Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

.................... Sfecla ro[ie ............... 84 8........... Cultura cepei verzi (stufat)................1........1. 37 7......3..................................5....................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ......................... 39 7..................6....................................................4..........................Cultura ridichilor de lun\ .... 40 7................... Rela]iile cu factorii de mediu ................................. Rela]iile cu factorii de mediu .....2................................2.................3....6.......... Prazul .............. 54 8............. STAN.......................3.................1.............................................................5....... 84 8.. 47 8............................. Cultura cepei prin r\sad .........6................ 33 7.......3.3................................1..... 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI ......1........... Cultura cepei prin arpagic ..2...... Particularit\]i botanice [i biologice................... 91 8..............................5..1.............. Soiuri ...... 83 8.......4...........................N..................5.....1.... 41 7..........6............. 89 8.... Soiuri..................... 54 8..................................2.......................1. 80 8...2........... 46 8.. Cultura prin r\sad............ 60 8........................... Soiuri............... 48 8...................3...4.1... Rela]iile cu factorii de mediu ......................... 90 8.............................................3. 76 8. 48 8... Soiuri..2..4..............1.......... Originea [i aria de r\spândire.............. Importan]a culturii.............4......6................................................ 47 8....3...........6...............................1..6.5..... Importan]a culturii.........4..... Tehnologia de cultivare.....................................3........................................3............2. 80 8..6............ 88 8...................................5................................6.... 39 7............1..... 33 7........2................... 88 8...... 52 8........................ MUNTEANU 7.... Particularit\]i botanice [i biologice.. Tehnologia de cultivare................ Usturoiul comun .............3.....6............6....................2.......... 81 8........................ 39 7.. 54 8................2......6... Soiuri...........6....3................6.................Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\........................................6............. 42 7. Rela]iile cu factorii de mediu .... Originea [i aria de r\spândire................................................. Tehnologia de cultivare. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) .5..........................2....... 32 7....5......................................... Tehnologia de cultivare...........1.............1...6.......................... 73 8.....6..............2............................................. 93 4 ........................... 87 8... N......... Originea [i aria de r\spândire.......1........ Particularit\]i botanice [i biologice....................... 87 8..........5. Originea [i aria de r\spândire............. Tehnologia de cultivare.....................1...............3........... Cultura prin sem\nat direct...................................... Particularit\]i botanice [i biologice.1.........6...........3......2....................2.. Ceapa comun\ .......6.................................................... Importan]a culturii...........1............ Importan]a culturii. 90 8............5..................................................6.............. 82 8..... 33 7.....

2..... Usturoiul de Egipt ..................... 135 10......................................2....1..1........5............................ 146 10.4.. 145 10.......... 122 10................1.............. Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................1................1........................................................1.......................................2..1...........5.................3....... 115 10.. 146 5 ............. Soiuri........2..................... Rela]iile cu factorii de mediu .................1....6................ Cultura timpurie în teren neprotejat ........4.......................... Batatul ...1........................... Originea [i aria de r\spândire........ Soiuri......................1......1.....................1...................................... Rela]iile cu factorii de mediu .................... 115 10.... Tehnologia de cultivare.......... Originea [i aria de r\spândire... Cultura în teren neprotejat....... 117 10........................................4.................................... Originea [i aria de r\spândire.......... 138 10....................2........LEGUMICULTUR| II 8......4.......... Varza ro[ie ...........1. 145 10...................4...................1............. 137 10.......3............................. 146 10.................. Rela]iile cu factorii de mediu ......... 98 9.............6.......................................5.........6.... 120 10...3......2.1..............1...................... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI ........... 116 10............ Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ...6..... 95 8.........1.....6....1..............1........................ Importan]a culturii....................... Cultura de var\...... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..................2.2....................1... Tehnologia de cultivare.....................1.................. Ceapa e[alota..... 94 8.1. 96 8....2................ Cultura prin sem\nat direct în câmp ......3........ 145 10.. 102 9.......1.. Cartoful timpuriu..............................................................................2........................ Particularit\]i botanice [i biologice........... Ceapa m\rg\ritar................................... 99 9......... 145 10... 98 9...................... 98 9...........................6...................................... 96 8.... Particularit\]i botanice [i biologice..... Cultura târzie (de toamn\) .... 132 10...... Particularit\]i botanice [i biologice.6....................5.............. 118 10..................................4......... 110 9.. 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .......................4..........................4... Importan]a culturii..........2........5...1...........6........... 95 8................... Ceapa de Egipt ......... 115 10................................. 105 9...............................2.......... 105 9..........3.....2............. 122 10...................1................6...............4......... Ceapa de iarn\ sau de tuns ..................2........................................1. Tehnologia de cultivare......................................................... 100 9.. Importan]a culturii...4......4.. Alte plante legumicole din grupa cepei......... 105 9.............................. Soiuri................1.............6...........

................5......... Originea [i aria de r\spândire.....................5..........................................................5................6......... Cultura târzie.................6.................. Varza de Bruxelles ..... 148 10............... Varza crea]\.......... 149 10.....1.... 152 10................4......... 174 10.......7... Gulia ..... Soiuri....... 148 10..........1.... 157 10.................................. Soiuri........6.... Particularit\]i botanice [i biologice..................................... 176 10.....7.7.............................. 176 10....... 155 10..........4..... Importan]a culturii.......3. Tehnologia de cultivare.5.......4........................4......7............ Conopida ...............................1...........................................................................8...........7......... 169 10............................6.. Cultura în ser\ ..................3.3.......2..................................... Rela]iile cu factorii de mediu .............................. Rela]iile cu factorii de mediu ....................... Varza pentru frunze..............5............ 149 10.5.................6.......8................................................................................. 148 10.................6...............6..... Rela]iile cu factorii de mediu ....................... 155 10...........................................................5........... 151 10................ Cultura timpurie în teren neprotejat ..................................... 167 10.......2...... 161 10......3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice....3................... Originea [i aria de r\spândire..... Importan]a culturii......... Tehnologia de cultivare.6... 157 10......... Tehnologia de cultivare......... 174 10............................................. 176 10..... Importan]a culturii.............................. Originea [i aria de r\spândire..........1.. 159 10....6.....3.........6............... 163 10. 178 6 ...................... 157 10......... 178 10............ 153 10................................................6........4.................... N...... 163 10.....................2.... 175 10...... Particularit\]i botanice [i biologice........4..................7................... Originea [i aria de r\spândire.....................................................6..4......2.......................6...... 151 10.....3......................4............. Particularit\]i botanice [i biologice..... Importanta culturii..7.... STAN.. Cultura timpurie ...... 158 10....... 153 10..................5..............6...............4......... Soiuri.....2...... 174 10..............3... 148 10.......... Tehnologia de cultivare.....6...................3............. 172 10..................................................... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Broccoli..3.......3...............................6........ 153 10..............4........................6..............1........ Importan]a culturii. 159 10.. Originea [i aria de r\spândire..................................... MUNTEANU 10..1...............6...5... 151 10................ 151 10.......5......4............................... 163 10.. 156 10..7......... Soiuri............. Particularit\]i botanice [i biologice........................................................6........2.............. Soiuri............1..........................6.... 177 10........N..........1.................. Tehnologia de cultivare......... Cultura târzie...................... Originea [i aria de r\spândire..............................2..................... Rela]iile cu factorii de mediu .........5....... 150 10...................8...4....... 178 10......... 158 10..................................................................5.3...........4.. 174 10............6......... Importan]a culturii......2...............................................3................... Particularit\]i botanice [i biologice..............................6.....7...............................................

........1.................3........3.......1..........6...........LEGUMICULTUR| II 10........ 220 11....................6... Castravetele ........................9.... 202 11..................................................6...............1.........2..6......6................2.........1........8.......... Varza chinezeasc\ .2....................................... Cultura în sere ......... Particularit\]i botanice [i biologice........ Cultura în câmp................................2. 221 11...... 184 10...1........................... 191 10................................2........ 225 11. 200 11................................8......1......6.................. Tehnologia de cultivare...... 186 10................ Cultura timpurie . Originea [i aria de r\spândire......... 188 10.. Soiuri................... Cultura târzie (de toamn\) .. 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..... 194 11.................1......... Tehnologia de cultivare..........1..............4... 179 10...........................1..............1..........6.....9................ 188 10.......5.................................................................6........ 221 11.......... Cultura timpurie ......... Originea [i aria de r\spândire.........1... Rela]iile cu factorii de mediu .....................................3......... 221 11..8.......... Cultura în r\sadni]e.................. 190 10.. 180 10............................ 200 11..... 227 11..... Cultura târzie.......6......... 196 11......3..................... 194 11..3.........2.................................4............................ Importan]a culturii... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......... Rela]iile cu factorii de mediu .......... Tehnologia de cultivare...........6.....................9............................2..................... Rela]iile cu factorii de mediu ... Soiuri.....9......5................................................... 188 10.......5...... Importan]a culturii.......................4....5........4.........1..........................1...........1.......... 219 11......................1............6.... 191 10.......6.9............................................9................. 222 11.....1................... Cultura în teren neprotejat........... 180 10.............. 189 10.8. Particularit\]i botanice [i biologice..................................................2.............. 223 11.............2............... 180 10.2.......6.........8..............3.... 208 11....... 228 7 .....2. Cultura în sere .6. Cultura în sere ........3.. 180 10..... Particularit\]i botanice [i biologice..............1..9... Tehnologia de cultivare... Cultura în r\sadni]e.. 195 11.........2................. Originea [i aria de r\spândire....................................1................ Pepenele galben ...8.......... Soiuri.............2................................ 221 11........8.... 225 11.... Cultura în teren protejat cu materiale plastice......................................................6..........................................6........ 183 10............................ Soiuri .........2.9.......2........ Particularit\]i botanice [i biologice..... 198 11...... 194 11................................................................................ 226 11..............6.2...............................4....... Importan]a culturii...2.................6......................4.......... Cultura în teren protejat cu materiale plastice...............4............8........................ Rela]iile cu factorii de mediu ............................9.........2........................ 190 10................

4........................................................................ 236 11...........4......3..................... N.............5..................6.......... 233 11..................................5............4..................5....... Originea [i aria de r\spândire......... Importan]a culturii ... Rela]iile cu factorii de mediu ..................1...............................4........ 237 11.............. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ............ Tehnologia de cultivare....... 228 11.............................3.................3..................... 230 11.. Tehnologia de cultivare..............3 Particularit\]i botanice [i biologice......................................... 237 11.................................2..........4............ Dovlecelul comun................3....... 229 11........................4................................ 228 11. 234 11..................... Importan]a culturii........ 240 8 . Originea [i aria de r\spândire......................2......... Dovlecelul patison. Rela]iile cu factorii de mediu ...........4............................... Cultura în câmp..................6..............4..........5...N....... 234 11................. 233 11...... Soiuri..... 233 11.. Originea [i aria de r\spândire..1..............................4............................ 230 11.2..................5..5.....................................5..... Particularit\]i botanice [i biologice......4........ Soiuri ....1.......5. MUNTEANU 11...... 237 11..............................6..........3.....2...3..................... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.............4.................6......1......................... 238 11....3...................................................................... Tehnologia de cultivare...............3....... Rela]iile cu factorii de mediu ............. 230 11............... 236 11..... Pepenele verde ..... 229 11............ 237 11. 238 11...... Particularit\]i botanice [i biologice........................5........................... 239 11.6.............3......... 234 11.................4. Soiuri............................................... STAN.............. Importan]a culturii....................5.

deoarece. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. cu excepţia ţelinei. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). În România. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. 9 . pătrunjelul pentru rădăcini. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. faţă de umiditatea solului şi de lumină. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. care sunt anuale (Butnariu H. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. solul trebuie să fie uşor. a substanţelor de rezervă. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. lemnos şi liberian. şi colab. în special glucide. În general. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. afânat. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. mai ales în primele faze de creştere. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. Transilvania. păstârnacul. 1993). toate se cultivă prin semănat direct în câmp. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. 1993). precum şi în Moldova. pretenţioase.. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii.

Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. La noi în ţară. MORCOVUL Daucus carota L. K..52 %. Morcovul a fost luat în cultură în sec. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. al XVIII-lea. Franţa.1).35%. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII.). STAN. cv. sativus (Hoffm) Arc. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha.14%. carota s-au format subspeciile syriacus.2. supe.1. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. Japonia ş. în special Daucus carota L. citat de Zanoschi. ciorbe. mediterraneus şi japonicus).8 mg/100 g substanţă proaspătă. Ca – 0. Mari cultivatoare sunt: SUA. ghiveciuri etc. proteine 1.4. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii. B2 şi substanţele minerale: Na-1..N. syriacus. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. sativus (Alef. sub formă deshidratată.89%. bienală.. 10 . afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D. prin Spania. În prezent.1. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. albă şi galbenă. 7. N. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. X d. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939.3. morcovul se cultivă în toate judeţele. carotenoide 8. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. 7. Italia şi Grecia. 1984). Prin încrucişarea ssp. în stare crudă (salată). P-0. cilicicus.172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. acestea mai conţin vitaminele B1. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii.1. de conserve şi sucuri. Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. 1985).44%.79%.39 %. japonicus. H. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. predominând formele de culoare violacee.a. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. în acest mod. Mg – 0. China. subsp. iar în anul al doilea tulpini florifere. Pe lângă cele menţionate. în Iran (Banga.3%. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. celuloză 1. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. MUNTEANU 7. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87. pe soluri uşoare sau mijlocii.1.9 mg /100 g substanţă proaspătă. Anglia. flori şi fructe (fig. 7. 1985).1. zaharuri 6.. acid ascorbic 3.

Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab.rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. iar unele rădăcini până la 2 m. cu flori mici.cele bazale şi sesile . striată.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. cilindrică.2 . rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.rădăcină soi valoros.cele superioare. 1973) sterile). cu cilindrul central redus Fig. de culoare roşieportocalie.2 – 1. Tulpina floriferă. 1985).LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat. pentamere. b . cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. este o pseudoachenă. albe. fistuloasă şi înaltă de 1. peţiolate . impropriu numit sămânţă. Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. penat-fidate. Atât tulpina principală. care se formează în al doilea an. 7. 7.2. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). cu polenizare alogamă.1 . Rădăcinile cilindrice sau tronconice.frunză. hermafrodite. de lungime mijlocie. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. 11 . pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.Morcovul: a . de plantă sălbatică. entomofilă. c . cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului.5 m. costate şi cu ţepi. aspru păroasă. este ramificată. d . Fructul.. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. schimbându-şi treptat forma. La circa 35– 40 zile de la răsărire. zigomorfe. mărimea şi culoarea. uneori cu nuanţe rozacee. rar Fig. de calitate superioară.

MUNTEANU 7. bogate în humus (4-5%). mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. mai ales pe solurile uşoare. iar cea optimă de 20-250C. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C.1. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C.1) . Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. Presto F1. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere.5. Primo F1. morcovul are cerinţe ridicate. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide. în funcţie de soi. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. sărace sau cu exces de azot. Dacă primăvara este rece. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Hytop F1. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar.N. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. bine afânate. se formează rădăcini diforme sau ramificate. cu pH-ul 6. 7. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. profunde. permeabile. timpurii (80110 zile). STAN. tasate. Nanco F1 etc. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. mai ales în primele faze de creştere.5–7.5. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. Insuficienţa luminii. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. durează 36–70 zile. Faţă de lumină. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Pe solurile grele. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. 12 . N. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie.1. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. În timpul îngroşării rădăcinilor. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. se poate produce o vernalizare prematură. producţie mare – până la 70 t/ha etc.4. Faţă de umiditate. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). semitimpurii (110–130 zile). cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

fără încorporare. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase.5 kg 1. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici. La pregătirea terenului. recoltate în iunie – iulie. Primăvara.5 kg 1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. cucurbitaceele.5 l 1. spanac. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă).5 kg 1.5 l 6l 6l 1.N. iar culturile timpurii de morcov. MUNTEANU 7. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri.5 l 1. N. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l 6l 6l 1. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. conopidă. 7. fasole etc. borceag). imediat ce se poate intra pe teren. bulboasele şi varza.5 Fusilade S 12. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Toamna. castraveţi. Tabelul 7.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1.5 l 1.6. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. industrializării sau păstrării peste iarnă. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare. culturi furajere pentru masă verde (secară.. Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele.2).2. ceapă verde. leguminoasele. Locul în asolament. post – postemergent 14 . pré – preemergent. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu). STAN. Lucrările de pregătire a terenului.7).5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare.1. 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12.

Adâncimea de semănat este de circa 2. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. în benzi.LEGUMICULTURĂ II Vara. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. se tăvălugeşte înainte de semănat. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii.). pentru culturile succesive de morcov. b .Scheme de semănat la morcov: a . iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.pe teren modelat. În cazul terenului modelat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Dacă solul este prea afânat. în funcţie de starea arăturii. înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . c . 7. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Dacă solul este prea uscat. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri.3 . În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.3. în benzi de câte patru rânduri 15 . Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Fig. iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). Epoca de semănat.5 cm. folosind 4–5 kg seminţe la ha.pe teren nemodelat. în rânduri echidistante. 7. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare.pe teren modelat. la care s-au îndepărtat ţepii. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe).

Lucrările de întreţinere. CSSL-9 sau A-761. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu.N. N. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. când rădăcinile au cel puţin 1–1. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. La hibrizii F1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. şi mecanic prin prăşit şi plivit. După răsărirea culturii. folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi. se face prin smulgere sau dislocare. ceea ce permite reducerea costurilor. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). după căderea primelor brume. în doză de 1. începând cu luna iunie. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. cu 600 l apă. Recoltarea. Când rădăcinile ating 2–2. la nevoie se udă prin aspersiune. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. STAN.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. MASTER – PLATT). se fasonează şi se sortează pe calităţi. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. de erbicidare.2–1.5 kg/ha. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.5 l/ha. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. în legături. în cazul culturilor timpurii. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. iar dacă este necesar.3). Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. 16 . Pentru păstrarea peste iarnă. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. morcovul se recoltează în luna octombrie. se erbicidează cu Afalon 1. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. pir) se adaugă Fusilade. eşalonat.

LEGUMICULTURĂ II 17 .

6 – 36. g Zaharuri. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală.4 0.2 0.) Substanţă uscată.p. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.1. Ulei eteric.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.9 58 .3. MUNTEANU 7.) A.5 – 3. crispum (pătrunjelul pentru frunze).. Tabelul 7. Ca.10.7 . În cantităţi mai mici conţin K.).2.4.2. iar cel în Fe.. g Acid ascorbic. sylvestre). mg /g.1 2.02 – 0.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. A fost cultivat de greci şi romani.2. g Cenuşă. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.2 1.1. g Proteină (N x 6. N. % substanţă uscată Frunze 12. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.p. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha).s.016 – 0. 7. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane.7 .N.4.p. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp.5 1. Compoziţia chimică a rădăcinilor.290 0.2. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.3.25). Hill cv. 7.1 1.5 – 25. la 56 mg/100 g s.4. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.2. 1984). radicosum (Alef.4 .6 . ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă.7 – 3.30 Rădăcini 11. P. STAN.7 20 – 35 0.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. Primul 18 . organ de sinteză (tabelul 7.W. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală. ca materie primă în industria conservelor. (Bodea şi colab. radicosum (Alef.

scade producţia. cu frunze trifidate. Faţă de sol. lung pedunculate. terminate cu umbele compuse.5) 19 . de culoare verde-închis. fiind o plantă bienală. Pătrunjelul. putând ierna în câmp. mici. este cilindrică sau uşor muchiată. d . Relaţiile cu factorii de mediu Fig.4) Tulpina floriferă. c . 1973).LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. lucioase.frunza. de culoare albverzuie. netede sau gofrate. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.floarea. glabre. ramificate. cu ramuri aproape erecte. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. creţe. ramificată.5. care la maturitate se desface în două semifructe. adânci. 7. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. florile şi seminţele (figura 7. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. dar rădăcinile sunt mai aromate. Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7.2. 7. Fructul este o pseudodiachenă. reavene. grupate în umbele compuse.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\. înaltă de 80– 150 cm.fructul mediul exterior. numite mericarpe.4. formează. pentamere. 7. În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Polenizarea este entomorfilă. tulpinile florifere. Al doilea formează rădăcini subţiri. suculente.2. Florile sunt actinomorfe. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Suportă relativ bine o uşoară umbrire. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). în al doilea an. cu miros caracteristic. hermafrodite. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. uneori fistuloasă.

STAN. MUNTEANU 20 . N.N.

dar nu mai târziu de 10–15 iunie. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. 7. sortarea şi ambalarea manuală. În culturi succesive. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.3. Rădăcinile au gust dulce. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. în funcţie de regimul de precipitaţii.10 – 15.. spanac. recoltarea se face după primele brume (15.1) şi peptide (11. înlocuind în bună măsură pătrunjelul.5 % s.11). seminţele să se umecteze. Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. se aplică 4–5 udări. în zonele mai secetoase şi la culturile succesive.2.8 – 15. locul în asolament.6. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. astfel. reprezentată.LEGUMICULTURĂ II 7.u. Pentru culturile de toamnă. de glucide (4. alături de morcov. Recoltarea se face diferenţiat. în special. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare.3). astfel. curăţarea de pământ şi frunze. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. hortensis Ehrh.p. Până la introducerea în cultură a cartofului. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului. dar nu să germineze). în legături. în funcţie de scopul urmărit. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. Astfel.3.2). la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi). Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. ridichi de lună. fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului.5 kg/ha. convar.2). culturi furajere pentru masă verde). Udarea culturii se face diferenţiat. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri. fertilizarea suplimentară. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha.1. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.8 – 10 % s. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 .5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. salată. semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde. pentru consum în timpul verii. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0.

0.5). rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp. cu rizoderma de culoare albă.4. suculentă. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. MUNTEANU (24. uşor pubescente. cu pulpa albă sau gălbuie. penatsectate. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.p. oval – turtite.9 mg vitamina C.7 mg vitamina PP. florifere. Păstârnacul preferă umiditatea. America şi Australia. săruri minerale (la 100 g s. 3 mg Na. aripate.3.3. 7. STAN. 7.3.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\. dar excesul îi dăunează mult. 0. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile).10 mg vitamina B1. 23 mg Mg. 22 . cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. N. 73 mg P. uşor gălbuie. unde creşte spontan. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte.). Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. Se cultivă în Europa. pubescente. 7. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. se găsesc: 469 mg K. 7. Asia. plantele tinere rezistă până la – 50C. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. înalte de 100–150 cm. 7. de culoare cafenie. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. Fructele sunt pseudodiachene. 139 mg S. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine.8 – 28. pe terenuri umede şi umbroase. iar cele mature până la minus 8–100 C.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate.2. puternic striate. care le imprimă aroma caracteristică.N. dulce şi cu miros caracteristic. Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. 51 mg Ca. la 100 g s. Fig. 0. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. slab ramificate. Seminţele germinează la minus 2–30C.3. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C.

p.3. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).5 mg B.31 mg Zn.4. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. rapaceum (Mill. 29.LEGUMICULTURĂ II 7.8 mg SiO3. în special.2 mg Ca.se seamănă în teren modelat.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie).5. se găsesc 59.): 0. cu rădăcini conice.8 % s.4. iar gustul şi..7 – 1.u.5 mg Fe.. 1. 7. 3.). convar. Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină.) Graud.p.9 mg Na. Acestea mai conţin zaharuri 1.se menţine.p. etc). într-o măsură mai mică.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. B6. oxalic. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7. sporadic.15 mg Mn etc. B2.. 5. prin udarea culturilor. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s. deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an.p. 2. dar cu unele particularităţi: . 1975). lipide 0. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.2 % s. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.9 mg K.6 mg P. 17. 0.3.u. Recoltarea se face toamna târziu. 7. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L. . proteine 0. La 1 g s.1. vitaminele B1. 0.6. nu este indicat să se semene din toamnă. în benzi de câte trei rânduri. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s. a salatelor şi pentru murături.7.. frunzele verzi. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. cu rădăcinile conic–alungite.6) . citric.).p.6 – 1. 23 . o umiditate constantă. acizi organici (malic.6).3 % s. În cultură. folosind 5–6 kg sămânţă/ha.

N. STAN. MUNTEANU 24 .N.

pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici..2. unde creşte spontan.6 . ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. 7.p. b . mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A.) şi cea cultivată 25 . 1973). secalinum Alef.Scheme ale culturii de păstârnac: a .pe teren modelat.LEGUMICULTURĂ II Fig. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul.3. Particularităţi botanice şi biologice În cultură.4. 7. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele. convar.4. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 7. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie. Este cultivată din antichitate. fiind considerată plantă medicinală. graveolens L.

Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. 7. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. de culoare brunie. iar cele mature la minus 7–90 C. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. Pers. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. sunt glabre. amară şi necomestibilă. ramificată. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. convar. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală.4. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. nu poate ierna în câmp. 7. Rozeta de frunze este înaltă. N.) care. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. Polenizarea este entomofilă. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. lucioase şi de culoare verde – închis. de culoare albă. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. înfloreşte şi fructifică (fig. b – frunz\. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. sunt simplu penat sectate. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. 26 . majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. datorită conţinutului lor mare în apă.7 .4. pentamere. formează o rădăcină subţire. în primul an.7). Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. dulce) (Mill. este striată şi ramificată. STAN. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. 7. ce se desface uşor în două mericarpe.N. chiar din primul an. c – plant\ semincer\ hermafrodite. pivotantă. graveolens L.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. a – r\d\cin\ îngro[at\. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare).

6. atât pentru cultura în ogor propriu. iar pulpa devine grosieră. În cadrul culturilor succesive.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. castraveţii. mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. care se încorporează imediat în sol. cerealele. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii.5–7. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. ardeii. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă).6 – 1 g sămânţă la m2. cât şi în cazul culturilor succesive. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. tomatele. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. 7. profunde. Spre deosebire de morcov. sunt prezentate în tabelul 7.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. fiind indicată pentru culturi asociate.4. 3 g/1 kg sămânţă. care formează tulpini florifere în primul an de cultură.4. suficient de umede. Înainte de semănat. Lucrările de pregătire a terenului se fac. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. Se cultivă numai în condiţii de irigare.5. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. iar în solarii.0. germinează greu. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. 27 . deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. varza. conopida etc. la 20 martie – 10 aprilie. bogate în humus. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. cu pH-ul 6. Producerea răsadurilor. 7. Este o plantă de zi lungă. pentru cultura târzie. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Locul în asolament. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. ţelina poate fi cultivată după spanac. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. ca şi în cazul culturii morcovului. salată sau ridichi de lună. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. deoarece rădăcinile se ramifică mult. folosind 0. seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. toamna. la cultura de ţelină.

N.N. MUNTEANU 28 . STAN.

Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . 7. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie. iar rădăcinile se morcilesc.pe teren modelat în straturi late.8 . b . de exemplu Revital 0. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe. răsadul se sortează. se fasonează. Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. la 30 de cm între plante pe rând (fig. Fig.1 %. 7. 29 .8). astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară). Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm.

când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha. B6. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. Mg.5. Fe etc.9% s. la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.1 % s. Ca.p.6-1. combaterea buruienilor. La culturile timpurii. N. aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. mai ales. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). acestea se curăţă de pământ. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. La cultura târzie. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. reprezentată.3). la 3–4 săptămâni.convar.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. (glucoză.p. în cantitate foarte mică (0. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). fertilizarea fazială. udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.1. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).64 şi 8. fructoză şi zaharoză). MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor.5.). vitaminele C (36-48 mg/100 g s. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna.. 7. la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). în legături. sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L.). care variază între 1. STAN. prin glucide. S. fertilizarea suplimentară se repetă.p. în funcţie de scopul urmărit. Recoltarea se face diferenţiat. valorificarea făcându-se cu frunze. PP şi 30 . se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi.p.5–1 kg/ha. săruri minerale de K.N. B1. P. B2. plantele se smulg. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). convar. RIDICHILE Raphanus sativus L. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale).) şi proteine (0. Pentru culturile târzii. Na.

5. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. caracteristic aromei ridichilor. putând fi sferică. cu un rostru ascuţit. violete sau roze.9). lung peţiolate. (Zeven şi Jukovschi. ovale. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani.. Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. unde s-a selectat din specia R.2. autoincompatibile. Japonia. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. devin spongioase.5. Tulpinile florale sunt ramificate. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. acoperite cu perişori rigizi. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. Fructul este o silicvă indehiscentă. şi centrul mediteranean. lirat penat-sectate. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Frunzele din rozetă sunt mari. prin hidroliză enzimatică. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. sub rizodermă. violacee. unde a rezultat din specia R. albe. cenuşie sau neagră. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase. cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. Grecia. Homutescu . iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale.3. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig. iar cele superioare lanceolate şi sesile. bactericidă şi vermifugă. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). 7. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. raphanistrum L. cu polenizare. etc. În cazul ridichilor de lună. în cadrul culturilor succesive. 31 . 1975). tetramere. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. 7. La multe soiuri de ridichi. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). Asia şi America. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. uşor pubescente. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. maritimus L. se găseşte un ţesut care conţine antocian. înglobate într-un ţesut spongios. alogam-entomofilă.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Italia. care. 1965). de 80–100 cm înălţime. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. de formă alungită. ovală sau alungită. 7. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. Egipt. cu frunzele bazale scurt peţiolate. albă. cu marginea dinţată.

.9 .4. 1973) 7. 7. c . creşterea încetează. MUNTEANU Fig.plantă în faza floriferă.rădăcină îngroşată. La o temperatură mai mică de 6–80 C. b . Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. N.5.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. d . 32 .Ridichea: a . Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.structura rădăcinii. duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). însoţite de secetă.N. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 1956. plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. Gherghi şi colab. STAN. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C. Temperaturile mai ridicate.

având o perioadă scurtă de vegetaţie. bogat în substanţă organică (3. care se folosesc în stare crudă ca salată. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. ridichea este destul de pretenţioasă.8). se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. castraveţii de vară etc. cât şi pentru cele înfiinţate vara.). la interval de 10–15 zile. cât şi în teren protejat. cu greutatea de cca. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile).6. profund. ce pot atinge 1 m lungime. Înfiinţarea culturii se face în câmp. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). 2 kg P2O5. Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. 7. de vară (60 – 80 zile). Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. în luna martie. în special în Japonia şi China. 5 kg K2O. de aceea. ardei. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. Tehnologia de cultivare 7. În Asia. când zilele sunt mai scurte. se lignifică. pentru cultura timpurie. De regulă.5. var.5. eşalonat în mai multe etape.. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. 1995). utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. atât în câmp. 2.5.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. Consum specific: 5-6 kg N.1. Faţă de umiditate.conice. fără a mai forma rădăcina tuberizată. sau vara.2 kg Ca şi 0. 1994).). se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. pentru cultura de toamnă. prin semănat direct. castraveţi etc. vara. reavăn. care urmează sau precede cultura ridichilor. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. 7. 33 . atât pentru culturile înfiinţate primăvara. Fertilizarea se raportează la cultura de bază. şi în perioada 20 august–10 septembrie.6. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă). cu rădăcinile tuberizate cilindro . Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate. Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. 1 kg bucata. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului. devin spongioase şi cu gust iute. vinete. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). mazărea şi fasolea de grădină. ridichea de lună formează tulpini florale.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. aconthiformis Mark.5. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii. înaintea culturilor de tomate.5 %). Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp. Din această cauză.

N. MUNTEANU 34 . STAN.N.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

folosind 300–350 m3 apă/ha.Scheme de semănat la ridichea de lună: a .5 + 12. după formula 62. 7. 36 . la 2–2. STAN.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere.02 %.10).10 . La culturile de toamnă. (fig.5 cm x 7.N. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. b .pe teren modelat. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. dacă este nevoie. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). aplicat premergent). se vor face 1-2 udări. MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat.05% sau Fastac 10 EC 0. Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.5 cm adâncime. Fig.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. 7. N. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi.

Lucrările de întreţinere. iar pe suprafeţe mari. în perioada 20. 7. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. În vederea evitării alungirii plantelor.7.11. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. cât şi asociate cu alte culturii.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). mazăre de grădină şi cartofi timpurii. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha.5.07) la ridichea de iarnă. prevăzute cu role de tasarea pe rând. ceapă verde. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. spanac. răsadniţe şi solarii. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha.03 – 15. semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. în 2–3 reprize. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului. folosind 5–6 g sămânţă la m2. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Atunci când se realizează cultura asociată. Producţia este de 8–10 t/ha. 1995).LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.5 cm. 37 . Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete.2. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. se vor menţine temperaturi scăzute. o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. atât în culturi pure. Ridichea de lună se cultivă în sere. la 2-3 zile de la semănat sau.).6. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. timp de 5–7 zile după răsărire. iar ridichea de iarnă poate urma după salată.06–15. Se seamănă des.

N. 7.11 .N. MUNTEANU Fig. STAN.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 .

f. 7.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie./100 g).2.a. B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. cea mai importantă este vitamina A (20 U. Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). dar folosită ca plantă medicinală. Mării Negre şi Mării Caspice. 39 . Frunzele. recolta apare destul de devreme. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. substanţe proteice (1. 1998). denumită şi sfecla de masă.2 – 1.H. cultura se înfiinţează prin semănat. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). avitaminoze ş. esculenta L. se folosesc la salate. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). soteuri. ciorbă şi supe de legume etc. sin.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. ciorbe.. ssp. Dintre vitamine. deşi nu este o bună premergătoare etc.I. cu excepţia răritului. în legături. (Dumitrescu şi colab. rubra Familia Chenopodiaceae 7. De asemenea. în mod semnificativ. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. 1998). în Italia şi Franţa.. salate coapte sau fierte. var. când sunt tinere. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. din care se remarcă.1. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Ca plantă legumicolă. Importanţa culturii Importanţa alimentară. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. canditiva Alef. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g).6. Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve.6. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. piureuri etc. apoi vitaminele B1. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).6%). Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î.6%). Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). săruri minerale. 7.

floare Rădăcina. d . uneori şi frunzele tinere. în primele faze de vegetaţie.tulpină floriferă.secţiune transversală prin rădăcină. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Pe plan mondial. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare.N. tulpina floriferă cu flori. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . rădăcinile pot căpăta. c .Sfecla roşie de salată: a .12).frunză. cum ar fi zonele premontane sau montane. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.7. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. sfecla roşie. 7. După îngroşare.3.12 . N. e . iar în cel de-al doilea. în general. MUNTEANU În }ările Române.rădăcină. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi. fructe şi seminţe (fig. este pivotantă cărnoasă. b . Fig.6. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. STAN. 7.

la planta complet dezvoltată. din zona centrală a rozetei. sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). de culoare roşie– verzuie. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. cu marginea întreagă. în anul I.13 . anemofilă. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. 7. mai multe glomerule formează un panicul lung. formând un glomerul.).13. Totuşi. 1998). sfecla roşie necesită un climat “dulce”. constituind aşa-numitele glomerule. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. Frunzele. cu limbul ovat. în mod succesiv. cât şi în interior.LEGUMICULTURĂ II conică). atât la exterior. În anul al II-lea. 1992).6. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. a mai multor zone de ţesut cambial. În secţiune transversală.4. mult mai intensă. lanceolate..Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. De asemenea. organizate pe tipul cinci. considerate impropriu fructe sau seminţe. uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). Frunzele tinere. Culoarea rădăcinii. pentru realizarea unor recolte performante. prin apariţia. lung peţiolate. este roşie-închisă. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. grupate pe un ax mic. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. rădăcina prezintă zone concentrice.. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. sesile. uneori şi entomofilă. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab. 1973). care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. atunci aceasta va fi globuloasă. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. 41 . Florile sunt mici. uşor neregulată. au culoarea roşie. sunt mari. de culoare roşie. 7. concrescute. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. ţesutul Fig. 7. cordat. Nervurile sunt evidente. cu suprafaţa ondulată.. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. Florile sunt hermafrodite. peţiolul este de culoare roşie. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Polenizarea este alogamă. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită.

În România se cultivă un număr redus de soiuri. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. N. mărimea şi culoarea rădăcinilor. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. Lipsa de umiditate. de asemenea. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). În condiţii optime.N. mai rar. 42 .6. determină formarea unor rădăcini mici. şi unele populaţii locale.5. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. timp de 2–3 săptămâni. în gospodăriile familiale. de perioada de vegetaţie (timpurii. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. profund. bune pentru consum. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. 7. în funcţie de forma. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. dar plantele nu suportă umbrirea. STAN. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. întâlnite. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. 7. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. mai ales în grădinile familiale. plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. tardive). Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.6. lipsite de suculenţă. După formarea primelor frunze adevărate. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. În faza de frunze cotiledonale. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice. în perioadele de secetă. În primele faze de creştere.9. prin răsad. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C. formând tulpini florifere în primul an. iar cea optimă de 18-200C. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică. plantele solicită condiţii de zi lungă.6. plantele răsar după 10-12 zile. plantele se pot vernaliza. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

Înfiinţarea culturii se realizează. Modelarea este obligatorie. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. 7. după recoltarea acestora). după grăparea cu grapa cu discuri. la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. STAN. ca fertilizator starter. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. primăvara. după cum s-a anticipat. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Fig. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). în funcţie de soi şi momentul recoltării. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează.7. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare.14 .Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . Modelarea terenului se execută. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri.14). N. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). cât de curând posibil. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii. imediat după aplicare.N. Pregătirea terenului începe toamna. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. la culturile succesive. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. prin semănat direct.

iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. când. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. obligatoriu. Cel mai târziu. toamna târziu. în timpul toamnei.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. După zvântarea terenului. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. purici etc. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. pentru situaţia prezentată. În timpul verii. Întreţinerea culturii. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. În prima rundă de lucrări prezentate. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. cronologic. recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. mai ales pentru culturile timpurii.). aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. în continuare. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. altfel. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. recoltarea se efectuează manual. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. se asigură. în acest mod. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. Lucrările de îngrijire sunt. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. de regulă.. răritul plantelor la 1020 cm. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C). alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese). în condiţii de secetă). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit.. un tăvălugit al terenului. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. În cazul culturilor timpurii. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. cazmalelor. se realizează aproximativ ca la morcov. Recoltarea sfeclei pentru consum. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. 1992). 45 . se efectuează printr-o singură trecere. dacă îngheţul a surprins cultura. prin smulgere. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. se efectuează o praşilă manuală pe rând. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. 1998). poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. semănătoarea Saxonia. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. recoltarea se execută în mai multe reprize. dispuse echidistant la 37–40 cm. buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). cultura având o densitate mai mare.

Alte specii din aceast\ grup\.N. iar sin.). în inflorescen]e apar Alium sativum var. Tabelul 8. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. STAN. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\.). Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. sativum L.1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. în general. împreun\ cu cele men]ionate anterior. N. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. bulbul. bulbi[ori aerieni. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde.1. 46 . tulpina fals\ [i frunzele verzi. vulgare) [i prazul (A. Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. porrum L. 1973). usturoiul comun (A. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. iar la altele numai frunzele verzi. (dup\ Bala[a. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. sunt prezentate în tabelul 8. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. Allium sativum ssp. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. dup\ tomate [i varz\. ssp.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

în defavoarea bulbului. în mod evident. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. `n mod special. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. N. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . O umiditate ridicat\ în sol. induc]ia floral\. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. lipsa apei întârzie cultura. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. Astfel. se cere. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu.4.N. În aceast\ faz\. determinate. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. de care depinde succesul culturii. se produce vernalizarea [i. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. înfiin]ate prin sem\nat direct. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali. STAN. implicit. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. Plantele nu formeaz\ bulbi. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. aplicarea unor ud\ri u[oare. iar dac\ se formeaz\ crust\. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. dac\ se întârzie cu sem\natul.1. mai ales în primele faze de vegeta]ie. plantele formeaz\ tulpini florale. astfel. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. solul. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. mai ales peste 20-22 mm. dup\ cum s-a specificat. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. în perioada de iarn\. în faza de germina]ie [i r\s\rire. cel pu]in câteva s\pt\mâni. MUNTEANU 8. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. prin aspersie fin\. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. Temperatura. De aceea. Apa este considerat\ ca un factor major. astfel. În acest caz.

pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. în timpul depozit\rii (Erwinia. amplasat în stratul superficial al solului. de regul\ în treimea lor inferioar\. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). pe soluri aluvionare. Sclerotium.1 kg P2O5. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. pu]in dezvoltat. se pot instala agen]ii patogeni.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7). prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat. de exemplu. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. dar [i de sistemul radicular.6 kg K2O [i 1. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\.). În acest caz. 1998). Botrytis [. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat. De aceea. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. deoarece. adesea. În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie. De[i. în zona polderelor. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. la cultura premerg\toare. în primul rând datorit\ texturii. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului. Aerul. chiar dup\ recoltare. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. refacerea rapid\ a sistemului radicular. care atac\ în mod special bulbul. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. aluviunile con]in mult\ argil\. În Olanda. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer.4 kg N. dar bine structurate.a. 4. eventual. 1. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei. fertile [i bine structurate (aerisite). în unele lunci. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. poate reprezenta un element de succes al culturii. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. se recomand\ solurile mijlocii.. care este egal repartizat\ pe profilul solului. Aceste cerin]e se bazeaz\. Consumul specific (kg/t produs). Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. nisipoase. nematozi). Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. ceapa se cultiv\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. în principal. 53 . deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\.

în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. prin arpagic sau sem\nat direct. prin r\saduri (ceapa de ap\. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Kaba). pentru deshidratare. 54 . O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. ro[ie sau alb\.5. form\ [i m\rime. Alegerea terenului. pentru stufat (ceapa verde).1. iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. care se seam\n\ bob cu bob. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). la I. MUNTEANU 8. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000.C. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri.6.1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. 1994).. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\.N. STAN. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\. Vidra.L.6. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. La noi în ]ar\. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu.1. cultura poate fi complet mecanizat\.F. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. N. În condi]ii tehnice moderne. prin arpagic. sistem de irigare prin aspersie. în special.1. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. 1998) 8. Culoarea poate fi galben\. 8. de c\tre Popandron. dotarea cu sem\n\tori de precizie. sortimentul este dominat de hibrizii F1.

LEGUMICULTUR| II 55 .

Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. care este obligatorie. pentru epoca de prim\var\. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Dual 2-3 l/ha). Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. în prim\var\. ~n ambele situa]ii. De asemenea. În acest caz. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. respectiv toamna [i prim\vara. Speciile leguminoase nu se recomand\. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. la 25–30 cm. atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. solanaceele [i legumele din grupa verzei. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. STAN. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. cum ar fi: legume le cucurbitacee. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. care nu au fost administrate în toamn\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare. de toamn\ sau de prim\var\: toamna. În acest sens. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. în vederea sem\natului. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. toamna. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. verde]urile. de toamn\ sau de prim\var\. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te.D.-3. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\.2). urmând a fi încorporate. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 .N. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. pentru epoca de toamn\. N. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. 1973). c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

MUNTEANU 62 .N. STAN. N.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. N. MUNTEANU 64 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. N. STAN. MUNTEANU 66 .

Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat).LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. în medie. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. mai ales. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. Astfel. cu încorporare. executate perpendicular una pe cealalt\. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. a. De asemenea. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. 6-8 l/ha sau Pivot. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). Imediat 67 . pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. exclusiv. în toamn\. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. 6-8 l/ha. Prim\vara devreme. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. prin realizarea sa. Satecid 65 WP. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. chiar la noi în ]ar\. la adâncimea de 1012 cm. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. de exemplu. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni.

în medie. cu rândurile încheiate. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. În acest sens.5-15 cm. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. r\s\ririi [i ob]inerea. MUNTEANU dup\ erbicidare. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha.N. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. Culturii de arpagic i se aplic\. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. N. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. Dup\ începerea r\s\ririi. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. În aceste condi]ii. ori plantele nu vor fi uniforme. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. Pe teren nemodelat. cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. prin cea de-a doua gr\pare. multe plante vor pieri. cu norme de circa 100 m3/ha. prin competi]ie reciproc\. În acest fel. echidistante la 12. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. în final. Altfel. Distan]a între semin]e pe rând va fi. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire. pân\ la 5-10 aprilie. STAN. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme.. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. în mod practic. în caz de secet\ sau de formare a crustei. de 2-3 cm. mai ales pentru producerea cepei uscate. 1998).5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. pentru suprafe]e mari. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. de regul\. iar la densit\]i prea mari. sub 7-8 mm. în general. 68 . înfiin]at\ prim\vara.. se face încorporarea produselor administrate. 1998). Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. necorespunz\tor calitativ. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. de la care se elimin\ r\ritul. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. a unei culturi uniforme.

esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. mu[tele depun ou\. f\r\ a provoca r\nirea plantelor. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. În aceast\ situa]ie. Cu toate acestea. Fiziologic. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. în mod deosebit. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf).începutul lunii august. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor.3. se opre[te irigarea. la sfâr[itul lunii iulie . din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. în final. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. de exemplu cu Afalon. controlul acestor d\un\tori.5% în care s-a ad\ugat aracet. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. printr-un plivit manual. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. De aceea. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. combaterea buruienilor. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). de obicei. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. iar buruienile sunt în faza de rozet\. plantele vor fi infestate [i . inhibitori sau chiar desican]i. În acest scop.2 [i 8. nu se mai poate realiza. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. ca [i la ceapa ceaclama. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. Dac\ se scap\ momentul de zbor. Lucrarea se realizeaz\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori. 2-3 ud\ri. dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. de regul\. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. practic. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. 69 . mai ales pentru distrugerea crustei.

MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. A[adar. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). În felul acesta. plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. calitatea a III-a (20-25 mm ∅). adic\ în afara intervalului de 4-180C. STAN. N. 70 . Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea.4) Tabelul 8. arpagic de calit\]ile I [i a II-a. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. dislocarea se poate face [i mecanizat.N. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat). în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). Dup\ aceast\ opera]ie.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). Dup\ acest stadiu de maturare. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. La suprafe]e mai mari.

dup\ unii speciali[ti. de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. dar s\ se asigure.3). înfiin]at\ prim\vara. Epoca de înfiin]are. este plasat\ prim\vara cât mai devreme. pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. O epoc\ ra]ional\ ar fi. în mod mecanizat 71 . densitatea recomandat\. Brewster. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. a lucr\rilor de îngrijire. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. 1994). obligatoriu. unde este prev\zut\ mecanizarea. echidistante la 15-20 cm. u[or argilos. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). 1973. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm.LEGUMICULTUR| II b. chiar par]ial\. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. Uneori. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. În aceast\ situa]ie. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. în func]ie de zon\. Plantarea se efectueaz\ manual. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. semimecanizat sau mecanizat. între 1 [i 15 aprilie. în func]ie de condi]iile meteorologice. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie.

precum [i distrugerea crustei. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. în momentul de mare necesitate a plantelor. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. 1992). dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. N. De asemenea. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. Manual. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Densit\]ile sunt. mai ales în condi]ii de secet\. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. cel pu]in o singur\ dat\. Uneori. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab. 72 . Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. de asemenea. când bulbul s-a format [i cre[te intens. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8).N. Din aceast\ cauz\. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. asem\n\toare. au un caracter general. care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). Lucr\rile de îngrijire. Pe teren nemodelat. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. aceast\ opera]iune se face cu sapa. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. dar adaptate corespunz\tor. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. îndeosebi pe solurile u[oare. STAN. de 28 cm. inclusiv cele de sem\nat. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. Dup\ r\s\rire. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. pe de alt\ parte). În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha.. la aceea[i distan]\ între ele. iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare.0-3.5 cm. pe de o parte.

dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. În afar\ de acestea. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. care este primul element de succes. În multe ]\ri.. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. de exemplu. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. De asemenea. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct.3. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. tocan\ pentru iarn\. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Bulbul are un gust iute dulceag. ori de câte ori este nevoie. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. 73 . sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. teren perfect nivelat. pân\ la 30-35 t/ha. este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). aspectuo[i. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. De obicei. brânzeturi. Indiferent de acestea. Mai mult. în condi]ii normale meteorologice.a.1. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. 8. fiind unanim apreciat\ de consumatori. 1992). în func]ie de zona de cultur\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama.6. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. cultura este totu[i rentabil\. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab. pentru anumite zone sau microzone legumicole. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. cu norme de udare de 300-350 m3/ha.

74 . Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.N. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. insectofungicide [i. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. De asemenea. turb\. 1992. condi]iile tehnice. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\.5-2. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. un sistem radicular bine dezvoltat. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). De asemenea. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. mobilizat. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. îngr\[\minte minerale [. plivirea. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. a. Dumitrescu [i colab. de asemenea. aerisirea. nisip. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\.. În figura 8.5-4. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile. b. de aceea. STAN.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1.0 kg/ha [i 3. în func]ie de densitatea culturii. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. gradul de intensivizare a culturii. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. Dup\ cum se va vedea.0 kg/ha. 1998) [i. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. eventual.a. substan]e bioactive). o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase.. în mod special. N. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. tradi]ie.

odat\ cu modelarea terenului.Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a .densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. Fig. prin aspersie. o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\. cu plantatorul.6 . Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\. în final. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. 1992. 75 . Uneori.LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. O distan]\ mai mic\ între plante va duce. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare.densitatea = 500-600 mii plante/ha. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. Dumitrescu [i colab.. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. pe rândurile marcate pe strat. de circa 200-250 grame. 1998) Pentru o mai bun\ prindere.. În acela[i timp. 8. cu circa 300 m3 ap\/ha. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. b .

Pra[ilele asigur\. face parte din culturile succesive în câmp. N. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. destinat\ consumului în stare proasp\t\. exclusiv. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna. Cultura în câmp se aseam\n\.a. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. cât [i ulterioar\. [i o afânare permanent\ a solului. cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. din punct de vedere calendaristic. peste 21 mm). Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. [i sub form\ de funii. solarii sau sere. de obicei. în dou\ reprize. Irigarea se face din abunden]\. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. atât ca anterioar\. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni. irigarea. se aplic\ între 5-7 ud\ri. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. omlete [. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. cultura se practic\ în spa]ii protejate. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. în luna septembrie. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. De asemenea. a. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. uneori. inclusiv 76 .). la 10-15 zile dup\ plantare. supe. Bulbii de ceap\ prin r\sad. STAN. mai ales c\ dimensiunea acestora este. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive.N. se pot condi]iona. pe brazde. datorit\ irig\rii. pentru diferite salate. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\.1. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite. sufleuri. numai prin brazd\. 8. din punct de vedere agrotehnic. Cultura pentru stufat. Momentul recolt\rii. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. în mod tradi]ional. par]ial. Produc]ia este de 25-30 t/ha.6. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic.4. care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe.

care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. se asigur\. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. astfel. în caz de secet\ prelungit\. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. Dac\ terenul este nemodelat.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). 77 . în special toamna. prin aplicarea unei ud\ri. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. În unele situa]ii. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. pân\ la venirea iernii. Dac\ solul este bine preg\tit. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. pentru a nu r\ci prea mult solul. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. la 15-20 cm între acestea. dac\ nu se mai dispune de stufat. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. În ordine. sau cu azotat de amoniu. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. [i de 2-3 cm prim\vara. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. uniform ca nivel [i grad de tasare. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. iar arpagicul este bine calibrat. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. `n zonele mai reci pe timpul iernii. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. pe care nu b\lte[te apa. astfel ca. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. ca s\ nu se taseze). Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. cu patru rânduri echidistante pe strat. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic.

astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. pe de alt\ parte. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. culturile prea dese se vor r\ri. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. 78 . condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. a plantelor cu simptome de atac. În acest caz. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei. acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. pe de o parte. de[i se execut\ pra[ilele necesare. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. dac\ este nevoie. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. produc]ia este în jur de 20 t/ha. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. N. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. b. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. musc\. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. Prin alegere. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. în vederea livr\rii. în func]ie de epoca de înfiin]are. De asemenea. pe alese. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Când plantele sunt mai mari. STAN. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Cultura este relativ simpl\. recoltarea se face în totalitate. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor.N. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. De exemplu. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii.

chiar în ferestrele iernii. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. sunt posibile [i alte variante. În acest moment. dac\ s-ar cultiva. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Temperatura din solar. înainte de venirea înghe]urilor.0-2.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. imediat ce acest lucru este posibil. de exemplu. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. c. Cel mai adesea. Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. La solarul tunel. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. tomate. Recoltarea se face e[alonat. deoarece. atunci acoperirea lor se poate face toamna.5-2. pr\[itul sau plivitul. Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii. dup\ plantare. prin r\rire. de 40-50 cm. consumul de energie ar fi foarte mare. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\. alegând cele mai dezvoltate plante. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. în func]ie de condi]iile meteorologice.. amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. În mod obi[nuit. 79 . 1998). poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. În mod practic. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\. Consumul de material de plantat este de 2. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii.

condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. de asemenea. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. 6-7% protide. Valoarea sa terapeutic\.2. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. 2000). condimentar\ [i aromatic\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). USTUROIUL COMUN Allium sativum L. în func]ie de cerin]ele pie]ei.1. este deosebit de apetisant\. cârna]i. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. de neînlocuit.5 cm. 1. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Se folose[te la prepararea. se folose[te în industria conservelor. în 2-3 reprize. N. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. vulgare Familia Liliaceae 8. 0. Acest strat are grosimea de circa 1-1. 0. Aroma sa. recunoscut\ [i inconfundabil\. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu.7% celuloz\. 8.2. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. De asemenea. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. mai ales în medicina modern\ naturist\. în primul rând arpagicul stufat. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . mrani]\ [i nisip. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri.N. ssp. Materialul de plantare îl constituie. supe.44% cenu[\. cel mai târziu. În func]ie de temperatura din ser\. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. fripturi. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide.6% lipide. Gustul s\u picant. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. STAN. salamuri.

asigur\ o bun\ rentabilitate economic\. Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. [i pre]urile deosebit de avantajoase. eventual.a. iar în România. vitaminele C [i E. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Importan]a economic\.000 ha. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. Importan]a agrofitotehnic\. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic.LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P. 1999. 8. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. difteriei.. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. nematozii [i musca usturoiului. D\r\[ti-Ilfov. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. 1992). dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad. 13. 17 t/ha în Sudan. Cu. aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. în ambele emisfere. Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha).a. cum sunt cei ai febrei tifoide. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. citat de Popescu [i Atanasiu. longiscuspis. La nivel mondial se cultiv\ circa 380. pe tot parcursul anului. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. în solarii.2. cu 240 mii tone. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Cel mai mare produc\tor european este Spania. R\chiteniT\m\[eni (Roman). de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit. S. în general. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. I[alni]a-Amaradia. În SUA se ob]in 12 t/ha. Ca.). (Butnariu [i colab. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Na.2. 2000). holerei [. ~n ce prive[te vitaminele. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. 22 t/ha în Liban. Fe [. formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. 1994). Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). K) [i microelemente (Mn.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. R`mnicu S\rat-Buz\u. dar cerin]ele mari ale pie]ei. care confer\ aroma specific\. La noi în ]ar\. 81 . probabil din specia A. În rest.

din care. gâtul plantei sau tulpina fals\. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. iar s\mân]a este alungit\. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. cu înmul]ire vegetativ\. ca [i la ceap\. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. alternativ (la dreapta sau stânga). aceasta nu con]ine flori. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. sub form\ de jgheab. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. ajungând s\ prezinte muchii.2. dup\ care devine circular\. [i poate varia de la 4 la 60. alc\tuind. denumi]i popular [i „c\]ei”. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. mai sub]iri ca cele de la ceap\. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. prin suprapunere. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. iar dup\ formarea bulbului. iar limbul.N. În alte zone de cultur\. de m\rimea unui bob de porumb. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Frunzele sunt liniare. cilindrice. Din ace[ti bulbili. MUNTEANU 8. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. reunite în umbele false. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. netede [i lucioase. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. 82 . iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. cu vârful ascu]it. 1985). Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. în anul viitor. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. cel mult egal cu num\rul de frunze. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. acestea sunt grupate în cime unipare. Discul. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare. R\d\cina. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. este dirijat. STAN. c\rnoas\). De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. În sol. ci bulbili aerieni. N. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. denumit\ [i disc datorit\ formei sale. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). La noi în ]ar\. formând a[a-numi]ii bulbili. trimuchiat\. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. de r\d\cinile adventive. în anul urm\tor. de culoare alb\ sau violacee.3. într-un singur plan. Tulpina. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. 1985). usturoiul este o plant\ anual\. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. Mugurii axilari se tuberizeaz\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\.

Astfel. rezistente la temperaturi sc\zute. de asemenea. În timpul vegeta]iei. f\r\ a forma bulb (Bala[a. 1973. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. Asia Mic\). Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. 1994. Ecologic. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. S\rat). 83 . Apa. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. De D\r\[ti. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. Chaux [i Foury. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. Dup\ aceea. formeaz\ un bulb mic. pu]in rezistent\ la usc\ciune. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali.2. bulbii sunt mijlocii-mari. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. De Rm. De I[alni]a). cu un nivel mai redus al apei. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile. în general. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei.4. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. reprezint\ forma de toamn\. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. Brewster. având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Grupa continental\ (Caucaz. ~n general. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. 1994). Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. temperatura optim\ este de 18-200C. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. temperaturi sc\zute [i p\strare. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. nu formeaz\ l\stari floriferi. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). Dup\ Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II 8. este rezistent\ la secet\.

dar mai energic\. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. N. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. 84 . prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Totu[i. care. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.3). Dac\ solul nu este corespunz\tor. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali.0 kg.6. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului. Lucrarea cu freza este prea scump\.. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. care îngreuneaz\ recoltarea.5. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. P2O5=1. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. MgO=0. STAN. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. unele insecticide (tabelul 8.2. K2O=5. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. consumul specific este: N=11 kg. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. dar bine structurat.2. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm.N.a. K2O=8-10 kg. practicarea aratului la o adâncime diminuat\.5 kg [i S= 5 kg. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\.. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\.5 kg (dup\ Butnariu. 1998). 1-2 lucr\ri cu combinatorul. P2O5=3-4. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat. precocitate. În acest caz. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. pe cât posibil. 1994). culoarea frunzelor acoperitoare [. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\.5 kg. se mai execut\.-3.D.0 kg. Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. pulverizeaz\ solul. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu.2. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6. 8. culoarea tunicilor. 8. preventiv. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. ba mai mult. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. suplimentar.

LEGUMICULTUR| II 85 .

Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. la distan]e egale între ele de 25-28 cm. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. bulbii o petrec în câmp.N. finalizându-se cu ar\tura de baz\. dup\ recoltare. afecta]i de atacul nematozilor. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. N. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). 1994). Înfiin]area culturii. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. Plantarea mecanizat\. se poate face toamna sau prim\vara. care se las\ în brazd\ nelucrat\. STAN. adesea. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Lucr\rile de îngrijire sunt. 1994). a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. dar nici din centrul bulbului. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). pentru c\ sunt prea mici [i. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. Pentru realizarea acestei densit\]i. de[i posibil\. care este obligatoriu. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. în cea mai mare m\sur\. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate.

3.4% dizaharide [i 1. Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cultura în câmp se practic\ mai rar.3% monozaharide. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu). La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. Familia Liliaceae 8. 6. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu. în cazul apari]iei unor ploi. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. În foarte multe din preparatele culinare. repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice. care este mai scump\ [i.5% celuloz\ brut\). În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. în teren deschis sau în solar.3. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. pân\ la 10-12 t/ha. 2-3% proteine. PRAZUL Allium porrum L.7% hidrocarbona]i (din care 2. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994). provoac\ arsuri gastrice. dar poten]ialul soiurilor atinge.LEGUMICULTUR| II bulbililor.8-1. De regul\. vitamine [i fitoncide. înlocuie[te ceapa.4% gr\simi. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. Calendaristic. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese. 4. Produc]ia este de 5-6 t/ha. 0. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). e[alonat. dac\ nu au survenit precipita]ii.3-0.5% cenu[\ (s\ruri minerale). usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie. adesea. În principiu. iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. în condi]iile de la noi din ]ar\.1. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). 0. Prazul este o plant\ legumicol\. 8.

prazul este cunoscut în întreaga lume. de câteva mii de ani î. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Importan]a agrotehnic\. H. C [i PP). În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic.N. N. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. pentru a asigura o bun\ comercializare. cu înmul]ire sexuat\. 8.3. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. R\d\cinile adventive. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. STAN. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. În orice caz. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. cum ar fi Europa occidental\. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. 8. cum ar fi Oltenia [i Banat. Plantele de praz produc.25 m (Maier. de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). prazul formeaz\ o tulpin\ 88 . suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari. 1969).3. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. 1994).3. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. mult mai puternic dezvoltate. În prezent.2. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. 1992). are o tehnologie u[or de realizat. dou\ tipuri de r\d\cini. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. bienal\. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. Asia de Sud-Est. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Africa de Nord. cât [i în timpul p\str\rii. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. p\trunzând în sol pân\ la 1. R\d\cina. Prazul.. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. astfel. În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone. În primul an din ciclul ontogenetic. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. care se g\sesc în compozi]ia sa. cu un redus grad de perisabilitate. îns\. fructe [i semin]e. de aceea. este cunoscut în cultur\ din antichitate. Peninsula Balcanic\. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. Tulpina. 2000). prin rusticitatea sa. MUNTEANU sau a usturoiului. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. atât la transport [i la comercializare. Cultivat de egipteni [i greci.

cu rezisten]\ mai slab\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. Butnariu [i colab. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. plin\ în interior. înalt\ de 80-120 cm. Pe por]iunea limbului. glauc\. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. Pe restul por]iunii lor.4-0. 8. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. La baza lor. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace. fiind liniar. este de culoare alb\. groas\ de 1-1. Frunzele. [i alta de tip nord-european [i nordamerican. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). neted\.7). au ap\rut mai multe forme ecologice.7 . Aceasta este erect\. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. cu o rusticitate evident\. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. 8. Frunzele. ca la toate speciile alliacee. Perigonul. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 . în mod alternativ. sub form\ de jgheab. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. îngro[at\ [i suculent\. Pe acest disc. florifer\. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. mu[te). pe partea sa superioar\. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. cilindric\. Fructul [i semin]ele sunt Fig.4. 1985). sunt albeg\lbui. într-un singur plan vertical. În anul urm\tor. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. format din cele [ase tepale. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. sunt formate numai din teac\ [i limb. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. dac\ sunt din exterior. 8. denumit\ tulpin\ fals\.2 cm la baz\ [i 0. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. în condi]ii de mediu diferite. roz sau violacee.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. alc\tuind o forma]iune cilindric\. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc).3. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. ca [i la usturoi (fig. tecile se suprapun unele peste altele.

cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C..2-0.6 kg. plantele r\mân mici. Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. de var\. Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei. P2O5=1 kg. când plantele sunt mature pentru primul an. Picior de elefant. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. Apa. În acest stadiu. Dup\ plantare sau r\s\rire. MUNTEANU pe timpul iernii.5. ]ar\ cu tradi]ie veche. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. Mg=0. N. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. dar nu ca regim.6. Brewster. 1994). vegetarea înceteaz\. 90 . piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\.. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury. 1994). dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. ci mai ales din punct de vedere cantitativ.3. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.3. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.N. K2O=4 kg.5 kg [i S=0. dar [i de cerin]ele consumatorilor. 1994): N=2-3 kg. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. În condi]iile de secet\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). A[adar. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. iar dac\ este mai sc\zut\. Fa]\ de ap\. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. În Fran]a. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. 1998) 8. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. 1992. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. de tradi]ie. STAN. în func]ie de zona de evolu]ie. de asemenea. de Carentan. de toamn\ [i de iarn\.

Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Sem\natul se execut\ mecanizat. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. în func]ie de zon\. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. pân\ la sem\nat. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha). care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului.6. dup\ modelare. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea. dac\ este necesar. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme. la adâncimea de 1. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. 91 .5-2 cm.8. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama.. ca plant\ indicatoare. terenul se t\v\luge[te. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Preg\tirea terenului începe din toamn\. în aceea[i zi. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu. cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\.LEGUMICULTUR| II 8. 1998).1. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. În principiu. Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. s\ fie profund [i fertil. la 28-30 cm adâncime. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Chiar înainte de r\s\rire. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab.3. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8.

b . prin sem\nat direct sau prin r\sad. d . N. c. MUNTEANU Fig.pe teren nemodelat. 8.N.Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a. STAN.pe teren modelat. prin r\sad 92 .8 .

prin aspersie. absolut necesar\. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. plantele se smulg. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. 8. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). cultura se poate realiza în ogor propriu. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. este mu[uroirea plantelor. dup\ o cultur\ anticipat\. O lucrare special\. Cu prilejul acestei pra[ile. care se completeaz\ cu una mecanic\.2 [i 8. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. Pentru p\strare peste iarn\. aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. care se repet\ dup\ r\rire. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). 93 . plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze. altfel.3). se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Dac\ sunt goluri. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase.2.6. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. Recoltarea începe toamna târziu.3. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. de regul\. Dup\ dislocare. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. cu ajutorul sapei sau cazmalei. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. prin aspersie. În [an]uri. avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. Recoltarea se face manual. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. sau semimecanizat. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând. În atare circumstan]e. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. Pentru consum imediat. sporind calitatea recoltei.

ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. ca [i la cultura prin sem\nat direct. ceapa de iarn\ sau de tuns. în afara celor prezentate. ceapa e[alot\. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Plantarea se face manual. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. STAN. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). 94 . Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. N. la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\. dar la noi în ]ar\. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\.4. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat.N. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. dup\ ce au ap\rut buruienile. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. executate cu grapa cu col]i reglabili. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. În condi]iile de la noi din ]ar\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. 8. de regul\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). cu pân\ la 50-60%. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. dar poate ajunge la valori mai mari. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. Prim\vara. usturoiului comun [i prazului. subspecii. în cazul culturii prin r\sad. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie.

au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. de un disc comun (fig. 95 . Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. pe bulbii din inflorescen]\. 8. fiecare în parte. mai multe [i mai mici. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. 8. La forma proliferum. iar tulpinile florifere.Ceapa de Egipt (rocambole).4. 8.9). dar în cultur\ se comport\ ca anual\.4. nu formeaz\ semin]e. f. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili.9 . de obicei.2. aspr\. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. dar care. Fig. Bulbii prezint\ 1-3 muguri. bulbiferum [i Allium cepa L f. cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L. central\ [i de nord a Moldovei. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig. cu o tunic\ de protec]ie groas\. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane.1. dar de dimensiuni mai mici. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. 8.10). de culoare cenu[iu-g\lbuie. fructe [i semin]e. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. prin discul propriu. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. ca [i cea colinar\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. nu formeaz\ flori.LEGUMICULTUR| II 8. Este o specie peren\. dar [i din zona central\ a Asiei.

asem\n\toare cu prazul. Este o specie peren\. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. 8. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. 8. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. iar produc]ia este de 10-20 t/ha. de asemenea. fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .11). dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\).N.10 . Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea. 8. prim\vara. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii. cel mai Fig. Formeaz\ un bulb pu]in evident.. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\.4. La noi în ]ar\. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\.11 . CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.4. Plantarea se face toamna sau. 8.3. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie. N. De regul\. în anul urm\tor.4. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. Când se înmul]e[te prin semin]e. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. care se folosesc în industria conservelor. STAN. Fig. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. 8. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici.

var.4. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. cu mai mul]i bulbili. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm.5.12). pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. dar foarte mari. 8. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. Uneori. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. ~n primul.12 . Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. 8. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate. ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. 1973). îndeosebi formele mediteraneene. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. 97 . iar `n anul urm\tor. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. 8. ophioscorodon Dom. De Bucovina. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a. Este bine cunoscut în întreaga lume.

9. se practic\ pe suprafe]e mai mici. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. inclusiv în sistemul culturilor protejate. `n terenul destinat culturilor legumicole.1. care se consum\ fier]i.2 mg/100g. culoare [i chiar gust. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. de[i. Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%. Importan]a agrofitotehnic\. N. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . De asemenea. B1 [i B2=0. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. comparativ cu alte legume. din punct de vedere botanic.2%. astfel c\ este folosit\ aproape integral.1.08 mg/100g. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie. Familia Solanaceae 9.a. cenu[\ 1%.5 mg/100 g.4%. cop]i sau pr\ji]i. m\rime. glucide simple 0. C=20-25 mg/100 g [. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. sunt diferite. celuloz\ 0.1.8-1.N. protein\ brut\ 2%. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. STAN. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L. precum [i unele vitamine: A=0.

în acest caz.a.2. de[i las\ terenul.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. ca urmare. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. în mod surprinz\tor. În prezent. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. cultura [i recolta sunt mult întârziate. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. Bineîn]eles c\. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. Cultura cartofilor timpurii. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. în cazul culturii timpurii. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Cerin]a mare a pie]ei [i. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. în cea mai mare parte. pre]urile avantajoase de valorificare. 99 .1. Factorii de risc. Columbiei. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. Totu[i. Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. cel târziu pân\ la 1 iulie. mai întâi în Transilvania. 9. Mai mult. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari. dar numai S. curat de buruieni. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. în unele ]\ri din vestul Europei. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. S. S. demissum (rezistent\ la frig). deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. cum ar fi S. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. S. De regul\. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare. 1974). Importan]a economic\.. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\.

Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului. citat de Zanoschi [i Toma. 1958. prin care se insereaz\ pe stolon. De asemenea. 9. 100 . 1985). mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. iar în plus. de 1. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig.N. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\.0 cm. N. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. STAN. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. În cazul în care l\starul este distrus. Ace[tia pot avea forme diferite. subterane. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. În condi]ii de întuneric. ai tulpinii aeriene. din care. MUNTEANU 9. tulpinile aeriene..1). când este foarte tân\r.2). Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. se orienteaz\ pe vertical\. În primul an. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. Tuberculul are o parte bazal\. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii. spre profunzimea solului. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. 1969). în condi]ii corespunz\toare. R\d\cina. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.5-2.1. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. Ace[tia sunt cilindrici. care con]in trei muguri. din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. Din ace[ti ochi se formeaz\. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. care se mai nume[te col]. tipice fiec\rui soi (fig. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. 9. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. [i o parte apical\ sau vârful. m\rimi [i culori diferite. Tulpina. în al doilea an.3. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. dup\ care cade. În condi]ii de lumin\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\. formând a[a-numi]ii ochi. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive.

L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini.1 . erect\.LEGUMICULTUR| II Fig. muchiat\. Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii. La o plant\ Fig.1). 101 . 9. 9. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. denumit\ faz\ dormind\. 9.Plante de cartof (dup\ B`lteanu. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. în ciclul lor de via]\. fistuloas\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. 1974). Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.2 . în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.

9. Uneori. alb\ sau cenu[ie. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\. cu umiditate ridicat\. turtit\. ovat-lanceola]i ori circulari. cu diferite tipuri de peri[ori. eliptici. MUNTEANU Frunza. Un fruct con]ine 50-300 semin]e. Polenizarea este direct\. iar corola este format\ din cinci petale unite. ro[iatic\. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. 1985). Florile sunt actinomorfe. pentamere. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei.4. Gineceul este bicarpelar. de culoare alb\. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. De asemenea.3). cu aspect rotat. STAN. prin autogamie. cu dou\ loje. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii.N. sunt dens p\ro[i. Fig. ovoidal\.5-2 mm în diametru. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. N. prinse pe baza corolei. violet-închis\ etc. cu 5-10 flori. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. 1974) Floarea. Fructul este o bac\ sferic\ de 1. cu vârful ascu]it. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Caliciul este format din cinci sepale unite. S\mân]a este mic\. Lobii (foliolele) sunt ova]i. hermafrodite.1. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia. albastr\. 9. grupate într-o cim\ terminal\. De[i cartoful nu 102 .Frunze de cartof (dup\ B`lteanu.3 . 9. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u.

inclusiv pentru formarea tuberculilor. cât [i p\r]ile aeriene. Astfel. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. Tabelul 9. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi. în mod clar. are valori de 17-200 C (tabelul 9.1).. 103 . iar perioada de lumin\ este maxim\.1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. Minus 1-2 Minus 0. [i rolul de regulator termic. 1984). adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare.2 (dup\ Bala[a. în acest caz. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. Riscul temperaturilor de înghe]. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. Totu[i. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. în Ceau[escu [i colab.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. în asemenea cazuri. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol.. Rezult\ de aici. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Tufa cre[te în condi]ii optime. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. r\d\cinile pot cre[te.5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. în Ceau[escu [i colab. apa având. De asemenea. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C.

8. dar [i de intens\ activitate metabolic\.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. solul. este favorabil\ udarea. Totu[i. 14 kg K2O. ca urmare. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. în Ceau[escu [i colab. 1-1. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea.N. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). 3 kg P2O5. 104 . cu posibilit\]i reduse de tasare etc. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. De aceea. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. tuberculilor [i r\d\cinilor. de care depinde succesul culturii.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). prin caracteristicile sale. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. 2 kg P2O5.. STAN. în special prin aspersiune. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive.U. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie). N. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. acest regim. Din aceast\ cauz\. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. bine structurat. Solul este un factor de mediu important.U. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla.A. în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. MUNTEANU Tabelul 9. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp.5 kg MgO [i 2 kg S. la nevoie. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%.5 kg K2O. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. De aceea. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. s\ fie fertil.. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . La o ton\ de cartof. care are loc la nivelul stolonilor. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I.A.

9. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. legumele din grupa cepei sau a verzei. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Tabelul 9.1.1. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.. biloane [i rigole de udare.1. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . în func]ie de posibilit\]ile tehnice.6. Nu se recomand\ solanaceele [i. cerealele p\ioase. Urmeaz\ fertilizarea de baz\. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. cu pant\ uniform\.1. bineîn]eles.3.0 16. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. cartoful decât dup\ 3-4 ani. legumele verde]uri.LEGUMICULTUR| II 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.5. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. s\ fie bine structurat.0 16.6.5 9.

9. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. deshidrata]i.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. 1997). Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. În situa]ii normale. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. 9. STAN. manual. dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. cu diferite v\t\m\ri. distan]ate la 70 cm (fig. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 1992). Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. calibrarea. N. când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial. încol]i]i.4 .4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). În mod aproape generalizat. Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\. cât [i cei prea mari. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. de exemplu. dezinfec]ia [i încol]irea. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. În unele situa]ii. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. eventual. Fig. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor.N. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\.. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. se pot folosi atât tuberculii mici. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. `n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. 106 .

formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. înainte de plantare. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. de culoare alb\ (col]i). cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs.5%. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. cu prec\dere. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. pentru a[a-numita suda]ie.0 mm.. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. În acest timp. Imersia dureaz\ circa cinci minute. în spa]ii corespunz\toare. Dup\ suda]ie. În condi]ii de umiditate sc\zut\.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. mai ales. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. 107 . umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. pe pardoseala magaziei. luminii. datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. dar se pot folosi. În timpul aerisirii. Dac\ umiditatea scade prea mult. când tuberculii sunt zvânta]i. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. În timpul acestei perioade. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). serele. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. solariile etc. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. timp de 2-4 ore. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. tuberculii. la nevoie. Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. aplicarea unor tratamente suplimentare etc. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). în func]ie de spa]iul de încol]ire. Dup\ aceast\ etap\. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc. 1973). care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. formeaz\ l\stari de 1. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i).5-2. în spa]iul din jurul ochilor. 1997). [i alte substan]e în amestec. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. Dup\ imersie. ce se afl\ într-un vas adecvat. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. eliminându-se. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0.

în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. simpli sau ramifica]i. Calendaristic. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului.4). Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. În vederea plant\rii.5). cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol). care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). special echipat\ (MPR-5). Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. folosind ma[ina de plantat r\saduri. cu 20-30 martie. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig.N. C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor.m. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. acest moment coincide. acesta se ud\ bine. respectiv. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. Plantarea se poate efectua manual. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C . În felul acesta. 108 . peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. dup\ care se adaug\.d.2). tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. STAN. un nou strat de amestec. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. cu lungimea de pân\ la 1. în anii normali. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor. îngro[a]i. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. pe rigolele deja trasate (fig. Atât plantarea manual\.5-3 cm.9.a. turb\.9. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. rumegu[ [i nisip. sau complet mecanizat. În principiu. În unele cazuri. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Plantarea tuberculilor. Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. 9. Densitatea [i. pe teren modelat (fig. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. N.

Dup\ plantare. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.A. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon.U. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. De regul\.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. se efectueaz\ o erbicidare. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. de asemenea. postemergent. Lucr\rile de îngrijire. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). odat\ cu plantarea. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. Mancozeb.5 .4 kg/ha. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. se asigur\ circa 1. Lipsa de umiditate. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. 9. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. de aceea. de regul\. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.LEGUMICULTUR| II Fig. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. Mana cartofului are. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0.3-0. Imediat dup\ plantare. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Excesul de umiditate. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare. importan]\ redus\ pentru cultur\. întârzie procesul de formare a tuberculilor. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate.

3 l/ha. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale.N. manual. se culeg tuberculii cei mai mari. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. semimecanizat sau mecanizat. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate.9. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. În cazul e[alon\rii recolt\rii. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor.3 l/ha. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. În ambele cazuri.0.2.1 l/ha sau Karate.7).1. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. Calendaristic. 9.a. Fastac-0. Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\).6. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. densitate [i ceilal]i factori tehnologici.. fiind încadrat\ între 5 martie . recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm). câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. în sistem cuvertur\ [. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. în rigole deschise mecanizat sau manual. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. iar 110 . l\]imea dintre rigole este de 75 cm. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. în tunele joase. N. Lucrarea se face manual. 1992). pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus).5 aprilie. STAN.9. De regul\.6). cuibul se desface cu sapa. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele.

9.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 .7 . în mod corespunz\tor. Aceast\ schem\ poate fi modificat\. 9. Fig. mai mari între plante pe rând. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. astfel ca densitatea s\ fie aceea[i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.6 .LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm.

9. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului. N. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. Fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.8 .tunelul pe rigol\.8). STAN.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Într-o alt\ variant\. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . cuprinzând sub el dou\ rânduri. 112 .9. b . unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin.N.

În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\. asem\n\toare cartofului. BATATUL Ipomoea batatas Poir. sin. 1969) 113 .LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. erbacee.9). Batatul este o specie anual\. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. terenul trebuie s\ fie bilonat. dar f\r\ succesul scontat. sub form\ pr\jit\ etc). De la batat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate. Fig. Înainte de plasarea foliei. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Fig. creme. Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. 9.9 . care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. denumit [i cartof dulce. iar în sol un sistem radicular puternic. Convolvulus batatas L. R\d\cinile. în medie.9.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale.2.10 . Acestea. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame. 9. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. din loc în loc. supe.

Cultura se îngrije[te prin pra[ile. ud\ri. rezulta]i din l\stari. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini. 9.N. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. 114 .a.10). MUNTEANU înr\d\cina]i. STAN. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. fertiliz\ri faziale. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. N. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate.

oleracea [i 2n=20 . fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). pedunculii. precum [i murat\ sau `n diferite conserve. De la aceste specii se consum\ frunzele. var. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . Brassicaceae. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. Dup\ locul lor de origine.B. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\.pentru B. varza se consum\. ]esutul preinflorescen]ial. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. f. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\.5% 115 . 10. familia Cruciferae sin. Importan]a alimentar\. în tot cursul anului. În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse. capitata L. cu sau f\r\ carne etc..2-1.. prin num\rul de cromozomi (2n=18 .pentru B.a. printre altele. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare. diferite preparate culinare. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.1. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. 5-6% glucide.1.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. campestris ssp. tulpinile îngro[ate. 1. rapifera Metzg (2n=38). reprezentat\ de specia B. Familia Cruciferae 10. campestris L. napus ssp. încadrat\ sistematic în specia B. [i varza asiatic\. mugurii floriferi [.1.. practic. alba DC. oleracea L. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic.B. simpl\ sau asortat\. rapifera Metzg (2n=20) [i napul .

Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g). în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Dup\ datele statistice FAO. de potasiu . 1998). varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. practic. o. asigurând venituri. s\ruri minerale: de calciu . în medie.. putând fi complet mecanizate. de sodiu . Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. de regul\. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. de la înfiin]are pân\ la recoltare.. cu fosfor – 31mg/100g [. unde g\se[te condi]ii prielnice. pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. 1995).N. N. var.2 % gr\simi. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). 10.a. duble.1. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse.000 ha/an. unele lucr\ri. era pu]in cultivat\. împreun\ cu altele.50 mg/100g.a.1-1. cur]ile domne[ti [i boiere[ti. din varza s\lbatic\ (B. silvestris L). de var\ sau de toamn\. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. 116 . În secolul al XIX-lea. În prezent. în ultimii 10 ani. 31 mg/100g fosfor. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. începând cu secolul al XIIlea. În ]ara noastr\. p\str\rii temporare [i valorific\rii. Importan]a agrofitotehnic\. din prim\var\ pân\ în toamn\. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. vitamine: C . varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. înc\ din antichitate. având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab. mai ales la m\n\stiri.46mg/100g. ca varza timpurie. unele toponine sau nume de persoane. Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. cultura acestei legume. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. practic între cele dou\ cercuri polare. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. a fost cultivat\. MUNTEANU proteine. pe linie filogenetic\. 0. în câmp [i în spa]ii protejate. complexul B . demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti.24 mg/100g potasiu. 2000). asociate [.2. prin r\sad.2 mg/100g [..1. În ]ara noastr\. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise.a. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi.20 mg/100g. în culturi succesive. o suprafa]\ de circa 30. STAN. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha).

de form\ conic\ sau cilindric\. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. puternic ramificat\. cu unele diferen]e pentru varza timpurie. Tulpina. ierboas\. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. În faza de r\sad. 117 . par]ial. laxe.1 .c\p\]âna. Primele frunze normale Fig. scurt pe]iolate.aspectul general. în interior c\rnoas\. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. tetramere.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. groas\. 10. ovat\.).3. 1 . eliptic sau aproape circular. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\).Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. 2 .1. frunzele bazale sunt pe]iolate. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. ce poate ajunge pân\ la 1. glauc\. tulpina lemnificate (fig. Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. cu r\d\cina [i.1). glabr\. 4 . Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. eliptic\. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. sulfurii sau alburii. conic\ etc. hermafrodite. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. 10. cu limbul oval. iar cele interioare sunt albe. alterne. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Frunzele exterioare sunt verzi. 10. bogat ramificat\. Florile sunt actinomorfe. este scurt\ (15-20 cm). la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie. la exterior lemnoas\. Pe tulpina florifer\.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. 3 .5 m adâncime. grupate în raceme lungi. în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole.

iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. cele de la baz\ au format deja silicve. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e. mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului.sec]iune prin semin]e . N. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\.4. 10. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile.2 . datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. rostrat\. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Totu[i. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. produc]ii mari. Deoarece inflorescen]a este un racem. 2 . iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. [i anume 2-30C. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\. Temperatura. uneori reticulate. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. 10. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele.1. cele patru carpele sunt concrescute între ele. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu.2).tulpina florifer\ cu fructe (silicve). netede ori fin striate. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute. dehiscent\ (fig. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. procesul de germinare 118 Fig. Oricum. Semin]ele sunt aproape sferice. STAN. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. 10.N. iar ultimele cele de la vârful racemului. cu diametrul de 2-3 mm. 3 . 1985). brune sau cafeniu negre. De[i are flori hermafrodite.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate.sec]iune longitudinal\ prin fruct. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate.000 de flori. albinele. La temperaturi mai ridicate. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\. Polenizarea. Pe o plant\ se pot forma 3.000-4.

când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). respectiv. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). cre[terea înceteaz\. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. În cazul solului. de asemenea. În schimb. Astfel. în faza de r\sad. Dup\ majoritatea autorilor. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. atât în sol. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . Peste limita de 20-250C. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Astfel. afânate sau. s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. 1998). pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. La temperaturi mai ridicate. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. 1956. în faza de r\sad. cu cerin]e mari. este necesar ca. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. 1969). adic\ la temperatura de minus 5-60C.. datorit\ vernaliz\rii. În faza de cre[tere vegetativ\. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Lumina. o faz\. cât [i în atmosfer\. dac\ lumina este de intensitate slab\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. 1982). De aceea. uneori. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. Vara. Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. Dup\ germinare. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. pe terenuri umbrite. cât [i sub aspect cantitativ. în toat\ perioada ciclului vital. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. atât din punct de vedere calitativ. iar la 18-200C. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. iar în faze mai avansate. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. La varza timpurie. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. 1956). în 3-4 zile. dar cantitativ mai reduse. Beker-Dillingen. c\p\]ânile r\mân mici. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. În acela[i timp.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. 1989).

În compara]ie cu alte plante legumicole. provenind din str\in\tate.20 kg P2O5. prim\vara.extratimpuriu. cât [i hibrizii F1. De regul\.). Astfel. Solul. hibrid F1 etc. 04 . 1. 4. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n). MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. al\turi de ap\.târziu.1. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire. N. profunde. Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. STAN. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. la nevoie. De asemenea. forma [i m\rimea c\p\]ânii.3 kg MgO. 10.timpuriu.N.de var\. 0. la niveluri optime de 75-80%. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. în cazul culturilor de varz\ de toamn\. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. în general. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. Reac]ia solului poate varia. de[i are unele avantaje.5. anterior preg\tirii terenului. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. 120 . Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. 03 semitârziu.1. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.40 kg K2O. aplicat toamna sau. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol.3 kg azot. recomandarea pentru sistemul de cultur\. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . De asemenea. Irigarea prin brazde. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\. 01 . 02.7 kg CaO [i 0. 2000). favorizând b\ltirea. în limite medii. în ]ara noastr\.5.

LEGUMICULTUR| II 121 .

Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. care au boli [i d\un\tori comuni. 45 kg P2O5. MUNTEANU 10.N. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Mobilizarea solului. Locul în rota]ia culturilor. Tehnologia de cultivare 10. ]elin\. Fertilizarea de baz\. N. 175 kg CaO [i 14 kg MgO.2.6. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii.).a. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. fasolea de gr\din\ [i cartofii. imediat dup\ nivelare. sfecl\ ro[ie. Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\.6. 122 . folosindu-se grapa cu discuri GD-3. plantele extrag din sol: 115 kg N. tomatele. prin dou\ treceri. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. de tipul solurilor aluviale. toamna. prin fertilizarea de baz\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. cum sunt: castrave]ii. p\stârnac. s\ se realizeze produc]ii maxime. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. La rândul ei.1. expuse la soare. cu diferite grade de evolu]ie. situate pe terasa a doua a râurilor.1. dovleceii. ardeii. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2.8. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\. etc. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. Toamna. bame. este necesar ca. Preg\tirea solului.) [i din grupa cepei. STAN.1. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. p\tl\gelele vinete etc. În leg\tur\ cu aceasta. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. p\trunjel. ferite de curen]i reci. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10.2. la 8-10 cm adâncime. castrave]i. 210 kg K2O. lobod\ de gr\din\ [.

Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5).2 în agregat cu tractorul U-650M. În cazul gospod\riilor popula]iilor. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului. prim\vara devreme. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.8 sau 123 . Astfel. dup\ care se face modelarea. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\. cu suprafe]e mici. odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului. Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. inclusiv modelarea solului pentru ca.2%). se folosesc doze orientative. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. 60 g superfosfat [i 12.

În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual. Terenul fiind modelat. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. acestea se vor executa dup\ plantare. pe rigole. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. respectiv 15 g/m2.5). semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. STAN. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. în acela[i mod ca [i Treflanul. acest erbicid fiind foarte volatil. [i de aceast\ dat\. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. N. MUNTEANU MMS-4.8. .N. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. în cazul gospod\riilor popula]iei. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu.2. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). înainte de sem\nat. solul. iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3.8. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. echipat cu rari]e. În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. în cantitate de 3-4 litri/ha. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. pr\fuirea cu 124 . deoarece. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200. la adâncimea de 5-8 cm. împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. modelarea se execut\ tot din toamn\. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. astfel modelat. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. Preg\tirea semin]elor. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. Erbicidarea. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha. prim\vara. în amestec omogen cu 300-400 l ap\.tratamentul chimic.

Dup\ terminarea acestei lucr\ri. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. Producerea r\sadurilor. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.5% timp de 10-12 ore. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. se ud\ cu 125 .3. folosind rama de sem\nat. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. în vederea gr\birii germina]iei. se taseaz\. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. Tabelul 10.3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual. în vârst\ de 40-45 zile. tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat.stimularea semin]elor.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol).. prin împr\[tiere. 1986). folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor. .5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.

4-0.06-15.06-25.05 15.3 0.05 20.05 - 01.07 01.02-05.07 - 20.01-5.4-0.4 1.02 15.03-30.0 0.02-10.05-20. MUNTEANU ap\ tehnologic\.07 01.05-05.3 0.06 05.4). mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.06-25.03 10.06-20.05-15.04 20. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.05-10.03-5.0 0.07-15.07 10.05 20.06-15.05-25.6 0.06-10.05 01.06 01.03-15.05-05.05 20.06 05.03 01.05-15.04-20.04-10.N.04 01.3 0.04-15.05 15.0-2.06-10.05 15.06-10.02 15.05-05.05-25.05 15. STAN.01-15. Tabelul 10.03 25.06 - 25.05-15.07 05. N.05-05.8-1 0.06-20.04 01. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.04-05.3 0.01-10.3 0.06 01.3 0.4-0.07 15.04-10. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.07-30.06 20.05 15.06-10.05-15.06 15.3 0.06 01.5-0.02 plant\rii 5.07 10.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.03-30.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .06-30.3 0.5 0.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.3 0.5 0.06-15.5-2.3 0.4 1.06 30.3 0.3 0.07 10.3 0.06-10.05 01.06 20.05-20.3 0.03 01.05 25.06-15.05 25.

se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2. . 200 g superfosfat. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. . folosind 300 g azotat de amoniu.3%. Actelic 50 EC 0. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). Turdacupral 50 PU 0. Perozin B 75 WP 0. .2%..25%.2%.4%. prin coborârea temperaturii la 4-60C. Divipan 100 EC 0.05%. Tabelul 10. la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu. la 8-10 zile de la repicat. 1987). 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2. [i colab. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). la semnalarea stacului. pentru combaterea afidelor.5. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase.aplicarea primei fertiliz\ri faziale.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. 500 g sulfat de potasiu.dirijarea temperaturii. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. 127 . sistarea fertiliz\rii [i ud\rii.LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ .4%. Onevos 33 EC 0. conform datelor din tabelul 10.1% sau Sinoratox 35 EC 0.05%. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.1% (Costache M. Dithane M-45 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: . pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. Opera]iunea de repicat se execut\ manual. de culoare verde-închis. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. în cuburi nutritive.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. În momentul plant\rii. Sandofan C WP 0.

În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. revin 5. distribuindu-se circa 0. odat\ cu executarea plant\rii. N. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. Tot din acest motiv. În timpul perioadei de vegeta]ie.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Fig. Lucr\rile de îngrijire. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. 128 . Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. cu r\sad de aceea[i vârst\. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. 10. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. soi [i calitate. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. Completarea golurilor se face manual.5-1 litru ap\ la plant\.N.67 plante la m2. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. STAN. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. în perioada de 5 martie – 5 aprilie.3). Dac\ este necesar. 200250 m3/ha.55 plante pe m2. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului. Pe fiecare strat în\l]at. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark). 10.3 . umidit\]ii [i aerisirii. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). cele alungite. la 5-6 zile de la plantare. revenind 6. aplicând 4-5 ud\ri. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv.

pe o adâncime de 50-60 cm. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. e[alonat în 3-4 reprize. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. dar peste 350-500 grame. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. în func]ie de zon\. iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. În gospod\riile popula]iei. Oxiclorur\ de cupru 0. în faza de formare a c\p\]ânii. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. eliminarea plantelor atacate). dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Dac\ este nevoie. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. sub primele 3-4 frunze exterioare. ca adeziv. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze.5%)** 129 . igien\ cultural\. Calendaristic. [i de 1-2 ori manual. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. pe rând. Tabelul 10. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101.15%. bine învelite. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. soi [i epoca de înfiin]are. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. C\p\]ânile se recolteaz\ manual. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. Produc]ia este de 15-20 t/ha. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. prin t\iere cu cu]itul. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic.7). În cazul culturilor pentru consum.6 [i 10. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. cu fermitate evident\.

1%) Rota]ia culturilor. Curzate plus T 0.1%. 0. distrugerea resturilor vegetale. dezinfec]ia amestecului nutritiv. combaterea insectelor vectoare.4-0.2%. STAN. tratamente. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului.1% sau Fundazol 0.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab.1%. folosirea de soiuri rezistente. dezinfec]ia amestecului nutritiv.15-0. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor. Ronilan 0. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic.1%.1%. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. ar\tura adânc\ de toamn\.25%. ca adeziv 130 .15%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.. ar\tura adânc\ de toamn\.05-0.1% sau Sumilex 0. Tiuram 0.5%. Benagro 0.2%.5%.2%. Benlate 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae. Topsin M 0. N. Captadin 0.25%.15%) Rota]ia culturilor. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. în special la culturile semincere (Daconil 0. sin P.3%.4%. Merpan 0. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Fundazol 0. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol).N. tratarea culturilor (Benlate 0. Benagro 0. Rovral 0. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. igien\ cultural\.2%.15%. tratarea culturilor (Perozin 0. Brave 500 0.1%. Mycodifol 0. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\.2%. Nemispor.2%.10. ar\tura adânc\ din toamn\. igien\ cultural\. Manzate 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. igiena cultural\. Miltox 0.2% sau Perozin 0. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. igien\ cultural\.25%) Igien\ cultural\. igien\ cultural\. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10.5%) Rota]ia culturilor. Dithane M-45 0.6 . evitarea terenurilor ude [i acide. folosirea de soiuri rezistente.3% sau Dithane M-45 0. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor.2%. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic. Nemispor 0.

Thuringin 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.2%. Triclorofon 80 PS 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.2%.2% etc.15%. r\saduri s\n\toase [i viguroase.).05%. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0. folosirea de (Phyllotreta atra). Ar\tur\ adânc\ de toamn\.05%. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Dipterex 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 EC 0.4%. igien\ cultural\. Ambuch 25 EC 0.2%. Sinoratox 35 EC 0.15%. tratamente (Carbetox 37 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. Sinoratox 35 EC 0.15%.15%. Diazinon 60 EC 0. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii). (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Basudin 60 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor.15%) Igien\ cultural\.4%. Decis 25 EC 0.05%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\. plantarea în câmp cât mai devreme. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.1%.04%. Triclorofon 80 PS 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.15%. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\.15%. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. Decis 25 EC 0.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10.15%.2%. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0.15%. Carbaril 50 WP 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare.1%.2% etc. Actel[lic 25 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini.05% etc.1%. Sumithion 50 EC 0. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0.2%. Clorofos 75 PS 0. combatere biologic\ 131 . tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.04%. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.05%). Sumithion 50 EC 0.15%.4%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. ar\tur\ adânc\ din toamn\.4%. Zolone 35 EC 0. Sinoratox 35 EC 0.15%. Dipterex 80 PS 0. Clorofos 75 PS 0.15%.15% etc. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%. Metathion 50 EC 0.4%. Carbetox 37 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 EC 0.15%. Fernos 50 WP 0.

Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. ar\tur\ adânc\ de toamn\. plantele extrag din sol: 84 kg N. dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. Decis 25 EC 0.. tratamente (Sumithion 50 EC 0.15% . Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.4%.15%. ca adeziv 10. p\stârnac. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Sumithion 50 EC 0. Se evit\ solurile prea u[oare. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.1. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.7 .04%.01% etc. MUNTEANU Tabelul 10. Preg\tirea solului.4%. igien\ cultural\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie.15%. se administreaz\ cantit\]ile de 132 .N. la nivelul în\l]imii plantelor. Fertilizarea de baz\. deosebit de periculo[i. Decis 25 EC 0. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. Zolone 30 WP 0. 20 kg P2O5. Folithion 50 EC 0.) [i cele din grupa cepei. Metation 50 EC 0. Zolone 35 EC 0. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.1%. imediat dup\ nivelarea de exploatare. N. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.2. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0.05%. cât [i în atmosfer\. în cele mai bune condi]ii. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune. Cultura de var\ Alegerea terenului. Locul în rota]ia culturilor.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea.05%. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae).2%. care pierd repede apa. p\trunjel. Sinoratox 35 EC 0. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab.6. Hostathion 40 EC 0. tratamente (Birlane 10 G 0. De aceea se alege un teren plan. ]elin\ etc. STAN.1%. Carbetox 37 EC 0. Ripcord 40 EC 0. profund [i bogat în humus. fasolea de gr\din\ [i bobul. toamna. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. ridichi.2%. 1985). Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Ca urmare. bine nivelat. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie.1% etc. 75 kg K2O.

se ud\. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. în 2-3 reprize (15-20 martie. se folosesc doze orientative.3. Producerea r\sadurilor. urmând ca. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. înainte de plantare cu 10-14 zile. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. irigându-se de mai multe ori. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\.LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Astfel.2. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. Erbicidarea. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. Modelarea solului. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. echipat cu corpuri de rari]e.2. în solarii neînc\lzite. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. utilizând rama de sem\nat. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. sau cu DR-5.2). rigolele s\ fie adâncite. la 5x5 cm. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Dup\ sem\nat. Varza de var\. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu.

10. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. înl\turarea vârfului pivotului. 134 . La r\sadurile nerepicate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.4). concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.5 plante la m2. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. dup\ care se mocirlesc. în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate. în 2-3 etape. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).N. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. 4 g/m2. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat. distribuindu-se circa 0. cu specificarea c\. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm.4 . în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. revenind o desime de circa 5. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. Fig. iar în gospod\riile popula]iei manual. STAN. N. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.5-1 litru ap\ la plant\. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. în func]ie de umiditatea solului. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i.4). Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor.

la nevoie. care sunt mult mai uniforme. borceag. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. orz de toamn\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. Celelalte lucr\ri de între]inere. ceap\ [i usturoi pentru stufat. de regul\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. a[a cum s-a ar\tat. de 3-4 ori între rânduri. În schimb. 10. apa s\ se infiltreze în adâncime. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu.. astfel ca. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. 135 . dar. se efectueaz\ ca la varza timpurie. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Locul în rota]ia culturilor.1. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Produc]ia este de 20-35 t/ha. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. pân\ la cre[terea temperaturii. în cazul cultivarelor hibride. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare.3. Recoltarea se execut\. seara. în general. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\. c\p\]ânile sunt mult mai mari. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. adic\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. destul de periculo[i. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. Datorit\ d\un\torilor. în condi]ii optime de tehnologie. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. secar\ mas\ verde etc. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. peste 1 kg/bucat\. manual. spanac. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. de 1-2 ori între plante pe rând. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. În acest scop. a unor epoci intermediare.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\. [i manual. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze.6.

Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. STAN. deoarece r\sadul nu se repic\. se dezinfecteaz\. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. MUNTEANU Vara.000 plante la ha (fig. gr\pându-se concomitent. dac\ este nevoie. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. se m\run]e[te [i se niveleaz\.5). 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. Ar\tura de var\ se execut\ uniform. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Se seam\n\ rar.N. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. utilizând rama de sem\nat. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Bala[a. f\r\ gre[uri [i coame. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. se afâneaz\. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. 136 . cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\. 50 kg P2O5. Dup\ sem\nat se ud\. permeabil. N. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. fertil. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. realizându-se o densitate de aproximativ 45. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. 4 g/m2. 10. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\.000 . 1973). Producerea r\sadurilor. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. la varza timpurie.50. Pentru gospod\riile popula]iei. 1969. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. în vârst\ de 40 zile. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.

în general. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins).1. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\. Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet). . 10. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor.LEGUMICULTUR| II Fig. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial.6. cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. concomitent. revenind o densitate de 4 plante/m2.4. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). recoltarea se poate realiza mecanizat. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii). Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. asem\n\toare cu cele de la varza de var\. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. 137 . înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând.5 . C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat.nu se mai face modelarea. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat.

N. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. cu unele deosebiri. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. iau apa din adâncime. folosindu-se 0. salata. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. . Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele.6. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. având un sistem radicular mai profund. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. ata[at la sem\n\toare. 1969).1. o bun\ premerg\toare (Maier. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. în luna ianuarie). pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este. 10. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. castrave]ii. în agregat cu tractorul L-445. l\sându-le pe cele mai viguroase. Astfel.5. ardeii. Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. printr-o greblare u[oar\. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . N.8-1 kg s\mân]\ la hectar. STAN.Se face r\ritul plantelor. în general. SUP-21 sau Saxonia-270. . În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. de preferin]\. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. Producerea r\sadurilor. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. în func]ie de zona de cultur\. Dat fiind specificul intensiv. la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\. produc]iile fiind acelea[i. R\sadul se produce. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. Culturile premerg\toare. l\sându-se între plante 10 cm. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. dup\ s\pat. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. ob]inute prin sem\natul direct în câmp.

se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. 16-180C pân\ la repicare.F. (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Prim\vara. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. iar I. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2. se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp.6 m).P.65-70 zile. imediat ce terenul permite. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale. 60 zile. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile. I. cu 10-12 zile înainte de plantare. Di]u [i colab. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete. fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha). conform schemei de înfiin]are a culturii. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie. înc\ din toamn\. Vâlceanu [i colab.4). În acest scop. în ghivece sau cuburi nutritive. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\.C. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime.L. Preg\tirea terenului. repicat la cuburi nutritive.C. 6-80C. Instalarea ad\postului.F. 10-120C dup\ repicare noaptea.C. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.3).LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\. se execut\ dezinfec]ia solului. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. Dup\ 35-45 zile.-S. (1980). erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\.8) modificat\ ([asiu de 2. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii. echipat cu rari]e. Buz\u (1984) . Dirijarea factorilor de mediu. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile. gr\parea terenului. 139 . ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). În cazul tunelelor joase de polietilen\.L. 12-140C dup\ repicare pe timp noros.4 sau FPP-1.L. În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor.8).

Buz\u. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar.F. Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie.6) În ad\posturile joase.40 m).P. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.L. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.P. 1978. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican.C. 1984). trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.000-110..000 plante/ha pe teren modelat sau de 71.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm. pe brazde u[or ridicate. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Tot pentru tunele joase. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i.C. Densitatea poate fi mai mare (90. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii. (cu l\]imea de 5.000 plante la hectar. 1981). pentru solariile tip I.L.C. MUNTEANU Înfiin]area culturii. asigurând circa 53. a. de tipul de ad\post. de vârsta r\sadului [i de al]i factori.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. densit\]i de înfiin]are a culturii. atât în solariile bloc.000).L. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie. densit\]ile recomandate sunt de 57.000 [i respectiv 60. în solariile bloc. realizând densit\]i de 57. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. 140 . Cobâla[ [i colab. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m). 25 a III-a.S. Ceau[escu [i colab. De regul\. folosind schema 57+46+94+57 cm. la plantare.P. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. folosirea intensiv\ a terenului. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 10.000 plante la hectar.000 plante la hectar.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului.N. F. dar în zona de nord-est.F. C. asigurând o densitate de 57. elaborat\ de I. 10. N. irigarea prin brazd\ a culturii [. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. (1969. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. Buz\u (1981). implicit. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.C. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60. realizând o densitate de 85. 1984).000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. 10.000 plante la hectar. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\. la distan]a 30x30 cm. STAN. Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig. realizând o densitate de 50.L. Maier [i colab. de condi]iile meteorologice.L. Buz\u.7). În condi]iile din sudul ]\rii.000 plante în solariile tunel (fig. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor.a. Maier(1969) recomand\. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I.000 plante la hectar (I.-S.C. Tehnologia cadru. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 10. L.F.L.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. Vidra [i S. M\nescu (1972) recomand\. 1981.C.

r\sadurile vor fi bine udate. în cuiburi sau în rigole. Udarea în 141 . (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual. tasând bine solul. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.LEGUMICULTUR| II a b Fig.F. astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare.L.C. 10. Înainte de plantare.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.6 .

pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie.N. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. de exemplu.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. Din aceste considerente. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. N. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). 142 . Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. acoperirea cu folie de polietilen\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. Pentru cultura de varz\. lipsa agentului termic. Dac\ totu[i este nevoie. În acela[i timp. comparativ cu serele din sticl\. În acela[i timp. a b Fig. 10-7 . posibilit\]ile reduse de aerisire). STAN. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\.

Buz\u. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 .F.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I. În cazul temperaturilor prea mari.-S.C.L.P.C.LEGUMICULTUR| II a b Fig. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.8 .L. 10.

cu norme de 200-300 m3/ha. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. STAN.C. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.C. 10. uneori. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri.U. Lucr\rile de îngrijire. – S. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post.C. ori folosind motocultorul. aerisirea se face în intervale scurte de timp. spre sfâr[itul perioadei.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I. (I. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. O lucrare deosebit de important\ este irigarea. Buz\u. N. în func]ie de condi]iile de mediu. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). 6-9 ud\ri.9 .P. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. De asemenea.L. Buz\u. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. de regul\ prin brazde. 144 . molia verzei (Plutella brassicae). în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae).-S. la ambele tipuri constructive. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. Se aplic\.N. La nevoie. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i.L. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. La tunelele joase.L. buha verzei (Mamestra brassicae). melcii f\r\ cochilie (Lymax).F.C. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.F. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual. folosind ma[ini [i aparate specifice. Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. în func]ie de dotarea tehnic\.A.P. cu care ocazie se refac rigolele de udare.L. Fig. 1984).

10.1. din mai pân\ în iunie. 10. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\.3. Radu. 145 . 10. Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\.2. Importan]a culturii Varza ro[ie. 1969.2.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. 1986).2. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.2. eventual. f.10). VARZA RO{IE Brassica oleracea var. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. aceea[i ca la varza alb\. 1969. practic. simple sau asortate. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment. are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. rubra L. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. 1973).2. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor. Familia Cruciferae 10. Maier. în teren neprotejat. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. în toate zonele legumicole. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. 1978. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\. 1965. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. De obicei. 10. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. se mai poate folosi la prepararea unor conserve. de asemenea. de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este. de gustul mai apetisant. capitata L.

În România s-au cultivat câteva soiuri. care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. Plantele sunt foarte viguroase. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea.5. întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\. lumina joac\ un rol relativ redus. 146 . profunde. de origine german\. 2 . solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. 10.2.6.4. conform cerin]elor pie]ei. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru. Temperatura.2.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. N.10 . înc\ din perioada 1950-1960. 10. inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). reavene [i fertile. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). de exemplu. cu c\p\]âni globulos-alungite.aspectul general antocianului în celule. Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. de culoare violet\ [i foarte îndesate. ca varz\ târzie (de toamn\). având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere.2. practic. datorit\ prezen]ei Fig. Acest soi este tardiv.Varza ro[ie: 1 . de obicei. necesit\ soluri mijlocii. 10. al plantei. STAN. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii.N. cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. dar în Europa. dar în ultimul timp nu este de neglijat. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. MUNTEANU 10. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.

realizându-se o densitate de 55. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. Fig.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. Pe fiecare strat în\l]at. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.000 plante/ha. Ca urmare. cultura târzie.000 plante la ha (fig.11). cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. Înfiin]area culturii.000-60. ceea ce asigur\ o densitate de 55.11 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. se planteaz\ dou\ rânduri. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . Locul în rota]ia culturilor. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. 10. orientativ. determinat\ prin cartarea agrochimic\.2). 10. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. 400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.

recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele.3. Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene.C. sabauda L. dar pe suprafe]e relativ mici. de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\. Datorit\ fine]ii.N. 10. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\. 10. în secolele XVIII-XIX.3. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. N. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. atât în anul întâi. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\. în secolul al XVI-lea. 148 .3. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest. cât [i în anul al doilea (fig. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. în vederea consumului în stare proasp\t\.3. cultura este practic necunoscut\.12). Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.3.2. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. var. 10.1. La noi în ]ar\. sin. În România. bullata D. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). STAN. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. 10. MUNTEANU sare potasic\. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. Familia Cruciferae 10.

Varza crea]\: 1 .4. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte. cu polenizare entomofil\. la circa 15 ani. cu ridic\turi convexe. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. la care s-a ad\ugat. condi]iile de sol. la nivel optim. cu prioritate.frunza din partea superioar\ a rozetei. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. cu foliajul verde închis.5. crocan]\ [i gust pl\cut. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. De aceea.3. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. 149 . acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.L. 1985). 4 . cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial.c\p\]âna. Vidra. Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. Acesta a fost creat la I. 3 .F. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma. Aceast\ varietate este alogam\. 2 . se cer asigurate. se vor asigura.aspect general.C. fiind moi. 10. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. chiar ro[ie-violacee. 10.12 . la cultivarele mai noi. fr\gezime. este semitardiv.3. soiul românesc Marilena.

Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. având în vedere [i soiurile folosite. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. Fig.13). Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\. realizându-se o densitate de 55. Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. de var\ sau de toamn\. în func]ie de zon\. 10. soi [i epoca de recoltat. se practic\.N. 10. STAN. N.13 . Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. acolo unde se cultiv\ [i. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei).000 plante la ha. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. MUNTEANU 10. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. realizându-se o densitate de 50.000 plante la ha (fig. 150 . Alegerea terenului. cel mai mult.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane. Locul în rota]ia culturilor.3. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae.000-55. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. La noi în ]ar\. în variantele de cultur\ timpurie.6.

în principiu.2. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate. pân\ toamna târziu. formate în axila frunzelor. gemmifera D. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. care reprezint\ partea comestibil\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. s\ruri minerale.4.14). Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\.a. fiind de 20-40 t/ha.4. 3. verzi[oare în unt. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. 151 . are niveluri mult mai ridicate. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare.5% substan]e proteice. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. var. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\.a. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile. 10. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat.4. vitamine [. Valoare alimentar\. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Eventual. 10. 10.2-3. verzi[oare pane [. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. dar mai ales în vestul Europei. cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. Familia Cruciferae 10. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. ierboas\ în faza tân\r\. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L.3. Calendaristic. 10. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile.4.1. 6-7% glucide.C. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. cu 2-3 zile înainte de recoltare. dup\ ce se ridic\ roua. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia.

MUNTEANU Fig. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. de care depind num\rul. 10. grosimea tulpinii. Atât din verzi[oare. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. u[or oblic\ în jos. Tulpina este erect\.4. cât [i din mugurele terminal. STAN. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.plant\ cu tulpin\ `nalt\. din aceast\ cauz\. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. 1969). dar mai ales. În zona apical\. N.14 . Florile. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi.Varza de Bruxelles: 1 .4. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. cu masa variind între 10-30 g. mai ales în 152 . nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. 10. 2 . înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. pu]in mai rotunjit. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. asem\n\tori celorlalte variet\]i.plant\ cu tulpin\ joas\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.N. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite. Frunzele sunt pe]iolate.

care este tardiv (180-200 zile). mai ales. Vernalizarea. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari.4. deschiderea rigolelor pentru 153 . pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Toamna. În caz de secet\. 10. cu textur\ ridicat\ [i bine învelite. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. De asemenea. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). profund. o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. verzi[oarele sunt mari. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni.5. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. la sfâr[itul lunii mai. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. tulpina de 70-80 cm. Preg\tirea solului. solul trebuie s\ fie bine structurat. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. Astfel.6. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive.. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. pe cât posibil. nivelarea de exploatare. datorit\ masei vegetative. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. cu vigoare medie spre mare. 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M. fertil [i semiargilos. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. Marinescu N. Prim\vara. 1971). În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.4. 10. în caz de vânturi puternice. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus.

în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. r\sadurile sunt bune de plantat. Producerea r\sadurilor. . Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. realizându-se o densitate de circa 40. Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. amenajate în câmp. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini.15).udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha).15 . R\sadurile nu se repic\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\.000 plante la ha (fig. N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .N. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. STAN. MUNTEANU modelat solul. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. 10. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Fig 10. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\.

o. pân\ la 10-12 t/ha. var. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. citat de Savi]chi [i colab. La prima exist\ câteva variante tehnice. o bun\ comercializare pe pia]\. Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. pe baza unui larg studiu bibliografic. când verzi[oarele sunt bine formate. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor.. Celelalte lucr\ri de între]inere. . în func]ie de cerin]ele pie]ei. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. prin ruperea cu mâna. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor.1. 10. 1992). Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. e[alonat.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha.5.2. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. Beceanu (1995).C. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. în acest sens. pân\ spre vârful tulpinilor. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. 10. în a doua jum\tate a lunii septembrie. soteuri sau piureuri. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. citat de Savi]chi [i colab. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor.1992). Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale.5. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.5. salate fierte – folosite ca garnitur\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B. afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 . VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. Familia Cruciferae 10. fiind. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. 1967. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. silvestris). supe. acephala D. 1977.

De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\. frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. fiind folosit\ de vechii greci [i romani. dispuse altern [i distan]at între ele. 10. iar uneori pestri]. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. N. brun-violet. Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. Este o plant\ bienal\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. violaceu. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. frunzele pot fi colorate în verde. cu în\l]imi variabile. mari. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. cu polenizare entomofil\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. în func]ie de soi. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. Astfel. dar superficial. MUNTEANU [i cultivat\.N. Frunzele sunt simple. Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. pe]iolate. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. Pe axul principal. Florile. STAN. 156 . Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\.plant\ cu tulpina `nalt\.3. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. Formele pentru furaj au frunzele netede.16 . din mugurii axilari. Limbul frunzelor poate fi lirat. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. se pot forma ramuri scurte. Tulpina este cilindric\.16). 10. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.5. 2 . cuprinse între 120-150 cm. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. penat lobat.

ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie.LEGUMICULTUR| II 10. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. oleracea. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\. 10. de culoare verde. suprafa]a foliar\ mare. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. Portul s\u înalt. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor.5. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm). Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. mai ales în gospod\riile familiale. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Apa este. dar [i ro[ieviolacee.5. 10. Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. [i în cazul verzei pentru frunze. pentru temperatur\.6. Esen]ial. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). 157 . cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde).5.4. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\. ca [i varza de Bruxelles.5. se situeaz\ în limitele a 16-180C. Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). 10. care au frunza aproximativ neted\.

3%. Ca 25 mg/100 g.9% (din care celuloz\ 1%). proteine 2. (1984). denumit\ impropriu inflorescen]\. var. var. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor. botrytis Familia Cruciferae 10. Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. N. lipide 0. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91.N.6. STAN. În ambele cazuri.6%. pane. CONOPIDA Brussica oleracea L. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. MUNTEANU Fig 10. 10. sin. botrytis subvar.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. cauliflora (Alef). 158 . dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. sufleuri [.17 .a. (1975). Aceasta se consum\ marinat\. administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.8%. B2. [. Dup\ Mincu [i colab. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. mai mult murat\. K 420 mg/100 g. B1. glucide 3..a. se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. PP. elastice [i turgescente. ciorbe. salate cu unt. îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. Brassica oleracea L.6. [i C 60 mg/100 g. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. care sunt mai tinere.1. citat de Ceau[escu [i colab. vitaminele A. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g.

2. 42 mii ha. în mare m\sur\. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. De altfel. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. g\lbuie. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. denumit\ Brassica cretica Sam. Germania [i alte ]\ri.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Anglia. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. c\rnoase. 10. în mod evident. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce. care are ca origini varza s\lbatic\. În }\rile Române. R\d\cina este pivotant\. apoi Italia. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. 2000). cum ar fi: conopida italiana. din care. în culturi timpurii sau tardive. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. scurt\. conopida de Cornwall [. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. În prezent. mai ales în jurul ora[elor. 10. fraged\ [i dulce.6. în Fran]a. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. 1986). tare ca [i la varza alb\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.a. la compromiterea recoltei. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic.18). În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate.6. B. de unde s-a r\spândit în Olanda. incomplet evoluat\. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. alb\. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. groase. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\.3. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.10. Tulpina principal\ este cilindric\. scurt\. conopida nem]easc\. bogat ramificat\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. 159 . foarte îndesit ramificat\. ierboas\. [i ast\zi se cunosc denumiri.

La un moment dat. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. sesile sau scurt pe]iolate. polenizarea este indirect\. putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. nervura principal\ este sub]ire. nervura principal\ este foarte lat\. albastre sau violete. înconjurat\ de frunze tulpinale mari. frunzele au limbul oval – alungit. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia.18 .Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). Culoarea poate fi verde-deschis. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. de 1. la unele soiuri. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. STAN. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. Frunzele sunt simple. 160 . conopida fiind o plant\ alogam\. la altele. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. N. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. Florile actinomorfe. de asemenea. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. 10. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile. verde-închis. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. La înflorire. dar sunt mai mici. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500.N. un criteriu de identificare a soiurilor.oleracea. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. Polenizarea este entomofil\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). Conopida este. MUNTEANU rareori pu]in violet\. tetramere. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. De[i florile sunt hermafrodite. hermafrodite. iar în stadiul de c\p\]ân\. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile.5-2 cm în diametru. cu ramuri groase (la soiurile târzii). care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale. C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. cu nuan]e cenu[ii. fin din]at\ ori u[or sinuat\. groas\. cu marginea fin din]at\. Astfel. erect\ sau oblic\. În faza de r\sad. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. practic. cu marginea întreag\. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\.

Apa. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. apa [i elementele nutritive. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. care se reface foarte greu.6. cu c\p\]ânile formate. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. de velur sau bob m\runt de orez. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. unde cap\t\ culoarea verde. nici nu mai formeaz\ flori. Conopida de toamn\. În aceast\ direc]ie. Temperaturile ridicate. care î[i pierd turgescen]a. dac\ sunt bine c\lite. Un exces de ap\ provoac\ 161 . care. devin laxe. dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. cantitativ. se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare.LEGUMICULTUR| II 10. identice cu cele ale verzei. Tot în faza de c\p\]ân\. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). determin\ spargerea celulelor. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. de multe ori. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor.4. Pe acest ]esut. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. factorii major implica]i sunt temperatura. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. de[i. astfel afectat. În primul caz este afectat\ r\d\cina. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici. temperaturile sc\zute de 4-80C. care. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. cumulate cu seceta prelungit\. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. o lung\ perioada de timp. 1969). de[i ritmul de cre[tere este mai lent. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. care diminueaz\ valoarea comercial\. în cea mai mare parte. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna).

De asemenea. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. În ceea ce prive[te azotul. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. în mod special. N. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. A[a cum s-a mai ar\tat. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. este important de reamintit c\ 162 . se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. Excesul de ap\ este. de[i nu au dreptate în totalitate. În câmp sau spa]ii protejate. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. întârzierea recoltei. corespunz\toare terenurilor bine însorite. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. STAN. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. de o cantitate mare de lumin\. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. Din aceast\ cauz\. În termeni gr\din\re[ti. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în mod evident. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. determin\. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. 1979). MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. a[a cum se întâmpl\ la varz\. r\sfirate. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). de asemenea.N. Alungirea r\sadului. altfel. Le Bouhec. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. În timpul vegeta]iei. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. În acela[i timp. num\rul de frunze este mai redus. Lumina. cultura are nevoie. un exces (moderat) de ap\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. d\un\tor pentru c\. În faza de r\sad. de asemenea. în general. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. 1978). În privin]a elementelor minerale. chiar u[or violacee. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). plantele se alungesc. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. 1969.

mai ales în prim\verile secetoase. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). bobul etc.8). catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare.5. Sunt contraindicate solurile grele. Locul în rota]ia culturilor. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez.6. salat\. Tehnologia de cultivare 10. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\.1. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. maz\rea de gr\din\. De asemenea. Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. La noi în ]ar\. Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.6. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. 10. La rândul ei.2–7. grupa Giant (din Italia). de toamn\ [i de iarn\. spanac etc. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. 10. cu diferite grade de evolu]ie. c. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. pân\ la minus 100C. 163 . Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului. din care multe sunt hibride. reci [i umede. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\. uneori pentru ser\). De exemplu.8). Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce).6. sortimentul.6. b. provenit\ din grupa Erfurt).LEGUMICULTUR| II acesta. castrave]i.6. de[i nu este prea bogat. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. în cantit\]i prea mari. pe terenuri ad\postite. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. Tipul ecologic de iarn\. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. cernoziomuri levigate. Alpha (pentru câmp. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare.

N. STAN.N. MUNTEANU 164 .

600 plante/ha).Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. Fig 10. cultura de conopid\ 165 . În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i.000 – 75. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm).LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. la 4–5 zile dup\ plantare. Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. Completarea golurilor se face manual. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat.19 .000 plante la hectar (fig.19). se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. cu udare individual\ a acestuia.445. în vârst\ de 40-45 zile. Lucr\rile de îngrijire. 10. În ferme. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. ca [i la varza timpurie. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. revin aproximativ 66. revenind o densitate de 66.600 plante /ha. Producerea r\sadurilor. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. astfel. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm.

cu cantit\]i moderate de ap\. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. STAN. Recoltarea se efectueaz\ manual. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. Dac\ este nevoie. N. Produc]ia variaz\. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. În gospod\riile popula]iei. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. 166 . cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. pân\ la 5-6 ud\ri. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. în perioada de formare a c\p\]ânilor. se execut\ o udare u[oar\. fiind între 15 [i 25 t/ha. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. f\r\ a-l r\ci prea mult. în func]ie de regimul de precipita]ii. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. pân\ la 15 – 20 iulie. MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. în func]ie de starea de umiditate a solului. Înainte de recoltare. Calendaristic.N. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. aplicându-se. norma de udare se m\re[te. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. De regul\. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. cu circa dou\ zile. albe. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. În perioada de formare a c\p\]ânilor. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. în circa 2 – 4 etape. fragede [i pl\cute la gust.

În cazul în care solul este u[or acid. asigurând o densitate de 45. 167 . În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Vara. în func]ie de gradul de aciditate. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. din punct de vedere al structurii. în vârst\ de 45 – 55 zile. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. Pe fiecare strat în\l]at. dup\ urm\toarele culturi: salat\. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. cartofi timpuri etc. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. în nici un caz acid\. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. spanac.000 plante la hectar (fig 10. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. De asemenea.20)..2. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. Producerea r\sadurilor. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. secar\ mas\ verde etc. prin ata[area unei grape stelate. Locul `n rota]ia culturilor. f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\.LEGUMICULTUR| II 10. ceap\ pentru stufat etc). în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.6. Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus.000 – 50. spanac. ceap\ [i usturoi pentru stufat. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. dac\ este nevoie. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. în perioadele secetoase din timpul verii. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. la adâncimea de 20–22 cm. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. fertilit\]ii [i reac]iei chimice. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.6. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Celelalte lucr\ri aplicate. în func]ie de zon\. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\.

Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. În timpul vegeta]iei. în func]ie de regimul de precipita]ii. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. în perioadele secetoase din timpul verii.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. Lucr\rile de îngrijire. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. În faza form\rii c\p\]ânilor. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. În gospod\riile popula]iei. N. Dac\ este nevoie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri. la cultura de conopid\ de toamn\.000 plante la ha. seara. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. realizând o densitate de circa 55. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. în perioada de formare a c\p\]ânilor. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare.N. ac]ionat\ de tractorul L-445. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. STAN. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros.20 . se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. 10. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. pân\ 168 . când plantele [i-au revenit. În timpul perioadei de vegeta]ie. MUNTEANU Fig. dup\ care se depoziteaz\ temporar.

F. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. pân\ la plantare. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. alungindu-se foarte repede. 1974). Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt).).L. unde sem\natul se face în luna ianuarie. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. Salter. respectiv cu 40. Buz\u. De aceea. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii. Pentru ciclul al II-lea.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. 1972). asem\n\tor culturii de câmp. Infiin]area culturii. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\.a. În faza de r\sad. O bun\ fertilizare se poate realiza.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. Cu 7–8 zile înainte de plantare. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\.6. astfel ca. 1977). cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). atât în ciclul de prim\var\. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice.P.6. Dup\ r\s\rire. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. 1981). Producerea r\sadurilor. Sem\natul nu se va face prea des.C. variind intre 18 [i 30 t/ha. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile. Löbl [i colab. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.L. dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. în faza de cotiledoane. Pentru Câmpia Dun\rii. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C. – S. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. 169 .LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are.000 plante la hectar. de asemenea. epocii [i ciclului de cultur\.000 [i 30. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. 1974. (1962.5 kg b\legar [i 10 l ap\). administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu.C. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. pericolul vernaliz\rii [. 10. plantele se vor c\li foarte bine. reduce faza de c\p\]ân\.

desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. 1980).21).L.000 plante/ha (fig. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante. de 33. folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. este deosebit de sensibil\ la secet\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. 10. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.000 plante la hectar (I.000 plante/ha. de asemenea.P. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. Reglarea regimului factorilor de mediu. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. – S. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. În plus.24..22). 1981). mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados. în rânduri.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab. Principalii factori de mediu se regleaz\. determinând încetarea în cre[tere. conform schemei din figura 10. Fa]\ de varz\. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii. 170 . MUNTEANU În solariile bloc.F. în general.10. realizându-se o densitate de circa 33. 10. conopida. Fig. în faza de c\p\]ân\. realizând o densitate de 28. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig.23). N. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. în faza de c\p\]ân\. La aceea[i schem\.N. STAN. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede. În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. 10. De asemenea.L. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. Buz\u. asem\n\tor culturii de varz\. asigurând o densitate. realizându-se o densitate de 40.21 .C.C.

LEGUMICULTUR| II Fig. 10.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig. 10.23 .Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .22 .

P. 1970. Mamestra brassicae). Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C.6.4. STAN. citat de Ceu[escu [i colab. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. Se planific\ între 50. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare.. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare. MUNTEANU Fig. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %.6. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\. Producerea r\sadurilor. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. Buz\u..L.000 de fire la hectar. N.000 [i 80. modificat) Ca [i la varz\. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite.C. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. 1980). 10.L.F. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte. în func]ie de soi. folosind temperaturi sc\zute. 10. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori.C. reglarea factorilor temperatur\. 1973) 172 . fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\.N. În continuare. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. 1973). specific\ soiului. de exemplu. 1981. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. Lucr\rile de îngrijire. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.-S.

fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. corespunz\tor epocilor de plantare. în perioada de insola]ie. 10. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie.25) Fig. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. irigarea. uniformitatea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. a[a cum s-a mai ar\tat. prin cretizarea geamurilor.000 [i 80. 173 . 10. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. afânarea solului prin pra[ile. 1973). Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. Astfel.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. dac\ s-au format c\p\]ânile. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.5).000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. din decembrie pân\ la începutul lunii mai. la densitatea de circa 50. Lucr\rile de îngrijire. aerisirea va fi aproape permanent\. Sera.000 plante la hectar. Recoltarea. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. vor avea o densitate mai mare [i invers. prin caracteristicile sale constructive. care s\ asigure densit\]i variind între 50. Lucrarea este e[alonat\. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. În acest scop. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. În general. Înfiin]area culturii. când se fac 3–4 aerisiri pe zi. În plus. frunzele se leag\ deasupra acestora. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. recoltarea se face e[alonat.000 plante la hectar (fig. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme. soiurile mai pu]in viguroase.

Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\. N. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. chiar dup\ 1950. ca [i aceasta. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. anual\.2. cunoscut\ mai ales în Italia. dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. 10. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). Se recunoa[te c\. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury.3. Broccoli este o varietate ierboas\. o legum\ de lux. constând din l\starii floriferi. broccoli este aproape necunoscut\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). B. BROCCOLI Brassica oleracea var. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial. italica Plenk Familia Cruciferae 10. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. În lume. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\). cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). 1994). “oficial”.1. subvar. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. botrytis L. dar denume[te. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. în mare parte asem\n\toare cu conopida. fiind considerat\. 10. STAN. cymosa Lam sin. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. MUNTEANU 10. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor.7. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei.26). în mod exclusiv.N. dar prezint\ suficiente caractere botanice.o.7. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli.7. 174 . var. La noi în ]ar\.7. 10. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. Acest termen exist\ [i ast\zi. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. în secolul al XX-lea (1930).

În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. 1953). 10.a. g\lbuie sau violacee. Limbul este.4. la multe soiuri. botrytis L. formând noi buchete [.d. denumit\ în mod corect inflorescen]\. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). subvar. La soiurile mai vechi. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. Soiurile mai noi. Partea comestibil\. pedunculii florali [i mugurii floriferi. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. ameliorate ini]ial în America de Nord. asparagoides Lam. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici.26 – Broccoli: 1 . Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\).). Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. 10.m.7. dispuse pe l\starii principali.o. lirat-penat-partit. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.LEGUMICULTUR| II Fig. var.

Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). STAN. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. 10. În România se cultiv\. epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie.C. în mod întâmpl\tor. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie. Tehnologia de cultivare 10.6. provenite din ]\rile cu tradi]ie. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C). r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\. În câmpurile experimentale de la I.7.6. diferite soiuri.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.7. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . Fig. N.a.1. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive.5. Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie. Soiuri La nivel mondial. cu o vârst\ de 40-45 de zile. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. în cultur\. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai.7.N. exigen]ele ecologice sunt maxime. 10. Vidra. au fost studiate adev\rate colec]ii.L. Cu alte cuvinte. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.F. ~n aceast\ faz\. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. 10.27. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. SCL Bac\u [.27 .

28 . în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. 10. Înfiin]area culturii are loc.28). Producerea r\sadurilor se realizeaz\. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Recoltarea se efectueaz\. Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\. dar f\r\ frunzele protectoare. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Fig.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie .5 iulie).2. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. 10. Dac\ l\starii sunt prea lungi. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. De asemenea. 10. a[a cum s-a anticipat deja. în mod e[alonat. acestea se vor elimina din inflorescen]\. în cultur\. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. recoltarea se efectueaz\ e[alonat. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. eventual. prin r\saduri de 3045 de zile. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\.6.7. de regul\. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\). În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. dar poate fi [i mai redus\. La cultura de broccoli asparagus.

2.8. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . gulia se asorteaz\ u[or în asolament. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d. ghiveciuri. care este fraged\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . cu conopida. adic\ 15-25 t/ha.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. simpl\ sau asortat\ cu morcov. Familia Cruciferae 10. gongyloides Lam.1. sin. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\.a. Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . de exemplu. Oleracea.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. cu gust pl\cut.prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în perioada cu umiditate ridicat\. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\.în cel al guliilor. oleracea. circa o lun\. suculent\.). Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. din timpul toamnei). Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. [i bolile. 10. soteuri. mai ales atmosferic\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. în perioada de secet\. 10. r\sadni]e [i solarii. GULIA Brassica oleracea var.8. H. ]elin\ [. var. frig\nele. oleracea var. De asemenea. N. iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. De asemenea.N. Din punct de vedere agrofitotehnic. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B. respectiv B. comparativ. STAN. La noi în ]ar\ sunt 178 . ridichi. Una din aceste variet\]i. denumit\ “varza de Pompei”. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\.8. sylvestris. gongylodes L. gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. mânc\ruri cu carne.

. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. Astfel. 10. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. cultivate prim\vara devreme.A. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. respectiv 610 ori mai mici. Unele soiuri . Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. Limbul are m\rimea [i forma variabile. Tulpina (în primul an) este Fig. sferic-turtit\ sau ovat\. cele de la baz\ cad mai devreme. Lobii limbului sunt simplu. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. alterne. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu. limbul este eliptic. Aspectul general al plantei: scurt\. în S. La soiurile timpurii. în al doilea an).LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. Frunzele sunt simple. 179 Gulia este o plant\ ierboas\.29 . 10. acestea pot evolua. în func]ie de vârsta plantei [i soi. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. l\sând cicatrici mari. r\d\cini. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma. frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. comparativ cu varza.8. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie.3. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. se comport\ ca anuale.29). în faza reproductiv\. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. Canada [i Asia. 1985). Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. gulia. ovat sau lanceolat. bienal\ (fig. dar în prezent suprafa]a este mult redus\. de culoare verde-deschis. atât timpurie cât [i cea tardiv\. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete.Gulia. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical.U. tuberizat\ în partea inferioar\. în func]ie de soi. în acest din urm\ caz. dublu sau neregulat din]a]i. cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. În lume este larg r\spândit\. 10. În România. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. în faz\ de r\sad.

de regul\. Solul trebuie s\ fie mijlociu. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii).8. mai ales fa]\ de sol. factorii de mediu . Elementele nutritive se prefer\. inclusiv la gulia de toamn\. 180 . 10. dar suficient de reav\n. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. tardive.N.9). Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. N. În toate cazurile. Producerea r\sadurilor. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. bine structurat [i fertil. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere.8. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile). cerin]ele sunt mai mari. a fi în cantit\]i mari. pe un fond de fertilizare organic. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. în cultur\ protejat\ [. Aceste cerin]e sunt justificate.mai ales nutri]ionali .5.8. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.a. Asolamentul. datorit\ faptului c\ plantele. 10.8. pe de o parte.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. de baz\. 10.6. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). În acela[i timp. iar pe de alt\ parte. În mod deosebit. elementele nutritive [i ap\. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. pentru gulioare.6. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. MUNTEANU 10. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). STAN.1. dar echilibrate.4.

LEGUMICULTUR| II 181 .

cel pu]in trei zile. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. Udarea culturilor se face pe brazde lungi. cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Murtazov [i colab. la interval de 8-10 zile. Lucrarea se execut\ manual. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. STAN. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha. 182 . folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. prin împr\[tiere sau în rânduri.02) (tabelul 10.N.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. la distan]a de 25 cm între plante. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig.30).30 . Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. N. temperatura de 70C). Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. Se aplic\ 3-4 ud\ri. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. Lucr\rile de îngrijire. Fig 10. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului.4).

prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. revenind o densitate de 65. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare.31). Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. 10. o singur\ dat\. 10.2. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. în acest caz. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). agrotehnice [i de soi. în zona unde are loc procesul de îngro[are. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. produc]ia va suferi (Bala[a.8. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. în func]ie de condi]iile meteorologice. R\sadurile îmb\trânite. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie.000-70. 183 . aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. 1973). plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.6. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble.000 plante la ha (fig. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. La plantare. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie.

R\sadul se produce în sera înmul]itor. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha. 184 . Guliile. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. Producerea r\sadului. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. având un sistem radicular mai slab dezvoltat. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii.6. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni.N. cu o p\trundere superficial\ în sol.31 . fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. de calitate inferioar\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. f\r\ suculen]\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. dar pot face recoltarea mai dificil\. În cursul vegeta]iei. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari. MUNTEANU Fig 10. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. 10. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie. la cuburi sau ghivece nutritive. în func]ie de regimul de precipita]ii. la adâncimea de 30-40 cm.3. STAN. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).8. N.

10. între 15 martie . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. 185 . arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. în func]ie de zona de cultur\.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33). pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.000 plante. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm.33 . cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm.34. În perioada de r\sad. 1972). R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. dispuse conform schemei din figura 10.32).Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %.32 . care în general va fi moderat\ (16-170C). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120. Înfiin]area culturii.10 aprilie.000 plante la hectar. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. mai ales în perioada iernii. În solariile tunel. Fig 10.

tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici).8. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. 10.6.34 . 186 . În cultura pur\. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\. 1973). plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. 1972). Plantarea se face manual. Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor.N. Recoltarea. produc]ia este 2025 tone la hectar. N. MUNTEANU Fig 10. irigarea. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. STAN.4. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. Lucr\rile de îngrijire. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. Cultura timpurie Alegere terenului. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\.000 plante la hectar (Bala[a. 1973). Se seam\n\ mai rar. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Tehnologia de cultivare 10. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul). ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii.36). Pân\ la plantare. Producerea r\sadurilor.1. Completarea golurilor se face manual.LEGUMICULTUR| II 10. revenind o densitate de circa 33. astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm. deoarece r\sadurile nu se repic\.000-166. 2-3 kg. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante. ori de câte ori este nevoie. alegerea plantei premerg\toare.8-2.6. în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. cu r\saduri de aceea[i vârst\.6. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\.9.000 plante la hectar. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.9. 10. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 . soi [i calitate.3 kg. la 4-5 zile de la plantare.36 . Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Fig 10. 1973). Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. Murtazov. 1974).

N. Lucr\rile de îngrijire. Calendaristic.5 cm. dup\ r\rit. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. manual. 10. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. distan]ate la 80 cm (fig.6. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie. De asemenea. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm.N. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Stanhay [. Fig 10. MUNTEANU Spectrum). Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.2. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând.a. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Produc]ia este de 20-25 t/ha. la începutul lunii iulie. în 2-3 etape. STAN. 10. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\.37). se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu.9. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.) câte dou\ rânduri pe strat. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. [i în a doua parte a acestei luni.37 .

1998). de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie.000-50. l\sându-le pe cele mai viguroase. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\.37). Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu. 193 .se face r\ritul plantelor. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. 10. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. în 2-3 etape.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha).000 plante la hectar (fig. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. dar cu unele deosebiri [i anume: .. . `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. manual.

acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e.N. 1979 11.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. (peponid\). N. convar. CASTRAVETELE Cucumis sativus L.1.1) Tabelul 11. sunt plante erbacee anuale. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. vulgaris suprafa]\. MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. fiind monoice. Pepenele galben Cucumis melo L. Dovlecelul entomofil\. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\.1. alogame. sere. 194 . STAN. plantele Cucurbita pepo L. prezint\ flori unisexuate. Familia Cucurbitaceae 11. ad\posturi. târâtoare.1. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. (=var. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp. var.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. cu tulpina fistuloas\. oblonga Ser. cu polenizare Giromontina Alef.

În func]ie de ]ar\.3% K2O. 0.. 0. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord.A. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând. Pe plan mondial. din punct de vedere alimentar. 0. 7. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene.95% substan]e proteice. diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc.. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius. iar cea total\ de circa 2. murate sau marinate). Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\. În Europa.4 milioane tone.39-0.1.39% SiO2.H. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci.58% Na2O.04 mg% vitamina B2). modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\. Collumela [i al]ii.. Varo. 1974). Spania.14% zaharuri totale. De la greci. 1995). produc]ia medie fiind de 27 t/ha. castravetele a ajuns în Imperiul Roman. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53.O.. 0.2.04 mg% vitamina B1. Germania.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov.8% SO3. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).35-0. 4. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi.000 ha.83% Cl. 3. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S.39-0. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.52% celuloz\.6% CaO. Olanda. Polonia. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. 195 . 0. produc]iile medii sunt foarte diferite. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol).57% cenu[\.U. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.2 milioane ha. 11.7% MgO.26% P2O5. suprafa]a cultivat\ este de 90. 11. citat de Ghenkov [i colab. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. De[i.. 1. 1. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. Italia etc. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei.H.A. Ungaria.4 milioane tone (Anuarul F. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. 6. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul). tocan\ etc..07-2. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. Anglia [i alte ]\ri nordice. ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19. pân\ la latitudinea de 61-62°. 10. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.

din loc în loc.1. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.3. de la 0. 1980) Tulpina este erbacee.7 la 2. MUNTEANU În ]ara noastr\. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. 11. 196 . cu p\mânt.1). târâtoare. sunt mari. sunt necesare 56-70 zile. hr\nirea plantei devine mai activ\. prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. STAN. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab..Sistemul radicular la castrave]i. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. trilobate sau pentalobate. ocupând suprafe]e diferite. urmate de zonele colinare. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere. fistuloas\. De la r\s\rire pân\ la recoltare. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\.5 m. acoperite cu peri[ori aspri. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat.1 . Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. Fig 11. ramificat\. N.N. ca urmare. astfel. 11. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. tulpina emite r\d\cini adventive [i. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante.

turtite. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon. ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 .frunz\. 1973) (Ethrel 500 ppm). de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie.L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). de form\ alungit\. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\. fructele cresc deformate.flori b\rb\te[ti. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. 2 . dac\ polenizarea are loc. La hibrizii ginoici. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. în func]ie de soi. 197 . au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. 11.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. o hran\ mai bogat\ în azot.2). duc la cre[terea num\rului de flori femele. 11. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. Astfel. are dimensiuni [i culori diferite (fig.3 .cârcel. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. numit\ melonid\. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. Fructul de castrave]i este o pseudobac\. de form\ alungit\.flori femeie[ti. 3 .LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice). deoarece polenul este greu [i lipicios. care. Dac\ polenizarea se face incomplet.2 . Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). În cazul acestor hibrizi. 5 . temperatur\ [i umiditate. favorizând apari]ia 1 .3).

opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice. frunzele devin galben-verzui. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. Intensitatea optim\ a luminii. O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei. MUNTEANU 11. N. Din aceast\ cauz\. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. Peste 35°C cre[terea înceteaz\. 1957). În func]ie de fenofaz\. la cultura în sere [i r\sadni]e. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Pentru a ajunge la maturitatea de consum. 198 . Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. în culturile de câmp.4. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. plantele mor.2) Tabelul 11. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. este de circa 15-20 mii luc[i.1.. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare.N. Astfel. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. STAN. Sub 15°C.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11.

în special la cultura de ser\. 2. se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. bogate în humus. Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. Pe de alt\ parte. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. fosfor [i potasiu. De asemenea. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.0 kg CaO [i 0. la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. avându-se în vedere c\. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore. cap\t\ un gust amar. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. este d\un\toare castrave]ilor. care trebuie men]inute constant. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. de aceea. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. argiloase [i cele prea nisipoase. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha. 4. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. De aceea.5-7. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\.5 kg MgO. pân\ la 0.5). În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. în unele cazuri. u[oare. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. Elementele nutritive. castrave]ii se cultiv\.0 kg N. 199 . apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. de obicei. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. f\r\ exces de umiditate. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. De asemenea. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). încetarea fructific\rii. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. fructele se deformeaz\ [i. tot timpul cre[terii [i fructific\rii.5 kg P2O5. pe cât este posibil. în special SO2. la o ton\ de produs. Nu sunt indicate solurile grele. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. se extrag din sol circa 2. 1. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. bine drenate. iar plantele î[i încetinesc cre[terea.0 kg K2O. `n privin]a calit\]ii luminii. afânate.

Florida. Cornibac Renato. Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i.1. Corni[on. pe timpul iernii etc. 200 . (cu fructul lung) [i Renato. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii.N. Levina etc.4. Renato F1.6.1. etc. Select. plantele nu se sus]in. pe pale de paie. 11. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului.4). Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tabelul 11. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. pe [an] cu gunoi. Favorit etc. Royal F1. Levina F1. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. STAN. Astrea F1. Levina. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. Magic. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori. Corni[a. planta pe sol înc\lzit. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. pe balo]i. Anka. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Cornibac. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. Corni[a F1. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri.5. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. se planteaz\ în solul serei. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. Record. Parker. MUNTEANU 11. Farbio. N. Obelisk. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.3). Levina. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\.

LEGUMICULTUR| II 201 .

Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. permeabil. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . ceapa etc. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11. fasolea. varza. u[or înclinat. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t.4. Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Indiferent de modul de cultur\. STAN. În cadrul rota]iei. cartoful. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie.6. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. MUNTEANU 11. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. Producerea r\sadurilor. în momentul plant\rii.N. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan. cu expozi]ie sudic\. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. bobul). în 400-500 l ap\. Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu.000 plante/ha. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1.5). conform schemei din figura 11. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime.1. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. bogat în materie organic\. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. 202 . 100 kg/ha P2O5. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. N. Pentru cultura de toamn\. astfel ca.5 l/ha. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\. a. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.1. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad.

nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\.4 . cât mai superficial (7-8 cm adâncime).03%. În a doua jum\tate a lunii martie. Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.15% plus Fernos 0.05% sau Ultracid-40 0. Lucr\ri de îngrijire Fig 11. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate. Cu 7-10 zile înainte de plantare. 40% turb\. mai rar. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.a. Wuchsal 0.3%). se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. în brazde de ]elin\. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\. 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. 203 .1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te).5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. 30% mrani]\. La pra[ila a doua. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). 30% mrani]\.

Mikal M 0. Sancozeb 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. Bavistin sau Derosal.15% + Dithane M 45 .25%. Bavistin sau Derosal 0.25%. N.25%. Kumulus DF 0.0.5%. Topsin M. Dithane M-45 0. Vondozeb 0. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad. Quadris 0.35%.1% cucurbitacearum [i Afugan 0.25.05% plus Mycodifol 0. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.Dazomet 500 kg/ha. Folpan 0. Odat\ cu începerea înfloririi.2%. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 .05%.2%.2%.3%.1%. Topsin M. Topas 0. Bravo 500 .Benlate. Curzate Man 0. Previcur 607 SL 0. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .cucurbitae) 0.15% l/plant\. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11. Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active.05%. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).25% 8-10 Morestan 0.2%.2%. Bayleton 5-0. Shavit F 0.0.N. Systhane MZ 0. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.3%. Sulf muiabil 0. cubensis) Curzate Manox 0. Aliette 0.2%. Mancozeb 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0. Baycor 0. Saprol Sphaerotheca fuliginea 0. Vondozeb 0. Polyram DF 0. Alfonat 0.6).2%. Tabelul 11. STAN. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . când l\starii au 6-7 frunze.Benlate. cichoracearum f. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%.015%. Shavit f.05%. Vapam 12001500 l/ha. 72 ore. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Tilt 0.075. F\inarea (Erysiphe Karathane 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Dithane M 45 0.4%. a . 7-10 Turdacupral 0. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc.1%.03%.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N).2% Mana Ripost M 0.2%.05% Turdacupral 0.2%. Rubifan 0.3%.2%.5% Captan 50 WP 0.025%.2%.

2%.2%. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.1%. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum.3% Captan 50 WP 0. Sumilex 0. Calidan 0. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.25%.5 EC 0. Actellic 50 EC 0.05-0.1% Fundazol 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a . Mirage F 0. Zineb 58 0.1%.15%. Fastac 0. apoi se sorteaz\. Pirimor 50 WP 0.1%.1%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Supersect 10 EC 0. Maneb 50 WP 0.2%.sp.25%. În cazul culturii pe spalier.5-1.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.Dezinfec]ia solului b . dup\ pichetare.02%. Maneb 50 WP 0.2%. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.20. Sinoratox 35 0.05%. Divipan 100 0. Diazol 60 EC 0. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct.2%.08%. Dithane M-45 0.20.08%.6 . Bavistin 0.1%. 205 .LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Unden 40 0.2%. Omite 57 EC 0.1%. 4-5 Decis 0.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0.1%. Vondozeb 0.3%. cu lungimea de 1. Nogos 50 0. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.2% Captan 50 WP 0. Mospilan 20 SP 0. Zineb 0. b. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Bravo 500 . Shavit F 0.25%. Polyram DF 0. Metoben 0.05%.04%.0.04%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere.6 m [i ∅ de 7-8 cm).1%.15%. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).03 %. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.2%.2%.05%.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Fernos 50 WO 0.05% Neoron 500 EC 0. 8-10 Actellic 50 EC 0. Sumi7-8 Alpha 2.15%. Ripcord 0. Nisorun 10 WP 0.03%. Talstar 10 EC 0.15%.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Folpan 0. Polacritox 0. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.

folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. Fig. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. 206 . 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\. În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor. 11.6 . asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha .5 [i fig. STAN. N. 11.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior. Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\.începutul lunii mai. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 11.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.5 .N. la o adâncime de 3-4 cm.6).Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.

La culturile pe spalier. în func]ie de soi. care sunt foarte fragile. în medie este de 2-4 zile. în special lungimea fructelor care. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi.pentru industrializare [i 9-12 cm .7). deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. În nici un caz. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie. cu atât calitatea fructelor este mai bun\.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. dar dup\ ce s-a luat roua. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. când temperatura este mai sc\zut\. deci se recolteaz\ diminea]a. far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. E[alonat. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . Pentru conserve. În momentul recolt\rii. la soiurile de tip Cornichon. trebuie s\ fie de 6-9 cm . semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. bolnave etc. fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. Tabelul 11. o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum.

pentru a evita deprecierea fructelor formate la început.6.la cultura pe sol. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\.1. recoltarea se face manual sau mecanizat. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat.2. c. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. De aceea. N. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. orz de toamn\. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . recoltarea se face zilnic. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. STAN. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\). pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. maz\re de gr\din\. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. legume verde]uri. MUNTEANU La culturile pe sol. borceaguri. la început s\pt\mânal. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara.N. noaptea [i diminea]a). pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol. recoltarea se face numai manual. 208 . secar\ pentru mas\ verde. 1978). La culturile sus]inute pe spalier. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). 69 cm [i 9-12 cm. varz\ timpurie. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). irigarea este cea mai important\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. Cultura în sere Dup\ tomate. Dintre lucr\rile de între]inere. 11.

Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\. cu fructe partenocarpice. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. preg\tirea substratului pentru plantare. .cultur\ pe balo]i.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. de 40-50 cm lungime. . În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . atât pe pia]a intern\. .cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\. ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 .LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. Între]inerea culturii: . se folosesc în ser\. îngropa]i sau la suprafa]\. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor. afânarea profund\.cultur\ pe [an]uri cu gunoi. iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. de circa 30 cm. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici.cultura direct în solul serei. dezinfectarea serei [i solului.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd. a. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. în ultima vreme. În cazul culturii direct în solul serei. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. hibrizi ginoici (F1).cultura pe strat de gunoi de grajd. sem\nat în ghivece. . cât [i pe cea extern\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. în exclusivitate. .

pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire. sulfat de fier 30 g. La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. administrarea îngr\[\mintelor chimice. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre.N. STAN. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm.000 balo]i (100-120 t paie). P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). fertilizarea se face ca [i în cazul anterior. var stins 100 g. N. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. Dup\ a[ezarea balo]ilor. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. în strat gros de 12-15 cm. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. îngropa]i [i la suprafa]a solului. care se bat în p\mânt. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor). ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime.5). pe linia viitoarelor rânduri. 210 .000-7. ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. Se administreaz\ succesiv. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\.4). Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. în trei reprize. care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. azotat de amoniu 200 g. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. sulfat de potasiu 200 g. sulfat de magneziu 50 g. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate.

1972) (16. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).1973) 0.5 10. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.90-8.00-16.6 43.70 8.21-8.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia.049-0.0 0. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.160-0.8).54 1. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor. 211 . Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\. care se bat în p\mânt.50 1.10 0.10 2.6-18.03 1. În acest caz. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .IX. ciclul I balo]i ciclul II (15.32-1. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i.0 12. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase.267-0.9-3.00 8. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.6-23. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11.8 0.65-9. evitarea contamin\rii cu nematozi.30-4.5-36. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent.70 0.9). Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului.00-3. care trebuie manevrat.70 8.461 4.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5.50-19.00 23. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor.00 20. Tabelul 11.20 Specificare N .259 4.0-37.50-5.0-90. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz.42-3. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.50-13. ace[tia se a[az\ direct pe sol.099 2.I. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt.

Actellic E. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. la câteva zile de la r\s\rire. Derosal 0. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate.05%.C. când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\. 0.03%. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor.1%. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I. folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0. MUNTEANU Tabelul 11. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. cu asigurarea ventila]iei. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0.5%. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm.1%. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm. 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I.15%. 30% mrani]\. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C. Sumi-Alpha 2. N.3-0.2% sau Sumilex 0.5 kg superfosfat. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate.3%.03%). Morestan 0. dup\ care se spal\ [i se zvânt\.2%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0.06% sau Unden 0. evitându-se excesul de umiditate. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Foliar-feed 0. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. 1. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare). deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. Astfel. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. STAN. 5-8 III .5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .0 kg sulfat de potasiu. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).ciclul II). se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\.2% plus Ultracid 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). Tratamentul termic uscat de 76°C.9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. 0.5 EC 0. 15-10 VII . temperatura va fi de 22-24°C. timp de 72 ore.ciclul scurt în sere înmul]itor.N. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\.

Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari.5-3 plante/m2. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii. **. 20-25 cm în\l]ime. Pentru ciclul I. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * . de culoare verde normal.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. cu sistem radicular bogat. liber de boli [i d\un\tori. Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. Tabelul 11.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[. 4-6 frunze normal dezvoltate. La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. desimea este mai redus\ (1. iar altele cu caracter special (tabelul 11.11). unele cu caracter general. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase.2 plante/m2). epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.10).LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.12). Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C). desimea culturii este de 2. 213 . cu r\d\cini de culoare alb\. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).40 m.zile de la sem\nat la plantat. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. 7-9 mm diametrul la colet.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2.

cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).. temperatura de zi: 22°C .12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. • Reglarea umidit\]ii: . MUNTEANU Tabelul 11. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 24°C .umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C.umiditatea solului 85-90% din c. prin aspersiune. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. decada 3.c. • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. STAN.4% Distribuirea r\sadului pe travee. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”.ianuarie. februarie. N. nivelarea solului. • Defolierea ascendent\. deformate.5. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului.martie. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11. 40% turb\. decada 2. • II – aprilie.a. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • I – februarie. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.N.

pe de o parte. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor. la nivelul sârmei. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. în prima etap\.7). În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. se las\ câte un fruct la fiecare nod. B . l\starii îndep\rtându-se. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\.. [i fructificarea acestora. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. De la dolie. de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. Fig. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.`n "V". în prima etap\. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. În continuare. La acest sistem.7 . de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig. urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . 11. plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. [i colab. tulpina se 215 . sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. 11. 1980). În acest scop. Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. pe de alt\ parte.

9 5. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. STAN. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9).N. N.5 216 . care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze. cât [i în aerul serei.2 7. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor.13). atunci acestea se epuizeaz\. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. pe fiecare plant\ se pot ob]ine. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\.14). o plant\ poate produce 40-45 fructe. iar `n al doilea rând. atât în sol. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\). cât [i a fructelor. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Tabelul 11. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. câte patru fructe. f\r\ oscila]ii.4 5. la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.3 3.6 34 30 26 22 5.1 4. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. Un fruct. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe. în sensul c\. are nevoie de 18-21 zile. în serii.

1978). pe baza analizelor de laborator. Fertilizarea se face. atât în interiorul balotului. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. prelunge[te perioada de fructificare.15)./ha. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal. Ca urmare. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 150 mg K2O. la începutul vegeta]iei. de asemenea. K2O-1010/412 kg/ha. CaO-1564/-kg/ha. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. 1978).14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. 1978). 120 mg P2O5. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp.. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. astfel încât s\ asigure 30 mg N. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. [i a celor din zonele învecinate.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.a. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s. 1974). asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. MgO-86/16 kg/ha. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor. P2O5-852/192 kg/ha.. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. Este bine ca. 217 . imediat dup\ începerea fructific\rii.

cu urme de îmboln\viri. Pentru m\rirea produc]iei. direct pe solul serei. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor). în prealabil. strâmbe. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. strâmbate. 218 . care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. cultura se face obi[nuit. b.0 6. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. În cazul când se practic\ acest ciclu. deformate. STAN. tot pe calit\]i. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel. Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11.2-3. conform solicit\rilor beneficiarului. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\. folosind r\sad de 30-35 zile.9). într-un sol care. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.5-7. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I.0 2.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2.8-7. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i.6). care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. a fost dezinfectat pe cale termic\. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum.N. spongios. La aducerea în alee. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare.5-3.5 6.0-6. MUNTEANU Tabelul 11.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 6. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. r\niri mecanice etc. N.8-7. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.5 6.

11. se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie.9).P. în concentra]ie de 10%). sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. [i colab. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. mobilizarea solului [i. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici.1. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon.3).3. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N. unde în primul ciclu sau produs r\saduri.. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\. Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. se încorporeaz\ în sol. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 .K. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. c. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. aplicarea fertiliz\rilor faziale. conopid\ (tabelul 11. se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri.6. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. Produc]ia este de 60-70t/ha. bilonatul plantelor. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha).LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. 1981). varz\. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.3% plus Captadin 0. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. odat\ cu desfiin]area culturii. concomitent. conducerea plantelor vertical prin palisare. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\. r\sadul se va produce tot în aceste sere. dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.

Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. moderat.000 plante la ha. revenind 24.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. la început.000 plante/ha. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. sem\natul de devanseaz\. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. 1:10). Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA.80 m între rândurile din band\. iar pe rând la 35 cm. pe un singur rând. 220 . cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. udatul. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). STAN.1. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. apoi. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1. realizându-se 50-60 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie. vertical. iar plantarea la 1-10 martie.96 m în cele bloc. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. la distan]a de 0. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. când se desfiin]eaz\ cultura. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. În solariile bloc. fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\.6. mulcirea cu mrani]\. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. în strat de 4-5 cm grosime. În solariile tunel. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. mai des [i cu norme mai mari. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. La culturile din ad\posturile joase. 11.7 plante/m2. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. R\sadurile se produc în sere înmul]itor. N. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare.4. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. plantarea se face în rânduri simple. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\.40 m în solariile tunel [i 0. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.N. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. pra[ile. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe).85 m între benzi [i 0. revenind 22. tip tunel.

Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\. fiind mai s\rac decât la castravete. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele.1. Iran.500-3. vitaminele B1 [i B2). de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). marmelad\. ]\rile mediteraneene. dulce]uri. Tulpina este erbacee.8).2. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. atingând paralela 470.LEGUMICULTUR| II 11. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. când au gust. acoperit\ cu peri fini [i de[i.2. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. 221 . ]\rile balcanice [i în America. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis. salate de fructe etc.. La noi se cultiv\ pe circa 2. 11.2. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. ajungând pân\ la 12-14%. Semin]ele con]in circa 25% ulei. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. În prezent. Iordania. 1974). în culturi ad\postite. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g.2. Asia Central\ [i China (Jukovski. Se ramific\ puternic. aproape cilindric\. 11. sucuri. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab. Rusia. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale.3. mai sub]ire ca la castrave]i. târâtoare. China. formând tulpini de ordinul I. Este mult cultivat în India.000 ha.2. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. 1950). 11.

Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.2 N.Pepenele galben: plant\ cu l\star.17). Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor. iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. În perioada de fructificare. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. palmate sau reniforme. mai mult sau mai pu]in parfumat\. 13. Fructele costate se numesc cantalupi. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. 222 .16). de form\ ovoid\. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic..4. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. crocant\ sau fondant\. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. pân\ la începutul recolt\rilor. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Între înflorirea primelor flori femele. 81. 1979). STAN. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). Deci. frunze.N. Polenizarea este alogam\. de culoare alb\.5 Mg (tabelul 11.8 . acoperite cu peri[ori fini. entomofil\. Astfel. portocalie sau verde. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti.8 K. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. florile [i cârceii. 11. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. uneori longitudinal costat. galben\. Fructul este o melonid\ (peponid\). ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. elipsoidal\. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. 11. 10. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. legarea acestora [i îngro[area fructelor. Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire.1 P. lung pe]iolate. consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11.2. cre[te consumul de potasiu. N. la cultura de ser\. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\. cu o produc]ie de 22 t/ha.

18). Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.60 13.80 Mg 0. profunde [i ferite de vânturi.5. semitârzii (85-100 zile).20 P 0.00 78.10 K 2.40 81.90 8.25 2. 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite). În solurile pe care se cultiv\.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice. Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.58 12.34 10.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11. 11. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1. cât [i târzii (peste 100 zile).40 10. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare..în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab.60 13.53 S. În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. în compara]ie cu castravetele. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6. semitimpurii (75-85 zile).30 2. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.7. nisipo-lutoase). Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune. 223 . Apa Lumina Tabelul 11.14 5.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a.34 4. Suport\ mai u[or seceta.60 26.30 60.00 61.2. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile). Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr.80 27. aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.

STAN. MUNTEANU 224 .N. N.

Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse.9 . `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. Fig. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . 225 . 11. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\). rezultând în final o densitate de 20.1. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai.2x35 kg/ha.000-24. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C.LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. timp de câteva zile. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. cu poten]ial productiv mai ridicat.6. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha.3x35 kg/ha [i K2O . mulcirea solului. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri. R\ritul plantelor pe rând se face manual.2. 11. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C . în sere. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. calitativ superioare.000 plante la ha (fig. când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).18 ore). Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând.2. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha.9).6. 11.6 ore). 11. apoi la 5-8 frunze (l\starii). În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.

Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\. produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. Începând din luna aprilie (perioada de fructificare).000 plante la ha. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i.2. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund.6. apoi cre[te pân\ la 90%. utilizând r\sad de 4550 zile. Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. Temperatura din aer. La soiurile târzii. Se recomand\ ca. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. Nu trebuie întârziat\ recoltarea. aceasta va fi de 20-220C. Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.N. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. rezultând o densitate de 20. în mod normal. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. 226 . temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. în zilele însorite. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. în mod obligatoriu. În general. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii. trebuie s\ fie de 24260C. STAN. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. înmuierea zonei pistilare. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite. Este necesar ca permanent.19). cultura nu se ud\. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. în func]ie de luminozitate. gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. în prima lun\ de la plantare. Pe timp noros. cultura. 11. apoi (în perioada de fructificare).2. Noaptea (în perioada de cre[tere). intensificarea aromei specifice etc. va fi de 23-250C. utilizându-se 2l/plant\). N. în primele 10 zile de la plantare. pe fiecare m2 substrat de cultur\. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. temperatura se va men]ine la 18-190C. temperatura se va ridica la 28-300C. apoi. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci.

2. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. 227 . de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. se ob]in fructe mari. ciupindu-se dup\ o frunz\. H-25. Ogen etc. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. dar fructele sunt mici. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. În plin proces de maturare a fructelor. de calitate superioar\. Astfel. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic.6. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. 1980). direct în ghivece. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii.. sub form\ de “V”. Galia F1.3. 3-4 fructe pe bolt\. iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. produc]ia fiind timpurie. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual.a. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii. Turkestan. Produc]ia este de 20-30 t/ha.. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). 11.

Astfel.2.9 % zaharoz\. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. proteine (0. se folosesc la prepararea mur\turilor. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea.2 %). 1-2% celuloz\. iar în cel tip bloc. Butnariu [i colab. STAN. PP.5 mg/100 g s. calciu – 7 mg. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11. dar desimea poate fi sporit\ la 20.80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18.p. carotenoide (0. se las\ pe fiecare l\star.5 – 4.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19.8-5.1.5%). lipide (0. 1984. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. zaharuri (6-8%).40 m l\]ime).2 mg. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze. N. fin [i pl\cut. 11. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\. câte un fruct. C. 3. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor.).5 – 1. B2. 228 .6. 1992).. PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad. 1978). la 100 g substan]\ proasp\t\. 11. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce. B6. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere.500 plante/ha).1. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha. Dintre lucr\rile de îngrijire. fiind indicat în tratarea litiazei renale. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. în func]ie de vigoarea plantei. fier – 0.6 % fructoz\ [i 0.3.4. din care: 1.2 %). de regul\. distan]a dintre rânduri este de 1. astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate.3 mg/100 g). Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e. C(4. Înainte de maturizare.000 plante la ha. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. în solariile de tip tunel (5.3. B5.9. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie. B1. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol. s\ruri minerale de: potasiu – 2. fosfor – 12 mg. acizi organici (0.N. vitaminele A. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).5 mg. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1.6% glucoz\.6 – 2.) sin. Fructele con]in: 89-90% ap\.000 plante/ha). În continuare.

11. 1999).10 . pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\.3.000 kg/ha. 1950). Italia – 32778 kg/ha. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea.3.10). Pepenele galben este o plant\ monoic\. în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor. Florile sunt unisexuate.000 ha. de unde a trecut la arabi. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. erbacee.409. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. Grecia – 40. Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. În prezent.11. acoperite cu peri[ori de[i [i moi. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare.LEGUMICULTUR| II 11. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.3.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. mai 229 .773 kg/ha. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu.H.. indieni [i chinezi. Fig. într-o lucrare publicat\ la Neapole. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). 11.000 kg/ha.2. profund divizate sau pu]in lobate. pubescent\. per[i.000 kg/ha. Spania – 37. Frunzele sunt mari. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Florile mascule apar. Cipru –50.

11. De[i este o plant\ de zi scurt\. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\.5.6. semitârzii (De Mini[. pe tulpina principal\. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. bine drenate [i structurate. 230 . Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. Polenizarea este alogam\ – entomofil\.4. pepenii verzi dau produc]ii foarte mari. MUNTEANU ales. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. De D\buleni.3. Fa]\ de lumin\. de form\. STAN. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. În anii foarte seceto[i. în func]ie de soi. Charleston Gray) (tabelul 11. semitimpurii (Dochi]a). dar fructele sunt mai s\race `n zah\r.20) 11. la o durat\ de iluminare sub 8 ore. dar în exces d\uneaz\ form\rii. diferit colorate. Timpuriu de Canada). Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i. ovale. N. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul.2). Miezul este de culoare alb\. La 150C procesele fiziologice se încetinesc. pentru produc]ii foarte timpurii. mai rar. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\.N. cre[terea este încetinit\. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.3. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. cu tegumentul tare. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. culoare [i calitate diferite. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. Semin]ele sunt mari. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. galben\. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. matur\rii [i calit\]ii fructelor. 11. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Dr. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. aproape plate. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative. turtite.3.

LEGUMICULTUR| II 231 .

în sistemul gospod\resc. Dac\ terenul nu s-a modelat. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. asigurând o densitate de 12. STAN.11 . când în sol se realizeaz\ 14-150C. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. la adâncimea de 3–4 cm.N. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.11) cu SPC-6. cu cultivatorul. 11.000-14.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. fertilizarea fazial\. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. pe intervalele 232 . pe suprafe]e mai mici. folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). Fig. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie.000 plante/ha. nivelarea de între]inere. Prim\vara pân\ la sem\nat. 11. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. r\ritul. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. N. Toamna se efectueaz\: discuirea. Acestea sunt: pra[ilele repetate. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).5 m. care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor. mu[uroitul.

sufleuri. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. Ungaria. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i. Odat\ cu pr\[itul manual. var. din loc în loc.7%. coaja cap\t\ un luciu caracteristic. de unde s-a r\spândit în Europa. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor.03-0.2.1.08. Peru) [i Asia Mic\.4. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii.4. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. prin lovire fructul emite un sunet înfundat.2. dup\ unii autori.06. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.5-7.10. hidra]i de carbon 6.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it.05-0. 11. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. pân\ la m\rimea maxim\. cupru 0. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). iar dup\ al]ii din Africa. f\r\ a deranja vrejul. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. pe timp r\coros. pân\ când plantele acoper\ solul. fosfor 60. zinc 0. budinci etc. 233 . acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate. B1 0. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. din America Central\ (Mexic.1. 11. singure sau în amestec cu alte legume.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. Recoltarea se face diminea]a. B2 0. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\. dovlecei pane. C 8-30). e[alonat în perioada iulie-septembrie. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. pe nodurile tulpinilor.) [i în industria conservelor.3%. dovlecei umplu]i. cu 350–400 m3 ap\/ha. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. gr\simi 0. mânc\ruri de dovlecei.4. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%. fier 0. Produc]ia este de 30-40 t/ha. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i.

cu pH neutru. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri.N. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). culoarea variind în func]ie de soi. 234 . acoperite cu peri aspri. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele.21). br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. 11. 11. deoarece are un sistem radicular mai profund. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). suculent\.12 . Soiuri În ]ara noastr\. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. R\d\cina este pivotant\. de culoare galben\.4. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor.3. palmat lobate. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. rezist\ bine la secet\. lung pe]iolate. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. 11. exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11.5.4. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. 11. 11. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse.4. N. apoi devine a]oas\ [i tare.4. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor. anual\. de peste un metru lungime. STAN.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). Pulpa fructului este fraged\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. în anumite condi]ii. se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. Florile sunt unisexuate (plantele Fig. mari. bine afânate. care formeaz\ tufe compacte (fig. Frunzele sunt mari. iar coaja se îngroa[\. în cultur\.12).

LEGUMICULTUR| II 235 .

MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).4. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. N. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). pentru 236 . 11. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i).6. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. STAN. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. dar se poate cultiva [i prin r\saduri. 11.13).a. La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. produse în acela[i mod ca cele de castrave]i. Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor).6.4. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru.. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.a. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. care sunt [i mai productive. [i K2O 25 kg/ha s. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. 11. Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. 11. Fig. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).N.13 .1. cu N 25 kg/ha s.

al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari.4–5% hidra]i de carbon. 3. 1980). fiind foarte perisabile. La noi în ]ar\. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 1980). 1980).LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2.5.).. Italia [i Rusia. Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. din Africa (Ceau[escu [i colab. salat\ de p\tl\gele vinete etc. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.U. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. În perioada când nu zboar\ insectele. Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. 11. dup\ unii autori. 0. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2.a. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S.7-0. 237 . (Bajurianu [i }urcanu. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie.5. iar dup\ al]ii. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie. proaspete [i conservate. Fran]a. 20–35 mg/100 g vitamina C. 11. Fructele. De asemenea. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc..A.1.6. var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11. se umplu cu zacusc\. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\.2.5. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. polenizarea se face artificial.4. Se planteaz\ 1-2 plante/m2. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.2. 1. Institutul pentru Resurse Genetice.35 mg/100 g provitamina A [. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. atunci când este nevoie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. 11.

detaliu fruct 11. când fructele sunt tinere. flori [i fructe.14 . Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare.3. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. De aceea. frunzele sunt tri. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. la maturitate fiziologic\.5. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor.N. 11.14).sau pentalobate. STAN. Fig. Acesta are o form\ discoidal\. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. cu marginile u[or marcate. Culoarea fructelor este albverzuie. Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. 11. Ca [i dovlecelul comun. N.5. MUNTEANU 11. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase. în partea superioar\ a fructului.Dovlecelul patison: 1 . o parte de forma unei calote (semisfere). dup\ care devine alb-cenu[ie.plant\ cu frunze. în aceast\ perioad\. cu marginile canelate [i rotunjite. irigarea culturii este obligatorie. 238 . peste care se suprapune. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. 2 .4.

Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. Soiul Comun este timpuriu. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. la 3-4 cm adâncime. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. 1998). cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. cu o vârst\ de 25–30 zile. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Fructul este tipic. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. de culoare verde–albicioas\.LEGUMICULTUR| II 11. 11. se mai întâlnesc în unele colec]ii. Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. În afara soiului aflat oficial în cultur\.5. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. cu un diametru de 8–10 cm. denumit Comun..5. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. 239 . Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i. Produc]ia este de 10–15 t/ha. cu 8–10 muchii proeminente.5. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat). Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. în form\ de turban.6. împreun\ cu dovleceii ornamentali. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha.

Paris. vol. BAJURIANU. Connecticut. C. I. IV. Editura Grand. CL.F. New York. Bucure[ti. Inst. B. (1991) – Varza pentru frunze – origine. GR. [t. BERINDEI. Seria Horticultur\. COBÂLA{. (1974) – Fitotehnie. POPESCU. SAVI}CHI. P. I.R. (1992) – Legumicultur\.. INDREA. CHICHEA. (1973) – Legumicultura. CEAU{ESCU. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. COBÂLA{. COBÂLA{. The Avi Publishing Company Inc. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. R.S. CL. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. M. Chi[in\u. CHAUX. RUXANDRA. D. nr. Bucure[ti. 3. Ia[i.L. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. CEAU{ESCU.. B. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. CIOFU.. J. I.. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. I. I.C. P. BODEA. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. PETRESCU. vol. Bucure[ti. BECKER-DILLINGEN. 33. B|LA{A. Editura Ceres. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. A. D. [t. Seria Horticultur\. BECEANU. U. Agron.S. J. S. N. N. Univ. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\... Bucure[ti.3. }URCANU. V. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. FOURY. Tec Doc – Lavoisier. STAN. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. N.. Bucure[ti. VOICAN. Lucr. 12. Editura Academiei R. STAN. B. M. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. PELAGHIA.. BÎLTEANU. GR. Bucure[ti. BUTNARIU. D.A. SAVI}CHI.. Bucure[ti.N. 30.. CHILOM. BECEANU. Via [i Livada nr. Bucure[ti. G. GH. Berlin. N. V. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. Ia[i. BASSET. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1994) – Production légumières tome 2. H. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. RADU.. FLORESCU. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. M. M. vol. Londres. Gr\dina... STAN. C. 240 .. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. RADU. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\.. Analele I. Lucr.. Agron.

(1997) – Cultura cartofului.. SCURTU. Redac]ia revistelor agricole. L|C|TU{.N. Trecut. D. LÖBL. agron. G. I. D. L.. IORD|CHESCU. prezent [i viitor.C.L. GHERGHI.P. COSTACHE. I. IORD|CHESCU. MANOLACHE. (1998) – Producerea legumelor. GH. MURTAZOV. C. Ia[i. D. nr. (1969) – Cultura legumelor.P. PL|M|DEAL|. J. Sofia. LE BOUHEC. vol.Tehnologia culturii legumelor în solarii. Bucure[ti. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr.P. VASILESCU. CTIFL – Invuflec. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. – COORD. E. I. MAIER.. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. Lucr. – S. Produc]ia vegetal\ – Horticultura.. [i colab.. vol. Artprint. M.L. R|DOI. A...C.. Zemisdat.C.C. Patronatul Horticultorilor din România. V. DR|GU}. Patronatul Horticultorilor din România. 2. L|C|TU{. Bucure[ti. BUZ|U (1978) . POPESCU. S. În: Gl\man [i colab. BUZ|U (1980) . IANO{I.. D. Cerc. Z|GREAN.L. MARIA. Artprint.. M.. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Bucure[ti. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. I. RO{U. Editura Agro-silvic\.. I.A.. GL|MAN.F. MUNTEANU. GH.Tehnologia culturii legumelor în solarii..H. Lucr\ri [tiin]ifice I. N.C.F. DUMITRESCU. PER{UNARU. MAIER.F. Bucure[ti. BAICU.L. I. Editura Ceres. (1972) – Culturi for]ate de legume. I.. D. – S.H. B. GHENKOV..A. VLAD. Bucure[ti. V... BOSE{AN. MINKOV.A. M. vol. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. TR. [i colab.V. DUMITRESCU. Bucure[ti.. Artprint. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.L. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. (1997) – Memorator Horti-Viticol. I.L. DI}U. 3. Paris.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU. V. – Memorator horti-viticol. 2. E. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. VIDRA – S. OLGA.C. T. JILCU.I. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. VII. I..C.C. vol. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. I. T. M.A. M. I. în Moldova.. DI}U. BERINDEI. Editura Agro-silvic\. IANO{I. I. I. 241 . Bucure[ti. LÖBL. A. Bucure[ti.. MAIER. M. Editura Agro-silvic\. [t.. V. Bucure[ti. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. GH..L.B. STOIAN. [t.. Bucure[ti. [i colab. Bucure[ti. Bucure[ti.. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. IV. Bucure[ti.C. B. GL|MAN. Bucure[ti. ROMAN. RUXANDRA. M. Lucr.I. M|NESCU. (1961) – Cultura legumelor.A.V..F.

. Cerc. vol. (2000) – Legumicultura. vol. Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. RADU. N. Bucure[ti.N. MUNTEANU. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei.) D. Tez\ de doctorat. Ia[i. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. N. STAN. Cercet. T|TARU. Editura Ceres.. Buletin informativ nr. London. I. 4. SINGUREANU. GR. capitata. N. Bucure[ti. agron. AVRDC. L. G. vol.C. A. Editura Universitas. forma alb\ (lam. N. (1969) – Cole Crops. 17. în Moldova. Bucure[ti. MUNTEANU. POPLÃCINEL.. 4.L. STAN. MUNTEANU MARINESCU. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. N. SAVI}CHI. N. ICLF Vidra.. 1. MIHALACHE. SAVI}CHI. Ia[i. STAN. Agr. [i colab.. În Moldova. POPESCU. C. Editura Ceres. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Bucure[ti. Agron. Ia[i. N. GH. în jude]ul Ia[i. M. Centrul de multiplicare Inst.. (1992) – Legumicultura. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. OPENA. P. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Agron. I. vol. în Moldova. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. STOIAN. 1. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. COSTACHE. PANAIT. Cercet.. Tez\ de doctorat. 2. Ia[i. N. Technical Bull. {I STOENESCU. ATANASIU. Editura Ceres. MIHU. N. Tez\ de doctorat. Bucure[ti. SAVI}CHI.C. Editura Agro-silvic\. 3. GR. 242 . SINGUREANU. SAVI}CHI.. vol. Bucure[ti. P.. I. P. M. P. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Centrul de multiplicare Inst. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. Inst. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. MUNTEANU. Bucure[ti. I. în Moldova. T. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Ia[i. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. P. No. (1968) – Castrave]ii. YOON. I. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. Chi[in\u. agron. MUNTEANU.. STAN. 2. NIEUWHOF. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. PATRON.. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. nr.. Bucure[ti. SAVI}CHI. R. Agron. II... (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. nr. Ia[i. Leonard Hill. vol. ANDRIESCU. M. (1986) – Bolile plantelor legumicole. SINGUREANU. Cercet. 2. Analele I. agron.. G. KUO. J. I. Taiwan.F. V.

Analele I. V. V.. C. A.. vol. Wageningen. G. M. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. D. VOICAN. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. C. VOINEA. (1975) – Cultura legumelor de var\. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. Bucure[ti. ANDRONICESCU.... GH. 243 . L|C|TU{. GIREAD|. Editura Ceres.C. TOMA. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. VI. VÂLCEANU. Bucure[ti.L. M. VOICAN. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate. D. nr. PERCIALI. (1984) – R\sadni]e [i solarii. ZEVEN. Editura Ceres. V. VOINEA. Bucure[ti.F. Editura Ceres. V. Bucure[ti. P.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Editura Ceres. JUCOVSKY. M. Bucure[ti. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity. ZANOSCHI. Editura Ceres. M.. 3.

Sadoveanu. Aleea M.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. 3 Tel. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05.2001 2001.Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. 3 PRINTED IN ROMANIA . Sadoveanu nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful