Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

................. Cultura cepei verzi (stufat)..... 47 8................ 81 8.................6...............1..................... Rela]iile cu factorii de mediu ......4................. 84 8. 33 7.....................6......... Cultura cepei prin arpagic ...................................................................................... 41 7.Cultura ridichilor de lun\ ...2........................4........6...... Originea [i aria de r\spândire.6.................................... 91 8................................. 48 8...............................3. Soiuri.............................. 54 8................. Particularit\]i botanice [i biologice..................1..................2..... 73 8... 54 8...... Rela]iile cu factorii de mediu .............. STAN................1................3.......... 89 8.......................... Tehnologia de cultivare.................6.....6....6.1............ Importan]a culturii.......... 52 8.. 83 8...................6. 87 8......... 46 8...... 39 7...............1.. Particularit\]i botanice [i biologice......5................ 90 8...........................2.6...........5..... 39 7.................. Soiuri......3..5................................ Cultura cepei prin r\sad .. Cultura prin sem\nat direct...............6.................... 47 8............... Particularit\]i botanice [i biologice........4...3............ 33 7.........2..3...............6............................................................6.2..... Importan]a culturii............1.1.......1...................3.............. 93 4 .2. 82 8................................ 39 7.. Soiuri .. Cultura prin r\sad................. 48 8............... 84 8..........3.........3.................. Originea [i aria de r\spândire.................. 40 7.............. 88 8......................... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ........... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................5............1.2........6....N.. Originea [i aria de r\spândire...........6.2...1. 88 8...........................1.............6..... Rela]iile cu factorii de mediu ..................................2.. 80 8................................................... Tehnologia de cultivare.......1....................................................2.......Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\...... Usturoiul comun ......................................3..........................................6....1..... 54 8.................6................3.................................. 80 8.. MUNTEANU 7..........3........................................................................... Soiuri.......6. Soiuri.3......3...... 37 7............................ Ceapa comun\ .....5.......................5... Importan]a culturii.....................1...1.....................................................1............... Tehnologia de cultivare......6..4......................5......................2.. Importan]a culturii....... 42 7....... 33 7.......5..1...... Tehnologia de cultivare..................2...............4...2.............1.....5...... N......... Tehnologia de cultivare....... 60 8........................ Prazul ........ Originea [i aria de r\spândire................................................................ Sfecla ro[ie ........................ 90 8.5............. Rela]iile cu factorii de mediu . 32 7........... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ............................ 87 8..... 76 8.......................4................................................6....................2.. Particularit\]i botanice [i biologice.....3................................................................................................

...... Tehnologia de cultivare.................... Cultura târzie (de toamn\) ............1.. Cultura de var\....................1.......................................1.................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice................... Rela]iile cu factorii de mediu .................................. 146 10.4..... 116 10................................2....... 118 10......1........................ 115 10................................ Soiuri..................... 105 9..................1...................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ........ 110 9.... 145 10.......... 137 10................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................2............. 105 9... 146 5 .... Cultura prin sem\nat direct în câmp ..................1...2...................4......LEGUMICULTUR| II 8.............1........1..2.......... 122 10.2... 98 9........................... 122 10................ 145 10.............. Varza ro[ie ..............................................................1..........3.... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Originea [i aria de r\spândire.....................4............................... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Tehnologia de cultivare..........1..................5.....3.......4........................................................................................................1........ Soiuri.... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.....6.2................ Usturoiul de Egipt ....................... 117 10.......... 95 8... 94 8.... Soiuri........ Particularit\]i botanice [i biologice....................................................... Originea [i aria de r\spândire........... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ..6.6.......1....................1.......... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .........2......6. 100 9............2...2.........................1.................... 145 10.4.................6.....1..... 102 9.......4..1..... Ceapa e[alota.2................ Importan]a culturii............................ 138 10..................... 96 8............................ 98 9.....1..............................6... 95 8..........................1...........................2.. 115 10.......... 135 10......6..........3.....................................2........6........................... Ceapa m\rg\ritar........1............ Batatul ........ Importan]a culturii.... 120 10....... 98 9.......................... 96 8...............1............... Ceapa de iarn\ sau de tuns .............. 105 9............1....... 145 10.............1......................... Cartoful timpuriu....... Originea [i aria de r\spândire.............6...........2.4...........6..................... Cultura timpurie în teren neprotejat ... Tehnologia de cultivare.....4...................................3...1...5......1......1.... Importan]a culturii...........3.... 146 10...................... 115 10.... Cultura în teren neprotejat......................... Rela]iile cu factorii de mediu ............................... Alte plante legumicole din grupa cepei................5....................................................................4. 132 10..2...............5......................................1..................... 99 9..... Ceapa de Egipt ...........4...1..........................5.....4............

.. Cultura în ser\ ................ N....... Cultura timpurie în teren neprotejat ............................. 176 10..6...........4... 163 10........ 152 10........5.................................1.. 161 10......... 153 10.... 174 10........ Particularit\]i botanice [i biologice..............8......................... Tehnologia de cultivare................N........................8...................... Importan]a culturii........................... Tehnologia de cultivare........5........................ MUNTEANU 10....... 174 10.... Varza de Bruxelles ...... 148 10.................4......... Rela]iile cu factorii de mediu ............ 155 10..................... Rela]iile cu factorii de mediu .......................6........... Broccoli...1.... Importanta culturii.............................................4..................... 169 10....... Tehnologia de cultivare.........4... 151 10............ 177 10............2...... Varza crea]\................... Originea [i aria de r\spândire........5...................6.................... 151 10.. 159 10... Soiuri...1...7...................................7........3.... 148 10.....................6.5....... 149 10....... Varza pentru frunze.....3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice........ 163 10............ Cultura timpurie ................................ 148 10.5.....2.7.6......................6..................4.................. 176 10.......5............7.... Importan]a culturii...................................................................... 148 10...................................................6................6......... 153 10........7...........4..............................7....... Importan]a culturii.....................................................2..................................................................................................2...... Cultura târzie.......................... Soiuri.................. Gulia ............5............................................................................. Soiuri..3................... 159 10..... Particularit\]i botanice [i biologice.....8......... Rela]iile cu factorii de mediu . 156 10...................4.3...............6.5...................2......................6...2...............................4.. 178 6 ...................5......... 157 10.. Originea [i aria de r\spândire.......... 151 10..........................................................3.......................3..............7........ 158 10...............7.......... 175 10.................6.1............ 178 10......... 157 10............... Conopida ...... Originea [i aria de r\spândire......3...............5.........4.................................7... Soiuri......... 149 10...................................................6.6......... 172 10........................... Originea [i aria de r\spândire................ 176 10................................. Tehnologia de cultivare................3.......6...........3...... Particularit\]i botanice [i biologice... Tehnologia de cultivare.....................6... Rela]iile cu factorii de mediu ..............................3...... Particularit\]i botanice [i biologice.....5................................2..............1.......... Importan]a culturii.................... 174 10.....6............. 155 10....... Particularit\]i botanice [i biologice.... Cultura târzie..........................................6.... 178 10. Soiuri..6.......6...........4....................4............................. STAN.................. 167 10..........................................................................................4.... 163 10.........5..............................3... 151 10.. Originea [i aria de r\spândire.................................... Importan]a culturii............................ 150 10..4.................3.......... 153 10......6...............6........................ 174 10.. Originea [i aria de r\spândire....6.....1......3..... Rela]iile cu factorii de mediu .... 158 10.. 157 10........2.......1......1..............

......................................... Particularit\]i botanice [i biologice.............................. Soiuri................................. 194 11. 225 11.................8...... Importan]a culturii.........................3................................... 228 7 ................2...5..........................9........................... 180 10............4..................2...........2..............1.......................2.9...........................................6..............2............... 191 10... Varza chinezeasc\ ........ 194 11.........1.. 208 11........................4.2.......6...........3....................................... 220 11..............................4.....4................. Cultura târzie (de toamn\) ..3..............................................................1........ Particularit\]i botanice [i biologice...... 198 11. Cultura târzie...... Tehnologia de cultivare... Tehnologia de cultivare.......1.........1.....1......8...............1....... 195 11.......................................... Cultura în r\sadni]e................. Cultura în sere ...2.................... 196 11.................8............. 226 11. 188 10.......... Pepenele galben ........ 188 10................. Soiuri ..........3.......................... Tehnologia de cultivare......................2... Originea [i aria de r\spândire...............................6..................................... Originea [i aria de r\spândire. Soiuri.................. 200 11. 189 10.............. 221 11..........8..................6. 221 11.........................6....6....................1..............4.. 221 11......1........3.............. Cultura în sere .. 188 10..9. 223 11........ 225 11.............. 191 10......................6............... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.9............................ 179 10... Cultura în câmp........... 186 10...... 202 11....... Castravetele .........1.........4.....6...........................9....................................................9. Rela]iile cu factorii de mediu ......... 180 10.. 194 11..1. 222 11....2... Rela]iile cu factorii de mediu ............ Importan]a culturii.1.....................8....... Rela]iile cu factorii de mediu ..........2.2........ Tehnologia de cultivare........................6...................1............ Soiuri...4.....1....................2. Cultura în sere ..1............ Particularit\]i botanice [i biologice...1........6.6....................5................6...................................... Cultura în teren neprotejat................8........................................................8.... Importan]a culturii........ 227 11....................6................. Rela]iile cu factorii de mediu .............. Cultura timpurie ..... 200 11..........9.......8..............................9.......2..2..9... 184 10.................2......2.................. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................1.6.........................2.... 180 10......... Originea [i aria de r\spândire........... 190 10............3....... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE . 221 11....6..................5..............................2...... 190 10..........5.............6.........................6.....................1.. Cultura timpurie .......6.......................3............................... 183 10................................. Particularit\]i botanice [i biologice... Cultura în r\sadni]e.................. 180 10..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.LEGUMICULTUR| II 10.................. 219 11..................

Soiuri.. 237 11.......................................3..........2. 239 11.................................. Rela]iile cu factorii de mediu .4.....5.............1.................. 233 11........3... Pepenele verde ............ 234 11............... 238 11................ Rela]iile cu factorii de mediu ......2......... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice. 234 11..4.................... 228 11...3..3...1.............5.........4................................ Originea [i aria de r\spândire........................1..................................................................... Dovlecelul comun........ 230 11........ 238 11.................................3....................................6........... Originea [i aria de r\spândire.5..........4..... 230 11....2................................................N............. Particularit\]i botanice [i biologice............ Importan]a culturii........................................................................3................................. 230 11.........................4.................6...... 233 11..........4.....4..4........... N...................................3..... 234 11.................. 236 11.............................4.5............................. Soiuri ............5...................................... Soiuri.......3 Particularit\]i botanice [i biologice........... Cultura în câmp....5... 233 11............5...............6..................6.............................. 229 11................................................................. 237 11.........6... 240 8 .....5.... MUNTEANU 11....3........ 236 11........ Tehnologia de cultivare.................. Tehnologia de cultivare.................2........................... Dovlecelul patison.............4.................... 228 11...............4........ Originea [i aria de r\spândire...................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................... 237 11...... Importan]a culturii... 229 11.........5.......... 237 11...........5.. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ...3.... Importan]a culturii ................1..4.................. Particularit\]i botanice [i biologice. STAN..... Tehnologia de cultivare.................

suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). afânat. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. În general. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. 1993). deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. 1993). Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. precum şi în Moldova. pătrunjelul pentru rădăcini. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. păstârnacul. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. mai ales în primele faze de creştere. în special glucide. lemnos şi liberian. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. solul trebuie să fie uşor. În România. pretenţioase. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. şi colab. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae.. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. cu excepţia ţelinei. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. 9 . este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Transilvania. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. a substanţelor de rezervă. faţă de umiditatea solului şi de lumină. deoarece.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. care sunt anuale (Butnariu H.

Italia şi Grecia. acid ascorbic 3. La noi în ţară. morcovul se cultivă în toate judeţele. Mari cultivatoare sunt: SUA. STAN.9 mg /100 g substanţă proaspătă. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. MUNTEANU 7. ciorbe.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C.. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. 1984).35%.1. al XVIII-lea. de conserve şi sucuri. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. 7. Prin încrucişarea ssp. cilicicus. 1985).) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. acestea mai conţin vitaminele B1. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. 10 . P-0.. N. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. Franţa. carota s-au format subspeciile syriacus. 7. cv. în stare crudă (salată).1. în acest mod. supe. în Iran (Banga. subsp. ghiveciuri etc.4. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. bienală. albă şi galbenă. zaharuri 6. flori şi fructe (fig. MORCOVUL Daucus carota L. Pe lângă cele menţionate.44%. China. X d.14%. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze...39 %. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.a. celuloză 1. 1985). afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. 7.1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. carotenoide 8.N. sub formă deshidratată.89%. în special Daucus carota L. Ca – 0. H. proteine 1. În prezent.2.3.79%. Anglia.).1). B2 şi substanţele minerale: Na-1. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. Japonia ş. predominând formele de culoare violacee.3%. Mg – 0. K. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Morcovul a fost luat în cultură în sec.1. mediterraneus şi japonicus). până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. sativus (Alef. sativus (Hoffm) Arc. iar în anul al doilea tulpini florifere.1. prin Spania.52 %. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.8 mg/100 g substanţă proaspătă. citat de Zanoschi. japonicus. syriacus. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. pe soluri uşoare sau mijlocii.

hermafrodite.Morcovul: a . Atât tulpina principală. 1973) sterile). cu polenizare alogamă. uneori cu nuanţe rozacee.5 m.frunză. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. b . c .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată..Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. de calitate superioară.2 .cele superioare. iar unele rădăcini până la 2 m. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. de lungime mijlocie. 7. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. zigomorfe. impropriu numit sămânţă. entomofilă. La circa 35– 40 zile de la răsărire. Tulpina floriferă. 7. mărimea şi culoarea. costate şi cu ţepi.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. pentamere.2 – 1. de culoare roşieportocalie.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. peţiolate . care se formează în al doilea an.rădăcină soi valoros.cele bazale şi sesile .1 . 11 . rar Fig. este o pseudoachenă. 1985). de plantă sălbatică. cilindrică. d . cu flori mici. cu cilindrul central redus Fig. aspru păroasă. penat-fidate. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.2. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. schimbându-şi treptat forma. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. striată. fistuloasă şi înaltă de 1. Fructul. albe. este ramificată.

Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. tasate. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. iar cea optimă de 20-250C. timpurii (80110 zile).N. morcovul are cerinţe ridicate. Dacă primăvara este rece. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Pe solurile grele. durează 36–70 zile. MUNTEANU 7. sărace sau cu exces de azot. producţie mare – până la 70 t/ha etc. Faţă de umiditate. profunde. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Presto F1. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Hytop F1. STAN. 12 . umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. mai ales în primele faze de creştere. bogate în humus (4-5%).1) . cu pH-ul 6. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1.1. în funcţie de soi. se formează rădăcini diforme sau ramificate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. bine afânate.1. permeabile. Nanco F1 etc. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. semitimpurii (110–130 zile). mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. Primo F1. mai ales pe solurile uşoare.5–7. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. se poate produce o vernalizare prematură.5. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). În România se cultivă o paletă largă de soiuri. În timpul îngroşării rădăcinilor. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.5. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Insuficienţa luminii. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. N. Faţă de lumină.4. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. 7. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

MUNTEANU 7. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.5 l 1. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Tabelul 7.5 Fusilade S 12. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime.5 kg 1. leguminoasele. N.7). conopidă. fără încorporare. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).N. industrializării sau păstrării peste iarnă. STAN. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. pré – preemergent. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Primăvara. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. recoltate în iunie – iulie. Lucrările de pregătire a terenului. borceag). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. La pregătirea terenului. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. fasole etc.2.5 l 6l 6l 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren.5 kg 1. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. producţia fiind destinată consumului de toamnă. post – postemergent 14 .2). Locul în asolament.5 l 1. imediat ce se poate intra pe teren.1. iar culturile timpurii de morcov.. culturi furajere pentru masă verde (secară. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. 7.5 kg 1. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 6l 6l 1. Toamna. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. ceapă verde. cucurbitaceele.6. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). castraveţi.5 l 1. spanac. bulboasele şi varza.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.

În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. în benzi de câte patru rânduri 15 . distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii.pe teren modelat. se tăvălugeşte înainte de semănat. Fig. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren nemodelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. Dacă solul este prea uscat. Epoca de semănat. la care s-au îndepărtat ţepii. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. folosind 4–5 kg seminţe la ha.3 . b . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. 7. În cazul terenului modelat. Dacă solul este prea afânat. pentru culturile succesive de morcov. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm.LEGUMICULTURĂ II Vara.3. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare.5 cm. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). 7. în benzi.pe teren modelat. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în funcţie de starea arăturii. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată.). c . Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în rânduri echidistante. Adâncimea de semănat este de circa 2. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat.Scheme de semănat la morcov: a .

Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. N. începând cu luna iunie. MASTER – PLATT). se erbicidează cu Afalon 1. Lucrările de întreţinere. eşalonat. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). se face prin smulgere sau dislocare. după căderea primelor brume. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. şi mecanic prin prăşit şi plivit. în doză de 1. în legături. Când rădăcinile ating 2–2.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. cu 600 l apă. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.2–1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze.3). când rădăcinile au cel puţin 1–1. STAN. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. ceea ce permite reducerea costurilor. la nevoie se udă prin aspersiune. Recoltarea. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. morcovul se recoltează în luna octombrie. în cazul culturilor timpurii.5 kg/ha. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. Pentru păstrarea peste iarnă. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. La hibrizii F1. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. pir) se adaugă Fusilade. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. CSSL-9 sau A-761.N. de erbicidare. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. iar dacă este necesar. După răsărirea culturii.5 l/ha. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. 16 . se fasonează şi se sortează pe calităţi. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

2.6 – 36. radicosum (Alef. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.3.6 .2 0. 7. P. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. crispum (pătrunjelul pentru frunze).7 . g Zaharuri.290 0. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. 7.p. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.7 20 – 35 0. % substanţă uscată Frunze 12. Primul 18 . 1984). reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.5 – 25.p..7 . La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). STAN.2.1 1.1.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.7 – 3.) Substanţă uscată.5 1.s. ca materie primă în industria conservelor. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. N.) A. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.2. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.1 2.W. organ de sinteză (tabelul 7. sylvestre).9 58 .016 – 0.25). Ulei eteric.4. g Acid ascorbic.2 1. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. În cantităţi mai mici conţin K. Ca. (Bodea şi colab.4.3. MUNTEANU 7.. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. mg /g.10. Tabelul 7. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.02 – 0.N.p.1. radicosum (Alef. la 56 mg/100 g s.5 – 3. g Proteină (N x 6.2.4 .30 Rădăcini 11.4 0. A fost cultivat de greci şi romani.).4. iar cel în Fe. Hill cv. g Cenuşă. Compoziţia chimică a rădăcinilor.

lucioase. 7. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.5. adânci. cu miros caracteristic. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Polenizarea este entomorfilă.2. cu ramuri aproape erecte. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). 7. pentamere. tulpinile florifere. în al doilea an. putând ierna în câmp. Al doilea formează rădăcini subţiri. Faţă de sol. dar rădăcinile sunt mai aromate. cu frunze trifidate. netede sau gofrate. ramificate. florile şi seminţele (figura 7. ramificată.frunza. suculente. uneori fistuloasă. numite mericarpe. înaltă de 80– 150 cm. lung pedunculate.4. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.4) Tulpina floriferă. d . este cilindrică sau uşor muchiată. 7. terminate cu umbele compuse. scade producţia. hermafrodite.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. grupate în umbele compuse.5) 19 . pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. Fructul este o pseudodiachenă. de culoare verde-închis. Florile sunt actinomorfe. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. c . În condiţii de secetă şi temperaturi mari. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. creţe. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. În privinţa relaţiilor cu factorii din b .fructul mediul exterior.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. formează. fiind o plantă bienală. care la maturitate se desface în două semifructe. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. reavene.2.floarea. Pătrunjelul. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. 1973). de culoare albverzuie. mici. glabre.

N. STAN. MUNTEANU 20 .N.

8 – 10 % s..u. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. Recoltarea se face diferenţiat. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.11). P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. reprezentată. dar nu să germineze). Rădăcinile au gust dulce. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.3). Udarea culturii se face diferenţiat.1) şi peptide (11. de glucide (4.6.2).1. în funcţie de scopul urmărit. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. locul în asolament.2). Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. salată.2. astfel. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.3. în special. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. se aplică 4–5 udări. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. curăţarea de pământ şi frunze. sortarea şi ambalarea manuală.p. ridichi de lună. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. fertilizarea suplimentară. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.LEGUMICULTURĂ II 7. recoltarea se face după primele brume (15. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. seminţele să se umecteze. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.5 % s. pentru consum în timpul verii. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). În culturi succesive. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. în funcţie de regimul de precipitaţii. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. astfel.3. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. Pentru culturile de toamnă. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.8 – 15. alături de morcov. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. culturi furajere pentru masă verde). Până la introducerea în cultură a cartofului. în legături. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.10 – 15. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . spanac. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Astfel. convar. 7. hortensis Ehrh.5 kg/ha.

7 mg vitamina PP. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. florifere. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. care le imprimă aroma caracteristică. 7. 73 mg P. dar excesul îi dăunează mult.4. Se cultivă în Europa.8 – 28. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. cu pulpa albă sau gălbuie. penatsectate. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie.3. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.p.2. suculentă. oval – turtite. uşor pubescente. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). America şi Australia. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. înalte de 100–150 cm. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.p. 0.3. 0. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). săruri minerale (la 100 g s. 7. Fig. STAN. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 3 mg Na. 0.3. iar cele mature până la minus 8–100 C. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.9 mg vitamina C. 139 mg S. 23 mg Mg. Seminţele germinează la minus 2–30C. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. pubescente.10 mg vitamina B1. MUNTEANU (24. Păstârnacul preferă umiditatea. 51 mg Ca. 7. aripate. Fructele sunt pseudodiachene.N. de culoare cafenie. se găsesc: 469 mg K. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Se păstrează foarte bine peste iarnă. unde creşte spontan. puternic striate. slab ramificate. dulce şi cu miros caracteristic. 22 . la 100 g s.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. cu rizoderma de culoare albă. N. plantele tinere rezistă până la – 50C. uşor gălbuie.).5).3. 7. pe terenuri umede şi umbroase. Asia.

deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. Recoltarea se face toamna târziu. oxalic.LEGUMICULTURĂ II 7.. 0. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.4.p. acizi organici (malic. într-o măsură mai mică. etc).u. 29.p.6.3 % s.8 mg SiO3.5. ..3. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.p. se găsesc 59. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. frunzele verzi.5 mg B. 23 . 7. proteine 0. 3. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. dar cu unele particularităţi: .) Graud. B6.p. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.6) .9 mg K. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. cu rădăcini conice.6 – 1.2 % s.6). a salatelor şi pentru murături. lipide 0.7.. citric. B2. 17. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. 0.31 mg Zn. nu este indicat să se semene din toamnă. vitaminele B1.se seamănă în teren modelat. La 1 g s. în special. iar gustul şi.): 0. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat.4.p. sporadic.7 – 1. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). rapaceum (Mill.).7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. 7.15 mg Mn etc. 1. prin udarea culturilor. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.2 mg Ca. o umiditate constantă. 5.. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente.6 mg P. convar.9 mg Na.3. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.). de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. cu rădăcinile conic–alungite. 2.8 % s.se menţine. Acestea mai conţin zaharuri 1.1. În cultură. în benzi de câte trei rânduri. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).u.5 mg Fe. 1975).

N. MUNTEANU 24 . STAN.N.

graveolens L. secalinum Alef.4. fiind considerată plantă medicinală. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. 7.pe teren modelat. 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. convar.2.p.) şi cea cultivată 25 . Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici.LEGUMICULTURĂ II Fig. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. 1973). b .4.3.Scheme ale culturii de păstârnac: a . La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa.. unde creşte spontan.6 . Este cultivată din antichitate. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.

4. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. graveolens L. de culoare albă. ce se desface uşor în două mericarpe. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. datorită conţinutului lor mare în apă. iar cele mature la minus 7–90 C. Polenizarea este entomofilă. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.) care. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. pentamere. N.7 . amară şi necomestibilă. Rozeta de frunze este înaltă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. b – frunz\. este striată şi ramificată. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. de culoare brunie. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. ramificată. 26 . Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. pivotantă. sunt glabre. Pers. convar. 7. 7. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). a – r\d\cin\ îngro[at\. c – plant\ semincer\ hermafrodite. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. formează o rădăcină subţire.N. lucioase şi de culoare verde – închis. chiar din primul an. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A.4. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. înfloreşte şi fructifică (fig. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. nu poate ierna în câmp. 7. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. dulce) (Mill. STAN.7). sunt simplu penat sectate. în primul an. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g).

Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Locul în asolament.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. iar în solarii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.5. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. pentru cultura târzie. 7. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Se cultivă numai în condiţii de irigare. cât şi în cazul culturilor succesive. conopida etc. tomatele.0. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Producerea răsadurilor. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Lucrările de pregătire a terenului se fac. atât pentru cultura în ogor propriu. fiind indicată pentru culturi asociate. ţelina poate fi cultivată după spanac. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.6.4. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini.5–7.4. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. salată sau ridichi de lună. cu pH-ul 6.6 – 1 g sămânţă la m2. 7. cerealele. la 20 martie – 10 aprilie. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. ardeii. la cultura de ţelină. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. Este o plantă de zi lungă. În cadrul culturilor succesive. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. sunt prezentate în tabelul 7. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. bogate în humus. toamna. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. germinează greu.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). profunde. care se încorporează imediat în sol. iar pulpa devine grosieră. suficient de umede. castraveţii. folosind 0. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. 3 g/1 kg sămânţă. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. 27 . fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. ca şi în cazul culturii morcovului. Înainte de semănat. varza. Spre deosebire de morcov.

STAN. N.N. MUNTEANU 28 .

29 .LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Fig. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 7. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.8). În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.pe teren modelat în straturi late. răsadul se sortează. de exemplu Revital 0.1 %. 7. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. se fasonează.8 .Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . b . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. iar rădăcinile se morcilesc. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.

în funcţie de scopul urmărit. RIDICHILE Raphanus sativus L.6-1.) şi proteine (0.. B2.). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor).5. S. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.p. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. Mg. Recoltarea se face diferenţiat. Fe etc.1 % s. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. în cantitate foarte mică (0. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). B1. STAN. PP şi 30 . plantele se smulg. 7. acestea se curăţă de pământ. prin glucide. în legături.5. fertilizarea fazială.) Alte componente sunt reprezentate de lipide.3). rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Ca. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7.p. fertilizarea suplimentară se repetă.64 şi 8.N. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. La cultura târzie. fructoză şi zaharoză). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). reprezentată. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând).9% s. N. combaterea buruienilor.1. valorificarea făcându-se cu frunze. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. convar.5–1 kg/ha. (glucoză. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. P. Na. săruri minerale de K.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.). Pentru culturile târzii.p. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. B6. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. La culturile timpurii. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). care variază între 1.convar. la 3–4 săptămâni.p. mai ales.

de 80–100 cm înălţime. 1975). Fructul este o silicvă indehiscentă. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. iar cele superioare lanceolate şi sesile.5. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. acoperite cu perişori rigizi. Asia şi America. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. ovală sau alungită. etc. cu frunzele bazale scurt peţiolate. albe. ovale.5. de formă alungită. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. maritimus L.3. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). sub rizodermă. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Italia. (Zeven şi Jukovschi.2. Egipt. bactericidă şi vermifugă. 1965). Forma rădăcinii tuberizate este diferită. 31 . albă. prin hidroliză enzimatică. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. violete sau roze. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. autoincompatibile.9). Homutescu . Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. lung peţiolate. cenuşie sau neagră. Grecia. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. uşor pubescente. unde a rezultat din specia R. înglobate într-un ţesut spongios. unde s-a selectat din specia R. 7. putând fi sferică. în cadrul culturilor succesive. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. care. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. raphanistrum L. şi centrul mediteranean. cu marginea dinţată. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Frunzele din rozetă sunt mari. Japonia. violacee. alogam-entomofilă. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. tetramere. caracteristic aromei ridichilor. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Tulpinile florale sunt ramificate. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 7. La multe soiuri de ridichi. lirat penat-sectate. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. În cazul ridichilor de lună. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. 7. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. se găseşte un ţesut care conţine antocian. cu un rostru ascuţit. devin spongioase.. cu polenizare.

N.Ridichea: a . MUNTEANU Fig. La o temperatură mai mică de 6–80 C.4. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. c . Temperaturile mai ridicate. creşterea încetează. însoţite de secetă. 32 . b .structura rădăcinii. STAN. 7. d .plantă în faza floriferă. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). 1956. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.5. Gherghi şi colab. 1973) 7.9 .inflorescenţă cu silicve (după Flora României. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C.rădăcină îngroşată.

6. atât în câmp. cât şi în teren protejat. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. 2. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.2 kg Ca şi 0. În Asia. 1994).LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. 33 . cu greutatea de cca. Tehnologia de cultivare 7. având o perioadă scurtă de vegetaţie. 1 kg bucata.5. devin spongioase şi cu gust iute. 5 kg K2O. ridichea de lună formează tulpini florale. pentru cultura timpurie. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. ce pot atinge 1 m lungime. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. 7. Din această cauză. înaintea culturilor de tomate.. eşalonat în mai multe etape. 7. prin semănat direct. var. castraveţii de vară etc. cu rădăcinile tuberizate cilindro . la interval de 10–15 zile. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).conice. în special în Japonia şi China. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. mazărea şi fasolea de grădină. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. sau vara. ridichea este destul de pretenţioasă. vara. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). şi în perioada 20 august–10 septembrie. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.).8). bogat în substanţă organică (3. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. castraveţi etc. 2 kg P2O5. Faţă de umiditate.5. de vară (60 – 80 zile). se lignifică. Consum specific: 5-6 kg N.6. în luna martie.1. fără a mai forma rădăcina tuberizată. ardei. Înfiinţarea culturii se face în câmp. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. care se folosesc în stare crudă ca salată. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Fertilizarea se raportează la cultura de bază.5. pentru cultura de toamnă.). a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. care urmează sau precede cultura ridichilor. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.5 %). când zilele sunt mai scurte.5. de aceea. vinete. reavăn. 1995). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. cât şi pentru cele înfiinţate vara. aconthiformis Mark. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. profund. De regulă.

N. STAN. MUNTEANU 34 . N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.5 cm x 7. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). La culturile de toamnă. după formula 62.pe teren modelat. Fig.02 %.10 .N.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). aplicat premergent).Scheme de semănat la ridichea de lună: a .10). la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.5 cm adâncime. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. la 2–2. 7. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. STAN. folosind 300–350 m3 apă/ha. N. 36 . 7. dacă este nevoie.5 + 12. b . MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. (fig. se vor face 1-2 udări.05% sau Fastac 10 EC 0. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând.

atât în culturi pure. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Lucrările de întreţinere. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. în 2–3 reprize. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună.03 – 15. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.07) la ridichea de iarnă. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă.6. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate.06–15. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. prevăzute cu role de tasarea pe rând. timp de 5–7 zile după răsărire.7. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. ceapă verde.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă).). folosind 5–6 g sămânţă la m2. 7. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Ridichea de lună se cultivă în sere. Se seamănă la adâncimea de 2–2.5. în perioada 20. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. se vor menţine temperaturi scăzute. răsadniţe şi solarii. mazăre de grădină şi cartofi timpurii. cât şi asociate cu alte culturii. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Se seamănă des. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. spanac. Atunci când se realizează cultura asociată.5 cm. Producţia este de 8–10 t/ha. 1995).5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2.2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. 37 . Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. În vederea evitării alungirii plantelor. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere.11. iar pe suprafeţe mari. la 2-3 zile de la semănat sau. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.

N.11 . 7. MUNTEANU Fig. STAN.N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

în Italia şi Franţa. cea mai importantă este vitamina A (20 U. apoi vitaminele B1. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). se folosesc la salate.6%). (Dumitrescu şi colab. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. dar folosită ca plantă medicinală. avitaminoze ş. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate). de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. cu excepţia răritului. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. din care se remarcă. Dintre vitamine. 7. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. soteuri. când sunt tinere. deşi nu este o bună premergătoare etc. sin. ciorbe. 1998). denumită şi sfecla de masă. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. ssp. săruri minerale.6.. în mod semnificativ. Frunzele. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. Ca plantă legumicolă. piureuri etc. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.H. esculenta L.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. De asemenea. ciorbă şi supe de legume etc. rubra Familia Chenopodiaceae 7. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). canditiva Alef. f. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. salate coapte sau fierte. în legături. 7. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). cultura se înfiinţează prin semănat. 39 .I.6%).6. 1998)..2./100 g). substanţe proteice (1. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g).2 – 1. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. var.a. Mării Negre şi Mării Caspice.1. Ridichea de vară se valorifică cu frunze.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. recolta apare destul de devreme.

frunză. e . în primele faze de vegetaţie.6. în general.secţiune transversală prin rădăcină.tulpină floriferă. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. STAN. 7. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.N.3. N. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile.floare Rădăcina. Fig.12 .rădăcină. rădăcinile pot căpăta. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. sfecla roşie. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . uneori şi frunzele tinere. cum ar fi zonele premontane sau montane. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. d . c .7.12). După îngroşare. b . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. deşi nu ocupă suprafeţe mari. tulpina floriferă cu flori. MUNTEANU În }ările Române.Sfecla roşie de salată: a . iar în cel de-al doilea. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. este pivotantă cărnoasă. fructe şi seminţe (fig. Pe plan mondial. 7.

Florile sunt hermafrodite. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. anemofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. formând un glomerul. este roşie-închisă.6.13 . Frunzele. 41 . În anul al II-lea. cât şi în interior. uşor neregulată. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. sunt mari. 1998). Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. cu suprafaţa ondulată. mult mai intensă. concrescute. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. pentru realizarea unor recolte performante. cu limbul ovat. Florile sunt mici. sesile. lung peţiolate. Polenizarea este alogamă. au culoarea roşie. ţesutul Fig. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. cu marginea întreagă. 7. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. De asemenea. Frunzele tinere. Totuşi.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab..LEGUMICULTURĂ II conică). peţiolul este de culoare roşie. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). 1973). uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate).. Culoarea rădăcinii. rădăcina prezintă zone concentrice. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. mai multe glomerule formează un panicul lung. considerate impropriu fructe sau seminţe. organizate pe tipul cinci.13. la planta complet dezvoltată. 7. 7. a mai multor zone de ţesut cambial. atât la exterior. În secţiune transversală. din zona centrală a rozetei. Nervurile sunt evidente. cordat.4. uneori şi entomofilă. în anul I. de culoare roşie– verzuie. grupate pe un ax mic. prin apariţia. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. constituind aşa-numitele glomerule.). atunci aceasta va fi globuloasă. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. 1992).. în mod succesiv. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. de culoare roşie. lanceolate. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată.

42 . N. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. profund. în gospodăriile familiale. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. timp de 2–3 săptămâni. dar plantele nu suportă umbrirea. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. mărimea şi culoarea rădăcinilor.N.9. în perioadele de secetă. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. plantele se pot vernaliza. lipsite de suculenţă. 7. şi unele populaţii locale. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. bune pentru consum. iar cea optimă de 18-200C. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. STAN. de perioada de vegetaţie (timpurii. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). Excesul de apă din sol dăunează plantelor. În faza de frunze cotiledonale. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de asemenea. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. mai rar. mai ales în grădinile familiale. tardive). În condiţii optime. plantele răsar după 10-12 zile. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Lipsa de umiditate. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. În România se cultivă un număr redus de soiuri. prin răsad. 7.6. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie.5. În primele faze de creştere. determină formarea unor rădăcini mici. După formarea primelor frunze adevărate. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. plantele solicită condiţii de zi lungă. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor.6. întâlnite. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. în funcţie de forma.6. formând tulpini florifere în primul an. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Fig. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. N. primăvara. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. ca fertilizator starter. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). cât de curând posibil. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Modelarea terenului se execută.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Pregătirea terenului începe toamna.7. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. Înfiinţarea culturii se realizează. după recoltarea acestora). în funcţie de soi şi momentul recoltării. imediat după aplicare. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Modelarea este obligatorie. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.14).14 . sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. STAN. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. după cum s-a anticipat. după grăparea cu grapa cu discuri.N. prin semănat direct. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. la culturile succesive. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. 7. Între cele două grăpări se administrează un erbicid.

Cel mai târziu. În prima rundă de lucrări prezentate. un tăvălugit al terenului. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. prin smulgere. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. După zvântarea terenului. purici etc. toamna târziu. în condiţii de secetă). lucrarea se efectuează în luna noiembrie. 45 . în acest mod. se efectuează o praşilă manuală pe rând. mai ales pentru culturile timpurii. se asigură. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). în timpul toamnei. dacă îngheţul a surprins cultura. obligatoriu. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. Recoltarea sfeclei pentru consum. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. răritul plantelor la 1020 cm. 1998). recoltarea se efectuează manual. când. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. cultura având o densitate mai mare. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. cazmalelor. altfel. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit.. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). recoltarea se execută în mai multe reprize. 1992). semănătoarea Saxonia. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. în continuare. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. se efectuează printr-o singură trecere. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha..LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. cronologic. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. În cazul culturilor timpurii. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. pentru situaţia prezentată. Întreţinerea culturii. Recoltarea sfeclei se face eşalonat.). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. În timpul verii. de regulă. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. se realizează aproximativ ca la morcov. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. Lucrările de îngrijire sunt. dispuse echidistant la 37–40 cm. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului.

1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. ssp. 1973).N. 46 . sativum L. sunt prezentate în tabelul 8. (dup\ Bala[a. porrum L. iar sin. Alte specii din aceast\ grup\. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. în general. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii.1. Allium sativum ssp.). iar la altele numai frunzele verzi. N. usturoiul comun (A. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. bulbul.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.). STAN. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. bulbi[ori aerieni. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. tulpina fals\ [i frunzele verzi. Tabelul 8. vulgare) [i prazul (A. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. dup\ tomate [i varz\. împreun\ cu cele men]ionate anterior.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. în defavoarea bulbului. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. se produce vernalizarea [i. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. iar dac\ se formeaz\ crust\. induc]ia floral\. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. aplicarea unor ud\ri u[oare. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni.N. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. N. implicit. În aceast\ faz\. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. plantele formeaz\ tulpini florale. O umiditate ridicat\ în sol. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. `n mod special. Plantele nu formeaz\ bulbi. cel pu]in câteva s\pt\mâni. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în perioada de iarn\. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. mai ales peste 20-22 mm. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. De aceea. dac\ se întârzie cu sem\natul. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. dup\ cum s-a specificat. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\.1. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Apa este considerat\ ca un factor major. Temperatura. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. Astfel. STAN. MUNTEANU 8. astfel. lipsa apei întârzie cultura. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. astfel. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor.4. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. În acest caz. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. în faza de germina]ie [i r\s\rire. prin aspersie fin\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. se cere. în mod evident. de care depinde succesul culturii. mai ales în primele faze de vegeta]ie. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. solul. determinate. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. înfiin]ate prin sem\nat direct.

deoarece. care este egal repartizat\ pe profilul solului. eventual. dar [i de sistemul radicular. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.6 kg K2O [i 1.4 kg N. la cultura premerg\toare. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial.a. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. în primul rând datorit\ texturii. ceapa se cultiv\. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. 4. Sclerotium. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. adesea. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). De[i. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei.). în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Aerul. dar bine structurate. nematozi). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. De aceea. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. pe soluri aluvionare. 1. 1998). se recomand\ solurile mijlocii. În acest caz. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.LEGUMICULTUR| II bulbilor.1 kg P2O5.. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. pu]in dezvoltat. în timpul depozit\rii (Erwinia. în zona polderelor. aluviunile con]in mult\ argil\. de regul\ în treimea lor inferioar\. amplasat în stratul superficial al solului. 53 . de exemplu. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. poate reprezenta un element de succes al culturii. Consumul specific (kg/t produs). se face recomandarea pentru solurile aluvionare. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). chiar dup\ recoltare. nisipoase. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în principal. în unele lunci. care atac\ în mod special bulbul. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. În Olanda. refacerea rapid\ a sistemului radicular. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Aceste cerin]e se bazeaz\. Botrytis [. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. fertile [i bine structurate (aerisite). se pot instala agen]ii patogeni.

2 (dup\ Dumitrescu [i colab. 8. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. N. Culoarea poate fi galben\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. sistem de irigare prin aspersie. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. pentru deshidratare. 1994). În condi]ii tehnice moderne. care se seam\n\ bob cu bob. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. prin arpagic sau sem\nat direct. 1998) 8. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. La noi în ]ar\. MUNTEANU 8.1. cultura poate fi complet mecanizat\. prin r\saduri (ceapa de ap\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. Vidra. în special. form\ [i m\rime. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.1. ro[ie sau alb\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. sortimentul este dominat de hibrizii F1. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. 54 . STAN. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii.6. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8.5. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\.1.. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). prin arpagic. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. pentru stufat (ceapa verde).F. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\.1. de c\tre Popandron.C.N. la I. Kaba).L. Alegerea terenului.6. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.

LEGUMICULTUR| II 55 .

N. STAN. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\.N. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. cum ar fi: legume le cucurbitacee. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. urmând a fi încorporate. 1973). care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. ~n ambele situa]ii.-3. Dual 2-3 l/ha). În acest caz. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. pentru epoca de toamn\. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. respectiv toamna [i prim\vara. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. De asemenea. verde]urile. care nu au fost administrate în toamn\. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. la 25–30 cm. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. în vederea sem\natului. În acest sens. în prim\var\. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. solanaceele [i legumele din grupa verzei. de toamn\ sau de prim\var\.D. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. toamna. pentru epoca de prim\var\.2). acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. Speciile leguminoase nu se recomand\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. care este obligatorie.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N. STAN. N. MUNTEANU 62 .

LEGUMICULTUR| II 63 .

N.N. STAN. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

MUNTEANU 66 .N. STAN. N.

cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. în toamn\. De asemenea. 6-8 l/ha sau Pivot. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. 6-8 l/ha. Imediat 67 . executate perpendicular una pe cealalt\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Astfel. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Satecid 65 WP. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. chiar la noi în ]ar\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. exclusiv. cu încorporare. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. a. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. prin realizarea sa. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. în medie. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. la adâncimea de 1012 cm. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Prim\vara devreme. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. de exemplu. mai ales.

1998). 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. În acest fel. a unei culturi uniforme. în medie. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. în final. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. 1998). sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. de regul\. Culturii de arpagic i se aplic\. se face încorporarea produselor administrate. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. ori plantele nu vor fi uniforme. prin cea de-a doua gr\pare. Lucr\rile de îngrijire. multe plante vor pieri. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. cu rândurile încheiate. 68 . necorespunz\tor calitativ. de la care se elimin\ r\ritul. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme..5-15 cm. MUNTEANU dup\ erbicidare. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. N. În acest sens. înfiin]at\ prim\vara. iar la densit\]i prea mari. pân\ la 5-10 aprilie. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. în caz de secet\ sau de formare a crustei. r\s\ririi [i ob]inerea. mai ales pentru producerea cepei uscate.. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. pentru suprafe]e mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. Altfel. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. în mod practic. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. echidistante la 12. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. de 2-3 cm. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. sub 7-8 mm.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. Pe teren nemodelat. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. cu norme de circa 100 m3/ha.N. STAN. Dup\ începerea r\s\ririi. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. în general. prin competi]ie reciproc\. În aceste condi]ii. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Distan]a între semin]e pe rând va fi.

vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.începutul lunii august. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. ca [i la ceapa ceaclama. se opre[te irigarea. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. în final. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). nu se mai poate realiza. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. În aceast\ situa]ie. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. la sfâr[itul lunii iulie . controlul acestor d\un\tori. combaterea buruienilor. mai ales pentru distrugerea crustei. Lucrarea se realizeaz\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. 2-3 ud\ri. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. inhibitori sau chiar desican]i. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. plantele vor fi infestate [i . printr-un plivit manual. De aceea. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie.3. iar buruienile sunt în faza de rozet\. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Fiziologic. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Cu toate acestea.2 [i 8. În acest scop. de regul\. 69 . din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. practic.5% în care s-a ad\ugat aracet. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. de exemplu cu Afalon. de obicei. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. în mod deosebit. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. mu[tele depun ou\.

pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. La suprafe]e mai mari. dislocarea se poate face [i mecanizat. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea.N. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. N. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). 70 . Dup\ acest stadiu de maturare. adic\ în afara intervalului de 4-180C. În felul acesta. A[adar. Dup\ aceast\ opera]ie. STAN. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare.4) Tabelul 8.

Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. în mod mecanizat 71 . astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Epoca de înfiin]are. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. între 1 [i 15 aprilie.LEGUMICULTUR| II b. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Plantarea se efectueaz\ manual. unde este prev\zut\ mecanizarea. Brewster. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. dup\ unii speciali[ti. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. înfiin]at\ prim\vara. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. obligatoriu. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. 1994).3). dar s\ se asigure. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. a lucr\rilor de îngrijire. Uneori. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). în func]ie de condi]iile meteorologice. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. chiar par]ial\. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în func]ie de zon\. semimecanizat sau mecanizat. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. O epoc\ ra]ional\ ar fi. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. densitatea recomandat\. În aceast\ situa]ie. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. echidistante la 15-20 cm. 1973. u[or argilos.

pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie.0-3. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). aceast\ opera]iune se face cu sapa. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. au un caracter general. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. de 28 cm. pe de o parte. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. 72 . dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Uneori. STAN.. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. mai ales în condi]ii de secet\. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. De asemenea. în momentul de mare necesitate a plantelor. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. la aceea[i distan]\ între ele. inclusiv cele de sem\nat. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Dup\ r\s\rire. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Lucr\rile de îngrijire. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pe de alt\ parte). care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Densit\]ile sunt. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C).N. asem\n\toare. 1992). Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. îndeosebi pe solurile u[oare. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Manual.5 cm. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. de asemenea. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. precum [i distrugerea crustei. cel pu]in o singur\ dat\. N. Din aceast\ cauz\. dar adaptate corespunz\tor. Pe teren nemodelat. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at.

8. cultura este totu[i rentabil\. 73 . aspectuo[i. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Indiferent de acestea. pân\ la 30-35 t/ha. În multe ]\ri.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. De obicei. Bulbul are un gust iute dulceag. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. în condi]ii normale meteorologice. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.6.3. 1992). în func]ie de zona de cultur\. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. tocan\ pentru iarn\. pentru anumite zone sau microzone legumicole. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. teren perfect nivelat. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. brânzeturi. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. În afar\ de acestea. ori de câte ori este nevoie. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. fiind unanim apreciat\ de consumatori.1. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). De asemenea. de exemplu. care este primul element de succes. Mai mult. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri.a.

Dup\ cum se va vedea. b. STAN. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\.5-2. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\.0 kg/ha [i 3. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). aerisirea.0 kg/ha. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. nisip. substan]e bioactive). ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. de aceea.. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. 1992. un sistem radicular bine dezvoltat. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. insectofungicide [i. prezint\ un num\r de 3-4 frunze.a.5-4. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.. tradi]ie. De asemenea.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. turb\. În figura 8. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. mobilizat. în func]ie de densitatea culturii. 1998) [i. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. în mod special. îngr\[\minte minerale [. plivirea. 74 . Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. gradul de intensivizare a culturii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. De asemenea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. N. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. condi]iile tehnice. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Dumitrescu [i colab. eventual.N. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. de asemenea. a. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.

6 . Fig. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. b . 1998) Pentru o mai bun\ prindere. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.densitatea = 500-600 mii plante/ha.. de circa 200-250 grame. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. cu circa 300 m3 ap\/ha. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. pe rândurile marcate pe strat. 1992. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. În acela[i timp. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\..densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. cu plantatorul. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. prin aspersie. Uneori.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . 75 . odat\ cu modelarea terenului. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. 8. în final. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Dumitrescu [i colab.

a. Cultura în câmp se aseam\n\. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. inclusiv 76 .N. cât [i ulterioar\. irigarea. sufleuri. în luna septembrie. din punct de vedere calendaristic. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. de obicei. STAN. Irigarea se face din abunden]\. pe brazde. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. peste 21 mm). par]ial. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). atât ca anterioar\.6. mai ales c\ dimensiunea acestora este. la 10-15 zile dup\ plantare. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Produc]ia este de 25-30 t/ha. se pot condi]iona. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. din punct de vedere agrotehnic. Momentul recolt\rii. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. supe. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. omlete [. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. N. pentru diferite salate. în mod tradi]ional. 8. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. face parte din culturile succesive în câmp. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). exclusiv. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Pra[ilele asigur\. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot.4. solarii sau sere. numai prin brazd\. Cultura pentru stufat. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde.1. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. în dou\ reprize. se aplic\ între 5-7 ud\ri.). [i sub form\ de funii. [i o afânare permanent\ a solului. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. De asemenea. uneori. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. datorit\ irig\rii. a.

deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. pe care nu b\lte[te apa. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. prin aplicarea unei ud\ri. pân\ la venirea iernii. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. În unele situa]ii. în caz de secet\ prelungit\. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. pentru a nu r\ci prea mult solul. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. plantatul se poate efectua [i mecanizat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. dac\ nu se mai dispune de stufat. astfel ca. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. 77 . Dac\ solul este bine preg\tit. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. astfel. iar arpagicul este bine calibrat. sau cu azotat de amoniu. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). cu patru rânduri echidistante pe strat. în special toamna. uniform ca nivel [i grad de tasare. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. [i de 2-3 cm prim\vara. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. ca s\ nu se taseze). distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. `n zonele mai reci pe timpul iernii. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). Dac\ terenul este nemodelat. la 15-20 cm între acestea. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. se asigur\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. În ordine.

Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. pe de o parte. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. de[i se execut\ pra[ilele necesare. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. În acest caz. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). culturile prea dese se vor r\ri. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. musc\. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Prin alegere. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari.N. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. N. recoltarea se face în totalitate. STAN. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. în vederea livr\rii. 78 . Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. De exemplu. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. b. a plantelor cu simptome de atac. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. De asemenea. Când plantele sunt mai mari. pe alese. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pe de alt\ parte. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. Cultura este relativ simpl\. în func]ie de epoca de înfiin]are. produc]ia este în jur de 20 t/ha. dac\ este nevoie. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei.

fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. dup\ plantare. În mod practic. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. de 40-50 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice.5-2. Temperatura din solar. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. În acest moment. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. La solarul tunel. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. alegând cele mai dezvoltate plante. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\.. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Recoltarea se face e[alonat. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. de exemplu. chiar în ferestrele iernii. prin r\rire. consumul de energie ar fi foarte mare. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. 79 . imediat ce acest lucru este posibil. dac\ s-ar cultiva.0-2.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. înainte de venirea înghe]urilor. tomate. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. 1998). Consumul de material de plantat este de 2. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. sunt posibile [i alte variante. c. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. Cel mai adesea. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. atunci acoperirea lor se poate face toamna. pr\[itul sau plivitul. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. deoarece. În mod obi[nuit.

recunoscut\ [i inconfundabil\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). ssp. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha.1. mai ales în medicina modern\ naturist\. salamuri. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. În func]ie de temperatura din ser\. Materialul de plantare îl constituie. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee.44% cenu[\. Valoarea sa terapeutic\. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 0. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. cârna]i. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). de neînlocuit. 6-7% protide.N. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. condimentar\ [i aromatic\. 1. Aroma sa. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. este deosebit de apetisant\. N. Acest strat are grosimea de circa 1-1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Se folose[te la prepararea. 0. cel mai târziu. în func]ie de cerin]ele pie]ei. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 8. de asemenea. în primul rând arpagicul stufat. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. vulgare Familia Liliaceae 8.2. De asemenea.7% celuloz\. Recoltarea se efectueaz\ în mas\.2. 2000). STAN. fripturi. în 2-3 reprize. mai ales în reglarea presiuni sanguine.5 cm.6% lipide. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. se folose[te în industria conservelor. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . mrani]\ [i nisip. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Gustul s\u picant. supe. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\.

Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). [i pre]urile deosebit de avantajoase. eventual. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\.2.a. difteriei. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic.2. care confer\ aroma specific\.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. vitaminele C [i E. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. cum sunt cei ai febrei tifoide. 1992). R\chiteniT\m\[eni (Roman). cu 240 mii tone. în general. S.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. I[alni]a-Amaradia. Cel mai mare produc\tor european este Spania. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 1994).). Fe [. 1999..000 ha. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. 22 t/ha în Liban. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 8. ~n ce prive[te vitaminele. nematozii [i musca usturoiului. iar în România. La noi în ]ar\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. citat de Popescu [i Atanasiu. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. holerei [. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. R`mnicu S\rat-Buz\u. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. 13. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Cu. În SUA se ob]in 12 t/ha. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. în ambele emisfere. Ca. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. Importan]a economic\. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. K) [i microelemente (Mn. În rest. longiscuspis. 81 .a. D\r\[ti-Ilfov. (Butnariu [i colab. pe tot parcursul anului. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. probabil din specia A. 17 t/ha în Sudan. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. în solarii. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Na. Importan]a agrofitotehnic\. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. 2000). dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad.

R\d\cina. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. reunite în umbele false. acestea sunt grupate în cime unipare. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. denumi]i popular [i „c\]ei”. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. cu înmul]ire vegetativ\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. La noi în ]ar\. de m\rimea unui bob de porumb. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. iar s\mân]a este alungit\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. dup\ care devine circular\. 1985). se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. gâtul plantei sau tulpina fals\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. N. de culoare alb\ sau violacee. sub form\ de jgheab. cilindrice. [i poate varia de la 4 la 60. aceasta nu con]ine flori. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. alc\tuind. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. ca [i la ceap\. trimuchiat\. netede [i lucioase. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. ci bulbili aerieni.N.3. Tulpina. 82 . iar limbul. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. în anul urm\tor.2. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. de r\d\cinile adventive. alternativ (la dreapta sau stânga). formând a[a-numi]ii bulbili. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. Din ace[ti bulbili. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. În sol. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. cu vârful ascu]it. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. STAN. este dirijat. MUNTEANU 8. În alte zone de cultur\. cel mult egal cu num\rul de frunze. Discul. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. c\rnoas\). Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. usturoiul este o plant\ anual\. în anul viitor. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. prin suprapunere. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. într-un singur plan. ajungând s\ prezinte muchii. Frunzele sunt liniare. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. din care. 1985). iar de pe cea superioar\ apar frunzele. mai sub]iri ca cele de la ceap\. iar dup\ formarea bulbului. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a.

de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. formeaz\ un bulb mic. Asia Mic\). formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. 1994. reprezint\ forma de toamn\. 83 . temperatura optim\ este de 18-200C. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. bulbii sunt mijlocii-mari. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. pu]in rezistent\ la usc\ciune. 1994). Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. de asemenea. Apa. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. nu formeaz\ l\stari floriferi. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. 1973. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\.2. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. ~n general. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. temperaturi sc\zute [i p\strare. De Rm. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. De I[alni]a). De D\r\[ti. Chaux [i Foury. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Dup\ Butnariu [i colab. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Ecologic. Brewster. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. în general. rezistente la temperaturi sc\zute.4. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii.LEGUMICULTUR| II 8. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Dup\ aceea. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. În timpul vegeta]iei. cu un nivel mai redus al apei. S\rat). Grupa continental\ (Caucaz. este rezistent\ la secet\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. Astfel.

ba mai mult. Dac\ solul nu este corespunz\tor.6. preventiv.-3.3). Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.N.5 kg (dup\ Butnariu. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic.0 kg. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.5. 84 . dar bine structurat.. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie.a. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\.5 kg [i S= 5 kg.. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. MgO=0. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. P2O5=1. culoarea frunzelor acoperitoare [. suplimentar.2. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. În acest caz. unele insecticide (tabelul 8. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. pulverizeaz\ solul. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\.0 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. culoarea tunicilor. care îngreuneaz\ recoltarea. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. 1994). O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. se mai execut\. K2O=8-10 kg. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. Lucrarea cu freza este prea scump\. 1998). 8. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. STAN.2. consumul specific este: N=11 kg. dar mai energic\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. care. precocitate. 8. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. K2O=5. N. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. pe cât posibil. Preg\tirea terenului începe din toamn\. P2O5=3-4.5 kg. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.D. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.2. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Totu[i.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. adesea. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. dar nici din centrul bulbului. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Plantarea mecanizat\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha).N. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Pentru realizarea acestei densit\]i. se poate face toamna sau prim\vara. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. N. pentru c\ sunt prea mici [i. Înfiin]area culturii. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. afecta]i de atacul nematozilor. în cea mai mare m\sur\. de[i posibil\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. dup\ recoltare. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. care este obligatoriu. Lucr\rile de îngrijire sunt. 1994). asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. STAN. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. finalizându-se cu ar\tura de baz\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. 1994). Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. bulbii o petrec în câmp. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\.

Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve).3. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). vitamine [i fitoncide.7% hidrocarbona]i (din care 2. Calendaristic. dar poten]ialul soiurilor atinge.5% cenu[\ (s\ruri minerale).3% monozaharide.3-0. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Produc]ia este de 5-6 t/ha. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).4% dizaharide [i 1. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara.1. care este mai scump\ [i.4% gr\simi. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Prazul este o plant\ legumicol\. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.5% celuloz\ brut\). repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. e[alonat. PRAZUL Allium porrum L. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. 4. cultura în câmp se practic\ mai rar. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\.LEGUMICULTUR| II bulbililor. pân\ la 10-12 t/ha. în cazul apari]iei unor ploi. De regul\.8-1. provoac\ arsuri gastrice. dac\ nu au survenit precipita]ii.3. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. Familia Liliaceae 8. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. în teren deschis sau în solar. 0. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. 6. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în condi]iile de la noi din ]ar\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 2-3% proteine. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. adesea. În foarte multe din preparatele culinare. În principiu. înlocuie[te ceapa. 0. 8.

de câteva mii de ani î. În prezent.25 m (Maier. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. 8. mult mai puternic dezvoltate. prin rusticitatea sa. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. cum ar fi Oltenia [i Banat. are o tehnologie u[or de realizat. p\trunzând în sol pân\ la 1. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.2. cum ar fi Europa occidental\. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. cu înmul]ire sexuat\. cu un redus grad de perisabilitate. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. este cunoscut în cultur\ din antichitate. fructe [i semin]e. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. 1969). Peninsula Balcanic\.N. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. R\d\cinile adventive. Asia de Sud-Est. H. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. 8. de aceea. C [i PP). În orice caz. 1992). Plantele de praz produc. prazul este cunoscut în întreaga lume. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. astfel. STAN. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\.3. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. 2000).3. R\d\cina. Prazul. 1994). Cultivat de egipteni [i greci. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . dou\ tipuri de r\d\cini. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. bienal\. Importan]a agrotehnic\.3. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. cât [i în timpul p\str\rii. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. formate pe partea inferioar\ a discului sunt.. atât la transport [i la comercializare. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. MUNTEANU sau a usturoiului. care se g\sesc în compozi]ia sa. În primul an din ciclul ontogenetic. N. pentru a asigura o bun\ comercializare. Tulpina. îns\. Africa de Nord.

Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. ca la toate speciile alliacee. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. neted\. ca [i la usturoi (fig. sunt albeg\lbui. La baza lor. dac\ sunt din exterior. Aceasta este erect\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). 8. cu o rusticitate evident\. plin\ în interior. groas\ de 1-1. Pe restul por]iunii lor. într-un singur plan vertical. În anul urm\tor. în mod alternativ. Fructul [i semin]ele sunt Fig. cilindric\. cu rezisten]\ mai slab\. Pe por]iunea limbului. 1985). care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Frunzele. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Butnariu [i colab.7). Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. format din cele [ase tepale.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. mu[te). în condi]ii de mediu diferite. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Perigonul. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. este de culoare alb\.2 cm la baz\ [i 0. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime.4-0. pe partea sa superioar\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. îngro[at\ [i suculent\.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. sunt formate numai din teac\ [i limb. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). florifer\. 8.4. au ap\rut mai multe forme ecologice. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. înalt\ de 80-120 cm. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. sub form\ de jgheab. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. tecile se suprapun unele peste altele. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Pe acest disc. fiind liniar. glauc\.7 . unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . Frunzele. roz sau violacee. 8. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\.3. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. denumit\ tulpin\ fals\.

favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Brewster. K2O=4 kg. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.2-0. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. 1994): N=2-3 kg. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. Picior de elefant. A[adar. P2O5=1 kg. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. ]ar\ cu tradi]ie veche. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. 1994). Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus).5 kg [i S=0. MUNTEANU pe timpul iernii. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.3. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp.5. 1998) 8. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). de Carentan. Fa]\ de ap\. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. dar nu ca regim. Mg=0. N.. 8. de asemenea. vegetarea înceteaz\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa.6 kg. de toamn\ [i de iarn\. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor.6. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. STAN. de var\. 1994). iar dac\ este mai sc\zut\. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. 90 . plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. de tradi]ie. În acest stadiu. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. 1992. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial.. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. plantele r\mân mici. Dup\ plantare sau r\s\rire.N.3. când plantele sunt mature pentru primul an. Apa. În condi]iile de secet\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. în func]ie de zona de evolu]ie. În Fran]a.

8. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. dac\ este necesar. Chiar înainte de r\s\rire. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. la 28-30 cm adâncime. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). în aceea[i zi. Sem\natul se execut\ mecanizat. dup\ modelare. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. pân\ la sem\nat. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. în func]ie de zon\. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. s\ fie profund [i fertil. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Preg\tirea terenului începe din toamn\. ca plant\ indicatoare. terenul se t\v\luge[te. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. la adâncimea de 1. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama.3.1. 91 . un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. În principiu. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile.LEGUMICULTUR| II 8. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.5-2 cm. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. 1998). iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat.6. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8..

pe teren nemodelat. N. c.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren modelat. MUNTEANU Fig. prin sem\nat direct sau prin r\sad. 8.8 .N. prin r\sad 92 . b . d . STAN.

Pentru p\strare peste iarn\. sporind calitatea recoltei. altfel. 8. În [an]uri. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). cultura se poate realiza în ogor propriu. Pentru consum imediat. de regul\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. sau semimecanizat. În atare circumstan]e. 93 . iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm.2. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Dac\ sunt goluri. cu ajutorul sapei sau cazmalei. care se completeaz\ cu una mecanic\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Cu prilejul acestei pra[ile. Dup\ dislocare.6. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. plantele se smulg. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. care se repet\ dup\ r\rire.3. este mu[uroirea plantelor. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Recoltarea începe toamna târziu. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Recoltarea se face manual.2 [i 8. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). absolut necesar\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. O lucrare special\. prin aspersie. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C).3). pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. dup\ o cultur\ anticipat\. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. prin aspersie. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire.

Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. În condi]iile de la noi din ]ar\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. usturoiului comun [i prazului. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. executate cu grapa cu col]i reglabili. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. STAN. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. de regul\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. Prim\vara. ca [i la cultura prin sem\nat direct. subspecii. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Plantarea se face manual. N. dar poate ajunge la valori mai mari. în cazul culturii prin r\sad. ceapa de iarn\ sau de tuns. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. în afara celor prezentate. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). dup\ ce au ap\rut buruienile. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. ceapa e[alot\. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. dar la noi în ]ar\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. 94 .4. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\.N. cu pân\ la 50-60%. 8. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea.

8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. dar de dimensiuni mai mici. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. dar în cultur\ se comport\ ca anual\.2. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. f. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Este o specie peren\.10). aspr\. cu o tunic\ de protec]ie groas\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. La forma proliferum.4.LEGUMICULTUR| II 8. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. iar tulpinile florifere. nu formeaz\ flori.1. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. prin discul propriu. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. de culoare cenu[iu-g\lbuie. dar [i din zona central\ a Asiei. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. fructe [i semin]e. central\ [i de nord a Moldovei.9). Fig. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. ca [i cea colinar\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. 8. mai multe [i mai mici. dar care. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. fiecare în parte. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. 95 .4. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. nu formeaz\ semin]e. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. de obicei.Ceapa de Egipt (rocambole). de un disc comun (fig. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.9 . bulbiferum [i Allium cepa L f. pe bulbii din inflorescen]\. 8. 8.

Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.11 . Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Este o specie peren\.11). înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. N. cel mai Fig. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. care se folosesc în industria conservelor. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. 8. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. De regul\. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. în anul urm\tor.4. La noi în ]ar\. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.4. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.10 . 8. Fig.N. 8. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. Când se înmul]e[te prin semin]e. Formeaz\ un bulb pu]in evident. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. STAN. de asemenea. Plantarea se face toamna sau. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . asem\n\toare cu prazul..4. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. prim\vara.3. 8. 8. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig.

unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit.5.12). iar `n anul urm\tor. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Uneori. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. 8. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. îndeosebi formele mediteraneene. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 97 . 8. ophioscorodon Dom.4. ~n primul.12 . 1973). Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. 8.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Este bine cunoscut în întreaga lume. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. var. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. De Bucovina. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. cu mai mul]i bulbili. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute.

1. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. inclusiv în sistemul culturilor protejate. care se consum\ fier]i. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. cenu[\ 1%. De asemenea. comparativ cu alte legume. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.N. de[i.5 mg/100 g. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 .1. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. se practic\ pe suprafe]e mai mici.08 mg/100g. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. `n terenul destinat culturilor legumicole. celuloz\ 0. culoare [i chiar gust. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. glucide simple 0. protein\ brut\ 2%. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. STAN.2%.2 mg/100g.1. astfel c\ este folosit\ aproape integral.8-1. N. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. cop]i sau pr\ji]i. B1 [i B2=0. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. C=20-25 mg/100 g [. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.4%. precum [i unele vitamine: A=0. sunt diferite. Importan]a agrofitotehnic\. m\rime.a. din punct de vedere botanic. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Familia Solanaceae 9. 9. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise.

rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Bineîn]eles c\. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. demissum (rezistent\ la frig). de[i las\ terenul. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. în unele ]\ri din vestul Europei.1. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. 99 . curat de buruieni.. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. în cazul culturii timpurii. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. pre]urile avantajoase de valorificare. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. S.a. Columbiei. S. Cerin]a mare a pie]ei [i. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. în mod surprinz\tor. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Totu[i. În prezent. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. ca urmare. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. dar numai S. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Factorii de risc. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. De regul\. cel târziu pân\ la 1 iulie. în cea mai mare parte. S. 1974). folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene).2. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. Mai mult. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. în acest caz. 9. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. cultura [i recolta sunt mult întârziate. mai întâi în Transilvania. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Cultura cartofilor timpurii. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Importan]a economic\. cum ar fi S. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive.

0 cm. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. care se mai nume[te col]. Din ace[ti ochi se formeaz\.5-2. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. În primul an. [i o parte apical\ sau vârful.1. de 1.. 100 . Tuberculul are o parte bazal\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. În condi]ii de lumin\. tulpinile aeriene. formând a[a-numi]ii ochi. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene.2).3. 9. ai tulpinii aeriene. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. 1985). dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. subterane. În condi]ii de întuneric. STAN. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. se orienteaz\ pe vertical\. citat de Zanoschi [i Toma. Ace[tia pot avea forme diferite. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor.N. din care. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. prin care se insereaz\ pe stolon. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. tipice fiec\rui soi (fig. 9. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. spre profunzimea solului. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. N. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. MUNTEANU 9. iar în plus. care con]in trei muguri. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. când este foarte tân\r. dup\ care cade. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. m\rimi [i culori diferite. în condi]ii corespunz\toare. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. în al doilea an. Tulpina. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului.1). 1969). Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. De asemenea. R\d\cina. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. Ace[tia sunt cilindrici. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. În cazul în care l\starul este distrus. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. 1958.

101 . trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 9. fistuloas\. La o plant\ Fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. muchiat\.1 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. 9. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.LEGUMICULTUR| II Fig.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.1). în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. erect\. în ciclul lor de via]\.2 . 9. 1974). denumit\ faz\ dormind\.

lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. Polenizarea este direct\. N. De[i cartoful nu 102 . Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u.5-2 mm în diametru.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Lobii (foliolele) sunt ova]i. MUNTEANU Frunza. iar corola este format\ din cinci petale unite. Fig. cu vârful ascu]it.4. albastr\. 9. ovat-lanceola]i ori circulari. grupate într-o cim\ terminal\. turtit\. prin autogamie.9. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.1. cu umiditate ridicat\. cu aspect rotat. pentamere. Gineceul este bicarpelar. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. alb\ sau cenu[ie. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. eliptici. Uneori. ro[iatic\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. violet-închis\ etc. S\mân]a este mic\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig.3). cu diferite tipuri de peri[ori. 9. hermafrodite. De asemenea. ovoidal\. sunt dens p\ro[i.N. prinse pe baza corolei. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. Florile sunt actinomorfe. 1974) Floarea.3 . Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. Caliciul este format din cinci sepale unite. de culoare alb\. STAN. cu dou\ loje. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. cu 5-10 flori. 1985). Un fruct con]ine 50-300 semin]e.

Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Riscul temperaturilor de înghe].2 (dup\ Bala[a. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Tabelul 9. în mod clar. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. în acest caz.. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. 103 . Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. iar perioada de lumin\ este maxim\. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. cât [i p\r]ile aeriene. inclusiv pentru formarea tuberculilor. în asemenea cazuri. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. 1984).5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. în Ceau[escu [i colab. Minus 1-2 Minus 0. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.1). iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Tufa cre[te în condi]ii optime. Astfel. [i rolul de regulator termic.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. apa având. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor.. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în Ceau[escu [i colab. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. De asemenea. Rezult\ de aici. r\d\cinile pot cre[te.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Totu[i. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.

Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 14 kg K2O. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. este favorabil\ udarea. dar [i de intens\ activitate metabolic\. 2 kg P2O5. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare.A. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Totu[i. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp.U.N. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. s\ fie fertil. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. tuberculilor [i r\d\cinilor. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. De aceea. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N.. De aceea.U. cu posibilit\]i reduse de tasare etc.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. bine structurat. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. MUNTEANU Tabelul 9. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . Solul este un factor de mediu important..5 kg MgO [i 2 kg S. 1-1. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. la nevoie. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. solul. 104 . acest regim. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit.5 kg K2O. 8. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor.A. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. care are loc la nivelul stolonilor. în special prin aspersiune. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. de care depinde succesul culturii. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. Din aceast\ cauz\. ca urmare. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. 3 kg P2O5.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. La o ton\ de cartof. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). N. STAN. prin caracteristicile sale. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). în Ceau[escu [i colab.

pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.1.1. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. cu pant\ uniform\. s\ fie bine structurat. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. legumele din grupa cepei sau a verzei.0 16.5 9. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9.LEGUMICULTUR| II 9. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. biloane [i rigole de udare. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. bineîn]eles. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Tabelul 9. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.1. legumele verde]uri. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.6. Nu se recomand\ solanaceele [i. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.5. cerealele p\ioase. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cartoful decât dup\ 3-4 ani. 9. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi..0 16. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.1.3.

fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii.N. eventual. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. de exemplu. 1997).. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. deshidrata]i. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. manual. Fig. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. cu diferite v\t\m\ri. se pot folosi atât tuberculii mici.4 . Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. STAN. calibrarea. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. 1992). încol]i]i. În situa]ii normale. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. 9. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. cât [i cei prea mari. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. dezinfec]ia [i încol]irea. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. 9. În unele situa]ii. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). 106 . distan]ate la 70 cm (fig. N. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. În mod aproape generalizat.

5%. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. luminii. În acest timp. 107 . tuberculii. ce se afl\ într-un vas adecvat. eliminându-se. timp de 2-4 ore. la nevoie. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. de culoare alb\ (col]i). ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). dar se pot folosi. Imersia dureaz\ circa cinci minute. formeaz\ l\stari de 1. în spa]iul din jurul ochilor. înainte de plantare. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). [i alte substan]e în amestec. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. Dac\ umiditatea scade prea mult. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. serele. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. pentru a[a-numita suda]ie. în func]ie de spa]iul de încol]ire. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Dup\ imersie. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare.5-2. Dup\ suda]ie. 1973). când tuberculii sunt zvânta]i. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dup\ aceast\ etap\. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). care se scufund\ în solu]ia de formalin\. 1997). Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. în spa]ii corespunz\toare.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. pe pardoseala magaziei. În timpul aerisirii. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a.0 mm. cu prec\dere. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii.. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. mai ales. În condi]ii de umiditate sc\zut\. În timpul acestei perioade. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. solariile etc.

iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. respectiv. N. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”.m. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i.5). sau complet mecanizat. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.2). 9. acesta se ud\ bine.9. acest moment coincide. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. Plantarea se poate efectua manual. îngro[a]i. Densitatea [i. Plantarea tuberculilor. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec.4). Atât plantarea manual\. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. turb\. Calendaristic. cu 20-30 martie. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.N. rumegu[ [i nisip. În unele cazuri.5-3 cm. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. În principiu. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult.9. dup\ care se adaug\. special echipat\ (MPR-5). când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . în anii normali. 108 . în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. un nou strat de amestec. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. cu lungimea de pân\ la 1. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. STAN. pe rigolele deja trasate (fig.d. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. simpli sau ramifica]i. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). În felul acesta.a. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. pe teren modelat (fig. În vederea plant\rii. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor).

pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. de aceea. Excesul de umiditate. de asemenea. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. postemergent. întârzie procesul de formare a tuberculilor. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. odat\ cu plantarea. Dup\ plantare.5 . Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Mana cartofului are. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II Fig.3-0. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof.U. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Lucr\rile de îngrijire. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I.A. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. se efectueaz\ o erbicidare. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Lipsa de umiditate. 9. de regul\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. importan]\ redus\ pentru cultur\. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\.4 kg/ha. De regul\. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. se asigur\ circa 1. Mancozeb. Imediat dup\ plantare. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral.

Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. De regul\.6. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\.3 l/ha. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. în rigole deschise mecanizat sau manual. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. în tunele joase. STAN. Lucrarea se face manual. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. În ambele cazuri. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). semimecanizat sau mecanizat. în sistem cuvertur\ [.6).9. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.1 l/ha sau Karate. 9. N. În cazul e[alon\rii recolt\rii. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). iar 110 .a. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. se culeg tuberculii cei mai mari. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor).2. fiind încadrat\ între 5 martie .9. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp.7). manual. 1992). dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Calendaristic. cuibul se desface cu sapa.0. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.N. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii.. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.1. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.5 aprilie. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Fastac-0. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.3 l/ha. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.

9. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.6 . 9. în mod corespunz\tor. mai mari între plante pe rând. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig.

N.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.9. Fig. STAN. cuprinzând sub el dou\ rânduri. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. N. b . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. 9. 112 . Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.tunelul pe rigol\. Într-o alt\ variant\. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.8).8 .

denumit [i cartof dulce. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. asem\n\toare cartofului.2. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. sin. BATATUL Ipomoea batatas Poir. Fig.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. creme. De la batat. Fig. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. R\d\cinile. terenul trebuie s\ fie bilonat. Convolvulus batatas L.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. din loc în loc. 1969) 113 . sub form\ pr\jit\ etc). dar f\r\ succesul scontat.9 . iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. erbacee. 9. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.10 .Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Batatul este o specie anual\.9. supe. Înainte de plasarea foliei. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. în medie. 9. Acestea.9). Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.

care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. 9. MUNTEANU înr\d\cina]i.N. STAN. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. 114 .10). Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. fertiliz\ri faziale. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. ud\ri. N.a. rezulta]i din l\stari. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. combaterea bolilor [i d\un\torilor [.

oleracea [i 2n=20 . alba DC. în tot cursul anului.1. campestris L.1. Brassicaceae. 10. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. Familia Cruciferae 10. rapifera Metzg (2n=38). [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. napus ssp. 1.pentru B. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . varza se consum\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine.B.B. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.1. printre altele. tulpinile îngro[ate. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. oleracea L. campestris ssp. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. f. pedunculii. Importan]a alimentar\. diferite preparate culinare. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. 5-6% glucide.5% 115 . [i varza asiatic\. familia Cruciferae sin. practic. încadrat\ sistematic în specia B.pentru B. simpl\ sau asortat\. capitata L. mugurii floriferi [.a. reprezentat\ de specia B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.. Dup\ locul lor de origine. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .2-1.. var. ]esutul preinflorescen]ial. De la aceste specii se consum\ frunzele. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. cu sau f\r\ carne etc.

vitamine: C . Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). o. ca varza timpurie. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. 0. duble.a.2 mg/100g [. unele lucr\ri. În ]ara noastr\. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. de var\ sau de toamn\. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). asociate [. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. din prim\var\ pân\ în toamn\.50 mg/100g.1-1.2. s\ruri minerale: de calciu .000 ha/an. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. cultura acestei legume. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. pe linie filogenetic\. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. N. de regul\.46mg/100g.a. de potasiu . în culturi succesive. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). începând cu secolul al XIIlea. STAN..N. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. complexul B .2 % gr\simi. prin r\sad. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. MUNTEANU proteine. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. împreun\ cu altele. unele toponine sau nume de persoane. o suprafa]\ de circa 30. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. Dup\ datele statistice FAO.. practic între cele dou\ cercuri polare.20 mg/100g. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. de la înfiin]are pân\ la recoltare.24 mg/100g potasiu. înc\ din antichitate. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. În prezent. silvestris L).1. În secolul al XIX-lea. era pu]in cultivat\. practic. cur]ile domne[ti [i boiere[ti.. a fost cultivat\. p\str\rii temporare [i valorific\rii. de sodiu . în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.a. În ]ara noastr\. cu fosfor – 31mg/100g [. 116 . din varza s\lbatic\ (B. în ultimii 10 ani. 1995). asigurând venituri. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. mai ales la m\n\stiri. 10.1. 1998). Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. var. putând fi complet mecanizate. în câmp [i în spa]ii protejate. 31 mg/100g fosfor. în medie. Importan]a agrofitotehnic\. 2000). unde g\se[te condi]ii prielnice.

Pe tulpina florifer\. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. frunzele bazale sunt pe]iolate. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. 10. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.1). în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). de form\ conic\ sau cilindric\. 4 . groas\. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. grupate în raceme lungi. ce poate ajunge pân\ la 1. În faza de r\sad. sulfurii sau alburii. par]ial.1 . Tulpina. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute.5 m adâncime. iar cele interioare sunt albe.). 2 . tetramere. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. bogat ramificat\. tulpina lemnificate (fig. hermafrodite. alterne.aspectul general. laxe. la exterior lemnoas\.3. în interior c\rnoas\. eliptic\. 3 . 117 .sec]iune prin c\p\]ân\ concave. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. 1 . cu limbul oval. 10. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. Primele frunze normale Fig. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta.c\p\]âna.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. ovat\. conic\ etc. cu r\d\cina [i. Frunzele exterioare sunt verzi. scurt pe]iolate.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. eliptic sau aproape circular. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere.1. 10. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. este scurt\ (15-20 cm). glauc\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. puternic ramificat\. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabr\. ierboas\. Florile sunt actinomorfe.

Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. cele patru carpele sunt concrescute între ele. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. Semin]ele sunt aproape sferice. procesul de germinare 118 Fig. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.000 de flori. STAN. Totu[i. De[i are flori hermafrodite. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. uneori reticulate. dehiscent\ (fig. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.2 .sec]iune longitudinal\ prin fruct. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.4. 10. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. albinele. Pe o plant\ se pot forma 3. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. La temperaturi mai ridicate.sec]iune prin semin]e . Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. [i anume 2-30C. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. cu diametrul de 2-3 mm. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.2). iar ultimele cele de la vârful racemului. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. netede ori fin striate. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile.000-4.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Temperatura. 10. 2 . factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. cele de la baz\ au format deja silicve. Oricum. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. 3 . Deoarece inflorescen]a este un racem. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.N. 10. Polenizarea. brune sau cafeniu negre.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . produc]ii mari. 1985).1. rostrat\. N. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.

Peste limita de 20-250C. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. afânate sau. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. 1989). se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. În acela[i timp. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. Dup\ majoritatea autorilor. 1956). când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. atât din punct de vedere calitativ. datorit\ vernaliz\rii. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. 1982). induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. în faza de r\sad. În cazul solului. în toat\ perioada ciclului vital. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. este necesar ca. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. c\p\]ânile r\mân mici. dac\ lumina este de intensitate slab\. atât în sol. Lumina. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. uneori. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Astfel. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. iar la 18-200C. La temperaturi mai ridicate. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. În faza de cre[tere vegetativ\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. cu cerin]e mari. în faza de r\sad. 1998). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. cât [i în atmosfer\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. o faz\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. În schimb. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Beker-Dillingen. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. iar în faze mai avansate. La varza timpurie. cât [i sub aspect cantitativ. respectiv. 1956. în 3-4 zile. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. dar cantitativ mai reduse. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. 1969). r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Dup\ germinare. adic\ la temperatura de minus 5-60C. De aceea.. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Astfel. pe terenuri umbrite. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). de asemenea. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. cre[terea înceteaz\. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. Vara.

0.). solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. Astfel. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. al\turi de ap\. 03 semitârziu. STAN. 4. Irigarea prin brazde. la nevoie. De asemenea. 10. anterior preg\tirii terenului. N. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. De asemenea. aplicat toamna sau.3 kg azot. forma [i m\rimea c\p\]ânii. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\.N. cât [i hibrizii F1.5. Reac]ia solului poate varia. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. 1. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. în limite medii.de var\. 120 . favorizând b\ltirea. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat.1. prim\vara. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. hibrid F1 etc. De regul\. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.3 kg MgO. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. la niveluri optime de 75-80%.7 kg CaO [i 0. recomandarea pentru sistemul de cultur\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.5. în general. Solul. în ]ara noastr\. 02. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.20 kg P2O5.1. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. 2000). În compara]ie cu alte plante legumicole. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea.40 kg K2O. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. profunde. 04 .târziu. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\.extratimpuriu. provenind din str\in\tate.timpuriu. de[i are unele avantaje. 01 . Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii.

LEGUMICULTUR| II 121 .

cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. care au boli [i d\un\tori comuni. prin dou\ treceri.). Locul în rota]ia culturilor. p\tl\gelele vinete etc. ardeii. cum sunt: castrave]ii. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Tehnologia de cultivare 10.6. 45 kg P2O5. cu diferite grade de evolu]ie.N. plantele extrag din sol: 115 kg N. este necesar ca. La rândul ei. ]elin\. Preg\tirea solului. p\stârnac. tomatele. castrave]i. În leg\tur\ cu aceasta. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. Toamna. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. sfecl\ ro[ie. toamna. fasolea de gr\din\ [i cartofii. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. de tipul solurilor aluviale. dovleceii. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. prin fertilizarea de baz\. Fertilizarea de baz\.1. expuse la soare. N. imediat dup\ nivelare. etc.6.2. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. p\trunjel.1. se face afânarea solului în vederea nivel\rii.8.2. ferite de curen]i reci. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. 122 . STAN. 210 kg K2O. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. la 8-10 cm adâncime. lobod\ de gr\din\ [.a. bame. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. s\ se realizeze produc]ii maxime.) [i din grupa cepei. MUNTEANU 10.1. Mobilizarea solului. situate pe terasa a doua a râurilor. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2.

se folosesc doze orientative. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua.2 în agregat cu tractorul U-650M. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. 60 g superfosfat [i 12. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. inclusiv modelarea solului pentru ca. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. prim\vara devreme. cu suprafe]e mici.2%). dup\ care se face modelarea. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.5 g sare potasic\ la m2.8 sau 123 . În cazul gospod\riilor popula]iilor.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. În cazul verzei timpurii. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Astfel. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.

în cantitate de 3-4 litri/ha. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. respectiv 15 g/m2. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara.8. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. pe rigole. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. . Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. în cazul gospod\riilor popula]iei. MUNTEANU MMS-4. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. la adâncimea de 5-8 cm. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. solul. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. echipat cu rari]e. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. pr\fuirea cu 124 . STAN. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor.tratamentul chimic.2. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri.8. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. acest erbicid fiind foarte volatil.N. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. înainte de sem\nat. acestea se vor executa dup\ plantare.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii.5). prim\vara. N. deoarece. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. în acela[i mod ca [i Treflanul. [i de aceast\ dat\. Erbicidarea. Preg\tirea semin]elor. Terenul fiind modelat. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. astfel modelat. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. modelarea se execut\ tot din toamn\.

în vârst\ de 40-45 zile. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. prin împr\[tiere. . În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. în vederea gr\birii germina]iei. 1986).3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.3.stimularea semin]elor.5% timp de 10-12 ore. Tabelul 10. se ud\ cu 125 . repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. Producerea r\sadurilor. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. folosind rama de sem\nat. se taseaz\. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab.

3 0.05 20.05 15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.4-0.05 01.02-05.07 15.03 01. Tabelul 10.05-05.06 01.04 01.3 0.07 05.01-10.02-10.06-15.05 20.06-15.05 - 01. N.01-15.3 0.07-30.07 01.07 10.06-10.06 01.04-15.07 10.0 0.06 20.05-15.06 15.05 15.4 1.03-30.02 15.5-2.5 0.4).03-5.3 0.06 05. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.8-1 0.06 20.05-15.03 10.06-25.06-15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.03-30.3 0.05-20.3 0.5 0.02 15.4-0.N.06-20.05 20.3 0.06-10.06-20.05 15.4-0.05 01.04 01.3 0.06-10.05-05.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-25.04 20.02 plant\rii 5.0 0.05-15.05 15.07 01.3 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06-30.3 0.3 0.05-15.04-10.03 01.06-10.04-20.3 0.05-25.04-05.01-5.05-20.3 0.05 25.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .06 01.06 - 25. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.07 - 20.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 15.06-25.05-05.05-05.03 25.05 25.06-10.03-15.06 30.05-10.07-15.07 10. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06 05.5-0.6 0.0-2.04-10. STAN.06-15.4 1.3 0.

2%. În momentul plant\rii.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. . Perozin B 75 WP 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. prin coborârea temperaturii la 4-60C.4%.25%. folosind 300 g azotat de amoniu. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. 200 g superfosfat. la 8-10 zile de la repicat.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale.2%.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. . printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. 1987). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). Tabelul 10.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .dirijarea temperaturii. . iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). în cuburi nutritive. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. de culoare verde-închis. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.1% sau Sinoratox 35 EC 0. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .4%. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.1% (Costache M. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. conform datelor din tabelul 10. Actelic 50 EC 0.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. Sandofan C WP 0.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. [i colab.05%. Dithane M-45 0. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). Divipan 100 EC 0. la semnalarea stacului.05%.5. Onevos 33 EC 0.. 500 g sulfat de potasiu. Turdacupral 50 PU 0. 127 .3%. pentru combaterea afidelor.

5-1 litru ap\ la plant\. STAN. revenind 6. Pe fiecare strat în\l]at. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Dac\ este necesar. soi [i calitate. Lucr\rile de îngrijire.55 plante pe m2. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. la 5-6 zile de la plantare. 128 . cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. aplicând 4-5 ud\ri.3). distribuindu-se circa 0. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Fig.67 plante la m2. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.3 . Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. revin 5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. cu r\sad de aceea[i vârst\. cele alungite. 200250 m3/ha. În timpul perioadei de vegeta]ie. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. 10. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Completarea golurilor se face manual. Tot din acest motiv. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând.N. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. umidit\]ii [i aerisirii. odat\ cu executarea plant\rii. N. 10. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark).

utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile.5%)** 129 . pe o adâncime de 50-60 cm. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. soi [i epoca de înfiin]are. e[alonat în 3-4 reprize. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Calendaristic. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. În cazul culturilor pentru consum.7). În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. bine învelite. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Tabelul 10.6 [i 10. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. pe rând. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. eliminarea plantelor atacate).15%.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. Dac\ este nevoie. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. dar peste 350-500 grame. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. igien\ cultural\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. ca adeziv. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În gospod\riile popula]iei. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în faza de formare a c\p\]ânii. Oxiclorur\ de cupru 0. [i de 1-2 ori manual. cu fermitate evident\. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. prin t\iere cu cu]itul. în func]ie de zon\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. sub primele 3-4 frunze exterioare.

2% sau Perozin 0. igien\ cultural\. Nemispor.1%. Fundazol 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. Curzate plus T 0.15%. Topsin M 0. distrugerea resturilor vegetale. ar\tura adânc\ de toamn\.2%.1%. sin P. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. tratarea culturilor (Benlate 0. Miltox 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.1%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). Tiuram 0. Benlate 0. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.3% sau Dithane M-45 0.2%.1%. tratamente. Merpan 0.4%. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. folosirea de soiuri rezistente. Mycodifol 0. Benagro 0.2%. Brave 500 0.5%) Rota]ia culturilor. N.15%) Rota]ia culturilor.3%.15-0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. tratarea culturilor (Perozin 0.25%) Igien\ cultural\.2%.5%. igiena cultural\.6 .4-0.1% sau Fundazol 0. Dithane M-45 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. ar\tura adânc\ de toamn\. dezinfec]ia amestecului nutritiv.5%. folosirea de soiuri rezistente.15%. Ronilan 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Benagro 0.2%. combaterea insectelor vectoare.1%. Manzate 0. evitarea terenurilor ude [i acide. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. în special la culturile semincere (Daconil 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. ca adeziv 130 . dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. igien\ cultural\. igien\ cultural\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Nemispor 0.25%.1%) Rota]ia culturilor.25%. STAN.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ din toamn\. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. igien\ cultural\.10. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0.05-0. 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. Rovral 0. Captadin 0.2%.. 1986 **)La efectuarea tratamentelor.N.1% sau Sumilex 0.

distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.15% etc. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Fernos 50 WP 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.2%.15%. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.1%.2%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Triclorofon 80 PS 0. Zolone 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0. Basudin 60 EC 0.15%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. Dipterex 80 PS 0. Thuringin 0. Triclorofon 80 PS 0.15%.04%. Sinoratox 35 EC 0.). ar\tur\ adânc\ din toamn\. Decis 25 EC 0.04%. Metathion 50 EC 0.05%. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Dipterex 80 PS 0.05%. Diazinon 60 EC 0.05%.1%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Sumithion 50 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0.2%.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15%.05% etc. Ambuch 25 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.4%. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.4%. plantarea în câmp cât mai devreme. Sinoratox 35 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. folosirea de (Phyllotreta atra). tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2%. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%.15%.4%. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.4%.4%.05%** Idem Igien\ sanitar\. Carbaril 50 WP 0.15%. combatere biologic\ 131 .4%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. Actel[lic 25 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Decis 25 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Sumithion 50 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.2% etc.15%.15%) Igien\ cultural\. Clorofos 75 PS 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.2% etc. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.05%).2%.

4%.N. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. ridichi.) [i cele din grupa cepei. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.1%. Sumithion 50 EC 0. Ca urmare.05%. în cele mai bune condi]ii. ca adeziv 10. la nivelul în\l]imii plantelor.1%.7 . se administreaz\ cantit\]ile de 132 .când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. 75 kg K2O. deosebit de periculo[i. tratamente (Birlane 10 G 0. cât [i în atmosfer\. care pierd repede apa. De aceea se alege un teren plan. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. Zolone 30 WP 0. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Decis 25 EC 0. igien\ cultural\. Fertilizarea de baz\. Zolone 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici.05%. Ripcord 40 EC 0.1% etc.2%. bine nivelat. plantele extrag din sol: 84 kg N. profund [i bogat în humus. STAN.15%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol.6. Preg\tirea solului. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. ar\tur\ adânc\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. MUNTEANU Tabelul 10. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.2.1.. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente (Sumithion 50 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).2%. toamna. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.4%. fasolea de gr\din\ [i bobul.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.15%.01% etc. Cultura de var\ Alegerea terenului. 1985).04%. Metation 50 EC 0. 20 kg P2O5. Decis 25 EC 0. Carbetox 37 EC 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. imediat dup\ nivelarea de exploatare. p\trunjel. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Folithion 50 EC 0. p\stârnac. N. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. Hostathion 40 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. Se evit\ solurile prea u[oare.15% . ]elin\ etc.

pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Erbicidarea. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute.3. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. utilizând rama de sem\nat. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm.2. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. rigolele s\ fie adâncite. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. la 5x5 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.2). Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). sau cu DR-5. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Producerea r\sadurilor. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. se folosesc doze orientative. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. se ud\. Astfel. în solarii neînc\lzite. Modelarea solului. echipat cu corpuri de rari]e. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. odat\ cu modelarea propriu-zis\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Varza de var\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. în 2-3 reprize (15-20 martie. urmând ca. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. înainte de plantare cu 10-14 zile. irigându-se de mai multe ori.2. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Dup\ sem\nat. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.4). în func]ie de umiditatea solului. dup\ care se mocirlesc. 4 g/m2. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. revenind o desime de circa 5. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. 134 . se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. STAN. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. Fig. în 2-3 etape. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.N. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii.4 .5 plante la m2. La r\sadurile nerepicate. N.4). MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. distribuindu-se circa 0. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. iar în gospod\riile popula]iei manual. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). înl\turarea vârfului pivotului.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane.5-1 litru ap\ la plant\. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. 10. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. cu specificarea c\. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.

c\p\]ânile sunt mult mai mari. adic\. Produc]ia este de 20-35 t/ha. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. destul de periculo[i. În schimb. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area.6.. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se efectueaz\ ca la varza timpurie. secar\ mas\ verde etc.1. apa s\ se infiltreze în adâncime. pân\ la cre[terea temperaturii. dar. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor.3. Datorit\ d\un\torilor. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. manual. la nevoie. 135 . r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. în condi]ii optime de tehnologie. seara. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Locul în rota]ia culturilor. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. care sunt mult mai uniforme. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. astfel ca. În acest scop.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Celelalte lucr\ri de între]inere. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. în general. de 3-4 ori între rânduri. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. de 1-2 ori între plante pe rând. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. a[a cum s-a ar\tat. Recoltarea se execut\. de regul\. [i manual. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. peste 1 kg/bucat\. orz de toamn\. în cazul cultivarelor hibride. 10. borceag. a unor epoci intermediare. spanac. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare.

Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. se dezinfecteaz\. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm.50. Bala[a. f\r\ gre[uri [i coame. gr\pându-se concomitent. utilizând rama de sem\nat. Pentru gospod\riile popula]iei. STAN. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. 50 kg P2O5. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici).000 . Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Se seam\n\ rar. 136 . La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. permeabil. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or.N. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm.000 plante la ha (fig. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. realizându-se o densitate de aproximativ 45. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. dac\ este nevoie. deoarece r\sadul nu se repic\. 10. se m\run]e[te [i se niveleaz\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. 1973). MUNTEANU Vara. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Dup\ sem\nat se ud\. Producerea r\sadurilor.5). Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. 4 g/m2. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. N. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se afâneaz\. 1969. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în vârst\ de 40 zile. fertil. la varza timpurie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\.

C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. 137 . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie.LEGUMICULTUR| II Fig. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. în general. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted.nu se mai face modelarea. concomitent. recoltarea se poate realiza mecanizat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).1. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). asem\n\toare cu cele de la varza de var\. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. 10.5 .6.4. revenind o densitate de 4 plante/m2. 10. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).

printr-o greblare u[oar\. având un sistem radicular mai profund. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii.Se face r\ritul plantelor. de preferin]\. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea.8-1 kg s\mân]\ la hectar. l\sându-le pe cele mai viguroase. dup\ s\pat.N. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . Culturile premerg\toare. N. . În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha.1. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm.6. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. R\sadul se produce. o bun\ premerg\toare (Maier. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. în func]ie de zona de cultur\. l\sându-se între plante 10 cm. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. 10. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. ardeii. Producerea r\sadurilor. Dat fiind specificul intensiv. salata. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.5. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). ata[at la sem\n\toare. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. STAN. în agregat cu tractorul L-445. folosindu-se 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. 1969). chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. iau apa din adâncime.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. produc]iile fiind acelea[i. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. castrave]ii. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. în general. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Astfel. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. cu unele deosebiri. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. SUP-21 sau Saxonia-270. în luna ianuarie). Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. .

care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.F. Instalarea ad\postului. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.4). 6-80C. conform schemei de înfiin]are a culturii. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. echipat cu rari]e. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. se execut\ dezinfec]ia solului. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.P. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. înc\ din toamn\.C. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). cu 10-12 zile înainte de plantare. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.C.4 sau FPP-1. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. 16-180C pân\ la repicare. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. gr\parea terenului.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.-S. 139 . iar I.8). repicat la cuburi nutritive. Prim\vara.C. în ghivece sau cuburi nutritive. I. Buz\u (1984) .F. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente.L. Vâlceanu [i colab. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. Dup\ 35-45 zile. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. 60 zile. 10-120C dup\ repicare noaptea. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.65-70 zile. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.L. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. În acest scop. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Dirijarea factorilor de mediu. În cazul tunelelor joase de polietilen\. Preg\tirea terenului.3). imediat ce terenul permite.L. Di]u [i colab. (1980). Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha).6 m).8) modificat\ ([asiu de 2.

(1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975.N.000 plante la hectar (I. Maier(1969) recomand\. densit\]i de înfiin]are a culturii.F. De regul\. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.L. irigarea prin brazd\ a culturii [.000 plante la hectar. STAN.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.F. a.F. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Buz\u (1981).000 plante la hectar.S. Densitatea poate fi mai mare (90.000 [i respectiv 60.P. MUNTEANU Înfiin]area culturii. atât în solariile bloc. pe brazde u[or ridicate.L. de tipul de ad\post. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. Vidra [i S. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. asigurând circa 53. M\nescu (1972) recomand\. la plantare. F. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. În condi]iile din sudul ]\rii. densit\]ile recomandate sunt de 57. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. Ceau[escu [i colab.-S. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. 1981). L. elaborat\ de I.L. Cobâla[ [i colab. dar în zona de nord-est.C. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. de condi]iile meteorologice. pentru solariile tip I. 1978. realizând densit\]i de 57.C. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.P. 10. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.a. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. 1984). 1984). de vârsta r\sadului [i de al]i factori.L. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.7).000-110. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C. 10. Tehnologia cadru. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. realizând o densitate de 50. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. 140 .L.C. (cu l\]imea de 5.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. implicit. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.C. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Tot pentru tunele joase. 10. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. 1981. asigurând o densitate de 57. C. Buz\u.P.C. în solariile bloc.L. 10. Maier [i colab. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. N. la distan]a 30x30 cm.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.C. 25 a III-a.000 plante în solariile tunel (fig.6) În ad\posturile joase. Buz\u.000). cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.000 plante la hectar.40 m). (1969.000 plante la hectar. folosind schema 57+46+94+57 cm. folosirea intensiv\ a terenului..b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. realizând o densitate de 85. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.

în cuiburi sau în rigole.LEGUMICULTUR| II a b Fig.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. Udarea în 141 .C.L. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia. r\sadurile vor fi bine udate. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.F. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. tasând bine solul.6 . 10. Înainte de plantare.

reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. N. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. lipsa agentului termic. acoperirea cu folie de polietilen\. 142 . STAN. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. Din aceste considerente. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. a b Fig. de exemplu. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. În acela[i timp. posibilit\]ile reduse de aerisire). 10-7 . MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. Pentru cultura de varz\.N. În acela[i timp.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. comparativ cu serele din sticl\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Dac\ totu[i este nevoie. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.

Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.P. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.C.8 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.L.F. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 10.-S. Buz\u. În cazul temperaturilor prea mari.L. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .C.

Buz\u.U. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. 6-9 ud\ri. în func]ie de dotarea tehnic\. (I. cu norme de 200-300 m3/ha. De asemenea.F. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.L. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. STAN. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).A. spre sfâr[itul perioadei. – S. cu care ocazie se refac rigolele de udare.C. N. 144 . La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. La nevoie. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. Fig.F. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. uneori.L. de regul\ prin brazde. La tunelele joase. Se aplic\. 10. Lucr\rile de îngrijire. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare.9 . în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. buha verzei (Mamestra brassicae). folosind ma[ini [i aparate specifice. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.P.C.-S. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. aerisirea se face în intervale scurte de timp. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. la ambele tipuri constructive. molia verzei (Plutella brassicae). p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. melcii f\r\ cochilie (Lymax). O lucrare deosebit de important\ este irigarea.C.C. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. Buz\u. ori folosind motocultorul. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).P. 1984). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. în func]ie de condi]iile de mediu.L.N.L.

1973). Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. practic. 1986). Maier. 1969. rubra L.1. simple sau asortate. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.10). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Importan]a culturii Varza ro[ie. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei.2.3. din mai pân\ în iunie. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). de gustul mai apetisant. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 10. 1969. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. f. 10. în teren neprotejat. în toate zonele legumicole. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.2. Familia Cruciferae 10. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 10. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. aceea[i ca la varza alb\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. capitata L. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 10. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace.2.2. 1965. Radu. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. De obicei. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. eventual. de asemenea. 145 .2. 1978. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.

STAN. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt.5. Acest soi este tardiv. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd.aspectul general antocianului în celule. profunde. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). lumina joac\ un rol relativ redus. de culoare violet\ [i foarte îndesate.2. MUNTEANU 10. al plantei.6. cu c\p\]âni globulos-alungite.4.2. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de exemplu. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. 10. de origine german\. 10. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. În România s-au cultivat câteva soiuri.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. înc\ din perioada 1950-1960. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. dar în ultimul timp nu este de neglijat. N. 2 . Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. Plantele sunt foarte viguroase. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. practic. datorit\ prezen]ei Fig. dar în Europa.2. conform cerin]elor pie]ei.Varza ro[ie: 1 . este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. necesit\ soluri mijlocii. de obicei. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). ca varz\ târzie (de toamn\). cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. 10. reavene [i fertile. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Temperatura. 146 . dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.N. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie.10 .

În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile.2). cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite.11 .000 plante la ha (fig. cultura târzie.000 plante/ha. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. orientativ. ceea ce asigur\ o densitate de 55.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. Locul în rota]ia culturilor. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. 10.11). distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . 10.000-60. Înfiin]area culturii. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Fig. determinat\ prin cartarea agrochimic\. realizându-se o densitate de 55. Ca urmare.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Pe fiecare strat în\l]at. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri.

Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\.3. Datorit\ fine]ii. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. sabauda L. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.12). [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. 10. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. În România. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.C. 148 . La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.N. La noi în ]ar\.3. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.1. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. STAN. atât în anul întâi. în secolele XVIII-XIX. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. cât [i în anul al doilea (fig. 10. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.3. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. bullata D. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.2. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. în vederea consumului în stare proasp\t\. sin. var. 10. N. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. MUNTEANU sare potasic\. dar pe suprafe]e relativ mici. cultura este practic necunoscut\. în secolul al XVI-lea. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.3.3.

interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.5. 149 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Acesta a fost creat la I. se cer asigurate. este semitardiv. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Vidra. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. la cultivarele mai noi. 1985). soiul românesc Marilena. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.4. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.F.Varza crea]\: 1 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. chiar ro[ie-violacee.C.c\p\]âna. fr\gezime. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. la circa 15 ani. cu prioritate. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. condi]iile de sol. De aceea. cu ridic\turi convexe. Aceast\ varietate este alogam\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 10. 10.aspect general.LEGUMICULTUR| II Fig. la care s-a ad\ugat. crocan]\ [i gust pl\cut.L. 4 .frunza din partea superioar\ a rozetei. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 2 .3. 10.3. fiind moi. cu polenizare entomofil\. se vor asigura. cu foliajul verde închis.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. la nivel optim. 3 .12 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.

Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Locul în rota]ia culturilor. în variantele de cultur\ timpurie. N. La noi în ]ar\.000-55. cel mai mult. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. STAN.3. 150 . se practic\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.000 plante la ha (fig. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. MUNTEANU 10.6. acolo unde se cultiv\ [i. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. realizându-se o densitate de 55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.000 plante la ha. 10. Fig. de var\ sau de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. soi [i epoca de recoltat. 10.13 . având în vedere [i soiurile folosite. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.N. Alegerea terenului.13). Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. în func]ie de zon\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile.

vitamine [.3. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Familia Cruciferae 10.5% substan]e proteice.2. 151 . dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. formate în axila frunzelor. 10. 6-7% glucide.14). 10.2-3.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. Valoare alimentar\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.a. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. dup\ ce se ridic\ roua.4. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\.4. pân\ toamna târziu. are niveluri mult mai ridicate. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. 3.4. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. var. care reprezint\ partea comestibil\. în principiu.1. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. verzi[oare pane [. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.a. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. ierboas\ în faza tân\r\. dar mai ales în vestul Europei. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. verzi[oare în unt. 10. Calendaristic.C. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 10. s\ruri minerale. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. fiind de 20-40 t/ha. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. gemmifera D. Eventual. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie.4. cu 2-3 zile înainte de recoltare.

dar mai ales. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor.4. Tulpina este erect\.plant\ cu tulpin\ `nalt\. STAN. Frunzele sunt pe]iolate. Atât din verzi[oare. MUNTEANU Fig. 2 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. u[or oblic\ în jos.14 . tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. Florile. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.plant\ cu tulpin\ joas\.4. În zona apical\. 1969). cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. cât [i din mugurele terminal. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. cu masa variind între 10-30 g. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. 10. mai ales în 152 .N.Varza de Bruxelles: 1 . Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. pu]in mai rotunjit. 10. din aceast\ cauz\. grosimea tulpinii. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. de care depind num\rul. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. asem\n\tori celorlalte variet\]i. N. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm.

dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Prim\vara. datorit\ masei vegetative. profund. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. în caz de vânturi puternice. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). la sfâr[itul lunii mai. verzi[oarele sunt mari. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri).5. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. tulpina de 70-80 cm. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. pe cât posibil. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. fertil [i semiargilos. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. mai ales. cu vigoare medie spre mare. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. În caz de secet\. nivelarea de exploatare. Preg\tirea solului.6.. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). 1971).LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Astfel. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\.4. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. 10. deschiderea rigolelor pentru 153 . Vernalizarea.4. De asemenea. 10. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Toamna.. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. solul trebuie s\ fie bine structurat. Marinescu N. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. care este tardiv (180-200 zile).

N. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.000 plante la ha (fig. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. 10. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. r\sadurile sunt bune de plantat. realizându-se o densitate de circa 40. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Producerea r\sadurilor. . R\sadurile nu se repic\. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. MUNTEANU modelat solul. Fig 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.15). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.15 . Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.N. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. amenajate în câmp. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha).fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. STAN. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .

. pân\ la 10-12 t/ha. soteuri sau piureuri. supe. silvestris). 1967. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.C. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka.1992).2. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. acephala D.1. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. La prima exist\ câteva variante tehnice. citat de Savi]chi [i colab. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Familia Cruciferae 10. 1977. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.5. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. pe baza unui larg studiu bibliografic. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. var. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. 1992).5. în a doua jum\tate a lunii septembrie. Celelalte lucr\ri de între]inere. fiind. când verzi[oarele sunt bine formate. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. citat de Savi]chi [i colab. pân\ spre vârful tulpinilor. Beceanu (1995). 10. salate fierte – folosite ca garnitur\. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. e[alonat. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. o bun\ comercializare pe pia]\. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10.5. prin ruperea cu mâna. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . în acest sens. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor.o. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. . Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.

plant\ cu tulpina `nalt\. dar superficial. iar uneori pestri]. Tulpina este cilindric\. cu în\l]imi variabile.3. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. Este o plant\ bienal\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.16 . cuprinse între 120-150 cm. 10. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. mari. violaceu. 156 .N. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. Florile. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. 10. din mugurii axilari. Formele pentru furaj au frunzele netede. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. frunzele pot fi colorate în verde. penat lobat. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. pe]iolate. Limbul frunzelor poate fi lirat. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. brun-violet. N. Pe axul principal. Astfel. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. Sistemul radicular este puternic dezvoltat.16). Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 2 . asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . în func]ie de soi.5. se pot forma ramuri scurte.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. STAN. Frunzele sunt simple. dispuse altern [i distan]at între ele. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. cu polenizare entomofil\. MUNTEANU [i cultivat\.

care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\.5. 10. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Portul s\u înalt. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. mai ales în gospod\riile familiale.5. Apa este. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. pentru temperatur\. ca [i varza de Bruxelles. de culoare verde.6. care au frunza aproximativ neted\. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. 10. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. Esen]ial. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.5. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.4.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. 10. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. 157 .LEGUMICULTUR| II 10. dar [i ro[ieviolacee. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). suprafa]a foliar\ mare. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. oleracea. [i în cazul verzei pentru frunze.

1. sin. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. sufleuri [. citat de Ceau[escu [i colab. ciorbe. glucide 3. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. B1.9% (din care celuloz\ 1%).8%. Aceasta se consum\ marinat\. CONOPIDA Brussica oleracea L. 10. botrytis subvar. cauliflora (Alef). B2. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. 158 . administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. proteine 2. Dup\ Mincu [i colab. N. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. PP. STAN.a. (1975).6. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.a. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. botrytis Familia Cruciferae 10. [i C 60 mg/100 g. K 420 mg/100 g.N. salate cu unt.6. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. [. pane. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. lipide 0.. (1984). vitaminele A. Brassica oleracea L.6%. mai mult murat\. elastice [i turgescente.17 . denumit\ impropriu inflorescen]\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. care sunt mai tinere. MUNTEANU Fig 10. var. var. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. Ca 25 mg/100 g. În ambele cazuri.3%.

de unde s-a r\spândit în Olanda.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. tare ca [i la varza alb\.10. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. incomplet evoluat\. scurt\.6. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. foarte îndesit ramificat\. groase. 1986). conopida nem]easc\.3. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. denumit\ Brassica cretica Sam. scurt\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. g\lbuie. care are ca origini varza s\lbatic\. Tulpina principal\ este cilindric\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. la compromiterea recoltei. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. din care. c\rnoase. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. B. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. Germania [i alte ]\ri. în culturi timpurii sau tardive. 159 . Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. 10. 10. În prezent. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha.6. R\d\cina este pivotant\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. cum ar fi: conopida italiana. [i ast\zi se cunosc denumiri. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. Anglia.2. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.18). împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. în Fran]a. în mod evident. alb\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. bogat ramificat\. 42 mii ha. ierboas\. mai ales în jurul ora[elor. În }\rile Române. apoi Italia. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. De altfel. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. fraged\ [i dulce. în mare m\sur\.a. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. conopida de Cornwall [. 2000). conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta.

Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. un criteriu de identificare a soiurilor. la unele soiuri. la altele. cu nuan]e cenu[ii.oleracea. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500.18 . au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. De[i florile sunt hermafrodite. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. tetramere. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. 10. hermafrodite. groas\. fin din]at\ ori u[or sinuat\. albastre sau violete. conopida fiind o plant\ alogam\. de asemenea. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire.N. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. N. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. Frunzele sunt simple. Polenizarea este entomofil\. polenizarea este indirect\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. verde-închis. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. Florile actinomorfe. nervura principal\ este foarte lat\. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. STAN.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). 160 . putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. cu marginea fin din]at\. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. frunzele au limbul oval – alungit. Conopida este. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Astfel. iar în stadiul de c\p\]ân\. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. de 1. nervura principal\ este sub]ire. sesile sau scurt pe]iolate. La un moment dat. În faza de r\sad. MUNTEANU rareori pu]in violet\. dar sunt mai mici. Culoarea poate fi verde-deschis. La înflorire. cu marginea întreag\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\.5-2 cm în diametru. practic. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. erect\ sau oblic\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia.

iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. cumulate cu seceta prelungit\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Temperaturile ridicate. apa [i elementele nutritive. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. astfel afectat. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. cu c\p\]ânile formate. de velur sau bob m\runt de orez. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. de[i. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. În aceast\ direc]ie. Conopida de toamn\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). În primul caz este afectat\ r\d\cina. care diminueaz\ valoarea comercial\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Pe acest ]esut. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. factorii major implica]i sunt temperatura. Tot în faza de c\p\]ân\. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.4. o lung\ perioada de timp. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Apa. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei.LEGUMICULTUR| II 10. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. care î[i pierd turgescen]a. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. care. dac\ sunt bine c\lite. Un exces de ap\ provoac\ 161 . devin laxe. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). cantitativ. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de multe ori. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. determin\ spargerea celulelor. 1969). în cea mai mare parte. care. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. care se reface foarte greu. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. temperaturile sc\zute de 4-80C. nici nu mai formeaz\ flori. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. unde cap\t\ culoarea verde.6. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. identice cu cele ale verzei.

Din aceast\ cauz\. în general. 1978). Excesul de ap\ este. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. În câmp sau spa]ii protejate. de o cantitate mare de lumin\. întârzierea recoltei. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. Le Bouhec. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. în mod evident. de[i nu au dreptate în totalitate. corespunz\toare terenurilor bine însorite. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). este important de reamintit c\ 162 . c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. Alungirea r\sadului. STAN. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. În privin]a elementelor minerale. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. În ceea ce prive[te azotul. de asemenea. plantele se alungesc. chiar u[or violacee. d\un\tor pentru c\. Lumina. de asemenea. 1969. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. N. a[a cum se întâmpl\ la varz\. altfel. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. A[a cum s-a mai ar\tat. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. cultura are nevoie. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). În faza de r\sad. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. În acela[i timp. În timpul vegeta]iei. În termeni gr\din\re[ti.N. num\rul de frunze este mai redus. determin\. în mod special. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. un exces (moderat) de ap\. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. De asemenea. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). r\sfirate. 1979).

cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). provenit\ din grupa Erfurt). De asemenea. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. cu diferite grade de evolu]ie.1. din care multe sunt hibride. de[i nu este prea bogat. maz\rea de gr\din\. Alpha (pentru câmp.6. în cantit\]i prea mari.6. uneori pentru ser\). Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). 10. cernoziomuri levigate. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. de toamn\ [i de iarn\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.LEGUMICULTUR| II acesta. De exemplu.6. Locul în rota]ia culturilor.6. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. mai ales în prim\verile secetoase. bobul etc. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. grupa Giant (din Italia). Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.6. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. La rândul ei.8).5. reci [i umede. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. 10. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. pe terenuri ad\postite. castrave]i. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. La noi în ]ar\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. Tehnologia de cultivare 10. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. pân\ la minus 100C. Tipul ecologic de iarn\. 163 . Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. spanac etc.8). salat\. c. b. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Sunt contraindicate solurile grele. sortimentul.2–7.

MUNTEANU 164 . N.N. STAN.

O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. cultura de conopid\ 165 .19 .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. Fig 10.600 plante /ha. Lucr\rile de îngrijire. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. În ferme.600 plante/ha). plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. revin aproximativ 66.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. 10. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). astfel. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. în vârst\ de 40-45 zile. revenind o densitate de 66.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei.19). În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.000 plante la hectar (fig. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. Producerea r\sadurilor. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.000 – 75.445. la 4–5 zile dup\ plantare. ca [i la varza timpurie. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. cu udare individual\ a acestuia. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Completarea golurilor se face manual. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.

în func]ie de starea de umiditate a solului. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. în perioada de formare a c\p\]ânilor. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Calendaristic. STAN. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. în func]ie de regimul de precipita]ii. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. f\r\ a-l r\ci prea mult. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. cu cantit\]i moderate de ap\. N. se execut\ o udare u[oar\. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Dac\ este nevoie. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. cu circa dou\ zile. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. Produc]ia variaz\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. fragede [i pl\cute la gust. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. aplicându-se. în circa 2 – 4 etape. albe.N. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Înainte de recoltare. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. În gospod\riile popula]iei. Recoltarea se efectueaz\ manual. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. pân\ la 5-6 ud\ri. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. De regul\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. fiind între 15 [i 25 t/ha. 166 . care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. norma de udare se m\re[te. pân\ la 15 – 20 iulie.

Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. dup\ urm\toarele culturi: salat\. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus.6. asigurând o densitate de 45. Producerea r\sadurilor.000 plante la hectar (fig 10.000 – 50. Locul `n rota]ia culturilor. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. dac\ este nevoie.LEGUMICULTUR| II 10. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 167 . în vârst\ de 45 – 55 zile. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. ceap\ pentru stufat etc). Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. În cazul în care solul este u[or acid. Aceasta se gr\peaz\ concomitent.. în func]ie de zon\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Vara. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. în nici un caz acid\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.20). Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. spanac. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Celelalte lucr\ri aplicate.6.2. secar\ mas\ verde etc. ceap\ [i usturoi pentru stufat. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. la adâncimea de 20–22 cm. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. din punct de vedere al structurii. în func]ie de gradul de aciditate. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Pe fiecare strat în\l]at. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în perioadele secetoase din timpul verii. De asemenea. prin ata[area unei grape stelate. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. spanac. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. cartofi timpuri etc.

Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. În faza form\rii c\p\]ânilor. ac]ionat\ de tractorul L-445. când plantele [i-au revenit. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În gospod\riile popula]iei. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. realizând o densitate de circa 55.N. pân\ 168 . Dac\ este nevoie. în perioadele secetoase din timpul verii. în func]ie de regimul de precipita]ii. În timpul perioadei de vegeta]ie. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Lucr\rile de îngrijire. MUNTEANU Fig. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. seara.000 plante la ha. 10. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. dup\ care se depoziteaz\ temporar. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. în perioada de formare a c\p\]ânilor. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. la cultura de conopid\ de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. N.20 . la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. În timpul vegeta]iei.

1972). c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. atât în ciclul de prim\var\.000 [i 30. în faza de cotiledoane. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Sem\natul nu se va face prea des. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. pân\ la plantare. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).a. alungindu-se foarte repede.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. 1977). Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. Salter. 1981). 1974. Buz\u. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). reduce faza de c\p\]ân\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. De aceea. 169 . administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. Producerea r\sadurilor. – S. asem\n\tor culturii de câmp. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\.5 kg b\legar [i 10 l ap\). în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. În faza de r\sad.6. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Dup\ r\s\rire. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. Infiin]area culturii. Pentru ciclul al II-lea. Cu 7–8 zile înainte de plantare. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. pericolul vernaliz\rii [. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. epocii [i ciclului de cultur\. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai.6. unde sem\natul se face în luna ianuarie.). M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. plantele se vor c\li foarte bine. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.C. Löbl [i colab.P. (1962. O bun\ fertilizare se poate realiza.L.C. de asemenea. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Pentru Câmpia Dun\rii. respectiv cu 40.L. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. 1974). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).F. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. 10. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. astfel ca. variind intre 18 [i 30 t/ha.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.000 plante la hectar.

N. în faza de c\p\]ân\. Reglarea regimului factorilor de mediu. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.P.L. 10. de asemenea. 10.24.C. Fig. este deosebit de sensibil\ la secet\.21 . realizându-se o densitate de 40. determinând încetarea în cre[tere. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizându-se o densitate de circa 33.F.23). de 33. MUNTEANU În solariile bloc. 1981). 1980). asem\n\tor culturii de varz\.10. De asemenea. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. realizând o densitate de 28. – S. 170 . pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. asigurând o densitate. 10. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. Principalii factori de mediu se regleaz\. conform schemei din figura 10. Fa]\ de varz\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.000 plante/ha. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.. La aceea[i schem\.22). desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. în faza de c\p\]ân\. În plus.L. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. conopida. în rânduri. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. STAN.21). în general.N.000 plante/ha (fig. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Buz\u. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.C.000 plante la hectar (I. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\.

LEGUMICULTUR| II Fig.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 . 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 . 10.

reglarea factorilor temperatur\. în func]ie de soi.P.6. MUNTEANU Fig.-S. 1973). specific\ soiului.C. Producerea r\sadurilor. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.000 [i 80. 10.4. Lucr\rile de îngrijire.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. modificat) Ca [i la varz\. folosind temperaturi sc\zute. STAN. 1973) 172 . Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei.C. 1981.N. citat de Ceu[escu [i colab.. În continuare. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.6.F. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.000 de fire la hectar. N. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab.L. de exemplu. Buz\u. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. 1980). la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. 10. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Se planific\ între 50.L. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. 1970. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. Mamestra brassicae). `n func]ie de cerin]ele pie]ei. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.

În acest scop. 10. Astfel. frunzele se leag\ deasupra acestora. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. corespunz\tor epocilor de plantare. în perioada de insola]ie. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. afânarea solului prin pra[ile. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. 173 . vor avea o densitate mai mare [i invers.000 [i 80. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. 10. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. dac\ s-au format c\p\]ânile.5). 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. aerisirea va fi aproape permanent\. irigarea. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.25) Fig.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. care s\ asigure densit\]i variind între 50. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. uniformitatea. la densitatea de circa 50. recoltarea se face e[alonat. Sera. În plus. prin cretizarea geamurilor. 1973). Înfiin]area culturii. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %.000 plante la hectar. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.000 plante la hectar (fig.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. prin caracteristicile sale constructive. Lucrarea este e[alonat\. Recoltarea. În general. Lucr\rile de îngrijire. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. soiurile mai pu]in viguroase. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. a[a cum s-a mai ar\tat.

174 . La noi în ]ar\. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. subvar. var. ca [i aceasta. fiind considerat\. dar prezint\ suficiente caractere botanice. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. Se recunoa[te c\. constând din l\starii floriferi. dar denume[te. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). în secolul al XX-lea (1930).7. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). botrytis L. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). 10.2. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.N. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cymosa Lam sin. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. 10. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. Acest termen exist\ [i ast\zi. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. Broccoli este o varietate ierboas\. 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. MUNTEANU 10. anual\. în mod exclusiv. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. B. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. “oficial”. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. italica Plenk Familia Cruciferae 10. BROCCOLI Brassica oleracea var.1.26). o legum\ de lux. STAN. chiar dup\ 1950. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.o. cunoscut\ mai ales în Italia. În lume.7.3.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. N. 1994). broccoli este aproape necunoscut\.7. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. în mare parte asem\n\toare cu conopida. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei.

a.4.d.26 – Broccoli: 1 . 10. botrytis L. Partea comestibil\. var. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Limbul este. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Soiurile mai noi. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. pedunculii florali [i mugurii floriferi. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. formând noi buchete [. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. denumit\ în mod corect inflorescen]\.LEGUMICULTUR| II Fig. 1953).). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.o. asparagoides Lam. la multe soiuri.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. g\lbuie sau violacee. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).7. 10. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). La soiurile mai vechi. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . subvar. dispuse pe l\starii principali. ameliorate ini]ial în America de Nord.m. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. lirat-penat-partit.

27 .7. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.6. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. în cultur\. Cu alte cuvinte. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai.7. 10. provenite din ]\rile cu tradi]ie.6. 10.C. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. Vidra. SCL Bac\u [. În câmpurile experimentale de la I. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.F. În România se cultiv\. Fig. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). diferite soiuri. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.27. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. 10. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). exigen]ele ecologice sunt maxime. Soiuri La nivel mondial. ~n aceast\ faz\. au fost studiate adev\rate colec]ii.1.5. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.N. cu o vârst\ de 40-45 de zile.a. Tehnologia de cultivare 10.L. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.7. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. STAN. N. în mod întâmpl\tor.

pe straturi ne`nc\lzite în câmp. 10. dar f\r\ frunzele protectoare.5 iulie).28 . Producerea r\sadurilor se realizeaz\. 10. eventual. La cultura de broccoli asparagus. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Fig. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). prin r\saduri de 3045 de zile. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. De asemenea. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.28). Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . acestea se vor elimina din inflorescen]\.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. în cultur\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). de regul\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. în mod e[alonat. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare.2. dar poate fi [i mai redus\. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. a[a cum s-a anticipat deja.6. Înfiin]area culturii are loc. 10.7. Recoltarea se efectueaz\.

var. mânc\ruri cu carne. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. circa o lun\. sylvestris. în perioada cu umiditate ridicat\. [i bolile. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. r\sadni]e [i solarii. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara.1.8. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. mai ales atmosferic\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. care este fraged\. 10. gongylodes L. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\.a. De asemenea.N. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. comparativ. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. ghiveciuri.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. frig\nele.). oleracea. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Una din aceste variet\]i. de exemplu. N. Din punct de vedere agrofitotehnic. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . cu conopida.8. din timpul toamnei). cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). în perioada de secet\. La noi în ]ar\ sunt 178 . cu gust pl\cut. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. simpl\ sau asortat\ cu morcov. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Familia Cruciferae 10. adic\ 15-25 t/ha.8. sin. suculent\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. respectiv B. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.în cel al guliilor. Oleracea. soteuri. oleracea var. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. De asemenea. STAN.2. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). gongyloides Lam. 10. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. ridichi. GULIA Brassica oleracea var. ou\ sau umplute cu carne [i orez. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). ]elin\ [. denumit\ “varza de Pompei”. H.

dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. limbul este eliptic. se comport\ ca anuale. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. în acest din urm\ caz. În România. de culoare verde-deschis. 1985). gulia. l\sând cicatrici mari. cele de la baz\ cad mai devreme. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. tuberizat\ în partea inferioar\. cultivate prim\vara devreme. Lobii limbului sunt simplu. r\d\cini. bienal\ (fig.. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. 10. în func]ie de soi.3. Limbul are m\rimea [i forma variabile.Gulia. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. dublu sau neregulat din]a]i. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.29 . frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. în S. în al doilea an). iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. în faz\ de r\sad. 10. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. ovat sau lanceolat. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. atât timpurie cât [i cea tardiv\. sferic-turtit\ sau ovat\. Canada [i Asia. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. respectiv 610 ori mai mici. 10. Tulpina (în primul an) este Fig. La soiurile timpurii. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în faza reproductiv\.8.29). tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. Aspectul general al plantei: scurt\. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. Frunzele sunt simple. În lume este larg r\spândit\. Unele soiuri . Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. în func]ie de vârsta plantei [i soi. Astfel. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. alterne.U. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i.A. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. comparativ cu varza. acestea pot evolua.

10. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. iar pe de alt\ parte.1. 180 . Producerea r\sadurilor. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). Asolamentul. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. În acela[i timp. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. N. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\.6.8.9).trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. pe un fond de fertilizare organic. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. cerin]ele sunt mai mari. inclusiv la gulia de toamn\. mai ales fa]\ de sol. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. Solul trebuie s\ fie mijlociu. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. a fi în cantit\]i mari.5.mai ales nutri]ionali . în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). de regul\. În mod deosebit. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. 10. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. de baz\.6. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. 10. MUNTEANU 10. STAN. Elementele nutritive se prefer\.N. dar suficient de reav\n. în cultur\ protejat\ [. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). dar echilibrate. pe de o parte. Aceste cerin]e sunt justificate.8.8. factorii de mediu . au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).a. pentru gulioare. În toate cazurile.8. bine structurat [i fertil.4. tardive. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. datorit\ faptului c\ plantele. elementele nutritive [i ap\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

cel pu]in trei zile. N. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. la interval de 8-10 zile. Lucr\rile de îngrijire. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Lucrarea se execut\ manual. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.N. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. prin împr\[tiere sau în rânduri.30). la distan]a de 25 cm între plante.4).02) (tabelul 10. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. STAN. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Se aplic\ 3-4 ud\ri. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. 182 . Murtazov [i colab. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie.30 . Udarea culturilor se face pe brazde lungi.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Fig 10. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. 10. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. temperatura de 70C).

60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu.2. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. produc]ia va suferi (Bala[a.000-70. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. revenind o densitate de 65. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. R\sadurile îmb\trânite.000 plante la ha (fig. o singur\ dat\. 183 . dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. La plantare. în zona unde are loc procesul de îngro[are. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. în acest caz. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. 1973). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile.31). în func]ie de condi]iile meteorologice. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor.8. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. agrotehnice [i de soi. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri.6. 10.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.

Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). Recoltarea se face ca la gulia timpurie. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. STAN. la cuburi sau ghivece nutritive.3. în func]ie de regimul de precipita]ii. de calitate inferioar\. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. MUNTEANU Fig 10. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. la adâncimea de 30-40 cm. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. f\r\ suculen]\. În cursul vegeta]iei.31 . N.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. R\sadul se produce în sera înmul]itor. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. 184 . Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Producerea r\sadului.8. 10. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. cu o p\trundere superficial\ în sol. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari.N. având un sistem radicular mai slab dezvoltat.6. dar pot face recoltarea mai dificil\. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Guliile. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\.

Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. Fig 10. 10. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig.33 .32). Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. Înfiin]area culturii. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.32 . În solariile tunel. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. între 15 martie .LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120. mai ales în perioada iernii.34.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. În perioada de r\sad. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.10 aprilie. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite.33). în func]ie de zona de cultur\. În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. 1972). pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. 185 . la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. dispuse conform schemei din figura 10.000 plante la hectar. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.000 plante. care în general va fi moderat\ (16-170C).

când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.4. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). irigarea.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. MUNTEANU Fig 10. produc]ia este 2025 tone la hectar.8. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Lucr\rile de îngrijire. 1972). În cultura pur\. Recoltarea.6. 186 . îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. STAN.34 .N. N. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. Plantarea se face manual. 1973).

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

1974). 2-3 kg. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. la 4-5 zile de la plantare. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).36). În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. ori de câte ori este nevoie. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. soi [i calitate.9.000 plante la hectar (Bala[a. cu r\saduri de aceea[i vârst\.000 plante la hectar. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Murtazov.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire.1. 10.LEGUMICULTUR| II 10. revenind o densitate de circa 33. 1973). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. deoarece r\sadurile nu se repic\. Pân\ la plantare.9. Se seam\n\ mai rar. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.6. alegerea plantei premerg\toare. Fig 10. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Producerea r\sadurilor. Tehnologia de cultivare 10. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad.8-2. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Cultura timpurie Alegere terenului. 1973).36 . în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Completarea golurilor se face manual. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.3 kg.000-166.6. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1.

MUNTEANU Spectrum). Calendaristic. [i în a doua parte a acestei luni. Fig 10.) câte dou\ rânduri pe strat. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.5 cm. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. N. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 .N. 10. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. manual. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii.6.9. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. în 2-3 etape. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Stanhay [. la un interval de 2-3 s\pt\mâni.a. dup\ r\rit. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. 10. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. distan]ate la 80 cm (fig.37). Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Produc]ia este de 20-25 t/ha. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.2. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\.37 . la începutul lunii iulie. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. De asemenea. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. Lucr\rile de îngrijire. STAN.

de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. l\sându-le pe cele mai viguroase.000-50.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. 193 . în 2-3 etape. 1998).udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).000 plante la hectar (fig. dar cu unele deosebiri [i anume: . 10. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.se face r\ritul plantelor. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar.37). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. . Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. manual. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate.

sere. STAN. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. convar.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. vulgaris suprafa]\. var.N. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. 194 . Pepenele galben Cucumis melo L. 1979 11. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. fiind monoice.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. ad\posturi.1. Familia Cucurbitaceae 11. Dovlecelul entomofil\. oblonga Ser. prezint\ flori unisexuate. N. plantele Cucurbita pepo L. cu polenizare Giromontina Alef. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. cu tulpina fistuloas\. sunt plante erbacee anuale.1) Tabelul 11. târâtoare.1.1. (peponid\). CASTRAVETELE Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. (=var. alogame.

O.2. 6.04 mg% vitamina B1.83% Cl.A. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). 7. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.6% CaO.H. 0. 4.95% substan]e proteice. din punct de vedere alimentar. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Polonia. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord..39-0.000 ha. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.H. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Anglia [i alte ]\ri nordice.35-0.7% MgO.57% cenu[\.39-0.3% K2O.52% celuloz\. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.26% P2O5. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. Varo. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.A. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei. Pe plan mondial. pân\ la latitudinea de 61-62°. Germania.. 1. 11. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.4 milioane tone (Anuarul F. De[i. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. În func]ie de ]ar\. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 1974). produc]ia medie fiind de 27 t/ha. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. 0. Olanda.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.39% SiO2. iar cea total\ de circa 2. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. 0.8% SO3.. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.U. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. De la greci.. 0.2 milioane ha.58% Na2O. tocan\ etc. 195 . Ungaria. 1. În Europa. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. 0. suprafa]a cultivat\ este de 90. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. 3. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.07-2.14% zaharuri totale. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.4 milioane tone. 1995).04 mg% vitamina B2). 11. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). Spania.. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. murate sau marinate). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. produc]iile medii sunt foarte diferite. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 10. Collumela [i al]ii. Italia etc. citat de Ghenkov [i colab..1. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î.

3. ca urmare. ocupând suprafe]e diferite. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. urmate de zonele colinare.Sistemul radicular la castrave]i. 11. sunt mari. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. cu p\mânt.1). N. MUNTEANU În ]ara noastr\. tulpina emite r\d\cini adventive [i. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. de la 0.. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. trilobate sau pentalobate. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te.1. târâtoare. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. 11. De la r\s\rire pân\ la recoltare. fistuloas\. Fig 11. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. 1980) Tulpina este erbacee. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente.1 . sunt necesare 56-70 zile. acoperite cu peri[ori aspri. din loc în loc. ramificat\. 196 . hr\nirea plantei devine mai activ\. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive.7 la 2.5 m. STAN.N. astfel. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\.

lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. care. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.3). Astfel. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. La hibrizii ginoici. temperatur\ [i umiditate. 197 . 11. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . 2 . scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. deoarece polenul este greu [i lipicios. duc la cre[terea num\rului de flori femele. 1973) (Ethrel 500 ppm). favorizând apari]ia 1 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). are dimensiuni [i culori diferite (fig.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. dac\ polenizarea are loc.flori b\rb\te[ti. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. de form\ alungit\. 5 . turtite. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate.3 . Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor.2). Fructul de castrave]i este o pseudobac\.flori femeie[ti. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. 11. În cazul acestor hibrizi. 3 .2 . Dac\ polenizarea se face incomplet. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). de form\ alungit\. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. în func]ie de soi. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. numit\ melonid\. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\.frunz\.cârcel.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. o hran\ mai bogat\ în azot. fructele cresc deformate.

Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. STAN.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. în culturile de câmp. 1957). opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. Sub 15°C. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. frunzele devin galben-verzui. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Intensitatea optim\ a luminii. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.4. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). Astfel. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. 198 . în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute.2) Tabelul 11.1. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.N. la cultura în sere [i r\sadni]e. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. În func]ie de fenofaz\. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. MUNTEANU 11. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). N. Peste 35°C cre[terea înceteaz\.. plantele mor. Din aceast\ cauz\. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. este de circa 15-20 mii luc[i. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol.

cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.5 kg P2O5. la o ton\ de produs. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 199 .0 kg CaO [i 0. este d\un\toare castrave]ilor. pân\ la 0. argiloase [i cele prea nisipoase. De aceea. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. 2. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. avându-se în vedere c\.5 kg MgO. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei.0 kg N. u[oare. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). pe cât este posibil. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. de obicei. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. în special SO2. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. în unele cazuri. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. fosfor [i potasiu. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Nu sunt indicate solurile grele. De asemenea. bogate în humus. f\r\ exces de umiditate.5-7. `n privin]a calit\]ii luminii.5). Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. fructele se deformeaz\ [i. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. Pe de alt\ parte. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. castrave]ii se cultiv\. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. de aceea. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. bine drenate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. se extrag din sol circa 2.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). 1. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. Elementele nutritive.0 kg K2O. încetarea fructific\rii. De asemenea. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. care trebuie men]inute constant. afânate. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. cap\t\ un gust amar. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. în special la cultura de ser\. 4.

Tabelul 11. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. 11. STAN. Florida. Levina F1. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. Select. Royal F1.5.1. plantele nu se sus]in. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. 200 . Astrea F1. Levina etc. pe [an] cu gunoi. Corni[a F1. MUNTEANU 11. Parker. pe timpul iernii etc. Cornibac Renato.N. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Obelisk. etc.4). planta pe sol înc\lzit. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Corni[on. Levina. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. (cu fructul lung) [i Renato. Anka.6. Magic. Renato F1. se planteaz\ în solul serei. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. pe balo]i. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.3). dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Corni[a. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Farbio. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Cornibac.4.1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Favorit etc. Levina. Record. N. pe pale de paie.

LEGUMICULTUR| II 201 .

100 kg/ha P2O5. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Producerea r\sadurilor. conform schemei din figura 11.5 l/ha. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. permeabil. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. în 400-500 l ap\. Indiferent de modul de cultur\. În cadrul rota]iei. astfel ca. a. cartoful.5). bobul). 202 . Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. STAN. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. varza. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.1. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime.1.000 plante/ha. în momentul plant\rii. MUNTEANU 11. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. u[or înclinat. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.6. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. fasolea. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. cu expozi]ie sudic\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Pentru cultura de toamn\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5.N. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. N. bogat în materie organic\. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu.4. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. ceapa etc. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul.

05% sau Ultracid-40 0. Cu 7-10 zile înainte de plantare. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.a. cât mai superficial (7-8 cm adâncime).15% plus Fernos 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. 30% mrani]\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 203 . În a doua jum\tate a lunii martie. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 40% turb\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). mai rar. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA).3%). Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. în brazde de ]elin\.03%. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Wuchsal 0. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. 30% mrani]\. La pra[ila a doua.4 .

sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Topsin M. Vondozeb 0.3%.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Bravo 500 . STAN.03%.6). când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. 7-10 Turdacupral 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.075.015%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.Benlate. Bavistin sau Derosal 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . 72 ore. Vondozeb 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.3%. Aliette 0. Bavistin sau Derosal. Folpan 0.05%.4%.025%.3%.5%. Sancozeb 0. Baycor 0. Kumulus DF 0.0.2%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.1%. N. Shavit F 0. Vapam 12001500 l/ha.05%.2%.2%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. Topsin M. Dithane M 45 0.N. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.2%.2%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Curzate Man 0. a .2%. Odat\ cu începerea înfloririi.Dazomet 500 kg/ha. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.1%.25.25%. Previcur 607 SL 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Polyram DF 0. Shavit f. Sulf muiabil 0.2%. Topas 0.2%.Benlate.35%.15% + Dithane M 45 . Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.05%.2%.2%. Mancozeb 0.05% Turdacupral 0. Rubifan 0.0.25% 8-10 Morestan 0.5% Captan 50 WP 0. Alfonat 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . cubensis) Curzate Manox 0.15% l/plant\. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha.2% Mana Ripost M 0.cucurbitae) 0. Dithane M-45 0. Systhane MZ 0. cichoracearum f. când l\starii au 6-7 frunze.25%. Mikal M 0. Tabelul 11. Quadris 0.05% plus Mycodifol 0. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. Bayleton 5-0. Tilt 0.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .25%. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.

1%.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Maneb 50 WP 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.20.1%.2%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.1%.sp.0. Sinoratox 35 0. Zineb 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%.1% Fundazol 0. Ripcord 0.03%.25%. Nogos 50 0.05-0. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Diazol 60 EC 0. 205 .05%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.15%.2%.04%. dup\ pichetare.05%.3%.3% Captan 50 WP 0. Folpan 0.6 .05%.1%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp. cu lungimea de 1.25%.15%.6 m [i ∅ de 7-8 cm).08%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.15%. Bavistin 0. Sumi7-8 Alpha 2. Sumilex 0.5 EC 0. Polyram DF 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Supersect 10 EC 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%.2%. Fernos 50 WO 0.02%. Metoben 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.1%. Mospilan 20 SP 0.1%.5-1.2%. Zineb 58 0. Nisorun 10 WP 0. Calidan 0. Omite 57 EC 0.15%. Actellic 50 EC 0. b. Divipan 100 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.20. Bravo 500 .1%. Talstar 10 EC 0. Dithane M-45 0. Mirage F 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.25%.04%. apoi se sorteaz\. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august. Shavit F 0. Pirimor 50 WP 0.03 %. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).2%.05% Neoron 500 EC 0.2% Captan 50 WP 0.Dezinfec]ia solului b .continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.1%.2%. 4-5 Decis 0. Vondozeb 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual. Fastac 0. În cazul culturii pe spalier. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Unden 40 0.08%. Polacritox 0. Maneb 50 WP 0.

11.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. Fig. la o adâncime de 3-4 cm. N. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11.începutul lunii mai. STAN.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.5 [i fig. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha.5 . 206 . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. 11.6 .6).N.

trebuie s\ fie de 6-9 cm . când temperatura este mai sc\zut\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. în special lungimea fructelor care. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. În momentul recolt\rii. E[alonat. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. deci se recolteaz\ diminea]a.7). bolnave etc.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pentru conserve. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. la soiurile de tip Cornichon. dar dup\ ce s-a luat roua. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Tabelul 11. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. în func]ie de soi.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. În nici un caz.pentru industrializare [i 9-12 cm . far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . în medie este de 2-4 zile. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. La culturile pe spalier. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. care sunt foarte fragile.

recoltarea se face numai manual. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii.2. c. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[.la cultura pe sol. legume verde]uri. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. N. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. borceaguri. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. varz\ timpurie.N. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Cultura în sere Dup\ tomate. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. Dintre lucr\rile de între]inere.6. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. secar\ pentru mas\ verde. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . noaptea [i diminea]a). la început s\pt\mânal. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. De aceea. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. recoltarea se face manual sau mecanizat. irigarea este cea mai important\. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. maz\re de gr\din\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. 1978). în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. 208 . În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). STAN. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. 11. 69 cm [i 9-12 cm. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. MUNTEANU La culturile pe sol. La culturile sus]inute pe spalier. recoltarea se face zilnic.1. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. orz de toamn\.

Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare.cultura pe strat de gunoi de grajd. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . . Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura direct în solul serei. hibrizi ginoici (F1).cultur\ pe balo]i. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. cât [i pe cea extern\. dezinfectarea serei [i solului. în exclusivitate. se folosesc în ser\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. de 40-50 cm lungime.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. preg\tirea substratului pentru plantare. În cazul culturii direct în solul serei. Între]inerea culturii: . sem\nat în ghivece. . atât pe pia]a intern\. . cu fructe partenocarpice. de circa 30 cm. . deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. în ultima vreme. a. . afânarea profund\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.

În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în strat gros de 12-15 cm. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\.000-7. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. Se administreaz\ succesiv. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. în trei reprize. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. sulfat de fier 30 g. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. azotat de amoniu 200 g. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. care se bat în p\mânt.000 balo]i (100-120 t paie). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. pe linia viitoarelor rânduri. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. var stins 100 g.N. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. administrarea îngr\[\mintelor chimice. îngropa]i [i la suprafa]a solului. N. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. Dup\ a[ezarea balo]ilor. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. sulfat de magneziu 50 g. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. pentru a favoriza colectarea apei în [an].5).4). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. sulfat de potasiu 200 g. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). 210 . STAN.

În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.54 1.I. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.6-18. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).42-3.50-5.160-0.1973) 0. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.00 20.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.6-23.099 2. În acest caz.0-37. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.0-90. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.90-8. 211 .00 23. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.9-3. ciclul I balo]i ciclul II (15. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.1972) (16. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. care trebuie manevrat. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.5-36.21-8. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.0 12.03 1.00 8. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.70 0.IX. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. ace[tia se a[az\ direct pe sol.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . Tabelul 11.6 43.259 4.32-1.049-0.267-0.30-4.50 1. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.65-9.20 Specificare N .mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.10 0.00-16.9). balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.5 10.70 8.00-3. care se bat în p\mânt.10 2. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.8 0.0 0.70 8.8). Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. evitarea contamin\rii cu nematozi.50-19.50-13.461 4.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.

care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. Tratamentul termic uscat de 76°C. 0. 15-10 VII . 1. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .06% sau Unden 0. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.1%.5%. cu asigurarea ventila]iei. N.C.5 EC 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. Astfel. STAN. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. evitându-se excesul de umiditate. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. Foliar-feed 0. la câteva zile de la r\s\rire.03%).ciclul II).3%. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. 0. Sumi-Alpha 2.0 kg sulfat de potasiu. 5-8 III . pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Morestan 0.5 kg superfosfat. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.2%. MUNTEANU Tabelul 11. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.3-0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.2% sau Sumilex 0. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori).1%. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.05%. temperatura va fi de 22-24°C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat.15%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. timp de 72 ore. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.2% plus Ultracid 0. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite.N.03%. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. Derosal 0. Actellic E. 30% mrani]\. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.ciclul scurt în sere înmul]itor.

de culoare verde normal.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. cu sistem radicular bogat. liber de boli [i d\un\tori.10). Pentru ciclul I. 20-25 cm în\l]ime.11). care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea culturii este de 2. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. cu r\d\cini de culoare alb\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).2 plante/m2).10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.12). Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. **.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. 4-6 frunze normal dezvoltate.40 m. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. Tabelul 11. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. iar altele cu caracter special (tabelul 11. unele cu caracter general. desimea este mai redus\ (1. 7-9 mm diametrul la colet.zile de la sem\nat la plantat.5-3 plante/m2.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). 213 .

N. • Reglarea umidit\]ii: .. prin aspersiune. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . STAN. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. decada 3. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.umiditatea solului 85-90% din c. decada 2. • II – aprilie. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. 24°C . 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. temperatura de zi: 22°C . • I – februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii.4% Distribuirea r\sadului pe travee. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Defolierea ascendent\. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).martie. nivelarea solului. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.c. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 40% turb\. MUNTEANU Tabelul 11.ianuarie. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult). deformate.5. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. februarie. N.a. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.

dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. [i fructificarea acestora. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. în prima etap\. se las\ câte un fruct la fiecare nod. la nivelul sârmei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. Fig. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. În continuare. [i colab. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. tulpina se 215 .`n "V". pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. pe de o parte. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.7 .LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. l\starii îndep\rtându-se. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. în prima etap\.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . De la dolie. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). 11. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. 1980). În acest scop. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei.. pe de alt\ parte. La acest sistem.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.7). B . În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. 11.

14). atât în sol. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare.2 7. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. f\r\ oscila]ii. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. N. STAN. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). Tabelul 11. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. cât [i a fructelor. câte patru fructe.5 216 . MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.1 4. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. Un fruct. cât [i în aerul serei.4 5. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.3 3. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. în serii.13). iar `n al doilea rând. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). o plant\ poate produce 40-45 fructe. are nevoie de 18-21 zile.6 34 30 26 22 5. atunci acestea se epuizeaz\. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine.N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. în sensul c\. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare.9 5.

care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. K2O-1010/412 kg/ha. 1978). 1978).15). astfel încât s\ asigure 30 mg N. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. [i a celor din zonele învecinate. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. CaO-1564/-kg/ha. prelunge[te perioada de fructificare. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. imediat dup\ începerea fructific\rii. la începutul vegeta]iei. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. 217 . 120 mg P2O5.. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 1978). care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. 150 mg K2O. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). P2O5-852/192 kg/ha. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. Fertilizarea se face. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. MgO-86/16 kg/ha. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Ca urmare. de asemenea. Este bine ca. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor./ha. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. pe baza analizelor de laborator.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 1974).a. atât în interiorul balotului.

8-7. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. deformate. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\.2-3. În cazul când se practic\ acest ciclu. r\niri mecanice etc.5-7. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). STAN. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.0 2.N. conform solicit\rilor beneficiarului.0-6. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha.5 6. Pentru m\rirea produc]iei. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.0 6. strâmbate. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. într-un sol care. spongios. în prealabil. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).6). consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. strâmbe. a fost dezinfectat pe cale termic\. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. N.5 6. cu urme de îmboln\viri. tot pe calit\]i.8-7.9). 218 . care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. direct pe solul serei. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.5 6.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. MUNTEANU Tabelul 11. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. folosind r\sad de 30-35 zile.5-3. b. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. La aducerea în alee. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. cultura se face obi[nuit. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor.

se încorporeaz\ în sol. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.3. bilonatul plantelor. 1981). aplicarea fertiliz\rilor faziale. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. mobilizarea solului [i.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. Produc]ia este de 60-70t/ha. r\sadul se va produce tot în aceste sere.6. concomitent. conducerea plantelor vertical prin palisare. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime.1. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N.9). odat\ cu desfiin]area culturii. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.K. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. 11. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.3). dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. în concentra]ie de 10%). varz\. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.P. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. c. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. conopid\ (tabelul 11. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. [i colab. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor.3% plus Captadin 0. în amestec cu 300-400 l ap\/ha.

fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. mai des [i cu norme mai mari. revenind 24. În solariile bloc. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). moderat. revenind 22. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.40 m în solariile tunel [i 0. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. În solariile tunel.7 plante/m2. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). sem\natul de devanseaz\.80 m între rândurile din band\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. când se desfiin]eaz\ cultura. 11. STAN. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. realizându-se 50-60 t/ha. La culturile din ad\posturile joase.N. în strat de 4-5 cm grosime. pra[ile. vertical. pe un singur rând.85 m între benzi [i 0. mulcirea cu mrani]\. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor.70 între rânduri [i 55 cm pe rând.6. udatul. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. apoi. N. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. la distan]a de 0. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.96 m în cele bloc. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. iar pe rând la 35 cm. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. 220 .000 plante/ha. 1:10).1. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.000 plante la ha. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. la început. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. tip tunel. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. plantarea se face în rânduri simple. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie.4. iar plantarea la 1-10 martie.

în culturi ad\postite. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. în zonele din sudul [i vestul ]\rii.3. atingând paralela 470. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2. La noi se cultiv\ pe circa 2. Asia Central\ [i China (Jukovski. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei.2. 221 . Se ramific\ puternic. Rusia.000 ha. 11. când au gust. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Tulpina este erbacee. dar unele diferen]e sunt notabile (fig.2.2. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. ajungând pân\ la 12-14%. ]\rile balcanice [i în America. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.500-3. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. 11. acoperit\ cu peri fini [i de[i. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. vitaminele B1 [i B2). iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. sucuri. Iordania. aproape cilindric\. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). Este mult cultivat în India.8).. dulce]uri. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. 1974). La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. Iran. salate de fructe etc. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. formând tulpini de ordinul I. mai sub]ire ca la castrave]i. Semin]ele con]in circa 25% ulei.1.2. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. China. târâtoare. 1950). fiind mai s\rac decât la castravete. ]\rile mediteraneene. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. marmelad\. În prezent. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\.LEGUMICULTUR| II 11. 11. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.

Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc.8 K.. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. de form\ ovoid\. cre[te consumul de potasiu. acoperite cu peri[ori fini. 1979). pân\ la începutul recolt\rilor.5 Mg (tabelul 11. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\.4. Fructul este o melonid\ (peponid\). 10. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. N. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat).2. Polenizarea este alogam\. florile [i cârceii.8 . se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. palmate sau reniforme. crocant\ sau fondant\. 11.16). de culoare alb\. frunze. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). entomofil\. 81. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig.N. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Între înflorirea primelor flori femele. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Astfel. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. galben\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. mai mult sau mai pu]in parfumat\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. Deci. uneori longitudinal costat. lung pe]iolate. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. STAN. cu o produc]ie de 22 t/ha. portocalie sau verde. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. În perioada de fructificare. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. la cultura de ser\. Fructele costate se numesc cantalupi. 222 . deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).17).1 P. elipsoidal\.Pepenele galben: plant\ cu l\star. 13.2 N. 11. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.

14 5.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.34 4. în compara]ie cu castravetele.60 26. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.2. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.60 13.30 2. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund.80 27. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.25 2.40 10.7.5.10 K 2. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase. Suport\ mai u[or seceta. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.58 12.40 81.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .60 13. cât [i târzii (peste 100 zile).18).20 P 0.34 10.53 S.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. nisipo-lutoase).00 61.80 Mg 0.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. semitimpurii (75-85 zile). profunde [i ferite de vânturi. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. 223 .00 78. semitârzii (85-100 zile).30 60. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. Apa Lumina Tabelul 11. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. În solurile pe care se cultiv\.. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.90 8. 11. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).

STAN. MUNTEANU 224 . N.N.

Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.2x35 kg/ha.6. rezultând în final o densitate de 20. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. 11. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. 225 .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.000-24. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. apoi la 5-8 frunze (l\starii).9 . Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.9).3x35 kg/ha [i K2O . Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. în sere. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .2. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. cu poten]ial productiv mai ridicat.000 plante la ha (fig.6 ore).18 ore). Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.6. R\ritul plantelor pe rând se face manual. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Fig. 11.1. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. 11. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. 11. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. calitativ superioare. mulcirea solului. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).2. timp de câteva zile.

apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.2. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. apoi. Se recomand\ ca. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. 226 . La soiurile târzii. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în prima lun\ de la plantare. aceasta va fi de 20-220C. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. cultura nu se ud\. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. Temperatura din aer. Noaptea (în perioada de cre[tere). dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. în primele 10 zile de la plantare. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. pe fiecare m2 substrat de cultur\. 11.6. în func]ie de luminozitate.19). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. În general. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. intensificarea aromei specifice etc. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. apoi cre[te pân\ la 90%. N. Este necesar ca permanent.000 plante la ha. trebuie s\ fie de 24260C. utilizând r\sad de 4550 zile. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apoi (în perioada de fructificare). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în mod obligatoriu. STAN. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. înmuierea zonei pistilare. rezultând o densitate de 20. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. Pe timp noros. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. cultura.2. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.N. temperatura se va ridica la 28-300C. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. în zilele însorite. va fi de 23-250C. temperatura se va men]ine la 18-190C. în mod normal. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. utilizându-se 2l/plant\). Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA).

produc]ia fiind timpurie. În plin proces de maturare a fructelor. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. 1980). N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen).6. de calitate superioar\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. 227 . Astfel. dar fructele sunt mici. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze.a. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Turkestan.. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Galia F1. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Ogen etc.2. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Produc]ia este de 20-30 t/ha. direct în ghivece.. H-25. ciupindu-se dup\ o frunz\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.3. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. se ob]in fructe mari.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. sub form\ de “V”. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. 3-4 fructe pe bolt\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.

zaharuri (6-8%). calciu – 7 mg. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.1.5 – 4.000 plante/ha).9.). 1992).2 %). distan]a dintre rânduri este de 1.) sin.p. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.2. iar în cel tip bloc.9 % zaharoz\. vitaminele A.2 mg.4. de regul\. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. câte un fruct. lipide (0. la 100 g substan]\ proasp\t\.8-5. STAN. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. fosfor – 12 mg. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. acizi organici (0. B6. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. C(4. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. se las\ pe fiecare l\star. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. 1978). 3. În continuare. C. 1984.5 – 1. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. proteine (0. din care: 1. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. fiind indicat în tratarea litiazei renale. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. PP. în solariile de tip tunel (5. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.1.3.6.. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. Dintre lucr\rile de îngrijire.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze.N. 1-2% celuloz\.2 %). lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.3 mg/100 g). dar desimea poate fi sporit\ la 20. Fructele con]in: 89-90% ap\. Astfel. B2.000 plante la ha. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. N. s\ruri minerale de: potasiu – 2. fier – 0. fin [i pl\cut. 11. Înainte de maturizare.5 mg.5%). se folosesc la prepararea mur\turilor.3. în func]ie de vigoarea plantei. B5.6 % fructoz\ [i 0. 228 . B1.5 mg/100 g s.40 m l\]ime). Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. 11. Butnariu [i colab. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze.500 plante/ha). carotenoide (0.6 – 2.6% glucoz\.

Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. 11. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.10 .H.. profund divizate sau pu]in lobate. Florile sunt unisexuate. 1999). mai 229 . Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Florile mascule apar. Grecia – 40. erbacee. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. per[i.3. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.10). Frunzele sunt mari. pubescent\.11. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat .000 kg/ha.3.000 kg/ha. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.LEGUMICULTUR| II 11. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). Italia – 32778 kg/ha.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1.000 kg/ha. Fig.409. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.2. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. În prezent. 1950).773 kg/ha. Cipru –50. de unde a trecut la arabi. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.3. într-o lucrare publicat\ la Neapole. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. 11. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.000 ha. Spania – 37. indieni [i chinezi.

N. STAN. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Timpuriu de Canada).5.2). la o durat\ de iluminare sub 8 ore. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. semitimpurii (Dochi]a). pe tulpina principal\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. aproape plate. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. De[i este o plant\ de zi scurt\. Dr. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. De D\buleni. Miezul este de culoare alb\. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). 11. de form\. ovale.3. galben\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. cre[terea este încetinit\. diferit colorate.4. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. 230 . Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Charleston Gray) (tabelul 11. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. matur\rii [i calit\]ii fructelor.3. 11. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7.3. bine drenate [i structurate. dar în exces d\uneaz\ form\rii. mai rar. culoare [i calitate diferite. turtite. Fa]\ de lumin\. În anii foarte seceto[i. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. în func]ie de soi.6. pentru produc]ii foarte timpurii. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. MUNTEANU ales.20) 11. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Semin]ele sunt mari. semitârzii (De Mini[. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. cu tegumentul tare. N. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.

LEGUMICULTUR| II 231 .

la adâncimea de 3–4 cm. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. asigurând o densitate de 12. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. pe suprafe]e mai mici. când în sol se realizeaz\ 14-150C.000-14. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C).11) cu SPC-6. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.11 .000 plante/ha. Acestea sunt: pra[ilele repetate. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. 11. pe intervalele 232 . mu[uroitul. N. Dac\ terenul nu s-a modelat. cu cultivatorul.5 m. Prim\vara pân\ la sem\nat. r\ritul.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). în sistemul gospod\resc. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. fertilizarea fazial\.N. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Fig. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. 11. Toamna se efectueaz\: discuirea. STAN. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. nivelarea de între]inere. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu.

din America Central\ (Mexic.7%. singure sau în amestec cu alte legume.4. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11.5-7. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. cu 350–400 m3 ap\/ha. din loc în loc. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. pân\ la m\rimea maxim\. dup\ unii autori.03-0. fier 0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. 233 . hidra]i de carbon 6.3%. 11. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.08. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. B1 0. iar dup\ al]ii din Africa. fosfor 60. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile.2. Peru) [i Asia Mic\. C 8-30).1. e[alonat în perioada iulie-septembrie. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. pe timp r\coros. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. zinc 0. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele.05-0.06. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. pân\ când plantele acoper\ solul.4. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. Recoltarea se face diminea]a. B2 0. cupru 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. Ungaria. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. gr\simi 0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.2. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. dovlecei umplu]i. 11.4. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. var.10. Odat\ cu pr\[itul manual. de unde s-a r\spândit în Europa. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.1. mânc\ruri de dovlecei.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. budinci etc. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.) [i în industria conservelor. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. sufleuri. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. pe nodurile tulpinilor. dovlecei pane. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. f\r\ a deranja vrejul.

anual\. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. lung pe]iolate. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. care formeaz\ tufe compacte (fig. 11. iar coaja se îngroa[\. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. 11. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. 234 . lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri.4. Frunzele sunt mari. apoi devine a]oas\ [i tare. mari. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\.5. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. N. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. deoarece are un sistem radicular mai profund. 11. Pulpa fructului este fraged\.21).12). suculent\.N.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. în anumite condi]ii. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. acoperite cu peri aspri. palmat lobate. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. culoarea variind în func]ie de soi. 11. STAN. Soiuri În ]ara noastr\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. rezist\ bine la secet\.4. bine afânate.3. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). cu pH neutru. 11. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii.12 . de culoare galben\.4. R\d\cina este pivotant\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. de peste un metru lungime. în cultur\.4.

LEGUMICULTUR| II 235 .

1.6. 11. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).. care sunt [i mai productive.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).13 . Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).a. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.6. 11.4. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). N.N. cu N 25 kg/ha s. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.4. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. STAN. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. 11. 11. pentru 236 .a. [i K2O 25 kg/ha s.13). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. Fig.

Italia [i Rusia. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.7-0. 237 .2. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. proaspete [i conservate. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.2. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.35 mg/100 g provitamina A [. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. 1980).LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. 11. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. (Bajurianu [i }urcanu. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. 1. iar dup\ al]ii. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. fiind foarte perisabile.. Fructele. polenizarea se face artificial.4–5% hidra]i de carbon.U. 0. atunci când este nevoie. 3. Fran]a.). din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.1. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. dup\ unii autori. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 1980).5.5.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. La noi în ]ar\.A.4. De asemenea. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.. se umplu cu zacusc\.6. În perioada când nu zboar\ insectele. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. din Africa (Ceau[escu [i colab. 11. 20–35 mg/100 g vitamina C. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. salat\ de p\tl\gele vinete etc. 11. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Institutul pentru Resurse Genetice. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.5. 1980).a.

Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. flori [i fructe. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Ca [i dovlecelul comun. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. cu marginile canelate [i rotunjite. când fructele sunt tinere. Culoarea fructelor este albverzuie. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.detaliu fruct 11. la maturitate fiziologic\. STAN. cu marginile u[or marcate.14 .5. o parte de forma unei calote (semisfere). care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. dup\ care devine alb-cenu[ie. MUNTEANU 11. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. Acesta are o form\ discoidal\. frunzele sunt tri.5. 11. peste care se suprapune. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. N. în partea superioar\ a fructului. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. în aceast\ perioad\. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Fig. 238 . De aceea. 11.3. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. 2 .N.sau pentalobate. irigarea culturii este obligatorie.plant\ cu frunze.4.Dovlecelul patison: 1 .14).

folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.6. denumit Comun. cu 8–10 muchii proeminente. împreun\ cu dovleceii ornamentali. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.5. 11. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.5. cu un diametru de 8–10 cm. Soiul Comun este timpuriu. la 3-4 cm adâncime.. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. 239 . se mai întâlnesc în unele colec]ii. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. în form\ de turban. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. 1998). cu o vârst\ de 25–30 zile.LEGUMICULTUR| II 11. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. de culoare verde–albicioas\. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.5. Fructul este tipic. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile.

A. 12. FOURY. STAN. [t. H. (1991) – Varza pentru frunze – origine. vol. }URCANU. Berlin.C.. CEAU{ESCU. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. COBÂLA{. Analele I. BAJURIANU. V. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1973) – Legumicultura. IV. Agron. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. COBÂLA{. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. BECEANU.. M. COBÂLA{. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. V. 30. C. P. Editura Ceres.. Connecticut. M. C. CHAUX. BÎLTEANU.. Ia[i.S. CIOFU. N. 240 . 33. Univ. I. U.S. [t. B. STAN. nr. VOICAN. B. N. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Lucr.. Bucure[ti. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. GR. PELAGHIA.. BECEANU. RADU.. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. RADU.F. Tec Doc – Lavoisier. R. I. (1974) – Fitotehnie. Inst. SAVI}CHI. Bucure[ti. Paris. A. INDREA. vol. Editura Grand. BERINDEI. (1992) – Legumicultur\.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. STAN. J. RUXANDRA. GR. CHICHEA. D. FLORESCU.L. BASSET. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. Via [i Livada nr. I. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. D. The Avi Publishing Company Inc. POPESCU. M. vol. Londres. 3. CL. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.N. M. BODEA. CEAU{ESCU. I..R. (1994) – Production légumières tome 2. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. Bucure[ti. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\... Ia[i. I. Lucr..3. Bucure[ti. P. N. Gr\dina. GH. PETRESCU. N. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. G. SAVI}CHI. B. Bucure[ti. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii.. Agron. Chi[in\u. B|LA{A. D. BUTNARIU. Seria Horticultur\. Bucure[ti. Seria Horticultur\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. Editura Academiei R. BECKER-DILLINGEN. CL. Bucure[ti. CHILOM. New York.. Bucure[ti. S.. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. J.

. I.B. IORD|CHESCU. Artprint.. Patronatul Horticultorilor din România. Bucure[ti. IORD|CHESCU. Lucr. GHERGHI. V.P.C.V. MINKOV. DI}U.C. M. LÖBL. IANO{I.C. J.F. BUZ|U (1978) . VII. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.C.. BAICU. Bucure[ti. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.L.I. agron. PL|M|DEAL|. DUMITRESCU.Tehnologia culturii legumelor în solarii. COSTACHE. [i colab. N. Artprint. M. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\.P. A. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. A. GH. Editura Agro-silvic\. GH. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. SCURTU. DUMITRESCU. MANOLACHE. V. D. vol.A. Patronatul Horticultorilor din România. OLGA. RO{U. M. Bucure[ti. Bucure[ti... I. [i colab. prezent [i viitor. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. Bucure[ti. Bucure[ti. I. – Memorator horti-viticol.C. I.I. Editura Agro-silvic\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. M.. Sofia. DR|GU}.. – S. (1972) – Culturi for]ate de legume. PER{UNARU.A. BOSE{AN. [i colab. TR.L.. 241 .. 3.. Bucure[ti. (1969) – Cultura legumelor.F.. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. Editura Ceres. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. L|C|TU{. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. I. D. POPESCU. M. VIDRA – S. VASILESCU. L. Bucure[ti. S. Trecut. I. C. ROMAN. L|C|TU{.C. R|DOI. MURTAZOV.F. Zemisdat. Editura Agro-silvic\. T. Bucure[ti.N.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. Paris. D.F. E.. M. Artprint. I..C. MARIA. MAIER. STOIAN. Lucr\ri [tiin]ifice I. B.. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. G. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. în Moldova.A. (1961) – Cultura legumelor. 2. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. VLAD.. GL|MAN. RUXANDRA. I. DI}U.L. Z|GREAN. În: Gl\man [i colab. M. M|NESCU. D. Bucure[ti.L. B. Bucure[ti. I. BERINDEI.L. BUZ|U (1980) . IANO{I. I. V. vol.. I.Tehnologia culturii legumelor în solarii. vol.A.. [t. MAIER.. JILCU. IV.L.. LE BOUHEC. nr. [t. – COORD. V.L. MUNTEANU. D. (1997) – Memorator Horti-Viticol.P. I. CTIFL – Invuflec. LÖBL.A. E. Bucure[ti. GHENKOV.C..H. Redac]ia revistelor agricole. T. Lucr. GL|MAN.C.. I. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. Bucure[ti. Ia[i. (1998) – Producerea legumelor.. Cerc. – S. GH.. (1997) – Cultura cartofului.H. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad.V.. Bucure[ti. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. MAIER... 2. vol.

nr. P. PANAIT. Cerc. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. SAVI}CHI. SINGUREANU. 4. Bucure[ti. (1969) – Cole Crops. 2. Agr. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. STAN. T. Analele I. Technical Bull. N.. Agron. Buletin informativ nr. V. {I STOENESCU. 242 . R.. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. N. (2000) – Legumicultura. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. SINGUREANU. Chi[in\u. G. ICLF Vidra. Editura Ceres. vol. Leonard Hill.. MIHU. 2. Centrul de multiplicare Inst. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. Bucure[ti. Ia[i. În Moldova.. NIEUWHOF. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. GR. (1992) – Legumicultura. A. Bucure[ti.C. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. MUNTEANU. Bucure[ti. Ia[i. 1. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. SAVI}CHI. MUNTEANU. STOIAN. I. COSTACHE. agron. N. Taiwan. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. Editura Agro-silvic\. în jude]ul Ia[i.N. ATANASIU. în Moldova. P. I. Agron. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. în Moldova.C. C. PATRON. vol.. P. I. Cercet. Cercet. M. vol. 1. Bucure[ti.. agron. Bucure[ti. J. forma alb\ (lam. P.. vol. vol. Centrul de multiplicare Inst. (1968) – Castrave]ii. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. [i colab. Editura Ceres. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. MUNTEANU. SAVI}CHI. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Ia[i. MIHALACHE. Editura Ceres. SAVI}CHI. M. I. MUNTEANU. G. 17. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii.. L. M.. 4. SAVI}CHI. Editura Universitas. YOON. No. STAN. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional.L. GH. Cercet. agron. nr. ANDRIESCU. N. Tez\ de doctorat. T|TARU.) D.F.. (1986) – Bolile plantelor legumicole. Tez\ de doctorat. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Ia[i. N. N. I.. capitata. I. II. SINGUREANU.. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\.. Ia[i. Inst. N. Bucure[ti. 3. POPLÃCINEL. RADU. N. OPENA. Agron.. KUO. P. Tez\ de doctorat. POPESCU. N. STAN. AVRDC. GR. London. în Moldova. STAN. 2.. Ia[i. vol. MUNTEANU MARINESCU.

GH. VOINEA. M. A.. VI. Editura Ceres. (1975) – Cultura legumelor de var\. VOICAN. ZANOSCHI. G.. Bucure[ti. M. C. M. V.C. Bucure[ti. Editura Ceres. Bucure[ti. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. ZEVEN. VOINEA. Bucure[ti.. V. 243 . D. Editura Ceres. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie.. L|C|TU{. Editura Ceres. Wageningen. nr. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. M. PERCIALI. Editura Ceres. P. C.. Bucure[ti. Analele I. GIREAD|. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. TOMA. D. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. V.. (1984) – R\sadni]e [i solarii. V.F. 3. VOICAN. vol. ANDRONICESCU.L. VÂLCEANU.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. JUCOVSKY. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.

Sadoveanu. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.2001 2001. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.: 032-218300. 3 PRINTED IN ROMANIA .Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 Tel.05. Aleea M. Sadoveanu nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful