Nistor T. STAN
Prof. univ. dr.

Neculai C. MUNTEANU
Prof. univ. dr.

(coordonator)

LEGUMICULTUR|
Volumul II

Editura "Ion Ionescu de la Brad"

IA{I - 2001

Coperta [i subcoperta:
Veronica APETREI

Referen]i [tiin]ifici:
Prof. dr. Victor POPESCU Prof. dr. Viorel BERAR

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti Universitatea de {tiin]e Agricole [i de Medicin\ Veterinar\ a Banatului Timi[oara

Contribu]ia autorilor: Prof. dr. Nistor Stan: Capitolele 7 [i 11 - integral [i Capitolul 10 - Tehnologii `n câmp Prof. dr. Neculai Munteanu: Capitolele 8 [i 9 integral [i Capitolul 10 (f\r\ Tehnologii `n câmp)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: STAN, NISTOR Legumicultur\ / prof.univ.dr. Nistor T. STAN, - Ia[i: Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 1999-2001 2 vol.; 24 cm. ISBN 973-98978-9-4 Vol. 2 / Stan Nistor, Munteanu Neculai, 2001, 244 p. 87 fig., Bibliogr. - ISBN 973-8014-46-8.

ISBN: 973-8014-46-8

I Munteanu, Neculai
635.1/.8

ISBN: 973-8014-46-8

© Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

LEGUMICULTUR| II

CUPRINS
Capitolul 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU R|D|CINI..................... 9 7.1. Morcovul ....................................................................................... 10 7.1.1. Importan]a culturii.................................................................. 10 7.1.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 10 7.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 10 7.1.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 12 7.1.5. Soiuri...................................................................................... 12 7.1.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 14 7.2. P\trunjelul .................................................................................... 18 7.2.1. Importan]a culturii.................................................................. 18 7.2.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 18 7.2.3. Particularit\]i botanice [i biologice ..............................................18 7.2.4. Rela]iile cu factorii de mediu........................................................19 7.2.5. Soiuri..............................................................................................19 7.2.6. Tehnologia de cultivare.................................................................21 7.3. P\stârnacul ...........................................................................................21 7.3.1. Importan]a culturii.................................................................. 21 7.3.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 22 7.3.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 22 7.3.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 22 7.3.5. Soiuri...................................................................................... 23 7.3.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 23 7.4. }elina pentru r\d\cini ................................................................. 23 7.4.1. Importan]a culturii.................................................................. 23 7.4.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 25 7.4.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 25 7.4.4. Rela]iile cu factorii de mediu ................................................. 26 7.4.5. Soiuri...................................................................................... 27 7.4.6. Tehnologia de cultivare.......................................................... 27 7.5. Ridichile ........................................................................................ 30 7.5.1. Importan]a culturii.................................................................. 30 7.5.2. Originea [i aria de r\spândire................................................. 31 7.5.3. Particularit\]i botanice [i biologice........................................ 31
3

......1...................1....5...1....Cultura ridichilor de var\ [i de iarn\................... Soiuri....... 54 8................ Soiuri. 39 7.............. N...................... 39 7...1....................... Particularit\]i botanice [i biologice..3.............. 42 Capitolul 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI .....6.............................. Originea [i aria de r\spândire..........................................6...........................................................1.1..................2.....1....................4..3..........4...............................2....6............4....2.............................4...5..... 33 7..... Tehnologia de cultivare. 37 7........6.......... 47 8..1.............6.6.......5........................ 54 8............................... Rela]iile cu factorii de mediu . 48 8................4..1. 87 8................................................................................ Tehnologia de cultivare.................................................5..6.................................................2.....5........... 91 8. 33 7..... Soiuri......................1..2.. Importan]a culturii............................... 46 8...............................3.......... 84 8...... 42 7...6...1...3.... Cultura prin r\sad.................3.6.............................................................2.......... 80 8.......... Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) ..6.................. 82 8.......................................................6....................................... Cultura cepei prin arpagic .......................2.. STAN............................................ MUNTEANU 7........................................... 90 8......2..... 88 8... 90 8........3........................5................. Tehnologia de cultivare.....................1...1...................6............3.......................................................................... Usturoiul comun ......... 89 8..............................6.........6...... 93 4 ............ 73 8......1.................................3... 87 8.... 80 8.......... Importan]a culturii....3..3.. 32 7.................................... Importan]a culturii...........N............................................... 41 7........3................ Particularit\]i botanice [i biologice......2.......... Rela]iile cu factorii de mediu ..2........... 33 7.....6... Soiuri... Tehnologia de cultivare...............6.................... Originea [i aria de r\spândire...... 39 7.6....... 60 8......5......4................1................. Ceapa comun\ .... Importan]a culturii........ 76 8..........5.......6..................................................1..................................2.......... Tehnologia de cultivare...............................2............... 83 8.. Sfecla ro[ie ............... 88 8. Particularit\]i botanice [i biologice....................... 84 8.............. Rela]iile cu factorii de mediu ............. 81 8............. Rela]iile cu factorii de mediu ..... 52 8................1..............................................6....... Soiuri ......3......3..... Cultura cepei verzi (stufat)............. Originea [i aria de r\spândire.Cultura ridichilor de lun\ ...........2................. 47 8. Cultura prin sem\nat direct.... Particularit\]i botanice [i biologice.. Rela]iile cu factorii de mediu ..................................................................... 40 7.......... 48 8.................1........................ 54 8...2......... Originea [i aria de r\spândire.5.............5.............................................3...............6..... Prazul ..... Cultura cepei prin r\sad .............

4...............1................6........ Varza alb\ pentru c\p\]ân\ ............ 105 9..................................2..................... Particularit\]i botanice [i biologice............................................ 146 5 ...................................4..2.................. 99 9...............1... 145 10.......... 95 8.1....... Rela]iile cu factorii de mediu ............2........................................1.6............... Ceapa de Egipt ....3.......... Rela]iile cu factorii de mediu ..4...3........................................... Tehnologia de cultivare........6.......4. 135 10.. 145 10....................1......... Ceapa m\rg\ritar................ Batatul .5..........................................1................2................. Usturoiul de Egipt .................. Cultura prin sem\nat direct în câmp ....................................... 110 9.. 98 9................5..........2.1.............1......................................1............................ 105 9....1................. 132 10........5.................. 145 10...........1...... 97 Capitolul 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE .LEGUMICULTUR| II 8................... Soiuri....6..... Varza ro[ie .....1....... 120 10.. 118 10.........6.........................6.............................1..........3........................1... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice..... Cultura în teren neprotejat..................... Particularit\]i botanice [i biologice......... Importan]a culturii................4........................................ Cultura de var\...........................1...........1......... 146 10...........5... 115 10................4..................2...........6.........6...4................................................................. 145 10.....2........................1. 98 9................. Ceapa e[alota..... 96 8... Cultura în teren protejat cu materiale plastice............ 95 8.............................................. 122 10.. Alte plante legumicole din grupa cepei............. 102 9........... 115 10.............2........................ 116 10......... Cultura târzie (de toamn\) .......2...........................5...........2...1..........2...................1....1......... Cultura timpurie în teren neprotejat ..................1.........2............................ 115 10.........................2. 138 10........................ Soiuri.................2......... 146 10..1.... 113 Capitolul 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI .........................4..... 100 9....... Importan]a culturii........ 137 10.3..................... Rela]iile cu factorii de mediu .............4........ Tehnologia de cultivare....................................3..................... 94 8...1................. Ceapa de iarn\ sau de tuns .............. 122 10.....6........................................................................................ 117 10.................4... Importan]a culturii...... 105 9......... Originea [i aria de r\spândire....1............4. Originea [i aria de r\spândire......................................... Cartoful timpuriu............. Tehnologia de cultivare........... 96 8...... Soiuri.................... Originea [i aria de r\spândire......... Particularit\]i botanice [i biologice.....1........... 98 9.......1.....6........................1.............

.. 152 10...........................6........................................................... Conopida ..................... 157 10... Importanta culturii..........3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice..... Importan]a culturii...........................................................5...................2..4.... 155 10...... Originea [i aria de r\spândire.......................6......................................... Cultura târzie....2........................................................ 175 10...........................3..2........... 174 10..........................1......................3......2...6............................1........... 149 10.......... Importan]a culturii..... Particularit\]i botanice [i biologice......................... 163 10.............................................6........ Soiuri.................... Varza pentru frunze.7.. Cultura în ser\ .......1.4....... Rela]iile cu factorii de mediu .... Tehnologia de cultivare........6...............7.......... 153 10..................... 155 10....... Originea [i aria de r\spândire... 172 10.......... Importan]a culturii...3............................... 157 10............5..... Importan]a culturii.....6.............................................6.......... Soiuri..........1.......................... 176 10....2.................. 151 10..................... Soiuri... 150 10.... Tehnologia de cultivare............... 151 10................. 177 10......... 176 10.... 159 10..............7..................... Particularit\]i botanice [i biologice....... 178 10......................5............................6..................................... N................................................. Soiuri.....2................................... Rela]iile cu factorii de mediu ................................................ Particularit\]i botanice [i biologice.........................3...... 151 10........ 157 10....3...................... Broccoli............................ Cultura timpurie în teren neprotejat ..... 174 10.......... 149 10..........4..........3...... Particularit\]i botanice [i biologice...... Tehnologia de cultivare...4.... Varza crea]\................................6.............................. 178 10. Soiuri.........1... 148 10......4. Importan]a culturii.......................................4........ 148 10. MUNTEANU 10... 174 10..3.................................................5............................ STAN.............6.....4.................... 159 10.. 174 10...... 148 10............................................................. Originea [i aria de r\spândire...........4...... Originea [i aria de r\spândire. Cultura târzie...7........7...........5................4....7.... 163 10.................................4..........4.........4....................... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 161 10............................... Rela]iile cu factorii de mediu ........... 153 10...........4....5....................6.1.........................3......... 178 6 ....3.5...... Cultura timpurie .....6...................................... Varza de Bruxelles .........6.......1.6..... 169 10.......5............8......................................5.2....... 158 10........................ Originea [i aria de r\spândire......... 163 10............................3...... 167 10.......... 148 10......N.... Tehnologia de cultivare......6..........2...... 176 10.......................6..6............. Tehnologia de cultivare....7.......6... Gulia ..........7............5............3................................. 156 10......... Originea [i aria de r\spândire.......................8............ 151 10.................................. Particularit\]i botanice [i biologice. 158 10................................................3....1.7........................................ Rela]iile cu factorii de mediu ....6.........................................5................. 153 10..........6............................6...................6.............5..................8...

............. Particularit\]i botanice [i biologice...............................6..............1.3...2.....................2...4..6. Rela]iile cu factorii de mediu ....2.........9................ 221 11..9...... Cultura în r\sadni]e.................4.........................3......................................... Cultura în sere ... Rela]iile cu factorii de mediu .... 191 10.1.........1. Particularit\]i botanice [i biologice............................8.. 221 11......4..............................2. Pepenele galben .......... Tehnologia de cultivare.........................2.........6..........3............ Particularit\]i botanice [i biologice..................2.................................6.1... 192 Capitolul 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE ..... Cultura în sere ......................8..6.....9......... 223 11.......................... 180 10......6....................................3................ 183 10..... 208 11........6.....................1.... 191 10..........4..................1...........1......... Soiuri....... Cultura în r\sadni]e..................................... 200 11....2. Castravetele .....6................ Importan]a culturii.......... 180 10.....9..............1.. 227 11....... 194 11........6.............3.1..................................5. Tehnologia de cultivare........................8. Rela]iile cu factorii de mediu ..................... Cultura în teren protejat cu materiale plastice.......5.............. 200 11............... 221 11.... Cultura târzie.........9... Varza chinezeasc\ ..............................................................................................................6.......9.8..............2.....6.9................ 196 11............................................ Cultura timpurie ......................................3........... Tehnologia de cultivare...6..1.............. Soiuri ............. Soiuri... 202 11.. Cultura în teren neprotejat................ Cultura timpurie ......1...2... 195 11.. 225 11........ Originea [i aria de r\spândire.2.. 219 11....... Particularit\]i botanice [i biologice. 194 11.5.................6............. Rela]iile cu factorii de mediu ......8.............2.............. 190 10................................... 190 10.....2.................. 225 11.......2. 188 10..............................6....6.. Tehnologia de cultivare...... Originea [i aria de r\spândire......................1.......4.2................... Importan]a culturii.. 198 11.........8.... 188 10......................................................................................6..6........ 221 11...............................1.8............ 179 10.............................5...... Originea [i aria de r\spândire. Cultura în câmp................................................ 188 10.......................8..... 226 11.........2........................ Cultura în teren protejat cu materiale plastice..4......................................4..........1................................... 180 10......LEGUMICULTUR| II 10.......3........ 222 11......... Importan]a culturii.. 189 10........2.. 186 10.............................. Cultura târzie (de toamn\) .......................... 228 7 ............................ Cultura în sere .. 180 10......... 184 10........ 194 11....................1...........................1....................................................................6.......2..................9.....1.......................... 220 11.. Cultura în teren protejat cu materiale plastice....... Soiuri.........................................2.9......1..........................................

.......... Importan]a culturii.......5.3.......... Tehnologia de cultivare...... 237 11...........4.4...... Rela]iile cu factorii de mediu ....... 237 11........................................6........................................................4...................... 237 11.........3................. 237 11....5.....3.........6..4......... 234 11. Importan]a culturii ..3................2....................... 236 11. Soiuri .5.................................2... Pepenele verde ............... 228 11... Cultura `n teren protejat cu materiale plastice.......... 230 11....... N...... 238 11...............................4........................................4......4.....5...3................................................................................... 233 11.............3...............5.........................................6...... Cultura în câmp....... Rela]iile cu factorii de mediu ......... 229 11.... 239 11................................. 233 11..............5.....................................1................................. 229 11..1. Particularit\]i botanice [i biologice..............................1. 228 11...................3.........................1.......... Soiuri......4.... 230 11..............4................................5.5..... Rela]iile cu factorii de mediu ............. Importan]a culturii..............2.......... 233 11..........6............6....................... Originea [i aria de r\spândire. Particularit\]i botanice [i biologice..............3......3........... Originea [i aria de r\spândire......... 234 11. 240 8 ......... 238 11................................. 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIV| ...3 Particularit\]i botanice [i biologice.......... Dovlecelul patison.......... Originea [i aria de r\spândire......................4...................N........... Dovlecelul comun... Tehnologia de cultivare...2................. 234 11...........................4........ 230 11...........5...................5.............................4...... 236 11................................ Tehnologia de cultivare....................... MUNTEANU 11..................................................... Soiuri....................... STAN...

în timpul procesului de îngroşare secundară a rădăcinii şi a axului hipocotilului. bine fertilizat cu îngrăşăminte chimice. ţelina pentru rădăcină din familia Umbelliferae. 1993). are loc prin depozitarea în ţesutul parenchimatic. La majoritatea speciilor (cu excepţia ridichilor). În general. în special glucide. Cu excepţia ridichilor de lună şi de vară. dar şi a altor substanţe energetice şi bioactive. Câmpia şi Zona Subcarpatică din sudul ţării. cu excepţia ţelinei. pretenţioase. rădăcinile tuberizate se păstrează bine peste iarnă. Zonele foarte favorabile de cultură se găsesc pe luncile râurilor din Câmpia de Vest. faţă de umiditatea solului şi de lumină. existând pericolul de invadare a culturilor de către buruieni. solul trebuie să fie uşor. suprafaţa cultivată şi producţia de rădăcinoase alimentare se cifrează la cca. afânat. Acestea sunt plante relativ rezistente la temperaturi scăzute. şi colab. Cu excepţia ţelinei şi a sfeclei roşii. lemnos şi liberian. este necesar ca solul să fie foarte bine pregătit şi umed. toate se cultivă prin semănat direct în câmp. care sunt anuale (Butnariu H. ridichile din familia Cruciferae şi sfecla roşie din familia Chenopodiaceae. deoarece. Transilvania. Pentru formarea unor rădăcini îngroşate de calitate. deoarece rădăcinile capătă tendinţa de ramificare şi se reduce durata lor de păstrare. 1993). constituind produse valoroase pentru consumul în această perioadă. precum şi în Moldova. pătrunjelul pentru rădăcini. cu excepţia ridichilor de lună şi a unor soiuri de ridichi de vară.LEGUMICULTURĂ II CAPITOLUL 7 CULTURA LEGUMELOR PENTRU RĂDĂCINI Această grupă cuprinde: morcovul. păstârnacul. În România. 21 mii ha şi 265 mii t (Anuarul Statistic. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale. a substanţelor de rezervă. 9 . Caracteristica comună a plantelor din această grupă este aceea că.. în anul culturii nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice. mai ales în primele faze de creştere. creşterea plantelor după răsărire este foarte înceată. tehnologia de cultură a legumelor rădăcinoase este simplă. Deoarece seminţele germinează într-o perioadă mare de timp.

172 % (din substanţa uscată) (Bodea C. N. cu o producţie totală de peste 10 milioane tone. Anglia.. supe. pe soluri uşoare sau mijlocii. până în prezent nu se ştie cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma. de conserve şi sucuri. ciorbe. morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha. sub formă deshidratată.. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaţie.1.. Prin încrucişarea ssp. syriacus.1).N. mediterraneus şi japonicus). al XVIII-lea.1. cilicicus şi cu mediterraneus s-a format ssp. subsp. MUNTEANU 7. 7. În prezent. 7. bienală.9 mg /100 g substanţă proaspătă. 7. prin Spania. La noi în ţară. B2 şi substanţele minerale: Na-1. P-0. 10 . 1985). iar în anul al doilea tulpini florifere.8 mg/100 g substanţă proaspătă. Mg – 0.44%.a. Particularităţi botanice şi biologice Morcovul este o plantă erbacee. predominând formele de culoare violacee. H. carota s-au format subspeciile syriacus.4..1. În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze. în acest mod. care include toate formele spontane din Asia şi Europa. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaţia copiilor. în Iran (Banga. K. ghiveciuri etc. morcovul se cultivă în toate judeţele. Morcovul a fost luat în cultură în sec. în stare crudă (salată).1. sativus (Hoffm) Arc. În cadrul acesteia din urmă include cinci subspecii (afghanicus. MORCOVUL Daucus carota L. carotenoide 8.14%. X d. acestea mai conţin vitaminele B1.89%.79%. japonicus. flori şi fructe (fig.1. China.). Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. cilicicus. zaharuri 6. Franţa. STAN. la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri. celuloză 1.35%. Italia şi Grecia. 1962) şi s-a răspândit în Apus în secolele XII – XIII. Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagorods Kikh (1939. Japonia ş. Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor. Mari cultivatoare sunt: SUA. Originea şi aria de răspândire Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii. în special Daucus carota L. acid ascorbic 3. sativus (Alef. iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună în specia Daucus sativus Hoffm. cv. afganicus (cea mai veche formă cultivată) cu D.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.2. albă şi galbenă. citat de Zanoschi.3. Pe lângă cele menţionate. Ca – 0. 1984). 1985).39 %.52 %. Banga (1962) pune la îndoială formarea acestor subspecii.3%. proteine 1. Rădăcinile de morcov conţin: apă 87.

albe. mărimea şi culoarea. fistuloasă şi înaltă de 1. Tulpina floriferă. care se formează în al doilea an. până când aceste trăsături devin caracteristice soiului. cât şi ramificaţiile secundare se termină în vârf cu o inflorescenţă (umbelă compusă). pentamere.LEGUMICULTURĂ II Sistemul radicular este bine dezvoltat.Structura rădăcinii de morcov unisexuate sau asexuate (complet (după Gherghi şi colab. uneori cu nuanţe rozacee.1 . iar unele rădăcini până la 2 m. cu lobii dinţaţi sau laciniaţi (Zanoschi. cilindrică. striată. este o pseudoachenă. c .5 m. impropriu numit sămânţă. 1973) sterile). 7. Fructul. cu polenizare alogamă. cu flori mici.2. peţiolate . Structura rădăcinii de morcov este prezentată în figura 7. schimbându-şi treptat forma. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici. b .. rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze. 1985).rădăcină şi cât mai intens colorate indică un de plantă cultivată. 11 . rar Fig. cu cilindrul central redus Fig.frunză.2 .cele bazale şi sesile . costate şi cu ţepi. de culoare roşieportocalie. format din două mericarpe elipsoidale sau ovoidale. penat-fidate. de lungime mijlocie. 7.cele superioare. de plantă sălbatică. aspru păroasă. Atât tulpina principală. entomofilă. zigomorfe. Rădăcinile cilindrice sau tronconice.rădăcină soi valoros. cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice. pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime.fruct Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate. este ramificată. hermafrodite.Morcovul: a . La circa 35– 40 zile de la răsărire.2 – 1. de calitate superioară. d .

STAN. Pe solurile grele.1. durează 36–70 zile. Temperaturile de peste 300C şi sub 120C sunt nefavorabile pentru creştere. N. mai ales în primele faze de creştere. mai ales pe solurile uşoare. permeabile. dar nu suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt. cu conţinut scăzut de caroten şi glucide.4. În România se cultivă o paletă largă de soiuri. Primo F1. În timpul îngroşării rădăcinilor. cu pH-ul 6. Presto F1. se formează rădăcini diforme sau ramificate. Insuficienţa luminii.N. Dacă primăvara este rece. iar rădăcinile tuberizate rezistă până la –20 C. tasate. Temperatura de vernalizare este de 4-100C şi. Hibrizii F1 (simpli sau dubli) se extind în producţie datorită avantajelor pe care le prezintă (răsărire uniformă.1. de la timpurii până la tardive (tabelul 7. umiditatea trebuie să crească la 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă. sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. În unele ţări europene se cultivă: Nanthya F1. Faţă de lumină.5.5. morcovul are cerinţe mari în toate fazele de creştere.1) . 12 . se poate produce o vernalizare prematură. profunde. semitimpurii (110–130 zile). Faţă de umiditate. în funcţie de soi. Solurile cu textură uşoară sau mijlocie. Temperatura optimă de creştere a rădăcinilor este de 18–200C. precocitate şi uniformitate a rădăcinilor. sărace sau cu exces de azot. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind o plantă specifică pentru climat temperat este puţin pretenţioasă faţă de temperatură. Soiuri Sortimentul se grupează după timpurietate/precocitate sau lungimea perioadei de vegetaţie astfel: soiuri extratimpurii (până la 80 zile). morcovul are cerinţe ridicate. iar cea optimă de 20-250C. când îşi formează sistemul radicular şi aparatul foliar. duce la alungirea frunzelor şi scăderea producţiei de rădăcini. semitârzii (130–150 zile) şi soiuri tardive (peste 150 zile). bine afânate. MUNTEANU 7. producţie mare – până la 70 t/ha etc.5–7. Hytop F1. perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de 65–70 % din capacitatea de câmp. iar soiurile cultivate sunt provenite din zonele sudice. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 3–40C. Plantele tinere suportă temperaturi de la –30 C la –50C. timpurii (80110 zile). mai ales în timpul germinării seminţelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor. 7. bogate în humus (4-5%). cu formarea tulpinilor florifere în primul an de cultură. Morcovul reacţionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice. Nanco F1 etc.

LEGUMICULTURĂ II 13 .

5 kg 1. MUNTEANU 7. industrializării sau păstrării peste iarnă. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri. ceapă verde. Pe aceeaşi suprafaţă de teren. N. Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase. borceag). Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele. să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. pentru consumul de vară şi în cultură târzie (succesivă). 1986) Erbicidul Dual 960 CE Codal 400 CE Prometrin 200 CE Prometrin 50 pastă Afalon 47 PU Nabu S 12. fasole etc. culturi furajere pentru masă verde (secară. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab.5 l 1. pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. fără încorporare.5 Substanţa activă Metolachlor Metolachlor + Prometrin Prometrin Prometrin Linuron Setoxidim Butyl Momentul aplicării ppi* pré pré post post post post Doza recomandată la ha pentru: Morcov Pătrunjel Păstârnac 2l 6l 4-6 l 2–3 kg 1. castraveţi. 7. spanac.5 l 1. pot fi urmate de culturi de toamnă de varză. recoltate în iunie – iulie. Cultura succesivă de morcov poate urma după salată. Toamna. STAN. Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu).5 kg 1.5 l 1.5 l 6l 6l 1. Tehnologia de cultivare În ţara noastră. Primăvara. se execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătura la 28–30 cm adâncime. imediat ce se poate intra pe teren.2). Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme. leguminoasele. se fertilizează cu 100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 –5 l/ha sau Dual 2 l/ha (tabelul.5 kg 1. bulboasele şi varza. se face grăparea terenului cu grapa cu colţi reglabili (6 GCR–1. conopidă. post – postemergent 14 .5 l 6l 6l 1. Tabelul 7.7). La pregătirea terenului. pré – preemergent. Lucrările de pregătire a terenului.N. Culturile forţată şi protejată se practică pe suprafeţe mici.5 Fusilade S 12. Locul în asolament.6. după desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare.1.2. producţia fiind destinată consumului de toamnă.5 l * ppi – înainte de semănat cu încorporare. iar culturile timpurii de morcov. cucurbitaceele.. morcovul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.

în benzi. în funcţie de starea arăturii. în benzi de câte patru rânduri 15 . Epoca de semănat. În unele ţări se foloseşte sămânţa calibrată sau drajată. Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii. folosind 4–5 kg seminţe la ha. În acest scop se folosesc seminţe de calitate superioară.pe teren modelat. care permite semănatul cu precizie şi eliminarea răritului.Scheme de semănat la morcov: a .LEGUMICULTURĂ II Vara. Dacă solul este prea afânat. 7. în rânduri echidistante. la care se adaugă 200 g/ha sămânţă de salată utilizată ca plantă indicatoare. pentru culturile succesive de morcov. iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm (fig.3 . iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai – iulie (mai devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii). înaintea lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare . În cazul terenului modelat.pe teren modelat.3. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. Fig. se tăvălugeşte înainte de semănat.pe teren nemodelat.). la care s-au îndepărtat ţepii. se face o arătură superficială (12–15 cm adâncime) şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza. iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri. terenul se discuieşte pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura anterioară. Adâncimea de semănat este de circa 2. c . 7. se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat. distanţa dintre benzi fiind de 60 cm. Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40–60 plante /m2 la culturile semitârzii şi 50–70 plante /m2 la soiurile semitimpurii. şi care au fost dezinfectate prin prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părţi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/1 kg seminţe). Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 cm sau 104 cm. Dacă solul este prea uscat.5 cm. în ferestrele din timpul iernii sau primăvara foarte devreme. b .

Producţia este de 10–15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de toamnă). şi mecanic prin prăşit şi plivit. prevăzute cu role de tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. iar dacă apar buruieni graminee (mohor. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Răritul se face când plantele au 3–4 frunze în rozetă. se erbicidează cu Afalon 1.5 cm grosime şi se valorifică cu frunze. eşalonat. de erbicidare. cu 600 l apă. rozeta de frunze scurtându-se la 10 cm. morcovul se recoltează în luna octombrie.3). Pentru păstrarea peste iarnă. Se execută 3 – 4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând. când plantele şi buruienile au 2–3 frunze. MUNTEANU Se seamănă mecanizat cu SUP – 21.5 l/ha. cu 100–150 kg/ha azotat de amoniu. Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor. Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR– 4) sau cu plugul fără cormană.5 kg/ha. Când rădăcinile ating 2–2. ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleţi. peste 3–4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot. Udarea culturilor de morcov se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. CSSL-9 sau A-761. ceea ce permite reducerea costurilor. în legături. iar pe suprafeţele mici cu hârleţul sau cu furca. Recoltarea. După răsărirea culturii. se face prin smulgere sau dislocare. MASTER – PLATT). folosind aspersoare fine şi un debit de 8–10 l pe oră.5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub formă de legături sau în vrac. aceasta poate ajunge până la 70 t/ha. începând cu luna iunie. pir) se adaugă Fusilade. se fasonează şi se sortează pe calităţi. pe solurile sărace în potasiu adăugându-se şi 80–100 kg sare potasică sau sulfat de potasiu. Morcovii dislocaţi se adună în grămezi.N.2–1. Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA-LIFT. iar dacă este necesar. N. Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă” şi o bună aprovizionare cu apă. În zonele secetoase se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha. La hibrizii F1. în cazul culturilor timpurii. în doză de 1. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (tabelul 7. când rădăcinile au cel puţin 1–1. iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări. după căderea primelor brume. Lucrările de întreţinere. STAN. la nevoie se udă prin aspersiune. Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate. lăsându-le la 4-5 cm una de alta pe rând. 16 .

LEGUMICULTURĂ II 17 .

ca materie primă în industria conservelor.. N. radicosum (Alef. lipide şi substanţe volatile care-i dau aroma specifică (identificându-se peste 40 de compuşi volatili).6 – 36. Compoziţia chimică a frunzelor şi rădăcinilor de pătrunjel (după Bodea şi colab.9 58 .02 – 0.5 1.016 – 0. Ulei eteric. MUNTEANU 7.6 . iar cel în Fe. 7.4.2 1.) A. Tabelul 7. Originea şi răspândirea Pătrunjelul cultivat îşi are originea în pătrunjelul spontan (Petroselinum crispum subsp. ca organ de depozitarea a substanţelor de rezervă. P. % substanţă uscată Frunze 12.30 Rădăcini 11.5 – 25.3. care-l foloseau ca plantă alimentară şi medicinală.7 .2..2 0.290 0. radicosum (Alef. Ca.). organ de sinteză (tabelul 7.7 20 – 35 0.25).) Substanţă uscată.s. (Bodea şi colab.4 . 7.N. g Cenuşă.1 2.2.2.7 . mg /g.2.W.1 1. 1984).2. sylvestre).3.4 0. g Acid ascorbic. STAN. Pătrunjelul este utilizat şi ca plantă medicinală. Particularităţi botanice şi biologice Pătrunjelul cultivat are două convarietăţi: convar.) Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.4.p. crispum (pătrunjelul pentru frunze).4. La noi în ţară este cultivat în toate judeţele ţării (4000–5000 ha). la 56 mg/100 g s. g Zaharuri.p.p. Compoziţia chimică a rădăcinilor. răspândit în regiunile din jurul Mării Mediterane. PĂTRUNJELUL Petroselinum crispum (Mill.5 – 3. g Proteină (N x 6.) Danert (pătrunjelul pentru rădăcini) şi convar.7 – 3.1984) La 100 g substanţă proaspătă (s. A fost cultivat de greci şi romani. Importanţa culturii Rădăcina tuberizată şi frunzele de pătrunjel se folosesc pentru aromatizarea şi prepararea unor mâncăruri. reiese mai bine în evidenţă prin comparare cu cea a frunzelor.05 Conţinutul în apă al rădăcinilor se ridică la 87-88 %.10.1. Primul 18 . Hill cv. În cantităţi mai mici conţin K.1.

4) Tulpina floriferă.5) 19 . În privinţa relaţiilor cu factorii din b . Pătrunjelul. lignificate şi o rozetă bogată de frunze.2. pe cele fertilizate cu gunoi de grajd formează multe rădăcini ramificate. suculente. scade producţia. ramificată. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.fructul mediul exterior. grupate în umbele compuse. înaltă de 80– 150 cm. Pretenţiile mai mari sunt în timpul germinării seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor (70 – 75% din capacitatea de câmp). tulpinile florifere.4. Faţă de sol. uneori fistuloasă. creţe. lung pedunculate.5. fiind o plantă bienală. dar dă rezultate bune pe soluri luto-nisipoase. netede sau gofrate. dar rădăcinile sunt mai aromate. care la maturitate se desface în două semifructe. Seminţele încep să germineze la 2–30 C. numite mericarpe. Relaţiile cu factorii de mediu Fig.4 – P\trunjelul: a – r\d\cin\.floarea. 1973). Soiuri Soiurile de pătrunjel pentru rădăcini mai frecvent întâlnite sunt: Zaharat şi Târziu cu rădăcina lungă (tabelul 7. d . Fructul este o pseudodiachenă. cu frunze trifidate. 7. de culoare albverzuie. Polenizarea este entomorfilă. terminate cu umbele compuse. Al doilea formează rădăcini subţiri.frunza. 7. Florile sunt actinomorfe. în al doilea an. este cilindrică sau uşor muchiată. formează. În condiţii de secetă şi temperaturi mari. cu miros caracteristic. reavene. iar plantele abia răsărite rezistă până la minus 8–90 C (Balaşa. Faţă de umiditate are cerinţe moderate. pentamere. putând ierna în câmp. pătrunjelul are aceleaşi cerinţe ca şi morcovul. hermafrodite. pătrunjelul este una din plantele legumicole cele mai rezistente la frig. c . glabre. cu ramuri aproape erecte. de culoare verde-închis. mici. adânci.2. florile şi seminţele (figura 7. lucioase. 7. ramificate. Suportă relativ bine o uşoară umbrire.LEGUMICULTURĂ II formează rădăcini tuberizate albe.

N. N. STAN. MUNTEANU 20 .

Astfel. Producţia de rădăcini este de 15–25 t/ha. Recoltarea se face diferenţiat. o aromă plăcută şi un conţinut ridicat de substanţă uscată (20 – 25 %). în zonele mai secetoase şi la culturile succesive. în ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.1) şi peptide (11.3).. hortensis Ehrh. spanac. P|ST|RNACUL Pastinaca sativa L. Rădăcinile au gust dulce.LEGUMICULTURĂ II 7. fertilizarea suplimentară.5 % s. În culturi succesive. efectuându-se: răritul plantelor la 4–6 cm. se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0. în funcţie de scopul urmărit. Importanţa culturii Rădăcinile tuberizate se folosesc la prepararea diferitelor mâncăruri.8 – 10 % s.8 – 15. prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori. în legături. de glucide (4. sortarea şi ambalarea manuală. Celelalte lucrări de întreţinere sunt asemănătoare cu cele de la morcov. alături de morcov.p. Lucrările de îngrijire se aseamănă cu cele de la morcov. pentru consum în timpul verii. Udarea culturii se face diferenţiat. prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor. 7.3. dar nu să germineze). fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului sunt identice cu cele prezentate la cultura morcovului. Pentru culturile de toamnă. astfel. locul în asolament. Acestea conţin importante cantităţi de vitamine 1 2 Substan]\ proasp\t\ Substan]\ uscat\ 21 . salată. reprezentată. cu producţia destinată pentru valorificarea imediat după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare. astfel. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp. recoltarea se face după primele brume (15. culturi furajere pentru masă verde). Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.6.11). înlocuind în bună măsură pătrunjelul. curăţarea de pământ şi frunze. dar nu mai târziu de 10–15 iunie.5 kg/ha. Tehnologia de cultivare Elementele de tehnologie a culturii pătrunjelului sunt asemănătoare cu cele aplicate culturii morcovului. ridichi de lună. păstârnacul a constituit baza alimentaţiei pentru oamenii săraci.2).3. toamna târziu (astfel ca până la venirea frigului.1. în special. combaterea bolilor şi dăunătorilor (tabelul 7. Pentru combaterea buruienilor se face erbicidarea cu Afalon 1–1. Până la introducerea în cultură a cartofului. convar.2. în funcţie de regimul de precipitaţii.2). semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare (ceapă verde.u.5 cm în diametru şi se valorifică cu frunze. cu norme de udare de 300–400 m3 apă/ha. se aplică 4–5 udări. la care este bine să se adauge seminţe de la o plantă indicatoare (salată sau ridichi).10 – 15. seminţele să se umecteze. care se aplică imediat după semănat sau când plantele au 2-3 frunze (tabelul 7.

uşor pubescente. Fig. STAN. Rădăcina principală pătrunde adânc în sol.p. ceea ce explică rezistenţa păstârnacului la secetă. cu capacitate germinativă redusă (70 %) şi se păstrează numai 1–2 ani. alături de celelalte legume pentru rădăcini tuberizate. Relaţiile cu factorii de mediu Păstârnacul are cerinţe moderate faţă de factorii de vegetaţie. Originea şi răspândirea Păstârnacul provine din zonele învecinate Mării Mediterane.9 mg vitamina C. slab ramificate. Păstârnacul preferă umiditatea. suculentă. se găsesc: 469 mg K. MUNTEANU (24. 7. Se poate folosi şi în furajarea animalelor. Fructele sunt pseudodiachene.3. puternic striate. 7. săruri minerale (la 100 g s. 2 – plant\ cu r\d\cin\ conic\. unde creşte spontan. plantele tinere rezistă până la – 50C. 7.). 7.5). dar excesul îi dăunează mult.7 mg vitamina PP.N. rădăcinile tuberizate putând ierna în câmp.3. 73 mg P.62 mg Fe etc) şi substanţe volatile (80 % din acestea fiind reprezentate de miristicină şi terpinolen). dulce şi cu miros caracteristic. 139 mg S. aripate. pe terenuri umede şi umbroase. La noi în ţară se cultivă în toate judeţele.p. Particularităţi botanice şi biologice Păstârnacul este o specie bienală şi alogamă. 51 mg Ca. pubescente. penatsectate. 23 mg Mg. Asia.2. Se păstrează foarte bine peste iarnă. Frunzele din rozetă sunt lung peţiolate (cele de pe tulpina floriferă sesile). Rădăcina tuberizată are formă conică mult alungită până la rotund-turtită. cu rizoderma de culoare albă. 3 mg Na. de culoare cafenie. la 100 g s. cu lobii mari şi dinţaţi pe margine. America şi Australia. temperatura de vegetaţie fiind de 15–250C. cu pulpa albă sau gălbuie. Se cultivă în Europa. Este mai rezistent la frig decât pătrunjelul şi morcovul. înalte de 100–150 cm. uşor gălbuie. În primul an formează rozeta de frunze şi rădăcina tuberizată (fig. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul. 22 . 0.8 – 28. care le imprimă aroma caracteristică. Răspunde bine la asigurarea umidităţii optime şi la fertilizarea cu îngrăşăminte. 0. 0. 7. iar cele mature până la minus 8–100 C.3.5 – P\stârnacul: 1 – plant\ cu În anul al doilea formează tulpini r\d\cin\ globuloas\.4. Seminţele germinează la minus 2–30C. florifere. oval – turtite.3.10 mg vitamina B1. N.

2 mg Ca. a salatelor şi pentru murături. 0. o umiditate constantă.3. iar gustul şi. folosind 5–6 kg sămânţă/ha. convar.se seamănă primăvara foarte devreme (sfârşitul lunii februarie– începutul lunii martie). deoarece plantele emit tulpini florifere chiar în primul an. etc). Acestea mai conţin zaharuri 1. 0. 2.31 mg Zn. . B6. În cultură. dar cu unele particularităţi: .4.15 mg Mn etc. aroma lor deosebită sunt date de uleiurile eterice pe care le conţin (9 mg % s.. Se întrebuinţează la prepararea diferitelor mâncăruri. }ELINA PENTRU R|D|CINI Apium graveolens L.7 mg Mg (Halmiton şi Barnier. Familia Umbelliferae (Apiaceae) 7.) Graud. La 1 g s. Soiuri Soiurile care se cultivă în ţara noastră sunt: Semilung–semitârziu (160–180 de zile). 23 . Frunzele pot fi folosite ca furaj în amestecurile de siloz. B2. 5. 7. prin udarea culturilor..6).5 mg B.6 – 1. citric.4. obţinându-se producţii de 35–40 t/ha.5 mg Fe.6.p.u.7 – 1. frunzele verzi. se găsesc 59. se folosesc în alimentaţie rădăcina globuloasă şi.). Importanţa culturii De la ţelina pentru rădăcină. Rădăcinile de ţelină conţin 12 – 15 % substanţă uscată (s.se menţine. cu rădăcini conice.se seamănă în teren modelat.p. 3.3 % s.p. Tehnologia de cultivare Cultura păstârnacului este asemănătoare cu cea aplicată la morcov şi pătrunjel. cu rădăcinile conic–alungite.9 mg Na. nu este indicat să se semene din toamnă. Recoltarea se face toamna târziu. în benzi de câte trei rânduri.1. se întâlneşte şi soiul Rotund (tabelul 7.). acizi organici (malic. sporadic. Rădăcinile deshidratate şi măcinate se folosesc în compoziţia supelor concentrate şi la prepararea unor medicamente. 1975).p..6) . 7..8 % s. 1.): 0. proteine 0. oxalic. în special. 29.LEGUMICULTURĂ II 7.3. într-o măsură mai mică. 17. iar la 100 g substanţă proaspătă (s. distanţate la 40 cm unul de altul şi 70 cm între benzi (fig. de 70–75 % din capacitatea de câmp a solului pentru apă.6 mg P.8 mg SiO3. lipide 0.5. de 10–25 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet şi Alb lung – târziu (180–120 zile).2 % s.7.p.u. rapaceum (Mill. câte trei rânduri pe stratul înălţat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat. vitaminele B1. de 25–30 cm lungime şi 4–6 cm diametru la colet.9 mg K.

N. STAN. MUNTEANU 24 .N.

4.LEGUMICULTURĂ II Fig. 1973). ceea ce le conferă o aromă specifică mult mai pronunţată decât a rădăcinilor (Balaşa. La noi în ţară se cultivă aproape în toate zonele.) şi cea cultivată 25 . 7. ocupând suprafeţe mai mici decât morcovul şi pătrunjelul. secalinum Alef.3. graveolens L. convar. iar începând din secolul al XVII-lea se cultivă pentru alimentaţie.4.pe teren modelat. Originea şi aria de răspândire }elina este originară din zonele învecinate Mării Mediterane şi Asiei Mici. unde creşte spontan.Scheme ale culturii de păstârnac: a .pe teren nemodelat Frunzele sunt bogate în vitamina C şi provitamina A şi conţin de la 10 – 30 mg până la 100 mg ulei eteric la 100 g s. Este cultivată din antichitate. pe lângă ţelina pentru rădăcini. 7. b . Particularităţi botanice şi biologice În cultură..p. 7.6 .2. mai sunt cunoscute: ţelina cultivată pentru frunze (A. fiind considerată plantă medicinală.

Rozeta de frunze este înaltă. sunt glabre.) care. pentamere. Fructul este o pseudodiachenă foarte mică (2000 –2800 bucăţi la 1 g). dulce) (Mill. Rădăcinile sunt mai puţin rezistente. MUNTEANU pentru peţiolurile frunzelor (A. formează o rădăcină subţire. înfloreşte şi fructifică (fig. 7. de culoare brunie. În primul an formează o rozetă de frunze şi rădăcina tuberizată. majoritatea lor găsindu-se în stratul arabil al solului. convar. }elina pentru rădăcini este o plantă bienală. iar cele mature la minus 7–90 C. lucioase şi de culoare verde – închis. Tulpina floriferă este înaltă de 40– 100 cm. Capacitatea germinativă este de 75% şi se păstrează 2-3 ani. În anumite condiţii (temperaturi scăzute timp îndelungat sau secetă prelungită) emite tulpini florifere. STAN. graveolens L. 7. În vârful fiecărei ramificaţii se găseşte câte o umbelă Fig. chiar din primul an. Pers. Polenizarea este entomofilă. cu frunze bazale timpurii bipenat – sectate (dublu ternare). în primul an. b – frunz\. de culoare albă. ramificată. Temperatura optimă de germinaţie este de 20–250 C (când plantele răsar în 9–12 zile) iar cea minimă de 4–50 C. nu poate ierna în câmp.}elina pentru r\d\cin\ compusă cu flori mici. Relaţiile cu factorii de mediu Fiind mai sensibilă la frig decât pătrunjelul şi păstârnacul. iar în al doilea planta emite tulpini florifere. 7. care pot pătrunde în sol până la adâncimea maximă de 75 cm. a – r\d\cin\ îngro[at\. datorită conţinutului lor mare în apă.N. amară şi necomestibilă.4. N.7).4. Plantele tinere rezistă la minus 4–50 C. Frunzele tulpinale superioare sunt trilobate sau trisectate. La partea inferioară a rădăcinii tuberizate se găsesc numeroase rădăcini secundare cărnoase. iar cele care apar mai târziu ca şi cele tulpinale inferioare. ce se desface uşor în două mericarpe. este striată şi ramificată. 26 . sunt simplu penat sectate. Temperatura optimă de vegetaţie este de 18-220 C. Frunzele din rozetă sunt prevăzute cu peţioluri cărnoase şi lungi. pivotantă. Rădăcina tuberizată are formă globuloasă şi se formează prin îngroşarea axei epicotilului şi a unei părţi din rădăcina principală. c – plant\ semincer\ hermafrodite.7 .

sunt prezentate în tabelul 7.4. Producerea răsadurilor. Se practică cultura timpurie (în ogor propriu) şi cultura târzie (succesivă). atât pentru cultura în ogor propriu. 3 g/1 kg sămânţă. deoarece primele au capacitate redusă de reţinere a apei şi sunt sărace în elemente hrănitoare. bogate în humus.5–7. varza.0. răsadniţe reci sau pe straturi amenajate în câmp. fiind necesare 80 – 100 g pentru producerea răsadului necesar înfiinţării unui hectar de cultură. timp de 30 minute şi apoi se prăfuiesc cu Tiuram. Temperaturile scăzute (sub 140C) la producerea răsadurilor pot duce la vernalizarea plantelor. germinează greu. Locul în asolament. cu pH-ul 6. Lucrările de pregătire a terenului se fac. Arşiţa şi seceta sunt dăunătoare. care formează tulpini florifere în primul an de cultură. iar cele grele împiedică formarea normală a rădăcinilor tuberizate. ţelina intră în sola fertilizată cu gunoi de grajd. Bune premergătoare sunt: leguminoasele anuale. la 20 martie – 10 aprilie. fiind indicată pentru culturi asociate. ca şi în cazul culturii morcovului. Este o plantă de zi lungă. Înainte de semănat. la cultura de ţelină. cerealele. toamna. 7. Cerinţele cele mai mare le are în timpul germinaţiei seminţelor şi la îngroşarea rădăcinilor. ardeii. deoarece rădăcinile se ramifică mult. Se poate cultiva pe soluri uşor sărăturate. folosind 0. ţelina poate fi cultivată după spanac.7: Alabaster – soi semitârziu (170–180 zile) şi Victoria – soi târziu (175–190 zile). mai frecvent întâlnite în cultură la noi în ţară. în epoca cuprinsă în perioada 20 februarie – l0 martie. cât şi în cazul culturilor succesive. pentru cultura târzie. iar în solarii. Are cerinţe moderate faţă de intensitatea luminii. Se cultivă numai în condiţii de irigare.6 – 1 g sămânţă la m2.LEGUMICULTURĂ II iar cea minimă de 7-80 C. castraveţii. care se încorporează imediat în sol. Suportă fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus în anul culturii. suficient de umede. Spre deosebire de morcov. Soiuri Soiurile de ţelină pentru rădăcini. Spre deosebire de celelalte rădăcinoase. Pentru culturile timpurii se seamănă în răsadniţe cu încălzire biologică sau în solarii cu substratul încălzit pe cale biologică.4. Faţă de umiditate este mai pretenţioasă decât celelalte rădăcinoase. 7.5. În cadrul culturilor succesive. Solurile nisipoase şi cele grele nu sunt recomandate. cultura ţelinei se face numai prin răsaduri. Tehnologia de cultivare Deoarece seminţele sunt foarte mici. se face şi fertilizarea cu 30–40 t/ha gunoi de grajd. profunde. 27 . seminţele se dezinfectează în apă caldă la 480 C. iar pulpa devine grosieră. salată sau ridichi de lună. Solurile cele mai bune pentru cultura ţelinei sunt cele cu o textură lutonisipoasă. tomatele.6. conopida etc.

MUNTEANU 28 . N. STAN.N.

Pentru culturile timpurii se plantează la începutul lunii mai. 7. În morcilă se adaugă o substanţă de stimulare. la 30 de cm între plante pe rând (fig.8 . de exemplu Revital 0. se fasonează. Răsadurile se plantează la adâncimea la care au fost în răsadniţă sau pe strat. iar pentru cele târzii la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iunie.pe teren modelat în straturi late. la 4 x 3 cm sau 4 x 4 cm. 7.1 %. iar rădăcinile se morcilesc.Scheme de plantare a ţelinei pentru rădăcină: a . Pe teren nemodelat se plantează în rânduri echidistante.8). b . Se plantează câte două rânduri pe straturile înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau trei rânduri pe cele late de 105 cm sau 94 cm. Înfiinţarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în vârstă de 50 – 60 de zile. 29 . astfel încât mugurele terminal să rămână la suprafaţa solului.LEGUMICULTURĂ II Pentru culturile timpurii (consum de vară).pe teren modelat în straturi înguste Înainte de plantare. Fig. la 50 cm şi 30 cm între plante pe rând . răsadul se sortează. răsadurile se repică când plantele au două frunzuliţe.

Completarea golurilor se face la 3-4 zile dup plantare.1.p. P. MUNTEANU Lucrările de întreţinere aplicate culturii sunt: completarea golurilor. la 3–4 săptămâni.convar. RIDICHILE Raphanus sativus L. valorificarea făcându-se cu frunze.3). mai ales. folosind răsadul de rezervă produs în acest scop. fructoză şi zaharoză). B2.). combaterea buruienilor. Mg. Combaterea buruienilor se poate face prin erbicidare (Treflan 3-4 l/ha. Combaterea bolilor (septorioza şi cercosporioza ţelinei) se face prin tratamente preventive (2-3). Recoltarea se face diferenţiat.40 la 100 grame substanţă proaspătă (s.N.). sativus – ridichea de lună Raphanus sativus L. Acestea conţin: 5–11 % substanţă uscată (5–8 % la ridichea de lună şi 8–11 % la ridichea de vară şi iarnă). aplicându-se 100 kg/ha azotat de amoniu şi 80–100 kg sare potasică. recoltarea rădăcinilor tuberizate se face toamna. Producţia de rădăcini este de 20–30 t/ha.9% s. La cultura târzie. Importanţa culturii Ridichile se cultivă pentru rădăcinile tuberizate. B1.5. vitaminele C (36-48 mg/100 g s. când se administrează 100–150 kg/ha azotat de amoniu. iar împotriva afidelor (la apariţia primelor exemplare) se efectuează tratamente curative (tabelul 7. STAN. acestea se curăţă de pământ. La culturile timpurii. Irigarea culturii se face de câte ori este nevoie (8–10 ori în zonele secetoase şi 4–5 ori în zonele mai umede).5–1 kg/ha.. 7. de la plantat (200–300 m3 apă/ha) până în septembrie (300–400 m3 apă/ha). udarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.5. în funcţie de scopul urmărit.) şi proteine (0.64 şi 8. PP şi 30 . N.p. Na. prin glucide. reprezentată. prin dislocarea rădăcinilor (după căderea brumelor). se sortează şi se ambalează în lăzi sau box-paleţi. rădăcinile se fasonează şi se spală de pământ. plantele se smulg.6-1. B6. care se consumă în stare crudă în tot timpul anului (datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi la păstrare în timpul iernii). Pentru culturile târzii. fertilizarea suplimentară se repetă.p. fertilizarea fazială. săruri minerale de K. Fertilizarea suplimentară se face odată cu cea de-a doua praşilă mecanică. niger (Mill) Körn – ridichea de vară şi de iarnă Familia Brassicaceae (Cruciferae) 7.p. se fasonează (îndepărtându-se frunzele şi rădăcinile laterale). la 2–3 săptămâni după plantare) şi prin praşile (3 – 4 praşile mecanice şi 2 –3 praşile manuale pe rând). la pregătirea patului germinativ şi Afalon 0.) Alte componente sunt reprezentate de lipide. (glucoză. S. care variază între 1. Fe etc. în cantitate foarte mică (0. convar. Ca. în legături.1 % s.

violacee. O presupunere este că ridichea cultivată provine din două centre genetice diferite: centrul chino–japonez. Partea interioară a rădăcinii de ridiche este formată din ţesut parenchimatic cu foarte puţine vase lemnoase (dispuse radiar) ceea ce face ca rădăcinile tinere să fie fragede şi turgescente (fig.2. raphanistrum L.LEGUMICULTURĂ II acidul pantotenic. Grecia. şi centrul mediteranean. în timp ce la ridichea de vară şi de iarnă. găunoase şi fără suculenţă (Calcatin. ridichea fiind folosită în alimentaţie de mii de ani de popoarele antice din China. Frunzele din rozetă sunt mari. partea comestibilă se formează prin tuberizarea unei părţi a epicotilului şi a hipocotilului. 7. sub rizodermă. mai mari la ridichea de vară şi iarnă. se găseşte un ţesut care conţine antocian. eliberează izotiocianaţii şi tiocianaţii cu miros înţepător. Particularităţi botanice şi biologice Ridichea de lună este o plantă anuală. cu marginea dinţată. Fructul este o silicvă indehiscentă. Greutatea variază de la 10 g la 1 kg bucata. Egipt. violete sau roze. Cultura este cunoscută de peste 3–4 mii de ani. Asia şi America. bactericidă şi vermifugă. care. înglobate într-un ţesut spongios. lung peţiolate. se cultivă în câmp şi spaţii protejate (ridichea de lună). Originea şi aria de răspândire Originea şi poziţia sistematică pentru ridiche nu sunt încă definitiv stabilite. Inflorescenţa este un racem lax cu flori hermafrodite. aceasta ia naştere prin tuberizarea hipocotilului şi a părţii superioare a rădăcinii pivotante. în cadrul culturilor succesive. Culoarea poate fi roşie de diferite intensităţi. de 80–100 cm înălţime. ce determină culoarea rădăcinii tuberizate. Homutescu . cu numeroase seminţe de culoare roşcată – violacee. albe.5. prin hidroliză enzimatică. tetramere. caracteristic aromei ridichilor. ovale. Ridichea are o perioadă scurtă de vegetaţie. În prezent se cultivă în zonele umede şi răcoroase din Europa. Japonia. Conţinutul ridicat în aceste substanţe volatile face ca ridichea să aibă acţiune diuretică. ovală sau alungită. cu frunzele bazale scurt peţiolate. lirat penat-sectate. cu un rostru ascuţit. de formă alungită. unde s-a selectat din specia R. La multe soiuri de ridichi. În cazul ridichilor de lună. cenuşie sau neagră. (Zeven şi Jukovschi. Forma rădăcinii tuberizate este diferită. 7. În condiţiile ţării noastre se cultivă în toate zonele legumicole. Pe măsură ce rădăcinile îmbătrânesc. Tulpinile florale sunt ramificate.5. autoincompatibile. devin spongioase. Rădăcinile mai conţin compuşi cu sulf (tioglicozizi). acoperite cu perişori rigizi. alogam-entomofilă. Rădăcinile secundare sunt subţiri şi numeroase.9). iar cele superioare lanceolate şi sesile. cu polenizare. 1965). 31 . uşor pubescente. 1975). albă. putând fi sferică. etc. iar ridichea de vară şi cea de iarnă sunt bienale. maritimus L. unde a rezultat din specia R.3. Italia.. 7.

duc la obţinerea de rădăcini iuţi dospite sau plantele emit tulpini florale fără a mai forma rădăcina tuberizată (mai ales la ridichea de lună). plantele tinere suport\ uşor temperaturi de minus 3–40 C. c .9 . 1973) 7. Temperatura optimă de vegetaţie este de 14–180 C.inflorescenţă cu silicve (după Flora României. Relaţiile cu factorii de mediu Ridichea are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperaturile mai ridicate. N. iar cele în vârstă în jur de minus 5–60 C.5. MUNTEANU Fig. 1956. La o temperatură mai mică de 6–80 C. STAN. d . Gherghi şi colab. b ..Ridichea: a .4. Temperatura minim\ de germinaţie a seminţelor este de 3–50 C. 7. creşterea încetează. însoţite de secetă.plantă în faza floriferă.rădăcină îngroşată.structura rădăcinii. 32 .N.

Alternanţa de perioade cu umiditate ridicată şi uscăciune duce la crăparea rădăcinilor. în luna martie. ardei. fără a mai forma rădăcina tuberizată. a) Cultura în câmp se poate înfiinţa primăvara devreme. se cultivă hibrizi F1 de ridiche japoneză de Daikon (Raphanus sativus L. se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.4 kg Mg la tona de produs (Indrea şi Apahidean. prin semănat direct.6. Înfiinţarea culturii se face în câmp. şi în perioada 20 august–10 septembrie. Tehnologia de cultivare 7. 7. 2. organogeneza florală decurge într-un timp scurt (66 zile). Consum specific: 5-6 kg N. Ridichea dă rezultate bune pe un sol cu textură mijlocie (luto – nisipoasă sau nisipo – lutoasă).8). de aceea. La o umiditate insuficientă în sol rămân mici. 7. Umiditatea în sol trebuie menţinută constantă la 65-70% din capacitatea de câmp.2 kg Ca şi 0. pentru cultura de toamnă. 1 kg bucata. 1995).5. se aplică 300 – 400 kg/ha sare potasică şi 100-150 kg/ha azotat de amoniu. cât şi pentru cele înfiinţate vara. în special în Japonia şi China. 2 kg P2O5. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergătoare. ce pot atinge 1 m lungime. atât pentru culturile înfiinţate primăvara.1. pentru cultura timpurie. profund.5. la interval de 10–15 zile.conice. având o perioadă scurtă de vegetaţie.). castraveţi etc. utilizat ca garnitură la orez (Chaux şi Foury. ridichea este destul de pretenţioasă. sau vara. vinete. atât în câmp. Soiuri În ţara sunt zonate soiuri de: ridiche de lună (timpurii 30 – 40 zile). cu greutatea de cca. după culturile care eliberează terenul până la 10-15 august (cartofii timpurii.. Lucrările de pregătire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului.6. când zilele sunt mai scurte.5. înaintea culturilor de tomate. 1994). 33 . Fertilizarea se raportează la cultura de bază. Pentru reuşita culturilor de ridiche este necesar ca acestea să fie irigate.5 %).). se lignifică. devin spongioase şi cu gust iute. Din această cauză. mazărea şi fasolea de grădină.5. bogat în substanţă organică (3. eşalonat în mai multe etape. vara. castraveţii de vară etc. ridichea de lună se cultivă primăvara şi toamna. ridichea de lună formează tulpini florale. Necesarul de elemente nutritive se asigură prin agrofond şi fertilizare. de iarnă (100 – 120 zile) (tabelul 7. conservată în saramură concentrată şi sub formă de sos. de vară (60 – 80 zile). aconthiformis Mark. Rezultate bune se obţin când se fertilizează cu îngrăşăminte minerale. var. În Asia. De regulă. cu reacţie uşor acidă sau neutră (pH optim 6). Cultura ridichilor de lună Ridichea de lună. care urmează sau precede cultura ridichilor. care se folosesc în stare crudă ca salată. Faţă de umiditate. 5 kg K2O. cu rădăcinile tuberizate cilindro . reavăn. cât şi în teren protejat.LEGUMICULTURĂ II Ridichea este o plantă de zi lungă.

N.N. MUNTEANU 34 . STAN.

LEGUMICULTURĂ II 35 .

Se va aplica un tratament cu Fernos 50 PU 0. la 2–2.5 + 12. după formula 62.) şi larvelor de musca verzei (Delia brassicae). se vor face 1-2 udări.pe teren nemodelat Lucrările de întreţinere. dacă este nevoie. N. la culturile semănate prin împrăştiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha. 7.5 cm adâncime.05% sau Fastac 10 EC 0.10 . 36 . MUNTEANU Pe suprafeţe mari se seamănă mecanizat. Fig.N.Scheme de semănat la ridichea de lună: a . La culturile de toamnă.02 %. dacă nu s-a făcut udarea de aprovizionare. 7.pe teren modelat. 7 rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm. folosind 300–350 m3 apă/ha. Se răreşte la 2–3 cm între plante pe rând. utilizând 18–20 kg sămânţă la ha.10).5 cm x 7. folosind cantităţi mai mari de sămânţă (40-60 kg/ha). b . STAN. aplicat premergent). O atenţie deosebită trebuie acordată combaterii puricilor de pământ (Phyllotreta sp. Pe suprafeţe mici se seamănă în rânduri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin împrăştiere. care pot provoca pagube mari culturilor de ridichi. Se aplică 1–2 praşile pentru combaterea buruienilor. (fig.

folosind 5–6 g sămânţă la m2. realizându-se o desime de 300–400 plante/m2. se vor menţine temperaturi scăzute.11. spanac. Pe suprafeţe mici se seamănă manual. Recoltarea se poate face după 30–35 zile de la semănat. Producţia poate ajunge până la 5–6 kg/m2. atât în culturi pure. în perioada 20.5 cm. anterioară culturilor de fasole de grădină şi castraveţi de toamnă. Cultura ridichilor de vară şi de iarnă Ridichea de vară şi de iarnă se cultivă în cadrul culturilor succesive şi asociate.5-3 kg/ha) şi prin praşile (2–3). o aerisire puternică şi fertilizări faziale cu îngrăşăminte complexe. Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha. 37 . În vederea evitării alungirii plantelor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face ca la ridichea de lună. Se asigură o umiditate moderată şi constantă. iar pe suprafeţe mari.04 (în 2–3 reprize) pentru ridichea de vară şi în cursul verii (10. utilizându-se o cantitate de sămânţă de 10–12 kg/ha la ridichea de vară şi 6–10 kg/ha la ridichea de iarnă.7. după care temperatura poate fi ridicată cu 3-40 C. Producţia este de 8–10 t/ha.5. 1995). semănatul se face mecanizat cu SUP – 21 sau cu semănători de precizie. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vară) sau de la cultura târzie de morcov (la ridichea de iarnă). Atunci când se realizează cultura asociată. pe măsură ce se formează şi se livrează cu frunze în legături de 5–10 bucăţi. iar ridichea de iarnă poate urma după salată. timp de 5–7 zile după răsărire.). 6–8 cm între rânduri sau chiar prin împrăştiere. în sezonul de iarnă-primăvară şi cel de toamnă–iarnă (Indrea şi Apahidean. se reduce cantitate de sămânţă la jumătate. Se seamănă des.2. Dacă este necesar se fertilizează şi se efectuează 2–4 udări cu norme de 300–400 m3 apă la ha. când plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2. câte patru rânduri pe stratul înălţat cu lăţimea la coronament de 104 cm (70 + 20 + 40 + 20 cm sau 66 + 28 + 28 + 28 cm) la ridichea de vară şi câte trei rânduri la cea de iarnă (70 + 40 + 40 cm) (fig. răsadniţe şi solarii.06–15.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea la ridichea de lună se face prin smulgere. ceapă verde. la 2-3 zile de la semănat sau. cât şi asociate cu alte culturii. Se seamănă la adâncimea de 2–2. Ridichea de vară se poate cultiva şi asociat cu ardeii sau pătlăgelele vinete. Lucrările de întreţinere. mazăre de grădină şi cartofi timpurii.03 – 15. b) Cultura forţată şi protejată a ridichilor de lună. 7. de 10-150 C ziua şi 8–100 C noaptea. Ridichea de lună se cultivă în sere. în 2–3 reprize.6. prevăzute cu role de tasarea pe rând. Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp.07) la ridichea de iarnă. Ridichea de vară poate fi o cultură secundară. pe măsură ce rădăcinile ajung la dimensiuni corespunzătoare soiului.

STAN.N.11 . MUNTEANU Fig. 7.Scheme de înfiinţare a culturilor de ridichi de vară (a şi b) şi de iarnă (c) 38 . N.

a. cultura se înfiinţează prin semănat. sfeclă de grădină sau sfeclă legumicolă. sin. substanţe proteice (1. soteuri. denumită şi sfecla de masă. Recolta de toamnă este puţin perisabilă şi se poate păstra foarte bine pentru iarnă..6. cu centre de origine pe ţărmurile Mării Mediterane. Valoarea alimentară este determinată de conţinutul mare de hidraţi de carbon (9. canditiva Alef. Originea şi aria de răspândire Sfecla roşie. cu excepţia răritului. Ridichea de vară se valorifică cu frunze. din care se remarcă. 39 . Frunzele. 1998). recolta apare destul de devreme.I. Importanţa culturii Importanţa alimentară. Mării Negre şi Mării Caspice. s-a cultivat începând cu secolele XIV – XV (deci cu mult înainte de sfecla de zahăr). Recolta se valorifică imediat pe piaţă sau prin depozitare sub formă de rădăcini (produs proaspăt) sau sub formă de diferite conserve. când sunt tinere. avitaminoze ş. săruri minerale.LEGUMICULTURĂ II Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vară) sau dislocare. esculenta L.1.6 SFECLA RO{IE Beta vulgaris L. f. (Dumitrescu şi colab. 1998). care se consumă sub formă de salate crude (simple sau asortate).H. în mod semnificativ. în legături. Dintre vitamine./100 g).6. Producţia este de 15–20 t/ha la ridichea de vară şi de 25–30 t/ha la cea de iarnă. se folosesc la salate.6%). Ridichea de iarnă se curăţă de pământ. încadrarea sa în asolament se face relativ uşor (puţine specii legumicole fac parte din această familie). piureuri etc. deşi nu este o bună premergătoare etc. rubra Familia Chenopodiaceae 7. cele pe bază de fosfor (43 mg/100 g). var. Sfecla roşie se cultivă pentru rădăcinile sale îngroşate (tuberizate). B2 şi vitamina C (10 mg/100 g) (după Dumitrescu şi colab. se înlătură frunzele şi se ambalează în lăzi P (rădăcinile pot fi păstrate foarte bine peste iarnă). De asemenea. Importanţa agrofitotehnică rezultă din faptul că sfecla roşie este o plantă cu o tehnologie puţin pretenţioasă.2 – 1. A fost luată în cultură cu circa 400 de ani î. unde se întâlneşte şi în prezent ca plantă spontană. ciorbe. are ca genitor ancestral sfecla sălbatică – Beta vulgaris L. Ca plantă legumicolă. ciorbă şi supe de legume etc. 7. din rădăcinile de sfeclă roşie se extrage un suc cu valoare terapeutică pentru unele boli de nutriţie. cea mai importantă este vitamina A (20 U. chiar când plantele sunt destul de mici şi se pot valorifica toată vara şi toamna.6%). ssp. majoritatea lucrărilor de îngrijire au caracter general. dar folosită ca plantă medicinală. Importanţa economică este determinată de nivelul cheltuielilor relativ mici. în Italia şi Franţa.2. 7. de unde s-a răspândit în vestul şi sudul Europei. apoi vitaminele B1.. salate coapte sau fierte. potasiu (27 mg/100 g) şi fier (1 mg /100 g).

7. în general. Pe plan mondial.floare Rădăcina. este cunoscută în toate zonele în care sunt întrunite condiţiile favorabile. este pivotantă cărnoasă. c . 7.6. În primul an se formează rozeta de frunze şi rădăcina îngroşată. la care organul comestibil este rădăcina tuberizată şi.frunză. La noi în ţară este răspândită în toate zonele legumicole şi chiar în unele puţin favorabile pentru cultura legumelor.tulpină floriferă.Sfecla roşie de salată: a . N.rădăcină. în primele faze de vegetaţie. cum ar fi zonele premontane sau montane. deşi nu ocupă suprafeţe mari. Particularităţi botanice şi biologice Sfecla roşie este o plantă ierboasă bienală. fructe şi seminţe (fig. e . două forme: globuloasă sau conică (cilindro40 . iar în cel de-al doilea. Fig.12).12 . d . rădăcinile pot căpăta. b . MUNTEANU În }ările Române.3.7. tulpina floriferă cu flori. după care începe şi se desfăşoară procesul morfogenetic de îngroşare. STAN. sfecla roşie este cunoscută de la începutul secolului al XIX-lea. sfecla roşie. uneori şi frunzele tinere.secţiune transversală prin rădăcină.N. După îngroşare.

sesile.. cât şi în interior.6. atunci rădăcina îngroşată va avea formă conică alungită. peţiolul este de culoare roşie.4. Frunzele tinere. Culoarea rădăcinii. formând un glomerul. a mai multor zone de ţesut cambial. 1998). 7. anemofilă. cordat. Rădăcinile sunt cu atât mai mult apreciate. De asemenea. Îngroşarea rădăcinii este urmare a dezvoltării de către aceasta a structurii secundare şi terţiare. Deoarece ţesutul parenchimatic liberian este mai intens colorat decât cel parenchimatic lemnos. constituind aşa-numitele glomerule. Frunzele se formează de pe colet şi sunt grupate într-o rozetă bine dezvoltată. Nervurile sunt evidente. În secţiune transversală. având o plasticitate ecologică şi chiar rusticitate ridicată. parenchimatic se resoarbe şi rădăcina se lemnifică. de culoare roşie– verzuie. Relaţiile cu factorii de mediu Sfecla roşie este o specie cu cerinţe mijlocii faţă de factorii de mediu. apar diferenţele de culoare între zonele concentrice. lanceolate. care produce cercuri concentrice de ţesut vascular şi parenchimatic lemnos şi liberian (Butnariu şi colab.13. din zona centrală a rozetei..13 . care diferă alternativ prin intensitatea culorii (fig. considerate impropriu fructe sau seminţe. fără variaţii mari de temperatură şi cu o umiditate relativ ridicată (Dumitrescu şi colab. organizate pe tipul cinci. 1973). Florile sunt hermafrodite. cu limbul ovat. în mod succesiv. Rozeta de frunze se dezvoltă dinspre interior (centru) spre exterior. lung peţiolate. ţesutul Fig. Frunzele tulpinale (din anul al doilea) sunt mai mici. 41 . rădăcina prezintă zone concentrice. În anul al II-lea. prin apariţia. sfecla roşie necesită un climat “dulce”.LEGUMICULTURĂ II conică). uneori se întâlnesc şi soiuri de culoare galbenă (puţin apreciate). 7. în anul I. este roşie-închisă. Florile sunt mici. Fructele sunt nucule de culoare maron-cenuşie. Dacă la formarea rădăcinii îngroşate participă epicotilul şi hipocotilul. grupate pe un ax mic.). sunt mari. la planta complet dezvoltată. iar dacă participă hipocotilul şi rădăcina propriuzisă. concrescute. cu cât intensitatea culorii este mai mare şi cu cât diferenţele de culoare dintre cele două feluri de zone concentrice sunt mai mici. cu suprafaţa ondulată. mai multe glomerule formează un panicul lung. 7. 1992). sau roşie-violacee de diferite nuanţe (în funcţie de cantitatea de antocian). uşor neregulată. mult mai intensă. atunci aceasta va fi globuloasă. atât la exterior. de culoare roşie. Totuşi.Structura r\d\cinii tuberizate de sfecl\ (dup\ Gherghi [i colab. cu marginea întreagă. Frunzele. pentru realizarea unor recolte performante.. uneori şi entomofilă. au culoarea roşie. Fiecare glomerul conţine 3-5 seminţe. Polenizarea este alogamă.

plantele nu suportă temperaturile sub minus 2-30C. profund.9. Nu se recomandă gunoiul de grajd incomplet fermentat. 42 . bine aprovizionat cu elemente nutritive şi substanţe organice.6.5. Pe solurile uşoare este obligatorie fertilizarea organică.N. cu capacitate ridicată de reţinere a apei. bune pentru consum. întâlnite. MUNTEANU Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 6-80C. Faţă de lumină nu sunt cerinţe speciale. scăzându-le rezistenţa la unele boli specifice. Apa este factorul faţă de care sfecla roşie are pretenţii mari în faza de încolţire şi în faza îngroşării intensive a rădăcinilor. în sistem de cultură în ogor propriu sau de cultură succesivă. şi unele populaţii locale. După formarea primelor frunze adevărate. rezistă până la temperaturi de minus 5-80C.6. plantele se pot vernaliza. mai rar. de destinaţia culturii (consum în stare proaspătă sau industrializată) etc. Excesul de apă din sol dăunează plantelor. 7. iar în faza de creştere şi îngroşare a rădăcinii este nevoie de mai mult potasiu (mai ales pe solurile mai nisipoase). Tehnologia de cultivare Cultura de sfeclă roşie se realizează prin semănat direct şi. timp de 2–3 săptămâni. În primele faze de creştere. STAN. determină formarea unor rădăcini mici. tardive). mărimea şi culoarea rădăcinilor. Aplicarea gunoiului de grajd se realizează prin fertilizarea plantei premergătoare sau folosirea pentru anul de cultură numai a mraniţei (20-40 t/ha). de asemenea. în perioadele de secetă. deoarece sfecla de grădină este o plantă cu un consum specific ridicat. În condiţii optime. de tipul de cultură (în câmp sau în teren protejat). Soiuri La nivel mondial se cultivă un sortiment destul de diversificat de soiuri.6. Reacţia solului trebuie să corespundă unui pH=6-7. N. iar cea optimă de 18-200C. dar plantele nu suportă umbrirea. după unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Umiditatea din sol trebuie menţinută la limite de 60-75% din capacitatea de câmp. Elementele nutritive trebuie să fie în cantităţi mari. mai ales în grădinile familiale. Lipsa de umiditate. În România se cultivă un număr redus de soiuri. de perioada de vegetaţie (timpurii. deoarece este afectată calitatea rădăcinilor. Sfecla roşie este o plantă sensibilă la termoperioadă: la temperaturi de 6-80C. plantele solicită condiţii de zi lungă. 7. În această situaţie nu se mai formează rădăcini îngroşate. lipsite de suculenţă. cerinţele sunt mari faţă de azot şi fosfor. formând tulpini florifere în primul an. prin răsad. în funcţie de forma. plantele răsar după 10-12 zile. Solul pe care se cultivă sfecla roşie trebuie să fie cu textură mijlocie. în gospodăriile familiale. În faza de frunze cotiledonale. a căror descriere sintetică este prezentată în tabelul 7. de aceea înfiinţarea culturilor semincere trebuie să asigure coincidenţa fazei de inducţie prin fotoperioada cu lunile în care ziua are durată mare.

LEGUMICULTURĂ II 43 .

MUNTEANU Cultura în ogor este predominantă la noi în ţară şi. Lucrările de pregătire a terenului se continuă primăvara prin menţinerea acestuia fără crustă şi curat de buruieni. Schema de semănat se aplică în mai multe variante. Circa 1/3 din îngrăşămintele minerale se poate aplica şi chiar se recomandă a fi aplicată la pregătirea terenului. Cu circa 10-15 zile înainte de semănat se efectuează două lucrări de mobilizare a solului cu grapa cu discuri. în vederea eşalonării recoltei şi în funcţie de soi şi condiţiile tehnice (de exemplu. Înainte de prima grăpare se administrează restul de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. primăvara. care se încorporează prin cea de-a doua grăpare. Alegerea terenului şi asolamentul sunt asemănătoare culturii de morcov. prin semănat direct. superfosfat (60-70 kg P2O5/ha) şi sare potasică sau sulfat de potasiu (80–120 kg K2O/ha). după grăparea cu grapa cu discuri. la culturile succesive. Pregătirea terenului începe toamna. cât de curând posibil. prin desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea de exploatare. imediat după aplicare. prin una–două lucrări cu grapa cu colţi reglabili. de exemplu Ro-neet 3– 5 l/ha. N.7. Pe teren modelat (la 94–104 cm) se seamănă câte trei rânduri dispuse echidistant la 37-40 cm (fig. sunt practicate cultura timpurie sau cultura tardivă. Epoca de înfiinţare începe în prima decadă a lunii aprilie (când în sol se realizează o temperatură de cel puţin 6–80 C) şi se termină în luna iunie. Fig.14 .Schema de înfiinţare a culturii de sfeclă roşie pe teren modelat în straturi late de 140-150 cm 44 . în funcţie de soi şi momentul recoltării. Modelarea este obligatorie. dacă nu s-a efectuat fertilizarea cu îngrăşăminte organice la cultura anterioară. Între cele două grăpări se administrează un erbicid. ca fertilizator starter. STAN. 7.N. Se realizează apoi fertilizarea de bază cu mraniţă (20–40 t/ha). la care se adaugă îngrăşământul cu azot (30–50 kg N/ha). Modelarea terenului se execută.14). Înfiinţarea culturii se realizează. după cum s-a anticipat. după recoltarea acestora). pentru a se profita de condiţiile meteorologice favorabile realizării lucrărilor care urmează. dacă se folosesc soiurile cu rădăcini lungi şi dacă se urmăreşte obţinerea de recolte timpurii.

următoarele: aplicarea unei udări (pentru asigurarea răsăririi. Distanţa dintre seminţe pe rând se asigură prin plasarea a 10-15 seminţe (glomerule) pe lungimea de un metru a rândului. aplicarea primei erbicidări (când buruienile sunt în fază cotiledonală) cu Betanal 3 l/ha (după Dumitrescu şi colab. Această fertilizare se realizează simultan cu prima praşilă mecanică. În cazul culturilor timpurii. Întreţinerea culturii. iar în cazul soiurilor cu rădăcina conic-alungită. distanţele dintre rânduri şi cele dintre seminţe pot fi mai mici. semănătoarea Saxonia. se efectuează o praşilă manuală pe rând. Semănatul se realizează mecanizat cu SUP-21. prin smulgere.). pentru situaţia prezentată. se realizează aproximativ ca la morcov. cronologic. Cel mai târziu. în acest mod. 100–125 kg/ha superfosfat (la culturile târzii) şi 75–100 kg/ha sare potasică. mai ales pentru culturile timpurii. În timpul verii. se asigură. cultura având o densitate mai mare. Norma de semănat variază în limita a 18–20 kg/ha. 45 . buchetatul culturii (după “încheierea” rândurilor). folosind cultivatorul prevăzut cu echipamentul pentru fertilizare. dispuse echidistant la 37–40 cm. Densitatea culturii se definitivează după lucrarea de rărit. se produce rănirea puternică a rădăcinilor. care asigură un contact mai bun al seminţelor cu solul. la care se preconizează recoltarea înainte ca rădăcinile să ajungă la mărimea tipică soiului. obligatoriu. Adâncimea de semănat este de 4–5 cm. Recoltarea sfeclei pentru consum. se lasă între plante pe rând 10-20 cm. înaintea îngheţurilor (minus 2–30C)... purici etc.LEGUMICULTURĂ II Pe teren nemodelat. Producţia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii şi 25–40 t/ha la cele târzii. altfel. În prima rundă de lucrări prezentate. un tăvălugit al terenului. 1992). recoltarea se poate face şi semimecanizat cu dislocatorul. semănatul se face în benzi de câte trei rânduri. La câteva zile se va aplica o udare cu circa 200-250 m3 la hectar. un număr de circa 180 – 200 mii plante/ha (după Butnariu şi colab. Simultan cu semănatul sau imediat după aceasta se realizează. recoltarea se execută în mai multe reprize. Lucrările de îngrijire sunt. când. După zvântarea terenului. toamna târziu. se efectuează printr-o singură trecere. recoltarea manuală se realizează cu ajutorul furcilor. aplicarea unei fertilizări faziale cu 100 kg/ha azotat de amoniu. lucrarea se efectuează în luna noiembrie. din momentul când rădăcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum şi până când acestea au dimensiunea tipică soiului. dacă îngheţul a surprins cultura. semănătoarea de precizie Nibex sau SPC-6 (corespunzător adaptată). în condiţii de secetă). 1998). recoltarea se va efectua când plantele şi-au revenit. în timpul toamnei. poate fi cuprins şi un tratament fitosanitar contra unor insecte (gărgăriţă. Recoltarea sfeclei se face eşalonat. răritul plantelor la 1020 cm. de regulă. cazmalelor. recoltarea se efectuează manual. În cazul soiurilor cu rădăcina globuloasă. iar între benzi se lasă un interval de 66-70 cm. în continuare. alegând plantele ajunse la cele mai mari dimensiuni în câmp (pe alese).

Tabelul 8. împreun\ cu cele men]ionate anterior. Alte specii din aceast\ grup\. 1973).1 Speciile legumicole care fac parte din grupa cepei (dup\ Bala[a. N.N. tulpina fals\ [i frunzele verzi. usturoiul comun (A. în inflorescen]e apar Alium sativum var. bulbul. iar ca produc]ie se situeaz\ pe locul III. Nu formeaz\ tulpini florale [i nici nu produce semin]e la noi în ]ar\. Partea comestibil\ a acestor specii o formeaz\. iar sin. de ceap\ ceaclama [i ceap\ de ap\. Allium sativum ssp. în general.). (dup\ Bala[a. Formeaz\ un singur etaj de Allium cepa forma bulbiferum bulbi[ori aerieni în inflorescen]\. Formeaz\ mai multe etaje Allium cepa forma proliferum de bulbi[ori aerieni. vulgare Observa]ii Cuprinde soiuri de ceap\ de arpagic. sagittatum Formeaz\ tulpini florale. porrum L.). sunt prezentate în tabelul 8. La unele plante se consum\ numai bulbul [i tulpina fals\. ophioscorodon Allium porrum Allium ascalonicum Se folose[te pentru ceap\ Allium fistulosum verde. STAN. ssp. Cele mai r\spândite în cultur\ sunt: ceapa comun\ (Allium cepa L. MUNTEANU CAPITOLUL 8 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA CEPEI Plantele legumicole din grupa cepei sau pentru bulbi apar]in genului Allium din familia Liliaceae. dup\ tomate [i varz\. 46 . Aceast\ grup\ de legume ocup\ circa 18-20% din suprafa]a de legume a ]\rii. sativum L. 1973) Denumirea popular\ Ceapa obi[nuit\ Usturoiul obi[nuit Usturoiul de Egipt sau usturoiul rocambole Prazul Ceapa e[alot\ sau vla[i]a Ceapa de iarn\ sau Ceap\ de tuns Ceapa de Egipt sau Ceapa rocambole Denumirea [tiin]ific\ Allium cepa Allium sativum ssp.1. vulgare) [i prazul (A. iar la altele numai frunzele verzi. bulbi[ori aerieni.

LEGUMICULTUR| II

Din punct de vedere ecologic, toate aceste specii sunt rezistente la temperaturi sc\zute, au un consum mijlociu de ap\ [i sunt preten]ioase la lumin\. P\r]ile comestibile au un miros caracteristic, datorit\ unor compu[i eterici pe baz\ de sulf.

8.1. CEAPA COMUN|
Allium cepa L. Familia Liliaceae 8.1.1. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Ceapa comun\ se cultiv\ pentru bulbul s\u uscat sau pentru bulbul, tulpina fals\ [i frunzele în stare verde. Acestea se consum\ în stare crud\, sub form\ de salat\, la condimentarea unor mânc\ruri etc. Ceapa uscat\, mai ales, se folose[te ca materie prim\ în industria conservelor sau ca produs deshidratat. Valoarea alimentar\ [i condimentar\ se datoreaz\ con]inutului s\u în substan]e nutritive, energetice [i catalitice, precum [i în unele uleiuri eterice cu gust iute. Ceapa con]ine 6,5-8% zah\r [i 1,3-1,9% proteine, ca substan]e nutritive de baz\. Al\turi de acestea mai con]ine cantit\]i relativ mari de s\ruri minerale, din care (exprimate în mg la 100g produs proasp\t): K - 150, Ca - 20, P - 123, Fe - 0,4. Vitaminele se g\sesc în cantit\]i importante (la 100 g produs proasp\t): vitamina C (9-10 mg), vitamina A (50 U.I.), vitaminele B1, B2 [i PP. Valoarea energetic\ este de 34-52 kcal/100g. Con]inutul ridicat în fitoncide confer\ cepei o valoare terapeutic\ considerabil\: ac]iune bactericid\, calmant\, antiastenic\, antiarterosclerotic\ [.a. Importan]a agrofitotehnic\. Cultivarea cepei este relativ simpl\, dac\ sunt asigurate condi]iile tehnice specifice. Cultura se poate mecaniza în întregime. Ceapa se poate cultiva în diferite sisteme, în func]ie de locul, epoca [i destina]ia recoltei: în teren neprotejat sau protejat, prin arpagic, s\mân]\ sau r\sad, pentru ceap\ verde sau ceap\ uscat\ etc. Are perioad\ medie sau scurt\ de vegeta]ie [i se încadreaz\ relativ bine în asolament [i în sistemul de culturi succesive (ca ceap\ verde). Importan]a economic\. Ceapa este o cultur\ cu pu]ine cheltuieli, dac\ se aplic\ varianta tehnologic\ prin sem\nat direct, în condi]ii de asigurare tehnic\ optim\. Altfel, plivitul manual [i r\ritul determin\ cheltuieli foarte mari cu for]a de munc\ manual\. În alte variante tehnologice, cheltuielile sunt mari (cu procurarea arpagicului sau a r\sadului). Cultivarea cepei în diferite sisteme [i variante tehnologice asigur\ realizarea recoltei în aproape tot cursul anului, ceea ce contribuie la realizarea de venituri pe o perioad\ lung\ de timp. Ceapa uscat\ nu este un produs perisabil, se transport\ [i se p\streaz\ u[or pe o lung\ perioad\ de timp. Condi]iile naturale [i tehnice pentru cultura cepei uscate, de la noi din ]ar\, pot asigura realizarea unor produc]ii mari, din care se pot organiza partizi mari [i constante pentru export. Principalii factori de risc. De[i, tehnologic, ceapa este o cultur\ relativ simpl\, inciden]a unor factori de risc, care pot compromite recolta, este destul de
47

N. STAN, N. MUNTEANU

mare. În acest sens se pot enumera: formarea crustei dup\ sem\nat determin\ dificult\]i în r\s\rirea plantelor; precipita]iile de lung\ durat\, dup\ r\s\rire, favorizeaz\ atacul virulent al unor agen]i patogeni tipici r\sadurilor; neefectuarea tratamentului contra mu[tei cepei, în timpul zborului acesteia, face imposibil\ combaterea acestui d\un\tor; atacul virusurilor [i nematozilor, care practic nu se poate controla decât preventiv, diminueaz\ recolta în mod semnificativ, ca [i atacul de man\, care are o evolu]ie rapid\ [.a. 8.1.2. Originea [i aria de r\spândire Originea filogenetic\ a cepei nu este cunoscut\, deoarece nu este cunoscut\ nici o specie s\lbatic\ care ar putea fi considerat\ ca str\mo[ al acesteia. Locul s\u de origine, dup\ Vavilov, se sugereaz\ a fi Pakistanul. Dup\ al]i autori, centrul de origine ar fi Pakistanul, Iranul, zonele montane ale Asiei centrale [i partea occidental\ a Siberiei (Basset, 1986). Cultura cepei este cunoscut\ de circa 5-6 mii de ani înainte de Hristos. Tackholm [i Draw (cita]i de Basset, 1986) men]ioneaz\, ca dovezi ale vechimii folosirii cepei, urmele g\site în unele morminte din perioada dinainte de 3200 î.H. Ceapa este men]ionat\ ca aliment în Biblie [i Coran. Dovezile cele mai sigure asupra vechimii acestei culturi sunt cele din Egipt (6000 î.H.). De aici, cultura a trecut în Grecia antic\ [i în Imperiul Roman. În antichitate, ceapa era cunoscut\ nu numai ca aliment, dar [i ca un produs medicinal. În prezent, ceapa se cultiv\ peste tot în lume, unde sunt întrunite condi]iile ecologice favorabile. Suprafe]ele cele mai mari de ceap\ comun\ se g\sesc în China, India, Rusia, S.U.A., Brazilia, precum [i în Turcia, Spania, fosta Iugoslavie, Pakistan, România. Cele mai mari produc]ii se ob]in în China (circa 3.000 mii tone), urmat\ de India [i S.U.A. (cu aproximativ 2.000 mii tone). În România se cultiv\ în jur de 20 mii ha, cu o produc]ie total\ (medie anual\) variind între 300 [i 400 mii tone. 8.1.3. Particularit\]i botanice [i biologice Ceapa comun\ se comport\ în cultur\, în func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant\ bienal\ (din s\mân]\ [i r\sad) sau ca trienal\ (din arpagic). În cazul cepei bienale, în primul an se ob]ine bulbul, iar în anul al doilea se formeaz\ tulpina florifer\ cu fructe [i semin]e. La ceapa trienal\, în primul an se ob]ine un bulb mic, denumit arpagic, în anul al doilea se ob]ine bulbul obi[nuit pentru consum, din care, în anul al treilea, evolueaz\ plantele cu tulpini purt\toare de flori [i, mai apoi, fructe [i semin]e. R\d\cina. Ceapa are dou\ feluri de r\d\cini, care succed unul dup\ altul. În momentul germin\rii se formeaz\ primul fel de r\d\cini, care sunt normale [i func]ioneaz\ pân\ la formarea bulbului. Odat\ cu formarea [i dezvoltarea bulbului apare cel de-al doilea fel de r\d\cini, care se numesc r\d\cini
48

LEGUMICULTUR| II

adventive, fasciculate. Acestea se men]in, pân\ la moartea plantei. În perioada iern\rii bulbilor, r\d\cinile cad în urma usc\rii [i se regenereaz\ la reintrarea în vegeta]ie sub form\, de asemenea, de r\d\cini adventive, din ]esutul tulpinii (discului). R\d\cinile sunt numeroase, au aproximativ aceea[i lungime (5-6 cm) [i se dezvolt\ superficial în sol (fig. 8.1). Tulpina. În func]ie de perioada vegetativ\ sau reproductiv\, ceapa prezint\ dou\ tipuri de tulpini. În perioada vegetativ\ (de bulb), tulpina este subteran\ [i reprezint\ o forma]iune caulinar\ sub form\ de disc, plasat\ la baza bulbului. În mod gre[it, bulbul (incluzând [i discul) este considerat tulpina subteran\ a cepei (ca de altfel la toate plantele liliacee). Tulpina sub form\ de disc este mai bombat\ (tronconic\) pe partea superioar\ [i aproape plat\, u[or convex\ pe partea inferioar\. Pe partea inferioar\ se formeaz\ r\d\cinile adventive. Pe partea superioar\ (conic\) se formeaz\ frunzele din primul [i (eventual) al doilea an, precum [i mugurii în num\r de 1-3 sau chiar mai mul]i. Tulpina din perioada Fig. 8.1 - Plante de Allium cepa `n diferite stadii de dezvoltare (1 - plantã tân\r\; reproductiv\ se formeaz\ dintr-un 2 - plant\ de un an: sec]. long.): b - bulb; mugure din interiorul bulbului. mt - mugur terminal; ml - mugur lateral; Aceast\ tulpin\ este glauc\, înalt\ de f1 - frunze normale; f2 - frunze modificate; 50-80 (170) cm, fistuloas\, fusiform\ dt - disc tulpinal; ra - r\d\cini adventive (umflat\ în treimea inferioar\ [i atenuat\ la extremit\]i, acoperit\ la baz\ de tecile frunzelor) (Zanoschi [i Toma, 1985). La vârful tulpinii aeriene se formeaz\ o inflorescen]\ globuloas\ (fig. 8.2). Frunzele [i bulbul. Pe tulpina subteran\, pe partea superioar\ se afl\ noduri apropiate [i internoduri scurte. La noduri se formeaz\ tecile frunzelor normale, care se îmbrac\ complet unele pe altele, formând bulbul (fig. 8.3). Tecile frunzelor interne bulbului sunt c\rnoase [i de culoare alb\, g\lbuie, ro[ie etc. Tecile externe, acoperitoare la maturitatea bulbului, sunt sub]iri, pergamentoase [i se numesc tunici sau catafile. Tecile c\rnoase, din zona central\ (de regul\) a bulbului, prezint\ la subsuoara lor muguri în num\r de 1-3 [i adesea pân\ la 5-6. Ace[ti muguri sunt acoperi]i în 2-3 teci c\rnoase [i din ei, în ultimul an al plantei, se formeaz\ tulpinile aeriene florifere. Cei mai valoro[i bulbi sunt cei cu un num\r cât mai mic de muguri: aspectul feliilor transversale în salate [i sub form\ deshidratat\; pretabilitatea mai bun\ la p\strare [.a.
49

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.3 - Alc\tuirea unui bulb tân\r de Allium cepa (schem\): ctf - catafile; bf - bazele frunzelor; tf - tecile frunzelor; vf - vârfurile frunzelor (din Zanoschi [i Toma, 1985)

A[adar, bulbul este format din: disc, baza îngro[at\ (treimea sau jum\tatea inferioar\) a tecilor frunzelor, tecile pergamentoase [i mugurii interni. În partea lor superioar\, tecile devin normale (neîngro[ate), dar r\mân îmbr\cate (suprapuse) în continuare, constituind o forma]iune morfologic\ cilindric\, de 3-5 cm în\l]ime, denumit\ tulpina fals\ sau gât. Aceasta se Fig. 8.2 - Plant\ de Allium cepa formeaz\, ca [i bulbul, dinspre interior `nflorit\; 1 - aspect general; 2 - floare spre exterior, încât se creeaz\ impresia deschis\; 3 - gineceul (ovar [i stil) c\ frunzele noi “str\pung” frunza (din Zanoschi [i Toma, 1985) precedent\ (Zanoschi [i Toma, 1985). Dup\ ce tecile formeaz\ tulpina fals\, se continu\ cu limbul frunzelor, care este fistulos, aproximativ cilindric, cu vârful ascu]it. Frunzele aeriene au culoarea verde-închis [i sunt acoperite cu un strat evident de cear\, conferindu-le o culoare verde- alb\struie. Floarea. La extremitatea tulpinii aeriene (florifere), ceapa, în anul al doilea sau al treilea, în perioada reproductiv\, formeaz\ florile dispuse într-o inflorescen]\ globuloas\ (cim\ umbeliform\) (fig. 8.2). Când inflorescen]a este tân\r\, prezint\ o bractee mare, membranoas\, de culoare alb-verzuie, care o acoper\. Înainte de înflorit aceast\ bractee se rupe. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere [i pentaciclice (Zanoschi [i Toma, 1985). Corola, format\ din [ase tepale, este de culoare alb\, uneori liliachie. Androceul este format din [ase stamine concrescute la baz\ cu perigonul florii. Anterele sunt protandre. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu câte dou\ ovule în fiecare carpel\. Stilul pistilului, în faza de polenizare este mai lung decât
50

LEGUMICULTUR| II

anterele, conferind inflorescen]ei un aspect ]epos. Stigmatul este u[or trilobat. Protandria [i lungimea mai mare a stilului fa]\ de stamine asigur\ realizarea fenomenului de alogamie, de[i florile sunt hermafrodite. Polenizarea este efectuat\ de insecte (albine [i mu[te). Într-o inflorescen]\ se g\sesc pân\ la 2000 de flori, care se deschid într-o perioad\ de 10-30 zile. Fructul este o capsul\ sferic\ valvicid-loculicid\ [i con]ine pân\ la [ase semin]e. Semin]ele sunt de form\ treidric\ sau poliedric\, mici (3-4 mm), de culoare neagr\, cu tegumentul tare. Germinarea semin]elor [i r\s\rirea plantelor prezint\ o anumit\ particularitate, deosebit de important\ în tehnologia culturii (Bala[a, 1973). În momentul r\s\ririi, la suprafa]a solului iese un cot al tulpinii primare, deoarece cotiledonul r\mâne prins în tegumentul semin]ei, care, la început, este fixat în sol. Dup\ ce cotul tulpini]ei este suficient de mare, “trage” dup\ el [i tegumentul semin]ei, pân\ ce acesta iese la suprafa]a solului, des\vâr[ind r\s\rirea. În cazul în care solul formeaz\ o crust\ groas\, tegumentul semin]ei r\mâne fixat în aceasta, iar prin dezvoltarea cotului tulpini]ei se produce smulgerea r\d\cinii la suprafa]a solului, compromi]ând r\s\rirea [i, în final, provocând moartea plantei (fig. 8.4).

Fig. 8.4 - Particularit\]ile r\s\ririi plantelor de ceap\: a - r\s\rire normal\; b - r\s\rire anormal\ din cauza crustei solului (dup\ Bala[a, 1973).
51

lipsa apei întârzie cultura. Plantele tinere rezist\ pân\ la minus 6-70C. Reac]ia la termoperioad\ este foarte evident\. La fel se întâmpl\ în cazul producerii cepei verzi (stufat) în ser\. Temperatura. în defavoarea bulbului. determinate. Lumina este un factor fa]\ de care ceapa are preten]ii mari. O cantitate mai mare de ap\ sau un regim al apei. MUNTEANU 8. dac\ se întârzie cu sem\natul.4. STAN. Reac]ia de vernalizare este mai pregnant\ la culturile înfiin]ate cu un arpagic mai mare. O alt\ faz\ de cre[tere a plantelor.1. care s\ asigure buna dezvoltare a plantelor. Excesul de ap\ în sol determin\ asfixierea sistemului radicular [i favorizeaz\ atacul unor agen]i patogeni. în timpul p\str\rii sau dup\ plantare. N. consumul de ap\ este redus [i se recomand\ încetarea irig\rii. implicit. dup\ cum s-a specificat. cel pu]in câteva s\pt\mâni.N. în care necesit\]ile pentru ap\ sunt mari. cum ar fi de exemplu mana (mai ales în faza de bulb). plantele formeaz\ tulpini florale. De aceea. prin aspersie fin\. Semin]ele germineaz\ începând cu pragul termic de 3-40C. iar dac\ se formeaz\ crust\. mai ales peste 20-22 mm. `n mod special. O situa]ie asem\n\toare are loc [i în anii cu multe zile noroase. În aceast\ faz\. Plantele nu formeaz\ bulbi. formarea bulbilor este încetinit\ sau chiar împiedicat\. pân\ la formarea a 2-3 frunze [i când începe formarea discului cu r\d\cini adventive. se cere. ceapa nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. În faza de maturare a bulbilor (ultimele 2-3 s\pt\mâni). mai ales în primele faze de vegeta]ie. O umiditate ridicat\ în sol. În cazul culturii pentru arpagic [i a culturii pentru bulbi. apa [i competi]ia cu buruienile sunt factori majori. este singura m\sur\ tehnic\ ce ajut\ trecerea cu succes prin aceste faze. umiditatea solului trebuie s\ fie de 70-80% din capacitatea de câmp. Ceapa este considerat\ ca o plant\ cu preten]ii reduse fa]\ de temperatur\. cu deosebire în perioada de maturare a 52 . astfel. Temperatura optim\ pentru formarea bulbilor este de 20-300C. în care caz acumul\rile plantelor sunt foarte reduse [i. Formarea bulbilor este condi]ionat\ în mare m\sur\ de durata [i intensitatea luminii. Astfel. În acest caz. înfiin]ate prin sem\nat direct. Gemina]ia optim\ se realizeaz\ la 20-250C [i dureaz\ 7-8 zile. ci numai frunze alungite din cauza lipsei de lumin\. Cultivat\ în locuri umbrite nu formeaz\ bulbi [i nici tulpini false. de care depinde succesul culturii. solul. se produce vernalizarea [i. în faza de germina]ie [i r\s\rire. în mod evident. de modul de cultivare [i de stadiul de evolu]ie a culturii. În condi]ii de zi scurt\ [i lumin\ redus\. în cazul înfiin]\rii culturilor semincere din toamn\. astfel. este cea de formare [i dezvoltare a bulbilor. aplicarea unor ud\ri u[oare. Bulbii maturi rezist\ pân\ la minus 15-160C. Rela]iile cu factorii de mediu Ceapa are cerin]e fa]\ de factorii de mediu. dac\ arpagicul sau plantele tinere sunt supuse unor temperaturi de 4-180C. induc]ia floral\. Apa este considerat\ ca un factor major. în perioada de iarn\. faza de formare a bulbilor cade în perioada cu zile scurte [i o mare parte din plante nu formeaz\ bulbi normali.

În cazul culturii cepei de ap\ (prin r\sad). care atac\ în mod special bulbul. se face recomandarea pentru solurile aluvionare. În aceste circumstan]e se recomand\ fertilizarea în complex. Elementele nutritive trebuie s\ fie în cantit\]i mari. poate reprezenta un element de succes al culturii. De aceea. În Olanda. de regul\ în treimea lor inferioar\. în principal. Consumul specific (kg/t produs). în situa]ia unor r\ni provocate de d\un\tori sau prin cr\pare. în unele lunci.4 kg N. eventual. dar cu un con]inut ridicat în substan]a organic\ provenit\ din turba Deltei Rinului [i aluviuni. În condi]iile sistemului radicular slab dezvoltat.. solul trebuie s\ aib\ o textur\ care ofer\ condi]ii corespunz\toare acestui mod de asigurare suplimentar\ a apei. care este egal repartizat\ pe profilul solului. fertile [i bine structurate (aerisite). Formarea crustei dup\ sem\nat poate compromite par]ial sau total aceast\ cultur\. nu întotdeauna acestea sunt corespunz\toare. 1. În acest caz. deoarece se recomand\ cu prioritate irigarea prin brazd\. la ceap\ se recomand\ un num\r mare de pra[ile. deoarece. 1998). se recomand\ solurile mijlocii. dar bine structurate. pe soluri aluvionare. 53 . nisipoase. Cele mai corespunz\toare soluri pentru cultura de ceap\ sunt cele cu textura u[oar\ (pentru cultura prin s\mân]\) sau mijlocie.a. Cunoa[terea unor cerin]e specifice ale cepei fa]\ de aer. u[or accesibile în zona de cre[tere a r\d\cinilor în sol. Sclerotium. nu se poate realiza decât în condi]iile unei bune aerisiri a solului. pentru o produc]ie de 25 t/ha este de 3. în primul rând datorit\ texturii. în zona polderelor. pu]in dezvoltat. Aceste cerin]e se bazeaz\. refacerea rapid\ a sistemului radicular. în timpul depozit\rii (Erwinia. Fertilizarea organic\ se poate completa sau chiar suplini cu îngr\[\minte minerale la fertilizarea de baz\ [i cea fazial\. Aerul. de exemplu.8 kg CaO (Dumitrecu [i colab. Solul poate fi un factor limitativ al culturii cepei prin sem\nat direct. la cultura premerg\toare. precum [i de perioada de vegeta]ie relativ scurt\ (1-2 luni la ceapa verde [i patru luni la ceapa din sem\nat direct). amplasat în stratul superficial al solului. Cerin]ele mari pentru elementele nutritive se manifest\ în faza de formare a buchetului de frunze [i cea de cre[tere a bulbului.6 kg K2O [i 1. nematozi). Administrarea gunoiului de grajd în mod direct duce la prelungirea perioadei de vegeta]ie. întârzierea matur\rii bulbilor [i sporirea atacului de agen]i patogeni. Reac]ia solului trebuie s\ fie neutr\ sau u[or acid\ (pH=6-7).). prin aplicarea mrani]ei sau a gunoiului de grajd semifermentat.1 kg P2O5. pe faptul c\ ceapa are un sistem radicular slab dezvoltat [i superficial. se pot instala agen]ii patogeni. dac\ se formeaz\ crust\ dup\ aplicarea irig\rii prin aspersie sau dup\ ploi. aluviunile con]in mult\ argil\. Botrytis [. ceapa se cultiv\. chiar dup\ recoltare. determin\ “întoarcerea” bulbilor (repornirea în vegeta]ie) sau chiar cr\parea bulbilor. 4. adesea. O astfel de condi]ie restrictiv\ fa]\ de sol nu se aplic\ în cazul culturilor înfiin]ate prin arpagic sau r\sad. în urma îmb\trânirii sau atacului unor d\un\tori specifici (musca cepei.LEGUMICULTUR| II bulbilor. Pe un fond de umiditate sporit\ [i. în urma c\rora se asigur\ oxigenul necesar procesului de rizogenez\ adventiv\. dar [i de sistemul radicular. Cerin]ele pentru o cantitate mare de elemente nutritive sunt determinate de consumul specific. De[i.

iar culoarea galben\ domin\ culoarea alb\.L. care se seam\n\ bob cu bob. Alegerea terenului. form\ [i m\rime. Sortimentul de cultivare se clasific\ din punct de vedere morfologic dup\ culoare. dotarea cu sem\n\tori de precizie.2 (dup\ Dumitrescu [i colab. Solul trebuie s\ fie u[or sau mijlociu. ro[ie sau alb\. prin arpagic..6. Kaba).N. ob]inu]i prin exploatarea fenomenului de androsterilitate nucleocitoplasmatic\. cu argil\ pu]in\ în stratul arabil. 54 . sistem de irigare prin aspersie. de c\tre Popandron. Vidra.1.C. cultura poate fi complet mecanizat\. MUNTEANU 8. În cazul încruci[\rilor (hibrid\rilor) dintre aceste soiuri. O alt\ clasificare a soiurilor decurge din pretabilitatea acestora pentru diferite tipuri de cultur\: prin r\sad. N. pentru deshidratare. Soiuri Sortimentul cultivarelor de ceapa comun\ este foarte larg la nivel mondial [i const\ din soiuri cu polenizare liber\ [i din hibrizi F1. sortimentul este dominat de hibrizii F1.F. Culoarea poate fi galben\. prin arpagic sau sem\nat direct. culoarea ro[ie domin\ culoarea galben\ [i alb\.1. Cultura cepei prin sem\nat direct (ceaclama) Acest sistem de cultur\ este în prezent de mare actualitate. deoarece produsul deshidratat nu-[i modific\ culoarea în urma prelucr\rii. Cultura se poate realiza numai dac\ sunt asigurate cel pu]in urm\toarele condi]ii: soluri u[oare (care nu formeaz\ crust\) [i cu fertilitate ridicat\. în special.1. Terenul care se recomand\ pentru cultura de ceap\ ceaclam\ trebuie s\ fie plan sau cu pant\ cât mai uniform\ [i cu sistem de irigare asigurat. prin r\saduri (ceapa de ap\. La noi în ]ar\. În unele ]\ri se folose[te numai s\mân]a drajat\. 1998) 8. 1994). O prezentare a sortimentului actual cultivat la noi în ]ar\ este realizat\ în tabelul 8. la I.6. STAN. pentru stufat (ceapa verde).1. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\. În ]\rile cu legumicultur\ avansat\. în primul rând datorit\ cheltuielilor reduse pentru realizarea sa. În condi]ii tehnice moderne. Soiurile cu tunicile de culoare alb-cenu[ie se recomand\. posibilit\]i tehnice de erbicidare cu 1-2 erbicide eficiente. primii hibrizi F1 de ceap\ au fost realiza]i în perioada 1990-2000. ceapa comun\ se cultiv\ prin urm\toarele procedee: prin sem\nat direct în câmp (ceapa ceaclama). 8.5. Culoarea este determinat\ de dou\ perechi de alele aflate în rela]ie de epistazie (Brewster. bine structurat [i cu fertilitate natural\ ridicat\.

LEGUMICULTUR| II 55 .

care las\ terenul curat de buruieni [i mai pu]in epuizat de elemente nutritive. respectiv toamna [i prim\vara. 1973). Dac\ terenul este prea afânat dup\ aceast\ lucrare. Dup\ aceast\ grapare se aplic\ un erbicid ppi (de exemplu.-3. viermi sârm\ [i mu[te fitofage. MUNTEANU Plantele premerg\toare cele mai bune sunt speciile pr\[itoare. terenul se mobilizeaz\ la 10-12 cm prin dou\ treceri cu grapa cu discuri (G. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ imediat cu grapa cu col]i fic[i [i se definitiveaz\ cu pu]in înainte de sem\nat. Modelarea se efectueaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole de 46 cm l\]ime. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\. nu se recomand\ legumele din aceea[i grup\ tehnologic\ [i legumele pentru r\d\cini. 150-200 kg/ha azotat de amoniu [i 150 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu (Bala[a.2). atunci îngr\[\mintele men]ionate sau o parte din ele se pot administra [i în timpul iernii pe terenul înghe]at. solanaceele [i legumele din grupa verzei. Între aplicarea erbicidului [i sem\nat se las\ un interval de 6-8 zile. de toamn\ sau de prim\var\. modelarea nu este nevoie a fi precedat\ de deschiderea rigolelor de udare.N. pentru epoca de prim\var\. care se încorporeaz\ imediat printr-o nou\ trecere cu grapa cu discuri. preg\tirea terenului urmând a fi continuat\ `n prim\var\. Terenul l\sat în brazd\ nelucrat\ este definitivat în prim\var\. Dac\ înfiin]area culturii este prev\zut\ pentru a fi efectuat\ prim\vara. urmând a fi încorporate. Aceste îngr\[\minte se încorporeaz\ în sol prin ar\tura de baz\. În cazul înfiin]\rii culturii în epoca de toamn\. chiar dac\ nu se va iriga prin brazde. În acest sens. terenul se elibereaz\ de resturile culturii anterioare [i se fertilizeaz\ cu îngr\[\mintele prev\zute pentru fertilizarea de baz\: 20–25 t/ha mrani]\. ar\tura de toamn\ se las\ în brazd\ nelucrat\.D. toamna. deoarece las\ terenul cu o cantitate mare de nematozi. În acest caz. De asemenea. Se aplic\ eventualele îngr\[\minte. Dual 2-3 l/ha). Modelarea terenului se execut\ în urm\toarele 2-3 zile. acesta se las\ s\ se a[eze sau se t\v\luge[te. care nu au fost administrate în toamn\. STAN. precum [i `n lipsa posibilit\]ii de erbicidare sau îngreunarea efectu\rii acesteia. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în cele dou\ epoci. Preg\tirea terenului se realizeaz\ în func]ie de epoca de înfiin]are. Acest mod de preg\tire (definitiv\) a terenului se poate realiza [i în cazul înfiin]\rii culturii prim\vara. pentru epoca de toamn\. c\ci asigur\ o intrare mai timpurie în câmp. astfel ca terenul s\ aib\ timp s\ se taseze pu]in în vederea sem\natului. 150-200 kg/ha sare potasic\ sau sulfat de potasiu ori numai îngr\[\minte minerale: 250–300 kg/ha superfosfat. Dezavantajele acestui mod de organizare a preg\tirii terenului constau în: tasarea stratului în\l]at [i eventuala necesitate de afânare a acestuia. în prim\var\. în vederea sem\natului. la 25–30 cm. cum ar fi: legume le cucurbitacee. Sem\natul în epoca de toamn\ se practic\ mai ales în zonele cu ierni 56 . de toamn\ sau de prim\var\: toamna. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin lucrarea de modelat. care este obligatorie. ~n ambele situa]ii. printr-o lucrare cu grapa cu discuri. verde]urile. N. Acestea se încorporeaz\ prin gr\pare cu grapa cu discuri. Speciile leguminoase nu se recomand\.

LEGUMICULTUR| II

mai blânde, la mijlocul sau la sfâr[itul lunii noiembrie, astfel ca semin]ele s\ nu germineze pân\ la venirea iernii. Pentru a preîntâmpina încol]irea semin]elor din toamn\ [i deci distrugerea lor prin înghe], în afar\ de sem\natul efectuat târziu, rezultate bune se ob]in prin men]inerea semin]elor înainte de îns\mân]are, timp de 20 ore la temperatura 45-500C, astfel încât con]inutul în ap\ al acestora s\ scad\ la 10 %. De sc\derea con]inutului în ap\ al semin]elor se va ]ine seama obligatoriu la stabilirea normei de sem\nat, respectiv la efectuarea probei ma[inii de sem\nat. Pentru aceast\ epoc\, norma de sem\nat este de 8-10 kg/ha, cu o rezerv\ de 20-30% fa]\ de condi]iile normale, datorit\ riscului de a se pierde o parte din semin]e, din cauza temperaturilor sc\zute din timpul iernii. În cazul sem\natului de prim\var\, epoca optim\ în care acesta se efectueaz\ este cât mai devreme posibil, între 1 martie – 10 aprilie, în func]ie de zon\ [i de condi]iile meteorologice. În mod obi[nuit, pentru sem\nat, se folosesc semin]e uscate. Pentru a gr\bi îns\ r\s\rirea [i a ob]ine o cultur\ cât mai uniform\, se recomand\ umectarea semin]elor înainte de sem\nat sau chiar încol]irea acestora. Norma de îns\mân]are este 6-10 kg/ha. În unele prim\veri, în func]ie de condi]iile meteorologice, sem\natul se poate executa [i mai devreme de 15 martie, între 20 februarie-15 martie. Sem\natul executat cât mai devreme asigur\ o r\s\rire uniform\, iar formarea bulbilor va decurge în lunile iunie-iulie, perioad\ cu zile lungi. Schemele de sem\nat sunt adaptate la condi]iile tehnice existente (fig. 8.5). Pe straturile în\l]ate cu l\]imea de 94 cm se pot aplica trei scheme de sem\nat. În cazul terenurilor neîmburuienate, se seam\n\ patru rânduri dispuse în dou\ benzi, distan]a fiind de 20 cm între rânduri [i 34 cm între benzi. Pe terenurile cu un oarecare grad de îmburuienare, se seam\n\ pe un strat în\l]at câte trei rânduri, la distan]e de 37 cm între ele. În acest caz, se va putea executa pra[ila mecanic\ pe toate intervalele dintre rânduri. O alt\ schem\ de sem\nat are în vedere amplasarea a patru rânduri echidistante pe strat. Uneori, sem\natul se efectueaz\ pe teren nemodelat. În acest caz, se seam\n\ câte patru rânduri echidistante la 24-30 cm în benzi desp\r]ite între ele cu intervale de 66-70 cm. Efectuarea sem\natului, folosind normele de semin]e precizate [i schemele de înfiin]are prezentate, asigur\ (dup\ r\rit) densit\]i cuprinse între 400 [i 700 mii plante/ha. Semin]ele de ceap\ fiind mici con]in o cantitate redus\ de substan]e nutritive. De aceea, se practic\ îmbog\]irea acestora în mod suplimentar cu macro [i microelemente nutritive, prin a[a-numita drajare a semin]elor, adic\ acoperirea semin]elor cu anumite amestecuri organo-minerale. Dac\ în amestecul folosit pentru drajare se adaug\ [i substan]e stimulatoare de cre[tere, rezultatele sunt [i mai bune: semin]ele încol]esc mai repede [i tinerele plante î[i dezvolt\ un sistem radicular puternic. În plus, prin drajarea semin]elor de ceap\ [i sem\natul bob cu bob, se asigur\ repartizarea precis\ [i uniform\ a semin]elor în timpul sem\natului, ceea ce poate elimina lucrarea de r\rit a culturii.

57

N. STAN, N. MUNTEANU

Fig. 8.5 - Scheme de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin sem\nat direct: a - cu patru rânduri pe teren modelat `n benzi; b - cu trei rânduri pe teren modelat (pentru cazul unei `mburuien\ri mari); c - pe teren modelat `n rânduri echidistante; d - pe teren nemodelat, `n benzi de câte patru rânduri echidistante
58

LEGUMICULTUR| II

Lucr\rile de îngrijire. Sem\n\turile realizate în toamn\ se îngrijesc prin lucr\ri de re]inere a z\pezii, pentru protec]ie contra frigului din timpul iernii, sau lucr\ri de eliminare a b\ltirilor, ap\rute în urma topirii z\pezii. În cazul apari]iei crustei pân\ la r\s\rire, se iau m\suri de distrugere a acesteia, folosind o grap\ u[oar\ de m\r\cini sau aplicând 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie, folosind norme de 80-120 m3/ha. Dup\ r\s\rirea plantelor, întrucât exist\ posibilitatea îmboln\virilor determinate de unii agen]i patogeni specifici r\sadurilor, se recomand\ 1-2 tratamente de prevenire [i combatere. Dup\ încheierea rândurilor de plante se aplic\ lucr\rile generale de îngrijire, precum [i o lucrare special\ – r\ritul. Combaterea crustei se efectueaz\ prin pra[ile mecanice [i manuale, care trebuie s\ fie în num\r cât mai mare, prim\vara devreme pentru a înc\lzi [i aerisi solul, iar mai târziu pentru a aerisi solul în vederea refacerii [i dezvolt\rii sistemului radicular. De asemenea, odat\ cu aceasta se distrug buruienile. La ceap\, se recomand\ 2-3 pra[ile manuale [i 4-5 pra[ile mecanice. Combaterea buruienilor este o lucrare deosebit de important\, de care depinde succesul culturii, datorit\ faptului c\ plantele de ceap\ au un grad de competi]ie sc\zut fa]\ de majoritatea buruienilor. O combatere eficient\ a buruienilor nu se poate realiza în afara folosirii erbicidelor. La ceap\, în afar\ de erbicidele aplicate ppi, de mare succes sunt cele aplicate postemergent. În acest sens, se recomand\ erbicidul Afalon 47WP în cantitate de 2 kg/ha, în circa 300 l ap\. R\ritul culturii se realizeaz\ în dou\ reprize: prima, când plantele au 2-3 frunze [i se realizeaz\ cu o s\p\lig\ special\, sub form\ de buchete, la distan]\ de 6-7 cm, iar a doua, dup\ 2-3 s\pt\mâni, când dintr-un buchet se las\ o singur\ plant\ sau dou\, dac\ distan]a este prea mare. În felul acesta, se asigur\ o densitate de 400-500 de mii plante/ha. Având în vedere schemele de înfiin]are a culturii prezentate, la 5 cm între plante se realizeaz\ o densitate de circa 700 mii plante/ha, la 6 cm între plante pe rând se ob]ine o densitate de aproximativ 500 de mii plante/ha, iar dac\ distan]a dintre plantele pe rând este de 7 cm, pe un hectar se vor g\si 420 de mii plante. În cazul schemei cu trei rânduri pe strat, pentru a se realiza acelea[i densit\]i, distan]a dintre plante pe rând se reduce cu aproximativ 2 cm. De exemplu, în acest caz, pentru a realiza o densitate de circa 400 mii plante /ha, distan]a dintre plante pe rând va trebuie s\ fie de circa 7 cm. Aplicarea irig\rii este o lucrare indispensabil\ realiz\rii unei culturi de succes, mai ales în condi]ii de secet\. Primele ud\ri se realizeaz\ cu norme mai mici [i se aplic\ pentru asigurarea necesarului de ap\ în fazele de formare a sistemului radicular [i a unui aparat foliar de 5-6 frunze. Normele de udare mai mari (300-400 m3/ha) se aplic\ în perioada form\rii [i cre[terii bulbului. În total se aplic\ 4-6 norme de udare, din care dou\ când plantele sunt tinere. Înainte de recoltare, cu circa o lun\, este sistat\ irigarea, pentru a asigura o bun\ maturare a bulbilor [i a preveni îmboln\virea acestora. Fertilizarea fazial\ a cepei este un factor tehnologic, care influen]eaz\ major cantitatea de recolt\. De regul\, sunt suficiente dou\ fertiliz\ri faziale cu
59

N. STAN, N. MUNTEANU

îngr\[\minte complexe sau m\car una, dac\ fertilizarea de baz\ nu a fost corespunz\toare (suficient\), dup\ recomand\rile f\cute de Bala[a (1973). La prima fertilizare (facultativ\) se recomand\ 200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sulfat de potasiu. La a doua fertilizare (obligatorie) se aplic\ 100-150 kg/ha azotat de amoniu, 350-400 kg/ha superfosfat [i 200 kg/ha sulfat de potasiu. Prima fertilizare se recomand\ în stadiu de 1-2 frunze adev\rate, iar a doua când plantele încep formarea bulbului. Dumitrescu [i colab. (1998) recomand\ dou\ fertiliz\ri faziale, cu câte 50 kg/ha azotat de amoniu, 60-80 kg/ha superfosfat [i 60 kg/ha sare potasic\, aplicate dup\ al doilea r\rit la interval de circa 20-25 de zile. De un mare succes se bucur\ îngr\[\mintele foliare complexe, organo-minerale produse de I.C.P.A. Bucure[ti. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza, în mod obligatoriu, aplicând lupta integrat\, în care, în afara m\surilor chimice, preventive [i curative, un loc important îl ocup\: prognoza [i avertizarea, folosirea m\surilor agrofitotehnice (în care asolamentul [i igiena materialului folosit la înfiin]area culturilor ocup\ un loc esen]ial), m\surile biologice, în special contra d\un\torilor, [i cele genetice – folosirea cultivarelor rezistente [.a. Agen]ii patogeni [i d\un\torii, simptomatologia atacului [i principalele c\i de prevenire [i combatere sunt prezentate în sintez\ în tabele 8.2 [i 8.3 (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Recoltarea se realizeaz\, de obicei, la sfâr[itul lunii august – începutul lunii septembrie, când frunzele se îng\lbenesc, iar gâtul se înmoaie [i se las\ pe o parte. De asemenea, momentul recolt\rii coincide cu apari]ia primelor tunici pergamentoase. Lucrarea de recoltat se face manual, semimecanizat cu dislocatorul sau complet mecanizat cu ma[ina de recoltat ceapa MRC 1,2 sau combine speciale. În cazul recolt\rii manuale, plantele se smulg sau se disloc\ manual din sol. Plantele dislocate se a[az\ în biloane pe mijlocul stratului sau benzii, unde se las\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni pentru zvântare, uscare a frunzelor [i gâtului [i definitivarea matur\rii. La nevoie, aceasta din urm\, are loc sub [oproane, unde ceapa este aranjat\ într-un strat de 20-30 cm. Condi]ionarea se realizeaz\ când bulbii sunt bine îmbr\ca]i în tunici pergamentoase, gâtul [i frunzele sunt uscate complet, [i, de asemenea, bulbul este complet închis (tare) în zona gâtului. Dup\ condi]ionare (înl\turarea gâtului [i a frunzelor), înainte de introducere în depozitul de p\strare peste iarn\, bulbii pot fi predepozita]i, pân\ la venirea înghe]urilor, în p\tule de 2,5-3 m în\l]ime [i 80-100 cm l\]ime. Produc]ia este de 20-30 t/ha, dar, în condi]ii de tehnologie avansat\, se pot ob]ine, cu deosebire în anii favorabili, peste 35-40 t/ha. 8.1.6.2. Cultura cepei prin arpagic Acest sistem de cultivare a cepei comune este cel mai cunoscut în ]ara noastr\, dar se preconizeaz\ înlocuirea sa cu sistemul de cultivare prin sem\nat direct. De[i cultura prin arpagic este mai scump\, totu[i se mai practic\, datorit\ siguran]ei sale, respectiv a unui num\r mai mic de factori de risc, deoarece sunt eliminate problemele legate de sem\nat, germinare [i r\s\rire, precum [i cele de atac al agen]ilor patogeni în faza de r\sad sau de asigurare a densit\]ii optime prin r\rit.
60

LEGUMICULTUR| II 61 .

N.N. MUNTEANU 62 . STAN.

LEGUMICULTUR| II 63 .

N. STAN. N. MUNTEANU 64 .

LEGUMICULTUR| II 65 .

N. STAN.N. MUNTEANU 66 .

în toamn\. cu încorporare. pentru a preveni infestarea cu semin]e de buruieni. pentru ca eventualele buruieni s\ r\sar\ în vederea distrugerii prin lucrarea de arat. pe baz\ de îngr\[\minte minerale. Terenul se las\ în acest stadiu 2-3 s\pt\mâni. 6-8 l/ha sau Pivot. bogat în elemente nutritive [i lipsit de buruieni. Lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura de ceap\ ceaclama. Se a[teapt\ un moment prielnic pentru efectuarea ar\turii. Alegerea terenului are în vedere asigurarea optim\ a cerin]elor fa]\ de factorii naturali de mediu. exclusiv. în mare m\sur\ asem\n\toare cepei ceaclama. f\r\ ca grosimea brazdei s\ dep\[easc\ grosimea stratului arabil. Tehnologia de cultivare a cepei uscate (pentru bulbi) prin arpagic cuprinde dou\ etape tehnologice: producerea arpagicului [i producerea bulbilor usca]i. se distrug sau se strâng resturile vegetale ale culturii premerg\toare [i se elimin\ de pe teren. în varianta de înfiin]are a culturii prim\vara. a. care asigur\ o anumit\ nivelare a terenului. Între cele dou\ gr\p\ri se administreaz\ circa 200-300 kg/ha azotat de amoniu [i unul din erbicidele specifice ce se aplic\ înainte de sem\nare. Cel mai mare dezavantaj al culturii cepei uscate prin arpagic este acela c\. ce se ob]in printr-o cultur\ special\. este necesar înc\ un an din ciclul ontogenetic. de exemplu. astfel ca aceasta s\ nu prezinte bulg\ri prea mari. în medie. cheltuielile sunt mult mai mari ca la cultura de ceaclama. mai s\rac în elemente nutritive [i mai bogat în argil\. Producerea arpagicului Arpagicul reprezint\ materialul biologic vegetativ folosit la înfiin]area culturi de ceap\ uscat\ (pentru bulbi). ca [i la înfiin]area culturii de ceap\ verde (ceap\ stufat). Planta premerg\toare trebuie s\ fie o pr\[itoare admis\ pentru ceap\. Terenul trebuie s\ con]in\ un sol u[or sau mijlociu. Astfel. executate perpendicular una pe cealalt\. Imediat 67 . materialul de plantat pentru 10 ha de cultur\ pentru bulbi. terenul se mobilizeaz\ cât mai bine prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. De asemenea. mai ales. unde for]a de munc\ manual\ este relativ ieftin\. 6-8 l/ha. Ar\tura se las\ peste iarn\ în brazd\ nelucrat\. Pân\ la aratul din toamn\ se realizeaz\ fertilizarea de baz\ care este. pentru a nu aduce la suprafa]\ un sol mai pu]in lucrat (hardpanul). la adâncimea de 1012 cm. prin realizarea sa.LEGUMICULTUR| II Acest sistem de cultur\ se practic\ aproape exclusiv în fermele [i gr\dinile familiale [i. Ar\tura de baz\ se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm. chiar la noi în ]ar\. pentru realizarea arpagicului: 1 ha arpagic asigur\. se distrug straturile [i rigolele printr-o lucrare cu grapa cu discuri. cu densitate foarte mare a plantelor (peste dou\ milioane plante/ha) Producerea arpagicului se realizeaz\ pe baza unei tehnologii de cultivare. care a fost fertilizat\ cu gunoi de grajd. Fertilizarea de baz\ se realizeaz\ cu 250-300 kg/ha superfosfat [i 150-200 kg/ha sare potasic\. Acesta const\ din bulbi de mici dimensiuni (7-25 mm). Satecid 65 WP. Prim\vara devreme. acolo unde nu pot fi întrunite condi]iile de sol [i cele tehnice necesare culturii de ceap\ ceaclama.

Dup\ prima ploaie sau prima udare se aplic\ un tratament fitosanitar contra agen]ilor patogeni specifici r\sadurilor. echidistante la 12. care va oferi condi]ii mai bune [i asem\n\toare pentru semin]ele ce vor fi introduse în sol. Altfel.5-15 cm. Lucr\rile de îngrijire.5%) Epoca de înfiin]are a culturii trebuie s\ fie cât mai devreme posibil. sub 7-8 mm. la care se mai pot aplica [i alte tratamente suplimentare de stimulare a germin\rii (Stan [i Stan. sau pe un metru liniar se vor plasa 30-50 de semin]e. pentru suprafe]e mari. 10 minute cu o solu]ie de sulfat de cupru 0. Schema de înfiin]are a culturii const\ în amplasarea pe fiecare strat a 6-7 rânduri. în final. iar altele vor produce un arpagic de dimensiuni prea mari. prin lucrarea de modelare în straturi în\l]ate. N. arpagicul va avea dimensiuni prea mici. cu rândurile încheiate. Distan]a între semin]e pe rând va fi. Dup\ începerea r\s\ririi. acelea[i lucr\ri ca la ceapa ceaclama. înfiin]at\ prim\vara. Dac\ solul este u[or sau pentru a evita tasarea f\cut\ de grapa cu discuri. densitatea ini]ial\ a culturii va fi de peste 3 milioane plante/ha. de regul\. Pe teren nemodelat. cultura va avea o densitate corespunz\toare [i va fi uniform\ ca stadiu de dezvoltare. prin competi]ie reciproc\.N. necorespunz\tor calitativ. pentru ca toate semin]ele introduse în sol s\ germineze [i s\ r\sar\. a unei culturi uniforme. cea de-a doua discuire poate fi suplinit\ de o lucrare cu grapa cu col]i reglabili la adâncimea de 6-8 cm (Dumitrescu [i colab. iar la densit\]i prea mari. r\s\ririi [i ob]inerea. în mod practic. 1998). în func]ie de zona climatic\ a ]\rii. ori plantele nu vor fi uniforme. în medie. Preg\tirea terenului se finalizeaz\. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în mod asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. în general. În acest fel. cu norme de circa 100 m3/ha. se aplic\ 1-2 ud\ri u[oare prin aspersie. de la care se elimin\ r\ritul.. În acest sens. Primele lucr\ri au în vedere asigurarea germin\rii. Aceast\ distan]\ [i densitatea corespunz\toare se asigur\ prin folosirea unei norme de sem\nat de 80-100 kg/ha. 68 . cu o zon\ de protec]ie la marginea stratului de 6-7 cm. STAN. MUNTEANU dup\ erbicidare. Dup\ sem\nat sau simultan cu acesta se execut\ o t\v\lugire a sem\n\turii. ori nu se realizeaz\ densitatea specificat\. prin cea de-a doua gr\pare. 1999) sau de protec]ie fitosanitar\ a semin]ei (de exemplu. Acest tratament se repet\ la circa o s\pt\mân\. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de câte 10 rânduri [i cu întervale între acestea de 40-60 cm (Dumitrescu [i colab.. de 2-3 cm. S\mân]a se preg\te[te ca la ceapa ceaclama. cu l\]imea la coronament de 104 sau 94 cm. pân\ la 5-10 aprilie. 1998). multe plante vor pieri. Terenul modelat sau cel nemodelat (pentru suprafe]e mai mici) se poate lucra suplimentar printr-o tasare cu t\v\lugul neted în vederea des\vâr[irii nivel\rii [i asigur\rii unei tas\ri uniforme. care va da na[tere la plante mai pu]in viguroase. mai ales pentru producerea cepei uscate. în caz de secet\ sau de formare a crustei. La densit\]i prea mici arpagicul va fi de dimensiuni prea mari. cultura se irig\ constant cu norme mici pentru asigurarea unei r\s\riri uniforme. În aceste condi]ii. se face încorporarea produselor administrate. Culturii de arpagic i se aplic\.

3. Pr\[itul se efectueaz\ numai manual [i de maximum 2-3 ori.2 [i 8.LEGUMICULTUR| II Odat\ cu primele zile mai c\lduroase este posibil primul zbor al mu[telor cepei [i usturoiului. Dac\ se scap\ momentul de zbor. nu se mai poate realiza. se efectueaz\ una sau dou\ t\v\lugiri a culturii. Primul plivit se realizeaz\ când apar buruienile din primul val. în final. mai ales pentru distrugerea crustei. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va realiza respectând recomand\rile din tabelele 8. 69 . de exemplu cu Afalon. Celelalte lucr\ri sunt: pr\[itul. Combaterea buruienilor se realizeaz\ într-o mai mic\ m\sur\ prin pra[ile. Recoltarea arpagicului este una din cele mai dificile [i mai complexe lucr\ri din cadrul acestei tehnologii. Efectul erbicidului se observ\ dup\ 2-3 zile. inhibitori sau chiar desican]i. În întreaga perioad\ de vegeta]ie se efectueaz\. mu[tele depun ou\. de obicei. în mod deosebit. cultura poate fi respins\ de c\tre inspectoratele pentru producerea semin]elor [i materialului s\ditor. pentru efectuarea tratamentelor chimice contra acestor d\un\tori. plantele ar trebui s\ stagneze în cre[tere. se opre[te irigarea. controlul acestor d\un\tori. prin care sunt eliminate buruienile rezistente la erbicidul aplicat. La un hectar se recomand\ 900-1000 l solu]ie. La apari]ia în mas\ a buruienilor se efectueaz\ o erbicidare. esen]ial este ca produsul folosit s\ nu afecteze calitatea arpagicului [i. care sunt mai pu]ine [i mai pu]in preten]ioase la frig. Rezultatul erbicid\rii se corecteaz\ la 5-7 zile dup\ erbicidare. de regul\. În aceast\ situa]ie. cu circa o lun\ de zile înainte de momentul prev\zut pentru recoltare. iar bulbii s\ prezinte tunici pergamentoase. Lucrarea se efectueaz\ cu s\p\ligi speciale (sapele Wolf). practic. când plantele de ceap\ au cel pu]in 2-3 frunze.începutul lunii august. plantele vor fi infestate [i . Combaterea buruienilor se face prin plivitul manual sau prin erbicidare. urmate de un tratament cu zeam\ albastr\ (sulfat de cupru) în concentra]ie de 1-1. De aceea. printr-un plivit manual. Frânarea sau stoparea vegeta]iei s-ar putea sugera a fi realizate prin folosirea unor retardan]i. vigoarea [i s\n\tatea mugurelui din interiorul bulbului. Fiziologic. din care vor ie[i larvele ce p\trund în sol [i atac\ plantele la nivelul bulbului. În acest scop. La noi în ]ar\ nu se cunosc elementele tehnice necesare aplic\rii acestor substan]e. Cu toate acestea. la sfâr[itul lunii iulie . Lucrarea se realizeaz\. Dac\ s-ar pune `n practice\ aceste recomand\ri. pentru a nu stimula formarea de bulbi (bulbili) prea mari. ca [i la ceapa ceaclama. udatul [i combaterea bolilor [i d\un\torilor în fazele de vegeta]ie [i de maturare a arpagicului. Plivitul manual se face o dat\ sau de dou\ ori. iar buruienile sunt în faza de rozet\. 2-3 ud\ri. Irigarea se face cu mare pruden]\ [i de regul\ cu norme de udare mici (200-300 m3/ha) [i numai în caz de secet\. frunzele s\ se îng\lbeneasc\. adesea plantele î[i continu\ vegeta]ia.5% în care s-a ad\ugat aracet. de[i m\rimea bulbului la peste 70-80% din plante este corespunz\toare. de aceea se va urm\ri zborul acestora (prin capcane cu feromoni). dup\ care se iau m\suri mai severe de oprire a vegeta]iei. combaterea buruienilor. f\r\ a provoca r\nirea plantelor.

Cele trei calit\]i sunt: calitatea I (7-14 mm ∅). La suprafe]e mai mari. este mai susceptibil la vernalizare [i va forma u[or tulpini florale (fu[ti). arpagic de calit\]ile I [i a II-a. Aceast\ lucrare se realizeaz\ mecanizat cu o ma[in\ special\ de calibrat. în condi]ii de umiditate de maximum 80-85% (în cazul temperaturilor sc\zute). calitatea a III-a (20-25 mm ∅). plantele sunt adunate sub form\ de bilon în mijlocul stratului [i sunt condi]ionate prin separarea bulbului de restul organelor prin rupere sau t\iere. arpagicul de pe un hectar asigur\ înfiin]area a circa 10 ha de cultur\ prin arpagic.4) Tabelul 8. MUNTEANU Recoltarea se execut\ manual prin smulgere sau prin dislocare cu ajutorul s\p\ligelor. uscarea complet\ a frunzelor [i tulpinii false. Dup\ aceast\ opera]ie. Acoperirea bulbilor se motiveaz\ prin faptul c\ insola]ia puternic\ poate provoca deshidratarea [i îmboln\virea fiziologic\ [i apoi patogen\ a acestora.4 Condi]iile de p\strare a arpagicului (dup\ Bala[a. A[adar. pentru a evita favorizarea îmboln\virilor. calitatea a II-a (14-20 mm ∅). N. STAN. astfel încât s\ se evite vernalizarea [i s\ se reduc\ cheltuielile necesare p\str\rii (tabelul 8. 70 . adic\ în afara intervalului de 4-180C. plantele (bulbii) î[i definitiveaz\ maturitatea. Plantele smulse sau dislocate se a[az\ sub form\ de rânduri transversale pe strat [i paralele `ntre ele. Definitivarea matur\rii bulbilor const\ în îmbr\carea lor complet\ în tunici pergamentoase. astfel încât bulbii rândului anterior s\ fie acoperi]i de frunzele plantelor care urmeaz\ a fi a[ezate. Arpagicul complet maturat [i sortat se p\streaz\ la temperaturi care s\ nu determine vernalizarea. Bala[a (1973) recomand\ o corelare a temperaturilor optime pentru p\strare cu cele din mediul exterior. În felul acesta.N. Dup\ acest stadiu de maturare. timp de Indiferent 25-35 50-70 10-15 zile Ultimele 6-8 ore de p\strare Indiferent 40 50-70 – înainte de plantare Temperatura din afara spa]iului de p\strare 0C Produc]ia este cuprins\ între 6-10 t/ha din care 4-7 t/ha. urmeaz\ sortarea (calibrarea) pe trei categorii de m\rime sau calit\]i. dislocarea se poate face [i mecanizat. 1973) Condi]iile optime din spa]iul de p\strare Observa]ii Temperatura Umiditatea Toamna Iarna Prim\vara 0 (%) ( C) 3-15 sau 3-15 sau Totdeauna când afar\ 18-20 50-70 mai mare mai mare temperatura este ridicat\ Totdeauna când afar\ Sub 0 1-2 50-70 temperatura scade sub 00C Înainte de plantare. Pentru realizarea culturii de ceap\ uscat\ se folose[te numai arpagic din calit\]ile I [i a II-a. Arpagicul de calitatea a III-a se folose[te la înfiin]area culturilor de ceap\ verde (stufat).

plantarea arpagicului se poate face la distan]e egale între rânduri [i între plante pe rând. O epoc\ ra]ional\ ar fi. cât mai ales pentru uniformitatea plantelor în cultura care asigur\ oportunitatea efectu\rii lucr\rilor de îngrijire [i calitatea acestora. folosind ca material biologic de înfiin]are a culturii arpagicul. O întârziere a înfiin]\rii culturii poate aduce cultura sub inciden]a perioadei cu lumin\ mai redus\. chiar par]ial\. astfel încât s\ se realizeze o densitate de 50-70 bulbi/m2. Producerea bulbilor Bulbii de ceap\ uscat\ se ob]in în al doilea an. cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm. Acest fapt determin\ o inhibare sau reducere a procesului de formare a bulbului (Bala[a. este plasat\ prim\vara cât mai devreme.3). echidistante la 15-20 cm. deoarece formarea crustei nu mai este un factor de risc major. dup\ unii speciali[ti. Materialul biologic îl reprezint\ arpagicul din categoria I sau a II-a. în mod mecanizat 71 . Uneori. semimecanizat sau mecanizat. între 1 [i 15 aprilie. u[or argilos. dar dup\ al]ii se recomand\ ca epoca s\ nu fie prea timpurie. Este important ca arpagicul s\ fie cât mai uniform ca m\rime. Adâncimea de plantare este de 2-3 sau 3-4 cm. Lucrarea const\ din dou\ etape: deschiderea unor rigole mici (de 3-4 cm adâncime). pe teren modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm sau pe straturi efectuate manual. Bulbii de arpagic se preg\tesc înainte de plantare prin aplicarea unor tratamente fitosanitare preventive (tabelul 8. unde este prev\zut\ mecanizarea. Preg\tirea terenului se va efectua în acelea[i condi]ii tehnice ca pentru cultura de ceap\ ceaclama. înfiin]at\ prim\vara. 1973. Înfiin]area culturii este faza tehnologic\ care difer\ în cea mai mare m\sur\ fa]\ de celelalte variante de cultur\ a cepei. în func]ie de condi]iile meteorologice. atât pentru efectuarea plant\rii (adesea mecanizate). de devansarea sau întârzierea plant\rii fa]\ de epoca optim\ (mai adânc la plantarea mai timpurie) etc. Plantarea semimecanizat\ se efectueaz\ pe suprafe]e mari. Plantarea manual\ se efectueaz\ pe suprafe]e mici. astfel ca pr\[itul manual s\ se efectueze de pe rigolele dintre straturi. Cantitatea de material biologic pentru înfiin]area unui hectar de cultur\ este de 500-600 kg/ha arpagic din categoria I de m\rime (7-14 mm). obligatoriu. ca s\ nu se creeze posibilitatea vernaliz\rii bulbilor sau plantelor tinere. în func]ie de zon\.LEGUMICULTUR| II b. Brewster. densitatea recomandat\. dac\ nu se preconizeaz\ realizarea mecanizat\ a lucr\rilor de îngrijire. Este totu[i important de men]ionat c\ solul poate fi mijlociu. în func]ie de textura solului (mai adânc pe solurile u[oare). 1994). dar s\ se asigure. Epoca de înfiin]are. Alegerea terenului urmeaz\ acelea[i reguli ca la cultura înfiin]at\ prin sem\nat direct. mai devreme sau mai târziu cu câteva zile. a lucr\rilor de îngrijire. plantarea se face în rânduri transversale pe strat. Distan]a dintre bulbi pe rând va fi de circa 10 cm. În aceast\ situa]ie. Nivelarea terenului [i tasarea prin t\v\lugire în vederea înfiin]\rii culturii nu sunt necesare la aceia[i indicatori tehnici recomanda]i la `nfiin]area culturii prin sem\nat direct. Plantarea se efectueaz\ manual.

STAN. cu distan]e între benzi de 60-70 cm. pentru realizarea unor produc]ii ridicate. precum [i distrugerea crustei. 1992). iar mecanizat cu o grap\ cu lan]uri corespunz\toare. Dup\ r\s\rire. Se aplic\ circa 200 kg/ha azotat de amoniu. arpagicul se acoper\ manual sau mecanizat cu un strat de sol. lucrarea de pr\[it se completeaz\ cu o fertilizare fazial\ cu 150-200 kg/ha îngr\[\minte minerale complexe sau numai cu azotat de amoniu în aceea[i cantitate. Lucr\rile de îngrijire. se recomand\ efectuarea unei pra[ile mecanice [i a uneia manuale. Dup\ efectuarea acestor opera]iuni. în pozi]ie vertical\ la o distan]\ cât mai uniform\. la aceea[i distan]\ între ele. au un caracter general. de asemenea.N. plantarea se face în benzi de 4-6 rânduri echidistante la 25 sau 28 cm. dar trebuie efectuate în condi]ii optime. N. Aceasta se realizeaz\ când buruienile au ajuns în faza de rozet\. care s\ permit\ accesul tractoarelor în agregat cu ma[inile care vor efectua lucr\rile de îngrijire. Din aceast\ cauz\. În cazul culturii de ceap\ prin arpagic. Fertilizarea fazial\ se repet\ sau se execut\. când bulbul s-a format [i cre[te intens. pentru asigurarea unui spor rapid de elemente nutritive necesar. Pra[ilele se repet\ (îndeosebi cele mecanice) ori de câte ori este nevoie. de 28 cm. Densit\]ile sunt. dar nu mai devreme de momentul când plantele de ceap\ au 3-4 frunze. dar adaptate corespunz\tor. Pe teren nemodelat. mai ales din momentul epuiz\rii rezervelor de hran\ din bulb. putând ajunge pân\ la 5-6 pe toat\ perioada de vegeta]ie. [i pentru c\ realizarea culturii [i produc]iei este mai sigur\. De asemenea. 72 ..5 cm. Manual. Distan]a medie între bulbi pe rând este de 3. îndeosebi pe solurile u[oare. asem\n\toare. în momentul de mare necesitate a plantelor. Schemele de plantare în cazul semimecaniz\rii sunt asem\n\toare cu cele de înfiin]are a culturii prin sem\nat direct. Combaterea buruienilor prin pra[ile este de multe ori (în cazul îmburuien\rilor puternice) indispensabil de a fi completat\ prin erbicidarea postemergent\. care asigur\ aerisirea [i înc\lzirea solului. Plantarea mecanizat\ a arpagicului se realizeaz\ cu ma[ina de plantat bulbi (MPB-8). MUNTEANU (cu un cultivator corespunz\tor echipat). care asigur\ amplasarea a câte patru rânduri pe stratul în\l]at. Uneori. dup\ efectuarea plant\rii se execut\ un t\v\lugit. pe de o parte. plantele se dezvolt\ încet [i se îng\lbenesc. pe direc]ia viitoarelor rânduri de plante. mai ales în condi]ii de secet\. Introducerea bulbilor în sol se realizeaz\ manual prin a[ezarea (distribuirea) bulbilor în rigolele practicate anterior sau mai bine prin distribuirea arpagicului pe rigole [i fixarea lui pe fundul acestora. dac\ temperaturile sunt sc\zute (pân\ la 6-80C). Cele mai folosite scheme asigur\ 400-600 mii plante/ha. în corela]ie [i cu alte lucr\ri aplicate. Dac\ se dore[te plantarea conform altor scheme se vor folosi alte ma[ini. realizându-se o densitate de circa 800-850 mii plante/ha (Butnariu [i colab.0-3. dar de cele mai multe ori cu 10-20% mai reduse (deoarece arpagicul este foarte scump. inclusiv cele de sem\nat. pe de alt\ parte). cel pu]in o singur\ dat\. aceast\ opera]iune se face cu sapa.

este mai suculent [i mai fraged decât ceapa uscat\ (din arpagic sau s\mân]\). Valoarea senzorial\ ([i alimentar\) mai ridicat\ a recoltei const\ în faptul c\ bulbii sunt mari. Ceapa de ap\ are o tehnologie de cultivare în unele privin]e asem\n\toare culturii cepei prin arpagic sau celei prin sem\nat direct. trebuie s\ existe [i o pia]\ sigur\ de desfacere. De obicei. dar cu o iu]eal\ evident atenuat\. Momentul calendaristic al recolt\rii cepei prin arpagic este plasat în perioada 1-15 august. Bulbul are un gust iute dulceag. în condi]ii normale meteorologice. De[i aceast\ cultur\ necesit\ cheltuieli semnificativ mai mari. Obligatoriu se vor efectua 1-2 ud\ri. 1992). Tehnica de recoltare este identic\ cu cea care se practic\ la ceapa ceaclama. iar gustul [i aroma sunt deosebit de apetisante. acest tip de cultur\ nu este cunoscut sau nu se mai practic\. pentru a gr\bi r\s\rirea [i a asigura necesarul de ap\ în faza de dup\ r\s\rit. de exemplu. Recoltarea se efectueaz\ în acela[i moment de dezvoltare a plantelor [i în acelea[i condi]ii tehnice prezentate la cultura cepei ceaclama. dac\ în fazele de formare [i cre[tere progresiv\ a bulbului se manifest\ fenomenul de secet\. recoltarea este devansat\ cu 20-25 zile fa]\ de momentul recolt\rii cepei din s\mân]\. care este primul element de succes.a.3.6. de condi]iile meteorologice ale anului [i de tehnologia de cultivare [i chiar tehnica de recoltare. cu posibilit\]i tehnice pentru irigarea prin brazd\. Indiferent de acestea.. salat\ din boabe de fasole sau din cartofi [. În multe ]\ri. în func]ie de zona de cultur\. exist\ o tradi]ie veche pentru acest tip de cultur\ [i deci o bun\ cunoa[tere a tehnologiei de cultivare. pân\ la 30-35 t/ha. aspectuo[i. Bulbii se consum\ ca salat\ simpl\. De asemenea. Aplicarea ud\rilor nu se mai efectueaz\ dac\ bulbul a ajuns la dimensiunile normale. brânzeturi. deoarece recolta se valorific\ la pre]uri cel pu]in duble. cultura este totu[i rentabil\. ca adaos alimentar proasp\t la unele preparate culinare (ciorbe. Mai mult. asigurarea unei surse de ap\ pentru irigat. În afar\ de acestea. tocan\ pentru iarn\. dup\ plantare se recomand\ o udare cu circa 200-250 m3 ap\/ha. Condi]iile tehnice de realizare a unei asemenea culturi sunt: producerea r\sadului în vederea înfiin]\rii culturii. ori de câte ori este nevoie. aperitive etc) sau salat\ asortat\ cu alte legume sau preparate. 73 . datorit\ cantit\]ii mari de r\sad necesar la unitatea de suprafa]\ [i a cheltuielilor mari cu for]a de munc\ manual\. sunt suficiente 4-5 ud\ri în întreaga perioad\ de vegeta]ie. 8.1. Produc]ia medie este 15-20 t/ha sau chiar mai mult. teren perfect nivelat. dac\ se manifest\ o secet\ prelungit\ prim\vara. pentru anumite zone sau microzone legumicole. Cultura cepei prin r\sad Acest tip de cultur\ denumit [i ceap\ de ap\ se distinge de celelalte prezentate prin faptul c\ materialul biologic pentru înfiin]are este r\sadul. cu norme de udare de 300-350 m3/ha. Aceast\ udare se va realiza f\r\ a r\ci semnificativ solul. la circa 20-25 zile înainte de recoltare. fiind unanim apreciat\ de consumatori. folosirea de soiuri specializate acestui tip de cultur\ care apar]in subspeciei ecologice Australe (Butnariu [i colab.LEGUMICULTUR| II Irigarea se aplic\ în mod obi[nuit.

1998) [i. Un r\sad de bun\ calitate are o vârst\ de 40-45 de zile.. MUNTEANU Alegerea terenului se face în mod asem\n\tor. în mod special. epoca [i schema de înfiin]are [i tehnica plant\rii. Dumitrescu [i colab. inclusiv cu mrani]\ (pân\ la 25-40 t/ha) [i modelarea terenului în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 50 cm sau de 94 (104) cm. De asemenea. În figura 8. Preg\tirea r\sadurilor const\ în fasonarea acestora. textura solului trebuie s\ permit\ efectuarea modului de irigare men]ionat. a. Plantarea r\sadurilor în câmp cuprinde câteva verigi distincte: preg\tirea r\sadului. prezint\ un num\r de 3-4 frunze. Cantitatea de s\mân]\ necesar\ pentru producerea r\sadului pentru un hectar de cultur\ variaz\. De asemenea. mobilizat.a. în zonele mai sudice sau vestice (Banat). gradul de intensivizare a culturii. 1992. eventual. Densitatea r\sadului este de circa 800-1000 plante/m2. Dup\ cum se va vedea. Înfiin]area culturii cuprinde dou\ etape distincte: producerea r\sadului [i plantarea acestui în câmp. Producerea r\sadului se poate realiza în r\sadni]e semicalde sau solarii cu dubl\ protec]ie. fertilizarea [i protec]ia fitosanitar\. afânat [i îmbun\t\]it în compozi]ia sa în proopor]ie de circa 50% cu mrani]\. în func]ie de epoca de sem\nat [i de vârsta r\sadului.0 kg/ha [i 3.6 sunt prezentate dou\ scheme de înfiin]are a culturii [i densit\]ile aferente. nisip. sem\natul se poate efectua [i pe straturi (reci) în câmp. în func]ie de densitatea culturii.5-2. Substratul de sem\nat pentru producerea r\sadurilor este solul existent în spa]iile de ob]inere a acestora. de asemenea. Epoca de sem\nat este plasat\ la mijlocul lunii martie.N. Preg\tirea terenului începe din toamn\ [i se finalizeaz\ în prim\var\. insectofungicide [i. N. în func]ie de condi]iile naturale (natura solului). un sistem radicular bine dezvoltat. norma de s\mân]\ este cuprins\ între 1. Ca deosebiri fa]\ de sistemele anterioare de cultur\ men]ion\m: o fertilizare de baz\ mai abundent\. 74 . Lucr\rile de îngrijire a r\sadurilor de ceap\ sunt cele curente (generale): udarea. ce poate rezulta folosind 1000-1200 semin]e germinabile/m2.0 kg/ha. aceasta este cuprins\ între 250 [i 650 mii plante/ha (Butnariu [i colab.. plivirea. Imediat înainte de plantare se face o mocirlire (inclusiv cu fertilizan]i. acesta trebuie s\ aib\ o pant\ corespunz\toare irig\rii prin brazd\. tradi]ie. aerisirea. Schemele de înfiin]are sunt destul de diverse. îngr\[\minte minerale [. cerin]a consumatorilor fa]\ de m\rimea bulbilor. de aceea. STAN. se aplic\ un tratament fitosanitar complex în momentul scoaterii din r\sadni]\. substan]e bioactive). b.5-4. o în\l]ime de 14-16 cm [i o grosime la colet de 3-4 mm. prin acoperirea straturilor de r\sad cu tunele joase. turb\. dar în afara faptului c\ uniformitatea sa trebuie s\ fie asigurat\. prin scurtarea r\d\cinilor la 5-6 cm [i a frunzelor (limbului fistulos al acestora) la o treime din lungimea ini]ial\. Epoca de înfiin]are este în jur de 10-20 mai. Cele mai multe lucr\ri de specialitate recomand\ pentru 1 ha de cultur\ un necesar de 3-5 kg s\mân]\/ha. condi]iile tehnice.

Schema de `nfiin]are a culturii de ceap\ prin r\sad: a . în final.densitatea = 200-300 mii plante/ha (dup\ Butnariu [i colab. b . o asemenea distan]\ înseamn\ un consum mare de r\saduri (peste 500-600 mii plante/ha) [i implicit cheltuieli mari la unitatea de suprafa]\.. la ob]inerea de plante cu bulbul mic. cu plantatorul. Dumitrescu [i colab. 1998) Pentru o mai bun\ prindere. Folosirea acestor distan]e va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea r\sadului. de circa 200-250 grame. Distan]a între plante pe rând variaz\ între 4 [i 10 cm. cu circa 300 m3 ap\/ha. Fig. se recomand\ efectuarea cu 1-2 zile înainte de plantat a unei ud\ri de aprovizionare. prin aspersie. O distan]\ mare între plante pe rând înseamn\ ob]inerea unor bulbi de peste 6-8 cm în diametru. O distan]\ mai mic\ între plante va duce.densitatea = 500-600 mii plante/ha. 75 .LEGUMICULTUR| II Plantarea se efectueaz\ manual. În acela[i timp. odat\ cu modelarea terenului. 8. 1992. pe rândurile marcate pe strat. cu diametrul de cel mult 4-5 cm. Uneori.. cu aspect deosebit [i o valoare comercial\ pe m\sur\. aceasta poate fi cu 1-2 cm mai mare. care s\ asigure o bun\ umezire a stratului afânat de sol de 10-12 cm. Adâncimea de plantare trebuie s\ asigure introducerea r\sadului în sol pân\ la acela[i nivel la care a fost în r\sadni]\.6 .

În func]ie de precipita]iile din timpul perioadei de vegeta]ie. Pra[ilele asigur\. Asigurarea unui agrofond bogat [i men]inerea acestuia au în vedere [i nevoile ridicate ale plantelor fa]\ de elementele nutritive [i circumstan]ele în care se preconizeaz\ ob]inerea unor bulbi mari. cultura se practic\ în spa]ii protejate. în mod tradi]ional. precum [i ca un apreciat condiment pentru aperitive. datorit\ irig\rii. din punct de vedere agrotehnic. se aplic\ între 5-7 ud\ri. în dou\ reprize. în afar\ de distrugerea crustei [i a buruienilor. par]ial. Cultura în câmp se aseam\n\. atât ca anterioar\. Bulbii de ceap\ prin r\sad. pentru a preveni atacul puternic al agen]ilor patogeni.N. pentru diferite salate. De[i regimul de irigare [i cel de fertilizare prev\d aplicarea unor cantit\]i mai mari de ap\ [i îngr\[\minte cu azot. în luna septembrie. [i sub form\ de funii. combaterea bolilor nu ridic\ probleme deosebite.1. are loc la sfâr[itul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. supe. sufleuri. Cultura cepei verzi (stufat) Aceast\ cultur\ se realizeaz\ pentru a ob]ine o recolt\ sub form\ de ceap\ verde. mai ales c\ dimensiunea acestora este. dar poate ajunge [i la 45-50 t/ha. destinat\ consumului în stare proasp\t\. adic\ o lun\ mai târziu decât la ceapa ceaclama [i dou\ luni fa]\ de ceapa din arpagic. De asemenea. MUNTEANU Lucr\rile de îngrijire a culturii sunt: completarea golurilor. fertilizarea fazial\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. se pot condi]iona. uneori.). Momentul recolt\rii. N. face parte din culturile succesive în câmp. cât [i ulterioar\. din punct de vedere calendaristic. folosind îngr\[\minte complexe (NK) sau numai pe baz\ de azot. [i o afânare permanent\ a solului. Erbicidarea postemergent\ se efectueaz\ cu acelea[i erbicide [i în acelea[i condi]ii tehnice ca la ceapa din arpagic.4. omlete [. 8. Recoltarea se efectueaz\ în acelea[i condi]ii ca la ceapa ceaclama. Fertilizarea fazial\ se realizeaz\. de obicei. Irigarea se face din abunden]\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se va efectua respectând indica]iile din cele dou\ tabele prezentate anterior. a. la preg\tirea unor preparate culinare (ciorbe. Dozele variaz\ în jur de 200 kg/ha [i se apreciaz\ în func]ie de regimul de cre[tere [i dezvoltare al plantelor. când plantele s-au prins [i apoi la circa dou\ s\pt\mâni. aproape dubl\ fa]\ de cea de la ceapa ceaclama sau din arpagic. mai ales în faza de cre[tere a bulbului. iar în lipsa acestuia cu arpagic din clasa a II-a de m\rime (14-20 mm). Cultura se înfiin]eaz\ folosind bulbii de arpagic cu diametru mai mare (arpagic stufat. în vederea valorific\rii [i p\str\rii. Produc]ia este de 25-30 t/ha. numai prin brazd\. o norm\ de udare fiind de 300-400 m3 ap\/ha. Cultura pentru stufat. STAN. exclusiv. inclusiv 76 . cu o cultur\ din arpagic obi[nuit\.6. irigarea. pe brazde. pra[ilele repetate (1-2 manuale [i 4-5 mecanice). care permite o mai bun\ dezvoltare a bulbilor în sol. solarii sau sere. peste 21 mm).a. la 10-15 zile dup\ plantare. Preg\tirea terenului se finalizeaz\ toamna.

sau cu azotat de amoniu. pe care nu b\lte[te apa. astfel. în special toamna. cu patru rânduri echidistante pe strat. Dac\ terenul este nemodelat. folosind o cantitate de fertilizant de 200-250 kg/ha. Lucr\rile de îngrijire sunt identice cu cele de la cultura din arpagic. cu norme nu prea mari (150-200 m3/ha). 77 . În ordine. mai ales s\ se înr\d\cineze destul de bine. pentru a nu r\ci prea mult solul. Bulbii se preg\tesc pentru plantare asem\n\tor culturii obi[nuite prin arpagic. în caz de secet\ prelungit\. [i care se zvânt\ [i se înc\lzesc u[or prim\vara. o densitate de aproximativ 700 mii plante/ha. dac\ nu se mai dispune de stufat. pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare a bulbilor pân\ la venirea primelor înghe]uri. ca s\ nu se taseze). pân\ la venirea iernii. Temperaturile sc\zute pe perioade lungi de timp încetinesc cre[terea. Schema de înfiin]are poate s\ corespund\ celei de la cultura de ceap\ prin arpagic. distan]a dintre benzi va fi de 50-60 cm. Adâncimea de plantare este de 4-5 cm toamna. bulbii s\ porneasc\ pu]in în vegeta]ie. ca s\ se asigure o r\s\rire mai rapid\ a plantelor. plantatul se poate efectua [i mecanizat. Plantarea se efectueaz\ manual (semimecanizat). Dac\ solul este bine preg\tit. astfel ca. deoarece se asigur\ o mai bun\ calitate a lucr\rii (se respect\ mai bine adâncimea. datorit\ procesului sc\zut al rizogenezei [i asimil\rii necorespunz\toare a elementelor nutritive. care asigur\ o densitate de pân\ la un milion de plante la hectar. În epoca de prim\var\ se recomand\ a se folosi. plantarea se efectueaz\ în benzi de [ase rânduri. iar arpagicul se fixeaz\ în sol în pozi]ie vertical\. O schem\ mai modern\ [i mai actual\ prevede amplasarea a circa 5-6 rânduri pe strat. iar arpagicul este bine calibrat. la 15-20 cm între acestea. Norma de plantare este ajustat\ corespunz\tor noilor condi]ii tehnice [i poate s\ ajung\ la circa 1000-1200 kg/ha. În unele situa]ii. corespunz\tor perioadei de vegeta]ie mai scurte de la ceapa stufat. Aceast\ schem\ se recomand\ pe terenurile u[oare. pe teren modelat prim\vara cât mai devreme sau chiar pe teren nemodelat. `n zonele mai reci pe timpul iernii. [i de 2-3 cm prim\vara. pentru ca bulbii s\ suporte mai bine condi]iile din timpul iernii. cu care ocazie se face [i o fertilizare complex\. dar la o distan]\ între bulbi pe rând de circa 4 cm. În aceast\ faz\ ei vor suporta cel mai bine condi]iile de temperaturi sc\zute din timpul iernii. sunt deosebit de importante câteva lucr\ri. cultura de ceap\ stufat se poate realiza [i prim\vara cât mai devreme. norma de plantare este de 4000-5000 kg/ha. Acest mod de plantare este foarte potrivit înfiin]\rii culturii în epoca de prim\var\.LEGUMICULTUR| II prin modelarea terenului. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în epoca 15-20 septembrie. prin aplicarea unei ud\ri. Înfiin]area culturii în prim\var\ se face dup\ acelea[i scheme [i cu acelea[i norme de arpagic. Dac\ este secet\ se vor efectua 1-2 ud\ri. [i arpagicul din clasa de m\rime 14-20 mm. pe teren modelat din toamn\ (cât mai târziu. care asigur\ startul culturii în prim\var\. Dac\ se folose[te arpagicul stufat. se asigur\. Din aceast\ cauz\ este recomandabil a se efectua o pra[il\ mecanic\. uniform ca nivel [i grad de tasare. Lucr\rile de îngrijire pot începe chiar din toamn\.

pe de alt\ parte. Pentru a evita problemele create de o îmburuienare masiv\ a culturii. STAN. de[i se execut\ pra[ilele necesare. De asemenea. iar în plus se prevede o cerin]\ ridicat\ a pie]ei pentru ceapa uscat\. În acest caz. în vederea livr\rii. cultura se va erbicida obligatoriu postemergent cu Afalon sau Satecid (Ramrod). pentru a se efectua tratamentul corespunz\tor de protec]ie a culturii. se iau toate m\surile de parcurgere în mod necesar a lucr\rilor de îngrijire. astfel ca s\ nu fie afectat\ cultura care urmeaz\. Dac\ cerin]ele pie]ei fa]\ de ceapa stufat scad. Aten]ie deosebit\ se va acorda primului zbor al mu[telor care atac\ legumele pentru bulbi. musc\. recoltarea se face în totalitate. Produc]ia care se poate realiza este foarte variabil\. Recoltarea cepei verzi începe din primele zile ale lunii aprilie [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie. N. se vor recolta din cultur\ plantele care corespund standardelor de calitate [i cerin]elor consumatorilor. cultura planificat\ pentru ceap\ verde se poate replanifica pentru ceap\ uscat\. Cultura cepei stufat în solarii Scopul principal al acestei culturi este de a ob]ine recolte cât mai timpurii din punct de vedere calendaristic. condi]ionarea foarte atent\ a fiec\rei plante [i livrarea c\tre pia]\. culturile prea dese se vor r\ri. sortarea plantelor corespunz\toare pentru consum. [i afecteaz\ calitatea comercial\ în cazul recolt\rii [i livr\rii. iar plantele rezultate în urma r\ririi se vor valorifica în condi]iile pie]ei. 78 . când cerin]ele pie]ei sunt foarte mari. Este important de men]ionat un fapt legat de managementul [i marketingul culturii. Prin alegere. În cazul unui atac surpriz\ de nematozi. dar presupune unele cheltuieli suplimentare fa]\ de cultura de câmp. Cultura este relativ simpl\. [i constituie o anticipat\ la culturile de baz\. Dac\ recoltatul se face pe întreaga perioad\ a sezonului. Când plantele sunt mai mari. a plantelor cu simptome de atac. Dac\ stadiul de evolu]ie a culturii este corespunz\tor. MUNTEANU Fertilizarea se poate repeta. viermi sârm\ sau chiar g\rg\ri]\ nu se mai fac tratamente pentru c\ sunt ineficiente. În aceast\ situa]ie se recomand\ recoltarea imediat\. produc]ia este în jur de 20 t/ha. cultura se prezint\ bine [i cu un procent sc\zut de plante cu tulpini false (fu[ti). acestea se condi]ioneaz\ în vrac [i se ambaleaz\ în l\zi de tip P sau M. Ceapa verde se recolteaz\ `ncep\nd din stadiul de 3-4 frunze pân\ la stadiul de formare a bulbului. recoltarea pe alese se recomand\ [i la începutul perioadei de recoltare. Dac\ se aproprie momentul optim de înfiin]are a culturii de baz\. b. stadiul culturii [i cerin]ele pie]ei.N. dar plantele corespunz\toare sunt pu]ine. dac\ este nevoie. în leg\turi de 3-5 pân\ la 11-15 fire. succesul s\u în continuare depinde de agrofondul solului [i de asigurarea apei în sol (70% din IUA). pe de o parte. De exemplu. Când plantele sunt tinere se condi]ioneaz\. în func]ie de epoca de înfiin]are. pentru a accelera ritmul de cre[tere a organelor vegetative [i de formare a recoltei. pe alese.

amplasate pe toat\ l\]imea traveei sau a solarului tunel. acoperirea solariilor se face ca în cazul oric\ror altor culturi. Aerisirea se va face tot timpul când poate s\ apar\ condensul în interiorul solarului. Recoltarea se face e[alonat. cu o band\ de circula]ie pe mijloc. cultura se organizeaz\ astfel ca s\ asigure pia]a în preajma [i în timpul s\rb\torilor de iarn\.0-2. atunci acoperirea lor se poate face toamna. deoarece. imediat ce acest lucru este posibil. Produc]ia poate fi de 20-30 de tone/ha. alegând cele mai dezvoltate plante. Temperatura din solar.LEGUMICULTUR| II Înfiin]area culturii se face din toamn\ pe terenul din solar foarte bine preg\tit.0 kg/m2 arpagic de 14-20 mm diametru. chiar în ferestrele iernii. în func]ie de condi]iile meteorologice. fertilizarea fazial\ (100-150 kg/ha azotat de amoniu la dou\ s\pt\mâni de la r\s\rit). dac\ s-ar cultiva. La solarul tunel. dac\ solariile (numai cele tunel) sunt astfel amenajate ca s\ reziste c\derilor de z\pad\. poate s\ aib\ o varia]ie foarte mare. Dac\ solariile tunel pot rezista c\derilor de z\pad\ din timpul iernii. 1998). De[i aceste solu]ii de înfiin]are a culturi se bazeaz\ pe cercet\rile [i experien]a practic\ de la noi din ]ar\. arpagicul trebuie s\ fie bine înr\d\cinat. astfel ca solul s\ fie mereu umed în limitele men]ionate. În acest moment. recoltarea poate începe dup\ 3045 de zile de la plantare (dup\ Dumitrescu [i colab. prin r\rire. tomate. influen]ând negativ rentabilitatea exploat\rii serelor. Plantarea arpagicului stufat sau a arpagicului din clasa a II-a de m\rime se execut\ în rânduri echidistante la 15 cm. mai ales atunci când nu se poate ob]ine o recolt\ satisf\c\toare în solarii. Distan]a dintre plante pe rând este cât mai mic\ posibil. udarea se efectueaz\ o dat\ sau de dou\ ori pe s\pt\mân\.5-2. În mod obi[nuit. cu un agrofond corespunz\tor (inclusiv pân\ la 60-80 t gunoi de grajd la hectar). Cultura cepei în ser\ se realizeaz\ pentru a satisface cerin]ele pie]ei pe timpul iernii.5 kg/m2 arpagic stufat sau 1. c. Consumul de material de plantat este de 2. Cel mai adesea. de exemplu. Aceast\ epoc\ este avantajoas\ [i pentru produc\tor. dar pentru cazul în care exist\ posibilitatea de înc\lzire tehnic\ suplimentar\ se recomand\ totu[i temperaturi de peste 100C. în func]ie de dotarea tehnico-material\ [i de experien]a profesional\ a fermierului. În mod practic. o umiditate a stratului de sol pe o adâncime de 15 cm de 75-80% din IUA. desp\r]ite cu poteci de 40 cm. dup\ plantare. Adâncimea de plantare este de 3-4 cm. de 40-50 cm. 79 . Factorii de microclimat trebuie s\ asigure condi]iile necesare cre[terii plantelor: cel pu]in 10-140C. înainte de venirea înghe]urilor. pr\[itul sau plivitul. sunt posibile [i alte variante. În a doua jum\tate a lunii ianuarie sau mai târziu de aceast\ dat\ se „provoac\” pornirea în vegeta]ie a culturii printr-o udare cu ap\ cald\ la 18-220C [i asigurarea unui regim de înc\lzire la temperaturi medii de 10-140C. Lucr\rile de îngrijire se rezum\ la: reglarea factorilor de microclimat. Când condi]iile de mediu sunt corespunz\toare. consumul de energie ar fi foarte mare. plantarea se poate realiza [i pe trei benzi egale ca l\]ime..

O alt\ variant\ prevede împr\[tierea arpagicului pe travee. Cantitatea de material de plantat poate varia între 15 [i 25 t/ha. STAN. N. Aroma sa. Usturoiul se consum\ în stadiul de plant\ tân\r\ (usturoi verde) sau ca bulb uscat. astfel ca terenul s\ poat\ fi preg\tit pentru cultura de baz\.N. Usturoiul este o plant\ cu mare valoare alimentar\. Cantitatea de recolt\ condi]ionat\ (produc]ia) poate ajunge pân\ la 30-40 t/ha.1. Plantarea se poate realiza ca [i în cazul culturii dese din solarii. Valoarea energetic\ este de 135 kcal/100g. 4-19 mg vitamina C/100 g produs proasp\t (Popescu [i Atanasiu. condimentarea sau aromatizarea unui num\r mare de produse gastronomice: salate. recunoscut\ [i inconfundabil\. salamuri. de asemenea. 1. vulgare Familia Liliaceae 8. 0.5 cm. Recoltarea se efectueaz\ în mas\. este confirmat [i de denumirea sa: usturoi (care ustur\ limba când este consumat). în func]ie de cerin]ele pie]ei. Cantitatea mare de cenu[\ relev\ rolul usturoiului ca mineralizant în urma 80 . în 2-3 reprize. dar [i arpagicul cu dimensiuni cuprinse între 7 [i 20 mm diametru. 6-7% protide. De asemenea. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. cel mai târziu. MUNTEANU Înfiin]area culturii poate începe la jum\tatea lunii noiembrie [i se poate prelungi. de[i este mai pu]in agreat\ de unele popoare. 0.7% celuloz\. se folose[te în industria conservelor. face ca usturoiul s\ fie unanim acceptat în gastronomia din cele mai multe ]\ri. dup\ circa o lun\ poate începe recoltarea. mai ales în reglarea presiuni sanguine. Se folose[te la prepararea. ssp. pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie. fripturi.44% cenu[\. La toate acestea se adaug\ valoarea sa terapeutic\. cârna]i. În func]ie de temperatura din ser\. în primul rând arpagicul stufat. mrani]\ [i nisip. uniformizarea sa într-un singur strat cu grebla [i apoi acoperirea sa cu un amestec nutritiv asem\n\tor celui folosit la producerea r\sadurilor sau format din sol de gr\din\. condimentar\ [i aromatic\. Valoarea sa multipl\ are la baz\ compozi]ia sa chimic\ impresionant\ prin num\rul de compu[i. Acest strat are grosimea de circa 1-1.6% lipide. supe. mai ales în medicina modern\ naturist\. Aceast\ ultim\ perioad\ de înfiin]are este impus\ [i de faptul c\ recolta de ceap\ din ser\ începe s\ fie puternic concurat\ de cea din solarii. 8. USTUROIUL COMUN Allium sativum L. este deosebit de apetisant\. bulbili se mai numesc [i „c\]ei” (pentru c\ „mu[c\” limba [i mucoasa bucal\). Materialul de plantare îl constituie.2. Urmeaz\ apoi o udare din abunden]\ cu o norm\ de 100 m3/ha. Valoarea sa terapeutic\.2. C\]eii de usturoi uscat con]in: 20-26% glucide. de neînlocuit. 2000). Gustul s\u picant.

Deosebit de importan]i sunt factorii: virozele. D\r\[ti-Ilfov. este asem\n\toare cu cea a cepei comune din arpagic. La noi în ]ar\ este una din cele mai vechi specii legumicole. 22 t/ha în Liban. zona central\ [i de sud a Asiei [i mun]ii Caucaz [i Carpa]i. difteriei. Bosanci [i Cop\l\u (Nordul Moldovei). (Butnariu [i colab. pe tot parcursul anului. 1994). formele actuale au evoluat în dou\ centre secundare: bazinul mediteraneean [i China. Originea [i aria de r\spândire Usturoiul este cunoscut în cultur\ de peste 7-8 mii de ani. Factorii de risc se aseam\n\ cu cei ai cepei din arpagic. nematozii [i musca usturoiului. Uniunea European\ este primul produc\tor mondial (14%). în ambele emisfere. Fitoncidele asigur\ un spor terapeutic deosebit.2. Ca. în general. Fe [. Produc]ii foarte mari la hectar se ob]in în ]\rile cu climat deosebit de prielnic: peste 25 t/ha în Egipt. Importan]a economic\. prin faptul c\ distrug anumi]i microbi. în condi]iile în care rata de înmul]ire este destul de sc\zut\: de regul\. Uleiul eteric con]ine compu[i pe baz\ de sulf. 8. Cultura se înfiin]eaz\ în câmp [i. I[alni]a-Amaradia. 13. ~n ce prive[te vitaminele. La noi în ]ar\. 81 .a..LEGUMICULTUR| II consumului: macroelemente (P.). cu 240 mii tone. 2000). dar mai ales între paralelele 300 [i 450 latitudine nordic\ [i sudic\ (Chaux [i Foury. În rest. Cel mai mare produc\tor european este Spania. În SUA se ob]in 12 t/ha. holerei [. usturoiul se eviden]iaz\ prin con]inutul ridicat în complexul de vitamine B. Na. citat de Popescu [i Atanasiu. Principalele centre de origine sunt: bazinul M\rii Mediterane. R`mnicu S\rat-Buz\u. cu produc]ia unui hectar se înfiin]eaz\ maximum 10 ha de cultur\. vitaminele C [i E. nu se înregistreaz\ mai mult de 5-6 t/ha. în solarii. Cultura presupune cheltuieli mari cu materialul pentru înfiin]are. S. usturoiul se cultiv\ în toate zonele legumicole ale ]\rii. probabil din specia A. 1999. K) [i microelemente (Mn. urmat\ de Argentina (3%) [i Mexic (3%). Un handicap serios al acestei culturi îl reprezint\ produc]iile mici (5-6 t/ha). aproape 2/3 din produc]ia vest-european\. 1992). Usturoiul se cultiv\ în prezent pe tot globul unde sunt întrunite cerin]ele sale de exigen]\ ecologic\. R\chiteniT\m\[eni (Roman). care confer\ aroma specific\. Cu. cum sunt cei ai febrei tifoide. longiscuspis. Importan]a agrofitotehnic\. dar cerin]ele mari ale pie]ei. asigur\ o bun\ rentabilitate economic\.a. lucr\rile de îngrijire necesit\ cheltuieli ca pentru ceapa comun\ din arpagic.000 ha.4 t/ha în Bangladesh (dup\ Anuarul FAO. dar în decursul timpului s-au remarcat unele bazine renumite pentru aceast\ cultur\: Cenad.2. 17 t/ha în Sudan. [i pre]urile deosebit de avantajoase. de[i condi]iile naturale permit produc]ii de 10-12 t/ha. Cultura se înfiin]eaz\ cu bulbilii care compun bulbul. Chaux [i Foury (1994) consider\ c\ usturoiul provine din Asia central\. eventual. iar în România. La nivel mondial se cultiv\ circa 380.

Discul. Particularit\]i botanice [i biologice În condi]iile de la noi din ]ar\. mai sub]iri ca cele de la ceap\. ajungând s\ prezinte muchii. formând a[a-numi]ii bulbili. alc\tuind. R\d\cinile adventive sunt sem\n\toare celor de la ceap\. STAN. Tulpina florifer\ nu se formeaz\ în condi]iile din ]ara noastr\. dup\ care devine circular\. Tulpina. gâtul plantei sau tulpina fals\. R\d\cina. usturoiul formeaz\ o tulpin\ subteran\. cu înmul]ire vegetativ\. cu care se prinde de discul bulbului [i un mugure care este acoperit de pulpa bulbilului. lungi de 20-50 cm [i late de 3-5 cm. care de fapt este o frunz\ tuberizat\ (îngro[at\. Fructul este o capsul\ valvicid-loculicid\. iar cea interioar\ mai mult sau mai pu]in concav\. netede [i lucioase. într-un singur plan. din care. usturoiul este o plant\ anual\. ci bulbili aerieni. [i poate varia de la 4 la 60. La vârful tulpinii se formeaz\ inflorescen]a.3. c\p\]âna sau c\ciulia de usturoi. tipic\ soiului (Zanoschi [i Toma. reunite în umbele false. Teaca frunzelor este mai lat\ în zona bulbului. iar limbul. În condi]iile în care se formeaz\ flori asem\n\toare celor de ceap\. acestea sunt grupate în cime unipare. de culoare alb\ sau violacee. de m\rimea unui bob de porumb. cilindrice. cel mult egal cu num\rul de frunze. În unele condi]ii – la noi în ]ar\. trimuchiat\. Fiecare frunz\ str\punge teaca celei anterioare.N.2. iar s\mân]a este alungit\. Fiecare bulbil este acoperit cu o frunz\ protectoare pergamentoas\ (tunic\). aceasta nu con]ine flori. cu condi]ii asem\n\toare centrelor de origine. 1985). N. se vor forma bulbi (c\p\]âni) cu mai mul]i bulbili. Un bulbil este alc\tuit dintr-o tulpin\ mic\ sub form\ de disc. Bulbilii interni sunt din ce în ce mai mici [i mai pu]in curba]i. La noi în ]ar\. 82 . Mugurii axilari se tuberizeaz\. este reprezentat\ de r\d\cinile normale. care sunt generate de ]esuturile rizogene ale tulpinii subterane. în anul urm\tor. se formeaz\ bulbi de m\rimea [i forma unui bulb de arpagic. În sol. Florile se formeaz\ într-o inflorescen]\ amplasat\ la apexul tulpinii. este dirijat. denumi]i popular [i „c\]ei”. În alte zone de cultur\. Bulbilii de la periferia c\p\]ânii au fa]a exterioar\ convex\. 1985). MUNTEANU 8. alternativ (la dreapta sau stânga). sub form\ de jgheab. În axila frunzelor se formeaz\ mugurii. tecile frunzelor [i c\]eii formeaz\ bulbul. în caz c\ se formeaz\ tulpina aerian\ cu inflorescen]\. întâmpl\tor – plantele formeaz\ tulpini aeriene de 25-100 cm. iar de pe cea superioar\ apar frunzele. cu vârful ascu]it. Din ace[ti bulbili. Bulbul sau c\p\]âna are form\ rotund-ovoidal\ sau rotund-turtit\ [i prezint\ pe suprafa]a sa jgheaburi longitudinale în zona de separare dintre bulbili. usturoiul se comport\ ca o plant\ peren\ sau bienal\. prin suprapunere. c\rnoas\). denumit\ [i disc datorit\ formei sale. De pe partea inferioar\ a discului se formeaz\ r\d\cinile adventive. iar dup\ formarea bulbului. în anul viitor. de r\d\cinile adventive. Într-un bulb se afl\ un num\r de bulbili. Frunzele sunt liniare. de culoare neagr\ (Zanoschi [i Toma. ca [i la ceap\.

De[i plantele bine înr\d\cinate rezist\ pân\ la minus 20-240C. ace[tia trebuie s\ parcurg\ o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute care provoac\ induc]ia mugurilor. pu]in rezistent\ la usc\ciune. care inhib\ formare bulbililor [i deci a bulbilor multimugurali. Astfel. Importan]a acestui factor const\ în faptul c\ planta este sensibil\ la termoperioad\. pentru ca bulbilii s\ evolueze în bulbi normali (multimugurali). având în vedere preten]iile mari ale sistemului radicular fa]\ de aer. Brewster. Dac\ bulbii au fost p\stra]i la temperaturi de 24-250C. în general. nu formeaz\ l\stari floriferi. Ini]ierea form\rii bulbilor multimugurali este favorizat\ de zilele lungi [i cu un spectru de radia]ii. bulbii sunt mijlocii-mari. rezistente la temperaturi sc\zute. De I[alni]a). asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. Chaux [i Foury. de asemenea. 83 . bulbii sunt mijlocii-mari [i reprezint\ o form\ ecologic\ de prim\var\. Grupa continental\ (Caucaz. reprezint\ forma de toamn\. în cazul raportului raze ro[ii: raze infraro[ii în favoarea razelor infraro[ii. este rezistent\ la secet\. Ecologic. Coroborând preten]iile usturoiului fa]\ de temperatur\ [i lumin\ rezult\ c\ pentru realizarea unei culturi performante este necesar ca înfiin]area culturii s\ se fac\ din toamn\ sau prim\vara cât mai devreme. temperaturi sc\zute [i p\strare îndelungat\. ~n general. În timpul vegeta]iei. Usturoiul are preten]ii variabile fa]\ de ap\. Temperatura este un factor deosebit de important în succesul culturii. De Rm.2. Plantarea târzie pune tinerele plante sub inciden]a unei perioade cu zile mai scurte. cerin]e mai mari se manifest\ în prima parte a vegeta]iei. De D\r\[ti. temperatura optim\ este de 18-200C. care determin\ asfixierea r\d\cinilor. f\r\ a forma bulb (Bala[a. Dup\ Butnariu [i colab. iar dup\ plantare nu au parcurs o perioad\ cu temperaturi mai sc\zute. Soiurile din forma ecologic\ continental\ sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute (de exemplu. r\s\rirea are loc începând cu temperaturi de 4-50C. bulbilul nu mai evolueaz\ normal. Rela]iile cu factorii de mediu Rela]iile usturoiului cu factorii de mediu trebuie interpretate în func]ie de formele ecologice care se cultiv\ în Europa [i la noi în ]ar\.4. pentru o bun\ cre[tere a plantelor [i formarea bulbililor în bulb. Apa. Usturoiul nu suport\ semiumbra [i este o plant\ de zi lung\. Dup\ aceea. de[i ambele grupe zonale sau ecologice sunt. corespunz\tor apartenen]ei la una dintre cele dou\ grupe ecologice. (1992) exist\ dou\ grupe sau forme ecologice ale usturoiului comun: continental\ [i premaritim\. cu un nivel mai redus al apei. 1994. Lumina este un factor la fel de important ca [i la ceap\. În mod deosebit se vor evita sau se vor elimina b\ltirile.LEGUMICULTUR| II 8. 1994). este necesar\ asigurarea unui regim aero-hidric mai echilibrat. formele apar]inând grupei continentale fiind mai rezistente la secet\. Asia Mic\). formeaz\ un bulb mic. Grupa premaritim\ (Europa de sud-est. S\rat). Carpa]i) nu formeaz\ l\stari floriferi. unimugural (unitar) sau vegeteaz\ continuu. pe când cele ce apar]in grupei premaritime necesit\ un nivel mai ridicat al umidit\]ii din sol [i aer. temperaturi sc\zute [i p\strare. comparativ cu cele din forma ecologic\ premaritim\ (Amaradia. 1973.

consumul specific este: N=11 kg. Totu[i. 1994). precocitate. precum [i pentru zvântarea [i înc\lzirea mai u[oar\ a terenului în prim\var\. 84 . Se distrug resturile vegetale [i se efectueaz\ o lucrare cu grapa cu discuri. se are în vedere faptul c\ epoca de plantare este în jurul perioadei de 10-15 octombrie. solul trebuie s\ aib\ un agrofond mai bogat.5 kg [i S= 5 kg. Plugul va fi în agregat cu o grap\ cu col]i fic[i. dar mai energic\. MgO=0. astfel ca terenul s\ nu fie bulg\ros. 1998).a. Preg\tirea terenului se definitiveaz\ prin modelarea terenului în straturi în\l]ate. unele insecticide (tabelul 8. suplimentar. Elementele nutritive trebuie s\ fie mai în abunden]\ fa]\ de necesarul de la cultura de ceap\. mai ales dac\ la cultura premerg\toare nu s-a efectuat fertilizarea organic\. preg\tirea terenului începe cel târziu la 1 octombrie. Lucrarea cu freza este prea scump\.D. pulverizeaz\ solul. K2O=5. P2O5=3-4.5 kg. Între cele dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri se pot administra. Imediat dup\ arat se efectueaz\ dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri G. Alegerea terenului se face respectând acelea[i exigen]e ca la cultura de ceap\. dup\ care se aplic\ fertilizarea de baz\.5 kg (dup\ Butnariu..0 kg. cu l\]imea la coronament de 94 (104) cm. un exces de azot poate determina formarea bulbilor laterali. preventiv. favorizând formarea crustei ulterior preg\tirii terenului.2. Soiuri Sortimentul de soiuri care se cultiv\ în lume este relativ larg [i se clasific\ dup\ apartenen]a la grupele ecologice. prin lucr\ri asem\n\toare culturii de ceap\. Lucrarea de modelat se efectueaz\ exclusiv pentru evitarea b\ltirilor.. ba mai mult. care îngreuneaz\ recoltarea. culoarea tunicilor.5 (dup\ Dumitrescu [i colab.3). Cerin]e mai mari sunt pentru azot [i potasiu.-3. cultura de usturoi se poate realiza din toamn\ sau din prim\var\.6.2. Ca solu]ii în acest sens sunt: efectuarea la câteva zile dup\ eventualele ploi sau dup\ o udare de aprovizionare. Ar\tura de baz\ se face cu deosebit\ grij\. prin reglarea unghiului de înaintare a bateriilor de discuri. Dac\ înfiin]area culturii se face din toamn\. se mai execut\. O prezentare a soiurilor cultivate în România este realizat\ în tabelul 8. Tehnologia de cultivare Ca [i în cazul culturii de ceap\ comun\ prin arpagic. pe cât posibil. N. 8.5. 1992): Dup\ Chauy [i Foury (1994) la o produc]ie de 10 t/ha. culoarea frunzelor acoperitoare [. s\ includ\ [i aplicarea a 20-30 t/ha mrani]\. dar bine structurat. Dac\ solul nu este corespunz\tor. 1-2 lucr\ri cu combinatorul.2. reglat\ pentru o grapare mai pu]in profund\. în func]ie de grupa ecologic\ de care apar]in soiurile folosite. În acest caz.N. K2O=8-10 kg. P2O5=1. practicarea aratului la o adâncime diminuat\. Preg\tirea terenului începe din toamn\. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori: N=6.0 kg. STAN. precum [i reduce capacitatea de p\strare (Brewster. 8. MUNTEANU Solul trebuie s\ fie u[or [i fertil sau mijlociu. care.

LEGUMICULTUR| II 85 .

este mai pu]in recomandat\ pentru c\ asigur\ mai greu uniformitatea adâncimii [i distan]ei de plantare. ceea ce presupune c\ se folosesc bulbilii cei mai mari (Chaux [i Foury. afecta]i de atacul nematozilor. deoarece realizarea densit\]ii nu mai este afectat\ de exigen]ele iernii. MUNTEANU Dac\ înfiin]area culturii se va realiza în prim\var\. dar nici din centrul bulbului. neprovenind nici de la exteriorul bulbului. pentru c\ se consum\ o cantitate prea mare de material biologic (de[i ace[tia sunt cei mai rezisten]i la frig [i genereaz\ plante mai viguroase). la distan]e egale între ele de 25-28 cm. Plantarea mecanizat\. Adâncimea de plantare este mai mic\ (3-4 cm). Înfiin]area culturii în prim\var\ se realizeaz\ respectând acelea[i recomand\ri ca la ceapa comun\. norma de plantare este de 400600 kg bulbili/ha. bulbii maturi se afl\ într-un stadiu dormind. Plantarea bulbililor se face manual sau semimecanizat (prin deschiderea rigolelor de plantare). cu o distan]\ între plante (bulbili) pe rând de circa 5-7 cm. se poate face toamna sau prim\vara. Materialul de plantare este într-o cantitate mai mic\. finalizându-se cu ar\tura de baz\. f\r\ a r\s\ri neap\rat sau chiar nu este de dorit ca „germenele” s\ ias\ din sol. Epoca de toamn\ este stabilit\ a fi la mijlocul lunii octombrie. Plantarea se poate efectua cu prioritate în mod mecanizat. 1994). Deosebit de important este de cunoscut faptul c\. Schema de înfiin]are este de patru rânduri pe stratul în\l]at. care se las\ în brazd\ nelucrat\. care este cea mai favorabil\ pentru germinare [i r\s\rire. Dac\ plantele r\sar [i frunzele sunt distruse de gerurile puternice. a[a dup\ cum s-a men]ionat deja. adesea. Surprinz\tor este faptul c\ în Fran]a se practic\ densit\]i de 2-3 ori mai mici. preg\tirea terenului în toamn\ se va realiza în mod obi[nuit. a[a cum se procedeaz\ la cultura de ceap\. Lucr\rile de preg\tire a terenului se continu\ în prim\var\. asem\n\toare cu cele de la ceapa din arpagic. La culturile de toamn\ se va aplica o udare pentru a asigura înr\d\cinarea 86 . astfel ca pân\ la venirea temperaturilor negative bulbilii s\ se înr\d\cineze. dup\ literatura [i practica de la noi din ]ar\. N. de[i cantitatea de bulbili este de 2-3 ori mai mare (1200 kg/ha). care este obligatoriu. care trebuie s\ fie de m\rime mijlocie. cultura nu este obligatoriu compromis\ atâta timp cât baza mugurelui [i tulpina subteran\ nu au fost afectate. folosind acelea[i ma[ini ca la plantarea arpagicului. Prin plantarea manual\ se realizeaz\ fixarea bulbilor în sol în pozi]ie vertical\. timp de 2-3 luni (o parte din aceast\ perioad\. bulbii o petrec în câmp. dup\ plantare) (Chaux [i Foury. 1994).N. STAN. Pentru realizarea acestei densit\]i. asigurând o densitate de 400-500 mii plante/ha. dup\ recoltare. Lucr\rile de îngrijire sunt. Ie[irea din starea dormind\ se realizeaz\ prin p\strarea usturoiului de plantat la temperaturi de circa 70C. de[i posibil\. Adâncimea de plantare este 4-5 cm. Înfiin]area culturii. în cea mai mare m\sur\. Materialul de plantat îl reprezint\ bulbilii. pentru c\ sunt prea mici [i.

Cultura de usturoi verde (stufat) Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în acela[i mod ca ceapa stufat: toamna sau prim\vara. De regul\. care este mai scump\ [i.7% hidrocarbona]i (din care 2. 8. se vor urm\ri acelea[i verigi tehnologice.3% monozaharide. mai ales cu azot (azotat de amoniu) sau cu azot [i sulf (sulfat de amoniu sau azotat de amoniu [i sulfat de potasiu).4% gr\simi. 2-3% proteine. prin r\rirea culturilor realizate din toamn\. e[alonat. vitamine [i fitoncide. Pra[ilele repetate [i aplicarea azotului sunt considerate elementele de succes ale culturii (mai ales în cazul atacului de nematozi [i larve). Dac\ exist\ cerin]e ale pie]ei în acest sens. 4. 0. Calendaristic. dup\ recomand\rile f\cute de Chaux [i Foury (1994).5% cenu[\ (s\ruri minerale). repornirea `n vegeta]ie („întoarcerea”) a bulbilor [i îmboln\virea lor. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. în cazul apari]iei unor ploi.5% celuloz\ brut\). Prazul este o plant\ legumicol\. Întârzierea recolt\rii poate determina desfacerea c\]eilor de pe bulb în sol. Recoltarea se realizeaz\ în momentul când bulbii sunt aproape de maturarea deplin\ [i gâtul plantelor s-a înmuiat [i l\sat pe o parte. în condi]iile de la noi din ]ar\. de la care se consum\ frunzele [i tulpina fals\ în stare proasp\t\ sau preg\tit\ sub form\ de diferite mânc\ruri. 6. Valoarea sa alimentar\ este determinat\ de con]inutul s\u chimic: 10-13% substan]\ uscat\. provoac\ arsuri gastrice. La fel se poate proceda [i la cultura înfiin]at\ prim\vara. În felul acesta se previne întârzierea culturii [i intrarea sa sub inciden]a zilelor mai scurte. Produc]ia este de 5-6 t/ha. dar poten]ialul soiurilor atinge. Familia Liliaceae 8. mai ales dac\ aceasta a fost întârziat\ [i survine o perioad\ lung\ de secet\. Aten]ie deosebit\ se acord\ aerisirii solului prin pra[ile [i aplic\rii fertiliz\rii faziale. De[i valoarea sa alimentar\ [i terapeutic\ este mai redus\ ca cea a cepei 87 . iar frunzele încep s\ se îng\lbeneasc\.3. mai ales dac\ pre]urile de valorificare sunt mai avantajoase.3. cultura în câmp se practic\ mai rar. în teren deschis sau în solar. În principiu. care asigur\ regenerarea sistemului radicular [i revigorarea plantelor (dup\ opinia legumicultorilor din bazinele cu tradi]ie pentru aceast\ cultur\). înlocuie[te ceapa. 0. În foarte multe din preparatele culinare. acestea pot fi satisf\cute prin recoltarea pe alese.3-0. dac\ nu au survenit precipita]ii. pân\ la 10-12 t/ha. iar cel de prim\var\ o lun\ mai târziu.4% dizaharide [i 1. adesea.LEGUMICULTUR| II bulbililor.8-1.1. PRAZUL Allium porrum L. usturoiul de toamn\ se recolteaz\ în luna iunie.

În Europa de Vest se ob]in anual aproape 660 mii tone.25 m (Maier. Asia de Sud-Est.3. dar destul de mari în anumite zone ale ]\rii. gâtul (tulpina fals\) [i frunzele. ceea ce demonstreaz\ o origine comun\. din care peste o treime (230 mii tone) se realizeaz\ în Fran]a. dar se cultiv\ cu prec\dere în anumite zone. prazul este cunoscut în întreaga lume. mult mai puternic dezvoltate. R\d\cina. s-a r\spândit apoi în tot Imperiul Roman. Cultivat de egipteni [i greci. cât [i în timpul p\str\rii. fructe [i semin]e. astfel. Împ\ratul Nero folosea mult prazul pentru a-[i reface vocea [i. bienal\. de[i cultura se realizeaz\ prin r\sad. 105 mii tone realizeaz\ Belgia [i 75 mii tone Olanda. 1992). de[i studiile cariologice arat\ c\ acesta are un num\r somatic de cromozomi dublu (2n = 32) fa]\ de ceap\ [i usturoi (2n =16). MUNTEANU sau a usturoiului. ca [i celelalte alliacee din grupa cepei ce au fost prezentate. N. formate pe partea inferioar\ a discului sunt. suprafe]ele ce se înfiin]eaz\ nu trebuie s\ fie prea mari.2.3. f\r\ a dep\[i cererea pie]ei. Faptul c\ este o legum\ cu tradi]ie în anumite zone ale ]\rii. care se g\sesc în compozi]ia sa. La noi în ]ar\ se cultiva pe suprafe]e mai restrânse. Particularit\]i botanice [i biologice Prazul este o specie ierboas\. cum ar fi Oltenia [i Banat. Peninsula Balcanic\. de câteva mii de ani î. cu un redus grad de perisabilitate. În primul an de via]\ formeaz\ un bulb mic. Originea [i aria de r\spândire Prazul este o specie la care nu se cunosc str\mo[ii s\lbatici. Plantele de praz produc. cu înmul]ire sexuat\. cum ar fi Europa occidental\. În orice caz. îns\. prin rusticitatea sa. În primul an din ciclul ontogenetic. de aceea. 2000). H. Tulpina. Importan]a agrotehnic\.3.. 1969). este cunoscut în cultur\ din antichitate. America de Nord [i America de Sud (Butnariu [i colab. (ajut\ la tratarea florei anaerobe [i la restabilirea peristaltismului normal) asigurându-le. 8. atât la transport [i la comercializare. Se presupune c\ centrul de origine al acestei specii este bazinul mediteraneean. Prazul. 8. pentru a asigura o bun\ comercializare. R\d\cinile adventive. are o tehnologie u[or de realizat. era poreclit “Mânc\torul de praz” (Chaux [i Foury. STAN. În prezent. iar în al doilea o tulpin\ aerian\ cu flori. datorit\ inciden]ei mai reduse a factorilor de risc întâlni]i la ceap\ [i usturoi. prazul formeaz\ o tulpin\ 88 .N. C [i PP). dou\ tipuri de r\d\cini. Valoarea energetic\ este de 25-30 kcal/100g (Popescu [i Atanasiu. Importan]a economic\ rezult\ din faptul c\ realizeaz\ o cantitate mare de recolt\. prazul este important prin faptul c\ e mai bine tolerat de persoanele suferinde de stomac. [i acestora posibilitatea s\-[i satisfac\ nevoile de fitoncide [i vitamine (B. Africa de Nord. 1994). p\trunzând în sol pân\ la 1.

în mod alternativ. La baza lor. este de culoare alb\. În anul urm\tor. (1992) prezint\ dou\ forme ecologice: una de tip sudeuropean (bulg\resc). roz sau violacee. Pe por]iunea limbului. frunzele sunt orientate într-o parte [i în alta. Butnariu [i colab. înalt\ de 80-120 cm. Fructul [i semin]ele sunt Fig. care prezint\ un picior mai scurt [i gros. din acest mugure se formeaz\ tulpina aerian\. Pe acest disc.4. cu rezisten]\ mai slab\. sunt formate numai din teac\ [i limb. picior (tulpin\ fals\) lung [i o rezisten]\ la p\strare mai sc\zut\. Rela]iile cu factorii de mediu Plantele de praz sunt viguroase [i vivace.LEGUMICULTUR| II subteran\ sub form\ de disc foarte turtit [i de dimensiuni mai mici ca la ceap\. mu[te). Frunzele. tecile sunt pu]in mai îngro[ate. Inflorescen]a este acoperit\ de un spat univalv (bractee membranoas\). sub form\ de jgheab. în func]ie de zonele globului unde a evoluat dup\ ce a fost luat în cultur\.Planta de praz `n primul an asem\n\toare cu cele de la ceap\. florifer\.7 . fiind liniar.2 cm la baz\ [i 0. 1985). într-un singur plan vertical. alc\tuind o forma]iune cilindric\. Florile se aseam\n\ [i au aceea[i morfologie ca florile de ceap\. Aceast\ tulpin\ fals\ se continu\ cu limbul frunzelor. Limbul la praz se aseam\n\ cu cel de usturoi. cu o rusticitate evident\. dac\ sunt din interior [i de culoare verde. ca la toate speciile alliacee. Pe restul por]iunii lor. dar dimensiunile sale sunt mult mai mari: 60-80 cm lungime [i 4-6 cm l\]ime. Polenizarea este alogam\ entomofil\ (albine. care are vârful mult mai lung fa]\ de cel de la ceap\. dac\ sunt din exterior. se insereaz\ frunzele prin tecile lor [i un mugure. Aceasta este erect\. formând un bulb mic sau mai pu]in evident. glauc\. pe partea sa superioar\.4-0. sunt albeg\lbui. denumit\ tulpin\ fals\. groas\ de 1-1.5 cm sub inflorescen]\ (Zanoschi [i Toma. globuloas\ cu circa 800-3000 flori. îngro[at\ [i suculent\. Perigonul. format din cele [ase tepale. în condi]ii de mediu diferite. plin\ în interior.7). ca [i la usturoi (fig. unui strat de cear\ cu care acestea sunt acoperite. în por]iunea în care alc\tuiesc tulpina fals\. Frunzele. 8. au ap\rut mai multe forme ecologice. tecile se suprapun unele peste altele. cu rezisten]\ bun\ la p\strare 89 .3. Totu[i datorit\ selec]iei naturale. cilindric\. 8. Culoarea verde a frunzelor cap\t\ o tent\ alb\struie datorit\. 8. Florile sunt grupate într-o inflorescen]\ de tipul umbel\ fals\. neted\. [i alta de tip nord-european [i nordamerican.

dar sub 50C procesele nou formative sisteaz\ (Butnariu [i colab. 1994). Temperaturile mai sc\zute din timpul toamnei favorizeaz\ “maturarea” tulpinii false [i îmbun\t\]irea calit\]ilor sale senzoriale. P2O5=1 kg. În acest stadiu. MUNTEANU pe timpul iernii. Picior de elefant. precum [i pentru conserve etc (Chaux [i Foury.6.5 kg [i S=0. cre[terea plantelor are loc foarte bine la 18-200C. A[adar. Consumul specific pe tona de recolt\ are urm\toarele valori (dup\ Chaux [i Foury. Dup\ plantare sau r\s\rire. plantele formeaz\ un picior lung [i sub]ire.. Temperatura este un factor de mediu fa]\ de care prazul are preten]ii reduse.N. ci mai ales din punct de vedere cantitativ. Temperatura moderat\ favorizeaz\ îngro[area piciorului. Consumul maxim de ap\ se realizeaz\ în perioada cre[terii intense a frunzelor (inclusiv a tulpinii false). 8. de toamn\ [i de iarn\. când plantele sunt mature pentru primul an. 90 . Mg=0. Aceste soiuri sunt considerate a fi de iarn\ (dup\ Dumitrescu [i colab.6 kg.3. Acest regim al apei se poate men]ine toat\ perioada de vegeta]ie. cu bazine de cultur\ diferite [i cu cerin]e diverse [i specifice ale consumatorilor.. acest consum specific este mult mai sc\zut (mai ales pentru unele elemente) fa]\ de cel de la ceap\. Solul [i elementele minerale trebuie s\ îndeplineasc\ sau s\ fie la acelea[i niveluri de exigen]\ întâlnite la ceap\. în func]ie de zona de evolu]ie.5. Brewster. 1998) 8. În condi]iile de zi scurt\ [i lumin\ insuficient\. K2O=4 kg. Germinarea semin]elor începe de la 3-50C [i se desf\[oar\ optim la 18200C. N. de var\. de Carentan. de asemenea. Tehnologia de cultivare Cultura de praz se poate realiza prin sem\nat direct sau prin plantarea r\sadurilor. piciorul [i restul frunzelor î[i pierd din fr\gezime [i cap\t\ un gust ierbos pronun]at. iar dac\ este mai sc\zut\.3. se întâlne[te o larg\ gam\ varietal\: de prim\var\. plantele rezist\ pân\ la temperaturi de minus 180C. având în vedere cantitatea dubl\ sau tripl\ de recolt\. 1994): N=2-3 kg. În condi]iile de secet\. de tradi]ie. dar la unitatea de suprafa]\ se apropie de cel de la ceap\.2-0. Fa]\ de ap\. Soiuri Sortimentul de soiuri de praz este foarte diversificat la nivel mondial. STAN. favorizeaz\ chiar accentuarea bulbului. plantele r\mân mici. dar cu deosebire în perioadele cu secet\ prelungit\ [i temperaturi foarte mari. 1992. ]ar\ cu tradi]ie veche. dar [i de cerin]ele consumatorilor. La noi în ]ar\ se cultiv\ câteva soiuri de origine balcanic\ sau mediteraneean\: C\mu[. Apa. Lumina este la fel de important\ ca [i la ceap\. prazul are cerin]e mai mari decât ceapa. dar nu ca regim. vegetarea înceteaz\. 1994). pentru consum în stare proasp\t\ sau imediat preparat\. este nevoie de o umiditate în sol de 75-80% din capacitatea de câmp. În Fran]a. Pe timpul p\str\rii nu intr\ în stare dormind\ (de repaus). Odat\ cu apari]ia temperaturilor sc\zute de la sfâr[itul toamnei.

în brazde cu l\]imea la coronament de 104 sau 50 cm. dar f\r\ s\ fie afectat\ calitatea acesteia. se aplic\ acelea[i m\suri ca la ceapa ceaclama sau arpagic. în aceea[i zi. dar nu mai târziu de 10-15 aprilie. Lucr\rile de îngrijire sunt în mare m\sur\ asem\n\toare celor aplicate culturii de ceap\ ceaclama. ca plant\ indicatoare. s\ fie profund [i fertil. Dup\ prima gr\pare se aplic\ un erbicid ppi specific ( de exemplu Treflan 3l/ha).. care se încorporeaz\ prin cea de-a doua lucrare cu grapa. adic\ 200 kg superfosfat [i 120-150 kg sare potasic\ sau sulfat de potasiu.LEGUMICULTUR| II 8. la 28-30 cm adâncime. Aceast\ pauz\ se încadreaz\ în cea de 10-14 zile. la aceasta se pot ad\uga 300-500 grame s\mân]\ de salat\. În caz c\ sunt probleme cu germinarea [i r\s\rirea.8. Fertilizarea de baz\ se face cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) [i 2/3 din cantitatea de îngr\[\minte minerale pe baz\ de fosfor [i potasiu. Alegerea terenului se face în condi]iile respect\rii condi]iilor prev\zute la cultura de ceap\. 91 . Înfiin]area culturii se realizeaz\ prim\vara devreme.3. în func]ie de zon\. terenul se t\v\luge[te. dup\ r\s\rirea salatei (care se produce mai repede) se efectueaz\ o pra[il\ manual\ pe rând. În acela[i timp cu sem\natul sau imediat dup\ acesta. care trebuie l\sat\ dup\ aplicarea erbicidului.5-2 cm. Preg\tirea terenului începe din toamn\. trebuie s\ fie l\sat\ o pauz\ de circa o s\pt\mân\ pentru a[azarea solului. Sem\natul se execut\ mecanizat. 1998). cu distan]e între rânduri de 35-40 cm. S\mân]a se preg\te[te la fel ca la ceapa ceaclama. Chiar înainte de r\s\rire.1. Ar\tura de baz\ trebuie s\ fie profund\. În principiu. Schemele de înfiin]are a culturii sunt prezentate în figura 8. Ar\tura se las\ în brazd\ nelucrat\. asigurându-se o densitate de circa 160-200 mii plante/ha (Dumitrescu [i colab. cu acela[i fel de ma[ini folosite la ceapa ceaclama. Prim\vara se continu\ preg\tirea terenului cât mai devreme posibil. cultura se înfiin]eaz\ în benzi de 2-3 rânduri. un tratament contra insectelor care atac\ prin larvele lor din sol.6. dup\ modelare. 50-60 kg sulfat de potasiu [i 150-200 kg azotat de amoniu. pentru a forma un strat de sol mobilizat suficient de adânc (condi]ie important\ pentru praz). Înainte de prima gr\pare se aplic\ 100 kg superfosfat. iar între plante pe rând se las\ (dup\ r\rit) o distan]\ de 10-15 cm. Terenul se mobilizeaz\ prin dou\ treceri cu grapa cu discuri. Sem\natul se face pe teren modelat sau nemodelat. În mod special se are grij\ ca solul s\ aib\ textura mijlocie. Cultura prin sem\nat direct Acest tip de cultur\ se realizeaz\ în mare m\sur\ asem\n\tor culturii de ceap\ ceaclama. la adâncimea de 1. Cantitatea de s\mân]\ (norma de sem\nat) este de 4-5 kg/ha. pân\ la sem\nat. La r\s\rirea plantelor se efectueaz\ tratamentele fitosanitare recomandate pentru faza de r\sad [i. În termen de câteva zile se efectueaz\ modelarea terenului. dac\ este necesar.

prin sem\nat direct sau prin r\sad. d .Schema de `nfiin]are a culturii de praz: a.pe teren nemodelat.pe teren modelat. b .N. prin r\sad 92 . c. STAN.8 . MUNTEANU Fig. 8. N.

2. când solul s-a înc\lzit suficient (16180C). avându-se în vedere combaterea buruienilor (prin pra[ile mecanice) [i udarea. iar temperatura medie zilnic\ este de 6-80C. pentru culturile destinate consumului imediat dup\ recoltare. Recoltarea începe toamna târziu. sau semimecanizat. 8. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare celor de la cultura cepei. În atare circumstan]e. În mod esen]ial este important de re]inut c\ lucr\rile de îngrijire se aplic\ pân\ la 2-3 s\pt\mâni înainte de recoltare. Cultura prin r\sad Aceast\ cultur\ se înfiin]eaz\ prin r\sad în epoca 15 mai-1 iunie. Prin aceast\ lucrare se corecteaz\ regimul de temperatur\ (excesiv\) din sol [i se asigur\ o în\lbire a tulpinii false (piciorului) pe o lungime mai mare. care se completeaz\ cu una mecanic\. Dup\ dislocare. dac\ cultura este semnificativ îmburuienat\. plantele se condi]ioneaz\ în snopi de pân\ la 30-50 de fire (cu dou\ leg\turi) [i se ]in câteva s\pt\mâni sub [oproane sau în magazii. cultura se poate realiza în ogor propriu. începând cu pra[ilele a treia sau a patra. Erbicidarea postemergent\ se execut\ cu Afalon sau Gesagard (2 kg/ha). Cu prilejul acestei pra[ile. cu ajutorul sapei sau cazmalei. de regul\. Pentru p\strare peste iarn\.6. se cur\]\ de p\mânt [i se fasoneaz\. Recoltarea se face manual. Irigarea prin brazde este posibil\ numai pe terenul modelat în straturi cu l\]imea la coronament de 50 cm. se realizeaz\ [i o fertilizare fazial\ pe lâng\ rândul de plante cu Complex III (NPK) sau cu azotat de amoniu [i sulfat de potasiu în cantitate de 200-220 kg/ha. plantele sunt fasonate în leg\turi de 10-12 fire. plantele se smulg. sporind calitatea recoltei. altfel. absolut necesar\.3). Se recomand\ ca înainte de r\rit s\ se efectueze o udare u[oar\ 120-150 m3/ha. Aten]ie major\ se acord\ combaterii bolilor [i d\un\torilor (conform recomand\rilor din tabelele 8. este mu[uroirea plantelor. 93 . snopii se a[az\ în pozi]ie vertical\ [i se acoper\ cu p\mânt pân\ la 2-3 cm de la vârf. Produc]ia poate varia `ntre 20 [i 50 t/ha. folosind dislocatorul pentru r\d\cinoase. dup\ o cultur\ anticipat\. asigurându-se distan]a între plante pe rând (10-15 cm). Lucrarea se poate executa [i dup\ venirea înghe]urilor u[oare. P\strarea peste iarn\ se poate face în depozite cu temperatura controlat\ (1-20C). aceasta se poate realiza ca o cultur\ succesiv\ de baz\. care se repet\ dup\ r\rire. dup\ ce plantele stagneaz\ în vegetare. Dac\ sunt goluri. acestea se completeaz\ cu r\sadul provenit prin r\rire. iar plantele au început s\-[i îngroa[e tulpina fals\. prin aspersie. în pivni]e sau în [an]uri de p\mânt. În [an]uri.2 [i 8. prin aspersie. Dup\ zvântarea solului se execut\ o pra[il\ manual\ între plante pe rând.3. Pentru consum imediat. prin scurtarea r\d\cinilor [i frunzelor (la o treime din lungimea limbului). O lucrare special\.LEGUMICULTUR| II R\ritul se efectueaz\ când plantele au 2-3 frunze.

înfiin]area culturii se amân\ cu pân\ la dou\ s\pt\mâni (dar nu mai mult de 15-20 iunie). la 2-3 s\pt\mâni dup\ plantare. Terenul se las\ nemodelat sau se modeleaz\ în acela[i mod ca pentru cultura prin sem\nat direct. Cauza principal\ pentru care acestea se cultiv\ mai pu]in este lipsa de tradi]ie. condi]iile ecologice mai pu]in adecvate. Plantarea se face manual. usturoiului comun [i prazului. Densitatea r\sadurilor poate fi de pân\ la 1000 fire/m2. ALTE PLANTE LEGUMICOLE DIN GRUPA CEPEI În afara speciilor legumicole prezentate [i care au o importan]\ recunoscut\ în cultura legumelor din ]ara noastr\. terenul se men]ine f\r\ crust\ [i curat de buruieni prin gr\p\ri u[oare. ceapa e[alot\. ca [i la cultura prin sem\nat direct. în cazul culturii prin r\sad. În condi]iile de la noi din ]ar\. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se poate începe din luna martie. N. Continuarea lucr\rilor din toamn\ const\ într-o fertilizare complex\ sau numai cu azotat de amoniu. executate cu grapa cu col]i reglabili. dar la noi în ]ar\. Norma de s\mân]\ pentru produs r\saduri este de 2-3 kg pentru un hectar de cultur\. Erbicidarea cu Gesagard sau Afalon se execut\. variet\]i [i forme de plante legumicole din grupa cepei care se cultiv\ la nivel mondial. ca [i întrunirea la noi în ]ar\ de c\tre aceste specii a condi]iilor de mediu necesare. care se las\ în brazd\ nelucrat\ (pentru cazul culturii în ogor). MUNTEANU Preg\tirea terenului începe din toamn\.N. pân\ la 10-15 zile înainte de plantare. în afara celor prezentate. ceapa m\rg\ritar [i usturoiul de Egipt. se apreciaz\ c\ atât cantitatea. O lucrare distinct\ în acest caz este completarea golurilor. Produc]ia poate fi de 30-50 tone/ha. mai sunt cunoscute urm\toarele: ceapa de Egipt. Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele ce se aplic\ la cultura prin s\mân]\. Recoltarea [i condi]ionarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii prin sem\nat. 8. cu pân\ la 50-60%. cât [i calitatea recoltei sunt mai bune. mobilizare cu grapa cu discuri [i erbicidare. Brewster (1994) prezint\ circa 10 specii. ceapa de iarn\ sau de tuns. când se conduce pân\ la ar\tura de baz\. 94 . Dac\ vârsta r\sadului nu este corespunz\toare. astfel ca la plantare s\ aib\ o vârst\ de 45-50 de zile. superioritatea ca importan]\ a cepei comune. dup\ ce a fost efectuat r\ritul plantelor. dar poate ajunge la valori mai mari. Înfiin]area culturii se realizeaz\ prin r\sad produs în acelea[i condi]ii ca [i r\sadul de ceap\ de ap\.4. Prim\vara. dup\ ce au ap\rut buruienile. se mai cunosc [i alte specii cu o importan]\ mai redus\ din punct de vedere alimentar [i economic. subspecii. folosind acelea[i scheme de înfiin]are recomandate pentru cultura prin sem\nat direct. de regul\. Adâncimea de plantare poate fi pu]in mai mare decât cea a plantelor în r\sadni]\. STAN.

9 . Bulbii prezint\ 1-3 muguri. fructe [i semin]e. formeaz\ o inflorescen]\ de culoare albastr\. Este originar\ din bazinul mediteraneean. dar de dimensiuni mai mici. La forma proliferum. prin discul propriu. au form\ oval alungit\ [i sunt acoperi]i. Plantele rezist\ peste iarn\ în câmp sub form\ de tufe. cum ar fi: zona subcarpatic\ a Olteniei [i Munteniei. dar în cultur\ se comport\ ca anual\. Se cultiv\ pentru frunze [i bulbi [i se consum\ la fel ca ceapa comun\. ca [i cea colinar\. aspr\. CEAPA E{ALOTA Allium ascolonicum L. Planta formeaz\ în sol un buchet de bulbi prin[i. 8. Sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\. central\ [i de nord a Moldovei. f.4. Frunzele cresc de la suprafa]a solului. Fig.LEGUMICULTUR| II 8. La noi în ]ar\ se cultiv\ în anumite zone cu tradi]ie. bulbiferum [i Allium cepa L f. ci formeaz\ bulbili aerieni (fig.Ceapa de Egipt (rocambole). de obicei. dar [i din zona central\ a Asiei. nu formeaz\ flori. se formeaz\ noi tulpini care formeaz\ un nou etaj cu bulbili. nu formeaz\ semin]e. 8. fiind cunoscut\ în cultur\ în zonele de origine [i în Europa de Vest. proliferum Familia Liliaceae Ceapa de Egipt sau ceapa rocambole este originar\ din Orientul Apropiat [i ]\rmurile estice ale M\rii Mediterane. Este o specie peren\. de care se deosebe[te prin faptul c\ are un bulb mai mic.10). 95 . cu înmul]ire vegetativ\ prin bulbi fra]i. Aceast\ plant\ legumicol\ este peren\ [i se înmul]e[te prin bulbilii aerieni sau prin desp\r]irea tufelor. dar care. tulpina fals\ fiind slab dezvoltat\. Familia Liliaceae Ceapa e[alot\ se mai nume[te ceap\ hagim\ sau ceap\ vla[i]\ [i se cultiv\ pentru frunzele [i bulbii s\i care se consum\ în acela[i mod ca ceapa comun\. iar tulpinile florifere. pe bulbii din inflorescen]\. 8.2. CEAPA DE EGIPT Allium cepa L.9). fiecare în parte. Tulpina florifer\ apare numai în anumite condi]ii. de culoare cenu[iu-g\lbuie. cu o tunic\ de protec]ie groas\. de un disc comun (fig. dar trebuie protejate cu un mu[uroi sau cu un bilon înalt. mai multe [i mai mici.1. 8.4.

care se folosesc în industria conservelor. prim\vara. Formeaz\ un bulb pu]in evident. CEAPA DE IARN| SAU DE TUNS Allium fistulosum L.4.. Fig. în sol se formeaz\ 3-5 bulbi mici. din bazinul mediteraneean [i este foarte mult r\spândit\ în Asia de Est. La noi în ]ar\.Ceapa de iarn\ sau de tuns 96 .10 . 8.11). MUNTEANU Se înmul]e[te prin bulbii fra]i [i prin semin]e. de la care se consum\ tulpina fals\ de 30-60 cm lungime (Popescu [i Atanasiu). fistuloas\ [i prezint\ o inflorescen]\ de culoare violacee. cel mai Fig. La noi în ]ar\ nu este cunoscut\ [i/sau cultivat\ decât în colec]ii.11 . iar produc]ia este de 10-20 t/ha. de asemenea. De regul\.4. 8. Recoltarea se efectueaz\ în iunie-iulie.Ceapa e[alot\ (vla[i]a) adesea.4.Se înmul]e[te pe cale vegetativ\. Tulpina florifer\ este mai mic\ decât cea de la ceapa comun\. iar limbul frunzelor este mai sub]ire ca la ceapa comun\ (fig. pentru înmul]irea vegetativ\ [i înfiin]area culturii. Familia Liliaceae Aceast\ specie se mai nume[te ceap\ peren\ [i se cultiv\ pentru frunzele sale care se consum\ prim\vara foarte devreme. Plantarea se face toamna sau. Celelalte elemente de tehnologie sunt asem\n\toare cu cele de la ceapa comun\ înfiin]at\ prin arpagic. N. asem\n\toare cu prazul. 8. asigurându-se o densitate de 200-250 plante/ha.3. În sol formeaz\ bulbi[ori alb-argintii. Familia Liliaceae Aceast\ specie provine. 8. un buchet de pân\ la 25-30 de bulbi de m\rimi diferite.N. înfiin]area culturii se face exclusiv folosind bulbii fra]i. se folosesc bulbii de dimensiuni mai mici. STAN. CEAPA M|RG|RITAR Allium ampeloprasum L. dac\ acestea se formeaz\ (în condi]iile în care înmul]irea sexuat\ se practic\ în anumite zone de cultur\). 8. Dintr-un asemenea bulb se formeaz\. în anul urm\tor. Când se înmul]e[te prin semin]e. Este o specie peren\.

ce se termin\ cu o inflorescen]\ în care se formeaz\ bulbili aerieni (fig. îndeosebi formele mediteraneene. din ace[tia se formeaz\ un bulb obi[nuit. din ace[tia se formeaz\ câte un bulb unitar. var. Uneori. 1973). cu mai mul]i bulbili. Specia este foarte rezistent\ la temperaturi sc\zute [i are o robusticitate deosebit\. dar sunt mult mai viguroase [i formeaz\ o tulpin\ florifer\. iar `n anul urm\tor.5. Recolta este cu 20-50 % superioar\ usturoiului comun. Lista oficial\ de soiuri cuprinde doar un singur soi. Ace[ti bulbili sunt mai suculen]i [i au un gust mai pu]in iute. Familia Liliaceae Usturoiul de Egipt este originar din Egipt [i regiunile apropiate.12 . dar foarte mari. Plantele au preten]ii asem\n\toare cu cele ale usturoiului. Sortimentul de usturoi de Egipt la noi `n ]ar\ este reprezentat de o serie de popula]ii locale. Plantele se aseam\n\ cu usturoiul comun. 8. Bulbii se p\streaz\ bine peste iarn\. dar numai în condi]ii de temperatur\ controlat\. ~n primul.LEGUMICULTUR| II Se `nmul]e[te prin semin]e sau bulbi fra]i desp\r]i]i (Bala[a.4. USTUROIUL DE EGIPT SAU ROCAMBOLE Allium sativum L. 8.12). Este bine cunoscut în întreaga lume. deoarece sunt mai pu]in rezistente la p\strare. unde tinde s\ înlocuiasc\ usturoiul comun. 97 . pentru `nmul]ire se pot folosi [i bulbilii aerieni. Bulbilii din c\p\]ân\ sunt mai pu]ini. asem\n\tor unui arpagic de 2-3 cm. Cultura se înfiin]eaz\ în mod Fig. ophioscorodon Dom.Usturoiul de Egipt (rocambole) asem\n\tor cu cea de usturoi comun. De Bucovina. cu un poten]ial de produc]ie de 10-12 t/ha. Se cultiv\ dup\ o tehnologie asem\n\toare cepei comune. 8.

Cartoful este una din cele mai importante plante cultivate pe glob. Se practic\ în câmp sau în spa]ii protejate. deoarece lucr\rile cuprinse în tehnologia de cultivare sunt asem\n\toare cu cele aplicate culturilor legumicole propriu-zise. C=20-25 mg/100 g [. Valoarea caloric\ a cartofului timpuriu este destul de ridicat\: 60-85 kcal/100 g produs proasp\t. deoarece se înfiin]eaz\ prin tuberculi special preg\ti]i. protein\ brut\ 2%. Important este de men]ionat c\ vitamina C se degradeaz\ mai pu]in dup\ preparare.08 mg/100g.2%. datorit\ gustului deosebit de pl\cut [i valorii alimentare. de[i. ace[tia reprezint\ un aliment legumicol mai timpuriu. MUNTEANU CAPITOLUL 9 CULTURA LEGUMELOR PENTRU TUBERCULI {I R|D|CINI TUBERIZATE Aceast\ grup\ tehnologic\ cuprinde dou\ specii: cartoful [i batatul. culoare [i chiar gust. m\rime. precum [i unele vitamine: A=0. care se consum\ fier]i.4%. 9. B1 [i B2=0.1. cop]i sau pr\ji]i.5 mg/100 g. glucide simple 0. Importan]a agrofitotehnic\. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. STAN. Cultura cartofului este relativ preten]ioas\ din punct de vedere tehnologic. din punct de vedere botanic. CARTOFUL TIMPURIU Solanum tuberosum L.1. De asemenea. se practic\ pe suprafe]e mai mici. N. `n terenul destinat culturilor legumicole. astfel c\ este folosit\ aproape integral. comparativ cu alte legume. sunt diferite. cenu[\ 1%. celuloz\ 0. În câmp are o perioad\ scurt\ 98 . Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii s\i.8-1. inclusiv în sistemul culturilor protejate. Familia Solanaceae 9.a. Valoarea sa alimentar\ este deosebit de ridicat\: amidon 16-18%.2 mg/100g. la acestea se adaug\ s\rurile minerale de calciu 12 mg/100 grame [i cele de fier 6.N.1. Cele dou\ specii formeaz\ o grup\ deoarece organele lor comestibile sunt asem\n\toare ca form\. dar se consider\ a fi o plant\ legumicol\ numai dac\ se are în vedere cultura sa foarte timpurie [i timpurie.

apari]ia relativ timpurie a recoltei asigur\ ob]inerea de venituri în prima parte a anului (luna iunie). Nu este o cultur\ de preferat într-un asolament ca premerg\toare.. datorit\ unei rezerve suficiente de muguri ce pot înlocui l\starii distru[i. deoarece s\r\ce[te solul `n elemente nutritive. în acest caz. dar nu neap\rat s\ o compromit\ complet. commersoni (rezistent\ la gândacul din Colorado) [. La noi în ]ar\ era cunoscut înc\ de la începutul secolului al XIX-lea. curat de buruieni. Columbiei. ac]iunea acestui factor de risc poate fi controlat\ în întregime. Ecuadorului [i Argentinei de Nord (dup\ Bîlteanu. mai întâi în Transilvania. sunt elemente care premerg în asigurarea rentabilit\]ii economice. Unele cercet\ri au precizat mai exact centrul de origine al cartofului: zonele muntoase ale Venezuelei. tuberosum s-a impus prin valoarea sa agrobiologic\. dar numai S. Originea [i aria de r\spândire Cartoful este originar din p\r]ile nordice ale Americii de Sud. pre]urile avantajoase de valorificare. prezint\ mai pu]ini factori de risc decât cultura obi[nuit\. în cea mai mare parte. care pot afecta mai mult sau mai pu]in cultura. în unele ]\ri din vestul Europei. tuberosum a fost adus în Europa de spanioli [i s-a r\spândit mai întâi în Spania [i Anglia. Cartoful timpuriu ocup\ o suprafa]\ relativ redus\. de[i las\ terenul. S. putând fi considerat\ ca o cultur\ de baz\ într-un sistem de culturi succesive. Cultura cartofilor timpurii. 99 . de[i la un nivel mai redus decât la culturile de var\ sau de toamn\. cultura cartofului ocup\ o suprafa]\ de circa 200 mii hectare. Cele mai recomandate zone pentru cultura cartofului timpuriu sunt acelea în care desprim\v\rarea se produce mai devreme [i sunt situate în preajma marilor ora[e care. Cheltuielile cele mai mari se realizeaz\ cu ocazia înfiin]\rii culturii. Importan]a economic\. demissum (rezistent\ la frig). cultura [i recolta sunt mult întârziate. andigenum (neadaptabil\ la condi]iile europene). în mod surprinz\tor.1. deoarece plantele nu intr\ sub inciden]a perioadelor de atac intens al bolilor [i d\un\torilor. asigur\ o bun\ pia]\ de desfacere. De[i cartofii timpurii sunt considera]i un produs destul de perisabil. 1974). Un alt factor major de risc îl constituie atacul masiv al gândacului din Colorado.LEGUMICULTUR| II de vegeta]ie. neeviden]iat\ din punct de vedere statistic. 9. folosind la timp insecticidele cele mai eficiente. Vavilov a considerat c\ exist\ dou\ centre de origine pentru cartof: unul în Peru [i Ecuador [i altul în zona de sud a statului Chile. cum ar fi S. De regul\. ca urmare.a. În prezent. exist\ pericolul înghe]urilor târzii. În zona de origine se întâlnesc mai multe specii de Solanum. rezist\ destul de bine la transport pe distan]e mari.2. în cazul culturii timpurii. în special cu procurarea [i preg\tirea materialului de plantat. S. Totu[i. cel târziu pân\ la 1 iulie. Factorii de risc. Mai mult. La sfâr[itul secolului al XVI-lea era deja cunoscut în lumea botani[tilor. Cerin]a mare a pie]ei [i. iar în secolul al XVIII-lea începe s\ fie cunoscut [i în cultur\. Bineîn]eles c\. S.

mugurele d\ na[tere unui l\star de culoare alb\. În cazul în care l\starul este distrus. Din ace[ti ochi se formeaz\. iar la subsuoara acestora se afl\ mugurii din care se formeaz\ alte ramifica]ii stolonifere. care iau na[tere din nodurile subterane ale tulpinii. de 1. Cartoful prezint\ dou\ feluri de tulpini: subterane [i aeriene. În condi]ii de lumin\. 1958. În primul an. atunci dintr-un alt mugure al aceluia[i ochi se va forma un nou l\star. În condi]ii de întuneric. m\rimi [i culori diferite. dar ciclul de la s\mân]\ la planta care formeaz\ recolta dureaz\ trei ani. Ace[tia pot avea forme diferite. Aceste r\d\cini p\trund pân\ la circa 20 cm în sol. N. formeaz\ [i ace[tia pigmen]i pentru asimila]ia clorofilian\. Rezult\ clar c\ acest mod de înmul]ire [i de realizare a culturii este foarte costisitor. care se mai nume[te col]. care con]in trei muguri. în condi]ii corespunz\toare. care se înmul]e[te în cultur\ pe cale vegetativ\. prin care se insereaz\ pe stolon. citat de Zanoschi [i Toma. mai gro[i decât r\d\cinile [i au o pozi]ie orizontal\ sau oblic\. Se poate înmul]i [i prin s\mân]\.. Prin tuberizarea vârfurilor stolonilor iau na[tere tuberculii. STAN. ajungând pân\ la 60-120 cm (Zamfirescu [i colab. Tuberculul are o parte bazal\. dup\ care cade. MUNTEANU 9. dac\ l\starii albi (col]ii) vin în contact cu lumina. Stolonii sunt l\starii ce se dezvolt\ din mugurii por]iunii bazale. plantele care se formeaz\ din semin]e sunt foarte neuniforme. Frunzuli]a de la nivelul stolonului se men]ine la nivelul tuberculului. în al doilea an. subterane. De asemenea. tulpinile aeriene. Înmul]irea vegetativ\ prin tuberculi asigur\ puritatea [i uniformitatea biologic\ a culturii.0 cm. 9. Fostul loc de inser]ie al acesteia cap\t\ aspectul unei proeminen]e. tipice fiec\rui soi (fig. R\d\cina. Dintr-un ochi porne[te în vegeta]ie un singur mugure. Pe stoloni se g\sesc frunze mici sub form\ de solzi.1. 9. Ace[tia sunt cilindrici. Tulpinile subterane sunt reprezentate de stoloni [i tuberculi. Tulpina. iar dimensiunile sunt mai mari sau mai mici în func]ie de soi [i condi]iile de mediu (fig. 1985). Mugurii din axila acestei frunze solzoase se dezvolt\ mai departe într-o adâncitur\ pe suprafa]a tuberculului.3. 1969). din s\mân]\ se formeaz\ o plant\ care are în sol un tubercul mic. se orienteaz\ pe vertical\. fiind mai rari la baz\ [i mai de[i spre vârf. 100 . din care. Ochii sunt dispu[i pe linia unei spirale în jurul tuberculului. L\starii forma]i în condi]ii de lumin\ au forme. iar în plus. denumit\ sprâncean\ (Bîlteanu. mugurele va da na[tere unui l\star normal cu pigmen]i asimilatori. ai tulpinii aeriene. spre profunzimea solului. dup\ care se dezvolt\ lateral 50-60 cm sau chiar mai mult. se formeaz\ un tubercul de dimensiuni normale. Particularit\]i botanice [i biologice Cartoful este o plant\ ierboas\.N. [i o parte apical\ sau vârful. formând a[a-numi]ii ochi.1).2). când este foarte tân\r.5-2. Plantele dezvoltate din tuberculi formeaz\ un sistem de r\d\cini adventive.

9. 101 . în ciclul lor de via]\.1). Mecanismele care determin\ perioada dormind\ [i modalit\]ile de reducere sau prelungire a acesteia sunt foarte importante în tehnologia culturii.2 . Aceste tulpini principale prezint\ 2-3 ramifica]ii. denumit\ faz\ dormind\. trec printr-o faz\ de repaus “germinal” de 2-3 luni. Tulpina aerian\ este înalt\ pân\ la 40-60 cm.LEGUMICULTUR| II Fig. astfel c\ întreaga plant\ care evolueaz\ dintr-un tubercul are aspectul unei tufe (fig. erect\. în func]ie de num\rul ochilor care au „încol]it”. 1974). 9.1 .Plante de cartof (dup\ B`lteanu. 1974) Este important de cunoscut c\ tuberculii.L\stari de cartof se g\sesc mai multe tulpini. muchiat\. fistuloas\. La o plant\ Fig. mai ales în cazul culturii timpurii (Bîlteanu. 9.

Un fruct con]ine 50-300 semin]e. ro[iatic\. S\mân]a este mic\. de culoare alb\. Uneori. Cartoful prezint\ frunze cu caractere tipice speciei. eliptici. albastr\.3 . De asemenea. ovat-lanceola]i ori circulari.5-2 mm în diametru. iar corola este format\ din cinci petale unite. pentamere. Fig. Polenizarea este direct\. STAN. Temperatura este factorul fa]\ de care cartoful are preten]ii mari în ceea ce prive[te regimul s\u. ovoidal\. Androceul este format din cinci stamine de culoare galben\.Frunze de cartof (dup\ B`lteanu. 9. Frunza de cartof este întrerupt-imparipenat-sectat\. Gineceul este bicarpelar. Florile sunt actinomorfe. prin autogamie. 1985). N. în strâns\ corela]ie cu umiditatea. Rela]iile cu factorii de mediu Cartoful este o plant\ care se dezvolt\ foarte bine într-un mediu r\coros. MUNTEANU Frunza. cu diferite tipuri de peri[ori. 9. prinse pe baza corolei. Caliciul este format din cinci sepale unite. alb\ sau cenu[ie. cu dou\ loje. 1974) Floarea. conferind frunzelor caracterul de compus\ (fig. violet-închis\ etc. cu 5-10 flori. lobii frunzelor prezint\ pe]ioli proprii. Lobii (foliolele) sunt ova]i. turtit\. cu umiditate ridicat\.9. cu vârful ascu]it. De[i cartoful nu 102 . Fructul este o bac\ sferic\ de 1. dar se poate întâlni [i fenomenul de alogamie.N. cu aspect rotat.1. grupate într-o cim\ terminal\.4. sunt dens p\ro[i.3). hermafrodite. cu ajutorul vântului sau albinelor (Zanoschi [i Toma. dar [i unele diferen]ieri care depind de soi [i ajut\ la distinc]ia dintre ace[tia.

Condi]iile optime sunt întrunite când intensitatea luminii este ridicat\. Cre[terea tuberculilor este favorizat\ de zilele mai lungi.LEGUMICULTUR| II solicit\ pentru încol]ire [i dezvoltare temperaturi ridicate. importan]a plant\rii cât mai devreme posibil a cartofilor. în asemenea cazuri. mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-190C. O sintez\ privind regimul umidit\]ii este prezentat\ în tabelul 9. 103 .1 Influen]a varia]iei temperaturii asupra modului de manifestare a plantelor de cartof (dup\ Bala[a. iar p\r]ile aeriene sunt mai sensibile la temperaturi sc\zute. 1984). Minus 1-2 Minus 0. Apa este un factor fa]\ de care cartoful are exigen]e ridicate. cartoful fiind o plant\ de zi lung\. în Ceau[escu [i colab. Astfel. este important de re]inut c\ un num\r mai mare de tuberculi se formeaz\ în condi]ii de zi scurt\. s-au înregistrat cazuri când tuberculi bine c\li]i au rezistat pân\ la minus 40C. în acest caz. Este posibil\ continuarea cre[terii lor [i în prezen]a unor temperaturi mari. În cazul tuberculilor încol]i]I înainte de plantare. [i rolul de regulator termic. Tuberculii înceteaz\ s\ mai creasc\. Înghea]\ frunzele dup\ r\s\rire [i are de suferit produc]ia timpurie. r\d\cinile pot cre[te. De asemenea. Reprezint\ temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea tuberculilor. Trebuie precizat c\ tuberculii sunt mai rezisten]i. Riscul temperaturilor de înghe].5 4 7 17-18 18-20 Peste 29 Lumina. dar [i cu ceilal]i factori de mediu. iar perioada de lumin\ este maxim\. Rezult\ de aici.. Tufa cre[te în condi]ii optime. adic\ în jur de 80% din capacitatea de câmp. în Ceau[escu [i colab.1). Condi]iile de umiditate din sol [i aer trebuie s\ fie corelate perfect cu fazele de vegeta]ie. în mod clar. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare.2 (dup\ Bala[a. mai ales [i dac\ umiditatea este optim\ în sol. poate fi surmontat prin mijloace tehnice adecvate. Acest fapt constituie un avantaj în sensul c\ tuberculii preîncol]i]i pot fi planta]i în câmp mai devreme.. tinerele plante [i tuberculii nu rezist\ la temperaturi negative. Plantele de cartof au cerin]e mari fa]\ de factorul lumin\. cât [i p\r]ile aeriene. dar sub pragul maxim admisibil de 290C. 1984) Varia]ia temperaturii (0C) Modul de manifestare a plantelor de cartof Înghea]\ atât tuberculul. numai dac\ [i umiditatea este mare datorit\ unei irig\ri corecte. inclusiv pentru formarea tuberculilor. are valori de 17-200 C (tabelul 9. Este temperatura minim\ de pornire a încol]irilor. s-au înregistrat cazuri când au fost planta]i tuberculi foarte timpuriu – la începutul lunii martie – [i apoi a survenit o temperatur\ sc\zut\ de minus 160 C pentru o durat\ scurt\ [i nu au fost v\t\ma]i. apa având. Totu[i. Tabelul 9.

104 ..U. în special prin aspersiune. De aceea. solul pentru culturile timpurii trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Timp de 12-14 zile dup\ r\s\rire. cu posibilit\]i reduse de tasare etc. umiditatea în sol trebuie men]inut\ la nivelul de 50% din form\rii tuberculilor I.5 kg K2O. Aceste cerin]e sunt justificate [i de faptul c\ recolta se realizeaz\ exclusiv în sol. este favorabil\ udarea.2 Umiditatea optim\ pentru plantele de cartof pe faze de vegeta]ie (dup\ Bala[a. tuberculilor [i r\d\cinilor. deoarece în aceast\ etap\ este nevoie de o mai mare aerare a solului. La o ton\ de cartof. 1984) Specific\ri Pentru r\s\rire cartoful are cerin]e modeste fa]\ de rezervele de ap\ din sol.A.A. umiditate în sol trebuie De la formare men]inut\ la nivelul de 70-80% din I. STAN. Nu se ud\ timp de 5-7 tuberculilor [i pân\ la încetarea cre[terii lor zile de la începutul form\rii tuberculilor. ca urmare. Lucr\rile aplicate solului (pra[ile. Potasiul determin\ o fotosintez\ intens\ [i un ritm de bioconversie ridicat. s\ fie fertil. bine structurat. iar fosforul stimuleaz\ tuberizarea. 3 kg P2O5. N. la o cultur\ obi[nuit\ (de var\ . în condi]iile unei produc]ii de circa 20 t/ha.N. la soiurile extratimpurii [i R\s\rire-începerea timpurii. 1-1. solul trebuie s\ asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N. dar [i de intens\ activitate metabolic\.toamn\) se consum\ din sol urm\toarele cantit\]i de elemente nutritive: 5 kg N. care preg\te[te planta pentru fazele urm\toare („legarea” [i cre[terea tuberculilor). care are loc la nivelul stolonilor. 8. Fazele de vegeta]ie Elementele nutritive. Din aceast\ cauz\. MUNTEANU Tabelul 9. la nevoie. trebuie s\ asigure un regim aero-hidric corespunz\tor. Cultura de cartof este considerat\ o mare consumatoare de elemente nutritive. agrofondul trebuie s\ fie deosebit de bogat [i. De aceea. În cazul culturilor extratimpurii [i timpurii. bilonat) au tocmai [i rolul de a regla. Solul este un factor de mediu important. Totu[i. acest regim. pierderea apei din sol prin lucr\ri nera]ionale Plantare-r\s\rire de preg\tire a terenului în vederea plant\rii duce la întârzierea r\s\ritului [i la stagnarea în cre[tere a plantelor imediat dup\ r\s\rit. în Ceau[escu [i colab. Aerul este un factor important în m\sura în care se în]elege faptul c\ formarea [i cre[terea tuberculilor nu sunt doar procese morfogenetice [i de acumulare. 5 kg CaO [i 4 kg MgO (dup\ Ceau[escu [i colab. solul. începând de la formarea tuberculilor [i pân\ la recoltare. Plantele Pe întreaga perioad\ de de cartof pentru sintetizarea unui gram de substan]\ uscat\ vegeta]ie (r\s\rirefolosesc 554-717 g ap\ (coeficientul de transpira]ie).. se recomand\ o fertilizare din abunden]\ [i echilibrat\. de care depinde succesul culturii. Având în vedere c\ realizarea culturii timpurii are loc într-o perioad\ scurt\ de timp. Umiditatea atmosferic\ nu trebuie s\ scad\ sub limita de 7075%. pentru o recoltare) ton\ de produc]ie de cartofi folosesc 70-100 t ap\ (coeficientul de valorificare a apei consumate). prin caracteristicile sale. 1984) Azotul are rolul de a asigura dezvoltarea aparatului foliar. 2 kg P2O5.5 kg MgO [i 2 kg S. 14 kg K2O.U.

Tabelul 9. Preg\tirea terenului trebuie s\ înceap\ toamna mai devreme.0 16. 9. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. Aceast\ activitate începe prin desfiin]area culturilor premerg\toare prin tocarea resturilor vegetale [i încorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. având asigurate condi]ii de irigare prin aspersie. legumele verde]uri.1. Principala distinc]ie dintre aceste variante o constituie locul de amplasare a culturii. fertil [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. Terenul trebuie s\ fie bine nivelat. 1997) Soiul Ostara Gloria Fresco Grupa de maturitate timpuriu timpuriu timpuriu Culoarea Culoarea pulpei tuberculului galben-închis\ galben\ galben\ galben\ galben\ galben\ Forma tuberculului oval\ oval\ sferic-oval\ % Amidon 14.0 16. Soiuri Sortimentul de soiuri cultivate la noi în ]ar\ este deosebit de bogat [i specializat pe grupe de timpurietate. în func]ie de posibilit\]ile tehnice. castrave]ii [i celelalte cucurbitacee.1.6.1.1. bineîn]eles. cartoful decât dup\ 3-4 ani.LEGUMICULTUR| II 9.3 Caracterizarea soiurilor de cartof timpuriu folosite în România (dup\ Iano[i [i colab. s\ fie bine structurat.6.5.3. pentru c\ scopul final al acestei secven]e tehnologice este finalizarea tuturor lucr\rilor din toamn\.5 9. Indiferent de tipul de cultur\ se folosesc numai soiuri timpurii. Nu se recomand\ solanaceele [i. biloane [i rigole de udare. cu care ocazie sunt distruse [i eventualele straturi. Cultura în teren neprotejat Alegerea terenului se face ]inându-se cont de preten]iile cartofului fa]\ de sol [i gradul s\u de fertilitate [i apoi în func]ie de posibilit\]ile de respectare a asolamentului. legumele din grupa cepei sau a verzei. cu pant\ uniform\. cerealele p\ioase. O scurt\ caracterizare a soiurilor timpurii admise în cultur\ la noi în ]ar\ este f\cut\ în tabelul 9. în vederea înfiin]\rii culturii prim\vara cât mai devreme. Tehnologia de cultivare Cultura cartofului timpuriu (inclusiv extratimpuriu) se poate realiza în mai multe variante tehnologice. Ca plante premerg\toare pot fi leguminoasele perene sau anuale.. care trebuie s\ asigure completarea agrofondului 105 . Urmeaz\ fertilizarea de baz\. adic\ în teren neprotejat sau teren protejat.

`n vederea plant\rii cartofului timpuriu Preg\tirea materialului pentru plantare. STAN. Sortarea are ca scop alegerea [i eliminarea tuberculilor bolnavi. Aceste îngr\[\minte se incorporeaz\ odat\ cu ar\tura de toamn\. Se aplic\ 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mrani]\. Tuberculii mici dau produc]ii mai târzii [i mai mici. iar cei prea mari ridic\ pre]ul de cost al recoltei. MUNTEANU cu elementele nutritive necesare plantelor. fiecare parte trebuie s\ aib\ peste 30 grame [i cel pu]in 3-4 ochi (Berindei [i Chichea. datorit\ consumului unei mari cantit\]i de material pentru înfiin]area unui hectar de cultur\. cu diferite v\t\m\ri. Cele mai bune rezultate de produc]ie se ob]in folosind tuberculi de dimensiuni medii. Preg\tirea tuberculilor cuprinde urm\toarele opera]iuni: sortarea. În mod aproape generalizat.4 . încol]i]i. Alte ma[ini fac calibrarea în urm\toarele frac]iuni: 30-50 mm. f\r\ administrarea îngr\[\mintelor organice.4) sau în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 (104 cm). Dac\ nu exist\ material de m\rime optim\.. pentru plantare se folosesc tuberculii de cartof special ob]inu]i în câmpuri de material s\ditor. preg\tirea terenului se continu\ cu dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri [i. de exemplu. se pot folosi atât tuberculii mici. Lucrarea se efectueaz\ cu câteva zile înainte de preg\tirea încol]irii. Calibrarea se realizeaz\ mecanizat cu diferite ma[ini (de exemplu. realizate conform normelor stabilite de Inspec]ia de Stat pentru Producerea Semin]elor [i Materialului S\ditor. 1997). dar ace[tia din urm\ trebuie sec]iona]i pe axul tuberculului (baza-apex). 9.N. deshidrata]i. terenul se las\ în brazd\ nelucrat\. 30-45 mm [i 45-60 mm (Butnariu [i colab. eventual. N. Ar\tura se efectueaz\ la adâncimea de 28-30 cm [i se gr\peaz\ imediat cu grupa cu col]i fic[i. În unele situa]ii. calibrarea. Fig. 9. În situa]ii normale. MCC 60/45) pe 2-3 frac]ii de m\rime. cât [i cei prea mari. Ma[ina MCC 60/45 calibreaz\ cartofii pe dou\ categorii de dimensiune. într-o hal\ sau magazie bine luminate natural. 50-70 mm [i mai mari de 70 mm. Terenul se modeleaz\ apoi sub forme de biloane [i rigole. 1992). când condi]iile nu sunt favorabile sau nu a fost posibil\ fertilizarea de baz\ decât numai par]ial.Modelarea terenului `n rigole [i biloane. Fertilizarea de baz\ se completeaz\ prin aplicarea a 60-80 kg/ha P2O5 [i 50-70 kg/ha K2O. 106 . manual. 1-2 lucr\ri cu combinatorul. cu aspect necorespunz\tor sau chiar netipici. dezinfec]ia [i încol]irea. distan]ate la 70 cm (fig.

În timpul acestei perioade. tuberculii viroza]i (care formeaz\ col]i filamento[i). Dup\ suda]ie. tuberculii. când tuberculii sunt zvânta]i. tuberculii se deshidrateaz\ [i î[i pierd din vigoare. L\di]ele cu tuberculi se a[az\ pe rafturi sau se stivuiesc.5-2. Cu aceast\ ocazie se face o nou\ sortare. timp de 2-4 ore. cu posibilit\]i de reglare a temperaturii. Pentru 1 ha cultur\ este nevoie de un spa]iu de cel pu]in 12-15 m2. ace[tia se a[az\ în gr\mezi de 40-50 cm în\l]ime [i se acoper\ cu rogojini sau prelate. în func]ie de spa]iul de încol]ire. În condi]ii de umiditate sc\zut\. Pentru dezinfec]ie se folose[te o solu]ie de formalin\ 0. 107 . Dup\ aceast\ etap\.. care se scufund\ în solu]ia de formalin\. solariile etc. ce se afl\ într-un vas adecvat. formalina se evapor\ [i p\trunde în ]esutul superficial al tuberculului [i. cu prec\dere. În timpul aerisirii. dar [i pentru o bun\ circula]ie a aerului. 1973). [i alte substan]e în amestec. serele. eliminându-se. În aceast\ prim\ etap\ (încol]irea la întuneric). Dac\ umiditatea scade prea mult. la nevoie.5%. Folosirea solu]iei de formalin\ presupune obligatoriu unele m\suri speciale de protec]ia muncii. l\sându-se spa]iul suficient pentru aplicarea unor lucr\ri de îngrijire. în spa]ii corespunz\toare. În acest timp. de culoare alb\ (col]i). Încol]irea se desf\[oar\ în câteva variante. mai ales. Imersia dureaz\ circa cinci minute. cartofii se ]in în ambalajul respectiv pentru scurs. înainte de plantare. Ca spa]ii de încol]ire pot fi folosite unele magazii sau spa]ii improvizate. pardoseala se strope[te cu ap\ pe intervalele dintre gr\mezi.0 mm. dup\ care se a[az\ în gr\mezi. Tuberculii se a[az\ în co[uri ori saci. respectiv pentru 4000-6000 kg tuberculi (Bala[a. Gr\mezile de cartofi se acoper\ cu prelate din pânz\ sau folie de polietilen\. Dezinfec]ia se poate realiza în diferite modalit\]i: stropirea tuberculilor cu solu]ia dezinfectant\ sau îmb\ierea (imersia) acestora în solu]ia respectiv\. dar se pot folosi. aplicarea unor tratamente suplimentare etc.LEGUMICULTUR| II Calibrarea are deosebit\ importan]\ pentru c\ uniformitatea materialului de plantat este o condi]ie esen]ial\ pentru mecanizarea plant\rii [i asigur\ realizarea unei culturi uniforme. 1997). umidit\]ii relative [i compozi]iei aerului. pentru a[a-numita suda]ie. În continuare va fi prezentat\ o metod\ des folosit\ la noi în ]ar\ [i recomandat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Cultura Cartofului de la Bra[ov (Iano[i [i colab. Încol]irea se realizeaz\ într-o perioad\ de timp de 30-40 de zile. gr\mezile de tuberculi se dezvelesc de prelate. luminii. Aceste spa]ii trebuie s\ fie dezinfectate sau lipsite de patogeni [i d\un\tori. în vederea încol]irii propriu-zise (la lumin\). datorit\ c\ldurii [i lipsei luminii. pe pardoseala magaziei. Dup\ imersie. Temperatura în spa]iu de încol]ire trebuie s\ fie de 15-180C. se are grij\ s\ se asigure o umiditate relativ\ a aerului de 75-90% [i o aerisire (primenire a aerului) zilnic\. tuberculii sunt a[eza]i în l\di]e mici (tip C) pe dou\ rânduri. în spa]iul din jurul ochilor. formeaz\ l\stari de 1. care dureaz\ circa dou\ s\pt\mâni.

C\lirea se realizeaz\ prin sc\derea temperaturii pân\ la 6-100C [i aerisiri energice. Densitatea [i. îngro[a]i. atunci când în sol se realizeaz\ câteva zile consecutiv o temperatur\ medie de circa 60C .4). Plantarea se poate realiza în rigolele deschise din toamn\ sau se practic\ rigole noi. STAN. distan]a dintre plante difer\ în func]ie de m\rimea tuberculilor [i de vigoarea soiului. când se dore[te o suplimentare a preg\tirii tuberculilor în vederea plant\rii. rumegu[ [i nisip. pentru ca acest factor s\ aib\ o ac]iune cât mai uniform\ asupra tuberculilor. aceast\ lucrare se face cât mai timpuriu posibil. în anii normali. În vederea plant\rii. Distan]a dintre rânduri variaz\ între 40-70 cm. special echipat\ (MPR-5). pe rigolele deja trasate (fig. Epoca de plantare se alege astfel ca dup\ r\s\rire s\ nu mai existe pericolul temperaturilor negative. 108 . 9. tuberculii înr\d\cina]i se transport\ cu tot cu co[uri în teren. densitatea culturii poate varia între 50 [i 100 mii plante (cuiburi)/ha. care const\ în realizarea înr\d\cin\rii (stimularea form\rii r\d\cinilor). În unele cazuri.5-3 cm. acest moment coincide. În rest se aplic\ acelea[i lucr\ri de reglare a umidit\]ii [i compozi]iei aerului (procentul mare de CO2 determin\ înnegrirea vârfurilor l\starilor). simpli sau ramifica]i. N. cu 20-30 martie. Plantarea se poate efectua manual.9. folosind ma[ina de plantat r\saduri. Dup\ a[ezarea fiec\rui strat de amestec. în zonele mai c\lduroase ale ]\rii [i 515 aprilie în zonele mai reci. cât [i cea mecanizat\ trebuie s\ asigure a[ezarea tuberculilor în pozi]ie vertical\ (cu axa tuberculului perpendicular\ pe sol).5). Apoi se etaleaz\ un strat de tuberculi încol]i]i unul lâng\ altul.d.m. în func]ie de realizarea condi]iilor de plantare. dup\ care se adaug\. Aceast\ etap\ dureaz\ 2-3 s\pt\mâni [i se încheie atunci când col]ii devin l\stari propriu-zi[i. Pentru o mai bun\ adaptare a tuberculilor la condi]iile din câmp sau spa]iul de plantare. În felul acesta. Plantarea tuberculilor. respectiv. este necesar\ o scurt\ perioad\ (cel pu]in 3-4 zile) de c\lire a materialului de plantat. într-un amestec de p\mânt format din mrani]\. sau complet mecanizat. un nou strat de amestec. ace[tia sunt supu[i unui proces de “for]are”.9. Co[urile astfel preg\tite sunt ]inute apoi la o temperatur\ asem\n\toare perioadei de încol]ire. O alt\ lucrare este “rotirea” l\di]elor.a. prin care l\di]ele mai pu]in expuse la lumin\ sunt schimbate cu cele mai mult expuse. Dup\ 9-10 zile fiecare tubercul formeaz\ 2-3 m\nunchiuri de r\d\cini. iar între plante pe rând între 20 [i 30 cm. Atât plantarea manual\. Perioada de c\lire se poate prelungi pân\ la zece zile sau mai mult. turb\. pe teren modelat (fig. Pe fundul co[ului se a[az\ un strat de 5 cm de amestec. acesta se ud\ bine. peste care se a[az\ un alt strat compact de tuberculi [. În principiu. cu lungimea de pân\ la 1. Înr\d\cinarea se realizeaz\ cu circa 10 zile înainte de plantare [i se face prin stratificarea tuberculilor în co[uri sau l\zi mari (tip M) din plastic. Calendaristic. viguro[i [i de culoare specific\ soiului (fig. MUNTEANU În aceast\ perioad\ se asigur\ o bun\ iluminare (natural\ sau artificial\) de circa 12 ore pe zi.2).N. Temperatura trebuie s\ fie de 12-180C ziua [i 8-120C pe timpul nop]ii.

se efectueaz\ o erbicidare. pentru c\ perioada de vegeta]ie intr\.LEGUMICULTUR| II Fig. întârzie procesul de formare a tuberculilor. Mana cartofului are. r\ce[te solul [i determin\ întârzierea culturii. Dup\ plantare. de aceea. de regul\. Lucr\rile de îngrijire.5 . În cazul când este posibil [i mai ales când nu s-a aplicat fertilizarea organic\ din toamn\. Urm\toarele ud\ri se realizeaz\ la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu aceea[i norm\ de udare.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu. Probleme mai serioase pot s\ apar\ datorit\ atacului gândacului din Colorado.4 kg/ha. Dup\ a[ezarea tuberculilor în rigol\ se trage p\mânt pentru acoperire [i eventual se face un mic bilon. Combaterea bolilor [i d\un\torilor nu cuprinde un num\r prea mare de lucr\ri. când tuberculii sunt mai mici sau sunt mai pu]in expu[i condi]iilor de secet\. folosind MPR-5 (dup\ Bala[a. 9. odat\ cu plantarea. Mancozeb. 1973) Cantitatea de material variaz\ între 3000 [i 4000 kg/ha.A. Ridomil plus sau altele sunt suficiente pentru a men]ine cultura f\r\ plante atacate. cultura se pr\[e[te [i se biloneaz\ ori de câte ori este nevoie. de asemenea. cu Gesagard (Prometrin) 3-6 kg/ha ori Sencor 0. 1-2 tratamente preventive cu Turdacupral. postemergent. pentru ca solul s\ fie mereu afânat. importan]\ redus\ pentru cultur\. f\r\ crust\ [i lipsit de buruieni.5-2 kg mrani]\ pe un metru liniar de rigol\. Adâncimea mai mare se folose[te când tuberculii sunt mai mari. pu]in sub inciden]a agen]ilor patogeni [i d\un\torilor. R\s\rirea plantelor are loc dup\ 20-25 zile de la plantare.3-0.U. Tratamentele se fac la apari]ia primilor adul]i [i sunt eficiente dac\ 109 . Imediat dup\ plantare. Prima udare se aplic\ la 2-3 s\pt\mâni de la r\s\rirea plantelor. Adâncimea mai mic\ se practic\ pe solurile mai grele. se asigur\ circa 1. Lipsa de umiditate. dar cu 5-6 zile înainte de r\s\rirea plantelor de cartof. Excesul de umiditate. plantatul se face mai devreme [i când se dore[te o asigurare cât mai “natural\” a apei din rezerva solului. Aceasta va asigura în sol o umiditate relativ\ de 50-60% din I. Adâncimea de plantare este de 4-8 cm. datorit\ zonei de cultur\ [i solului (soluri mai reci). când înc\ temperatura mediului este sub 10-120C. folosind o norm\ de udare de 250-300 m3/ha. De regul\.

Plantarea tuberculilor se realizeaz\ pe teren nemodelat. l\]imea dintre rigole este de 75 cm.1.0. recoltarea începe de la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie. Se folose[te numai în cazul suprafe]elor mari cultivate cu cartof timpuriu. câte [apte rânduri pe l\]imea suprafe]ei de cultivare (fig. Lucrarea semimecanizat\ înseamn\ dislocarea mecanizat\ a tuberculilor din sol [i apoi culegerea manual\ a lor. În ambele cazuri.N.1 l/ha sau Karate. Bune rezultate se ob]in folosind unul din produsele: Decis-0. Având în vedere c\ epocile de plantare sunt devansate. Cu 710 zile înainte de plantare solarul se acoper\ cu folie din polietilen\. ]inându-se cont [i de specificul spa]iului de înfiin]are a culturii. În solarul bloc se amplaseaz\ câte patru rânduri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou\ rânduri consecutive de stâlpi (fig.5 aprilie.3 l/ha. Recoltarea cartofului timpuriu se desf\[oar\ când tuberculii au dimensiuni corespunz\toare cerin]elor pie]ei [i sunt într-un num\r de cel pu]in 5-6 într-un cuib (la plant\). iar 110 . cuibul se desface cu sapa. Cultura în solarii Terenul se preg\te[te în mod corespunz\tor din toamn\ [i eventual se continu\ în prim\var\ (printr-o fertilizare starter [i deschiderea rigolelor). dar se pot ob]ine [i produc]ii de pân\ la 20-30 t/ha.2. fiind încadrat\ între 5 martie .3 l/ha.a.9. Fastac-0. În cazul solariilor se vor lua m\surile generale de preg\tire a acestor spa]ii. 1992). manual.7). De regul\. produc]iile cele mai comune sunt de cel pu]in 10 t/ha. în func]ie [i de condi]iile meteorologice ale anului. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest sistem de cultur\ se realizeaz\ în solariile bloc sau tunel. Produc]ia variaz\ foarte mult în func]ie de momentul recolt\rii. pentru c\ pericolul pr\bu[irii din cauza z\pezii este mai redus). se culeg tuberculii cei mai mari. MUNTEANU larvele nu au dep\[it vârsta a II-a sau a III-a. Lucrarea se face manual. dup\ care bilonul sau mu[uroiul se reface la loc. iar în cel tunel (cu deschiderea de 540 cm).6). 9. densitate [i ceilal]i factori tehnologici. în tunele joase. cu circa o lun\ sau chiar mai mult (Butnariu [i colab. Materialul de plantare folosit este acela[i ca la cultura în câmp. Recoltarea se execut preponderent manual pentru c\ permite e[alonarea sa în func]ie de stadiul de dezvoltare a tuberculilor. în rigole deschise mecanizat sau manual.6. semimecanizat sau mecanizat. în sistem cuvertur\ [. Alegerea [i preg\tirea terenului se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii în teren neprotejat. Recoltarea mecanizat\ se efectueaz\ cu combine speciale. Epoca de înfiin]are depinde foarte mult de zon\ [i de tipul solarului (mai devreme în tunele. preg\tirea materialului de plantare se face mai devreme. În cazul e[alon\rii recolt\rii.. constând din tuberculi încol]i]i sau încol]i]i [i înr\d\cina]i. N. Calendaristic.9. STAN.

astfel ca densitatea s\ fie aceea[i. realizându-se o densitate de 75-80 mii plante/ha. mai mari între plante pe rând.7 . 9.6 . 9.LEGUMICULTUR| II distan]a dintre plante pe rând este de 17-20 cm. în mod corespunz\tor. Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul bloc Fig. realizând distan]e mai mici între rânduri (50-60 cm) [i.Schema de `nfiin]are a culturii de cartof timpuriu `n solarul tunel 111 . Aceast\ schem\ poate fi modificat\.

MUNTEANU Cultura în tunele joase Acest tip de cultur\ se practic\ în mai multe variante.tunelul pe strat Tunelele joase se men]in pentru protec]ia culturii pân\ ce plantele au un habitus care permite dezvoltarea lor sub tunel sau pân\ când temperatura din interior dep\[e[te 16-180C. Într-o alt\ variant\.8). 112 .Scheme ale culturii de cartof timpuriu `n tunele joase: a . N. Fig. O alt\ variant\ prevede plantarea pe teren nemodelat [i instalarea tunelului deasupra a dou\ rânduri de plante. 9. acoperind ambele rânduri de plante amplasate pe acesta (fig.tunelul pe rigol\.9. Una din acestea prevede plantarea în teren modelat a câte dou\ rânduri pe strat [i montarea tunelului deasupra rigolei. STAN. unul de pe un strat [i altul de pe stratul vecin. b . cuprinzând sub el dou\ rânduri.N. tunelul se instaleaz\ pe suprafa]a stratului.8 .

R\d\cinile. 9.9). BATATUL Ipomoea batatas Poir. Acestea. sin. dar f\r\ succesul scontat. Plantele de batat sunt foarte preten]ioase la temperatur\ [i umiditate.LEGUMICULTUR| II Cultura în sistem cuvertur\ Acest mod de cultur\ prevede acoperirea terenului dup\ plantare cu o folie de polietilen\ perforat\. În zone asem\n\toare cu cele de origine se comport\ ca plant\ peren\.Schema `nfiin]\rii culturii de cartof timpuriu `n sistem cuvertur\ 9. 1969) 113 . Au fost f\cute unele încerc\ri de introducere a batatului [i în ]ara noastr\. sub form\ pr\jit\ etc). Fig. Folia se fixeaz\ pe sol cu ajutorul bulg\rilor sau cu ni[te cârlige sau ancore în form\ de cârj\ sau în forma literei T (fig. Înainte de plasarea foliei. 9.2. Convolvulus batatas L. Familia Convolvulaceae Aceast\ cultur\ este pu]in cunoscut\ la noi în ]ar\ [i se întâlne[te în colec]ii sau în unele gr\dini familiale. Batatul este o specie anual\. în medie. se tuberizeaz\ formând p\r]ile care se consum\.10 . De la batat. pentru a asigura mai mult spa]iu (aer) sub folie.9. care se înmul]e[te prin r\d\cini tuberizate. erbacee. iar în sol un sistem radicular puternic. terenul trebuie s\ fie bilonat. Batatul este originar din Mexic [i se cultiv\ pe suprafe]e mari în zonele tropicale [i subtropicale. denumit [i cartof dulce.Buta[ `nr\d\cinat de Cultura de batat se înfiin]eaz\ prin buta[i batat (dup\ Maier. creme. Prezint\ o tulpin\ târâtoare. se consum\ r\d\cinile tuberizate sub form\ de diferite preparate (piureuri. Are o valoare alimentar\ destul de ridicat\. din loc în loc. asem\n\toare cartofului. au dimensiuni de 6-10 cm [i greutatea de 200-300 grame.9 . Fig. supe.

10). MUNTEANU înr\d\cina]i. pentru a împiedica fixarea lor prin r\d\cini adventive. fertiliz\ri faziale. care apar pe r\d\cini dup\ for]area acestora (fig. care împiedic\ formarea r\d\cinilor îngro[ate. O lucrare special\ const\ în desprinderea vrejurilor de pe sol. ud\ri. combaterea bolilor [i d\un\torilor [. Buta[ii se pot produce [i din frunze sau tulpini.a. Recoltarea se realizeaz\ în octombrie [i se ob]in produc]ii de 15-40 t/ha. rezulta]i din l\stari. 9. N. Cultura se îngrije[te prin pra[ile. STAN.N. 114 .

cu sau f\r\ carne etc. practic. napus ssp.LEGUMICULTUR| II CAPITOLUL 10 CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din grupa verzei apar]in genului Brassica L. [i dou\ specii de la care se consum\ r\d\cina tuberizat\: turnepsul (brojba) . campestris L.. f. De[i are o valoare alimentar\ relativ redus\. Dup\ locul lor de origine.pentru B. reprezentat\ de specia B. var. alba DC.1. campestris) [i prin faptul c\ sunt incompatibile la hibridare.B. tulpinile îngro[ate. VARZA ALB| PENTRU C|P|}ÂN| Brassica oleracea L.. Produsul proasp\t de varz\ con]ine: circa 92% ap\. Varza alb\ se cultiv\ pentru c\p\]ânile sale care se consum\ sub form\ de salat\ crud\. campestris ssp. capitata L. fapt demonstrat de marea suprafa]\ cultivat\ (14-15% din suprafa]a total\ de legume). pedunculii. oleracea [i 2n=20 . De la aceste specii se consum\ frunzele. 10.a. încadrat\ sistematic în specia B. datorit\ con]inutului s\u în s\ruri minerale [i vitamine. oleracea L.1. aceste plante se împart în dou\ grupe mari: varza european\. printre altele. în tot cursul anului. Importan]a culturii Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ]ara noastr\. Brassicaceae. Familia Cruciferae 10.2-1. [i varza asiatic\.. prin num\rul de cromozomi (2n=18 . precum [i murat\ sau `n diferite conserve. familia Cruciferae sin. mugurii floriferi [. diferite preparate culinare. Cele dou\ specii difer\ esen]ial din punct de vedere genetic. ]esutul preinflorescen]ial.B. 5-6% glucide.5% 115 . Importan]a alimentar\. rapifera Metzg (2n=38). În aceast\ grup\ mai sunt cuprinse.1. rapifera Metzg (2n=20) [i napul . 1. simpl\ sau asortat\.pentru B. varza se consum\.

complexul B . din prim\var\ pân\ în toamn\. 1995). o suprafa]\ de circa 30.. N. pe linie filogenetic\.2 mg/100g [. 2000). era pu]in cultivat\. asociate [.a. de var\ sau de toamn\.1. în câmp [i în spa]ii protejate. În ]ara noastr\. 31 mg/100g fosfor. Aceast\ varietate era cunoscut\ [i eventual cultivat\.50 mg/100g. corespunz\tor unei produc]ii medii de 24 t/ha (Popescu [i Atanasiu. varza alb\ se cultiv\ în toate regiunile de pe glob. Importan]a agrofitotehnic\.1. silvestris L). cultura acestei legume. cu o produc]ie medie cuprins\ între 18-23 t/ha.2 % gr\simi. împreun\ cu altele. În ]ara noastr\. p\str\rii temporare [i valorific\rii. ca varza timpurie. de regul\. 116 . STAN. unele lucr\ri. începând cu secolul al XIIlea. de sodiu . asigurând venituri. înc\ din antichitate.46mg/100g. Cultivarea verzei albe este relativ simpl\: de[i se înfiin]eaz\.20 mg/100g. a fost cultivat\. Dup\ datele statistice FAO. varza alb\ pentru c\p\]ân\ era una dintre principalele specii legumicole cultivate în ]ara noastr\ a c\rei “tehnologie de cultivare” a fost mult îmbun\t\]it\ prin contribu]ia gr\dinarilor bulgari. unele toponine sau nume de persoane. MUNTEANU proteine. cu o produc]ie total\ de peste 48 milioane tone. Originea [i aria de r\spândire Varza alb\ pentru c\p\]ân\ provine. practic. var. nu prezint\ lucr\ri speciale de îngrijire.a. demonstreaz\ c\ varza era o plant\ cultivat\ [i bine cunoscut\ în }\rile Române[ti. În secolul al XIX-lea. 1998). având în vedere un consum de for]\ de munc\ manual\ cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha (Dumitrescu [i colab.. duble. unde g\se[te condi]ii prielnice. fiind considerat\ o legum\ de lux (Savi]chi [i colab. Varza este o specie care se încadreaz\ u[or în asolamentele legumicole [i se poate cultiva în diferite sisteme [i tipuri de culturi. prin r\sad. în ultimii 10 ani. s\ruri minerale: de calciu .N. cunoscut\ începând cu secolele XIV-XV. mai ales la m\n\stiri. în culturi succesive. Cheltuielile la unitatea de suprafa]\ sunt relativ reduse. Recolta este un produs pu]in perisabil în timpul transportului. Importan]a economic\ a culturii de varz\ rezult\ din faptul c\ produc]iile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha). Tehnologiile de cultur\ de la noi din ]ar\ demonstreaz\ c\ aceast\ cultur\ are totu[i un caracter extensiv. în Imperiul Roman (dup\ scrierile lui Plinius cel B\trân [i Columella). cur]ile domne[ti [i boiere[ti. 10.2.1-1. practic între cele dou\ cercuri polare.24 mg/100g potasiu. de la înfiin]are pân\ la recoltare. recolta se realizeaz\ pe o lung\ perioad\ de timp a anului. o.a. Un num\r suficient de mare de lucr\ri [i documente scrise. în medie. de potasiu . cu fosfor – 31mg/100g [. dup\ Vavilov) [i coastele europene ale Oceanului Atlantic. din varza s\lbatic\ (B. în Europa de Vest [i secolul al XIII-lea în Europa de Est. Varza alb\ pentru c\p\]ân\ este cunoscut\ în cultur\. vitamine: C . pe glob se cultiv\ circa 2 milioane hectare. originar\ de pe ]\rmurile mediteraneene (centrul cinci. putând fi complet mecanizate. În prezent.000 ha/an. 0. Valoarea caloric\ este relativ redus\ (36 kcal/100g)..

1.3. albe-g\lbui [i servesc ca organe de depozitare a substan]elor de rezerv\. Tulpina. amplasate în jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor tulpinale. iar cele interioare sunt albe. este scurt\ (15-20 cm). Frunzele exterioare sunt verzi.). ierboas\.frunz\ din partea inferioar\ a rozetei. hermafrodite. Particularit\]i botanice [i biologice Varza este o plant\ bienal\. glauc\. Planta prezint\ în p\mânt o r\d\cin\ mai mult sau mai pu]in pivotant\. glabr\. iar cele superioare sunt sesile [i mai mici. conic\ etc. de consisten]\ lemnoas\ (niciodat\ c\rnoas\). Pe tulpina florifer\. alterne. puternic ramificat\. 1 . 2 . sulfurii sau alburii. La baza acestei tulpini se observ\ cicatricele de la frunzele c\zute. formând în jurul mugurelui terminal o c\p\]ân\ mai mult sau mai pu]in compact\ de form\ diferit\ (sferic\. eliptic\. 4 . în primul an de via]\ (când formeaz\ c\p\]âna). Florile sunt actinomorfe. laxe.LEGUMICULTUR| II La noi `n ]ar\. de form\ conic\ sau cilindric\. Frunzele care urmeaz\ sunt mari. 10. cu limbul oval. În anul al doilea de via]\ se formeaz\ o tulpin\ florifer\ de 90-150 cm în\l]ime. În faza de r\sad. la care se ob]in recolte performante în zonele cu desprim\v\rare mai timpurie.1 . tetramere. plantula are o r\d\cin\ principal\ bine dezvoltat\. 10.aspectul general. la exterior lemnoas\. ce poate ajunge pân\ la 1. cu unele diferen]e pentru varza timpurie.1). 3 . Corola este alc\tuit\ din patru petale galbene. glabre [i se acoper\ strâns una pe alta. Androceul este format din [ase stamine a[ezate pe dou\ cercuri: pe un cerc extern sunt dispuse dou\ stamine cu filamentele mai scurte [i pe un cerc intern se afl\ celelalte patru stamine cu filamentele mai lungi. frunzele bazale sunt pe]iolate. groas\. grupate în raceme lungi. Primele frunze normale Fig. fotosintetizatoare [i au nervurile proeminente. eliptic sau aproape circular. Frunzele embrionare sunt în form\ de lir\. bogat ramificat\.Varza alb\ pentru c\p\]âni: sunt simple. par]ial. scurt pe]iolate. 117 . cu r\d\cina [i. varza g\se[te condi]ii favorabile în toate zonele legumicole. tulpina lemnificate (fig.sec]iune prin c\p\]ân\ concave. ovat\. în interior c\rnoas\.5 m adâncime.c\p\]âna. la baza staminelor se g\sesc patru glande nectarifere. 10.

2). iar polenizarea se realizeaz\ cu ajutorul insectelor. Semin]ele sunt aproape sferice.sec]iune longitudinal\ prin fruct. Deoarece inflorescen]a este un racem.2 . produc]ii mari. dehiscent\ (fig. MUNTEANU Gineceul este alc\tuit din patru carpele. rostrat\.000-4. De[i are flori hermafrodite. 10.1. Florile se deschid de regul\ diminea]a [i se închid seara. de calitate [i chiar timpurii nu se pot realiza decât în condi]iile în care tehnologiile de cultur\ corecteaz\ corespunz\tor to]i factorii de mediu. N.tulpina florifer\ cu fructe (silicve). cele de la baz\ au format deja silicve. pentru ca a doua zi s\ se redeschid\. brune sau cafeniu negre. Semin]ele de varz\ pot s\ germineze la temperaturi relativ sc\zute.000 de flori.Varza alb\ pentru c\p\]âni: 1 . La temperaturi mai ridicate.sec]iune prin semin]e . 2 . primele flori care se deschid sunt cele de la baza racemului. Plantele de varz\ au cerin]e relativ modeste fa]\ de suma gradelor de temperatur\ sau anumite niveluri de temperatur\.N. varza alb\ pentru c\p\]ân\ este o plant\ alogam\. 1985). Fructul este o silicv\ cilindric\ sau pu]in comprimat\.4. Temperatura. O floare are perioada de `nflorire de circa trei zile. Când se deschid ultimele flori din vârful inflorescen]ei. Rela]iile cu factorii de mediu În rela]iile cu factorii de mediu. Polenizarea. netede ori fin striate. formând ovarul care este superior [i se continu\ cu un stil ce se termin\ cu un stigmat globulos sau pu]in bilobat (Zanoschi [i Toma. cele patru carpele sunt concrescute între ele. datorit\ cerin]elor relativ modeste fa]\ de condi]iile de mediu. varza alb\ pentru c\p\]ân\ se caracterizeaz\ printr-o larg\ plasticitate ecologic\ [i chiar rusticitate. iar ultimele cele de la vârful racemului. Pe o plant\ se pot forma 3. cu diametrul de 2-3 mm. 10. Deschiderea tuturor florilor dintr-o inflorescen]\ dureaz\ 15-40 de zile. lung\ de 711 (13) cm [i lat\ de 3-5 mm. dar destul de mari fa]\ de varia]iile de temperatur\. albinele. uneori reticulate. Totu[i. procesul de germinare 118 Fig. iar înfloritul unei plante 25-60 de zile. Frecvent într-o loj\ de afl\ 8-16 semin]e uniseriate. [i anume 2-30C. factorul de mediu fa]\ de care plantele de varz\ au cerin]ele cele mai mari este apa. 10. Pe timp r\coros [i umed înfloritul dureaz\ mai mult decât pe timp secetos. Oricum. STAN. din care dou\ sunt mici [i fertile [i dou\ mari sterile. 3 . mu[tele [i bondarii sunt principalii vectori ai polenului. Într-un fruct se formeaz\ 10-55 semin]e.

Astfel. cât [i sub aspect cantitativ. cele mai bune rezultate se ob]in când se irig\ noaptea. În faza de cre[tere vegetativ\. induc]ia floral\ au loc dup\ ce plantele de varz\ trec de a[a-numita faz\ juvenil\. La temperaturi mai ridicate. respectiv. plafonul de umiditate trebuie s\ fie men]inut la 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. Cuno[tin]ele mai recente arat\ c\ vernalizarea [i. În cazul solului. Varza cre[te [i se dezvolt\ normal numai în condi]ii de umiditate ridicat\. cre[terea înceteaz\. Vara. vernalizarea începe sub 100C (Mihov. adeseori se întâmpl\ ca un num\r de plante s\ formeze l\stari floriferi înainte de a începe formarea c\p\]ânilor. iar la 18-200C. uneori. plantele formeaz\ numai o rozet\ de frunze. morfogeneza c\p\]ânilor este influen]at\ negativ. este necesar ca. 1956. 1956). pentru scurt timp pot rezista la minus 15-200C. Asigurarea unui plafon ridicat al umidit\]ii solului determin\ [i o 119 . 1989). în toat\ perioada ciclului vital. cu cerin]e mari. în 3-4 zile. are influen]\ negativ\ asupra produc]iei. Beker-Dillingen. o faz\. când temperaturile din timpul zilei sunt foarte ridicate. când au cel pu]in circa 5-7 frunze (4-8 s\pt\mâni). dac\ lumina este de intensitate slab\. la 110C germinarea are loc în 10-12 zile. afânate sau. dar cantitativ mai reduse. atunci c\p\]ânile r\mân mici sau nu se mai formeaz\ (Dumitrescu [i colab. în faza de r\sad. Plantele de varz\ pot suporta temperaturi mai sc\zute în timpul form\rii primelor frunze. În acela[i timp.LEGUMICULTUR| II are loc mai repede [i mai uniform. Insuficien]a cantit\]ii de ap\. induc]ia floral\ devine ireversibil\ (Munteanu. c\p\]ânile r\mân mici. temperatura cea mai potrivit\ este de 8-120C. datorit\ vernaliz\rii. altfel plantulele de varz\ se etioleaz\. Varza manifest\ cerin]ele cele mai mari fa]\ de ap\ în faza de formare a c\p\]ânii. iar în faze mai avansate. În schimb. Dup\ germinare. se manifest\ în timpul plant\rii [i dup\ aceea. Dac\ vernalizarea este incomplet\ [i survin temperaturi ridicate (peste 12-140C). Temperatura optim\ pentru formarea [i cre[terea c\p\]ânilor este de 15-200C. atât în sol. procesul de induc]ie poate fi anulat par]ial sau total. 1982). La varza timpurie. Temperaturile sub 00C sau mai coborâte nu induc etape de vernalizare (T\taru. Lumina. atât din punct de vedere calitativ. mai ales în faza de formare a c\p\]ânilor. de asemenea. dup\ ce s-au format c\p\]ânile. cât [i în atmosfer\. 1998). pe terenuri umbrite. Dac\ la aceast\ temperatur\ se suprapune [i o secet\. Dup\ majoritatea autorilor.. Peste limita de 20-250C. trebuie s\ se asigure un regim de lumin\ intens\. pân\ când plantele î[i formeaz\ complet rozeta de frunze. adic\ la temperatura de minus 5-60C. dac\ vernalizarea s-a des\vâr[it (este complet\). s\ se acorde o aten]ie deosebit\ factorului lumin\. temperatura este de 4-60C [i dureaz\ în mod constant 3(5)-8 s\pt\mâni. în faza de r\sad. De aceea. În func]ie de condi]iile ecologice [i faza de vegeta]ie a plantelor. Astfel. 1969). ob]inându-se un r\sad de calitate slab\ (Maier. se urm\re[te ca umiditatea din sol s\ nu coboare sub 50% din intervalul umidit\]ii active. Varza este o specie bienal\ ce face parte din grupa plantelor de zi lung\ [i cu un pregnant caracter heliofil. r\sadurile se alungesc mult [i devin sensibile la boli. Apa este un factor major în cre[terea [i dezvoltarea verzei.

Solul. MUNTEANU umiditate relativ\ a aerului ridicat\. în limite medii.de var\.timpuriu. 02. N. aplicat toamna sau. de[i are unele avantaje. pentru o produc]ie de varz\ de toamn\ de 60 t/ha. În ultimii ani au fost ob]inu]i primii hibrizi comerciali la Sta]iunea de Cercet\ri Legumicole Bac\u (Mihu.3 kg MgO. solurile grele se preg\tesc mai greu în vederea plant\rii. Elementele nutritive sunt factorul esen]ial ce asigur\ produc]ii ridicate. solurile cu destina]ie legumicol\ îndeplinesc condi]iile cerute de varza alb\ pentru c\p\]ân\. În compara]ie cu alte plante legumicole. în cazul culturilor de varz\ de toamn\.N. în general. Reac]ia solului poate varia. provenind din str\in\tate.). unele soiuri ameliorate cu polenizare liber\.1. Apa administrat\ prin irigare nu trebuie s\ dep\[easc\ limitele optime. la varz\ se recomand\ între 20-60 t/ha gunoi de grajd.3 kg azot. De regul\. Solurile u[oare nu sunt recomandate pentru c\ nu re]in apa (solul nu se men]ine reav\n).1.5. 0. deoarece varza se asfixiaz\ u[or în cazul b\ltirii. Astfel. Principalele cultivare folosite în cultur\ [i descrierea acestora sunt prezentate în tabelul 10. varza este considerat\ ca având un consum specific ridicat.5. iar cele grele nu permit scurgerea în profunzime a apei. La noi în ]ar\ se cultiv\ atât popula]iile locale. pentru fiecare ton\ se realizeaz\ un consum specific de: 3. 120 . mai ales în ]\rile cu un sector de ameliorare puternic. STAN. se pot clasifica în func]ie de tipul de cultivar pe care-l reprezint\ (cu polenizare liber\. Soiurile de varz\ se pot clasifica dup\ precocitate. anterior preg\tirii terenului. Precocitatea soiurilor `n acest tabel este codificat\ astfel: 00 . Plantele de varz\ suport\ [i reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea organic\. cât [i hibrizii F1. Soiuri Sortimentul de soiuri (cultivare) de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ este foarte larg dezvoltat. prim\vara. 4. Excesul de umiditate favorizeaz\ îmboln\virea plantelor [i cr\parea c\p\]ânilor mature tehnologic. forma [i m\rimea c\p\]ânii. hibrid F1 etc. favorizând b\ltirea. 04 . recomandarea pentru sistemul de cultur\.7 kg CaO [i 0. adic\ valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 [i 7. în ]ara noastr\. De asemenea. 03 semitârziu.20 kg P2O5. 01 . 10. Irigarea prin brazde. [i într-o continu\ îmbun\t\]ire.40 kg K2O. profunde. cu toate acestea reac]ioneaz\ foarte bine pe solurile fertile. Varza are preten]ii moderate fa]\ de sol. al\turi de ap\. 2000). la niveluri optime de 75-80%. De asemenea. la nevoie.extratimpuriu.târziu. 1. În func]ie de nivelul de fertilitate al solului [i de procentul de humus. bine structurate [i cu o textur\ mijlocie spre semigrea. este mai scump\ [i nu asigur\ o umidifiere ridicat\ a aerului.

LEGUMICULTUR| II 121 .

175 kg CaO [i 14 kg MgO. sfecl\ ro[ie.1. Sunt preferate terenurile ad\postite natural. stabilite pe baza analizelor agrochimice (tabelul 10. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg terenuri cu textur\ u[oar\. se administreaz\ cantit\]ile de îngr\[\minte necesare. toamna. având în vedere preten]iile mari ale acestei culturi fa]\ de fertilitatea solului. fasolea de gr\din\ [i cartofii.). Printre premerg\toarele bune se mai num\r\ maz\rea de gr\din\. Tehnologia de cultivare 10.6. castrave]i. Rezultate bune se ob]in [i dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov.N. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. Mobilizarea solului. N. într-o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. La rândul ei. ]elin\. Varza timpurie nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plantele care fac parte din familia Cruciferae. cum sunt: castrave]ii. Cele mai bune plante premerg\toare pentru varza timpurie sunt plantele legumicole care au fost îngr\[ate cu gunoi de grajd în anul culturii. s\ se realizeze produc]ii maxime.6. cu condi]ia ca solul s\ fie îngr\[at cu gunoi de grajd [i îngr\[\minte minerale. p\stârnac. MUNTEANU 10. ferite de curen]i reci. varza timpurie poate fi o bun\ premerg\toare pentru: fasolea de gr\din\. Locul în rota]ia culturilor. lobod\ de gr\din\ [. tomatele. 45 kg P2O5. Terenurile alese pentru cultivarea verzei timpurii trebuie s\ fie cât mai fertile pentru ca. Toamna. bame.2. expuse la soare. cu o u[oar\ pant\ pentru scurgerea apelor provenite din topirea z\pezii.1.1. STAN. 122 . imediat dup\ nivelare. cu diferite grade de evolu]ie. plantele extrag din sol: 115 kg N. Preg\tirea solului.a. Maier (1969) [i Bala[a (1973) men]ioneaz\ c\.) [i din grupa cepei.8. prin dou\ treceri. etc. Date fiind produc]iile mari care se ob]in de la cultura de baz\. Nivelarea de exploatare se realizeaz\ cu agregatul format din tractorul U-650M [i nivelatorul NT-2. În leg\tur\ cu aceasta. dup\ eliberarea terenului de cultura anterioar\. folosindu-se grapa cu discuri GD-3. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. de tipul solurilor aluviale. prin fertilizarea de baz\. dovleceii. ardeii. 210 kg K2O. s\ se asigure în sol elementele nutritive de care plantele au nevoie. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegerea terenului. p\trunjel. este necesar ca. situate pe terasa a doua a râurilor.2. care au boli [i d\un\tori comuni. Fertilizarea de baz\. cernoziomurile [i mai pu]in solurile de tip brun-ro[cate de p\dure. la 8-10 cm adâncime. p\tl\gelele vinete etc. pentru realizarea unei produc]ii timpurii de 30 t/ha.

prim\vara devreme. În cazul verzei timpurii.5 g sare potasic\ la m2.8 sau 123 . s\ se poat\ planta r\sadurile la epoca optim\. Astfel. se distribuie manual 2 kg gunoi de grajd. se distribuie 30-35 t/ha gunoi de grajd. folosindu-se ma[ina de modelat solul (MMS-2. cu suprafe]e mici. se folosesc doze orientative. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului.a/ha P2O5 K2O 60-90 60-90 80-120 80-120 160-240 160-240 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 60-100 75-100 80-120 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 75-100 50-75 50-75 50-75 Gunoi de grajd t/ha 30 30 30 - 68-100 70-100 200-300 200-300 170-250 170-250 110-160 110-150 110-150 130-200 130-200 130-200 În cazul când nu s-au f\cut aceste analize. Tratarea contra d\un\torilor din sol se face folosind insecticide specifice (Sinoratox 0.2 în agregat cu tractorul U-650M. ar\tura de toamn\ se gr\peaz\ odat\ cu executarea ei (cu grapa stelat\ ata[at\ la plug). Ar\tura de baz\ se execut\ imediat dup\ nivelare [i fertilizarea de baz\. inclusiv modelarea solului pentru ca. În cazul gospod\riilor popula]iilor. Se efectueaz\ deschiderea rigolelor de udare cu cultivatorul (CPS-6) echipat cu rari]e sau cu ma[ina de deschis rigole (MDR-5). odat\ cu s\patul adânc de toamn\. care se încorporeaz\ în sol cu cazmaua. Modelarea terenului se execut\ dup\ terminarea ar\turii de baz\ [i a lucr\rii de m\run]ire a solului. deoarece toate lucr\rile de preg\tire pentru plantat se efectueaz\ din toamn\. 400-550 kg/ha superfosfat [i 125 kg/ha sare potasic\. dup\ care se face modelarea.2 Aplicarea îngr\[\mintelor la unele culturi de plante legumicole din grupa verzei Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Gulii Gulii Gulii Gulioare Gulioare Gulioare Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ în ogor succesiv\ în ogor dubl\ succesiv\ în ogor succesiv\ dubl\ N Doza – kg s.2%). 60 g superfosfat [i 12. M\run]irea solului se face prin discuire de dou\ ori cu GD-3. care se repartizeaz\ uniform pe suprafa]a solului [i se încorporeaz\ odat\ cu lucr\rile de m\run]ire a solului.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. ]inându-se seama de starea de fertilitate a solului [i produc]ia planificat\.

. cât [i pentru scurgerea excesului de ap\ în rigole [i o mai bun\ înc\lzire a solului. N. pe rigole. înainte de sem\nat. prin imersia semin]elor în solu]ie de hipoclorit de sodiu 1%. pr\fuirea cu 124 . respectiv 15 g/m2. Preg\tirea semin]elor. prim\vara.tratamentul termic cu ap\ cald\ la 500C. Aceste erbicide se folosesc în special împotriva buruienilor monocotiledonate. solul. Terenul fiind modelat.8. efectu`ndu-se cu MSPU-900 sau cu MET-1200.5). iar încorporarea în sol a îngr\[\mântului [i erbicidului se realizeaz\ prin discuire cu grapa GD-3. astfel ca lucrarea s\ fie efectuat\ în timp de 20 minute de la distribuire. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm [i rigole cu deschiderea de 46 cm. acestea se vor executa dup\ plantare. Tot dup\ plantare se adâncesc rigolele de udare cu cultivatorul CPS-6. astfel modelat. când se administreaz\ 150 kg/ha azotat de amoniu. în cantitate de 3-4 litri/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se folose[te erbicidul Semeron 2 kg/ha. în cazul gospod\riilor popula]iei. încorporarea acestuia [i a azotatului se va face printr-o pra[il\ folosind cultivatorul CL-2. [i de aceast\ dat\. semin]ele de varz\ timpurie sunt supuse unor tratamente [i anume: . împotriva tuturor speciilor de bacterii [i ciuperci patogene. Lucrarea de încorporare se execut\ cu freza FPL-4 pe straturi [i cu cultivatorul CPS-6 echipat cu rari]e. Pentru cultura de varz\ se folose[te erbicidul Treflan 24EC. care se administreaz\ la dou\ s\pt\mâni dup\ plantare. MUNTEANU MMS-4. echipat cu dispozitive de distribuire a îngr\[\mintelor. dup\ tratare semin]ele se r\cesc la 30-320C. acest erbicid fiind foarte volatil. în amestec omogen cu 300-400 l ap\. Aplicarea erbicidului se face cu 6-7 zile înainte de plantare.N. În cazul în care excesul de umiditate din sol [i timpul înaintat nu permit efectuarea fertiliz\rii cu azotat de amoniu [i a erbicid\rii. timp de 60 min (pentru Xanthomonas campestris). În cazul în care modelarea solului se face prim\vara. imediat dup\ fertilizarea de prim\var\. În aceast\ situa]ie se folose[te numai erbicidul Semeron. În locul Treflanului se poate folosi erbicidul Dual.tratamentul chimic. Fertilizarea de prim\var\ se execut\ cu una-dou\ s\pt\mâni înainte de înfiin]area culturii. echipat cu rari]e.8. deoarece. la adâncimea de 5-8 cm. modelarea se execut\ tot din toamn\.2. În vederea evit\rii transmiterii prin semin]e a unor agen]i patogeni. pierde mai u[or umiditatea [i re]ine o cantitate de c\ldur\ solar\ mai mare decât în cazul solului nemodelat. asigur\rii unei r\s\riri uniforme [i sporirii vitalit\]ii plantelor. azotatul se administreaz\ cu cultivatorul CL-2. În cazul gospod\riilor popula]iei se recomand\ modelarea solului sub form\ de biloane distan]ate la 50-60 cm. în acela[i mod ca [i Treflanul. fertilizarea cu azotat de amoniu [i erbicidarea se efectueaz\ înaintea acestei lucr\ri. Încorporarea Treflanului în sol se face paralel cu distribuirea sa. STAN. atât în scopul refacerii rigolelor în vederea ud\rii. Erbicidarea. care se administreaz\ în doz\ de 3 l/ha.

Producerea r\sadurilor. R\sadurile de varz\ timpurie se produc în: sere înmul]itor.. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ timpurie se folosesc r\saduri repicate produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm. sem\n\tura se acoper\ cu un strat de 0. se ud\ cu 125 .3 Amestecuri de p\mânt (în % din volum) folosite la producerea r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei* Re]eta Mrani]\ P\mânt de ]elin\ 25 20 25 Turb\ Nisip Baleg\ de bovine - Pentru sem\nat I II III 50 30 40 50 25 10 25 Pentru repicat în pat nutritiv sau în ghivece din plastic I II III 50 40 50 25 10 30 40 25 10 20 - Pentru confec]ionat cuburi nutritive I II III 20 30 20 20 30 50 60 30 5 20 10 5 - *) Prelucrare dup\ diver[i autori Sem\natul (pe patul nutritiv) se face manual.stimularea semin]elor. inclusiv la semin]ele tratate termic (Marinescu [i colab. Amestecurile nutritive pentru producerea r\sadurilor destinate culturii timpurii de varz\ alb\ pentru c\p\]ân\ sunt prezentate în tabelul 10. în vederea gr\birii germina]iei. Tabelul 10. prin imersia acestora într-o solu]ie de Procain\ timp de 4 ore sau Atonik 0. repartizând semin]ele cât mai uniform sau în rânduri. se taseaz\.5-1 cm mrani]\ sau amestec nutritiv. r\s\ririi uniforme [i cre[terii vitalit\]ii plantelor. În gospod\riile popula]iei se pot utiliza r\sadni]ele cu înc\lzire biologic\.LEGUMICULTUR| II Rovral 10g la 1 kg semin]e sau Tiuram 75 4g/kg (pentru Alternaria brassicae [i unele ciuperci de sol). solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. . în vârst\ de 40-45 zile. prin împr\[tiere. Dup\ terminarea acestei lucr\ri. folosind rama de sem\nat. folosind circa 8 grame s\mân]\ la m2. 1986). tratamentul prin pr\fuire se face cu 2-3 zile înainte de sem\nat. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor.5% timp de 10-12 ore.3.

04-10.4-0.3 0.02 15.5 65-75 55-60 45-50 45-50 55-60 55-60 55-60 50-55 50-55 40 40-45 33 66-75 45-50 53 36-53 110-120 65-70 65-70 65-70 Specificare Varz\ timpurie Varz\ de var\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ de toamn\ Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ ro[ie Varz\ crea]\ Varz\ crea]\ Varz\ de Bruxelles Varz\ pentru frunze Varz\ pentru frunze Varz\ chinezeasc\ Varz\ chinezeasc\ Conopid\ timpurie 20.07 01.05-15.06-15.8-1 0.05 15.06 30.05-05.06 15.5-0.06-25.05 15.06-15.07 01.03-15.03 10.04 01.07 10.06-10.06 20.03 01.3 0. STAN.04 20. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturii.4 Perioada optim\ de sem\nat pentru producerea r\sadurilor [i înfiin]area culturilor de plante legumicole din grupa verzei* Modul de cultur\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ sem\nat\ direct în ogor dubl\ succesiv\ succesiv\ dubl\ succesiv\ succesiv\ sem\nat\ direct în ogor sem\nat\ direct în ogor Perioada sem\n\rii 20.3 0.01-10.04-10.02-05.3 0.05 - 01.06-25.04-20.02 plant\rii 5.3 0.04-05.N.4).01-5.0 0.06-10.06 20. Tabelul 10.05-05.06 01.06-15.4-0.06-20.05-05.4 1.06 01.6 0.06-10.05-15.01-15.05-15. se eticheteaz\ [i se acoper\ cu folie de polietilen\.07-15.03-5.05 20.06 01.05 25. N.07 10.05 15.5 0.3 0.3 0.4-0.3 0.06-10.3 0.02 15.07 Conopid\ de toamn\ succesiv\ Broccoli Broccoli Gulii timpurii Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ Gulii de toamn\ în ogor succesiv\ în ogor în ogor succesiv\ dubl\ *) Prelucrare dup\ diferi]i autori 126 .05 01. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (tabelul 10.03-30.06 - 25.02-10.05 15.04-15.0 0.05 25.07-30.05-20.05 15.05 20.07 15.4 1.3 0.3 0. MUNTEANU ap\ tehnologic\.04 01.3 0.07 10.3 0.05-10.06-15. care se înl\tur\ când încep s\ r\sar\ primele plante.05-15.03 01.07 05.05 20.03 25.03-30.05-25.5 0.0-2.05-25.5-2.06-10.07 - 20.06 05.04 Necesar de: r\saduri s\mân]\ (mii (kg/ha) fire/ha) 0.3 0.06 05.06-30.06-20.05 01.05-05.05-20.

Opera]iunea de repicat se execut\ manual. 50 g sulfat de magneziu dizolvate în 100 litri ap\. Divipan 100 EC 0. 127 .5 Cerin]ele fa]\ de temperatur\. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt: .3%. În momentul plant\rii.05%.udarea moderat\ cu ap\ tehnologic\.25%. [i colab. 500 g sulfat de potasiu. conform datelor din tabelul 10. de culoare verde-închis. pentru asigurarea umidit\]ii în substrat la un plafon minim de 60%. Sandofan C WP 0.aplicarea primei fertiliz\ri faziale. udându-se cu cantit\]i mici de ap\ (6-10 l/m2). la 10-12 zile dup\ prima cu: 200 g azotat de amoniu.aplicarea celei de a doua fertiliz\ri faziale. la început mai rar (odat\ pe s\pt\mân\). pentru prevenirea atacului de man\ se fac 2-3 tratamente (la interval de 7-10 zile) cu unul din produsele: Ridomil Cu 48 WP 0. printr-o udare cu furtunul prev\zut cu sit\. . Perozin B 75 WP 0. se efectueaz\ un tratament folosind unul din produsele: Fernos 50 WP 0. 600 g superfosfat [i 200 g sulfat de potasiu dizolvate în 100 litri ap\ [i administrate în cantitate tot de 4-5 l/m2.1% sau Sinoratox 35 EC 0.dirijarea temperaturii. Dup\ repicat se ud\ cu o cantitate de 6-8 l/m2 ap\ tehnologic\.efectuarea tratamentelor preventive [i curative pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor.2%. r\sadurile trebuie s\ aib\ 5-6 frunze normal dezvoltate. r\sadul introducându-se în cub pân\ în apropierea cotiledoanelor. sistarea fertiliz\rii [i ud\rii. .LEGUMICULTUR| II Repicatul r\sadurilor se va face la circa 7-8 zile de la r\s\rire.2%.1% (Costache M. Onevos 33 EC 0. . în cuburi nutritive.5. se recomand\ ca dup\ fiecare fertilizare s\ se execute sp\larea frunzelor cu ap\.. 1987). Tabelul 10. Actelic 50 EC 0. prin coborârea temperaturii la 4-60C.4%.4%. în\l]imea de 10-12 cm [i s\ fie s\n\toase. iar pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te mai des (din patru în patru zile). la 8-10 zile de la repicat. Dithane M-45 0. Turdacupral 50 PU 0.05%. la semnalarea stacului. folosind 300 g azotat de amoniu. pentru combaterea afidelor. . 200 g superfosfat. umiditate [i aerisire ale r\sadurilor de plante legumicole din grupa verzei Fenofaza sem\nat-r\s\rit r\s\rit-repicat repicat-c\lire c\lire-plantat Senin 18-20 12-16 14-18 4-6 Temperatura 0C nor noapte 18-20 10-12 12-14 4-6 18-20 10-12 10-12 4-6 Umiditate % 75 75 75 75 Aerisire puternic\ puternic\ puternic\ foarte puternic\ . se vor aplica 4-5 litri solu]ie/m2.c\lirea r\sadurilor se face începând cu 10-12 zile înaintea plant\rii.

R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt pu]in sub nivelul solului (2-3 cm). numai în cazul în care solul nu are umiditate suficient\ pentru prinderea plantelor. Prima udare se face paralel cu plantatul sau dup\ terminarea acestei lucr\ri. STAN. În timpul perioadei de vegeta]ie. distribuindu-se circa 0. datorit\ unei desimi prea mari sau a unei dirij\ri incorecte a temperaturii. aplicând 4-5 ud\ri. N. Udarea culturilor de varz\ timpurie se efectueaz\ pe rigole lungi. cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm. odat\ cu executarea plant\rii. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. soi [i calitate. ceea ce permite o scurgere mai bun\ a excesului de umiditate [i o înc\lzire mai accentuat\ a solului.67 plante la m2.55 plante pe m2. 10. se folose[te o norm\ de udare cât mai redus\. Fig. se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ timpurie. când temperatura solului se men]ine constant\ la 5-60C. udarea se aplic\ numai în prima parte a zilei pentru ca pân\ seara solul s\ se înc\lzeasc\. r\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ la 50x30 cm. Completarea golurilor se face manual. 200250 m3/ha.3 . 128 .N. Pe fiecare strat în\l]at. la distan]a de 70-80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. umidit\]ii [i aerisirii. revenind 6. în func]ie de zon\ [i de condi]iile anului respectiv. R\sadurile plantate manual se ud\ la cuib numai dac\ solul nu are suficient\ umiditate. plantele pe rând fiind tot la 30 cm. revenind o desime de aproximativ 65-75 mii plante la ha (fig. Distan]a de 60 cm are avantajul c\ biloanele se pot face mai înainte. la 5-6 zile de la plantare. în perioada de 5 martie – 5 aprilie. MUNTEANU R\sadurile îmb\trânite. Udarea r\sadurilor se face cu ma[ina de plantat. Tot din acest motiv. 10. pentru ca solul s\ nu se r\ceasc\ prea mult. R\sadurile de varz\ timpurie se planteaz\ manual sau mecanizat. Lucr\rile de îngrijire. revin 5. Dac\ este necesar. cele alungite. cu r\sad de aceea[i vârst\. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. cultura se ud\ ori de câte ori este nevoie. plantate în câmp duc la ob]inerea de plante cu c\p\]âni afânate sau care emit tulpini florifere f\r\ a mai forma c\p\]âni (în special în cazul soiului Ditmark).Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ timpurie În gospod\riile popula]iei.3).5-1 litru ap\ la plant\.

În cazul culturilor pentru consum. cu fermitate evident\. Tabelul 10. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. În timpul vegeta]iei se efectueaz\ [i fertilizarea fazial\ a culturilor de varz\ timpurie cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. Calendaristic.LEGUMICULTUR| II astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active. tratamente pentru combaterea afidelor vectoare Idem Rota]ia culturilor. cu cultivatorul la adâncimea de 6-8 cm. utilizarea de soiuri cu toleran]\ [i rezisten]\ la agentul patogen. se aplic\ [i a doua fertilizare când începe formarea c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. Tratamentele cu produse sistemice se repet\ la interval de 10-14 zile. dar poten]ialul cultivarelor (mai ales hibride) este în jur de 40-50 t/ha. ca adeziv. În perioada de cre[tere a rozetei de frunze se aplic\ o udare cu 300-400 m3 ap\/ha.15%. varza timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori între rânduri mecanic. eliminarea plantelor atacate). iar în timpul cre[terii c\p\]ânilor se mai aplic\ o udare cu aceea[i cantitate de ap\. în func]ie de zon\.7). C\p\]ânile se recolteaz\ manual. Oxiclorur\ de cupru 0. pe rând. se efectueaz\ 2-3 ud\ri (în func]ie de condi]iile climatice) cu câte 400 m3 ap\/ha. tratamentul termic [i chimic al semin]elor. prin t\iere cu cu]itul. începând cu fenofaza de învelire a c\p\]ânilor nu se mai aplic\ tratamente chimice (tabelele 10. în faza de formare a c\p\]ânii. soi [i epoca de înfiin]are. tratamente cu produse pe baza de cupru (Kocide 101. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele de varz\ au format 10-12 frunze. igien\ cultural\. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. [i de 1-2 ori manual.6 Prevenirea [i combaterea bolilor la plantele legumicole din grupa verzei* Boala (agentul patogen) P\tarea inelar\ neagr\ a verzei (Cabbage Black Ring Virus) Mozaicul conopidei (Cauliflower Mosaic Virus) Nerva]iunea neagr\ a frunzelor de varz\ (Xanthomonas campestris) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Igien\ cultural\ (distrugerea buruienilor gazd\ pentru virus. Acestea trebuie s\ fie de m\rime corespunz\toare soiului. când varza are nevoie de cele mai mari cantit\]i de ap\. bine învelite. prin stropiri [i pr\fuiri preventive [i curative. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udat. dar peste 350-500 grame. Produc]ia este de 15-20 t/ha. sub primele 3-4 frunze exterioare. În gospod\riile popula]iei.5%)** 129 . administrându-se 75 kg/ha azotat de amoniu [i 75 kg/ha sulfat de potasiu. iar cele cu produse de contact la 6-8 zile. Recoltarea este realizat\ la momentul matur\rii tehnologice a c\p\]ânilor. Pentru men]inerea solului cât mai afânat [i distrugerea buruienilor care apar în mod sporadic în culturile erbicidate [i frecvent în cele neerbicidate. e[alonat în 3-4 reprize. recoltarea se desf\[oar\ în perioada 20 mai-20 iunie. îngr\[\mintele se administreaz\ manual înaintea pra[ilelor. pe o adâncime de 50-60 cm. În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.6 [i 10. Dac\ este nevoie. În gospod\riile popula]iei se pr\[e[te manual ori de câte ori este nevoie.

Ronilan 0. Benlate 0. combaterea insectelor vectoare.1%. folosirea de soiuri rezistente. STAN. ar\tura adânc\ de toamn\. distrugerea resturilor vegetale.2%. Curzate plus T 0.1% sau Sumilex 0.5%) Rota]ia culturilor.continuare M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Rota]ia culturilor.25%) Igien\ cultural\. igiena cultural\. folosirea de semin]e s\n\toase sau dezinfec]ia acestora termicumed sau chimic.1%. ar\tura adânc\ din toamn\. dezinfec]ia solului [i a amestecului nutritiv la producerea r\sadurilor. igiena cultural\ (îndep\rtarea din cultur\ a plantelor bolnave. evitarea terenurilor ude [i acide.1%.2%. Topsin M 0. folosirea de soiuri rezistente.25%.. distrugerea resturilor vegetale [i a cruciferelor din flora spontan\. tratamente obligatorii la culturile semincere (Ronilan 0. Captadin 0. urm\toarele 2-3 la intervale de 14-21 zile) Rota]ia culturilor. combaterea insectelor vectoare Rota]ia culturilor. Merpan 0.15-0.15%.3% sau Dithane M-45 0.2%. Miltox 0. folosirea de soiuri rezistente [i r\sad liber de infec]ie. Brave 500 0.1%. în special la culturile semincere (Daconil 0. igien\ cultural\. Nemispor. tratamente foliare la r\sad [i în cultur\ (Ridomil plus 45 0. 0. tratarea culturilor (Perozin 0.15%) Rota]ia culturilor. dezinfec]ia semin]elor termic-umed sau chimic.2%. ar\tura adânc\ dup\ desfiin]area culturii Rota]ia culturilor.1%) Rota]ia culturilor. strângerea [i distrugerea plantelor bolnave la desfiin]area culturilor ca s\ nu formeze sclero]i [i ace[tia s\ nu fie îngropa]i în sol). tratamente. Tiuram 0. în solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0.5%. Nemispor 0. folosirea de s\mân]\ s\n\toas\ [i r\sad liber de infec]ie. ar\tura adânc\ de toamn\.2%. Benagro 0. MUNTEANU Boala (agentul patogen) Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia caratovora) P\tarea frunzelor de conopid\ (Pseudomonas maculicola) Mana cruciferelor (Peronospora brassicae.1%) *)Prelucrare dup\ Marinescu [i colab. Mycodifol 0. ca adeziv 130 . sin P. Fundazol 0.10. dezinfec]ia amestecului nutritiv. aplicarea amendamentelor pentru neutralizarea acidit\]ii solului. N. parasitica) P\tarea neagr\ a frunzelor [i silicvelor sau alternarioza (Alternaria brassicae) Putregaiul uscat al verzei (Phoma lingam) Albumeala cruciferelor (Cystopus candidus) Hernia r\d\cinilor de varz\ (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul alb al verzei (Sclerotinia sclerotiorum) Tabelul 10. igien\ cultural\. igien\ cultural\.4%.2%.5%.N. primul tratament dup\ apari]ia silicvelor. tratarea culturilor (Benlate 0.2% sau Perozin 0.15%.25%.1%.2%. dezinfec]ia semin]elor termic-umed [i chimic. tratamente la culturile semincere (Dithane M-45 0. Dithane M-45 0. Rovral 0.05-0. evitarea irig\rii prin aspersiune a culturilor semincere.3%. dezinfec]ia termic\ a semin]elor. Manzate 0. 1986 **)La efectuarea tratamentelor. igien\ cultural\.1% sau Fundazol 0.4-0. dezinfec]ia amestecului nutritiv. Benagro 0.6 .

15%.04%. Sinoratox 35 P\duchele cenu[iu al verzei EC 0. Sinoratox 35 EC 0. îndep\rtarea [i distrugerea celor cu gale pe r\d\cini. Igien\ cultural\ (strângerea [i distrugerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii).4%. Sumithion 50 EC 0. Dipterex 80 PS 0. r\saduri s\n\toase [i viguroase.15%. folosirea de (Phyllotreta atra). Sumithion 50 EC 0. Ripcord (Brevicoryne brassicae) 40 EC 0.2%.15%. pra[ile repetate în perioada Gândacul albastru al verzei retragerii larvelor pentru împupare. Melipax 10 PS 20 kg/ha etc. Sinoratox 35 EC 0. distrugerea buruienilor gazde pentru d\un\tor. Actel[lic 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%.15%. Zolone 35 EC 0.2% etc.15%. ar\tur\ adânc\ din Gândacul lucios al rapi]ei toamn\.15% etc.04%. Carbaril 50 WP 0. (Phyllotreta nemorum) [i Diazinon 60 EC 0. distrugerea cruciferelor prin arderea tuturor resturilor vegetale dup\ recoltare. Triclorofon 80 PS 0.4%.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Puricele negru al verzei Igien\ cultural\.). combatere biologic\ 131 . igien\ cultural\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. la semnalarea adul]ilor hibernali (Ceuthorrhynchus assimilis) în culturile semincere) Ar\tur\ adânc\ din toamn\.15%) Igien\ cultural\. pra[ile repetate în perioada de retragere a larvelor pentru (Meligenthes seneus) împupare. tratamente (Carbetox 37 EC 0.15%.15%. Fernos 50 WP 0. Carbetox 37 EC 0.05%). Carbaril 50 puricele de p\mânt WP 0. tratamente G\rg\ri]a neagr\ a verzei (Carbetox 37 EC 0.15%) (Phyllotreta undulatum) Igien\ cultural\. plantarea în câmp cât mai devreme. Diazinon (Baris laticollis) 60 EC 0. tratamente (Sinoratox 35 (Baris chlorizans) EC 0.05%** Idem Igien\ sanitar\. G\rg\ri]a tulpinilor de varz\ Dipterex 80 PS 0. G\rg\ri]a galicol\ a verzei Distrugerea tuturor buruienilor.05%. Decis 25 EC 0. Ambuch 25 EC 0.4%.4%.15%.05%.LEGUMICULTUR| II Tabelul 10. (Athalia rosae) Sinoratox 35 EC 0.05% etc.2% etc.1%. distrugerea Viespea rapi]ei cruciferelor spontane. tratamente (Decis 25 (Colaphellus sophiae) EC 0.15% de dou\ ori) pleurostigma) Igien\ cultural\. aplicarea la timp a lucr\rilor de îngrijire.4%. tratamente (Sinoratox 35 EC 0. Dipterex 80 PS 0. controlul riguros al (Ceuthorrhynchus r\sadurilor. Decis 25 EC 0. ar\tur\ adânc\ din toamn\. Ar\tur\ adânc\ de toamn\.15%. Triclorofon 80 PS 0. tratamente (Carbetox 37 puricele v\rgat al verzei EC 0.2%. Thuringin 0.15%.1%. Clorofos 75 PS 0.2%.15%. Diazinon 60 EC 0.15%.05%. Metathion 50 EC 0. Basudin 60 EC 0. Triclorofon 80 PS 0. tratamente pentru combatere (Sinorax 35 EC 0.2%.7 Prevenirea [i combaterea d\un\torilor la plantele legumicole din grupa verzei* D\un\torul Plo[ni]a ro[ie a verzei (Eurydema ernatum) Plo[ni]a albastr\ a verzei (Eurydema cleracea) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Preg\tirea corespunz\toare a terenului. ar\tur\ adânc\ din toamn\. tratamente (Carbetox 37 EC 0. folosirea de G\rg\ri]a albastr\ a verzei r\saduri s\n\toase [i viguroase. Clorofos 75 PS 0.1%.2%. Sinoratox 35 EC 0.

tratamente (Birlane 10 G 0. Varza de var\ nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ plante care fac parte din familia Cruciferae.6 g/m2 – tratamente la sol înainte de plantare. ar\tur\ adânc\ de toamn\. tratamente (Sumithion 50 EC 0. fasolea de gr\din\ [i bobul. ca adeziv 10.) [i cele din grupa cepei. 75 kg K2O.1%. Foarte bune premerg\toare pentru varza de var\ sunt: maz\rea de gr\din\. Mobilizarea solului [i nivelarea de exploatare nu prezint\ particularit\]i [i se execut\ în acela[i mod ca [i pentru cultura de varz\ timpurie. caracterizat prin cele mai ridicate temperaturi din tot cursul anului.1%. ca s\ se poat\ iriga pe rigole lungi. deosebit de periculo[i. Folithion 50 EC 0. 20 kg P2O5. Cultura de var\ Alegerea terenului. 1985).01% etc. precum [i cele grele [i acide pe care varza de var\ nu d\ rezultate bune.1.15% .7 . dac\ se face o fertilizare corespunz\toare a solului. strângerea [i distrugerea oulelor sau a larvelor (în special în perioada de învelire când nu se mai pot face tratamente).2. ea necesit\ mai multe ud\ri decât varza timpurie. p\stârnac.05%. la nivelul în\l]imii plantelor. în cele mai bune condi]ii. 23 kg CaO [i 27 kg MgO (Mihalache [i colab. cât [i în atmosfer\. Se evit\ solurile prea u[oare. toamna.continuare D\un\torul Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Albili]a rapi]ei (Pieris rapae). permeabil [i s\ men]in\ o umiditate cât mai constant\.4%. pentru asigurarea umidit\]ii necesare atât în sol. Fertilizarea de baz\. Ripcord 40 EC 0. Albili]a mic\ (Pieris napi) [i Buha verzei (Mamestra brassicae) Molia verzei (Plutella maculipenais) M\suri de prevenire [i mijloace de combatere Pe suprafe]e mici. p\trunjel.2%. bine nivelat. Metation 50 EC 0.04%.05%. Decis 25 EC 0. N. Locul în rota]ia culturilor. Sinoratox 35 EC 0. În scopul asigur\rii elementelor nutritive de care plantele au nevoie. plantele extrag din sol: 84 kg N. Rezultate bune se ob]in dup\ legumele de la care se consum\ r\d\cinile tuberizate (morcov. ridichi. Pentru ob]inerea unei produc]ii de 45 t/ha. Ca urmare. care pierd repede apa. profund [i bogat în humus. De aceea se alege un teren plan. datorit\ bolilor [i d\un\torilor comuni.când se depun ou\le sau la apari]ia larvelor) Musca verzei (Delia brassicae) *)Prelucrare dup\ Cîndea. Decis 25 EC 0. se administreaz\ cantit\]ile de 132 . Sumithion 50 EC 0.N. Strângerea resturilor vegetale dup\ desfiin]area culturii. imediat dup\ nivelarea de exploatare. Carbetox 37 EC 0..6.2%.15%. ]elin\ etc. igien\ cultural\.15%.4%. Solul trebuie s\ fie cu textur\ mijlocie. Ar\tur\ adânc\ de toamn\. STAN. Zolone 30 WP 0. Zolone 35 EC 0.1% etc. MUNTEANU Tabelul 10. Varza de var\ î[i desf\[oar\ vegeta]ia în sezonul de var\. Hostathion 40 EC 0. 1984 **)În solu]iile de stropit se adaug\ Aracet 0. tratamente la avertizare (Carbetox 37 EC 0. Preg\tirea solului.

dac\ substratul nu are suficient\ umiditate. irigându-se de mai multe ori. imediat ce solul s-a zvântat [i se poate intra în câmp sau se lucreaz\ cu combinatorul. pentru ca acesta s\ fie incorporat în sol înainte de a suferi pierderi de substan]e nutritive. în solarii neînc\lzite. la 5x5 cm.2).LEGUMICULTUR| II îngr\[\minte stabilite pe baza analizelor agrochimice. În prim\var\ se aplic\ gr\patul terenului. echipat cu corpuri de rari]e. Prin aceast\ lucrare se afâneaz\ solul tasat de ploi [i z\pezi. acestea se `ncorporeaz\ în sol cu grapa cu discuri GD-3. pe patul nutritiv preg\tit în mod asem\n\tor ca în cazul sem\natului. rigolele s\ fie adâncite.2. se ud\. la hectar se aplic\ 300 kg superfosfat. are nevoie ca rigolele s\ fie mai adânci. se folosesc doze orientative. Componentele amestecului nutritiv folosit pentru repicat sunt prezentate în tabelul 10. Astfel. `ncorporarea Treflanului în sol se face cu grapa cu discuri GD-3. se va face folosind acelea[i erbicide [i în acela[i mod ca la varza timpurie. odat\ cu modelarea propriu-zis\. Din acest motiv se procedeaz\ ca la varza timpurie. sau cu DR-5. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 în agregat cu tractorul legumicol L-445 f\r\ cabin\ sau manual (pe suprafe]e mici). Dup\ distribuirea îngr\[\mintelor chimice. utilizând rama de sem\nat. Tratarea solului contra d\un\torilor se face ca [i la varza timpurie. iar în momentul când acesta se zvânt\ se trateaz\ pentru prevenirea atacului de musca verzei. înainte de plantare cu 10-14 zile.3.2. Componentele amestecului nutritiv sunt acela[i ca la varza timpurie. Repicatul r\sadurilor se face la circa 7-8 zile de la r\s\rire. deschizându-se mai întâi rigolele cu cultivatorul CPS-6. Producerea r\sadurilor. în 2-3 reprize (15-20 martie. 150 kg sare potasic\ [i 30 t/ha gunoi de grajd semifermentat. desp\r]ite de rigole cu deschiderea de 46 cm. Fertilizarea de prim\var\ se face aplicând 180 kg/ha azotat de amoniu. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor de varz\ de var\ sunt 133 . se reduce evaporarea apei [i se distrug buruienile ap\rute. Modelarea solului. Modelarea solului se face sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94-104 cm. Sem\natul se efectueaz\ e[alonat. folosind 300 grame s\mân]\ pentru producerea r\sadurilor necesare înfiin]\rii unui hectar de cultur\. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de var\ se folosesc r\saduri în vârst\ de 40-45 zile produse în solarii neînc\lzite sau în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. În cazul c\ nu s-au efectuat aceste analize. Ar\tura de toamn\ se recomand\ s\ se efectueze în paralel cu distribuirea gunoiului de grajd. Dup\ sem\nat. Erbicidarea. 20-25 martie [i 1-10 aprilie). pentru combaterea buruienilor pe cale chimic\. ]inându-se seama de starea de fertilizare a solului [i produc]ia planificat\ (tabelul 10. urmând ca. Varza de var\.

Pentru prima epoc\ de plantare se recomand\ s\ se foloseasc\ r\sad produs în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. 10. Num\rul de ud\ri este mai mare (4-6 ori cu norme de 350-400 m3 ap\/ha).5 plante la m2. 4 g/m2. concomitent cu efectuarea acestei lucr\ri.4). în momentul când plantele au 2-3 frunze adev\rate.4). 134 . se fasoneaz\ [i r\d\cinile prin scurtarea la aproximativ 2 cm a ramifica]iilor laterale. în perioada 20 aprilie-15 mai (tabelul 10. MUNTEANU asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. îns\ prezint\ [i unele particularit\]i. Plantarea se face mecanizat cu ma[ina MPR-5. STAN. dup\ care se mocirlesc. iar cele care se planteaz\ manual se ud\ la cuib. Se urm\re[te s\ se realizeze în sol pe întreaga perioad\ a duratei de vegeta]ie a unei umidit\]i de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 50-60 cm. cu specificarea c\. se poate face erbicidarea cu Semeron 70WP. iar pentru urm\toarele se utilizeaz\ r\saduri produse în solarii. revenind o desime de circa 5. în func]ie de umiditatea solului. R\sadurile plantate mecanizat se ud\ cu ma[ina de plantat.5-1 litru ap\ la plant\.4 . iar în gospod\riile popula]iei manual. revenind o desime de aproximativ 55-60 mii plante/ha (figura 10. ca [i la cele care nu au fost scoase cu suficient p\mânt pe r\d\cini.N. Plantele se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. în 2-3 etape. la distan]a de 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. distribuindu-se circa 0. Fig. R\sadurile scoase din r\sadni]e sau solarii se fasoneaz\ prin scurtarea frunzelor cu 1/3 pân\ la 1/2 din lungime cu un cu]it bine ascu]it. în general asem\n\toare cu cele de la varza timpurie. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor. distan]ate la 60 cm [i la 30 cm între plante pe rând. La r\sadurile nerepicate. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de var\ sunt. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri. înl\turarea vârfului pivotului.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de var\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de var\ s\ fie plantat\ pe biloane. N.

se efectueaz\ ca la varza timpurie.6. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sare potasic\. În acest scop. imediat dup\ desfiin]area culturii anterioare. secar\ mas\ verde etc. [i manual. Recoltarea se execut\. borceag. inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. de 3-4 ori între rânduri. În schimb. destul de periculo[i. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. pe agrofondul l\sat de cultura timpurie anterioar\. seara. de 1-2 ori între plante pe rând. Intervalul de timp dintre recolta timpurie [i cea de var\ se poate acoperi prin înfiin]area. Pr\[itul se efectueaz\ mecanizat. 135 . a[a cum s-a ar\tat. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este nevoie de o fertilizare. adic\. urmând ca înainte de înfiin]area culturii de varz\ de toamn\ s\ se aplice îngr\[\mintele necesare. iar o parte s\ fie deja în circuitul plantelor. dar. iar momentul de recoltare corespunde periodei 10 iulie-10 septembrie. Dup\ aceea se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. r\mâne suficient timp pentru preg\tirea terenului în vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\.3. În acest mod se reduc pierderile de ap\ prin evaporare [i se feresc plantele de [ocuri fiziologice provocate de apa rece. Cultura târzie (de toamn\) Alegerea terenului pentru cultura târzie a verzei se face în acela[i mod ca [i la varza de var\. se pot ob]ine peste 60-70 t/ha. pân\ la cre[terea temperaturii. a unor epoci intermediare. 10. care se manifest\ prin apari]ia de arsuri pe frunze [i sc\derea rezisten]ei plantelor la atacul bolilor. Fertilizarea fazial\ se face când plantele au format 10-12 frunze.1. în general. Produc]ia este de 20-35 t/ha. de[i înaintea verzei se cultiv\ unele plante cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie. c\p\]ânile sunt mult mai mari. cele mai bune rezultate se ob]in când se ud\ în zilele noroase. la nevoie. se interzice amplasarea acestei culturi pe terenuri care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. aceasta se execut\ la începerea form\rii c\p\]ânilor cu 75 kg/ha azotat de amoniu. în acelea[i condi]ii tehnice ca [i la varza timpurie. ceap\ [i usturoi pentru stufat. dup\ ob]inerea recoltelor din culturile respective. Rezultate bune se ob]in dup\ cartofi timpurii. se face afânarea solului în vederea nivel\rii. manual. noaptea sau diminea]a cât mai devreme. se înregistreaz\ temperaturi ridicate. Celelalte lucr\ri de între]inere. astfel ca. în condi]ii optime de tehnologie. peste 1 kg/bucat\. e[alonat în 3-4 reprize sau mai pu]ine. Datorit\ d\un\torilor. Fertilizarea de baz\ se face pentru cultura timpurie premerg\toare. apa s\ se infiltreze în adâncime.. Locul în rota]ia culturilor. spanac. de regul\. în cazul cultivarelor hibride.LEGUMICULTUR| II În timpul verii când. orz de toamn\. care sunt mult mai uniforme. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i. distribuindu-se 150 kg/ha azotat de amoniu. Foarte bune premerg\toare pentru varza de toamn\ sunt maz\rea [i fasolea de gr\din\.

MUNTEANU Vara. Aceasta se face la adâncimea de 20 cm. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. Bala[a. Dup\ sem\nat se ud\. N. Pe fiecare strat se a[az\ amestec nutritiv în grosime de 7-8 cm. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\toarea SRS-12 sau manual (pe suprafe]e mici). 4 g/m2. Sem\natul se efectueaz\ în cea de a doua decad\ a lunii mai. efectuarea ud\rilor pentru realizarea unui regim de umiditate corespunz\tor. Îngr\[\mintele se aplic\ cu cel pu]in 10-14 zile înainte de plantare. dac\ este nevoie. În vederea înfiin]\rii culturii de varz\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. dup\ desfiin]area culturii timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. pentru a se putea efectua cu u[urin]\ lucr\rile de între]inere. Producerea r\sadurilor. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ câte dou\ rânduri de varz\ de toamn\ la distan]a de 70-80 cm [i 26-30 cm între plante pe rând. 136 . terenul se modeleaz\ în biloane distan]ate la 60 cm. gr\pându-se concomitent. Modelarea solului se face ]inând cont c\ varza de toamn\ se irig\ cu norme mari de udare. situat lâng\ o surs\ de ap\ cu debit constant [i prev\zut cu c\i de acces. Aceast\ lucrare se execut\ cu acelea[i agregate [i în acela[i mod ca la varza de var\. deoarece r\sadul nu se repic\. Lucr\rile de îngrijire ale r\sadurilor constau în combaterea buruienilor. iar în momentul când s-a zvântat se erbicideaz\ cu Semeron 70 WP. 10. cu acelea[i agregate ca [i în cazul ar\turii de toamn\.50. realizându-se o densitate de aproximativ 45. utilizând rama de sem\nat. prin ata[area unei foi de grap\ la plug. f\r\ gre[uri [i coame.5). Ar\tura de var\ se execut\ uniform. la varza timpurie. realizarea a 2-3 fertiliz\ri suplimentare. 500 kg superfosfat [i 160 kg sulfat de potasiu. se dezinfecteaz\. 1969. Între straturi se las\ poteci de circula]ie de 50 cm l\]ime. Se amenajeaz\ straturi cu l\]imea de 80-100 cm. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. La hectar se administreaz\: 300 kg azotat de amoniu. fertil.000 plante la ha (fig. 250 kg K2O [i 180 kg CaO (Maier. se m\run]e[te [i se niveleaz\. 1973). Pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\ se folosesc circa 300 grame s\mân]\. 50 kg P2O5. STAN. ]inând cont c\ pentru o produc]ie de 50 t/ha se extrag din sol: 150 kg N. prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor. cu pânza de ap\ freatic\ la o adâncime de peste 2 m. Pentru producerea r\sadurilor se alege un teren ad\postit. permeabil. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 iunie15 iulie. se afâneaz\. Se seam\n\ rar. în vârst\ de 40 zile.000 .N. Terenul se cur\]\ de resturile vegetale. care se niveleaz\ [i se taseaz\ u[or. Pentru gospod\riile popula]iei.

LEGUMICULTUR| II Fig.deoarece solul trebuie s\ fie foarte bine nivelat [i a[ezat. Recoltarea se desf\[oar\ în acelea[i condi]ii ca la varza de var\. 137 . asem\n\toare cu cele de la varza de var\.5 . cu specificarea c\ num\rul ud\rilor este mai mare. concomitent. în general.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de toamn\ ~n gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza de toamn\ s\ se planteze pe biloane distan]ate la 60 cm [i la 40 cm între plante pe rând. iar fertilizarea fazial\ se face la 10-12 zile de la plantare (dup\ ce plantele s-au prins). în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca [i la varza de var\. 10. când plantele au 10-12 frunze [i la începutul form\rii c\p\]ânilor. pân\ la opt (în func]ie de regimul de precipita]ii).6.nu se mai face modelarea. Înghe]area c\p\]ânilor în câmp nu afecteaz\ pretabilitatea pentru murat. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\. dar poten]ialul cultivarelor dep\[e[te 80-100 t/ha. dar prezint\ unele particularit\]i [i anume: . dar începe de la jum\tatea lunii septembrie [i dureaz\ pân\ în luna noiembrie. Produc]ia poate fi de 40-60 t/ha. Dac\ uniformitatea culturii în momentul recolt\rii este suficient de mare (peste 70-80%). revenind o densitate de 4 plante/m2. 10. astfel ca produsul comercial s\ fie cât mai pu]in v\t\mat. C\p\]ânile pot avea dimensiuni de pân\ la 6-8 kg.4. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\ sunt. Dac\ între timp au survenit înghe]urile timpurii [i plantele (c\p\]ânile) au înghe]at superficial. aplicându-se la hectar câte 100 kg azotat de amoniu. t\v\lugirea cu t\v\lugul neted. Plantarea r\sadurilor se face mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Cultura prin sem\nat direct în câmp Alegerea terenului [i rota]ia culturilor se fac ca la varza de var\. recoltarea se poate realiza mecanizat. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantat se face ca la varza de var\. recoltarea se face cu mai mult\ grij\. înainte de sem\nat se face o gr\pare [i. . Condi]ionarea în vederea depozit\rii se va realiza dup\ ce c\p\]ânile recoltate [i-au revenit (s-au dezghe]at complet).1. mai ales în cazul verzei specializate pentru p\strare peste iarn\.

Se seam\n\ mecanizat cu SPC-6. având grij\ ca semin]ele s\ cad\ pe fundul rigolei la 3-4 cm una de alta. iau apa din adâncime. de preferin]\. Producerea r\sadurilor. STAN. Culturile premerg\toare. pentru a pune semin]ele cât mai bine în contact cu solul [i a ob]ine o r\s\rire uniform\. . unde nu se pot asigura condi]ii optime (mai ales lumin\. în sere înmul]itor [i mai pu]in în r\sadni]e. m\car 2-3 ani [i de asemenea se va avea în vedere c\ varza nu este.5. Ca premerg\toare sunt preferate: fasolea. Terenul pe care se va înfiin]a cultura trebuie s\ fie ad\postit natural sau artificial. Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului cu t\v\lugul neted [i u[or. o rota]ie optim\ a culturilor e mai greu de realizat. salata. la care se adaug\ o rezerv\ de 6-7 mii plante/ha. Lucrarea se efectueaz\ o singur\ dat\ sau de dou\ ori. bine drenat (varza nu suport\ b\ltirea) [i foarte bine aprovizionat cu elemente nutritive. sunt asem\n\toare cu cele de la culturile ob]inute prin plantarea r\sadurilor. având un sistem radicular mai profund. în agregat cu tractorul L-445. produc]iile fiind acelea[i. ata[at la sem\n\toare.Se ud\ mai pu]in deoarece plantele. Odat\ cu r\ritul se completeaz\ eventualele goluri din cultur\ cu r\saduri ob]inute din r\ritur\. cu unele deosebiri. Recoltarea se realizeaz\ în mod asem\n\tor ca la varza de var\ sau de toamn\. în luna ianuarie). .N. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor de varz\ de toamn\. ardeii. iar al doilea la circa 10 zile dup\ primul. În gospod\riile popula]iei se deschid rigole cu marcatorul la distan]a de 60 cm una de alta. vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are a culturii. cu adâncime cât mai uniform\ de circa 1 cm [i apoi se face sem\natul manual. Solul va fi cu textura mijlocie sau u[oar\. R\sadul se repic\ obligatoriu în 138 . urmat\ de t\v\lugirea sa cu t\v\lugul de mân\. chiar în perioadele cu mai pu]ine precipita]ii. folosindu-se 0. în func]ie de zona de cultur\. MUNTEANU În gospod\riile popula]iei solul se preg\te[te. R\sadul se produce. dup\ s\pat. ob]inute prin sem\natul direct în câmp.8-1 kg s\mân]\ la hectar. o bun\ premerg\toare (Maier. în general. dar [i sortimentul redus al culturilor în solarii. castrave]ii.1.6. Astfel. Dat fiind specificul intensiv. Sem\natul se realizeaz\ între 10-25 ianuarie. primul r\rit se execut\ când plantele au format 3-4 frunze adev\rate. SUP-21 sau Saxonia-270. Se va avea grij\ ca varza s\ nu urmeze tot dup\ varz\. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesare 350-400 g semin]e [i circa 55-60 mii plante/ha. Dup\ sem\nat se astup\ semin]ele cu dosul greblei [i se t\v\luge[te cu t\v\lugul de mân\. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp în cea de a doua decad\ a lunii mai (10-15 mai). la distan]a definitiv\ de circa 40 cm plant\ de plant\.Se face r\ritul plantelor. 10. l\sându-se între plante 10 cm. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. 1969). N. la distan]a de 60 cm între rânduri [i adâncimea de circa 1 cm. l\sându-le pe cele mai viguroase. printr-o greblare u[oar\.

60 zile. 6-80C.LEGUMICULTUR| II faza cotiledonal\.8). Modelarea terenului se realizeaz\ prin deschiderea rigolelor cu ajutorul cultivatorului legumicol (CL-2.L. Di]u [i colab. conform schemei de înfiin]are a culturii. Dup\ aceste lucr\ri se procedeaz\ la modelarea terenului. [i realizarea brazdelor cu ma[ina de modelat solul (MMS-2.8) modificat\ ([asiu de 2. fixarea ad\posturilor se realizeaz\ dup\ înfiin]area culturii.F. Odat\ cu modelarea se marcheaz\ [i rândurile de plantare. în ghivece sau cuburi nutritive. se execut\ dezinfec]ia solului. Maier (1969) [i M\nescu (1972) recomand\ o vârst\ de 50-55 zile. superfosfat (200-400 t/ha) [i sulfat de potasiu (100-150 t/ha). se execut\ în mod asem\n\tor ca [i la cultura timpurie pentru câmp. Dirijarea factorilor de mediu. imediat ce terenul permite. 10-120C dup\ repicare noaptea. cu cel pu]in 6-8 zile înainte de plantare [i încorporarea cu freza total\ (FPL-1. echipat cu rari]e.-S.L. înc\ din toamn\. erbicidarea cu Treflan 3 l/ha. Dup\ 35-45 zile.L. (1980). 12-140C dup\ repicare pe timp noros. gr\parea terenului. Prim\vara. iar o temperatur\ prea sc\zut\ stagneaz\ dezvoltarea plantelor.C. R\sadul pentru plantat va avea o vârst\ de circa 50 de zile.C. (1984) recomand\ folosirea unui r\sad de 45-55 de zile.4). fertilizarea de baz\ cu gunoi de grajd (40-60 t/ha).4 sau FPP-1.P. În acest caz se fixeaz\ arcurile de fier beton peste care se întinde folia. ca [i celelalte lucr\ri de îngrijire. iar I. 16-180C pân\ la repicare. În func]ie de faza de dezvoltare a plantelor [i de regimul de lumin\. se acoper\ solariile cu folie de polietilen\. I. plantele trec la faza juvenil\ [i devin sensibile la vernalizare. se execut\ o serie de lucr\ri comune tuturor culturilor: defri[area culturii anterioare [i transportul resturilor vegetale.C. În cazul tunelelor joase de polietilen\. 14-180C dup\ repicare pe timp senin. sem\natul se realizeaz\ la 10 ianuarie.3). (1975) recomand\ urm\toarele temperaturi: 20-220C pân\ la r\s\rire. Buz\u (1984) . Aten]ie deosebit\ se va acorda regimului de temperatur\. cu 10-12 zile înainte de plantare. În acest scop. ceea ce corespunde morfologic fazei de 5-6 frunze [i 12-14 cm în\l]ime. Instalarea ad\postului. Preg\tirea terenului.F. repicat la cuburi nutritive. Cu circa dou\ s\pt\mâni înainte de plantare [i când nu exist\ (mai ales pentru solariile bloc) pericolul unor ninsori abundente. 139 .65-70 zile. care se încorporeaz\ în sol odat\ cu afânarea profund\ (s\parea) solului cu ma[ina de s\pat solul (MSS-1. O temperatur\ ridicat\ duce la alungirea r\sadurilor [i la o sensibilitate ridicat\ dup\ plantare.6 m). În vederea instal\rii ad\postului se revizuie[te [i se repar\ scheletul solariilor. Vâlceanu [i colab. care se fixeaz\ apoi cu un nou rând de arcuri [i de ]\ru[i de capete.

L. precizeaz\ ca epoci de plantare 1-10 martie pentru zonele din vestul [i sudul ]\rii. 10. realizând o densitate de 50.9): (50+90)x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm.000). L.F. folosirea intensiv\ a terenului.L.000 plante în solariile tunel (fig. 1978. trebuie s\ se realizeze în aer temperaturi superioare pragului de 5-70C.000 plante la hectar (I. Densitatea poate fi mai mare (90.C. (1969. în solariile bloc. F. STAN. Buz\u (1981). Ceau[escu [i colab. respectiv 30x30 în ad\posturi joase temporare (Voican. posibilitatea mecaniz\rii unor lucr\ri ale solului. folosind schema 57+46+94+57 cm. 10.C. plantându-se la 35x30 cm în solariile bloc [i tunelele înalte [i. 1984). de tipul de ad\post. Buz\u.000 plante la hectar.C.L.L. 1984). la plantare. De regul\.000 plante la hectar. cu câte dou\ rânduri la 90 cm (I. atât în solariile bloc. 10. dar în zona de nord-est.P. Epoca variaz\ în func]ie de zona de cultur\. pe brazde u[or ridicate. MUNTEANU Înfiin]area culturii. realizând o densitate de 85.P. 140 . În condi]iile din sudul ]\rii.L. Tot pentru tunele joase. la distan]a 30x30 cm.L.a. În general s-au folosit scheme ce asigur\ densit\]i de circa 60.b) au folosit pentru tunelele joase o schem\ de plantare în benzi de câte trei rânduri. În func]ie de tipul solarului s-au adaptat diferite scheme [i. implicit. 1981. pentru tunele joase epoca 5-10 martie.000 [i respectiv 60. Vidra [i S. tunelul de polietilen\ s-a montat pe fiecare band\ în parte. urm\rindu-se asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie a plantelor. cât [i în tunele (cu deschiderea de 3 m).S.000 plante/ha pe teren modelat sau de 71. asigurând circa 53.8): 70x25 cm pe teren modelat în brazde de 140 cm pentru solariile bloc [i (40+56)x30 cm pe teren modelat în brazde de 96 cm. 1984) au recomandat mai multe scheme [i densit\]i. 10.C. (1978) au experimentat patru epoci de plantare în solarii tunel [i solarii bloc (15 a III-a. Pentru cultura în tunele joase se recomand\ schema (fig. 25 a III-a. Cobâla[ [i colab.-S.000 plante/ha în solariile bloc [i 59. M\nescu (1972) recomand\. C. asigurând o densitate de 57.. realizând densit\]i de 57. Cobâla[ (1978) recomand\ ca densitate optim\ 50-60 mii plante la hectar. (cu l\]imea de 5. (1980) recomand\ scheme de plantare adaptate la dimensiunile constructive ale ad\postului. pentru solariile tip I. 30 a III-a [i 5 a IV-a) [i au conchis c\ pentru solarul tunel cea mai bun\ epoc\ pentru zona sudic\ este 15-16 martie.000 plante la hectar. irigarea prin brazd\ a culturii [. elaborat\ de I.C. cu distan]a între plante pe rând de 40 cm.6) În ad\posturile joase.40 m). Tehnologia cadru recomand\ schemele (fig.F.000 plante la hectar. a. de vârsta r\sadului [i de al]i factori. densit\]ile recomandate sunt de 57. 1981). Stan [i Savi]chi (1977) recomand\ epoca 25 martie. Institutul de Cercet\ri pentru Legumicultur\ [i Floricultur\ Vidra [i Sta]iunea de Cercetare [i Produc]ie Legumicol\ Buz\u (1975. Buz\u. Tehnologia cadru. de condi]iile meteorologice.N.P. densit\]i de înfiin]are a culturii. N. Maier(1969) recomand\. În cazul tunelelor se recomand\ plantarea în benzi la 50-60 cm. înfiin]area culturii pe biloane f\cute din toamn\.F. [i 20-25 martie pentru celelalte zone.C.000-110. Maier [i colab.000 plante/ha pe teren nemodelat (fig. Epoca de plantat este un element tehnic esen]ial la înfiin]area culturii.7).

C. r\sadurile vor fi bine udate.6 . astfel ca plantele s\ aib\ necesarul de ap\ asigurat m\car 4-5 zile de la plantare. 10.Schemele de plantare a verzei protejate `n solarii tip bloc (a) [i tunele `nalte tip I.F. îngropând r\sadul pân\ la marginea superioar\ a cubului nutritiv sau deasupra acestuia.LEGUMICULTUR| II a b Fig. Înainte de plantare. tasând bine solul. în cuiburi sau în rigole. Udarea în 141 .L. (b) Lucrarea de plantat se execut\ manual.

142 . pentru a nu r\ci solul [i întârzia astfel prinderea [i pornirea în vegeta]ie. În acela[i timp. prima udare se va face imediat dup\ plantare (circa 1 l ap\/plant\). În acela[i timp. de exemplu. acoperirea cu folie de polietilen\. temperatura nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-240C în timpul zilei [i 14-160C noaptea. Din aceste considerente. temperaturile prea sc\zute (sub 8-100C) timp îndelungat produc vernalizarea plantelor [i reducerea procentului de plante care leag\ c\p\]âni. cum sunt temperatura [i umiditatea atmosferic\. N. pân\ la temperaturi de peste 400C pe timp cu insola]ie puternic\. datorit\ condi]iilor tehnico-constructive ale solariilor (tipul de solar. reglarea acestora în limite normale este adesea dificil\. Cultura de varz\ din solarii este supus\ unor varia]ii relativ mari ale unor factori de mediu. temperatura poate varia cu câteva grade în plus fa]\ de temperatura exterioar\ (pe timpul nop]ii sau pe vreme noroas\). Pentru cultura de varz\.N. comparativ cu serele din sticl\. STAN. altfel c\p\]ânile sunt alungite [i afânate sau nu se mai formeaz\. a b Fig. mai ales când temperatura ridicat\ este asociat\ cu seceta. lipsa agentului termic.Schemele de plantare a verzei `n tunele joase pe teren nemodelat (a) [i pe teren modelat (b) Reglarea regimului factorilor de mediu. 10-7 . posibilit\]ile reduse de aerisire). MUNTEANU continuare se aplic\ la plant\. Dac\ totu[i este nevoie.

În cazul temperaturilor prea mari.-S.F. 1984) Reglarea temperaturii (a celei ridicate) se realizeaz\ concomitent cu reglarea regimului aerohidric. umiditatea relativ\ fiind men]inut\ pe cât posibil în limitele de 70-85%.8 .LEGUMICULTUR| II a b Fig.L. Buz\u. sc\derea acestora se realizeaz\ prin deschiderea solariilor tunel la capete (burdufuri) [i deschiderea 143 . 10.C.Schemele de plantare a verzei `n solarii bloc (a) [i solarii tunel (b) (adaptat dup\ I.C.P.L.

în cazuri deosebite se poate face o dubl\ protejare a culturii prin acoperirea rândurilor de plante cu tunele joase de polietilen\.L. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se realizeaz\ prin 3-5 tratamente fitosanitare. cu norme de 200-300 m3/ha. aplicându-se o cantitate total\ de 300-400 kg/ha azotat de amoniu sau 350-450 kg/ha Complex III. fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). O lucrare deosebit de important\ este irigarea. În timpul vegeta]iei se execut\ 1-2 fertiliz\ri. ori folosind motocultorul. 144 . De asemenea.A.L. cu care ocazie se refac rigolele de udare. MUNTEANU lateralelor [i frontoanelor la solariile bloc.F. prin ridicarea pe lateral\ a foliei. melcii f\r\ cochilie (Lymax). la ambele tipuri constructive.L. folosind ma[ini [i aparate specifice.Scheme de `nfiin]are a culturii de varz\ protejat\ cu tunele joase (adaptat dup\ I.U. Buz\u. 1981) În cazul temperaturilor sc\zute.N. N. reglarea temperaturii [i umidit\]ii se realizeaz\ relativ u[or. în func]ie de dotarea tehnic\. Lucr\rile de îngrijire. se practic\ ferestre de aerisire în pere]ii laterali sau. Se aplic\.L. Combaterea buruienilor [i men]inerea afânat\ a solului se realizeaz\ prin 2-3 pra[ile mecanice. aerisirea se face în intervale scurte de timp. – S. (I. Principalele lucr\ri de îngrijire sunt comune cu cele de la cultura din teren neprotejat. 10. buha verzei (Mamestra brassicae). în func]ie de condi]iile de mediu.9 .P. Probleme deosebite ridic\ d\un\torii: musca verzei (Chorthophila brassicae). se ridic\ folia pe lateral ori se scoate complet de pe ad\post. care se completeaz\ cu pra[ile manuale. Fig.-S. spre sfâr[itul perioadei. La tunelele joase.C. La circa 3-5 zile de la plantare se completeaz\ eventualele goluri. atât cât s\ reduc\ umiditatea prea mare a aerului. 6-9 ud\ri.P. Buz\u.F. Tratamentele se efectueaz\ mecanizat sau manual.C. astfel încât solul s\ aib\ o umiditate de 70-75% din I. efectuate cu freza legumicol\ (FPL-4) [i cultivatorul legumicol. STAN.C.C. provocate mai ales de atacul unor d\un\tori din sol. molia verzei (Plutella brassicae). Îngr\[\mintele se `ncorporeaz\ cu ocazia pra[ilelor. p\duchele cenu[iu (Brevicoryne brassicae) [i. de regul\ prin brazde. 1984). La nevoie. uneori.

Produc]ia variaz\ între 2050 t/ha. Valoarea sa senzorial\ specific\ este determinat\ de culoarea ro[ie [i. 1986). 1969. Aria de r\spândire a acestei variet\]i coincide cu cea a verzei albe. de asemenea.10). are o întrebuin]are mai redus\ în alimenta]ia omului. Originea [i aria de r\spândire Varza ro[ie sau varza ro[ie pentru c\p\]ân\ are aceea[i origine filogenetic\ [i s-a format în acela[i areal sau centru genetic. 10. din mai pân\ în iunie. Familia Cruciferae 10.3. La noi în ]ar\ este întâlnit\ în cultur\ al\turi de varza alb\. de gustul mai apetisant. dar pe o suprafa]\ mult mai restrâns\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se execut\ în 3-5 reprize. în func]ie de maturarea c\p\]ânilor.2. 1969. 145 . de[i difer\ de varza alb\ pentru c\p\]ân\ numai prin culoare. Valoarea alimentar\ a verzei ro[ii este.2. eventual. VARZA RO{IE Brassica oleracea var. determinat\ de prezen]a unui pigment antocianic în sucul vacuolar (fig. corespunz\tor cu epoca de înfiin]are [i zona de cultur\. în toate zonele legumicole. fiind folosit\ doar pentru prepararea salatelor proaspete sau marinate. se cultiv\ numai în sistemele de varz\ de var\ [i de toamn\. în func]ie de tradi]ie [i de cerin]ele pie]ei. simple sau asortate. în teren neprotejat. capitata L. Importan]a culturii Varza ro[ie. 1973). Radu. Celelalte elemente care confer\ importan]\ economic\ [i senzorial\ nu difer\ esen]ial fa]\ de varza alb\.2. 1965. De obicei. Culoarea ro[ie se transmite intermediar (semidominant) într-o încruci[are varz\ alb\ x varz\ ro[ie (Dickson [i Wallace. practic.2. f. 10. 10. fiind superioar\ [i net mai economic\ decât produc]ia de varz\ timpurie din teren neprotejat (Cobâla[. aceea[i ca la varza alb\. Maier. 1978. e[alonându-se pe o perioad\ de circa trei s\pt\mâni. Este cunoscut\ în cultur\ din aceea[i perioad\ (secolele XII-XIII). se mai poate folosi la prepararea unor conserve. Particularit\]i botanice [i biologice Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ nu difer\ de varza alb\ decât prin culoarea tipic\. 10.1. rubra L. Intensitatea culorii depinde de concentra]ia în pigment.2.

În România s-au cultivat câteva soiuri. cu c\p\]âni globulos-alungite. datorit\ prezen]ei Fig. practic. Temperatura.2.aspectul c\p\]ânii Semin]ele germineaz\ optim la 18-200C. Acest soi este tardiv. conform cerin]elor pie]ei. ca varz\ târzie (de toamn\). de obicei. STAN. Soiuri Sortimentul de cultivare este relativ redus la noi în ]ar\. cu destina]ie pentru consum de var\ [i toamn\ (cu textur\ mai fin\) [i pentru p\strare din iarn\ pân\ în prim\var\ (cu textur\ [i fermitate ridicate). cu un poten]ial de produc]ie de 25-30 t/ha.5. solicit\ cantit\]i medii spre mari fa]\ de elementele nutritive [i reac]ioneaz\ pozitiv la fertilizarea cu gunoi de grajd. de origine german\. este mult mai larg [i specializat în cultivare cu polenizare liber\ [i hibrizi F1. dar lipsa acesteia determin\ alungirea exagerat\ a r\sadurilor. identice cu cele ale verzei albe: nu suport\ seceta [i b\ltirea. 10. N. Se pare c\ are totu[i o rusticitate mai ridicat\. profunde. al plantei. reavene [i fertile. dar în Europa. înc\ din perioada 1950-1960.4. Fenomenul de vernalizare este prezent [i se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza alb\. de exemplu. Tehnologia de cultivare Varza ro[ie pentru c\p\]ân\ se cultiv\.10 . întârzierea leg\rii c\p\]ânilor [i formarea de c\p\]âni mici [i afânate.aspectul general antocianului în celule.Varza ro[ie: 1 . Din literatura de specialitate rezult\ c\ varza ar fi pu]in mai rezistent\ la temperaturile sc\zute. 10. cerin]e maxime fa]\ de ap\ având în faza de cre[tere a c\p\]ânii.N. 10. lumina joac\ un rol relativ redus. Temperatura optim\ de cre[tere [i dezvoltare este de 16-200. Cerin]ele fa]\ de ceilal]i factori sunt. începând cu 0 temperaturi de 5-6 C. având o perioad\ de vegeta]ie de 170-180 de zile. dar în prezent se cultiv\ soiul Cap de Negru.6.2.2. de culoare violet\ [i foarte îndesate. Plantele sunt foarte viguroase. 146 . inclusiv popula]ii locale sau soiuri ameliorate (Ro[ie de Arge[). care asigur\ recolte dup\ 10-15 septembrie. iar peste 250C se observ\ o evident\ reducere a procesului de cre[tere. ob]inerea de recolt\ [i valorificarea acesteia în timpul verii. dar în ultimul timp nu este de neglijat. 2 . necesit\ soluri mijlocii. MUNTEANU 10. Rela]iile cu factorii de mediu Varza ro[ie prezint\ cerin]e asem\n\toare cu varza alb\ fa]\ de factorii de mediu.

400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\. Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu varz\ sau alte specii din familia Cruciferae. Fig. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza alb\ de toamn\.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ ro[ie În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza ro[ie s\ se planteze pe teren plan sau pe biloane la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând. se planteaz\ dou\ rânduri. Locul în rota]ia culturilor. înfiin]area culturii de varz\ ro[ie se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 10 iunie-10 iulie (tabelul 10. iar unele plante nu formeaz\ c\p\]âni. diferind numai dozele de îngr\[\minte aplicate în cursul vegeta]iei [i anume: când plantele au 10-12 frunze se administreaz\ 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha 147 . trebuie s\ se respecte cu stricte]e epoca de înfiin]are a culturii.11 .000 plante la ha (fig.2). Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea acestora se execut\ ca la varza alb\ de toamn\. Pe fiecare strat în\l]at. orientativ. distan]ate la 80 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. ceea ce asigur\ o densitate de 55. mai devreme în regiunile nordice [i mai târziu în cele sudice. cu l\]imea la coronament de 104 cm. Varza ro[ie se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\. 10. Ca urmare. se administreaz\ la 1 hectar: 100 kg azotat de amoniu. În func]ie de modul de cultur\ [i zon\. Pentru plantare se folose[te un r\sad în vârst\ de aproximativ 40 zile. 10. realizându-se o densitate de 55. În func]ie de fertilitatea natural\ a solului.11).000-60.000 plante/ha. cu deosebirea c\ la fertilizarea de baz\ dozele de îngr\[\minte sunt pu]in diferite. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea unui procent însemnat de c\p\]âni afânate. cultura târzie. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii se fac ca la varza alb\ de toamn\. Înfiin]area culturii.LEGUMICULTUR| II Alegerea terenului pentru cultura de varz\ ro[ie se face dup\ acelea[i criterii ca la varza alb\. determinat\ prin cartarea agrochimic\. Preg\tirea solului se face ca la varza alb\ de toamn\.

Originea [i aria de r\spândire Varza crea]\ (varza Savoy sau varza de Milano) provine din aceea[i varz\ s\lbatic\ din care provine varza alb\ de c\p\]ân\.3. bullata D. MUNTEANU sare potasic\. în secolul al XVI-lea. 148 . în vederea consumului în stare proasp\t\.2. dar în mod deosebit pentru consum în stare proasp\t\ ca salat\ crud\. dar poten]ialul sortimentului actual este de peste 40 t/ha. în urma muta]iilor naturale de la varza alb\ de c\p\]ân\. dar pe suprafe]e relativ mici. ca [i celelalte valen]e care confer\ importan]\ verzei de c\p\]ân\. de[i apare r\zle] în zona de vest a ]\rii. recoltarea se va face cu mai mult\ grij\ pentru a nu v\t\ma plantele. La formarea c\p\]ânilor se mai aplic\ 75 kg/ha azotat de amoniu. cu tendin]e de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în fazele de plant\ adult\. salata de varz\ crea]\ este foarte apreciat\ în ]\rile din vestul Europei. [i se numea varz\ nem]easc\ sau varz\ b\[icat\.3. N. În România. cât [i în anul al doilea (fig. Produc]ia ce se realizeaz\ variaz\ în jurul valorii de 20 t/ha. 10. Familia Cruciferae 10. Aceast\ varietate a ap\rut prin selec]ie. Dac\ s-ar cultiva în România pe suprafe]e mai mari s-ar demonstra valoarea sa alimentar\.1. fr\gezimii [i suculen]ei frunzelor c\p\]ânii.12). Se cultiva în lume mai ales în ]\rile vest-europene. în secolele XVIII-XIX. Importan]a culturii Aceast\ cultur\ are o importan]\ redus\ la noi în ]ar\.3. La noi în ]ar\. Particularit\]i botanice [i biologice Varza crea]\ este o varietate bienal\.C. 10. STAN. Deoarece o mare parte din varza ro[ie se va p\stra peste iarn\. varza crea]\ a p\truns prin zonele din vest.3. atât în anul întâi. cultura este practic necunoscut\. VARZA CREA}| Brassica oleracea var. 10. ierboas\ în faza de plant\ tân\r\. sin.N. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor recolt\rii verzei albe de toamn\. numai dac\ starea de vegeta]ie a plantelor este necorespunz\toare [i indic\ ca absolut necesar\ aceast\ lucrare. Forme asem\n\toare cu varza crea]\ de ast\zi au ap\rut pentru prima dat\ într-o regiune din jurul localit\]ii Savoya (din Elve]ia). de[i au fost tendin]e de introducere dirijat\ în perioada 1975-1985. Datorit\ fine]ii. Modul de folosire este asem\n\tor verzei albe timpurii sau de var\. sabauda L.3. var. 10.

3. ap\ [i aprovizionare cu elemente nutritive.4.sec]iunea prin c\p\]ân\ În cea mai mare parte.Varza crea]\: 1 . Rela]iile cu factorii de mediu Varza crea]\ are preten]ii asem\n\tore fa]\ de factorii de mediu ca varza pentru c\p\]ân\. soiul românesc Marilena. cu un poten]ial de produc]ie de 30-40 t/ha.L. 2 . chiar ro[ie-violacee. 10. fr\gezime. 1985). condi]iile de sol. Acesta a fost creat la I. la circa 15 ani.F. la care s-a ad\ugat. de care totu[i difer\ prin frunzele puternic încre]ite între nervuri. 4 . Aceast\ varietate este alogam\. cu prioritate.c\p\]âna. interfertil\ cu celelalte variet\]i de Brassica oleracea. la cultivarele mai noi. 10.C. În România se cultiv\ de mult\ vreme soiul Vorbote. Culoarea frunzelor exterioare este verde de diferite nuan]e sau. fiind moi. crocan]\ [i gust pl\cut. laxe [i înfoiate (Zanoschi [i Toma.3. se vor asigura. 10. cu calit\]i organoleptice [i valoare alimentar\ comparabile cu soiurile din sortimentul mondial. cu foliajul verde închis. 3 . Soiuri Sortimentul de soiuri cu polenizare liber\ [i hibrizi este suficient de diversificat în ]\rile în care aceast\ varietate este mai bine cunoscut\. 149 .5.12 . Vidra. este semitardiv. veziculoase pe fa]a superioar\ [i o re]ea deas\ de alveole pe fa]a inferioar\. Faptul c\ se folose[te aproape exclusiv pentru salat\.aspect general. De aceea. cu polenizare entomofil\. Aceste caracteristici confer\ frunzelor din c\p\]ân\ fine]e [i suculen]\. C\p\]ânile au o fermitate mai redus\. cu ridic\turi convexe. la nivel optim.frunza din partea superioar\ a rozetei. acele condi]ii care s\ confere c\p\]ânilor fine]e. se cer asigurate. planta se aseam\n\ cu varza pentru c\p\]ân\.LEGUMICULTUR| II Fig.

Alegerea terenului. Preg\tirea solului se execut\ în acela[i mod ca la varza de toamn\. Pentru cultura de varz\ crea]\ alegerea terenului se face dup\ acelea[i criterii ca la varza de toamn\. La noi în ]ar\. de var\ sau de toamn\. realizându-se o densitate de 55. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ crea]\ sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. în variantele de cultur\ timpurie. soi [i epoca de recoltat. Plantarea se face în perioada 15 iunie-20 iulie. Varza crea]\ se cultiv\ dup\ acelea[i premerg\toare ca [i varza de toamn\.13 . Contraindicate sunt terenurile care în ultimii trei ani au fost cultivate cu plante legumicole din grupa verzei sau alte specii din familia Cruciferae. 150 .6. având în vedere [i soiurile folosite. Fig. tehnologia pentru ob]inerea recoltei toamna. 10. Locul în rota]ia culturilor. MUNTEANU 10.3. N.000 plante la ha (fig. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 45 zile. se practic\.000-55.N. în acela[i mod [i dup\ acelea[i reguli ca la varza de var\.000 plante la ha. 10. Plantarea r\sadurilor se execut\ mecanizat sau manual (în gospod\riile popula]iei). Tehnologia de cultivare Tehnologia de cultivare a verzei cre]e se aseam\n\ cu cea de la varza alb\ de c\p\]ân\. STAN. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ câte dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i 24-28 cm între plante pe rând. Preg\tirea semin]elor [i producerea r\sadurilor se realizeaz\ ca la varza de toamn\. distan]ate la 60 cm [i 30 cm între plante pe rând.13). în func]ie de zon\. Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare se face ca la varza de toamn\. acolo unde se cultiv\ [i. realizându-se o densitate de 50. cel mai mult.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ crea]\ În gospod\riile popula]iei se recomand\ ca varza crea]\ s\ se planteze pe biloane.

Valoare alimentar\. de[i asem\n\toare cu cea a verzei de c\p\]ân\. Originea [i aria de r\spândire Varza de Bruxelles are acela[i str\mo[ comun cu varza de c\p\]ân\. ierboas\ în faza tân\r\. care reprezint\ partea comestibil\. În func]ie de soi [i cerin]ele pie]ei. Recoltarea se efectueaz\ pe timp r\coros [i uscat. Produsul proasp\t con]ine peste 14-15% substan]\ uscat\.4.C. pentru ca recolta s\ fie f\r\ urme de sol. s\ruri minerale. Aceste verzi[oare sunt folosite pentru prepararea unor produse de lux: verzi[oare marinate.3. formate în axila frunzelor. verzi[oare în unt. VARZA DE BRUXELLES Brassica oleracea L. var. cum ar fi varza de frunze [i varza cu mai multe c\p\]âni. dar mai ales în vestul Europei. 6-7% glucide.a. are niveluri mult mai ridicate. Familia Cruciferae 10. pân\ toamna târziu.1. La început s-a cultivat în }\rile de Jos [i Anglia. Particularit\]i botanice [i biologice Varza de Bruxelles este o varietate bienal\. probabil prin hibridare [i selec]ie din unele variet\]i cunoscute înc\ din perioada Imperiului Roman. începând de la cel pu]in 1 kg/bucat\. gemmifera D.2. la fel ca la varza de var\ sau de toamn\. 10. La noi în ]ar\ este pu]in cunoscut\. Valoarea caloric\ este de aproximativ 45-50 kcal/100g. c\p\]ânile pot avea m\rimi variabile.2-3.a. dar ast\zi se cultiv\ în toat\ lumea unde g\se[te condi]ii favorabile. fiind de 20-40 t/ha.4. Produc]ia variaz\ în limite relativ largi. se aplic\ o udare u[oar\ (150-200 m3/ha) pentru a asigura turgescen]a plantelor. întâlnindu-se în unele colec]ii sau gospod\rii particulare. 10. vitamine [. Cultura necesit\ cheltuieli mai mari fa]\ de varza de c\p\]ân\.LEGUMICULTUR| II Recoltarea se realizeaz\.4. dup\ ce se ridic\ roua. Eventual. Importan]a culturii Importan]a alimentar\ a verzei de Bruxelles este dat\ de verzi[oarele mici.14). 3. dar a ap\rut în cultur\ abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 10. cu 2-3 zile înainte de recoltare. în principiu. verzi[oare pane [.4. Calendaristic.5% substan]e proteice. dar pre]urile de valorificare ridicate ar putea asigura o bun\ eficien]\ economic\. 151 . cu tendin]a de lemnificare a r\d\cinii [i tulpinii în a doua perioad\ a fazei de vegeta]ie (fig. aceasta are loc în perioada septembrie-octombrie. produc]ia este de circa 10 ori mai mic\. 10.

grosimea tulpinii. cât [i din mugurele terminal. dar celelalte organe vegetative sunt mult diferite.4. 10.plant\ cu tulpin\ joas\. dar mai ales. tulpina se termin\ cu un mugure vegetativ. Tulpina este erect\. pu]in mai rotunjit. Rela]iile cu factorii de mediu Varza de Bruxelles nu are preten]ii speciale fa]\ de factorii de mediu. u[or oblic\ în jos. 1972) R\d\cina este asem\n\toare cu cea de la varza pentru c\p\]ân\. cu marginile u[or îndoite spre vârf [i adesea gofrat. Vigoarea plantei este apreciat\ dup\ în\l]imea. cu masa variind între 10-30 g. Pe o tulpin\ (plant\) se formeaz\ pân\ la 20-50 de verzi[oare. în anul al doilea se formeaz\ l\starii floriferi. 10. m\rimea [i calitatea verzi[oarelor. MUNTEANU Fig. fructele [i semin]ele sunt identice cu cele de la varza pentru c\p\]ân\. cu limbul mai mic decât la varza pentru c\p\]ân\. înalt\ de 80-100 cm [i groas\ de 3-5 cm. Frunzele sunt pe]iolate. Atât din verzi[oare.N. 2 . 1969). comparativ cu varza pentru c\p\]ân\. de care depind num\rul. nefiind afectat\ în câmp de temperaturi de minus 12-150C (Nieuwhof. Frunzele sunt prinse pe un verticiliu continuu. Referitor la factorul temperatur\ este important de men]ionat c\ este una dintre cele mai rezistente plante legumicole. STAN. La planta matur\ din primul an frunzele au o pozi]ie orizontal\. Florile.plant\ cu tulpin\ `nalt\. 3 – sec]iune longitudinal\ prin plant\ (C\r\u[.4. Verzi[oarele au form\ sferic\ [i evolueaz\ din mugurii axilari ai frunzelor printr-un proces de învelire ca la varza comun\. În zona apical\.14 . asem\n\tori celorlalte variet\]i. grosimea descre[te de la baz\ spre vârf.Varza de Bruxelles: 1 . din aceast\ cauz\. N. mai ales în 152 .

Marinescu N. poten]ialul de produc]ie este de 250-300 g/plant\. verzi[oarele sunt mari. dar durata acestui proces dureaz\ o perioad\ mai lung\ de timp (pân\ la 10-12 s\pt\mâni).4. evident superioare celei de la varza de c\p\]ân\. 10.6. datorit\ habitusului [i perioadei de vegeta]ie (mai lung\). o protejare natural\ fa]\ de vânturile puternice. cu vigoare medie spre mare. În ]ara noastr\ este cunoscut [i se cultiv\ de peste 40 de ani soiul Târzie de Amager. la sfâr[itul lunii mai. În caz de secet\.4. Prim\vara. deschiderea rigolelor pentru 153 . cu textur\ ridicat\ [i bine învelite.LEGUMICULTUR| II zonele cu tradi]ie. un rol important în realizarea unor recolte performante îl au solul [i elementele nutritive. Toamna. fertil [i semiargilos. la ha administrându-se 100 kg azotat de amoniu. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice.. Fertilizarea de baz\ se face cu circa 30 t/ha gunoi de grajd bine descompus. care se încorporeaz\ odat\ cu ar\tura de baz\ executat\ la adâncimea de 28-30 cm. cu care ocazie se încorporeaz\ [i resturile vegetale de la cultura anterioar\. ar\tura la 20-25 cm cu gr\pare concomitent\. Apa trebuie asigurat\ în cantit\]i mari. se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la varza pentru c\p\]âni. 1971). solul trebuie s\ fie bine structurat. Preg\tirea solului. tulpina de 70-80 cm. mai ales. profund. Soiuri Sortimentul de cultivare cu polenizare liber\ [i. Afânarea solului se execut\ uniform la 7-12 cm adâncime. verzi[oarele r\mân mici [i înfoiate. Perioada lung\ de vegeta]ie necesit\ mai multe fertiliz\ri faziale. Mai recent se cultiv\ soiul Hercules. În mod special se va avea grij\ ca terenul s\ asigure. Astfel. dup\ recoltarea culturii anterioare timpurii se execut\: afânarea solului prin discuire (dou\ treceri). 10. cultura poate r\mâne peste iarn\ în câmp. care este tardiv (180-200 zile). 300-400 kg superfosfat [i 150 kg sare potasic\ (Voinea M.5. Tehnologia de cultivare Alegerea terenului [i rota]ia culturilor sunt asem\n\toare culturii de varz\ pentru c\p\]âni. Elementele nutritive sunt necesare în cantit\]i mai mari. pe cât posibil. datorit\ masei vegetative. De asemenea. pân\ în momentul realiz\rii în\l]imii specifice a tulpinii sau a efectu\rii cârnitului. În continuare se execut\ nivelarea de exploatare cu acelea[i ma[ini [i în acela[i mod ca la varza timpurie. datorit\ temperaturilor sc\zute (4-80C). Vernalizarea.. se face afânarea solului în vederea nivel\rii de între]inere. în caz de vânturi puternice. dar [i datorit\ portului [i în\l]imii care expun plantele la curen]ii de aer ce favorizeaz\ pierderea apei. imediat dup\ recoltarea culturii anterioare. care asigur\ o mai bun\ fixare a plantelor. hibride este deosebit de bogat în ]\rile din nord-vestul Europei. nivelarea de exploatare.

N. Plantarea mai târzie duce la ob]inerea de plante care nu formeaz\ verzi[oare pân\ la sosirea iernii. amenajate în câmp. cât [i în timpul form\rii [i cre[terii verzi[oarelor de trei ori (la fiecare udare se vor aplica câte 400 m3 ap\ la ha). realizându-se o densitate de circa 40. 10. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 1-15 iunie. R\sadurile nu se repic\.fertilizarea fazial\ se face de 2-3 ori [i anume: când plantele au 1012 frunze. Tratamentul solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se efectueaz\ cu acelea[i substan]e ca la varza de var\ [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli [i cu acelea[i ma[ini. modelarea solului sub form\ de straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ de Bruxelles sunt: .15). Preg\tirea semin]elor se face ca la varza timpurie. în timpul cre[terii rozetei de cinci ori. .Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ de Bruxelles Preg\tirea r\sadurilor pentru plantare [i plantarea propriu-zis\ se execut\ în acela[i mod ca la varza de var\. Producerea r\sadurilor.15 . Sem\natul se efectueaz\ în a doua decad\ a lunii aprilie. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. dac\ starea de vegeta]ie a plantelor indic\ c\ mai este necesar\ o fertilizare 154 . Dup\ aproximativ 45 zile de la r\s\rire. Pe fiecare strat în\l]at se planteaz\ dou\ rânduri distan]ate la 80 cm [i se asigur\ aproximativ 33 cm între plante pe rând. STAN.udarea culturii pe rigole lungi: la plantarea [i dup\ plantarea r\sadurilor de dou\ ori. Fig 10. care vor fi protejate pân\ la r\s\rirea plantelor cu folie de polietilen\. În vederea producerii r\sadurilor de varz\ de Bruxelles se seam\n\ pe straturi reci. r\sadurile sunt bune de plantat. administrându-se 100 kg/ha azotat de amoniu.000 plante la ha (fig. N. MUNTEANU modelat solul. în momentul când au început s\ se formeze verzi[oarele se aplic\ cea de-a doua fertilizare fazial\ cu 100 kg/ha azotat de amoniu [i 150-200 kg/ha sulfat de magneziu.

în a doua jum\tate a lunii septembrie. taie tulpinile de la baz\ [i conduce tulpinile la un dispozitiv special pentru desprinderea verzi[oarelor de pe tulpin\ (Iatka. în acest sens. când vegetarea practic înceteaz\ sau mai devreme. var. Produc]iile variaz\ de la 5-7 t/ha. supe. citat de Savi]chi [i colab. salate fierte – folosite ca garnitur\. unde urmeaz\ recoltarea propriu-zis\ a verzi[oarelor (Cutliffe. superior verzei de c\p\]ân\ [i asem\n\tor verzei de Bruxelles. citat de Savi]chi [i colab. Una din acestea const\ în înl\turarea frunzelor din zona cu verzi[oare [i t\ierea sau ruperea verzi[oarelor. pân\ la 10-12 t/ha. Importan]a culturii Varza pentru frunze se cultiv\ pentru frunzele sale din care se prepar\ salate verzi simple sau asortate. silvestris). inclusiv combaterea bolilor [i a d\un\torilor. . acephala D. pentru a gr\bi maturarea verzi[oarelor. Originea [i aria de r\spândire Originea acestei variet\]i se g\se[te în câteva ramuri filetice ale verzei s\lbatice (B.5.5.o. Cantitatea mare de recolt\ la unitatea de suprafa]\ îi asigur\ accesibilitate grupurilor mari de consumatori.. în func]ie de cerin]ele pie]ei. Celelalte lucr\ri de între]inere. Recoltarea cu combina se realizeaz\ pe suprafe]e mari. Lucrarea se efectueaz\ manual sau mecanizat cu combine speciale. pân\ spre vârful tulpinilor.1. Culoarea verde a frunzelor confer\ preparatelor culinare un aspect atr\g\tor. o legum\ tradi]ional\ în Anglia. Dac\ temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-150C. VARZA PENTRU FRUNZE Brassica oleracea var. Familia Cruciferae 10. Combina înl\tur\ frunzele [i vârfurile plantelor. 1977. 10. Recoltarea se realizeaz\ toamna mai târziu. O alt\ variant\ are în vedere înl\turarea tuturor frunzelor [i a vârfului plantelor f\r\ verzi[oare [i t\ierea cu cu]itul sau securea a tulpinilor de la baz\. soteuri sau piureuri. Beceanu (1995). Tulpinile se transport\ în magazii sau depozite. o bun\ comercializare pe pia]\. pe baza unui larg studiu bibliografic. 1967. Valoarea alimentar\ este dat\ de con]inutul ridicat în substan]\ uscat\.5. 1992).1992). e[alonat. recoltarea se poate e[alona pe toat\ perioada de iarn\.2. se aplic\ ca la cultura de varz\ de toamn\. fiind. prin ruperea cu mâna.LEGUMICULTUR| II aceasta se efectueaz\ în faza de cre[tere a verzi[oarelor cu 100 kg/ha azotat de amoniu. La prima exist\ câteva variante tehnice. Olanda [i alte ]\ri din nord-vestul Europei. 10. ~n cadrul acestei variet\]i exist\ [i forme pentru furaj sau decorative.C. când verzi[oarele sunt bine formate.înl\turarea vârfului plantelor (cârnirea). afirm\ c\ varza pentru frunze este cea mai veche varietate cunoscut\ 155 .

Culoarea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. STAN. dispuse altern [i distan]at între ele. cu în\l]imi variabile. în func]ie de soi.plant\ cu tulpina scund\ (Murtazov. dar superficial.16 . frunzele bazale [i mijlocii cad r\mânând pe tulpin\ urmele lor de forma unor cicatrici. 10. Tulpina este cilindric\. Din punct de vedere al biologiei florale [i aceast\ varietate este alogam\. Vechimea sa este confirmat\ [i de faptul c\ este prezentat\ chiar [i în mitologia greac\. Prin faptul c\ prezint\ o tulpin\ înalt\.Varza pentru frunze: rozet\ mare de frunze [i 1 . violaceu. 156 . Marginile limbului sau lobilor sunt foarte puternic încre]ite [i de aceea întreaga frunz\ are aspect gofrat. iar uneori pestri]. 2 . brun-violet. Formele cu frunze colorate sau pestri]e se folosesc ca ornamentale. penat lobat. Suprafa]a limbului poate fi pronun]at gofrat\.3. Este o plant\ bienal\. în primul an se aseam\n\ cu varza de Bruxelles (fig. fructele [i semin]ele se formeaz\ în al doilea an de via]\ al plantei [i sunt asem\n\toare cu cele de la varza alb\ pentru c\p\]ân\. De[i era o plant\ cunoscut\ [i cultivat\ în ]\rile din zona Mediteranei [i din Europa de Vest [i Central\. În ]ara noastr\ este pu]in cunoscut\ [i cultivat\. se pot forma ramuri scurte. Limbul frunzelor poate fi lirat. pu]ine r\d\cini ajungând în profunzimea solului. devine în zilele noastre o varietate consacrat\ [i de evident\ importan]\ în cultur\ numai în ]\rile nord-vest europene. Frunzele sunt simple. pe]iolate. Formele pentru furaj au frunzele netede. Particularit\]i botanice [i biologice Varza pentru frunze se deosebe[te esen]ial de celelalte variet\]i prin faptul c\ frunzele nu se suprapun una peste alta pentru a forma o c\p\]ân\ [i nu are organe metamorfozate. 1971) reprezint\ partea recoltabil\ pentru consum. cuprinse între 120-150 cm. penat fidat pân\ la sectat ori aproape întreg. asem\n\tor celorlalte variet\]i prezentate. cu polenizare entomofil\. Odat\ cu îmb\trânirea plantei.16). MUNTEANU [i cultivat\. Pe axul principal. Florile.N. mari. frunzele pot fi colorate în verde. N.5. 10.plant\ cu tulpina `nalt\. fiind întâlnit\ în unele gr\dini familiale [i colec]ii. Frunzele din vârful plantei formeaz\ o Fig 10. din mugurii axilari. Astfel. Sistemul radicular este puternic dezvoltat. fiind folosit\ de vechii greci [i romani.

Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în vârst\ de aproximativ 40 zile sau prin sem\nat direct în câmp. suprafa]a foliar\ mare. realizându-se o densitate de circa 40-45 mii plante la ha (fig. oleracea. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de plante.5.17) În gospod\riile popula]iei se poate planta la 50 cm între rânduri [i 30-35 cm între plante pe rând. soiurile sau chiar hibrizii F1 se deosebesc prin talia plantelor. mijlocii (40-50 cm) [i înalte (60-120 cm).4. folosindu-se 100 kg azotat de amoniu la ha. la temperaturi de pân\ la minus 10-150C. 10. Portul s\u înalt. Plantele mature (în faza vegetativ\) rezist\ foarte bine în timpul iernii. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te fertilizarea fazial\ [i anume: prima fertilizare fazial\ se face când plantele au 12-13 frunze.5. distan]ate la 80 cm [i cu 30-33 cm între plante pe rând. un factor major pentru realizarea unei culturi eficiente economic.6. Soiurile folosite ca legume sunt cu frunza crea]\ spre deosebire de soiurile furajere. Condi]iile optime de cre[tere vegetativ\.LEGUMICULTUR| II 10.5. Deoarece varza de frunze are o rezisten]\ mare la frig [i se poate recolta pân\ la venirea iernii. pentru temperatur\. precum [i sistemul radicular dezvoltat pu]in în profunzime sunt elemente care justific\ preten]iile ridicate ale acestei variet\]i de varz\. 10. Apa este. ca [i varza de Bruxelles. Plantarea r\sadurilor se efectueaz\ în perioada 1-15 iulie. 10. ceea ce asigur\ o densitate de circa 57-67 mii plante la ha. dar [i ro[ieviolacee. Soiuri Sortimentul mondial (mai ales european) este destul de larg [i divers. care permite clasificarea acestora în soiuri pitice (20-30 cm). Rela]iile cu factorii de mediu Varza de frunz\ este considerat\ ca cea mai rustic\ dintre toate variet\]ile speciei B. se situeaz\ în limitele a 16-180C. uneori chiar mai târziu (în anii cu ierni blânde). Cea de a doua fertilizare se aplic\ numai în cazul în care cultura o cere (plantele vegeteaz\ slab). Preg\tirea r\sadurilor [i plantarea acestora se efectueaz\ ca la varza de var\. [i în cazul verzei pentru frunze. care au frunza aproximativ neted\. Tehnologia de cultivare Principalele secven]e tehnologice ale verzei pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele ale verzei pentru c\p\]ân\ de toamn\. 157 . Lucr\rile de îngrijire aplicate culturii de varz\ pentru frunze sunt asem\n\toare cu cele de la varza de toamn\. mai ales în gospod\riile familiale. Esen]ial. trebuie militat pentru r\spândirea ei în cultur\.5. de culoare verde.

6. Frunzele se recolteaz\ manual prin rupere sau t\iere cu cu]ite speciale.a.17 . botrytis Familia Cruciferae 10.a. STAN. s\ruri minerale pe baz\ de Na 10 mg/100g. În ambele cazuri. Aceasta se consum\ marinat\. pe cultivator fiind montat echipamentul de fertilizare.9% (din care celuloz\ 1%). administrându-se 50-60 kg/ha azotat de amoniu. [i C 60 mg/100 g. elastice [i turgescente. ciorbe. lipide 0.Schema de `nfiin]are a culturii de varz\ pentru frunze Aceast\ fertilizare se face la 3-4 s\pt\mâni dup\ prima. Valoarea energetic\ este de circa 30 kcal/100 g. sufleuri [. dar mai ales sub form\ de diferite preparate culinare: supe. Se vor recolta frunzele de la partea superioar\ a plantelor.1.. PP. proteine 2. K 420 mg/100 g. Importan]a culturii Conopida se cultiv\ pentru c\p\]âna sa tipic\ acestei variet\]i. (1984). Produc]ia poate fi de 30-50 t/ha. MUNTEANU Fig 10.N. botrytis subvar. Ca 25 mg/100 g. B1. (1975). glucide 3. CONOPIDA Brussica oleracea L. Recoltarea se poate realiza când vegeta]ia începe s\ stagneze (la sfâr[itul toamnei) [i se continu\ [i în timpul iernii.8%. cauliflora (Alef). se adun\ în pachete sau snopi [i se transport\ în vederea valorific\rii. [. mai mult murat\. valoarea alimentar\ este dat\ de urm\toarea compozi]ie: ap\ 91. denumit\ impropriu inflorescen]\.6. var. sin. Tehnologia de cultivare la varza pentru frunze prin sem\nat direct în câmp se aseam\n\ cu tehnologia culturii prin sem\nat direct în câmp de la varza de toamn\. salate cu unt.3%. 158 . îngr\[\mântul se administreaz\ concomitent cu o pra[il\ mecanic\. vitaminele A.6%. Brassica oleracea L. 10. pane. care sunt mai tinere. B2. N. cu specificarea c\ sem\natul se face în prima jum\tate a lunii iunie. citat de Ceau[escu [i colab. var. Dup\ Mincu [i colab.

iar cele apropiate conopidei de ast\zi au fost cunoscute din secolul al XVI-lea în Egipt. 1986). cu cerin]e ridicate fa]\ de condi]iile de mediu. iar în condi]ii optime de tehnologie realizeaz\ produc]ii mari [i de calitate. Majoritatea r\d\cinilor absorbante se g\sesc la 25-40 cm adâncime.LEGUMICULTUR| II Din punct de vedere agrofitotehnic. care are ca origini varza s\lbatic\. groase. conopida este una dintre cele mai preten]ioase variet\]i. fraged\ [i dulce. 42 mii ha. în mod evident. Voinea (1973) precizeaz\ c\ suprafa]a absorbant\ a sistemului radicular este de 10 ori mai mare decât suprafa]a foliar\ în faza de r\sad [i de 100 de ori mai mare la plantele mature. conopida nem]easc\. dar este cunoscut\ [i apreciat\ în toat\ ]ara.3. c\rnoase. ierboas\. apoi Italia. R\d\cina este pivotant\. conopida de Cornwall [. în mare m\sur\. În prezent. tare ca [i la varza alb\. cu sistemul radicular [i tulpinile u[or lemnificate. În }\rile Române. Originea [i aria de r\spândire Conopida a evoluat dintr-o specie sau varietate de varz\. ca [i varza de c\p\]ân\ (fig. În Europa se cultiv\ pe 148 mii ha. datorit\ cerin]elor mari de pe pia]\ [i pre]urilor ridicate. Anglia. 2000). bogat ramificat\.18). 159 . conopida începe a fi cunoscut\ din secolul al XVIII-lea [i se r\spânde[te în cultur\. Eficien]a economic\ a culturii este ridicat\.6. la compromiterea recoltei. Ion Ionescu de la Brad pomene[te despre soiurile de conopid\ din colec]ia sa de legume de pe mo[ia Brad din jude]ul Bac\u (Stoian [i Munteanu. mai ales în jurul ora[elor. incomplet evoluat\. ocupând o suprafa]\ de peste 650 mii ha. scurt\. Se cultiv\ în câmp deschis sau protejat. de unde s-a r\spândit în Olanda.10. Particularit\]i botanice [i biologice Conopida este o varietate anual\. B. Germania [i alte ]\ri. De altfel. Tulpina principal\ este cilindric\. Italia 24 mii ha [i Spania 16 mii ha (dup\ Popescu [i Anastasiu.cretica s-a format pe ]\rmurile de est ale M\rii Mediterane [i `n insula Creta. Ramurile [i axele inflorescen]elor sunt scurte. g\lbuie. împreun\ cu ]esutul preinflorescen]ial alc\tuiesc o c\p\]ân\ compact\. foarte îndesit ramificat\. alb\. 10.6. terminat\ într-o “inflorescen]\” deas\. denumit\ Brassica cretica Sam. În ]ara noastr\ se cultiv\ mai ales în bazinele legumicole consacrate din jurul marilor centre urbane. ori îngro[at\ treptat de la baz\ c\tre partea superioar\. scurt\. 10. în culturi timpurii sau tardive. cum ar fi: conopida italiana. conopida se cultiv\ pe tot globul unde g\se[te condi]ii de mediu corespunz\toare.a. din care. Nerespectarea cerin]elor fa]\ de ap\ [i temperatur\ poate duce.2. în Fran]a. Formele mai evoluate ale acestei variet\]i erau cunoscute înc\ din secolul al XII-lea. [i ast\zi se cunosc denumiri.

10. un criteriu de identificare a soiurilor. Aceast\ c\p\]ân\ fals\ are o durat\ de 1025 de zile.5-2 cm în diametru. compatibil\ cu toate variet\]ile de B. planta formeaz\ un mare num\r de l\stari floriferi. Tulpina purt\toare de flori are aspectul unei Fig. care se vor transforma în ramuri purt\toare de flori normale.oleracea.Conopida: plant\ cu frunze [i c\p\]ân\ tufe (“arbust”) cu ramuri sub]iri [i aplecate (la soiurile timpurii). albastre sau violete. cu marginea întreag\. groas\. nervura principal\ este sub]ire. de 1. N. frunzele au limbul oval-alungit pân\ la lanceolat. nervura principal\ este foarte lat\. la altele. practic. polenizarea este indirect\. Pozi]ia frunzelor poate fi orizontal\. conopida fiind o plant\ alogam\. Culoarea poate fi verde-deschis. cu ramuri groase (la soiurile târzii). 160 . prev\zute cu un rostru scurt [i sub]ire. de asemenea. pe suprafa]a c\p\]ânii apar ni[te emergen]e. frunzele au limbul oval – alungit. MUNTEANU rareori pu]in violet\. au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. dispuse alternativ pe tulpina plantelor în faza de r\sad. La înflorire. De[i florile sunt hermafrodite. Astfel. reprezentând un criteriu de recunoa[tere a soiurilor. STAN. Conopida este. ca [i pe ramurile tulpinilor florifere [i sub form\ de rozet\ la plantele care au format c\p\]âna. Fructele sunt silicve de 6-8 cm lungime. iar în stadiul de c\p\]ân\. M\rimea frunzelor variaz\ în func]ie de soi. înconjurat\ de frunze tulpinale mari.18 . C\p\]âna cap\t\ o culoare violacee dup\ care se desface. Florile actinomorfe. Frunzele sunt simple. Nerva]iunea frunzelor poate constitui. Înflorirea dureaz\ 15-25 de zile. iar nervurile laterale sunt înclinate sub un unghi de 450-550. la unele soiuri.N. tetramere. Calitatea culinar\ a c\p\]ânii se men]ine pân\ înainte de ramificarea acesteia. Semin]ele au aceea[i form\ [i culoare ca cele de la varza alb\. Au aceea[i alc\tuire ca [i cele de la varza alb\. verde-închis. cu nuan]e cenu[ii. Polenizarea este entomofil\. Aceast\ r\sfirare a c\p\]ânii începe dinspre margini spre centru [i marcheaz\ trecerea plantei la formarea tulpinii florifere care dureaz\ 20-25 de zile. sesile sau scurt pe]iolate. Suprafa]a limbului poate fi neted\ sau u[or gofrat\. La un moment dat. fin din]at\ ori u[or sinuat\. dar sunt mai mici. sau cu ramuri r\sfirate de grosime mijlocie (la soiurile semitimpurii). putând ajunge pân\ la o lungime de 80–90 cm. erect\ sau oblic\. cu marginea fin din]at\. În faza de r\sad. iar nervurile laterale abia vizibile [i înclinate la 500. hermafrodite.

înmuierea [i brunificarea suprafe]ei.LEGUMICULTUR| II 10. factorii major implica]i sunt temperatura. care se reface foarte greu. care. temperaturile sc\zute de 4-80C. sunt asem\n\toare cu cele ale verzei de c\p\]ân\. Pe acest ]esut. de multe ori. termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici.6. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se recomand\ aceea[i temperatur\. determin\ deshidratarea c\p\]ânilor. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt. de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Tot în faza de c\p\]ân\. dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite înguste. astfel afectat. cantitativ. cu aspect gr\un]os (de conopid\ în miniatur\). de velur sau bob m\runt de orez. dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. apa [i elementele nutritive. Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). o lung\ perioada de timp. identice cu cele ale verzei. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\. În perioada de formare a c\p\]ânilor. iar în al doilea are loc afectarea ]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare. unde cap\t\ culoarea verde. În primul caz este afectat\ r\d\cina. R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50C. rezist\ la temperaturi negative (minus 1-30C). Dup\ ce r\sadurile au 30–40 de zile. Lipsa apei în faza de r\sad determin\ îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140 C determin\ ob]inerea unor r\saduri mai viguroase. nici nu mai formeaz\ flori.4. care const\ din afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos. care î[i pierd turgescen]a. în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor. Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial al c\p\]ânilor. dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei. f\r\ a se mai trece prin faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof. î[i pierd compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere. 1969). pe un fond de exces de azot determin\ apari]ia fenomenului de bracteere. temperaturile de 4–100C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit induc]ia floral\. varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. cu c\p\]ânile formate. Apa. de[i. când bracteele de la baza ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia. în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\. devin laxe. În aceast\ direc]ie. Un exces de ap\ provoac\ 161 . care. în cea mai mare parte. dac\ sunt bine c\lite. ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor. Conopida de toamn\. cumulate cu un exces de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\). Temperaturile ridicate. determin\ spargerea celulelor. Temperatura optim\ de germinare este de 18-200 C [i asigur\ germinarea [i r\s\rirea în 6-7 zile. cumulate cu seceta prelungit\. care diminueaz\ valoarea comercial\. alternan]a dintre temperaturile sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare). se instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni.

ceea ce reduce din calitatea c\p\]ânilor. Acest nivel al apei din sol asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%. se întârzie formarea c\p\]ânilor sau acestea nu se mai formeaz\ deloc. datorit\ cre[terii concentra]iei fitocromilor (Johnson. altfel. în mod special. Gr\dinarii cu experien]\ sus]in. determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\. MUNTEANU alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Lumina. Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi recomanda]i la varz\. prin faptul c\ suprafa]a acestora cap\t\ o culoare g\lbuie. chiar u[or violacee. În faza de c\p\]ân\ a plantelor. În faza de r\sad. asigurarea unui nivel ridicat de azot duce. în mod evident. la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea c\p\]ânilor). d\un\tor pentru c\. dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor. întârzierea recoltei. corespunz\toare terenurilor bine însorite. de asemenea. se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce niciodat\. iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea [i atacul bolilor. 1969. În acela[i timp. În ceea ce prive[te azotul. N. asigurat prin fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat. de o cantitate mare de lumin\. mici [i cu gust mai pu]in agreabil. determin\. cultura are nevoie. De asemenea. Le Bouhec. ceea ce înseamn\ condi]ii optime. Din aceast\ cauz\. sunt mai susceptibile la piticire [i orbire. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i umidit\]ii solului. gustul devine mai “iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\. În privin]a elementelor minerale. prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu propriile frunze din apropierea c\p\]ânii. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\ m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze (Nieuwhof. În termeni gr\din\re[ti. c\ succesul culturii const\ în “ap\ [i azot”. este important de reamintit c\ 162 .N. plantele se alungesc. lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor. STAN. de[i nu au dreptate în totalitate. În aceast\ faz\ plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor. în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului. Alungirea r\sadului. 1978). un exces (moderat) de ap\. Excesul de ap\ este. proces u[or de depistat pentru c\ are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade). a[a cum se întâmpl\ la varz\. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de c\p\]âni laxe. num\rul de frunze este mai redus. r\sfirate. În câmp sau spa]ii protejate. insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În timpul vegeta]iei. în general. umiditatea din sol trebuie s\ fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\ de câmp). acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\ pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive. are loc asfixierea r\d\cinilor plantei. de asemenea. A[a cum s-a mai ar\tat. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce bracteerea. 1979). adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n.

10. Locul în rota]ia culturilor. Soiuri Sortimentul mondial de conopid\ este foarte bogat. din care multe sunt hibride. catalogul Uniunii Europene men]iona în 1986 peste 400 de cultivare. salat\.6. de toamn\ [i de iarn\. Cultura timpurie în teren neprotejat Alegera terenului.8).2–7. Tehnologia de cultivare 10. de[i nu este prea bogat. b. cu irig\ri repetate la intervale mici de timp. mai ales în prim\verile secetoase. grupa Giant (din Italia). cuprinde grupele Cornish [i Roscoff. Tipul ecologic de iarn\. cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\ (pH 7. Pe solurile u[oare se ob]in produc]ii mai timpurii. Cultura se `nfiin]eaz\ din toamn\ [i ierneaz\ `n câmp. cernoziomuri levigate. bobul etc. Nu trebuie s\ urmeze dup\ ea îns\[i sau dup\ specii care fac parte din familia Cruciferae. De exemplu. pentru men]inerea unei umidit\]i suficiente. castrave]i. c. trebuie s\ se cultive pe cele mai ad\postite terenuri din ferma legumicol\. provenit\ din grupa Erfurt). în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.1. Tipul ecologic de var\-toamn\ cuprinde grupele: Lecerf (din Fran]a). La rândul ei. reci [i umede. dar acestea necesit\ o fertilizare puternic\ cu îngr\[\minte organice [i minerale. a fost permanent îmbun\t\]it r\spunzând corespunz\tor necesit\]ilor cultivatorilor [i cerin]elor pie]ei (tabelul 10. sortimentul. maz\rea de gr\din\. Sunt contraindicate solurile grele. pe terenuri ad\postite. Tipul ecologic de prim\var\ cuprinde grupele: Erfurt (pentru câmp sau ser\). Le Bouhec (1979) împarte sortimentul mondial în urm\toarele grupe sau tipuri (deosebit de importante în alegerea soiurilor în func]ie de zon\ [i epoca de înfiin]are): a.6.6. cu diferite grade de evolu]ie. conopida poate fi o bun\ premerg\toare pentru fasolea de gr\din\. Frankfurt (central european\) [i Flora Blanca (precoce). spanac etc. 10.6. Bulg\re de z\pad\ (american\ asem\n\toare cu grupa Uria[ Danez. care se înc\lzesc mai repede în timpul prim\verii [i pierd în scurt timp excesul de umiditate. uneori pentru ser\). Printre bune premerg\toare se num\r\ speciile din grupa legumelor pentru r\d\cini tuberizate [i cele din grupa cepei. În vederea ob]inerii unor produc]ii cât mai timpurii se aleg soluri cu textur\ nisipo-lutoas\ sau luto-nisipoas\ de tipul solurilor aluvionare.8). Cele mai bune premerg\toare pentru conopida timpurie sunt: fasolea de gr\din\. La noi în ]ar\. Acest sortiment este specializat pentru culturi de câmp [i culturi protejate.LEGUMICULTUR| II acesta.5. în cantit\]i prea mari. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot prim\vara în câmp [i care asigur\ primele produse pentru aprovizionarea pie]ei cu legume proaspete. în func]ie de zonele ecologice ale Europei [i de trunchiul sau filonul originar de ameliorare. sortimentul pentru câmp este împ\r]it în trei categorii: de var\.6. De asemenea. Alpha (pentru câmp. 163 . pân\ la minus 100C.

N. MUNTEANU 164 . STAN. N.

000 – 75.19). în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv.600 plante/ha). În ferme. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ timpurie la distan]a de 80 cm între rânduri [i 18-20 cm între plante pe rând. O verig\ hot\râtoare în reu[ita acestei culturi este udatul. Producerea r\sadurilor. în vârst\ de 40-45 zile. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. plantele pe rând fiind dep\rtate una de alta la 25 cm. R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat cu ma[ina de plantat r\saduri MPR-5. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea solului [i a semin]elor se face ca la varza timpurie.000 plante/ha) sau 50 x 30 cm (66. Lucr\rile de îngrijire. la 4–5 zile dup\ plantare. Fig 10. s\ se men]in\ mai bine umiditatea în zona sistemului radicular. În cazul biloanelor distan]ate la 60 cm. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ timpurie În gospod\riile popula]iei. R\sadurile produse în cuburi nutritive se planteaz\ cu bolul de p\mânt sub nivelul solului (3–4 cm). Plantele îmb\trânite în faza de r\sad dau produc]ii reduse [i necorespunz\toare cantitativ [i calitativ. pentru ca stratul de p\mânt care acoper\ cubul nutritiv s\-l fereasc\ de uscare [i. cultura de conopid\ 165 . pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. c\p\]ânile fiind mici [i r\sfirate. cu udare individual\ a acestuia. astfel. R\sadurile de conopid\ timpurie se produc.000 plante la hectar (fig.600 plante /ha. care asigur\ o produc]ie mare [i de calitate superioar\.445. În vederea înfiin]\rii culturilor de conopid\ timpurie se folosesc r\saduri produse în cuburi nutritive cu latura de 7 cm.19 . în sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\. ac]ionat\ de tractorul legumicol L. 10. revin aproximativ 66. r\sadurile de conopid\ timpurie se planteaz\ la 50 x 25 cm (80. revenind o densitate de 66. În vederea ob]inerii unor plante viguroase cu o cre[tere continu\ [i un aparat foliar bogat. Completarea golurilor se face manual. ca [i la varza timpurie.

cu circa dou\ zile. o produc]ie mic\ [i de calitate necorespunz\toare. Pentru a men]ine solul în permanen]\ afânat [i curat de buruieni. pe m\sur\ ce plantele cresc [i timpul se înc\lze[te. Calendaristic. se execut\ o udare u[oar\. norma de udare se m\re[te. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. prin tratamente preventive [i curative ca la varza timpurie. cultura de conopid\ timpurie se pr\[e[te de 2-3 ori mecanic între rânduri [i de dou\ ori manual între plante pe rând. fragede [i pl\cute la gust. ceea ce ar duce la stagnarea vegeta]iei.N. în func]ie de regimul de precipita]ii. cultura de conopid\ timpurie se ud\ cu norme mai mari (300-500 m3/ha) [i la interval de cel mult o s\pt\mân\. f\r\ a-l r\ci prea mult. Norma de udare cea mai indicat\ pentru aceast\ cultur\ este de 200-300 m3 ap\ la hectar. pân\ la 15 – 20 iulie. prin t\ierea c\p\]ânilor împreun\ cu 2-3 frunze. pân\ la 5-6 ud\ri. Înainte de recoltare. Recoltarea se efectueaz\ manual. în func]ie de atingerea maturit\]ii tehnologice. c\p\]ânile de conopid\ se pot feri de lumina solar\ prin legarea a 2-3 frunze deasupra lor. Dac\ este nevoie. Aceste îngr\[\minte se administreaz\ concomitent cu pr\[itul mecanic. În perioada de formare a c\p\]ânilor. de lumina solar\ [i vor asigura turgescen]a [i aspectul comercial al acestora. aplicându-se. cu cantit\]i moderate de ap\. în func]ie de starea de umiditate a solului. fiind între 15 [i 25 t/ha. albe. care vor proteja c\p\]ânile de diferite v\t\m\ri mecanice. recoltarea la o cultur\ se e[aloneaz\ pe o perioad\ de 20 – 25 de zile. 166 . MUNTEANU timpurie se ud\ pe rigole lungi. care asigur\ o umiditate constant\ în sol. în circa 2 – 4 etape. Neudarea la timp a culturii de conopid\ are ca rezultat cre[terea slab\ [i neuniform\ a plantelor. unde mâna de lucru nu constituie o problem\. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sare potasic\. cultura se ud\ cu cantit\]i mai mici de ap\ [i. STAN. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile au ajuns la dimensiunile proprii soiului. variind în func]ie de zon\ [i de epoca de înfiin]are. De regul\. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. Se recomand\ [i fertiliz\ri extraradiculare cu îngr\[\minte foliare. Produc]ia variaz\. În timpul vegeta]iei se face fertilizarea culturilor de conopid\ timpurie cu îngr\[\minte ce con]in azot [i potasiu. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face la avertizare. N. recoltarea începe dup\ 20 mai [i dureaz\. de precipita]ii [i temperatura atmosferic\. Pentru ob]inerea unor c\p\]âni de calitate superioar\. înainte de r\sfirarea u[oar\ a marginilor. în perioada de formare a c\p\]ânilor. Odat\ cu pr\[itul mecanic se refac [i rigolele de udare. în func]ie de tipul de cultivar (fiind cu 30 –35 % mai mare la hibrizi) [i de condi]iile de mediu asigurate tehnologic [i chiar de condi]iile naturale. pe cultivator fiind montat dispozitivul de fertilizare. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10–12 frunze. acestea se feresc de ac]iunea direct\ a razelor solare prin frângerea unei frunze cu care se acoper\ fiecare c\p\]ân\. În gospod\riile popula]iei. care asigur\ turgescen]a c\p\]ânilor [i frunzelor.

Vara. Pe fiecare strat în\l]at. o fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\. din punct de vedere al structurii. Celelalte lucr\ri aplicate. La 1 hectar se administreaz\: 250 kg azotat de amoniu. dup\ urm\toarele culturi: salat\. la adâncimea de 20–22 cm. se administreaz\ 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. La preg\tirea din toamn\ se vor administra în mod obligatoriu 40 t/ha gunoi de grajd. Cultura târzie Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamn\ se face ]inând seama ca acesta s\ fie corespunz\tor cerin]elor acestei variet\]i. este aplicat\ cultura dubl\ dup\ borceag. spanac. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 20–30 iunie. Îngr\[\mintele se aplic\ cu 10–14 zile înainte de înfiin]area culturii [i se distribuie cu acelea[i ma[ini folosite la varza timpurie. care au perioad\ scurt\ de vegeta]ie.20). asigurând o densitate de 45. se face fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. acesta se trateaz\ cu var nestins în cantitate de 2-3 t/ha. în vârst\ de 45 – 55 zile. De asemenea. secar\ mas\ verde etc.6. fertilit\]ii [i reac]iei chimice.. Tratare solului contra d\un\torilor [i erbicidarea se fac cu acelea[i substan]e [i se aplic\ dup\ acelea[i reguli ca la varza timpurie. în func]ie de gradul de aciditate. Se seam\n\ în prima decad\ a lunii mai. numit\ “hernia verzei” (Olpidium brassicae). f\cându-se în func]ie de cultura secundar\ anterioar\ (salat\.LEGUMICULTUR| II 10. Cele mai indicate plante premerg\toare sunt cele prezentate la cultura conopidei timpurii. Solul trebuie s\ aib\ o textur\ mijlocie. prin ata[area unei grape stelate.6. în vederea producerii r\sadurilor de conopid\ de toamn\.000 plante la hectar (fig 10. În cazul în care solul este u[or acid. în func]ie de zon\. ceap\ pentru stufat etc). ceap\ [i usturoi pentru stufat. spanac.000 – 50.2. în perioadele secetoase din timpul verii. 167 . Ar\tura de var\ se execut\ cu acelea[i agregate ca în cazul ar\turii de toamn\ la varza timpurie. sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru varza de toamn\. dac\ este nevoie. dup\ desfiin]area culturilor anterioare timpurii prin discuire [i nivelarea de exploatare. În cazul în care toamna nu s-au administrat îngr\[\minte organice pentru cultura timpurie anterioar\. Solurile cu textur\ mijlocie au avantajul c\ re]in mai bine apa provenit\ din ploi [i ud\ri. în func]ie de fertilitatea natural\ a solului. Locul `n rota]ia culturilor. Conopida de toamn\ se cultiv\ succesiv. Producerea r\sadurilor. Preg\tirea solului începe înc\ din toamn\. Modelarea solului se efectueaz\ ca la varza de var\. cartofi timpuri etc. în nici un caz acid\. În vederea înfiin]\rii culturii de conopid\ de toamn\ se folosesc r\saduri produse pe straturi amenajate în câmp. Aceasta se gr\peaz\ concomitent. deoarece favorizeaz\ apari]ia bolii. se planteaz\ dou\ rânduri de conopid\ distan]ate la 80 cm [i cu 26-30 cm între plante pe rând. Sunt contraindicate plantele din familia Cruciferae. cu l\]imea la coronament de 104 cm. 500 kg superfosfat [i 200 kg sulfat de potasiu.

ac]ionat\ de tractorul L-445. pân\ 168 . cultura de conopid\ de toamn\ se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte chimice ce con]in azot [i potasiu. cu r\sad de aceea[i vârst\ [i din acela[i soi. la 60 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând. în perioada de formare a c\p\]ânilor. realizând o densitate de circa 55. la hectar administrându-se 150 kg azotat de amoniu [i 100 kg sulfat de potasiu. recoltarea se va efectua imediat dup\ trecerea acestui moment. dar calendaristic se desf\[oar\ începând cu 10–15 septembrie [i se încheie înainte de apari]ia primelor înghe]uri. În timpul vegeta]iei. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare. cu mai mare grij\ [i cu circa 3-5 frunze protectoare. seara. noaptea sau diminea]a [i nu în timpul c\ldurilor mari din timpul zilei. În faza form\rii c\p\]ânilor. dup\ care se depoziteaz\ temporar. Recoltarea se realizeaz\ ca [i la conopida timpurie. R\sadurile se introduc în sol pân\ la prima frunz\ adev\rat\. MUNTEANU Fig. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele care se efectueaz\ la cultura timpurie de conopid\.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ de toamn\ Plantarea r\sadurilor se face manual sau mecanizat cu ma[ina MPR-5. În gospod\riile popula]iei. în perioadele secetoase din timpul verii. Prima fertilizare se execut\ când plantele au 10-12 frunze. conopida de toamn\ se ud\ s\pt\mânal. În timpul perioadei de vegeta]ie. cu udarea individual\ a plantelor Irigarea se execut\ astfel ca s\ fie asigurate condi]iile optime de umiditate în sol (70-75 % din IUA) [i în aer. aplicându-se acelea[i cantit\]i de îngr\[\minte ca la prima fertilizare. când plantele [i-au revenit. STAN. se aplic\ pân\ la 7-8 ud\ri. N. Norma de udare folosit\ este de circa 400 m3 ap\ la hectar.N.000 plante la ha. la cultura de conopid\ de toamn\. în func]ie de regimul de precipita]ii.20 . În caz c\ înghe]ul se instaleaz\ definitiv. se efectueaz\ a doua fertilizare fazial\. Udarea cea mai eficient\ se realizeaz\ pe timp noros. Lucr\rile de îngrijire. 10. plantarea conopidei de toamn\ se face pe teren plan. c\p\]ânile se recolteaz\ imediat. Dac\ este nevoie. În caz c\ plantele au fost surprinse de înghe]uri.

). R\sadurile se produc în sere înmul]itor.000 [i 30. asem\n\tor culturii de câmp. timp de dou\ s\pt\mâni înainte de plantare.F. Fertilizarea se realizeaz\ cu o solu]ie con]inând 20 g azotat de amoniu. 169 . 10 g superfosfat [i 5 g sulfat de potasiu în 10 l ap\.000 plante la hectar. Dup\ r\s\rire. atât în ciclul de prim\var\. alungindu-se foarte repede. Produc]ia este cu 20–30 % superioar\ conopidei timpurii. se repic\ la cuburi sau ghivece nutritive. în cantitate de 100 – 150 ml la plant\. din acelea[i considerente ca [i pentru varz\ (reducerea timpuriet\]ii. epocii [i ciclului de cultur\.L. c\ci pl\ntu]ele de conopid\ sunt foarte sensibile la absen]a luminii. Tehnologiile de ast\zi recomand\ 1. cât [i în cel de toamn\ (Singureanu. Vârsta r\sadului [i epoca de înfiin]are sunt elemente tehnologice care se stabilesc cu mult discern\mânt. pân\ la plantare. – S. distan]ele optime sunt de 30 x 30 cm [i 30 x 40 cm. prin reducerea la limit\ a ud\rilor [i sc\derea temperaturii.a. administrând circa 100 ml la plant\ (M\nescu. astfel ca.3 Cultura în teren protejat cu materiale plastice Alegerea terenului. Pentru Câmpia Dun\rii. Distan]ele de plantare se adapteaz\ tipului constructiv de solar. (1962. epoca de sem\nat fiind 10–20 mai. cu un u[or început de formare a primelor frunze adev\rate (a[a–numita faz\ de “cruce”). Cu 7–8 zile înainte de plantare. De aceea. respectiv 5 – 6 frunze adev\rate.C. R\sadul pentru plantare va avea circa 50 de zile. Tratamentul cu frig (20 C) al r\sadurilor. respectiv cu 40. 1974. În faza de r\sad. se vor lua [i m\suri de reducere a temperaturii la 10–120 C [i repicare cât mai rapid\. Buz\u. reduce faza de c\p\]ân\. pericolul vernaliz\rii [. temperatur\ de 14–160C se reduce cu 2–30C pe timp noros [i noaptea. variind intre 18 [i 30 t/ha. M\nescu (1972) recomand\ pân\ la repicat temperatura de 14–160C.6.C. temperatura se regleaz\ asem\n\tor r\sadului de varz\.LEGUMICULTUR| II î[i revin din stadiul de înghe]are. unde sem\natul se face în luna ianuarie. plantele se vor c\li foarte bine. 1966) stabilesc c\ epoca cea mai adecvat\ este 10–20 martie (în cazul soiului Timpurie de Haga). dup\ aceea sunt condi]ionate în vederea p\str\rii [i comercializ\rii. Salter. r\sadul se realizeaz\ pe brazde reci. 1981).P.5 kg b\legar [i 10 l ap\). 1977).L. r\sadul s\ realizeze o vârst\ de 45 –55 zile.6. În cazul utiliz\rii solariilor cu folie perforat\. Singureanu (1975) stabile[te c\ densit\]i optime se realizeaz\ la shemele de plantare de 50 x 50 cm sau 60 x 60 cm (pentru soiul Timpurie de Erfurt). de asemenea. Löbl [i colab. culturile premerg\toare [i instalarea ad\posturilor sunt elemente tehnologice identice cu cele de la varza cultivat\ în ad\posturi din materiale plastice. 10. 1974). în faza de cotiledoane. Sem\natul nu se va face prea des.15 martie în sud [i vest [i 15–30 martie în celelalte regiuni (I. [i cu o emulsie de b\legar proasp\t (circa 1. Producerea r\sadurilor. Epocile de înfiin]are pentru conopid\ se încadreaz\ în acelea[i perioade ca [i pentru varz\. O bun\ fertilizare se poate realiza. Infiin]area culturii. Pentru ciclul al II-lea. respectiv perioada de recoltare (Wheeler [i Salter. 1972).

21 . 10. Reglarea regimului factorilor de mediu. plantarea se realizeaz\ pe teren modelat în brazde de 94 cm la coronament.P. Paloma) se procedeaz\ astfel: se deschid trei rigole la distan]ele de 110 – 160 – 160 cm. este deosebit de sensibil\ la secet\. Fig. dispuse la 70 cm [i cu distan]a între plante pe rând de 40 – 42 cm (fig. realizându-se o densitate de 40.000 plante/ha.24.N. cu intervale de 60–70 cm [i 50 cm între plante de rând. 1980). În solariile tunel se poate folosi o schem\ asem\n\toare sau alta. Buz\u. În plus. N. terenul se modeleaz\ în straturi cu l\]imea total\ de 140 cm. Principalii factori de mediu se regleaz\. de 33. 170 . STAN.L. realizând o densitate de 28. mai ales pentru soiurile mai viguroase (din grupa Alpha: Fortados.. MUNTEANU În solariile bloc. pe care se planteaz\ câte dou\ rânduri de plante.10. determinând încetarea în cre[tere. prin acoperirea cu 1-2 frunze sau legarea frunzelor deasupra c\p\]ânii.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii bloc Pentru protejarea cu ad\posturi joase. conform schemei din figura 10. desfacerea c\p\]ânii [i îmboln\virea. Fa]\ de varz\.000 plante la hectar (I. asem\n\tor culturii de varz\. se va proceda la protejarea fa]\ de lumina solar\. asigurând o densitate. pentru evitarea îng\lbenirii [i deprecierii calitative. – S. 1981). de asemenea.23). conopida. cu câte dou\ rânduri pe brazd\. în general.21). folosind cultivatorul legumicol echipat cu rari]e [i se marcheaz\ [ase rânduri dispuse între marginile solarului tunel la 75-70-90-70-90-70-75 (fig. Voican (1984) recomand\ distan]a între plante de 30 cm. în faza de c\p\]ân\. De asemenea. ca [i la alternan]a acesteia cu perioade mai umede.000 plante/ha (Ceau[escu [i colab.F.000 plante/ha (fig. La aceea[i schem\.C.22). în faza de c\p\]ân\. realizându-se o densitate de circa 33. 10. 10. în rânduri.L.C.

LEGUMICULTUR| II Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri cu vigoare redus\ Fig.Schema de `nfiin]are a culturii de conopid\ `n solarii tunel pentru soiuri viguroase 171 .23 . 10. 10.22 .

dup\ care urmeaz\ regimul de temperatur\ anterior repic\rii (Ceau[escu. folosind temperaturi sc\zute. 1980).C.C. 10. ducând chiar la compromiterea total\ a culturii. Având în vedere c\ se recomand\ r\sad de 40 – 45 zile. O autoreglare a acestor factori se poate ob]ine în mod corespunz\tor prin utilizarea foliei de polietilen\ perforat\ (Popescu.L. fertilizare [i combaterea d\un\torilor (mai ales a unor fluturi cum este. Producerea r\sadurilor. Dup\ r\s\rit pân\ la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 200 C în zilele însorite. de exemplu. STAN.4. Mamestra brassicae).6. 1973). 1981. MUNTEANU Fig. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se execut\ în func]ie de perioada când se planific\ ob]inerea recoltei. dar înainte de a începe s\ se r\sfire. Aten]ie deosebit\ se va acorda lucr\rilor: irigare. citat de Ceu[escu [i colab. în func]ie de soi. reglarea factorilor temperatur\.P. modificat) Ca [i la varz\. 1973) 172 . 1970. atacul fluturilor este mai p\gubitor la conopid\ decât la varz\. `n func]ie de cerin]ele pie]ei. Recoltarea începe când c\p\]ânile ajung la o m\rime maxim\.-S. la 14–160 C în zilele cu nor [i 10 – 120 C pe timp de noapte.000 [i 80. sem\natul va începe în prima decad\ a lunii august [i se continu\ pân\ la 1 – 5 ianuarie.. Lucr\rile de îngrijire. câteva zile se ridic\ temperatura pentru a asigura o bun\ înr\d\cinare.000 de fire la hectar. Dup\ sem\nat [i pân\ la r\s\rire se asigur\ o temperatur\ de 18–200 C. Cantitatea de s\mân]\ este de 300-400 g pentru un hectar de cultur\.. Cultura în ser\ Tehnologia culturii conopidei `n ser\ prezint\ `nc\ interes pentru produc\tori. De[i nu este nevoie de o c\lire a r\sadurilor. specific\ soiului. Cultura de conopid\ în ad\posturi acoperite cu folii de polietilen\ va primi acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i cultura de varz\. În continuare. experien]ele lui Galter [i Ward 1970 –1972 (cita]i de Ceau[escu [i colab. Buz\u.N.L. umiditate [i aer se realizeaz\ prin aerisire [i irigare. 10.6.24 – Scheme de plantare a conopidei `n tunele joase (dup\ I.F. la care se adaug\ o rezerv\ de 5–10 %. Se planific\ între 50. N.

din decembrie pân\ la începutul lunii mai. iar în faza de legare a c\p\]ânilor. În acest scop. Corespunz\tor acestor densit\]i se adopt\ scheme cu 30 cm între rânduri [i 30 cm între plante pe rând (pentru densitatea de 80.LEGUMICULTUR| II au demonstrat c\ temperaturile sc\zute la vârsta de 6 – 8 s\pt\mâni influen]eaz\ pozitiv timpurietatea. cu excep]ia zilelor reci de iarn\. Ca [i la conopida cultivat\ în ad\posturi acoperite cu material plastic.25) Fig. frunzele se leag\ deasupra acestora. lucr\rile de îngrijire pentru cultura de conopid\ sunt reduse ca num\r [i volum: completarea golurilor. În func]ie de soi [i epoca de plantare se adopt\ scheme.000 plante la hectar) sau cu 40 cm între rânduri [i 30–40 cm între plante pe rând. afânarea solului prin pra[ile. Înfiin]area culturii.000 plante la hectar (fig. dac\ s-au format c\p\]ânile. Lumina solar\ se va reduce începând cu luna martie. În general. a[a cum s-a mai ar\tat. Umiditatea relativ\ a aerului va fi de 70 – 80 %. când se fac 3–4 aerisiri pe zi.000 [i 80.25 – Scheme de plantare a conopidei `n serele de tip industrial Reglarea regimului factorilor de mediu. 14–160 C în zilele noroase [i 12–140C noaptea. calitatea [i cantitatea produc]iei (tabelul 10. acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra. 10. recoltarea se face e[alonat. soiurile mai pu]in viguroase. la densitatea de circa 50. 1973). vor avea o densitate mai mare [i invers.000 plante la hectar. Temperatura se va men]ine la valori de 18-200 C în zilele senine. pentru a preveni îng\lbenirea [i deprecierea calitativ\. prin caracteristicile sale constructive.5). care s\ asigure densit\]i variind între 50. Produc]ia variaz\ între 15 – 25 t/ha. când c\p\]ânile sunt suficient de mari [i nu au început s\ se r\sfire. ofer\ posibilit\]i optime de reglare a factorilor de mediu. Astfel. Plantarea se execut\ începând din luna septembrie [i continuând pân\ în februarie. circa 10 minute fiecare (Ceau[escu. plantate `n epoci cu suficient\ lumin\. 173 . aerisirea va fi aproape permanent\. Recoltarea. uniformitatea. Sera. 10. Lucrarea este e[alonat\. prin cretizarea geamurilor. Lucr\rile de îngrijire. corespunz\tor epocilor de plantare. în perioada de insola]ie. În plus. irigarea. fertilizarea suplimentar\ [i combaterea bolilor [i d\un\torilor.

broccoli este aproape necunoscut\.7. Se recunoa[te c\. dar sub o form\ mai pu]in cultivat\ ast\zi [i anume “asparagus broccoli” sau “spear”. cei mai mari produc\tori sunt: SUA (circa 450 mii tone). 10. cunoscut\ mai ales în Italia. Se pare c\ are o origine comun\ cu conopida sau conopida a ap\rut dintr-o form\ mai veche de broccoli. Broccoli este o varietate ierboas\.7. dar denume[te. subvar. chiar dup\ 1950. Acest termen exist\ [i ast\zi. în mare parte asem\n\toare cu conopida. pedunculii florali [i florile în stadiul de mugure floral. Cultura este bine cunoscut\ la nivelul mondial.7. italica Plenk Familia Cruciferae 10. 1994). dar este r\spândit\ pe suprafe]e relativ mici. MUNTEANU 10. STAN. “oficial”. în secolul al XX-lea (1930). N. var. Valoarea alimentar\ este asem\n\toare cu cea a conopidei. care s\ fac\ distinc]ia la nivel de variet\]i. Originea [i aria de r\spândire Aceast\ plant\ legumicol\ era considerat\. La noi în ]ar\. Dup\ ce în perioada urm\toare ajunge în America se întoarce în Europa. Particularit\]i botanice [i biologice Plantele de broccoli sunt asem\n\toare cu cele de conopid\. urmate de Mexic (150 mii tone) [i Italia (150 mii tone). dar con]inutul mai redus în tiociana]i d\ o mai mare savoare gustului [i fine]e aromei. a salatelor fierte cu maionez\ sau unt sau la alte produse culinare. B. o legum\ de lux. BROCCOLI Brassica oleracea var.7. anual\. dar destul de bine cunoscut\ în alimenta]ia din multe ]\ri din vestul Europei sau America de Nord. g\sindu-se în unele colec]ii sau gr\dini particulare. conopida “romanesco” (conopida ]ig\neasc\).2.o. ca un tip de conopid\ [i era denumit\ conopid\ verde. broccoli a ap\rut în secolul al XVI-lea (Chaux [i Foury. 174 .3. dar prezint\ suficiente caractere botanice. ca o legum\ de lux cu inflorescen]a compact\ (“cape broccoli” sau “crown”). cymosa Lam sin. în mod exclusiv. 10.N. fiind considerat\.26). cu habitus asem\n\tor conopidei (fig. 10. În lume. constând din l\starii floriferi. Importan]a culturii Broccoli este o varietate. Partea comestibil\ a acestei legume o reprezint\ inflorescen]a propriu-zis\.1. Aceast\ inflorescen]\ se folose[te la prepararea supelor. botrytis L. ca [i aceasta.

În urma recolt\rii (elimin\rii) primelor buchete de pe l\starii principali. Aceste soiuri fac parte din a[a-numita grup\ de broccoli “asparagus” sau “asparagoid” (B.broccoli de c\p\]ân\ ("cape"). denumit\ în mod corect inflorescen]\. pân\ la sectat cu lobii ondula]i [i u[or din]a]i. 2 – broccoli asparagoid ("asparagus") Frunzele sunt mai numeroase.o. asparagoides Lam. este format\ din l\starii tineri ce formeaz\ axul acesteia. ace[tia se ramific\ [i î[i continu\ cre[terea. 10.LEGUMICULTUR| II Fig. aceste inflorescen]e se prezint\ sub form\ de m\nunchiuri mai mici. pedunculii florali [i mugurii floriferi. ameliorate ini]ial în America de Nord.7. var.4. Rela]iile cu factorii de mediu Fa]\ de factorii de mediu plantele de broccoli au preten]ii asem\n\toare conopidei sau chiar mai reduse. Culoarea mugurilor poate fi verde-închis. Limbul este. Soiurile mai noi. 1953). formând noi buchete [. g\lbuie sau violacee. Soiurile care prezint\ acest tip de inflorescen]\ fac parte din a[a-numitul grup sau tip de broccoli denumit “cape broccoli” (broccoli c\p\]ân\). mai înguste [i mai scurte [i chiar mai rigide (Laumonnier. 10. La soiurile mai vechi. factorii de mediu s\ aib\ valori care favorizeaz\ faza de inflorescen]\ 175 . la multe soiuri. Partea comestibil\. prezint\ toate florile [i inflorescen]ele într-un singur buchet central foarte compact.m. Deosebit de important este faptul ca prin lucr\rile de îngrijire. dispuse pe l\starii principali.26 – Broccoli: 1 .d. botrytis L.a. lirat-penat-partit. care au o cre[tere continu\ (nedeterminat\). subvar.).

Cultura timpurie Alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ în acelea[i condi]ii ca la conopida timpurie.1. Cu alte cuvinte. Este necesar de men]ionat c\ nu este obligatorie acoperirea inflorescen]elor contra 176 . în cultur\.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la conopid\.5. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se poate realiza la sfâr[itul lunii februarie – începutul lunii martie.6. în func]ie de vârsta r\sadului [i de condi]iile meteorologice. Soiuri La nivel mondial. În România se cultiv\. 10.7. sortimentul de soiuri [i hibrizi de broccoli este suficient de bogat. ~n aceast\ faz\. M\rimea [i calitatea p\r]ii comestibile sunt urmarea fireasc\ a dezvolt\rii plantelor în faza imediat anterioar\. Vidra. STAN.L. Fig. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad produs la ghivece sau cuburi nutritive. cu o vârst\ de 40-45 de zile. provenite din ]\rile cu tradi]ie.C. Schema de înfiin]are este prezentat\ în figura 10. Înfiin]area culturii se realizeaz\ în perioada 15 aprilie – 10 mai. r\spândirea soiurilor cultivate a fost ca [i inexistent\.6.7. Pentru ob]inerea unor r\saduri de bun\ calitate (viguroase). au fost studiate adev\rate colec]ii. Tehnologia de cultivare 10.27. diferite soiuri. Dac\ se va avea în vedere [i o e[alonare a plant\rii pân\ în luna mai. 10.a.27 . epoca de sem\nat pentru producerea r\sadurilor se poate prelungi pân\ la sfâr[itul lunii aprilie. În câmpurile experimentale de la I. SCL Bac\u [. partea comestibil\ se formeaz\ pe baza substan]elor de rezerv\ acumulate în tulpin\ [i frunze. în mod întâmpl\tor. 10.7. N. exigen]ele ecologice sunt maxime. MUNTEANU compact\ [i muguri floriferi.F.N. Soiul cel mai cunoscut în România a fost Calabresse. acestea se repic\ [i se vor men]ine la o temperatur\ u[or mai sc\zut\ (12-140C).

dac\ au ap\rut câteva flori (de culoare galben\).28 . recoltarea se efectueaz\ e[alonat. de regul\. în func]ie de formarea unor buchete corespunz\toare pentru valorificarea pe pia]\. în func]ie de vigoarea plantelor în perioada de formare a inflorescen]ei (fig. în func]ie de stadiul de formare a inflorescen]elor compacte (la cape broccoli). ace[tia se scurteaz\ de la baz\ sau. Dac\ l\starii sunt prea lungi. în cazul tipului de broccoli cu cre[tere nedeterminat\ (asparagoid). Fig.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de Broccoli Lucr\rile de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de conopid\. eventual. 10. Momentul optim de recoltare corespunde cu formarea mugurilor floriferi. Densitatea este asem\n\toare cu cea de la conopida de toamn\. Recoltarea se efectueaz\. dar în medie se pot ob]ine 10-15 t/ha. Cultura târzie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ alegând în mod corespunz\tor soiul [i epoca de înfiin]are a culturii în câmp. Aten]ie deosebit\ se va acorda parcurgerii perioadelor de secet\ (mai 177 . Cantitatea de recolt\ este foarte variabil\.5 iulie). De asemenea. prin r\saduri de 3045 de zile. din locul de unde sunt mai pu]in fragezi. Producerea r\sadurilor se realizeaz\. dar f\r\ frunzele protectoare. în mod e[alonat. 10. cu o mai mare cantitate de ]esut mecanic. dar poate fi [i mai redus\. Dep\[irea acestui stadiu face recolta mai pu]in atractiv\. La cultura de broccoli asparagus.28).2. Înfiin]area culturii are loc.LEGUMICULTUR| II luminii puternice a soarelui.7. Epoca de înfiin]are poate fi destul de larg\ (1 iunie . urmat\ de o udare [i o pra[il\ dup\ fiecare recoltare. acestea se vor elimina din inflorescen]\. în cultur\. În mod special se va efectua o fertilizare fazial\. 10. Inflorescen]ele se recolteaz\ prin t\iere cu cu]itul cât mai jos posibil. Alegerea [i preg\tirea terenului se pot realiza ca în cazul culturilor de var\ sau de toamn\ de varz\ sau a culturilor târzii de conopid\. pe straturi ne`nc\lzite în câmp. a[a cum s-a anticipat deja.6. l\starii se alungesc rapid [i devin mai pu]in suculen]i [i fragezi.

iar faptul c\ prezint\ dou\ grupe de soiuri. frig\nele. De asemenea.). de exemplu.8. dar lu`nd în considerare [i precau]iile prezentate la cultura de conopid\ de toamn\. 10. comparativ. Produc]ia este semnificativ superioar\ culturii timpurii. Cultura gulioarelor în ser\ asigur\ folosirea acestor spa]ii în timpul iernii.august [i atacului unor agen]i patogeni [i d\un\tori. r\sadni]e [i solarii. mânc\ruri cu carne. Aceast\ varietate a fost cunoscut\ [i cultivat\ cu continuitate în Evul Mediu [i perioada modern\. soteuri. MUNTEANU ales excesiv\) din lunile iulie . cu conopida. iar a doua în cultur\ succesiv\ posterioar\. dup\ lungimea perioadei de vegeta]ie gulioare [i gulii . ]elin\ [. Importan]a culturii Importan]a alimentar\. Una din aceste variet\]i. var. oleracea var. Cultura prezint\ pu]ini factori de risc. mai ales atmosferic\.N. a fost descris\ de Plinius cel B\trân (secolul I d.8. 10. Originea [i aria de r\spândire Gulia are acela[i str\mo[ comun ca celelalte variet\]i de B.8. care este fraged\. ou\ sau umplute cu carne [i orez. [i bolile. Familia Cruciferae 10. GULIA Brassica oleracea var. cu gust pl\cut.în cel al guliilor. La noi în ]ar\ sunt 178 . Recolta este pu]in perisabil\ [i se poate valorifica dup\ recoltare. Recoltarea se efectueaz\ în mod asem\n\tor culturii timpurii. în perioada cu umiditate ridicat\. Gulia se consum\ proasp\t\ sub form\ de salat\ crud\. din care au evoluat câteva variet\]i cu tulpina îngro[at\. specifici perioadei de vegeta]ie pe care plantele o parcurg (d\un\torii. N. sylvestris. cu cheltuieli mici pentru c\ldur\ (la jum\tate fa]\ de tomate). ridichi. respectiv B.2. din timpul toamnei).prima grup\ se cultiv\ în cultur\ succesiv\ secundar\ anterioar\. circa o lun\. dar mai ales iarna (ca gulioare din ser\ sau gulii din depozit) [i prim\vara. denumit\ “varza de Pompei”. asem\n\tor zonei medulare de la tulpina interioar\ (coceanul) verzei de c\p\]ân\. Gulia se cultiv\ pentru tulpina sa îngro[at\ (tuberizat\). gulia se asorteaz\ u[or în asolament. suculent\. ghiveciuri. gongyloides Lam. H.marf\ o lung\ perioad\ din an (cu excep]ia a dou\ luni de var\). sin. simpl\ sau asortat\ cu morcov. în cazul gulioarelor [i pân\ la 4-6 luni . gulioarele sunt pretabile pentru culturile `n ser\. De asemenea. se folose[te în realizarea diferitelor preparate culinare: supe. Tehnologia cultiv\rii este relativ simpl\ [i nu difer\ distinct de cea a celorlaltor variet\]i de B. adic\ 15-25 t/ha. Oleracea. Din punct de vedere agrofitotehnic.1. oleracea. gongylodes L.a. în perioada de secet\. Importan]a economic\ [i social\ este asem\n\toare verzei: asigur\ o recolt\ . STAN.

cu marginea mai mult sau mai pu]in neregulat\ penat lobat pân\ la penat sectat. acestea pot evolua. 10.A.29). frunzele prezint\ o teac\ puternic l\]it\. Lungimea pe]iolului poate avea 5-6 cm la soiurile timpurii [i pân\ la 12-15 cm la soiurile tardive. 10. tulpina îngro[at\ î[i m\re[te mult dimensiunile [i formeaz\ protuberan]e rotunde. bienal\ (fig. Organele care prezint\ diferen]e distinctive sunt tulpina [i frunzele. 10. dac\ plantele r\mân mai mult în câmp.U. Culoarea frunzelor poate s\ fie verde-cenu[ie. în acest din urm\ caz. Aspectul general al plantei: scurt\. în faz\ de r\sad. lung pe]iolate (pe tulpina din primul an) sau scurt pe]iolate pân\ la sesile (pe tulpinile florifere. Frunzele sunt simple. Astfel. în S. ovat sau lanceolat. comparativ cu varza. sferic-turtit\ sau ovat\. respectiv 610 ori mai mici. verde-albicioas\ ori violet-ro[cat\. uneori baza limbului este decurent\ pe pe]iol. alterne. se comport\ ca anuale. Lobii limbului sunt simplu. iar cele din zona apical\ sunt grupate sub forma unei rozete. 1985). La soiurile timpurii. Particularit\]i botanice [i biologice timpurii. a fost cultivat\ pe suprafe]e semnificative. dar pe suprafe]e mari se cultiv\ în zona temperat\ a Europei. Tulpina (în primul an) este Fig. 179 Gulia este o plant\ ierboas\. în func]ie de soi. de regul\ prin dezvoltarea ]esuturilor din jurul unor muguri axilari activi ai p\r]ii superioare a zonei îngro[ate. în al doilea an). l\sând cicatrici mari. În zona p\r]ii îngro[ate a tulpinii. Unele soiuri . În lume este larg r\spândit\. atât timpurie cât [i cea tardiv\.8. Habitusul plantelor difer\ mult ca aspect [i talie fa]\ de varz\. limbul este eliptic. Guliile timpurii au în\l]imea [i masa vegetativ\ de 2-3 ori [i. În România. cele de la baz\ cad mai devreme. Pe suprafa]a zonei îngro[ate se observ\ frunzele “inserate” pe un singur verticiliu.Gulia. formând tulpini florifere sau r\mân în faza vegetativ\. tulpin\ tuberizat\ [i frunze de form\ sferic\. tuberizat\ în partea inferioar\.29 . în faza reproductiv\. r\d\cini. în func]ie de vârsta plantei [i soi.3. Limbul are m\rimea [i forma variabile. cultivate prim\vara devreme. cenu[ie-violet\ sau ro[ieviolacee (Zanoschi [i Toma.. dublu sau neregulat din]a]i.LEGUMICULTUR| II m\rturii scrise (mai ales cele ale lui Evlia Celebi) c\ gulia era cunoscut\ la mijlocul secolului al XVII-lea. gulia. de culoare verde-deschis. în centrul c\reia se afl\ mugurele de cre[tere apical. Canada [i Asia. dar în prezent suprafa]a este mult redus\.

8. mai ales fa]\ de sol. Aceste cerin]e sunt justificate. 180 .a. 10. pentru gulioare. Solul trebuie s\ fie mijlociu.8.8. Soiuri Guliile [i gulioarele sunt reprezentate în cultur\ printr-un sortiment destul de bogat [i bine specializat pentru diferite tipuri de culturi: timpurii. MUNTEANU 10.8. iar calitatea recoltei are de suferit prin pierderea fr\gezimii [i suculen]ei [i chiar prin apari]ia ]esutului lemnos în interiorul ]esutului parenchimatic al zonei `ngro[ate. de regul\. în cultur\ protejat\ [. gulia tardiv\ (gulia propriu-zis\) fiind mai rustic\.trebuie s\ fie asigura]i la niveluri mai mari. culturi în teren protejat cu materiale plastice (în solarii) [i în sere. În vederea înfiin]\rii culturilor timpurii de gulii se folosesc r\saduri produse în sere înmul]itor. În toate cazurile. dar echilibrate. Rela]iile cu factorii de mediu Gulia prezint\ exigen]e ecologice în limitele celorlalte variet\]i. culturile se înfiin]eaz\ prin r\sad.6. STAN. La noi în ]ar\ este cunoscut [i se folose[te un sortiment adecvat [i diversificat pentru tipurile de culturi anterior prezentate (tabelul 10. în compara]ie cu guliile timpurii (gulioarele). prin faptul c\ terenul va fi ocupat [i cu o cultur\ succesiv\. dar suficient de reav\n. Tehnologia de cultivare La noi în ]ar\ se practic\ urm\toarele tipuri de culturi: culturi în teren neprotejat (timpurii [i târzii). cerin]ele sunt mai mari. Producerea r\sadurilor.5. elementele nutritive [i ap\. produc]ia este mult diminuat\ [i întârziat\.4.N. Asolamentul. Cultura timpurie Acest tip de cultur\ se realizeaz\ exclusiv prin folosirea soiurilor timpurii (cultur\ de gulioare). În mod deosebit. 10. au o perioad\ de vegeta]ie scurt\ de la plantarea r\sadurilor pân\ la recoltare (40-50 de zile).mai ales nutri]ionali . datorit\ faptului c\ plantele. alegerea [i preg\tirea terenului se realizeaz\ urmând acelea[i recomand\ri ca la varza timpurie. În acela[i timp. dac\ ace[ti factori sunt nesatisf\c\tori. factorii de mediu . bine structurat [i fertil. de baz\. 10. pe un fond de fertilizare organic. iar pe de alt\ parte. solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\ [i r\sadni]e cu înc\lzire biologic\. tardive.1. Elementele nutritive se prefer\. pe de o parte. N. a fi în cantit\]i mari. sere [i solarii cu înc\lzire tehnic\ din cadrul complexelor (centrelor) de producere a r\sadurilor. inclusiv la gulia de toamn\.6.9).

LEGUMICULTUR| II 181 .

STAN.30 . (1984) recomand\ pentru înfiin]area culturilor de gulii timpurii folosirea de r\sad nerepicat. cel pu]in trei zile. Fig 10. în func]ie de zon\ [i condi]iile anului respectiv (începe când în sol se realizeaz\ [i se men]ine. N. În acest scop se folose[te r\sad în vârst\ de 50-55 zile. Lucr\rile de îngrijire aplicate r\sadurilor pân\ la plantare sunt asem\n\toare cu cele prezentate la producerea r\sadurilor pentru cultura de varz\ timpurie. Lucr\rile de îngrijire. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ patru rânduri distan]ate la 28 cm [i 22-24 cm între plante pe rând. realizându-se o densitate de circa 160 mii plante la ha.N. Udarea culturilor se face pe brazde lungi.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de gulii În cazul model\rii sub form\ de biloane distan]ate la 50 cm. 182 . revenind o densitate de circa 110-120 mii plante la ha (fig. Murtazov [i colab.02) (tabelul 10. la distan]a de 25 cm între plante. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15-30 martie. plantarea se face în treimea superioar\ pe ambele versante ale bilonului. 10. temperatura de 70C). R\sadurile se planteaz\ manual sau mecanizat. folosind în acest scop cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Pentru un hectar de cultur\ se utilizeaz\ 500-600 g s\mân]\. Se aplic\ 3-4 ud\ri.30). cu o norm\ de udare de 250-300 m3 ap\ la hectar. Sem\natul pe pat nutritiv se face manual. mai devreme în regiunile sudice [i mai târziu în cele nordice (3-15. a amestecului nutritiv [i biocombustibilului se face în mod asem\n\tor cu preg\tirea acestora pentru producerea r\sadurilor de varz\ timpurie. prin împr\[tiere sau în rânduri. Epoca de sem\nat depinde de epoca de înfiin]are a culturilor. Repicatul r\sadurilor se face la r\s\rire. Completarea golurilor se execut\ ca la varza timpurie. asigurându-se în sol o umiditate de 75% din intervalul umidit\]ii active la adâncimea de 25-40 cm. la interval de 8-10 zile. MUNTEANU Preg\tirea construc]iilor pentru producerea r\sadurilor. folosind 8-10 g s\mân]\ la m2. astfel ca pe durata perioadei de vegeta]ie s\ se administreze 900-1200 m3 ap\ la ha.4). Lucrarea se execut\ manual.

în zona unde are loc procesul de îngro[are. Lucr\rile de îngrijire aplicate culturilor târzii de gulii sunt asem\n\toare cu cele prezentate la cultura timpurie. plantate dup\ ce începe cât de pu]in s\ se îngroa[e tulpina.6. R\sadurile îmb\trânite. În timpul perioadei de vegeta]ie se fac dou\ fertiliz\ri suplimentare. dar poate atinge u[or valoarea de 20 t/ha. cu specificarea c\ nu se mai administreaz\ îngr\[\minte organice ci numai chimice: la 1 ha se aplic\ 110-160 kg N. deoarece partea comestibil\ se deformeaz\ [i/sau nu se mai formeaz\ la dimensiuni normale. Producerea r\sadurilor se efectueaz\ ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. aplicându-se îngr\[\minte chimice cu azot [i potasiu. Înfiin]area culturii se face prin plantarea r\sadurilor în perioada 15 mai15 iunie pentru cultura în ogor [i 20 iunie-10 iulie pentru culturile succesive sau duble. Momentul calendaristic coincide cu 75-85 zile de la r\s\rit. În gospod\riile popula]iei se planteaz\ la acelea[i distan]e. în func]ie de condi]iile meteorologice. 1973). Recoltarea se efectueaz\ în 2-3 reprize. Prima fertilizare se execut\ când plantele s-au prins [i au pornit în vegeta]ie. 60-100 kg P2O5 [i 75-100 kg K2O. La plantare. Preg\tirea solului se face ca la varza de var\ pentru cultura în ogor [i ca la cea de toamn\ pentru culturile succesive sau duble. între plante pe rând [i de 2-3 ori mecanizat pe intervalul dintre rânduri. o singur\ dat\. dau plante care nu mai produc tulpini îngro[ate normal [i. revenind o densitate de 65. agrotehnice [i de soi. Produc]ia variaz\ între 10-15 t/ha. la hectar administrându-se 100 kg azotat de amoniu. cu unele particularit\]i în ceea ce prive[te udarea culturilor. în acest caz. 10. Cultura târzie (de toamn\) Principalele verigi tehnologice sunt asem\n\toare ca la varza de var\ sau cea de toamn\. prezint\ o u[oar\ stagnare în cre[tere [i înainte de trecerea la etapele specifice.2.8.31). Cu ocazia execut\rii pra[ilelor se va evita acoperirea cu p\mânt a p\r]ii bazale a tulpinii.000-70. se planteaz\ trei rânduri distan]ate la 40 cm [i 28-32 cm între plante pe rând. utilizându-se 100 kg/ha azotat de amoniu [i 50 kg/ha sulfat de potasiu. în func]ie de atingerea momentului tehnic optim. A doua fertilizare fazial\ se face când începe formarea gulioarelor. Tehnica recolt\rii const\ în smulgerea plantelor [i cur\]area r\d\cinilor de p\mânt sau t\ierea tulpinilor îngro[ate imediat sub zona de formare. pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm. de evolu]ie în tulpin\ florifer\ sau de îmb\trânire.000 plante la ha (fig.LEGUMICULTUR| II Pr\[itul se execut\ manual. În acest scop se folosesc r\saduri în vârst\ de circa 30 zile. produc]ia va suferi (Bala[a. Combaterea bolilor [i a d\un\torilor se efectueaz\ cu acelea[i mijloace [i în acela[i mod ca la varza timpurie. Preg\tirea pentru livrare se poate finaliza prin formarea de leg\turi [i/sau eliminarea par]ial\ a frunzelor (cele mai mari). 183 . 10. Recoltarea gulioarelor se face atunci când tulpinile îngro[ate ajung la dimensiunile tipice soiurilor.

la adâncimea de 30-40 cm. MUNTEANU Fig 10. cultura de gulii se ud\ de mai multe ori. Recoltarea se realizeaz\ în epoca de toamn\. N. care se poate prelungi pân\ la venirea înghe]urilor timpurii sau a celor de la sfâr[itul lunii noiembrie.31 . f\r\ suculen]\. Sem\natul are loc în epocile: 1-10 februarie în sudul [i vestul ]\rii [i 10-25 februarie în celelalte regiuni. R\sadul se produce în sera înmul]itor. Guliile.3.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de gulii Udarea se face pe rigole lungi sau prin aspersie. uneori se pot elimina [i r\d\cinile. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Principalele elemente de tehnologie sunt asem\n\toare verzei [i conopidei cultivate în solarii. fa]\ de care se recomand\ eliminarea obligatorie a frunzelor f\r\ a provoca r\ni la nivelul tulpinii îngro[ate. 10. Prima udare se face odat\ cu plantarea sau la terminarea lucr\rii. cu o p\trundere superficial\ în sol. de calitate inferioar\. Recolta se livreaz\ în vrac sau în l\zi mari.8. asigurându-se în sol o umiditate de circa 75% din intervalul umidit\]ii active. Insuficien]a apei în sol în perioadele secetoase are ca urmare ob]inerea unor gulii lignificate. Cantitatea de s\mân]\ este de 500-600 grame pentru un hectar. În cursul vegeta]iei. cu o norm\ de udare care variaz\ de la 200 la 350 m3 ap\ la ha. 184 . având un sistem radicular mai slab dezvoltat. se ud\ mai des [i cu norme de udare moderate încât s\ se men]in\ în sol o umiditate constant\. Înghe]urile u[oare nu afecteaz\ plantele [i recolta. dar pot face recoltarea mai dificil\. Din aceste motive este necesar s\ se p\streze în sol o umiditate cât mai constant\ prin ud\ri la timp [i cu cantit\]i suficiente de ap\. Recoltarea se face ca la gulia timpurie. Produc]ia poate ajunge u[or la 30-40 t/ha. în func]ie de regimul de precipita]ii. iar excesul de umiditate dup\ perioadele secetoase provoac\ degradarea lor comercial\ prin cr\pare. folosind în acest scop 200 m3 ap\/ha.6. unde se repic\ la 5-6 zile dup\ r\s\rire. la cuburi sau ghivece nutritive.N. STAN. Producerea r\sadului. Se ud\ la un interval de 8-10 zile (norma de irigare este de 1800-2400 m3 ap\/ha).

În solariile tunel. 10. Epoca de plantare cuprinde o perioad\ de circa patru s\pt\mâni. cu distan]a între plante pe rând de 20-25 cm. la care se adaug\ o rezerv\ de 14-20 %. dispuse conform schemei din figura 10. iar între plante pe rând se las\ o distan]\ de 20-25 cm (fig. mai ales în perioada iernii. între 15 martie .Schema de plantare a gulioarelor `n solarii bloc Fig 10.10 aprilie. 10.32 . ~n solariile bloc se planteaz\ pe teren modelat în brazde de 140 cm l\]ime total\. pe care se amplaseaz\ câte patru rânduri la 25 cm. Fig 10.33 . în func]ie de zona de cultur\. Aceea[i schem\ se poate folosi [i la tunele. plantarea se va realiza pe 16 rânduri.33).000 plante la hectar.Schema de plantare a gulioarelor `n tunele joase Pentru tunelele joase se poate folosi o schem\ asem\n\toare cu cea de pe teren modelat.LEGUMICULTUR| II planificând pentru aceast\ suprafa]\ circa 120.32). care în general va fi moderat\ (16-170C). pentru a evita alungirea plantelor (M\nescu.34. Schemele de înfiin]are se aleg în func]ie de vigoarea soiurilor folosite. 185 . În perioada de r\sad. 1972). În toate cazurile se asigur\ o densitate de circa 120.000 plante. aten]ie deosebit\ se va acorda temperaturii. arcurile [i folia montându-se pe coronamentul brazdei (fig. R\sadul bun pentru plantat va avea 40-50 zile sau 4-6 frunze [i va fi bine c\lit. Înfiin]area culturii.

înainte de începutul îngro[\rii tulpinii). Pentru a avea gulioare proaspete pe toat\ aceast\ perioad\.34 . Plantarea se face manual. când tulpina îngro[at\ a atins m\rimea tipic\ soiului cultivat (6-8 cm diametru). STAN. Cultura în sere Cultura gulioarelor se poate planifica din septembrie pân\ în mai. castrave]i) se înfiin]eaz\ cu circa dou\ s\pt\mâni mai devreme fa]\ de cultura principal\. Recoltarea. Perioada de vegeta]ie relativ redus\ [i preten]iile modeste ale culturii nu necesit\ un volum mare de lucr\ri. Se vor avea în vedere urm\toarele: completarea golurilor. 10. schemele de înfiin]are adaptându-se în mod corespunz\tor în func]ie de culturile de baz\. irigarea. În cultura pur\. tratamentele fitosanitare (aten]ie fa]\ de limac[i [i purici). Lucrarea se execut\ prin smulgerea plantelor. 186 . MUNTEANU Fig 10. Gulioarele se recolteaz\ dup\ 50-60 zile de la plantat. 1973). N. scuturarea r\d\cinilor de p\mânt [i retezarea tulpinii sub zona îngro[at\. una-dou\ pra[ile [i una-dou\ fertiliz\ri cu îngr\[\minte cu azot (150 kg/ha azotat de amoniu. Lucr\rile de îngrijire.Schema de plantare a gulioarelor `n solarii tunel Cultura asociat\ cu alte legume (tomate. plant\rile se vor face succesiv la circa 15 zile (Ceau[escu.6.N. 1972).4.8. recoltarea putând începe de la jum\tatea lunii noiembrie. îngroparea f\cându-se pân\ sub prima frunz\ din rozet\ (M\nescu. produc]ia este 2025 tone la hectar.

LEGUMICULTUR| II

Culturile premerg\toare. Specificul organiz\rii produc]iei de gulioare în sere face ca s\ nu se pun\ problema unei rota]ii a culturii. Perioada scurt\ de vegeta]ie permite anticiparea [i succedarea culturilor de baz\ din sere (tomate, castrave]i, ardei, fasole). Producerea r\sadurilor. Sem\natul în vederea producerii r\sadurilor se realizeaz\ în sere pe brazde (straturi) sau în l\di]e, în cazul unor suprafe]e mai mici. R\sadul se repic\ dup\ 6-10 zile de la r\s\rit, respectiv când apar primele frunze adev\rate, în cuburi sau ghivece nutritive. De la sem\nat pân\ la r\s\rit se asigur\ o temperatur\ de 18-200C, de la r\s\rit pân\ la repicat se coboar\ la 10-120C noaptea [i 14-150C în zilele înnourate, iar în zilele însorite se men]in 16-200C (Ceau[escu, 1973). Aceste temperaturi se men]in dup\ repicat, cu excep]ia unui interval de câteva zile imediat dup\ repicat, când temperatura trebuie s\ fie pu]in mai ridicat\ (18-200C), pentru a favoriza înr\d\cinarea. Pe toat\ perioada de r\sad se vor lua m\suri stricte pentru evitarea alungirii r\sadului, dar [i îmb\trânirii (lignific\rii) premature, deoarece formarea tulpinii îngro[ate va avea loc cu întârziere [i produc]ia poate fi sever redus\. Pentru un hectar de ser\ sunt necesare circa 180.000 fire r\sad, pentru care este nevoie de 500-600 g s\mân]\. R\sadul pentru plantat va avea 30-33 zile [i 4-5 frunze formate. Înfiin]area culturii. Terenul se preg\te[te asem\n\tor ca pentru conopid\. Plantatul începe din luna septembrie [i se e[aloneaz\ pân\ la sfâr[itul lunii martie. În cultur\ pur\, plantatul se face în rânduri echidistante la 25-30 cm [i la 20-25 cm între plante pe rând, asigurând o densitate la hectar de 160.000-200.000 plante. Plantarea se face la nivelul ini]ial din ghivece sau cel mult cu 1 cm mai adânc (Ceau[escu, 1973). Lucr\rile de între]inere. Volumul lucr\rilor este destul de redus [i const\ în 1-2 pra[ile, eliminarea plantelor bolnave, 1-2 tratamente fitosanitare (probleme cu limac[ii), irigarea culturii, fertilizarea fazial\ [i reglarea factorilor de vegeta]ie. Gulioarele reac]ioneaz\ foarte bine la fertilizarea cu azot (150-200 kg/ha azotat de amoniu în solu]ie de 1%). Reglarea factorilor de mediu are `n vedere faptul c\, de[i gulia este relativ pu]in preten]ioas\ la condi]iile fa]\ de mediu, totu[i, rezultate bune de produc]ie se ob]in numai printr-un control [i o corectare corespunz\toare a principalilor factori de mediu. Lumina este necesar\ numai pân\ la începutul form\rii tulpinii îngro[ate, dup\ care preten]iile plantei sunt mai modeste. Pentru perioadele cu insola]ie mai puternic\ (octombrie, martie-aprilie) este necesar\ opacizarea geamurilor (prin cretizare), mai ales în primele 10 zile de la plantare, dup\ care plantele se adapteaz\ destul de u[or la condi]iile cerute de cultura principal\ (Ceau[escu, 1973).
187

N. STAN, N. MUNTEANU

Temperatura [i umiditatea se regleaz\ ca [i la celelalte variet\]i din grupa verzei cultivate în sere. Aten]ie deosebit\ se va acorda corel\rii umidit\]ii solului, temperaturii [i cantit\]ii îngr\[\mintelor cu azot, deoarece când acestea au valori mari, tulpina îngro[at\ poate cr\pa, depreciindu-[i calit\]ile. De asemenea, lipsa de umiditate [i chiar temperaturile prea sc\zute conduc la formarea de tulpini îngro[ate mici, lignificate, fibroase, adesea neconsumabile. Recoltarea. Lucrarea se face asem\n\tor ca la cultura din solarii. Odat\ cu recoltarea are loc [i eliminarea frunzelor de la baz\. Produc]ia, în func]ie de soi, perioada de cultur\ [i alte elemente tehnologice variaz\ între 25-30 t/ha, la un ciclu, în cultur\ pur\.

10.9. VARZA CHINEZEASC|
B. campestris L. ssp. pekinensis - (de Beijing, de c\p\]ân\) B. campestris L. ssp. chinensis - (de China, de frunze) Familia Cruciferae 10.9.1. Importan]a culturii Varza chinezeasc\, atât cea de c\p\]ân\ (B. c. ssp. pekinensis), cât [i cea de frunze (B. c. ssp. chinensis), se folose[te în alimenta]ia omului în mod asem\n\tor ca varza european\ (alb\ pentru c\p\]ân\). Varza de China, este totu[i mai mult folosit\ ca salat\ proasp\t\. În Marea Britanie se [i nume[te “salat\ chinezeasc\”. Valoarea alimentar\ nu difer\ prea mult de varza de c\p\]ân\. Exceleaz\ fa]\ de aceasta prin con]inutul mai ridicat în proteine (3,9%), cenu[\ (7%) [i hidra]i de carbon (7,2%). De asemenea, valoarea caloric\ este mai ridicat\ (40 kcal/100 g) (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). Gustul este ierbos, slab dulceag - slab am\rui (Prodan, 1970). Varza chinezeasc\ de c\p\]ân\ (varza de Beijing) este considerat\ mai valoroas\ în alimenta]ie [i este mult apreciat\ [i în Europa. Importan]a sa ca plant\ de cultur\, economic\ [i social\ este asem\n\toare cu cea a verzei europene pentru c\p\]ân\. 10.9.2. Originea [i aria de r\spândire Varza chinezeasc\ apar]ine genului Brassica [i are ca centru de origine Asia de Est. Forma sa progenitoare, B. campestris, se crede c\ a evoluat în zona mediteranean\, iar mai târziu a fost introdus\ în Europa de Nord, unde a fost îmbun\t\]it\ ca o cultur\ pentru ulei (Nishi, 1980, citat de Opena [i colab., 1988). Dup\ introducerea sa în China, acum mai bine de 2000 de ani, aceasta s-a diferen]iat în diverse subspecii, grupate în func]ie de organul comestibil în: grupa turnepsului (brojbei) – B. Campestris ssp. rapifera grupa mu[tarului – B. juncea, grupa verzei chineze[ti de c\p\]ân\ (pe-tsai) – B.c. ssp. pekinensis, grupa verzei
188

LEGUMICULTUR| II

chineze[ti f\r\ c\p\]ân\ sau de frunze (pak-choi) – B.c. ssp. chinensis [.a. Varza pak-choi s-a cultivat numai în partea de sud a Chinei o perioad\ de peste 1600 de ani. Varza pe-tsai a ap\rut mai târziu [i a fost înregistrat\ pentru prima dat\ în 1330 (Jian, 1981, citat de Opena, 1988), fiind cunoscut\ [i cultivat\ mai mult în zona de nord [i nord-est a Chinei. În Europa, varza chinezeasc\ a ap\rut în secolul al XVII-lea, fiind prezentat\ de Linné la începutul secolului al XVII-lea. A urmat o perioad\ de mare interes fa]\ de aceast\ cultur\, dar care s-a estompat spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. În a doua jum\tate a secolului al XX-lea, r\spândirea [i cre[terea suprafe]elor au cunoscut un nou reviriment. La noi în ]ar\ este cunoscut\ din perioada interbelic\, iar o ac]iune organizat\ de introducere a sa în cultur\ a avut loc în perioada 1957-1960, dar f\r\ a se putea realiza o generalizare în produc]ie (Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.3. Particularit\]i botanice [i biologice Varza chinezeasc\, a[a dup\ cum rezult\ din cele prezentate anterior, cuprinde dou\ subspecii: ssp. pekinensis (de Beijing, de c\p\]ân\, pe-tsai) [i ssp. chinensis (de China, de frunze, pak-choi) (fig. 10.35). Este o plant\ bienal\, dar în cultur\ se comport\ ca anual\.

1

2

Fig 10.35 - Varza chinezeasc\: 1 - varza de Beijing (pe-tsai); 2 - varza de China (pak-choi)

R\d\cina este mai pu]in dezvoltat\ fa]\ de cea de la varza european\. Tulpina este scurt\ [i groas\, iar în faza florifer\ are o în\l]ime ce dep\[e[te 50-70 cm. Frunzele sunt mari, scurt pe]iolate, cu nervura principal\ lat\, groas\, de culoare albicioas\. Prin suprapunere frunzelor se formeaz\ o c\p\]ân\, la fel ca la varza alb\ de c\p\]ân\ (la varza de Beijing). Frunzele pot r\mâne [i sub forma
189

N. STAN, N. MUNTEANU

unei rozete înalte, aproximativ cilindrice (la varza de China). Culoarea frunzelor este verde-g\lbuie sau verde. Florile [i fructele sunt asem\n\toare cu cele de la varza european\ (comun\). Polenizarea este alogam\, entomofil\. La nivelul speciei se manifest\ fenomenul de autoincompatibilitate sporofitic\, ca [i la B. oleracea. Deoarece setul de cromozomi somatic este 2n = 20, cele dou\ specii sunt incompatibile; la B. oleracea 2n = 18. Prin încruci[area compatibil\ dintre cele dou\ specii a ap\rut specia aloploid\ B. napus (cu dou\ variet\]i, napul [i rapi]a Colza) cu setul cromozomal 2n = 38. Semin]ele sunt mai mici ca la varza alb\, rotunde, de culoare brun\, cu tegumentul neted [i lucios. Într-un gram intr\ 350-400 semin]e, iar greutatea a 1000 de semin]e este de 1.5-2,8 g (dup\ Dumitrescu [i colab., 1998). 10.9.4. Rela]iile cu factorii de mediu Temperatura optim\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de varz\ chinezeasc\ este de 18-200C, dar aceste procese încep de la 6-80C. La temperaturi superioare pragului de 22-240C, coroborate cu o intensitate ridicat\ a luminii, nu se mai formeaz\ c\p\]âna [i plantele trec direct în faza de tulpin\ florifer\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Temperatura sc\zut\, de 4-60C, pentru o perioad\ mai lung\ de timp, provoac\ induc]ia floral\ (Opena [i colab.,1988). Lumina are aceea[i importan]\ ca [i la B. oleracea. Cele dou\ specii se deosebesc prin faptul c\ varza chinezeasc\ are o puternic\ reac]ie la fotoperioad\, induc]ia floral\ fiind determinat\ de condi]iile de zi lung\ (Opena [i colab., 1988). Apa este un factor fa]\ de care plantele de varz\ chinezeasc\ au preten]ii foarte mari, atât în sol, cât [i în aer. De aceea, irigarea [i protec]ia în culise contra curen]ilor de aer sunt obligatorii. Solul trebuie s\ fie fertil, cu structur\ bun\, bogat în humus [i cu reac]ie neutr\ (Dumitrescu [i colab., 1998). Elementele nutritive trebuie s\ fie la niveluri mari [i optime. O recomandare imperativ\, în acest sens, const\ în fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus. 10.9.5. Soiuri Varza chinezeasc\ cunoa[te un sortiment foarte diversificat în sudul, sudestul [i estul Asiei, mai ales în China, Japonia [i Coreea. O parte din acest sortiment este cunoscut [i în Europa [i America. La noi în ]ar\ este cunoscut soiul Petsai care este timpuriu (60 zile de la sem\nat la recoltat). C\p\]ânile sunt cilindrice, de pân\ la 60 cm în\l]ime, de culoare verdeg\lbuie [i o mas\ de 1-1,2 kg/bucat\ (Dumitrescu [i colab., 1998).

190

în 50-55 zile la hibridul Hong Kong. preg\tirea solului [i a semin]elor sunt sem\n\toare culturii de varz\ de c\p\]ân\ timpurie. Fig 10. revenind o densitate de circa 33. 1974). deoarece r\sadurile nu se repic\. Se folosesc 300-350 g s\mân]\ pentru producerea r\sadului necesar înfiin]\rii unui hectar de cultur\. Murtazov. Producerea r\sadurilor. Completarea golurilor se face manual. Cultura se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare 10. În vederea înfiin]\rii culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ se folosesc r\saduri produse în r\sadni]e cu înc\lzire biologic\ sau în solarii cu substratul înc\lzit pe cale biologic\. Înfiin]area culturilor se face prin plantarea r\sadurilor la începutul lunii aprilie. Deoarece într-un timp scurt varza chinezeasc\ formeaz\ c\p\]âni mari (1. la 4-5 zile de la plantare. În timpul vegeta]iei se administreaz\ îngr\[\minte într-o form\ u[or asimilabil\ de c\tre plante.9.6. 1973).000-166. Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca varza chinezeasc\ s\ se planteze la 40-50 cm între rânduri [i 15-20 cm între plante pe rând. în timp de 60-65 zile la hibrizii Neon [i 191 .1. În acest caz densitatea cre[te pân\ la aproximativ 100. 10.8-2. ori de câte ori este nevoie. Cultura timpurie Alegere terenului.3 kg. Se seam\n\ mai rar. cu r\saduri de aceea[i vârst\.36 . alegerea plantei premerg\toare.9.36). astfel încât s\ se realizeze în sol o umiditate de 70-75% din intervalul umidit\]ii active pe o adâncime de 30-40 cm.6. În acest scop se seam\n\ la sfâr[itul lunii februarie începutul lunii martie (Ghenkov.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de varz\ chinezeasc\ Lucr\rile de îngrijire. Pân\ la plantare. r\sadurilor li se aplic\ acelea[i lucr\ri de îngrijire ca [i în cazul verzei timpurii. în vârst\ de 30-35 zile (Bala[a.000 plante la hectar (Bala[a. soi [i calitate. Pe fiecare strat în\l]at cu l\]imea la coronament de 104 cm se planteaz\ dou\ rânduri de varz\ chinezeasc\ la distan]a de 80 cm între rânduri [i 40 cm între plante pe rând (fig. Udarea culturilor se face cu norme relativ mici de 200-250 m3 ap\/ha (s\ nu se r\ceasc\ solul).LEGUMICULTUR| II 10. 2-3 kg.000 plante la hectar. ]inând cont de perioada scurt\ de vegeta]ie. 1973).

se administreaz\ dou\ fertiliz\ri faziale cu azotat de amoniu. Cultura târzie Tehnologia de cultivare a verzei chineze[ti de toamn\ se aseam\n\ cu cea a verzei de c\p\]ân\ de toamn\. STAN. Terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. 10. Adâncimea de sem\nat este de circa 2. prin t\ierea c\p\]ânii sau rozetei cât mai aproape de sol. dup\ r\rit. MUNTEANU Spectrum). pentru soiurile semitârzii [i în regiunile sudice. De asemenea. Fig 10. Produc]ia este de 20-25 t/ha. în 2-3 etape. Aceste fertiliz\ri se efectueaz\ atunci când încep s\ se formeze c\p\]ânile [i în timpul cre[terii lor sau când plantele au 8-12 frunze. Celelalte lucr\ri de între]inere (pr\[itul [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor) se efectueaz\ ca la varza timpurie. la începutul lunii iulie. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp.) câte dou\ rânduri pe strat. sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie de 192 . Odat\ cu sem\natul se face t\v\lugirea solului.9.37). aplicate culturilor de varz\ chinezeasc\ realizate prin sem\natul direct în câmp.6. momentul recolt\rii corespunde perioadei 20 mai-10 iunie. 10. N. Lucrarea se efectueaz\ e[alonat.Schema de `nfiin]are a culturii târzii de varz\ chinezeasc\ Ghenkov [i Murtazov (1974) recomand\ ca sem\natul verzei chineze[ti pentru cultura târzie s\ se fac\ la sfâr[itul lunii iulie la 40-50 cm între rânduri [i la 15-20 cm pe rând. Recoltarea se efectueaz\ când c\p\]ânile sau rozetele de frunze sunt la dimensiuni corespunz\toare soiului.5 cm. aplicându-se de fiecare dat\ câte 90-125 kg/ha azotat de amoniu. manual.2. la un interval de 2-3 s\pt\mâni. Recolta este mai perisabil\ decât la varza comun\. [i în a doua parte a acestei luni. pentru soiurile târzii [i în regiunile nordice ale ]\rii. Lucr\rile de îngrijire. iar cantitatea de s\mân]\ folosit\ este de 1-2 kg/ha. Înfiin]area culturii se face prin sem\nat direct în câmp. distan]ate la 80 cm (fig. Se seam\n\ mecanizat cu sem\n\tori de precizie (Nibex. Preg\tirea solului se face ca la varza de toamn\. înfiin]at\ prin sem\nat direct în câmp. Calendaristic.N.a. dau rezultate foarte bune fertiliz\rile faziale cu îngr\[\minte organice sub form\ de solu]ie.37 . Stanhay [.

000-50. l\sându-se între plante pe rând 26-30 cm [i realizându-se o densitate de 45. lucrarea se efectueaz\ când plantele au 3-4 frunze adev\rate. 1998). 10. de regul\ se face o udare în luna iulie [i câte trei în lunile august [i septembrie. 193 .37). `n acest scop se aplic\ aproximativ [apte ud\ri cu o norm\ de 400 m3 ap\ la hectar. manual. Recoltarea se efectueaz\ toamna târziu.000 plante la hectar (fig. în 2-3 etape.. dar cu unele deosebiri [i anume: .LEGUMICULTUR| II varz\ chinezeasc\. l\sându-le pe cele mai viguroase. prin t\ierea c\p\]ânilor sub frunzele de la baz\ (Dumitrescu [i colab. astfel încât s\ se men]in\ în sol 70-75% din intervalul umidit\]ii active. Produc]ia este mai mare decât la cultura timpurie.se face r\ritul plantelor.udarea culturilor se efectueaz\ în func]ie de regimul de precipita]ii. ajungând la 30-40 t/ha sau chiar mai mult (5060 t/ha). .

cu tulpina fistuloas\. 1979 11. acoperite cu mase plastice [i r\sadni]e. prezint\ flori unisexuate. sunt plante erbacee anuale. Pepenele galben Cucumis melo L. plantele Cucurbita pepo L.1. var. STAN. (=var. 194 . CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Dovlecelul entomofil\. ad\posturi. oblonga Ser.1. convar.1.1) Tabelul 11. târâtoare. alogame. Citrullus lanatus (Thunb) dau produc]ii mari la unitatea de Pepenele verde Mansf (=C. vulgaris suprafa]\. Familia Cucurbitaceae 11. sere. Importan]a culturii Castravetele se cultiv\ în câmp.) fructul baciform fals este o melonid\ Cucumis pepo L. (peponid\). MUNTEANU CAPITOLUL 11 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEAE Aceast\ grup\ cuprinde un num\r restrâns de specii legumicole cultivate la noi în ]ar\ (tabelul 11. Dovlecelul patison radiata Nois sunt foarte preten]ioase la lumin\ [i (=patissoniana Greb) c\ldur\. cu polenizare Giromontina Alef. fiind monoice.1 Plantele legumicole din familia Cucurbitaceae Denumirea Principalele caracteristici comune popular\ curent\ Castravetele Cucumis sativus L. Schard) Denumirea [tiin]ific\ *) *) dup\ Ciocârlan. N.N.

1995). iar în Grecia era cunoscut\ [i cultivat\ în anul 600 î. originar\ din ]inuturile calde ale Indiei [i Chinei. [i se g\se[te pe frescele vechi egiptene. Este r\spândit\ pe suprafe]e mari în câmp în S. În substan]a uscat\ (raportat la greutatea total\) se g\sesc: 0.3% K2O. Cultura castravetelui este men]ionat\ în lucr\rile lui Plinius.6% CaO. De[i.4% Fe2O3 (dup\ Tarevitinov. consumându-se mai mult în stare proasp\t\ (cu sare sau sub form\ de salat\). ob]inându-se o produc]ie medie de circa 16 t/ha [i o produc]ie total\ de aproximativ 19.58% Na2O.2. cultivat\ cu prec\dere în zonele cu climat mai blând.95% substan]e proteice.07-2. din punct de vedere alimentar. 1. unde condi]iile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. De la greci. murate sau marinate). diversificarea sortimentului de produse pentru e[alonarea consumului pe o perioad\ cât mai îndelungat\ în timpul anului etc. prin crearea [i introducerea în cultur\ de soiuri [i hibrizi cu poten]ial biologic productiv ridicat (rezistente la boli [i d\un\tori).57% cenu[\..H.. 3.14% zaharuri totale. Collumela [i al]ii. adâncirea concentr\rii [i specializ\rii produc]iei. 0. 6.. 0. iar în sere [i r\sadni]e în Rusia. produc]iile medii sunt foarte diferite. citat de Ghenkov [i colab.A. cu posibilit\]i de mecanizare integral\ a procesului de produc]ie (inclusiv recoltatul).4 milioane tone. 11. Tendin]ele actuale pe plan mondial urm\resc men]inerea sau reducerea suprafe]elor de cultur\ [i asigurarea necesarului prin sporirea produc]iilor la unitatea de suprafa]\.. Italia etc. 7. Germania.8% SO3. cultura castrave]ilor s-a extins mult spre nord. produc]ia medie fiind de 27 t/ha. 195 . castravetele a ajuns în Imperiul Roman.2 milioane ha.U.35-0. 0.04 mg% vitamina B2). Ungaria.H.LEGUMICULTUR| II Fructele de castrave]i sunt foarte apreciate.39-0.A. De[i este o plant\ nerezistent\ la condi]ii de clim\ r\coroas\.83% Cl. În Europa.39-0. Anglia [i alte ]\ri nordice.1.4 milioane tone (Anuarul F.52% celuloz\.000 ha. Originea [i aria de r\spândire Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole în cultur\. 10. Pe plan mondial. Semin]ele con]in peste 25% gr\simi. de la 5-6 t/ha pân\ la 25-30 t/ha la cultura în câmp [i este de 250-300 t/ha la cultura din sere (600-700 t/ha în cultura f\r\ sol). castrave]ii au o valoare redus\ în compara]ie cu alte legume (18 kcal/100g). tocan\ etc.26% P2O5. castrave]ii se cultiv\ pe suprafa]\ de 1. Castravetele se mai folose[te în industria farmaceutic\ [i chiar în cosmetic\ pentru preg\tirea preparatelor emoliene de între]inere a tenului. Varo. dar se extinde tot mai mult consumul în stare prelucrat\ (sub form\ de ghiveci. suprafa]a cultivat\ este de 90. Spania. 0. 0. 1974). 1. pân\ la latitudinea de 61-62°. Polonia. Cenu[a de castrave]i con]ine: 53. r\spândindu-se apoi în celelalte ]\ri ale Europei.7% MgO. Olanda. Aceast\ plant\ se cultiva în Egipt cu 2000 ani î..04 mg% vitamina B1. 4.39% SiO2. 11. modul de cultur\ [i tehnologia aplicat\.. iar cea total\ de circa 2. consumul acestora în ]ara noastr\ este în cre[tere. Fructele la maturitatea tehnic\ con]in circa 95-96% ap\ [i cantit\]i reduse de vitamine (pân\ la 22 mg% vitamina C. În func]ie de ]ar\.O.

STAN. ferite de curen]i reci [i oscila]ii mari de temperatur\.5 m. tulpina emite r\d\cini adventive [i. astfel. Strivirea sau r\sucirea frunzelor [i a l\starilor tineri provoac\ am\reala fructelor. Fig 11. 1980) Tulpina este erbacee. Lungimea tulpinii variaz\ dup\ soi [i modul de cultur\. de la 0. sunt necesare 56-70 zile. pentru favorizarea apari]iei r\d\cinilor adventive. ca urmare. ocupând suprafe]e diferite. Aceast\ specie g\se[te cele mai favorabile condi]ii în luncile râurilor din vestul ]\rii (Transilvania) [i nord-estul Moldovei.3. Frunzele cresc pe tulpin\ [i l\stari în mod alternativ. în func]ie de condi]iile pedoclimatice existente. din loc în loc. 196 . N. fistuloas\.7 la 2. 11. dar majoritatea r\d\cinilor sunt trasante. 11. MUNTEANU În ]ara noastr\. vegeta]ia mai intens\ [i produc]ia cre[te. la culturile de castrave]i în câmp se practic\ frecvent acoperirea tulpinii. foarte sensibile la aera]ie [i se g\sesc în stratul arabil al solului la 20-30 cm adâncime (fig. ramificat\.1.N. în func]ie de soi [i condi]iile de mediu. L\starii apar la subsoara frunzelor dup\ 20-30 zile de la sem\nat. De la r\s\rire pân\ la recoltare.1). prev\zut\ cu cârcei simpli [i acoperit\ cu peri[ori aspri. În condi]ii favorabile de umiditate [i temperatur\. dup\ 45 zile de la r\s\rit (din Ceau[escu [i colab. acoperite cu peri[ori aspri.Sistemul radicular la castrave]i. urmate de zonele colinare. trilobate sau pentalobate.. sunt mari. cu p\mânt. Particularit\]i botanice [i biologice Castravetele este o plant\ anual\. hr\nirea plantei devine mai activ\.1 . târâtoare. R\d\cina principal\ poate p\trunde în sol pân\ la adâncimea de 120 cm. castrave]ii se cultiv\ aproape în toate jude]ele. de la 2-3% la 22% din suprafa]a cultivat\ cu legume în câmp [i circa 20% din cea cultivat\ cu legume în sere.

au pedunculul lung [i sunt mai pu]in numeroase pe ramifica]iile de ordin superior. În interiorul lojelor se g\sesc semin]e Fig 11. 2 . în func]ie de soi. l\stari cu frunze [i fruct (soiuri cu fructul lung) ascu]ite la cele dou\ extremit\]i [i mai bine dezvoltate la baza fructului.3 . În cazul acestor hibrizi. deoarece polenul este greu [i lipicios. turtite. La hibrizii ginoici.3). lungimea zilei [i concentra]ia aerului în oxid [i bioxid de carbon.buton floral administrarea substan]elor bioregulatoare (din Bala[a. care se exteriorizeaz\ sub forma unor creste mai mult sau mai pu]in pronun]ate. Raportul dintre florile femele [i cele mascule se poate îmbun\t\]i prin Fig 11.2).2 . ramifica]iilor de ordin superior sau prin 4 . duc la cre[terea num\rului de flori femele. 11. care. 1973) (Ethrel 500 ppm). Dac\ polenizarea se face incomplet.cârcel. concentra]ia mai ridicat\ a aerului în CO [i CO2. În sec]iune prezint\ 3-5 loje seminale.frunz\.LEGUMICULTUR| II Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice).flori b\rb\te[ti. La culturile de ser\ se folosesc hibrizi care formeaz\ fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie). dac\ polenizarea are loc. unde procentul lor scade `n favoarea celor femele (fig. 197 . are dimensiuni [i culori diferite (fig. numit\ melonid\. Florile mascule apar grupate `n axiala frunzelor. iar florile femele apar în num\r mare chiar pe tulpina principal\.Castravetele: de culoare alb-g\lbuie. o hran\ mai bogat\ în azot. 3 .L\starul plantei de castrave]i: dirijarea cre[terii. 5 .flori femeie[ti. Suprafa]a fructului este neted\ sau cu numeroase ridic\turi (broboane). Fructul de castrave]i este o pseudobac\. fructele ob]inute sunt îngro[ate neuniform [i deformate. Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor [i foarte pu]in sau aproape deloc cu ajutorul vântului. 11. florile mascule lipsesc sau sunt în num\r sc\zut. Asupra raportului dintre florile femele [i cele mascule au influen]\ [i al]i factori [i anume: regimul de hran\. de culoare galben\ [i în form\ de pâlnie. Astfel. de form\ alungit\. scurtarea zilei (pe o anumit\ perioad\ de timp) la 10-12 ore. prezentând numero[i peri[ori caracteristici soiului. favorizând apari]ia 1 . fructele cresc deformate. temperaturile mai sc\zute din timpul vegeta]iei plantelor. de form\ alungit\. umiditatea optim\ în sol [i atmosfer\. temperatur\ [i umiditate.

198 . Pentru a ajunge la maturitatea de consum.4. iar zilele lungi [i temperatura ridicat\ duc la diferen]ierea unui num\r mai mare de flori mascule (Ito [i colab. În func]ie de fenofaz\.. iar pentru maturizarea fiziologic\ peste 1500°C. Plantele vegeteaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-28°C.N. iar dac\ temperatura se men]ine timp îndelungat la 12-13°C. STAN.1. Dac\ se ]in înainte de sem\nat timp de 24 ore la o temperatur\ de minus 4°C. Semin]ele germineaz\ în condi]ii optime la temperatura de 25-30°C. 1957). Minim 15-16 Maxim 30-35 Optim 25-30 Lumina insuficient\ provoac\ o cre[tere [i ramificare slab\ a plantelor. opacizarea geamurilor în perioada cu insola]ie puternic\ protejeaz\ plantele de efectul negativ al radia]iilor calorice.2) Tabelul 11. în etapa de producere a r\sadurilor pentru cultura în sere (ciclul I). pot s\ înceap\ germina]ia la 10°C [i în acest caz se gr\be[te mult cre[terea plantelor [i procesul de fructificare. N. MUNTEANU 11. care determin\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a r\sadurilor. la cultura în sere [i r\sadni]e. Sub 15°C. 1973) Varia]ia temperaturii Nivelul Valorile (°C) Faza de vegeta]ie a plantelor [i modul de manifestare Semin]ele germineaz\ numai la o temperatur\ mai mare de 15-16°C. Intensitatea optim\ a luminii. Castravetele reac]ioneaz\ puternic la lungimea zilei. pentru o cre[tere [i dezvoltare normal\ a plantelor. în condi]ii de zile scurte [i temperaturi relativ mai sc\zute. Astfel. De[i castravetele este o plant\ de zi scurt\. este de circa 15-20 mii luc[i. frunzele devin galben-verzui. Se ob]in produc]ii mari [i de calitate bun\ în zonele în care temperatura medie în 24 ore (o zi [i o noapte) este mai mare de 15°C pe întreaga perioad\ de vegeta]ie a plantelor de castrave]i. fructele de castrave]i au nevoie de o sum\ a gradelor de temperatur\ activ\ egal\ cu 800-1000°C. se gr\be[te procesul de îmb\trânire a plantelor [i sl\be[te considerabil poten]ialul de rodire. în culturile de câmp. Din aceast\ cauz\. plantele mor. Polenul de castrave]i germineaz\ numai la o temperatur\ care dep\[e[te 15°C. plantele diferen]iaz\ un procent mai ridicat de flori femele. procesele fiziologice ale plantelor în ansamblul lor sunt mult stânjenite. r\spunde bine la iluminarea suplimentar\ (8 ore în prelungirea zilei [i o intensitate de 150-200 W/m2). O intensitate prea mare a luminii în lunile de var\ provoac\ distrugerea par]ial\ a clorofilei.2 Preten]iile plantelor de castrave]i fa]\ de c\ldur\ (dup\ Bala[a. Plantele necesit\ o temperatur\ ridicata [i în sol. Rela]iile cu factorii de mediu C\ldura este un factor important pentru cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor. temperatura optim\ este 25±7°C (tabelul 11. etiolarea acestora [i reducerea capacit\]ii de fructificare. Peste 35°C cre[terea înceteaz\.

0 kg CaO [i 0. mai ales în condi]iile zilei scurte de 12 ore.15 % permite ob]inerea de sporuri importante de produc]ie (pân\ la 30 %). este d\un\toare castrave]ilor.LEGUMICULTUR| II De remarcat c\. intensitatea maxim\ a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc în timpul fructific\rii. la amendamentele calcaroase [i la concentra]ia ridicat\ a solu]iei solului. la culturile din sere) de gunoi bine descompus. Pe de alt\ parte. cap\t\ un gust amar. la o ton\ de produs. iar în sol de circa 80% din capacitatea de câmp pentru ap\. pân\ la 0. avându-se în vedere c\. Castrave]ii au nevoie de mult\ materie organic\ [i. afânate. În calcule se prevede ca o ton\ de gunoi s\ suplineasc\ 2 kg N. fosfor [i potasiu. `n privin]a calit\]ii luminii. în unele cazuri. O umiditate prea mare a solului provoac\ îmb\trânirea plantelor. în special la cultura de ser\.5 kg MgO. Nu sunt indicate solurile grele. trebuie s\ se ]in\ cont de sensibilitatea ridicat\ a plantelor la clor. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ granular\.5-7. 1. 4 kg P2O5 [i 5 kg K2O din îngr\[\mintele chimice. se extrag din sol circa 2. Aerul joac\ un rol deosebit în cre[terea [i dezvoltarea castrave]ilor.0 kg N. 4. La stabilirea momentului de administrare a îngr\[\mintelor trebuie s\ se ]in\ seam\ de faptul c\ nutri]ia la castrave]i decurge neuniform în timpul vegeta]iei. putrezirea fructelor [i sc\derea produc]iei. la care se adaug\ îngr\[\minte minerale cu azot. umed [i f\r\ curen]i de aer rece. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ (pH 6. Umiditatea solului [i a atmosferei joac\ un rol hot\râtor în cultura castrave]ilor. Solurile cele mai bune pentru cultura castrave]ilor sunt cele fertile. în special SO2. de obicei. Avându-se în vedere rolul elementelor nutritive la ob]inerea unor produc]ii ridicate la unitatea de suprafa]\.5). Sporirea concentra]iei de CO2 în aer. Umiditatea optim\ în aer este de 9095%. bine drenate. pe terenuri bine ad\postite sau protejate de perdele de protec]ie (dou\ rânduri de porumb zaharat la interval de 16 rânduri de castrave]i). la stabilirea dozelor de îngr\[\minte trebuie s\ se ]in\ cont de con]inutul solului în elemente nutritive. De aceea. 199 . se evit\ solurile prea umede sau prea uscate [i cele care fac crust\. f\r\ exces de umiditate. Vânturile mai puternice produc mi[carea [i deranjarea vrejurilor. care trebuie men]inute constant. pe cât este posibil. u[oare. deformarea [i îng\lbenirea fructelor formate [i apari]ia gustului amar. apari]ia unui num\r mai mare de flori mascule. tot timpul cre[terii [i fructific\rii. castrave]ii se cultiv\. poluarea atmosferic\ în zonele industriale. iar plantele î[i încetinesc cre[terea. prezen]a radia]iilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaz\ dezvoltarea general\ a castrave]ilor [i diferen]ierea timpurie a florilor femele. produc]ia planificat\ [i metoda de cultur\. Insuficien]a prelungit\ a umidit\]ii în sol duce la stagnarea plantelor în vegeta]ie. Elementele nutritive. de aceea. De asemenea. 2. se ob]in recolte ridicate la o fertilizare cu cantit\]i mari (40-60 t/ha la culturi în câmp [i 90-100 t/ha.0 kg K2O.5 kg P2O5. argiloase [i cele prea nisipoase. încetarea fructific\rii. Mediul optim pentru dezvoltarea [i fructificarea castrave]ilor este un mediu cald. unde se g\se[te un procent ridicat de gaze reziduale. De asemenea. fructele se deformeaz\ [i. bogate în humus.

STAN. etc.4). Sistemele de cultur\ la castrave]i [i soiurile recomandate Sistemul de cultur\ Cultura în câmp: timpurie de var\ de toamn\ Particularit\]i de înfiin]are se înfiin]eaz\ prin r\sad. Tehnologia de cultivare Deoarece trebuie asigurat consumul fructelor în tot cursul anului. se planteaz\ în solul serei. planta pe sol înc\lzit. Corni[a F1. pe timpul iernii etc. Cornibac Renato. 11.4.N. Tabelul 11. Favorit etc. Select. Levina F1.1. Florida. Levina etc. Royal F1. cre[terea [i fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri ciclul secundar înfiin]at prin r\sad. Magic. cu fructificare cât mai sincronizat\ pentru recoltarea mecanizat\. Se urm\re[te perfec]ionarea sortimentului prin crearea de soiuri [i hibrizi cu rezisten]\ genetic\ la boli [i d\un\tori.6. tunele Cultura în r\sadni]e Renato. Farbio. plantele cu sau f\r\ sus]inere se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct Cultura în ser\: ciclul I (iarn\-var\) ciclul II (var\-iarn\) ciclul principal înfiin]at prin r\sad. pe [an] cu gunoi. Corni[a. MUNTEANU 11. Record. pe pale de paie. Levina. dar [i cantit\]ile necesare pentru prelucrarea industrial\. se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea prin t\ieri. în func]ie de metoda de cultur\ [i destina]ia produc]iei (tabelul 11. Corni[on. Anka. se folosesc [i soiuri cu fructe mici se înfiin]eaz\ prin r\sad.5. cu fructificare bun\ în condi]ii de luminozitate [i temperatur\ mai sc\zut\ pentru cultura în ser\. se înfiin]eaz\ prin sem\nat sau r\sad. fructificarea se dirijeaz\ prin t\ieri Soiuri [i hibrizi recomanda]i Topaz. plantele nu se sus]in. Parker. la castrave]i se practic\ mai multe sisteme de cultur\ (tabelul 11.3). Soiuri În produc]ie se folose[te un num\r important de soiuri [i hibrizi de castrave]i. Partha (cu fructe mici) Cultura protejat\ cu mase plastice: solarii. N. Cornibac. Astrea F1. Obelisk. (cu fructul lung) [i Renato. pe balo]i.1. Renato F1. plantele cu sau f\r\ sus]inere [i se dirijeaz\ prin t\ieri se înfiin]eaz\ prin r\sad. Levina. 200 .

LEGUMICULTUR| II 201 .

1.5). Pentru cultura castrave]ilor se alege un teren plan.000 plante/ha. STAN. Indiferent de modul de cultur\. În cadrul rota]iei. permeabil.1. în momentul plant\rii. u[or înclinat. trifoiul) [i cele anuale (maz\rea. cultura de castrave]i nu trebuie s\ revin\ pe aceea[i suprafa]\ decât dup\ trei-patru ani. bogat în materie organic\. cu reac]ie neutr\ sau slab acid\. prin fluxul tehnologic se urm\re[te s\ se asigure cele mai bune condi]ii în vederea ob]inerii unor produc]ii ridicate. Se are grij\ s\ nu se planteze mai adânc decât sunt r\sadurile în ghivecele nutritive. Prim\vara se face mobilizarea solului la 7-8 cm adâncime cu combinatorul. Producerea r\sadurilor. fasolea. La producerea r\sadurilor se ]ine cont de epoca de plantare în câmp. conform schemei din figura 11.4. 202 . bobul). Preg\tirea terenului se realizeaz\ înc\ din toamn\ prin dou\ discuiri perpendiculare una pe alta [i se execut\ nivelarea de exploatare. Plantarea r\sadurilor în câmp se face în prima decad\ a lunii mai. care asigur\ o densitate a culturii de circa 33. începând cu a doua jum\tate a lunii iunie. Se înfiin]eaz\ numai prin r\sad. Se planteaz\ manual (în gropi f\cute cu sapa) sau mecanizat. 100 kg/ha P2O5. astfel ca. care se încorporeaz\ imediat în sol la 8-10 cm adâncime. Cu dou\ s\pt\mâni înainte de sem\nat sau plantat se erbicideaz\ cu Balan 6-8 l/ha sau cu un amestec de Balan +Paarlan 6+1. Aceast\ cultur\ se execut\ în ogor propriu. dac\ este posibil ad\postit pe cale natural\. Se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 104 cm. ceapa etc. Cele mai bune premerg\toare sunt leguminoasele perene (lucerna. cartoful. în 400-500 l ap\. a. Îngr\[\mintele se încorporeaz\ în sol printr-o ar\tur\ de 28-32 cm adâncime. varza. contribuie la asigurarea fructelor pentru consum `n stare proasp\t. cu expozi]ie sudic\. MUNTEANU 11. Cultura în teren neprotejat Castrave]ii se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau prin r\sad. Pentru protejarea plantelor se înfiin]eaz\ perdele de protec]ie (culise de porumb) de 10-15 m. r\sadul s\ aib\ 30-35 zile (tabelul 11.6. Pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se poate aplica protejarea provizorie cu folie de polietilen\. care este diferit\ în func]ie de zon\ (mai devreme în jude]ele sudice [i mai târziu în celelalte regiuni). Se face fertilizarea de baz\ cu 30 t/ha gunoi de grajd [i 70 kg/ha P2O5 pentru cultura pe sol [i 40 t/ha gunoi de grajd. Se fertilizeaz\ cu 35 kg/ha N [i 50 kg/ha P2O5. dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\. cu textur\ luto-nisipoas\ [i structur\ glomerular\ . Pentru cultura de toamn\. N.N. mobilizarea solului se face înainte de înfiin]area culturii la 18-20 cm adâncime. de calitate superioar\ [i constante de la un an la altul. 100 kg/ha K2O pentru cultura pe spalier.5 l/ha. Cultura timpurie în câmp De[i are o pondere mai redus\.

reglarea temperaturii (18°C în zile noroase [i 20-22°C în zile însorite). în brazde de ]elin\. nu mai este nevoie s\ se pr\[easc\. 40% turb\. Dup\ ce plantele cresc [i acoper\ solul. mai rar.1% (la nevoie num\rul tratamentelor se m\re[te). Se fac dou\ tratamente (primul când plantele au 4-5 frunze [i al doilea cu 1-2 zile înainte de scoaterea plantelor în câmp) cu Dithane M-45 0. sem\nându-se direct în cuburi nutritive sau.3%). 30% mrani]\. Lucr\ri de îngrijire Fig 11.5 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru culturi în câmp Specificare Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Compozi]ia amestecului Indica]ii În sere înmul]itor.Schema de `nfiin]are a culturii timpurii de castrave]i `n câmp Lucr\ri de îngrijire. plantele se mu[uroiesc u[or [i din loc în loc se acoper\ tulpinile cu p\mânt pentru a favoriza emiterea de r\d\cini adventive. în r\sadni]e cu înc\lzire tehnic\ sau biologic\.03%. 30 % p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip. Cu 7-10 zile înainte de plantare. pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor.4 . 20% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip sau 30% turb\. În a doua jum\tate a lunii martie. astfel încât la plantare r\sadul s\ aib\ vârsta de 30-35 zile. se fertilizeaz\ cu îngr\[\minte foliare (Foliar-feed 0. Când r\sadul are dou\ frunze adev\rate.a. se reduce udatul [i se coboar\ temperatura la 14-16°C ziua [i 10-12°C noaptea). Se ud\ de câte ori este nevoie pentru men]inerea unei umidit\]i optime în substrat (70-75% din IUA). Wuchsal 0. se face un tratament cu Ethrel 750 ppm s.2% sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. La câteva zile dup\ plantat se face completarea golurilor cu r\sad din acela[i soi [i de aceea[i vârst\.05% sau Ultracid-40 0. direct în ghivece sau în cuburi nutritive de 7x7x7 cm. 30% mrani]\.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Se execut\ dou\ pra[ile mecanice între rânduri [i dou\ pra[ile manuale între plante pe rând. r\sadul se c\le[te (se întrerupe fertilizarea. La pra[ila a doua. cât mai superficial (7-8 cm adâncime). 203 .15% plus Fernos 0.

Saprol Sphaerotheca fuliginea 0.15% l/plant\. Curzate Man 0. Vondozeb 0. tratamente foliare 204 12-15 7-8 10-14 10-14 pauz\ 7 pauz\ 20-25 . Pentru men]inerea umidit\]ii solului la 70-75% din intervalul umidit\]ii active. 7-10 Turdacupral 0.2%. cubensis) Curzate Manox 0. Bavistin sau Derosal. 72 ore. Quadris 0.25%. Sulf muiabil 0.6 Principalele boli [i d\un\tori care produc pagube la castrave]i.05% plus Mycodifol 0.3%. Aliette 0. Kumulus DF 0. Alfonat 0.2%. cerin]ele de ap\ ale castrave]ilor cresc. în Verticillium dahliae) jurul plantelor c .075. a .25.6).5%. Dithane M-45 0. Tilt 0.4%. Bavistin sau Derosal 0.015%. Dithane M 45 0. Rubifan 0. combaterea vectorilor (afide) Champion 0.05%.0.2%. se aplic\ ud\ri repetate (de 4-5 ori) cu norme de udare de 200-250 m3/ha. Basamid 500 kg/ha în sol Bromur\ de metil 700 kg/ha în sol Ofilirea vascular\ [i lent\ Vydate 10 G 20-30 kg/ha în sol (Fusarium oxysporum [i b . Topsin M.2%. cichoracearum f. dar plantele nu suport\ excesul de umiditate.2%. MUNTEANU Fertilizarea în timpul vegeta]iei se execut\ în 3-4 reprize cu azotat de amoniu (4x25 kg/ha N). Topsin M.N.2%. Se fac tratamente fitosanitare (la avertizare) pentru a asigura o bun\ igien\ a culturii (tabelul 11.3%.Dazomet 500 kg/ha.2%. Bayleton 5-0. Tabelul 11.Benlate.1% cucurbitacearum [i Afugan 0. N. (Pseudoperonospora Curzate plus T 0.35%.1%.05% Turdacupral 0.2%. Dirijarea fructific\rii se face prin ciupiri repetate a ramifica]iilor tulpinii care încep înc\ din faza de r\sad.25%. Folpan 0. pepeni [i dovlecei [i substan]ele recomandate pentru prevenire [i combatere Denumirea Mozaicul castrave]ilor (Marmor cucumeris) P\tarea unghiular\ (Pseudomonas lachrymans) Ofilirea bacterian\ (Erwinia tracheiphila) Recomand\ri Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) Tratamentul termic uscat al semin]elor la 76°C. Topas 0.03%.05%. Sancozeb 0.cucurbitae) 0. sulfat de potasiu (3x25 kg/ha K2O) [i sulfat de magneziu (4x16 kg/ha MgO).2%. Bravo 500 . Mancozeb 0.025%.3%. când l\starii au 6-7 frunze.25% 8-10 Morestan 0.0. Vapam 12001500 l/ha. Vondozeb 0. STAN. F\inarea (Erysiphe Karathane 0.15% + Dithane M 45 . Previcur 607 SL 0. Shavit f.05%. Odat\ cu începerea înfloririi.5% Captan 50 WP 0.25%.2%.2%. Mikal M 0. când plantele formeaz\ 3-4 frunze [i se continu\ în câmp. `n vederea cre[terii num\rului de flori femele.1%.Benlate. Systhane MZ 0. Shavit F 0.2%. Baycor 0. Polyram DF 0.2% Mana Ripost M 0.

sp.0125% Recoltarea fructelor de castrave]i se face când acestea au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. Shavit F 0. Bavistin 0. excep]ional prin r\sad (`n cazul culturii pe spalier).1%.2%. Produc]ia medie este de 8-14 t/ha.1%.15%.6 . 4-5 Decis 0. Dithane M-45 0.04%. Cultura de var\ în câmp Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct. Talstar 10 EC 0.1%.03 %.2% Captan 50 WP 0.1%.15%.1%.5 EC 0. dup\ pichetare.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Unden 40 0.2%.05%.5-1.1%.20. Pirimor 50 WP 0. iar fixarea stâlpilor (confec]iona]i din lemn sau beton armat.2%.05% Neoron 500 EC 0. Divipan 100 0.Dezinfec]ia solului b . Sinoratox 35 0.continuare Denumirea Putrezirea r\d\cinii coletului [i bazei tulpinii (Fusarium solani f.Pr\fuiri în zona coletului cu Orthocid. Omite 57 EC 0. Condi]iile pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ terenul [i modul de preg\tire a acestuia sunt asem\n\toare cu cele pentru cultura timpurie în câmp.05%. b.15%. Stâlpii de beton se fixeaz\ înaintea înfiin]\rii culturii.20. 83 % în luna iulie [i 5 % în luna august.4% Intervalul dintre dou\ tratamente (zile) 10 10-14 8-10 8-10 8-10 Afide (Cerosipha gossypii) Ultracid 40 0. Merpan sau Cryptonol + talc 1/3 (începând cu a noua zi de la plantare) Rovral 0.6 m [i ∅ de 7-8 cm). Actellic 50 EC 0. În cazul culturii pe spalier. 205 . Fastac 0.25%. Maneb 50 WP 0. Nogos 50 0. cucurbitae) Putrezirea tulpinii [i a fructelor (Sclerotinia sclerotiorum. instalarea ancorelor [i a sârmelor se fac manual.3%. cu lungimea de 1.25%.1%. apoi se sorteaz\. Fernos 50 WO 0.03%. Sumi7-8 Alpha 2. Nisorun 10 WP 0. Polacritox 0.1% Fundazol 0.05-0.05%. Sumilex 0. Botrytis cinerea) Antracnoza (Colletotrichum lagenarium) Alternarioza neagr\ (Mycosphaerella melonis) Cladosporioza (Cladosporium cucumerinum) Musculi]a alb\ (Trialeurodes vaporariorum) Acarianul ro[u (Tretanichus urticae) Recomand\ri a .2%. Zineb 0.15%. gropile (de 30 cm adâncime [i 25 cm diametru) se execut\ mecanic cu burghiul dezaxabil. Ripcord 0.3% Captan 50 WP 0.2%.08%. Mirage F 0.1%.0. Folpan 0.04%. Mospilan 20 SP 0.08%. 8-10 Actellic 50 EC 0. Supersect 10 EC 0.25%.2%. iar ritmul de formare a fructelor este de circa 12 % în luna iunie. Maneb 50 WP 0. Diazol 60 EC 0. Polyram DF 0. Calidan 0. Zineb 58 0.2%. r\mân permanent pe suprafa]a respectiv\.2%. Metoben 0. cultivându-se în rota]ie fasole urc\toare [i tomate cu port înalt.02%. se ambaleaz\ [i se transport\ în mod corespunz\tor la locul de desfacere. Bravo 500 . Vondozeb 0.

În cazul densit\]ilor mai mari se efectueaz\ r\ritul la 10-15 zile de la r\s\rirea plantelor.6 . la o adâncime de 3-4 cm.5 [i fig.Schema de `nfiin]are a culturilor de var\ a castrave]ilor de câmp Fig.6).începutul lunii mai. N. stâlpii confec]iona]i din lemn pot fi sco[i anual sau l\sa]i permanent.în cazul culturii pe spalier [i 140-160 mii plante la ha . folosind rota]ia amintit\ anterior. Completarea golurilor se face în primele zile dup\ r\s\rirea plantelor.Schema de `nfiin]are a culturii castrave]ilor de var\ pe spalier Lucr\ri de îngrijire.la soiurile de tip Cornichon în cazul culturii pe sol. Distan]a dintre rânduri [i plante pe rând depinde de soi. 11. asigurându-se o densitate de circa 80 mii plante la ha . STAN. 11. modul de sus]inere a plantelor [i modul de recoltare (fig. 206 .5 .N. Fig. folosindu-se 4-6 kg s\mân]\ la ha. Sem\natul castrave]ilor de var\ se face la sfâr[itul lunii aprilie . Se seam\n\ în rânduri cu sem\n\toarea SPC-6 modificat\. când temperatura solului (la 5-6 cm adâncime) este de 12°C. 11. MUNTEANU În sistemul gospod\resc de cultur\ sau chiar în microferme. 11. dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\.

far\ a mi[ca din loc sau a r\ni tulpinile plantelor. deci se recolteaz\ diminea]a. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele de la cultura timpurie în câmp.7 Indica]ii privind recoltarea fructelor de castrave]i pentru consum (dup\ Bâla[a. care sunt foarte fragile. Ciupirea vârfurilor de cre[tere pentru dirijarea fructific\rii se face prima dat\ dup\ 4-5 frunze. în func]ie de soi. de asemenea nu trebuie s\ fie murd\rite de noroi. iar urm\toarele dou\-trei dup\ ce l\starii au format 6-7 frunze. ramifica]iile de la baz\ [i eventual fructele formate pe primii 20-25 cm se îndep\rteaz\. Se taie pedunculul fiec\rui fruct cu un cu]it sau se rupe cu mult\ aten]ie.pentru consum proasp\t (tabelul 11. Pân\ la în\l]imea de 60-70 cm de la sol l\starii laterali se ciupesc dup\ dou\-trei frunze. bolnave etc.LEGUMICULTUR| II Dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor prin ciupiri repetate se aplic\ în mod deosebit la culturile pe spalier [i numai sporadic la cele pe sol. Tabelul 11. E[alonat. având îns\ în vedere c\ principalul criteriu de calitate este dimensiunea. la soiurile de tip Cornichon. trebuie s\ fie de 6-9 cm . În momentul recolt\rii. La culturile pe spalier. Intervalul de timp dintre dou\ recolt\ri variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu din cultur\ [i de faza de vegeta]ie a plantelor.7). o fructificare mai bogat\ [i sincronizarea form\rii fructelor. Pentru conserve. pe m\sur\ ce fructele sunt la maturitatea de consum. Momentul recolt\rii Modul de recoltare 207 . În nici un caz.pentru industrializare [i 9-12 cm . fructele nu trebuie s\ aib\ pe ele pic\turi de ap\. deoarece acestea vor fi de slab\ calitate [i vor concura formarea l\starilor. cu atât calitatea fructelor este mai bun\. când temperatura este mai sc\zut\. în medie este de 2-4 zile. Tratamentele cu Ethrel 500-750 ppm la culturile de castrave]i se efectueaz\ în faza de 5-6 frunze [i favorizeaz\ sporirea num\rului de flori femele. Cu cât se recolteaz\ mai tinere. semin]ele nu trebuie s\ înceap\ s\ se înt\reasc\ în fructe pân\ în momentul recolt\rii. Recoltarea castrave]ilor din culturile de var\ se face în func]ie de destina]ia produc]iei [i specificul soiurilor cultivate. 1973) Specificare Indica]ii Când fructele au ajuns la dimensiunile corespunz\toare maturit\]ii tehnice. dar dup\ ce s-a luat roua. Odat\ cu recoltarea fructelor bune pentru consum se strâng [i se îndep\rteaz\ din cultur\ [i fructele deformate. în special lungimea fructelor care. fructele se recolteaz\ într-o faz\ [i mai tân\r\ decât pentru consum în stare proasp\t\.

la început s\pt\mânal. varz\ timpurie. 208 . În cadrul tehnologiei generale de cultur\ a castrave]ilor în sere trebuie s\ se acorde o aten]ie deosebit\ tuturor verigilor tehnologice. 1978). Pentru aceast\ cultur\ se folosesc numai soiuri de tip Cornichon. au fost construite combine cu ajutorul c\rora aceast\ lucrare se face mecanizat. orz de toamn\. Înainte de recoltarea mecanizat\ se poate face o prerecoltare manual\. S-E [i S-V [i între 10 [i 30 iunie în celelalte zone din ]ar\. În func]ie de m\rimea fructelor [i tehnologia aplicat\. pentru a evita deprecierea fructelor formate la început. Cultura de toamn\ în câmp Cultura de toamn\ are caracter secundar [i se amplaseaz\ ca a doua cultur\ pe terenurile care au fost cultivate cu cartofi timpurii. recoltarea se face zilnic. Celelalte lucr\ri (inclusiv tratamentul cu Ethrel) sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de var\ pe sol.N. pentru a se înfiin]a culturile numai prin sem\nat direct. noaptea [i diminea]a). ~n continuare este prezentat\ schema general\ a acestei tehnologii. pe de o parte datorit\ cerin]elor specifice. recoltarea se face manual sau mecanizat. Lucr\rile de preg\tire a terenului trebuie s\ se încheie cel mai târziu între 1 [i 10 iulie în jude]ele din S. STAN. În scopul ob]inerii unei produc]ii de calitate superioar\. iar fructele se sorteaz\ pe urm\toarele m\rimi: 3-6 cm. pân\ la atingerea momentului optim de recoltare a culturii. legume verde]uri. pân\ la 50-60 t/ha la culturile sus]inute pe spalier (Cobâla[. Deoarece recoltarea manual\ este o lucrare care consum\ un volum mare de for]\ de munc\ (pân\ la 80% din totalul muncii depuse). borceaguri. atunci când se folosesc soiuri ce se preteaz\ la acest mod de recoltare [i când culturile au fost tratate cu Ethrel. La culturile sus]inute pe spalier. 11.la cultura pe sol. iar pe de alta varia]iei mari a condi]iilor de mediu (în special radia]ia solar\).2. c. Schema de sem\nat este identic\ cu cea folosit\ la cultura de var\ pe sol.1. castrave]ii au ponderea cea mai mare în cultura din sere. secar\ pentru mas\ verde. maz\re de gr\din\. Recoltarea începe în a doua jum\tate a lunii august [i dureaz\ pân\ la sfâr[itul lunii septembrie. Cu ocazia recolt\rii se va evita deranjarea sau strivirea vrejurilor.6. 69 cm [i 9-12 cm. în prima parte a perioadei de vegeta]ie se irig\ mai des [i numai pe timp r\coros (seara. deoarece r\s\rirea [i cre[terea uniform\ a plantelor în plin\ var\ este condi]ionat\ de aprovizionarea solului cu ap\. iar transportul l\zilor pentru recoltat [i al produc]iei se face cu remorca de ser\. În ]ara noastr\ se practic\ trei moduri de cultur\: de iarn\-var\ (ciclul I). N. Produc]ia poate varia de la 8-14 t/ha . Cultura în sere Dup\ tomate. recoltarea se face numai manual. MUNTEANU La culturile pe sol. de var\ (ciclul scurt) [i de var\-iarn\ (ciclul II). irigarea este cea mai important\. apoi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. De aceea. produc]ia ob]inut\ la unitatea de suprafa]\ variaz\ de la 7-8 t/ha la 15-20 t/ha. Dintre lucr\rile de între]inere.

de circa 30 cm. Preg\tirea serei pentru plantat depinde de tehnologia aplicat\.cultura pe pale de paie în amestec cu gunoi de grajd.cultur\ pe [an]uri cu gunoi.cultur\ pe balo]i.cultura direct în solul serei. deoarece contribuie la folosirea ra]ional\ a serelor.LEGUMICULTUR| II Preg\tirea r\sadului: tratarea/stimularea semin]elor. cu fructe partenocarpice. de 40-50 cm lungime.cultura pe strat de gunoi de grajd.cultur\ direct în solul serei Îngrijirea plantelor pân\ la începutul fructific\rii Îngrijirea plantelor în etapa fructific\rii Schema general\ a tehnologiei de cultur\ la castrave]i în ser\ De subliniat este faptul c\.cultura pe balo]i de paie semiîngropa]i. În cadrul serelor universale se practic\ urm\toarele moduri de cultur\: . preg\tirea substratului pentru plantare. cât [i pe cea extern\. dirijarea factorilor de mediu Preg\tirea serei: fertilizarea de baz\. dezinfectarea serei [i solului. afânarea profund\. . atât pe pia]a intern\. Pentru fiecare mod de cultur\ sera trebuie preg\tit\ diferit. Cultura de iarn\-var\ Este cultura cu ponderea cea mai mare. . în ultima vreme. . ordinea lucr\rilor de preg\tire este 209 . În cazul culturii direct în solul serei. a. Se mai cultiv\ [i tipurile de fructe mai mici. Între]inerea culturii: . iar fructele de castrave]i produse în aceast\ perioad\ sunt mult solicitate. . . în exclusivitate. sem\nat în ghivece. în special în cazul serelor înmul]itor (cultur\ succesiv\) sau în cazul serelor cu solul înc\lzit pe cale tehnic\. se folosesc în ser\. hibrizi ginoici (F1). dar cu un foarte sus]inut ritm al produc]iei. îngropa]i sau la suprafa]\.

ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. 200-400 kg/ha sulfat de potasiu [i 150-300 kg/ha sulfat de magneziu). La acest mod de cultur\ exist\ mai multe variante de instalare a balo]ilor de paie: semiîngropa]i. Balo]ii au dimensiunile de 90x40x60 cm [i 12-15 kg greutate. Pentru a[ezarea gunoiului se execut\. azotat de amoniu 200 g. Umect\rile se fac treptat la intervale scurte. pe linia viitoarelor rânduri se fac [an]uri (cu un plug special) late de 60 cm [i 10-15 cm adâncime. deschiderea rigolelor pentru plantat (se realizeaz\ cu cultivatorul prev\zut cu dou\ organe active) la interval de 200 cm [i adâncime de 15-20 cm. MUNTEANU urm\toarea: îndep\rtarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\. administrarea îngr\[\mintelor organice 80100 t/ha gunoi de grajd fermentat. pentru antrenarea îngr\[\mintelor în interiorul balo]ilor): superfosfat 200 g. fertilizarea se face ca [i în cazul anterior.N. care dup\ pornirea în fermenta]ie (2-3 zile de la a[ezare) se taseaz\ [i se acoper\ cu p\mântul depus sub registre. orienta]i cu lungimea de-a lungul rândului [i latura de 60 cm în sus. mobilizarea solului la adâncimea de 30-35 cm (se execut\ cu MSS-1. Cea mai r\spândit\ metod\ de cultur\ a castrave]ilor în ser\ este cultura pe balo]i de paie. var stins 100 g. sulfat de fier 30 g. pe linia viitoarelor rânduri. p\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor se a[az\ de o parte [i de alta a rândurilor de balo]i. La cultura de castrave]i în ser\ cu substrat înc\lzit cu gunoi de grajd. Balo]ii de la capete se fixeaz\ cu ajutorul a câte doi ]\ru[i. în strat gros de 12-15 cm. care se va împr\[tia numai pe linia viitoarelor rânduri de plante. În aceste [an]uri se a[az\ balo]ii de paie cap la cap. dezinfec]ia scheletului pe cale chimic\ [i a solului pe cale termic\ sau chimic\. N. P\mântul rezultat de la s\parea [an]urilor este repartizat sub registre (primul strat de 15 cm) [i pe axul longitudinal al traveei (stratul cuprins între 15 [i 30 cm adâncime). care vor provoca fermenta]ia necesar\ înc\lzirii substratului organic. sulfat de magneziu 50 g. conform buletinului de analiz\ a solului (orientativ. STAN. ace[tia se trateaz\ cu îngr\[\minte chimice. în trei reprize. dup\ care se pune un strat de amestec nutritiv format din 50% turb\ si 50% p\mânt în grosime de 15-20 cm (pH=6. dou\ [an]uri de 30 cm adâncime [i 60 cm l\]ime. m\run]irea solului prin frezare la adâncimea de 15-18 cm. administrarea îngr\[\mintelor chimice. îngropa]i [i la suprafa]a solului. pentru a favoriza colectarea apei în [an]. încorporarea îngr\[\mintelor chimice prin frezare. Pentru a provoca [i accelera procesul de fermenta]ie. urm\toarele cantit\]i de îngr\[\minte. balo]ii se ud\ cu ap\ la temperatura de 30-35°C. se aplic\ 300-500 kg/ha superfosfat concentrat. În cazul culturii pe balo]i de paie semiîngropa]i. în g/m linear (udându-se dup\ fiecare administrare. urm\rindu-se cu aten]ie evolu]ia temperaturii. astfel ca apa s\ p\trund\ încet în balo]i. sulfat de potasiu 200 g. {an]urile se completeaz\ pân\ la suprafa]\ cu gunoi proasp\t sau gunoi artificial ob]inut din paie. Pentru un hectar de cultur\ sunt necesari 6. Dup\ a[ezarea balo]ilor. care se bat în p\mânt.4).000-7. Se administreaz\ succesiv. Balo]ii astfel a[eza]i sunt supu[i unui procedeu special de preg\tire.000 balo]i (100-120 t paie).5). În final se face dezinfec]ia balo]ilor (prin pr\fuiri cu Captadin 30 kg/ha [i stropiri cu insecticide). 210 . Dup\ umectarea balo]ilor (2-3 zile de la începerea ud\rilor).

I.5-36.50-19. în mg la 100 g sol uscat Producerea r\sadurilor se face în ferme specializate (tabelul 11. În cazul culturii cu balo]i la suprafa]a solului.8 0. instalarea rapid\ a balo]ilor (fa]\ de varianta cu balo]i îngropa]i).70 0.stratul 0-30 cm (dup\ M\noiu [i Ghidia. evitarea contamin\rii cu nematozi.9). ace[tia se a[az\ direct pe sol.10 2.mineral* P2O5* K2O* MgO* Na2O* CaO* S\ruri solubile Materie organic\ % * Solu]ie în extract apos 1:5. alinia]i pe direc]ia viitoarelor rânduri de castrave]i. rezult\ o cantitate prea mare de p\mânt. care trebuie manevrat. p\strarea unei temperaturi în substrat apropiat\ de cea a aerului.1972) (16. îmbun\t\]irea propriet\]ilor solului prin materia organic\ [i elementele nutritive r\mase în sol dup\ terminarea culturii (tabelul 11.099 2. pentru a crea un spa]iu mai mare de cre[tere a plantelor.54 1. Metoda culturii pe balo]i de paie (semiîngropa]i sau la suprafa]\) prezint\ urm\toarele avantaje: se reduc cheltuielile pentru înc\lzirea solului. Balo]ii frontali se fixeaz\ cu ]\ru[i.1973) 0.0-90.70 8. ciclul I balo]i ciclul II (15. balo]ii se a[az\ pe o folie de polietilen\.00 23.65-9.0 0.70 8.03 1.10 0.LEGUMICULTUR| II Varianta de cultur\ a castrave]ilor pe balo]i îngropa]i prezint\ unele dezavantaje: efectuarea [an]urilor este mai dificil\. Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în cazul precedent.259 4. se evit\ eventualitatea unei fermenta]ii anaerobe.50-13.267-0.9-3.42-3.21-8.461 4.50 1.30-4.6-18.32-1. 1974) Data efectu\rii determin\rii Înainte de amplasarea La 6 s\pt\mâni de la Dup\ plantarea culturii de castrave]i pe plantarea tomatelor tomatelor. desf\[urarea fermenta]iei are loc lent. care nu au fost distru[i în totalitate prin dezinfec]ia chimic\.IX. pentru a feri plantele de atacul acestor d\un\tori foarte periculo[i. care se bat în p\mânt. Acest mod de a[ezare se practic\ în serele mai înalte (deoarece se reduce din spa]iul de cultur\ pe vertical\) sau în cele infectate puternic cu nematozi. Acest sistem se poate folosi în cazul serelor mai joase. ca urmare a posibilit\]ilor mai reduse de acces a aerului.8). În acest caz.00 8.00 20.8 Efectul culturii de castrave]i pe balo]i asupra însu[irilor agrochimice ale solului .6 43.00-16.50-5.0-37.5 10.6-23.20 Specificare N . Preg\tirea balo]ilor se face ca [i în primul caz. se creeaz\ condi]ii optime de dezvoltare a sistemului radicular prin asigurarea unui regim aero-hidric corespunz\tor.160-0. 211 .0 12.00-3.049-0. Tabelul 11.90-8.

1%. pentru ca apoi s\ coboare la 20-22°C. Temperatura aerului se men]ine în zilele însorite la 25-28°C.0 kg sulfat de potasiu. evitându-se coborârea acesteia sub limitele amintite. Completarea ghivecelor cu amestec nutritiv pe m\sur\ ce plantele cresc.3%. Umiditatea relativ\ se men]ine la peste 80%. în cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul scurt în sere înmul]itor. Men]inerea temperaturii solului pân\ la r\s\rire [i 2-3 zile dup\ repicare la 24-26°C. Începând din ziua a opta de la repicat pân\ la plantat. aerisirea se face numai în cazuri cu totul deosebite (exces de c\ldur\ sau poluare).9 Indica]ii privind producerea r\sadurilor de castrave]i pentru cultura în sere Specific\ri Preg\tirea semin]elor Indica]ii Dezinfectarea semin]elor înainte de sem\nat prin îmb\iere 5 minute în solu]ie de sublimat corosiv 0. MUNTEANU Tabelul 11. pentru producerea r\sadurilor sunt necesare aproximativ 60 zile. STAN. 30% mrani]\. Locul unde se seam\n\ Epoca de sem\nat Cantitatea de s\mân]\ necesar\ Compozi]ia amestecului Lucr\rile de îngrijire 212 .5%. sau îngr\[\minte foliare indigene în concentra]ie de 0. Se stabile[te în func]ie de programul stabilit pentru înfiin]area culturii.2%. Dup\ r\s\rire [i la o s\pt\mân\ dup\ repicare.06% sau Unden 0. 15-10 VII .15%. Morestan 0.03%).N. Tratamentul termic uscat de 76°C. Tratarea cu stimulen]i (Atonic sau Procain\). 30% p\mânt de ]elin\ [i 10% nisip (la 1 m3 amestec se adaug\: 1. timp de 72 ore. Fertilizarea r\sadurilor (2-3 ori). folosindu-se îngr\[\minte foliare de tip Wuchsal 0.5 kg sulfat de magneziu) Repicatul r\sadurilor ob]inute prin sem\nat în substrat a[ezat direct în ser\ sau în l\di]e. 0. care se a[az\ în l\di]e pe registrele de înc\lzire (r\sad nerepicat) sau în substrat a[ezat direct în l\di]e (r\sad repicat).1%.05%. Sumi-Alpha 2. N. la câteva zile de la r\s\rire. se administreaz\ CO2 în doze crescânde de la 500 la 800 ppm. deoarece curen]ii reci sunt deosebit de periculo[i pentru r\sadurile de castrave]i. evitându-se excesul de umiditate.5 kg superfosfat. iar în zilele noroase [i noaptea la 18-20 °C. Aplicarea tratamentului cu Ethrel în concentra]ie de 500-750 ppm. cu asigurarea ventila]iei. Derosal 0.ciclul scurt în sere înmul]itor. temperatura va fi de 22-24°C. În sere înmul]itor direct în ghivece nutritive de 10-12 cm2 umplute numai pe jum\tate. Astfel. în cuburi nutritive cu latura de 3 cm.03%.5 EC 0. Se men]ine umiditatea în substrat (udându-se ori de câte ori este nevoie cu ap\ tehnologic\). când cotiledoanele au crescut la m\rime normal\ [i au pozi]ie orizontal\.2% sau Sumilex 0.2% plus Ultracid 0.C. Mutarea cuburilor nutritive în ghivece. Foliar-feed 0. 30% mrani]\ [i 10% nisip sau 30% turb\. pentru culturile înfiin]ate în sere în primele luni ale anului. pe când la cele înfiin]ate mai târziu se reduce durata de ob]inere a r\sadurilor (orientativ 20-30 X ciclul I. dup\ care se spal\ [i se zvânt\. 0. Actellic E. când r\sadurile au 3-4 frunze adev\rate. În cazul producerii r\sadurilor pentru ciclul I.3-0. Pentru prevenirea bolilor [i combaterea d\un\torilor se fac 2-4 tratamente cu insectofungicide (Mycodifol 0. 5-8 III .ciclul II). 700 g pentru producerea r\sadului necesar unui ha de cultur\ 60% turb\. 1.

2 plante/m2). Densitatea se stabile[te în func]ie de particularit\]ile hibrizilor cultiva]i [i de perioada când se efectueaz\ cultura. desimea culturii este de 2. **. Lucr\rile de între]inere la castrave]ii cultiva]i în sere sunt numeroase. cu sistem radicular bogat.10 Posibilit\]i de programare a culturii de castrave]i în sere (dup\ Voican [i L\c\tu[.11).12). 7-9 mm diametrul la colet. Pentru ciclul I. în func]ie de posibilit\]ile de asigurare cu energie termic\.20 m sau patru rânduri pe traveea de 6. pe câte dou\ rânduri pe traveea de 3.40 m.zile de la sem\nat la plantat. cu r\d\cini de culoare alb\. 4-6 frunze normal dezvoltate. liber de boli [i d\un\tori. de culoare verde normal. Plantarea poate fi programat\ din ultima decad\ a lunii decembrie (surse de c\ldur\ ieftine) pân\ în prima decad\ a lunii martie (tabelul 11. Tabelul 11. 20-25 cm în\l]ime. unele cu caracter general. care se refer\ la preg\tirea r\sadului [i plantarea propriu-zis\. Plantarea se face manual (când în balo]i temperatura scade la 30°C).zile de la plantat Durata de timp pentru r\saduri* 60 60 50 35 30 Intervalul f\r\ recolt\** 50 45 40 40 35 Încheierea culturii Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie-August Pentru executarea operativ\ [i în bune condi]ii a plantatului este necesar s\ se respecte întocmai fluxul lucr\rilor (tabelul 11. iar altele cu caracter special (tabelul 11. 213 . La culturile de var\-toamn\ desimea cre[te la 3-4 plante/m2. Dac\ aceasta se înfiin]eaz\ în decembrieianuarie [i la hibrizii cu fructe mari. când se folosesc hibrizi cu fructe mici sau mijlocii.LEGUMICULTUR| II Un r\sad de calitate pentru acest ciclu trebuie s\ prezinte urm\toarele însu[iri: s\ fie fiziologic tân\r. La culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie).5-3 plante/m2. desimea este mai redus\ (1. epoca de înfiin]are a culturii poate fi glisat\.9 plante/m2) [i mai mare la culturile înfiin]ate mai târziu (februarie-martie) [i cu fructe mari (2. 1998) Epoca de plantare Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie * .10).

MUNTEANU Tabelul 11. • Reglarea umidit\]ii: . • I – februarie.a.4% Distribuirea r\sadului pe travee.martie.umiditatea solului 85-90% din c. pe m\sura epuiz\rii frunzelor bazale • Înl\turarea fructelor mici. decada 3. pe balo]i în substratul nutritiv pân\ la colet Lucr\ri de finisare dup\ plantare: acoperirea rigolelor. dar cu aten]ie pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativ\ a aerului. temperatura de noapte în lunile de iarn\ 18°C. februarie. • II – aprilie. decada 2. • Fertilizarea fazial\ se face în func]ie de modul de înfiin]are a culturii. 1984) Lucr\rile principale Afânarea solului: se execut\ o singur\ dat\ la 10 zile dup\ plantare [i numai pân\ la distan]a de 10-15 cm de plant\. nivelarea solului. temperatura de zi: 22°C . • M\suri preventive [i curative de protec]ia plantelor • Reglarea temperaturii: 20-22°C în primele 10-12 zile de la plantare ziua [i noaptea. crearea potecii de circula]ie la cultura pe sol crearea aleei de circula]ie la cultura pe balo]i Irigarea plantelor.umiditatea relativ\ a aerului 80-90% . • Reglarea luminii: reducerea luminii prin cretizarea serelor în lunile cu insola]ie puternic\ (mai-august) • Aerisirea: puternic\. vertical sau pergol\ • Mulcirea solului: se face cu substrat nutritiv (50% mrani]\ descompus\. cu ap\ tehnologic\ (la balo]I mai mult).12 Lucr\rile de îngrijire la castrave]ii cultiva]i în sere (dup\ Ceau[escu [i colab. 40% turb\. la locul de plantare Plantarea cu echipe specializate: în sol pân\ la colet. prin aspersiune. îmboln\vite • Eliminarea florilor mascule la tipurile neginoice sau predominant ginoice • Grupa 214 . 24°C . STAN.11 Fluxul lucr\rilor la înfiin]area culturii de castrave]i în sere Lucrarea Sortarea r\sadului pe grupe de m\rimi Transportarea r\sadului s\n\tos în sera de produc]ie Dezinfec]ia r\sadului prin îmb\iere în solu]ie de Orthocid 0. deformate. pe o singur\ latur\ în dreptul registrelor de c\ldur\ Modul de executare Manual Mecanic Manual Manual Manual Manual Automatizat Manual Tabelul 11.N. f\r\ a se atinge starea de exces (moderat) Asigurarea rezervei de r\sad (de circa 10-15%) fie prin transplantarea în ghivece mai mari (la cultura în sol) fie prin plantarea de r\sad pe balo]ii instala]i pe alee. • Defolierea ascendent\. de prim\var\ [i var\ 20-22°C. N.ianuarie. 26°C Lucr\ri generale aprilie [i poate ajunge în zilele însorite pân\ la 28-30°C. • Dirijarea cre[terii [i fructific\rii: se realizeaz\ în strict\ dependen]\ de specificul fructific\rii hibrizilor cultiva]i.c. 5-6 kg/plant\ (70-80 t/ha). • Instalarea sistemului de sus]inere: sfori pentru sistemul de conducere în “V”. 3-5-6 kg/plant\ Lucr\ri Palisarea plantelor: se va avea în vedere gradul de contrac]ie al sforii speciale • precum [i deplasarea descendent\ a plantelor cultivate pe balo]i.. 10% nisip) cu umiditate 60% [i pH=6.5.

Prin aceast\ lucrare se urm\re[te s\ se creeze un echilibru între cre[terea plantelor. În cazul conducerii în “V” sub form\ de umbrel\. În faza a doua (perioada de formare a fructelor pe bolt\). La acest sistem. De la dolie. l\starii îndep\rtându-se. se las\ to]i l\starii nou ap\ru]i. tulpina se 215 . urm\rindu-se în special cre[terea plantelor pe por]iunea de la baza plantei pân\ la 60 cm. Tulpina se ciupe[te când ajunge la axul traveei.Conducerea plantelor de castrave]i `n sere (A . care se ciupesc dup\ un fruct [i o frunz\ sau cel mult dou\ fructe [i dou\ frunze. pe de o parte. [i colab.7). de unde sunt dirijate orizontal spre axul traveei. sistem “pergol\” sau sunt conduse sub form\ de “V” pân\ la sârmele de la nivelul doliei. t\ierile se execut\ astfel: pân\ la sârm\ de la dolie se îndep\rteaz\ to]i l\starii. 11.`n pergol\) Cele mai bune rezultate se ob]in când se aplic\ sistemul “pergol\” de dirijare a cre[terii [i fructific\rii plantelor. la nivelul sârmei. [i fructificarea acestora.LEGUMICULTUR| II Dintre lucr\rile cu caracter special. 11. de unde sunt dirijate spre intervalul dintre plante sub form\ de umbrel\ sau “T” (fig.7 . plantele sunt palisate cu ajutorul sforilor în pozi]ie vertical\ pân\ la nivelul doliei. iar cre[terea va fi continuat\ cu un l\star care se va ciupi când ajunge la sârma de sus]inere a rândului opus. se îndep\rteaz\ toate fructele [i to]i l\starii. pân\ la sârma de la nivelul doliei (circa 160 cm) se las\ 810 fructe. în prima etap\. Fig. dirijarea cre[terii [i fructific\rii plantelor impune un grad ridicat de calificare a muncitorilor.`n "V". În continuare. pe de alt\ parte. în prima etap\. 1980). se las\ câte un fruct la fiecare nod. În acest caz cre[te atât produc]ia timpurie cât [i cea total\ cu 19-20%. În acest scop. B .. pe tulpina principal\ [i apoi succesiv pe bolt\. fa]\ de conducerea în “V” (Stan N.

cât [i în aerul serei. nu este necesar s\ se lase concomitent pe plant\ mai mult de 10-12 fructe.5 216 .9 5. are nevoie de 18-21 zile. dup\ care pân\ la sârm\ se mai las\ cu alternan]e înc\ cinci-[ase fructe. În primul rând trebuie evitat\ sc\derea temperaturii sub 180C. Tabelul 11.N. constituie o alt\ verig\ important\ a culturii castrave]ilor din sere (tabelul 11. Sarcina de rod se regleaz\ [i în func]ie de favorabilitatea condi]iilor de mediu (în special lumin\).4 5. atunci acestea se epuizeaz\. Sarcina de rod insuficient\ provoac\ cre[terea vegetativ\ excesiv\ cu efect negativ asupra fructific\rii. Dirijarea atent\ a condi]iilor de mediu constituie o a doua condi]ie pentru buna reu[it\ a culturii castrave]ilor. în perioada cu condi]ii mai pu]in favorabile. Într-un ciclu de produc]ie cu vegeta]ie normal\. num\rul fructelor pe plant\ trebuie s\ fie mai mic (de la 6 la 9). la nivelul sârmei se las\ trei plete de rod cu câte cinci frunze fiecare. Dac\ num\rul fructelor dep\[e[te poten]ialul biologic al plantelor. N. Pentru a asigura recolt\ri de pân\ la 20-40 t/ha pe s\pt\mân\. o plant\ poate produce 40-45 fructe. în serii. Un fruct.3 3. o parte din fructe nu se dezvolt\ [i uneori chiar se usuc\ autoeliminându-se. aplicarea unui regim de fertilizare adecvat în timpul perioadei de vegeta]ie.13). în continuare se las\ dou\ fructe [i se elimin\ urm\toarele dou\. MUNTEANU conduce pe aceasta [i se cârne[te dup\ trei frunze.6 34 30 26 22 5. ca s\ ajung\ la maturitatea de consum.2 7. f\r\ oscila]ii.14). pe fiecare plant\ se pot ob]ine.13 Consumurile specifice de elemente nutritive necesare pentru formarea recoltelor de castrave]i cultiva]i în sere (dup\ Gaissler [i Kelm. cât [i a fructelor. în sensul c\. atât în sol. dirijarea temperaturii în func]ie de intensitatea luminii. care s\ asigure o cre[tere armonioas\ atât a masei vegetale.1 4. Fiind o plant\ cu consum mare de elemente nutritive (tabelul 11. asigurarea unui con]inut ridicat al aerului în CO2 prin administrarea suplimentar\ a acestuia. pân\ la în\l]imea de 80-100 cm se îndep\rteaz\ toate fructele de pe tulpin\. câte patru fructe. men]inerea umidit\]ii solului [i a aerului la nivel optim. care se reînnoiesc pe m\sur\ ce s-au epuizat prin fructificare. 1969) Produc]ia kg/m2 30 25 20 15 N K P Ca Mg În g element la 1 metru p\trat 42 36 20 25 67 58 49 40 11 9. iar `n al doilea rând. STAN. este diminuat\ viteza de formare a fructelor [i m\rimea final\ a acestora.

1974). Aplicarea unui regim corespunz\tor de fertilizare în timpul perioadei de vegeta]ie conduce. la începutul vegeta]iei. asigur\ o dezvoltare rapid\ a frunzelor. Fertilizarea se face. MgO-86/16 kg/ha. Fe-6/-kg/ha (L\c\tu[ [i colab. la fermentarea balo]ilor [i în perioada de vegeta]ie) sunt mult deosebite: N-686/350 kg s.a. imediat dup\ începerea fructific\rii.. prelunge[te perioada de fructificare. de asemenea. s\pt\mânal sau chiar bis\pt\mânal.15). În continuare este necesar s\ se intensifice fertilizarea cu potasiu. care contribuie la men]inerea plantei în stare fiziologic\ activ\ [i. care asigur\ o dezvoltare rapid\ a l\starilor.14 Cantit\]i de îngr\[\minte administrate fazial Specificare Substratul ⇒ Produc]ia kg/m2 ⇒ ⇓ Îngr\[\mântul Azotat de amoniu Uree Sulfat de amoniu Nitrocalcar Complex I Sulfat de potasiu Sulfat de magneziu pe sol 15-18 100-900 75-150 100-200 100-200 400-600 200-400 Castrave]i ser\ pe substrat 12-22 1200-1400 75-150 100-200 100-200 100-200 500-700 400-600 solar sol 4-8 400-600 50-75 50-100 300-450 200-250 O aprovizionare bun\ cu azot a plantelor. Este bine ca. cât [i la stratul acoperitor sau stratul de sub balot (tabelul 11. indiferent de sistemul de fertilizare a balo]ilor.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. în timp ce con]inutul optim în fosfa]ii solubili din sol determin\ o înflorire intens\ [i la timp. CaO-1564/-kg/ha.. 1978). [i a celor din zonele învecinate. 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie (Geissler. s\ se administreze o cantitate mai mare de azot. 150 mg K2O. ceea ce contribuie la realizarea unei produc]ii m\rite (M\noiu. 1978). pe lâng\ substan]ele rezultate [i administrate pe balo]i. În unele cazuri se pot ob]ine produc]ii sensibil egale (263/245 t/ha). 120 mg P2O5. atât în interiorul balotului./ha. la ob]inerea acelora[i produc]ii (L\c\tu[u [i colab. chiar dac\ dozele totale de fertilizare (la preg\tirea terenului. pe baza analizelor de laborator. 1978). P2O5-852/192 kg/ha. K2O-1010/412 kg/ha. astfel încât s\ asigure 30 mg N. limitele optime ale principalelor elemente minerale se apreciaz\. Ca urmare. Aceasta presupune atât prelevarea elementelor în raport cu necesarul de consum cât [i capacitatea de a folosi. 217 .

La aducerea în alee. folosind acelea[i soiuri [i aceea[i schem\ de plantare ca la ciclul I (cultur\ pe sol). Plantarea se face în prima decad\ a lunii iulie. conform solicit\rilor beneficiarului. În cazul când se practic\ acest ciclu. spongios.0 2.5 6.N. adesea plantele r\mânând în cultur\ cu dou\ r\d\cini diferite. cultura se face obi[nuit. ]inând cont ca în timpul perioadei de recoltare s\ se foloseasc\ substan]e cu remanen]\ extrem de scurt\ sau netoxice (tabelul 11.0-6.5-3. STAN. în numeroase ]\ri se practic\ altoirea castrave]ilor pe Cucurbita ficifolia sau chiar pe dovlecel.8-7. în prealabil. deoarece castrave]ii de ser\ nu se caut\ toamna [i la începutul iernii pe pia]a intern\.2-3. Recoltarea fructelor se face când acestea ajung la maturitatea de consum. în func]ie de fenofaza de dezvoltare a plantelor. care sporesc capacitatea acestora de prelevare a apei [i elementelor minerale din sol. strâmbate. [i se dirijeaz\ cu grij\ umiditatea relativ\ a aerului.5 N-NO3 200-300 200-300 300-600 50-80 80-120 P 130-220 50-100 70-130 2. recolta se selecteaz\ pe calit\]i [i se pred\ la sta]ia de sortare. care se produce în sere înmul]itor (tabelul 11. tot pe calit\]i. strâmbe. cu urme de îmboln\viri.9).6). deformate. într-un sol care. iar în l\di]e se a[az\ fruct cu fruct (f\r\ r\sturnarea l\zilor).0 6.8-7. r\niri mecanice etc. direct pe solul serei.5-7. Cultura de var\-iarn\ (ciclul II) Cultura `n ciclul II se practic\ numai sporadic la noi în ]ar\. b. Pentru m\rirea produc]iei. MUNTEANU Tabelul 11. care poate fi d\un\toare prin efectul de ser\. În momentul recolt\rii se separ\ fructele cu aspect necomercial.5 6. Celelalte lucr\ri de îngrijire sunt asem\n\toare cu cele aplicate la cultura din ciclul I. a fost dezinfectat pe cale termic\.5 6. consumul fiind orientat spre fructe mici de tip Cornichon [i spre castrave]ii conserva]i. Dup\ plantare se iau m\suri de reducere a radia]iei solare. cre[terea vigorii plantelor [i sporirea rezisten]ei la boli. Combaterea biologic\ a unor d\un\tori la cultura castrave]ilor în sere este rezolvat\.5 K Ppm 600-800 330-500 350-700 170-250 170-350 Ca 350-450 350-450 500-700 125-175 250-350 Mg 180-300 180-300 300-600 75-90 150-180 Prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie f\cut\ diferen]iat. folosind r\sad de 30-35 zile.15 Domenii optime de varia]ie a principalilor indicatori agrochimici ai substratului de cultura a castrave]ilor Substratul Amestec organic Compost forestier Turb\ Sol de lâng\ balo]i Sol pH 6. 218 . N. folosind în acest scop foarfece sau cu]ite. Produc]ia realizat\ variaz\ de la 230 la 300 t/ha. Fructele deta[ate de pe plant\ se a[az\ cu grij\ în co[uri c\ptu[ite cu material moale.

dar cu poten]ial productiv ridicat (tabelul 11.P. Fiind folosite pentru consum în stare proasp\t\. reglarea umidit\]ii relative a aerului prin [pri]uiri repetate [i de scurt\ durat\. r\sadul se va produce tot în aceste sere. datorit\ produc]iilor extratimpurii [i mari care se ob]in. Recoltarea începe la 15-20 mai [i dureaz\ pân\ la 10 august. mobilizarea solului [i.3% plus Captadin 0. La preg\tirea terenului în vederea plant\rii. în traveele eliberate de r\sadurile de salat\.1. prin afânarea solului la 28-30 cm adâncime. ca urmare a condi]iilor de microclimat favorabile din spa]iile protejate. Plantarea r\sadurilor se face în jurul datei de 15 aprilie. [i colab.K. în concentra]ie de 10%). se încorporeaz\ în sol.. sulfat de potasiu 75-100 kg/ha [i îngr\[\minte organice în cantitate de 6070 t/ha care. aplicarea fertiliz\rilor faziale.LEGUMICULTUR| II Recoltarea începe în septembrie [i se termin\ în noiembrie. 1981). conducerea plantelor vertical prin palisare. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi de tip Cornichon. dup\ înl\turarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioar\ ca m\sur\ obligatorie de fitoprotec]ie. fertilizarea de baz\ nu se mai execut\. c. Prim\vara se face dezinfec]ia spa]iului de cultur\ (Sinoratox 35-0. Cultura de var\ (ciclul scurt) Acest mod de cultur\ se practic\ în sere înmul]itor. fructele se recolteaz\ când ajung la m\rimea de circa 10-12 cm. aerisirea în vederea men]inerii temperaturii între 22° [i 28°C. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Cultura protejat\ cu mase plastice se extinde tot mai mult. concomitent. deoarece terenul este par]ial fertilizat de componentele amestecului folosit pentru producerea r\sadurilor. unde în primul ciclu sau produs r\saduri. care se încorporeaz\ imediat în sol prin frezare. bilonatul plantelor.6. t\ierile de fructificare prin ciupirea repetat\ a l\starilor dup\ 1-2 fructe [i 1-2 frunze. Pentru aceast\ cultur\ se folosesc soiuri [i hibrizi cu fructe mici. irigarea pe brazde sau prin aspersiune. Produc]ia realizat\ este de 60-80 t/ha.3. Cu 10-12 zile înainte de plantare se acoper\ solariile cu folie de polietilen\ 219 . Lucr\rile de îngrijire care se aplic\ culturii sunt: completarea golurilor. odat\ cu desfiin]area culturii. sub form\ de [erbetare (amestec gunoi de taurine [i de pas\re în propor]ii egale. Pentru înfiin]area culturii în serele înmul]itor.2-300 litri solu]ie la ha) [i a solului (Vydate 10G-20 kg/ha). Preg\tirea terenului începe înc\ din toamn\ când. conopid\ (tabelul 11. Dup\ afânarea solului la 28-30 cm adâncime [i m\run]irea acestuia prin frezare. Produc]ia este de 60-70t/ha. varz\.9). se face modelarea pe schema de plantare cu patru rânduri. 11. iar cu circa 8-10 zile înainte de plantare se erbicideaz\ cu Balan în cantitate de 8-10 l/ha. la interval de circa dou\ s\pt\mâni cu îngr\[\minte chimice (50+100+50 kg/ha N.3). se face nivelarea terenului [i fertilizarea de baz\ a solului cu superfosfat 350-450 kg/ha. ciupirea tulpinii dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei cu 4-5 frunze [i palisarea orizontal a acesteia pe sârm\.) [i de 1-2 ori cu îngr\[\minte organice. combaterea bolilor [i d\un\torilor (Teodorescu M. în amestec cu 300-400 l ap\/ha. asigurând densitatea de 31-35 mii plante la ha.

N. sem\natul de devanseaz\. Dup\ înfiin]area culturilor se aplic\ lucr\rile de între]inere. Modelarea solului se face în brazde în\l]ate cu l\]imea la coronament de 1.70 între rânduri [i 55 cm pe rând. realizându-se 50-60 t/ha. revenind 22.40 m în solariile tunel [i 0. cei 2-3 l\stari forma]i se ciupesc dup\ 7-8 frunze.80 m între rândurile din band\. iar pe rând la 35 cm. În cazul ad\posturilor cu înc\lzire u[oar\. udatul. pe un singur rând. dirijarea fructific\rii prin ciupiri repetate (primul ciupit se aplic\ la r\sad când plantele au 3-4 frunze. plantarea se face în rânduri simple. iar plantatul în perioada 5-15 aprilie. tip tunel. Plantarea r\sadurilor se face la 20-25 februarie în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-5 martie în cele cu înc\lzire biologic\. Recoltarea începe în prima decad\ a lunii iunie [i se realizeaz\ 30-45 t/ha. dureaz\ pân\ la 20-25 iulie.N. STAN. 220 . Recoltarea începe în luna aprilie [i se pot ob]ine produc]ii de 8-14 kg/m2. mai des [i cu norme mai mari. cât [i în cele cu înc\lzire biologic\. La începutul ramific\rii tulpinii se face tratamentul cu Ethrel 750 ppm. R\sadurile se produc în sere înmul]itor.6. tratarea cu substan]e biostimulatoare [i palisarea plantelor. plantarea se face în ultima decad\ a lunii aprilie. fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la distan]a de 0.85 m între benzi [i 0. 1:10). La culturile din ad\posturile joase. vertical. recoltarea poate începe din prima decad\ a lunii aprilie [i se încheie în prima decad\ a lunii iulie. În cazul când ad\posturile sunt prev\zute cu instala]ie de înc\lzire u[oar\ (sere din plastic). la început. moderat.000 plante/ha. iar copilii se ciupesc când au ajuns la 10-12 cm în lungime. la distan]a de 100-200 cm între rânduri [i 40-50 cm pe rând. efectu`ndu-se în prima decad\ a lunii ianuarie. iar plantarea la 1-10 martie. pe m\sur\ ce se înc\lze[te [i se intensific\ fructificarea. mulcirea cu mrani]\. când se desfiin]eaz\ cultura. revenind 24. Recoltarea începe în jurul datei de 25 mai. În solariile tunel. 11.7 plante/m2. În solariile bloc. MUNTEANU dup\ care se administreaz\ substan]ele de fitoprotec]ie prin frezare. când temperatura în sol ajunge la 10-12°C. Cultura în r\sadni]e Cultura castrave]ilor `n r\sadni]\ se practic\ atât în r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\. concretizate în ud\ri repetate pentru men]inerea umidit\]ii solului la un plafon minim de 7075% din IUA. Se folosesc soiuri specializate pentru acest mod de cultur\ [i se asigur\ 2. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. pra[ile.96 m în cele bloc. iar l\starii de ordinul 3 dup\ 1-2 fructe). Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: men]inerea temperaturii în cadru parametrilor optimi (în func]ie de ceilal]i factori). fertiliz\ri s\pt\mânale cu îngr\[\minte chimice [i organice (gunoi de bovine sub form\ de suspensie. Produc]ia poate ajunge la 150-180 t/ha. în strat de 4-5 cm grosime.4. sem\natul f\cându-se în intervalul 25 februariei-5 martie. combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie pentru r\sadni]ele cu înc\lzire tehnic\ [i 1-15 ianuarie pentru cele cu înc\lzire biologic\. Plantele se paliseaz\ pe sfoar\.1. apoi. se planteaz\ în benzi de dou\ rânduri la distan]a de 1.000 plante la ha. Plantarea r\sadurilor se face în rigole deschise în prealabil sau în copci executate manual.

000 ha. marmelad\. târâtoare. II [i III [i emite cu u[urin]\ r\d\cini adventive. în culturi ad\postite. iar valoarea energetic\ este de 36 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. Se ramific\ puternic. 221 . Rusia. dar unele diferen]e sunt notabile (fig. La unele soiuri provenite [i cultivate în condi]iile Asiei Centrale. suculen]\ [i arom\ deosebite [i sunt utilizate pentru consum în stare proasp\t\ ca desert sau pentru prepararea unor produse de cofet\rie (fructe glasate). În prezent. Fructele de pepene galben mai con]in cantit\]i însemnate de s\ruri minerale (în special calciu [i fosfor) [i vitamine (vitamina C 50-60 mg/100 g. fiind mai s\rac decât la castravete. salate de fructe etc. formând tulpini de ordinul I.. iar în ultimii 20 de ani s-a extins [i în cultura protejat\. când au gust. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele galben se aseam\n\ cu castravetele. dulce]uri. Semin]ele con]in circa 25% ulei. Se crede c\ formele cultivate s-au format în Asia Mic\.1.500-3. ]\rile mediteraneene. vitaminele B1 [i B2).LEGUMICULTUR| II 11. con]inutul în zah\r poate s\ ajung\ pân\ la 17-18% (Ghenkov [i colab.8). La noi se cultiv\ pe circa 2. 11.3. aproape cilindric\. Aceast\ plant\ se cultiv\ din cele mai vechi timpuri. Asia Central\ [i China (Jukovski.2. ajungând pân\ la 12-14%. 11. Sistemul radicular este puternic ramificat (masa principal\ a r\d\cinilor se dezvolt\ în stratul arabil al solului). PEPENELE GALBEN Cucumis melo L Familia Cucurbitaceae 11. Iran. Tulpina este erbacee. sucuri. unde s-a descoperit forma s\lbatic\ [i unde exist\ alte 25-30 specii de Cucumis.2. ]\rile balcanice [i în America. în zonele din sudul [i vestul ]\rii. de la ace[tia s-a r\spândit (în primul secol dup\ Hristos) [i în celelalte ]\ri ale Europei. 1974). 1950). Originea [i aria de r\spândire Originea pepenelui galben este neclar\. pepenele galben este r\spândit în toate regiunile în care condi]iile sunt favorabile pentru cultura sa [i chiar în zonele mai pu]in favorabile. Este mult cultivat în India. atingând paralela 470. Grecii [i romanii cuno[teau foarte bine cultura pepenilor galbeni. mai sub]ire ca la castrave]i. China.2.2. Unii cred c\ pepenele galben este originar din Africa. Importan]a culturii Fructele de pepene galben se folosesc numai la maturitatea fiziologic\ deplin\. acoperit\ cu peri fini [i de[i.2. 11. Con]inutul fructelor în zah\r este mai mare decât la pepenele verde [i variaz\ în func]ie de condi]iile de mediu [i soi. Iordania.

11. mai mult sau mai pu]in parfumat\.2 N. ordinea apari]iei [i repartizarea lor pe ramifica]iile tulpinii Fig. de culoare alb\.17). Astfel. Între înflorirea primelor flori femele. palmate sau reniforme. lung pe]iolate. Fructul este o melonid\ (peponid\). legarea acestora [i îngro[area fructelor. 11. Pepenele galben nu rode[te partenocarpic. Pe lâng\ satisfacerea cerin]elor fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.. odat\ cu începerea îngro[\rii fructelor.N.Pepenele galben: plant\ cu l\star. În perioada de fructificare. galben\. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele galben are în tot cursul perioadei de vegeta]ie preten]ii mari fa]\ de factorul c\ldur\.8 . iar cele femele se deosebesc de florile mascule prin ovarul inferior globulos sau alungit [i acoperit cu peri[ori fini [i de[i. fruct [i cârcei sunt asem\n\toare cu cele ale castrave]ilor. La subsuoara frunzelor apar ramifica]iile tulpinii. 10. uneori longitudinal costat. 81. N. florile [i cârceii. STAN. 13. 222 .8 K. Propor]ia florilor b\rb\te[ti [i femeie[ti. MUNTEANU Frunzele sunt alterne. 1979). Plantele sunt monoice [i poart\ flori unisexuate de culoare galben\. elipsoidal\. pân\ la începutul recolt\rilor.4. iar odat\ cu începerea îngro[\rii în mas\ a fructelor se intensific\ fertilizarea cu azot [i potasiu (L\c\tu[ [i colab. entomofil\.1 P. dar sunt mai mari [i mai rotunjite [i au culoarea mai galben\. Pulpa fructului este suculent\ sau f\inoas\. acoperite cu peri[ori fini. cu o produc]ie de 22 t/ha. cu marginile întregi sau lobate (cu 3-4 lobi rotunji]i). consumul de fosfor este mai intens decât al celorlalte elemente. crocant\ sau fondant\. prezentând în acela[i timp preten]ii specifice fa]\ de ceilal]i factori de mediu (tabelul 11. Grosimea cojii variaz\ de la 5 la 15 mm [i chiar mai mult la cantalupi. calitatea fructelor este influen]at\ [i de regimul de nutri]ie (care trebuie s\ fie echilibrat). Cele mascule sunt grupate câte 3-4 la un loc. de form\ ovoid\. Fructele costate se numesc cantalupi. la cultura de ser\. deoarece plantele extrag din sol cantit\]i însemnate de elemente nutritive. se impune o bun\ asigurare cu fosfor înc\ de la începutul culturii. frunze. cu suprafa]a neted\ sau reticular\ (în func]ie de soi). cre[te consumul de potasiu.5 Mg (tabelul 11. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate în eviden]\ accelerarea consumului.16).2. plantele au extras din sol urm\toarele cantit\]i de elemente minerale (în kg/ha): 78. pe când azotul [i potasiul urm\resc îndeaproape [i aproximativ la fel curba de acumulare a substan]ei uscate. Deci. Semin]ele sunt asem\n\toare cu cele de la castrave]i. care apar la 60-65 de zile de la r\s\rire. portocalie sau verde. Polenizarea este alogam\.

aceste condi]ii favorizând chiar îmbun\t\]irea calit\]ii fructelor.90 8. semitimpurii (75-85 zile). în compara]ie cu castravetele.30 2.30 60.. dar pentru cultura sa nu sunt prea indicate solurile nisipoase.60 13.în kg/ha (dup\ L\c\tu[ [i colab. zile de la sem\nat 40 68 89 126 156 N 1.60 26. u[oare sau mijlocii (luto-nisipoase. Cultivat pe locuri insuficient de însorite fructific\ pu]in.60 13.53 S. Apa Lumina Tabelul 11.25 2.80 27. nisipo-lutoase). În a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie suport\ mai u[or temperatura ridicat\ [i seceta. acestea din urm\ necesit\ o perioad\ de post maturare dup\ recoltare. semitârzii (85-100 zile). Suport\ mai u[or seceta. 223 . Umiditatea prea ridicat\ în a doua jum\tate a perioadei de vegeta]ie diminueaz\ con]inutul de zah\r [i aroma fructelor.34 10.14 5. datorit\ sistemului radicular mai bine dezvoltat [i mai profund. Soiurile cultivate în ]ara noastr\ sunt (în majoritate) de provenien]\ str\in\ (tabelul 11.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11. Protejarea culturii prin perdele `n culise d\ rezultate foarte bune.00 61.17 Consumul de elemente minerale la cultura de pepeni galbeni în ser\ . 1973) Factorii de mediu C\ldura Specific\ri Cere o temperatur\ mai mare cu 2-40C. dând produc]ii mici [i de calitate inferioar\.5. Soiuri Sortimentul cuprinde atât soiuri timpurii (65-75 zile).00 78. Umiditatea atmosferic\ redus\ în timpul coacerii fructelor contribuie la ob]inerea unor produc]ii de calitate.58 12.7. Aceast\ specie prefer\ soluri bine structurate (eventual proasp\t des]elenite).40 81. În solurile pe care se cultiv\. profunde [i ferite de vânturi.20 P 0.10 K 2. 1979) Fenofaza R\sad Înflorirea primelor flori femele [i legarea primelor fructe Îngro[area fructelor Începutul recolt\rilor Sfâr[itul culturii Nr. 11.80 Mg 0.40 10. cât [i târzii (peste 100 zile).34 4.18).2.U 60 296 624 1648 2242 Pepenele galben se dezvolt\ bine pe soluri cu reac]ie pu]in acid\ [i un nivel ridicat al apei freatice.16 Caracteristici ale cerin]elor pepenelui galben fa]\ de condi]iile de mediu (dup\ Bala[a. pH-ul trebuie s\ fie de 6-6.

N. STAN. N. MUNTEANU 224 .

3x35 kg/ha [i K2O .LEGUMICULTUR| II Obiectivele în domeniul amelior\rii sortimentului la pepenele galben sunt: crearea de soiuri mai timpurii. apoi la 5-8 frunze (l\starii). 11. în sere. timp de câteva zile. Norma de s\mân]\ este de 3-5 kg la ha. 11.000 plante la ha (fig. calitativ superioare. 11. rezultând în final o densitate de 20.2. În zonele mai r\coroase se recurge la c\lirea semin]elor înainte se sem\nat.9 . când apar primele frunze adev\rate (la 30-40 cm).2. Lucr\rile de îngrijire încep cu lucrarea de r\rit. mulcirea solului.6. cu poten]ial productiv mai ridicat.9).18 ore). 11. R\ritul plantelor pe rând se face manual. Se seam\n\ la 3-4 cm adâncime (cu SPC-6) la distan]a de 140 sau 150 cm între rânduri [i 30-40 cm între semin]e (grupuri de semin]e) pe rând. cu coacere simultan\ a fructelor [i pretabile la recoltarea mecanizat\ etc. trei ud\ri cu norma de 400 m3/ha. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp.1. trei fertiliz\ri faziale cu P2O5 . 225 .Schema culturii de pepene galben dup\ r\rit În cazul în care s-a sem\nat în cuiburi se las\ 2-3 plante la cuib. Tehnologia de cultivare Pepenele galben se cultiv\ în câmp. sporind astfel rezisten]a plantelor la temperaturile sc\zute accidentale.6. alternativ cu temperaturi ridicate (17-180C .2x35 kg/ha. Sem\natul se efectueaz\ în prima decad\ a lunii mai. când temperatura solului la 5-6 cm adâncime se men]ine la 12-140C. `ntre cuiburi l\sându-se 40-50 cm. prin tratarea cu temperaturi sc\zute (00C . Cultura în câmp Plantele premerg\toare [i lucr\rile de preg\tire a terenului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura de castrave]i. rezistente la boli (f\inare [i antracnoz\). combaterea bolilor [i a d\un\torilor. Alte lucr\ri constau din trei pra[ile mecanice [i o pra[il\ manual\ pe rând. Fig. se efectueaz\ numai în cazul suprafe]elor reduse. în ad\posturi acoperite cu materiale plastice [i în r\sadni]e. În vederea ob]inerii unor produc]ii mai timpurii se poate cultiva [i prin r\saduri.6 ore). Dirijarea cre[terii [i fructific\rii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal\).000-24. Limitarea num\rului de fructe pe plant\ (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea produc]iei timpurii.

produc]ia ajungând la 18-25 t la ha. 226 . Începând din luna aprilie (perioada de fructificare). Temperatura solului trebuie p\strat\ permanent între 200C [i 250C. Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în luna decembrie. cultura nu se ud\. fructele continu`ndu-[i maturarea în depozite.N. plantatul efectu`ndu-se în ultima decad\ a lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. N. Umiditatea relativ\ a aerului se men]ine la 60-65% pân\ la înflorit. La soiurile târzii. utilizându-se 2l/plant\). apoi cre[te pân\ la 90%. rezultând o densitate de 20. MUNTEANU Recoltarea se face numai pe m\sura atingerii maturit\]ii comerciale. Se planteaz\ dou\ rânduri pe travee. Este necesar ca permanent. apari]ia unor cr\p\turi în jurul pedunculului. Cultura în sere Cultura pepenilor `n ser\ se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor. 6 g fosfor [i 3 g potasiu (în substan]\ activ\). Ud\rile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) în perioada cre[terii intense a fructelor [i începutul coacerii acestora (umiditatea solului se men]ine la 85-90% din IUA). Lucr\rile de îngrijire se aseam\n\ în mare m\sur\ cu cele de la castrave]i. în prima lun\ de la plantare. în func]ie de luminozitate. s\ se aplice îngr\[\mintele organice. apoi. s\ se g\seasc\ în form\ hidrosolubil\ 4 g azot. va fi de 23-250C. Pe timp noros. utilizând r\sad de 4550 zile. alternativ cu fertilizarea cu îngr\[\minte chimice. la 200 cm între rânduri [i 30 cm pe rând. desprinderea u[oar\ a pedunculului de fruct. Se recomand\ ca. cultura. Se planteaz\ în sol (când serele sunt prev\zute cu instala]ii de înc\lzire) sau pe balo]i de paie. recoltarea se prelunge[te pân\ înainte de c\derea brumelor. înmuierea zonei pistilare. În general. 11. deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Deoarece plantele de pepeni galbeni cresc destul de încet în prima etap\.6.2. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii.19). gunoiul (o parte gunoi + 12 p\r]i ap\. aceasta va fi de 20-220C. temperatura se va ridica la 28-300C. Îngr\[\rile încep când primele fructe ating m\rimea unei nuci. Recoltarea începe la soiurile timpurii la jum\tatea lunii iulie. în zilele însorite. distan]ate între ele la dou\ s\pt\mâni (tabelul 11. dar cu cantit\]i mai reduse de ap\. deoarece fructele crap\ dup\ ce au atins un grad maxim de coacere. intensificarea aromei specifice etc. Prezentând mare sensibilitate la caren]ele de microelemente. STAN. Nu trebuie întârziat\ recoltarea.2. se fertilizeaz\ de dou\ ori pe s\pt\mân\ cu îngr\[\minte foliare. Temperatura din aer. oarecum asem\n\tor cu cel de la castrave]i. în mod obligatoriu. temperatura trebuie s\ fie cu 2-40C mai ridicat\ decât la castrave]i.000 plante la ha. temperatura se va men]ine la 18-190C. pentru folosirea intensiv\ a terenului se recurge la asocierea culturii cu ardei iute sau verde]uri. Noaptea (în perioada de cre[tere). Regimul de irigare trebuie s\ fie moderat. în mod normal. trebuie s\ fie de 24260C. pe fiecare m2 substrat de cultur\. apoi (în perioada de fructificare). Fertilizarea fazial\ se face prin administrarea îngr\[\mintelor chimice în mai multe reprize. în primele 10 zile de la plantare.

iar un l\star se conduce ca tulpin\ (la soiurile Condor. cu 35-40 zile înainte de data plant\rii.6.3. ciupindu-se dup\ o frunz\. Dac\ se aplic\ lucr\rile de dirijare. sub form\ de “V”. L\starii laterali se trateaz\ ca la castrave]i: se elimin\ în totalitate pân\ la 60 cm în\l]ime. Turkestan.LEGUMICULTUR| II Tabelul 11.a. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise. tulpina [i l\starii se orienteaz\ spre mijlocul traveei. Produc]ia este de 20-30 t/ha. Perioada optim\ de înfiin]are a culturii este 12-14 aprilie în partea de sud [i sud-vest a ]\rii [i dup\ 18 aprilie în nordul ]\rii. dup\ ce a trecut de sârma de la nivelul doliei. de calitate superioar\. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor se fac ca la castrave]i. recoltarea se face de 2-3 ori pe s\pt\mân\. 1980) Fenofaza Începutul cre[terii fructelor Cre[terea fructelor-începutul coacerii Mai Coacerea fructelor TOTAL iunie Luna martie aprilie Elementele minerale kg/ha s. H-25.19 Programul de fertilizare fazial\ la pepenele galben (dup\ Ceau[escu [i colab. Ogen etc. când temperatura în sol dep\[e[te 120C. Se ob]in 3-4 fructe pe tulpin\. 227 .2. 3-4 fructe pe bolt\. de la 60 cm pân\ la sârma de sus]inere se las\ l\starii cu câte un fruct. doi l\stari conducându-se sub form\ de “V” (Galia). În plin proces de maturare a fructelor. 11. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Ad\posturile înalte ofer\ condi]ii bune pentru cultura pepenelui galben. se ob]in fructe mari. N P2O5 K2O MgO 32 50 32 50 32 16 50 18 64 100 64 100 64 100 64 100 352 16 550 18 Palisarea plantelor se face oblic-ascendent.. produc]ia fiind timpurie. Sem\natul pentru producerea r\sadurilor se face în sere înmul]itor.. direct în ghivece. Dirijarea cre[terii [i fructific\rii se face în func]ie de soi. plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. este obligatorie polenizarea florilor femele prin intermediul albinelor (se introduc în ser\ doi stupi/ha cultur\) sau manual. 1980). Astfel. dar fructele sunt mici. Deoarece pepenele galben nu leag\ partenocarpic. iar l\starii sterili se elimin\ (Ceau[escu [i colab. Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze. plantele pot fi l\sate f\r\ nici o interven]ie (la soiul Ogen). Galia F1. Recoltarea fructelor începe în a doua jum\tate a lunii aprilie [i se face la apari]ia primelor simptome de coacere.

fiind indicat în tratarea litiazei renale. B1. iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. 1984. asigurându-se densitatea de 1-2 plante/m2. Cultura în r\sadni]e Pentru producerea r\sadurilor se seam\n\ în sere înmul]itor în perioada 20-25 decembrie.. Dintre lucr\rile de îngrijire. fier – 0.N. zaharuri (6-8%).9 % zaharoz\. B2. se las\ pe fiecare l\star. 1-2% celuloz\. Pe ultimii 2-3 l\stari nu se las\ fructe. importan]\ deosebit\ prezint\ t\ierile prin care se dirijeaz\ cre[terea [i fructificarea normal\ a plantelor. MUNTEANU Schema de plantare depinde de tipul solarului. 1992). Butnariu [i colab. 11.2 %). astfel ca pân\ la sârm\ s\ se g\seasc\ 3-5 fructe legate. ace[tia dând fructe netipice soiului (Cobâla[. Are o valoare energetic\ de 26 – 29 kcal/100 g (Bodea. dar desimea poate fi sporit\ la 20. în solariile de tip tunel (5.3 mg/100 g). proteine (0. acizi organici (0. Produc]ia ob]inut\ este de 35-40 t/ha.4. vitaminele A. fosfor – 12 mg.1. Produc]ia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).80 m [i la 30 cm pe rând (revenind circa 18. câte un fruct.9. Se consum\ în stare proasp\t\ fructele ajunse la maturitatea fiziologic\ sau se folosesc la prepararea dulce]urilor. Fructele con]in: 89-90% ap\. l\starii de ordinul I la 5-6 frunze. de regul\.6 % fructoz\ [i 0. 11. 228 . calciu – 7 mg. lipide (0. iar plantarea se face în a doua jum\tate a lunii februarie. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la cultura castrave]ilor în r\sadni]e.5%). N.40 m l\]ime). PEPENELE VERDE Citrulus vulgaris (Schrad.000 plante/ha). C(4.2.2 mg.3.) sin. carotenoide (0.6% glucoz\. În continuare. iar în cel tip bloc.8-5. din care: 1.50 m [i 35 cm între plante pe rând (revenind circa 19. începând cu r\sadni]ele cu înc\lzire-tehnic\ [i apoi cele cu înc\lzire biologic\.). în func]ie de vigoarea plantei.3.1. fin [i pl\cut. la 100 g substan]\ proasp\t\. B6. se folosesc la prepararea mur\turilor. PP.5 mg. 3. Astfel. Importan]a culturii Fructele de pepene verde sunt foarte apreciate de consumatori pentru suculen]a [i gustul lor dulce.6. lanatus (Mansf) Familia Cucurbitaceae 11.6 – 2.5 mg/100 g s. Înainte de maturizare.5 – 4. Sucul de fructe de pepene verde este puternic diuretic. s\ruri minerale de: potasiu – 2. se planteaz\ trei rânduri la interval de 1. 1978). Dirijarea fructific\rii const\ în înl\turarea tuturor fructelor pân\ la în\l]imea de 35-40 cm de la sol.5 – 1.p. C.000 plante la ha.2 %). distan]a dintre rânduri este de 1. Restul lucr\rilor sunt asem\n\toare cu cele de la cultura din sere. STAN.500 plante/ha). B5. cu men]iunea c\ temperatura trebuie s\ fie mai ridicat\ cu 2-40C. Tulpina principal\ se ciupe[te la 3-4 frunze.

000 ha. Cel mai mare produc\tor de pepeni verzi este China (Anuarul FAO.5 m adâncime [i o extindere lateral\ de 4–5 m) [i frunze cu caracter xerofit pronun]at. erbacee.3. A fost luat în cultur\ de vechii egipteni cu aproximativ 1500 ani î. Produc]ii mari se înregistreaz\ în Fran]a – 36. Italia – 32778 kg/ha.409. mai 229 .2.10). Originea [i aria de r\spândire Pepenele verde este originar din Africa de NE [i Africa Central\. Tulpina de 4–5 m lungime este târâtoare. într-o lucrare publicat\ la Neapole. Florile sunt unisexuate. 11.LEGUMICULTUR| II 11.Pepenele verde: dou\ plante cu fructe diferite Având un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pân\ la 1-1. pepenele verde poate fi considerat o plant\ rezistent\ la secet\. 11. pentru prima dat\ se aminte[te de c\tre Raicevici.10 . profund divizate sau pu]in lobate.11. Despre cultura pepenilor verzi în Principatele Române.3. 1950). Fig. Particularit\]i botanice [i biologice Pepenele verde este o plant\ erbacee anual\ (fig. Spania – 37. 1999). acoperite cu peri[ori de[i [i moi. foarte ramificat\ [i la noduri poate emite r\d\cini adventive. de unde a trecut la arabi.000 kg/ha. per[i. Perioada de vegeta]ie este de aproximativ 90-130 zile. ~n Europa a fost introdus la sfâr[itul secolului al XV-lea. în 1788 (Bordeianu [i Constantinescu. La subsuoara frunzelor se formeaz\ câte un cârcel ramificat . Grecia – 40. de culoare galben\ (mai rar formeaz\ [i flori hermafrodite). în lume se cultiv\ pe o suprafa]\ de 2.3. Pepenele galben este o plant\ monoic\. Frunzele sunt mari.000 kg/ha. unde cre[te spontan [i ocup\ suprafe]e foarte mari la marginea de[erturilor.. indieni [i chinezi.000 kg/ha. Florile mascule apar.773 kg/ha.H. În prezent. Cipru –50. pubescent\.

Tehnologia de cultivare Pepenele verde se cultiv\ prin sem\nat direct în câmp sau. Rela]iile cu factorii de mediu Pepenele verde este o plant\ termofil\. STAN. Pepenii verzi rezist\ foarte bine la secet\. Dac\ solul con]ine cantit\]i suficiente de ap\. iar temperatura optim\ de vegeta]ie este de 25-300C. Raportul dintre florile mascule [i cele femele este de 1/6–1/10.N. Au facultatea germinativ\ de 80–90% [i se p\streaz\ 4–5 ani (cele mai bune rezultate se ob]in când la sem\nat se folosesc semin]e în al doilea sau al treilea an de la recoltare). pepenii verzi dau produc]ii foarte mari.20) 11. în timp ce azotul favorizeaz\ cre[terea organelor vegetative.3. 11. În anii foarte seceto[i. Polenizarea este alogam\ – entomofil\. N.6. galben\. Cele cu fosfor [i potasiu influen]eaz\ favorabil asupra fructific\rii [i calit\]ii fructelor. în perioada fructific\rii dac\ se aplic\ 2–3 ud\ri produc]ia cre[te foarte mult. Aplicarea îngr\[\mintelor organice duce la sporirea produc]iei. Fa]\ de lumin\. Dup\ polenizare [i fecundare se formeaz\ fructul. cu reac]ie neutr\ sau u[or alcalin\ (pH 7-7. Timpuriu de Canada). Terenurile destinate pentru cultur\ trebuie s\ fie foarte bine însorite [i f\r\ curen]i de aer rece. mai rar. cre[terea este încetinit\. pentru produc]ii foarte timpurii.5. Elementele nutritive din sol trebuie s\ fie bine echilibrate. Charleston Gray) (tabelul 11. dar fructele sunt mai s\race `n zah\r. Soiuri În cultur\ se întâlnesc soiuri [i hibrizi timpurii (Sugar baby. turtite. Semin]ele sunt mari. o melonid\ mare (2–10 kg) cu coaja groas\. Se ob]in rezultate foarte bune pe terenuri proasp\t des]elenite. De[i este o plant\ de zi scurt\. semitimpurii (Dochi]a). la o durat\ de iluminare sub 8 ore. semitârzii (De Mini[. Cultura pepenilor verzi reu[e[te foarte bine pe terenuri cu soluri care au o textur\ mijlocie sau u[oar\. ovale. prin plantarea r\sadurilor produse în brazde de ]elin\ sau cuburi nutritive. bine drenate [i structurate. iar cele femele preponderent pe l\starii de ordin superior. dar în exces d\uneaz\ form\rii. 11.3. în func]ie de soi. pe tulpina principal\. De D\buleni. Miezul este de culoare alb\. diferit colorate.4. 230 .3. cu tegumentul tare. culoare [i calitate diferite. aproape plate. Semin]ele germineaz\ la 15-160C. dar fructele sunt de calitate inferioar\ (scade propor]ia de zah\r). Dr. portocalie sau ro[ie de diferite nuan]e. matur\rii [i calit\]ii fructelor. pepenii verzi sunt foarte preten]io[i.2). de form\. MUNTEANU ales. Mauch) [i târzii (Lovrin 532. La 150C procesele fiziologice se încetinesc.

LEGUMICULTUR| II 231 .

N.11 . care se dezinfecteaz\ cu Criptodin 2g/kg sau cu ap\ cald\ la 500C. Dac\ terenul nu s-a modelat. Toamna se efectueaz\: discuirea. pe intervalele 232 . folosind 3–4 kg s\mân]\ la ha. Pr\[itul se execut\ ori de câte ori este nevoie. r\ritul. care se încorporeaz\ printr-o ar\tur\ adânc\. 11.Schema de `nfiin]are a culturii de pepenele verde `n câmp La înfiin]area culturilor prin r\sad. fertilizarea fazial\. Înfiin]area culturii prin sem\nat direct în câmp se efectueaz\ la sfâr[itul lunii aprilie – începutul lunii mai. când în sol se realizeaz\ 14-150C. asigurând o densitate de 12. Fig. Lucr\rile de între]inere se aseam\n\ cu cele de la pepenele galben. STAN. Prim\vara pân\ la sem\nat. În acest scop se folose[te s\mân]a veche de 2–3 ani. Se seam\n\ un singur rând pe stratul în\l]at la 14 cm de rigol\ (fig. în sistemul gospod\resc. pe suprafe]e mai mici. 11. manual cu sapa pe rând (f\cându-se [i mu[uroitul la cuib) [i mecanizat. mu[uroitul. se poate sem\na în cuiburi (2-3 semin]e la cuib) la 2m/0.000 plante/ha. solul se men]ine f\r\ crust\ [i buruieni prin lucr\ri repetate cu grapa cu col]i reglabili sau cu cultivatorul [i se fertilizeaz\ cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. cu cultivatorul. MUNTEANU Preg\tirea de baz\ [i din prim\var\ a solului se face ca [i la pepenele galben. fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus [i îngr\[\minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu).N.5 m. udarea culturilor în caz de secet\ excesiv\ [i combaterea bolilor [i a d\un\torilor.11) cu SPC-6. nivelarea de între]inere. Cu 8–10 zile înainte de sem\nat se erbicideaz\ cu Balan 8l/ha [i terenul se modeleaz\ în straturi în\l]ate cu l\]imea la coronament de 94 sau 104 cm.000-14. pentru prevenirea atacului de antracnoz\ [i cladosporioz\. Acestea sunt: pra[ilele repetate. acesta trebuie s\ aib\ vârsta de cel pu]in 30 de zile [i s\ se planteze în câmp dup\ trecerea pericolului brumelor târzii de prim\var\ (când temperatura în câmp nu scade sub 140C). la adâncimea de 3–4 cm.

Pe m\sur\ ce vrejurile cresc. pe timp r\coros. pentru prepararea ghivecelor de legume sau chiar a dovleceilor mura]i. Momentul optim al recolt\rii se poate stabili ]inând cont de: uscarea cârcelului de la baza pedunculului fructului. Odat\ cu pr\[itul manual.3) [i vitamine (în mg la 100 g substan]\ proasp\t\: A 0. singure sau în amestec cu alte legume. cupru 0. DOVLECELUL COMUN Cucurbita pepo L. pentru prepararea unor mânc\ruri cu sau f\r\ carne (supe. care se sub]iaz\ [i nu mai prezint\ peri[ori.4. din America Central\ (Mexic. prin lovire fructul emite un sunet înfundat. Fructele ajunse la maturitate deplin\ se folosesc în furajarea animalelor. gr\simi 0. Originea [i aria de r\spândire Dovlecelul este originar. pân\ când plantele acoper\ solul. 233 . coaja cap\t\ un luciu caracteristic. por]iunea zgâriat\ cu unghia este alb\ nu verde ca la fructele crude. Produc]ia este de 30-40 t/ha.1. C 8-30).5-7. fosfor 60. Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologic\. Valoarea energetic\ este de 32-34 kcal/100 g substan]\ proasp\t\.LEGUMICULTUR| II dintre rânduri. sufleuri. vârful fructului formeaz\ o adâncitur\.3%. se a[az\ cu sapa p\mânt reav\n pentru a favoriza formarea r\d\cinilor adventive [i a preveni r\sucirea vrejurilor. f\r\ a deranja vrejul. dovlecei umplu]i. oblonga Wild Familia Cucurbitaceae 11. din loc în loc. budinci etc. Fructele se utilizeaz\ de la primele faze de dezvoltare (dovlecel în floare). dovlecei pane. Peru) [i Asia Mic\.4. iar dup\ al]ii din Africa.06. hidra]i de carbon 6. Ungaria. În perioada leg\rii fructelor se fertilizeaz\ cu 150 kg/ha azotat de amoniu. pân\ la m\rimea maxim\. Recoltarea se face diminea]a. s\ruri minerale (în mg la 100 g: calciu 31. Valoarea alimentar\ a fructelor de dovlecel se apreciaz\ dup\ compozi]ia lor chimic\: ap\ 91-96%.7%. 250 kg/ha superfosfat [i 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha.1. 11. dup\ unii autori. La culturile înfiin]ate prin r\sad produc]ia este mai timpurie cu 20-25 zile. de unde s-a r\spândit în Europa. Se efectueaz\ 2-3 ud\ri în perioadele secetoase. fier 0.2. cu 350–400 m3 ap\/ha.) [i în industria conservelor. B1 0. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face cu produsele men]ionate în tabelul prezentat la cultura de castrave]i.10.05-0. mânc\ruri de dovlecei.4.08. t\ind peduculul cu un foarfece sau un cu]it ascu]it. e[alonat în perioada iulie-septembrie.2. var. 11. înainte îns\ de înt\rirea semin]elor [i a cojii. zinc 0. pe nodurile tulpinilor. B2 0.03-0. Importan]a culturii De la dovlecel se folosesc fructele. Aceast\ plant\ este cultivat\ pe suprafe]e mai mari în URSS. acestea se dirijeaz\ pe straturile în\l]ate.

se înt\re[te [i î[i schimb\ culoarea. cu cre[tere viguroas\ luxuriant\. Particularit\]i botanice [i biologice Dovlecelul este o plant\ erbacee. Pulpa fructului este fraged\. MUNTEANU Italia [i alte ]\ri. anual\. acoperite cu peri aspri. culoarea variind în func]ie de soi. Florile mascule apar mai devreme decât cele femele [i sunt grupate câte 2-3 la baza frunzelor. Tulpina este scurt\ [i puternic ramificat\ (uneori. Fructul este o melonid\ de form\ alungit\. Rela]iile cu factorii de mediu Cerin]ele dovlecelului fa]\ de factorii de mediu se aseam\n\ cu cele ale castrave]ilor. R\d\cina este pivotant\. iar coaja se îngroa[\. 11. Soiuri În ]ara noastr\. de peste un metru lungime. 11.21). exist\ pu]ine soiuri de dovlecei (tabelul 11.N. Dovlecelul cre[te [i se dezvolt\ bine pe soluri mijlocii. 11.4. temperatura minim\ de germina]ie fiind de 12-140C.12).12 . are cerin]e mai mari fa]\ de lumin\. bine afânate. care formeaz\ tufe compacte (fig.Dovlecelul: frunze [i fructe fiind monoice). lung pe]iolate. care emite r\d\cini laterale masate în stratul arabil al solului. 234 .4. lung pe]iolate [i acoperite cu peri[ori aspri. deoarece are un sistem radicular mai profund. dar cu unele deosebiri: fa]\ de c\ldur\ prezint\ cerin]e ceva mai reduse. rezist\ bine la secet\. mari. STAN. în anumite condi]ii. în cultur\. 11.4. br\zdat\ de muchii longitudinale ascu]ite. tulpina poate ajunge pân\ la un metru lungime). apoi devine a]oas\ [i tare. suculent\.4. palmat lobate. Florile sunt unisexuate (plantele Fig.5. La noi în ]ar\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ reduse (circa 25003000 ha) în toate jude]ele. cu pH neutru.3. fertilizate cu cantit\]i mari de gunoi de grajd bine descompus (40-60 t/ha). 11. Frunzele sunt mari. N. de culoare galben\. cu deosebire în cele în care condi]iile de clim\ sunt cele mai corespunz\toare cerin]elor biologice ale plantelor.

LEGUMICULTUR| II 235 .

6. Se folosesc 5-6 kg s\mân]\/ha. Tehnologia de cultivare Dovlecelul se cultiv\ în câmp neprotejat. îns\ în alte ]\ri sunt apreciate cele cu fructe dungate longitudinal.13 . Se seam\n\ sau se planteaz\ dou\ rânduri pe brazd\ la 70 cm între rânduri [i 50 cm între plante pe rând. irigatul de dou\ ori cu norma de udare de 300 m3/ha. în func]ie de destina]ie atunci când ajung la lungimea de 6-10 cm (cu corola înc\ nec\zut\) sau 10-12 cm lungime [i 6-12 cm diametru. dar pentru ob]inerea unor produc]ii mai timpurii se cultiv\ protejat cu materiale plastice [i for]at în r\dsadni]e.4. 11. care sunt [i mai productive. realizându-se o densitate de 28-30 mii plante la ha (fig. [i K2O 25 kg/ha s. STAN..6. Pentru cultura timpurie se seam\n\ în perioada 25 aprilie-10 mai (când se folose[te r\sad se planteaz\ dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii de prim\var\). produse în acela[i mod ca cele de castrave]i.13).a. Cultura în câmp Cultura dovlecelului `n câmp se aseam\n\ cu cea a castrave]ilor.1. pentru 236 . La soiurile cu vrej lung se seam\n\ la 70/70 cm sau 140/40-50 cm. N. 11.N. tratamente pentru combaterea bolilor [i a d\un\torilor (ca la castrave]i). Recoltarea se face e[alonat (de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la c\derea brumelor). Fig. dar se poate cultiva [i prin r\saduri.a. iar pentru cultura de toamn\ (succesiv\) se seam\n\ între 25 iunie [i 5 iulie. 11. fertilizarea suplimentar\ înainte de începerea fructific\rii.4. MUNTEANU La noi în ]ar\ sunt preferate soiurile cu fructe uniform colorate (alb-verzui).Schema de `nfiin]are a culturii de dovlecel `n câmp Dintre lucr\rile de îngrijire amintim: pr\[it de trei ori mecanic [i o dat\ manual pe rând. cu N 25 kg/ha s. 11. fructul fiind de dimensiuni mai mari chiar [i înaintea c\derii corolei. Înfiin]area culturii se face în mod obi[nuit prin sem\nat direct în câmp. La erbicidarea terenului se utilizeaz\ pe lâng\ Balan sau Dachtal 50 WP (10-12 l/ha în 300 l ap\) [i Eptam (5 l/ha în 450 l ap\).

1.5. polenizarea se face artificial. ad\posturi individuale cu buc\]i de geam etc. dup\ unii autori. 3. 20–35 mg/100 g vitamina C. de[i în perioada 1975–1985 a existat un program special de introducere a acestei variet\]i de dovlecel.). Plantarea se face la mijlocul lunii aprilie.8 mg/10 grame vitaminele B1 [i B2. 237 . var radiata Nois Familia Cucurbitaceae 11.a. asem\n\toare celor cunoscute la dovlecelul comun.4.. (Bajurianu [i }urcanu. De asemenea.U. fiind foarte perisabile. din Africa (Ceau[escu [i colab. Cultura `n teren protejat cu materiale plastice Acest tip de cultur\ se înfiin]eaz\ numai prin r\sad pentru care se seam\n\ în a doua jum\tate a lunii februarie. Recoltarea începe în aprilie-mai [i se realizeaz\ 5-12 kg/m2. Fran]a. cultura patisonului este pu]in cunoscut\. În prezent se cultiv\ pe suprafe]e mari în S. În ad\posturi mai simple (coifuri din folie. 11. 1980). Originea [i aria de r\spândire Dovleceul patison este originar. se umplu cu zacusc\. 11. Valoarea alimentar\ nu difer\ de cea a dovlecelului: 7-10% substan]\ uscat\. Fructele. din America de Sud [i America Central\ (Bajurianu [i }urcanu. trebuie s\ fie manipulate cu aten]ie.A. Importan]a culturii Fructele de patison se consum\ la maturitatea tehnologic\ [i se folosesc la preg\tirea unei game variate de preparate culinare. DOVLECELUL PATISON Cucurbita pepo L. 1980). 0. protejarea dureaz\ pân\ în luna mai. 1980).LEGUMICULTUR| II prelucrarea în gospod\rie [i industrial\. Italia [i Rusia. al\turi de alte plante legumicole mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\. La noi în ]ar\.4–5% hidra]i de carbon. atunci când este nevoie. consider\ c\ originea acestei plante este America Central\. iar dup\ al]ii. salat\ de p\tl\gele vinete etc.35 mg/100 g provitamina A [.1. 11. În perioada când nu zboar\ insectele. Produc]ia ce se ob]ine poate s\ ajung\ la 40 t/ha. Cultura în r\sadni]e se face ca [i în cazul castrave]ilor.2. Se planteaz\ 1-2 plante/m2.7-0. Produc]ia ob]inut\ variaz\ de la 6-10 t/ha la fructele mici pân\ la 20-30 t/ha la cele mari. proaspete [i conservate. iar în secolul al XIX-lea este cunoscut [i ca plant\ cu valoare alimentar\ în Europa [i America [i mai apoi în Asia.6. Împreun\ cu varietatea giromontia s-a r\spândit c\ plant\ ornamental\.2. fructele mici (de 5–7 cm `n diametru) la care s-a scos ]esutul plancetar se conserv\ marinate sau în sos de saramur\ [i.5. Institutul pentru Resurse Genetice..5.

detaliu fruct 11. în aceast\ perioad\.3. Fructul reprezint\ elementul de distinc]ie al acestei variet\]i. 11.4. 11.sau pentalobate. când fructele sunt tinere. Fig. Lungimea vrejurilor este mai mare decât cele de la dovlecelul comun. cu marginile u[or marcate. frunzele sunt tri. Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Plantele sunt foarte sensibile la înghe]. Rela]iile cu factorii de mediu Dovlecelul patison este o plant\ iubitoare de c\ldur\ [i umiditate. o parte de forma unei calote (semisfere). Semin]ele încol]esc la temperatura de 140C. MUNTEANU 11. De aceea. 2 . Solurile pe care se cultiv\ trebuie s\ fie mijlocii sau u[oare. temperatura optim\ în perioada de vegeta]ie este de 24–280C. irigarea culturii este obligatorie. STAN. flori [i fructe.N. peste care se suprapune. patisonul este preten]ios la lumin\ [i umiditate. Necesarul de ap\ este maxim în perioada înfloritului [i form\rii fructelor. bine aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu pH=7. N. Culoarea fructelor este albverzuie. Aceast\ alc\tuire a fructului îi confer\ o form\ de turban sau p\l\rie cu borurile groase.14 .plant\ cu frunze.Dovlecelul patison: 1 . Particularit\]i botanice [i biologice Patisonul este în mare m\sur\ asem\n\tor cu dovlecelul (fig. care determin\ stagnarea vegeta]iei [i sc\derea produc]iei. Acesta are o form\ discoidal\. Suport\ greu [i temperaturi prea ridicate (peste 300 C). în partea superioar\ a fructului. dup\ care devine alb-cenu[ie.5. Ca [i dovlecelul comun. la maturitate fiziologic\. cu marginile canelate [i rotunjite.14).5. Sc\derea temperaturii aerului sub minus 1–20C provoac\ pieirea plantelor. 238 .

Cultura se înfiin]eaz\ prin sem\nat direct sau prin r\sad. începând la 40–50 de zile de la r\s\rit [i dureaz\ circa o lun\ de zile. Schema de sem\nat este de 70-80 cm între rânduri [i 35–40 cm între plante pe rând.LEGUMICULTUR| II 11. unele soiuri de patison provenite din str\in\tate. realizându-se o densitate de 35–40 mii plante/ha. de culoare verde–albicioas\. 239 . folosindu-se o norm\ de sem\nat de 8-9 kg/ha.5. Lucr\rile de îngrijire sunt ca cele de la dovlecel [i castrave]i.. împreun\ cu dovleceii ornamentali. cu o vârst\ de 25–30 zile. Soiuri Sortimentul de soiuri de la noi din ]ar\ este foarte redus. 11. apreciat\ asem\n\tor dovlecelului comun. cu 8–10 muchii proeminente. se mai întâlnesc în unele colec]ii. cu un poten]ial de produc]ie de 10–12 t/ha. În afara soiului aflat oficial în cultur\. Recoltarea se efectueaz\ e[alonat. Soiul Comun este timpuriu. 1998). denumit Comun. Produc]ia este de 10–15 t/ha. Pentru a se ob]ine recolte mai timpurii. la 3-4 cm adâncime. cultura se poate înfiin]a prin r\sad produs la ghivece (r\sad nerepicat).5.5. cu un diametru de 8–10 cm.6. în form\ de turban. Tehnologia de cultivare Preg\tirea de baz\ a terenului [i solului este asem\n\toare cu cea de la castrave]i sau dovlecelul comun. cu o greutate de 100-150 g (dup\ Dumitrescu [i colab. Se seam\n\ atunci când temperatura în sol este de 10–120C. Fructul este tipic. Fructele se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\.

I.. V. BÎLTEANU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.S. (1980) – Culturi condimentare [i legumicole pu]in r\spândite. MUNTEANU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA B|LA{A. BAJURIANU. Lucr. PETRESCU. M. Editura Ceres. Seria Horticultur\. Agron.F. (1956) – Handbuck des gesamten Gemüsebaues. R. P. GH.. CL. BASSET. vol. CEAU{ESCU.. IV. Agron. Editura Grand. Londres.N. Bucure[ti. Analele I.. (1986) – Date istorice privind cultura plantelor legumicole din grupa verzei în evul mediu românesc. COBÂLA{. S. [t. N. B. VOICAN. CHAUX. Ia[i. GR. M. Inst. RUXANDRA. (1973) – Legumicultura. BUTNARIU. (1994) – Production légumières tome 2.. promovare în cultur\ [i istoricul cultiv\rii. Paris. Connecticut. C. Via [i Livada nr.A.. I. Bucure[ti. Bucure[ti. G. M. Lucr.. B|LA{A. GR.. COBÂLA{. The Avi Publishing Company Inc.. }URCANU. Ia[i. – ed (1986) – Breeding Vegetable Crops. N. (1978) – Cercet\ri privind stabilirea tehnologiei culturii de varz\ timpurie în sere acoperite cu polietilen\. FLORESCU. (1992) – Legumicultur\. 30. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. (1984) – Tratat de biochimie vegetal\. CIOFU. SAVI}CHI. Chi[in\u. FOURY. CL. P. 33.S. N. I. Bucure[ti.. [t. A.L.C. BECKER-DILLINGEN.. New York. Seria Horticultur\. 3... 240 . COBÂLA{. (1997) – Cultura cartofului timpuriu. STAN. V.. (1974) – Fitotehnie. nr. N. D.. Bucure[ti. (1991) – Varza pentru frunze – origine. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. CEAU{ESCU. (1973) – Producerea industrial\ a legumelor. (1978) – Unele aspecte privind cultura pepenilor galbeni. C. U. Tec Doc – Lavoisier. STAN. (1965) – Protejarea culturii de varz\ timpurie cu polietilen\. Berlin.3.. vol. BODEA. Editura Academiei R. I. INDREA. STAN. D. BECEANU.R. H. Bucure[ti. RADU. J. SAVI}CHI. BERINDEI. vol. D. CHILOM. Bucure[ti. 12. BECEANU. RADU. I. (1980) – Legumicultura general\ [i special\. J. Bucure[ti. B. CHICHEA. B. POPESCU. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Univ. PELAGHIA. M. Gr\dina.

3. I. Editura Agro-silvic\.. I. – COORD.. Paris. Bucure[ti. DI}U. (1978) – Controlul st\rii de fertilitate a substratului de cultur\ la castrave]ii cultiva]i pe balo]i de paie în sere. IANO{I.L.L. M. (1969) – Efectul economic al folosirii ad\posturilor din material plastic în cultura verzei timpurii. prezent [i viitor. V. I. Editura Agro-silvic\. NICOLETA (1984) – M\suri tehnico-organizatorice privind asigurarea r\sadurilor necesare culturilor timpurii din solarii [i câmp. TR. BUZ|U (1984) – Tehnologie cadru a culturii de legume în solarii. RO{U. MANOLACHE. vol.Tehnologia culturii legumelor în solarii.A. În: Gl\man [i colab. A... VII.C. (1997) – Memorator Horti-Viticol. GH.. PER{UNARU.A. GHENKOV.. V. VIDRA – S.. (1997) – Cultura cartofului. I. T. Bucure[ti. (1981) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. I. T. Produc]ia vegetal\ – Horticultura nr. Bucure[ti. vol. MAIER.... [t. Lucr. Ia[i. MAIER.C. Z|GREAN. Bucure[ti. (1974) – Zelenciukoproizvodstvo.F. Artprint.L. J. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. LÖBL. M.L. – S. [i colab. IV. D. D.V.C. RUXANDRA. LE BOUHEC.LEGUMICULTUR| II DAVIDESCU.P...F. M. Lucr. I. L|C|TU{. D.F. E. I. (1961) – Cultura legumelor. D. Zemisdat. Bucure[ti. B.A. D.. GH.. VLAD. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Artprint. S.. Redac]ia revistelor agricole. Lucr\ri [tiin]ifice I. Bucure[ti.I. DR|GU}. B..F. M. COSTACHE..A. ROMAN. Sofia. (1972) – Culturi for]ate de legume. I. I. Patronatul Horticultorilor din România.H. M|NESCU. G.C. POPESCU.V. (1969) – Cultura legumelor. OLGA (1966) – Cultura conopidei [i castrave]ilor sub ad\posturi de polietilen\. Artprint. BUZ|U (1978) . IORD|CHESCU. OLGA. I. STOIAN.H. Bucure[ti. GL|MAN. Bucure[ti..I. Patronatul Horticultorilor din România. M. Bucure[ti. CTIFL – Invuflec. Bucure[ti.P. 2. VIDRA (1975) – Tehnologia culturii legumelor în solarii. agron...L. [t.C. BUZ|U (1980) .. Bucure[ti.Tehnologia culturii legumelor în solarii. (1982) – Norme tehnice obligatorii pentru culturile horticole. JILCU. SCURTU. (1973) – P\strarea [i valorificarea fructelor [i legumelor. IANO{I. Bucure[ti.C. – Memorator horti-viticol. E. MAIER.B. M. Editura Ceres.A. A.N.C. PL|M|DEAL|. (1998) – Producerea legumelor. GH. MARIA. R|DOI.. Bucure[ti. Editura Agro-silvic\. GHERGHI. I. – S. VASILESCU... DUMITRESCU. M. Trecut.C.. N.P. în Moldova. I. [i colab. (1984) – Ferma model a lui Ion Ionescu de la Brad. IORD|CHESCU. 241 . BAICU. V. L. L|C|TU{. LÖBL.. MINKOV. Cerc. [i colab. MUNTEANU. 2. (1962) – Unele rezultate privind cultura legumelor timpurii în câmp sub ad\posturi de polietilen\. – La direction (1979) – Le Chou-fleur. GL|MAN.L. BERINDEI. DI}U. vol. I. C. vol. DUMITRESCU. BOSE{AN. Bucure[ti.L. V.C. MURTAZOV. nr..

vol. MUNTEANU. M. Editura Universitas.C. Editura Ceres. I. Agr. 1. agron. Bucure[ti. COSTACHE. Centrul de multiplicare Inst. T|TARU. vol. Bucure[ti. Centrul de multiplicare Inst. (1977) – Contribu]ii la stabilirea epocilor de plantare a verzei timpurii în ad\posturi joase din polietilen\. (1985) – Ghid pentru meseria de legumicultor. (1980) – Influen]a sistemelor de conducere [i t\iere asupra produc]iei la castrave]ii de ser\. Ia[i. În Moldova. N. T. Editura Ceres. în jude]ul Ia[i. Agron. (1977) – Distan]a optim\ a conopidei în cultur\ protejat\. 4.. SAVI}CHI. (1989) – Ideile lui Ion Ionescu de la Brad privind cultura legumelor. AVRDC. Bucure[ti.. forma alb\ (lam. agron. 2. R. C. GH. P.. Cercet. POPLÃCINEL.L. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. în Moldova. Tez\ de doctorat. vol. P. Bucure[ti. SAVI}CHI. 242 . Revista de Horticultur\ [i Viticultur\. P.N. I. 3. vol. N.. Ia[i. (1975) – Stabilirea agrotehnicii conopidei în cultur\ protejat\. Bucure[ti. agron. [i colab. V. GR.. ATANASIU. Cercet. N.. Ia[i. MUNTEANU.. nr. N. N. Cerc. NIEUWHOF. în Moldova.) D. G. N. No. (2000) – Cercet\ri privind elaborarea tehnologiei de produc]ie a semin]elor hibride la varza alb\ – brassica oleracea var. (1992) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei în România. Analele I. capitata. Technical Bull. STAN. Ia[i. M. {I STOENESCU. Agron.C. Agron. II. (1989) – Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare a legumelor din grupa verzei. 1. (1968) – Castrave]ii. vol. POPESCU.. MIHALACHE. 4. N. (1986) – Bolile plantelor legumicole. YOON. PATRON. (1992) – Legumicultura..F.. Taiwan. MUNTEANU. (1972) – Influen]a diferitelor sisteme de protejare a culturii timpurii de conopid\. I. London. Ia[i.. N.. P. N. STAN. Editura Agro-silvic\. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. Buletin informativ nr. Bucure[ti. Bucure[ti. KUO.. SINGUREANU. ICLF Vidra.. Chi[in\u. Tez\ de doctorat. Ia[i. în Moldova. Editura Ceres. (1991) – Studiul bibliografic privind cercet\ri [tiin]ifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan interna]ional. Cercet. RADU. nr. I. 2. MUNTEANU. (1988) – Breeding and Seed Production of Chinese Cabbage in the Tropics and Subtropics. SINGUREANU. (1969) – Folosirea peliculei de polietilen\ perforat\ în ob]inerea legumelor timpurii. vol. STOIAN. I. Inst. SAVI}CHI. GR.. SAVI}CHI. Tez\ de doctorat. J. OPENA. M. L. MUNTEANU MARINESCU. SAVI}CHI. Leonard Hill. A. I. 17. 2. TINCA (1979) – Precizarea epocilor de plantare la varz\ în solarii. MIHU. STAN. (1969) – Cole Crops. Bucure[ti. PANAIT. G. (2000) – Legumicultura. STAN. (1985) – Contribu]ii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbun\t\]irii tehnologiei de producere a semin]elor la varza timpurie. P. SINGUREANU. ANDRIESCU.

(1975) – Cultura legumelor de var\. nr. Bucure[ti. JUCOVSKY. Bucure[ti. D... D. VOINEA. (1982) – Mijloace [i c\i de sporire a produc]iei de varz\ alb\ extratimpurie. 3.LEGUMICULTUR| II TEODORESCU. Bucure[ti. ZANOSCHI. (1975) – Dictionary of Cultivated Plants and their Centres of Diversity.. GIREAD|. Wageningen. V. VÂLCEANU. P. C. V..C. V. (1984) – R\sadni]e [i solarii. ANDRONICESCU. Bucure[ti. C. VI. ZEVEN. M. TOMA. Editura Ceres. M.F. VOINEA. M. VOICAN. Analele I. Produc]ia vegetal\ – Horticultura. V.L. Editura Ceres.. L|C|TU{. Editura Ceres. (1981) – Cultura castrave]ilor – ciclul scurt în serele înmul]itor. GH. VOICAN. M. Editura Ceres. Editura Ceres. PERCIALI. (1985) – Morfologia [i anatomia plantelor cultivate.. (1998) – Cultura protejat\ a legumelor în sere [i solarii. G. vol. A. Bucure[ti. (1977) – Criterii pentru zonarea legumiculturii. 243 .

3 PRINTED IN ROMANIA .Consilier editorial Tehnoredactor: Corector: Bun de tipar: Ap\rut: Editura: Vasile V~NTU Veronica APETREI Neculai MUNTEANU Veronica APETREI 16. Sadoveanu. 3 Tel. Sadoveanu nr.: 032-218300. 140820 (159) ISBN: 973-8014-46-8 Tiparul executat sub comanda 22/2001 la Tipografia “AGROPRINT” Ia[i. Format 70x100/16 “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Aleea M.05.2001 2001. Aleea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful