Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

............... 82 8........................................... 42 7......................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\... 33 7....... Soiuri....4..........................6....................................3...........5....5......1...5............. 87 8........ 90 8........................ 60 8............. 52 8.2................................................2... 84 8.........1. Importan]a culturii..........6......... 90 8.......... 39 7........................ Importan]a culturii............. 47 8....................1.............................N.............2...6.....................................3.......... Cultura prin sem\nat direct.........................6............... 91 8.......................3..........6.............................................5........4............ Originea [i aria de r\spândire............ MUNTEANU 7..........................1....... Particularit\]i botanice [i biologice.... 54 8........... 81 8.1..................... 39 7.1.....................3...........................................6..6... 47 8......... Prazul ............ 33 7.1.............4.. Particularit\]i botanice [i biologice.................. Ceapa comun\ . Cultura cepei prin r\sad . Cultura prin r\sad.............. 80 8..........................1........2................. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ................ Soiuri..................3.....................2.........1................................................3............... Tehnologia de cultivare..........2............6. 76 8........ 93 4 ..........1... 48 8.............6........ Cultura cepei prin arpagic ......2..... Soiuri.......................................... Particularit\]i botanice [i biologice.........3..1.....5. 80 8...................2..... 40 7.... 46 8................... 89 8...1................................6....................... 54 8....................2. Tehnologia de cultivare.3......................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............1.................................6..... Originea [i aria de r\spândire.......5....... Sfecla ro[ie .. Rela]iile cu factorii de mediu ................3.. Soiuri .........1.................5......3...... Tehnologia de cultivare.......... STAN......................................6.. 33 7......................................6........... 48 8...... 41 7....2. 32 7.3.......................................6......................5.................... Usturoiul comun ............... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ................. 88 8......1.........4. Importan]a culturii....Cultura ridichilor de lun\ ...... 88 8........6...........................................2........................ 73 8.........................................3.... Soiuri..............3....6.................................. 84 8.................................................1........ Importan]a culturii...........2. Rela]iile cu factorii de mediu ........ N................................................... 39 7................4............... Originea [i aria de r\spândire... 37 7................................5........ Originea [i aria de r\spândire. Rela]iile cu factorii de mediu ..............4................3.1....... Rela]iile cu factorii de mediu ................6........... 87 8...........6........... Tehnologia de cultivare..6................. Tehnologia de cultivare.........5...6.................... Cultura cepei verzi (stufat)................................................1... Particularit\]i botanice [i biologice......2.......................................... 54 8...................................2... 83 8......................................

........ 115 10............. Particularit\]i botanice [i biologice....... 105 9...........2...........................................5... Soiuri................................ 146 10................... Originea [i aria de r\spândire.....1...................1......4.............. 122 10...........1............4...... 98 9..........2........ Cultura de var\...2.....................4.1.....................4.................5...............................2......................... 118 10............................. Tehnologia de cultivare...............6. 146 10.......................1... Rela]iile cu factorii de mediu ........ Ceapa de Egipt ........1.. 99 9............... 132 10....... Tehnologia de cultivare..................................1..5..................... 120 10...........................................................1. Cultura prin sem\nat direct în câmp ............4. 145 10... 96 8...................................... Particularit\]i botanice [i biologice.....1.2.....................2.... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .. 98 9.......................................4...2.........2.............................5................ 95 8......6..4.......................... Cultura timpurie în teren neprotejat ............................ 138 10. 105 9................ Importan]a culturii........ Tehnologia de cultivare......... Particularit\]i botanice [i biologice.......... Ceapa m\rg\ritar...........1.6........... 105 9................... Batatul .... Alte plante legumicole din grupa cepei................. Cartoful timpuriu................. 135 10............................4.... 100 9........ Cultura târzie (de toamn\) ............................. Ceapa e[alota...............................2.................... 95 8.....2................1. 98 9.......1......1....................................6.......................... Originea [i aria de r\spândire....6..........1..3..........................1. 145 10.........1........................................................ 96 8..............................1................... Varza ro[ie ............................................. 145 10...................3............. Soiuri.............1....... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.....2................................... Ceapa de iarn\ sau de tuns ....1... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice......1.................3...................2..1....................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ...4.......................... 122 10........................ 110 9.. Importan]a culturii............6.............................................. Cultura în teren neprotejat........3.............5.....1..................3...... 117 10............................... Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ..........................2...........6..6... Soiuri...........1...4....... Usturoiul de Egipt ........................ 94 8....... 145 10.6....1.. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .. 146 5 ....4......... 116 10.............1....................2.. 137 10.................................. 102 9................. 115 10........................LEGUMICULTUR| II 8........... Importan]a culturii... Originea [i aria de r\spândire...............6........ Rela]iile cu factorii de mediu .....1.1........... 115 10.......................

.....6... 163 10.....1......6..................3... 157 10. Particularit\]i botanice [i biologice.. 163 10..............6.........6......... Tehnologia de cultivare.... 151 10..............................7............................... Soiuri................. Broccoli......8............3..6...............7..... Originea [i aria de r\spândire.. 175 10........................... Originea [i aria de r\spândire.. Varza crea]\......... 172 10............................ Cultura târzie..... Conopida ............ Tehnologia de cultivare......6................................................ MUNTEANU 10.....................4.............6.......2.....3................................................. 155 10.........3...........2..............2......6........................4.......................... 159 10.........4............1........................... 174 10..........................................3................. Cultura în ser\ ..............................4... Cultura timpurie ............ Cultura târzie.....1....................................7........ Importan]a culturii........................... Importan]a culturii... Particularit\]i botanice [i biologice...... 149 10.................. Importan]a culturii.......4..6. Tehnologia de cultivare..............1. 151 10. 159 10............. 155 10...........................................4............. 153 10.......... Originea [i aria de r\spândire.................5......5............................. 167 10.7...... 174 10...... 178 6 ....... Soiuri.................7................6..................6.......................4..................6....................................6...............5....................6..........7...5.................................... Rela]iile cu factorii de mediu ..........................4.. 176 10.. 148 10....... Importanta culturii..................7......................... Varza pentru frunze....... 157 10.............. 149 10.........2....6.. 152 10.. Varza de Bruxelles ........ Rela]iile cu factorii de mediu .....7................................................8............... 158 10..........N...... Particularit\]i botanice [i biologice.... Cultura timpurie în teren neprotejat ....5. 156 10..........................3..........5..... Soiuri............. 151 10........................................................................................ Tehnologia de cultivare..... 148 10..................4... 161 10...........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice....... Soiuri........6............................4... 163 10.........5................. Particularit\]i botanice [i biologice....................3......6.......6...... Rela]iile cu factorii de mediu .. 177 10.................4..........1. 169 10...................... 158 10.........2.................. 178 10... Tehnologia de cultivare....................... 176 10.......................5.....3...... 151 10.............................................................. 153 10.....1.....1........................ Originea [i aria de r\spândire..........6.5................................... 174 10......................................7........................................................ Importan]a culturii............ Originea [i aria de r\spândire....... N.......................... Particularit\]i botanice [i biologice.....6...........4..........................2......................................6......... Rela]iile cu factorii de mediu .......... 153 10.3......... Importan]a culturii... Gulia ..........6........................................3........ Rela]iile cu factorii de mediu ..... 176 10........................... 178 10................ 174 10............ Soiuri.......3... Originea [i aria de r\spândire............................................................5.............. 150 10............................ STAN..........................2............................ 148 10...........8...........3........................................ 157 10.4.....5......................1....2. 148 10.....5......................

... 219 11. Originea [i aria de r\spândire............... 180 10.......1....... 227 11........................ 198 11....9........1...................6.... Particularit\]i botanice [i biologice..............5.........6......... Varza chinezeasc\ .............................................................. Originea [i aria de r\spândire.......................................2..............1. Rela]iile cu factorii de mediu .................................... 220 11............ Tehnologia de cultivare..........................4..........1................4....4................... 194 11..........................1...... Cultura în r\sadni]e.. 200 11...........1........1......... 183 10......... Particularit\]i botanice [i biologice.................6......9... 188 10.....1........6.. Cultura în r\sadni]e........... 223 11..... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......... 180 10...... Particularit\]i botanice [i biologice...... Rela]iile cu factorii de mediu .. Cultura în sere .. 200 11...... 184 10....1......6..............9.................................9..........6................................. 221 11.... Originea [i aria de r\spândire.. 225 11....2.............6..............................LEGUMICULTUR| II 10.......5........ Soiuri.. Cultura în câmp..6...6.......2. Cultura în sere ..................3.....8..8....... Soiuri ......................................... Importan]a culturii..................................6................. 179 10.................................. 208 11..........6.. Soiuri...................................... 228 7 ......6...... 202 11.................. Castravetele ................6...........9..... 225 11...............2.............................2....................... 221 11.................... Importan]a culturii....................... 195 11................. Rela]iile cu factorii de mediu ..... Tehnologia de cultivare..........................8................... Cultura timpurie ..... Tehnologia de cultivare.............1..................... 191 10.................................. Tehnologia de cultivare..........2......1.....4....... 186 10......1.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............6. 180 10.. 180 10.......... 188 10..........9.. Cultura timpurie .4...................... 226 11........4.................................8...................................1..... 194 11.....................2..............4..........2...................................3.....................3..................................... 189 10.......3................6..... Importan]a culturii.............8..2............ 194 11....2..........................8...... Cultura târzie........ 222 11... 191 10.....1.........1..............6...... Cultura în sere ..... 221 11...... 190 10.....3.9. 188 10..........5......................................... Particularit\]i botanice [i biologice...............5..2......1.. Rela]iile cu factorii de mediu .............. Cultura în teren neprotejat.................................. 221 11...........1.. 196 11..........2.........2...................8............................................ 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE .... 190 10....2..............6...........6........2......................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.............................2......3................9.... Soiuri...................2...... Cultura târzie (de toamn\) .......8............................ Pepenele galben ....2.....................................3.............................................................................9............1...................

..4.........5..........................................................6.....................3......2........................................ Soiuri.................................5.. Dovlecelul patison........................... 236 11........4... STAN..... 233 11.......6.......... Soiuri .. MUNTEANU 11..............................4...6........3........................................... 234 11............ 238 11........3................ Tehnologia de cultivare....4... 230 11.... 229 11....3..................................... Particularit\]i botanice [i biologice... 238 11.. Rela]iile cu factorii de mediu ......................5........................... 240 8 ...................................1....N.... 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| . 239 11.................. Dovlecelul comun..............................................3.............1.....5......3.........................3............. Cultura în câmp..4. Originea [i aria de r\spândire.................... 234 11........................... 228 11.......... 234 11...........................1....... 236 11.................... Importan]a culturii.. 233 11...... 237 11..................... 228 11......... 237 11......1.....................................2.......................................... Tehnologia de cultivare........... Importan]a culturii ............ Particularit\]i botanice [i biologice..............5.2.............2.................................3............ 230 11..................................... Importan]a culturii...4....... Rela]iile cu factorii de mediu .... Soiuri...... Pepenele verde ... 229 11.........5.............. Originea [i aria de r\spândire... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..........6......... 237 11. 230 11........ N.......4........................ 233 11............................................................5.......................... Rela]iile cu factorii de mediu ........3......................5....................... Originea [i aria de r\spândire........4.......3 Particularit\]i botanice [i biologice................4........................... 237 11...........5.......4..............5........... Tehnologia de cultivare.....4...6................4..........

mai ales în primele faze de creştere. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. În România. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. solul trebuie să fie uşor. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice.. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. afânat. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. faţă de umiditatea solului şi de lumină. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. 9 . pătrunjelul pentru rădăcini. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. păstârnacul. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. În general. deoarece. în special glucide. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. Transilvania. precum şi în Moldova. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ţelinei. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). şi colab. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. care sunt anuale (Butnariu H. 1993). lemnos şi liberian.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. pretenţioase. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. 1993). a substanţelor de rezervă. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni.

1. al XVIII-lea. Franţa. 1985). Japonia ş. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.8 mg/100 g substanţă proaspătă. 7. albă şi galbenă. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.. Anglia. H.. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. în special Daucus carota L. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. sativus (Alef. acestea mai conţin vitaminele B1. de conserve şi sucuri. celuloză 1.a. carota s-au format subspeciile syriacus. Pe lângă cele menţionate. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. proteine 1. X d.1. prin Spania. MUNTEANU 7.1. în Iran (Banga. Mg – 0. ghiveciuri etc.).79%. sub formă deshidratată.39 %. 10 .. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. syriacus. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec.1. cv. ciorbe. mediterraneus şi japonicus). Ca – 0. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. P-0. MORCOVUL Daucus carota L.1). cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. cilicicus. predominând formele de culoare violacee. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm.1. Prin încrucişarea ssp. N. sativus (Hoffm) Arc. în acest mod. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. supe. flori şi fructe (fig. japonicus. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. acid ascorbic 3.35%. iar în anul al doilea tulpini florifere. 1984).N. carotenoide 8.44%..3. 7. Mari cultivatoare sunt: SUA. K. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. B2 şi substanţele minerale: Na-1. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. La noi în ţară. China.3%.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. pe soluri uşoare sau mijlocii.89%. Italia şi Grecia. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.9 mg /100 g substanţă proaspătă. morcovul se cultivă în toate judeţele. 7. în stare crudă (salată). În prezent.14%. 1985). zaharuri 6.52 %.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor.4. STAN. subsp. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. citat de Zanoschi. Morcovul a fost luat în cultură în sec.2. bienală.

pentamere. 7.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată.frunză. iar unele rădăcini până la 2 m.5 m. costate şi cu ţepi.cele bazale şi sesile . 1973) sterile). cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi.2 .cele superioare. Tulpina floriferă. Atât tulpina principală. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. 1985). Rădăcinile cilindrice sau tronconice. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. 7. 11 .2. entomofilă. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. cu flori mici. fistuloasă şi înaltă de 1. mărimea şi culoarea. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. penat-fidate. Fructul.2 – 1. b . format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă. este ramificată.. striată. La circa 35– 40 zile de la răsărire.rădăcină soi valoros. rar Fig.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. de culoare roşieportocalie. cu cilindrul central redus Fig.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime. de plantă sălbatică. impropriu numit sămânţă. c . uneori cu nuanţe rozacee. cilindrică. peţiolate . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.Morcovul: a . schimbându-şi treptat forma. de lungime mijlocie. este o pseudoachenă. care se formează în al doilea an. zigomorfe. d .1 . de calitate superioară. hermafrodite. albe.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. aspru păroasă.

12 . duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Hytop F1. Pe solurile grele. mai ales pe solurile uşoare. STAN. Nanco F1 etc. cu pH-ul 6. Primo F1. Insuficienţa luminii. Presto F1. mai ales în primele faze de creştere. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere.5. în funcţie de soi. permeabile. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. morcovul are cerinţe ridicate. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). bogate în humus (4-5%). MUNTEANU 7. timpurii (80110 zile). iar cea optimă de 20-250C. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. se poate produce o vernalizare prematură.1. În România se cultivă o paletă largă de soiuri.5. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. Dacă primăvara este rece. producţie mare – până la 70 t/ha etc. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere. În timpul îngroşării rădăcinilor. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. Faţă de umiditate.1) . precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. profunde. N. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. semitimpurii (110–130 zile). Faţă de lumină. sărace sau cu exces de azot.N. tasate. 7. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. bine afânate. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C.4. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile).1. durează 36–70 zile. mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. se formează rădăcini diforme sau ramificate.5–7. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. cucurbitaceele. fasole etc. castraveţi.5 Fusilade S 12. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp.1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. MUNTEANU 7. Tabelul 7. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată.5 l 1.5 l 6l 6l 1. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). Tehnologia de cultivare În ţara noastră..5 kg 1. industrializării sau păstrării peste iarnă. Toamna. conopidă. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.N. culturi furajere pentru masă verde (secară.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.5 l 6l 6l 1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. ceapă verde. Primăvara. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. fără încorporare. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. spanac. imediat ce se poate intra pe teren. post – postemergent 14 .5 kg 1. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.2). bulboasele şi varza.2. 7.6. STAN. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 kg 1. recoltate în iunie – iulie. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). borceag). N. La pregătirea terenului. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 l 1. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Locul în asolament. producţia fiind destinată consumului de toamnă. Lucrările de pregătire a terenului.5 l 1. leguminoasele. pré – preemergent. iar culturile timpurii de morcov.7). Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.

la care s-au îndepărtat ţepii. 7.3. în funcţie de starea arăturii.3 . care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare.pe teren modelat. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. Dacă solul este prea afânat.pe teren modelat. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. se tăvălugeşte înainte de semănat. 7. pentru culturile succesive de morcov. c .LEGUMICULTURĂ II Vara.). distanţa dintre benzi fiind de 60 cm.5 cm. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. Fig. Epoca de semănat.pe teren nemodelat. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.Scheme de semănat la morcov: a . se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. b . terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. în benzi de câte patru rânduri 15 . în rânduri echidistante. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Adâncimea de semănat este de circa 2. în benzi. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară. folosind 4–5 kg seminţe la ha. Dacă solul este prea uscat. În cazul terenului modelat.

folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. Recoltarea. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. în legături. Pentru păstrarea peste iarnă. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. pir) se adaugă Fusilade. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm.5 kg/ha. în doză de 1. la nevoie se udă prin aspersiune. MASTER – PLATT). se face prin smulgere sau dislocare. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.5 l/ha. de erbicidare. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. Lucrările de întreţinere. După răsărirea culturii. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. se erbicidează cu Afalon 1. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. morcovul se recoltează în luna octombrie. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană. N.3). În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. începând cu luna iunie. după căderea primelor brume. ceea ce permite reducerea costurilor.2–1. La hibrizii F1. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar dacă este necesar. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. STAN.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. se fasonează şi se sortează pe calităţi. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. CSSL-9 sau A-761. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Când rădăcinile ating 2–2. în cazul culturilor timpurii. şi mecanic prin prăşit şi plivit.N. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. eşalonat. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. 16 . Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. când rădăcinile au cel puţin 1–1. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.1.5 1.p. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.4 . 7.) A.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2. Primul 18 . A fost cultivat de greci şi romani.4. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.W. organ de sinteză (tabelul 7. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.5 – 25.02 – 0.7 20 – 35 0.2.2 1.1 1. Ca. P. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.s.1 2.30 Rădăcini 11.9 58 . răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.25). g Zaharuri. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. mg /g. crispum (pătrunjelul pentru frunze)..016 – 0.4 0.p.3.2 0.p.2. Ulei eteric. % substanţă uscată Frunze 12. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). 1984). N. g Proteină (N x 6. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. STAN. MUNTEANU 7. g Cenuşă.2. g Acid ascorbic.4.7 . Compoziţia chimică a rădăcinilor.).6 .290 0. (Bodea şi colab.6 – 36.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.10.7 . 7. Hill cv.) Substanţă uscată. Tabelul 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili). ca materie primă în industria conservelor.7 – 3.4.N. În cantităţi mai mici conţin K.5 – 3. radicosum (Alef. radicosum (Alef.3.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s..) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.2. iar cel în Fe. sylvestre). PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.1. la 56 mg/100 g s.

reavene. ramificate. cu ramuri aproape erecte. adânci. netede sau gofrate. lung pedunculate. ramificată. 7. înaltă de 80– 150 cm. Pătrunjelul. de culoare verde-închis. glabre. 7. pentamere.5. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. c . creţe. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.fructul mediul exterior. Fructul este o pseudodiachenă. de culoare albverzuie. numite mericarpe. este cilindrică sau uşor muchiată. formează. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. mici. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. lucioase. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. hermafrodite. uneori fistuloasă. fiind o plantă bienală. d . pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. în al doilea an. putând ierna în câmp. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul.5) 19 . grupate în umbele compuse.4. florile şi seminţele (figura 7. Faţă de sol. 7. Al doilea formează rădăcini subţiri. cu miros caracteristic. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. tulpinile florifere. cu frunze trifidate. scade producţia. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. care la maturitate se desface în două semifructe. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. suculente. Polenizarea este entomorfilă.frunza. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp).4) Tulpina floriferă. lignificate şi o rozetă bogată de frunze. Florile sunt actinomorfe. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. dar rădăcinile sunt mai aromate.2. terminate cu umbele compuse.floarea.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.2. 1973).

MUNTEANU 20 . N. STAN.N.

3. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.5 % s.. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. culturi furajere pentru masă verde). efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm.LEGUMICULTURĂ II 7. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7. în special. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov.2).8 – 10 % s. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. recoltarea se face după primele brume (15.6.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. dar nu mai târziu de 10–15 iunie. Astfel. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .2. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). În culturi succesive. 7. se aplică 4–5 udări. în funcţie de regimul de precipitaţii. de glucide (4. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. înlocuind în bună măsură pătrunjelul. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha.1) şi peptide (11. Udarea culturii se face diferenţiat. Rădăcinile au gust dulce. astfel. Până la introducerea în cultură a cartofului. Recoltarea se face diferenţiat. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. ridichi de lună. reprezentată. spanac.11). seminţele să se umecteze. alături de morcov. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor.5 kg/ha. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului.u. locul în asolament.p. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.3). convar. Pentru culturile de toamnă. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. curăţarea de pământ şi frunze. în funcţie de scopul urmărit. dar nu să germineze). sortarea şi ambalarea manuală.2). se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. salată. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1.10 – 15. astfel. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7.8 – 15.1. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). în legături.3. fertilizarea suplimentară. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. pentru consum în timpul verii. hortensis Ehrh.

rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. pe terenuri umede şi umbroase.3.p. 0. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. oval – turtite. de culoare cafenie.3. 7. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă.N.10 mg vitamina B1. 22 . suculentă.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). 51 mg Ca. Asia. aripate.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.9 mg vitamina C. 139 mg S. care le imprimă aroma caracteristică. florifere.). În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. Fructele sunt pseudodiachene. iar cele mature până la minus 8–100 C. 23 mg Mg. Se cultivă în Europa. 73 mg P. puternic striate.p. 7. 3 mg Na. 0. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. 7. 7. Se păstrează foarte bine peste iarnă. unde creşte spontan. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane. Seminţele germinează la minus 2–30C. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.4. Păstârnacul preferă umiditatea. uşor pubescente. plantele tinere rezistă până la – 50C. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. se găsesc: 469 mg K. slab ramificate. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.3. dar excesul îi dăunează mult. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). 7. săruri minerale (la 100 g s.8 – 28. penatsectate. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. 0. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. cu rizoderma de culoare albă. cu pulpa albă sau gălbuie. MUNTEANU (24. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. uşor gălbuie. Fig. America şi Australia. STAN. la 100 g s.5). înalte de 100–150 cm. N.3. pubescente.7 mg vitamina PP.2. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. dulce şi cu miros caracteristic.

sporadic. 7. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri.6) . Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.u. convar. În cultură. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. 5.9 mg Na.3.5. iar gustul şi. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. 3. etc).6).2 mg Ca.).6.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier.p. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. citric. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an..LEGUMICULTURĂ II 7. într-o măsură mai mică. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. dar cu unele particularităţi: .7.p. o umiditate constantă. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig.31 mg Zn. în special. lipide 0. 1.5 mg Fe.8 % s.se seamănă în teren modelat. rapaceum (Mill. vitaminele B1. B6.15 mg Mn etc. 1975). . Recoltarea se face toamna târziu. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile).9 mg K.3 % s.. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi. nu este indicat să se semene din toamnă.4. frunzele verzi.6 mg P. acizi organici (malic. cu rădăcinile conic–alungite.se menţine. în benzi de câte trei rânduri.5 mg B.2 % s.7 – 1. 2. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s..4.p. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. La 1 g s.. a salatelor şi pentru murături.8 mg SiO3. 23 . Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. se găsesc 59. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.): 0.).u.3.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).p. oxalic. prin udarea culturilor. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha. 17.) Graud. proteine 0. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile). }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. 7. B2. 0. 0.1. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel.6 – 1. 29. Acestea mai conţin zaharuri 1. cu rădăcini conice.p.

STAN. MUNTEANU 24 . N.N.

fiind considerată plantă medicinală.4.) şi cea cultivată 25 . unde creşte spontan. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. convar.2.LEGUMICULTURĂ II Fig. b . secalinum Alef..4.pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. 7. 1973).6 . 7.p. 7. Este cultivată din antichitate. Particularităţi botanice şi biologice În cultură. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.Scheme ale culturii de păstârnac: a .3. ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. pe lângă ţelina pentru rădăcini. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.pe teren modelat. graveolens L.

7. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. ce se desface uşor în două mericarpe. sunt glabre.4. înfloreşte şi fructifică (fig. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. c – plant\ semincer\ hermafrodite. de culoare albă. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. formează o rădăcină subţire. sunt simplu penat sectate. STAN. chiar din primul an. Rozeta de frunze este înaltă. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi.) care. de culoare brunie. datorită conţinutului lor mare în apă. pentamere. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. b – frunz\. N. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. ramificată. 7. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm.4. în primul an.7 . a – r\d\cin\ îngro[at\. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C.7).N. dulce) (Mill. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). lucioase şi de culoare verde – închis. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). Pers. 7. convar. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. este striată şi ramificată. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. iar cele mature la minus 7–90 C. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. graveolens L. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. pivotantă. amară şi necomestibilă. 26 . Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Polenizarea este entomofilă.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. nu poate ierna în câmp.

Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate.4. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. ca şi în cazul culturii morcovului. 3 g/1 kg sămânţă. Locul în asolament. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. fiind indicată pentru culturi asociate. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. folosind 0. 7. cât şi în cazul culturilor succesive. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. 7.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură.4. Spre deosebire de morcov. Înainte de semănat. iar pulpa devine grosieră. cerealele. tomatele. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare.6. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). În cadrul culturilor succesive. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. cu pH-ul 6. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. suficient de umede. germinează greu. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. toamna. ardeii.0. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. care se încorporează imediat în sol. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. profunde. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. deoarece rădăcinile se ramifică mult.6 – 1 g sămânţă la m2. Producerea răsadurilor.5–7. Este o plantă de zi lungă. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). atât pentru cultura în ogor propriu. bogate în humus. castraveţii. pentru cultura târzie. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. 27 . sunt prezentate în tabelul 7. Se cultivă numai în condiţii de irigare. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. varza. salată sau ridichi de lună.5. la cultura de ţelină. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. iar în solarii. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. la 20 martie – 10 aprilie. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. ţelina poate fi cultivată după spanac. conopida etc. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp.

STAN. N.N. MUNTEANU 28 .

În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 7. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. 7. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.8 . b . iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante. de exemplu Revital 0. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . se fasonează. astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.pe teren modelat în straturi late. la 30 de cm între plante pe rând (fig.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). 29 . Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. răsadul se sortează.8).Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a .1 %. Fig. iar rădăcinile se morcilesc. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.

fertilizarea fazială. în legături.) şi proteine (0. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). vitaminele C (36-48 mg/100 g s.6-1. La cultura târzie.9% s. N. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). 7. mai ales. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop.1 % s. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). convar. în cantitate foarte mică (0. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). combaterea buruienilor. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. S. care variază între 1. Na. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.p.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. PP şi 30 . în funcţie de scopul urmărit. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.p. Ca. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii).p. prin glucide.1. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.5.5–1 kg/ha. P. se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.N. La culturile timpurii. la 3–4 săptămâni. RIDICHILE Raphanus sativus L. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0. valorificarea făcându-se cu frunze.convar. fructoză şi zaharoză). rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. B1. (glucoză. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede). acestea se curăţă de pământ.). Fe etc. reprezentată. plantele se smulg. fertilizarea suplimentară se repetă. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.5.). B6. Pentru culturile târzii.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.. săruri minerale de K. STAN. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă).64 şi 8. Mg.3).p. B2. Recoltarea se face diferenţiat.

Asia şi America. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. ovale.2. se găseşte un ţesut care conţine antocian. cenuşie sau neagră. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). maritimus L. Egipt. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. uşor pubescente. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Grecia. Frunzele din rozetă sunt mari. violete sau roze. sub rizodermă. În cazul ridichilor de lună. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Japonia. violacee. de 80–100 cm înălţime. cu un rostru ascuţit. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. lirat penat-sectate. în cadrul culturilor succesive. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. caracteristic aromei ridichilor. bactericidă şi vermifugă. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. cu frunzele bazale scurt peţiolate. 1965). unde s-a selectat din specia R. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. alogam-entomofilă. Homutescu . În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa.9). Fructul este o silicvă indehiscentă. de formă alungită. La multe soiuri de ridichi. ovală sau alungită. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite..LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. prin hidroliză enzimatică. (Zeven şi Jukovschi.5. etc. Tulpinile florale sunt ramificate. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). lung peţiolate. înglobate într-un ţesut spongios. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. putând fi sferică. 1975). albă. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. tetramere. acoperite cu perişori rigizi. raphanistrum L. 31 .5. albe. 7. 7. cu marginea dinţată. unde a rezultat din specia R. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. Italia. 7. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. devin spongioase.3. cu polenizare. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. autoincompatibile. iar cele superioare lanceolate şi sesile. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. care. şi centrul mediteranean.

Ridichea: a . Gherghi şi colab. Temperaturile mai ridicate.5. La o temperatură mai mică de 6–80 C. d .4.N. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. MUNTEANU Fig.structura rădăcinii. c . 32 . STAN. b . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură.9 . 1956. creşterea încetează. 7. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. 1973) 7.plantă în faza floriferă. însoţite de secetă. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.. N.rădăcină îngroşată.

5 kg K2O. 2.5 %). atât pentru culturile înfiinţate primăvara. 7.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. vara. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7.8). sau vara. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. pentru cultura de toamnă. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. În Asia. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare.). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. castraveţii de vară etc. devin spongioase şi cu gust iute. de vară (60 – 80 zile). de aceea. şi în perioada 20 august–10 septembrie. Consum specific: 5-6 kg N. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. cât şi în teren protejat. prin semănat direct. cât şi pentru cele înfiinţate vara. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. De regulă. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Tehnologia de cultivare 7. var.. reavăn.5. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. care urmează sau precede cultura ridichilor. când zilele sunt mai scurte. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). având o perioadă scurtă de vegetaţie. ridichea este destul de pretenţioasă. la interval de 10–15 zile. 1994). bogat în substanţă organică (3. mazărea şi fasolea de grădină. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. în special în Japonia şi China. cu rădăcinile tuberizate cilindro . 1995). cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6).1. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. înaintea culturilor de tomate. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. 1 kg bucata. care se folosesc în stare crudă ca salată.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. Înfiinţarea culturii se face în câmp. în luna martie. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). Din această cauză. ce pot atinge 1 m lungime. pentru cultura timpurie.6. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. se lignifică. atât în câmp. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.).5. 2 kg P2O5.6. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. cu greutatea de cca. 7. aconthiformis Mark. ardei.5. eşalonat în mai multe etape. profund. ridichea de lună formează tulpini florale.2 kg Ca şi 0. Faţă de umiditate. vinete.conice. fără a mai forma rădăcina tuberizată.5. castraveţi etc. 33 . conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos.

MUNTEANU 34 . N. STAN.N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. aplicat premergent).02 %.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. la 2–2. STAN.5 cm adâncime. după formula 62. (fig. 7.05% sau Fastac 10 EC 0.pe teren modelat. N.5 cm x 7. b .) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). folosind 300–350 m3 apă/ha. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp.10 .10). Fig. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). utilizând 18–20 kg sămânţă la ha. 36 .Scheme de semănat la ridichea de lună: a . La culturile de toamnă. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha.5 + 12. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. 7. se vor face 1-2 udări. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0.N. dacă este nevoie.

Lucrările de întreţinere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. 37 . când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. Se seamănă des. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C.06–15. folosind 5–6 g sămânţă la m2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2.03 – 15. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. În vederea evitării alungirii plantelor. se vor menţine temperaturi scăzute. în perioada 20. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.7.). Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). spanac. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. 7. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.11.5. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. în 2–3 reprize.6. răsadniţe şi solarii. prevăzute cu role de tasarea pe rând.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3).07) la ridichea de iarnă.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. iar pe suprafeţe mari. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. la 2-3 zile de la semănat sau. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Producţia este de 8–10 t/ha. 1995). de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. timp de 5–7 zile după răsărire. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară.5 cm. atât în culturi pure.2. Atunci când se realizează cultura asociată. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. cât şi asociate cu alte culturii. Ridichea de lună se cultivă în sere. ceapă verde.

STAN. 7. MUNTEANU Fig. N.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .N.11 .

deşi nu este o bună premergătoare etc. ciorbă şi supe de legume etc. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. 7. ssp. 39 .2 – 1. se folosesc la salate.6%).6. în legături. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. apoi vitaminele B1. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. Ca plantă legumicolă. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. substanţe proteice (1./100 g). Mării Negre şi Mării Caspice. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.a. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. săruri minerale. f. Frunzele. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. ciorbe.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare.. 7. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. în mod semnificativ. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). avitaminoze ş. Dintre vitamine. rubra Familia Chenopodiaceae 7. salate coapte sau fierte. esculenta L. soteuri. Importanţa culturii Importanţa alimentară. recolta apare destul de devreme. cea mai importantă este vitamina A (20 U. în Italia şi Franţa. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. piureuri etc. din care se remarcă.6%). De asemenea. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă.. sin. 1998). cu excepţia răritului. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab.2.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. denumită şi sfecla de masă. (Dumitrescu şi colab. cultura se înfiinţează prin semănat. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g). s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr).H.I. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î.6. var. canditiva Alef. dar folosită ca plantă medicinală. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).1. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. 1998). când sunt tinere.

frunză. în primele faze de vegetaţie. sfecla roşie.N.Sfecla roşie de salată: a .12 . N.tulpină floriferă. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. După îngroşare. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor. tulpina floriferă cu flori. e . Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală.7.secţiune transversală prin rădăcină. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. 7. b .rădăcină. în general.floare Rădăcina. c . deşi nu ocupă suprafeţe mari. Fig. este pivotantă cărnoasă. Pe plan mondial. cum ar fi zonele premontane sau montane. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. MUNTEANU În }ările Române.3.12). 7. rădăcinile pot căpăta. d . iar în cel de-al doilea. fructe şi seminţe (fig. STAN. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. uneori şi frunzele tinere.6.

6. rădăcina prezintă zone concentrice. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. este roşie-închisă. 7. a mai multor zone de ţesut cambial. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. mai multe glomerule formează un panicul lung.. considerate impropriu fructe sau seminţe. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. În secţiune transversală. cordat.4. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. 1998). Florile sunt hermafrodite. la planta complet dezvoltată. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. atunci aceasta va fi globuloasă. sunt mari. În anul al II-lea.LEGUMICULTURĂ II conică). Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. cu limbul ovat. De asemenea. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. cât şi în interior. constituind aşa-numitele glomerule. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice.. formând un glomerul.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. 7. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). uşor neregulată. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. prin apariţia.). ţesutul Fig. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. cu marginea întreagă.13. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Florile sunt mici. grupate pe un ax mic. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. 1992). uneori şi entomofilă. în mod succesiv. anemofilă. de culoare roşie. sfecla roşie necesită un climat “dulce”. sesile. lung peţiolate. în anul I. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. pentru realizarea unor recolte performante. lanceolate. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. atât la exterior. cu suprafaţa ondulată. mult mai intensă. organizate pe tipul cinci. de culoare roşie– verzuie. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. Totuşi. peţiolul este de culoare roşie.13 . 1973). 7.. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). au culoarea roşie. Culoarea rădăcinii. concrescute. Frunzele tinere. care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. Nervurile sunt evidente. 41 . Polenizarea este alogamă. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. din zona centrală a rozetei. Frunzele.

profund. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. iar cea optimă de 18-200C. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. timp de 2–3 săptămâni. mai ales în grădinile familiale. mărimea şi culoarea rădăcinilor. lipsite de suculenţă. După formarea primelor frunze adevărate. 7. de asemenea. mai rar.9. 7. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. În România se cultivă un număr redus de soiuri. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. dar plantele nu suportă umbrirea. întâlnite.6. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. prin răsad. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). în gospodăriile familiale. 42 . după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. formând tulpini florifere în primul an. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. bune pentru consum. plantele răsar după 10-12 zile. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. tardive). de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. şi unele populaţii locale.5. de perioada de vegetaţie (timpurii. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. Lipsa de umiditate. În primele faze de creştere. STAN. determină formarea unor rădăcini mici. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. N. În condiţii optime. plantele se pot vernaliza.6. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. în funcţie de forma.6. în perioadele de secetă. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). În faza de frunze cotiledonale. plantele solicită condiţii de zi lungă. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp.N. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Modelarea este obligatorie. STAN.N. în funcţie de soi şi momentul recoltării. după cum s-a anticipat.Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. după recoltarea acestora). la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Pregătirea terenului începe toamna. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. 7. la culturile succesive. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. ca fertilizator starter. cât de curând posibil. Fig.14 . N. după grăparea cu grapa cu discuri. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha).14). imediat după aplicare. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig.7. Înfiinţarea culturii se realizează. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. prin semănat direct. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Modelarea terenului se execută. primăvara. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.

poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. un tăvălugit al terenului. în timpul toamnei. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. dispuse echidistant la 37–40 cm. Întreţinerea culturii. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). toamna târziu. cazmalelor. în condiţii de secetă). 1998). se produce rănirea puternică a rădăcinilor. 45 . recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. se realizează aproximativ ca la morcov. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. semănătoarea Saxonia. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. recoltarea se efectuează manual. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. altfel. obligatoriu. în acest mod. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. În timpul verii. 1992). se lasă între plante pe rând 10-20 cm. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). când. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. recoltarea se execută în mai multe reprize. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. în continuare. pentru situaţia prezentată. cultura având o densitate mai mare. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. Recoltarea sfeclei pentru consum. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică.). Cel mai târziu. În prima rundă de lucrări prezentate.. se efectuează printr-o singură trecere. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. purici etc. răritul plantelor la 1020 cm. După zvântarea terenului. Lucrările de îngrijire sunt. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. se asigură. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. de regulă. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. În cazul culturilor timpurii. prin smulgere.. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. mai ales pentru culturile timpurii. se efectuează o praşilă manuală pe rând. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. dacă îngheţul a surprins cultura. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. cronologic. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii.

sunt prezentate în tabelul 8. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. N. împreun\ cu cele men]ionate anterior. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. porrum L. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. Tabelul 8. Alte specii din aceast\ grup\. vulgare) [i prazul (A. sativum L. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. bulbul.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a.N. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. în inflorescen]e apar Alium sativum var. iar la altele numai frunzele verzi. 46 . STAN. dup\ tomate [i varz\.1. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. 1973).). vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. usturoiul comun (A. iar sin. ssp. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. Allium sativum ssp. tulpina fals\ [i frunzele verzi. (dup\ Bala[a. sagittatum Formeaz\ tulpini florale.). MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. în general. bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. dac\ se întârzie cu sem\natul.N. N. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. de care depinde succesul culturii. înfiin]ate prin sem\nat direct. Astfel. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\.4. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. MUNTEANU 8. implicit. În aceast\ faz\. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. astfel. dup\ cum s-a specificat. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. mai ales peste 20-22 mm. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. aplicarea unor ud\ri u[oare. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. `n mod special. în perioada de iarn\. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. în faza de germina]ie [i r\s\rire. se produce vernalizarea [i. în mod evident. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. prin aspersie fin\. în defavoarea bulbului. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. se cere. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. Apa este considerat\ ca un factor major. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). Temperatura. astfel. lipsa apei întârzie cultura. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. cel pu]in câteva s\pt\mâni. solul. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. STAN. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. De aceea. induc]ia floral\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. determinate. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. mai ales în primele faze de vegeta]ie.1. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. O umiditate ridicat\ în sol. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. plantele formeaz\ tulpini florale. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. iar dac\ se formeaz\ crust\. În acest caz. Plantele nu formeaz\ bulbi. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori.

care atac\ în mod special bulbul. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. nisipoase. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. dar [i de sistemul radicular. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\.. 53 . În acest caz. Sclerotium. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. de exemplu.LEGUMICULTUR| II bulbilor.). dar bine structurate. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. de regul\ în treimea lor inferioar\. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). se recomand\ solurile mijlocii. la cultura premerg\toare. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). pu]in dezvoltat. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. în zona polderelor. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. deoarece. 1998). De aceea. Botrytis [. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. refacerea rapid\ a sistemului radicular. în timpul depozit\rii (Erwinia. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. care este egal repartizat\ pe profilul solului.1 kg P2O5. în unele lunci. De[i. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. 1. pe soluri aluvionare. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. Aceste cerin]e se bazeaz\. în principal. ceapa se cultiv\. aluviunile con]in mult\ argil\. amplasat în stratul superficial al solului. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. Aerul. Consumul specific (kg/t produs). Pe un fond de umiditate sporit\ [i. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. adesea.6 kg K2O [i 1. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie.4 kg N. fertile [i bine structurate (aerisite). Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. chiar dup\ recoltare.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3.a. poate reprezenta un element de succes al culturii. În Olanda. nematozi). Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. în primul rând datorit\ texturii. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. se pot instala agen]ii patogeni. 4. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). eventual.

în special. pentru deshidratare.1. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. În condi]ii tehnice moderne. sortimentul este dominat de hibrizii F1. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. N. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.L. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. prin arpagic. Kaba).1.1. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad.C. 8. care se seam\n\ bob cu bob. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. 54 .2 (dup\ Dumitrescu [i colab. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. MUNTEANU 8. Vidra. O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. Alegerea terenului. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. ro[ie sau alb\. prin r\saduri (ceapa de ap\.1.F. de c\tre Popandron. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare.6. Culoarea poate fi galben\. form\ [i m\rime. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. STAN. cultura poate fi complet mecanizat\. 1998) 8. dotarea cu sem\n\tori de precizie.N. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. pentru stufat (ceapa verde). deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. prin arpagic sau sem\nat direct. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. la I. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.6.5. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. 1994). Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. La noi în ]ar\. sistem de irigare prin aspersie.. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

În acest sens. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. 1973). preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. pentru epoca de prim\var\. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. urmând a fi încorporate.2). ~n ambele situa]ii. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia.-3. N. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. De asemenea. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. care nu au fost administrate în toamn\. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. STAN. de toamn\ sau de prim\var\. toamna. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. în prim\var\. Speciile leguminoase nu se recomand\.N. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. la 25–30 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. În acest caz. viermi sârm\ [i mu[te fitofage.D. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. care este obligatorie. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. Dual 2-3 l/ha). verde]urile. în vederea sem\natului. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. pentru epoca de toamn\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. solanaceele [i legumele din grupa verzei.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. N. STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

STAN. N. MUNTEANU 64 .N.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N.N. MUNTEANU 66 . STAN.

Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. 6-8 l/ha sau Pivot. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. executate perpendicular una pe cealalt\. cu încorporare. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. chiar la noi în ]ar\. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. exclusiv. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Satecid 65 WP. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. prin realizarea sa. 6-8 l/ha. în medie. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. la adâncimea de 1012 cm. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. de exemplu. De asemenea. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Astfel. a. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. Imediat 67 . Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Prim\vara devreme. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. în toamn\. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. mai ales.

necorespunz\tor calitativ. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. În aceste condi]ii. sub 7-8 mm. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. ori plantele nu vor fi uniforme. echidistante la 12. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. STAN. Culturii de arpagic i se aplic\. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. înfiin]at\ prim\vara. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. în mod practic. iar la densit\]i prea mari. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. de regul\. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. În acest fel. de 2-3 cm. pentru suprafe]e mari.N. MUNTEANU dup\ erbicidare. în medie. prin cea de-a doua gr\pare. 1998). în caz de secet\ sau de formare a crustei. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. Pe teren nemodelat. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. în general. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. 1998). se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. cu norme de circa 100 m3/ha. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. în final.. În acest sens. Dup\ începerea r\s\ririi. cu rândurile încheiate. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. de la care se elimin\ r\ritul. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. N. r\s\ririi [i ob]inerea. Altfel. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. pân\ la 5-10 aprilie. se face încorporarea produselor administrate. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. mai ales pentru producerea cepei uscate. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. prin competi]ie reciproc\. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Distan]a între semin]e pe rând va fi. a unei culturi uniforme.5-15 cm. 68 . La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari.. Lucr\rile de îngrijire. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. multe plante vor pieri. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.

Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. 2-3 ud\ri. În aceast\ situa]ie. de obicei. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. se opre[te irigarea. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. inhibitori sau chiar desican]i. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. În acest scop. controlul acestor d\un\tori. Dac\ se scap\ momentul de zbor. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. în mod deosebit.3. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile.5% în care s-a ad\ugat aracet. Lucrarea se realizeaz\. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. 69 . iar buruienile sunt în faza de rozet\. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare.începutul lunii august. ca [i la ceapa ceaclama. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. la sfâr[itul lunii iulie . Cu toate acestea. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. în final. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. De aceea. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. printr-un plivit manual. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. practic. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. de regul\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze.2 [i 8. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. plantele vor fi infestate [i . de exemplu cu Afalon. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. mai ales pentru distrugerea crustei. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. nu se mai poate realiza. combaterea buruienilor. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. mu[tele depun ou\. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni).LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Fiziologic. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.

urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. adic\ în afara intervalului de 4-180C. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). STAN. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Dup\ acest stadiu de maturare. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). N.N. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). dislocarea se poate face [i mecanizat. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. În felul acesta.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a.4) Tabelul 8. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. A[adar. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. La suprafe]e mai mari. 70 . Dup\ aceast\ opera]ie. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic.

Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual.3). Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. unde este prev\zut\ mecanizarea. a lucr\rilor de îngrijire. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. echidistante la 15-20 cm. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. 1973. Brewster. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea se efectueaz\ manual. 1994). plantarea se face în rânduri transversale pe strat. înfiin]at\ prim\vara. chiar par]ial\. în func]ie de zon\. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Epoca de înfiin]are. dup\ unii speciali[ti. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Uneori. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în mod mecanizat 71 . u[or argilos. între 1 [i 15 aprilie. densitatea recomandat\. În aceast\ situa]ie. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. semimecanizat sau mecanizat. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari.LEGUMICULTUR| II b. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. în func]ie de condi]iile meteorologice. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). dar s\ se asigure. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. O epoc\ ra]ional\ ar fi. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. obligatoriu.

în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. cel pu]in o singur\ dat\. de 28 cm. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate.0-3. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. pe de o parte. 1992). mai ales în condi]ii de secet\. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. Din aceast\ cauz\. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. asem\n\toare. de asemenea. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. precum [i distrugerea crustei. dar adaptate corespunz\tor. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. au un caracter general. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. 72 . De asemenea. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. N. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). STAN. Densit\]ile sunt. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Dup\ r\s\rire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de alt\ parte). la aceea[i distan]\ între ele.. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. inclusiv cele de sem\nat. aceast\ opera]iune se face cu sapa. Manual. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. îndeosebi pe solurile u[oare. Uneori. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Lucr\rile de îngrijire.5 cm. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Pe teren nemodelat. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. în momentul de mare necesitate a plantelor. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini.N.

Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. de exemplu. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. De obicei. aspectuo[i. 73 . folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab.3. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie.a. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. ori de câte ori este nevoie. pentru anumite zone sau microzone legumicole. brânzeturi. De asemenea.6. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. În multe ]\ri. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Mai mult. în func]ie de zona de cultur\. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. Bulbul are un gust iute dulceag. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. pân\ la 30-35 t/ha. în condi]ii normale meteorologice. fiind unanim apreciat\ de consumatori. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. tocan\ pentru iarn\.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. 8. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha.1. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Indiferent de acestea. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. care este primul element de succes. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. 1992). În afar\ de acestea. teren perfect nivelat. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare.. cultura este totu[i rentabil\.

afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. nisip. Dup\ cum se va vedea. de aceea. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. STAN. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. De asemenea. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Dumitrescu [i colab. De asemenea.a. plivirea. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor.. În figura 8. aerisirea. eventual. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. b. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. tradi]ie. mobilizat. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. 1998) [i. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.0 kg/ha [i 3. în mod special. condi]iile tehnice. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. 74 . dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha.5-2. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. un sistem radicular bine dezvoltat. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. N. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. a. 1992. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. gradul de intensivizare a culturii.0 kg/ha. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2.N. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului. turb\. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat.. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. în func]ie de densitatea culturii. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. îngr\[\minte minerale [. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. de asemenea. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea.5-4. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. insectofungicide [i. substan]e bioactive).

1992. În acela[i timp. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Uneori. pe rândurile marcate pe strat. 8. Dumitrescu [i colab.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. în final.densitatea = 500-600 mii plante/ha. b . de circa 200-250 grame. cu plantatorul. Fig. cu circa 300 m3 ap\/ha. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare.. la ob]inerea de plante cu bulbul mic.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. prin aspersie. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. odat\ cu modelarea terenului. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului.6 . 75 .. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru.

Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. Bulbii de ceap\ prin r\sad. se aplic\ între 5-7 ud\ri. face parte din culturile succesive în câmp. din punct de vedere calendaristic. uneori. Momentul recolt\rii. sufleuri. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama.a. N. De asemenea.4. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. inclusiv 76 . pentru diferite salate. se pot condi]iona. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde.6. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. în dou\ reprize. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor.). omlete [. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. numai prin brazd\. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. cât [i ulterioar\. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. Cultura pentru stufat. Produc]ia este de 25-30 t/ha.1. de obicei. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. la 10-15 zile dup\ plantare. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. [i o afânare permanent\ a solului. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. solarii sau sere. STAN. [i sub form\ de funii. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. supe. Cultura în câmp se aseam\n\. destinat\ consumului în stare proasp\t\. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. în mod tradi]ional. a. datorit\ irig\rii.N. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. par]ial. în luna septembrie. atât ca anterioar\. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. Pra[ilele asigur\. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). cultura se practic\ în spa]ii protejate. peste 21 mm). Irigarea se face din abunden]\. irigarea. 8. exclusiv. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. pe brazde. din punct de vedere agrotehnic. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. mai ales c\ dimensiunea acestora este.

o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. În unele situa]ii. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. uniform ca nivel [i grad de tasare. plantatul se poate efectua [i mecanizat. pân\ la venirea iernii. Dac\ terenul este nemodelat. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. cu patru rânduri echidistante pe strat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. Dac\ solul este bine preg\tit. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. pe care nu b\lte[te apa. se asigur\. în caz de secet\ prelungit\. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. astfel ca. prin aplicarea unei ud\ri. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. pentru a nu r\ci prea mult solul. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. astfel. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. `n zonele mai reci pe timpul iernii. iar arpagicul este bine calibrat. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. 77 . Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. ca s\ nu se taseze). sau cu azotat de amoniu. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. care asigur\ startul culturii în prim\var\. În ordine. la 15-20 cm între acestea. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. [i de 2-3 cm prim\vara. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). dac\ nu se mai dispune de stufat. în special toamna.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm.

pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. De exemplu. produc]ia este în jur de 20 t/ha. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. De asemenea. Când plantele sunt mai mari. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. Prin alegere. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. dac\ este nevoie. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. b. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. în func]ie de epoca de înfiin]are. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. pe alese. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\.N. musc\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. STAN. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. 78 . în vederea livr\rii. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. recoltarea se face în totalitate. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. pe de o parte. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. În acest caz. de[i se execut\ pra[ilele necesare. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). culturile prea dese se vor r\ri. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. N. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. pe de alt\ parte. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. Cultura este relativ simpl\. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. a plantelor cu simptome de atac.

0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. La solarul tunel. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. 1998). desp\r]ite cu poteci de 40 cm. În acest moment. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. de exemplu.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Temperatura din solar. dac\ s-ar cultiva. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C.0-2. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. pr\[itul sau plivitul. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. de 40-50 cm. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). 79 . sunt posibile [i alte variante.5-2. tomate. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. Recoltarea se face e[alonat. În mod obi[nuit. Consumul de material de plantat este de 2. chiar în ferestrele iernii. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. consumul de energie ar fi foarte mare. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. în func]ie de condi]iile meteorologice. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. atunci acoperirea lor se poate face toamna. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. În mod practic. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. c. înainte de venirea înghe]urilor. deoarece. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. alegând cele mai dezvoltate plante. imediat ce acest lucru este posibil. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Cel mai adesea.. dup\ plantare. prin r\rire.

recunoscut\ [i inconfundabil\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Materialul de plantare îl constituie. cel mai târziu. N. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. în 2-3 reprize. în primul rând arpagicul stufat. în func]ie de cerin]ele pie]ei.N. supe. 6-7% protide. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. cârna]i. Aroma sa. ssp. de asemenea. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). mrani]\ [i nisip. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. condimentar\ [i aromatic\. De asemenea.44% cenu[\.2.1. STAN. este deosebit de apetisant\.5 cm. de neînlocuit. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. 1. Valoarea sa terapeutic\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Acest strat are grosimea de circa 1-1. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. În func]ie de temperatura din ser\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. Se folose[te la prepararea. vulgare Familia Liliaceae 8. se folose[te în industria conservelor. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. mai ales în medicina modern\ naturist\. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. 8. Gustul s\u picant. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. 2000). Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . 0. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. fripturi. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g.6% lipide. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. salamuri. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. mai ales în reglarea presiuni sanguine.2. 0. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.7% celuloz\.

R\chiteniT\m\[eni (Roman). cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. holerei [. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. vitaminele C [i E. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). nematozii [i musca usturoiului. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic. pe tot parcursul anului. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Cel mai mare produc\tor european este Spania. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. Importan]a agrofitotehnic\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. 81 . Importan]a economic\. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). 22 t/ha în Liban. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. eventual..000 ha. [i pre]urile deosebit de avantajoase. 1994). În rest. probabil din specia A.). Na.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. în ambele emisfere. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. Ca. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. I[alni]a-Amaradia. ~n ce prive[te vitaminele. În SUA se ob]in 12 t/ha. cu 240 mii tone. (Butnariu [i colab. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. 17 t/ha în Sudan. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. S.2. cum sunt cei ai febrei tifoide. difteriei. K) [i microelemente (Mn. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. citat de Popescu [i Atanasiu. 13. 1992). Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. 1999. La noi în ]ar\. în solarii. care confer\ aroma specific\. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. D\r\[ti-Ilfov. în general. Fe [. 2000). longiscuspis. Cu. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. R`mnicu S\rat-Buz\u.2. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. iar în România.a. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. 8.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO.a. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei).

c\rnoas\). cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. este dirijat. sub form\ de jgheab. aceasta nu con]ine flori. În sol. în anul viitor. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\.N. mai sub]iri ca cele de la ceap\. formând a[a-numi]ii bulbili. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. Frunzele sunt liniare. 82 . de m\rimea unui bob de porumb. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. cel mult egal cu num\rul de frunze. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. cu vârful ascu]it. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. trimuchiat\. cilindrice. gâtul plantei sau tulpina fals\. dup\ care devine circular\. Din ace[ti bulbili. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. La noi în ]ar\. iar s\mân]a este alungit\. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. ajungând s\ prezinte muchii. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). iar dup\ formarea bulbului. denumi]i popular [i „c\]ei”. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. [i poate varia de la 4 la 60. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. ca [i la ceap\. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. alternativ (la dreapta sau stânga). de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. usturoiul este o plant\ anual\. STAN. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. MUNTEANU 8. 1985). de r\d\cinile adventive. alc\tuind. netede [i lucioase. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. reunite în umbele false.2. R\d\cina. N.3. ci bulbili aerieni. într-un singur plan. acestea sunt grupate în cime unipare. 1985). Tulpina. în anul urm\tor. din care. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. Discul. iar limbul. prin suprapunere. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. În alte zone de cultur\. de culoare alb\ sau violacee. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. cu înmul]ire vegetativ\.

Grupa continental\ (Caucaz. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. 1994). Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice.LEGUMICULTUR| II 8. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. Asia Mic\). Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. 1994. Dup\ Butnariu [i colab. rezistente la temperaturi sc\zute. 1973. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. bulbii sunt mijlocii-mari. în general. Dup\ aceea. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. Brewster. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. 83 . pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor.2. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. reprezint\ forma de toamn\. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. nu formeaz\ l\stari floriferi. Astfel. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. este rezistent\ la secet\. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Ecologic. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. cu un nivel mai redus al apei. Apa. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. De D\r\[ti. formeaz\ un bulb mic. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. ~n general. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. temperatura optim\ este de 18-200C. Chaux [i Foury. De Rm. S\rat). Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. În timpul vegeta]iei. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. de asemenea. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. temperaturi sc\zute [i p\strare. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. De I[alni]a). comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. pu]in rezistent\ la usc\ciune.4.

preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. care. suplimentar. STAN. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. K2O=5. precocitate. 1994). dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. care îngreuneaz\ recoltarea. P2O5=1. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\.-3. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.2. Lucrarea cu freza este prea scump\. Totu[i.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.3). Preg\tirea terenului începe din toamn\. 8. 8. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. se mai execut\. 1998).5 kg (dup\ Butnariu.0 kg.6. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. unele insecticide (tabelul 8. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. pe cât posibil. În acest caz. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. MgO=0. pulverizeaz\ solul.5 kg. P2O5=3-4.2. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite.N. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. preventiv. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.0 kg. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\.D.a. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. dar bine structurat. consumul specific este: N=11 kg.. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. ba mai mult. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\.5 kg [i S= 5 kg. culoarea frunzelor acoperitoare [. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Dac\ solul nu este corespunz\tor. 84 .5. K2O=8-10 kg. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. culoarea tunicilor. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. dar mai energic\. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\..2. N. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. afecta]i de atacul nematozilor.N. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. adesea. 1994). Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). Adâncimea de plantare este 4-5 cm. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. dar nici din centrul bulbului. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. N. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. care se las\ în brazd\ nelucrat\. Pentru realizarea acestei densit\]i. 1994). Plantarea mecanizat\. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. se poate face toamna sau prim\vara. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. în cea mai mare m\sur\. dup\ recoltare. pentru c\ sunt prea mici [i. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. STAN. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. finalizându-se cu ar\tura de baz\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. Lucr\rile de îngrijire sunt. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. de[i posibil\. Înfiin]area culturii. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. bulbii o petrec în câmp. care este obligatoriu. la distan]e egale între ele de 25-28 cm.

prin r\rirea culturilor realizate din toamn\.3. Familia Liliaceae 8. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . în teren deschis sau în solar. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte.5% celuloz\ brut\). De regul\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. e[alonat.5% cenu[\ (s\ruri minerale). mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. 0. adesea. 4. cultura în câmp se practic\ mai rar.8-1. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. Calendaristic. vitamine [i fitoncide.1. 6. dar poten]ialul soiurilor atinge. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. înlocuie[te ceapa. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\).3-0.4% dizaharide [i 1. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.7% hidrocarbona]i (din care 2. 2-3% proteine.LEGUMICULTUR| II bulbililor. provoac\ arsuri gastrice.4% gr\simi. dac\ nu au survenit precipita]ii. Prazul este o plant\ legumicol\. în condi]iile de la noi din ]ar\. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. 8. Produc]ia este de 5-6 t/ha. În principiu. În foarte multe din preparatele culinare. în cazul apari]iei unor ploi. pân\ la 10-12 t/ha. PRAZUL Allium porrum L. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri.3.3% monozaharide. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). care este mai scump\ [i. 0. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale.

.3. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). Plantele de praz produc. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. Tulpina. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. Importan]a agrotehnic\. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. În primul an din ciclul ontogenetic. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. Cultivat de egipteni [i greci. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. bienal\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. atât la transport [i la comercializare. R\d\cina. dou\ tipuri de r\d\cini. cu înmul]ire sexuat\. prazul este cunoscut în întreaga lume. MUNTEANU sau a usturoiului. pentru a asigura o bun\ comercializare. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. STAN. 8.2. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. de aceea. 2000). R\d\cinile adventive. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. de câteva mii de ani î. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. fructe [i semin]e. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. prin rusticitatea sa. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. astfel. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate.3.3. Asia de Sud-Est. cât [i în timpul p\str\rii. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. cum ar fi Oltenia [i Banat.25 m (Maier. Africa de Nord. îns\. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . care se g\sesc în compozi]ia sa. 8. 1992). C [i PP). 1994). În orice caz. mult mai puternic dezvoltate. N. 1969). Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. este cunoscut în cultur\ din antichitate. cu un redus grad de perisabilitate. Peninsula Balcanic\. are o tehnologie u[or de realizat. p\trunzând în sol pân\ la 1. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În prezent.N. cum ar fi Europa occidental\. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. Prazul. H. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i.

Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. este de culoare alb\. glauc\. sunt formate numai din teac\ [i limb. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. cu rezisten]\ mai slab\. în mod alternativ. Aceasta este erect\. Pe por]iunea limbului.2 cm la baz\ [i 0.7).5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Frunzele. cu o rusticitate evident\. 1985). Perigonul. au ap\rut mai multe forme ecologice. La baza lor. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. mu[te).3. alc\tuind o forma]iune cilindric\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). Pe restul por]iunii lor. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. florifer\. înalt\ de 80-120 cm.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. într-un singur plan vertical. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. [i alta de tip nord-european [i nordamerican.4.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. groas\ de 1-1. ca [i la usturoi (fig. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\.4-0. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite.7 . tecile se suprapun unele peste altele. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. 8. Fructul [i semin]ele sunt Fig. îngro[at\ [i suculent\. Butnariu [i colab. format din cele [ase tepale. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. În anul urm\tor. roz sau violacee. fiind liniar. Frunzele. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Pe acest disc. dac\ sunt din exterior. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . pe partea sa superioar\. sub form\ de jgheab. plin\ în interior. ca la toate speciile alliacee. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. denumit\ tulpin\ fals\. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. sunt albeg\lbui. cilindric\. 8. neted\. în condi]ii de mediu diferite. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. 8.

Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului.. N. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse. A[adar. de tradi]ie. MUNTEANU pe timpul iernii. ]ar\ cu tradi]ie veche. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 1994). 90 .6. Picior de elefant. 1992. 1994). În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\.N. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. plantele r\mân mici. În Fran]a. 8. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). Brewster.5. Apa. Dup\ plantare sau r\s\rire. Fa]\ de ap\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. 1998) 8. vegetarea înceteaz\. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.2-0. P2O5=1 kg. În condi]iile de secet\. dar [i de cerin]ele consumatorilor. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. de toamn\ [i de iarn\. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. de var\. În acest stadiu. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury.5 kg [i S=0.6 kg.3. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. STAN. când plantele sunt mature pentru primul an. de Carentan. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. K2O=4 kg. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. 1994): N=2-3 kg. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. de asemenea. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. dar nu ca regim. dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. iar dac\ este mai sc\zut\.3. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. în func]ie de zona de evolu]ie. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. Mg=0. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari..

adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama.6. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. la 28-30 cm adâncime. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. dac\ este necesar. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. 1998). Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. în aceea[i zi. pân\ la sem\nat. dup\ modelare. Chiar înainte de r\s\rire. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. la adâncimea de 1. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. ca plant\ indicatoare. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. În principiu. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. 91 . Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\.LEGUMICULTUR| II 8. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Sem\natul se execut\ mecanizat.8. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. în func]ie de zon\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama.1. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea.3. s\ fie profund [i fertil. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând.5-2 cm. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. terenul se t\v\luge[te.. Preg\tirea terenului începe din toamn\.

prin r\sad 92 . MUNTEANU Fig. STAN. N. 8. d .pe teren modelat.N. b .8 . c. prin sem\nat direct sau prin r\sad.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat.

3). folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase.6. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. În atare circumstan]e. de regul\. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. Pentru consum imediat.2 [i 8. Dup\ dislocare. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. care se repet\ dup\ r\rire. absolut necesar\. O lucrare special\. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). sporind calitatea recoltei. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). cultura se poate realiza în ogor propriu. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Pentru p\strare peste iarn\. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha.3. plantele se smulg. altfel. care se completeaz\ cu una mecanic\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. 8. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. cu ajutorul sapei sau cazmalei. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. sau semimecanizat. 93 . dup\ o cultur\ anticipat\. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. este mu[uroirea plantelor. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Cu prilejul acestei pra[ile. prin aspersie. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Dac\ sunt goluri. Recoltarea începe toamna târziu. În [an]uri. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. Recoltarea se face manual. prin aspersie.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând.2.

subspecii. STAN. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct.N. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie.4. de regul\. ceapa de iarn\ sau de tuns. 8. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. executate cu grapa cu col]i reglabili. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. dar poate ajunge la valori mai mari. N. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. ca [i la cultura prin sem\nat direct. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. 94 . În condi]iile de la noi din ]ar\. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. cu pân\ la 50-60%. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. dar la noi în ]ar\. în afara celor prezentate. usturoiului comun [i prazului. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. Prim\vara. Plantarea se face manual. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). dup\ ce au ap\rut buruienile. în cazul culturii prin r\sad. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. ceapa e[alot\.

Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. central\ [i de nord a Moldovei. 95 . pe bulbii din inflorescen]\. de un disc comun (fig. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. 8. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. de culoare cenu[iu-g\lbuie. nu formeaz\ semin]e. Este o specie peren\.Ceapa de Egipt (rocambole). cu o tunic\ de protec]ie groas\. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. prin discul propriu. iar tulpinile florifere.9). La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. nu formeaz\ flori. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. 8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. dar care.1. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Este originar\ din bazinul mediteraneean.4. dar [i din zona central\ a Asiei. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. f. de obicei. mai multe [i mai mici. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. Fig. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. fructe [i semin]e. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. ca [i cea colinar\.2. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. dar de dimensiuni mai mici. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Bulbii prezint\ 1-3 muguri.10).LEGUMICULTUR| II 8. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. 8. Frunzele cresc de la suprafa]a solului.4. La forma proliferum. 8. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. fiecare în parte. bulbiferum [i Allium cepa L f. aspr\. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i.9 .

3. Fig. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. De regul\. La noi în ]ar\. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. 8. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. Formeaz\ un bulb pu]in evident. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. prim\vara. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. 8. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic.4.11 . N. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu).4. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. 8. Când se înmul]e[te prin semin]e.N. Este o specie peren\. 8.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. cel mai Fig.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 . STAN. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\.10 . asem\n\toare cu prazul. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.11). se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. Plantarea se face toamna sau.. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. în anul urm\tor. de asemenea.4. care se folosesc în industria conservelor.

Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. cu mai mul]i bulbili. var. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. ophioscorodon Dom.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. 97 . 8. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. îndeosebi formele mediteraneene. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.12 . Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. Uneori. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. dar foarte mari. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. 1973). USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L.12). De Bucovina. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. iar `n anul urm\tor.5. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. Este bine cunoscut în întreaga lume. 8. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. ~n primul. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig.4. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni.

În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . sunt diferite.1. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.a. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare.5 mg/100 g. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. `n terenul destinat culturilor legumicole.N.1. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. din punct de vedere botanic. protein\ brut\ 2%. B1 [i B2=0. 9. se practic\ pe suprafe]e mai mici. N. astfel c\ este folosit\ aproape integral.08 mg/100g. precum [i unele vitamine: A=0. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. care se consum\ fier]i. culoare [i chiar gust. de[i. glucide simple 0. comparativ cu alte legume. C=20-25 mg/100 g [. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.8-1.1. cenu[\ 1%. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Importan]a agrofitotehnic\. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t.2 mg/100g. STAN. celuloz\ 0. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Familia Solanaceae 9. m\rime. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob.2%. De asemenea.4%. cop]i sau pr\ji]i. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\.

apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). cultura [i recolta sunt mult întârziate. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. Importan]a economic\. în mod surprinz\tor. Mai mult.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. De regul\.a.. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. pre]urile avantajoase de valorificare. în cazul culturii timpurii. În prezent. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. cum ar fi S. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.2. în cea mai mare parte. dar numai S. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. 99 . De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Factorii de risc. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. mai întâi în Transilvania.1. de[i las\ terenul. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Columbiei. S. în acest caz. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Cultura cartofilor timpurii. 1974). în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Cerin]a mare a pie]ei [i. S. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. demissum (rezistent\ la frig). tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. 9. cel târziu pân\ la 1 iulie. curat de buruieni. Bineîn]eles c\. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. în unele ]\ri din vestul Europei. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. Totu[i. ca urmare. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. S. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene).

se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star.0 cm. Tuberculul are o parte bazal\..3. se orienteaz\ pe vertical\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\.5-2.N. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. când este foarte tân\r. dup\ care cade. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. tulpinile aeriene. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive. iar în plus. În condi]ii de lumin\. Ace[tia sunt cilindrici. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. În cazul în care l\starul este distrus. tipice fiec\rui soi (fig. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. din care. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Tulpina. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. prin care se insereaz\ pe stolon. 9. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. de 1. STAN. care con]in trei muguri. m\rimi [i culori diferite. 1969). în condi]ii corespunz\toare. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. care se mai nume[te col]. [i o parte apical\ sau vârful. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. spre profunzimea solului. citat de Zanoschi [i Toma. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.2). în al doilea an. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. formând a[a-numi]ii ochi. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. De asemenea. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. ai tulpinii aeriene. Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. N. 100 . subterane. Din ace[ti ochi se formeaz\.1. În primul an. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\. 1958. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. Ace[tia pot avea forme diferite. 9. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. MUNTEANU 9.1). R\d\cina. mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. În condi]ii de întuneric. 1985).

erect\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 9. muchiat\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 9.1 . 1974). mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. în ciclul lor de via]\.2 . astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig.1).L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. denumit\ faz\ dormind\. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii. 9.LEGUMICULTUR| II Fig. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm. La o plant\ Fig. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. fistuloas\. 101 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu.

cu 5-10 flori. albastr\. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. pentamere. ovat-lanceola]i ori circulari. Gineceul este bicarpelar. 9. ovoidal\. de culoare alb\. sunt dens p\ro[i. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. prin autogamie. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. S\mân]a este mic\. De[i cartoful nu 102 . 1985). ro[iatic\. cu vârful ascu]it.1.9. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. Florile sunt actinomorfe.4.N. cu umiditate ridicat\. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. violet-închis\ etc. cu diferite tipuri de peri[ori. alb\ sau cenu[ie. cu dou\ loje. cu aspect rotat. STAN. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. N. grupate într-o cim\ terminal\. 9. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.5-2 mm în diametru. Uneori. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Polenizarea este direct\.3). iar corola este format\ din cinci petale unite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. 1974) Floarea. hermafrodite. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. Caliciul este format din cinci sepale unite. MUNTEANU Frunza. De asemenea. prinse pe baza corolei. Fig. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. eliptici. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. turtit\.3 .Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. Lobii (foliolele) sunt ova]i. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros.

iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. în asemenea cazuri.1). numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. iar perioada de lumin\ este maxim\. inclusiv pentru formarea tuberculilor. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor.. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. De asemenea. [i rolul de regulator termic. în Ceau[escu [i colab. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. cât [i p\r]ile aeriene. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. r\d\cinile pot cre[te. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. Riscul temperaturilor de înghe]. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. Totu[i. 103 . mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Tufa cre[te în condi]ii optime. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9.. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. are valori de 17-200 C (tabelul 9. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. în acest caz. în mod clar. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. Astfel. Rezult\ de aici.2 (dup\ Bala[a. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Tabelul 9. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Minus 1-2 Minus 0. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. în Ceau[escu [i colab. cartoful fiind o plant\ de zi lung\.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. apa având.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. 1984). Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie.

de care depinde succesul culturii. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. în Ceau[escu [i colab. La o ton\ de cartof. STAN. ca urmare.U. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. este favorabil\ udarea. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. prin caracteristicile sale. 1-1. De aceea.N. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. s\ fie fertil. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ .5 kg K2O.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. care are loc la nivelul stolonilor. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. bine structurat. în special prin aspersiune. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. acest regim. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. De aceea. 2 kg P2O5. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. N. tuberculilor [i r\d\cinilor. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate).U. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. solul. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%..5 kg MgO [i 2 kg S. 3 kg P2O5. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Solul este un factor de mediu important. 104 . pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. MUNTEANU Tabelul 9. Totu[i. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar.. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N.A. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). dar [i de intens\ activitate metabolic\. la nevoie.A. 8. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. 14 kg K2O. Din aceast\ cauz\. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.

Urmeaz\ fertilizarea de baz\. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee. în func]ie de posibilit\]ile tehnice.6. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. bineîn]eles.1.1.LEGUMICULTUR| II 9. biloane [i rigole de udare. Nu se recomand\ solanaceele [i. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. Tabelul 9. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. legumele verde]uri. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9..5 9. legumele din grupa cepei sau a verzei.0 16. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme. cu pant\ uniform\. cerealele p\ioase. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate.0 16. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.5. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii.3.1. cartoful decât dup\ 3-4 ani. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii.6.1. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. 9. s\ fie bine structurat. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie.

N. N. distan]ate la 70 cm (fig. 1992). pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. eventual. încol]i]i. cu diferite v\t\m\ri. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. deshidrata]i. În situa]ii normale. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. de exemplu. 1997). Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). dezinfec]ia [i încol]irea. manual. În unele situa]ii. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm.4 . Fig. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. cât [i cei prea mari. 9. calibrarea. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. STAN. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 106 . Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi..Modelarea terenului `n rigole [i biloane. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. În mod aproape generalizat. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 9. se pot folosi atât tuberculii mici. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei.

l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. În timpul acestei perioade. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Dac\ umiditatea scade prea mult. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. ce se afl\ într-un vas adecvat. 1997). timp de 2-4 ore. cu prec\dere.5-2. dup\ care se a[az\ în gr\mezi.5%. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\.0 mm. de culoare alb\ (col]i). Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. Dup\ suda]ie. În timpul aerisirii.. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. pentru a[a-numita suda]ie. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. 1973). În acest timp. înainte de plantare. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. luminii. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. Imersia dureaz\ circa cinci minute. la nevoie. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. solariile etc. mai ales. în func]ie de spa]iul de încol]ire. în spa]iul din jurul ochilor. Dup\ aceast\ etap\. Dup\ imersie. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. [i alte substan]e în amestec. serele. formeaz\ l\stari de 1. umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. În condi]ii de umiditate sc\zut\. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. pe pardoseala magaziei. eliminându-se. tuberculii. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. dar se pot folosi. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. în spa]ii corespunz\toare. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. 107 . când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare.

ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. în anii normali. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. În felul acesta. În principiu. acest moment coincide. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha.4). Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. simpli sau ramifica]i. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. cu lungimea de pân\ la 1.5-3 cm. folosind ma[ina de plantat r\saduri. N. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire.2). îngro[a]i. Calendaristic. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat.a.m. turb\.9.9. rumegu[ [i nisip. Atât plantarea manual\. dup\ care se adaug\. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. Plantarea tuberculilor. un nou strat de amestec. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. 9. sau complet mecanizat. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. Densitatea [i. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. acesta se ud\ bine. În vederea plant\rii.N. STAN. cu 20-30 martie. pe teren modelat (fig. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. Plantarea se poate efectua manual. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. pe rigolele deja trasate (fig. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. special echipat\ (MPR-5). Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii.d. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. respectiv. Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. 108 . într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. În unele cazuri.5).

odat\ cu plantarea. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. Imediat dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. Lucr\rile de îngrijire. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. de asemenea. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. Mana cartofului are. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii.A. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. postemergent.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Lipsa de umiditate. importan]\ redus\ pentru cultur\. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. de regul\.5 .4 kg/ha. Excesul de umiditate. se efectueaz\ o erbicidare. 9. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. de aceea. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor.LEGUMICULTUR| II Fig. întârzie procesul de formare a tuberculilor. se asigur\ circa 1. Dup\ plantare. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. Mancozeb.3-0. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.U. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. De regul\.

Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii.N.7). În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Lucrarea se face manual.6).3 l/ha. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. STAN. în rigole deschise mecanizat sau manual. se culeg tuberculii cei mai mari. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).3 l/ha. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat.9.9. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. cuibul se desface cu sapa. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. l\]imea dintre rigole este de 75 cm. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). În ambele cazuri. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. semimecanizat sau mecanizat. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. 1992). De regul\. Calendaristic.. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel.6.0. în sistem cuvertur\ [.5 aprilie. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. 9.2. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. În cazul e[alon\rii recolt\rii. în tunele joase. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.1. N. fiind încadrat\ între 5 martie . Fastac-0. manual. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.1 l/ha sau Karate. iar 110 . produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha.a.

7 . 9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.6 . Fig. mai mari între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i. în mod corespunz\tor. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.

cuprinzând sub el dou\ rânduri. b .8 .tunelul pe rigol\. 9. 112 . tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. STAN. Într-o alt\ variant\.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a .8). N. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante.9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei.N. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante. Fig.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C.

9). Fig. Fig. sub form\ pr\jit\ etc). Acestea. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. terenul trebuie s\ fie bilonat.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. denumit [i cartof dulce. dar f\r\ succesul scontat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. De la batat. erbacee. Batatul este o specie anual\. asem\n\toare cartofului. 9. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. R\d\cinile. din loc în loc. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\. BATATUL Ipomoea batatas Poir. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. supe.9.10 .Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. 1969) 113 .Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. în medie.2. sin.9 . Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. Înainte de plasarea foliei. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. Convolvulus batatas L. iar în sol un sistem radicular puternic. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. creme.

MUNTEANU înr\d\cina]i. 114 . care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.N. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. fertiliz\ri faziale. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. N.a. ud\ri. rezulta]i din l\stari. 9. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig.10). O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. STAN.

De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\.. napus ssp. simpl\ sau asortat\. Familia Cruciferae 10. De la aceste specii se consum\ frunzele. printre altele. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . rapifera Metzg (2n=20) [i napul . Importan]a alimentar\.1. tulpinile îngro[ate. ]esutul preinflorescen]ial. rapifera Metzg (2n=38). prin num\rul de cromozomi (2n=18 . cu sau f\r\ carne etc. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. pedunculii. 1.a.5% 115 . campestris ssp.B. [i varza asiatic\.pentru B. Brassicaceae. practic. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. reprezentat\ de specia B. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L. familia Cruciferae sin. în tot cursul anului. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). varza se consum\.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L.B.2-1.1. oleracea L. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\.. capitata L. mugurii floriferi [.pentru B. 5-6% glucide. alba DC. 10. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. Dup\ locul lor de origine. f. diferite preparate culinare. încadrat\ sistematic în specia B. oleracea [i 2n=20 .. campestris L. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.1. var. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.

recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. cu fosfor – 31mg/100g [.a. silvestris L). În prezent. În ]ara noastr\. în câmp [i în spa]ii protejate.. complexul B . ca varza timpurie. era pu]in cultivat\. STAN.50 mg/100g. începând cu secolul al XIIlea. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). unde g\se[te condi]ii prielnice. unele lucr\ri. putând fi complet mecanizate. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).2. pe linie filogenetic\. În ]ara noastr\. practic între cele dou\ cercuri polare. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. MUNTEANU proteine. înc\ din antichitate. var. prin r\sad. de regul\. mai ales la m\n\stiri. 1998). fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. 0. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. 10.N. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu.a. În secolul al XIX-lea. o suprafa]\ de circa 30.. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. unele toponine sau nume de persoane.2 mg/100g [. s\ruri minerale: de calciu . împreun\ cu altele. în medie. de var\ sau de toamn\. Dup\ datele statistice FAO.46mg/100g. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. 116 . o. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.2 % gr\simi. 31 mg/100g fosfor. în ultimii 10 ani. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic.20 mg/100g.a. asociate [. 1995). cultura acestei legume. asigurând venituri.1. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. de la înfiin]are pân\ la recoltare. a fost cultivat\.1-1. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. p\str\rii temporare [i valorific\rii. din prim\var\ pân\ în toamn\. 2000).24 mg/100g potasiu. Importan]a agrofitotehnic\.. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. din varza s\lbatic\ (B. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. practic. vitamine: C .000 ha/an. în culturi succesive. duble. N.1. de sodiu . de potasiu . cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.

4 . În faza de r\sad.1 . ovat\. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). 10. de form\ conic\ sau cilindric\.3.). amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. eliptic sau aproape circular. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Pe tulpina florifer\. glabr\.aspectul general. iar cele interioare sunt albe. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. 1 . fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. tulpina lemnificate (fig.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple.5 m adâncime. cu r\d\cina [i. ce poate ajunge pân\ la 1. 3 . la exterior lemnoas\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\.1. 10. Tulpina. în interior c\rnoas\. grupate în raceme lungi. scurt pe]iolate. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\.c\p\]âna. groas\. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. 10. cu limbul oval. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. Florile sunt actinomorfe. par]ial. frunzele bazale sunt pe]iolate. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. bogat ramificat\. eliptic\.1). formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. Primele frunze normale Fig. sulfurii sau alburii. hermafrodite. este scurt\ (15-20 cm). puternic ramificat\. 2 . laxe. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. tetramere. Frunzele exterioare sunt verzi.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. glauc\. 117 . alterne. ierboas\. conic\ etc.

Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\.2). Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. 1985). Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. brune sau cafeniu negre. uneori reticulate. N. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. Semin]ele sunt aproape sferice. [i anume 2-30C. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. 2 . din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. Deoarece inflorescen]a este un racem. Oricum. Totu[i. STAN. rostrat\. produc]ii mari. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. cu diametrul de 2-3 mm. iar ultimele cele de la vârful racemului. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. Polenizarea.000-4. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. netede ori fin striate.sec]iune longitudinal\ prin fruct. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. procesul de germinare 118 Fig. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei.4. 10.1. dehiscent\ (fig. De[i are flori hermafrodite. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Pe o plant\ se pot forma 3.2 . Temperatura.N. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. 10. cele patru carpele sunt concrescute între ele. 3 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. 10. albinele.sec]iune prin semin]e .000 de flori. La temperaturi mai ridicate. cele de la baz\ au format deja silicve. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 .

În cazul solului. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. În schimb. respectiv. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. c\p\]ânile r\mân mici. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. cre[terea înceteaz\. Astfel. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. dar cantitativ mai reduse. La varza timpurie. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. în faza de r\sad. De aceea. Dup\ majoritatea autorilor. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. datorit\ vernaliz\rii. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. afânate sau. dac\ lumina este de intensitate slab\. cât [i în atmosfer\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. 1969).LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. uneori.. iar la 18-200C. 1956). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. cât [i sub aspect cantitativ. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. 1982). o faz\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). 1998). în toat\ perioada ciclului vital. Peste limita de 20-250C. de asemenea. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. Astfel. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Lumina. iar în faze mai avansate. în faza de r\sad. este necesar ca. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. adic\ la temperatura de minus 5-60C. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. atât din punct de vedere calitativ. Dup\ germinare. Beker-Dillingen. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. pe terenuri umbrite. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. Vara. 1956. cu cerin]e mari. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. în 3-4 zile. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. La temperaturi mai ridicate. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. În acela[i timp. atât în sol. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. În faza de cre[tere vegetativ\. 1989). Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i.

120 . MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. De regul\. în general. În compara]ie cu alte plante legumicole. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii.7 kg CaO [i 0. profunde. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. la niveluri optime de 75-80%. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. 1. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.1. 04 . de[i are unele avantaje. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. 02. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. aplicat toamna sau.3 kg azot. în ]ara noastr\. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.). Reac]ia solului poate varia. 03 semitârziu. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. Astfel. De asemenea. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.5. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. provenind din str\in\tate. prim\vara. STAN. 0. cât [i hibrizii F1. hibrid F1 etc.extratimpuriu. Irigarea prin brazde. 4. favorizând b\ltirea. De asemenea. forma [i m\rimea c\p\]ânii. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. al\turi de ap\.târziu. în limite medii. anterior preg\tirii terenului. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 .3 kg MgO. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.N. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.20 kg P2O5. Solul. 01 .1.40 kg K2O. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. N. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale.de var\. la nevoie. 2000). Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. 10.5. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.timpuriu. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus.

LEGUMICULTUR| II 121 .

toamna. ardeii. 122 . ferite de curen]i reci. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\.) [i din grupa cepei. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie.6. cum sunt: castrave]ii. sfecl\ ro[ie. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.2.2. prin dou\ treceri. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. este necesar ca.N. 45 kg P2O5. bame. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. STAN. 210 kg K2O. Fertilizarea de baz\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure.6. MUNTEANU 10. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. N. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. expuse la soare. Mobilizarea solului. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. Tehnologia de cultivare 10. dovleceii.8. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. castrave]i. Preg\tirea solului. ]elin\. imediat dup\ nivelare. s\ se realizeze produc]ii maxime. La rândul ei. care au boli [i d\un\tori comuni.). p\tl\gelele vinete etc. fasolea de gr\din\ [i cartofii. situate pe terasa a doua a râurilor. cu diferite grade de evolu]ie. etc. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. În leg\tur\ cu aceasta. prin fertilizarea de baz\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie.1. plantele extrag din sol: 115 kg N. 175 kg CaO [i 14 kg MgO. tomatele. de tipul solurilor aluviale. Sunt preferate terenurile ad\postite natural.a. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Toamna.1. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. p\trunjel. la 8-10 cm adâncime.1. p\stârnac. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. lobod\ de gr\din\ [. Locul în rota]ia culturilor.

Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). Astfel. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. În cazul gospod\riilor popula]iilor. cu suprafe]e mici. se folosesc doze orientative.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.5 g sare potasic\ la m2. prim\vara devreme.8 sau 123 . care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. În cazul verzei timpurii. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s. inclusiv modelarea solului pentru ca. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\.2 în agregat cu tractorul U-650M. dup\ care se face modelarea. odat\ cu s\patul adânc de toamn\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. 60 g superfosfat [i 12. s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.2%). M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.

astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. MUNTEANU MMS-4. Erbicidarea. [i de aceast\ dat\.8.tratamentul chimic. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. respectiv 15 g/m2. pr\fuirea cu 124 . Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. . În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat.N. acestea se vor executa dup\ plantare. înainte de sem\nat. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.2. modelarea se execut\ tot din toamn\. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. N. la adâncimea de 5-8 cm. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm.8. pe rigole. deoarece. Terenul fiind modelat. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. în acela[i mod ca [i Treflanul. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. acest erbicid fiind foarte volatil.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. prim\vara. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. astfel modelat. echipat cu rari]e.5). dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. în cazul gospod\riilor popula]iei. în cantitate de 3-4 litri/ha. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. STAN. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. solul. Preg\tirea semin]elor.

. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.3. se ud\ cu 125 . în vederea gr\birii germina]iei. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).stimularea semin]elor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. folosind rama de sem\nat. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. se taseaz\. prin împr\[tiere. 1986). prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0.5% timp de 10-12 ore. în vârst\ de 40-45 zile. Tabelul 10.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. Producerea r\sadurilor.

se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.06 20.6 0.05 15.3 0.05-20.4-0.06 15.04 01.3 0.07 15.05-10.06 01.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.05 20.03-30.03 10.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.06 05.5 0.06-25. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.06-15.06-25. Tabelul 10.3 0.3 0.06-20.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.3 0.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05 20.04-10.06 01.03-5.01-5.02-10.04-10.07-30.4).0 0. STAN.06 05.06 20.3 0.05-05.05 01.05 25.04 20.N.03 25.06 01.3 0.05-15.5-0.07 10.05 25.04-20.05-15.02-05.05 15.06-20.06 30.06-15.02 15.3 0.06-30. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07 10.04-15.07-15.5-2.03-15.5 0.05-15.05 15.05 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.07 05.02 15.05-15.3 0.03 01.05-05.07 - 20.4 1.8-1 0.06-10.3 0.06-15.03-30.06 - 25.3 0.4-0.07 01. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-20.0-2.05-05.4-0.06-10.03 01.4 1.02 plant\rii 5.07 01.3 0.06-10.3 0.06-10.04 01.3 0.0 0.01-10.01-15.05-05.04-05.05 20.06-10. N.05-25.05-25.06-15.07 10.05 15.05 - 01.05 15.

la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). Tabelul 10.4%. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor.4%. . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. conform datelor din tabelul 10. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 500 g sulfat de potasiu. Actelic 50 EC 0. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. de culoare verde-închis. la 8-10 zile de la repicat.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. în cuburi nutritive. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.1% (Costache M. prin coborârea temperaturii la 4-60C.dirijarea temperaturii. În momentul plant\rii. Dithane M-45 0.05%. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2).5.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.25%. pentru combaterea afidelor. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. . Onevos 33 EC 0.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. la semnalarea stacului.1% sau Sinoratox 35 EC 0. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\. .2%. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. [i colab. 127 .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\.2%. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 200 g superfosfat. Divipan 100 EC 0. folosind 300 g azotat de amoniu.3%.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. 1987). la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.05%. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. Sandofan C WP 0. Turdacupral 50 PU 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. . Perozin B 75 WP 0.

10. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. revin 5. soi [i calitate. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Dac\ este necesar. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. Completarea golurilor se face manual. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Pe fiecare strat în\l]at. Lucr\rile de îngrijire.N. 200250 m3/ha. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). revenind 6. STAN. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. odat\ cu executarea plant\rii. 10. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm.3).3 . În timpul perioadei de vegeta]ie. Tot din acest motiv.55 plante pe m2. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. distribuindu-se circa 0. umidit\]ii [i aerisirii. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. cu r\sad de aceea[i vârst\. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. la 5-6 zile de la plantare. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.5-1 litru ap\ la plant\. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. 128 . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.67 plante la m2. N.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cele alungite. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. aplicând 4-5 ud\ri. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. Fig. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii.

În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. dar peste 350-500 grame.15%. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. ca adeziv.5%)** 129 .7). cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. cu fermitate evident\. În cazul culturilor pentru consum. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. bine învelite. Calendaristic. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. eliminarea plantelor atacate). pe rând. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. pe o adâncime de 50-60 cm. Tabelul 10.6 [i 10. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. [i de 1-2 ori manual. în func]ie de zon\. prin t\iere cu cu]itul. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. soi [i epoca de înfiin]are. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. Produc]ia este de 15-20 t/ha. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. Dac\ este nevoie. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. în faza de formare a c\p\]ânii. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. e[alonat în 3-4 reprize. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. În gospod\riile popula]iei. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. igien\ cultural\. Oxiclorur\ de cupru 0. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. sub primele 3-4 frunze exterioare. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile.

distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. Ronilan 0. STAN. dezinfec]ia amestecului nutritiv. ar\tura adânc\ din toamn\. Benlate 0. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor.3%.1%. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. Rovral 0.1%.5%. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave.2% sau Perozin 0.2%. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.15%) Rota]ia culturilor.1%. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Nemispor 0. Brave 500 0. Manzate 0.3% sau Dithane M-45 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. sin P.4-0. 0.2%.15%. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. igien\ cultural\. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. Curzate plus T 0. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. evitarea terenurilor ude [i acide.2%.2%. Fundazol 0.. în special la culturile semincere (Daconil 0.10. Mycodifol 0. igien\ cultural\. tratarea culturilor (Perozin 0. N. ar\tura adânc\ de toamn\.6 .1% sau Fundazol 0.1%.25%. igien\ cultural\.1%.1% sau Sumilex 0. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. tratamente. dezinfec]ia termic\ a semin]elor.1%) Rota]ia culturilor. Tiuram 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. igiena cultural\. folosirea de soiuri rezistente.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente.25%.N. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.2%. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. Dithane M-45 0. Captadin 0. dezinfec]ia amestecului nutritiv.5%. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Benagro 0. distrugerea resturilor vegetale.5%) Rota]ia culturilor.05-0. tratarea culturilor (Benlate 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Nemispor.15%. Benagro 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. Topsin M 0.15-0. Merpan 0.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. ar\tura adânc\ de toamn\. Miltox 0.2%. ca adeziv 130 . igien\ cultural\. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0.25%) Igien\ cultural\.2%. combaterea insectelor vectoare.4%.

tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.1%. Carbaril 50 WP 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.4%. Dipterex 80 PS 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. combatere biologic\ 131 . Clorofos 75 PS 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. Decis 25 EC 0.2% etc. Metathion 50 EC 0.15%.15%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.1%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.05% etc. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%) Igien\ cultural\.1%.05%.15%.05%.05%). tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. Zolone 35 EC 0.4%.4%. Ambuch 25 EC 0. Thuringin 0.4%. Decis 25 EC 0.15%. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.15%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. Fernos 50 WP 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.2%. folosirea de (Phyllotreta atra).15%. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Sinoratox 35 EC 0.4%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. plantarea în câmp cât mai devreme.15%.15%. Clorofos 75 PS 0. Carbetox 37 EC 0.2%. Sumithion 50 EC 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.15% etc. tratamente (Carbetox 37 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Diazinon 60 EC 0. Actel[lic 25 EC 0.15%. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. Sinoratox 35 EC 0.2%.2% etc. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Sinoratox 35 EC 0. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0.04%. Dipterex 80 PS 0. Sumithion 50 EC 0. Triclorofon 80 PS 0.2%. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Triclorofon 80 PS 0. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. Basudin 60 EC 0. igien\ cultural\. r\saduri s\n\toase [i viguroase. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.2%.15%.4%.04%.15%.05%.). ar\tur\ adânc\ din toamn\. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.15%.

) [i cele din grupa cepei.2.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Locul în rota]ia culturilor.2%. Decis 25 EC 0.15% . Ar\tur\ adânc\ de toamn\. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. 20 kg P2O5. igien\ cultural\. Sumithion 50 EC 0. toamna. bine nivelat.01% etc. tratamente (Birlane 10 G 0. 75 kg K2O. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. De aceea se alege un teren plan. Ripcord 40 EC 0. care pierd repede apa. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.2%.1%.1% etc. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.1%. ridichi. p\trunjel. Preg\tirea solului.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. Zolone 30 WP 0. Carbetox 37 EC 0.04%.1. fasolea de gr\din\ [i bobul. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente). imediat dup\ nivelarea de exploatare.. ]elin\ etc.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha.05%.6. Se evit\ solurile prea u[oare. plantele extrag din sol: 84 kg N. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. STAN.N. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. 1985). Zolone 35 EC 0. deosebit de periculo[i. MUNTEANU Tabelul 10. tratamente (Sumithion 50 EC 0. Ca urmare. cât [i în atmosfer\. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. N.4%.15%. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .7 . Hostathion 40 EC 0. Fertilizarea de baz\. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Folithion 50 EC 0. ca adeziv 10. Sinoratox 35 EC 0. ar\tur\ adânc\ de toamn\. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Metation 50 EC 0.4%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. în cele mai bune condi]ii. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Decis 25 EC 0.05%. profund [i bogat în humus. p\stârnac. la nivelul în\l]imii plantelor.15%. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Cultura de var\ Alegerea terenului.

acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Astfel. rigolele s\ fie adâncite. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. în 2-3 reprize (15-20 martie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. sau cu DR-5. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. se folosesc doze orientative.2).2. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd.2. Varza de var\. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Producerea r\sadurilor. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. Dup\ sem\nat. la 5x5 cm. în solarii neînc\lzite. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . irigându-se de mai multe ori. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. înainte de plantare cu 10-14 zile. Erbicidarea. utilizând rama de sem\nat. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Modelarea solului. urmând ca. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi.3. odat\ cu modelarea propriu-zis\. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. echipat cu corpuri de rari]e. se ud\.

4). în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. 134 . MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. distribuindu-se circa 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. Fig. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. în 2-3 etape. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).N. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini. înl\turarea vârfului pivotului. dup\ care se mocirlesc.5 plante la m2. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10.4 . Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\.5-1 litru ap\ la plant\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. 10.4). STAN. La r\sadurile nerepicate. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de circa 5. N. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. cu specificarea c\. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. 4 g/m2.

se înregistreaz\ temperaturi ridicate. orz de toamn\. peste 1 kg/bucat\. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. [i manual. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. în cazul cultivarelor hibride. adic\. ceap\ [i usturoi pentru stufat. manual. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. la nevoie. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. spanac. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. seara.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. a unor epoci intermediare. 10. de regul\. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. de 3-4 ori între rânduri. de 1-2 ori între plante pe rând. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. În schimb. borceag. Celelalte lucr\ri de între]inere. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. c\p\]ânile sunt mult mai mari.6. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se efectueaz\ ca la varza timpurie. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. 135 . cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase.3. pân\ la cre[terea temperaturii. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Locul în rota]ia culturilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu.1. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze. a[a cum s-a ar\tat. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. destul de periculo[i. în general. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. astfel ca. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie.. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. Recoltarea se execut\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. În acest scop. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. secar\ mas\ verde etc. Produc]ia este de 20-35 t/ha. apa s\ se infiltreze în adâncime. în condi]ii optime de tehnologie. dar. Datorit\ d\un\torilor. care sunt mult mai uniforme.

gr\pându-se concomitent. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.000 plante la ha (fig. deoarece r\sadul nu se repic\.5). 4 g/m2. dac\ este nevoie. fertil. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. realizându-se o densitate de aproximativ 45. 136 . Dup\ sem\nat se ud\. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. permeabil. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. 1973). Pentru gospod\riile popula]iei. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 10. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. f\r\ gre[uri [i coame.N. MUNTEANU Vara. se m\run]e[te [i se niveleaz\.50. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Bala[a. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. STAN. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. se dezinfecteaz\. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale.000 . se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Se seam\n\ rar. în vârst\ de 40 zile. se afâneaz\. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. la varza timpurie. utilizând rama de sem\nat. N. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. 50 kg P2O5. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Producerea r\sadurilor. 1969. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Ar\tura de var\ se execut\ uniform.

10. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%).6.4. . Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. 10. revenind o densitate de 4 plante/m2. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).1. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . în general. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. recoltarea se poate realiza mecanizat. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\.LEGUMICULTUR| II Fig.nu se mai face modelarea. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.5 . 137 . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. concomitent. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\.

la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. în agregat cu tractorul L-445. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. Culturile premerg\toare. produc]iile fiind acelea[i. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. 1969). având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. cu unele deosebiri. . Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. l\sându-le pe cele mai viguroase.1. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. 10. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\.6. iau apa din adâncime. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. o bun\ premerg\toare (Maier. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. având un sistem radicular mai profund. salata.8-1 kg s\mân]\ la hectar. în func]ie de zona de cultur\.N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. de preferin]\. Astfel. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. N. castrave]ii. R\sadul se produce. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. în luna ianuarie). printr-o greblare u[oar\. folosindu-se 0. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. ardeii. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. ob]inute prin sem\natul direct în câmp. Producerea r\sadurilor. Dat fiind specificul intensiv. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. dup\ s\pat. SUP-21 sau Saxonia-270. l\sându-se între plante 10 cm. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate.Se face r\ritul plantelor.5. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. . ata[at la sem\n\toare. în general. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. STAN. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori.

(1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. cu 10-12 zile înainte de plantare. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. 139 . se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire.8) modificat\ ([asiu de 2. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. Vâlceanu [i colab. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. gr\parea terenului. Dirijarea factorilor de mediu.F. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. imediat ce terenul permite.L. înc\ din toamn\.65-70 zile. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. echipat cu rari]e. (1980). 6-80C. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. În cazul tunelelor joase de polietilen\.6 m). care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Prim\vara. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.-S.L.F. 60 zile. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.8). conform schemei de înfiin]are a culturii. repicat la cuburi nutritive. În acest scop. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). Di]u [i colab. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.C.4).P.L.C.4 sau FPP-1. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. 16-180C pân\ la repicare. 10-120C dup\ repicare noaptea.3). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). 12-140C dup\ repicare pe timp noros.C. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. iar I. I. Preg\tirea terenului. Dup\ 35-45 zile. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. se execut\ dezinfec]ia solului. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. în ghivece sau cuburi nutritive. Instalarea ad\postului. Buz\u (1984) .

înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. L. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i.7).9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. Maier [i colab.C. MUNTEANU Înfiin]area culturii. (cu l\]imea de 5. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.L.L. Densitatea poate fi mai mare (90. implicit. irigarea prin brazd\ a culturii [. asigurând o densitate de 57.F. Vidra [i S. în solariile bloc. Buz\u. F. 10. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.L.L.C. de tipul de ad\post. 10. Maier(1969) recomand\.P. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. atât în solariile bloc.000). 25 a III-a.C. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului.000 plante la hectar. la plantare. De regul\.L. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. Tehnologia cadru.P. N. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). realizând o densitate de 85.000 plante la hectar.F.000 plante în solariile tunel (fig. pentru solariile tip I.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. În condi]iile din sudul ]\rii. folosind schema 57+46+94+57 cm. elaborat\ de I.C. realizând o densitate de 50.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. 10. Cobâla[ [i colab. pe brazde u[or ridicate. realizând densit\]i de 57. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Tot pentru tunele joase.000-110.000 plante la hectar.F. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.P.000 plante la hectar (I. STAN.S.-S. (1969.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig.40 m).b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.N. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.000 [i respectiv 60.C. M\nescu (1972) recomand\. C. Buz\u. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. 140 .. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. densit\]ile recomandate sunt de 57. 1984). [i 20-25 martie pentru celelalte zone. 1981. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. 1978. asigurând circa 53. 1984). densit\]i de înfiin]are a culturii. Buz\u (1981). 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.a. 10. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. a. pentru tunele joase epoca 5-10 martie. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. de condi]iile meteorologice. folosirea intensiv\ a terenului. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.C. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\.6) În ad\posturile joase. Ceau[escu [i colab.L. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. dar în zona de nord-est. la distan]a 30x30 cm.000 plante la hectar. 1981). Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.

Înainte de plantare. Udarea în 141 . îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.L.F. tasând bine solul. r\sadurile vor fi bine udate. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.LEGUMICULTUR| II a b Fig. 10. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.6 .Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I. în cuiburi sau în rigole.C.

Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. STAN. posibilit\]ile reduse de aerisire). temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). de exemplu. În acela[i timp. a b Fig. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Din aceste considerente. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. N. acoperirea cu folie de polietilen\. lipsa agentului termic. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp. Pentru cultura de varz\. pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. 142 . temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. comparativ cu serele din sticl\.N. Dac\ totu[i este nevoie. 10-7 . cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta.

sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.LEGUMICULTUR| II a b Fig.C. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric.L. În cazul temperaturilor prea mari.8 . Buz\u.F.C.-S.P.L. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%. 10.

se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau.9 .L. în func]ie de condi]iile de mediu. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor.A. 144 . 6-9 ud\ri. folosind ma[ini [i aparate specifice. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. 10. cu care ocazie se refac rigolele de udare. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Lucr\rile de îngrijire. de regul\ prin brazde.-S. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. STAN. molia verzei (Plutella brassicae). Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). 1984). Buz\u. N.U. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice.C. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.L. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat.C. spre sfâr[itul perioadei. De asemenea. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.P. Fig. Buz\u. ori folosind motocultorul. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc. în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.F.C. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute. La nevoie. – S. La tunelele joase. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. Se aplic\.P.F. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).L. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. melcii f\r\ cochilie (Lymax). buha verzei (Mamestra brassicae). în func]ie de dotarea tehnic\. (I. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or.L.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.C.N. uneori. cu norme de 200-300 m3/ha. la ambele tipuri constructive. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. aerisirea se face în intervale scurte de timp. prin ridicarea pe lateral\ a foliei.

10). Familia Cruciferae 10. 1969. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. 1969. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. practic. de gustul mai apetisant. 1973). fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. de asemenea. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. capitata L. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. eventual. De obicei. f. rubra L. simple sau asortate.2. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate.2. aceea[i ca la varza alb\. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului.2. în teren neprotejat. din mai pân\ în iunie. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. 10. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. 1986). Radu. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. Importan]a culturii Varza ro[ie. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni.2. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. Maier.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. 10. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. 1965. în toate zonele legumicole.3. 10. 10.2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. 145 . 1978.1. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic.

iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[).4.6. de obicei. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. dar în Europa. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200.5. practic. al plantei. lumina joac\ un rol relativ redus. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.10 . N.2. Plantele sunt foarte viguroase. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Acest soi este tardiv. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. 10. datorit\ prezen]ei Fig. ca varz\ târzie (de toamn\). ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. conform cerin]elor pie]ei. cu c\p\]âni globulos-alungite. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C.2.2. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. Temperatura.aspectul general antocianului în celule. În România s-au cultivat câteva soiuri. reavene [i fertile. de origine german\.N. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. 10. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. necesit\ soluri mijlocii. STAN. MUNTEANU 10. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. profunde. dar în ultimul timp nu este de neglijat. 10.Varza ro[ie: 1 . întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. de culoare violet\ [i foarte îndesate. înc\ din perioada 1950-1960. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. 146 . de exemplu. 2 .

mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. 10. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\.2). 10. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. orientativ. realizându-se o densitate de 55.000-60. Ca urmare.000 plante/ha. cultura târzie. Înfiin]area culturii. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. determinat\ prin cartarea agrochimic\.11). Pe fiecare strat în\l]at.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.11 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Locul în rota]ia culturilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. cu l\]imea la coronament de 104 cm. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. ceea ce asigur\ o densitate de 55.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Fig. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae.000 plante la ha (fig.

var.12). cultura este practic necunoscut\. MUNTEANU sare potasic\. STAN. bullata D. 10. atât în anul întâi. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie.3. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Datorit\ fine]ii. în secolul al XVI-lea. în vederea consumului în stare proasp\t\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. 10.3.1. Familia Cruciferae 10. În România. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. La noi în ]ar\. sin. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. dar pe suprafe]e relativ mici. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. N. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.2. 148 . sabauda L. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. 10. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985.3. cât [i în anul al doilea (fig.N. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii.3.C. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. în secolele XVIII-XIX.3. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. 10. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.

se vor asigura.aspect general.5. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.3. Acesta a fost creat la I.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.3. De aceea.frunza din partea superioar\ a rozetei. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. 149 . condi]iile de sol. 10. la care s-a ad\ugat. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\.LEGUMICULTUR| II Fig. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. chiar ro[ie-violacee. Aceast\ varietate este alogam\. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. se cer asigurate. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. cu prioritate. cu polenizare entomofil\.L. soiul românesc Marilena. fr\gezime. 2 .12 . crocan]\ [i gust pl\cut. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.C. 10.c\p\]âna. cu foliajul verde închis. Vidra. la cultivarele mai noi. fiind moi. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. este semitardiv. 3 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\.F.4. 4 . 10. la circa 15 ani. cu ridic\turi convexe.Varza crea]\: 1 . ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. 1985). cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha. la nivel optim.

Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. STAN. 150 .000 plante la ha (fig. N. având în vedere [i soiurile folosite. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. soi [i epoca de recoltat. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). în func]ie de zon\. La noi în ]ar\.N. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. 10. 10.3.000-55.13). Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\.13 . tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. în variantele de cultur\ timpurie. acolo unde se cultiv\ [i. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. realizându-se o densitate de 50. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. Alegerea terenului. realizându-se o densitate de 55. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. MUNTEANU 10.6. Locul în rota]ia culturilor.000 plante la ha. cel mai mult. de var\ sau de toamn\. se practic\.

La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman.2. 10. 10. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 151 . Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. în principiu. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. 3. 10. are niveluri mult mai ridicate. Calendaristic. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol.4. Eventual. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. verzi[oare în unt. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. verzi[oare pane [. Valoare alimentar\. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig.1.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. 10.C. 6-7% glucide. var. Familia Cruciferae 10.4. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. care reprezint\ partea comestibil\. fiind de 20-40 t/ha. vitamine [. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.2-3. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.4. s\ruri minerale. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei.a. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. formate în axila frunzelor.5% substan]e proteice. pân\ toamna târziu. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. gemmifera D.3.a. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. dup\ ce se ridic\ roua. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. ierboas\ în faza tân\r\. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\.14).4. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. cu 2-3 zile înainte de recoltare. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. dar mai ales în vestul Europei.

Varza de Bruxelles: 1 . din aceast\ cauz\. 1969). Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. N. cât [i din mugurele terminal. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Frunzele sunt pe]iolate. pu]in mai rotunjit. asem\n\tori celorlalte variet\]i.N. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. grosimea tulpinii. 10. mai ales în 152 . Atât din verzi[oare. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu.plant\ cu tulpin\ joas\. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[. u[or oblic\ în jos. MUNTEANU Fig. 10.4. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf. Florile.14 . dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. În zona apical\. STAN. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\.4.plant\ cu tulpin\ `nalt\. cu masa variind între 10-30 g. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. 2 . de care depind num\rul. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. Tulpina este erect\. dar mai ales.

la sfâr[itul lunii mai. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului.. Vernalizarea. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. verzi[oarele sunt mari. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie.4. pe cât posibil. În caz de secet\. mai ales. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\.4. 1971). cu vigoare medie spre mare. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). datorit\ masei vegetative. deschiderea rigolelor pentru 153 . ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\.5. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. care este tardiv (180-200 zile). nivelarea de exploatare. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. 10.6. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. De asemenea. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. în caz de vânturi puternice. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Preg\tirea solului. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). profund. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). fertil [i semiargilos. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules.. Marinescu N. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni). tulpina de 70-80 cm. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. Prim\vara. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. Toamna. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. solul trebuie s\ fie bine structurat. Astfel. 10. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni.

Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. N. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. MUNTEANU modelat solul. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie.15). . cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: . Producerea r\sadurilor. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii.15 . realizându-se o densitate de circa 40. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. r\sadurile sunt bune de plantat. R\sadurile nu se repic\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze.000 plante la ha (fig.N. 10. Fig 10. amenajate în câmp. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. STAN.

Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. prin ruperea cu mâna. 1967. Beceanu (1995). e[alonat. o legum\ tradi]ional\ în Anglia.2. La prima exist\ câteva variante tehnice. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. Celelalte lucr\ri de între]inere.5. salate fierte – folosite ca garnitur\. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. citat de Savi]chi [i colab.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. pân\ spre vârful tulpinilor. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. citat de Savi]chi [i colab.5. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. soteuri sau piureuri. 1977.. 10. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\. Familia Cruciferae 10. silvestris). o bun\ comercializare pe pia]\. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. când verzi[oarele sunt bine formate.1. pe baza unui larg studiu bibliografic.5. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.1992). 1992). în acest sens.C. acephala D. pân\ la 10-12 t/ha. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. 10. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. în a doua jum\tate a lunii septembrie. fiind. var. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. . ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\.o. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. supe.

cuprinse între 120-150 cm. penat lobat. 156 . În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. N. 10.3. Florile. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. mari. Odat\ cu îmb\trânirea plantei. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. cu în\l]imi variabile. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. din mugurii axilari. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. 2 . violaceu. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 10. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Astfel. pe]iolate. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. STAN.16 . Formele pentru furaj au frunzele netede. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale.5. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. Limbul frunzelor poate fi lirat. Tulpina este cilindric\. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\.plant\ cu tulpina `nalt\. dispuse altern [i distan]at între ele. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. brun-violet. se pot forma ramuri scurte. MUNTEANU [i cultivat\. iar uneori pestri]. cu polenizare entomofil\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. frunzele pot fi colorate în verde. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. Frunzele sunt simple.N. dar superficial. Este o plant\ bienal\. Pe axul principal. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii.16). în func]ie de soi. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.

Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. care au frunza aproximativ neted\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.5. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. suprafa]a foliar\ mare. 10.6. mai ales în gospod\riile familiale. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha.LEGUMICULTUR| II 10. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. Apa este. 157 . Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere.4. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Esen]ial. dar [i ro[ieviolacee. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. 10. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. de culoare verde.5. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. ca [i varza de Bruxelles.5. se situeaz\ în limitele a 16-180C. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. Portul s\u înalt. oleracea.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C.5. pentru temperatur\. [i în cazul verzei pentru frunze.

a. [i C 60 mg/100 g. botrytis Familia Cruciferae 10. denumit\ impropriu inflorescen]\. sufleuri [. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.6. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. B2. În ambele cazuri. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. ciorbe. Brassica oleracea L. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. sin. citat de Ceau[escu [i colab.6%. cauliflora (Alef). [. 158 . B1. (1984).. lipide 0. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. PP. var. botrytis subvar. vitaminele A. Aceasta se consum\ marinat\. (1975).3%. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha.9% (din care celuloz\ 1%). mai mult murat\. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.8%. K 420 mg/100 g. proteine 2. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. N. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima.N. pane.17 .a. Dup\ Mincu [i colab. STAN. salate cu unt. care sunt mai tinere. CONOPIDA Brussica oleracea L. MUNTEANU Fig 10.1. glucide 3. Ca 25 mg/100 g. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. elastice [i turgescente.6. var. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\.

În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. 10. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. De altfel.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. cum ar fi: conopida italiana. alb\. apoi Italia. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. scurt\. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. denumit\ Brassica cretica Sam.18). cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. c\rnoase. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime. În }\rile Române. 42 mii ha. În prezent. 1986). în culturi timpurii sau tardive. bogat ramificat\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. mai ales în jurul ora[elor. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. 10. 159 . tare ca [i la varza alb\.3. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. [i ast\zi se cunosc denumiri.a. Tulpina principal\ este cilindric\. în Fran]a.10. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\. g\lbuie. Germania [i alte ]\ri.6. din care. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate.2. 2000). În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. de unde s-a r\spândit în Olanda. conopida de Cornwall [. B. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. în mare m\sur\. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara. foarte îndesit ramificat\. care are ca origini varza s\lbatic\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.6. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. conopida nem]easc\. scurt\. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. ierboas\. la compromiterea recoltei. fraged\ [i dulce. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Anglia. în mod evident. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. groase. incomplet evoluat\.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. R\d\cina este pivotant\.

STAN. sesile sau scurt pe]iolate. la altele. 160 . Conopida este. Astfel. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. cu marginea fin din]at\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. nervura principal\ este foarte lat\.oleracea.5-2 cm în diametru. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. verde-închis. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. conopida fiind o plant\ alogam\. 10. În faza de r\sad. cu ramuri groase (la soiurile târzii). erect\ sau oblic\. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Polenizarea este entomofil\. Culoarea poate fi verde-deschis. practic. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. La înflorire. groas\. dar sunt mai mici. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. MUNTEANU rareori pu]in violet\. cu nuan]e cenu[ii. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. de asemenea. la unele soiuri. frunzele au limbul oval – alungit. De[i florile sunt hermafrodite. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. de 1. iar în stadiul de c\p\]ân\. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. N. fin din]at\ ori u[or sinuat\. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. polenizarea este indirect\. un criteriu de identificare a soiurilor. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi.N. albastre sau violete. cu marginea întreag\.18 . dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. hermafrodite. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. tetramere. Frunzele sunt simple. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). nervura principal\ este sub]ire. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. La un moment dat. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Florile actinomorfe.

în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. care î[i pierd turgescen]a.LEGUMICULTUR| II 10. de multe ori. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C.6. Conopida de toamn\. În primul caz este afectat\ r\d\cina. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). unde cap\t\ culoarea verde. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. factorii major implica]i sunt temperatura. 1969). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. cumulate cu seceta prelungit\. o lung\ perioada de timp. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. de[i. Pe acest ]esut. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. identice cu cele ale verzei. astfel afectat. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. de velur sau bob m\runt de orez. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. care se reface foarte greu. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. determin\ spargerea celulelor. temperaturile sc\zute de 4-80C. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. Temperaturile ridicate.4. nici nu mai formeaz\ flori. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Apa. care diminueaz\ valoarea comercial\. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. Tot în faza de c\p\]ân\. cantitativ. care. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). apa [i elementele nutritive. În aceast\ direc]ie. dac\ sunt bine c\lite. în cea mai mare parte. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. cu c\p\]ânile formate. devin laxe. care. Un exces de ap\ provoac\ 161 . Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\.

În termeni gr\din\re[ti. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. în mod special. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. În timpul vegeta]iei. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. De asemenea. În câmp sau spa]ii protejate. Din aceast\ cauz\. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). În privin]a elementelor minerale. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. determin\. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. chiar u[or violacee. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. N. 1979). un exces (moderat) de ap\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. de[i nu au dreptate în totalitate. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. de asemenea. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. întârzierea recoltei. Alungirea r\sadului. d\un\tor pentru c\. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. în general. corespunz\toare terenurilor bine însorite. 1969. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Le Bouhec. În acela[i timp. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. În ceea ce prive[te azotul. Excesul de ap\ este. de o cantitate mare de lumin\. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. altfel. cultura are nevoie. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. 1978). a[a cum se întâmpl\ la varz\. num\rul de frunze este mai redus. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În faza de r\sad. în mod evident. r\sfirate. STAN. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii.N. este important de reamintit c\ 162 . plantele se alungesc. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. A[a cum s-a mai ar\tat. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. Lumina. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. de asemenea.

maz\rea de gr\din\. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. 10. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).2–7. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. pân\ la minus 100C. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff.5. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare. reci [i umede. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. De exemplu. provenit\ din grupa Erfurt). Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. în cantit\]i prea mari. de[i nu este prea bogat. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. Tipul ecologic de iarn\. Locul în rota]ia culturilor.LEGUMICULTUR| II acesta. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente.8). cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. sortimentul. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10.1. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. cu diferite grade de evolu]ie. b. La noi în ]ar\. de toamn\ [i de iarn\. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare.6. Sunt contraindicate solurile grele. cernoziomuri levigate.6. din care multe sunt hibride. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. 10. c. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. uneori pentru ser\).6. pe terenuri ad\postite. salat\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete.8). La rândul ei.6. De asemenea. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. bobul etc. Alpha (pentru câmp. spanac etc. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). castrave]i. grupa Giant (din Italia).6. 163 . Tehnologia de cultivare 10. mai ales în prim\verile secetoase.

N.N. MUNTEANU 164 . STAN.

se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. revin aproximativ 66.600 plante /ha.000 plante la hectar (fig. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv. ca [i la varza timpurie. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Fig 10. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. 10. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. astfel. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.19). pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. cultura de conopid\ 165 . R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).445.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. cu udare individual\ a acestuia. Completarea golurilor se face manual. la 4–5 zile dup\ plantare. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.600 plante/ha). revenind o densitate de 66. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. în vârst\ de 40-45 zile.000 – 75. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. Lucr\rile de îngrijire. În ferme. Producerea r\sadurilor. ac]ionat\ de tractorul legumicol L.19 .

în perioada de formare a c\p\]ânilor. Calendaristic. în func]ie de regimul de precipita]ii. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. în func]ie de starea de umiditate a solului. pân\ la 15 – 20 iulie. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. În gospod\riile popula]iei. se execut\ o udare u[oar\. aplicându-se. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. cu circa dou\ zile. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. Recoltarea se efectueaz\ manual. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. cu cantit\]i moderate de ap\. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. albe. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. pân\ la 5-6 ud\ri. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Înainte de recoltare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. Produc]ia variaz\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. Dac\ este nevoie. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. fiind între 15 [i 25 t/ha. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. De regul\. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. STAN. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. norma de udare se m\re[te. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. fragede [i pl\cute la gust. în circa 2 – 4 etape. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. 166 . care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice.N. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. N. f\r\ a-l r\ci prea mult.

De asemenea. spanac. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. la adâncimea de 20–22 cm. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Pe fiecare strat în\l]at. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd.2. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie.000 – 50. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Locul `n rota]ia culturilor. cartofi timpuri etc. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în perioadele secetoase din timpul verii. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.. asigurând o densitate de 45. ceap\ [i usturoi pentru stufat. dup\ urm\toarele culturi: salat\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. ceap\ pentru stufat etc). 167 . în func]ie de zon\.20). în func]ie de gradul de aciditate. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului.6. Producerea r\sadurilor. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu. Celelalte lucr\ri aplicate.000 plante la hectar (fig 10. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. dac\ este nevoie. În cazul în care solul este u[or acid. secar\ mas\ verde etc. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie. din punct de vedere al structurii. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Vara. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv.6. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). prin ata[area unei grape stelate. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. spanac. în nici un caz acid\. în vârst\ de 45 – 55 zile. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae.

cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. 10. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare.000 plante la ha. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. ac]ionat\ de tractorul L-445. În timpul perioadei de vegeta]ie. la cultura de conopid\ de toamn\. în func]ie de regimul de precipita]ii. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. În gospod\riile popula]iei. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. În faza form\rii c\p\]ânilor.20 .N. când plantele [i-au revenit. În timpul vegeta]iei. seara. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. N. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. în perioada de formare a c\p\]ânilor. realizând o densitate de circa 55. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. STAN. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. Dac\ este nevoie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. MUNTEANU Fig. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. pân\ 168 . plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. în perioadele secetoase din timpul verii. Lucr\rile de îngrijire.

Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. Cu 7–8 zile înainte de plantare. plantele se vor c\li foarte bine. 1974).). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. 1974. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii.F. Sem\natul nu se va face prea des. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. în faza de cotiledoane. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). 10. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. variind intre 18 [i 30 t/ha.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.L. epocii [i ciclului de cultur\. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. În faza de r\sad. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu.C. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. unde sem\natul se face în luna ianuarie. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Dup\ r\s\rire. Salter. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.C. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Producerea r\sadurilor. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. 169 . Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. Buz\u. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Pentru ciclul al II-lea.000 plante la hectar. O bun\ fertilizare se poate realiza.a. reduce faza de c\p\]ân\. 1977). pân\ la plantare.P. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Infiin]area culturii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt.6. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm.5 kg b\legar [i 10 l ap\).6.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. atât în ciclul de prim\var\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. 1972). asem\n\tor culturii de câmp.000 [i 30. respectiv cu 40. de asemenea. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Löbl [i colab. De aceea. Pentru Câmpia Dun\rii. (1962. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. – S. astfel ca. alungindu-se foarte repede. 1981). pericolul vernaliz\rii [. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea.L.

de 33. realizându-se o densitate de 40. De asemenea. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. asigurând o densitate. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm.P. N.L. 10.10. realizând o densitate de 28. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. STAN. realizându-se o densitate de circa 33.L.21).21 . pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. asem\n\tor culturii de varz\. Buz\u. determinând încetarea în cre[tere.F. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. este deosebit de sensibil\ la secet\. în faza de c\p\]ân\. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.23). cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. în faza de c\p\]ân\.000 plante la hectar (I.000 plante/ha (fig. 1981). desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.000 plante/ha. conform schemei din figura 10.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. 1980).22). în rânduri. în general. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.N. de asemenea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. Fa]\ de varz\.. Fig. – S. În plus. Principalii factori de mediu se regleaz\. 10.C. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm.24. conopida. MUNTEANU În solariile bloc. Reglarea regimului factorilor de mediu. 10.C. 170 . La aceea[i schem\. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase.

10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.22 .23 . 10.LEGUMICULTUR| II Fig.

la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.-S. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.P. 1980). Se planific\ între 50. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. În continuare.L. `n func]ie de cerin]ele pie]ei.F. citat de Ceu[escu [i colab. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor.L.C.6. reglarea factorilor temperatur\. în func]ie de soi. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Lucr\rile de îngrijire.. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\..6.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. 10. STAN. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. 10. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. de exemplu. 1973) 172 . Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. dar înainte de a începe s\ se r\sfire.000 de fire la hectar. 1970. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.000 [i 80. modificat) Ca [i la varz\. 1973). 1981. folosind temperaturi sc\zute. Mamestra brassicae). fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este.4. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. Buz\u. Producerea r\sadurilor. specific\ soiului.C.N. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. MUNTEANU Fig. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. N. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\.

În plus. frunzele se leag\ deasupra acestora. În acest scop. dac\ s-au format c\p\]ânile. Lucrarea este e[alonat\. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. irigarea. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. vor avea o densitate mai mare [i invers. 10. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. prin cretizarea geamurilor.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. la densitatea de circa 50.000 [i 80.5). cu excep]ia zilelor reci de iarn\. uniformitatea. corespunz\tor epocilor de plantare. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu.25) Fig.000 plante la hectar. afânarea solului prin pra[ile. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. Astfel. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. a[a cum s-a mai ar\tat. în perioada de insola]ie. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Lucr\rile de îngrijire. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. 173 . Recoltarea. aerisirea va fi aproape permanent\. 10. recoltarea se face e[alonat. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha.000 plante la hectar (fig. care s\ asigure densit\]i variind între 50. În general. 1973). Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. Înfiin]area culturii. prin caracteristicile sale constructive. soiurile mai pu]in viguroase. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. Sera.

Importan]a culturii Broccoli este o varietate. fiind considerat\. B. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. 10. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. botrytis L. În lume. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. ca [i aceasta. în secolul al XX-lea (1930). Se recunoa[te c\. Broccoli este o varietate ierboas\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. cymosa Lam sin.7. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. chiar dup\ 1950. 1994). broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. cunoscut\ mai ales în Italia.7.2.7. 10. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. o legum\ de lux. “oficial”. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. MUNTEANU 10. Acest termen exist\ [i ast\zi. dar denume[te. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. italica Plenk Familia Cruciferae 10.3. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa.1. var.o. subvar. broccoli este aproape necunoscut\. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. 174 . dar prezint\ suficiente caractere botanice. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. BROCCOLI Brassica oleracea var.7. 10. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. N. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). în mare parte asem\n\toare cu conopida. în mod exclusiv. La noi în ]ar\. STAN.26). Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.N. constând din l\starii floriferi. anual\.

Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. pedunculii florali [i mugurii floriferi. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase. dispuse pe l\starii principali.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. 10.26 – Broccoli: 1 . La soiurile mai vechi. În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Limbul este. subvar.o. lirat-penat-partit.4. Partea comestibil\. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Soiurile mai noi. asparagoides Lam. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.a. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea.d. var. denumit\ în mod corect inflorescen]\. g\lbuie sau violacee. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . formând noi buchete [. ameliorate ini]ial în America de Nord.LEGUMICULTUR| II Fig. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). botrytis L.m. 1953). 10.).7. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). la multe soiuri.

10.1. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.7.27. 10. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice.6. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. 10. în mod întâmpl\tor. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. Soiuri La nivel mondial.L. diferite soiuri. provenite din ]\rile cu tradi]ie. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze.C.5. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. În câmpurile experimentale de la I. N. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse.N. Cu alte cuvinte. STAN. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Fig. Tehnologia de cultivare 10. au fost studiate adev\rate colec]ii. ~n aceast\ faz\.7. exigen]ele ecologice sunt maxime.6. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat.a. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). cu o vârst\ de 40-45 de zile.7. SCL Bac\u [.27 . Vidra. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . în cultur\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\. În România se cultiv\.F.

Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. Înfiin]area culturii are loc. De asemenea. acestea se vor elimina din inflorescen]\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp.6. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. Recoltarea se efectueaz\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau.28 . în cultur\. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 .Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. eventual.7. de regul\. a[a cum s-a anticipat deja. Dac\ l\starii sunt prea lungi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. 10. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. în mod e[alonat.28). 10. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid).2. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. 10. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. dar poate fi [i mai redus\. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli).LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.5 iulie). dar f\r\ frunzele protectoare. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). La cultura de broccoli asparagus. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. Fig. prin r\saduri de 3045 de zile.

Oleracea.2.8. De asemenea. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . ]elin\ [. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. soteuri. r\sadni]e [i solarii. suculent\. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\.1. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. denumit\ “varza de Pompei”. ou\ sau umplute cu carne [i orez. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). De asemenea. gongylodes L. Din punct de vedere agrofitotehnic. 10. sin. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\).N. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. adic\ 15-25 t/ha. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. La noi în ]ar\ sunt 178 . STAN. var. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni .prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. GULIA Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. ghiveciuri. H. care este fraged\. cu gust pl\cut. [i bolile. frig\nele. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. oleracea. în perioada cu umiditate ridicat\. circa o lun\.8. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. mânc\ruri cu carne. mai ales atmosferic\. comparativ.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). N. 10. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. respectiv B. sylvestris. oleracea var.). Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . Importan]a culturii Importan]a alimentar\. gulia se asorteaz\ u[or în asolament. în perioada de secet\. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.8. ridichi.în cel al guliilor. de exemplu. gongyloides Lam. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. Una din aceste variet\]i.a. cu conopida. din timpul toamnei). simpl\ sau asortat\ cu morcov.

în S. Frunzele sunt simple. Limbul are m\rimea [i forma variabile. 10. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol.A. Aspectul general al plantei: scurt\. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. r\d\cini. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. în faza reproductiv\. gulia.Gulia. în acest din urm\ caz. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. 10. 10.29 . în al doilea an). Astfel. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. cele de la baz\ cad mai devreme.3. alterne. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. în func]ie de soi. Lobii limbului sunt simplu. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. În lume este larg r\spândit\. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. dublu sau neregulat din]a]i. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. tuberizat\ în partea inferioar\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.. limbul este eliptic. de culoare verde-deschis. atât timpurie cât [i cea tardiv\. La soiurile timpurii. În România. Unele soiuri . în func]ie de vârsta plantei [i soi. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în faz\ de r\sad. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. l\sând cicatrici mari. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. acestea pot evolua.29). bienal\ (fig. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. se comport\ ca anuale. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei.8. respectiv 610 ori mai mici. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. 1985). Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele.U. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. comparativ cu varza. ovat sau lanceolat. cultivate prim\vara devreme. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. sferic-turtit\ sau ovat\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Canada [i Asia. Tulpina (în primul an) este Fig.

pe un fond de fertilizare organic. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.9). 10.8. STAN. N.N. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.8. iar pe de alt\ parte. MUNTEANU 10. Elementele nutritive se prefer\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. Solul trebuie s\ fie mijlociu. dar suficient de reav\n. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. a fi în cantit\]i mari. bine structurat [i fertil. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). dar echilibrate.6. Aceste cerin]e sunt justificate. de regul\. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. În mod deosebit.a. Asolamentul. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. 180 .1. de baz\. pe de o parte. În acela[i timp.8.4. 10. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori.mai ales nutri]ionali . datorit\ faptului c\ plantele. elementele nutritive [i ap\. pentru gulioare. tardive.8. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. factorii de mediu . 10. Producerea r\sadurilor. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). În toate cazurile. în cultur\ protejat\ [. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. cerin]ele sunt mai mari. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i.5. mai ales fa]\ de sol.6. inclusiv la gulia de toamn\.

LEGUMICULTUR| II 181 .

N. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. prin împr\[tiere sau în rânduri. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. 182 . Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. la distan]a de 25 cm între plante. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. 10.30 . cel pu]in trei zile. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire.30). revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Lucr\rile de îngrijire. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. la interval de 8-10 zile. Lucrarea se execut\ manual. Murtazov [i colab. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. temperatura de 70C).4). Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. N. Fig 10.02) (tabelul 10. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. STAN. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor.

Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.2. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit.8. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. La plantare. 10. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. revenind o densitate de 65. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble.6. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. în func]ie de condi]iile meteorologice.31).LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. 183 . 10. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. o singur\ dat\. produc]ia va suferi (Bala[a. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. 1973).000-70. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. R\sadurile îmb\trânite. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. în zona unde are loc procesul de îngro[are. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. în acest caz. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. agrotehnice [i de soi.000 plante la ha (fig. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu.

R\sadul se produce în sera înmul]itor. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. În cursul vegeta]iei. Producerea r\sadului. STAN. N. Guliile.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. MUNTEANU Fig 10.6. cu o p\trundere superficial\ în sol. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. la adâncimea de 30-40 cm. la cuburi sau ghivece nutritive. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. f\r\ suculen]\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. 184 .3. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie.N. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. de calitate inferioar\. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori.31 . 10. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\.8. dar pot face recoltarea mai dificil\. în func]ie de regimul de precipita]ii. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha). fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate.

la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.33 . între 15 martie .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. 10. dispuse conform schemei din figura 10. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. 1972). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. care în general va fi moderat\ (16-170C). În solariile tunel.32 . pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu. plantarea se va realiza pe 16 rânduri. Înfiin]area culturii. în func]ie de zona de cultur\. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni.32).000 plante.34.33). aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii.000 plante la hectar. 185 . Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. mai ales în perioada iernii. Fig 10. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. În perioada de r\sad. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. 10. ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\.10 aprilie.

În cultura pur\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). Recoltarea. 10. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. 1972).4. Lucr\rile de îngrijire. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. 1973). Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. STAN.6.34 . N. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).N.8. produc]ia este 2025 tone la hectar. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. irigarea. 186 . schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Plantarea se face manual. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. MUNTEANU Fig 10. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Completarea golurilor se face manual. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig.000 plante la hectar. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.3 kg.1.36). În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.6.LEGUMICULTUR| II 10. 2-3 kg.36 . preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Murtazov. soi [i calitate. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100.9.000 plante la hectar (Bala[a. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. Cultura timpurie Alegere terenului.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong.6. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. ori de câte ori este nevoie. 1973). r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. Fig 10. cu r\saduri de aceea[i vârst\. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). 1974). alegerea plantei premerg\toare. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. 1973).9. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. Se seam\n\ mai rar. Pân\ la plantare. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. revenind o densitate de circa 33. Tehnologia de cultivare 10. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. deoarece r\sadurile nu se repic\. la 4-5 zile de la plantare.000-166. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând.8-2. 10.

Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\.5 cm.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Calendaristic.9.37). sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . N. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. MUNTEANU Spectrum).N. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului. dup\ r\rit. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. [i în a doua parte a acestei luni. Lucr\rile de îngrijire. 10. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. manual.37 . iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. la începutul lunii iulie. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. în 2-3 etape.2.6.a. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. De asemenea. Produc]ia este de 20-25 t/ha.) câte dou\ rânduri pe strat. distan]ate la 80 cm (fig. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. STAN. Fig 10. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10. Stanhay [. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie.

de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. dar cu unele deosebiri [i anume: . prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. în 2-3 etape.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.000-50.. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.se face r\ritul plantelor. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active.000 plante la hectar (fig. . 10. manual. 193 .udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii.37). l\sându-le pe cele mai viguroase. 1998).

Dovlecelul entomofil\. convar. cu polenizare Giromontina Alef. (=var. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. plantele Cucurbita pepo L. sere. prezint\ flori unisexuate.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L.N. cu tulpina fistuloas\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. alogame. N. ad\posturi. (peponid\). Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. Familia Cucurbitaceae 11. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.1. târâtoare. fiind monoice. CASTRAVETELE Cucumis sativus L. sunt plante erbacee anuale.1.1) Tabelul 11. STAN. 194 . Pepenele galben Cucumis melo L.1. oblonga Ser.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. 1979 11. var. vulgaris suprafa]\.

10.39% SiO2.14% zaharuri totale. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).7% MgO. Germania.39-0. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. Pe plan mondial. 0. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. În Europa. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0. 7. Varo. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.83% Cl.8% SO3.3% K2O.58% Na2O.2. 0. 1. În func]ie de ]ar\. 11. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.6% CaO. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. 1974). Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. Ungaria. din punct de vedere alimentar.57% cenu[\. Anglia [i alte ]\ri nordice.. suprafa]a cultivat\ este de 90.2 milioane ha. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 1995). Spania. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.26% P2O5. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. citat de Ghenkov [i colab. 0. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. 4.A.. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei.04 mg% vitamina B2)..U.52% celuloz\.07-2.4 milioane tone (Anuarul F. 1.1. De la greci.04 mg% vitamina B1.O. 0. Collumela [i al]ii. 195 . Olanda.H.4 milioane tone. pân\ la latitudinea de 61-62°. produc]iile medii sunt foarte diferite. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.39-0.35-0. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. Italia etc. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. iar cea total\ de circa 2. 11. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.. De[i.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. 3. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.000 ha. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).A. iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. tocan\ etc.. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). 0. Polonia.95% substan]e proteice. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. murate sau marinate).. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1.H. 6. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.

ca urmare. din loc în loc.3. sunt necesare 56-70 zile. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. urmate de zonele colinare. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.1 . 196 . acoperite cu peri[ori aspri. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. fistuloas\. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. 11.1. Fig 11. astfel. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. târâtoare. De la r\s\rire pân\ la recoltare.1). trilobate sau pentalobate. ramificat\. cu p\mânt. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. tulpina emite r\d\cini adventive [i. STAN. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. 1980) Tulpina este erbacee. hr\nirea plantei devine mai activ\. sunt mari.7 la 2.Sistemul radicular la castrave]i. 11. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm.5 m. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. N. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig.. de la 0. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.N. ocupând suprafe]e diferite. MUNTEANU În ]ara noastr\. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.

LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. deoarece polenul este greu [i lipicios. 5 . În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. care. La hibrizii ginoici. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). de form\ alungit\. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.flori b\rb\te[ti. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. Dac\ polenizarea se face incomplet. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. 197 . dac\ polenizarea are loc. favorizând apari]ia 1 . turtite.3).frunz\.cârcel. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. o hran\ mai bogat\ în azot. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. de form\ alungit\. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. 11. 2 . iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. 11. Fructul de castrave]i este o pseudobac\.flori femeie[ti. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. are dimensiuni [i culori diferite (fig.2 . duc la cre[terea num\rului de flori femele. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. fructele cresc deformate. Astfel.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 3 . umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. temperatur\ [i umiditate. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. În cazul acestor hibrizi. 1973) (Ethrel 500 ppm). scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a.2). în func]ie de soi. numit\ melonid\. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane).3 .

frunzele devin galben-verzui. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor.N. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C.1. STAN.4.. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. este de circa 15-20 mii luc[i. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Astfel. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. 1957). se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. N. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. 198 . Peste 35°C cre[terea înceteaz\. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Sub 15°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. în culturile de câmp. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a.2) Tabelul 11. Intensitatea optim\ a luminii. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. plantele mor. Din aceast\ cauz\. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la cultura în sere [i r\sadni]e. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. MUNTEANU 11. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. În func]ie de fenofaz\. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare.

care trebuie men]inute constant. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. pe cât este posibil. fosfor [i potasiu. u[oare. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. 2. pân\ la 0. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. Elementele nutritive. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. de aceea. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. 4.5). f\r\ exces de umiditate. cap\t\ un gust amar. castrave]ii se cultiv\. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. se extrag din sol circa 2. în special SO2. De asemenea. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. în unele cazuri. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. de obicei. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile.5 kg P2O5.5-7.0 kg N. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. bogate în humus. încetarea fructific\rii. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. este d\un\toare castrave]ilor. argiloase [i cele prea nisipoase. umed [i f\r\ curen]i de aer rece.5 kg MgO. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\. fructele se deformeaz\ [i. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. Nu sunt indicate solurile grele. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. în special la cultura de ser\. afânate. De asemenea. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. 1. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). avându-se în vedere c\. bine drenate.0 kg K2O. 199 . `n privin]a calit\]ii luminii. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice.0 kg CaO [i 0.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). Pe de alt\ parte. la o ton\ de produs. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. De aceea. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\.

cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\.4). pe timpul iernii etc. Cornibac. Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. se planteaz\ în solul serei.N. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.1. pe pale de paie. Obelisk. pe balo]i. Tabelul 11. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad.4. Farbio. (cu fructul lung) [i Renato. plantele nu se sus]in. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. pe [an] cu gunoi. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Magic. planta pe sol înc\lzit. Corni[a. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. 200 . Levina etc. Corni[on. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. Select. Levina F1.1. etc. N. Astrea F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. MUNTEANU 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.5.6. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Florida. Corni[a F1. Anka. 11. Parker. STAN. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\.3). Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Renato F1. Cornibac Renato. Levina. Royal F1. Record. Levina. Favorit etc.

LEGUMICULTUR| II 201 .

5 l/ha. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . În cadrul rota]iei. permeabil. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. MUNTEANU 11. fasolea. Indiferent de modul de cultur\. N. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. bogat în materie organic\. cu expozi]ie sudic\. conform schemei din figura 11. u[or înclinat. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. a. ceapa etc. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Pentru cultura de toamn\. 202 . de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. varza. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate.1.1. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. 100 kg/ha P2O5. bobul). Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. STAN.5).000 plante/ha. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. astfel ca. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani.6. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.4. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. în 400-500 l ap\.N. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Producerea r\sadurilor. cartoful. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. în momentul plant\rii. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat.

LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0.a.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. 203 .15% plus Fernos 0.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. 30% mrani]\. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 40% turb\. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive.05% sau Ultracid-40 0. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. mai rar.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau. 30% mrani]\. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). La pra[ila a doua. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. Cu 7-10 zile înainte de plantare.4 .2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.03%. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0.3%). în brazde de ]elin\. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. Wuchsal 0. În a doua jum\tate a lunii martie. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm.

cichoracearum f. Bayleton 5-0. Shavit F 0. Rubifan 0.2%. 7-10 Turdacupral 0. Topsin M. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. a . `n vederea cre[terii num\rului de flori femele. Tilt 0. Sulf muiabil 0.1%.0. cubensis) Curzate Manox 0. Aliette 0.N. Bravo 500 . Bavistin sau Derosal. 72 ore. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Previcur 607 SL 0.075.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.2%.05% Turdacupral 0.05%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.03%. Baycor 0. N. Alfonat 0.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.3%. când l\starii au 6-7 frunze.25% 8-10 Morestan 0. STAN.6). Vondozeb 0. Odat\ cu începerea înfloririi. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Sancozeb 0.5%.15% + Dithane M 45 . Mancozeb 0.2%.2%. Vondozeb 0. Topas 0. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b .cucurbitae) 0.5% Captan 50 WP 0. Folpan 0.1%.2%.05%.2%.2%. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .Benlate.3%. Bavistin sau Derosal 0.05%. Vapam 12001500 l/ha. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.25%. Polyram DF 0. Dithane M-45 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp.015%.2%. Curzate Man 0. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Dithane M 45 0. Shavit f.Benlate. Kumulus DF 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. Tabelul 11.05% plus Mycodifol 0.15% l/plant\.2% Mana Ripost M 0.25%.4%.25%.0.35%. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.2%.Dazomet 500 kg/ha. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO). Quadris 0.2%. Topsin M. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).025%. Systhane MZ 0.25.3%. Mikal M 0.

5 EC 0.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid.2% Captan 50 WP 0.03%.15%. Mospilan 20 SP 0. 8-10 Actellic 50 EC 0.15%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Mirage F 0. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Zineb 58 0. Sumilex 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Zineb 0. În cazul culturii pe spalier.05%. Nogos 50 0.3%.1%.3% Captan 50 WP 0.1%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.2%. dup\ pichetare. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.04%.6 . Sumi7-8 Alpha 2.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Diazol 60 EC 0. Dithane M-45 0.1%.25%. 205 .2%. Maneb 50 WP 0. 4-5 Decis 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).20. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Maneb 50 WP 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.08%. Folpan 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.08%. Polyram DF 0. Polacritox 0.Dezinfec]ia solului b . Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Bravo 500 . Shavit F 0.2%. Sinoratox 35 0.15%. Actellic 50 EC 0.04%.02%. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.2%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.20. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.1%.2%. Ripcord 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.1% Fundazol 0. b.25%.sp.05%. Unden 40 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Calidan 0.2%.05%.1%. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.05% Neoron 500 EC 0. Nisorun 10 WP 0. Omite 57 EC 0.1%. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f. Fernos 50 WO 0.25%. Vondozeb 0. apoi se sorteaz\.5-1. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil.2%. Fastac 0. Metoben 0. Supersect 10 EC 0. Pirimor 50 WP 0.1%.1%. cu lungimea de 1. Talstar 10 EC 0.2%.15%. Divipan 100 0.0.03 %. Bavistin 0.05-0.

Fig.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig. 11.6). Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie .la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha .5 [i fig. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11. la o adâncime de 3-4 cm. STAN. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. 206 . 11. 11. N. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.începutul lunii mai. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. folosind rota]ia amintit\ anterior.5 .6 .N.

pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. La culturile pe spalier.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. la soiurile de tip Cornichon. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. dar dup\ ce s-a luat roua. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. în func]ie de soi.pentru consum proasp\t (tabelul 11. În momentul recolt\rii. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. care sunt foarte fragile. În nici un caz. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. trebuie s\ fie de 6-9 cm . fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. deci se recolteaz\ diminea]a. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. în medie este de 2-4 zile. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 .7).LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. când temperatura este mai sc\zut\. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. E[alonat. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Tabelul 11. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. bolnave etc. în special lungimea fructelor care. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie.pentru industrializare [i 9-12 cm . o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Pentru conserve.

Dintre lucr\rile de între]inere. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. la început s\pt\mânal. 11. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. legume verde]uri.N. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. recoltarea se face zilnic. orz de toamn\. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. noaptea [i diminea]a). varz\ timpurie. N. recoltarea se face numai manual. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. irigarea este cea mai important\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. secar\ pentru mas\ verde. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. MUNTEANU La culturile pe sol. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. 208 . iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\.1. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . STAN. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. 69 cm [i 9-12 cm. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.6. Cultura în sere Dup\ tomate.la cultura pe sol. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. De aceea.2. c. maz\re de gr\din\. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. 1978). în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. recoltarea se face manual sau mecanizat. borceaguri. La culturile sus]inute pe spalier. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse).

Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. dezinfectarea serei [i solului. afânarea profund\. . dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultur\ pe balo]i. cât [i pe cea extern\. îngropa]i sau la suprafa]\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. cu fructe partenocarpice. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. de circa 30 cm. . sem\nat în ghivece. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: .cultura pe strat de gunoi de grajd. .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. în ultima vreme. Între]inerea culturii: . . Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. se folosesc în ser\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . a. atât pe pia]a intern\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. de 40-50 cm lungime. În cazul culturii direct în solul serei. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. hibrizi ginoici (F1).cultura direct în solul serei. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. preg\tirea substratului pentru plantare. în exclusivitate. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\.

În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. azotat de amoniu 200 g.4). pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. N. sulfat de magneziu 50 g. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. administrarea îngr\[\mintelor chimice. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). Se administreaz\ succesiv. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire.000 balo]i (100-120 t paie). În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i.5). îngropa]i [i la suprafa]a solului. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). 210 . urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. pe linia viitoarelor rânduri. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. STAN. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\.N. sulfat de fier 30 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate.000-7. sulfat de potasiu 200 g. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. în trei reprize. în strat gros de 12-15 cm. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. var stins 100 g. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Dup\ a[ezarea balo]ilor. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. care se bat în p\mânt. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.

6-23.00-3. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.5-36. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.160-0.42-3.5 10. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.0 0. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.50 1.21-8.10 0.6-18.1972) (16.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\.30-4.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului . Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. care se bat în p\mânt.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. 211 .50-13. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.70 0.099 2.10 2.259 4. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.I. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.9-3. evitarea contamin\rii cu nematozi.70 8.8).0-90.049-0. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.8 0.00 20.03 1. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.65-9.90-8.0-37.70 8.267-0.9).50-19. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.IX.6 43.50-5.1973) 0. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.20 Specificare N . care trebuie manevrat. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.00 23.0 12.00 8. Tabelul 11.461 4. ciclul I balo]i ciclul II (15.32-1.00-16.54 1. În acest caz. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. ace[tia se a[az\ direct pe sol.

03%). evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.C. 1. timp de 72 ore. Sumi-Alpha 2. 30% mrani]\. Morestan 0. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C.5 EC 0. Astfel.1%.5 kg superfosfat. 5-8 III . Foliar-feed 0. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. STAN. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.1%. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1.06% sau Unden 0. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). MUNTEANU Tabelul 11. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. temperatura va fi de 22-24°C. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e.ciclul scurt în sere înmul]itor.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\).3-0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%.N. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. evitându-se excesul de umiditate. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.05%. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 . Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. N. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. 0. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. la câteva zile de la r\s\rire. 0.2%.2% plus Ultracid 0.5%. Tratamentul termic uscat de 76°C. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.ciclul II). Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului.2% sau Sumilex 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).03%. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 15-10 VII . iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Actellic E. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C.3%. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.0 kg sulfat de potasiu. Derosal 0.15%. cu asigurarea ventila]iei. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i.

cu r\d\cini de culoare alb\. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Pentru ciclul I.zile de la sem\nat la plantat.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. 7-9 mm diametrul la colet. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).11).20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. 213 . Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\. desimea este mai redus\ (1. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. liber de boli [i d\un\tori. 20-25 cm în\l]ime.12).5-3 plante/m2. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. de culoare verde normal. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.2 plante/m2). unele cu caracter general. 4-6 frunze normal dezvoltate. Tabelul 11.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.40 m. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . desimea culturii este de 2. cu sistem radicular bogat. **.10).

februarie. • II – aprilie. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha).5. deformate. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. prin aspersiune. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. N. de prim\var\ [i var\ 20-22°C.a. • I – februarie. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 24°C . MUNTEANU Tabelul 11. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).c. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\.umiditatea solului 85-90% din c. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. 40% turb\.. • Defolierea ascendent\. decada 2.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0.N. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. STAN. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . decada 3. • Reglarea umidit\]ii: . pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici.4% Distribuirea r\sadului pe travee. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. nivelarea solului.12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i. temperatura de zi: 22°C .ianuarie.martie.

1980). t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. [i fructificarea acestora. În acest scop. În continuare.7). sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. [i colab. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . B . dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. pe de o parte. tulpina se 215 . de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. la nivelul sârmei.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor.`n "V". în prima etap\. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. în prima etap\. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.7 . se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. La acest sistem. se las\ câte un fruct la fiecare nod. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. De la dolie. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). l\starii îndep\rtându-se. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. 11. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. 11.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. pe de alt\ parte. Fig.

9 5. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. iar `n al doilea rând.6 34 30 26 22 5. f\r\ oscila]ii.1 4. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. o plant\ poate produce 40-45 fructe.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. câte patru fructe. în serii. în sensul c\. Tabelul 11. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). STAN. atât în sol. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii.2 7. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\.N. atunci acestea se epuizeaz\. Un fruct. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile.5 216 . cât [i în aerul serei. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor.14). În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. cât [i a fructelor. N. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia.4 5. are nevoie de 18-21 zile. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11.3 3.13). pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\.

. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. 1978). asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.15). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. Ca urmare. de asemenea. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. Fertilizarea se face. P2O5-852/192 kg/ha. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. prelunge[te perioada de fructificare./ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. 1978). 120 mg P2O5. atât în interiorul balotului.. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului.a. la începutul vegeta]iei. K2O-1010/412 kg/ha. astfel încât s\ asigure 30 mg N. 1974). 150 mg K2O. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. imediat dup\ începerea fructific\rii. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 1978). 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. Este bine ca. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. [i a celor din zonele învecinate. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. pe baza analizelor de laborator. 217 . la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. CaO-1564/-kg/ha. MgO-86/16 kg/ha.

Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5-3. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. 218 . b. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. conform solicit\rilor beneficiarului.8-7. direct pe solul serei.5 6.5 6. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. În cazul când se practic\ acest ciclu. cu urme de îmboln\viri. STAN.0-6.0 2.5-7.N. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. spongios. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). tot pe calit\]i. La aducerea în alee.5 6. MUNTEANU Tabelul 11. deformate. Pentru m\rirea produc]iei. r\niri mecanice etc.9). Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare.0 6. N. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.2-3. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. în prealabil. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.6).8-7. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. cultura se face obi[nuit. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). a fost dezinfectat pe cale termic\. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. strâmbe. strâmbate. folosind r\sad de 30-35 zile. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11. într-un sol care.

Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha. conducerea plantelor vertical prin palisare. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. r\sadul se va produce tot în aceste sere. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. 1981).3). varz\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. conopid\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie..K. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie.3% plus Captadin 0. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.1. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. concomitent. se încorporeaz\ în sol. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. [i colab. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. mobilizarea solului [i. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. Produc]ia este de 60-70t/ha. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate.6.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . odat\ cu desfiin]area culturii. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. în concentra]ie de 10%). care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. c.9).3. aplicarea fertiliz\rilor faziale.P. bilonatul plantelor. 11. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha.

Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.80 m între rândurile din band\. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. revenind 24. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. STAN. apoi. 11. mai des [i cu norme mai mari. tip tunel. pra[ile. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. mulcirea cu mrani]\. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori).N. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). udatul. realizându-se 50-60 t/ha.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. N. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. În solariile tunel. când se desfiin]eaz\ cultura. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.7 plante/m2.40 m în solariile tunel [i 0. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. pe un singur rând. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. 1:10).1.85 m între benzi [i 0. iar plantarea la 1-10 martie.000 plante la ha. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. la început. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie.96 m în cele bloc. la distan]a de 0. La culturile din ad\posturile joase. sem\natul de devanseaz\. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. iar pe rând la 35 cm. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. 220 . moderat. În solariile bloc. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). revenind 22. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. în strat de 4-5 cm grosime.000 plante/ha. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. plantarea se face în rânduri simple.6.4. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. vertical.

unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. Este mult cultivat în India. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. ]\rile balcanice [i în America.. ajungând pân\ la 12-14%. aproape cilindric\.000 ha. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. fiind mai s\rac decât la castravete. Rusia. Tulpina este erbacee. 11.8). dulce]uri. sucuri. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. Iran. formând tulpini de ordinul I. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. acoperit\ cu peri fini [i de[i. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. 1950). În prezent. 11. târâtoare. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. mai sub]ire ca la castrave]i. China. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. salate de fructe etc. Se ramific\ puternic. Asia Central\ [i China (Jukovski. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.500-3. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. vitaminele B1 [i B2).2. ]\rile mediteraneene.3. marmelad\.2.2. Semin]ele con]in circa 25% ulei.2. Iordania.1. în culturi ad\postite. 221 . în zonele din sudul [i vestul ]\rii. când au gust.2. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului).LEGUMICULTUR| II 11. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. 1974). atingând paralela 470. 11. La noi se cultiv\ pe circa 2.

de culoare alb\. Fructele costate se numesc cantalupi.8 K. Deci. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\.5 Mg (tabelul 11. 81. entomofil\. STAN. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. 11. 222 . Fructul este o melonid\ (peponid\). crocant\ sau fondant\. elipsoidal\. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. uneori longitudinal costat.2 N. florile [i cârceii. pân\ la începutul recolt\rilor. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. cre[te consumul de potasiu. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. 1979). la cultura de ser\. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. legarea acestora [i îngro[area fructelor. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic.4. În perioada de fructificare.. Între înflorirea primelor flori femele. palmate sau reniforme. 11. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Astfel. portocalie sau verde. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. galben\. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.17). lung pe]iolate. N. 10. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. 13. Polenizarea este alogam\. de form\ ovoid\.Pepenele galben: plant\ cu l\star. mai mult sau mai pu]in parfumat\. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i).2. frunze. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. acoperite cu peri[ori fini. cu o produc]ie de 22 t/ha.N. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\.16).1 P. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi.8 .

14 5. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.20 P 0. cât [i târzii (peste 100 zile).34 10.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.34 4. profunde [i ferite de vânturi. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.60 13. semitârzii (85-100 zile).80 Mg 0.00 61.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. 223 .53 S.30 2.40 81.80 27.40 10.90 8. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.58 12. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.60 26. în compara]ie cu castravetele.00 78. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta.. semitimpurii (75-85 zile). Apa Lumina Tabelul 11.7. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase.30 60.10 K 2. În solurile pe care se cultiv\.25 2. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).5. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.60 13. Suport\ mai u[or seceta.18).17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ .2. nisipo-lutoase).

MUNTEANU 224 . STAN. N.N.

Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.18 ore). în sere. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C .6. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. apoi la 5-8 frunze (l\starii). sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. 225 . Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .000-24.6. rezultând în final o densitate de 20. mulcirea solului. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).1.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii.6 ore). În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. 11. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm.2x35 kg/ha. 11. 11. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib.000 plante la ha (fig. calitativ superioare. Fig.9 . rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\).2.2. cu poten]ial productiv mai ridicat. timp de câteva zile.3x35 kg/ha [i K2O . trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e.9). 11. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând.

oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA).2. apoi (în perioada de fructificare). Nu trebuie întârziat\ recoltarea. va fi de 23-250C. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. aceasta va fi de 20-220C.2. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. temperatura se va men]ine la 18-190C. apoi. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. 226 . utilizându-se 2l/plant\). distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. Se recomand\ ca. în mod obligatoriu. Pe timp noros. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. Temperatura din aer. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. utilizând r\sad de 4550 zile. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. Noaptea (în perioada de cre[tere). N. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\.N. cultura. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. apoi cre[te pân\ la 90%. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. în zilele însorite. cultura nu se ud\. temperatura se va ridica la 28-300C. 11. Este necesar ca permanent. în mod normal. rezultând o densitate de 20. STAN. trebuie s\ fie de 24260C.000 plante la ha. în func]ie de luminozitate. înmuierea zonei pistilare.6. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. pe fiecare m2 substrat de cultur\. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. intensificarea aromei specifice etc. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. În general. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în prima lun\ de la plantare. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri.19). se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. în primele 10 zile de la plantare. La soiurile târzii.

Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. dar fructele sunt mici. Astfel. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). direct în ghivece. 3-4 fructe pe bolt\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. Ogen etc. de calitate superioar\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. În plin proces de maturare a fructelor. se ob]in fructe mari. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. Galia F1.6.3. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor. H-25. 1980). sub form\ de “V”. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.2. ciupindu-se dup\ o frunz\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. produc]ia fiind timpurie. când temperatura în sol dep\[e[te 120C.. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. 227 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi.. Turkestan. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. 11. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei.a.

1. 228 . în solariile de tip tunel (5. Fructele con]in: 89-90% ap\.p. PP. 1978). zaharuri (6-8%). calciu – 7 mg. 1992). în func]ie de vigoarea plantei. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. s\ruri minerale de: potasiu – 2.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. de regul\.9 % zaharoz\. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic.5 mg/100 g s. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.500 plante/ha). B1.6.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. fosfor – 12 mg.2 mg.8-5.40 m l\]ime). din care: 1. STAN. În continuare. 1984. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. N.6% glucoz\. iar în cel tip bloc. 3. B2. Dintre lucr\rile de îngrijire. Butnariu [i colab. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. se las\ pe fiecare l\star.2 %).9.6 % fructoz\ [i 0.5%). acizi organici (0. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. B5. distan]a dintre rânduri este de 1.5 – 1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.3 mg/100 g). importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.2.) sin. fin [i pl\cut.6 – 2. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. câte un fruct. fiind indicat în tratarea litiazei renale. C(4.4.2 %). Astfel. 11.5 mg..1. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. 11. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. carotenoide (0. B6.N.3. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).5 – 4. proteine (0. lipide (0.000 plante la ha. fier – 0. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. 1-2% celuloz\. se folosesc la prepararea mur\turilor. la 100 g substan]\ proasp\t\. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. vitaminele A. dar desimea poate fi sporit\ la 20. Înainte de maturizare.). Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.000 plante/ha). Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. C. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie.3. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C.

Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig.. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. profund divizate sau pu]in lobate. Cipru –50. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. mai 229 . foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Florile mascule apar.409.000 kg/ha. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. 1999). erbacee. Fig.H. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite).10).000 kg/ha.11. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. 11. În prezent.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.773 kg/ha. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Spania – 37.000 kg/ha.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Florile sunt unisexuate.3.LEGUMICULTUR| II 11. Frunzele sunt mari.3. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. într-o lucrare publicat\ la Neapole. acoperite cu peri[ori de[i [i moi.10 . pubescent\. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO. 1950).000 ha.3. per[i. indieni [i chinezi. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. de unde a trecut la arabi.2. Italia – 32778 kg/ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. 11. Grecia – 40.

De D\buleni. În anii foarte seceto[i. mai rar. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. dar în exces d\uneaz\ form\rii. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor.3. Charleston Gray) (tabelul 11. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. Timpuriu de Canada). Mauch) [i târzii (Lovrin 532. galben\. cu tegumentul tare. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. Miezul este de culoare alb\. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). cre[terea este încetinit\. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. Dr. culoare [i calitate diferite. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. N. Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior.5.2).6. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. turtite. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.3. MUNTEANU ales. matur\rii [i calit\]ii fructelor. în func]ie de soi. STAN. de form\. 11. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. pe tulpina principal\. diferit colorate. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10. semitârzii (De Mini[. De[i este o plant\ de zi scurt\. ovale. 11. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. pentru produc]ii foarte timpurii. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). 230 . Fa]\ de lumin\.3. Semin]ele sunt mari.4. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. bine drenate [i structurate. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. aproape plate.20) 11.N. semitimpurii (Dochi]a).

LEGUMICULTUR| II 231 .

cu cultivatorul. Dac\ terenul nu s-a modelat.000 plante/ha. Prim\vara pân\ la sem\nat. asigurând o densitate de 12.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu). STAN. Fig. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat.N. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. nivelarea de între]inere. când în sol se realizeaz\ 14-150C. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.000-14. pe intervalele 232 . Acestea sunt: pra[ilele repetate. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. 11. r\ritul. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\.11 . N. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Toamna se efectueaz\: discuirea.11) cu SPC-6. fertilizarea fazial\. în sistemul gospod\resc. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. pe suprafe]e mai mici. 11. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. la adâncimea de 3–4 cm.5 m. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. mu[uroitul.

din America Central\ (Mexic. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. cupru 0. mânc\ruri de dovlecei. f\r\ a deranja vrejul.03-0. gr\simi 0.08. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. B2 0. C 8-30). 233 . de unde s-a r\spândit în Europa. 11. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri.05-0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. pân\ când plantele acoper\ solul. fosfor 60. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude.06. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.4. pân\ la m\rimea maxim\. din loc în loc.4. dup\ unii autori. Recoltarea se face diminea]a. pe nodurile tulpinilor. cu 350–400 m3 ap\/ha. fier 0. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc.10. e[alonat în perioada iulie-septembrie. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. dovlecei pane. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. iar dup\ al]ii din Africa. sufleuri. zinc 0. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar.7%.5-7. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. B1 0. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. budinci etc. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.4. Odat\ cu pr\[itul manual. dovlecei umplu]i. hidra]i de carbon 6. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului.1.2. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare).3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0.2. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. var. Peru) [i Asia Mic\. pe timp r\coros. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Ungaria. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. 11.3%. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu.1. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. singure sau în amestec cu alte legume.) [i în industria conservelor.

Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. mari. suculent\. de peste un metru lungime. Frunzele sunt mari.4. deoarece are un sistem radicular mai profund. în anumite condi]ii. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). iar coaja se îngroa[\. acoperite cu peri aspri. rezist\ bine la secet\. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.5. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime).12 .Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Soiuri În ]ara noastr\. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. bine afânate. culoarea variind în func]ie de soi. lung pe]iolate. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. cu pH neutru.12).N. apoi devine a]oas\ [i tare. 234 . N. 11.4. STAN. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. care formeaz\ tufe compacte (fig.21). R\d\cina este pivotant\. de culoare galben\. anual\. 11. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. 11. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 11. palmat lobate. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. 11.4.4. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. Pulpa fructului este fraged\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite.3. în cultur\.

LEGUMICULTUR| II 235 .

Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.6. pentru 236 . N. 11. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui). care sunt [i mai productive.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. cu N 25 kg/ha s. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. Fig. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat.13 . Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. [i K2O 25 kg/ha s. STAN.1.. 11. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm.4. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.13). fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. 11.4. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.a.6. 11.N. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).a. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig.

din Africa (Ceau[escu [i colab.U. iar dup\ al]ii.A.5. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.35 mg/100 g provitamina A [. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. (Bajurianu [i }urcanu. atunci când este nevoie. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.2. se umplu cu zacusc\. 0.6. Institutul pentru Resurse Genetice. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. 3.5. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Italia [i Rusia. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 11. polenizarea se face artificial. La noi în ]ar\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.a. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. fiind foarte perisabile. De asemenea.5. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. 1980).). protejarea dureaz\ pân\ în luna mai.. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun. 11. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L.2.4–5% hidra]i de carbon. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. proaspete [i conservate. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. dup\ unii autori. 1980). Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. Fructele.LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\.7-0.1. 237 . iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. Fran]a. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. În perioada când nu zboar\ insectele. 1. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. 20–35 mg/100 g vitamina C. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11..4. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 11.

patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. cu marginile u[or marcate. Ca [i dovlecelul comun. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig.sau pentalobate.3. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C).4. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. 238 .5. 11.plant\ cu frunze.14). frunzele sunt tri. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. peste care se suprapune. N. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. dup\ care devine alb-cenu[ie. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i.N. Acesta are o form\ discoidal\. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. irigarea culturii este obligatorie. în aceast\ perioad\. Fig. 11. De aceea. STAN. MUNTEANU 11. Culoarea fructelor este albverzuie. flori [i fructe. la maturitate fiziologic\.detaliu fruct 11. Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. o parte de forma unei calote (semisfere). când fructele sunt tinere.Dovlecelul patison: 1 . în partea superioar\ a fructului.14 . bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. cu marginile canelate [i rotunjite.5. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. 2 .

Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. denumit Comun. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii.LEGUMICULTUR| II 11. Fructul este tipic. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. 239 . cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. Soiul Comun este timpuriu.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. împreun\ cu dovleceii ornamentali. cu o vârst\ de 25–30 zile. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.. 1998). Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. 11. în form\ de turban. cu un diametru de 8–10 cm. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate.5.5. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. cu 8–10 muchii proeminente. se mai întâlnesc în unele colec]ii. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha. la 3-4 cm adâncime.6. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Produc]ia este de 10–15 t/ha. de culoare verde–albicioas\.

R. 3. I. POPESCU.A. CEAU{ESCU. GR. IV. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\.S. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. FLORESCU. (1973) – Legumicultura. I. Bucure[ti. PELAGHIA. New York. CL. (1974) – Fitotehnie.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Bucure[ti. P. 12. GH. Bucure[ti. U. Seria Horticultur\.. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. Agron. C. PETRESCU. B. vol. D. Univ.C. Inst. Seria Horticultur\. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. COBÂLA{.L.. BÎLTEANU. Berlin. (1994) – Production légumières tome 2. Analele I. The Avi Publishing Company Inc. nr. [t. BECEANU. Editura Ceres. CHILOM. Ia[i. Lucr. M. D.. Via [i Livada nr. (1992) – Legumicultur\. C. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops.N. vol. CHICHEA. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. 33.3. Tec Doc – Lavoisier. BECKER-DILLINGEN. Editura Grand. N.. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. 240 . B. I. CEAU{ESCU.. N. SAVI}CHI. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. COBÂLA{. VOICAN. J. Ia[i.. GR. Bucure[ti. G. M. Bucure[ti. INDREA. N. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. RUXANDRA. FOURY. BECEANU.F.. vol. S. 30. N. RADU. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. STAN. BUTNARIU. D. Connecticut. Gr\dina. B|LA{A. J. STAN. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. CHAUX. Bucure[ti. SAVI}CHI. BERINDEI. Bucure[ti. RADU. BAJURIANU.. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Londres. M. Editura Academiei R. BASSET. Agron. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. R. H. Bucure[ti. M.. I. Chi[in\u. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. (1991) – Varza pentru frunze – origine.. V. CL. P. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. V. B. }URCANU. Paris. CIOFU. STAN.. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. A. [t. BODEA.. COBÂLA{. I.S. Lucr.

A. Patronatul Horticultorilor din România. Bucure[ti.I. – COORD. D. [i colab. GHERGHI. Artprint. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. POPESCU. I. (1972) – Culturi for]ate de legume. RO{U. Bucure[ti. MANOLACHE. DR|GU}. SCURTU. COSTACHE. I. OLGA.P.L.. Bucure[ti. GHENKOV. PER{UNARU. I.C.B. BOSE{AN. 241 .Tehnologia culturii legumelor în solarii. I. Ia[i. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. L|C|TU{... I. Lucr. M. Lucr. MARIA.C. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. 2. (1997) – Cultura cartofului. MINKOV... R|DOI. MUNTEANU.C.L. G. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. I. M.. Sofia. Editura Agro-silvic\.C. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. TR. Z|GREAN.. Bucure[ti. I. MAIER.A. prezent [i viitor. Lucr\ri [tiin]ifice I. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. DUMITRESCU. VII. Artprint. – S. T. T. Editura Ceres. – Memorator horti-viticol. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\.P. vol. VLAD.... I.L. IV. Bucure[ti. PL|M|DEAL|. IANO{I. STOIAN.L. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. JILCU. M. IORD|CHESCU. BAICU. DI}U.C.F. L. nr.. LE BOUHEC. Zemisdat.. Editura Agro-silvic\.Tehnologia culturii legumelor în solarii. MURTAZOV. B. [t.. L|C|TU{.. În: Gl\man [i colab. (1998) – Producerea legumelor. BUZ|U (1978) .A.. Cerc. Bucure[ti. GL|MAN.L. Bucure[ti. E. A.. I. V. RUXANDRA. LÖBL.. vol. MAIER.. ROMAN. vol. Bucure[ti. GL|MAN.C. V. C..V. [i colab. N. – S. Bucure[ti. M. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.. M|NESCU.. Bucure[ti.V. I..F.F. Editura Agro-silvic\. vol. 2.. D. (1969) – Cultura legumelor. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. MAIER.. GH. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. agron. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo. Artprint.L. [i colab. E. Trecut.A. 3. IORD|CHESCU. D.H. VIDRA – S. I. I. [t. I. VASILESCU. B. în Moldova. D.I. – La direction (1979) – Le Chou-fleur.F.C. GH.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.A. DUMITRESCU. BERINDEI. M. Patronatul Horticultorilor din România.C. M.P.N.A. (1997) – Memorator Horti-Viticol. DI}U. D.H.. Bucure[ti. S. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. J. GH. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp.L.C. CTIFL – Invuflec. Bucure[ti. IANO{I. LÖBL.. Paris. M. Redac]ia revistelor agricole. (1961) – Cultura legumelor. V. V.. Bucure[ti. BUZ|U (1980) .

. capitata. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. OPENA.. R. GH. 2. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. N. (1992) – Legumicultura.L. Ia[i. MUNTEANU MARINESCU. Agron. Buletin informativ nr. STAN. GR. (1986) – Bolile plantelor legumicole. în Moldova. vol. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. GR. Technical Bull. 2. Cercet. Bucure[ti. Tez\ de doctorat. Editura Ceres. N. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. Bucure[ti. 1. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. P. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\.. STAN. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. nr. în Moldova. MUNTEANU. În Moldova. RADU. PATRON. T. (1969) – Cole Crops. NIEUWHOF. N. MIHU. P. MIHALACHE. M. Ia[i. STAN. No. SAVI}CHI. London. (2000) – Legumicultura. Leonard Hill.. 1. COSTACHE. Centrul de multiplicare Inst. AVRDC. vol.. I. SINGUREANU. P. vol. SINGUREANU. M. STAN. Editura Ceres. vol. I. STOIAN. A. Inst. Centrul de multiplicare Inst.. ATANASIU. Bucure[ti. Bucure[ti. ANDRIESCU... 3.) D.C. agron. Taiwan. POPLÃCINEL. 4. M. Cerc. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. N. SAVI}CHI. N. ICLF Vidra. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. [i colab. T|TARU. Editura Universitas. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i.. vol. J. N. SINGUREANU. N.F. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor.. N. G. I. II.. Cercet. SAVI}CHI. Cercet. în jude]ul Ia[i. L. Agr. SAVI}CHI. P. Analele I. nr. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. PANAIT. Bucure[ti.... agron. I. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. Ia[i.N. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. I. 17. MUNTEANU. 242 . V. forma alb\ (lam. Bucure[ti. {I STOENESCU. Ia[i. Ia[i. Editura Agro-silvic\. POPESCU. Agron. KUO. vol. C.. 4. 2. YOON. Bucure[ti. (1968) – Castrave]ii. I. P. Tez\ de doctorat. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. Ia[i. Editura Ceres.C. în Moldova. N. SAVI}CHI. Chi[in\u. agron. G. Tez\ de doctorat. Agron. MUNTEANU. MUNTEANU.

VI. Bucure[ti. Editura Ceres.. M. nr.. JUCOVSKY. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. Editura Ceres. C. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. Bucure[ti. V. A. Wageningen. (1984) – R\sadni]e [i solarii. ANDRONICESCU. PERCIALI. 243 .. V. G.F. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. VOINEA. M. V.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU.L. ZANOSCHI. M. vol. D. ZEVEN. D. Editura Ceres. Analele I. GH. GIREAD|.. VOICAN. 3. Bucure[ti. V. Bucure[ti. L|C|TU{. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii.C. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. VOICAN. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. Editura Ceres. VOINEA. VÂLCEANU. Editura Ceres. M. C. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. TOMA. P.. Bucure[ti.

05.: 032-218300. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Aleea M.2001 2001. Sadoveanu. 3 Tel. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful