recoltarea se face zilnic. noaptea [i diminea]a). De aceea. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. STAN. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. recoltarea se face numai manual. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Cultura în sere Dup\ tomate. MUNTEANU La culturile pe sol. 69 cm [i 9-12 cm. maz\re de gr\din\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse).6. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. La culturile sus]inute pe spalier. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\.1. borceaguri. la început s\pt\mânal. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. irigarea este cea mai important\.2.N.

în ultima vreme. hibrizi ginoici (F1). Între]inerea culturii: . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în exclusivitate. de circa 30 cm. îngropa]i sau la suprafa]\. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .cultura direct în solul serei. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. sem\nat în ghivece. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. . dezinfectarea serei [i solului.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. preg\tirea substratului pentru plantare. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. . dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. . afânarea profund\. cât [i pe cea extern\. .cultura pe strat de gunoi de grajd. de 40-50 cm lungime. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. atât pe pia]a intern\.cultur\ pe balo]i. se folosesc în ser\. În cazul culturii direct în solul serei.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. cu fructe partenocarpice. a.

pe linia viitoarelor rânduri. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. sulfat de magneziu 50 g.5). pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i.N. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd.000 balo]i (100-120 t paie). care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. N. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. sulfat de fier 30 g. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. îngropa]i [i la suprafa]a solului. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. STAN. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. sulfat de potasiu 200 g. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor chimice. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. azotat de amoniu 200 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. în strat gros de 12-15 cm. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Dup\ a[ezarea balo]ilor. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. var stins 100 g. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. în trei reprize. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. care se bat în p\mânt. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. 210 . balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g.4). Se administreaz\ succesiv. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat.000-7.

00 20. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.70 8.5 10.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.00 8.50 1. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.03 1.65-9. 211 . instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). care trebuie manevrat. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.90-8.00-16.9-3.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .461 4.20 Specificare N . evitarea contamin\rii cu nematozi. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.70 8.0-37. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.160-0.099 2.0 12.00-3.30-4.I. În acest caz.IX.00 23.10 2.0-90.049-0.50-19. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.6-18. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.6-23.0 0. Tabelul 11. ciclul I balo]i ciclul II (15.9).6 43.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.8).21-8. care se bat în p\mânt. ace[tia se a[az\ direct pe sol.32-1.1973) 0.5-36.259 4.50-5.10 0.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.1972) (16. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.42-3.54 1.267-0. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.8 0. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.50-13.70 0.

03%. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.C. 0. evitându-se excesul de umiditate. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Actellic E. 0. la câteva zile de la r\s\rire. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile.ciclul II). Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. timp de 72 ore. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.03%). în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.05%.5 kg superfosfat. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. 30% mrani]\.2% sau Sumilex 0. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. cu asigurarea ventila]iei.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.2%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .15%. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.1%. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).5%. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.5 EC 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Astfel. Sumi-Alpha 2. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. 1. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Tratamentul termic uscat de 76°C. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Derosal 0. N. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.1%. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. STAN. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.0 kg sulfat de potasiu.3-0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 5-8 III .3%. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. 15-10 VII . Morestan 0. temperatura va fi de 22-24°C.ciclul scurt în sere înmul]itor.06% sau Unden 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. MUNTEANU Tabelul 11.2% plus Ultracid 0.N.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Foliar-feed 0.

10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.5-3 plante/m2.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. de culoare verde normal. 213 .40 m. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie). iar altele cu caracter special (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. **.10). 4-6 frunze normal dezvoltate. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. unele cu caracter general. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. liber de boli [i d\un\tori.11). în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.2 plante/m2). Pentru ciclul I. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. desimea culturii este de 2.12). cu sistem radicular bogat. 20-25 cm în\l]ime. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. cu r\d\cini de culoare alb\. 7-9 mm diametrul la colet. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Tabelul 11. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea este mai redus\ (1. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11.zile de la sem\nat la plantat.

• Reglarea umidit\]ii: . temperatura de zi: 22°C .c.umiditatea solului 85-90% din c. STAN. prin aspersiune. nivelarea solului.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.martie. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). 24°C . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 40% turb\. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. • Defolierea ascendent\. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. decada 3. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. deformate. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. • I – februarie. MUNTEANU Tabelul 11.4% Distribuirea r\sadului pe travee. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . N.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. februarie.. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.5. • II – aprilie.a. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. decada 2.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab.ianuarie. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).

plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.7 .`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. în prima etap\.`n "V". În continuare. tulpina se 215 . 11.7). în prima etap\. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. pe de alt\ parte. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. De la dolie. La acest sistem. Fig. [i colab. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . pe de o parte. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. la nivelul sârmei.. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. [i fructificarea acestora. 1980). se las\ câte un fruct la fiecare nod. B . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În acest scop. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). 11. l\starii îndep\rtându-se. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\.

N. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). pe fiecare plant\ se pot ob]ine. cât [i în aerul serei.3 3. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. în sensul c\. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. cât [i a fructelor.9 5. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.6 34 30 26 22 5. Un fruct. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm.2 7. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. iar `n al doilea rând. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. câte patru fructe. Tabelul 11. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. are nevoie de 18-21 zile. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.13). nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. f\r\ oscila]ii. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.N. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\.5 216 .14). Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. atunci acestea se epuizeaz\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. STAN.1 4. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim.4 5. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. atât în sol. în serii. o plant\ poate produce 40-45 fructe.

MgO-86/16 kg/ha. atât în interiorul balotului. 217 . 120 mg P2O5.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11..15). imediat dup\ începerea fructific\rii. prelunge[te perioada de fructificare. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. P2O5-852/192 kg/ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. de asemenea. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. pe baza analizelor de laborator. K2O-1010/412 kg/ha. astfel încât s\ asigure 30 mg N. CaO-1564/-kg/ha./ha. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 1978). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. la începutul vegeta]iei. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. 150 mg K2O. Ca urmare. Fertilizarea se face. [i a celor din zonele învecinate. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 1974). 1978). Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.. Este bine ca. 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor.a.

0-6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. În cazul când se practic\ acest ciclu.9). în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Pentru m\rirea produc]iei. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\. La aducerea în alee. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 6. în prealabil. N. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.N.0 6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. într-un sol care. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. r\niri mecanice etc. 218 . folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. direct pe solul serei. MUNTEANU Tabelul 11. b. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. strâmbate. folosind r\sad de 30-35 zile. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.5 6. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.5-7.0 2.6).8-7. STAN. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. tot pe calit\]i. strâmbe. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. deformate.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cu urme de îmboln\viri. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.5-3.8-7. a fost dezinfectat pe cale termic\. conform solicit\rilor beneficiarului. spongios.5 6.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. cultura se face obi[nuit. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie.2-3.

în concentra]ie de 10%). reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. aplicarea fertiliz\rilor faziale.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.3. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.1. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. [i colab. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. c. irigarea pe brazde sau prin aspersiune..9). dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.6.3). concomitent. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.P. 1981).K.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. conducerea plantelor vertical prin palisare. varz\. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. 11. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. se încorporeaz\ în sol. odat\ cu desfiin]area culturii. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. conopid\ (tabelul 11. mobilizarea solului [i. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. bilonatul plantelor. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Produc]ia este de 60-70t/ha. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. r\sadul se va produce tot în aceste sere. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii.3% plus Captadin 0.

În solariile tunel.000 plante la ha. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. moderat. La culturile din ad\posturile joase.N. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. 11.80 m între rândurile din band\. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. revenind 24.96 m în cele bloc. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\.1. la început. vertical. mai des [i cu norme mai mari. plantarea se face în rânduri simple. În solariile bloc. la distan]a de 0. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). R\sadurile se produc în sere înmul]itor. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. N. tip tunel. pra[ile. apoi. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. când se desfiin]eaz\ cultura. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime.85 m între benzi [i 0. realizându-se 50-60 t/ha. mulcirea cu mrani]\.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. în strat de 4-5 cm grosime. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2.000 plante/ha. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. sem\natul de devanseaz\. 1:10). iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. iar pe rând la 35 cm. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. revenind 22.6. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. 220 . udatul. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. STAN. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. iar plantarea la 1-10 martie. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.7 plante/m2.40 m în solariile tunel [i 0. pe un singur rând.4.

iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.2. 221 . 11. marmelad\. târâtoare. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. formând tulpini de ordinul I. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. fiind mai s\rac decât la castravete.3. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. atingând paralela 470. vitaminele B1 [i B2).8). când au gust.2. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. salate de fructe etc. Iordania.2. 11. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. 1974). Rusia. Este mult cultivat în India. Iran. În prezent. 1950). Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2.1. în culturi ad\postite. ]\rile mediteraneene. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.000 ha.500-3. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. 11. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. dulce]uri. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). La noi se cultiv\ pe circa 2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. acoperit\ cu peri fini [i de[i. aproape cilindric\. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.LEGUMICULTUR| II 11. mai sub]ire ca la castrave]i. Asia Central\ [i China (Jukovski. Tulpina este erbacee. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11.2. ]\rile balcanice [i în America. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. ajungând pân\ la 12-14%. Se ramific\ puternic. sucuri.. China.

N. crocant\ sau fondant\. portocalie sau verde.16). se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i.5 Mg (tabelul 11. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Astfel. MUNTEANU Frunzele sunt alterne.8 . consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. 13. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. frunze. de form\ ovoid\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. lung pe]iolate. cre[te consumul de potasiu. STAN. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). pân\ la începutul recolt\rilor. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. 11. Polenizarea este alogam\. Deci. elipsoidal\. de culoare alb\.1 P. legarea acestora [i îngro[area fructelor.2 N. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. florile [i cârceii. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\.8 K. entomofil\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.Pepenele galben: plant\ cu l\star. 81. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). acoperite cu peri[ori fini. Fructul este o melonid\ (peponid\). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. mai mult sau mai pu]in parfumat\.17). 222 . 10. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. la cultura de ser\. uneori longitudinal costat. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. palmate sau reniforme. galben\. În perioada de fructificare.2. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti.4. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. 11. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). N. Între înflorirea primelor flori femele. 1979). Fructele costate se numesc cantalupi.. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. cu o produc]ie de 22 t/ha.

Apa Lumina Tabelul 11. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.25 2. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. semitârzii (85-100 zile). În solurile pe care se cultiv\.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.20 P 0. 11.80 27. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.30 2.53 S.34 4.10 K 2. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).34 10.2. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.58 12. semitimpurii (75-85 zile). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. nisipo-lutoase). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.00 61. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). profunde [i ferite de vânturi. în compara]ie cu castravetele. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. cât [i târzii (peste 100 zile).60 13. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.40 10.18).14 5. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .90 8. 223 .80 Mg 0.7.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Suport\ mai u[or seceta.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.40 81. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.60 26. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.00 78.30 60.60 13.5..

N. STAN. MUNTEANU 224 . N.

3x35 kg/ha [i K2O . se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). 11. calitativ superioare. în sere. cu poten]ial productiv mai ridicat. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. 225 . Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.6.9 .2. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.6 ore).2. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. timp de câteva zile.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.18 ore). Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.2x35 kg/ha. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . combaterea bolilor [i a d\un\torilor. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).1. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.6. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. R\ritul plantelor pe rând se face manual. 11. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). mulcirea solului. 11.000-24. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .9). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.000 plante la ha (fig. rezultând în final o densitate de 20. apoi la 5-8 frunze (l\starii). Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. Fig.

aceasta va fi de 20-220C. în prima lun\ de la plantare. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. în mod normal. intensificarea aromei specifice etc. La soiurile târzii. în zilele însorite. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Se recomand\ ca. Este necesar ca permanent. temperatura se va ridica la 28-300C. 226 . N.2. pe fiecare m2 substrat de cultur\. înmuierea zonei pistilare.2. Noaptea (în perioada de cre[tere). dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Temperatura din aer. în primele 10 zile de la plantare. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. 11. STAN. utilizând r\sad de 4550 zile. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. În general. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. apoi cre[te pân\ la 90%. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie.N. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. rezultând o densitate de 20. va fi de 23-250C. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.000 plante la ha. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. în func]ie de luminozitate. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. temperatura se va men]ine la 18-190C. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Pe timp noros. în mod obligatoriu.19). Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. apoi. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\.6. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. trebuie s\ fie de 24260C. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. cultura. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. apoi (în perioada de fructificare). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. cultura nu se ud\. utilizându-se 2l/plant\). deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare.

Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. 11. Produc]ia este de 20-30 t/ha.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Astfel. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\.a. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia).6. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. 3-4 fructe pe bolt\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. dar fructele sunt mici. 227 .3. de calitate superioar\. ciupindu-se dup\ o frunz\. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.. Turkestan. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. Ogen etc. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. se ob]in fructe mari. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Galia F1. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. direct în ghivece. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. H-25. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 1980). sub form\ de “V”. produc]ia fiind timpurie. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime..19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab.2. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În plin proces de maturare a fructelor. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.

p. 228 . iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. la 100 g substan]\ proasp\t\. 11. STAN. C. din care: 1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.1. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. N. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. PP.6% glucoz\. fiind indicat în tratarea litiazei renale.3.3 mg/100 g).9.2.2 mg. în solariile de tip tunel (5.8-5.1.2 %). acizi organici (0.40 m l\]ime)..9 % zaharoz\. fier – 0. 3. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. În continuare. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).6 – 2. Butnariu [i colab. Astfel.N. lipide (0. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.4. dar desimea poate fi sporit\ la 20. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. s\ruri minerale de: potasiu – 2.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. B6.5%). Fructele con]in: 89-90% ap\.5 mg. se folosesc la prepararea mur\turilor.) sin. B5. în func]ie de vigoarea plantei.6 % fructoz\ [i 0. Înainte de maturizare. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. vitaminele A. distan]a dintre rânduri este de 1. fin [i pl\cut. iar în cel tip bloc. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.5 – 1. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.3. zaharuri (6-8%).000 plante/ha). Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.500 plante/ha). proteine (0. 1-2% celuloz\. B1. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. calciu – 7 mg. Dintre lucr\rile de îngrijire. 1992). Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. 1984.5 mg/100 g s.6. 11.5 – 4. de regul\. se las\ pe fiecare l\star. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. carotenoide (0. 1978). C(4. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. fosfor – 12 mg.000 plante la ha. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. B2. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2.2 %). Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. câte un fruct.).

Cipru –50.3. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.000 kg/ha.000 kg/ha. mai 229 .10). acoperite cu peri[ori de[i [i moi.000 kg/ha. indieni [i chinezi..2. per[i. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. pubescent\.773 kg/ha.409.11. Frunzele sunt mari. într-o lucrare publicat\ la Neapole. În prezent. Florile mascule apar. 11. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. 1999). Italia – 32778 kg/ha.3. Grecia – 40. Florile sunt unisexuate. Fig. de unde a trecut la arabi. 11.H.10 . Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.000 ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. profund divizate sau pu]in lobate. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. 1950). erbacee.3.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.LEGUMICULTUR| II 11. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Spania – 37. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.

semitârzii (De Mini[. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. mai rar. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. diferit colorate. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. ovale. aproape plate. bine drenate [i structurate. 11. pentru produc]ii foarte timpurii.6. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Fa]\ de lumin\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. culoare [i calitate diferite.2). Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. STAN. Semin]ele sunt mari. în func]ie de soi. Dr. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau.4. galben\. dar în exces d\uneaz\ form\rii. De[i este o plant\ de zi scurt\. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare).5. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. semitimpurii (Dochi]a). În anii foarte seceto[i. Miezul este de culoare alb\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.3.20) 11. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. pe tulpina principal\.N. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). cre[terea este încetinit\.3. 11. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. de form\. MUNTEANU ales. Charleston Gray) (tabelul 11. 230 . matur\rii [i calit\]ii fructelor. N. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. De D\buleni.3. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. cu tegumentul tare. turtite. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Timpuriu de Canada). Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.

LEGUMICULTUR| II 231 .

Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. 11. Dac\ terenul nu s-a modelat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. mu[uroitul. Toamna se efectueaz\: discuirea. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. fertilizarea fazial\. în sistemul gospod\resc. Acestea sunt: pra[ilele repetate.N. nivelarea de între]inere. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11) cu SPC-6. STAN.000-14. 11. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. când în sol se realizeaz\ 14-150C. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. pe intervalele 232 . udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pe suprafe]e mai mici. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\.11 . Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.000 plante/ha. r\ritul. asigurând o densitate de 12. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. la adâncimea de 3–4 cm. Fig.5 m. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. cu cultivatorul. Prim\vara pân\ la sem\nat. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). N. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.

pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. pân\ când plantele acoper\ solul. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.1.4.05-0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.06. f\r\ a deranja vrejul. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. var. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Peru) [i Asia Mic\. dovlecei umplu]i. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. dovlecei pane. 11. hidra]i de carbon 6.2.4. pe nodurile tulpinilor. 233 . C 8-30). coaja cap\t\ un luciu caracteristic. din America Central\ (Mexic. pân\ la m\rimea maxim\. 11. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.) [i în industria conservelor. cu 350–400 m3 ap\/ha. Ungaria.7%. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. B1 0. fier 0. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. gr\simi 0. B2 0. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.5-7. e[alonat în perioada iulie-septembrie. budinci etc. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. dup\ unii autori. fosfor 60. din loc în loc.2.3%. zinc 0. de unde s-a r\spândit în Europa. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. sufleuri. cupru 0. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.03-0. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.08.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. pe timp r\coros. Recoltarea se face diminea]a. mânc\ruri de dovlecei. iar dup\ al]ii din Africa.10. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Odat\ cu pr\[itul manual. Produc]ia este de 30-40 t/ha.1.4. singure sau în amestec cu alte legume.

N. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. cu pH neutru. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. suculent\.3. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. de peste un metru lungime. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. 11.12). Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. deoarece are un sistem radicular mai profund. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). lung pe]iolate. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. care formeaz\ tufe compacte (fig. palmat lobate.21). lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. Pulpa fructului este fraged\. iar coaja se îngroa[\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice).4.5. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. 11. Frunzele sunt mari. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. în cultur\. 11. 11. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee.N. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.4. de culoare galben\. 11. rezist\ bine la secet\. acoperite cu peri aspri. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. anual\. în anumite condi]ii. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea.4. STAN. apoi devine a]oas\ [i tare. culoarea variind în func]ie de soi.12 . R\d\cina este pivotant\. Soiuri În ]ara noastr\. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. mari.4. 234 . bine afânate.

LEGUMICULTUR| II 235 .

tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.N. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.13 .. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). 11.13). Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. care sunt [i mai productive. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).4. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. STAN. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. Fig.6. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.4. cu N 25 kg/ha s. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha.a. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. pentru 236 . N. [i K2O 25 kg/ha s.a.1. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).6.

11.7-0. 1. 0.35 mg/100 g provitamina A [. (Bajurianu [i }urcanu.a. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 20–35 mg/100 g vitamina C. Italia [i Rusia. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.5. În perioada când nu zboar\ insectele. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.5. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. se umplu cu zacusc\. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. 11. Fructele. dup\ unii autori. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.5. La noi în ]ar\. De asemenea.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. 237 . DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.A. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.6.). al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. 1980). atunci când este nevoie. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.2.U.. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. fiind foarte perisabile.4. polenizarea se face artificial. din Africa (Ceau[escu [i colab.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.2.. 3. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.4–5% hidra]i de carbon. 1980). Se planteaz\ 1-2 plante/m2. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. proaspete [i conservate. iar dup\ al]ii. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. 11. Institutul pentru Resurse Genetice.1. salat\ de p\tl\gele vinete etc. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Fran]a.

Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. 11. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 238 .detaliu fruct 11. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Fig.3.4.sau pentalobate. 2 . Plantele sunt foarte sensibile la înghe].Dovlecelul patison: 1 .14). dup\ care devine alb-cenu[ie. N. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7.5. peste care se suprapune. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. MUNTEANU 11. la maturitate fiziologic\. STAN. când fructele sunt tinere. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. De aceea. în partea superioar\ a fructului. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.14 . Acesta are o form\ discoidal\.plant\ cu frunze. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Ca [i dovlecelul comun.5. o parte de forma unei calote (semisfere). Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). irigarea culturii este obligatorie. frunzele sunt tri. Culoarea fructelor este albverzuie. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. în aceast\ perioad\. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. 11.N. flori [i fructe. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. cu marginile canelate [i rotunjite. cu marginile u[or marcate.

Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. 1998). cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Fructul este tipic. cu o vârst\ de 25–30 zile.LEGUMICULTUR| II 11. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. cu un diametru de 8–10 cm. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha.5. 239 .. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. În afara soiului aflat oficial în cultur\.5. în form\ de turban. la 3-4 cm adâncime.6. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Produc]ia este de 10–15 t/ha.5. 11. Soiul Comun este timpuriu. denumit Comun. de culoare verde–albicioas\. cu 8–10 muchii proeminente. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.

G. R... BECEANU. D. M. COBÂLA{.F. [t. B. BUTNARIU. Londres. CHAUX. D.. B. N. D. Tec Doc – Lavoisier. Lucr. S. U. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Ia[i. Gr\dina. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.A. C. SAVI}CHI. CHICHEA. Editura Academiei R. N. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. 12. GR. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. 240 . V. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Editura Ceres. vol. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. M. Bucure[ti. Inst. (1973) – Legumicultura. Agron. N. CEAU{ESCU. M. RADU. B.. (1974) – Fitotehnie.. Analele I. PELAGHIA. I. PETRESCU. CEAU{ESCU. BÎLTEANU.C. A. Ia[i. N.N... RADU. Bucure[ti. Agron. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. Bucure[ti.S. RUXANDRA. J. I. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. P.R.L. Seria Horticultur\. IV. STAN. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.3. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. Berlin. STAN. CL. CHILOM. 33. FOURY. I.. P. Seria Horticultur\. }URCANU. CL. Via [i Livada nr. I.. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Bucure[ti.. COBÂLA{. vol. (1992) – Legumicultur\. vol. V. B|LA{A. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. COBÂLA{.. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. FLORESCU. H. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GR. M. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. nr. Bucure[ti. Bucure[ti. (1994) – Production légumières tome 2. Paris. Lucr. INDREA. BERINDEI. SAVI}CHI. I. BECKER-DILLINGEN. J.. 3. Univ. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. STAN. GH. [t. BECEANU. CIOFU.S.. Bucure[ti. The Avi Publishing Company Inc. 30. New York. Bucure[ti. BAJURIANU. Chi[in\u. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. BASSET.. BODEA.. Editura Grand. (1991) – Varza pentru frunze – origine.. POPESCU. Connecticut. VOICAN. C.

. 3. Bucure[ti.C. DUMITRESCU.. (1997) – Memorator Horti-Viticol. vol. Bucure[ti. [t. Patronatul Horticultorilor din România. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. JILCU. [i colab.B. IORD|CHESCU. vol. V. Bucure[ti. E. Editura Agro-silvic\. L|C|TU{. T. Bucure[ti. I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I. TR. Editura Agro-silvic\. I. Paris. GH. Artprint. vol. VII.L. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii... POPESCU.P. ROMAN. DUMITRESCU. M|NESCU. D.A. VASILESCU. Artprint. Editura Agro-silvic\. L|C|TU{.C. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.. I. GL|MAN. IORD|CHESCU. În: Gl\man [i colab. Bucure[ti. B. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.A. T.. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Bucure[ti. Ia[i. GHENKOV... Sofia. BOSE{AN. COSTACHE.. I. I. [t.H. agron.. LÖBL. – S.P. VIDRA – S. Bucure[ti.. LE BOUHEC. Lucr. (1972) – Culturi for]ate de legume. Bucure[ti.. M. I. SCURTU. IV. I. prezent [i viitor.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.. V. D.C. [i colab.V.A. RO{U. Trecut. – Memorator horti-viticol. M. MURTAZOV.C. PER{UNARU. R|DOI. Lucr\ri [tiin]ifice I.F. Bucure[ti. RUXANDRA. Z|GREAN. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. DR|GU}. MANOLACHE. GHERGHI.. I. BUZ|U (1980) .P. MUNTEANU. MINKOV. M. MAIER. Bucure[ti.C.L. BAICU. MAIER.. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. Bucure[ti. Editura Ceres. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. I.C. C. (1969) – Cultura legumelor. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii.F. M.I. I.I.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. Lucr.L. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\.C. CTIFL – Invuflec. Artprint. (1997) – Cultura cartofului. – S. A. DI}U. PL|M|DEAL|.L. DI}U.A. G. D...A. D. Cerc. M. Zemisdat.Tehnologia culturii legumelor în solarii. BERINDEI. V. N. D... (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. M.. STOIAN. Redac]ia revistelor agricole. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. GH.. S. GL|MAN. I. L. GH.L. J. Patronatul Horticultorilor din România. 2. vol.. Bucure[ti.L. nr. LÖBL. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. în Moldova.L.. BUZ|U (1978) . 2.C. MARIA. MAIER. (1998) – Producerea legumelor. – COORD.H. (1961) – Cultura legumelor.. 241 . IANO{I.N. V. B. E. VLAD.F. M..V. Bucure[ti. OLGA. A. [i colab.C.F. IANO{I.

SAVI}CHI. Editura Ceres. Ia[i.. G. 4. R. I. N..) D. M. 2. T|TARU.. C. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. vol. AVRDC. Editura Ceres. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. SINGUREANU. În Moldova. 242 . II. (1992) – Legumicultura. vol. în Moldova. Editura Agro-silvic\. Cercet. {I STOENESCU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.. I. Tez\ de doctorat. SAVI}CHI. STAN. Bucure[ti. agron. Ia[i. în Moldova. MIHU. Analele I.. I. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics.. GR. RADU. Agron. N. 1. Bucure[ti. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. Centrul de multiplicare Inst. N. POPESCU. STAN. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. MUNTEANU. Taiwan. Bucure[ti. Agr. SINGUREANU. M. Bucure[ti. Inst. Tez\ de doctorat. vol.. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. N. N. MUNTEANU.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. KUO. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\.. NIEUWHOF. YOON.C. 3. nr. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. (1968) – Castrave]ii. Ia[i. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (2000) – Legumicultura. Cerc. MUNTEANU. [i colab. STAN. J. Ia[i. MUNTEANU. Agron. PANAIT. (1986) – Bolile plantelor legumicole. (1969) – Cole Crops. SAVI}CHI. Ia[i. STOIAN. Editura Universitas. 4. L. 17. P. vol. T. Technical Bull. P. Leonard Hill. Bucure[ti. N. în jude]ul Ia[i. Bucure[ti. I. ICLF Vidra..L. vol.. ANDRIESCU. SAVI}CHI.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Ia[i. P. I. Chi[in\u.. Bucure[ti. POPLÃCINEL. MUNTEANU MARINESCU.. agron. GR. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Cercet. capitata. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. vol. Agron. N. Bucure[ti. No. I. COSTACHE. SINGUREANU. Cercet. N.F. PATRON. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. OPENA. A. 1. N. agron. Tez\ de doctorat. P. ATANASIU. GH. M. nr. forma alb\ (lam. London. G. Centrul de multiplicare Inst. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. 2. P. Buletin informativ nr. MIHALACHE. V.N. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. Editura Ceres. în Moldova. 2.C. STAN. SAVI}CHI.

F. Editura Ceres. ZANOSCHI. GIREAD|.. VÂLCEANU. (1984) – R\sadni]e [i solarii. ANDRONICESCU. Bucure[ti. Bucure[ti. M.. M.C. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. L|C|TU{. C. Editura Ceres. Bucure[ti. PERCIALI.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. M. VOICAN. TOMA. A. Bucure[ti. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. G. C.. 3. ZEVEN. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. Wageningen. Editura Ceres. Analele I. D. vol. nr. VOICAN. Bucure[ti. D. 243 . V. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. M. V. Editura Ceres. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. P. V. VOINEA. V. VOINEA. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. Editura Ceres. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. (1975) – Cultura legumelor de var\...L. VI. JUCOVSKY. GH.

Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Sadoveanu. Aleea M.05. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.: 032-218300. 3 PRINTED IN ROMANIA . 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.2001 2001. Sadoveanu nr. 3 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful