Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.............................. Originea [i aria de r\spândire...........3.......... 80 8.......1..................................................................... Particularit\]i botanice [i biologice........ 33 7............................. 82 8.............................1..........2........2....... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .... 33 7...................................... 84 8............................ Particularit\]i botanice [i biologice.. Cultura cepei prin arpagic ............. 89 8........ Usturoiul comun ....6............ 39 7..........5...1................................... Rela]iile cu factorii de mediu .............3.... 54 8....5...................... 88 8.................. Rela]iile cu factorii de mediu ......6...................6.........................6................3... 73 8.... Tehnologia de cultivare............. 88 8........ Sfecla ro[ie .... Cultura cepei prin r\sad . Importan]a culturii....6.............6........................................2..................... Cultura prin sem\nat direct.... 54 8.....................................1...........................3.3................. Importan]a culturii.........1.................... 32 7..6.................... 91 8........ 39 7........... Tehnologia de cultivare...... 33 7.........5....... 48 8...6... 47 8....1...... 87 8.................5... 47 8...6....................................... Tehnologia de cultivare......................3.......2...................... 52 8.............2......................6............ Soiuri ................. 90 8...1..................6......5................................................................... MUNTEANU 7...........................................3........................2...................6....4..............1............ 37 7...... Tehnologia de cultivare.........................2.. 80 8............... Particularit\]i botanice [i biologice.... Rela]iile cu factorii de mediu .. 60 8...........1...... 41 7.3..1.......................4.............................. Importan]a culturii............................1.......... Tehnologia de cultivare.............. 93 4 ........................ 84 8....6...................2...................... N..........................4.....Cultura ridichilor de lun\ ....6.............................. 48 8.......... Originea [i aria de r\spândire........2......1.... Originea [i aria de r\spândire............................ 90 8.................................5.........2......... Prazul ...... Soiuri................................6. Rela]iile cu factorii de mediu .... STAN..............................2...3.................1........N....3....... Soiuri..4.................2...5....3...........1......3................ 46 8....... Originea [i aria de r\spândire........................................4....1..............................6...............3............................. Rela]iile cu factorii de mediu .........6........ 39 7............................................. 40 7.............................. 81 8....................4.1.Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\...................6..... Soiuri....................... 83 8.......6............2........ Ceapa comun\ .............................................. 87 8........................1..........................2.......3.......5...5....... Soiuri....... Cultura cepei verzi (stufat).......6......................... Particularit\]i botanice [i biologice..... Cultura prin r\sad.................................... 42 7..... Importan]a culturii.............5............. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ......1... 54 8............................................... 76 8...........

...............3.. 120 10... 110 9..1.......5............. Cultura prin sem\nat direct în câmp .. Rela]iile cu factorii de mediu ....3. Cultura de var\........6....1........6..................................1.........................................4.............. Ceapa m\rg\ritar......................................... Ceapa de iarn\ sau de tuns .1.............................. 105 9...............................6............................. Tehnologia de cultivare.................................................... 95 8.. 96 8... 95 8.......2...5......1.. 98 9..............................................6......1.............3.......................................6........ Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ................................................1........... 117 10..........5.......1............................ Rela]iile cu factorii de mediu ....................... Tehnologia de cultivare..1..........6................ Originea [i aria de r\spândire..............5.............1............. Batatul .....4...............................2........ Rela]iile cu factorii de mediu ............ 122 10........... 94 8.......................................4............................. 145 10...... Cultura timpurie în teren neprotejat ................ Soiuri.....................1...6........ 146 5 ...................................................... Cultura târzie (de toamn\) ...............2...4. Particularit\]i botanice [i biologice..... Importan]a culturii.1..........1.1................4..... Cartoful timpuriu... Originea [i aria de r\spândire..... 115 10....................................................6... 146 10...................................... Importan]a culturii...2....1........ Particularit\]i botanice [i biologice.....1........................................... 99 9.......2...............4....... 115 10................ 98 9............................1.... 116 10.......2....1.....1...6....................................2......... 96 8..2... 118 10..............6..2............4. 135 10.... 132 10................................1..4.............................. 138 10........................................ Cultura în teren neprotejat.................4...................................................... 145 10................5......................................3........ 137 10.... Particularit\]i botanice [i biologice......... 145 10..2... 145 10...2... 115 10.........3......... Varza ro[ie ....1......... Ceapa e[alota............................................1..4.........................1..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.. Originea [i aria de r\spândire.................. 102 9........... 105 9.........1..2... 146 10...........................4.... Tehnologia de cultivare................1.. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE ............... Soiuri......................................2....................LEGUMICULTUR| II 8....1. Ceapa de Egipt .............. Usturoiul de Egipt .... Alte plante legumicole din grupa cepei........ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............................................. 100 9. 98 9............ Soiuri.... 122 10........... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ................1.............................. Importan]a culturii........ 105 9..2...............................................

......7..............................3................4...6..................6...4...... Importan]a culturii...............6...1. Conopida . Importanta culturii..4..... Tehnologia de cultivare........................ MUNTEANU 10................... 163 10................7................... 172 10................................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..................................1... 167 10.... Particularit\]i botanice [i biologice.........6........... Soiuri.. Particularit\]i botanice [i biologice...5....2......................5............... 174 10..... 174 10................... 151 10........................... 153 10... Particularit\]i botanice [i biologice.................... 152 10..... 158 10....................................... 149 10....3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice....6....... 149 10..................4............ 178 6 .....................................7.............................................5.....................7.................................1....................... Cultura în ser\ .. N..............4...................................5...................................7..5......... 148 10...........4.6..... 158 10..........5..... Broccoli......... Tehnologia de cultivare....... Importan]a culturii............................................ Soiuri.....6... 169 10....................................................... 148 10........6.................. 176 10..7..............4..5....................3. Varza crea]\...........6......... Originea [i aria de r\spândire.................................. 174 10.......1..........................1....... 150 10...3.6..................5........... Importan]a culturii......................... STAN.............................. Rela]iile cu factorii de mediu ........................................................................... 151 10..3......................3...................... Soiuri......... 148 10...2...... Originea [i aria de r\spândire.. Particularit\]i botanice [i biologice................. 157 10..... Soiuri.............. Originea [i aria de r\spândire........3........... 159 10....1.....6........... 176 10................ Tehnologia de cultivare..4........................................ 178 10............ Originea [i aria de r\spândire......5................... Rela]iile cu factorii de mediu ......5............2.........3......................... 177 10..........5.................. Originea [i aria de r\spândire.................................. Tehnologia de cultivare.....4............. 161 10....................................... Cultura timpurie în teren neprotejat ..6...................... Rela]iile cu factorii de mediu ............6........ 151 10................6.........................6..... Gulia ........8.............. Rela]iile cu factorii de mediu .........................................8.1........................................... 156 10............................ 153 10.... 153 10............................3.............................2............. 155 10...................................................6.......6.4.2......3.... Varza pentru frunze......2...3..... 175 10. 155 10............................... 163 10........7....1............... Cultura târzie........ 159 10....2... Originea [i aria de r\spândire...............................................................6............... Importan]a culturii..............................7..................... 163 10........... 178 10..........................6............................. Cultura timpurie .. 157 10...6............5...... Varza de Bruxelles ............................... 174 10....... 176 10. Importan]a culturii.... Soiuri........... 157 10..................4......... Particularit\]i botanice [i biologice.......4......................6..2............. Tehnologia de cultivare.................................. Cultura târzie....... 151 10.6...........N....... 148 10.....3.....3..........................................8....................7..4..............

...........4...6........ 219 11..2......... 189 10............... Importan]a culturii..... 225 11...............6...9.......... 220 11..........8.............. 202 11..... 227 11....9...................2.................. 180 10..........................1..3............. 221 11.......4........... 200 11.... 221 11.... Rela]iile cu factorii de mediu ......................2.................................... Originea [i aria de r\spândire................... 223 11. 194 11............. 179 10. Originea [i aria de r\spândire..... 188 10...5........... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......6.........2...................3..........1.... 200 11........................... Cultura în sere ............... Castravetele .6..... 188 10........................ Importan]a culturii................................ Varza chinezeasc\ ..........................................1...............1. 228 7 ...............................5.. Cultura în sere .. Rela]iile cu factorii de mediu ............1............................................4......6............... Cultura în câmp...8................ 191 10..............2........ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..................... 194 11.................2..........2................. 191 10................9....4........................................9..............2...........................9..........6..............6...................................3.........................9.......3.............1....................2. 180 10. Cultura timpurie ..................... Cultura în teren neprotejat............ 208 11...........1......1.6....... Cultura în sere .........1....................... Tehnologia de cultivare.................. 196 11...3.....4.................................2.................. 225 11.......... 226 11.....................................1.....6...... Soiuri ........ Originea [i aria de r\spândire. 186 10.................... 180 10..................6................... Tehnologia de cultivare...3..............................................6.......6.........1... Tehnologia de cultivare.... Particularit\]i botanice [i biologice.......5..6..2....2........................... 180 10................................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice.........1..1....2........6...... Rela]iile cu factorii de mediu ..........3...9.............2......................................... 194 11........................... 198 11.8............ Cultura târzie (de toamn\) ...... Particularit\]i botanice [i biologice......6...... 188 10........8.............1........................................................ Cultura în r\sadni]e..................4...............2.9...... 221 11.............. 190 10.............2.8... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............................ 221 11... Soiuri..... Particularit\]i botanice [i biologice.................6....... 222 11..................................... Cultura târzie.. Cultura timpurie .......... Rela]iile cu factorii de mediu ...... 183 10...................... Soiuri..................8..9..... 190 10.... Soiuri..............6.........................1..................................................................8............................. Cultura în r\sadni]e.......1...............................6..... Pepenele galben ...1...................................................... 184 10.2...............5................8... Tehnologia de cultivare.....LEGUMICULTUR| II 10..... 195 11.......... Importan]a culturii............2..4.............1........... Particularit\]i botanice [i biologice.............................

.....4.. Importan]a culturii ...................... Soiuri................2........... Originea [i aria de r\spândire........3................................5.....6.......... Soiuri.......................4..................................... 237 11.5...........1...................3..............................................N......... Pepenele verde ....................... 239 11.5............................... Tehnologia de cultivare.. 229 11.................................. 233 11................ Particularit\]i botanice [i biologice....................5.......... Cultura în câmp........ Cultura `n teren protejat cu materiale plastice............ 236 11.................3 Particularit\]i botanice [i biologice.........4...........5...........5... MUNTEANU 11.......3.... 234 11.. Tehnologia de cultivare................ 230 11...3......................... Particularit\]i botanice [i biologice...... 228 11................ 229 11..........3.............................2........ 228 11............... 236 11................ 237 11.............................4............ 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ..... 238 11....2... Originea [i aria de r\spândire......... Originea [i aria de r\spândire...................... 234 11.............................4........ 230 11...............................2.... 233 11................ 230 11...6...4......6.....3................6.......................... Importan]a culturii.....3.......... N.......... Rela]iile cu factorii de mediu .........4................................................5.....4.....4....6................ Rela]iile cu factorii de mediu ...............1.. 234 11.................. Dovlecelul patison.....1... 237 11........................... 233 11..........................5.........1............................................. Soiuri .......................... Tehnologia de cultivare.. Importan]a culturii....................................4...........5...........................4.......4.......3.......... Dovlecelul comun................................. 237 11............................3.....5..................... 238 11... 240 8 ............... Rela]iile cu factorii de mediu .............................. STAN.....

cu excepţia ţelinei. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. mai ales în primele faze de creştere. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. păstârnacul. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. care sunt anuale (Butnariu H. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. şi colab. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. pretenţioase. 9 .. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. pătrunjelul pentru rădăcini. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). În România. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. în special glucide. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. lemnos şi liberian. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. a substanţelor de rezervă. 1993). faţă de umiditatea solului şi de lumină. afânat. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. Transilvania. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. solul trebuie să fie uşor. precum şi în Moldova. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. 1993). deoarece. În general. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic.

Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. al XVIII-lea. morcovul se cultivă în toate judeţele. în Iran (Banga. În prezent. 1984).8 mg/100 g substanţă proaspătă.. în acest mod. flori şi fructe (fig.9 mg /100 g substanţă proaspătă. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. Prin încrucişarea ssp. Ca – 0. bienală. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. ciorbe.14%. syriacus. pe soluri uşoare sau mijlocii.1. cilicicus. Morcovul a fost luat în cultură în sec. China. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. X d. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. supe. Mari cultivatoare sunt: SUA. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. zaharuri 6. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. iar în anul al doilea tulpini florifere.79%.). 7. N.44%. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. celuloză 1. prin Spania. sativus (Alef.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. 1985). Franţa..) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. proteine 1. predominând formele de culoare violacee. Anglia. Japonia ş. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. Italia şi Grecia. 7. japonicus. K. 1985). Mg – 0.52 %.a. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus.2. mediterraneus şi japonicus). la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. H.1. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. cv. sub formă deshidratată. în special Daucus carota L. 7.3%. 10 . Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie..1. sativus (Hoffm) Arc. ghiveciuri etc. MUNTEANU 7.3.89%.35%. care include toate formele spontane din Asia şi Europa.39 %. Pe lângă cele menţionate. STAN. acid ascorbic 3.4. La noi în ţară.1).1.N. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. P-0. citat de Zanoschi. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. albă şi galbenă.1. B2 şi substanţele minerale: Na-1. în stare crudă (salată). acestea mai conţin vitaminele B1. carotenoide 8. carota s-au format subspeciile syriacus. MORCOVUL Daucus carota L. de conserve şi sucuri. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.. subsp.

uneori cu nuanţe rozacee. 7. b . costate şi cu ţepi. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă).Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. cu cilindrul central redus Fig. aspru păroasă. peţiolate .rădăcină soi valoros. Rădăcinile cilindrice sau tronconice. este o pseudoachenă. penat-fidate. de calitate superioară. pentamere. Atât tulpina principală. hermafrodite. cu polenizare alogamă. cilindrică.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. schimbându-şi treptat forma. fistuloasă şi înaltă de 1. 1973) sterile). cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. Fructul.cele superioare.Morcovul: a . striată. iar unele rădăcini până la 2 m. cu flori mici. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.frunză.2 . La circa 35– 40 zile de la răsărire. rar Fig..LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. impropriu numit sămânţă. d . albe. Tulpina floriferă. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. zigomorfe. 11 . 7. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. mărimea şi culoarea. 1985). Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici.cele bazale şi sesile .2 – 1.2. de plantă sălbatică. este ramificată.1 . c .rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. entomofilă. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. de culoare roşieportocalie. de lungime mijlocie. care se formează în al doilea an.5 m.

sărace sau cu exces de azot. Insuficienţa luminii. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.4. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. profunde.5. iar cea optimă de 20-250C. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). N. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. Nanco F1 etc. timpurii (80110 zile). bogate în humus (4-5%). În timpul îngroşării rădăcinilor. producţie mare – până la 70 t/ha etc.5. mai ales pe solurile uşoare.5–7. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. mai ales în primele faze de creştere. STAN. semitimpurii (110–130 zile).1. se poate produce o vernalizare prematură. tasate. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C.N.1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. Hytop F1. morcovul are cerinţe ridicate. Pe solurile grele. bine afânate. Faţă de lumină. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. 12 . 7.1) . Faţă de umiditate. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. permeabile. Presto F1. Dacă primăvara este rece. cu pH-ul 6. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). durează 36–70 zile. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. MUNTEANU 7. Primo F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. în funcţie de soi. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. Toamna.5 l 6l 6l 1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. Tehnologia de cultivare În ţara noastră.5 l 1. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. fără încorporare. post – postemergent 14 . Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. industrializării sau păstrării peste iarnă.N. leguminoasele. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Lucrările de pregătire a terenului.5 l 6l 6l 1. 7. bulboasele şi varza.2). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. iar culturile timpurii de morcov. pré – preemergent.1. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. La pregătirea terenului.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.. imediat ce se poate intra pe teren.5 Fusilade S 12.5 kg 1.2.5 l 1. recoltate în iunie – iulie. Tabelul 7. Locul în asolament. N. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme.5 l 1. conopidă. Primăvara. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). spanac.7). borceag). Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. castraveţi. cucurbitaceele.5 kg 1.6. MUNTEANU 7. STAN. fasole etc. ceapă verde. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.5 kg 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. culturi furajere pentru masă verde (secară.

înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .pe teren modelat. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. pentru culturile succesive de morcov.3. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. Dacă solul este prea uscat. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). în benzi. la care s-au îndepărtat ţepii. 7.pe teren nemodelat. în funcţie de starea arăturii.LEGUMICULTURĂ II Vara. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.Scheme de semănat la morcov: a . la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. Fig. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. c . se tăvălugeşte înainte de semănat. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). b .). În cazul terenului modelat. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Epoca de semănat.5 cm. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.pe teren modelat. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. 7. Dacă solul este prea afânat.3 . Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Adâncimea de semănat este de circa 2. în benzi de câte patru rânduri 15 . în rânduri echidistante. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.

Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. STAN. După răsărirea culturii. începând cu luna iunie.3). când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. CSSL-9 sau A-761. Lucrările de întreţinere. se face prin smulgere sau dislocare. pir) se adaugă Fusilade.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. La hibrizii F1. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. N. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. în legături. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă).5 kg/ha. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. Recoltarea.2–1. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. MASTER – PLATT). Când rădăcinile ating 2–2. în doză de 1. la nevoie se udă prin aspersiune. 16 .N. morcovul se recoltează în luna octombrie. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Pentru păstrarea peste iarnă. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. eşalonat. în cazul culturilor timpurii.5 l/ha. şi mecanic prin prăşit şi plivit. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. iar dacă este necesar. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. ceea ce permite reducerea costurilor. se fasonează şi se sortează pe calităţi. de erbicidare. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. cu 600 l apă. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. se erbicidează cu Afalon 1. după căderea primelor brume.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

) Substanţă uscată. iar cel în Fe.3.4. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.2 0.016 – 0.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.6 – 36.s.30 Rădăcini 11. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.4. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. la 56 mg/100 g s.2. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. sylvestre). Primul 18 .7 – 3. Ca. g Cenuşă. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).1.. g Acid ascorbic. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. STAN.7 .5 – 3.2 1. În cantităţi mai mici conţin K. P. crispum (pătrunjelul pentru frunze).2. organ de sinteză (tabelul 7.3.2.p.290 0.1. Tabelul 7. (Bodea şi colab.10.4 0. 7. g Proteină (N x 6. radicosum (Alef. Ulei eteric. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.25). MUNTEANU 7.6 .5 – 25. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.p. mg /g.. radicosum (Alef.). ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. A fost cultivat de greci şi romani. 1984).4. % substanţă uscată Frunze 12.N.5 1.2.W. Hill cv.) A. ca materie primă în industria conservelor.p.02 – 0.9 58 . Compoziţia chimică a rădăcinilor.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.1 2.2. 7. N.4 . g Zaharuri.7 .) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.1 1. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.7 20 – 35 0.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s.

creţe.2.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. tulpinile florifere. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. ramificată. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. Pătrunjelul. lung pedunculate. 7. netede sau gofrate. uneori fistuloasă. fiind o plantă bienală. d . iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.2. care la maturitate se desface în două semifructe.fructul mediul exterior. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. 1973). 7.5. Faţă de sol. este cilindrică sau uşor muchiată. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. de culoare verde-închis. cu ramuri aproape erecte. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. hermafrodite. Relaţiile cu factorii de mediu Fig. pentamere.floarea. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . grupate în umbele compuse. suculente. florile şi seminţele (figura 7. Fructul este o pseudodiachenă.5) 19 . dar rădăcinile sunt mai aromate. scade producţia. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. ramificate. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. adânci. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. mici. numite mericarpe. c . dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase.4) Tulpina floriferă.frunza. glabre. putând ierna în câmp. cu frunze trifidate. 7. Al doilea formează rădăcini subţiri. în al doilea an. înaltă de 80– 150 cm. lucioase. cu miros caracteristic. Polenizarea este entomorfilă. formează. terminate cu umbele compuse.4. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. de culoare albverzuie. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. reavene. Florile sunt actinomorfe.

STAN.N. MUNTEANU 20 . N.

reprezentată.10 – 15. spanac. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.1) şi peptide (11. fertilizarea suplimentară. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. convar. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. în special. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. culturi furajere pentru masă verde). efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. în funcţie de scopul urmărit. recoltarea se face după primele brume (15. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). hortensis Ehrh. ridichi de lună.2. Udarea culturii se face diferenţiat. în funcţie de regimul de precipitaţii.6.3. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. Rădăcinile au gust dulce.11). Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. astfel. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.2). se aplică 4–5 udări. alături de morcov.8 – 15. Până la introducerea în cultură a cartofului. de glucide (4.5 % s. Pentru culturile de toamnă. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.3). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.u.p. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. în legături. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha.8 – 10 % s. sortarea şi ambalarea manuală.1. salată.2). se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. curăţarea de pământ şi frunze. În culturi succesive.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. astfel. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. dar nu să germineze). Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . înlocuind în bună măsură pătrunjelul. pentru consum în timpul verii. seminţele să se umecteze.3. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. locul în asolament. 7. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.LEGUMICULTURĂ II 7. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.5 kg/ha. Recoltarea se face diferenţiat. Astfel. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde.. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.

care le imprimă aroma caracteristică. penatsectate. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. Fructele sunt pseudodiachene.5). 139 mg S. 0. puternic striate. florifere. N. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. pubescente. 7. 7.3. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. Se cultivă în Europa. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. se găsesc: 469 mg K. aripate. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. uşor gălbuie.9 mg vitamina C. 0. 7.3. 3 mg Na. de culoare cafenie. dulce şi cu miros caracteristic. uşor pubescente. iar cele mature până la minus 8–100 C. slab ramificate. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). Păstârnacul preferă umiditatea. 73 mg P. oval – turtite. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Asia. plantele tinere rezistă până la – 50C. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă.p. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol. unde creşte spontan.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. 23 mg Mg. 7.2. Seminţele germinează la minus 2–30C. săruri minerale (la 100 g s. cu pulpa albă sau gălbuie. Se poate folosi şi în furajarea animalelor.p.4. cu rizoderma de culoare albă. 7. STAN.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. înalte de 100–150 cm. 0. 51 mg Ca.8 – 28.N. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. Se păstrează foarte bine peste iarnă. la 100 g s.). America şi Australia. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. pe terenuri umede şi umbroase. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. dar excesul îi dăunează mult. MUNTEANU (24.3.10 mg vitamina B1. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Fig.7 mg vitamina PP.3. suculentă. 22 .

3. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.6.se menţine.LEGUMICULTURĂ II 7.2 mg Ca. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.. Recoltarea se face toamna târziu. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.).9 mg Na. în benzi de câte trei rânduri. a salatelor şi pentru murături. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.3. citric. sporadic. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). se găsesc 59. În cultură. 23 . proteine 0. Acestea mai conţin zaharuri 1.p. 0. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. La 1 g s.8 % s. nu este indicat să se semene din toamnă.u. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. 1. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. dar cu unele particularităţi: .3.6 mg P.u. cu rădăcinile conic–alungite.. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.9 mg K. cu rădăcini conice.): 0. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. vitaminele B1. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. 29.p.8 mg SiO3.) Graud. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). prin udarea culturilor. etc).6).. o umiditate constantă.5 mg B.31 mg Zn.6 – 1. .4.4. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).se seamănă în teren modelat. 0. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.2 % s. B2. 17. 1975). 7. oxalic. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.). 5.. într-o măsură mai mică. 2.15 mg Mn etc. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz.p. B6.p.5. acizi organici (malic. în special. convar.p.6) . lipide 0.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.7.1. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. frunzele verzi.5 mg Fe. rapaceum (Mill.3 % s. 7. iar gustul şi.7 – 1. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.

N. MUNTEANU 24 . STAN. N.

graveolens L.2. Este cultivată din antichitate.p. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. b . iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.pe teren modelat.) şi cea cultivată 25 . 7.Scheme ale culturii de păstârnac: a . ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.LEGUMICULTURĂ II Fig. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. fiind considerată plantă medicinală. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. secalinum Alef. 7.6 . 7.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s.4. unde creşte spontan.. 1973). pe lângă ţelina pentru rădăcini. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. convar.3.4.

Pers. b – frunz\. 7. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. 7. sunt glabre. iar cele mature la minus 7–90 C. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. pentamere.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. este striată şi ramificată. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. c – plant\ semincer\ hermafrodite. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. STAN. ce se desface uşor în două mericarpe. convar. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C.4. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. a – r\d\cin\ îngro[at\. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. 26 . Polenizarea este entomofilă.7). dulce) (Mill. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. în primul an. nu poate ierna în câmp. formează o rădăcină subţire. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). amară şi necomestibilă. de culoare brunie. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). pivotantă.) care. datorită conţinutului lor mare în apă. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. ramificată. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. lucioase şi de culoare verde – închis. înfloreşte şi fructifică (fig. Rozeta de frunze este înaltă.N. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. de culoare albă. sunt simplu penat sectate. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente.4. graveolens L. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. 7. N.7 . chiar din primul an.

Locul în asolament. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. profunde.5. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. iar în solarii. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. Lucrările de pregătire a terenului se fac. iar pulpa devine grosieră. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. varza. castraveţii. 7. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. fiind indicată pentru culturi asociate.6. 7. Producerea răsadurilor. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii.4. germinează greu. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase.4. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. ca şi în cazul culturii morcovului.5–7. conopida etc. care se încorporează imediat în sol. 3 g/1 kg sămânţă. ardeii. Se cultivă numai în condiţii de irigare. cerealele. atât pentru cultura în ogor propriu. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. pentru cultura târzie. folosind 0.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). În cadrul culturilor succesive.6 – 1 g sămânţă la m2. Spre deosebire de morcov. la 20 martie – 10 aprilie. sunt prezentate în tabelul 7. la cultura de ţelină. tomatele. cu pH-ul 6. Este o plantă de zi lungă. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. salată sau ridichi de lună. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram.0. bogate în humus. ţelina poate fi cultivată după spanac. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. cât şi în cazul culturilor succesive. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Înainte de semănat. toamna. 27 . fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. suficient de umede.

MUNTEANU 28 . N.N. STAN.

se fasonează. 7.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .8).pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. Fig.8 . 7. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 30 de cm între plante pe rând (fig. răsadul se sortează. b . iar rădăcinile se morcilesc. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm.pe teren modelat în straturi late. de exemplu Revital 0. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat.1 %. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. 29 .

niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică.9% s. (glucoză. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. combaterea buruienilor. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. fertilizarea suplimentară se repetă. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.).p. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3).1. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate.p. plantele se smulg. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.).5–1 kg/ha. prin glucide. B6. Pentru culturile târzii. N. mai ales.N. 7. RIDICHILE Raphanus sativus L.6-1.3). STAN. fertilizarea fazială. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).) şi proteine (0. fructoză şi zaharoză). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. Ca. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. acestea se curăţă de pământ. săruri minerale de K. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. P. în cantitate foarte mică (0.5.convar. în legături..5. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Mg. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.64 şi 8. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. care variază între 1. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. S. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Recoltarea se face diferenţiat. B1. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Na. reprezentată. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).p. valorificarea făcându-se cu frunze. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. PP şi 30 .p. în funcţie de scopul urmărit. Fe etc. la 3–4 săptămâni. convar.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. La cultura târzie. La culturile timpurii. B2.1 % s.

în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. maritimus L. iar cele superioare lanceolate şi sesile. cu un rostru ascuţit. de 80–100 cm înălţime. lung peţiolate. 7. bactericidă şi vermifugă. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună).3. înglobate într-un ţesut spongios. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător.. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. şi centrul mediteranean. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. sub rizodermă. uşor pubescente. Japonia. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. albe. Frunzele din rozetă sunt mari.9). Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata.5. Asia şi America. 1965). mai mari la ridichea de vară şi iarnă. alogam-entomofilă. ovale. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. La multe soiuri de ridichi. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. se găseşte un ţesut care conţine antocian. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. cu frunzele bazale scurt peţiolate. albă. unde a rezultat din specia R. cu polenizare. tetramere.2. acoperite cu perişori rigizi. 7. cenuşie sau neagră. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. etc. violete sau roze. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. prin hidroliză enzimatică. Grecia. Fructul este o silicvă indehiscentă. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. cu marginea dinţată. de formă alungită. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. devin spongioase. lirat penat-sectate. ovală sau alungită. raphanistrum L.5. Egipt. violacee. Homutescu . În cazul ridichilor de lună. caracteristic aromei ridichilor. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. Italia. putând fi sferică. care. 7. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. 31 . unde s-a selectat din specia R. autoincompatibile. (Zeven şi Jukovschi. 1975). În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. în cadrul culturilor succesive. Tulpinile florale sunt ramificate. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani.

rădăcină îngroşată. 32 . STAN. 1956.4. d . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.5. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. 1973) 7. Temperaturile mai ridicate. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. b .structura rădăcinii.. MUNTEANU Fig. N. Gherghi şi colab.9 .inflorescenţă cu silicve (după Flora României. La o temperatură mai mică de 6–80 C.Ridichea: a .plantă în faza floriferă. c . 7. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună).N. creşterea încetează. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. însoţite de secetă.

aconthiformis Mark. cu rădăcinile tuberizate cilindro .5. care urmează sau precede cultura ridichilor.. ridichea este destul de pretenţioasă. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Din această cauză.6. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. devin spongioase şi cu gust iute. prin semănat direct. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. care se folosesc în stare crudă ca salată. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile).5 %). ce pot atinge 1 m lungime. 2 kg P2O5. De regulă.). La o umiditate insuficientă în sol rămân mici.5. Faţă de umiditate. vara. 33 .1. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.conice. bogat în substanţă organică (3. cât şi pentru cele înfiinţate vara. atât în câmp. sau vara. Consum specific: 5-6 kg N. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună.5. profund. la interval de 10–15 zile. castraveţii de vară etc.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. cât şi în teren protejat. Tehnologia de cultivare 7. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. înaintea culturilor de tomate.5. se lignifică.8). mazărea şi fasolea de grădină. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.). castraveţi etc. în luna martie.2 kg Ca şi 0. 7. şi în perioada 20 august–10 septembrie. În Asia. ardei. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. 5 kg K2O. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). pentru cultura de toamnă. cu greutatea de cca. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. 2. 7. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. când zilele sunt mai scurte. 1 kg bucata. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. pentru cultura timpurie. de vară (60 – 80 zile). eşalonat în mai multe etape. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).6. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. vinete. de aceea. în special în Japonia şi China. 1994). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. reavăn. ridichea de lună formează tulpini florale. 1995). fără a mai forma rădăcina tuberizată. având o perioadă scurtă de vegetaţie. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. var. Înfiinţarea culturii se face în câmp.

MUNTEANU 34 . N.N. STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. aplicat premergent). care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. STAN.02 %.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). la 2–2. folosind 300–350 m3 apă/ha.5 cm adâncime.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.10 . se vor face 1-2 udări.05% sau Fastac 10 EC 0.pe teren modelat. 7. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. 7. (fig.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .5 + 12. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha).5 cm x 7. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. 36 .10). La culturile de toamnă. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. dacă este nevoie. b . dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare.N. N. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. după formula 62. Fig. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună.11. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. 1995). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea.06–15.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). iar ridichea de iarnă poate urma după salată. Se seamănă la adâncimea de 2–2. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. se vor menţine temperaturi scăzute. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. În vederea evitării alungirii plantelor. în 2–3 reprize. la 2-3 zile de la semănat sau. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie.03 – 15. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. Ridichea de lună se cultivă în sere. Se seamănă des.5 cm.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Producţia este de 8–10 t/ha. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. prevăzute cu role de tasarea pe rând. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună.2. iar pe suprafeţe mari. timp de 5–7 zile după răsărire. 37 . ceapă verde. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. atât în culturi pure.7. spanac. cât şi asociate cu alte culturii.).6.07) la ridichea de iarnă.5. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. răsadniţe şi solarii. în perioada 20. Lucrările de întreţinere. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. 7. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Atunci când se realizează cultura asociată. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.

N. STAN. MUNTEANU Fig.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N.11 . 7.

rubra Familia Chenopodiaceae 7. se folosesc la salate. Mării Negre şi Mării Caspice. canditiva Alef. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). ciorbă şi supe de legume etc. cu excepţia răritului. recolta apare destul de devreme. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. substanţe proteice (1.6%). cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). salate coapte sau fierte.6%). 39 . ssp. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Dintre vitamine. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. din care se remarcă. ciorbe. 1998). De asemenea. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).. soteuri. dar folosită ca plantă medicinală. piureuri etc. 7. deşi nu este o bună premergătoare etc. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie).I. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. denumită şi sfecla de masă. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate)./100 g). A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. cultura se înfiinţează prin semănat. esculenta L. săruri minerale. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. (Dumitrescu şi colab. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă.6..6.2 – 1. Importanţa culturii Importanţa alimentară. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Frunzele. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. avitaminoze ş.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. în legături.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. f.1. 1998).2. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei.a. când sunt tinere. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. în mod semnificativ. în Italia şi Franţa. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. Ca plantă legumicolă. 7. sin. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. var.H. apoi vitaminele B1. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L.

secţiune transversală prin rădăcină. deşi nu ocupă suprafeţe mari. MUNTEANU În }ările Române. 7.rădăcină. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. N. rădăcinile pot căpăta.N. e . după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.12). La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.6. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . sfecla roşie. Pe plan mondial. tulpina floriferă cu flori. d .frunză. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. c .3. iar în cel de-al doilea. fructe şi seminţe (fig.Sfecla roşie de salată: a . în general. cum ar fi zonele premontane sau montane. în primele faze de vegetaţie. După îngroşare. 7. este pivotantă cărnoasă. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. STAN. uneori şi frunzele tinere.12 .floare Rădăcina. b . În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. Fig.7.tulpină floriferă.

mai multe glomerule formează un panicul lung. anemofilă.. Florile sunt hermafrodite. a mai multor zone de ţesut cambial. ţesutul Fig. grupate pe un ax mic. este roşie-închisă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu.). sunt mari. de culoare roşie– verzuie. 7. uneori şi entomofilă. lanceolate. 7. rădăcina prezintă zone concentrice. 7. În secţiune transversală. 1973). mult mai intensă. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. 1998). cordat. de culoare roşie. 1992). Nervurile sunt evidente. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Frunzele tinere. concrescute. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă.. De asemenea.6. cât şi în interior. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. prin apariţia.LEGUMICULTURĂ II conică). Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. la planta complet dezvoltată. atât la exterior. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. atunci aceasta va fi globuloasă. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. peţiolul este de culoare roşie. din zona centrală a rozetei. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. formând un glomerul. Florile sunt mici. Culoarea rădăcinii. cu marginea întreagă.4. constituind aşa-numitele glomerule. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. Polenizarea este alogamă. Totuşi. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.13. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). considerate impropriu fructe sau seminţe. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Frunzele. organizate pe tipul cinci. sesile. lung peţiolate. în mod succesiv. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. cu limbul ovat.13 .. în anul I. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. uşor neregulată. cu suprafaţa ondulată. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. pentru realizarea unor recolte performante. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 41 . sfecla roşie necesită un climat “dulce”. În anul al II-lea. au culoarea roşie.

Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. plantele răsar după 10-12 zile. prin răsad. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi.N. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. plantele solicită condiţii de zi lungă. în funcţie de forma. bune pentru consum. întâlnite.6. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.9. În condiţii optime. timp de 2–3 săptămâni. În faza de frunze cotiledonale. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. plantele se pot vernaliza. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. mai rar. În România se cultivă un număr redus de soiuri. profund. După formarea primelor frunze adevărate.6. N. de perioada de vegetaţie (timpurii. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. formând tulpini florifere în primul an. mai ales în grădinile familiale. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. tardive). Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). iar cea optimă de 18-200C. în gospodăriile familiale. În primele faze de creştere. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. mărimea şi culoarea rădăcinilor. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. în perioadele de secetă. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). 42 . în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. de asemenea. 7.6. dar plantele nu suportă umbrirea.5. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. determină formarea unor rădăcini mici. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. STAN. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. 7. lipsite de suculenţă. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. şi unele populaţii locale. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Lipsa de umiditate.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). Modelarea terenului se execută. N. STAN. după recoltarea acestora). Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi.N.14 . Pregătirea terenului începe toamna. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Modelarea este obligatorie. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). Între cele două grăpări se administrează un erbicid. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. la culturile succesive. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Înfiinţarea culturii se realizează. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . după grăparea cu grapa cu discuri. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Fig.14). imediat după aplicare. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). primăvara. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili.7. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. în funcţie de soi şi momentul recoltării. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. cât de curând posibil. 7. după cum s-a anticipat. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. ca fertilizator starter. prin semănat direct.

la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. cazmalelor. 1992). obligatoriu. în continuare. de regulă. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. în acest mod. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). prin smulgere. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. În timpul verii. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. recoltarea se efectuează manual. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. cronologic. semănătoarea Saxonia. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. cultura având o densitate mai mare.. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). se realizează aproximativ ca la morcov. purici etc. un tăvălugit al terenului. se efectuează printr-o singură trecere. Cel mai târziu. recoltarea se execută în mai multe reprize. în timpul toamnei. pentru situaţia prezentată. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. În prima rundă de lucrări prezentate.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. răritul plantelor la 1020 cm. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. Întreţinerea culturii.. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. în condiţii de secetă). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. se efectuează o praşilă manuală pe rând. dispuse echidistant la 37–40 cm. 45 . dacă îngheţul a surprins cultura. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Recoltarea sfeclei pentru consum. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. 1998). se asigură. toamna târziu.). altfel. După zvântarea terenului. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. când. mai ales pentru culturile timpurii. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. În cazul culturilor timpurii. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. Lucrările de îngrijire sunt.

Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. Tabelul 8. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. iar la altele numai frunzele verzi. 46 . 1973). sagittatum Formeaz\ tulpini florale. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. sativum L. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. tulpina fals\ [i frunzele verzi. STAN. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. în inflorescen]e apar Alium sativum var. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III.1. N. porrum L. dup\ tomate [i varz\.). sunt prezentate în tabelul 8. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Alte specii din aceast\ grup\.). împreun\ cu cele men]ionate anterior. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. bulbi[ori aerieni. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. iar sin. usturoiul comun (A. ssp. bulbul. (dup\ Bala[a. vulgare) [i prazul (A.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în general. Allium sativum ssp.N.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. în faza de germina]ie [i r\s\rire. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. De aceea. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. în perioada de iarn\. astfel. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Plantele nu formeaz\ bulbi. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.4. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. mai ales în primele faze de vegeta]ie. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. implicit.1. determinate. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Astfel. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. solul. O umiditate ridicat\ în sol. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. în mod evident. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. STAN. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. prin aspersie fin\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. aplicarea unor ud\ri u[oare. plantele formeaz\ tulpini florale. Apa este considerat\ ca un factor major. `n mod special. N. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. înfiin]ate prin sem\nat direct. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. de care depinde succesul culturii. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. mai ales peste 20-22 mm. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. MUNTEANU 8. Temperatura. În acest caz. dup\ cum s-a specificat. În aceast\ faz\. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. lipsa apei întârzie cultura. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. se produce vernalizarea [i. induc]ia floral\. iar dac\ se formeaz\ crust\.N. astfel. se cere. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. cel pu]in câteva s\pt\mâni. dac\ se întârzie cu sem\natul. în defavoarea bulbului. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni).

adesea. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. Botrytis [. aluviunile con]in mult\ argil\. Aceste cerin]e se bazeaz\.). solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. 1998). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. amplasat în stratul superficial al solului. se pot instala agen]ii patogeni. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. 4. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex.a. De aceea. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. pu]in dezvoltat. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. deoarece. nematozi). de regul\ în treimea lor inferioar\. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. fertile [i bine structurate (aerisite). în timpul depozit\rii (Erwinia. ceapa se cultiv\. pe soluri aluvionare. În Olanda. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. În acest caz. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. care este egal repartizat\ pe profilul solului.1 kg P2O5.LEGUMICULTUR| II bulbilor. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. 1. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. refacerea rapid\ a sistemului radicular. de exemplu. eventual. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. se recomand\ solurile mijlocii. Aerul. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. în zona polderelor. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. De[i. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. dar [i de sistemul radicular. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. în principal.4 kg N. poate reprezenta un element de succes al culturii. care atac\ în mod special bulbul. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. la cultura premerg\toare. în unele lunci. dar bine structurate.6 kg K2O [i 1. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. nisipoase. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. 53 . în primul rând datorit\ texturii. chiar dup\ recoltare.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. Sclerotium. Consumul specific (kg/t produs).

N. pentru deshidratare. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. prin r\saduri (ceapa de ap\. de c\tre Popandron. În condi]ii tehnice moderne. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. prin arpagic. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. La noi în ]ar\.C. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\.1. Kaba). Culoarea poate fi galben\.6. Alegerea terenului. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. 8. prin arpagic sau sem\nat direct.1. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.1. ro[ie sau alb\. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. 1998) 8. cultura poate fi complet mecanizat\.L. sistem de irigare prin aspersie. la I.6. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate.1. sortimentul este dominat de hibrizii F1.. 1994). Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. care se seam\n\ bob cu bob. Vidra. STAN. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama).F. în special. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. dotarea cu sem\n\tori de precizie. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. MUNTEANU 8. form\ [i m\rime. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. 54 . N. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.5. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. pentru stufat (ceapa verde).

LEGUMICULTUR| II 55 .

Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . În acest caz. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. ~n ambele situa]ii. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. 1973). terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. STAN. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. De asemenea. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. toamna. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. În acest sens. pentru epoca de prim\var\. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. în vederea sem\natului.D. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Dual 2-3 l/ha). Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\.N. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. la 25–30 cm. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care nu au fost administrate în toamn\. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. în prim\var\. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. pentru epoca de toamn\. N. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. cum ar fi: legume le cucurbitacee. urmând a fi încorporate. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile.2). În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Speciile leguminoase nu se recomand\.-3. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. de toamn\ sau de prim\var\. verde]urile. respectiv toamna [i prim\vara. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. care este obligatorie. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 . N.N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. MUNTEANU 64 . STAN.N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN. MUNTEANU 66 .N.

se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. prin realizarea sa. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. de exemplu. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. în medie. 6-8 l/ha. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. Imediat 67 . acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. la adâncimea de 1012 cm. mai ales.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. chiar la noi în ]ar\. exclusiv. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. cu încorporare. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). executate perpendicular una pe cealalt\. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Astfel. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. a. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. 6-8 l/ha sau Pivot. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. în toamn\. De asemenea. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Satecid 65 WP. Prim\vara devreme. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni.

pentru suprafe]e mari. se face încorporarea produselor administrate. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. înfiin]at\ prim\vara. sub 7-8 mm. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. în medie. de regul\. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. 1998). în final. Dup\ începerea r\s\ririi. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. de la care se elimin\ r\ritul. Lucr\rile de îngrijire. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. prin competi]ie reciproc\. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. în mod practic. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. Culturii de arpagic i se aplic\.. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. cu norme de circa 100 m3/ha. STAN. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. MUNTEANU dup\ erbicidare. Pe teren nemodelat. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. În aceste condi]ii. N. în general. Distan]a între semin]e pe rând va fi. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. ori plantele nu vor fi uniforme. echidistante la 12. r\s\ririi [i ob]inerea.. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. iar la densit\]i prea mari. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. În acest sens. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. 1998). Altfel. multe plante vor pieri. 68 . cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. necorespunz\tor calitativ. pân\ la 5-10 aprilie.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. a unei culturi uniforme. prin cea de-a doua gr\pare. În acest fel. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha.N. de 2-3 cm. în caz de secet\ sau de formare a crustei. cu rândurile încheiate. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. mai ales pentru producerea cepei uscate.5-15 cm.

pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. ca [i la ceapa ceaclama. Cu toate acestea.3. la sfâr[itul lunii iulie . de regul\. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. se opre[te irigarea. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. controlul acestor d\un\tori. De aceea. mai ales pentru distrugerea crustei. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. în mod deosebit. combaterea buruienilor. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. plantele vor fi infestate [i . printr-un plivit manual. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. În aceast\ situa]ie. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). de exemplu cu Afalon. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. Fiziologic. 2-3 ud\ri. în final. mu[tele depun ou\. nu se mai poate realiza. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. iar buruienile sunt în faza de rozet\. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. În acest scop. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. Lucrarea se realizeaz\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.începutul lunii august. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Dac\ se scap\ momentul de zbor. practic. de obicei. inhibitori sau chiar desican]i. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului.2 [i 8. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. 69 .5% în care s-a ad\ugat aracet. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.

în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Dup\ acest stadiu de maturare. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. A[adar. 70 . urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. dislocarea se poate face [i mecanizat. STAN. Dup\ aceast\ opera]ie. arpagic de calit\]ile I [i a II-a.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. În felul acesta. La suprafe]e mai mari. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele.4) Tabelul 8. adic\ în afara intervalului de 4-180C.N. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). N.

astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. obligatoriu. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. Plantarea se efectueaz\ manual. densitatea recomandat\. semimecanizat sau mecanizat. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. u[or argilos. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Brewster. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). O epoc\ ra]ional\ ar fi. dup\ unii speciali[ti. în func]ie de zon\. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. echidistante la 15-20 cm. Uneori. dar s\ se asigure. în mod mecanizat 71 . de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. în func]ie de condi]iile meteorologice. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. chiar par]ial\. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. unde este prev\zut\ mecanizarea. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. a lucr\rilor de îngrijire. Epoca de înfiin]are. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. 1994). dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime.LEGUMICULTUR| II b. între 1 [i 15 aprilie. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. 1973. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. În aceast\ situa]ie. înfiin]at\ prim\vara. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm.3). Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari.

1992). dar trebuie efectuate în condi]ii optime. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. îndeosebi pe solurile u[oare. Pe teren nemodelat. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Uneori. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. inclusiv cele de sem\nat. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Lucr\rile de îngrijire. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. De asemenea.0-3.. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. N. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. dar adaptate corespunz\tor. Dup\ r\s\rire. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. pe de alt\ parte). Manual. la aceea[i distan]\ între ele. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). au un caracter general. în momentul de mare necesitate a plantelor. Densit\]ile sunt. de 28 cm. asem\n\toare. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. mai ales în condi]ii de secet\. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. pe de o parte. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. STAN. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. de asemenea. aceast\ opera]iune se face cu sapa. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. precum [i distrugerea crustei.5 cm. cel pu]in o singur\ dat\. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). 72 . Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Din aceast\ cauz\.N. când bulbul s-a format [i cre[te intens.

73 . Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. În multe ]\ri. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. cultura este totu[i rentabil\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. care este primul element de succes. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. 8. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. tocan\ pentru iarn\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. brânzeturi. în condi]ii normale meteorologice. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. De asemenea. de exemplu.3. aspectuo[i. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. 1992). datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. ori de câte ori este nevoie. teren perfect nivelat. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. Mai mult.6. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Indiferent de acestea. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. în func]ie de zona de cultur\.1. Bulbul are un gust iute dulceag. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august.. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. În afar\ de acestea. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. fiind unanim apreciat\ de consumatori. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. De obicei. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate.a. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. pân\ la 30-35 t/ha. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit.

îngr\[\minte minerale [. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. STAN. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. mobilizat. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\.a. În figura 8. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). de asemenea. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. insectofungicide [i. 1992. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.N. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. un sistem radicular bine dezvoltat. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor.0 kg/ha. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. 74 . aerisirea. de aceea. b. N. De asemenea.5-4. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. 1998) [i. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor.0 kg/ha [i 3. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. gradul de intensivizare a culturii.. tradi]ie. turb\. condi]iile tehnice.. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. Dup\ cum se va vedea. a. Dumitrescu [i colab. în func]ie de densitatea culturii. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. nisip. eventual. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. plivirea.5-2. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. în mod special. substan]e bioactive). De asemenea. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie.

cu circa 300 m3 ap\/ha. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\.. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. 1992. de circa 200-250 grame. b . 1998) Pentru o mai bun\ prindere.densitatea = 500-600 mii plante/ha. Fig. Dumitrescu [i colab. odat\ cu modelarea terenului.. 75 . O distan]\ mai mic\ între plante va duce. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. prin aspersie. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . 8. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. cu plantatorul.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final. Uneori.6 . pe rândurile marcate pe strat.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. În acela[i timp. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm.

datorit\ irig\rii. Cultura în câmp se aseam\n\. Pra[ilele asigur\. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. se pot condi]iona. Produc]ia este de 25-30 t/ha. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. atât ca anterioar\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. Momentul recolt\rii. 8. supe. sufleuri. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. Irigarea se face din abunden]\. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama.a. exclusiv. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. face parte din culturile succesive în câmp. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna.4. mai ales în faza de cre[tere a bulbului.N. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. în mod tradi]ional. pe brazde. mai ales c\ dimensiunea acestora este. a. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. N. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. de obicei. De asemenea. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. Bulbii de ceap\ prin r\sad. Cultura pentru stufat. la 10-15 zile dup\ plantare.1. peste 21 mm). în dou\ reprize. uneori. [i sub form\ de funii. cât [i ulterioar\. din punct de vedere agrotehnic. din punct de vedere calendaristic. par]ial. omlete [. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. solarii sau sere. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice).6. pentru diferite salate. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. [i o afânare permanent\ a solului.). în luna septembrie. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. inclusiv 76 . cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. irigarea. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. numai prin brazd\. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. se aplic\ între 5-7 ud\ri. destinat\ consumului în stare proasp\t\. STAN.

pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pentru a nu r\ci prea mult solul. pe care nu b\lte[te apa. astfel ca. pân\ la venirea iernii. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. în caz de secet\ prelungit\. 77 . la 15-20 cm între acestea. iar arpagicul este bine calibrat. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. sau cu azotat de amoniu. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ terenul este nemodelat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. În unele situa]ii. [i de 2-3 cm prim\vara.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. în special toamna. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). `n zonele mai reci pe timpul iernii. prin aplicarea unei ud\ri. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. se asigur\. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. dac\ nu se mai dispune de stufat. În ordine. ca s\ nu se taseze). care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. uniform ca nivel [i grad de tasare. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. Dac\ solul este bine preg\tit. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. cu patru rânduri echidistante pe strat. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha.

Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. pe alese. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. b. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Cultura este relativ simpl\. Prin alegere. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. recoltarea se face în totalitate. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. De asemenea. în vederea livr\rii. N. produc]ia este în jur de 20 t/ha. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. culturile prea dese se vor r\ri. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. STAN. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). pe de o parte. a plantelor cu simptome de atac. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. musc\. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. dac\ este nevoie. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Când plantele sunt mai mari. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). De exemplu. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare.N. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). în func]ie de epoca de înfiin]are. 78 . în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. În acest caz. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. pe de alt\ parte. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine.

În mod practic. chiar în ferestrele iernii.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. atunci acoperirea lor se poate face toamna.0-2. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Cel mai adesea. În mod obi[nuit. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Temperatura din solar. în func]ie de condi]iile meteorologice. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. de 40-50 cm. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.5-2. înainte de venirea înghe]urilor. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. sunt posibile [i alte variante. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. tomate. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. În acest moment. prin r\rire. imediat ce acest lucru este posibil.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii.. de exemplu.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. consumul de energie ar fi foarte mare. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. Recoltarea se face e[alonat. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. dac\ s-ar cultiva. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. deoarece. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. Consumul de material de plantat este de 2. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. c. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. 1998). în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. alegând cele mai dezvoltate plante. 79 . cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. dup\ plantare. La solarul tunel. pr\[itul sau plivitul. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel.

cel mai târziu. condimentar\ [i aromatic\. Acest strat are grosimea de circa 1-1. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. mrani]\ [i nisip. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\.7% celuloz\. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. În func]ie de temperatura din ser\. Gustul s\u picant. se folose[te în industria conservelor.N. salamuri.1. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. N. 2000). cârna]i. Materialul de plantare îl constituie. 8. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. vulgare Familia Liliaceae 8. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. 0.44% cenu[\. supe. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. De asemenea. Valoarea sa terapeutic\. de asemenea. Aroma sa. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. STAN. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. 1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. mai ales în reglarea presiuni sanguine. de neînlocuit. în 2-3 reprize. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. mai ales în medicina modern\ naturist\. recunoscut\ [i inconfundabil\. în func]ie de cerin]ele pie]ei. în primul rând arpagicul stufat. este deosebit de apetisant\. fripturi. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. 6-7% protide. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\).2.6% lipide. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. 0. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha.2. Se folose[te la prepararea. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru.5 cm. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. ssp.

Na. (Butnariu [i colab. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii.). 8. cu 240 mii tone. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. Fe [. 1999. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). În rest. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. în ambele emisfere. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. 22 t/ha în Liban. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. D\r\[ti-Ilfov.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. K) [i microelemente (Mn. difteriei.. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). [i pre]urile deosebit de avantajoase. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. 1994). în general. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are.000 ha. S. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. 2000). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). longiscuspis. în solarii. În SUA se ob]in 12 t/ha. ~n ce prive[te vitaminele. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. probabil din specia A. Importan]a economic\. Cu. eventual. I[alni]a-Amaradia. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul.2. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. R`mnicu S\rat-Buz\u. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). Importan]a agrofitotehnic\. 17 t/ha în Sudan. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. nematozii [i musca usturoiului. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China.2. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. Cel mai mare produc\tor european este Spania. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. cum sunt cei ai febrei tifoide. 1992). Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. vitaminele C [i E. dar cerin]ele mari ale pie]ei. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. citat de Popescu [i Atanasiu. iar în România. La noi în ]ar\. holerei [.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO.a. 13. pe tot parcursul anului. Ca.a. 81 . Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. care confer\ aroma specific\. La nivel mondial se cultiv\ circa 380.

Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). cu înmul]ire vegetativ\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\.2. N. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. de culoare alb\ sau violacee. c\rnoas\). 82 . Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Din ace[ti bulbili. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. în anul urm\tor. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. aceasta nu con]ine flori. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. Frunzele sunt liniare. acestea sunt grupate în cime unipare. de m\rimea unui bob de porumb. într-un singur plan. ajungând s\ prezinte muchii. din care. 1985). este dirijat. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. iar s\mân]a este alungit\. alc\tuind. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. usturoiul este o plant\ anual\. La noi în ]ar\. În alte zone de cultur\. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. În sol. cu vârful ascu]it. R\d\cina. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. cel mult egal cu num\rul de frunze. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. [i poate varia de la 4 la 60. denumi]i popular [i „c\]ei”. prin suprapunere. iar dup\ formarea bulbului. trimuchiat\.3. alternativ (la dreapta sau stânga). reunite în umbele false. în anul viitor. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. netede [i lucioase. formând a[a-numi]ii bulbili. MUNTEANU 8. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii.N. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. de r\d\cinile adventive. ca [i la ceap\. sub form\ de jgheab. 1985). dup\ care devine circular\. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. gâtul plantei sau tulpina fals\. iar limbul. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. ci bulbili aerieni. Mugurii axilari se tuberizeaz\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Tulpina. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Discul. cilindrice. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. STAN. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\.

Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. cu un nivel mai redus al apei. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. în general. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii.4. 1994. pu]in rezistent\ la usc\ciune. În timpul vegeta]iei. Dup\ aceea. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. Chaux [i Foury. 1973. Apa.LEGUMICULTUR| II 8. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. nu formeaz\ l\stari floriferi. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Brewster. S\rat). 1994). ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Dup\ Butnariu [i colab. Grupa continental\ (Caucaz. temperaturi sc\zute [i p\strare. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. De I[alni]a). temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. formeaz\ un bulb mic. reprezint\ forma de toamn\. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. De Rm. Ecologic. de asemenea. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. ~n general. De D\r\[ti. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Asia Mic\). De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. rezistente la temperaturi sc\zute. 83 . formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer.2. bulbii sunt mijlocii-mari. este rezistent\ la secet\. Astfel. temperatura optim\ este de 18-200C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C.

5 kg (dup\ Butnariu. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. culoarea frunzelor acoperitoare [. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. suplimentar. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.5. preventiv. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.5 kg.2.a. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. MgO=0. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. dar mai energic\. culoarea tunicilor. În acest caz. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. pulverizeaz\ solul. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. care îngreuneaz\ recoltarea. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. dar bine structurat.5 (dup\ Dumitrescu [i colab. P2O5=1. STAN. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. se mai execut\. 8.0 kg.2. N. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie... Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.0 kg. consumul specific este: N=11 kg. 1998). prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Totu[i. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. 8. K2O=5. care. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\.N.2. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. ba mai mult. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. P2O5=3-4. pe cât posibil. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate.D. precocitate. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. K2O=8-10 kg. unele insecticide (tabelul 8. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.6. 84 .3). precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.-3. 1994). 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. Lucrarea cu freza este prea scump\.5 kg [i S= 5 kg.

LEGUMICULTUR| II 85 .

La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. dar nici din centrul bulbului. afecta]i de atacul nematozilor. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. Înfiin]area culturii. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. adesea. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. se poate face toamna sau prim\vara. Plantarea mecanizat\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. N. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. 1994). în cea mai mare m\sur\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\.N. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. bulbii o petrec în câmp. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. care se las\ în brazd\ nelucrat\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). finalizându-se cu ar\tura de baz\. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). pentru c\ sunt prea mici [i. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. Pentru realizarea acestei densit\]i. 1994). care este obligatoriu. STAN. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. dup\ recoltare. Lucr\rile de îngrijire sunt. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. de[i posibil\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici.

PRAZUL Allium porrum L.4% gr\simi. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).4% dizaharide [i 1. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Produc]ia este de 5-6 t/ha. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. dar poten]ialul soiurilor atinge. 0. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. 4. În foarte multe din preparatele culinare. înlocuie[te ceapa. vitamine [i fitoncide.3% monozaharide. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. 6. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. De regul\.8-1. provoac\ arsuri gastrice. în cazul apari]iei unor ploi.5% celuloz\ brut\).7% hidrocarbona]i (din care 2.3. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. 8. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . în condi]iile de la noi din ]ar\. pân\ la 10-12 t/ha. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara.LEGUMICULTUR| II bulbililor. Calendaristic.1. în teren deschis sau în solar.5% cenu[\ (s\ruri minerale). Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. dac\ nu au survenit precipita]ii. care este mai scump\ [i. În principiu. 0.3. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. e[alonat. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. cultura în câmp se practic\ mai rar.3-0. Familia Liliaceae 8. 2-3% proteine. adesea. Prazul este o plant\ legumicol\.

cum ar fi Europa occidental\. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.3. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. H. cu un redus grad de perisabilitate. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. de aceea. 1994). datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi.3. atât la transport [i la comercializare. 1992). de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. de câteva mii de ani î. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Peninsula Balcanic\. 1969). STAN. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. C [i PP). dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Tulpina. are o tehnologie u[or de realizat. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Africa de Nord.25 m (Maier. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. îns\. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari.. bienal\. Importan]a agrotehnic\. În primul an din ciclul ontogenetic. R\d\cina. cât [i în timpul p\str\rii. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. mult mai puternic dezvoltate. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. MUNTEANU sau a usturoiului. fructe [i semin]e. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Cultivat de egipteni [i greci. astfel.3.N. care se g\sesc în compozi]ia sa. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. N. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei.2. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. dou\ tipuri de r\d\cini. Asia de Sud-Est. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. p\trunzând în sol pân\ la 1. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. 8. cum ar fi Oltenia [i Banat. cu înmul]ire sexuat\. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Prazul. este cunoscut în cultur\ din antichitate. 8. În orice caz. prazul este cunoscut în întreaga lume. R\d\cinile adventive. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Plantele de praz produc. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. În prezent. pentru a asigura o bun\ comercializare. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. 2000). prin rusticitatea sa.

Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Fructul [i semin]ele sunt Fig. cu rezisten]\ mai slab\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. în condi]ii de mediu diferite. 1985). tecile se suprapun unele peste altele. 8. sunt formate numai din teac\ [i limb. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Butnariu [i colab. au ap\rut mai multe forme ecologice. În anul urm\tor. format din cele [ase tepale. în mod alternativ. groas\ de 1-1. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Aceasta este erect\. mu[te). Pe acest disc. Pe restul por]iunii lor. florifer\. Frunzele. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. glauc\. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Pe por]iunea limbului. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. dac\ sunt din exterior.3. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . plin\ în interior. Perigonul. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. Frunzele. denumit\ tulpin\ fals\. sunt albeg\lbui. cilindric\. pe partea sa superioar\. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. 8. este de culoare alb\.7 . îngro[at\ [i suculent\. înalt\ de 80-120 cm.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\).LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\.7). roz sau violacee. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. ca [i la usturoi (fig. sub form\ de jgheab. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite.4-0. într-un singur plan vertical.2 cm la baz\ [i 0.4. La baza lor. neted\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. cu o rusticitate evident\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. fiind liniar. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. ca la toate speciile alliacee. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. alc\tuind o forma]iune cilindric\. 8.

5 kg [i S=0. de var\. Brewster. când plantele sunt mature pentru primul an. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. în func]ie de zona de evolu]ie. 1994).5. dar nu ca regim. În Fran]a. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C.. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. plantele r\mân mici. ]ar\ cu tradi]ie veche. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false).N. de asemenea. K2O=4 kg. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at.3. În condi]iile de secet\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. 1992. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). 1994): N=2-3 kg. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. 90 . cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. STAN. vegetarea înceteaz\. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. În acest stadiu.6 kg. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. P2O5=1 kg. Mg=0. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. 1998) 8. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Picior de elefant. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 8. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. Apa. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. de tradi]ie.3. Fa]\ de ap\. MUNTEANU pe timpul iernii. iar dac\ este mai sc\zut\.. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. de toamn\ [i de iarn\. 1994). dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Dup\ plantare sau r\s\rire. de Carentan. A[adar. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale.6. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari.2-0. N. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.

5-2 cm. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\.8. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. în func]ie de zon\. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. în aceea[i zi. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. dac\ este necesar. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. 91 . Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. dup\ modelare. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu.3. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. ca plant\ indicatoare.LEGUMICULTUR| II 8. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. la 28-30 cm adâncime. Sem\natul se execut\ mecanizat. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Chiar înainte de r\s\rire. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. la adâncimea de 1.. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. 1998). terenul se t\v\luge[te. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Preg\tirea terenului începe din toamn\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea.1. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. În principiu. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. s\ fie profund [i fertil. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. pân\ la sem\nat. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil.6. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama.

N. prin r\sad 92 . MUNTEANU Fig. c.pe teren modelat.pe teren nemodelat.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.8 . d . STAN. b . 8. prin sem\nat direct sau prin r\sad.N.

în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase.2 [i 8. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Dup\ dislocare. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. care se completeaz\ cu una mecanic\. este mu[uroirea plantelor. cultura se poate realiza în ogor propriu. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. plantele se smulg. Recoltarea se face manual. sporind calitatea recoltei. cu ajutorul sapei sau cazmalei. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C.6. sau semimecanizat. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. 8.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). de regul\. Recoltarea începe toamna târziu. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). Cu prilejul acestei pra[ile. Pentru consum imediat. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. dup\ o cultur\ anticipat\.3. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf.2. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). În [an]uri. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Pentru p\strare peste iarn\. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. altfel. 93 . În atare circumstan]e.3). Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. O lucrare special\. absolut necesar\. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. care se repet\ dup\ r\rire. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Dac\ sunt goluri. prin aspersie. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. prin aspersie.

dar poate ajunge la valori mai mari. usturoiului comun [i prazului. dar la noi în ]ar\. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. în cazul culturii prin r\sad. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. 8. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. de regul\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor.N. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii.4. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. În condi]iile de la noi din ]ar\. executate cu grapa cu col]i reglabili. Plantarea se face manual. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. ceapa de iarn\ sau de tuns. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. STAN. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. N. în afara celor prezentate. cu pân\ la 50-60%. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. dup\ ce au ap\rut buruienile. ceapa e[alot\. 94 . Prim\vara. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. subspecii. ca [i la cultura prin sem\nat direct.

Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. prin discul propriu. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.10). 8. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. aspr\. de obicei. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 8. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i.Ceapa de Egipt (rocambole). Este o specie peren\. f. 95 .LEGUMICULTUR| II 8. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.2. mai multe [i mai mici. cu o tunic\ de protec]ie groas\. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. La forma proliferum. dar de dimensiuni mai mici. Fig. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie.9). fructe [i semin]e. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt.4. de culoare cenu[iu-g\lbuie.1. de un disc comun (fig. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. fiecare în parte. nu formeaz\ semin]e. bulbiferum [i Allium cepa L f. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.4. central\ [i de nord a Moldovei. nu formeaz\ flori.9 . CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. dar [i din zona central\ a Asiei. dar care. pe bulbii din inflorescen]\. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. ca [i cea colinar\. 8. Este originar\ din bazinul mediteraneean. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. iar tulpinile florifere. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. 8.

.11 .4. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. asem\n\toare cu prazul.N.10 . se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Este o specie peren\. prim\vara. în anul urm\tor. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.3. Plantarea se face toamna sau. Formeaz\ un bulb pu]in evident.11). fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. 8. STAN. iar produc]ia este de 10-20 t/ha.4. 8. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8. Când se înmul]e[te prin semin]e. 8. La noi în ]ar\. De regul\. cel mai Fig. Fig. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.4. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. care se folosesc în industria conservelor. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. N. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. de asemenea. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii.

De Bucovina. 1973). 8. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. cu mai mul]i bulbili. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. dar foarte mari. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. iar `n anul urm\tor. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.5. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. 8. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. var. ophioscorodon Dom. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig.12). USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. 8. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. ~n primul. 97 . din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. îndeosebi formele mediteraneene. Este bine cunoscut în întreaga lume.12 . Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Uneori.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun.4.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.

a.1. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . cop]i sau pr\ji]i. m\rime. 9. STAN. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. se practic\ pe suprafe]e mai mici. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. comparativ cu alte legume. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. `n terenul destinat culturilor legumicole.5 mg/100 g.08 mg/100g. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. celuloz\ 0. Importan]a agrofitotehnic\. Familia Solanaceae 9.4%. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. astfel c\ este folosit\ aproape integral. De asemenea. N. B1 [i B2=0. din punct de vedere botanic. care se consum\ fier]i. inclusiv în sistemul culturilor protejate.8-1.1. culoare [i chiar gust. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. cenu[\ 1%. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. precum [i unele vitamine: A=0. Importan]a culturii Importan]a alimentar\.2 mg/100g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.N. de[i. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. sunt diferite. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. C=20-25 mg/100 g [. protein\ brut\ 2%. glucide simple 0. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.2%.1.

de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente.a. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. Cultura cartofilor timpurii. S. în cazul culturii timpurii. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie.2. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. Importan]a economic\. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. Factorii de risc. curat de buruieni. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. în unele ]\ri din vestul Europei. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. ca urmare. 99 . în mod surprinz\tor. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. 9. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. mai întâi în Transilvania. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. 1974). iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive.. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. cel târziu pân\ la 1 iulie. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Mai mult. în cea mai mare parte. dar numai S. S. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Cerin]a mare a pie]ei [i. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. cum ar fi S. Columbiei. S. în acest caz. Bineîn]eles c\.1. cultura [i recolta sunt mult întârziate. În prezent. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. De regul\. pre]urile avantajoase de valorificare. Totu[i. de[i las\ terenul. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. demissum (rezistent\ la frig). Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [.

1985).1. 9. tulpinile aeriene. În primul an. în condi]ii corespunz\toare. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. iar în plus.3. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. subterane. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. când este foarte tân\r. 100 . prin care se insereaz\ pe stolon. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. spre profunzimea solului. Ace[tia sunt cilindrici. În condi]ii de lumin\. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. N. MUNTEANU 9. citat de Zanoschi [i Toma. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. R\d\cina. care con]in trei muguri. dup\ care cade. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale.2). Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. În condi]ii de întuneric. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Ace[tia pot avea forme diferite. 1958. formând a[a-numi]ii ochi.. 9. de 1.1). Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. [i o parte apical\ sau vârful. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. De asemenea. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. STAN. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme.5-2. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. 1969). dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult.N. În cazul în care l\starul este distrus. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. care se mai nume[te col]. din care. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. se orienteaz\ pe vertical\.0 cm. ai tulpinii aeriene. Tuberculul are o parte bazal\. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. tipice fiec\rui soi (fig. m\rimi [i culori diferite. Din ace[ti ochi se formeaz\. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. în al doilea an. Tulpina.

LEGUMICULTUR| II Fig. 101 . Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.Plante de cartof (dup\ B`lteanu.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. erect\. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. 9. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu.2 .1). denumit\ faz\ dormind\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. în ciclul lor de via]\.1 . 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. fistuloas\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. La o plant\ Fig. 9. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. 1974). muchiat\.

albastr\.3). cu 5-10 flori. prinse pe baza corolei. N.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. 9. 1985). De[i cartoful nu 102 . Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. 1974) Floarea. Un fruct con]ine 50-300 semin]e.3 . pentamere.4. de culoare alb\. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.5-2 mm în diametru. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. 9. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Uneori. Gineceul este bicarpelar. ovat-lanceola]i ori circulari. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. ro[iatic\. cu vârful ascu]it. Lobii (foliolele) sunt ova]i. cu aspect rotat. ovoidal\. hermafrodite. violet-închis\ etc. Florile sunt actinomorfe. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. MUNTEANU Frunza. S\mân]a este mic\. eliptici. Caliciul este format din cinci sepale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. iar corola este format\ din cinci petale unite. STAN. Polenizarea este direct\.N. turtit\. prin autogamie. grupate într-o cim\ terminal\. De asemenea. alb\ sau cenu[ie.1. sunt dens p\ro[i. cu umiditate ridicat\. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros.9. cu dou\ loje. Fig. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. cu diferite tipuri de peri[ori.

1984). poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. în mod clar. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. iar perioada de lumin\ este maxim\. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. Rezult\ de aici.1)..5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. Tufa cre[te în condi]ii optime. r\d\cinile pot cre[te. 103 . Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.2 (dup\ Bala[a. Astfel. Riscul temperaturilor de înghe]. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. apa având. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. Tabelul 9.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. în Ceau[escu [i colab. cât [i p\r]ile aeriene. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. în acest caz. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Minus 1-2 Minus 0. [i rolul de regulator termic. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. De asemenea. în Ceau[escu [i colab. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp.. în asemenea cazuri. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Totu[i.

A. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\.5 kg K2O. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. acest regim.5 kg MgO [i 2 kg S. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie).U. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. dar [i de intens\ activitate metabolic\. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. solul. 104 . 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. tuberculilor [i r\d\cinilor. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. La o ton\ de cartof. 8. MUNTEANU Tabelul 9. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. 3 kg P2O5. Solul este un factor de mediu important. prin caracteristicile sale. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 14 kg K2O.. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. la nevoie. s\ fie fertil. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. este favorabil\ udarea. de care depinde succesul culturii. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. De aceea. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. bine structurat.N. De aceea.U. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. în Ceau[escu [i colab. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. ca urmare. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). Din aceast\ cauz\. Totu[i.A.. în special prin aspersiune. care are loc la nivelul stolonilor. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. 2 kg P2O5.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. 1-1. STAN. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. N.

1. Tabelul 9.5. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab.3. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. biloane [i rigole de udare. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.6. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.1. bineîn]eles.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani.0 16. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. 9. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. legumele verde]uri.5 9.LEGUMICULTUR| II 9. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cerealele p\ioase. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.6. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi.1. s\ fie bine structurat.0 16. Nu se recomand\ solanaceele [i. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. legumele din grupa cepei sau a verzei. cu pant\ uniform\.

N. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. deshidrata]i. 1992). Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. STAN. Fig. În mod aproape generalizat. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\.Modelarea terenului `n rigole [i biloane.. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. eventual. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm.4 . iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 9. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. se pot folosi atât tuberculii mici. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. cât [i cei prea mari. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. de exemplu. 9. N. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 1997). Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. În situa]ii normale. distan]ate la 70 cm (fig. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. În unele situa]ii. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. calibrarea. manual. dezinfec]ia [i încol]irea. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. cu diferite v\t\m\ri. 106 . încol]i]i.

Dup\ aceast\ etap\. Dup\ suda]ie. luminii. serele. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. înainte de plantare. la nevoie. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. 1973). dar se pot folosi.0 mm.. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme.5-2. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. în spa]iul din jurul ochilor. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.5%. ce se afl\ într-un vas adecvat. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. În timpul aerisirii. pe pardoseala magaziei. Imersia dureaz\ circa cinci minute. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. în spa]ii corespunz\toare. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. mai ales. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. formeaz\ l\stari de 1. Dac\ umiditatea scade prea mult. solariile etc. În acest timp. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. eliminându-se. în func]ie de spa]iul de încol]ire. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. când tuberculii sunt zvânta]i. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. În condi]ii de umiditate sc\zut\. timp de 2-4 ore. tuberculii. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. pentru a[a-numita suda]ie. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). cu prec\dere. [i alte substan]e în amestec. În timpul acestei perioade. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. 1997). formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. de culoare alb\ (col]i). Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. 107 . Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Dup\ imersie. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\).

2).N. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi.9. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. folosind ma[ina de plantat r\saduri. 9. dup\ care se adaug\. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. acest moment coincide. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. Densitatea [i. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. În felul acesta. Atât plantarea manual\. sau complet mecanizat. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. În principiu. În vederea plant\rii. îngro[a]i. pe rigolele deja trasate (fig. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini.m. Plantarea tuberculilor.d. special echipat\ (MPR-5). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii.a. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. cu 20-30 martie. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. acesta se ud\ bine. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. respectiv. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). cu lungimea de pân\ la 1. simpli sau ramifica]i. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii.5). 108 . Plantarea se poate efectua manual. În unele cazuri. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. rumegu[ [i nisip. turb\. pe teren modelat (fig. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren.5-3 cm. STAN.9. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. un nou strat de amestec. în anii normali. Calendaristic. N.4).

pentru ca solul s\ fie mereu afânat. Excesul de umiditate.3-0.4 kg/ha. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. importan]\ redus\ pentru cultur\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire. de asemenea. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Mana cartofului are. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. se efectueaz\ o erbicidare. Dup\ plantare. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Imediat dup\ plantare. Lipsa de umiditate. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. 9.5 . De regul\. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. de aceea. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. de regul\. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). se asigur\ circa 1.A. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului.LEGUMICULTUR| II Fig. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Mancozeb.U.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. postemergent. odat\ cu plantarea. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha.

în sistem cuvertur\ [. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. cuibul se desface cu sapa. De regul\.6). iar 110 . ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. STAN. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. 1992). densitate [i ceilal]i factori tehnologici.3 l/ha. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0.2. fiind încadrat\ între 5 martie . Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat.a. se culeg tuberculii cei mai mari. 9.9. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). Lucrarea se face manual. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. N. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig.9. În cazul e[alon\rii recolt\rii. În ambele cazuri. manual. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii..3 l/ha.N. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.1 l/ha sau Karate.0. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. semimecanizat sau mecanizat. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Fastac-0. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu.1. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. în rigole deschise mecanizat sau manual.6.7). Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Calendaristic. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. în tunele joase. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a.5 aprilie.

realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.7 .Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. Fig. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9.6 . realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . mai mari între plante pe rând. în mod corespunz\tor.

N.tunelul pe rigol\.8). cuprinzând sub el dou\ rânduri. 112 . MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Într-o alt\ variant\. STAN.8 . O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.9. 9. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. N. b . Fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.

sin. din loc în loc. 9. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. Batatul este o specie anual\. denumit [i cartof dulce. terenul trebuie s\ fie bilonat. Fig. supe. iar în sol un sistem radicular puternic. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Înainte de plasarea foliei. Convolvulus batatas L.9). 9. Prezint\ o tulpin\ târâtoare.2. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. Acestea. Fig. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\.9 . se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. în medie. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. erbacee. creme.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale.9. BATATUL Ipomoea batatas Poir. De la batat.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. sub form\ pr\jit\ etc).LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\.10 . dar f\r\ succesul scontat. asem\n\toare cartofului. R\d\cinile. 1969) 113 . Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.

Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol.10). care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.a. 114 . STAN. rezulta]i din l\stari. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. N. MUNTEANU înr\d\cina]i. ud\ri. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. fertiliz\ri faziale.N. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. 9. Cultura se îngrije[te prin pra[ile.

în tot cursul anului.pentru B. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. mugurii floriferi [. oleracea [i 2n=20 . precum [i murat\ sau `n diferite conserve.. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.B. practic. cu sau f\r\ carne etc. Brassicaceae. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. 1.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. alba DC. [i varza asiatic\. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. f. Familia Cruciferae 10. ]esutul preinflorescen]ial. printre altele. campestris L.1. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. rapifera Metzg (2n=38).B. campestris ssp. capitata L. încadrat\ sistematic în specia B. simpl\ sau asortat\.. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .pentru B. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. tulpinile îngro[ate. reprezentat\ de specia B. Importan]a alimentar\.1. diferite preparate culinare.5% 115 . 5-6% glucide. pedunculii. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .2-1. varza se consum\. var. napus ssp. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . familia Cruciferae sin. 10. Dup\ locul lor de origine.1. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.a. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. De la aceste specii se consum\ frunzele.. oleracea L.

Importan]a agrofitotehnic\. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. începând cu secolul al XIIlea. duble. o. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. în culturi succesive.2 % gr\simi.a. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). var. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. unele toponine sau nume de persoane. de var\ sau de toamn\.24 mg/100g potasiu. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari.50 mg/100g. 2000). STAN. În ]ara noastr\. 1995).20 mg/100g. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. În prezent. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. de la înfiin]are pân\ la recoltare. din prim\var\ pân\ în toamn\.1. de potasiu . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. 116 . ca varza timpurie. împreun\ cu altele.. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. din varza s\lbatic\ (B. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g).. asigurând venituri. mai ales la m\n\stiri. înc\ din antichitate. a fost cultivat\. o suprafa]\ de circa 30. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. N. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. cultura acestei legume. 10. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. În secolul al XIX-lea. de sodiu . practic între cele dou\ cercuri polare. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. 1998). MUNTEANU proteine. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV.1. prin r\sad.000 ha/an. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. în ultimii 10 ani. era pu]in cultivat\. vitamine: C . asociate [. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. s\ruri minerale: de calciu . unde g\se[te condi]ii prielnice. În ]ara noastr\.a. în medie.46mg/100g.a. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. pe linie filogenetic\.. de regul\. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\.2. cu fosfor – 31mg/100g [. complexul B . în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. putând fi complet mecanizate. 31 mg/100g fosfor. în câmp [i în spa]ii protejate. unele lucr\ri. practic. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci.1-1. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. 0. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.2 mg/100g [. silvestris L).N. Dup\ datele statistice FAO.

tulpina lemnificate (fig. glauc\. 10. tetramere. ierboas\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. este scurt\ (15-20 cm). eliptic\. Frunzele exterioare sunt verzi. groas\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. ce poate ajunge pân\ la 1. conic\ etc. 10.aspectul general. scurt pe]iolate.1. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. glabr\. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. de form\ conic\ sau cilindric\. eliptic sau aproape circular. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. în interior c\rnoas\.1 . glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). laxe. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.sec]iune prin c\p\]ân\ concave.5 m adâncime. 3 . Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. 1 . grupate în raceme lungi. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 4 .Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. iar cele interioare sunt albe. alterne.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. În faza de r\sad. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. la exterior lemnoas\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Pe tulpina florifer\. frunzele bazale sunt pe]iolate. 10. ovat\. Primele frunze normale Fig. 2 . de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). puternic ramificat\.1). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale.). hermafrodite. Florile sunt actinomorfe. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi.3. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. bogat ramificat\. sulfurii sau alburii. 117 . cu r\d\cina [i.c\p\]âna. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. cu limbul oval. Tulpina. par]ial.

Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. cele de la baz\ au format deja silicve. netede ori fin striate. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului.1.2 . cu diametrul de 2-3 mm. 1985). uneori reticulate. De[i are flori hermafrodite. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu.4. Totu[i.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). Pe o plant\ se pot forma 3. 10. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. 10. Deoarece inflorescen]a este un racem. STAN. albinele.N.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Semin]ele sunt aproape sferice. procesul de germinare 118 Fig. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. [i anume 2-30C. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. brune sau cafeniu negre. iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. produc]ii mari. cele patru carpele sunt concrescute între ele. iar ultimele cele de la vârful racemului.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . rostrat\. 3 . O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. 2 .sec]iune prin semin]e . Temperatura. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.000-4. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos.000 de flori. La temperaturi mai ridicate. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. N. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. 10. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Oricum. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.2). dehiscent\ (fig. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Polenizarea. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.

temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. 1956. Dup\ majoritatea autorilor. În cazul solului. pe terenuri umbrite. afânate sau. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. dar cantitativ mai reduse. În schimb. 1969). 1998). adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. în 3-4 zile. cât [i în atmosfer\. atât din punct de vedere calitativ. cu cerin]e mari. iar în faze mai avansate. 1956). procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. Dup\ germinare. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. în faza de r\sad. de asemenea. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. datorit\ vernaliz\rii. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. De aceea. uneori. dac\ lumina este de intensitate slab\. La varza timpurie. 1989).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . adic\ la temperatura de minus 5-60C. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. în toat\ perioada ciclului vital.. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. În acela[i timp. atât în sol. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. cât [i sub aspect cantitativ. Vara. Lumina. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. Beker-Dillingen. În faza de cre[tere vegetativ\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. iar la 18-200C. respectiv. o faz\. 1982). La temperaturi mai ridicate. c\p\]ânile r\mân mici. Astfel. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. Peste limita de 20-250C. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). cre[terea înceteaz\. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. în faza de r\sad. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Astfel. este necesar ca.

Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).3 kg azot. Reac]ia solului poate varia. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. În compara]ie cu alte plante legumicole.de var\.târziu. 03 semitârziu. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. 04 . în limite medii. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.timpuriu. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. 1. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. 10. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. la nevoie. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\.1.7 kg CaO [i 0. Solul. profunde.20 kg P2O5. 0. De regul\. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . aplicat toamna sau. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. în ]ara noastr\. favorizând b\ltirea.1. recomandarea pentru sistemul de cultur\. în general.N. 02. de[i are unele avantaje. 4. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile.5.40 kg K2O. hibrid F1 etc. al\turi de ap\. N. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. 120 . De asemenea. Astfel. anterior preg\tirii terenului. STAN. Irigarea prin brazde. De asemenea.). cât [i hibrizii F1. provenind din str\in\tate. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.3 kg MgO. 01 . forma [i m\rimea c\p\]ânii. prim\vara. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. 2000). la niveluri optime de 75-80%.5.extratimpuriu. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. Sunt preferate terenurile ad\postite natural.N. sfecl\ ro[ie. 122 . etc. toamna. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. castrave]i. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.1. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. cu diferite grade de evolu]ie.) [i din grupa cepei. Preg\tirea solului. situate pe terasa a doua a râurilor. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. bame. plantele extrag din sol: 115 kg N. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie.). Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. p\trunjel.a. s\ se realizeze produc]ii maxime. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. care au boli [i d\un\tori comuni. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. Mobilizarea solului. lobod\ de gr\din\ [. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. Toamna.8. ferite de curen]i reci. În leg\tur\ cu aceasta. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Fertilizarea de baz\. la 8-10 cm adâncime.6. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Tehnologia de cultivare 10. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. cum sunt: castrave]ii.2. 45 kg P2O5. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. este necesar ca. p\tl\gelele vinete etc.1. expuse la soare. MUNTEANU 10. 210 kg K2O. fasolea de gr\din\ [i cartofii.1. dovleceii. prin dou\ treceri. STAN. p\stârnac.6. tomatele. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. N. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. ]elin\. Locul în rota]ia culturilor. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. prin fertilizarea de baz\. ardeii.2. imediat dup\ nivelare. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. La rândul ei. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. de tipul solurilor aluviale.

care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.8 sau 123 .5 g sare potasic\ la m2. În cazul verzei timpurii. inclusiv modelarea solului pentru ca. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.2%). M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. dup\ care se face modelarea. se folosesc doze orientative. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. În cazul gospod\riilor popula]iilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. prim\vara devreme. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. Astfel. cu suprafe]e mici.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.2 în agregat cu tractorul U-650M. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. 60 g superfosfat [i 12. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\.

solul. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire.8. la adâncimea de 5-8 cm. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. deoarece. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. în acela[i mod ca [i Treflanul. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Preg\tirea semin]elor. Terenul fiind modelat. MUNTEANU MMS-4. în cantitate de 3-4 litri/ha. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. echipat cu rari]e. N. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm.tratamentul chimic. acestea se vor executa dup\ plantare. prim\vara. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. acest erbicid fiind foarte volatil. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. astfel modelat. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. [i de aceast\ dat\. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. STAN. înainte de sem\nat.8. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. modelarea se execut\ tot din toamn\.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. pe rigole. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. pr\fuirea cu 124 . respectiv 15 g/m2. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\.N. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha.2. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Erbicidarea.5). în cazul gospod\riilor popula]iei. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. . Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate.

se taseaz\. Tabelul 10. . În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. în vederea gr\birii germina]iei. în vârst\ de 40-45 zile.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Producerea r\sadurilor. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2.5% timp de 10-12 ore. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.stimularea semin]elor.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. prin împr\[tiere. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind rama de sem\nat. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.3.. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. se ud\ cu 125 . repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. 1986).

05-05.05-05.03 10.06 01.3 0.07 01.05 - 01.01-15.3 0. Tabelul 10.3 0.05 15.04-10.03 25.8-1 0.3 0.5 0.03-5.06-15.03-30.05-25.03 01.06 20.05 15.05 25.07 10. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante. STAN.5 0. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06 - 25.04 01.05-15.4 1.01-10.07 10.05 15.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.07-30.06-20.3 0.06 15. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.04-10.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.05-15. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07 05.3 0.05 25.02-05.06-30.0 0.06 05.05-05.07 01.5-2.06 20.04-05.05-10.05-20.3 0.04 20.03-30.4 1.07 - 20.05-15.06-10.3 0.06-20.03-15.N.06-15.05 01.06-25.6 0.05-20.3 0.5-0.07-15.02-10.06 05.05-25.4-0.01-5.05 20.05 15.06-10.02 plant\rii 5.02 15.3 0.05-15.04-15.03 01.06-10.0-2.05 15.3 0.06-10. N.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .07 15.05-05.04-20.02 15.06 01.3 0.4-0.06-10.05 01.04 01.07 10.4).5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.3 0.06 30. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.3 0.06 01.06-15.4-0.0 0.05 20.05 20.06-15.06-25.

de culoare verde-închis. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. Sandofan C WP 0. În momentul plant\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.05%. Actelic 50 EC 0. Divipan 100 EC 0.4%. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. .2%.4%. Tabelul 10. Dithane M-45 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. 200 g superfosfat. 127 .dirijarea temperaturii. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. Onevos 33 EC 0.1% sau Sinoratox 35 EC 0. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. Turdacupral 50 PU 0.5.25%. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.3%. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.. Perozin B 75 WP 0.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\.05%. la 8-10 zile de la repicat. în cuburi nutritive. pentru combaterea afidelor. conform datelor din tabelul 10.1% (Costache M. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. folosind 300 g azotat de amoniu. [i colab. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). 1987).2%. . 500 g sulfat de potasiu. la semnalarea stacului.5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . . .efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\.

se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie.67 plante la m2. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Dac\ este necesar. umidit\]ii [i aerisirii. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.N. Tot din acest motiv. soi [i calitate. 10. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. distribuindu-se circa 0. 200250 m3/ha. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. 128 . în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. odat\ cu executarea plant\rii.3 . plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark).5-1 litru ap\ la plant\. cele alungite. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. În timpul perioadei de vegeta]ie. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. 10. N. Fig. revenind 6. la 5-6 zile de la plantare. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. aplicând 4-5 ud\ri. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.3). R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. STAN. revin 5. cu r\sad de aceea[i vârst\.55 plante pe m2. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). Lucr\rile de îngrijire. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Completarea golurilor se face manual.

Produc]ia este de 15-20 t/ha. e[alonat în 3-4 reprize. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. dar peste 350-500 grame.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. bine învelite. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. C\p\]ânile se recolteaz\ manual.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. igien\ cultural\.6 [i 10. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.15%. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. sub primele 3-4 frunze exterioare. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. ca adeziv. [i de 1-2 ori manual. cu fermitate evident\.7). când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. în faza de formare a c\p\]ânii. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. soi [i epoca de înfiin]are. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Dac\ este nevoie. pe rând. Calendaristic. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. În gospod\riile popula]iei. Tabelul 10. Oxiclorur\ de cupru 0. prin t\iere cu cu]itul. pe o adâncime de 50-60 cm. În cazul culturilor pentru consum. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen.5%)** 129 . Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. în func]ie de zon\. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. eliminarea plantelor atacate). Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha.

distrugerea resturilor vegetale. Mycodifol 0. igien\ cultural\. combaterea insectelor vectoare.3% sau Dithane M-45 0.5%.25%. tratamente. dezinfec]ia amestecului nutritiv.1%. Brave 500 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. Miltox 0. Merpan 0.2%. evitarea terenurilor ude [i acide. ar\tura adânc\ de toamn\. Benlate 0.3%. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie.15-0.25%) Igien\ cultural\. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. Benagro 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.5%) Rota]ia culturilor.1%. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Fundazol 0. folosirea de soiuri rezistente. Ronilan 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.1%) Rota]ia culturilor. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.1%. în special la culturile semincere (Daconil 0.05-0. igien\ cultural\. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.2%.1%. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. folosirea de soiuri rezistente.15%) Rota]ia culturilor.2%.2%.15%.2%. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.10.4-0.6 . strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere. tratarea culturilor (Benlate 0. Nemispor 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. ar\tura adânc\ din toamn\. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0.1%.1% sau Sumilex 0. Rovral 0. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.15%. igiena cultural\. Curzate plus T 0. 0.2% sau Perozin 0. Topsin M 0. Manzate 0. Benagro 0. Dithane M-45 0. igien\ cultural\. dezinfec]ia amestecului nutritiv.2%.25%.1% sau Fundazol 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. STAN. igien\ cultural\.2%. Tiuram 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.4%.N. Nemispor. ar\tura adânc\ de toamn\. tratarea culturilor (Perozin 0..5%. sin P. N. ca adeziv 130 . folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Captadin 0.

15%. Diazinon 60 EC 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor.1%. Sinoratox 35 EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra). tratamente (Carbetox 37 EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc.05%.). ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%. plantarea în câmp cât mai devreme. Zolone 35 EC 0. Decis 25 EC 0.1%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. Carbetox 37 EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. igien\ cultural\.05%). Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.15%.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Basudin 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.15%. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Sumithion 50 EC 0.4%. Triclorofon 80 PS 0.2% etc. Thuringin 0. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. r\saduri s\n\toase [i viguroase. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. Dipterex 80 PS 0.15%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2% etc. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. Metathion 50 EC 0. Dipterex 80 PS 0.15%.15%.15% etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Carbaril 50 WP 0.15%. Fernos 50 WP 0.15%.05% etc.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\.2%.4%.15%.04%. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).2%.15%. Sumithion 50 EC 0.2%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.04%. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%. combatere biologic\ 131 . Clorofos 75 PS 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. Clorofos 75 PS 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.4%.4%.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Actel[lic 25 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.05%** Idem Igien\ sanitar\. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15%) Igien\ cultural\.2%.4%. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0.05%. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.15%.1%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.05%. Ambuch 25 EC 0. Decis 25 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%.

15% . Sumithion 50 EC 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.04%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. p\stârnac. Carbetox 37 EC 0. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. la nivelul în\l]imii plantelor. Preg\tirea solului.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. imediat dup\ nivelarea de exploatare.1%.05%. 20 kg P2O5. Zolone 35 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. ca adeziv 10.7 . MUNTEANU Tabelul 10. 1985).05%. Metation 50 EC 0.) [i cele din grupa cepei. 75 kg K2O.15%. fasolea de gr\din\ [i bobul.2%. N. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.4%.1%. bine nivelat. Decis 25 EC 0. p\trunjel. Se evit\ solurile prea u[oare. Zolone 30 WP 0. Locul în rota]ia culturilor. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. Ca urmare. ]elin\ etc. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. STAN.4%. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. care pierd repede apa. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.6. cât [i în atmosfer\. ridichi.1% etc. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Sinoratox 35 EC 0. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. tratamente (Sumithion 50 EC 0.N. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii.15%. Ripcord 40 EC 0. Cultura de var\ Alegerea terenului. Fertilizarea de baz\.2%.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. igien\ cultural\. plantele extrag din sol: 84 kg N. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. deosebit de periculo[i.1. toamna. ar\tur\ adânc\ de toamn\. profund [i bogat în humus. Hostathion 40 EC 0.. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).01% etc. Decis 25 EC 0.2. De aceea se alege un teren plan. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. în cele mai bune condi]ii. tratamente (Birlane 10 G 0. Folithion 50 EC 0.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).

Producerea r\sadurilor. în solarii neînc\lzite. odat\ cu modelarea propriu-zis\. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. utilizând rama de sem\nat. rigolele s\ fie adâncite. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. la 5x5 cm. sau cu DR-5. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize.2). Erbicidarea. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm.2. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . echipat cu corpuri de rari]e. Varza de var\. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se folosesc doze orientative. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. urmând ca. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. înainte de plantare cu 10-14 zile. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. în 2-3 reprize (15-20 martie. irigându-se de mai multe ori. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Dup\ sem\nat. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Modelarea solului. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). Astfel. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat.2. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. se ud\. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10.3.

Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt.N. dup\ care se mocirlesc. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de circa 5. distribuindu-se circa 0.4). 134 .4). distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând.5-1 litru ap\ la plant\. Fig. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. STAN. în 2-3 etape. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. cu specificarea c\. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în func]ie de umiditatea solului. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. N. 4 g/m2.5 plante la m2.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. La r\sadurile nerepicate. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.4 . în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. înl\turarea vârfului pivotului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. 10. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha). în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie.

care sunt mult mai uniforme. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. dar. În acest scop. Recoltarea se execut\. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. adic\. apa s\ se infiltreze în adâncime. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. de 1-2 ori între plante pe rând. în condi]ii optime de tehnologie. Produc]ia este de 20-35 t/ha. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.6. a unor epoci intermediare. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. astfel ca. în general. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 10. pân\ la cre[terea temperaturii. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. în cazul cultivarelor hibride. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Datorit\ d\un\torilor. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. manual. Locul în rota]ia culturilor. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare.3. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. peste 1 kg/bucat\. secar\ mas\ verde etc. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. borceag. În schimb. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. a[a cum s-a ar\tat. de regul\. la nevoie. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. de 3-4 ori între rânduri. seara. orz de toamn\. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie.1. Celelalte lucr\ri de între]inere. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. [i manual. 135 . destul de periculo[i. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. c\p\]ânile sunt mult mai mari. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. spanac.

fertil. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Pentru gospod\riile popula]iei. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. 1973). MUNTEANU Vara. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\.5). Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. Dup\ sem\nat se ud\. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. dac\ este nevoie. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Producerea r\sadurilor. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor.000 . 50 kg P2O5. se afâneaz\. la varza timpurie. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. gr\pându-se concomitent. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. se m\run]e[te [i se niveleaz\. 4 g/m2. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. STAN.50. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. 10. 1969.N. Se seam\n\ rar. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. N. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 136 . realizându-se o densitate de aproximativ 45.000 plante la ha (fig. Bala[a. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. în vârst\ de 40 zile. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. f\r\ gre[uri [i coame. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. se dezinfecteaz\. permeabil. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. utilizând rama de sem\nat. deoarece r\sadul nu se repic\.

când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. . revenind o densitate de 4 plante/m2. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . asem\n\toare cu cele de la varza de var\. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). 10. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).6. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). 137 .4.LEGUMICULTUR| II Fig. în general.5 . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\.nu se mai face modelarea.1. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. concomitent. 10.

având un sistem radicular mai profund. în agregat cu tractorul L-445. printr-o greblare u[oar\.6. salata. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. produc]iile fiind acelea[i. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. SUP-21 sau Saxonia-270. în luna ianuarie). În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. ata[at la sem\n\toare. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. iau apa din adâncime. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Dat fiind specificul intensiv. o bun\ premerg\toare (Maier. 10. R\sadul se produce. dup\ s\pat. STAN. . unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. în func]ie de zona de cultur\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. în general. . Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Astfel.1. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. l\sându-le pe cele mai viguroase.N. castrave]ii. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. de preferin]\. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. cu unele deosebiri. Culturile premerg\toare. N. folosindu-se 0. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\.5. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. l\sându-se între plante 10 cm.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 .Se face r\ritul plantelor. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. 1969). primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. Producerea r\sadurilor. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha.8-1 kg s\mân]\ la hectar. ardeii.

cu 10-12 zile înainte de plantare.P. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. În acest scop. se execut\ dezinfec]ia solului. înc\ din toamn\. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare.C.65-70 zile. imediat ce terenul permite. Buz\u (1984) .L.6 m). Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile.C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. (1980). Dirijarea factorilor de mediu. Dup\ 35-45 zile. conform schemei de înfiin]are a culturii. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\.8). superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Vâlceanu [i colab. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. 6-80C.L. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. echipat cu rari]e. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. iar I.C. în ghivece sau cuburi nutritive. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. Preg\tirea terenului. gr\parea terenului.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.L.4). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).-S. Instalarea ad\postului. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1.F.8) modificat\ ([asiu de 2. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. 60 zile. În cazul tunelelor joase de polietilen\. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. 12-140C dup\ repicare pe timp noros. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. 139 .4 sau FPP-1.F. Prim\vara. 10-120C dup\ repicare noaptea. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. 16-180C pân\ la repicare. repicat la cuburi nutritive.3). I. Di]u [i colab.

000).L.S. folosirea intensiv\ a terenului. Densitatea poate fi mai mare (90.L.000 plante la hectar. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. N. Tot pentru tunele joase. (1969. densit\]i de înfiin]are a culturii.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. Maier(1969) recomand\.C. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Tehnologia cadru.000 plante la hectar. Buz\u.P. implicit. dar în zona de nord-est. la plantare. 10.000 plante la hectar. C. pe brazde u[or ridicate. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 1978.N. pentru solariile tip I. 10. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.F.F. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. 140 . folosind schema 57+46+94+57 cm. de condi]iile meteorologice.C.C.000 plante la hectar (I. STAN. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. Buz\u (1981). trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.C. Buz\u.7). la distan]a 30x30 cm.L. atât în solariile bloc. De regul\. 1984).C.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. elaborat\ de I. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. Ceau[escu [i colab. (cu l\]imea de 5. În condi]iile din sudul ]\rii. 1984).-S. Maier [i colab.000 [i respectiv 60.000 plante la hectar. irigarea prin brazd\ a culturii [.40 m). Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.000-110. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. F.L. Cobâla[ [i colab. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.P.L.. realizând o densitate de 50. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.P.a. Vidra [i S. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. M\nescu (1972) recomand\.C. asigurând circa 53. 10. a. 10. realizând o densitate de 85. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. în solariile bloc.L. 1981). cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.6) În ad\posturile joase. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. MUNTEANU Înfiin]area culturii. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm.F. asigurând o densitate de 57.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.000 plante în solariile tunel (fig. densit\]ile recomandate sunt de 57.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. realizând densit\]i de 57. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. 1981. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. de tipul de ad\post. 25 a III-a. L.

C. r\sadurile vor fi bine udate.6 . în cuiburi sau în rigole. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. tasând bine solul. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.L. 10. Înainte de plantare.LEGUMICULTUR| II a b Fig.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.F. Udarea în 141 .

a b Fig. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. 10-7 . lipsa agentului termic. Pentru cultura de varz\. Din aceste considerente. acoperirea cu folie de polietilen\. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. posibilit\]ile reduse de aerisire). datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. În acela[i timp. de exemplu. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. STAN. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). 142 . N. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. În acela[i timp. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.N. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. comparativ cu serele din sticl\. Dac\ totu[i este nevoie. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\.

L.L.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig.-S. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.C.F.P. 10. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.8 . 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. Buz\u. În cazul temperaturilor prea mari.

1981) În cazul temperaturilor sc\zute. în func]ie de dotarea tehnic\. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. Buz\u.C. STAN. – S. cu care ocazie se refac rigolele de udare. molia verzei (Plutella brassicae). buha verzei (Mamestra brassicae). N. La tunelele joase.C. ori folosind motocultorul. 1984). (I.L. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).L.F.-S.C.A. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. melcii f\r\ cochilie (Lymax). care se completeaz\ cu pra[ile manuale. la ambele tipuri constructive.C.9 .U.L. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. Se aplic\.P. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. de regul\ prin brazde.L. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. De asemenea. La nevoie.P.N. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. 144 . O lucrare deosebit de important\ este irigarea. 6-9 ud\ri. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. uneori. în func]ie de condi]iile de mediu. Lucr\rile de îngrijire.F. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. folosind ma[ini [i aparate specifice. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. Buz\u. 10. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. Fig. cu norme de 200-300 m3/ha. spre sfâr[itul perioadei. aerisirea se face în intervale scurte de timp.

Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. 1969. 1978. din mai pân\ în iunie. Radu. 10. în teren neprotejat. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. 10. în toate zonele legumicole.2. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1973). De obicei.10). 1986).3. practic. 1965. 1969. capitata L. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. simple sau asortate. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. f. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). Familia Cruciferae 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[.2. 10. eventual. aceea[i ca la varza alb\. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. Importan]a culturii Varza ro[ie. rubra L.1. 145 .2. de asemenea.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. Maier. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig.2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. de gustul mai apetisant.2. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. 10.

Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. de obicei. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. lumina joac\ un rol relativ redus.10 . 10. de origine german\. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\.aspectul general antocianului în celule. 2 . este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. conform cerin]elor pie]ei. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor.2. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.2. necesit\ soluri mijlocii.5. În România s-au cultivat câteva soiuri. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. cu c\p\]âni globulos-alungite. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. ca varz\ târzie (de toamn\). dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. înc\ din perioada 1950-1960. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. dar în ultimul timp nu este de neglijat.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C.Varza ro[ie: 1 . Temperatura. practic. dar în Europa. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. MUNTEANU 10. Acest soi este tardiv. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). 10.6. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. 10.N. datorit\ prezen]ei Fig.4. de culoare violet\ [i foarte îndesate. al plantei. Plantele sunt foarte viguroase. profunde. STAN. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate).2. reavene [i fertile. N. de exemplu. 146 .

11).11 .000 plante la ha (fig. realizându-se o densitate de 55. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Ca urmare. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Înfiin]area culturii. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Fig. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Locul în rota]ia culturilor. se planteaz\ dou\ rânduri. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice.000-60. ceea ce asigur\ o densitate de 55. cu l\]imea la coronament de 104 cm.2). Pe fiecare strat în\l]at. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. determinat\ prin cartarea agrochimic\. 10. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\.000 plante/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. 10. orientativ. cultura târzie.

10. dar pe suprafe]e relativ mici. 148 .2. MUNTEANU sare potasic\. 10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. în secolele XVIII-XIX. Familia Cruciferae 10. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\.12). cât [i în anul al doilea (fig. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.3.3. var. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. bullata D. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. 10.N. sabauda L. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. sin. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. în vederea consumului în stare proasp\t\. La noi în ]ar\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\.3. N.3. 10. În România. STAN. atât în anul întâi. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. în secolul al XVI-lea. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei.3. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.1.C. cultura este practic necunoscut\. Datorit\ fine]ii.

fiind moi. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. 10. se cer asigurate. Aceast\ varietate este alogam\. la nivel optim. 10. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.5.3.3.C.Varza crea]\: 1 . laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. condi]iile de sol. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. Vidra. fr\gezime.c\p\]âna.L. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea.4. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. la care s-a ad\ugat. Acesta a fost creat la I. cu prioritate. 3 . de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri.LEGUMICULTUR| II Fig. cu ridic\turi convexe.frunza din partea superioar\ a rozetei. 149 . la cultivarele mai noi. cu polenizare entomofil\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. cu foliajul verde închis. De aceea. este semitardiv.12 . 4 . soiul românesc Marilena. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. 10. la circa 15 ani. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. crocan]\ [i gust pl\cut. 2 . Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. chiar ro[ie-violacee. se vor asigura.F.aspect general. 1985).

distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. acolo unde se cultiv\ [i. STAN. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 150 .000-55. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.13). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. realizându-se o densitate de 50.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\.6. MUNTEANU 10. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. în func]ie de zon\. soi [i epoca de recoltat.N. realizându-se o densitate de 55. se practic\.000 plante la ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. de var\ sau de toamn\. cel mai mult. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. N. în variantele de cultur\ timpurie. având în vedere [i soiurile folosite.000 plante la ha (fig. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). La noi în ]ar\.13 . 10. Fig.3. Alegerea terenului. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. 10.

la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. pân\ toamna târziu. are niveluri mult mai ridicate. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. verzi[oare în unt. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. vitamine [. fiind de 20-40 t/ha.1.14). 10. var. Eventual.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. verzi[oare pane [. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. care reprezint\ partea comestibil\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.a.4. dar mai ales în vestul Europei. 6-7% glucide. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. formate în axila frunzelor. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.2-3. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni.3. s\ruri minerale. cu 2-3 zile înainte de recoltare. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.4. 151 . Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\.4.5% substan]e proteice. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.a. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 3.4. în principiu. 10. gemmifera D. dup\ ce se ridic\ roua. Calendaristic. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g.C. ierboas\ în faza tân\r\. Familia Cruciferae 10. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. 10.2. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 10. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. Valoare alimentar\.

dar mai ales. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole.plant\ cu tulpin\ `nalt\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. mai ales în 152 . comparativ cu varza pentru c\p\]ân\.14 . cu masa variind între 10-30 g. 10. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. Tulpina este erect\. În zona apical\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. de care depind num\rul. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. cât [i din mugurele terminal.4. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. grosimea tulpinii.Varza de Bruxelles: 1 . pu]in mai rotunjit. din aceast\ cauz\. MUNTEANU Fig. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. 1969). Florile.4. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. u[or oblic\ în jos. N. 10. Atât din verzi[oare. STAN. asem\n\tori celorlalte variet\]i. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. 2 . Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare.plant\ cu tulpin\ joas\. Frunzele sunt pe]iolate. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.N. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.

datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). De asemenea. fertil [i semiargilos. mai ales. cu vigoare medie spre mare. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Toamna. solul trebuie s\ fie bine structurat. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. deschiderea rigolelor pentru 153 .4. care este tardiv (180-200 zile). imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. la sfâr[itul lunii mai. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. În caz de secet\. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. pe cât posibil. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. în caz de vânturi puternice. Prim\vara. Astfel. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. Marinescu N. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. verzi[oarele sunt mari. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).6. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Vernalizarea.5.4. 10. nivelarea de exploatare. tulpina de 70-80 cm. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. 1971). profund. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\..LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. datorit\ masei vegetative. Preg\tirea solului. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. 10.. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.

15 . care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. .000 plante la ha (fig. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). N. 10.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. STAN.N. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. r\sadurile sunt bune de plantat. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. Fig 10. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . realizându-se o densitate de circa 40. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. MUNTEANU modelat solul. amenajate în câmp. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.15). în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor. R\sadurile nu se repic\.

pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. var. o bun\ comercializare pe pia]\.5. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. supe.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu.1. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. 1992).5. Celelalte lucr\ri de între]inere. 10. când verzi[oarele sunt bine formate. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. pân\ spre vârful tulpinilor. acephala D. La prima exist\ câteva variante tehnice. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. fiind. Beceanu (1995). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .2. prin ruperea cu mâna.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). soteuri sau piureuri. 1977. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. Familia Cruciferae 10. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pân\ la 10-12 t/ha. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe.5. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. salate fierte – folosite ca garnitur\.o.. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. e[alonat.1992). Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. 1967. în acest sens. 10. citat de Savi]chi [i colab. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. în a doua jum\tate a lunii septembrie. . superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. pe baza unui larg studiu bibliografic. silvestris). se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.C. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. citat de Savi]chi [i colab.

se pot forma ramuri scurte. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Este o plant\ bienal\.N. Pe axul principal. dispuse altern [i distan]at între ele. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Astfel. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. 2 . în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. mari. Florile.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.16 . iar uneori pestri].16). Tulpina este cilindric\. dar superficial. STAN. 10. în func]ie de soi. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. violaceu. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. din mugurii axilari. Limbul frunzelor poate fi lirat. Frunzele sunt simple. 10.3. cu polenizare entomofil\. cu în\l]imi variabile. brun-violet. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. frunzele pot fi colorate în verde. N. cuprinse între 120-150 cm. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. MUNTEANU [i cultivat\. Formele pentru furaj au frunzele netede. pe]iolate. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 156 .plant\ cu tulpina `nalt\. penat lobat. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.5.

Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. de culoare verde. se situeaz\ în limitele a 16-180C. 157 . dar [i ro[ieviolacee. Apa este.5. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B.5. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. ca [i varza de Bruxelles. [i în cazul verzei pentru frunze. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.6. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. suprafa]a foliar\ mare. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers.5. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. care au frunza aproximativ neted\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. 10. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab).LEGUMICULTUR| II 10. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). mai ales în gospod\riile familiale. pentru temperatur\.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând.5. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. oleracea. 10. Portul s\u înalt. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Esen]ial.4. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.

lipide 0. Brassica oleracea L. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.6. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. mai mult murat\. [. B2.1. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.6.17 . var.a. salate cu unt. denumit\ impropriu inflorescen]\. N. PP. proteine 2. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. pane. CONOPIDA Brussica oleracea L. citat de Ceau[escu [i colab. care sunt mai tinere.8%. K 420 mg/100 g. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. B1. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g.9% (din care celuloz\ 1%).6%. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. Ca 25 mg/100 g. glucide 3. (1975). 158 . vitaminele A. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. sufleuri [. botrytis subvar. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. [i C 60 mg/100 g. Aceasta se consum\ marinat\. 10.N. ciorbe. var. elastice [i turgescente. botrytis Familia Cruciferae 10. MUNTEANU Fig 10.3%. cauliflora (Alef). îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. STAN. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.a. În ambele cazuri.. (1984). Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. sin. Dup\ Mincu [i colab.

conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. g\lbuie.6. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.10. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. în Fran]a. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.3. 1986). 10. scurt\. bogat ramificat\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. 2000). Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. cum ar fi: conopida italiana. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. mai ales în jurul ora[elor. în mod evident. De altfel. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. incomplet evoluat\. B. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. 159 . fraged\ [i dulce. Germania [i alte ]\ri. conopida nem]easc\. alb\.6. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. foarte îndesit ramificat\. R\d\cina este pivotant\. Anglia. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. de unde s-a r\spândit în Olanda. scurt\. [i ast\zi se cunosc denumiri. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. denumit\ Brassica cretica Sam.a. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. În prezent. în mare m\sur\. care are ca origini varza s\lbatic\. Tulpina principal\ este cilindric\. tare ca [i la varza alb\.18). din care. groase. 10.2.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. c\rnoase. apoi Italia. În }\rile Române. la compromiterea recoltei. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. ierboas\. 42 mii ha. în culturi timpurii sau tardive. conopida de Cornwall [.

un criteriu de identificare a soiurilor. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. erect\ sau oblic\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. hermafrodite. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. practic. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. sesile sau scurt pe]iolate. la altele. STAN. iar în stadiul de c\p\]ân\. cu ramuri groase (la soiurile târzii). care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. cu marginea fin din]at\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. cu nuan]e cenu[ii. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor.oleracea. 10. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Polenizarea este entomofil\. În faza de r\sad. Florile actinomorfe. albastre sau violete. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Frunzele sunt simple. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. dar sunt mai mici. de asemenea. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. nervura principal\ este foarte lat\. N. la unele soiuri. 160 . De[i florile sunt hermafrodite.N. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. conopida fiind o plant\ alogam\. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Culoarea poate fi verde-deschis. fin din]at\ ori u[or sinuat\.5-2 cm în diametru. de 1. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500.18 .Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. MUNTEANU rareori pu]in violet\. La înflorire. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. groas\. Conopida este. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. cu marginea întreag\. Astfel. frunzele au limbul oval – alungit. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. nervura principal\ este sub]ire. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. tetramere. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). La un moment dat. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. polenizarea este indirect\. verde-închis. înconjurat\ de frunze tulpinale mari.

înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. care. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. Un exces de ap\ provoac\ 161 . care diminueaz\ valoarea comercial\. care î[i pierd turgescen]a. factorii major implica]i sunt temperatura. de[i. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. Apa. astfel afectat. unde cap\t\ culoarea verde. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. apa [i elementele nutritive. Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. În aceast\ direc]ie. cantitativ. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. care se reface foarte greu. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni.4. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. În primul caz este afectat\ r\d\cina. identice cu cele ale verzei. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\).LEGUMICULTUR| II 10. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care. temperaturile sc\zute de 4-80C. dac\ sunt bine c\lite. Tot în faza de c\p\]ân\. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. de multe ori. devin laxe. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). cumulate cu seceta prelungit\. Conopida de toamn\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. în cea mai mare parte. determin\ spargerea celulelor. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. cu c\p\]ânile formate. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). o lung\ perioada de timp. nici nu mai formeaz\ flori. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). 1969). Pe acest ]esut. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\.6. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. de velur sau bob m\runt de orez. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Temperaturile ridicate.

c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. În timpul vegeta]iei. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. de asemenea. Excesul de ap\ este. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. În faza de r\sad. În privin]a elementelor minerale. întârzierea recoltei. Le Bouhec. în general. în mod evident. corespunz\toare terenurilor bine însorite. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. d\un\tor pentru c\. determin\. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. de o cantitate mare de lumin\. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). chiar u[or violacee. 1979). temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În termeni gr\din\re[ti. În ceea ce prive[te azotul. num\rul de frunze este mai redus. Alungirea r\sadului. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. A[a cum s-a mai ar\tat. În câmp sau spa]ii protejate. În acela[i timp. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. este important de reamintit c\ 162 . Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. altfel. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. Lumina. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. De asemenea. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. un exces (moderat) de ap\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. r\sfirate. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. a[a cum se întâmpl\ la varz\. 1969. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson.N. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). STAN. de asemenea. cultura are nevoie. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. în mod special. 1978). N. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. de[i nu au dreptate în totalitate. Din aceast\ cauz\. plantele se alungesc.

c. bobul etc. din care multe sunt hibride.8). Tehnologia de cultivare 10. provenit\ din grupa Erfurt). De asemenea. reci [i umede.5. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.6. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. uneori pentru ser\). Tipul ecologic de iarn\. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. b. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). cu diferite grade de evolu]ie. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. sortimentul. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). castrave]i. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. 163 . mai ales în prim\verile secetoase. Alpha (pentru câmp. maz\rea de gr\din\. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp.2–7. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.6. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. de[i nu este prea bogat. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. pân\ la minus 100C. De exemplu. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.1. cernoziomuri levigate. 10. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. pe terenuri ad\postite. grupa Giant (din Italia). Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. Locul în rota]ia culturilor. de toamn\ [i de iarn\. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. spanac etc. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. Sunt contraindicate solurile grele.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat.6. în cantit\]i prea mari. salat\.8).LEGUMICULTUR| II acesta.6. 10. La noi în ]ar\. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). La rândul ei. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.

N.N. STAN. MUNTEANU 164 .

în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Lucr\rile de îngrijire. În ferme. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. revenind o densitate de 66. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.600 plante /ha. Completarea golurilor se face manual. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. cu udare individual\ a acestuia. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. la 4–5 zile dup\ plantare.000 plante la hectar (fig. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). revin aproximativ 66. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.000 – 75. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80.600 plante/ha). În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. ca [i la varza timpurie. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.445.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. Producerea r\sadurilor. astfel. Fig 10.19 . O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. în vârst\ de 40-45 zile. cultura de conopid\ 165 .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.19).

166 . cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. fragede [i pl\cute la gust. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. se execut\ o udare u[oar\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. în perioada de formare a c\p\]ânilor. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. cu circa dou\ zile. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. norma de udare se m\re[te. pân\ la 5-6 ud\ri. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. STAN. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. pân\ la 15 – 20 iulie. Calendaristic. f\r\ a-l r\ci prea mult. albe. cu cantit\]i moderate de ap\. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. în func]ie de starea de umiditate a solului.N. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. fiind între 15 [i 25 t/ha. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. aplicându-se. Înainte de recoltare. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. N. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. în func]ie de regimul de precipita]ii. Produc]ia variaz\. De regul\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. în circa 2 – 4 etape. În gospod\riile popula]iei. Dac\ este nevoie. Recoltarea se efectueaz\ manual. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze.

Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. la adâncimea de 20–22 cm. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\.2. ceap\ pentru stufat etc). deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. Producerea r\sadurilor. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. spanac.000 – 50.000 plante la hectar (fig 10. De asemenea. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând.20). În cazul în care solul este u[or acid. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. cartofi timpuri etc. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Pe fiecare strat în\l]at. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. asigurând o densitate de 45. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. în vârst\ de 45 – 55 zile. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. din punct de vedere al structurii. dac\ este nevoie. 167 .. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. în func]ie de zon\. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). în func]ie de gradul de aciditate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. secar\ mas\ verde etc. în nici un caz acid\. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. ceap\ [i usturoi pentru stufat. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. prin ata[area unei grape stelate.LEGUMICULTUR| II 10. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. în perioadele secetoase din timpul verii. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. Celelalte lucr\ri aplicate. Vara. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. dup\ urm\toarele culturi: salat\. spanac.6. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Locul `n rota]ia culturilor.

20 . pân\ 168 . se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. N. în func]ie de regimul de precipita]ii.000 plante la ha. În timpul perioadei de vegeta]ie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment.N. În gospod\riile popula]iei. MUNTEANU Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. 10. În timpul vegeta]iei. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. seara. ac]ionat\ de tractorul L-445. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. la cultura de conopid\ de toamn\. Dac\ este nevoie. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. STAN. În faza form\rii c\p\]ânilor. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. în perioada de formare a c\p\]ânilor. când plantele [i-au revenit. Lucr\rile de îngrijire. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. în perioadele secetoase din timpul verii. realizând o densitate de circa 55. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal.

1974. (1962. 1981). Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Infiin]area culturii. Cu 7–8 zile înainte de plantare. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. Buz\u. alungindu-se foarte repede. epocii [i ciclului de cultur\. Pentru ciclul al II-lea. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. unde sem\natul se face în luna ianuarie.5 kg b\legar [i 10 l ap\). reduce faza de c\p\]ân\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. Löbl [i colab. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga).000 [i 30. 1974). variind intre 18 [i 30 t/ha. 1972). 10. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. atât în ciclul de prim\var\. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. De aceea.000 plante la hectar. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive.F.C. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. asem\n\tor culturii de câmp.P. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Pentru Câmpia Dun\rii. O bun\ fertilizare se poate realiza. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. – S.6. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. de asemenea. Dup\ r\s\rire.6. pericolul vernaliz\rii [.a. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai.C. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. astfel ca. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”).L.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Salter. 1977). prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.L. plantele se vor c\li foarte bine. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). În faza de r\sad. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar.). Producerea r\sadurilor. Sem\natul nu se va face prea des. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. pân\ la plantare. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. în faza de cotiledoane. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. 169 . respectiv cu 40. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.

în faza de c\p\]ân\. În plus.L.L.C. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. 170 .000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. de 33.21 . Fig. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. determinând încetarea în cre[tere. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. în faza de c\p\]ân\.22). în general. De asemenea.N. Fa]\ de varz\.000 plante/ha (fig. conopida. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. asem\n\tor culturii de varz\. MUNTEANU În solariile bloc. în rânduri. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. asigurând o densitate.000 plante la hectar (I. Reglarea regimului factorilor de mediu. 1981). ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.24. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. 1980). STAN. – S. realizând o densitate de 28. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. 10. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig.. N. este deosebit de sensibil\ la secet\.21).23). dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. La aceea[i schem\. 10.000 plante/ha.C. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. realizându-se o densitate de circa 33. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.F. conform schemei din figura 10. Buz\u. Principalii factori de mediu se regleaz\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. realizându-se o densitate de 40.10. de asemenea. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. cu câte dou\ rânduri pe brazd\.P. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.

Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.22 .LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 . 10.

în func]ie de soi.F. Producerea r\sadurilor. 1973) 172 . Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare.L.4. specific\ soiului. 10. Mamestra brassicae). În continuare. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.000 de fire la hectar. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.-S.P. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. reglarea factorilor temperatur\. N. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. 1981. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. folosind temperaturi sc\zute.6. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. 1973). Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. 1980). De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. Buz\u. Se planific\ între 50. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. citat de Ceu[escu [i colab. 1970.L. 10. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.C.6..N. MUNTEANU Fig. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. STAN.000 [i 80. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. de exemplu.. modificat) Ca [i la varz\. Lucr\rile de îngrijire. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile.C. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.

5). Înfiin]area culturii. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. Lucr\rile de îngrijire. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. În plus.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. iar în faza de legare a c\p\]ânilor.000 plante la hectar (fig. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. Lucrarea este e[alonat\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. în perioada de insola]ie. În acest scop. aerisirea va fi aproape permanent\.000 [i 80. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. 1973). irigarea. 10. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. afânarea solului prin pra[ile. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. vor avea o densitate mai mare [i invers.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. uniformitatea. prin cretizarea geamurilor. 10. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Astfel. soiurile mai pu]in viguroase. În general. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. care s\ asigure densit\]i variind între 50.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. recoltarea se face e[alonat. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. a[a cum s-a mai ar\tat. 173 . prin caracteristicile sale constructive. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. Recoltarea.000 plante la hectar. frunzele se leag\ deasupra acestora. dac\ s-au format c\p\]ânile. corespunz\tor epocilor de plantare. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10.25) Fig. Sera. la densitatea de circa 50.

pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. MUNTEANU 10. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. 10. chiar dup\ 1950. italica Plenk Familia Cruciferae 10. Broccoli este o varietate ierboas\. în mod exclusiv. La noi în ]ar\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. var.7. 10. “oficial”. ca [i aceasta. Importan]a culturii Broccoli este o varietate.26). cunoscut\ mai ales în Italia. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. constând din l\starii floriferi. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.o.7. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). 174 . botrytis L.1. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). în secolul al XX-lea (1930). Se recunoa[te c\. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. 1994). În lume. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig.3. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.N. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.7. în mare parte asem\n\toare cu conopida. broccoli este aproape necunoscut\. 10. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. cymosa Lam sin. STAN. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. fiind considerat\. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). BROCCOLI Brassica oleracea var. B. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. dar prezint\ suficiente caractere botanice. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. N.7. anual\. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. o legum\ de lux. Acest termen exist\ [i ast\zi. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici.2. dar denume[te. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. subvar.

pedunculii florali [i mugurii floriferi.m. var. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. g\lbuie sau violacee. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. La soiurile mai vechi. subvar. formând noi buchete [. asparagoides Lam. lirat-penat-partit. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\).). Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). 10. Soiurile mai noi. 1953). botrytis L. Limbul este.26 – Broccoli: 1 . la multe soiuri.o. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali.d.7. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 .LEGUMICULTUR| II Fig. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse.4. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). dispuse pe l\starii principali.a. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Partea comestibil\. 10. denumit\ în mod corect inflorescen]\. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. ameliorate ini]ial în America de Nord.

provenite din ]\rile cu tradi]ie. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). în cultur\. Fig. N.6.F. 10. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.7.7.1.27 . 10. exigen]ele ecologice sunt maxime. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.6.a.5. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.27. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\.C. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. 10. În câmpurile experimentale de la I. STAN.L. Vidra. în mod întâmpl\tor. diferite soiuri. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. Tehnologia de cultivare 10. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). cu o vârst\ de 40-45 de zile.7.N. Cu alte cuvinte. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. În România se cultiv\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. au fost studiate adev\rate colec]ii. SCL Bac\u [. Soiuri La nivel mondial. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. ~n aceast\ faz\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.

recoltarea se efectueaz\ e[alonat. pe straturi ne`nc\lzite în câmp.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. eventual.28 . La cultura de broccoli asparagus.2. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\.6. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.5 iulie). 10. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. De asemenea. în cultur\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. prin r\saduri de 3045 de zile. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. 10. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Dac\ l\starii sunt prea lungi. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.7. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Recoltarea se efectueaz\. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. în mod e[alonat. a[a cum s-a anticipat deja. de regul\. Înfiin]area culturii are loc. dar poate fi [i mai redus\. dar f\r\ frunzele protectoare.28).

dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. frig\nele.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). [i bolile. GULIA Brassica oleracea var. r\sadni]e [i solarii. oleracea var. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\.). ridichi. soteuri. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. STAN.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. De asemenea. mai ales atmosferic\. adic\ 15-25 t/ha. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. De asemenea. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . N. oleracea. care este fraged\. comparativ. cu conopida.N. ou\ sau umplute cu carne [i orez.8. circa o lun\. ]elin\ [.8. Una din aceste variet\]i. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\.1. din timpul toamnei). La noi în ]ar\ sunt 178 . simpl\ sau asortat\ cu morcov. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\.în cel al guliilor. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. mânc\ruri cu carne. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în perioada de secet\. de exemplu. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. în perioada cu umiditate ridicat\. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. H.8. denumit\ “varza de Pompei”. Oleracea. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. gongylodes L. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. sin. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. suculent\. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. 10. ghiveciuri. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). var. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. sylvestris. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\.2.a. Din punct de vedere agrofitotehnic. cu gust pl\cut. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. gongyloides Lam. 10. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). respectiv B. Familia Cruciferae 10.

10. Frunzele sunt simple. în func]ie de soi. dublu sau neregulat din]a]i. cultivate prim\vara devreme.3. în acest din urm\ caz. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde.29 .8. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. acestea pot evolua. comparativ cu varza. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. tuberizat\ în partea inferioar\. Lobii limbului sunt simplu. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. alterne. l\sând cicatrici mari. atât timpurie cât [i cea tardiv\. gulia. Limbul are m\rimea [i forma variabile..29).U. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. 1985). 179 Gulia este o plant\ ierboas\. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. în S. în faza reproductiv\. limbul este eliptic. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. respectiv 610 ori mai mici. În lume este larg r\spândit\. r\d\cini. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. cele de la baz\ cad mai devreme. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. 10.Gulia. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. Aspectul general al plantei: scurt\. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. 10. Canada [i Asia. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. de culoare verde-deschis. La soiurile timpurii. Tulpina (în primul an) este Fig. Unele soiuri . dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în faz\ de r\sad. sferic-turtit\ sau ovat\. Astfel. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. bienal\ (fig.A. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. ovat sau lanceolat. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. În România. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. se comport\ ca anuale. în al doilea an). în func]ie de vârsta plantei [i soi. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere.

bine structurat [i fertil. pe de o parte.a. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). elementele nutritive [i ap\. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. mai ales fa]\ de sol. iar pe de alt\ parte.mai ales nutri]ionali .6. 10. de baz\. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor.6. Solul trebuie s\ fie mijlociu.N. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. dar suficient de reav\n. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.8. inclusiv la gulia de toamn\. În toate cazurile. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Producerea r\sadurilor. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. N. tardive.1. pe un fond de fertilizare organic. factorii de mediu . Asolamentul. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). cerin]ele sunt mai mari. pentru gulioare.8. Aceste cerin]e sunt justificate. STAN. datorit\ faptului c\ plantele.8. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.9). În acela[i timp. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. dar echilibrate. în cultur\ protejat\ [. a fi în cantit\]i mari. MUNTEANU 10. În mod deosebit. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. Elementele nutritive se prefer\. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).8. de regul\.4.5. 10. 180 . 10. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele).

LEGUMICULTUR| II 181 .

Murtazov [i colab. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual.30 . 182 . prin împr\[tiere sau în rânduri. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. la interval de 8-10 zile. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. Lucr\rile de îngrijire. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Lucrarea se execut\ manual. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. Fig 10. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. la distan]a de 25 cm între plante. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. N.02) (tabelul 10.4). Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.N.30).Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. STAN. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. temperatura de 70C). cel pu]in trei zile. Se aplic\ 3-4 ud\ri. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. 10.

În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. R\sadurile îmb\trânite.000-70. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. agrotehnice [i de soi.000 plante la ha (fig. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. La plantare. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. 1973).2. în acest caz.31). dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. revenind o densitate de 65. în zona unde are loc procesul de îngro[are. 10. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. în func]ie de condi]iile meteorologice. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. 183 . Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. produc]ia va suferi (Bala[a. 10. o singur\ dat\. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri.6. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e.8.

N. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Guliile. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori.31 . se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. în func]ie de regimul de precipita]ii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. 184 . Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. MUNTEANU Fig 10.8.3. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Producerea r\sadului. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. la adâncimea de 30-40 cm. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. cu o p\trundere superficial\ în sol. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. la cuburi sau ghivece nutritive. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. N. dar pot face recoltarea mai dificil\. 10. de calitate inferioar\. STAN. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.6. În cursul vegeta]iei. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. f\r\ suculen]\. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare.

33 . aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.32 . 1972). între 15 martie . Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.34. Fig 10. pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. 10.10 aprilie. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. 10. dispuse conform schemei din figura 10.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. În solariile tunel. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. în func]ie de zona de cultur\.000 plante. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. mai ales în perioada iernii.32). În perioada de r\sad. care în general va fi moderat\ (16-170C). Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 185 . În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig.000 plante la hectar. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.33). Înfiin]area culturii.

Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Lucr\rile de îngrijire. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). STAN. În cultura pur\. Plantarea se face manual. 10. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii).N.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. irigarea. produc]ia este 2025 tone la hectar.8. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.6. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. 1973). tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\.4. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie.34 . castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Recoltarea. MUNTEANU Fig 10. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. N. 1972). 186 .

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.3 kg.36 . Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. deoarece r\sadurile nu se repic\. Fig 10. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. la 4-5 zile de la plantare. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.000 plante la hectar (Bala[a. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. revenind o densitate de circa 33.LEGUMICULTUR| II 10.8-2. ori de câte ori este nevoie. 2-3 kg. Pân\ la plantare. cu r\saduri de aceea[i vârst\. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Murtazov. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.9. Cultura timpurie Alegere terenului. Completarea golurilor se face manual. soi [i calitate.36).000 plante la hectar. 1973). 1973). În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.1. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.000-166. alegerea plantei premerg\toare. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Se seam\n\ mai rar. Tehnologia de cultivare 10. 1974).6. 10.9.6.

Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.5 cm. 10. MUNTEANU Spectrum).Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. N. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Produc]ia este de 20-25 t/ha. la începutul lunii iulie. manual. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.6. STAN. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. Lucr\rile de îngrijire. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Fig 10.) câte dou\ rânduri pe strat.2.a. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. dup\ r\rit. distan]ate la 80 cm (fig. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Stanhay [. De asemenea. 10. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.37 . Adâncimea de sem\nat este de circa 2. în 2-3 etape.9. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.N. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. Calendaristic. [i în a doua parte a acestei luni.37). la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu.

37). astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. dar cu unele deosebiri [i anume: .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. l\sându-le pe cele mai viguroase.. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). 1998). Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie. 10.000-50. 193 . . de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000 plante la hectar (fig.se face r\ritul plantelor. în 2-3 etape. manual.

acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. sunt plante erbacee anuale. alogame. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. N. Dovlecelul entomofil\.1. cu polenizare Giromontina Alef. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. vulgaris suprafa]\. (peponid\). sere. ad\posturi.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. var. Pepenele galben Cucumis melo L. 194 .N. fiind monoice. 1979 11. prezint\ flori unisexuate.1. oblonga Ser.1) Tabelul 11. (=var. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. convar. STAN.1. cu tulpina fistuloas\. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. Familia Cucurbitaceae 11. târâtoare. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. plantele Cucurbita pepo L.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L.

citat de Ghenkov [i colab. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. Spania.. 6. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 1995). Pe plan mondial. pân\ la latitudinea de 61-62°. 1. 0.52% celuloz\. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. 195 . Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. castravetele a ajuns în Imperiul Roman.. 11. Polonia.58% Na2O.04 mg% vitamina B1. 10. Germania. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. În func]ie de ]ar\. suprafa]a cultivat\ este de 90. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.26% P2O5. produc]iile medii sunt foarte diferite. Ungaria. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. tocan\ etc. murate sau marinate).39-0. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\.07-2. 0.83% Cl. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.6% CaO.2 milioane ha. produc]ia medie fiind de 27 t/ha...H. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.7% MgO.H. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. Anglia [i alte ]\ri nordice. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î.A.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.04 mg% vitamina B2).35-0. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. din punct de vedere alimentar. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei..1.4 milioane tone (Anuarul F. Italia etc. În Europa. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. Olanda. 0. Varo. iar cea total\ de circa 2. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 1974).LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.39% SiO2. 7. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).000 ha. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. De[i. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g).. 1. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.2. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori). 0. 11. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\).8% SO3. 3.14% zaharuri totale. De la greci.U.57% cenu[\. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.O. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. 4.3% K2O.A.4 milioane tone.95% substan]e proteice. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. 0. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Collumela [i al]ii.39-0.

Fig 11. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. 11. acoperite cu peri[ori aspri. tulpina emite r\d\cini adventive [i. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. ramificat\. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. ca urmare. trilobate sau pentalobate. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu.1. ocupând suprafe]e diferite. fistuloas\.3.5 m. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. MUNTEANU În ]ara noastr\. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. de la 0. sunt mari. 196 . urmate de zonele colinare.1 . Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei. din loc în loc. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. cu p\mânt. 1980) Tulpina este erbacee. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\..N. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. hr\nirea plantei devine mai activ\. sunt necesare 56-70 zile. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. târâtoare. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. STAN. N. 11.1). în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. De la r\s\rire pân\ la recoltare. astfel. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.7 la 2.Sistemul radicular la castrave]i.

iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. care.cârcel. 1973) (Ethrel 500 ppm).frunz\. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut.flori femeie[ti. de form\ alungit\.3 . are dimensiuni [i culori diferite (fig. 5 . Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\.3). Fructul de castrave]i este o pseudobac\.2 . unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. turtite. fructele cresc deformate. duc la cre[terea num\rului de flori femele. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. 3 . În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. numit\ melonid\. Dac\ polenizarea se face incomplet. în func]ie de soi. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. 11. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). temperatur\ [i umiditate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. dac\ polenizarea are loc. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).2). deoarece polenul este greu [i lipicios. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. 197 .Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. o hran\ mai bogat\ în azot.flori b\rb\te[ti. Astfel. La hibrizii ginoici. de form\ alungit\. 2 . favorizând apari]ia 1 . 11. În cazul acestor hibrizi. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .

iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. În func]ie de fenofaz\.. în culturile de câmp. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. 1957). Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. Intensitatea optim\ a luminii. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. MUNTEANU 11. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. 198 . Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. N.4. plantele mor. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Sub 15°C. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. Astfel. STAN. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Din aceast\ cauz\.2) Tabelul 11. este de circa 15-20 mii luc[i. frunzele devin galben-verzui.N. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.1. la cultura în sere [i r\sadni]e.

apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. în special SO2. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. Pe de alt\ parte. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. De aceea.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). De asemenea. fructele se deformeaz\ [i. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. care trebuie men]inute constant. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. Nu sunt indicate solurile grele. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. bine drenate. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. f\r\ exces de umiditate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. cap\t\ un gust amar. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. în special la cultura de ser\. de obicei. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). 199 . cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. 1. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. pe cât este posibil. De asemenea. afânate. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. 2. se extrag din sol circa 2. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. de aceea. iar plantele î[i încetinesc cre[terea.5 kg P2O5. `n privin]a calit\]ii luminii. castrave]ii se cultiv\.5). Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i.5-7. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. bogate în humus. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. fosfor [i potasiu. la o ton\ de produs. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. încetarea fructific\rii. 4.0 kg N.5 kg MgO. argiloase [i cele prea nisipoase. în unele cazuri. avându-se în vedere c\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6.0 kg CaO [i 0. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. este d\un\toare castrave]ilor. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Elementele nutritive.0 kg K2O. pân\ la 0. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. u[oare. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor.

la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad.3). plantele nu se sus]in. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. pe timpul iernii etc. Cornibac Renato. se planteaz\ în solul serei.4. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Record.1. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. STAN. pe balo]i.1. Obelisk. Florida. Anka. N. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. planta pe sol înc\lzit. Select. Corni[a. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad. (cu fructul lung) [i Renato. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. etc. Farbio. Astrea F1.N. Corni[on. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Cornibac. Levina. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Royal F1. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. 11. 200 . Tabelul 11. Corni[a F1. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Levina. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. pe pale de paie. MUNTEANU 11. pe [an] cu gunoi.5. Levina etc. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Levina F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. Parker. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Renato F1. Magic.6. Favorit etc.4).

LEGUMICULTUR| II 201 .

cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.1. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.N. cu expozi]ie sudic\. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m.5 l/ha. conform schemei din figura 11. N. bobul). Pentru cultura de toamn\. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. 202 . care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.1. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. cartoful.6. în momentul plant\rii. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Producerea r\sadurilor. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. varza. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. a. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. 100 kg/ha P2O5. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. MUNTEANU 11. astfel ca. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime.4. u[or înclinat. ceapa etc. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Indiferent de modul de cultur\. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. STAN. bogat în materie organic\. În cadrul rota]iei. permeabil. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\.000 plante/ha. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. în 400-500 l ap\. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna.5). fasolea. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t.

în brazde de ]elin\. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.15% plus Fernos 0. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. La pra[ila a doua. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 40% turb\. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.3%). 30% mrani]\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).03%.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.a. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 203 .2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. mai rar.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30% mrani]\. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Wuchsal 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.05% sau Ultracid-40 0.4 . 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). În a doua jum\tate a lunii martie. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.

05% plus Mycodifol 0.Dazomet 500 kg/ha. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. STAN.5%.25%.Benlate. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . F\inarea (Erysiphe Karathane 0. a .25% 8-10 Morestan 0.5% Captan 50 WP 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Kumulus DF 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Dithane M 45 0. Rubifan 0. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).2%.0. Odat\ cu începerea înfloririi.05%. cichoracearum f.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. cubensis) Curzate Manox 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.025%. Quadris 0. Tilt 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.3%. Bayleton 5-0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Previcur 607 SL 0.03%. Topsin M.3%. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.05%.2%.6).6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. Dithane M-45 0.25%. Vondozeb 0. Shavit f. 72 ore. Vapam 12001500 l/ha.3%. Topsin M. Baycor 0.2%.075. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .N.015%. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Sulf muiabil 0. Alfonat 0.2%. când l\starii au 6-7 frunze. Folpan 0.15% + Dithane M 45 . 7-10 Turdacupral 0.2%.2%.35%. Sancozeb 0. Systhane MZ 0.25%. Bravo 500 .2%.2%. Bavistin sau Derosal 0.2%. N.Benlate.cucurbitae) 0.1%.0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .2%.05% Turdacupral 0.1%.2%. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C.2%. Mancozeb 0. Topas 0. Curzate Man 0. Aliette 0.2% Mana Ripost M 0.05%. Mikal M 0.25.15% l/plant\. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Polyram DF 0. Bavistin sau Derosal. Tabelul 11. Vondozeb 0.4%. Shavit F 0.

Maneb 50 WP 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.2%.02%.1%. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.1%.2%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Zineb 58 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.08%. dup\ pichetare. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. Bravo 500 . 205 . Talstar 10 EC 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.05-0. Shavit F 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.2%.6 m [i ∅ de 7-8 cm).20. Maneb 50 WP 0.1% Fundazol 0. Sumi7-8 Alpha 2.1%.2% Captan 50 WP 0. În cazul culturii pe spalier. Sinoratox 35 0.0. Mospilan 20 SP 0.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.15%.04%.25%.2%. Vondozeb 0.05%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.Dezinfec]ia solului b .05%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Omite 57 EC 0. apoi se sorteaz\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).sp. Pirimor 50 WP 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Polyram DF 0. Actellic 50 EC 0. Bavistin 0.25%.05% Neoron 500 EC 0. Folpan 0. Dithane M-45 0.1%.3%. Supersect 10 EC 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Divipan 100 0.1%.15%. Unden 40 0.6 .1%. Diazol 60 EC 0. Nogos 50 0.2%.08%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.05%. 4-5 Decis 0.15%.04%.20. Fernos 50 WO 0.5-1. Ripcord 0. Metoben 0. Nisorun 10 WP 0. Calidan 0.2%.3% Captan 50 WP 0.03 %. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Fastac 0.15%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.25%.03%. cu lungimea de 1.1%.5 EC 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha. Zineb 0.1%. b.2%. Sumilex 0.2%. Polacritox 0. Mirage F 0.

modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig.începutul lunii mai. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. Fig. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. STAN.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. 11.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. N.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . la o adâncime de 3-4 cm. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .5 .6). folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. folosind rota]ia amintit\ anterior.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi.6 . 206 .N. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. 11.5 [i fig.

La culturile pe spalier. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. în medie este de 2-4 zile. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. când temperatura este mai sc\zut\. bolnave etc. dar dup\ ce s-a luat roua. Pentru conserve. la soiurile de tip Cornichon.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. în special lungimea fructelor care. În nici un caz. deci se recolteaz\ diminea]a. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. trebuie s\ fie de 6-9 cm . Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. care sunt foarte fragile. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice.7). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. în func]ie de soi.pentru industrializare [i 9-12 cm . Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. Tabelul 11. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. În momentul recolt\rii. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. E[alonat. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum.

c. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. De aceea. STAN. 1978). produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. N.la cultura pe sol. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm.1. varz\ timpurie. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. 69 cm [i 9-12 cm. borceaguri. noaptea [i diminea]a). secar\ pentru mas\ verde. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. recoltarea se face numai manual. maz\re de gr\din\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. MUNTEANU La culturile pe sol. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). La culturile sus]inute pe spalier. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . la început s\pt\mânal. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct.2. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. orz de toamn\. legume verde]uri. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). recoltarea se face zilnic. Cultura în sere Dup\ tomate. irigarea este cea mai important\. Dintre lucr\rile de între]inere. recoltarea se face manual sau mecanizat. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.6. 208 . 11.N.

în ultima vreme. de 40-50 cm lungime. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. atât pe pia]a intern\. hibrizi ginoici (F1). cu fructe partenocarpice. În cazul culturii direct în solul serei. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. Între]inerea culturii: . .cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. . de circa 30 cm. .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. a. . afânarea profund\. în exclusivitate. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultura direct în solul serei. cât [i pe cea extern\. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. îngropa]i sau la suprafa]\.cultura pe strat de gunoi de grajd.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . . sem\nat în ghivece. dezinfectarea serei [i solului.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. se folosesc în ser\.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultur\ pe balo]i. preg\tirea substratului pentru plantare. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\.

pe linia viitoarelor rânduri. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Dup\ a[ezarea balo]ilor. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. sulfat de magneziu 50 g. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). în strat gros de 12-15 cm. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.4). Se administreaz\ succesiv.5). pentru a favoriza colectarea apei în [an]. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. îngropa]i [i la suprafa]a solului. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. azotat de amoniu 200 g. sulfat de fier 30 g. în trei reprize. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C.000-7. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie.000 balo]i (100-120 t paie). încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). administrarea îngr\[\mintelor chimice. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. sulfat de potasiu 200 g.N. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. care se bat în p\mânt. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. 210 . În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. N. STAN. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. var stins 100 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor).

160-0.0-90.5-36.461 4.50-13.21-8.70 8. ciclul I balo]i ciclul II (15.50-19.70 0. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.6-18.9). Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.00 8.03 1.1973) 0.00 20. În acest caz. care trebuie manevrat.6-23.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.42-3.00-3.099 2. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. Tabelul 11. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.8 0.50 1. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.70 8.00-16.50-5.32-1. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.049-0. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i). Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi.5 10.267-0.20 Specificare N .90-8.0 0. care se bat în p\mânt.30-4. ace[tia se a[az\ direct pe sol.IX.1972) (16.10 2.0 12. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.0-37. evitarea contamin\rii cu nematozi.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.I.00 23.9-3.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .259 4. 211 .mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.54 1. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.6 43. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.10 0. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.65-9.8).

06% sau Unden 0. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. evitându-se excesul de umiditate. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. 15-10 VII .2% sau Sumilex 0.5 kg superfosfat. MUNTEANU Tabelul 11. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.3%.2% plus Ultracid 0.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. 5-8 III .5 EC 0. N. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). Tratamentul termic uscat de 76°C.1%.ciclul scurt în sere înmul]itor. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.03%).15%. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm.C. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. 30% mrani]\. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). la câteva zile de la r\s\rire. Derosal 0. 0. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Foliar-feed 0. Astfel. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Sumi-Alpha 2.3-0.03%. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.5%. temperatura va fi de 22-24°C. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.0 kg sulfat de potasiu. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.N. cu asigurarea ventila]iei. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.1%. STAN.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. 0.2%. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Morestan 0. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.ciclul II). Actellic E. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 1. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. timp de 72 ore. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\).05%. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat). pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.

Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Pentru ciclul I. iar altele cu caracter special (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 213 .40 m. cu sistem radicular bogat. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2.10). unele cu caracter general.12). La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).2 plante/m2). 7-9 mm diametrul la colet. Tabelul 11. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. desimea culturii este de 2. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. desimea este mai redus\ (1. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. **.zile de la sem\nat la plantat.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). de culoare verde normal. liber de boli [i d\un\tori.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. 4-6 frunze normal dezvoltate.11). Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. cu r\d\cini de culoare alb\. 20-25 cm în\l]ime.5-3 plante/m2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .

10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Defolierea ascendent\. decada 2. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).c. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 .a. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea.umiditatea solului 85-90% din c. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.martie.4% Distribuirea r\sadului pe travee. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). STAN.5. prin aspersiune. februarie. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. MUNTEANU Tabelul 11. • I – februarie.ianuarie. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. 40% turb\. nivelarea solului. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. temperatura de zi: 22°C .11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. 24°C .N. N. • II – aprilie. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. decada 3. deformate. • Reglarea umidit\]ii: . vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.

7). În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. 11. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. pe de o parte. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. l\starii îndep\rtându-se. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. la nivelul sârmei. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. În continuare.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). 1980). [i fructificarea acestora. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.`n "V". În acest scop. B . La acest sistem.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.7 . [i colab. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor.. tulpina se 215 . în prima etap\. în prima etap\. 11.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. De la dolie. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. se las\ câte un fruct la fiecare nod. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. Fig. pe de alt\ parte. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm.

Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. are nevoie de 18-21 zile. în sensul c\. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). cât [i a fructelor.9 5. Tabelul 11. STAN. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.N. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11.6 34 30 26 22 5.2 7. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. atunci acestea se epuizeaz\.14). câte patru fructe. Un fruct. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.5 216 . în serii. cât [i în aerul serei. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe.3 3. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. iar `n al doilea rând. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. f\r\ oscila]ii.4 5.1 4. N. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. o plant\ poate produce 40-45 fructe. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. atât în sol. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.13).

150 mg K2O.15). CaO-1564/-kg/ha. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. 1978). imediat dup\ începerea fructific\rii./ha.. astfel încât s\ asigure 30 mg N. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 1978). 217 . chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. MgO-86/16 kg/ha.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. Fertilizarea se face.. la începutul vegeta]iei. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). de asemenea. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 120 mg P2O5. 1974). prelunge[te perioada de fructificare. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Este bine ca. P2O5-852/192 kg/ha. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. Ca urmare. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.a. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. K2O-1010/412 kg/ha. atât în interiorul balotului. pe baza analizelor de laborator. 1978). [i a celor din zonele învecinate. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.

a fost dezinfectat pe cale termic\.5 6. strâmbate. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. cultura se face obi[nuit. spongios. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.5 6. 218 . ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. într-un sol care. conform solicit\rilor beneficiarului. La aducerea în alee. Pentru m\rirea produc]iei. N. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.0 2. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.5-3. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. direct pe solul serei. cu urme de îmboln\viri. folosind r\sad de 30-35 zile. b. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).8-7. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. deformate. STAN.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. tot pe calit\]i. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.N. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.5 6.0-6.8-7. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol).0 6. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.9). r\niri mecanice etc.2-3. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. în prealabil. MUNTEANU Tabelul 11.5-7.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.6). În cazul când se practic\ acest ciclu. strâmbe. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.

combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. bilonatul plantelor. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. conopid\ (tabelul 11.3). varz\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. în concentra]ie de 10%). concomitent. odat\ cu desfiin]area culturii. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. 1981).3.P. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. 11. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. [i colab. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 .) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. r\sadul se va produce tot în aceste sere. se încorporeaz\ în sol. mobilizarea solului [i. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha).6. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale.1. conducerea plantelor vertical prin palisare. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha.9).. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Produc]ia este de 60-70t/ha. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.K. aplicarea fertiliz\rilor faziale. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. c. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.3% plus Captadin 0.

iar plantarea la 1-10 martie.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. udatul. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic).7 plante/m2. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie.000 plante/ha. tip tunel. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie.4. 220 . În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. revenind 24. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. realizându-se 50-60 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. iar pe rând la 35 cm. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. în strat de 4-5 cm grosime. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. STAN. La culturile din ad\posturile joase. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. În solariile bloc. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze.000 plante la ha.96 m în cele bloc. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. În solariile tunel. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. la distan]a de 0.1. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. vertical. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. apoi. moderat. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).80 m între rândurile din band\. N. mai des [i cu norme mai mari. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. când se desfiin]eaz\ cultura.6. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. sem\natul de devanseaz\. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. 11. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. plantarea se face în rânduri simple.N. la început.85 m între benzi [i 0. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. pra[ile.40 m în solariile tunel [i 0. 1:10). pe un singur rând. revenind 22. mulcirea cu mrani]\. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\.

2. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. China. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. 11. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Rusia. La noi se cultiv\ pe circa 2.8). Iran. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate).2. Se ramific\ puternic. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. atingând paralela 470. sucuri. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni.LEGUMICULTUR| II 11. când au gust. Asia Central\ [i China (Jukovski.. formând tulpini de ordinul I. aproape cilindric\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri.500-3. Tulpina este erbacee. vitaminele B1 [i B2). Este mult cultivat în India.1. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. fiind mai s\rac decât la castravete. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. ]\rile mediteraneene. 1950). unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. dulce]uri. Iordania. acoperit\ cu peri fini [i de[i. 1974). Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. mai sub]ire ca la castrave]i. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive.000 ha. salate de fructe etc. 11. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. ajungând pân\ la 12-14%. ]\rile balcanice [i în America. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\.3.2. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. În prezent. marmelad\. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). târâtoare.2. 221 . 11. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. în culturi ad\postite.

Polenizarea este alogam\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. Fructele costate se numesc cantalupi. cre[te consumul de potasiu. Astfel. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. crocant\ sau fondant\.2 N. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). palmate sau reniforme. de culoare alb\. 13. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. 222 .1 P. elipsoidal\.5 Mg (tabelul 11. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\.16). prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. legarea acestora [i îngro[area fructelor. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. uneori longitudinal costat. 1979). florile [i cârceii. acoperite cu peri[ori fini. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. 11. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. la cultura de ser\. 81.8 . Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. N. galben\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). pân\ la începutul recolt\rilor. entomofil\.8 K. mai mult sau mai pu]in parfumat\. lung pe]iolate. Fructul este o melonid\ (peponid\).Pepenele galben: plant\ cu l\star.2. STAN. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. În perioada de fructificare. frunze. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Între înflorirea primelor flori femele.17). Deci.4. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. 11. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.N.. de form\ ovoid\. 10. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. portocalie sau verde. cu o produc]ie de 22 t/ha. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\.

Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.60 26. nisipo-lutoase). 223 . 11.20 P 0. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.30 2.34 4. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.25 2. semitimpurii (75-85 zile). aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. cât [i târzii (peste 100 zile). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.60 13. în compara]ie cu castravetele.30 60.80 27.2. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.40 10.90 8.18).80 Mg 0.58 12. Suport\ mai u[or seceta.00 78.10 K 2. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. profunde [i ferite de vânturi.40 81.60 13. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.5.14 5.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. semitârzii (85-100 zile).34 10. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.00 61.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. În solurile pe care se cultiv\. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.7. Apa Lumina Tabelul 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.53 S.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.

N. STAN. N. MUNTEANU 224 .

Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 .18 ore). se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.000 plante la ha (fig. 11. în sere. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. cu poten]ial productiv mai ridicat.6 ore). apoi la 5-8 frunze (l\starii). trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. calitativ superioare.6. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.000-24. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. mulcirea solului. 225 . alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .9).6. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.2x35 kg/ha.1. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 11.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.2. 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual.2. 11. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.3x35 kg/ha [i K2O . Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit.9 . prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Fig. rezultând în final o densitate de 20.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. timp de câteva zile.

temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. În general. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). apoi cre[te pân\ la 90%. înmuierea zonei pistilare. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. pe fiecare m2 substrat de cultur\. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). STAN.N. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. cultura. în func]ie de luminozitate. utilizând r\sad de 4550 zile.19). La soiurile târzii. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee.000 plante la ha. în mod obligatoriu.2. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. rezultând o densitate de 20. va fi de 23-250C. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Noaptea (în perioada de cre[tere). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. în mod normal. 11. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Se recomand\ ca. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. în primele 10 zile de la plantare. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. intensificarea aromei specifice etc. N. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. temperatura se va ridica la 28-300C. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în zilele însorite. apoi (în perioada de fructificare). în prima lun\ de la plantare. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Este necesar ca permanent. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. 226 . oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. apoi. Pe timp noros. aceasta va fi de 20-220C. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Temperatura din aer. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. trebuie s\ fie de 24260C. utilizându-se 2l/plant\). s\ se aplice îngr\[\mintele organice. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. cultura nu se ud\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale.6. temperatura se va men]ine la 18-190C. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\).2. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Astfel. 3-4 fructe pe bolt\.. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. de calitate superioar\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab.a. 1980). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. 227 . dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. 11.6. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. În plin proces de maturare a fructelor. Ogen etc. H-25. produc]ia fiind timpurie. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. Turkestan. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. dar fructele sunt mici. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. sub form\ de “V”. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. direct în ghivece. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. se ob]in fructe mari. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Galia F1. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. ciupindu-se dup\ o frunz\. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare..2.3. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). când temperatura în sol dep\[e[te 120C.

distan]a dintre rânduri este de 1. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. fin [i pl\cut. B6. acizi organici (0. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. 11. calciu – 7 mg. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. 228 . Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.5 – 1.5 mg. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.000 plante/ha). se folosesc la prepararea mur\turilor.4. în solariile de tip tunel (5. Butnariu [i colab.2. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2). STAN. câte un fruct. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.) sin. zaharuri (6-8%). 1984. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. de regul\.500 plante/ha). Astfel. se las\ pe fiecare l\star. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. s\ruri minerale de: potasiu – 2.5 – 4.9.2 mg.5 mg/100 g s. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. fosfor – 12 mg. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. vitaminele A. În continuare. C.8-5.2 %).3. în func]ie de vigoarea plantei. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. carotenoide (0. Înainte de maturizare. 11.5%). începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.2 %).000 plante la ha.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. C(4. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.).N.1. 3. 1992). 1-2% celuloz\. din care: 1.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. Fructele con]in: 89-90% ap\.6.3. dar desimea poate fi sporit\ la 20.6% glucoz\. B1.3 mg/100 g). Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.40 m l\]ime). iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Dintre lucr\rile de îngrijire.6 – 2. B5.9 % zaharoz\. fier – 0. N.1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.. proteine (0. B2. PP. fiind indicat în tratarea litiazei renale.p. la 100 g substan]\ proasp\t\. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. lipide (0. 1978).6 % fructoz\ [i 0. iar în cel tip bloc.

pubescent\. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.3. Spania – 37. de unde a trecut la arabi.LEGUMICULTUR| II 11.10 . Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.000 kg/ha. 11.409. indieni [i chinezi.000 kg/ha. profund divizate sau pu]in lobate.2. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Frunzele sunt mari. mai 229 . ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. Cipru –50.. Florile sunt unisexuate. 1950). Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Italia – 32778 kg/ha.000 ha. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Fig. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.773 kg/ha. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10). 1999).Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Grecia – 40.000 kg/ha. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . În prezent.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. erbacee.H.11. Florile mascule apar. 11.3. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.3. per[i. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.

Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. 11. mai rar. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. 230 . MUNTEANU ales. De D\buleni. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. N. semitimpurii (Dochi]a). pe tulpina principal\. turtite. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. pentru produc]ii foarte timpurii. aproape plate. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. Dr. Fa]\ de lumin\. cre[terea este încetinit\. cu tegumentul tare. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Semin]ele sunt mari. galben\. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei.4. în func]ie de soi. De[i este o plant\ de zi scurt\.20) 11.3. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. semitârzii (De Mini[. Charleston Gray) (tabelul 11. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. 11. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.N. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\.2).6.5.3. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). bine drenate [i structurate. STAN. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. de form\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor.3. culoare [i calitate diferite. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Timpuriu de Canada). Miezul este de culoare alb\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. ovale. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. matur\rii [i calit\]ii fructelor. În anii foarte seceto[i. diferit colorate.

LEGUMICULTUR| II 231 .

000-14. când în sol se realizeaz\ 14-150C. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). mu[uroitul. 11. fertilizarea fazial\. nivelarea de între]inere. pe suprafe]e mai mici. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. r\ritul. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Dac\ terenul nu s-a modelat. 11. la adâncimea de 3–4 cm. STAN. asigurând o densitate de 12.11 . fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig.N. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. Acestea sunt: pra[ilele repetate.000 plante/ha. Toamna se efectueaz\: discuirea. cu cultivatorul. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.11) cu SPC-6. pe intervalele 232 . N. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Prim\vara pân\ la sem\nat. în sistemul gospod\resc. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben.5 m.

pân\ la m\rimea maxim\.7%. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. e[alonat în perioada iulie-septembrie. cu 350–400 m3 ap\/ha. Recoltarea se face diminea]a. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. pe timp r\coros. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. 11.4. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. fier 0. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. singure sau în amestec cu alte legume. iar dup\ al]ii din Africa. de unde s-a r\spândit în Europa. Odat\ cu pr\[itul manual. sufleuri. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L.1. dovlecei pane. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. Peru) [i Asia Mic\. din loc în loc. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. var. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. 11. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Produc]ia este de 30-40 t/ha. pân\ când plantele acoper\ solul. Ungaria.08. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha.4. zinc 0. fosfor 60. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. gr\simi 0. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.06.1. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). B2 0.2. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. cupru 0. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. 233 . C 8-30). f\r\ a deranja vrejul.10. dup\ unii autori. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor.03-0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.2.5-7. budinci etc. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. dovlecei umplu]i. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.4. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS.) [i în industria conservelor. din America Central\ (Mexic. pe nodurile tulpinilor.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. hidra]i de carbon 6. B1 0. mânc\ruri de dovlecei.05-0.3%.

Pulpa fructului este fraged\.4. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha).5. R\d\cina este pivotant\. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.21). are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. palmat lobate.4. rezist\ bine la secet\. iar coaja se îngroa[\. 11. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). 11. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. lung pe]iolate. apoi devine a]oas\ [i tare. suculent\. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. 234 . N. 11. culoarea variind în func]ie de soi. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. 11. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. anual\. în cultur\. în anumite condi]ii.3. Soiuri În ]ara noastr\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. de culoare galben\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. bine afânate.N. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.12). de peste un metru lungime. Frunzele sunt mari. acoperite cu peri aspri. cu pH neutru.4.4. deoarece are un sistem radicular mai profund. care formeaz\ tufe compacte (fig.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). mari. STAN.12 . 11. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.

LEGUMICULTUR| II 235 .

STAN. N. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei.a. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. pentru 236 . îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.a.N. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). dar se poate cultiva [i prin r\saduri. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. 11.4. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).13).1. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha.6.6. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. 11. Fig. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. care sunt [i mai productive. [i K2O 25 kg/ha s. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând.13 .4. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. cu N 25 kg/ha s. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. 11.

fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i..a. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. atunci când este nevoie. Institutul pentru Resurse Genetice. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\.6. din Africa (Ceau[escu [i colab. 1980).8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.1. De asemenea. 0. dup\ unii autori. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Italia [i Rusia. salat\ de p\tl\gele vinete etc. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. proaspete [i conservate. polenizarea se face artificial. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 20–35 mg/100 g vitamina C.4.2. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. 1. (Bajurianu [i }urcanu.5. 237 .5. La noi în ]ar\.A.4–5% hidra]i de carbon. iar dup\ al]ii. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. Fructele. 11. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor. În perioada când nu zboar\ insectele.U. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. 3. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. 11. Fran]a.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu.5. fiind foarte perisabile. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.7-0. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\..). se umplu cu zacusc\. 11. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare.2. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. 1980).35 mg/100 g provitamina A [. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. 1980).

5.14). irigarea culturii este obligatorie.plant\ cu frunze. STAN. când fructele sunt tinere. MUNTEANU 11. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. cu marginile u[or marcate. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. N. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. cu marginile canelate [i rotunjite. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C.sau pentalobate. 2 .detaliu fruct 11. frunzele sunt tri. Acesta are o form\ discoidal\. peste care se suprapune. în aceast\ perioad\. 11. De aceea. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. 238 . dup\ care devine alb-cenu[ie. Fig.3. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Culoarea fructelor este albverzuie. o parte de forma unei calote (semisfere). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun.4. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Ca [i dovlecelul comun. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. la maturitate fiziologic\. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. flori [i fructe.5.Dovlecelul patison: 1 . Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. în partea superioar\ a fructului.14 .N. 11.

6. cu 8–10 muchii proeminente. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. 239 . cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Soiul Comun este timpuriu. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. 1998). Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Produc]ia este de 10–15 t/ha.. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). în form\ de turban. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. cu un diametru de 8–10 cm. la 3-4 cm adâncime. Fructul este tipic. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus.LEGUMICULTUR| II 11. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat.5. denumit Comun. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. cu o vârst\ de 25–30 zile. În afara soiului aflat oficial în cultur\.5. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. 11. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. de culoare verde–albicioas\. împreun\ cu dovleceii ornamentali.5. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab.

Connecticut. Seria Horticultur\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\... Produc]ia vegetal\ – Horticultura. PELAGHIA. C. Paris. Bucure[ti. BECEANU. SAVI}CHI. BECKER-DILLINGEN. nr. STAN. Tec Doc – Lavoisier.. New York. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. R. The Avi Publishing Company Inc. M. V. Bucure[ti.. [t.F. P. BASSET. I. (1991) – Varza pentru frunze – origine. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues.. Gr\dina. A. GH. Agron. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. (1974) – Fitotehnie. 3.. BAJURIANU. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. (1980) – Legumicultura general\ [i special\.. BODEA. I. SAVI}CHI. N. STAN. CHILOM. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.. vol. vol.S. V. }URCANU. Via [i Livada nr.. U. Bucure[ti. Bucure[ti. Londres.R. BUTNARIU. BÎLTEANU. STAN. B. D. CL. FLORESCU. Bucure[ti.N. COBÂLA{. Lucr. RADU. H. M. J.3. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. BECEANU. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. N. CEAU{ESCU. Bucure[ti. Analele I.. CHAUX. Ia[i. M. N. GR. BERINDEI. Inst. RUXANDRA. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. COBÂLA{. CL.S. Bucure[ti. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A.. VOICAN. PETRESCU. IV. B. (1994) – Production légumières tome 2. 33. CIOFU. Berlin. vol. Ia[i. D.C. Lucr. B. 240 ... P. Editura Grand. RADU. GR. POPESCU. Bucure[ti. G. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. [t. I. Agron. 12. M. D. Univ. I.L.. (1973) – Legumicultura. INDREA. 30. Editura Ceres. Seria Horticultur\. (1992) – Legumicultur\. COBÂLA{. CEAU{ESCU. S. J. I. Editura Academiei R. B|LA{A. Chi[in\u.. N. CHICHEA. C. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni.A. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. FOURY.

I.I.L. DI}U.C. vol. L|C|TU{. SCURTU... 2.. A.. vol. MINKOV.L. OLGA.C.L.F. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii... (1997) – Memorator Horti-Viticol. I. (1998) – Producerea legumelor. GL|MAN. COSTACHE. I.N. B. VII. PER{UNARU. – S. N. V. Lucr.. L|C|TU{.L.L. BOSE{AN. CTIFL – Invuflec. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Bucure[ti... MAIER.Tehnologia culturii legumelor în solarii. BERINDEI. Bucure[ti. GH.C. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. (1997) – Cultura cartofului. (1961) – Cultura legumelor.I.C. Artprint. Paris. Artprint.F. S. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. M. Bucure[ti. În: Gl\man [i colab. LÖBL. M.. D. I. Bucure[ti. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. STOIAN. [t. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. Bucure[ti.. I.C.. (1969) – Cultura legumelor.A. D. MAIER. J. IV.H. I. ROMAN.. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. GH. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. T. 2. Cerc. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. nr. V. Bucure[ti.V. Editura Ceres. M. – Memorator horti-viticol. M. GHERGHI. R|DOI. I. Trecut.L. V. Bucure[ti.A. I. M|NESCU.. prezent [i viitor. Editura Agro-silvic\.B. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Patronatul Horticultorilor din România.F. LE BOUHEC. RUXANDRA. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. MANOLACHE.A. Editura Agro-silvic\. I. E. E. I.. Bucure[ti. C. D. D. MUNTEANU.L.F.C. LÖBL. IANO{I.. Bucure[ti. A.. I. – S.. 241 . M. Zemisdat.C. MAIER. – COORD. G. V. PL|M|DEAL|. GH. Bucure[ti.C.V. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. TR. I. RO{U. VLAD.H. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. M. Lucr. VASILESCU.. vol. Bucure[ti. Artprint.. B. IORD|CHESCU. agron. Ia[i.P. Bucure[ti. BUZ|U (1980) .. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. în Moldova.. Z|GREAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. [i colab. DUMITRESCU. Redac]ia revistelor agricole. DI}U. JILCU. L.. MARIA. MURTAZOV. Lucr\ri [tiin]ifice I.P. 3... DR|GU}. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. M. Patronatul Horticultorilor din România. vol.A. Bucure[ti. D. Sofia.P. DUMITRESCU. [i colab. IANO{I.A. BUZ|U (1978) . Editura Agro-silvic\.. GHENKOV. [i colab.C. VIDRA – S. POPESCU. GL|MAN. [t. BAICU.Tehnologia culturii legumelor în solarii.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. I. (1972) – Culturi for]ate de legume. IORD|CHESCU. Bucure[ti. T.

P.F. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Analele I. Bucure[ti. I. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. Tez\ de doctorat. (1968) – Castrave]ii. Centrul de multiplicare Inst. Ia[i. I. RADU.N. Inst.. {I STOENESCU. Ia[i. capitata. 1. STOIAN. SAVI}CHI.. 242 .. agron. PANAIT. N. G. Cerc. 2.. MUNTEANU MARINESCU. vol. STAN. V. Editura Ceres.. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. N. STAN.) D. Ia[i. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. STAN. (1986) – Bolile plantelor legumicole.. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat. (1969) – Cole Crops. L. KUO.C. în Moldova. Technical Bull. POPLÃCINEL. Editura Agro-silvic\. Bucure[ti. N. Agron. Taiwan. N. nr.. I.. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. N. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. J. În Moldova. vol. P. Editura Ceres. vol. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. ATANASIU. Ia[i. COSTACHE. Bucure[ti. MUNTEANU. 17. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. M. agron. T|TARU. Ia[i. în Moldova.L. N. Bucure[ti. vol. P. SAVI}CHI. I.. STAN. Bucure[ti. I. OPENA. AVRDC. MUNTEANU. II. YOON. Chi[in\u. GR. SINGUREANU.. 1. ANDRIESCU. Agron. Centrul de multiplicare Inst. 3. 2. T. R. A. Buletin informativ nr. PATRON. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. M. I. POPESCU. C. MIHU. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. [i colab. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. forma alb\ (lam. P. SINGUREANU. NIEUWHOF. Tez\ de doctorat. MUNTEANU.. Bucure[ti. N. GH. N. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\.. SAVI}CHI. London. No. ICLF Vidra. Editura Ceres. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. 4. M. în jude]ul Ia[i. în Moldova.. SAVI}CHI. Cercet. (1992) – Legumicultura. Cercet. 4. GR. Editura Universitas. P. MIHALACHE. agron. Leonard Hill. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. Agron.. Bucure[ti.C. vol. SINGUREANU. (2000) – Legumicultura. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\.. 2. MUNTEANU. G. Bucure[ti. vol. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. Agr. Cercet. N. Ia[i. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. nr.

(1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. VOINEA. V. M. nr.. 3. V. M. Analele I. (1975) – Cultura legumelor de var\. D. Wageningen. V.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. ANDRONICESCU. Editura Ceres. Editura Ceres.. Bucure[ti. V. VI. Editura Ceres. A. M. Editura Ceres.F. Bucure[ti. VOINEA..L. P. ZANOSCHI. JUCOVSKY. GIREAD|. M. GH. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. vol. VÂLCEANU. L|C|TU{. C. TOMA. VOICAN. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Bucure[ti. G. Bucure[ti. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.C. D. 243 . C.. Editura Ceres. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. (1984) – R\sadni]e [i solarii. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Bucure[ti. PERCIALI.. VOICAN.. ZEVEN.

Aleea M.05. 3 Tel.: 032-218300. Sadoveanu nr. Sadoveanu.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 PRINTED IN ROMANIA . Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i.2001 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful